Reductor de turatie cu o treapta

More documents

Recommendations

Info

21 4. CALCULUL ARBORILOR 4 1 Alegerea materialului Alegerea materialului se va face în funcţie de felul solicitării arborilor, precum şi funcţie de natura acestor solicitări. Pentru solicitări uşoare şi medii se recomandă oţelurile carbon obişnuite, mărcile: OL50 sau OL60 (STAS 500/2-80). Pentru solicitări medii cu cerinţe de durabilitate pentru fusuri se recomandă oţelurile carbon de calitate cu tratament de îmbunătăţire, mărcile: OLC35, OLC45, OLC60 (STAS 880-80). Pentru arbori cu solicitări importante sau când se impun restricţii deosebite de gabarit şi greutate se recomandă oţelurile aliate de îmbunătăţire, mărcile: 33MoCr11, 41MoCr11 sau 41CrNi12 (STAS 791-80). In cazul în care se impun condiţii de duritate ridicată fusurilor, arborii se vor executa din oţeluri carbon de cementare, mărcile: OLC10, OLC 15 (STAS 880-80), sau oţelurile aliate de cementare, mărcile: 18MnCr10, 18MoCrNi13 (STAS 791-80). Principalele caracteristici mecanice ale oţelurilor uzuale utilizate la execuţia arborilor se dau în tabelul 41, iar în tabelul 42 sunt prezentate tensiunile admisibile pentru aceleaşi categorii de materiale, utilizate în calculele de dimensionare. Tabelul 4,1 Rezistenţa la oboseală [MPa] Marca oţelului STAS Duritatea [HB] R m (σ r ) [MPa] σ c [MPa] τ c [MPa] Tracţiune σ-1t OL50 OL60 OLC15 OLC45 OLC60 40Cr10 41MoCr11 41CrNi12 18MnCr10 18MoCrNi13 500/2- 80 " 880-80 " " 791-80 " " " 160 185 120 197 220 235 270 217 207 217 500 600 380 620 720 1000 950 1000 850 850 270 300 230 360 400 800 750 850 650 650 (0,58...0,65) σc 240 280 170 270 300 500 480 450 340 340 175 200 120 200 260 410 350 380 290 290 140 160 85 160 200 300 300 270 190 190 Tabelul 4,2 Materialul σ r [MPa] Rezistenţa admisibilă la oboseală [MPa] răsucire încovoiere τ at(0) σ aî (0) σ aî (-1) Oţel carbon obişnuit şi de calitate 500 600 700 60 78 96 75 95 110 45 55 65 Oţel aliat 800 1000 64 75 130 150 75 90
22 4 2 Dimensionarea arborilor Dimensionarea arborilor se poate efectua pe baza următoarelor variante: A. Determinarea diametrelor arborelui în punctele importante, ţinându-se seama de solicitările reale şi natura acestor solicitări (tipul ciclului de solicitare), stabilirea formei geometrice a arborelui prin corelarea dimensiunilor obţinute şi verificarea la oboseală în secţiunile cu concentratori puternic solicitate, ţinându-se seama de felul şi natura concentratorului. B. Stabilirea formei geometrice a arborelui pornind de la un diametru preliminar calculat şi verificarea arborelui astfel dimensionat în secţiunile cu solicitări maxime, ţinându-se seama de solicitările reale, de natura acestor solicitări şi de concentratorii de tensiuni ce pot produce ruperea prin oboseală a arborelui. Determinarea preliminară a diametrului arborelui se face pe baza unui calcul simplificat, considerând numai solicitarea la răsucire (v. rel. 3.2 cap.3). Valoarea adoptată pentru τ at(0) =(20…25)MPa, ţine seama de solicitarea suplimentară la încovoiere a arborelui. Diametrul astfel obţinut, pentru varianta “B”, reprezintă diametrul capătului de arbore pentru arborele de intrare sau de ieşire, de la care se porneşte la stabilirea celorlalte dimensiuni, pe baza recomandărilor de la § 4.3. Atât pentru calculele de dimensionare cât şi pentru cele de verificare (în funcţie de metoda adoptată ) este necesară cunoaşterea încărcării arborilor, ce depinde de tipul reductorului de turaţie şi de felul angrenajelor. 4. 2. 1 Stabilirea schemelor de încărcare. Reductoare cu o treaptă de roţi dinţate cilindrice cu dinţi înclinaţi. a - sens de rotaţie pinion stânga – dreapta, înclinare dinte dreapta; b - sens de rotaţie pinion dreapta – stânga, înclinare dinte dreapta Fig.4.1 In fig. 4.1 se prezintă arborii I şi II cu organele de maşini ce transmit puterea mecanică, precum şi forţele din angrenaj care solicită arborii. Se consideră că angrenarea se petrece în plan orizontal, axele arborilor fiind paralele în acest plan. Din aceeaşi figură rezultă încărcarea arborilor în plan vertical (V) şi în plan orizontal (H). Reazemele arborelui I, care corespund jumătăţii lăţimii rulmenţilor, au fost notate cu 2 şi 4; iar zonele în care se montează organele ce transmit momentul de torsiune şi puterea, cu 1 şi 3, aceste puncte corespunzând jumătăţii lăţimii cuplajului, respectiv jumătăţii lăţimii pinionului. Distanţele dintre reazeme şi punctele de aplicaţie a forţelor ' l 1 şi ' l 2 se
Page 1 and 2: VASILE PALADE REDUCTOR DE TURAŢIE
Page 3 and 4: 2 TEMĂ DE PROIECTARE din : Să se
Page 5 and 6: 4 - se parcurge coloana a doua din
Page 7 and 8: 6 - Motoarele electrice sincrone tr
Page 9 and 10: 8 41MoCr11) îmbunătăţite la 30.
Page 11 and 12: 10 2.2.2. Factorul de corecţie al
Page 13 and 14: 12 Z H - factorul zonei de contact.
Page 15 and 16: 14 Pentru calcule preliminare: Y β
Page 17 and 18: 16 2.3.2.2 Gradul de acoperire, ε
Page 19 and 20: 18 - Lăţimea capacului lagărului
Page 21: ta − 20 temperatura admisibilă (
Page 25 and 26: 24 Pentru exemplificare în figura
Page 27 and 28: 26 32M ej ≥ [ mm] , πσ (4.12) d
Page 29 and 30: 28 4. 4 Alegerea penelor Pentru mon
Page 31 and 32: în care: c σ - coeficient de sigu
Page 33 and 34: 32 5. ALEGEREA RULMENŢILOR 5.1 Ale
Page 35 and 36: Dimensiuni [mm] 34 d D B α o Dinam
Page 37 and 38: 36 unde F a este forţa axială ext
Page 39 and 40: 38 Cuplajul de o anumită mărime s
Page 41 and 42: 40 Anexa 2
Page 43: 42 BIBLIOGRAFIE 1. Chişiu, A.,ş.a

Reductor de turatie cu o treapta

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?