2012 2013 - IPA Romania

2012 IPA ROMÂNIA
MAI AVEM NEVOIE
DE ISTORIE?
Adunând [i eu bob cu bob, atât cât m-am priceput,
s-a f`cut de aceast` c`rticic`.
Ea reprezint` o istorie a Poli]iei Bucure[tilor, ce se
dore[te a acoperi perioada cuprins` între vremea
Agiei – str`moa[a Poli]iei Capitalei – [i cea a sfâr[itului
Prefecturii Poli]iei Capitalei, adic` de prin veacul al
XVIII-lea [i pân` în 1949.
Este deci o istorie a institu]iei
poli]iene[ti a Capitalei Bucure[ti,
pentru c`, pân` la Unirea Prin -
cipatelor Ro mâ ne, din 24 ianuarie
1859, noi am mai avut o capital`,
Ia[ii, f`r` a mai vorbi de teritoriul
transilvan, aflat sub ocupa]ie str`i -
n` atâta amar de ani, un de institu]ia
poli]ieneas c` a avut un alt trecut.
La ce mai e nevoie de o ase -
menea scriere?
Auzim vorbindu-se adesea de
„cultur` organiza ]io nal`“, dar omi -
tem c` acest concept de factur`
mai nou` presupune [i trecutul,
eroii, marile personalit`]i, experien]a
celor ce ne-au precedat, istoria institu]iei în
general.
În anevoioasa munc` de poli]ie, o activitate cu
totul special`, genera]iile se sudeaz`, se comple tea -
z`, nu se afl`în conflict.
Lumea – [i, mai cu deosebire, „lumea poli]iei“ – nu
în cepe nicidecum de la noi, oricâte am face [i oricât
de reformatori am fi.
{i, cum o institu]ie este alc`tuit` mai cu deosebire
din oa meni, exemplul lor poate constitui o piatr` fundamental`
în orice demers, inclusiv în cel istoriogra -
fic. Parcurgem o perioad` în care parc` suntem cu -
ceri]i de progresul tehnic, îns` oricât de înalt` va
ajunge dotarea tehnic` a poli]iei noastre, factorul
uman va r`mâne hot`râtor.
Historia magistra vitae
„Istoricul poli]iei este foarte necesar, fiindc` numai
atunci când cuno[ti evolu]iunea unei institu]iuni po]i
s`-]i dai mai bine seama de lacunele [i imper -
fec]iunile organiz`rii ei, fa]`de nevoile actuale. Tre -
cutul e întotdeauna plin de înv`]`minte, din ele se
des prind orient`rile s`n`toase ce scutesc legiferarea
de noi [i grave erori’’, spunea deputatul Ion Gr. Pe rie -
]eanu, fost comisar de poli]ie în Bucure[ti, în cadrul
dezbaterilor privind Legea poli]iei din 1929.
Am scris în cinstea celor mâna]i de idei reformatoare,
care-au muncit cinstit, au luptat neîntrerupt, iar
unii chiar s-au jertfit pentru ridicarea acestei atât de
importante institu]ii a ]`rii la adev`rata ei menire [i
pentru care Poli]ia Capitalei (azi Direc]ia General` de
Poli]ie a Municipiului Bucure[ti) a fost nu un banal loc
de munc`, ci aproape mam` [i tat`, fa mi lie [i cas`.
Am adunat toate acestea pentru a
ne cunoa[te trecutul, dar am
alc`tuit aceste pagini pentru a fi [i
pild` poli ]i[ tilor de acum [i, mai
ales, celor care vor veni, adic`
pentru cei care vor lucra în Poli]ia
Mu nicipiului Bucure[ti, pe umerii
c`rora apas` o mare greutate,
pentru po liticienii care vor conduce
destinele Internelor [i ale Poli]iei.
Uneori, s` se mai opreasc` din
aceast` goan` de secol XXI [i s`
pri veasc` înapoi. S` nu mai considere
Poli]ia o gloat` amorf`, ori o
unealt` eficient`, o institu]ie f`r`
trecut.
Dac` fiecare nu va r`mâne cu o
cât de mic` înv` ]`tur` din aceast`
istorie, e clar c` am scris degeaba, pentru c`, în
definitiv, istoria are un rol educativ (Historia magistra
vitae – „Isto ria înv`]`toare vie]ii“ este un dicton de
care nu se mai ]ine seama).
În spiritul a ceea ce am precizat, într-o con ferin]`
sus ]inut` la sala „Cinema Roxy“ din strada Lipscani,
la 11 ianuarie 1935, chestorul Vasile Da[chevici spu -
nea: „Istoria trebuie s` serveasc` drept tâlcuire a vre -
mii de fa]` [i pova]` pentru vremea viitoare“.
Se mai ]ine seam` ast`zi, în procesul legifer`rii,
de istoria institu]iei poli]ie ne[ti? Din p`cate, r`spunsul
este unul negativ [i tocmai de aceea aveam abera]iile
din unele legi.
C` e bun` ori e rea aceast` scriere, Domnia Voas -
tr` o s` cânt`ri]i cu dreapt` m`sur`. Unii îmi vor de -
dica osanale, al]ii m`vor înjura, cum am mai p`]it.
Am întâlnit deopotriv` [i adula]ie [i ostilitate.
Eu a[ fi vrut acest volum luxos, plin de ilustrate de
care nu duc lips`, dar atât a fost putirin]a în aceste
vre muri, care nu sunt grele, îns` smintite ele se arat`
cu siguran]`. Meschinul interes material dicteaz` în
toate. Ce m` mai mir` c` un [ef din Poli]ie î[i f`cea
un titlu de glorie spunând c` el n-a citit toat` via]a m` -
car o singur` carte?!
Oamenii se zgâiesc hipnotiza]i la Internet, preiau
aproape totul dup` ureche, nu-i prea mai intereseaz`
creativitatea [i cartea – pentru c` „vedetele“ de azi
ale României sunt oameni f`r` carte! – a[a încât ma -
re minune ar fi dac` se vor vinde din acest volum câ -
teva zeci de exemplare [i se vor citi [i mai pu]ine.
Na]iune de oameni cu deosebire creativi [i inte -
ligen]i, socotesc a nu fi cu totul pierdu]i.
Comisar de poli]ie dr. Florin {INCA
În Bucure[ci, de Praznicul Bunei-Vestiri, 2012
23