2012 2013 - IPA Romania

IPA ROMÂNIA 2012
16
B`ncile Rothschild din Paris [i Londra, cu cele mai
mari b`nci din Elve]ia, New-York, Chase Manhattan [i
Continental Bank of Illinois din Chicago.
|n scurt timp, Nogara a achizi]ionat prin Banca
Va ticanului pachete de control la diverse companii de
asigur`ri, de o]el, financiare, f`in` [i paste f`inoase,
construc]ii de ma[ini, ciment [i propriet`]i imobiliare
(hoteluri de lux, cartiere de locuin]e).
Astfel, \n Fran]a Vaticanul de]inea un imens bloc
pentru locuin]e [i o re]ea de magazine de lux \n centrul
Parisului.
|n Canada de]inea cel mai \nalt „zgârie nori“ (Turnul
Bursei din Montreal), imense zone reziden]iale, iar \n
SUA, cinci blocuri enorme, inclusiv hotelul... „Water gate“.
Au fost cump`rate ac]iuni la cele mai puternice en -
tit`]i economice din S.U.A.: „General Motors“, „Shell“,
„Gulf Oil“, „General Electric“, „IBM“ [i „TWA“.
|n 1954, Nogara s-a pensionat (era n`scut \n 1870,
\n Italia), iar \n 1958 a decedat (la vârsta de 88 de ani).
La moartea sa, averea Vaticanului se cifra la peste
dou` miliarde de $, profitul anual al b`ncii fiind de 40
de milioane de $.
Zece ani mai târziu, \n 1968, \ncepe implicarea
Mafiei \n afacerile Vaticanului.
Acum, apar dou` personaje malefice: Paul Mar cinkus
(cardinal) [i Michele Sindona (mafiot) care vor orchestra
un spectacol dezastruos pentru Vatican.
Marcinkus, n`scut \n anul 1922 la Chicago (S.U.A.),
un ora[ st`pânit de Mafia lui Al Capone, a fost hirotonisit
ca preot \n 1947 (anul \n care Al Capone murea
\n \nchisoare de sifilis), dup` care a studiat la Roma
(Universitatea Catolic` Gregorian`) [i a ob]inut docto -
ratul \n Drept Canonic. S-a re\ntors la Chicago ca preot
paroh [i membru al structurilor superioare ale arhidiocezei
din marele ora[ nord-american. |n 1952, este
transferat la Vatican la sec]ia englez` a Secretarului de
Stat, fiind un excelent translator \n deplas`rile externe
ale m`rimilor Bisericii Catolice.
|n 1963, Cardinalul New-Yorkului (Spellman), fost
su perior al lui Marcinkus, \l recomand` foarte c`lduros
noului pap` (Paul), acesta fiind promovat \n calitate de
consilier pe probleme de securitate.
Apoi, Marcinkus a fost numit [eful B`ncii Vaticanului
misiunea lui fiind aceea de a transfera grosul averii
Vaticanului pe pie]ele externe, \n principal \n S.U.A.,
utilizând cele mai moderne practici investi]ionale, fi -
nanciare [i bancare.
Echipa lui Marcinkus trebuia completat` cu un personaj
din mafia milanez`.
Acest personaj a fost Michele Sindona - originar din
Sicilia, mafiot patentat (n`scut \n anul 1920), participant,
\n 1957, la reuniunea familiilor mafiote de la
„Gran d Hotel des Palmes“ din Palermo.
Cu aceast` ocazie, familia Gambino, care domina
Sicilia, i-a \ncredin]at lui Sindona misiunea de re -
investire a imenselor profituri rezultate din traficul de
heroin` aflat la apogeu.
Sindona devine, astfel, cel mai celebru sp`l`tor de
bani, el fiind proprietarul mai multor companii, iar foarte
rapid, cu banii Mafiei, a \nfiin]at propria banc`.
Aceast` banc` a fost \nfiin]at` \n Liechtenstein [i
avea s` fie folosit` pentru reciclarea fondurilor Mafiei,
\n condi]iile \n care Sindona mai achizi]ionase \nc` trei
b`nci: la Milano, Messina [i Geneva (Elve]ia).
Banca din Geneva (Finabank) era \n mare parte
proprietatea Vaticanului.
Sindona era membru al Lojii masonice „Propaganda
Due“ sau „P-2“, al c`rui mare maestru era Licio Gelli
(n`scut \n anul 1919).
Acesta se afla \n leg`turi cu Mafia din Italia [i
S.U.A., reu[ind s` p`trund` pân` \n inima Vaticanului.
Michele Sindona a fost ales de Papa Paul al VI-lea
consilierul financiar al Vaticanului, principala misiune a
sa fiind aceea de a lichida o propor]ie important` a
acti velor din Italia, pentru a le reinvesti \n alte ]`ri.
Cea mai mare parte a activelor de]inute de Vatican
au fost cump`rate de Sindona [i al]i asocia]i ai
acestuia, imense sume de bani rezultate din afacerile
acestora fiind v`rsate \n conturile B`ncii Vaticanului,
condus` de Marcinkus.
Mafia se folosea de Banca Vaticanului pentru a
tran sfera bani \n [i din Italia. Se construise un veritabil
imperiu financiar, utilizat pentru sp`larea banilor
pro du[i de corpora]iile mafiote din \ntreaga lume
(S.U.A., Canada, Mexic, Columbia, Italia, Argentina,
Fran]a).
Banii corpora]iilor mafiote erau transforma]i \n
obliga]iuni de stat direct \n S.U.A., dup` care aceste
obliga]iuni luau drumul spre Banca Vaticanului [i
B`ncile lui Sindona.
Corup]ia reprezenta principala metod` utilizat` de
Sindona pentru a-[i asigura protec]ia fa]` de o even -
tual` anchet` din partea autorit`]ilor din Italia, S.U.A.
ori alt` ]ar`.
Este edificatoare scena petrecut` \n anul 1972,
când Sindona a predat [efului campaniei preziden]iale
a lui Richard Nixon \n S.U.A. suma de 1 milion de dolari
lichizi, precum [i uria[ele sume virate \n conturile
se crete ale partidelor politice din Italia, precum [i a
guvernelor de dreapta din America de Sud.
Pe la mijlocul anului 1973, golul din b`ncile lui
Sin dona atinse propor]ii uria[e, fiind acoperit prin
rapor tarea de false [i inexistente profituri corespun -
z`toare zecilor de companii [i b`nci care \i apar]ineau.
|n luna aprilie 1974, Banca Franklin din New York,
cump`rat` de Sindona \n 1970 cu suma de 40 de
milioane de dolari (21,6 procente), a intrat practic \n
faliment, fiind salvat` de Guvernul S.U.A. printr-o
„injec]ie“ de peste dou` miliarde de dolari.
Salvarea nu a durat decât pân` \n ziua de 8 oc -
tombrie 1974, când banca se pr`bu[e[te, reprezentând,
atunci, cel mai mare crah bancar din istoria
S.U.A. (peste 2 miliarde de dolari).
Timp de trei luni de la aceast` pr`bu[ire, se \nre -
gistreaz` o serie \ntreag` de falimente la toate
b`ncile [i companiile lui Sindona, unele constatate \n
Ger mania, Elve]ia [i S.U.A.