2012 2013 - IPA Romania

IPA
SEC}IA ROMÂN~
ROMANIAN SECTION
Jurnal
INTERNATIONAL
POLICE
ASSOCIATION
international police association
romanian section 2012
2013
www.iparomania.ro

2012 IPA ROMÂNIA
Dup` dou`zeci de ani
Moment aniversar
Mesajul Pre[edintelui Sec]iei Române
General maior (r.)
Profesor univ. dr. Costic` Voicu
Suntem \n anul \n care vârsta asocia]iei noastre se rotunje[te: \mplinim 20 de ani
de via]` frumoas`, senin` [i plin` de realiz`ri, pe coordonatele principiilor care ne
guver neaz` activitatea.
Avem motive s` ne bucur`m de tot ce am f`cut \n ace[ti 20 de ani [i s` pro iect`m
obiective \ndr`zne]e pentru organiza]ia noastr`.
Trebuie s` ne reamintim faptul c` \n Asocia]ia Interna]ional` a Poli ]i[ tilor (I.P.A.)
nu este important [i de terminant gradul profesional pe care \l ai sau l-ai de]inut \n ca -
riera proprie.
Cel mai important lucru \l repre zint` sinceritatea adeziunii fiec`ruia la principiile [i
cultura organiza]ional` a asocia]iei noastre guvernate de respectul fa]` de deviza
„Servo per amikeco”.
Cu to]ii cunoa[tem faptul c` ideea constituirii I.P.A. \n anul 1950 nu a apar]inut
vreunui ministru de Interne sau [ef al Poli]iei, ci sergentului de poli]ie ARTHUR TROOP
din Marea Britanie, un om obi[nuit, animat \ns` de un ]el extraordinar.
La vârsta de 36 de ani el a reu[it s` \nving` adversitatea superiorilor din ierarhia
poli]ie neasc`, nep`sarea [i dezinteresul colegilor, construind, \mpreun` cu prieteni din
alte ]`ri, Asocia]ia Interna]ional` a Poli]i[tilor.
|n toate timpurile a existat rezisten]` fa]` de ideile [i propunerile novatoare, mai
ales atunci când acestea vizeaz` activit`]i ce contrazic rigi ditatea sistemului poli]ienesc
sau militar \n gene ral.
Fondatorii I.P.A. au promovat prietenia ca factor coagulant al rela]ion`rii \ntre
poli]i[tii din toate ]`rile lumii.
|n imnul I.P.A. reg`sim versuri care ne transmit faptul c` „deasupra frontierelor
exist` flac`ra prie teniei ce ne leag` pe to]i care slujim, \n prima linie, libertatea [i
prietenia, pacea [i dragostea ca nevoi fundamentale ale vie]ii noastre”.
Suntem mândri c` facem parte din Asocia]ia Interna]ional` a Poli]i[tilor: mâna
noastr` este \ntins` tuturor celor care s-au aflat [i se afl` \n serviciul legii [i al drept`]ii.
Tuturor celor peste 64.000 de membri ai I.P.A. – Sec]ia Român`, precum [i fami -
liilor lor, am pl`cerea s` le adresez cele mai sincere gânduri de pre]uire [i prietenie.
S` continu`m, deci, \mpreun` o munc` frumoas` \n beneficiul societ`]ii [i al su -
fle telor noastre.
La mul]i ani Sec]iei Române!
La mul]i ani membrilor s`i!
1

IPA ROMÂNIA 2012
editorial
Fotografia
de grup
Nu doar “Jurnalul” de fa]`, dar toate publica -
]iile IPA au paginile ticsite cu fotografii de grup.
Sunt preponderente imaginile ce cuprind
chipurile [i gesturile multor oameni, afla]i \mpreun`,
\n clipe pe care le-au dorit s` r`mân` fixate
undeva, \ntr-un album al sufletului, al \ntâm pl` -
rilor care i-au bucurat la un moment dat [i care
vor s` ajung`, cumva, nemuritoare.
Este rezultatul firesc al tipului de activit`]i
desf`[urate, sub semnul IPA, de c`tre membrii
acestui „club”, unic \n felul s`u.
Fie c` este vorba de vizite reciproce, de participarea
la concursuri de fotbal, de pescuit ori de
\ntreceri \n m`iestria culinar`, vine momentul
„pozei” de grup.
De regul`, se fotografiaz` membrii delega]iilor
\mpreun` cu gazdele, echipele sportive [i sus -
]in` torii acestora.
To]i a[teapt` imortalizarea clipei.
To]i se adun`, um`r la um`r, fixând cu privi -
rea obiectivul fotografic, ridic` trofeul ob]inut
(dac` este vorba de o \ntrecere) sau flutur`
diplo mele primite.
Decorul din spatele grupului variaz`.
Poate fi vorba de o cl`dire oficial`, de un mo -
nument sau de o baz` sportiv`, anoste pentru un
neavizat...
Atmosfera [i emo]ia clipei sunt \nmagazinate,
undeva, \n substratul fotografiei, acolo unde au
acces doar tr`irile celor ce au fost imortaliza]i de
aceasta.
Doar ei [tiu s` le descifreze [i s` le simt`
vibra]iile ascunse.
Un prieten povestea zilele trecute: “de câ]iva
ani, de când sunt \n IPA, am vizitat atâtea locuri
peste hotare [i am cunoscut atâ]ia oameni cumsecade,
\ncât nu-mi vine s` cred. N-am acumulat
atâtea amintiri frumoase, aproape toat` via]a,
ca \n perioada din urm` [i nu [tiu cum a[ fi putut
altfel...”
Am privit \mpreun` o serie de fotografii.
Cele mai multe, de grup, cu multe chipuri \n -
ghe suite pe crâmpeiul de hârtie lucioas`.
Prietenul se luminase la fa]` [i povestea cu
entuziasm unde a fost f`cut` fiecare imagine,
cine sunt protagoni[tii [i ce amintiri are al`turi de
ace[tia.
Reconstituia mental clipa \n care se strânse -
se, um`r la um`r, cu coechipierii sau cu par te -
nerii de \ntâlnire [i cu care \mp`r]ise acea clip`
fotografiat`.
Aceste poze „la moment“ pot fi asemuite cu
veritabile m`rturii de prietenie, cu ni[te tr`iri
comune, ce traverseaz` timpul.
Are t`ria unor parole ce deschid amintirile frumoase
[i care fixeaz` pun]ile \ntre suflete.
Ce este mai emo]ionant decât o fotografie din
[coal`, din armat`, de la cununie ori de la o
ampl` \ntrunire amical`?
|ntr-o poz` veche, vezi chipuri ce-]i provoac`
memoria la exerci]ii frumoase.
De multe ori, c`l`tore[ti \n timp [i retr`ie[ti
clipele \n care „s-a comis“ fotografia.
|]i cau]i chipul, \n locul [tiut, te revezi ca \ntr-o
oglind`, \]i cau]i privirea, te reg`se[ti. Comunici,
cumva, cu cel ce erai atunci.
Chiar [i cu vecinii din poz` ai putea s` comunici...
Fotografiile de grup au acel ceva, special, va -
la bil peste hotare [i timp. Exemplific cu o ilustra]ie
de arhiv`, f`cut` cum 100 de ani, cu un
grup de militari englezi, mândri de ultramodernul
tanc [i \ncrez`tori \n tinere]ea lor.
IPA ofer` prilejul unor frumoase momente, de
prietenie, de camaraderie chiar. Acest frumos
club al prietenilor, de pretutindeni, \ng`duie ase -
menea ocazii.
Revista de fa]`, ca [i multe din familia ei, este
un fel de album cu prieteni.
Primi]i-o ca atare [i bucura]i-v` de ea.
Florin ZAGONEANU
2

2012 IPA ROMÂNIA
Conferin]a XI
Cronic` pe scurt
Avem
ZIUA IPA - ROMÂNIA !
Cea de XI-a Conferin]` Na]ional` a Sec]iei Ro mâ -
ne IPA s-a desf`[urat la Poiana Bra[ov \n perioada
28-29 noiembrie 2011.
Ordinea de zi a cuprins prezentarea bilan]ului
anual al Sec]iei, prin rapoartele de activitate expuse
de regretatul Gl. Iulian Medrea – pentru Secretariatul
General, de dl Florian Safta – pentru Trezorerie, de
dl Nicolae Chesnoiu – pentru Comisia de cenzori [i
de vicepre[edin]ii Mihai David, Derscanu Dumitru [i
Gherghi]` Mircea – pentru resorturile pe care le
coordonez`.
Din str`in`tate au participat delega]ii ale sec]iilor
IPA din Ungaria [i Republica Moldova.
Un moment important l-a reprezentat expunerea
f`cut` de dl Pre[edinte Costic` Voicu cu privire la
desf`[urarea Conferin]ei Interna]ionale a Comi te tu -
lui Executiv (IEC – 37) g`zduit` cu succes organizatoric
incontestabil de sec]ia noastr` na]ional`, la
Bucure[ti.
Totodat` s-a f`cut [i proiec]ia materialului video
filmat la acest eveniment, de anvergur` mondial`.
Dup` decernarea plachetelor aniversare, menite
s` marcheze cei 15 ani de la admiterea Sec]iei
Române, cu drepturi depline, \n forul mondial IPA
(25 octombrie1996), au fost aprobate, cu unanimitate
de voturi propunerile prezentate de dl pre [e dinte
Costic` Voicu, \n numele comitetului Executiv Na -
]ional, privind:
n instituirea „Zilei I.P.A. România“ - \n data de 31
august a fiec`rui an, dedicat` promov`rii imaginii
asocia]iei noastre, prin organizarea de activit`]i culturale,
sportive, sociale [i profesionale de c`tre fie -
care Regiune;
n instituirea Premiului Na]ional al I.P.A.- Sec]ia
Român`, ce va fi acordat acelui membru al Aso -
cia]iei noastre care se eviden]iaz` \n mod
excep]ional pe coordonatele profesionale, culturale,
sportive, so cia le sau de orice alt` natur`, potrivit
Statutului I.P.A. [i regulamentul de acordare a premiului.
n instituirea Premiului Tinere]ii ce va fi acordat
stu dentului, absolvent al Academiei de Poli]ie
„Alexan dru Ioan Cuza”, membru I.P.A., clasat cu cea
mai mare medie la finalizarea cursurilor de licen]`.
Florin Z.
3

IPA ROMÂNIA 2012
IN MEMORIAM
IULIAN MEDREA
|n seara de 10 aprilie 2012, la Spitalul „Sf. Luca“ din Capital`, cel
ce a fost membru fondator [i Secretar General al Sec]iei Române a
IPA, generalul locotenent cu trei stele (r.) dr. ing Iulian Medrea a \n -
cetat din via]`.
Se afirmase ca o persomalitate de excep]ie a Poli]iei Române [i
ca unul dintre liderii incontestabili ai Sec]iei na]ionale a Asocia]iei
Inter na ]ionale a Poli]i[tilor.
Ca poli]ist, \n toate func]iile pe care le-a de]inut, atât de execu]ie,
cât [i de conducere, el a avut merite considerabile, respectându-[i totdeauna,
cu prisosin]`, leg`mântul fa]` de profesie [i de semenii s`i.
Credea cu t`rie \n valorile umaniste [i \n prietenie.
Avea mii de prieteni sinceri, \n ]ar` [i peste hotare, iar asocia]ia
la fondarea c`reia a pus serios um`rul [i \n care s-a implicat profund,
st` m`rturie.
4
S-a n`scut la data de 21 iunie 1936, de Sfân -
tul Iulian, \n satul Boiu de Sus - comuna hunedo -
rean` Gurasada, \ntr-o familie de ]`rani s`raci,
lipsi]i de p`mânt.
De mic copil, r`mas orfan de mam`, a fost
nevoit s` r`zbeasc` singur prin via]`. A crescut
demn [i \ncrez`tor \n propriile-i for]e, n-a cer[it
mila ni m`nui [i nu s-a plâns niciodat`.
A f`cut cursurile elementare la Ilia [i Dobra,
dup` care a urmat {coala Tehnic` din Hune doa -
ra, ora[ de care s-a legat pentru totdeauna.
O \ntâmplare i-a schimbat cursul vie]ii: \n timp ce
lucra la Combinatul Siderurgic s-a \ntâlnit cu câ]iva
fo[ti colegi de [coal`, care erau selecta]i pentru
{coala de Ofi]eri de Mili]ie din Bucure[ti. Ei l-au
con vins s` participe la exa mene [i, astfel, Iulian s-a
decis pentru o me se rie plin` de neprev`zut [i cu
nenum`rate riscuri, despre care nu [tia nimic.
A promovat examenele printre primii [i \nc` de
pe b`ncile [colii s-a remarcat prin calit`]i deo se -
bite: bun organizator, tenace, curajos.
Absolvent, din 1958, [i-a f`cut ucenicia de
ofi]er la Dobra [i Brad, fiind remarcat prin cali -
t`]ile lui ex cep ]ionale.
Va urma o carier` cu responsabilit`]i pe m` -
sura pasiunii [i competen]ei pro fesionale: ad junct
la Mili]ia municipiului Hune doara, [ef al Servi ciu -
lui Eco nomic [i loc]iitor al {efului Mili]iei Jude]ului
Hunedoara.
Spre sfr[itul anilor ‘80, destinul l-a condus la
Ti mi[oara, unde a fost nu mit [ef al Serviciului
Inde pen dent de Tran sporturi Feroviare.
|n Decembrie 1989, a trecut de partea revo lu -
]io narilor riscându-[i, nu doar profesia ci [i via]a
pentru r`stunarea dictaturii comuniste. Stau
m`rturile documentele de serviciu, care au consemnat
or dinele [i dispozi]iile sale, \nc` \nainte
de ziua de 20 a lunii ce a marcat schimbarea istoriei
noastre contemporane.
A fost numit [ef al Poli]iei Jude]ului Timi[ de
c`tre noua conducere a Poli]iei Române [i la scurt
timp, la solicitarea revolu]ionarilor ti mi [oreni, a
fost \naintat la gradul de general de brigad`, fiind
primul poli]ist român care a fost onorat de pre[e -
dintele României cu acest grad. A fost mutat la
Bucure[ti \n func]ia de ad junct al [efului Inspec -
toratului General al Po li]iei Române, \ncre din -
]ându-i-se cu respon sa bilitate direct` asigurarea
ordinii [i siguran]ei pu blice \n România.
|n acele vremuri tulburi [i-a asumat nenu m` -
rate riscuri, dar a [tiut s` \nving` toate greut`]ile
cu \n]elep ciune [i dârzenie. Ca [i \n tinere]e, nu
s-a plâns niciodat`.
De-a lungul vie]ii [i-a f`cut timp pentru un vis
tainic al adolescen]ei: acela de a deveni inginer.
A absolvit Institutul de Subingineri din Hune doa -
ra, iar la Bucure[ti, dup` Revolu]ie, Institutul Poli -
tehnic, unde [i-a luat [i doctoratul \n siderurgie.
Al`turi de al]i 24 de generali [i ofi]eri din cadrul
IGPR, la 31 august 1992, Iulian Medrea a pus te -
me liile Sec]iei Române a IPA. Chiar el a dat citire
do cu men tului de asociere al acestei or ga niza]ii,

2012 IPA ROMÂNIA
semnat cu entuziasm de ceilal]i membrii fondatori
[i tot el a dus greul primilor pa[i spre afirmarea
ei.
Cu tenacitatea-i recunoscut` [i cu mult` r`b -
dare a dep`[it rezisten]ele, neâncrederea multora,
chiar [i adversi t`]ile unor [efi, reu[ind s`
scoat` Sec]ia Român` pe podiumul interna]io nal
[i s` se ajung` la re cunoa[terea ei - ca Sec]ie
Na]ional`, la Con gresul Inter na]ional IPA de la
Bisbane (Australia), \n 1996.
Anul 1998 marcheaz` \ncheierea carierei
milita re [i tre cerea \n rezerv` din conducerea
Direc]iei Ge ne rale de Pa[apoarte [i Poli]iei de
Frontier`, pensionându-se dup` 44 de ani \n slujba
comunit`]ii, ca un veritabil „patriarh“ al Poli]iei
Ro mâ ne, cum inspirat l-a denumit un coleg din
Republica Moldova.
Iat` c` dup` pensionare [i-a consacrat via]a
Sec ]iei Ro mâne a Aso cia]iei Interna]io nale a Po -
li ]i[ tilor ca Secretar General, fiind un apropiat nu
nu mai al pre[edintelui IPA din România – Costic`
Voicu, ci [i al board-ului interna]ional cu care
avea strânse rela]ii. |n aceste condi]ii, pe lâng`
multiplele r`s punderi de care a trebuit s` se
achite pe plan intern, deoarece Sec]ia Român` a
ajuns \n cele dou` de cenii de existen]` la un
num`r de peste 60.000 de membri, grupa]i \n mai
mult de 150 de regiuni teritoriale, generalul Iulian
Medrea a contribuit esen]ial la formarea Sec]iei
IPA din Republica Moldova.
Personalitatea sa a fost recunoscut` [i re pec -
tat` mereu de membrii Biroului Executiv Perma -
nent al IPA, din Anglia.
La aflarea \ndoliatei ve[ti, \n semn de oma giu
[i \nalt` considera]ie, pre [edintele interna ]ional
Michael Odysseos - un vechi [i bun prie ten, a \m -
| N DURERA T~ F A M I L I E ,
| N DOLIAT~ AS I STEN }~,
|n al 76-lea an de via]`, a \ncetat s` bat` inima unui MARE OM, a generalului
locotenent IULIAN MEDREA, membru fondator [i Secretar General al
Aso cia]iei Interna]ionale a Poli]i[tilor – Sec]ia Român`.
|nzestrat de Dumnezeu cu excep]ional` for]` de munc` [i inteligen]`
sclipitoare, iubitul nostru coleg [i prieten s-a afirmat ca o personalitate
de ex cep]ie a Poli]iei Române, [i ca lider incontestabil
al Asocia]iei Interna]io nale a Poli]i[tilor.
Respectat \n România [i \n str`in`tate pentru ini]iativele [i rezultatele
sa le, generalul IULIAN MEDREA a reprezentat [i va reprezenta un model
pentru noi to]i.
Pân` \n urm` cu câteva luni de zile ne-a impresionat printr-o teribil`
energie [i devotament nem`rginit, reu[ind s` conduc`, \mpreun` cu Comitetul
Executiv Na]ional, cea mai puternic` Sec]ie Na]ional` a I.P.A. din lume,
care num`r` aproape 70.000 membri.
A fost un om al tenacit`]ii [i al ideilor m`re]e.
Idealul lui [i al nostru a fost acela al integr`rii Poli]iei Române \n marea familie
a Poli]iilor Moderne. Am reu[it!
Iulian Medrea a plecat \n eternitate l`sându-ne o singur` dorin]`:
aceea de a fi uni]i [i puternici \n promovarea acestor idealuri.
|n solemnitatea mar[ului funebru [i \n ecoul salvelor de arm`, s` fix`m
pentru eternitate figura EROULUI NOSTRU, a celui mai iubit dintre
p`mân tenii ce au slujit idealul de PRIETENIE [i RESPECT \ntre poli]i[ti.
Generalului adev`rat \i rostim acum ultima [i nedorita noastr` rostire:
„ADIO IULIAN MEDREA!“
Dumnezeu s`-l ierte [i s`-l odihneasc` \n pace
pentru neodihna vie]ii lui pe P`mânt!
pu ternicit-o pe doamna Julianna Papne Vegso,
vice pre[edinte al board-ului mondial, pentru a
participa la funeralii.
Dar marea sa realizare o constituie prietenia, ge -
ne rozitatea [i dragostea cu care a trecut prin via]`.
Pe to]i colegii [i semenii s`i i-a ajutat [i i-a
\ncurajat \n momentele gre le, tuturor le-a fost de -
votat [i le-a d`ruit din prea plinul inimii sale.
Numai pe el n-a [tiut [i nici n-a vrut s` se ajute.
A suportat cu stoicism, cu zâmbetul pe buze,
boala crunt` care l-a chinuit \n ultimii ani.
Ajuns la spital prea târ -
ziu pentru a mai fi salvat,
cu toate insisten]ele [i
d` rui rea medicilor, co le -
gilor [i a iubitei sale so]ii,
Ma riana.
Dumnezeu s`-l odih neas -
c`!
*
Reproducem al`tu rat
emo]ionanta alocu -
]iune rostit` la cere-
monia fu ne rar`, din
Cimitirul
ti mi [o rean
„Ru su {i ri anu“, de
c`tre Pre [e din tele Sec -
]iei Ro mâne a IPA, dl
prof. univ. dr. Costic`
Voicu.
*
Textul articolului
a fost preluat par]ial
din „Revista Român`
de Criminalistic`“
(nr. 3 - iunie 2012)
5

IPA ROMÂNIA 2012
SEMINARUL
INTERNA}IONAL
CULTURAL
AL OFI}ERILOR
DE LEG~TUR~
(NCLOS)
Potrivit invita]iei transmise de c`tre doamna
Julianna Papne Vegso, vicepre[edinte al Biroului
Executiv Permanent [i Pre[edintele Comisiei
Inter na ]ionale Culturale, delega]ia IPA Sec]ia Ro -
mâ n`, prin doi reprezentan]i, a participat la acest eveniment,
\mpreun` cu membrii Comisiei Sociale inter -
na]ionale: Phil Bailey – IPA Canada, Eran Israel - Se -
cretar General al IPA Israel, Manel Castellvi – IPA Spa -
nia, Eija As pholm – Finlanda, Spiros Fotoglou – Gre cia,
precum [i reprezentan]ii altor [aisprezece sec]ii na]io -
nale: Cipru, Federa]ia Rus`, Marea Britanie, Canada,
Israel, Spania, Danemarca, Estonia, Finlanda, Grecia,
Hong-Kong, Sri Lanka, Suedia [i Elve]ia.
Printre participantii la seminar s-au num`rat fo[ti sau
actuali ofi]eri de na]ionali de leg`tur`, pe linie cultural`,
sau chiar membri ai staff-ului na]ional din sec]iile re -
prezentate.
Evenimentul s-a desf`[urat \n complexului turistic
„ATLANTICA MIRAMARE BEACH HOTEL”.
Gazdele cipriote, au distribuit fiec`rui participant
agen da de lucru, lista ]`rilor reprezentate, orarele de
zbor ale fiec`rei delega]ii, datele de contact personale [i
oficiale ale delega]ilor.
Scopul acestui seminar l-a constituit dorin]a de a fi
\n]elese de catre reprezentan]ii na]ionali, a tuturor activi -
t`]ilor culturale ce pot fi promovate \n cadrul marii familii
a IPA. |n cadrul evenimentului s-au pus la dispozi]ie
\nforma]ii suplimentare [i s-au realizat diferite prezent`ri
ale unor oportunit`]i pentru ca fiecare ]ar` s` poat` dezvolta
cât mai multe activit`]i culturale \n sec]iei na]io nale.
Discu]iile s-au desf`[urat \n manier` informal`, temele
principale fiind abordate profesionist, remarcând mate -
ria lele prezentate de dna Julianna Papne – IPA Ungaria,
de dna Eija Aspholm – IPA Finlanda, de dl Eran Israel –
IPA Israel, de dl Manel Castellvi Del Peral – IPA Spania,
de dl Phil Bailey, reprezentantul IPA Canada [i, nu \n
ulti mul rând, pe dl Spiros Fotoglou - IPA Grecia.
Temele propuse \n seminar, au constant \n: „Rolul
ofi ]e rului na]ional de leg`tur`”, „Realizarea rapoartelor
anua le al Comisiei Interna]ionale Culturale”; „Crearea
ar hivelor proprii ale Sec]iilor Na]ionale”, (baze de date,
foto grafii, casete video, CD-uri etc); „Realizarea |ntâlni -
rilor Inter na]ionale de Tineret” (IYG); „Desf`[urarea
acti vit`]ilor competi]ionale sub egida Comisiei Interna -
]ionale Culturale“, „Realizarea sau prezentarea unor
alte activit`]i culturale”; „Hobby“ (prezentarea \n publica]iile
na ]ionale sau pe site-urile sec]iilor a colec]iona -
rilor, etc).
Seminarul a debutat cu precizarea scopurilor aces -
tuia: prezentarea importan]ei actului cultural \n sine
precum [i necesitatea implic`rii culturii, pe viitor [i rolul
LIMASSOL - CIPRU
22-25 MARTIE 2012
tuturor ofi]erilor de leg`tur` \n acest sens; Stabilirea
acestui gen de activitate, la fiecare 2-3 ani; Realizarea
unor rapoarte culturale; Importan]a implic`rii culturii [i \n
plan social; Realizarea unor evenimente de gen, pe
baz` de voluntariat.
Vicepre[edintele interna]ional Julianna Papne a ]inut
s` sublinieze c` exist` sec]ii care organi zeaz` nu me -
roa se activit`]i \n plan cultural, Rusia [i România fiind
exem plificate, pen tru a sf`tui [i alte sec]ii \n sensul dorit,
datorit` rezultatelor.
Sec]ia Român` a fost felicitat` [i pentru modul
exemplar al realiz`rii Conferin]ei IEC din 2011, precum
[i pen tru S`pt`mâna Prieteniei. Totodat`, s-a precizat
c`, dinrapoartele interna]ionale anuale, s-a constatat c`
exist` sec]ii IPA, \n diverse ]`ri, care nu au organizat
niciun fel de activit`]i culturale.
Majoritatea invita]ilor au pus accent pe abord`rile po -
zitive, pe spiritul cultiv`rii prieteniei, cea mai important`
valoare, \n marea familie IPA.
Printre realiz`rile sec]iilor prezente,
s-au eviden]iat:
l promovarea activit`]ilor culturale, mai ales \n rândul
tinerilor;
l coordonarea [i verificarea „|ntâlnirilor Interna]ionale ale
Tinerilor” (IYG);
l r`spunsul la solicit`rile membrilor;
l dezvoltarea unor cercuri „pen-friends” (scriitori);
l colec]ion`ri de timbre, insigne, fanioane sau insemne cu
sigla IPA;
l cluburi de radio-amatori;
l crearea de arhive proprii;
l organizarea unor sesiuni de lucru tip „atelier” sau a unor
mese rotunde pe teme culturale;
l organizarea unor cursuri pentru a educa „oficialii“ IPA;
l organizarea unor seminarii similare \n plan na]ional;
|n dezbateri, a fost luat` \n considerare propunerea
României, pentru acordarea de c`tre sec]ii, a unui su -
port logistic sau financiar, stabilirea unor recompense \n
bani sau obiecte (aparate foto, pensule, acuarele etc),
pentru membri IPA activi, pentru tinerele talente, pro -
punerea edit`rii de CD-uri (ex. „Colinde de Cr`ciun”),
fiind sus]inut` [i de reprezentan]ii Rusiei, Finlandei, Gre -
ciei, pentru promovarea valorilor culturale ale fiec`rei
]`ri, \n mod special a muzicii tradi]ionale sau moderne.
6
w w w . i p a r o m a n i a . r o

2012 IPA ROMÂNIA
Sec]ia Român` a propus [i postarea acestor evenimente
pe site-ul fiec`rei sec]ii, pe Facebook, Twitter
sau \n alte re]ele de socializare, propunerea fiind sus -
]inut` de domnul Eran Israel, care a adus mul]umiri sec -
]iei noastre, pentru buna colaborare dintre cele dou`
]`ri, materializat` prin realizarea vizitelor reciproce
anuale, \n tre membri, activitate ce a implicat [i desf` [u -
rarea unor activit`]i culturale, precum [i pentru modul
exem plar de organizare a IEC - 37, dumnealui fiind
unul dintre participan]i.
Acelea[i mul]umiri s-au primit [i din partea domnului
Ronnie Dukes, vicepre[edintele sec]iei brita nice [i din
partea domnului Thomas Peters son, asistent al Secre -
tarului General al sec]iei su edeze.
Fiecare membru al Comisiei Culturale
Inter na]ionale a ]inut o scurt` prezentare utilizând
[i proiectarea unor materiale pe ecran.
To]i participan]ii au subliniat necesitatea in -
tro ducerii unor activit`]i care se pot des f`[ura
\n aer liber, \n vii torul calendar interna]ional,
justificându-se prin faptul c` majoritatea timpului
ei sunt ocupa]i cu munca \n birouri sau
pe teren...
Fiecare delegat a prezentat propuneri [i
ac]iuni des f`[urate sau evenimente care vor
urma de ex: concurs interna]ional de scurte
articole, \n limba local` [i \ntr-una din limbile
de circula]ie interna]ional`, competi]ie ce va
fi premiat` \n final, iar ma terialele publicate
pe site-ul interna]ional [i al sec]iilor na]ionale.
Reprezentan]ii IPA a Sec]iei Române, au fost con -
du[i \ntr-o scurt` vizit` turistic` prin Limassol [i \n
\mpreju rimi, cu sprijinul domni[oarei Christiana Vryoni -
dou, viitor ofi]er de poli]ie, actualmente student` la
Aca demia de Poli]ie din Nicosia, nepoata dlui Michael
Odysseos, Pre [e dinte interna]ional [i Pre[e dinte al
IPA Cipru.
Laura SAVU
NATO YOUTH SUMMIT 2012
|n perioada 8–13 iulie 2012, [ase studen]i au participat la MODEL
NATO YOUTH SUMMIT 2012, Bruxelles, în calitate de re pre zentan]i
ai Academiei de Poli]ie „Alexandru Ioan Cuza“.
Conform programului, \n data de 9 iulie, au avut loc ce re monia de
deschidere a evenimentului [i [edinta pentru clarificarea procedurilor
ce trebuiau urmate în timpul [edin]elor fiec`rui comitet.
La festivitatea de deschidere au luat cuvântul mai mul]i invita]i,
printre care [i dl Sorin Ducaru - Ambasadorul delega]iei permanente
a României la NATO.
|nc` din prima zi, studen]ii Academiei de Poli]ie „A. I. Cuza” au avut
\ntâlniri, la sediul NATO, cu Secretarul General - Anders Fogh Ras -
mussen, dar [i cu numero[i exper]i NATO.
Atât în cadrul conferin]elor [i [edin]elor, cât [i pe parcursul evenimentelor
sociale planificate de c`tre organizatori, studen]ii români au
reprezentat cu cinste institu]ia din care provin, interac]ionând cu oa -
meni cu experien]e diferite, dar cu un scop comun: acela de a înv`]a
ceva nou [i dorin]a unui viitor bazat pe pace [i prosperitate.
Nu este lipsite importan]` faptul c` ei sunt membri IPA [i c` asocia]ia
a sprijinit material demersul lor reu[it.
(http://www.academiadepolitie.ro/)
REUNIUNEA
SEC}IILOR
MEDITERANEENE
Cea de-a XIV-a întrunire regio nal` a
IPA a fost g`zduit` în aprilie 2012 de
Malta. Reuniunea la care au participat
paisprezece din cele cin sprezece sec]ii
na]ionale din zona Me diteranei a fost
pre zidat` de pre[edintele Sec]iei na -
]ionale Malta, Dione Bugeja, asistat de
Gal Sharon al treilea vice pre [edinte al
IPA - ca reprezentant al PEB-ului, Se cre -
tarul General Micallef Romeo [i Chaplin
Bonnici Ray, membru NEC.
Întâlnirea a avut ca obiectiv prin cipal
consolidarea prieteniei [i coo pe r`rii între
sec]iile medi te raneene [i s-a desf`[urat
într-o at mosfer` cal m` [i prie teneasc`.
Reuniunea a adoptat o serie de pro -
puneri ce vor fi prezentate la Con gresul
Mondial de anul acesta.
În sintez`, acestea au inclus: de fi -
nirea mai clar` a modului de func]io nare
a PEB-ului, stabilirea Zilei In ter na ]io nale
a Poli]iei la 5 iunie, des chi derea a dou`
conturi bancare (în euro [i dolari SUA)
pentru a sprijini solu]ionarea problemelor
financiare exis tente în unele sec]ii IPA.
Reuniunea a nominalizat pe unii
dintre posibilii can dida]i pentru ale ge rile
de la Congresul Mondial din 2012.
M. Tudor
7

IPA ROMÂNIA 2012
CASELE IPA
În perioada 29 martie – 1 aprilie 2012
a avut loc în localitatea Egmond aan Zee,
din Olanda, «Întâlnirea interna]ional`
a managerilor caselor I.P.A.»
8
Reuniunea a fost organizat` de I.P.A. - Sec]ia
Olanda, iar la ea au participat delega]ii reprezentând
conducerea interna]ional` a organiza]iei [i 13 sec]ii
na]ionale.
I.P.A. - Sec]ia Român` a fost reprezentat` la întâlnire
de o delega]ie format` din: Safta Florin – trezorier
na]ional al I.P.A. Sec]ia Român` – conduc`torul grupului,
Gheorghe Moldovan, Cojan Dorel [i Cornel
Teodorovici – din Reg. 1 Timi[, Negoi]escu Gheorghe
[i R`u]` Maftei - din partea Regiunii 1 Vrancea, precum
[i dl Trosca Florin, ca translator.
Lucr`rile au avut loc la sediul serviciilor de urgen]`
(Poli]ie, Pompieri, Ambulan]`) din regiunea Nord –
Holland Nord din Alkmaar [i au avut ca pre[edinte de
[edin]` pe dl. Mark Kernehan, I.P.A - Sec]ia Marea
Britanie [i secretar pe Dl. Jaap Taal din cadrul I.P.A.
Sec]ia Olanda – regiunea Drehnte.
Agenda întâlnirii a cuprins urm`toarele:
Deschiderea oficial` [i cuvântul de bun venit al Pre -
[edintelui I.P.A. - Sec]ia Olanda, domnul Kees Sal;
Scurta introducere [i prezentare a managerilor de case
I.P.A. prezen]i la întâlnire; Discutarea minutei ultimei
întâlniri a managerilor de case I.P.A., care a avut loc în
Polonia în anul 2010; Cea mai important` parte a re -
uniunii a fost cea alc`tuit` din discutarea temelor tri -
mise de participan]i, respectiv :
n România: stabilirea unor circuite, cu vizitarea mai
multor case I.P.A. din diferite ]`ri (ex. România,
Ungaria [i Slovacia); schimburi de ghiduri ale caselor
I.P.A., în a[a fel încât acestea s` fie disponibile în orice
cas` I.P.A.; schimbul de experien]` reprezentând
unele pro bleme financiare [i administrative precum [i
c`ile de eficientizare a activit`]ilor caselor I.P.A.
n Danemarca: schimbarea directivei pentru casele
I.P.A. în sensul deschiderii lor [i pentru cei care nu sunt
membrii I.P.A.; prezentarea bunelor practici pentru a
avea tineri membri I.P.A. care s` se înroleze în staff-ul
de între]inere al caselor; întâlnirile managerilor de case
I.P.A. s` aib` loc la 4 ani în loc de 2 ani ca în prezent.
n Marea Britanie: reanalizarea directivei I.P.A.; pre -
zen tarea site-ului „www.policehotels.com“; strategia
PEB privind casele I.P.A.; strategia Comisiei Inter na -
]ionale Sociale privind casele I.P.A.; alte moduri de
cazare pentru uzul membrilor I.P.A
Pe marginea subiectelor de pe agend` au avut loc
discu]ii aprinse, concluziile reuniunii fiind dup` cum
urmeaz`:
- a fost aprobat` minuta întâlnirii managerilor de
case I.P.A. ce a avut loc în Polonia în anul 2010.
- cu privire la disponibilitatea existen]ei ghidurilor
caselor I.P.A în fiecare loca]ie s-a stabilit ca, anual,
Se cretariatul General Interna]ional I.P.A. s` colecteze
da tele, s` preg`teasc` [i s` transmit` sec]iilor
na]ionale - în format electronic PDF + ghidul complet al
caselor I.P.A. la nivel interna]ional, urmând ca sec]iile
na]io nale s` hot`rasc` modul în care va tip`ri pliantele
[i informa]iile pe care acestea le vor con]ine (ghid complet
sau doar fascicule).
- s-a exprimat refuzul de a primi în casele I.P.A ne -
membri ai organiza]iei, dac` ace[tia nu sunt înso]i]i
obli gatoriu [i de c`tre un membru I.P.A. Totodat` s-a
stabilit, ca practic` agreat`, existen]a unor tarife dife -
ren]iate, la cazarea în casele I.P.A., a turi[tilor (membri
I.P.A., nemembri I.P.A., familiile membrilor I.P.A.).
- s-a accentuat importan]a utiliz`rii site-urilor IPA
na]ionale pentru promovarea caselor IPA.
- s-a men]ionat necesitatea ca gestionarea caselor
IPA s` fie f`cut` pe plan local, de c`tre regiuni, dar
numai în baza normelor emise de c`tre Comitetele
Executive Na]ionale, valabile pentru toate casele IPA
din ]ara respectiv`. Tarifele practicate în cadrul caselor
IPA se stabilesc, în exclusivitate, de Comitetele Exe -
cutive Na]ionale, care au [i obliga]ia de a îndruma [i
controla activitatea acestor loca]ii.
- nu a fost aprobat` propunerea Danemarcei de con -
vocare a întâlnirilor managerilor de case I.P.A. la patru
ani. Au existat propuneri de întâlniri anuale ale ma -
nagerilor caselor IPA (Israel, Grecia [i România), dar
pân` la urm` decizia aprobat` a fost de a se convoca
întâlniri la intervale de doi ani.
Viitoarele întâlniri ale managerilor de case I.P.A. au
fost stabilite a avea loc astfel: 2014 în Grecia, 2016 în
Marea Britanie, iar în 2018 în România
Marea Britanie, reprezentat` prin pre[edinte [i asistentul
secretarului general interna]ional, a precizat c` a
avut la dispozi]ie un buget de 1,2 milioane lire sterline,
ultima achizi]ie a unei case IPA fiind în valoare de
300.000 lire.
Germania a fost reprezentat` de primul vice pre [e -
dinte al sec]iei na]ionale [i a men]ionat c` are în por -
tofoliu 16 case IPA, fiind satisf`cut` de gradul de ocupare
al acestora.
Irlanda, reprezentat` de pre[edintele acestei sec]ii,
a precizat c` a avut la dispozi]ie [ase case IPA, actual-

2012 IPA ROMÂNIA
mente r`mânând numai cinci, una fiind pierdut` din
cauza cri zei financiare.
Finlanda a men]ionat c` are în folosin]` o singur`
cas` IPA, veche.
Norvegia are [ase case IPA, dintre care dou` se vor
închide datorit` nefolosirii lor, remarcând neimplicarea
tinerilor în gestionarea voluntar` a acestora.
Delega]ia din Marea Britanie a men]ionat existen]a
unei case IPA în Sco]ia.
Israelul, reprezentat de vicepre[edintele III PEB,
dna Gal Sharon a comunicat c` în urma unor dis -
cu]ii in ter ne, casa IPA din Tel Aviv a fost închis` de
condu cerea Ministerului de Interne israelian.
Per ansamblu, s-a constatat o maxim` implicare [i
se riozitate în purtarea discu]iilor, disecarea unui su -
biect pân` în cele mai mici detalii, concluziile fiind
supuse aprob`rii plenului [i devenind „liter` de lege”,
eliminându-se orice „excep]ii” sau „stabilire de la caz,
la caz” ulterioare. Aceast` atitudine specific`, în principal,
]`rilor nordice, care au dorit clarificarea în detaliu a
problemelor [i stabilirea unor norme clare, aplicabile
imediat.
Ca o concluzie a întâlnirii, pre[edintele de [edin]` a
cerut participan]ilor s` creioneze pentru fiecare sec]ie
na]ional` participant`, câte o idee
despre casele I.P.A re prezentând
„o frustrare”, „o bucurie” [i un
exemplu de bune practici în admi -
nistrarea ca selor.
Cele mai multe op]iuni au fost
cir cu m scrise urm`toarelor idei: ca
„frus tr`ri” - casele nu sunt folosite
la capacita te maxi m` [i sunt
greut`]i în administrarea aces tora. Ca „bucurii” au fost
subliniate – în primul rând, existen]a acestor case
I.P.A., [i folosirea lor în scop umanitar (Israel)
Ca bune practici s-a prezentat modul de încasare al
banilor – Germania, folosirea la capacitate maxim` a
caselor (Irlanda), amplasarea lor în complexe sociale
creative complete (România)
Concluzionând, pre[edintele de reuniunii a mul ]u mit
participan]ilor pentru modul activ de implicare în
aceast` activitate [i a subliniat rezultatele concrete
bu ne ale acesteia.
Trezorier na]ional
I.P.A. Sec]ia Român`
Florin SAFTA
www.iparomania.ro
PUBLICITATE
ipajurnal.ro@gmail.com
9

IPA ROMÂNIA 2012
10
FORUM
Central-Est European
|n perioada 16-20 mai 2012 la Pyatigorsk (re-
giunea Stavropol – Federa]ia Rus`) s-au des -
f`[urat dou` evenimente: cea de-a XIII-a Con fe -
rin]` Inter na ]ional` IPA Europa Central` [i de Est
[i Con fe rin]a ce a prezentat Raportul anual al Sec -
]iei Ruse a IPA.
La deschiderea manifest`rii au participat delega]iile
sec]iilor IPA na]ionale din 19 ]`ri: Bul garia,
Republica Ceh`, Letonia, Ucraina, Estonia, Re -
publica Moldova, Finlanda, Israel, Austria, Slo -
venia, Croa]ia, Polonia, Lituania, Armenia, Kazah -
stan, Grecia, Cipru, Ungaria [i Rusia.
Printre invita]ii de onoare s-au num`rat: Pre [e-
dintele Interna]ional al IPA Michael Odysseos, Se -
cretarul General Interna]ional George Katsa ro -
poulos, Vicepre[edin]ii Julianna Papné Végsó [i
Gal Sharon, reprezentan]i ai serviciilor de poli]ie [i
din administra]ia regiunii Stavropol.
Agenda conferin]ei a inclus discu]ii pe tema:
„Poli]ia [i societatea: Forme [i metode
de lucru pentru a consolida autoritatea
poli]iei \n rândul publicului“.
Participan]ii la Conferin]` au recomandat [e-
filor de Poli]ie [i celor ai organiza]iilor publice sau
create de c`tre veteranii de poli]ie s` acorde
aten]ie \n activitatea lor ur -
m` toa relor obiec tive:
l Rela]iile bune \ntre
societate si Poli]ie trebuie s`
fie bazate pe po lite]e [i
profesiona lism, de la nivelul
poli ]istului obi[nuit, pân` la
acela al [efului de structur`
poli]ieneasc`.
l Este necesar` formarea
unor rela]ii strân se
de colaborare \ntre poli]ie [i
societate. Acestea permit
cet` ]enilor s` se simt` proteja]i
[i \ndeplinesc si sarcina
principal` a po li]iei - asigurarea
siguran]ei publice [i
efi cientizarea luptei \mpo-
triva criminalit`]ii;
l Potrivit opiniei pu blice
principalul instrument de
consolidare a autorit`]ii poli]iei este formarea
unui po li]ist modern - persoan`
care corespun de competen]elor profesionale;
l Pentru a asigura interac]iunea re -
gulat` a poli]iei cu mass-media [i institu]ii
ale societ`]ii civile, este necesar` [i obli -
gatorie transparen]a Poli]iei. Aceasta se
realizeaz` prin prezen]a periodic` a [e -
filor de poli]ie \n fa]a publicului;
l Este important pentru un poli]ist s`
evite implicarea \n discu]ii pe probleme
politice;
l Autoritatea Poli]iei cre[te atunci când
efectueaz` controlul impar]ial asu pra
respect`rii legii de c`tre to]i lucr`torii;
|n partea a doua a Conferin]ei Interna]ionale, a
fost organizat` o mas` rotund` pe tema: „Rolul
[i locul ONG-urilor \n conso li darea \n -
cre derii publice fa]` de poli]ie".
Au fost invita]i [i au sus]inut alocu]iuni pre [e -
dintele Sec]iei Ruse a IPA, dl Alexey Gankin,
vi ce pre[edintele Igor Bogoroditsky, Secretarul
Ge neral al Sec]iei austriece Otto König, secretarul
general al Sec]iei Israel, dl Eran Israel [i Sharon
Gal, al treilea vicepre[edinte Interna]ional al IPA.
|n timpul conversa]iei prietenoase dintre pre -
[edintele Sec]iei Ruse a IPA - Alexey Gankin [i
pre [edintele interna]ional al IPA, dl Michael Odys -
seos, s-au discutat problemele de cooperare \n
conti nuare, dezvoltarea de contacte de prietenie,
\ntre Sec]ia IPA din Rusia [i alte sec]iii na]ionale.
Viitoarea Conferin]` Interna]ional` (a XIV-a) a
IPA Europa Central` [i de Est, va avea loc \n
Slo venia \n 2013.
Marian TUDOR

2012 IPA ROMÂNIA
CONSOLIDAREA |NCREDERII
SOCIET~}II |N POLI}IE
Lucrare prezentat` de dl Reinhard Moser
- Sec]ia IPA Austria -
la reuniunea Central Est European` din Rusia
Societatea [i Poli]ia (ea \ns`[i o parte a socie -
t`]ii) sunt supuse la schimb`ri constante.
|n consecin]`, este necesar` o adaptare continu`
[i permanent` a metodelor poli]iene[ti, astfel
\ncât s` se p`streze [i chiar s` se \mbu n` t` -
]easc` \ncrederea popula]iei \n activitatea Poli]iei.
Exist` câteva obiective strategice urm`rite cu
preponderen]` de conducerea central` a Poli]iei [i
de Ministerul de Interne austriac.
Pentru a preveni spargerile care de obicei au
loc seara, poli]i[ti \n uniform` patruleaz` verifi -
când u[ile de la intrarea \n imobile [i ferestrele de
la parter [i subsol.
Dac` sunt g`site ferestre ori u[i deschise sau
de blo cate, poli]i[tii las` pliante cu sfaturi pentru
evitarea unor asemenea situa]ii.
O metod` inedit` este aceea de a p`trunde \n
cas` pe u[a g`sit` deschis`, explicând apoi pro -
prie tarilor surprin[i pericolele la care se expun.
Astfel de ac]iuni sunt apreciate favorabil de po -
pula]ie care, astfel, prin proprie experien]` \[i m` -
re[te vigilen]a.
Pasagerii sistemului de transport public sunt
frecvent deranja]i de minori. Ofi]eri \mbr`ca]i \n
uniforme monitorizeaz` vehiculele [i descurajea -
z` teribilismele tinerilor. Efectul este dublu: infractorii
sunt pedepsi]i prompt, iar sentimentul de si -
guran]` cre[te printre ceilal]i pasageri.
Ofi]erii din patrule circul` mai ales \n autovehi -
cule.
De foarte multe ori \ns`, pentru a spori \ncre -
derea \n rândurile popula]iei, patrularea se face pe
jos, mai ales \n parcuri [i cur]ile din spa tele cl` -
dirilor.
La târguri [i eve ni men te interna]ionale cu au di -
en]` mare, De par tamentul de Inves ti ga]ii Cri mi -
nale are un stand de in forma]ii.
Acolo publicul
poate ob]ine, sub
form` de pliante,
informa]ii despre
m`surile de siguran]`
spe cifice.
|n g`ri, patrularea
permanent`
subliniaz` pre zen -
]a Poli]iei, crescând sentimentul de siguran]` al
pasagerilor.
|n [coli, pentru a putea dialoga eficient cu tine -
rii, sunt organizate discu]ii cu ace[tia. |n plus, au
loc cursuri de siguran]` rutier`.
Prin aceste m`suri se urm`re[te ca elevii s`-[i
doreasc` s` dialogheze cu ofi]erii de poli]ie, ori de
câte ori este nevoie, \nt`rindu-le \ncrederea \n in -
stitu]iile statului.
Atunci când un ofi]er de poli]ie este nevoit s` fo -
loseasc` o arm` (pistol, spray cu piper sau baston)
circumstan]ele vor fi investigate pe plan in -
tern, pentru a se vedea \n ce m`sur` utilizarea
unei arme a fost justificat`. |n cazul \n care o arm`
a fost folosit` \ntr-o situa]ie limit`, ce a pus \n pericol
via]a poli]is tului, victimei ori infractorului, an -
cheta este efec tuat` de o comisie de la alt` sec ]ie.
Dac` urmeaz` o ac ]iune penal` cazul va fi ana -
lizat de o instan]` independent`.
Spargerile de case [i apartamente
sunt considerate ca infrac]iuni asupra
pro priet`]ii.
P`trunde rea unui str`in \n via]a
pri vat` poate provoca o stare de [oc cu
urm`ri imprevizibile, mai ales când in -
fractorul [i victima ajung fa]` \n fa]`.
Aceast` realitate traumatizant` a
dus la ini ]ie rea “Programului de sprijin
pentru victime”. Prin acest program victimele
sunt ajutate \n traversarea trau -
melor produse.
Programul \ncepe odat` cu faza
cu legerii probelor de la locul faptei [i
du reaz` pâ n` când victima iese din
starea de [oc.
|n concluzie, toate aceste m`suri
servesc spo ririi \ncrederii publicului larg \n activitatea
Poli]iei. Sondajele arat` c` Poli]ia se afl` pe
locul al treilea \n privin]a \ncre derii manifestate de
popula]ie.
Câ[tigul Poli]iei const` \n faptul c` cet`]enii dau
mai u[or informa]ii atunci când au \ncredere \n
ofi]erul de poli]ie.
Traducere [i adaptare
Marian TUDOR
11

IPA ROMÂNIA 2012
CONVOC~RILE ZONALE
CUNOA{TERE, COLABORARE
{I ABORD~RI PROFESIONALE
12
Dup` dou` decenii de la fondare, Sec]ia
Român` a IPA cuprinde peste 64.000 de membri,
grupa]i \n 150 de re giuni teritoriale. O entitate
uria[` ce de fine[te cea mai mare organiza]ie
nonguvernamental` din Ro mânia, nu
poate fi condus` eficient decât dac` exist`
comunicarea permanent` \ntre membrii [i co -
mitetele executive regionale [i \ntre acestea [i
„board“-ul na]ional.
Experien]a \ntâlnirilor zonale, implementat`
din nevoia de comunicare, de circa trei ani, a
dovedit utilitatea organiz`rii acestora [i este
necesar` cre[terii eficien]ei activit`]ii, \n sine, a
asocia]iei.
Convocarea de la C`ciulata - 2011
IPA – Sec]ia Român` \[i redefine[te obiectivele [i
direc]iile de ac]iune.
Ca urmare a schimb`rilor ce se produc \n via]a coti -
dian`, Sec]ia Na]ional` a decis im plementarea de noi
m` suri, conforme cu misiunea Asocia]iei: consolida rea
sa organizatoric` [i func]io nal`.
Având \n vedere c` transmiterea informa]iilor din
partea Comitetului Executiv Na]ional, prin membrii s`i,
se realiza doar \n cadrul unor activit`]i specifice, pre -
cum alegeri sau activit`]i sportive [i culturale, ori la
congrese [i conferin]e na]ionale, IPA – Sec]ia Român`
a ini]iat organizarea unor consf`tuiri zonale, care s`
vizeze o mai bun` rela]ionare [i comunicare cu membrii
Comitetele Executive Regionale.
Scopul principal al acestor consf`tuiri este transmi -
terea de mesaje [i instruirea cu prec`dere pe probleme
de secretariat [i trezorerie, dar [i identificarea [i rezol -
varea problemelor
cu care se confrunt`
reprezen tan -
]ii din teritoriu.
|n 2011 [i 2012
au fost organizate
ac]iuni de acest gen
la: Ia[i, Geoagiu-
B`i, Craiova, C`ciu -
lata, Bucure[ti, Baia-
Mare, Mamaia [i
Un interviu pentru mass-media,
Al ba Iulia.
chiar \n salina de la Ocnele Mari
Cu o medie de
circa 20-25 de re giuni participante, ac tivit`]ile au permis
un schimb consistent de idei, dar mai ales solu ]io-
na rea unei mari p`r]i din dificult`]ile \n tâm pinate
de mem brii IPA \n ac tivi ta tea lor curent`.
Consf`tuirile zo nale or ga ni zate de IPA – Sec]ia
Român`, prin diferitele sale regiuni, au avut [i o
intens` component` de socializare.
La ac]iunea de la C`ciulata, participan]ii au
vizitat Sa lina Ocnele Mari [i Mân`stirea dintr-un
lemn [i s-au putut cunoa[te mai bine \n cadrul
cinei festive, organizate cu aportul substan]ial
al pre [e dintelui Regiunii 1 Vâlcea, Nicolae Pe -
tr` rea nu.
Consf`tuirea de la C`ciulata a fost prezentat`
\ntr-un material de pres` [i \ntr-un interviu vi -
deo prin mass-media local`, copii ale acestora
aflându-se [i \n arhiva Sec]iei Na]ionale.
Coordonatorul Consf`turii de la Baia Mare a
fost Ioan Pop, pre[edintele de onoare al Re -
giunii 4 Maramure[ [i membru activ \n cadrul a
numeroase ac]iuni organizate de IPA – Sec]ia
Român`.
Acesta a fost sprijinit din plin pe toat` durata
evenimentului de pre[edin]ii Regiunilor 1, 2 [i 4
Maramure[, Mircea Sabou, Marin Tegla[ [i Adrian
Sabou.
Cu ocazia Consf`turii de la Baia Mare, re pre -
zentan]ii delega]iilor au luat la cuno[tin]` de ini]iativa
Vizit` la Mân`stirea dintr-un lemn

2012 IPA ROMÂNIA
Mamaia 2012
comun` a regiunilor mara mu re [ene de a construi un
Centru de preg`tire [i o cas` IPA, \ntr-o loca]ie mirific`
din apropierea ora[ului. Acestea vor oferi condi]ii de -
osebite de pre g`tire [i socializare.
De[i prezen]a la eveniment a fost una bun`, pu]ini
membri lipsind de la discu]ii, pe viitor se a[teapt` ca tot
mai mul]i re prezentan]i ai Comitetelor Executive Re -
gionale s` ia parte \n mod activ la astfel de con sf`tuiri.
O bun` parte dintre participan]ii la Consf`tuirea de
la Baia Mare au primit diplome [i certificate de merit din
partea IPA – Sec]ia Român`.
Pe lâng` aspectele de secretariat [i trezorerie, discutate
[i ac]iunile de socializare \ntreprinse \n cadrul
consf`tuirilor zonale au fost puse \n dezbatere [i su -
biecte cu caracter profesional.
|n acest sens, la Mamaia a avut loc un simpozion cu
tema „De ontologia [i siguran]a func]ionarului \n sistemul
na]ional de ordine [i siguran]` public`”.
Cu acest prilej, au fost sus]inute [i o serie de refe -
rate de \nalt` competen]` de c`tre pre[edintele regiunii
3 Constan]a, Daniel Ian]uc, [i psihologul Carmen
Neagu, membru al regiunii 1 Con stan ]a.
La eveniment s-au acordat mai
multe diplome [i certificate de merit
[i s-a realizat un montaj video.
Reu[ita reuniunii de la Ma ma ia se
dato reaz` cu pre c` dere im pli c`rii
pre [edin]ilor Paul Marian Bu[u de
la Regiunea 1 Constan]a [i Daniel
Ian]uc, de la Regiunea 3 Con -
stan]a.
|n urma acestor activit`]i a re zul -
tat:
n O mai bun` cu noa[tere \n tre
membrii din acela[i jude] [i a ce lor
din vecin`tate;
n O mai bun` cooperare a mem brilor
Comitetelor Executive Re gio nale;
n Oportunitatea organiz`rii unor activit`]i comune, la
scar` local` sau zonal` (acolo unde sunt mai multe
regiuni);
n Modalit`]ile pentru „amplificarea“ imaginii IPA pe
plan local, zonal, na ]io nal [i interna ]ional.
Rezultatele bune ob]inute \n urma consf`tuirilor zo -
nale din 2011 [i 2012, cresc speran]ele IPA – Sec]ia
Român` pentru anii viitori, când se a[teapt` ca tot mai
mul]i reprezentan]i s` fie interesa]i s` ia parte la astfel
de evenimente.
Consf`tuirile zonale sunt cu atât mai importante, cu
cât ele vor pune din ce \n ce mai mult accentul pe co m -
ponentele socio-pro fe sio nale [i culturale.
Astfel, vor fi puse \n valoare resursele [i capacit`]ile
unor membrii performan]i \n domeniul lor [i se va putea
face o selec]ie pentru recomandarea lor la acti vit`]i
interna]ionale.
Mircea Ion GHERGHI}~
ALBA IULIA AUGUST 2012
|n ziua de 11 august a.c., la Hotelul „Parc“ din Alba
Iulia, s-au desf`[urat lucr`rile convoc`rii zonale la
care au participat 78 de reprezentan]i ai Comitetelor
Exe cutive din 31 de regiuni IPA. Pentru organizarea
eve nimentului, dl Mircea Gherghi]` - vicepre [edinte
al Sec ]iei Române a avut sprijinul eficient al Co mi -
tetelor Exe cutive ale Regiunilor IPA 1 [i 2 Alba.
La reuniune au fost prezen]i to]i membrii Comi -
tetului Executiv Na]ional, iar subiectele propuse spre
dezbatere au fost primite cu deosebit` aten]ie [i tra -
tate cu interes de c`tre participan]i, \nscriindu-se \n
tonul [i procedurile cunoscute deja de la activit`]ile
similare. Cu deosebit interes au fost primite comunic`rile
f`cute de dna psiholog Carmen Neagu, de dl
Mircea Gavra [i de purt`torul de cuvânt al I.J.J. Alba
\n cadrul colocviului „De ontologia [i siguran]a func ]io-
narului \n sistemul na]ional de ordine [i siguran]` pu -
blic`”.
Reprezentan]ii Regiunilor Alba 1 [i 2 au primit Ce -
rtificate de excelen]` din partea IPA Sec]ia Român`.
|n cadrul programului de socializare s-a remarcat
vi zi tarea Cet`]ii fortificate din centrul municipiului [i
ur m`rirea ceremonialului schimb`rii g`rzii, atât de
ad mirat de c`tre turi[tii prezen]i.
F.Z.
13

IPA ROMÂNIA 2012
APLICAREA LEGII
{I
PREVENIREA CORUP}IEI
JUDICIARE
PUNCTE DE VEDERE PROMOVATE
DE SECRETARIATUL
GENERAL INTERNA}IONAL IPA
Scopul sistemului justi]iei penale este acela de a
spori siguran]a [i securitatea tuturor cet`]enilor.
Atunci când \ns`, oficialit`]ile politice, ale Po li]iei
[i cele judiciare sunt elemente predominante ale
unui sistem corupt, cel care pl`te[te este ce -
t`]eanul, prin sacrificarea drepturilor [i libert`]ilor
civile.
Tot el este acela care sufer`, dac` nu este „co-
nectat” politic, sau nu-[i poate permite taxe ilegale
sau mit`.
Este a[adar imperativ necesar ca toate statele
membre ale ONU s` se asigure c` fenomenul co -
rup]iei este pedepsit \n mod rapid [i este cât mai
curând eradicat.
Este important de asemenea ca orga niza]iile in -
terna]ionale importante (Or ga ni za]ia Na]iunilor
Unite, Uniunea Euro pea n`, Liga Arab`,
Uniunea Afri can`) pre cum [i statele care
activeaz` \n par te neriat cu ]`rile \n curs
de dezvoltare s` se asigure c` au to -
rit`]ile locale au eliminat func]ionarii
co rup]i din birouri \n vede rea asigur`rii
unui me diu democratic legitim .
Principalele elemente ale imple men -
t`rii programului sunt:
l Elaborarea unui plan func]ional anticorup]ie,
imun la interferen]ele po litice.
l Stabilirea elementelor de protec]ie a
func]io narilor desemna]i pentru aplicarea legii.
l Crearea unui sistem asigurator care s` garanteze
c` cei acuza]i penal de forme grave de cri -
mina litate [i corup]ie sunt suspenda]i din func]ie.
l Promovarea [i consolidarea cooper`rii cu
celelalte ]`ri membre ale ONU \n scopul aducerii \n
fa]a justi]iei a criminalilor [i func]ionarilor corup]i.
l Dezvoltarea de mecanisme eficiente, transparente
[i legitime pentru aplicarea justi]iei penale.
l Definirea unui sistem legislativ care s` sprijine
statul de drept.
l Conceperea [i furnizarea de programe de
sprijin pentru dezvoltarea [i orientarea profesio -
nal` a justi]iei.
l Ini]ierea de programe pentru formarea [i educarea
participan]ilor la actul de justi]ie \n scopul
ridic`rii nivelului profesionalismului lor.
l Finan]area [i donarea de echipamente nece -
sare \n procesul de promovare a anti-corup]iei [i
prevenirea criminalit`]ii.
De[i aceste idei nu par a fi noi, ele trebuie s` fie
efectiv aplicate \n practic` pentru a putea fi
siguri c` func]ionarii corup]i nu profit` de
finan]`rile de programe pentru uz propriu,
sau c` liderii politici nu \ncearc`
s` inhibe punerea \n practic` \n mod
corect a acestor ini ]iative.
Organiza]iile [i ]`rile donatoare tre -
buie s` se asi gure c` toate fondurile [i
re sur sele sunt corect contabilizate prin
me ca nis me de audit [i rapoarte perio -
dice de progres.
Asocia]ia Interna]ional` a Poli]i[tilor
lucreaz` \n strâns` cooperare [i cu succes cu
Biroul Na]iunilor Unite pentru Droguri [i Crimina -
litate, cu Alian]a pentru Prevenirea Criminalit`]ii [i
Justi]ie Penal`, cu International Police Asso -
ciation, precum [i cu alte ONG-uri, pentru a asigura
[i promova de mo cra ]ia legitim`, pentru punerea
\n aplicare a justi ]iei, \n scopul protec]iei drepturilor
civile [i umane ale tuturor cet`]enilor.
James F. Albrecht
Reprezentant
al Asocia]iei Interna]ionale a Poli]i[tilor
la Na]iunilor Unite - New York
(Traducere [i adaptare M. TUDOR)
14
PUBLICITATE
ipajurnal.ro@gmail.com

2012 IPA ROMÂNIA
VATICANUL
{I CRIMA ORGANIZAT~
STUDIU DE CAZ
Prof. univ.
dr. Costic` VOICU
Corpora]ia
Vaticanul a \nceput s` aib` averi considerabile da -
torit` generozit`]ii lui Benito Mussolin, care, prin Tra -
tatul Lateran, \ncheiat cu Vaticanul \n 1929, a oferit
acestuia garan]ii [i m`suri de protec]ie.
Sfântul Scaun a ob]inut recunoa[terea sa ca stat
suveran, fiind scutit de plata impozitelor, atât pentru
propriet`]ile, cât [i pentru cet`]enii s`i; a fost scutit de
plata taxelor vamale pentru bunurile importate [i a
dobândit imunitate diplomatic` [i toate celelalte privilegiile
pentru proprii diploma]i [i pentru cei acredita]i la
Vatican din celelalte state.
Potrivit Tratatului, Italia pl`tea Vaticanului o sum`
de 750 mil. de lire [i \i ceda Obliga]iuni de Stat \n va -
loare de 1 miliard de lire. La cursul de schimb din 1929
acest pachet valora 81 de mil. de $. \n 1984 acest
pachet valora 500 de mil. de $.
Din 1929 Vaticanul se lansa \n afaceri.
Dup` acest protocol, Papa Pius al XI-lea a creat Ad -
mi nistra]ia Special`, un departament condus de un
civil, numit Nogara, al c`rui scop era s` fac` bani. El a
cerut Papei dou` lucruri:
- s` aib` deplina libertate de a face investi]ii
- s` investeasc` \n \ntreaga lume.
Drept urmare, Vaticanul s-a implicat \n specula]ii va -
lutare [i bursiere inclusiv achizi]ionarea de ac]iuni la
companii care produceau de la armament [i ]ig`ri,
pân` la anticoncep]ionale [i alcool.
Nogara a f`cut specul` pe pia]a aurului, dup` ce a
cump`rat „Italgas“, unic furnizor de gaz \n multe ora[e
The story of Vatican involvement in criminal activities on a large scale
highlights the penetration force of mafia groups, the high degree of co -
rruption in the Vatican and political and financial structures of Italy and
other states.
This article submits an illustrative example of the perfect fusion achieve
d between organized crime, church and state authorities.
Keywords:
Economic and financial macro criminality, organized crime, corruption,
financial and bank crime, mafia.
ale Italiei, \n al c`rui consiliu de administra]ie l-a numit
pe un reprezentant al Vaticanului, al c`rui frate avea s`
devin` Papa Pius al XII-lea.
Nogara a achizi]ionat pachete reprezentative la trei
b`nci, cea mai semnificativ` fiind „Banco di Roma“.
Atunci când aceast` banc` a ajuns la faliment,
Mu ssolini a pl`tit Vaticanului peste 630 mil. $ din visteria
statului.
|n continuare, Vaticanul a achizi]ionat un num`r
important de ac]iuni la tot mai multe companii, adesea
dobândind controlul asupra acestora, numind \n consiliile
de administra]ie oameni din elita Vaticanului,
care trebuiau s` protejeze interesele acestuia.
Vaticanul era prezent peste tot: \n telecomunica]ii,
c`i ferate, ciment, electricitate, ap` [i o fabric` de...
armament.
|n 1933, Corpora]ia Vatican a \ncheiat un Concordat
cu Hitler, \n cuprinsul c`ruia o dispozi]ie esen]ial` de
natur` financiar` se referea la confirmarea impozitului
pentru Biseric`, un impozit care se re]inea, la surs`,
tuturor salaria]ilor Germaniei [i se v`rsa \n contul bi -
sericilor catolice [i protestante.
Anual, Vaticanul prelua 100 de mil. de $ din aceste
sume.
|n 1942, Papa Pius al XII-lea \i \ncredin]eaz` lui
No gara Institutul pentru Opere Religioase (IOR)
sau Banca Vaticanului, care-l nume[te ca [ef pe un
asistent al s`u, un om de[tept dar [i „slug`“ a lui
Nogara.
Nogara conducea Corpora]ia Vaticanului care se
\ntindea \n lumea \ntreag`, afacerile fiind f`cute cu
15

IPA ROMÂNIA 2012
16
B`ncile Rothschild din Paris [i Londra, cu cele mai
mari b`nci din Elve]ia, New-York, Chase Manhattan [i
Continental Bank of Illinois din Chicago.
|n scurt timp, Nogara a achizi]ionat prin Banca
Va ticanului pachete de control la diverse companii de
asigur`ri, de o]el, financiare, f`in` [i paste f`inoase,
construc]ii de ma[ini, ciment [i propriet`]i imobiliare
(hoteluri de lux, cartiere de locuin]e).
Astfel, \n Fran]a Vaticanul de]inea un imens bloc
pentru locuin]e [i o re]ea de magazine de lux \n centrul
Parisului.
|n Canada de]inea cel mai \nalt „zgârie nori“ (Turnul
Bursei din Montreal), imense zone reziden]iale, iar \n
SUA, cinci blocuri enorme, inclusiv hotelul... „Water gate“.
Au fost cump`rate ac]iuni la cele mai puternice en -
tit`]i economice din S.U.A.: „General Motors“, „Shell“,
„Gulf Oil“, „General Electric“, „IBM“ [i „TWA“.
|n 1954, Nogara s-a pensionat (era n`scut \n 1870,
\n Italia), iar \n 1958 a decedat (la vârsta de 88 de ani).
La moartea sa, averea Vaticanului se cifra la peste
dou` miliarde de $, profitul anual al b`ncii fiind de 40
de milioane de $.
Zece ani mai târziu, \n 1968, \ncepe implicarea
Mafiei \n afacerile Vaticanului.
Acum, apar dou` personaje malefice: Paul Mar cinkus
(cardinal) [i Michele Sindona (mafiot) care vor orchestra
un spectacol dezastruos pentru Vatican.
Marcinkus, n`scut \n anul 1922 la Chicago (S.U.A.),
un ora[ st`pânit de Mafia lui Al Capone, a fost hirotonisit
ca preot \n 1947 (anul \n care Al Capone murea
\n \nchisoare de sifilis), dup` care a studiat la Roma
(Universitatea Catolic` Gregorian`) [i a ob]inut docto -
ratul \n Drept Canonic. S-a re\ntors la Chicago ca preot
paroh [i membru al structurilor superioare ale arhidiocezei
din marele ora[ nord-american. |n 1952, este
transferat la Vatican la sec]ia englez` a Secretarului de
Stat, fiind un excelent translator \n deplas`rile externe
ale m`rimilor Bisericii Catolice.
|n 1963, Cardinalul New-Yorkului (Spellman), fost
su perior al lui Marcinkus, \l recomand` foarte c`lduros
noului pap` (Paul), acesta fiind promovat \n calitate de
consilier pe probleme de securitate.
Apoi, Marcinkus a fost numit [eful B`ncii Vaticanului
misiunea lui fiind aceea de a transfera grosul averii
Vaticanului pe pie]ele externe, \n principal \n S.U.A.,
utilizând cele mai moderne practici investi]ionale, fi -
nanciare [i bancare.
Echipa lui Marcinkus trebuia completat` cu un personaj
din mafia milanez`.
Acest personaj a fost Michele Sindona - originar din
Sicilia, mafiot patentat (n`scut \n anul 1920), participant,
\n 1957, la reuniunea familiilor mafiote de la
„Gran d Hotel des Palmes“ din Palermo.
Cu aceast` ocazie, familia Gambino, care domina
Sicilia, i-a \ncredin]at lui Sindona misiunea de re -
investire a imenselor profituri rezultate din traficul de
heroin` aflat la apogeu.
Sindona devine, astfel, cel mai celebru sp`l`tor de
bani, el fiind proprietarul mai multor companii, iar foarte
rapid, cu banii Mafiei, a \nfiin]at propria banc`.
Aceast` banc` a fost \nfiin]at` \n Liechtenstein [i
avea s` fie folosit` pentru reciclarea fondurilor Mafiei,
\n condi]iile \n care Sindona mai achizi]ionase \nc` trei
b`nci: la Milano, Messina [i Geneva (Elve]ia).
Banca din Geneva (Finabank) era \n mare parte
proprietatea Vaticanului.
Sindona era membru al Lojii masonice „Propaganda
Due“ sau „P-2“, al c`rui mare maestru era Licio Gelli
(n`scut \n anul 1919).
Acesta se afla \n leg`turi cu Mafia din Italia [i
S.U.A., reu[ind s` p`trund` pân` \n inima Vaticanului.
Michele Sindona a fost ales de Papa Paul al VI-lea
consilierul financiar al Vaticanului, principala misiune a
sa fiind aceea de a lichida o propor]ie important` a
acti velor din Italia, pentru a le reinvesti \n alte ]`ri.
Cea mai mare parte a activelor de]inute de Vatican
au fost cump`rate de Sindona [i al]i asocia]i ai
acestuia, imense sume de bani rezultate din afacerile
acestora fiind v`rsate \n conturile B`ncii Vaticanului,
condus` de Marcinkus.
Mafia se folosea de Banca Vaticanului pentru a
tran sfera bani \n [i din Italia. Se construise un veritabil
imperiu financiar, utilizat pentru sp`larea banilor
pro du[i de corpora]iile mafiote din \ntreaga lume
(S.U.A., Canada, Mexic, Columbia, Italia, Argentina,
Fran]a).
Banii corpora]iilor mafiote erau transforma]i \n
obliga]iuni de stat direct \n S.U.A., dup` care aceste
obliga]iuni luau drumul spre Banca Vaticanului [i
B`ncile lui Sindona.
Corup]ia reprezenta principala metod` utilizat` de
Sindona pentru a-[i asigura protec]ia fa]` de o even -
tual` anchet` din partea autorit`]ilor din Italia, S.U.A.
ori alt` ]ar`.
Este edificatoare scena petrecut` \n anul 1972,
când Sindona a predat [efului campaniei preziden]iale
a lui Richard Nixon \n S.U.A. suma de 1 milion de dolari
lichizi, precum [i uria[ele sume virate \n conturile
se crete ale partidelor politice din Italia, precum [i a
guvernelor de dreapta din America de Sud.
Pe la mijlocul anului 1973, golul din b`ncile lui
Sin dona atinse propor]ii uria[e, fiind acoperit prin
rapor tarea de false [i inexistente profituri corespun -
z`toare zecilor de companii [i b`nci care \i apar]ineau.
|n luna aprilie 1974, Banca Franklin din New York,
cump`rat` de Sindona \n 1970 cu suma de 40 de
milioane de dolari (21,6 procente), a intrat practic \n
faliment, fiind salvat` de Guvernul S.U.A. printr-o
„injec]ie“ de peste dou` miliarde de dolari.
Salvarea nu a durat decât pân` \n ziua de 8 oc -
tombrie 1974, când banca se pr`bu[e[te, reprezentând,
atunci, cel mai mare crah bancar din istoria
S.U.A. (peste 2 miliarde de dolari).
Timp de trei luni de la aceast` pr`bu[ire, se \nre -
gistreaz` o serie \ntreag` de falimente la toate
b`ncile [i companiile lui Sindona, unele constatate \n
Ger mania, Elve]ia [i S.U.A.

2012 IPA ROMÂNIA
Pe numele lui Sindona, a fost emis un mandat de
arestare de c`tre poli]ia Italian`, dup` ce acesta reu -
[ise s` fug` \n Elve]ia, iar apoi \n S.U.A.
|n timp ce Sindona se afla \n S.U.A. \ncercând s`
scape de extr`dare, Corpora]ia Vatican continua spe -
cula]iile prin Roberto Calvi, succesorul acestuia.
Calvi era trezorierul
Lojii masonice „P2“,
având \n spate o re -
marcabil` ex perien]`
bancar` [i \n lumea
afacerilor.
|n 1963 era director
ge neral al B`ncii „Am -
bro siano“ din Milano,
\n cepând colaborarea
cu Sin dona, c`ruia
Vati ca nul \i \ncredin -
]ase ad mi nistrarea uria[elor averi imobiliare [i ope ra -
]iunii bancare.
Roberto Calvi \nfiin]ase, \n anul 1963, \n Luxem -
burg, o companie denumit`, mai târziu, „Banco Ambro -
siano Holding“ S.A., prin care aveau s` se scurg` mi -
lioane de dolari, \mprumuta]i de la peste 250 de b`nci
din \ntreaga lume. Totalul sumelor dep`[ea 450 de mi -
lioane de dolari.
|n cea mai mare parte a opera]iunilor prin care erau
reciclate fondurile Mafiei, Calvi lucra cu Banca Vati ca -
nului, care se afla \n afara jurisdic]iei fiscale a statului
italian.
Succesul acestor afaceri necurate era garantat [i de
puternica influen]` a Lojii „P2“ care avea ca membri
personalit`]i politice [i [efi din serviciile secrete.
De[i fusese judecat [i condamnat de justi]ia italian`
la trei ani [i jum`tate de \nchisoare, Sindona locuia
\ntr-un apartament luxos, la hotelul „Pierre“ din New
York, \n condi]iile \n care membrii conducerii executive
a B`ncii „Franklin National“, pe care el o falimentase,
erau aresta]i [i acuza]i de tranzac]ii frauduloase [i
specula]ii valutare.
Abia \n 1976, autorit`]ile italiene au ob]inut ares ta -
rea lui Sindona la New York, dar acesta este pus \n li -
bertate, pentru o cau]iune de trei milioane de dolari.
Aflat \n libertate, Sindona a cerut ajutorul financiar
lui Calvi ale c`rui afaceri murdare erau bine cunoscute.
{antajat [i de Licio Gelli, [eful suprem al Lojii
„P2“, Calvi i-a pl`tit o jum`tate de milion de dolari lui
Sin dona, \ntr-un cont al acestuia din Elve]ia.
|n luna aprilie 1978, \n s`pt`mâna \n care a primit
aceast` sum`, Sindona afl` c` Banca Ambrosiano,
patronat` de Calvi, este inspectat` de oficiali de la
Ban ca Italiei.
Vestea acestei anchete a condus la sc`derea pre -
]urilor ac]iunilor Ambrosiano [i la instalarea unei st`ri
de nervozitate \n \ntregul imperiu financiar condus de
Calvi, care dispunea de companii [i b`nci \n Nica ra gua,
Panama, S.U.A., Canada, Belgia, Elve]ia, Italia.
Sindona apeleaz` \n acest moment la sprijinul episcopului
Marcinkus, care declar` anchetatorilor de la
Banca Italiei c` o societate numit` „Suprafin“, prin
care s-au derulat cele mai frauduloase opera]iuni,
apar]ine B`ncii Vaticanului, respectiv Institutului pentru
Opere Religioase (IOR).
|n acest mod, anchetatorii nu aveau acces la documentele
[i eviden]ele B`ncii Vaticanului, dup` cum le
era imposibil s` sparg` secretul bancar ce domina
legisla]iile statelor \n care erau \nregistrate cele mai
multe dintre companiile [i b`ncile lui Calvi.
Ancheta a intrat \ntr-un mare impas, \mprejurare
care i-a permis lui Calvi s` se lini[teasc` [i s` c`l`to -
reasc` \n America de Sud pentru noi afaceri.
|n luna septembrie 1978 moare Papa Paul al VI-lea,
marele sus]in`tor al acestor infractori [i, \n realitate,
marele profitor al afacerilor criminale.
Aflat \n Argentina, la Buenos Aires, Calvi este
\n [tiin ]at c` noul Pap` ales este Albino Luciani, episcop
de Vene]ia, care \[i va lua numele de „Ioan Paul I“.
Calvi se temea de faptul c` noul Pap` nu va accepta
practicile predecesorului s`u, cel mai vizat pentru
schimbare fiind episcopul Marcinkus, patronul B`ncii
Vaticanului.
Papa Ioan Paul I a g`sit o
veritabil` corpora]ie multina -
]ional`, propunându-[i des -
fiin]area afacerilor fra u du -
loase [i instaurarea regulilor
fire[ti \n Biserica Vati ca nului,
care se transformase \ntr-o
uria[` ma [i n`rie de f`cut [i
de reciclat bani. (v. schema
de jos)
La scurt timp de la ale ge rea
sa, Papa Ioan Paul I pri mise o
circular` de la gu ver nul italian
prin care era \ncuno[tin]at de faptul c` Banca
Vaticanului (IOR) este o in stitu]ie bancar` non-rezi-
Administra]ia Patrimoniului Sfântului Scaun (A P S A)
SEC}IA ORDINAR~
Administra \ntreaga avere a diferitelor congrega]ii,
tribunale [i oficii, precum [i propriet`]ile
imobiliare ale Papalit`]ii, care cuprindeau, numai
\n Roma peste 5000 de apartamente de \nchiriat.
|n 1979, valoarea acestor active dep`[ea un
mi liard de dolari.
SEC}IA EXTRAORDINAR~
Cuprindea Banca Vaticanului (IOR) care se ocupa cu
specu la]iile zilnice la burs`, tranzac]ii valutare cu cele mai
titrate b`n ci elve]iene.
Activele se ridicau la peste 1,2 miliarde de dolari. Existau
peste 11000 de conturi bancare, cea mai mare parte (9351)
apar]inând unor diploma]i, oameni politici, mafio]i.
17

IPA ROMÂNIA 2012
dent`, adic` str` in`, \m pre jurare care conducea la
conclu zia c` rela]iile dintre aceasta [i institu]iile ita liene
erau guvernate de exact acelea[i reguli care se aplic`
tuturor celorlalte b`nci str`ine.
Guvernul atr`gea aten]ia \n leg`tur` cu practicile ilegale
ale B`ncii Vaticanului \n domeniul valutar, care
implicau transferuri masive de bani din Italia.
Noul Pap` a realizat, foarte repede, c` era instalat \n
vârful unei corpora]ii criminale, pe care trebuia s` o
dinamiteze, prin \nl`turarea celor afla]i \n punctele
cheie ale afacerilor financiare, valutare [i imobiliare.
Vaticanul trebuia debran[at de la re]eaua mafiot` cu
ramifica]ii inter na ]ionale, oamenii cei mai puternici fiind
episcopul Marcinkus ([eful B`ncii Vati canului), Sin dona
(mafiot eliberat pe ca u]iune), Gelli ([eful suprem al Lojii
„P2“) [i Calvi, (casierul acesteia).
|n ziua de 28 septembrie 1978, Papa Ioan Paul I a
hot`rât, dup` o atent` a na liz`, s`-l destituie din func]ie
pe Mar cinkus [i \ntreaga lui echip` care f` cea leg`tura
cu Mafia italian` [i Masoneria din „P2“.
Pe 29 septembrie, la ora 4:30 (ora la care era zilnic
trezit) este g`sit mort. Se pare c` a fost otr`vit, cu o
substan]` care, dup` administrare, s` nu lase niciun
semn de recunoa[tere. St`tuse pe Sfântul Scaun doar
33 de zile. Nu i s-a f`cut autopsie, fiind \mb`ls`mat la
numai 14 ore de la moarte. Nu \mplinise 66 de ani
(n`scut \n octombrie 1912).
Cel mai celebru dosar cu autori necunoscu]i din
istoria Vaticanului este \nchis [i ast`zi.
Schema, \n interiorul Vaticanului, ar`ta astfel: marii
mafio]i aminti]i, cei ce trebuiau schimba]i din func]iile
financiare ale Vaticanului, au r`mas pe pozi]ii [i au
continuat, sub noul Pap` Ioan Paul al II - lea, afacerile
tenebroase aduc`toare de imense profituri.
|n tot acest timp, Banca Italiei continua ancheta
com plex` despre care am amintit. Inspectorul Padalino
(incoruptibilul) a prezentat raportul [efului Comisiei de
Control al B`ncii Italiene (Mario Sarcinelli), f`r` s`
b`nuiasc` faptul c` peste câteva ore acest raport se
afla pe masa lui Gelli, aflat \n Argentina.
Gelli, speriat de concluziile raportului, \l aten]io nea -
z` pe Calvi c` documentul va fi transmis jude c`torului
Emilio Alessandrini din Milano, recunoscut ca incorup -
tibil.
|n 21 ianuarie 1979, judec`torul Alessandrini a ordonat
Poli]iei Financiare din Milano s` perchezi]ioneze
Banca Ambrosiano. Pe 29 ianuarie 1979, acesta a fost
asasinat de un grup de terori[ti. (foto)
Evident, era opera Mafiei [i a celor men]iona]i mai
sus...
|n februarie 1979, Calvi, aparent relaxat dup` uci -
derea judec`torului, este chemat la interogatoriu de
echipa de anchet` a B`ncii Italiei, \n leg`tur` cu re la ]iile
sale cu autorit`]ile financiare [i bancare ale Va ticanului.
Calvi \nfiin]ase zeci de b`nci \n ]`ri din America de
Sud, care au luat \mprumuturi de peste 500 de mi -
lioane de dolari, bani utiliza]i pentru sponsorizarea partidelor
politice.
Vaticanul de]inea aceste societ`]i comerciale, al
c`ror capital social nu dep`[ea, pentru fiecare, 10.000
de dolari.
Astfel, filiala din Peru a \mprumutat peste 900 de
milioane de dolari din partea B`ncii Vaticanului.
Calvi a fost g`sit spânzurat sub un pod din centrul
Londrei \n iunie 1982.
Dup` câteva zile, la Banca „Ambrosiano“ s-a des -
coperit „o gaur`“ de 1,3 miliarde de dolari.
Ancheta a stabilit c` Roberto Calvi delapidase, pentru
el [i grupul s`u de sus]inere, aceast` impresionant`
sum` de bani. Pân` la sfâr[itul vie]ii sale, a sp`lat bani
pentru Mafia, bani proveni]i din r`piri, vânz`ri de dro -
guri, afaceri cu armament, spargeri de b`nci, atacuri
armate, furturi de bijuterii [i opere de art`.
Zeci de milioane de dolari au fost transfera]i \n conturile
partidelor politice din Italia, precum [i guvernelor
militare din Argentina, Paraguay, Uruguay, precum [i
pentru sprijinirea mi[c`ri „Solidaritatea“ din Polonia
(aproape 100 de milioane de dolari).
Michele Sin dona a fost condamnat de justi]ia SUA la
25 de ani de \n chisoa re, iar a doua zi dup` ce de -
clarase c` va face ample dez v` luiri despre \ntreaga
afacere, a fost otr`vit \n celul`, pe 22 martie1986.
Povestea implic`rii Vaticanului \n activit`]i infrac ]io -
nale la o asemenea scar` eviden]iaz` for]a de penetrare
a grup`rilor mafiote, gradul ridicat de corup]ie \n
structurile Vaticanului [i cele politice [i financiare ale
Italiei [i altor state.
Este, poate cel mai ilustrativ exemplu, de perfect`
fuziune realizat` \ntre crima organizat`, biseric` [i
autorit`]ile statale.
-- * --
Bibliografie:
Voicu Costic`, Pantea Marius, Bucur Dan, [.a.
Curs Universitar pentru Masterat, „Securitatea financiar` a
Uniunii Europene \n viziunea Tratatului de la Lisabona“,
Vol. II, Editura Pro Universitaria, Bucure[ti, 2010.
18
Articol preluat din „Revista de Investigare a Cri -
mi na lit`]ii“ vol. IV nr. 2/iulie-decembrie 2011.

2012 IPA ROMÂNIA
recurs la memorie
Poli]i[tii care au
hot`rât \nfiin]area
Sec]iei Române a I.P.A.
1. Gambra Gheorghe
2. Medrea Iulian
3. Voicu Costic`
4. Marin Ion
5. Pitulescu Ion
6. Voicu Ilie
7. Mihai Gheorghe
8. Simion Constantin
9. Constantinescu Constantin
10. Troneci Vasile
11. Hurdubaie Ion
12. Georgescu Victoria
13. Preda Gheorghe
14. D\rn` Constantin
15. Moldoveanu Nicolae
16. Munteanu Emanoil
17. Sandu Florin
18. {tefan Marin
19. Stupcanu Victor
20. Erhan Sebastian
21. Mandache Ion
22. Bucur Nicolae
23. Albu Petre
24. Mercurean Constantin
25. Avramescu Nicolae
|n memoria celui ce a fost
Iulian Medrea - Membru
Fondator [i Secretar General
al IPA - Sec]ia Român`,
Comitetul Executiv Na]ional
a propus realizarea unei
medalii comemorative.
Este un semn de recuno[tin]`
pentru cel ce a avut un rol
deosebit \n crearea asocia]iei
noastre, la 31 august 1992.
19

IPA ROMÂNIA 2012
SEMNAL EDITORIAL
REVISTA DE INVESTIGARE
A CRIMINALIT~}II
Recent, a v`zut lumina tiparului
nr 1/2012 al pu blica]iei care îmbo -
g`]e[te fondul documentar în ma -
terie, contribuind la perfec ]ionarea
preg` tirii specia li[tilor, atât a celor
care î[i desf`[oar` activitatea în
cadrul Ministerului Administra]iei [i
Internelor, cât [i a celor din cadrul
sistemului orga nelor judiciare.
Publica]ia, unic` în domeniul
Or dinei pu blice [i sigu ran]ei na]io -
nale, cuprinde noile valen]e ale cri -
minalit`]ii în general, principa lele
modalit`]i de investigare a fraudelor
precum [i aspecte de natur`
practic` de ultim moment.
„R.I.C.“ este publicat` la o editur`
cu prestigiu na ]ional [i repre -
zint` o resurs` [tiin]ific` important`
pentru speciali[ti, furnizând
informa]ii relevante în domeniul
bu nelor practici europene referitoare
la pre venirea [i combaterea
infrac]ionalit`]ii organizate.
Publica]ia num`r` printre cola -
boratorii s`i perso nalit`]i din do -
me niul cercet`rii [tiin]ifice, spe cia -
li[ti ai M.A.I, din Asocia]ia Interna -
]ional` a Poli]i[tilor (IPA) - Sec]ia
Român`, dar [i pro fe sori din aca -
demiile de poli]ie din Aus tria [i
[i Belgia.
Publica]ia este structurat` în
cinci sec]iuni:
I. Studii, analize [i sinteze
ale fenomenului criminalit`]ii;
II. Evolu]ia [i tendin]ele cri -
minalit`]ii;
III. Cercetarea [i prevenirea
criminalit`]ii;
IV. Managementul investig` -
rii criminalit`]ii;
V. Problematica Schengen
în domeniul criminali t`]ii.
Ea se tip`re[te, concomitent,
în dou` edi]ii: una în lim ba
român` [i alta în limba englez` [i
se difu zeaz` în mediul [tiin]ific [i
academic din ]ar` [i din str`i n` -
tate, precum [i în principalele institu]ii
din sfera domeniului Ordine
pu bli c` [i siguran]` na]ional`.
Prin problemele teoretice [i
prac tice abordate, ea se adre sea -
z`, în egal` m`sur`, specia li[tilor
din do meniul investig`rii criminalit`]ii,
studen]ilor, maste ranzilor,
doctoranzilor, precum [i tu turor
celor interesa]i s`-[i îmbu n` t` -
]eas c` sau s`-[i actualizeze cu -
no[ tin]ele în domeniu.
Revista poate fi procurat` de la
sediul IPA România – Bucure[ti,
{os. Olteni]ei, 158-160, Sector 4,
Cod Po[tal 041323.
Rela]ii la:
Tel. +40 21 332 17 54
+40 21 332 17 56
sau accesat` prin Internet la:
www.cij.ro
http://www.iparomania.ro/
ric/arhiva.html
mail: ipa_revista@yahoo.com
20
PUBLICA}IE A
JANDARMILOR
ARGE{ENI
De ziua Jadarmeriei Române, la
3 aprilie 2102, co legii de la IPA - Re -
giunea 3 Arge[, au scos de sub tipar
o edi]ie festiv` a unei publica]ii „de
arm`“.
|n paginile acesteia s-au reg`sit
me sajele a numeroase personalit`]i.
Spicuim din rândurile adresate de
dl Pre[e dinte Costic` Voicu, \n nu -
mele Co mitetului Exe cutiv Na ]ional
al Sec]ie Române:
«În cei 20 ani împlini]i de Sec]ia
Român` a IPA, consacrat` în marea
familie a ap`r`torilor legii de pretutindeni,
a reu[it atingerea cotei de
peste 60.000 de membri grupa]i în
mai mult de 150 de re giuni teritoriale.
Vreau s` precizez c` în cadrul
celor 30 de filiale IPA create în
unit`]ile din structura Jandarmeriei Române sunt
înscri[i peste 8.000 de membrii. To]i ace[ti
reprezentan]i ai „oamenilor de arme“ particip` cu
success la di ver si ficata pa let` a activit`]ilor in terne
[i in ter na ]io nale, subscrise principiilor ca ma ra deriei
[i colabor`rii benefice între ap`r`torii legii, de pretutindeni.
Am reu[it s` cre`m [i s` con -
solid`m re la]ii de cunoa[tere, prietenie,
întra ju to rare, competi]ie.
Membrii IPA – Româ nia for meaz`
ast`zi o uria[` familie din care nu
lipsesc arti[ti, sportivi, mari per -
formeri, oameni cu o structur` mo -
ral` [i cu voin]` extraordinar`.
Cu aportul membrilor IPA din
Jandarmeria Român`, organi za ]ia
noastr` nu este doar mai pu ternic`,
dar [i mai împlinit`.
Profit de acest prilej festiv, pentru a
adresa tuturor jandarmilor români
cele mai bune gânduri, de respect
prietenesc [i cele mai sincere ur`ri
de bine.»
Florin Z

2012 IPA ROMÂNIA
SINE IRA
ET STUDIO
Adic`, f`r` ur` [i[
i p`rtinire...
De câ]iva ani încoace, una dintre cele mai controversate,
urâte [i în bun` m`sur` admirate bresle profesionale
– Poli]ia – are propriul s`u biograf. El este,
cum altfel, un poli]ist care [i-a propus s` devoaleze,
folosindu-se de rigoarea cercet`rii [tiin]ifice istorice,
mo men tele cruciale ale apari]iei [i evolu]iei acestei
institu]ii.
Comisarul Florin {inca nu este un des chi z` tor de
dru muri [i nici un singular în demersurile sale; el a fost
precedat de al]i poli]i[ti cu voca]ie de cercet`tori, precum
[i de istorici „laici”, preocupa]i [i ei în bun` m` -
sur` de începuturile [i evolu]ia „bra]ului înarmat al
Legii”.
Preocupat aproape pân` la ob sesie de istoria
breslei din care face parte, comisarul Florin {inca, a
scris o carte. De fapt, tân`rul cer cet`tor, doctor în istorie,
a lansat un nou op dedicat Poli]iei pe lâng` celelalte
trei denumite generic „Din istoria Poli]iei Ro -
mâne”.
Voca]ia sa de scotocitor în cronici [i împ`timit al
adev`rului istoric l-a determinat pe comisarul – cro -
nicar s`-[i aplece fruntea [i asupra altor file îng`lbe -
nite de vreme, dovedind multilateralitatea demersu rilor
sale de cercet`tor.
Autorul este licen]iat al Facult`]ii de Drept din
ca drul Academiei de Poli]ie „Alexandru Ioan Cuza“ [i
ab solvent al studiilor postuniversitare.
Este membru al Clubului Istoricilor [i, nu \n cele din
um`, al I.P.A. - Regiunea 4 Bucure[ti.
Având un masterat în Rela]ii interna]ionale la
Centrul de Studii Euro-Atlantice, î[i dore[te s` aprofundeze
studiile în domeniul istoriei.
Momentul care i-a schimbat via]a este acela în
ca re l-a întâlnit, la Arhivele Na]ionale, pe regretatul
academician Florin Constantiniu. Istoricul i-a încurajat
pa [ii pe drumul anevoios al cercet`rii.
Deviza vie]ii comisarului este o celebr` butad` a lui
Friedrich Nietzsche: „Ceea ce nu m` ucide m` face
mai puternic“.
„Infestat“ de microbul istoriei, tân`rul comisar {inca
a scris [i monografiile „Cartea satului meu Pie tri cea -
ua”, Povestea satului [i Crâmpeie de istorie a satelor
Pietriceaua, Brebu Megie[esc, Brebu M`n`stirii [i
Podul Cheii. A[a a ajuns un sat simplu, de ciobani, s`
fie prezent pe Internet, având un site f`cut tot de el.
Anul acesta, cu prilejul ZILEI POLI}IEI ROMÂNE
(25 martie). Academia Român` a g`zduit în Am fi -
teatrul „Ion Heliade R`dulescu” lansarea c`r]ii comi -
sarului Florin {inca „Istoria Poli]iei Ca pitalei’’.
La eveniment au fost prezente peste 170 de persoane:
academicieni, profesori universitari, conduce -
rea Poli]iei Române, studen]i, poli]i[ti, public, rezer -
vi[ti, jurnali[ti.
Academicianul Dan Berindei, vicepre[edinte al
Aca demiei Române, pre[edinte de onoare al Sec]iei
de [tiin]e Istorice [i Arheologie din Academia Român`,
prefa]atorul volumului [i academicianul Florin Con -
stantiniu, reputat istoric, au rostit discursuri cu privire
la carte [i la autor, ]inând s` elogieze
Poli]ia Român`, a c`rei aniversare
anual` este marcat` – parc` nu chiar
printr-o coinciden]` – de s`rb`toarea
cre[tin` a Buneivestiri.
Cartea comisarului Florin {inca nu
este un roman de factur` beletristic`
dar este, cu siguran]`, o carte de
aventuri. Tematica îns`[i, abordarea
„sine ira et studio” a istoriei uneia dintre
cele mai hulite dar [i mai invocate
institu]ii a statului fac din volumul
lansat în prim`vara acestui an un
best-seller incontestabil.
Volumul, având un num`r impresionant
de pagini, se constituie deo -
21

IPA ROMÂNIA 2012
potriv` într-o carte de istorie a Po -
li]iei, dar [i o cronic` a Bucure[tilor [i
trateaz` organizarea Poli]iei Ca pi -
talei, de la Agie la Prefectura Po li]iei,
sediul circumscrip]iilor de poli]ie de-a
lungul vremii, al chesturilor, com -
peten]a lor teritorial`, evolu]ia fe -
nomenului infrac]ional, circula]ia ru -
tier` bucure[tean`, statistica [i evo -
lu]ia unor forma]iuni [i linii de munc`
poli]ieneasc`, combaterea infrac ]i u -
nilor, personalit`]ile institu]iei, eroii,
prefec]ii Poli]iei Capitalei, evolu]ia
uni formelor, a statutului poli]istului, a
jur`mântului, epurarea poli]i[tilor [i
schimb`rile intervenite dup` 23 au -
gust 1944, construirea sediului Po -
li]iei Capitalei, precum [i o serie de aspecte inedite.
La ceremonia lans`rii, Aca de micianul Dan Berindei
spunea: „Poli]ia este una dintre insti tu ]iile fundamentale
ale oric`rei societ`]i. Îi revine a priveghea or dinea
[i legalitatea, iar cet`]enii unei ]`ri trebuie s` vad` în
ea un sprijin, garantul traiului lor pa[nic.
Prin comportamentul lor, poli ]i[tii sunt cei care au
misiunea de a între]ine încredere [i a oferi ajutor în
caz de nevoie. În lumea poli]iei, domnul comisar Florin
{inca este un poli]ist atipic. În profesiunea sa, uneori
delicat`, este un pasionat [i un d`ruit. Dar, totodat`,
acest ap` r`tor al ordinei [i al legii are pasiunea cer -
cet`rii istorice [i a demonstrat sârguin]` [i în aceast`
privin]`. N-am impresia c` este vorba de o simpl` pa -
siune, ci de necesitatea pe care o are de a recurge la
«înv`]`toarea vie]ii» pentru a se în t`ri individual, a de -
veni mai bun [i mai în]elept.
Oricum, v`d în domnia sa un re marcabil poli]ist,
dar [i un st`ruitor pe t`râmul [tiin]ei trecutului.
Cartea este scris` cu verv`, cu talent, într-un cu -
vânt cu d`ruire. Istoria institu]iei poli]iei în sine, legisla]ia
care o prive[te, structura organizatoric` în evo -
lu]ia ei, localurile succesive folosite, mo mente de în -
cercare (demonstra]ii, atentate, prinderea unor temu]i
r`uf`c`tori), uniformele, evo lu]ia pro blemelor de circula]ie,
dar mai ales oamenii care au slujit poli]ia [i [efii
lor sunt succesiv [i complex prezenta]i într-o asamblare
pl`cut` la citit, în a[a m`sur` încât nu po]i l`sa
cartea din mân`.
Lucrarea este senin` [i obiecti v`. Pe alocuri ai
impresia nara ]iunii unor pove[ti.
Binele este re liefat, dar nu sunt ocolite nici deficien]ele,
abuzurile, în cerc`rile de de turnare ale acti -
vit`]ii acestei in stitu]ii de baz` a so ciet`]ii.
Cei mai de seam` dintre conduc`torii Poli]iei Ca -
pitalei în decursul vremii ne sunt înf`]i[a]i [i des cri[i”.
Cuvinte frumoase de apreciere a rostit la lansarea
volumului de istorie al lui Florin {inca [i recent dis -
p`rutul academician Florin Con stantiniu, cel care i-a
stat al`turi tâ n`rului cercet`tor îndrumându-l prin
mean drele arhivelor.
Ce au avut de spus poli]i[tii mai mari sau mai mici
prezen]i la eveniment?
Cu siguran]`, în vorbe diferite au citat involuntar
cuvintele unuia dintre predecesorii lor, chestorul de
po li]ie Vasile Da[chevici, el însu[i un cronicar al bres -
lei sale: „Istoria trebuie s` serveasc` drept tâlcuire a
vremii de fa]` [i pova]` pentru vremea viitoare”.
Marian TUDOR
INVITA}IE LA LECTUR~
22
Cu o s`pt`mân` \nainte de s`rb`toarea Bunei-Vestiri - a acestui an,
dat` \n care se aniverseaz` Ziua Poli]iei Române, de sub teascurile
tiparni]ei a ie[it la lumin` cartea „ISTORIA POLI}IEI CAPITALEI -
SEC. XVIII - 1949“.
Este al patrulea volum dintr-o serie izvorât` din pasiunea fa]` de
istorie a comisarului dr. Florin {inca, iar cele 600 de pagini stau
m`rturie unei excelente [i asidue document`ri. Ele ofer` nu doar rigu -
ro zitatea unui op [tiin]ific dar [i fluxul unei lecturi interesante, atât de
c`utat` nu numai de speciali[tii aviza]i dar [i de c`tre cititorii rubicilor
„Faptului divers“ din publica]ii.
Demersul editorial al autorului a fost sprijinit financiar [i de IPA
Sec]ia Român`, iar \n contextul unor meritatele eforturi de a promova
aceast` lucrare de calitate, facem cuvenita recomandare pentru achi -
zi]ionarea ei.
Florin Z.

2012 IPA ROMÂNIA
MAI AVEM NEVOIE
DE ISTORIE?
Adunând [i eu bob cu bob, atât cât m-am priceput,
s-a f`cut de aceast` c`rticic`.
Ea reprezint` o istorie a Poli]iei Bucure[tilor, ce se
dore[te a acoperi perioada cuprins` între vremea
Agiei – str`moa[a Poli]iei Capitalei – [i cea a sfâr[itului
Prefecturii Poli]iei Capitalei, adic` de prin veacul al
XVIII-lea [i pân` în 1949.
Este deci o istorie a institu]iei
poli]iene[ti a Capitalei Bucure[ti,
pentru c`, pân` la Unirea Prin -
cipatelor Ro mâ ne, din 24 ianuarie
1859, noi am mai avut o capital`,
Ia[ii, f`r` a mai vorbi de teritoriul
transilvan, aflat sub ocupa]ie str`i -
n` atâta amar de ani, un de institu]ia
poli]ieneas c` a avut un alt trecut.
La ce mai e nevoie de o ase -
menea scriere?
Auzim vorbindu-se adesea de
„cultur` organiza ]io nal`“, dar omi -
tem c` acest concept de factur`
mai nou` presupune [i trecutul,
eroii, marile personalit`]i, experien]a
celor ce ne-au precedat, istoria institu]iei în
general.
În anevoioasa munc` de poli]ie, o activitate cu
totul special`, genera]iile se sudeaz`, se comple tea -
z`, nu se afl`în conflict.
Lumea – [i, mai cu deosebire, „lumea poli]iei“ – nu
în cepe nicidecum de la noi, oricâte am face [i oricât
de reformatori am fi.
{i, cum o institu]ie este alc`tuit` mai cu deosebire
din oa meni, exemplul lor poate constitui o piatr` fundamental`
în orice demers, inclusiv în cel istoriogra -
fic. Parcurgem o perioad` în care parc` suntem cu -
ceri]i de progresul tehnic, îns` oricât de înalt` va
ajunge dotarea tehnic` a poli]iei noastre, factorul
uman va r`mâne hot`râtor.
Historia magistra vitae
„Istoricul poli]iei este foarte necesar, fiindc` numai
atunci când cuno[ti evolu]iunea unei institu]iuni po]i
s`-]i dai mai bine seama de lacunele [i imper -
fec]iunile organiz`rii ei, fa]`de nevoile actuale. Tre -
cutul e întotdeauna plin de înv`]`minte, din ele se
des prind orient`rile s`n`toase ce scutesc legiferarea
de noi [i grave erori’’, spunea deputatul Ion Gr. Pe rie -
]eanu, fost comisar de poli]ie în Bucure[ti, în cadrul
dezbaterilor privind Legea poli]iei din 1929.
Am scris în cinstea celor mâna]i de idei reformatoare,
care-au muncit cinstit, au luptat neîntrerupt, iar
unii chiar s-au jertfit pentru ridicarea acestei atât de
importante institu]ii a ]`rii la adev`rata ei menire [i
pentru care Poli]ia Capitalei (azi Direc]ia General` de
Poli]ie a Municipiului Bucure[ti) a fost nu un banal loc
de munc`, ci aproape mam` [i tat`, fa mi lie [i cas`.
Am adunat toate acestea pentru a
ne cunoa[te trecutul, dar am
alc`tuit aceste pagini pentru a fi [i
pild` poli ]i[ tilor de acum [i, mai
ales, celor care vor veni, adic`
pentru cei care vor lucra în Poli]ia
Mu nicipiului Bucure[ti, pe umerii
c`rora apas` o mare greutate,
pentru po liticienii care vor conduce
destinele Internelor [i ale Poli]iei.
Uneori, s` se mai opreasc` din
aceast` goan` de secol XXI [i s`
pri veasc` înapoi. S` nu mai considere
Poli]ia o gloat` amorf`, ori o
unealt` eficient`, o institu]ie f`r`
trecut.
Dac` fiecare nu va r`mâne cu o
cât de mic` înv` ]`tur` din aceast`
istorie, e clar c` am scris degeaba, pentru c`, în
definitiv, istoria are un rol educativ (Historia magistra
vitae – „Isto ria înv`]`toare vie]ii“ este un dicton de
care nu se mai ]ine seama).
În spiritul a ceea ce am precizat, într-o con ferin]`
sus ]inut` la sala „Cinema Roxy“ din strada Lipscani,
la 11 ianuarie 1935, chestorul Vasile Da[chevici spu -
nea: „Istoria trebuie s` serveasc` drept tâlcuire a vre -
mii de fa]` [i pova]` pentru vremea viitoare“.
Se mai ]ine seam` ast`zi, în procesul legifer`rii,
de istoria institu]iei poli]ie ne[ti? Din p`cate, r`spunsul
este unul negativ [i tocmai de aceea aveam abera]iile
din unele legi.
C` e bun` ori e rea aceast` scriere, Domnia Voas -
tr` o s` cânt`ri]i cu dreapt` m`sur`. Unii îmi vor de -
dica osanale, al]ii m`vor înjura, cum am mai p`]it.
Am întâlnit deopotriv` [i adula]ie [i ostilitate.
Eu a[ fi vrut acest volum luxos, plin de ilustrate de
care nu duc lips`, dar atât a fost putirin]a în aceste
vre muri, care nu sunt grele, îns` smintite ele se arat`
cu siguran]`. Meschinul interes material dicteaz` în
toate. Ce m` mai mir` c` un [ef din Poli]ie î[i f`cea
un titlu de glorie spunând c` el n-a citit toat` via]a m` -
car o singur` carte?!
Oamenii se zgâiesc hipnotiza]i la Internet, preiau
aproape totul dup` ureche, nu-i prea mai intereseaz`
creativitatea [i cartea – pentru c` „vedetele“ de azi
ale României sunt oameni f`r` carte! – a[a încât ma -
re minune ar fi dac` se vor vinde din acest volum câ -
teva zeci de exemplare [i se vor citi [i mai pu]ine.
Na]iune de oameni cu deosebire creativi [i inte -
ligen]i, socotesc a nu fi cu totul pierdu]i.
Comisar de poli]ie dr. Florin {INCA
În Bucure[ci, de Praznicul Bunei-Vestiri, 2012
23

IPA ROMÂNIA 2012
Destina]ii pentru oameni capabili
PROGRAMUL PENTRU
STUDII AVANSATE
DE SECURITATE
CENTRUL EUROPEAN
PENTRU STUDII
DE SECURITATE
Studii Avansate de Securitate (Leaders Pro gram in
Advanced Security Studies - LPASS).
Programul pentru Studii Avansate de Securitate
const` în studii de baz` [i elective, care includ lecturi,
discu]ii, dezbateri, seminarii, exerci]ii pe hart` [i de
rol, exerci]ii [i studii aplicative în teren.
24
Informa]ii de background:
l Perioada cursului: 23 martie - 31 mai 2012;
l }`ri participante: 47;
l Num`r cursan]i: 131;
l „Programul pentru Lideri în Studii Avansate de Se -
curitate”: studen]ii participan]i la acest program au participat
la o sesiune de studiu în teren, în S.U.A, la Wa -
shington D.C, în perioada 19 - 28 aprilie 2012;
l Cursul s-a desf`[urat la Centrul European pentru
Stu dii de Securitate „George C. Marshall“, cu sediul în
Re pu blica Federal` Germania, Garmisch-Partenkirchen;
l A participat la acest program c`pitan Marius-Cezar
Toma – ofi]er specialist prevenirea [i combaterea
faptelor antisociale, Inspectoratul de Jandarmi Jude]ean
Arge[, membru IPA din anul 2005, Regiunea 3 Arge[
Centrul European pentru Studii de Securitate
„George C. Marshall“ este o institu]ie de educa]ie germano-american`
în domeniul securit`]ii [i ap`r`rii [i
organizeaz`, de dou` ori pe an, Programul pentru
Studii Avansate de Securitate (Program in Advanced
Security Studies - PASS).
Programul pentru Studii Avansate de Securitate
ofer` un curs de zece s`pt`mâni pentru oficiali guvernamentali,
militari (ofi]eri) [i personal din cadrul universit`]ilor
de stat.
Programul pentru Studii Avansate de Securitate
orga nizeaz` [i ofer` studii în domeniul politicilor de
se curitate, problemelor de ap`rare, rela]iilor inter na -
]io nale [i subiectelor conexe.
În primele [ase s`pt`mâni, participan]ii urmeaz`
un curriculum de baz`, care fundamenteaz` o în]e -
legere comun` a aspectelor critice de securitate la
nivel mondial.
Activit`]ile de baz` includ prelegeri în plen [i în
gru puri mici (seminarii), conduse de profesori din
ca drul facult`]ii Marshall Center.
Fiecare seminar reune[te participan]i din diferite
]`ri [i experien]e profesionale diferite.
În func]ie de nivelul de experien]` al participan]ilor
care particip` la program, ace[tia sunt plasa]i în Pro -
gramul pentru Studii Avansate de Securitate – nivel
executiv (Executive Program in Advanced Security
Studies - EPASS) sau Programul pentru li deri în
C`pitanul Marius-Cezar Toma
Participan]ii trebuie s` cunoasc` una din cele trei
limbi în care programul este predat: englez`, german`
sau rus`.
Subiectele de studiu de baz` sunt:
n Securitate Global` - Tendin]e [i perspective:
teorii [i rela]ii interna]ionale de securitate, politici de
securitate interna]ional`; provoc`ri globale.
n Provoc`ri transna]ionale: impactul diferitelor
„soft security“ amenin]`ri la adresa securit`]ii na -
]ionale [i interna]ionale, probleme de energie; criminalitate
[i corup]ie; rolul democra]iei în facilitarea
securit`]ii.
n Cooperare interna]ional` de securitate: ame -
nin]`rile la adresa securit`]ii în secolul 21 cu care se
confrunt` ONU, NATO [i UE.
n Securitate Na]ional`: Strategia de securitate na -
]ional` în curs de dezvoltare; influen]e inter na]ionale
[i interne la adresate strategiei; economia de ap` ra -
re.
O sesiune de studiu în teren completeaz` activi t` -
]ile de baz` la clas`, permi]ând participan]ilor s` stu -
dieze institu]iile interna]ionale [i na]ionale în dome -
niul securit`]ii [i s` vorbeasc` cu factorii principali de
decizie [i management din cadrul acestor structuri.
Destina]iile variaz` de la curs de curs [i includ
Washington D.C., Berlin sau Bruxelles.
„PASS“ se încheie cu un exerci]iu tactic privind
modul în care studen]ii vor aplica studiile [i temele
dezvoltate în programul de gestionare a crizei.
Participan]ii pot urma, de asemenea, cursuri de
en glez` [i german`, acestea fiind bazate pe capacitatea
de asimilare a individului.
Regiunea IPA nr. 3 - Arge[ nu poate decât s` se
mândreasc`, având printre membrii s`i oameni capabili
s` o reprezinte \n acest mod [i al acest nivel.
Gh. IVA{CU

2012 IPA ROMÂNIA
AMERICANI
LA BUCURE{TI
|n ultima s`pt`mân` din martie a.c. s-au aflat
]ara noastr` [ase poli]i[ti de la Biroul {erifului
din Broward County – membrii al Regiunii IPA nr.
11 Florida - SUA.
Shaun Casey - [eful dep. Rela]ii inter na]io -
nale, Don Prichard - ofi]er executiv la Biroul {erifului,
Frank Maio - pirotehnist, investiga]ii criminale, K9, Joe
Davidson - investigator narcotice, Traian Breaban –
investigator narcotice [i Eric Swansen – de la poli]ia
rutier`, viziteaz` de ani de zile România având prieteni
vechi aici.
De data aceasta, ei au venit \n ]ar` ca urmare a
invita]iei f`cute de conducerea I.P.J. Boto[ani pentru
participarea la festivit`]ile legate de Ziua Poli]iei, dar
au dorit, ca mai \ntâi, s` viziteze Capitala [i câteva
obiective de interes, solicitând sprijin de la IPA Sec]ia
Român`.
Mar]i, 20 martie, delega]ia a fost primit` de dl. Di -
rector general, chestorul principal Lucian Guran, la
sediul DGPMB, poli]i[tii americani urm`rind cu interes
ampla prezentare proiectat` pe un ecran, f`cut` de
gazd` [i s-au \ntre]inut, pe specificul activit`]ii concrete,
la nivelul Poli]iei bucure[tene.
La sediul Sec]iei 1 Poli]ie, oaspe]ii, au fost \ntâm -
pina]i de adjunctul [efului sectorului 1, dl comisar-[ef
Trosca Florin.
Aici au vizionat o prezentare digital` [i au primit
explica]ii referitoare specificitatea activit`]ii poli]ie -
ne[ti, la nivelul unui sector [i al unei sec]ii, prezentându-li-se
componentele sistemului unic de urgen]`
„112“, mo durile de interven]ie, echipamentul de serviciu
al unui agent de poli]ie [i modul de accesare individual`
a bazei de date, prin mijloacele de comunica]ie
portabile, pentru identificarea operativ` a persoanelor
[i vehiculelor.
Vizitatorii au fost impresiona]i de aspectul modern
al unit`]ii, [i-au consemnat impresiile \n Cartea de
Onoare [i s-au fotografiat cu gazdele.
|n continuare, delega]ia a fost condus` la sediul
Cen trului de Cooperare Interna]ional` Poli]ieneasc`
(CCIP) aflat \n cl`direa Palatului Parlamentului.
Aici au fost \ntâmpina]i de dl comisar-[ef Ovidiu
Dobleag` - adjunctul directorului CCIP [i de dl Mihai
Darie - consilier MAI.
|n sala de consiliu a unit`]ii s-a proiectat un mate rial
ilustrativ, referitor la componentele comunic`rii [i co -
oper`rii interna]ionale \n plan poli]ienesc, f`cându-se
referiri la BN „Interpol“ România, la structura Euro pol
[i la SECI.
Totodat`, oaspe]ilor str`ini li s-a oferit o interesant`
vizit` a Palatului Parlamentului, fiind \nso]i]i de un ofi -
]er de la BN „Interpol“ – transformat ad-hoc \n ghid. Ei
au fost impresiona]i de cele v`zute [i au f`cut
numeroase foto grafii.
Dup` terminarea acestei etape a vizitei, oaspe]ii au
f`cut un scurt tur \n Centrul Vechi al Capitalei pentru
ca, \n final, s` ajung` la Restaurantul Cercului Militar
unde aveau programat` o mas` cu fo[tii camarazi de
armat` ai dlui Breab`n Traian – originar din România.
Miercuri 21 martie, delega]ia a vizitat sediul Sec]iei
Române IPA unde au fost primi]i de dl Pre[edinte
Costic` Voicu [i de dl Trezorier Florian Safta.
Cu acest prilej li s-a f`cut o succint` prezentare a
orga niza]iei noastre, atât ca evolu]ie istoric` dar [i cu
referiri la multitudinea de rela]ii pe care le dezvolt`m
cu prietenii IPA de pretutindeni – participarea semnificativ`
a reprezentan]ilor sec]iilor na]ionale la Con -
ferin]a IEC, organizat` \n luna septembrie 2011, la
Bucure[ti, fiind o solid` m`rturie.
Oaspe]ii americani s-au ar`tat interesa]i de perspectiva
realiz`rii centrelor de instruire din cadrul Ca -
selor IPA de la Timi[oara, Lipova [i Lep[a, precum [i
de posibilitatea ]inerii unor sesiuni de preg`tire interna]ional`
a poli]i[tilor, chiar [i \ntr-un sistem similar cu
cel aplicat la Gimborn, \n Gemania.
Dl Shaun Cassey a f`cut referire la faptul c` ei au
\nfiin]at o funda]ie denumit` “PoliceXchange”
menit` s` faciliteze oferirea unor servicii de instruire
profesio nal`, a unor dona]ii de echipament special
(veste anti glon], costume de protec]ie pi ro -
25

IPA ROMÂNIA 2012
tehnice). |n acest sens, curio[ii pot vizita site-ul
www.policexchange.us.
Oricum, exist` experien]a reu[it`, de acum doi ani,
de la Suceava, [i perspectiva imediat` a unui proiect
ce vizeaz` Serviciul de Interven]ie Rapid` al DGPMB
[i Serviciul Pirotehnic de la Bucure[ti, fiind preg`tite,
deja, mai multe materiale ce vor face obiectul unei
dona]ii c`tre Poli]ia Capitalei.
Acest lucru a fost subliniat [i de dl Don Prichard –
un ofi]er deosebit de important \n ierarhia poli]ie neas -
c` din Broward County, actualmente candidat pentru
Camera Reprezentan]ilor SUA, din partea statului Flo -
rida.
Oaspe]ilor le-au fost oferite Diplome de merit – [i
semnificative materiale promo]ionale ale Sec]iei Ro -
mâne, \ntre care [i publica]iile realizate de noi.
Mai mult, ei au fost invita]i s` contribuie cu articole
la „Revista de Investiga]ii Criminale“, aspect ce a fost
re]inut de ace[tia.
Vizita s-a \ncheiat cu realizarea unei serii de foto -
grafii, mai ales c` delega]ii str`ini au fost pl`cut impresiona]i
de locul \n care au fost primi]i.
Dup` ce au mul]umit gazdelor, ei au fost prelua]i
Don Prichard
apoi, de reprezentantul regiunii IPA 1 Boto[ani, dl
comisar-[ef Cristian Cucoreanu, pentru a efectua,
acolo, programul legat de aniversarea Zilei Poli]iei Ro -
mâne.
Florin ZAGONEANU
{tiri de la
jandarmii doljeni
„Occident
Express”
Printre activit`]ile or ga -
nizate de IPA - Regi u nea 3
Dolj cu prilejul anivers`rii a
162 de ani de la \nfiin]area
Jan dar me riei Ro mâne, Co -
mite tul Exe cutiv a lansat invita]ia
membrilor re giunii iubi -
tori de teatru de a vi ziona
duminic`, 1 aprilie 2012, la
Tea trul Na]ional „Marin So res cu“ -
Craiova, \n Sala „I.D. S\rbu“ piesa
de tea tru „Occi dent Express“.
La activitate au participat un
num`r de 60 de membri IPA Re -
giunea 3 Dolj, cu familiile, care au
fost \ncânta]i de piesa vizio nat`.
Fotbal
Tot \n contextul s`rb`toririi
zilei Jandarmeriei, I.P.A. Regiu -
nea 3 Dolj \mpreun` cu C.S.
„Straja“ Craiova au organizat
„Cupa Jan dar meriei la minifotbal“.
Turneul de fotbal „\n 5“ a avut
loc la Baza de preg`tire [i in strui -
re a jandarmilor [i s-a adresat tu -
turor membrilor celor dou` asocial]ii.
La aceast` activitate au luat
parte 10 echipele reprezentative
din comandamentele [i subuni t` -
]ile de jandarmi din jude]ul Dolj.
La finalul competi]iei, \n urma
unei partide foarte echi libra te, de -
cis` la penalty-uri, podiumul a
ar`tat astfel:
Locul I Deta[amentului 1 Jan -
darmi Antiterorist din cadrul G.J.
Mb. Craiova;
Locul II Deta[amentului 3
Jan darmi Mobil din cadrul G.J.
Mb. Craiova;
Locul III Deta[amentului 1
Jan darmi Mobil din cadrul I.J.J.
Dolj.
F. VL~DU}OIUV
26

2012 IPA ROMÂNIA
Zig-zag pe hart`
STAGIU COMUN
În perioada 3 - 8 iunie 2012 în Municipiul Miercurea Ciuc s-a desf`[urat
un stagiu de preg`tire pentru structurile S.P.I.R., la care au participat un
num`r de 54 lupt`tori provenind din str`in`tate: Ungaria - opt; Slovenia -
cinci (cele dou` delega]ii au cuprins cadre de la nivelul S.I.A.S. din ]`rile
respective), precum [i din ]ar`: S.I.A.S.; D.M.R.U - I.G.P.R.; Alba; Bac`u;
Buz`u; Bra[ov; Cluj; Gala]i; Ia[i; Hunedoara: Satu-Mare; U.M. 01101-
Mier curea Ciuc, grupa]i în echipe formate din 2-4 lupt`tori.
Stagiul a cuprins aplica]ii tactice specifice precum [i trageri cu armamentul
din dotare.
Într-una din zile s-a efectuat o
de plasare la Bra[ov, unde au fost
vi zitate mai multe obiective turistice
din Centrul Vechi, precum [i sta ]i u -
nea Bran, iar în jude]ul Harghita, s-a
efectuat o vizit` la salina Praid.
Întreaga activitate s-a bu curat de
o deosebit` apre cie re atât din par -
tea membrilor delega]iilor str`ine
cât [i a celor din ]ar`.
Asocia]ia noastr` a sprijinit financiar
ac]iunea – asigurându-se sponsorizarea
depla s` rilor la obiectivele
turistice, con fec]ionarea unor diplo -
me pentru participan]i etc.
Mircea {t. BUTNARU
Teste
profesionale
Concursul a constat dintr-o prob`
te o retic` – Cu noa[terea legisla]iei ru -
tiere – [i o prob` practic` de înde mâ -
nare, în conducerea unui autoturism în
poligon [i în teren accidentat. Echipajul
ce a reprezentat Regiunea 1 Harghita a
ocupat un meritoriu loc IV.
{tefan B.
În perioada 19-21 aprilie 2012 o delega]ie format`
din patru membri ai Regiunea 1 Harghita: Cornel
Ache l`ri]ei, Attila Karda, Eduard Bogo[ [i Cristinel
Bobric, to]i din cadrul Serviciului Rutier, I.P.J.
Harghita, la invita]ia I.P.A. – Sec]ia Sloven` a participat
la un concurs pe teme rutiere în localitatea
Lendava din Slovenia.
La aceast` manifestare au participat 20 de echipaje
din Austria, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Croa]ia [i
Ro mânia.
27

IPA ROMÂNIA 2012
ECOURI DE LA
REGIUNEA IPA 2 MURE{
28
Vizita unor
prieteni maghiari
La jum`tatea lunii mai 2012,
regi unea IPA 2 Mure[ a primit o
delega]ie din cadrul Regiunii IPA
Szolnok - Ungaria.
A fost o vizit` de reciprocitate.
Programul oferit de regiunea
noastr` a constat din prepararea
[i servirea unui gula[ tradi]ional,
din carne de miel, la o stân` din
Mier curea Nirajului. Astfel, calit` -
]ile de buc`tari ale unor membri
din re giunea noastr` au fost apreciate
foarte mult de prietenii din
Ungaria [i am organizat [i un
concurs de pescuit pe lacul complexului
de agrement Garofi]a, din
Sâncraiu de Mure[.
Trebuie men]ionat c` la concursul
de pescuit, o echip` din
Szol nok a reu[it s` câ[tige locul I,
r`s pl`tit prin plachete [i diplome
ofe rite de regiunea noastr`.
Aceast` vizit` a contribuit la consolidarea
leg`turilor, deja trainice,
cu prie tenii maghiari. Nou` membri
din cadrul regiunii noastre au
participat anul trecut la un concurs
in ter na]ional de g`tit gula[
din localita tea Szolnok, ob]inând
locul II din 1200 de participan]i.
S`pt`mâna
prieteniei
la IPA Bork
|n perioada 27 iulie - 5 august
2012, o delega]ie din reprezentând
re giu nea 2 Mure[ a
Sec]iei Ro mâne IPA a
participat, pentru a
doua oar`, la „S`p t` -
mâna prieteni ei” or -
ganizat` de cole gii
poli]i[ti din Bork - landul
Nord heim Wet sfa -
lia - Ger mania .
Programul acestor
zile a fost foarte bogat,
delega]ia noastr` participând
la o serie de
activit`]i foarte interesante.
Amintim câteva
din tre cele mai importante [i
anume: vizitarea mai multor ora[e
din nordul Westfaliei (Munster,
Dormund, Bo chum, Koln, Dussel -
dorf), vizitarea centrului de dresaj
pentru câinii de serviciu, a Aero -
portului Inter na ]io nal din Dus sel -
dorf [i a Sec]iei de Poli]ie din ca -
drul aeroportului, precum [i Mu -
zeului Mine ritului din Bochum.
Toate aceste momente au fost
folosite [i drept activit`]i de socia -
lizare [i cunoa[tere cu membrii de -
lega]iilor venite din Ucraina, Leto -
nia, Estonia, Rusia, Olanda, Aus -
tria [i Australia.
Trebuie s` remarc`m c` organizarea
a fost impecabil` [i, \n
perioada de timp petrecut` \mpreun`,
s-au cimentat noi prietenii cu
colegii participan]i.
Au fost organizate, de asemenea,
activit`]i de tragere cu armamentul
din dotarea poli]iei germane,
s`direa unor pomi \n parcul
IPA, precum [i un turneu de
„boule-spiele“, joc sportiv foarte
\ndr`git de germani, care \n acest
an a fost câ[tigat de colegii din
Estonia.
Anul acesta delega]iile care au
participat pentru prima oar` la
aceast` activitate au ad`ugat trei
noi copaci \n parcul IPA, delega]ia
noastr` admirând cu mândrie
exem plarul s`dit acum doi ani (v.
foto).
Daniel MANEA

2012 IPA ROMÂNIA
Premian]ii
Respectând tradi]ia dobândit` \n ani de activitate
profesional`, IPA Reg. 4 Bucure[ti „POLCAP“ \n co -
laborare cu Direc]ia General` de Poli]ie a Mu nici piului
Bucure[ti a organizat, una dintre manifest`rile dedicate
Zilei Poli]iei Române, la data de 23 martie 2012 [i
anume „Cupa Poli]iei Capitalei la Tir“ - 2012.
Concursul a fost g`zduit de Poligonul {colii de Apli -
ca]ie pentru ofi]eri a Jandarmeriei Române, bu cu rân -
du-ne de ospitalitatea unui mare pasionat de tir, dl ge -
neral maior dr. Gavril` Pop .
Pe aliniamentul de tragere s-au reg`sit cei mai ta -
lenta]i tr`g`tori, b`rba]i [i femei, din cadrul Poli]iei Ca -
pitalei, membri IPA.
Emo]iile momentului [i determinarea concu ren ]ilor
au avut ca rezultat o competi]ie strâns`, în care câ[ -
tig`torii au ob]inut laurii victoriei, punctele acumulate
fiind dintr-un total de 100.
La categoria b`rba]i:
Locul I - GHE}U DANIEL - 94 pct.
Locul II - PETRILA DAN - 91 pct.
Locul III - OPROIU ALEXANDRU - 90 pct.
Locul IV - IONESCU SILVIU - 89 pct.
La categoria femei:
Locul I - HURMUZ AURA - 91 pct.
Locul II - TA{C~ ECATERINA - 91 pct.
Locul III - BRATE{ LIVIA - 89 pct.
Locul IV - ALEXA ADRIANA - 87 pct.
Câ[tig`torii au primit diplome [i premii oferite cu
ge nerozitate de IPA Reg. 4 Bucure[ti „POLCAP“ cu
sprijinul firmei „Cosmote“.
TOP GUN EDI}IA 3
Sâmb`t`, 2 iunie 2012, de la ora 10.00, a avut loc
la Poligonul de la P`durea Verde cea de-a treia edi]ie
a concursului interna]ional de tir „Top Gun“, organizat`
de Regiunea Timi[ 1 IPA.
Pe lâng` IPA Timi[, în buna desf`[urare a compe -
ti]iei s-au implicat [i Corpul Na]io nal al Poli]i[tilor,
S.N.P.P.C.
Manifestarea a început cu cuvântul de deschidere
al pre[edintelui IPA Timi[, cms. [ef Gheorghe Moldo -
van, dup` care echipele au trecut la tragere.
La start s-au aliniat câte trei reprezentan]i, de la fie -
care echip`, tr`gându-se câte [ase focuri, cu pistoale
Glock - 9 mm.
La final, în urma punctajului, clasamentul a fost ur -
m` torul :
ECHIPE :
1. IPA Timi[ 2 – Direc]ia Poli]ia Local` Timi[oara ;
2. IPA Timi[ 1 – I.J.P. Timi[;
3. IPA Timi[ 4 – I.J.J. Timi[;
4. IPA Nowy Sacz – Polonia;
5. Asocia]ia Sportiv` „Timpolis“;
6. IPA Arad – I.J. P. Arad;
Cupa Poli]iei Capitalei la Tir 2012 a constituit [i se -
lec ]ia propriuzis` a celor mai buni tr`g`tori care ur mau
s` reprezente Direc]ia General` de Poli]ie a Mu nici piu -
lui Bucure[ti (DGPMB) la etapa final` a Cam pio natului
de tir al MAI, desf`[urat în perioada 8-11 mai, la Su -
cea va.
Excelenta organizare a campionatului, pe plaiurile
mi nunatei Moldove cât [i primirea c`lduroas` a oamenilor
lo cului au poten]at ca lit`]ile de tr`g`tori, fapt
oglin dit în rezultatele ob ]i nute în cele dou` man[e.
Clasament pe echipe:
Locul I - D.G.P.M.B. 2-780 pct.
Locul II - I.G.P.R. 1-780 pct.
Locul III - Academia de Poli]ie 1-779 pct.
Locul IV - I.G.J.R. 4-777 pct.
O victorie meritorie a ob]inut dl Oproiu Alexandru,
membru IPA-Regiunea 4 Bucure[ti „POLCAP“ care a
tras, în ambele man[e, 200 de puncte dintr-un total de
200...
Aura HURMUZ
7. IPA Reg.2 Cara[-Severin I. J.J. Cara[-Severin;
8. IPA Csongrad – Ungaria;
9. IPA Timi[ – Gruparea Mobil` Jand.Timi[oara;
10. IPA Reg. 2 Timi[ – Po. Frontier` Timi[;
11. IPA Kikinda – Serbia;
12. Clubul Sportiv Municipal Timi[oara;
13. IPA Reg. 3 Timi[ – Pol. Transp.Timi[oara;
14. IPA Branicevo – Serbia;
15. IPA Senta – Serbia;
16. IPA Subotica – Serbia;
17. IPA Reg.1 Mehedin]i – I.J.P. Mehedin]i.
INDIVIDUAL FEMININ:
1. Georgina Velicu – IPA Timi[ 2 – Direc]ia Poli]ia
Local` Timi[oara;
2. Magdalena Chochorowska – IPA Nowy Sacz
Polonia;
3. Milena Secerov – IPA Senta Serbia.
INDIVIDUAL MASCULIN:
1. C`t`lin Baicu – Asocia]ia Sportiv` „Timpolis“;
2. Hamid Ghorbanalizadeh – C. S. Municipal;
3. Victor P`l`du]` – IPA Timis 1 – I.J.P.Timi[.
Florin Z.
29

IPA ROMÂNIA 2012
FOTBALI{TII DE LA REGIUNEA 1 GALA}I
DINCOACE
{I DINCOLO DE PRUT
|n aceast` prim`var`, publica]ia
„Monitorul de Gala]i“ informa:
„La \nceputul lunii martie,
echipa de fotbal a Asocia]iei
Interna]ionale a Poli]i[tilor -
Regiunea 1 Gala]i, a participat
la Campionatul Inter na]ional de
Futsal – „Cupa Fr`]iei“, care a
avut loc la Tg. Secuiesc.
La acest turneu au luat parte
opt echipe: IPA Nisporeni - Re -
publica Moldova, IPA 2 Har -
ghita, IPA 1 Gala]i, IPA 1 Covas -
na, ISU Covasna, MApN Bre]cu,
Poli]ia Municipiului One[ti [i
Penitenciarul Codlea.
|n urma meciurilor
disputate, echipa de
fotbal IPA Regiunea 1
Gala]i s-a clasat pe locul I, fiind
urmat` pe podium de IPA
Regiunea 1 Covasna [i de IPA
Regiunea 2 Harghita.
Premiul pentru cel mai tehnic
juc`tor a revenit tot echipei g` -
l`]ene, prin juc`torul George
Zosin.
Pentru rezultatul ob]inut, e -
chi pa de fotbal IPA Regiunea 1
Gala]i a primit invita]ia de a participa
la Campionatul de Futsal
de la sfâr[itul lunii mai 2012, din
Republica Moldova, [i la
Campionatul de Futsal
de la Odorheiul Secu -
iesc, programat \n
septembrie 2012“.
*
În zilele de 18, 19 [i
20 mai 2012, echipa Re -
giunii 1 IPA Gala]i a r`s puns
invi ta]iei partenerilor de peste
Prut [i a participat la turneul de
mini-fotbal „Memo rialul Tudor
}ern`”, organizat de Biroul Nis -
poreni al I.P.A. – Sec]ia Repu -
blica Mol dova [i Comisa riatul de
Poli]ie al Raionului Nis poreni.
La aceast` competi]ie au
participat [ase echipe, dou` din
România [i patru din Republica
Moldova.
Echipa Regiunii 1 IPA Gala]i,
condus` de pre[e dintele Florin
Olaru, s-a clasat pe locul I, dup`
ce în final` a învins echipa
Poli]iei Ialoveni, din Re publica
Mol dova, cu scorul de 4-1, care
s-a clasat pe locul II, locul al
treilea fiind ocupat de echipa
Poli]iei Cricova.
Cel mai bun juc`tor al turneului
a fost desemnat tot un membru
al echipei Regiunii 1 IPA Ga -
la]i, [i anume, Ionu] N`st` sa -
che.
Suma de bani ce a revenit
Regiunii 1 IPA Gala]i a fost do -
nat` fiului lui Tudor }ern`.
Maria ROMANI}~
www.iparomania.ro
30
Publicitate prin IPA Jurnal
„CU NOI,
V~ VEDE}I MAI BINE!“

2012 IPA ROMÂNIA
Lotus 2012
În perioada 16 – 20 mai 2012, s-a desf`[urat în
sta]iunea B`ile Felix, edi]ia a VII–a a Campio natului
de minfotbal „Cupa Lotus”, organizat de Regiunea
3 Bihor.
Turneul a fost împ`r]it în dou` categorii, din
care una se adreseaz` doar colegilor care au
împlinit 35 de ani, cealalt` disputându-se f`r` re guli
de vârst`.
În acest an au participat la turneu peste 400 de
poli]i[ti, jandarmi, pompieri, „frontieri[ti“ [i lucr`tori
la penitenciare, ajungând din prisma acestui fapt,
cel mai mare turneu de minifotbal organizat de IPA
din ]ar` [i unul din cele mai puternice din Europa
de Sud-Est.
La startul celor dou` categorii s-au aliniat 36 de
echipe, din care 15 la grupa de „+35 ani“.
Toate echipele participante au fost numai din
]ar`, fiind pentru prima oar` când nu au participat [i
echi pe din str`in`tate. Totu[i, la turneu au venit
delega]i din Ungaria, Slovacia [i Polonia, ca observatori.
Trofeele puse în joc au n`scut ca de obicei mari
orgolii, îns` pân` la sfâr[it au fost desemna]i [i
câ[tig`torii.
Am avut pl`cerea s` avem al`turi de noi echipe
de la: 1 Alba, 3 [i 4 Arad, 3 Arge[, 1,2,3,4 [i 5
Bihor, 3 [i 4 Bra[ov, 1 Br`ila, Poli]ia Brad, Bu cu -
re[ti (Re giunea 5 [i 12), 1 Buz`u, 1 [i 3 Cluj, 3
Con stan]a, 1 Covasna, ISU Dâmbovi]a, Poli]ia De -
va, 1 Dolj, CS „Danubius“ Gala]i, 1 [i 3 Giurgiu, 1
Ialo mi]a, 1 [i 2 Ia[i, ISU Neam], 1 Prahova [i 3
Satu-Mare.
Clasamentele s-au ar`tat astfel:
Categoria sub 35 ani:
Locul I - I.S.U. Dâmbovi]a
Locul II Reg. 1 Buz`u
Locul III Reg. 3 Cluj
Locul IV - Reg. 1 Dolj
Categoria peste 35 ani:
Locul I - C.S. „Danubius” Gala]i
Locul II - Reg. 4 Bihor
Locul III - Reg. 3 Bra[ov
Locul IV - Reg. 2 Bihor
Pentru c` nu am considerat c` au existat în -
ving`tori [i învin[i, toate echipele participante au
primit trofee de participare [i obiecte promo]io -
nale.
Din respect pentru cei care au participat dar [i
pentru cei care vor dori s` participe la edi]ia a VIII- a
ce se va desf`[ura la B`ile Felix, în perioada 22 –
26 mai 2013, organizatorii (Bogdan Ioan – pre [e-
din te, Pobirci Cristian – vicepre[edinte, Roman Ga -
briel – secretar, Bulea Laviniu – trezorier, Lucaci
Viorel – asistent pre[e -
din te pentru organizare
particp`ri evenimente,
Do rna uer Wilhelm - a -
sis tent pre[edinte organizare
eve nimente), vor
încerca, ca în fiecare
an, s` ridice calitatea
atât a serviciilor turistice
puse la dispozi]ie cât [i
a organiz`rii efective a
turneului.
Bogdan IOAN
31

IPA ROMÂNIA 2012
A[adar...
fir întins, pescari!
C`tina 2012
A mai trecut o edi]ie, am mai
avut o s`rb`toare, s`rb`toare care
o tr`im în fiecare an.
Edi]ia de anul acesta, desf` [u -
rat` în ziua de 29 iunie, s-a bucurat
de o participare cores pun z` -
toare, 48 de pescari re prezentând
opt regiuni IPA: Reg. 2 Bac`u,
Reg. 2 Alba, Reg. 2 Bihor, Reg. 3
Bihor, Reg. 1 Cluj, Reg. 2 Cluj,
Reg. 3 Cluj, Reg. 5 Cluj, o
echip` „Cosmote“ [i o echip`
a Prim`riei C`tina.
Vremea a fost generous`
cu pescarii, îns`, din p`cate
capturile acestora s-au do -
vedit a nu fi pe m`sur`.
Citând un concurent, „scopul
a fost s` particip`m la un concurs
de pescuit, nu s` prindem pe[te!..“
Câ[tig`torii competi]iei au fost :
Locul I – Miran`u C`lin [i
Mizaros Mircea - IPA
Regiunea 3 Bihor,
Locul II – S`l` -
gean Mih`i]` [i Mar -
chi[ Gelu - IPA Re -
giunea 3 Cluj (ISU
Cluj),
Locul III – Mu -
re[an Mirel [i Fren]
Dorel - IPA Regiunea
1 Cluj.
Cea mai mare captur`: Mizaros
Mircea - IPA Regiunea 3 Bihor.
Premiile au fost oferite de SC
„Energofish Impex“ SRL Cluj, SC
„Lauris Company“ SRL [i domnul
Pojar Ion Viorel, constând în articole
de pescuit.
De[i capturile din aceast`
edi]ie nu au fost pe m`sura spe -
ran]elor concuren]ilor, cu to]ii am
fost câ[ tig`torii unor amintiri de
neuitat, al`turi de prietenii cu
care ne reîntâlnim [i cu prilejul
altor compete]ii atât în ]ar` cât [i
în str`in`tate.
Gelu C~TINEAN
PESCUIT CU REPETI}IE
Sâmb`t`, 2 iunie 2012, 40 de membri ai IPA
Regiunea 1 Gala]i, [i respectiv IPA Regiunea 3
Vrancea au participat la edi]ia princeps a Cupei
Iulian Medrea la pescuit, organizat` la Complexul
Z`tun din apropierea municipiului Gala]i.
Participan]ii s-au bucurat de premii surpriz`
constând în tricouri, cupe [i medalii.
Astfel, pe locul I s-a clasat Ciprian Rus, pe
locul II Costel Rubic`, locul III revenind lui
Florin Olaru (IPA Regiunea 3 Vrancea), iar
premiul special, pentru cea mai mare captur`,
fiind adjudecat de c`tre Iulian Po -
man`.
La finalul concursului, to]i participan]i
s-au bucurat de un gr`tar pe cinste.
Deoarece concursul s-a bucurat de un
real succes, Regiunea 1 Gala]i a lansat
invita]ia participan]ilor pentru ce de-a doua edi]ie a
„Cupei Iulian Medrea“ la pescuit.
*
Vineri, 15 iunie 2012, peste 40 de membri ai IPA
- Regiunea 1 Gala]i, au participat la cea de-a doua
edi]ia a „Cupei Iulian Medrea“ la pescuit, organizat`
la ferma piscicol` „Ma]a R`deanu“, din
comuna Cava dine[ti, jude]ul Gala]i.
P`tima[ii pescuitului au avut parte
de vreme bun`, iar pe[tele nu s-a l`sat
prins prea greu, astfel locul I (având [i
cea mai mare captur` un somn de 4.2
kg) a fost adjudecat de Ionel Stoica, pe
locul II clasându-se Gelu Moscu, iar locul
III revenind lui Iulian Poman`.
Chiar dac` nu to]i participan]ii au
fost câ[tig`tori ai concursului de pescuit,
au avut prilejul s` se bucure în schimb
de meniul cu specific pesc`resc (ciorb`
de pe[te [i saramur`) de la finalul concursului.
Pentru c` voia bun` [i distrac]ia nu
au lipsit din rândul membrilor Regiunii 1
IPA Gala]i, se preconizeaz` organizeze
în luna septembrie anul curent cea de-a
treia edi]ie a Cupei Iulian Medrea la pescuit.
A[adar... fir întins, pescari!
32
Florin OLARU

2012 IPA ROMÂNIA
Pompierii pite[teni
s-au întrecut la pescuit sportiv
CRAP DE 10,8 KG !
Mar]i, 19 iunie 2012, pe balta
G`ujani, de la Ungheni, a avut loc
un concurs de pescuit sportiv
organizat de Asocia]ia Interna ]io -
nal` a Poli]i[tilor Sec]ia Ro mân` -
Regiunea 2 Arge[ Pompieri.
La aceast` întrecere au participat
numai membri IPA, iar competi]ia
a avut dou` sec]iuni: pe
echipe [i individual.
În competi]ie au fost înscrise
zece echipe formate din câte doi
pescari, iar la indivi -
dual, 17 persoane.
La finalul ei, pri -
mele trei locuri la in -
dividual au fost ocupate
de Marian Tuc` - 7,66 kg,
urmat de Gabriel Dumitra[, cu 5,6
kg, [i Marian Anca - 3,6 kg.
Concursul pe echipe a fost
câ[tigat de Florian Craiu [i Ma -
rian Gheorghe, cu 14,3 kg de
pe[te. Cei doi au fost urma]i de
Valentin Ustruc [i Iulian Tru]`, cu
12,8 kg, respectiv Costi Tudor [i
Adrian Nicola, cu 11,8 kg. Cea
mai mare captur` a fost un crap
românesc de 10,8 kg, reu[ita
apar]inându-i lui Valentin Ustruc.
În competi]ie au fost [i trei co -
pii: Damian R`zvan Safta, Emi -
lian Mihai S`ndulescu [i Geor -
gian Tuc`. Ei au primit din partea
organizatorilor cupe [i diplome de
participare.
Ocupan]ii podiumului, pe echi -
pe [i la individual, au primit tricouri,
cupe, diplome [i medalii.
Competi]ia s-a încheiat cu o
mas` festiv` oferit` de organizatori.
M. DUINEA
„Curierul zilei“
AMINTIRI DULCI
IPA – Regiunea 1 Gala]i le-a f`cut cadou
copiilor membrilor organiza]iei o excursie pe
Dun`re.
Pentru ca la 1 iunie, s` poat` participa [i la celelalalte
manifest`ri organizate cu prilejul zilei lor, 120
de copii ai poli]i[tilor g`l`]eni au fost deja cadorisi]i
de conducerea IPA - Regiunea 1 cu o excursie pe
Du n`re, la bordul unui vapora[ de agrement.
Timp de dou` ore,
micu]ii s-au bucurat
de o distrac]ie pe cinste
[i de trata]ia constând
\n b` uturi r` -
coritoare [i por]ii ge -
ne roase dintr-un tort
uria[, ornat cu sigla
IPA.
Plimbarea pe Du -
n`re a avut \ns` [i un
caracter in structiv
c`ci \nso]itorii co -
piilor le-au r`spuns la toate \n tre b` rile, deloc pu ]ine,
des pre tot ceea ce s`rb`tori]ii au avut ocazia s`
vad`, \n pre mier`, pe ambele maluri ale b`trânului
fluviu.
Cele dou` ore au trecut parc` \ntr-o singur` clip`,
dar amintirea acestei excursii reu[ite, le va r`mâne
pentru mult` vreme copiilor care au luat parte la ea.
Marius Mototolea
(Adev`rul – {tiri de Gala]i - 1 iunie 2012)
www.iparomania.ro
33

IPA ROMÂNIA 2012
OGLINDA
PRIETENIEI
34
Ca urmare a protocolului existent, de ani de zile, între
Sec]iile IPA, român` [i israelian`, [i \n acest anul s-a
efectuat schimbul de vizite prietene[ti reciproce, programul
desf`[urându-se astfel: \n perioada 13-20 mai, un
grup de membrii IPA din Israel a vizitat România, iar \n
perioada 1 - 7 iunie, delega]ia român` s-a deplasat \n
Israel.
Programul acesta a fost stabilit în urma coresponden]ei
începute din anul precendent cu reprezentan]ii
sec]iei israeliene. Astfel, Regiunile 4 Bucure[ti [i 2 Alba,
care s-au implicat \n asigurarea unui program interesant,
la care s-a ad`ugat pentru un scurt moment [i Regiunea
1 Sibiu, au c`p`tat pentru \nceput rolul de gazd`.
Primo tempo:
Vizita grupului israelian \n România
La 13 mai, au sosit pe Aeroportul H. Coand` din
Otopeni cei 17 membri ai grupului IPA din Israel,
condu[i de chestorul Ioav Segalovici - [eful Direc]iei
de Investiga]ii criminale din poli]ia na]ional` israelian`.
Oaspe]ii str`ini au fost caza]i la un hotel din centrul
Capitalei, primele dou` zile fiind rezervate vizit`rii
ora[ului. Prin grija reprezentan]ilor Com. executiv
regional IPA 4 Bucure[ti, au fost vizitate: Muzeul
Palatului Cotroceni, Ateneul Român, fiind parcurse
principalele artere [i prezentându-se obiective arhitectonice
din Capital`, inclusiv zona de promenad` din
centrul istoric al ora[ului.
Totodat`, în programul rezervat Bucure[tiului s-au
mai aflat: o vizit` la Palatul Parlamentului, una la
[coala „Reut Lauder“, la Marea Sinagog` [i la Muzeul
Tradi]iilor Ebraice. La aceste ultime trei obiective, de -
lega]ii s-au întâlnit cu Rabinul [ef al Cultului Mozaic
din România, cu reprezentan]ii conducerii Federa]iei
Evreie[ti, cu elevi [i cadre didactice din mediul evre -
iesc.
Un moment important a fost constituit de primirea
delega]iei la sediul Sec]iei Române a IPA, când dl
Pre[edinte Costic` Voicu, al`turi de dl Trezorier na -
]ional - Florin Safta [i de dl Vicepre[edinte Mircea
Gherghi]` i-a întâmpinat - într-un cadru festiv - pe
oaspe]ii str`ini. Prilejul a fost propice unui bun schimb
de impresii reciproce, pentru oferirea unor materiale
promo]ionale [i pentru efectuarea unor fotografii de
grup.
Vizita a continuat în jud. Prahova, unde oaspe]ii au
fost g`zdui]i, la hotelul „Cheia“ din localitatea omo -
nim`. Aici au fost întâmpina]i de proprietarul hotelului,
dl Croitoru Niculae [i s-au bucurat de o îmbel[ugat`
cin` tradi]ional`, acompaniat` de un spectacol folcloric,
oferit de interpre]i locali.
Deplasarea a continuat, a doua zi, spre Sibiu, cu o
scurt` oprire în Poiana Bra[ov.
Conform programului, delega]ia str`in` a fost în -
tâmpinat` la sediul IPJ Sibiu de conducerea institu]iei
[i de membrii Com. executiv regional. A fost vizitat
centrul istoric al ora[ului [i s-a servit masa la o cram`
cu specific tradi]ional.
Seara, s-a f`cut cazarea grupului la Sebe[ - într-o
frumoas` pensiune din parcul Arini.
Programul organizat de colegii de la Regiunea 2
Alba a cuprins vizite la sediul IPJ, la Poli]ia Local` [i la
Prim`ria municipiului. |n fiecare loc, delega]ia a fost
primit` de conducerea institu]iilor respective, iar dup`
o promenad` prin centrul istoric, s-a servit prân zul la
restaurantul Hotelului „Cetate“.
Un det[ament de jandarmi [i cadre din Poli]ia
Local` au f`cut demonstra]ii de tir [i de arte mar]iale
în poligonul din apropierea capitalei de jude].
De asemenea, la I.J.S.U. Alba oaspe]ii str`ini au
fost primi]i de conducerea institu]iei [i au urm`rit un
exerci]iu demonstrativ complex, executat dup` un scenariu
ce includea interven]ia unui deta[ament mobil al
Jandarmeriei [i a unui echipaj SMURD pentru descar -
cerarea [i resuscitarea unei victime.
Cu aceast` ocazie gazdele au prezentat o spe]` în
care, practic, au dezasamblat un autoturism Dacia

2012 IPA ROMÂNIA
1300, f`când [i demonstra]ii cu echipamentul indivi -
dual de protec]ie anti-foc
Zilele urm`toare au fost rezervate unei interesante
vizite la Salina Turda din jude]ul Cluj, deosebit de
apreciat`, de vizitarea cet`]ii Alba [i asistarea la ceremonia
schimb`rii g`rzii precum [i de o degustare,
urmat` de cin`, la Sta]iunea Jidvei. La castelul
„Cetatea de balt`“ de pe domeniul Jidvei, dl. Nec[u -
lescu - patronul societ`]ii a oferit o cin` festiv`, înso]it`
de momente muzicale folclorice.
Revenirea grupului spre Capital`, s-a f`cut dumi -
nic` 20 mai,
cu un popas la
pensiunea
„Ca sa Olte -
neas c`“, din
apropierea
municipiului
Rm. Vâlcea.
Aici, în organizarea
dlui Vio -
rel Croitoru -
pre[edintele reg. 4 Bucure[ti - [i cu sprijinul Com.
Executiv regional Vâlcea s-a organizat un prânz cu
produse tradi]ionale române[ti, înso]it de un minirecital
folcloric cu specific oltenesc, foarte apreciat de
oaspe]i.
|ntâlnirea aceasta a prilejuit [i un schimb de me -
saje: fiind apreciat drept foarte util schimbul de dele -
ga]ii între sec]iile na]ionale IPA, menit s` duc` la o
cunoa[tere apropiat` a membrilor organiza]iei, de pe
întreg mapamondul. Oaspe]ii au ]inut s` mul]umeasc`
organizatorilor, sec]iei gazd` [i tuturor prietenilor pe
care [i i-au f`cut în ]ara noastr`.
Seara, conform programului - membrii grupului isra -
elian au fost condu[i la terminalul „Plec`ri“ al
Aeroportului Otopeni pentru a se \napoia \n ]ar`.
Secondo tempo:
Vizita grupului român în Israel
|n diminea]a de 1 iunie, un grup de 17 membri IPA
din cadrul Sec]iei Române, condus de dl chestor Va -
sile Viorel - adj. al Inspectorului General al Poli]iei
Române, a plecat cu o curs` Tarom spre Tel Aviv.
La aeroportul Ben Gurion, delega]ia a fost întâm -
pinat` de dl Lucian Cremer - responsabilul pentru
rela]iile cu România din cadrul IPA Israel [i de dl
Mendi Rotaru - fost translator al grupului israelian ce
ne vizitase ]ara.
Prima zi a fost dedicat` vizitei la Centrala Poli]iei din
Tel Aviv, unde a fost vizionat Dispeceratul de urgen]`
al institu]iei [i unde s-a servit [i prânzul. Apoi a fost vi -
zitat vechiul sit istoric Jaffo din perimetrul ora[ului,
grupul fiind primit la Biserica Ortodox` Greac` „Sf.
Arh. Mihail [i Gavril“ de un preot din România, care
sluje[te în acel l`ca[ de cult.
Dup` cazarea la hotel, seara, Sec]ia IPA Israel a
oferit o cin` festiv` la care au fost prezen]i dnii Yaakov
Terner - pre[edintele C. Ex., Eran Israel - Secretarul
General al sec]iei gazd`, Jacob Shuval - vice pre [e -
dinte na]ional [i Uri Asaf - responsabilul pentru c`l` -
torii în str`in`tate.
Dup` schimbul de impresii [i dup` salutul de bunvenit,
reprezentan]ii IPA Israel au f`cut frumoase
aprecieri la adresa sec]iei noastre. Dl Pre[edinte
Yaakov Terner ne-a rugat s` transmitem dlui Pre -
[edinte Costic` Voicu cele mai bune gânduri - reamin -
tindu-[i cu pl`cere participarea din toamna trecut`, de
la Conferin]a IEC din Bucure[ti. A amintit c` Sec]ia
Român` are un mare „bagaj de prietenie“ din partea
sec]iei israeliene [i c` dl Voicu va primi tot sprijinul, în
contextul viitorului Congres interna]ional IPA de la
Eilat.
Acest punct de vedere a fost înt`rit [i de dl Eran
Israel - Secretarul General al sec]iei gazd`.
Dl chestor Vasile Viorel a mul]umit pentru pentru
cuvintele fumoase, [i-a exprimat convingerea c` vizita
delega]iei române va fi un succes, dup` cum [i vizita
partenerilor israelieni în România a fost l`udat`.
|n zilele urm`toare, delega]ia a c`l`torit la Tiberia,
Nazaret, Haifa, Ierusalim [i, din nou la Tel Aviv, schimbând
succesiv locurile de cazare. Au fost vizitate
obiective istorice de interes religios (Yardenit - locul de
botez în Iordan al Mântuitorului, Capernaum, Cate -
drala Bunei Vestiri, Via Dolorosa [i Biserica Sf. Mor -
mânt) precum [i obiective cum ar fi Kneseth-ul (Par -
lamentul), muzeul Yad Va-shen, cetatea Akko, Gr` -
dinile Bahhay, un sat druz, o sta]iune de la Marea
Moart`, grotele de la Capul Rosh-Hanikra [i muzeul
Avia]iei, de la Beer Sheva.
Deosebit de interesant` a fost întâlnirea de la Cen -
trul de Studii al Poli]iei - unde am fost în tâmpina]i de
comandantul unit`]ii [i de dl Davidovici (care ne vizi -
tase în România). Au fost prezentate dou` demonstra]ii
cu câini de serviciu (de înso]ire [i pentru misiuni
antiexploziv) [i s-a organizat o [edin]` de tir cu arme
Glock, Jericho [i Uzi. Momentul a fost foarte „gustat“
de membrii delega]iei române care au putut s`-[i do -
vedeasc` calit`]ile de buni ]inta[i.
Vizita la Muzeul Poli]iei a fost la fel de interesant`,
mai ales c`, în afar` de buna sistematizare a bogatei
game de ilustra]ii, documente [i exponate ce reflect`
istoria [i devenirea poli]iei israeliene, mai erau pre -
zente [i numeroase materiale legate de IPA.
Cu oferta f`cut` de delega]ia noastr`, prin intermediul
dlui chestor Vasile Viorel, vitrina IPA s-a îm -
bog`]it cu o pies` nou`, provenit` de la Sec]ia Ro -
mân`.
|n programul vizitei a fost suficient timp la dispozi]ie,
folosit de membrii grupului pentru a merge la plaj`, la
cump`r`turi sau la plimbare, to]i declarându-se mul -
]umi]i din acest punct de vedere.
35

IPA ROMÂNIA 2012
Ultima sear` (6 iunie), la Tel Aviv, cu prilejul cinei de
bun-r`mas, pe lâng` membrii Com. Ex. Na]ional
israelian, enumera]i mai sus [i al]i prieteni ce ne-au
înso]it, au fost prezen]i chestorul Ioav Segalovici -
[eful Direc]iei de Investiga]ii criminale din poli]ia isra -
elian` [i dl Davidovici (care conduseser` grupul ce
vizitase România). Au fost foarte bucuro[i de revedere
[i au apreciat ultrapozitiv deplasarea pe care au f` cut-o
în ]ara noastr`, l`udând ospitalitatea româneasc`.
{i cu aceast` ocazie, dl Eran Israel - Secretarul Ge -
neral a dorit s` reitereze pozi]ia de prieteni apropia]i ai
Sec]iei Române [i c` a[teapt` s` se întâlneasc`, la
Eilat, cu delega]ia IPA România.
Au fost oferite, în numele Com. Executiv al Sec]iei
Române, plachete metalice inscrip]ionate [i alte ma -
teriale promo]ionale, bine primite de parteneri. Dl
chestor Vasile Viorel a mul]umit gazdelor pentru
buna primire [i pentru modul în care s-a desf`[urat
vizita, asigurându-i c` va mai reveni în }ara Sfânt`,
fiind în asentimentul tuturor celorlal]i 16 membri ai
grupului.
Remarcabil` a fost deosebita aten]ie [i preocupare
a dlui Lucian Cremer, reprezentantul organizatoric al
sec]iei gazd` - nu doar pe parcursul etapelor pre g` -
titoare ale schimbului de delega]ii ci [i în timpul vizitei
noastre acolo.
Florin ZAGONEANU
36
Scrisoare de mul]umire
M` numesc Erez Faibisi, s\nt ofi]er \n poli]ia
israelian` [i membru IPA – Sec]ia Israel.
|n Iunie 2011 am fost \n România, timp de 12
zile, iar unul dintre locurile programate s` le vi -
zitez a fost ora[ul Roman, \n care s-au n`scut [i
tr`it bunicii mei. Pentru aceast` vizit`, pe care am
dorit-o de mul]i ani, am rugat si primit ajutorul
Secretariatului General al IPA - România.
Când am ajuns la Roman am fost primit de
dom nul Ionel Popa – secretarul IPA - Regiunea
Neam]. Timp de dou` zile dl Ionel m-a \nso ]it [i
mi-a ar`tat nu numai ora[ul Roman, ci [i toat` frumoasa
regiune a Neam]ului. Aceste zile au fost
cele mai impresionante din \ntreaga vizit`.
Prin aceast` scrisoare doresc s` mul]umesc
tuturor prietenilor care m-au ajutat \n aceasta
excursie frumoas` [i neuitat`: lui Mihail David,
vicepresedinte al IPA România, dnei Laura Savu ,
de la Secretariatul IPA România, dlui Meri[or Ce -
reanu, din IPA Sibiu, dlui Lucian Cremer, [eful
biro ului „România“ din IPA - Israel
{i, nu \n ultimul rând, cu multa pl`cere [i apre -
ciere special` - prietenului meu, Ionel Popa se cre -
tarul IPA - Regiunea Neam].
SERVO PER AMIKECO!
Erez FAIBISI - IPA - Israel
11 decembrie 2011
SUS, |N POIANA BRA{OV
|n ziua de 27 iunie, ora 18, ne-am întâlnit cu un grup
de membrii IPA din Israel, la hotelul „Piatra Mare“ din
Poiana Bra[ov.
Oaspe]ii str`ini se aflau în România, ca turi[ti, iar
între ei se num`ra [i un chestor de poli]ie: dl Ithzac
Haim. Prin intermediul staff-ului IPA - Sec]ia Israel ni
se solicitase organizarea unei scurte întrevederi cu
membri români ai asocia]iei.
Discu]iile s-au desf` [urat în termeni foarte cordiali,
mai ales c` oaspe]ii se preg`tiser` - cel pu]ie emo]io -
nal - pentru întâlnire.
Din partea IPJ Bra[ov a participat dl Oprea Florea -
Inspectorul-[ef al Poli]iei Jude]ene Bra[ov [i dl Popa
Mircea - Pre[edintele com. ex. regional IPA.
Au ]inut alocu]iuni domnii Ithzac Haim, Oprea Flo -
rea, Mircea Gherghi]` - vicepre[edinte al IPA - Sec]ia
Român` [i Popa Mircea. Vorbitorii s-au referit la principiile
ce guverneaz` IPA [i la vizita prieteneasc`.
Oaspe]ii au reliefat frumuse]ea locurilor vizitate [i
ospitalitatea româneasc` [i s-au bucurat c` au f`cut o
fotografie de grup împreun` cu reprezentan]ii IPA
România.
La întâlnirea „asezonat`“ cu dulciuri, r`coritoare,
ca fea [i ceai, s-au schimbat materiale simbolice,
reprezentând IPA [i poli]iile celor dou` state. (F.Z.)

2012 IPA ROMÂNIA
Zig-zag pe hart`
VIZITE
În prima s`pt`mân` din mai 2012 o delega -
]ie format` din [ase membri ai Regiunii 1
Harghita, la invita]ia I.P.A. – Regiunea Nograd,
Ungaria a efectuat o vi zit` în Ungaria [i
Slovacia.
Au fost vizitate mai multe sedii de po li]ie [i
obiective turistice din loca lit`]ile Szecseny,
Pasta, Godolo din Un garia [i Fulek din Slovacia.
Cu aceast` ocazie au avut loc schimburi de
experien]` cu privire la modul de organizare [i
func]ionare a I.P.A. din cele dou` ]`ri, încheindu-se
un protocol de vizite a unor delega]ii din
aceste regiuni.
{t. BUTNARU
LA GALANTA...
La invita]ia IPA Slovacia, o delega]ie din cadrul
regiunii 1 Covasna a participat la o întâlnire prieteneasc`
prilejuit` de desf`[urarea celei de 28-a
edi]ii a Târgului de la Galanta.
|n perioada 9 -12 august 2012, domnii Popa
Florin (vicepre[edinte), Sidon Jeno Lorincz, Lo -
rand Bogozi [i loni]` Emanuel s-au aflat \n acest
mic [i frumos ora[, situat la 50 de kilometri de
Bratislava, capitala ]`rii gazd`.
La activitate au mai fost prezente delega]ii IPA
din Italia, Germania, Serbia, Polonia [i Ungaria. Pe
parcursul celor trei zile oaspe]ii str`ini [i gazdele s-
au cunoscut [i informat reciproc, au f`cut vizite \n
ora[, la sediul poli]iei precum [i la diverse obiective
turistice.
Cu prilejul întâlnirilor de socializare delega]ia
noastr` a stabilit leg`turi [i modurile de comunicare
cu ceilal]i reprezentan]ii IPA, urmând ca în 25
martie 2013 cu prilejul Zilei Poli]iei Române, întâlnirea
s` aib` loc la Covasna.
Adalbert TOTH
|n epoca socializ`rii digitale, a comunic`rii pe cât de
rapide, pe atât de performante din lumea Internetului,
IPA ROMÂNIA nu putea lipsi din acest mediu.
V` d`m \ntâlnire pe Facebook [i dac` v` plac post`rile
noastre, da]i „LIKE“ !
37

IPA ROMÂNIA 2012
FOTBALUL „MARE“ {I IPA
La data de 6 aprilie 2012 domnul
Dinca Luigi, pre[edintele Re g. 1 IPA
Bucure[ti a întâmpi nat la Aero -
portul Otopeni delega]ia Fe dera]iei
Sportive a Poli]iei Princi patului
Monaco compus` din 18 persoane.
Scopul deplas`rii la Bucuresti a
delega]iei Federa]iei Sportive a Po -
li]iei Principatului Monaco la Bucu -
re[ti viza sus]inerea unui meci de
fotbal cu o reprezentativ` a Minis -
terului Administra]iei [i Inter nelor.
A doua zi, diminea]a, oaspe]ii din
Monaco au vizitat Palatului Parla -
mentului României. Meciul de fotbal
dintre echipa „Victoria“ - re pre -
zentând Regiunea 1 Bucu re[ti - [i
echipa Federa]iei Sportive a Po li -
]iei Principatului Monaco s-a desf` -
[urat pe stadionul din {tef` ne[ti -
Ilfov \n dup`-amiaza res pec tiv`
|ntr-o partid`, pe cât de dinami -
c`, pe atât de echilibrat`, fotba li[tii
de la Regiunea IPA 1 Bucu re[ti au
învins cu scorul de 4-3 reprezentanta
Principatului Mo naco.
Condi]iile puse la dispozi]ie de
Baza sportiv` din {tef`ne[ti l-au
determinat pe pre[edintele fede -
ra]iei oaspete, dl Philippe Espal lar -
gas, s` afirme c` în eventualitatea
organiz`rii unui stagiu de preg`tire
în România, ar dori ca acesta s`
se desf`[oare \n aceast` loca]ie.
Dup` disputarea partidei, gaz -
dele au organizat o cin` protocolar`
la un restaurant din Capital`
pentru de le ga]ia din Mo naco [i
pentru componen]ii lo tu lui de fotbal
al Regiunii 1 Bucu re[ti.
|n ziua de 8 aprilie, la solicitarea
ambelor p`r]i a avut loc o întâlnire
de lucru între pre[edintele Fede -
ratiei Sportive a Poli]iei Principa -
tului Monaco, domnul Espallargas
[i pre[edintele IPA - Regiunea 1
Bucuresti, domnul Luigi Dinc`.
Cu aceast` ocazie, dl Dinc` a
prezentat [efului delega]iei oas pe -
te o propunere scris` de cola bo -
rare în domeniile sportive [i tu ris -
tice. Pre[edintele Federatiei Spor -
ti ve din Monaco a preluat documentul
[i a promis c`, în cel mai
scurt timp posibil va analiza împreun`
cu factorii de decizie propu -
nerea [i va comunica pun ctul de
vedere al acestora. |n timpul dis -
cu ]iilor s-a emis ipoteza organ i -
z`rii, în parte ne riat, a unui turneu
interna]ional de fotbal la Bucure[ti,
având în vedere costurile reduse
ale evenimentului în compara]ie
cu cele ale organiz`rii unui astfel
de turneu la Monaco.
De asemenea, la solicitarea
pre [edintelui IPA Regiunea 1 Bu -
cu re[ti, pre[edintele Federa]iei
Spor tive a Poli]iei din Principatul
Mona co a promis c` va facilita
înche ierea unui contract de servicii
turistice cu unul dintre ho -
telurile din apropierea Principa -
tului, la un pre] care s` permit`
tuturor membrilor IPA s` efec -
tueze sejururi \n aceas t` zon` a
Europei. |n urma discu]iei purtate
cu patronul unui hotel din apro -
pierea PrincipatuluI Monaco, a -
cesta a promis pre[edintele Fe -
de ra]iei Sportive a Poli]iei din
Prin cipatul Monaco c` va încheia
un contract de servicii pentru
mem brii IPA din România la pre -
]ul de aproximativ 60 euro/persoan`/zi
de cazare, cu pensiunea
complet`!
|n jurul orelor 16.00, în data de
8 aprilie 2012, domnul Luigi Dinc`
a înso]it delega]ia din Principatul
Monaco la aeroportul Otopeni.
Neli TÂR}~U
38
Turneul na]ional
de fotbal pe teren redus
„CUPA DE PRIM~VAR~“
Edi]ia a II-a, s-a desf`[urat la Govora în perioada
19 - 22 aprilie 2012. Competi]ia a fost organizat` de
Asociatia Fotbali[tilor Amatori [i Nonamatori din
România (AFAN) în colaborare cu IPA Regiunea 11
Bucure[ti.
La turneu au participat zece echipe, iar meciurile
disputate \n cele dou` zile s-au desf`[urat în sistemul
„4+1“.
IPA Regiunea 1 Bucure[ti s-a deplasat cu o delega]ie
de 18 membri, din care 12 au fost componenti
ai lotului „Victoria Bucu re[ti“, trei au fost secretari
asisten]i care s-au remarcat în activitatea
desf`[urat` pe linia IPA, un reprezentant din partea
membrilor IPA ai Centrului Cultural al M.A.I. [i doi
reprezentan]iai Comitetului Executiv Regional.
|n urma jocurilor sus]inute, echipa de fotbal a
Regiuni 1 Bucure[ti a reu[it performan]a de a se
clasa pe locul III, din cele zece echipe participante.

2012 IPA ROMÂNIA
B~RBA}I LA CRATI}~!
Concursul „Masters Cook – Mae[tri buc`tari“
Edi]ia a treia
Sâmb`t`, 23 iunie 2012,
\n apropierea Zal`ului,
jude]ul S`laj, \n incinta
Castrului Roman Poro -
lis sum, a avut loc cea dea
treia edi]ie a Con cur -
sului de g`tit \n aer liber
„Mas ters Cook – Mae[tri
Bu c`tari“, competi]ie organizat` [i g`zduit` de membrii
I.P.A. Regiunea 2 S`laj.
Loca]ia, amplasat` \ntr-o zon` superb`, a fost
impecabil preg`tit` - prin eforturile organizatorilor, re -
marcându-se faptul c` preocuparea dlui Vasile Bocea,
pre[edintele de onoare al Regiunii IPA 2 S`laj, a dat
roade de invidiat.
Dup` ce s-au acomodat cu locul [i s-au instalat pe
pozi]ii, concuren]ii au a[teptat startul. Dl Alin Mastan -
pre[edintele executiv al regiunii gazd`, dup` câteva
cuvinte de \ntâmpinare [i ur`ri de succes, a dat semnalul
de \ncepere.
La \ntrecerea culinar` s-au \nscris 13 echipe din
România [i Ungaria, care s-au desf`[urat \n pre pa ra -
rea mânc`rurilor specifice fiec`rei zone: bogracs,
gula[, diverse toc`ni]e din carne de vânat, ciorb` de
pe[te, fasole la cazan, varz` murat` cu costi]`, diferite
re]ete tradi]ionale…
|n intervalul cât buc`tarii de ocazie lucrau de zor, o
parte dintre invita]i [i sus]in`torii afla]i pe platou, a
f`cut o vizit` pentru a admira m`re]ia locului \n care-i
amplasat castrul roman, dar [i pentru a primi o emo -
]ionant` lec]ie de istorie din partea reprezen tan]ilor
Mu zeului Jude]ean de Istorie, special invita]i.
Juriul, compus din iubitori [i cunosc`tori ai artei
gastronomice, a avut menirea de a stabili câ[tig`torii
cupelor [i medaliilor puse \n joc „…o sarcin` nu tocmai
u[oar` din cauza m`iestriei [i dib`ciei tuturor buc`tarilor”
– a declarat unul dintre «arbitri culinari».
Premiile au fost acordate pe dou` categorii :
- toc`ni]e sau fripturi - g`tite \n aer liber
- ciorbe, supe, bo gracs - g`tite \n aer liber
S-a ]inut cont, bine\n]eles, atât de gust, cât [i de ori -
ginalitatea prezent`rii preparatelor \n fa]a juriului.
Pentru fripturi [i toc`ni]e clasarea a fost urm` -
toarea:
Locul I - „To]i patru, cu foc” - IPA Reg. 4 Maramure[
Locul 2 - „Coco[ul \nfocat” - IPA Szolnok (Ungaria)
Locul 3 - „Mediensis” - IPA Reg. 1 Sibiu
La supe [i ciorbe clasarea a fost urm`toarea:
Locul I - “Fii S`lajului” - IPA Reg. 2 S`laj
Locul 2 - Echipa din Gyal - IPA Ungaria
Locul 3 - Echipei Gyula, IPA Ungaria.
MARELE PREMIU a fost câ[tigat de „Buc`tarii de
urgen]`” de la IPA Reg. 4 Maramure[, care au reu[it
s` impresioneze juriul cu o delicioas` toc`ni]` f`cut`
din ciuperci [i o combina]ie de carne de ied, vit` [i
porc.
Au fost premiate toate echipele participante care au
reu[it s` binedispun` pe cei de fa]` nu numai cu gustul
excelent dar [i prin modul de prezentare al mân -
c`rurilor.
La final, concuren]ii [i invita]ii au degustat din fe -
lurile de mâncare preparate, declarându-se cu to]ii
mul ]umi]i.
Astfel s-a desf`[urat a treia edi]ie interna]ional` a
con cursului de g`tit \n aer liber “Masters Cook – Mae[ -
tri Buc`tari” organizat de IPA regiunea 2 S`laj.
Seara s-a desf`[urat o cin` festiv` de neuitat. A
fost o sear` minunat` \n care, Nicu Pop a cântat [i i-a
\ncântat pe oaspe]i.
Un albun de fotografii de la aceast` ac]iune a fost
postat pe Facebook, la IPA ROMANIA. (Florin Z.)
39

IPA ROMÂNIA 2012
BUC~TARII
ISCUSI}I,
LA CASTEL
Regiunea IPA 1 Satu Mare a organizat, \n ziua de
4 august 2012, prima edi]ie interna]ional` a con -
cursului de g`tit \n aer liber: „BUC~TARII ISCUSI}I“
invitându-i pe po -
ten]ialii concuren]i
\n Parcul Caste -
lului „Karoly“ din
municipiul Carei,
la o \ntrecere culinar`.
Dup` tipicul unor
astfel de compe -
ti]ii, intrate cu atât
succes \n circuitul
IPA, concursul a
avut trei etape,
respec tiv mânc` -
ruri g`tite \n aer
liber (fripturi, toc` -
ni]e), mânc`ruri
g` tite \n aer liber
(ciorbe, supe) [i
pr` jituri. Concur sul
a avut trei etape, respectiv: mânc`ruri g`tite \n aer
liber (fripturi, toc`ni]e), mânc`ruri g`tite \n aer liber
(ciorbe, supe) [i pr`jituri.
La acest eveniment au participat 17 echipe (dou`
din Polonia, patru din Ungaria [i unsprezece din
partea IPA România) dup` cum urmeaz`: IPA
Poznan - Po lo nia, IPA Limanowa - Polonia, IPA Pest
Megye - Unga ria, IPA Budapesta - Ungaria, IPA
Szabolcs-Szatmar-Bereg-Ungaria, Poli]ia Mates -
zalka - Ungaria, Regiunea 1 Ga la]i, Regiu nea 1 Bis -
tri]a N`s`ud, Regiunea 1 Maramure[, Re giu nea 2
Maramure[, IPA 2 ISU, IPA 2 Jandarmi, Regiunea 1
Satu Mare – „Proxi 1“, Regiunea 1 Satu Mare – „Proxi
2“, Regiunea 1 Satu Mare – „S.I.F.“, Regiunea Satu
Mare 1 – „B.I.C.“, [i Re giu nea 1 Satu Mare – „Poli]ia
Carei“.
Invita]ii [i participan]ii la concurs au fost \ncânta]i
de programele artistice oferite de Fan fara Foieni, An -
sam blul Mugura[ii Moftinului [i An sa m blul Ceat`ra
Carei.
Juriul a notat concuren]ii \n func]ie de urm`toarele
criterii:
1 - gustul mânc`rii g`tite la fa]a locului
2 - prezentarea produselor \n forma final`
3 - dexteritatea \n preg`tirea alimentelor
4 - aspectul standului
5 - \mbr`c`mintea [i dotarea concuren]ilor
Clasamentul final a fost urm`torul:
Sesiunea „Ciorbe, supe“
Locul I - IPA 1 Regiunea Gala]i (ciorba de pe[te)
Locul II - IPA Pest Megye – Ungaria
Locul III - IPA Poznan – Polonia
Sesiunea „Fripturi, toc`ni]e“
Locul I - IPA 1 Regiunea Satu Mare – Proxi 2
Locul II – IPA Budapesta / Ungaria
Locul III - IPA 1 Regiunea Maramure[
„Marele Premiu“ a fost acordat echipei apar]inând
IPA 1 Regiunea Bistri]a N`s`ud pentru
cea mai frumoas` prezentare, cel mai
bun produs, cea mai bun` re]et` [i cel
mai original mod de prezentare a mân -
c`rii.
Tot \n cadrul festivit`]ii de premiere,
IPA 1 Regiunea 1 Gala]i a ob]inut [i
premiul pentru „Cea mai frumoas` costuma]ie“.
Diplomele [i premiile au fost \nmânate
de [eful IPJ Satu Mare - dl comi -
sar-[ef de poli]ie Dr. Talo[ Co stantin, dl
Pre[edinte al Consiliului Jude]ean Satu
Mare – {tef Adrian [i dl. Primar al ora -
[ului T`[nad – dl. Mitra[c` Vasile.
40
Marius MURE{AN

2012 IPA ROMÂNIA
ARENA SECURIT~}II
Prevenirea criminalit`]ii
cu oameni, pentru oameni !
|n Elve]ia func]ioneaz` primul centru
de prevenire a criminalit`]ii, cunoscut
sub numele de „Are na Securit`]ii“.
Institu]ia [i-a deschis por]ile \n
2004, \n fostele cl`diri ale uzinelor gru -
pului „Sulzer“, fondat \n 1834 la Win -
terthur (Cantonul Zürich), specializat \n
industria constructoare de ma[ini.
Cu statut de ONG, acest proiect (vizionar la \nce -
put), gra]ie colabor`rii cu diferite corpuri de poli]ie, a
devenit o realitate, fiind vizitat pân` \n prezent, cu
ocazia diferitelor evenimente, de peste 20.000 de persoane.
„Are na Securit`]ii“ completeaz`, ca institu]ie (de
utilitate public` !), ac]iunile statului [i ale autorit`]ilor
centrale [i locale \n ceea ce prive[te prevenirea cri -
minalit`]ii [i \[i desf`[oar` activitatea independent de
orice curent politic, religios [i economic, având de viza:
„Prevenirea criminalit`]ii cu oameni, pentru oameni!”
Cei doi fondatori ai Asocia]iei „Arena Securit`]ii”,
Luc A. Sergy (Pre[edinte) [i Markus Atzenweiler (Di -
rector al Sediului central de la Zürich), fo[ti angaja]i ai
Poli]iei din Zürich, au avut ca surs` de inspira]ie ide ea
c`, \n domeniul prevenirii criminalit`]ii, omul este cel
mai important membru al societ`]ii, iar ei pun la dispozi]ia
personalului implicat \n acest proces complex
(nu rareori chiar [i poli]i[tilor !), pe de-o parte, mij loace
tehnice de antrenament, iar pe de alt` parte, cu ajutorul
unui personal calificat intern sau extern (ex per]i \n
materie de prevenirea criminalit`]ii), cursuri, seminarii
[i conferin]e (\n german`, francez`, italian` [i spa -
niol`) care s` contribuie eficient la prevenirea actelor
criminale.
|n rolul s`u de intermediar (ca prestatar de servicii),
„Arena Securit`]ii” se consider` un organ consultativ al
Poli]iei, asigurând o preg`tire complementar` perso -
nalului implicat \n prevenirea [i combaterea crimina -
lit`]ii, oferindu-[i serviciile [i unor institu]ii private res -
ponsabile cu men]inerea lini[tii [i ordinii publice \n ca -
drul societ`]ii civile.
Programul „YourPower“, dezvoltat de c`tre At -
zen weiler, reprezint`, \n fond, un training * de se cu ri -
tate pentru prevenirea criminalit`]ii, influen]at profund
atât de c`tre cadrele de poli]ie implicate \n acest proces
cât [i de c`tre victimele actelor infrac]ionale.
Conceptul exist` \n mai multe domenii.
El \ncepe prin afirmarea de sine la copii, tineri, fe -
mei, b`rba]i [i continu` cu comportamentul care trebuie
adoptat \n cazul unui jaf armat \n unit`]i comerciale,
\n sta]ii de alimentare cu combustibil, \n b`nci
(cu ocazia transporturilor de fonduri, pân` la modul \n
care trebuie procedat \n cazul violentei la ghi[eu), \n
domeniul social, al asigur`rilor, \n cel al transportului
public, etc.
Drept decor al „mediului infrac]ional”, a fost ales
Bron x-ul (cel mai defavorizat social [i nesigur cartier al
New York-ului) redus la scar`, pe o suprafa]` de 300
m 2 , cu [osele, poduri, pasaje subterane, sta]ii de autobuz,
o banc` cu seif, o benzin`rie, etc., supravegheate
de camere video [i sisteme alarm`, pentru a oferi con -
di]iile foarte aproape de realitate.
Pentru cre[terea rentabilit`]ii asocia]iei, \n materie de
prevenire a criminalit`]ii, \ncepând din 2010, a ade rat
la ea [i I.P.H. (Academia Intercantonal` de Poli]ie) din
Hitzkirch (Cantonul Lucerne, Districul Hochdorf, cca
5.000 de locuitori), ceea ce permite celor care se
formeaz` \n cadrul ei s`-[i poat` desf`[ura activit`]ile
de preg`tire [i la Hitzkirch, sub conducerea lui Roland
Hodel, un profesionist \n prevenirea criminalit`]ii, care
a lucrat \n Poli]iei, la Zou, \n centrul Elve]iei.
|n partea estic` a Elve]iei, Asocia]ia „Arena Se cu -
rit`]ii“ \[i desf`[oar` activitatea sub conducerea lui
Patric Leu, un antrenor „de securitate“ recunoscut,
41

IPA ROMÂNIA 2012
ca re de mai mul]i ani lucreaz` cu conceptul „Your Po -
wer“, iar \n cea Romand` (vestic`), responsabilul cu
pre g`tirea privind prevenirea criminalit`]ii este Fréd
Etter, un apreciat, cadru de Poli]ie \n Cantonul Vaud.
La Comanda Sediului central de la Zürich, Atzen -
weiler este secundat de c`tre Peter Reutimann, fost
[i el poli]ist cu experien]` la Zürich, [i de c`tre Sonja
Se lenati, jurist`, specializat` \n prevenirea [i comba -
terea criminalit`]ii \n cadrul Dreptului Penal Inter -
na]io nal.
* Spre deosebire de training, care este oportunitatea
oferit` unui individ de a \nv`]a, dezvoltarea
reprezint` rezultatul pe termen lung a ac]iunilor de
\nv`]are. De aceea, denumiri ca „departamentul de
training“ sau „ma nagementul training-ului“ au fost
\nlocuite cu „departamentul de dezvoltare a resurselor
umane“ sau „manage mentul dezvolt`rii“. Noua terminologie
reflect` schim barea orient`rii dinspre proces
(training) c`tre rezultat (dezvoltare).
|nv`]area, este o permanent` schimbare relativ` a
cognitivului (ex. \n]elegere [i gân dire) care rezult` din
experien]` [i influen]eaz` comportamentul.
Educa]ia este diferit` de training [i dezvoltare prin
setul de cuno[tin]e, abilit`]i [i atitudini care, \n cazul ei,
sunt de natur` mai general`.
Ea se poate realiza atât prin ac]iuni de \nv`]are \n
afara companiei, dar [i \n companie (ex. un curs de limbi
str`ine pl`tit de companie).
Pentru a integra mai bine aceste concepte este util
s` discutam despre training, dezvoltare [i educa]ie din
punct de vedere al aportului lor la via]a profesional` a
unui individ.
Astfel, la modul simplist, spunem c`: training-ul aju -
t` un angajat s` fie mai eficient pe un post; dezvoltarea
reprezint` o premis` a promov`rii lui, iar educa]ia sprijin`
individul s` reu[easc` \n carier`, indi ferent de do -
meniul de activitate.
Thomas CSINTA
Traducere [i adaptare din
Revista „IPA - Elve]ia“, 2011
CONSTRUIM {I NOI,
MAI CU TALENT?
Regiunea IPA - 1 Timi[ deruleaz` deja un proiect
foarte ambi]ios. Este vorba de completarea complexului
imobiliar de la Giarmata cu o sal` polivalent`
des tinat` cursurilor, workshop-urilor, expozi]iilor [i
altor activit`]i ce se preteaz` unui asemenea spa]iu.
|n acest fel se vor pune mai mult \n valoare dispo -
nibilit`]ile Casei IPA de acolo, creând condi]ii pentru
derularea unor \ntâlniri cu scop de perfec]ionare profesional`,
\n domeniul limbilor str`ine etc.
Astfel, vom putea avea la \ndemân` un Centru de
preg`tire la care vor putea fi invita]i lectori [i speciali[ti
din ]ar` [i str`in`tate pentru a lucra cu membrii
IPA, pe diverse tematici, folosind mijloace dintre
cele mai moderne de prezentare.
Dl Gheorghe Moldovan - pre[edintele Comitetului
Executiv regional - este foarte \ncrez`tor \n reu[ita
acestui demers.
Pân` se va pune pe picioare un centru de genul
celui de la Gimborn, va mai curge ap` pe Bega, dar
premisele sunt \ncurajatoare. S`-i ur`m succes!
42
Florin ZAGONEANU

2012 IPA ROMÂNIA
GIARMATA - Jude]ul TIMI{
I. Casa de oaspe]i
Are o suprafa]` construibil` de 398 mp, fiind
amplasat` la 12 km de municipiul Timi[oara, în co -
muna Giarmata, la nr 1178.
Are acces la
te renuri de fotbal
tenis de câmp,
handbal [i [trand.
Cele cinci ca -
mere, cu câte 2
paturi, sunt dotate
cu TV color, baie
cu du[ teras`.
De asemenea,
are un apartament
compus din:
sufragerie, dor mi -
tor cu pat du blu, televizor, baie cu cad`. Centrala
telefonic`, cu telefon în fiecare camer` [i living, are
acces la re]eaua interna]ional`.
Livingul are o suprafa]` de 98 mp, în care se afl`
o mas` de 12 persoane, pentru servirea micului
dejun, organizarea unor serb`ri etc.
Buc`t`ria, de 24 mp, este dotat` cu aragaz, cuptor
microunde, congelator frigider, farfurii [i tacâmuri.
Terasa, de 24 mp, pentru odihn` [i servitul mesei,
are, în apropiere, un barbeque.
|n curtea casei, închis`, sunt locuri de parcare
pen tru [ase autoturisme. Posibilit`]i pentru practicarea
sportului: fotbal, tenis de câmp, handbal înot
etc
latitudine 45°49'57.57" N
longitudine 21°18'48.18" E
II. Localizare
Casa de oaspe]i se afl` în comuna Giarmata, la 12
km, Nord - Est de Timi[oara. Comuna este situat` la
o altitudine de 140 - 160 m, deasupra nivelului m`rii,
având condi]ii climaterice bune (temp. medie anual`
12° C). Are o suprafa]` de 7.300 ha [i o popula]ie de
peste 4.500 locuitori, fiind str`b`tut` de DJ - 691 [i
de pârâul Behela. Este atestat` documentar din anul
1241
III. C`i de acces
Rutier - prin DJ - 691 se face leg`tura cu Timi[oara
la 12 km [i cu Lipova la 49 km
Aerian - la 1, 3 de Aeroportul Interna]ional
Timi[oara feroviar - pe traseul 213
Calea ferat` - Timi[oara - Radna, cu sta]ie SNCFR
la Giarmata
IV. Atrac]ii turistice
Satchmez - faun`
Pi[chia- vân`toare
Lipova - b`i
Buzia[ - sta]iune cu ape minerale
Pentru rela]ii [i rezerv`ri:
Manager IPA House: Radu Marin
Tel: +40 0788.294.270
Fax 0256 201280 E-mail: ipatimis@gmail.com
43

Fotografii
trimise la concursul
organizat pentru
Ziua
IPA România - 2012
Publica]ie
I.P.A. România
IPA Jurnal
2012
COLEGIUL EDITORIAL:
Prof univ dr. Costic` Voicu
Dr. ec. Florian Safta
Dr. Ion M. Gherghi]`
Coresponden]i:
membrii Comitetelor
Executive regionale
din Sec]ia Român`
COLECTIVUL REDAC}IONAL:
Redactor [ef: Florin Zagoneanu
Secretar general de redac]ie: Marian Tudor
Colaboratori permanen]i: Ovidiu Badea, Laura
Savu, Petre Costache, Andrei Florescu
Tehnoredactor: Dan Cârstoiu
website:
e-mail:
www.iparomania.ro
ipajurnal.ro@gmail.com
ISSN 1842-2721 TIPAR: „FAGARAS“ - BUCURESTI Concept „MEDIA LEX ROMANIA” © august 2012