Jude, Pop 1972, Monumente sculpturale romane, în Muzeul de istorie Turda

COMITETUL DE CULTURA ŞI EDUCAŢIE SOCIALISTA
AL JUDEŢULUI CLUJ
MUZEUL DE ISTORIE TURDA
M. JUDE
C.POP
MONUMENTE
SCULPTURALE
ROMANE
ÎN MUZEUL DE ISTORIE
TURDA
1 9 7 2

Monumentele sculpturale romane păstrate în expoziţia de
bază şi în lapidarul roman al MUZEULUI DE ISTORIE TURDA
constituie o parte înseninată din bogatele şi variatele mărturii
istorice descoperite în oraşul Turda şi în împrejurimi.
După cum se ştie, importantul centru industrial de astăzi din
judeţul Cluj se suprapune peste una dintre cele nwi mari aşezări
urbane ale Daciei romane, oraşul antic Potaissa, reşedinţa
legiunii a. V-a Maoedonica, a cărei zonă

Monumentele sculpturale din MUZEUL DE ISTORIE
TURDA, unele de valoare artistică cu totul deosebită, oglindesc
viaţa de toate zilele a provinciei Dacia, în parţe, structura
social-economică a populaţiei, ocupaţiile, portul ei, constituind
totodată şi o preţioasă mărturie despre arta provincială locală
din acele timpuri.
Reprezentările figurate provin, în majorritatea cazurilor, din
diferite puncte ale oraşului Turda, iar altele din localităţi învecinate
(Bolduţ, Mihai Viteazul, Moldoveneşti, Rediu, Sănduleşti
ş.a.) mai îndepărtate (Roşia Montană, anticul Alburnus
Maior). .
Ele se clasifică în funcţie de destinaţia avută şi după materialele
din care au fost confecţionate (piatră, bronz şi lut ars).
Monumentele de piatră (cele mai numeroase) au un caracter
funerar (stele, pereţi de aedicula, medalioane lucrate aparte,
coronamente, lei apotropaici, postamente şi statui), votiv (închinate
diferitelor divinităţi din Pantheonul greco-roman: acoliţi
dionysiaci, Mithras, Cybele, Hercules), sau întrebuinţate ca
elemente arhitectonice (colonetă, placă, capiteluri etc.). Unele,
avîndu-se în vedere starea lor fragmentară accentuată, n-au
·putut fi grupate, ele fiind incluse în catalogul de faţă pentru
ca tabloul general al reprezentărilor figurate romane din Muzeul
de istorie Turda să fie complet.
Din păcate (deşi alte muzee din ţară şi de peste hotare
adăpostesc mai multe monumente de acest gen), în muzeul
turdean se păstrează, deocamdată, doar un singur bro"tz; şi
anume, o statuetă de cult înfăţişînd pe zeul Mars.
Piesele lucrate din lut ars (teracote) se grupează în figurine
votive (dedicate zeiţei Venus, lui Silenus ş.a.), materiale de
construcţie ornarnentate (antefixe) şi obiecte de · uz casnic
decorate (vase, opaiţe şi jucării).
Pentru uşurarea lecturii de către publicul vizitator a textelor
din catalog privind monumentele figurate expuse în muzeul
nostru, s-a oferit explicarea unor termeni de strictă specialitate.
Credem că rîndurile de faţă vor satisface cele mai înalte
exigenţe ale specialiştilor şi nespecialiştilor, oferind totodată
o imagine pe cît posibil veridică, - prin text şi planşe -, a
valoroaselor piese sculpturale romane din MUZEUL DE ISTO­
RIE TURDA.
6

MONUMENTE DIN PIATRĂ
A. Monumente funerare
1. Stelă (planşa I).
I. STELE (LESPEZI)
Calcar. Dimensiuni: 135X74X15 cm. Ruiptă în două bucăţi şi restaurat::!.
Numărul de inventar 2797.
Locul descoperirii: Potaissa (Turda), pe .platoul castrului roman al
legiunii a V-a Macedonica.
Monumentul prezintă scena banchetului funebru, la care participă
mai multe personaje. In stînga, pe o kline (sofa), cu piciorul frumos sculptat,
sînt înfăţişate busturile a patru bărbaţi, iar în dreapta, pe o kathedra
(scaun fără braţe cu spătar înalt), se află o femeie. Convivii au în faţă
o mensa tripes (măsuţă cu trei picioare). Personajele masculine, cu figurile
spre privitor, sînt reprezentate în aceeaşi manieră. Ei poartă părul
scurt, mustaţă şi barbă deasă (în afară de cel din extremitatea stingă),
iar îmbrăcămintea lor constă din cîte o tunica (veşmînt în genul unei
cămăşi, purtat direct pe corp), drapată şi tăiată drept la gît. Fiecare ţine
în mîna stîngă o cupă tronconică. Femeia de pe kathedra, cu privire
nee:xipresivă, are părul pieptănat cu cărarea la mijloc, în două ondule
mari pe frunte, iar în urechi poartă cercei globularL Este înveşmîntată
cu o tunica asemănătoare cu cea a bărbaţilor. Cu mîna stîngă prinde un
potir tronconic. Jos, se observă o cista niystica (vas folosit la celebrarea
unor mistere antice), încadrată de două urcioare. Stela avea, probabil, şi
inscripţie în registrul inferior, care ·astăzi nu se mai păstrează.
Datarea: secolele II-III.
R. Munsterberg-J. Oehler, în J(JAI, V, 1902, Beiblatt, col. 103-105,
fig. 21; I. Mitrofan-L. Ţeposu, în ActaMN, VII, 1970, p. 533-534.
fi~. 3.
2. Stelă cu inscripţie (planşa II).
Calcar. Dimensiuni: 205X77X17 cm, înălţimea literelor 4,5-5,5 cm.
Ruptă în patru bucăţi şi restaurată. Numărul de inventar 1064/1.
Locul descoperirii: Potaissa (Turda), la poalele „Dealului Zînelor".
Stela, piatra de mormînt a Valeriei Dula, are două registre încadrate
de un chenar simplu, sus împodobit cu un motiv vegetal triunghiular.
Partea superioară înfăţişează scena banchetului funerar. In dreapta, pe
7

kline, cu spătar ar:cuit şi picior scu1ptat (1a baza căreia sînt inci:zJate literele
D(is) M(anibus) = „Sufletelor morţilor((), rezemat în cot, stă defunctul,
un bărbat, cu faţa ~deteriorată) sipre privtttor, îmbrăcat cu tunica
manicata (cămaşă cu mîneci lungi), dr1apată, ·cu tiv drept la gît, care
ţine în mîna stî.ngă o cupă. Lîngă el, în mijloc, se ană un copil(?), iar în
stînga monumenrtului, pe kathedra (între picioarele jilţului este scrisă
litera L) şade o femeie, cu detaliile fizionomice distruse, înveşmîntată
într-o haină lungă şi avînd în mîna stingă un pahar(?). in faţă, sub kline,
este specifica mensa tripes. Textul întregit al inscriipţiei din registrul
inferior €Ste următorul: VALERIA DVLAE(fiUa?) /VIX(it) AN(nis)
XXXI TITV/LVN POS(uit) VOLVS(ius) /TITIANVS CO(n)IVGI PIE/
[NTISSIMAE ... ET?] B(ene) M(erenti), în tvaducere: Valeria (fiica lui?)
Dula a trăit 31 de ani. Volusius Titianus a pus inscripţia soţiei sale preaiubitoare?
. . . care a binemeritat". Din epitaf se remar·că numele Dula de
origine tracă .şi stîngăcia scrierii cuvîn:bulUJi TITVLVN, în loc de TITVLVM.
Literele K I 2· V S I din ultimul rînd al inscrilpţiei nu au putut fi descifrate.
Datarea: secolele II-III.
I. TegM.s, în ArchErt, XXXV, 1915, p. 45, fig. 6; I. I. Russu, în AISC,
IV, 1941-1943,p. 212,nr. 24.
3. Fragment de stelă (planşa III/l).
Calcar. Dimensiuni: 69X67X17 cm. Numărul de inventar 2119.
Locul descoperirii: Potaissa (Turda), pe „Dealul Zînelor".
Stela păstrează doar registrul supertor cu reprezentarea banchetului
funerar, compus din trei persoane. !n dreapta, pe kathedra, apare o femeie
cu faţa spre privitor, a cărei figură este distrusă. Ea are ca veşmînt o
tunica, în iptiuri, cu mîneci ipină la cot, fiind încinsă peste mijloc cu o
cingătoare lată. La încheieturile mîinilor poartă cîte o brăţară. Mîna stîngă
se sprijină pe piciorul s

diiapate, cel din stînga ţinînd la piept un animal (pasăre?) sau un obiect.
celălalt o cupă.
Datarea: secolele II-III.
Inedită.
5. Stelă familială (planşa IV).
Gresie calcaroasă . Dimensiuni: 150X64X20 cm. Ruptă în patru bucăţi
şi restaurată. Numărul de inventar 1982.
Locul descoperirii: Potaissa (Turda), Piaţa Libertăţii.
Monumentul faoe parte din categoria aparte a stelelor funerare (cele
denumite „fiamiilia~e"), prin reprezentarea în întregime a personajelor.
Pe un soclu .aplatizat se află în dreapta, sculptat in altorelief, un
bărbat ·CU ;părul scurt, buclat, ovalul feţei fiin:d .încadrat de mustaţă şi
barbă stuf

7. Stelă fragmentară (planşa V /2).
Calcar. Dimensiuni: 110 X 100 X 23 cm . . Numărul de inventar 2591.
Locul descoperirii: Potaissa (Turda), Str. Argeşului.
Stela, conservată fragmentar (cîmpul inscripţiei din registrul inferior
este dispărut), înfăţişează într-o nişă busturile a trei personaje. !n centru,
se află o femeie cu părul aranjat pe tîmple, avînd faţa rotundă, ochii mari,
nasul drept şi buze căŢnoase. Ea poartă o tunica şi o manta. Personajul
feminin este încadrat de doi bărbaţi, cu figuri aspre şi colţuroase, purtînd
păr.ul scurt, mustaţă şi barbă, îmbrăcaţi cu cîte o tunica şi o palla,
prinsă ipe umărul drept cu o fibulă rotundă. Nişa este ornamentată cu
motive vegetale şi rozete. In partea superioară monumentul are un coronament
(parţial păstrat) compus din doi lei funerari adosaţi şi un con
de pin între ei.
Datarea: secolele II-III.
H. Daicoviciu, în RămRum, p. 265, nr. G 178, pl. 92 (= Civilta,
p. 250, nr. G 115). ·
8. Fragment de stelă (planşa V /3).
Calcar. Dimensiuni: 70 X 49 X 17 cm. Numărul de inventar 2778.
Locul descoperirii: Potaissa (Turda).
Piesa sculpturală din Muzeul de istorie Turda reprezintă partea
dreaptă superioară a stelei funerare a lui Marcus Ulpius Vitalis. Fragmentul
stîng de sus al pietrei şi o parte din inscripţia (astăzi ' pierdută)
din registrul inferior au fost publicate în liter.atura de specialitate, dar
piesa pe care o prezentăm a rămas necunoscută.
Fragmentul constituie o 1parte din coronament cu jumătatea dreaptă
a frontonului triunghiular, împodobit cu motive vegetale. Deasupra, în
colţ, se observă, foarte dificil, relieful unui leu alungit cu capul spre
vîrful frontonului. In partea inferioară, într-o nişă rectangulară, mărginită
sus de o bordură în formă de trepte, este capul unui personaj, pare-se,
feminin, din care se mai păstrează părul buclat, fruntea şi ·ochii. .·
Datarea: prima jumătate a secolului II e ~n.
Fragmentul stîng al monumentului şi inscripţia au fost publicate
de I. Teglas, în ArchErt, XXXV, 1915, p. 46, fig. 2; Gr. Florescu, în
EDR, IV, 1926-1927, p. 91-92, nr. 23; E. Bujor, în Apulum, VI, 1967,
p . 190-193, nr. 7, fig. 2 (nu citează inscripţta). Partea dreaptă a monumentului
este inedită.
9. Fragment de stelă (planşa VI/l).
Calcar. Dimensiuni: 26 X 28 X 19 cm. Numărul de inventar 74.
Locul descoperirii: Potaissa (Turda), Piaţa Ecaterina Varga.
Piesa, conservată fragmentar, înfăţişează o figură feminină, cu faţa
-0\r.ală şi ·coafura cu cărare la mijloc. Fizionomia, destul de deteriorată,
10

prezintă ochi mari şi rotunzi. Pe creştet poartă un velamen (văl) sau o
bonetă.
Datarea: secolele II-III.
Inedit.
10. Fragment de stelă (planşa VI/2).
Calcar. Dimensiuni: 19,5 X 18 X 9 cm. Numărul de inventar 72.
Locul descoperirii: Potaissa (Turda), Str. Traian.
Fragmentul prezintă caipul unui personaj masculilll, virH. Părul scurt,
redat în şuviţe, îi înoadrează faţa rotundă, cu ochii mari, nasul lat, gura
cu buze cărnoase, mustaţă şi barbă stufoasă. Gîtul puternic indică mai
deg1abă un atlet. Pe umărul stîng se observă un rest al îmbrăcăminţii.
Partea superioară dreaptă a reliefului este ornamentată cu linii radiale,
incizate.
Datarea: secolele II-III.
Inedit.
11. Stelă fragmentară (planşa VI/3).
Calcar. Dimensiuni: 105 X 90 X 32 cm. Numărul de inventar 2578.
Locul desco:peririi: Potaissa (Turda), Str. Ioan Raţiu.
Monumentul este partea superioară a unei stele •cu o porţiune din
cîmpul anepigraf al inscripţiei. Scena sculpturală înfăţişează într-o nişă
semicirculară două personaje schematizate, cu busturile spre privitor şi
feţele întoarse una către cealaltă. Ele ţin în mîinile încrucişate pe piept
două obiecte greu de identificat. Marginile superioare ale nişei prezintă
două chenare, unul simplu, celălalt în torsadă, iar în extremităţile bordurii
subţiri, care desparte scena sculpturală de cîmpul inscripţiei, se
observă cîte o colonetă · şi cîte un capitel cu frunze de acant. Colţurile
superioare ale foagmentului sînt ornamentate ·cu un motiv floral.
Datarea: secolele II-III.
Inedită.
II. PEREŢI DE AEDICULA
12. Perete posterior (planşa VII/l).
Calcar. Dimensiuni: 138 X 60 X 13 cm. Bine conservat. Numărul ele
inventar 2581.
Locul descoperirii: Luncani (jud. Cluj), din colecţia lui J. Kemeny,
provenind, probabil, de la Potaissa (Turda).
Monumentul reprezintă peretele posterior, care împreună cu piesa
următoare (nr. 13) sînt părţi componente ale unei aedicula (mică firidă
funerară). Scena figurată înfăţişează banchetul funebru. in dreapta, pe
kline, cu spetează arcuită şi piciorul artistic sculptat, stă un bărbat, cu
faţa rotundă, bărboasă şi expresie dură. El este îmbrăcat cu o tunica şi
11

manta, ţinînd în mîna dreaptă un pahar tronconic. Alături, se află două
femei cu părul pieptănat cu cărare la mijloc şi struns la ceafă; urechile
sînt desco:pertte şi împodobite ·CU cercei globulari. Peste coafura ridicată
au dte un velamen sau o bonetă. Vestimentaţia lor se compune din
tunica şi palla, ale cărei margini sînt petrecute 1peste mijloc. Femeia de
lîngă personajul masculin ţine în mina dreaptă un măr, iar cealaltă un
porumbel. !n extremitatea stîngă a peretelui este o altă femeie (trat::ită
în manieră asemănătoare), de data aceasta şezînd pe o kathedra, mobilier
ce sugerează un scaun împletit. Ea are în mîna dreaptă o pasăre. In faţa
mesenilor se află mensa tripes, încărcată cu bucate. Frontalitatea absolută
şi isocefalia personajelor sînt elementele cele mai caracteristice ale
monumentului.
Datairea: sfîrşitul secolului II şi începutul secolului III. L. David­
Ţeposu, în RomRU?n, p. 253, nr. G 130 (= Civiltd, p. 245, nr. G 92);
I. Mitrofan-L. Ţeposu, în ActaMN, VII, 1970, p. 531-532, fig. 1; M. Jude,
în Apulum, IX, 1971, p. 548-549, nr. 1, fig. 1.
13. Perete la.teral (planşa VII/2).
Calcar. Dimensiuni: 138 X 46 X 13 cm. Bine păstrat. Numărul de
inventar 2582.
Locul desco:peririi: Luncani (jud. Cluj), din colecţia lui J. Kemeny,
provenind, probabil, de la Potaissa (Turda).
Mom,1mentul este împăr·ţit în două registre, partea dreaptă prezentînd
o bordură 1aplatizată. Sus, se află bustul unei femei, cu faţa fără expresie,
avînd părul aranjat cu cărare la mijloc şi strîns la ceafă; în
urechile descoperite se văd cercei globulari. Figura este ovală, ochii mari
şi gura cu buze cărnoase. Vestimentaţia se compune di:n tunica şi palla,
de sub care iese mîna dreaptă adusă pe piept şi ţiruînd un măr. Jos,
apare un pe~sonaj masculin, în pici.oare, bărbos, îmbrăcat cu tunica pină
la genunchi, legată sub mijloc. In mîna dreaptă ţine de toartă un urcior.
i·ar cu stînga, adusă peste piept, şervetul aruncat pe umărul stîng. Această
rapr·ezentare masculină pare a înfăţişa sclavul care serveşte la banchet
( camillus).
Datarea: sfîrşitul secolului II şi începutul secolµlui III.
L. David-Ţeposu, în RomRum., p. 253, nr. G 130 (=Civiltd, p. 245, nr.
G 92); I. Mitrofan-L. Ţeposu, în ActaMN, VII, 1970, p. 531-532, fig. 1;
M. Jude, în Apulum, IX, 1971, p. 548-549, nr. 1, fig. 1.
14. Perete lateral (planşa VIII/1-2).
Calcar. Dimensiuni: 65 X 50 X 13 cm. Păstrat aproape în întregime,.
în afară de colţul superior st1ng. Numărul de inventar 816.
Locul descoperirii: Potaissa (Turda), Str. N.iicolae Iorga.
Peretele are reprezentări sculpturale pe ambe1e feţe. Pe una dintre
laturi sînt înfăţişate două ;personaje, probabil soţ şi soţie, în picioare,
ţinindu-se de mîini. In stînga, femeia înveşmîntată într-o haină lungă~
drapată, prinde cu mîrua dreaptă un fald al îmbrăcăminţii. Alături, apare
un bărbat, cu tunica 1pînă la genunchi, răsfrîntă şi înnodată peste mijloc,
12

avînd în mî:na stîn.gă un colţ al şervetului aruncat .peste umăr (planşa
VIII/!). Cealaltă latură p:r.ezintă în stînga o femeie (bustul şi capul lipsesc),
care probabil toarce (moira? ursitoare). Ea .poartă o haină lungă
pînă la .pămînt, ieu falduri bogate. Cu mîna dreaptă .prinde un fus (?)
cu fir (?), iar cu stînga, probabil, furca (?) şi caerul (?). ln dreapta este
un copil nud (genius?), înalt ipînă la brîul personajului feminin, oare cu
mina stîngă iridicată pare a-i cere ·ceva (planşa VIII/2).
Datarea: secolele II-III.
I. I. Russu, Z. Mi;lea, [n ProblMuz, 1964, p. 29-30, nr. 18, fig. 18 a-b.
15. Perete lateral (planşa IX/1-2).
Calcar. Dimtmsiuni: 83 X 47 X 13 cm. Partea inferioară este ruptă.
Numărul de inventar 2801.
Locul descoperirii: Potaissa (Turda), pe „Dealul Cetăţii".
Monumentul, prelucrat ipe ambele feţe, are scenele scu1ptate încadrate
de o coloană şi o bordură lată, ap1aitizată. Pe o latură este înfăţişată
,o femeie tînără (faţa mutilată), cu părul ·îngrijit pieptănat şi cărare
la mijloc, îmbrăcată ·într-o tunica ale ·cărei cute sînt vizibile în re·­
gh,1.nea ipieptului şi o mantie lungă ce atîrnă ipînă la glezne. In mîna
stîngă, adusă iJ.a .piţpt, ţine un vas pl:at cu fructe? (planşa IX/l). Cealaltă
latură .prezintă, de asemenea, un personaj feminin de iproporţii mai mari.
Capul este aproape în întregime deteriorat, din figură păstrîndu-se mai
bine bărbia. Pe creştet poartă un văl care atîmă ;pe umăr. H:aina este
lungă; cu mina stîngă, lăsată în jos, ţine o cută {planşa IX/2).
Datarea: secolele II-III.
I. I. Russu, h1 AISC, III, 1936-1940, 1p. 319-320, nr. 1, fig. 1 a-b.
16. Perete lateral (planşa X/ 1).
Calcar. Dimensiuni: 55 X 44 X 9 cm. Păstr.at fragmentar. Numărul
de inventar 27.
Locul descoperirii: Rediu (jud. Cluj), în locul numit „Tăietura".
Scena sculpturală, încadrată de un chenar aplatizat, lăţit în partea
dre~ptă, înfăţişează în iprim plan o femeie tînără care şade, înveşmîntată
într-o tunica şi ţinînd în mina dreaptă un recipient (cu pomadă?). 1n
spatele ei apare un alt personaj feminin, în picioare, ce aranjează cu
minia stingă 1părul lung, despletit al „clientei", iar pe cealalată o înmoaie
în ir. „Coafeza~' poartă o îmbrăcăminte interesantă, remarcabilă în special
priin 1pliuri triunghiiulare. Figurile celor două persoane sînt deteriorate.
Un pi,eptene re.prez;entat pe fondul peretelui completează această „scenă
de toaletă", ce constituie o raritate în :repertoriul .artei provinciale romane.
Datarea: secolele II-III.
I. Teglas, în ArchErt, XXVI, 1906, p. 361-362; I. I. Russu, Z. Milea,
în ProblMuz, 1964, ip. 28-29, nr. 17, fig. 17; H. Daicoviciu, în RomRum,
p. 254, nr. G 132 (= Civilta, p. 245, nr. G 93); M. Macrea, Viaţa în
Dacia romană, Bucureşti, 1969, p. 417, pl. XXIX.
13

1 7. Perete lateral (planşa X/2).
)
Calcar. Dimensiuni: 87 X 47 X 18 cm. Păstrat fragmentar. Numărul
de inventar 343.
Locul desoo[peririi: Potaissa (Turda).
Fragmentul reprezintă partea centrală al unui perete de aedicula;
mărginit de un chenar 1at. Soena sculpturală înfăţişează un tînăr (genius?
), în pido?re, cu părul lung şi ridicat pe creştet. Ca veşmînt are o
haină pînă la genunchi, drapată, prinsă cu o curea peste brîu. Mîinile
sînt ridicate; în stînga ţine un obiect lung, greu de identificat, iar în cealaltă
o ghirlandă. Imag:iJn,ea aminteşte de frizele cu „purtătorii de ghirlande",
des întîln~te în arta funerară romană. Sub ornamentul floral se
observă o rozetă.
Datarea: secolele II-III.
Inedit.
18. Perete lateral (planşa XI/1).
Calcar. Dimensiuni: 54 X 40 X 12 om. Starea de conservare este fragmentară.
Numărul de inventar 1984.
Locul descoperirii: Potaissa (Turda), Piaţa Libertăţii.
Peretelui, spairt în două bucăţi, îi Upseşte complet partea inferioară
şi parţial · din oea superioară dreaptă. In stînga, monumentul este flancat
de o colonetă cu capitel corintic. Figur,aţia prezintă un tînăr, cu faţa rotundă,
ochii mari, nasul drept, gura cu buze ·Cărnoase şi părul scurt
foarte buclat. Este îmbrăcat cu o imnica, drapată şi o palla ,prinsă, probabil,
pe umărnl drept cu o fibulă (detaliul nu se mai observă astăzi din
cauza deteriorării pietrei).
Datarea: secolele II-III.
Inedit.
19. Perete lateral (planşa XI/2).
Calcar. Dimensiuni: 41 X 35 X 12 cm. Conservat fragmentar. Numărul
de inventar 2568.
Locul descoperirii: Potaissa (Turda), Piaţa Libertăţii.
Scena reprezintă partea dreaptă a unui perete de aedicula. Într-un
chenar simplu, avînd pe latura dreaptă o colonetă cu capitel corintic,
este înfăţişat un călăreţ, spre dreapta, cu capul întors către privitor. Detaliile
feţei, în afară de părul scurt, budat, nu se disting. Veşmîntul
pare a fi o tunica scurtă. Personajul ţine cu mîna dreaptă frîul calului.
Datarea: secolele II-III.
Inedit.
20. Perete lateral (planşa XI/3).
Calcar. Dimensiuni: 160 X 60 X 11 cm. Păstrat parţi,al. Numărul de
inventar 1983.
Locul descoperirii: Potaissa. (Turda). Piaţa l.Jibertăţii.
14

Monumentul, rupt în patru bucăţi, are (părţile superioară şi inferioară
-distruse. In stînga se observă un chenar lat, aplatizat, iar în
dreapta, fusul unei colonete. In mijloc este înfăţişat defunctul, un bărbat
în picioare (capul mutilat), îmbrăcat cu o tunica scurtă pînă ·la genunchi
şi încinsă mai jos de brîu. Cămaşa face fa~duri rotunde pînă la cingătoare,
sub care aipar pliuri verticale. Pe umeri poartă o mantie ce atîrm.ă,
al cărei contur este reliefat printr~o linie groasă. Mîna dreaptă, adusă
peste piept, ţine un tiv al hainei.
Datarea: secolele II-III.
Inedit.
III. MEDALIOANE LUCRATE APARTE
21. Medalion (planşa XII/1).
Gresie. Dimensiuni: 92 X 69 X 12 cm. Bine conservat. Numărul de
invent~ 1852.
Locul descoperirii: Mihai Viteazul (jud. Cluj), în necropola romană.
Infa·-o nrşă adîncită sînt reprezentate în altorelief două personaje,
probabil soţ şi soţie. In stînga este o femeie cu coafura tip „melon", îmbrăcată
într-o tunica drapată şi o mantie al cărei capăt îl ţine cu mîna
dreaptă. Lîngă ea se află bărbatul, cu barba bogată, care poartă o palla
prinsă pe umărul drept cu o fibu~ă mare rotundă. Nişa este ornamentată
pe margini cu o corona (cunună) din frunze de laur şi o rozetă, legată
jos cu o taenia (panglică). Partea superioară a monumentului păstrează
un element de formă trapezoidală (posibil, o acroteră cu scop decorativ),
iar în porţiunea inferioară piciorul de împlîntat.
Datarea: a doua jumătate a secolului II e.n.
I. Ţigăra, în ProblMuz, 1960, p. 208; I. I. Russu, Z. Milea, în
ProblMuz, 1964, p. 31, nr. 19, fig. 19; H. Daicoviciu, în RomRum, p. 260,
nr. G 160 (= Civilta, p. 247, nr. G 101).
22. Medalion (planşa XII/2).
Gresie. Dimensiuni: 68 X 60 X 15 cm. Păstrat fragmentar. Numărul
de inventar 2594.
Locul descoperirii: Alburnus Maior (Roşia Montană, jud. Alba), în
locul numit „Campen".
Medalionul are partea inferioară ruptă şi o mică porţiune din dreapta
deterioarată. Intr-o nişă simplă cochiliformă, este prezentată o familie
compusă din patru persoane, dispusă pe două registre. Sus, în stînga
apare o femeie, icu faţa rotundă, (purtînd o coafură interesantă în forma
unui turban, de sub care se zăresc cerceii mari. Ea are o haină obişnuită,
drapată. In dreapta, se. află bărbatul, cu caipul descoperit, părul scurt,
faţa bărboasă, avînd ca veşmînt o mantie cu pliuri verticale. Busturile
păTinţilor se plasează pe o balustradă, în genul unei loje de amfiteatru.
15

Jos, în stînga este un băiat, iar în dreapta o fetiţă cu părul ridicat într-un
coc deasupra creştetu'lui. îmbrăcămintea copiilor nu diferă de cea a adulţilor.
Monumentul are în partea surperfoară o acroteră.
Datarea: secolul II e.n.
C. Pap, I. A. Aldea, I. Chifor şi V. Lucăcel, în Apulum VII/1, 1968,
p. 420, addenda, nr. 2; Z, Milea, în Apulum, IX, 1971, ip. 437-438, nr. 2,
fig. 2.
IV. CORONAMENTE DE MONUMENTE
23. Coronament (planşa XIII/1-3).
Calcar. Dimensiuni: 135 X 51 X 36 cm. Bine conservat. Numărul de
inventar 2780.
Locul descoperirii: Potaissa (Turda).
Monumentul, un coronament în formă de trunchi de piramidă arcuită,
are trei laturi scuiLptate. Friontonul este împodobit cu un capitel
ioni.te. Latura centrală a coronamentului prezintă un delfin spre dreapta,
cu capul în jos, înoolădt în jurul unui trident (planşa XIII/1). Pe faţa
stîngă apare un vrej de viţă de vie cu frunze şi ciorchini de struguri
(planşa XIII/2), iar rpe cea dreaptă un cantharos (vas de băut ou torţi
sU1praînălţ;ate), ornamentat cu linii paralele şi în zi:gzag, din care se
înalţă, zvelt, un vr·ej de viţă de vie (planşa XIII/3).
Datarea: secolele II-III.
Z. Milea, în SCIV, 1973 (sub tipar).
24. Coronament (planşa XIII/4).
Cakar. Dimensiuni: 115 X 49 X 23 cm. Bine păstrat. Numărul de
inventar 2799.
Locul descoperirii: Potaissa (Turda), pe „Dealul Zîne1or".
Coronamentul reprezintă doi lei adosaţi, culcaţi pe labe, cu corpurile
din !Profil şi capetele sp11e privitor. Intre ei se află 'lID con de .. pin, simbol
funerar frecvent întrebuintat în arta romană.
Datarea: secolele II-iII.
M. Jude, în ActaMN, IX, 1972, p. 498, nr. 5, fig. 5.
25. Leu (planşa XIV /1).
V. LEI APOTROPAICI
Marmură. Dimensiuni: 65 X 52 X 22 om. Foarte bine conservat. Numărul
de inventar 124.
Locul descoperirii: Potaissa (Turda), rpe „Dealul Cetăţii", în zona
castrului roman al legiunii a V-a Macedonica.
16

Animalul, de o admirabilă execuţie artistică, este [ndreptat spre
dreapta, cu capul întors spre privitor. Detaliile corpului (înfăţişarea
maiestuoasă, coama bogată, trupul cu ghiare 1PUterni1ce) redau veridic forţa
acestei fiare. Intre labele anterioare se găseşte un cap de bovideu.
Datarea: secolele II-III.
I. I. Russu, în ActMuz, 1955, p. 105-106, fig. 5; L. David-Ţeposu,
în RămRum, p. 259, nr. G 154 (= Civiltd, p. 257, nr. G 150). ·
26. Le~ (planşa XIV /2).
Calcar. Dimensiuni: 130 X 70 X 30 cm. Conserv:at mediocru. Numărul
de inventar 399.
Locul descoperirii: Potaissa (Turda), în curtea bisericii reformate.
Leul este C\J.lcat pe o semicoloană, spre stînga, •cu oapul întors către
privitor şi ou botul deschis. Se remarcă ooama bogată ce c oboară pe gît.
Datarea: secolele II-III.
M. Jude, în ActaMN, IX, 1972, p. 497, nr. 3, fig. 3.
27. Leu (planşa XV/1).
Calcar. Dimensiuni: 62 X 73 X 26 cm. Rupt în două bucăţi şi restaurat.
Numărul de inventar 2800.
Locul descoperirii: Sănduleşti (jud. Cluj).
Animalul, •cu cmipul redat din profil spre stînga, stă culcat pe un
postament cu partea su;perioară rotunjită . Capul, întors spre privitor, are
coama bogat inelată, ce coboară pînă la jumătatea coJ:iPului.
Datarea: secolele II-III.
M. Jude, în ActaMN, IX, 1972, p. 497, nr. 1, fig. 1.
28. Leu (planşa XV /2).
Calcar. Dimensiuni: 65 X 42 X 24 cm. Păstrat fragmentar. Numărul
de inventar 2779.
Locul descoperirii: Potaissa (Turda), Str. Aroneanu.
fiarei, culcată spre dreapta pe o semiiooloană, îi lipseşte oaipul. Piesa
se remarcă prin acurateţea execuţiei unor detalii (coama stilizată, dăltuită
în drlionţi şi 1abele cu ghiare foarte lungi).
Datarea: secolele II-III.
M. Jude, în ActaMN, IX, 1972, p. 497, nr. 2, fig. 2.
29. Cap de leu (planşa XV /3).
Calcar. Dimensiuni: 30 X 28 cm. Păstrat fragmentar. Numărul de
inventar 1986.
Locul descoperirii: Potaissa (Turda), Piaţa Libertăţii.
Botul animalului este rupt, păstrîndu-şi doar capul cu ochii foarte
mari ş i coama redată în şuviţe
D ~ t~rea: seoolele II-III.
groase prin lovituri succesiv~ de daltă.
M. Jude, în ActaMN, IX, 1972, p. 497-498, nr. 4, fig. 4.
2 Catelo1 de sculpturi 17

VI. POSTAMENTE DE MONUMENTE
30. Postament (planşa XVI/1-3).
Calcar. Dimensiuni: 30 X 60 X 55 cm. Bine conservat. Numărul de
inventar 2595.
Locul desooper-iTii: Alburnus Maior {Roşi1a Montană, jud. Alba), în
locul numft „Carpen".-
Monumentul este lucrat pe trei foţe. Partea centTală prezintă doi lei
funerari, priviţi din !faţă, culcaţi pe labele anterioare, cu boturile deschise.
In'.tre ainima!le se află capul unei meduze, simbol cunoscut în arta
funerar~ romană, cu faţa lată, părul sugerând parcă şenpi încolăciţi şi
gurn Jl1;are cu buze ,cărnoase (planşa XVI/I). Pe faţa dreaptă apare un
struţ cu !Partea posterioară a corpului distrusă (pla!Oişa XVI/2), iar pe cea
stîngă un delfin, schematic sculptat (planşa XVI/3).
Datarea: probabil sooo[u:l III e.n.
Z. Milea, în Apulum, IX, 1971, p. 438-439, nr. 3, fig. 3-5.
VIL STATUI
31. Statuie feminină (planşa XVII/ 1).
CaiLcar. Dimensiuni: 124 X 50 X 27 cm. Capul este rupt. Numărul
de inventar 2042.
Locul descoJPeririi: Potaissa (Turda), în Valea Sîndului.
Statuia înfăţi.işează o femeie înveşmîntată cu două piese de îmbrăcăminte:
o haină lungă pînă la pămînt, bogat drapată şi deasupra o mantie.
Mina dreaptă iese de sub haină, fiind adusă la piept; cu stînga ţine un
:fa:ld îndo1t al man'booei, care probabil îi acoperea şi oaipul. Piciorul drept
este uşor îndoit. Statui1a face parte din tipul numit „Grande Erco1anese 11 •
Datarea: seoolele II-III.
I. I. Russu, Z. Mi1ea, iîn ProblMuz, 1964, p. 27, nr. 14, fig, 14;.
H. Daiooviciu, ·în RomRum, IP· 244, nr. G 80 (= Civilta, p. 236-237, nr.
G 44, pl. XLVII).
32. Statuie feminină (planşa XVII/2).
Caloa:r. Dimensiuni: 70 X 24 X 15 cm. Capul lipseşte. Numărul de
inventar 13.
Locul descoperirii: Potaissa (Turda).
Statuia are o exeeutie asemănătoare cu monumentul nr. 31. Personajul
feminin este îmbrăcat cu o haină lungă p[nă la pămînt, de sub
care se zăreşte vîrful piciorului stîng. Din pliurile veşmîntului i·ese mîna
dreaptă, adusă :La piept, :cu care ţine o cută a mantiei.
Datarea: secolele II-III.
I. I. Russu, z. MHea, în ProblMuz. 1964, p. 27, nr. 15, fig. 15.
18

B. Monumente votive
1. Statuetă feminină (planşa XVIII/1).
Oakar. Dimensiuni: înălţimea 22 cm, lăţimea 10 cm. Bine păstrată.
Numărul de inventar 2487.
Locul descoperirii: Potaissa (Turda), pe platoul castrului roman al
legiunii a V~a Macedonica.
Statueta înfăţişează, se pare, o menadă (participantă la alaiul dmpenesc
al .zeului viţei de vi1e, Dionysos-Bacchus). Personajul, cu capul
întors spre dreapta, este înveşmintat cu o palla, cu mîneci scurte, drapată
şi răsfrlntă în regiunea coapselor. In mînă ţine o cista mystica.
Datarea: secoile1e II-III.
C. Pop, în ActaMN, VI, 1969, p. 531, nr. 1, fig. 1.
2. Fragment de grup dionysiac (planşa XVIII/2).
Marmură. DimensiUJni: înălţimea 13,5 cm, lăţimea 12 cm. Numărul
de inventar 437.
Locul descoperirii: Potaissa (Turda).
Sculptura, pa:r>te componentă a unui grup dionysiac astăzi dispărut,
înfăţişează .partea superioară a unui SHen (unul dinrtre educatorii lui
Dionysos-Bacchus) bătrîn şi bărbos . Pe capul aproape pleşuv, orientat
spre dreapta, poartă un .ooş mare sau o tipsie cu ofrande, pe care o ţine
cu braţele ridkate. La încheietura mîinii stîngi se observă o brăţară
simplă, g:r>oasă. Poziţi 1a înălţată a braţelor şi darurilor purtate de personaj
sînt atitudini şi atribute clasice, des întîlnite pe monumentele dedicate
divinităţii protectoare a viţei .de vie.
Datarea: seooilele II-III.
C. Pop, în ActaMN, VII, 1970, .p. 152-154, nr. 5, fig. 1/5.
3. Relief bacchic (planşa XVIII/3).
Marmură. Dimensiuni·: înălţimea 27 cm, lăţimea 6 om, înălţimea literelor
1,5-1,8 cm. Starea de conservare este fragmentară. Numărul de
inventar 2798.
Locul descoperirii: Potaissa (Turda), pe „Dealul Cetăţii".
Piesa constituie un fragment dintr-un relief baochic, care a avut
o bogată scenă figurată şi inscripţie. Se păstrează doar partea anterioară
a ipante!'ei (animalul favorit al zeului Dtonysos-Bacchus sau Liber Pater
cum îl denumeau romanii), orientată spre dreapta, cu capul întors şi
botul deschis. Pe spate'le fiarei se află un Silen sau un satir (foarte prost
conservat). Din acolitul dionysiac se mai zăreşte doar piciorul drept şi
mîna ce ţine la piept o cista mystica. Soclul, înalt de 7 cm,· păstrează
un fragment din dedicaţia ruptă. In rlndul de sus se vede grupul de litere
NI şi POT, iar în cel de jos cuvîntul VALE. Citirea probabilă a textului
19

inscripţiei este următoarea: ... [DECVRIO ? MV]NI{cipii?) POT/[AIS­
SENSIS ?] .. . VALE/[NS ?] sau VALE/,[RIANVS ?], în traducere: . .. „decurion
(membru în ·consi'liu orăşenesc) ? al Municipiului Potaissa ?,
.. . Valens ? sau Valerianus ?".
Datarea: secaiul III e.n.
Inedit.
4. Tăbliţă mithriacă (planşa XIX/1).
Marmură . Dimensiuni: 14 X 11 X 1,5 cm. Conservată fragmentar.
Numărul de inventar 955.
Locul descoperirii: Potaissa (Turda), pe platoul castrului roman al
legiunii a V-a Macedonica.
Placa, cu partea stîngă superioară păstrată, reprezintă scene din viaţa
lui Mithras (zeul iranian al luminii). In colţul exterior de sus apare
bustUl lui Sol (Soarele), iar alături un .personaj (Mithrias?) nud, care ţine
în mîna stîngă o barcă. O ghirlandă din frunze de laur încadrează figuraţia
·centr.ală a cultului, Mithras sacrificînd taurul (Mithras taurophonos),
iconografie din reare astăzi se o0'11servă în stînga doar ·oaipul unui dadofor
(acolit), iar în dr€'apta r.esturiie vestimentare (un fald de la mantie şi
vîrful cuşmei frigiene) ·aparţinînd zeului luminii.
Datarea: secolele II-III.
M. J. Vermaseren, Corpus Inscriptionum et Monumentorum Religionis
Mithriacae, II, Haga, 1960, p. 275, nr. 1926, fig. 503.
5. Capul zeului Mithras? (planşa XIX/2).
Calcar. Dimensiuni: înălţimea 14 cm, lăţimea 10 cm. Bine păstrat.
Numărul de in'Vlentar 2793.
Locul descoperirii: Bolduţ (jud. Cluj).
Piesa constituie oapul unei statui raiparţinînd zeului Mithras sau al
unui dadofor. Figura are .trăsături juvenile, cu faţa plină, ochii mari şi
irisul punctat (probabil} focul unor pietricele ·oolorete, astăzi căzute),
nasul drept şi buzele groase. Pe creştet poartă specifica bonetă frigiană,
de sub oare iese părul lung, buclat, ce încadrează ova[ul figurii.
Datarea: secolele II-III.
Inedit.
6. Fragment de relief (planşa XX/l).
Ca1car. Dimensiuni: 54 X 32 X 32 cm. Numărul de inventar 2601.
Locul descoperirii: Moldoveneşti (jud. Cluj).
Pe un bloc de piatră, cu un fronton abia vizibil, este înfăţişat ·capul
şi o parte din bustul zeiţei Cybele („mama tutu11or zeilor" în concepţia
orientală). Divinitatea, :cu părul lung, în şuviţe, care ii înconjoară faţa,
poartă pe cap un kalathos (diademă înaltă în fom1a urnui coş, purtat de
anumite divinităţi şi de preotesele lor). Figura este a!proape complet
20

mutilată. In oolţul din dreapta sus se zăreşte un fragment al cornului
abundenţei (?) sau un cap al unui personaj neprecizat.
Datarea: secolele II-III.
Inedit.
7. Statuetă reprezentînd pe Hercules (planşa XX/2).
Cakar. Dimensiuni: înălţimea 32 cm, lăţimea 12 em. Păstrată fragmentar.
Numărul de inventar 347.
Locul descoperirii: Potaissa (Turda)?, 1provine din fosta colecţie a lui
I. Teglas.
Statueta, întruchi:Pînd pe eroul mitologic Hercules, are capul braţele
şi gambele rupte. Se remarcă maniera de tratare clasică a personajului
(nuditatea, muschiulozitatea corpului şi accentuarea triunghiului inghinal).
Datarea: secolele II-III.
Inedită.
1. Colonetă (planşa XX/1).
C. Piese arhitectonice
Calcar. Dimensiuni: înălţimea 55 cm, diametrul fusului 21 cm. Păstrată
fragmentar. Numărul de inventar 2579.
Locul descoperirii: Potaissa (Turda), Str. Ioan Raţiu.
Coloneta, fracturată în două bucăţi, are fusul retezat de la mijloc
în sus. Baza ei este simplă. cu marginile reliefate prin borduri. Un ornament
alcătuit dintr-un vrej de viţă de vie cu frunze şi ciorchini de
struguri decorează partea inferioară a acestei piese arhitectonice.
Datarea: secolele II-III.
Inedită.
2. Placă arhitecturală (planşa XXI/2).
Calcar. Dimensiuni: 105 X 73 X 19 cm. Conservată fragmentar. Numărul
de inventar 2600.
Locul descoperirii: Potaissa (Turda), Str. Oltului.
Piesa sculpturală a fost destinată spre a fi s·crisă . Intr-o tabula ansata
(placă ou torţi) cu profilatură dasi:că, împodobită cu motive florale (frunze
şi rozete), se află cîmpul inscripţiei, păstrat doar jumătate . Placa face
parte din categoria monumentelor eX'puse spre vînzare, lucru dovedit de
spaţiul anepigraf, acolo unde trebuia să se fi inserat textul comandat.
Piesa a fost, desigur, confecţionată într-unul din marile ateliere de
pietrari cc fiinţau în oraşul roman Potaissa.
Datarea: secolele II-III.
Inedită .
21

3. Element decorativ (planşa XXI/3).
Calcar. Dimensiuni: 22 X 24 X 14 cm. Păstrat fragmentar. Numărul
de inventar 1985.
Locul descQ1Peririi: Potaissa (Turda), Piaţa Libertăţii.
Elementul deoor.ativ .constă dintr-o roZietă, reiprezentînd o floare cu
şase petale mari, frumos ·executată. Fragmentul, probabil, făcea parte
dintr-o friză a unui impozant edificiu.
Datarea: secolele II-III.
Inedit.
CAPITELURI
a. Capiteluri în stil doric
4. Capitel doric grecesc (planşa XXII/l).
Calcar. Dimensiuni: înălţimea 30 cm, latura abacului 56 cm, diametrul
bazei fusului coloanei 32 cm. Starea de conservare este relativ bună.
Numărul de inventar 2784.
Locul descoperirii: Potaissa (Turda), pe „Dealul Cetăţii".
Capitelul are abacul (placa deasupra c.:ipi.telului unei colo.ane) patrat.
Echina (element al capitelului peste care este aplicat abacul) nedecorată,
este despărţită de bază printr~un astragal (ornament în formă de
brîu rotund, care înconjoară o coloană la bază şi sub capitel) simplu.
Datarea: secolele II-III.
Z. Milea-M. Bărbulescu, în ActaMN, IX, 1972, p. 477, nr. 1, fig. 1.
5. Capitel doric roman (planşa XXII/2).
Calcar. Dimensiuni: înălţimea 26 •om, latura abacului 58 cm, diametrul
fusului coloanei 36 cm. Starea de conservare 'este destul de bună. Numărul
de inventar 2723.
Locul descoperirii: Potaissa (Turda), Str. Panait Cerna.
Piesa arhitectonică are abacul ornamentat cu două brîie profilate
şi
echina cu o bandă decorativă formată din ove (ouă).
Datarea: secolele II-III.
I. I. Russu, în AISC, III, 1936-1940, p. 322, nr. 3, fi_g. 3; L. David­
Ţeposu, în RomRu1n, p. 236, nr. G 32 (= Civilta, p. 230, nr. G 3);
Z. Milea-M. Bărbulescu, în ActaMN, IX, 1972, p. 477, nr. 2, fig. 2.
6. Capitel (planşa XXII/3).
Calcar. Dimensiuni: înălţimea 22 cm, latura abacului 43 cm, diametrul
fusului coloanei 32 cm. Bine eonservat. Numărul de inventar 2702/1.
Locul descoperirii: Potaissa (Turda), în Valea Sîndului.
22

Capitelul are 1abacul neornamentat, d.ar echina este împodobită cu
ove şi despărţită de fusuJl. cdloanei prin două brîie.
Dartarea: secolele II-III.
I. I. Russu, în AISC, III, 1936-1940, :p. 323, nr. 4a, fig. 4a; Z. MHea-M.
Bărbulescu, în ActaMN, IX, 1972, p. 477, nr. 3, fig. 3.
7. Capitel (planşa XXII/4).
Calem-. Dimensiuni: înălţimea 20 cm, diametrul fusului colioanei 36
cm. Păstrat fragmentar. Numărul de ilnventar 1078/2.
Locul descoperirii: Potaissa (Turda)?, !Provine din fosta colecţie a lui
I. Teg1as.
Echina este ornamentată cu un şir de ove care alternează cu un
motiv decoraitiv în formă de suliţă cu vînful orientat în j1os. Un astragal
akătuit dintr-un tor (mulură rotundă cu profi!l convex la baza unei
coloane) simplu şi un lintel (element al arhitravei) separă capitelul de
bază.
Datarea: secolele II-III.
Z. Milea-M. Bărbulescu, în ActaMN, IX, 1972, p. 478, nr. 5, fig. 5.
8. Capitel (planşa XXIII/1).
Cakar. Dimensiuni: înălţimea 24 cm, latura abacului 70 cm.
Conservat fragmentar. Numărul de inventar 1068.
Locul descoperirii: Potaissa {Turda)?, provine din fosrba colecţie a lui
I. Teglas.
Piesa arhitectonircă [păstrează do·ar 1abacuJ şi echina decorată cu un
şir de ove rărite.
Datarea: secolele II-III.
Z. Milea-=-M. Bărbulescu, în ActaMN, IX, 1972, p. 478, nr. 6, fig. 6.
9. Capitel (planşa XXIII/2).
Calcar. Dimensiuni: înălţimea 22 cm, ~atura abacului 45 cm, diametrul
fusului coloanei 25 cm. Păstrat fragmentar. Numărul de inventar 1078/3.
Locul descoperirii: Potaissa (Turda)?, provine din fosta .colecţie a lui
I. Teglas.
Capitelul, spart in !Întregime aproximativ .pe verticală, are echina
ornamentată cu ove tăiate tratnsversal, :înconjurate fiecare de cîte două
brîie iîn relief. Spaţiul dintre ove este lucrat cu motivul vîrfului de suliţă
orientat în jos. Astragalul are torul perlat.
Datarea: secoJele II-III.
Z. Milea-M. Bărbulescu, în ActaMN, IX, 1972, p. 478, nr. 7, fig. 7.
10. Capitel (planşa XXIII/3).
Calcar. Dimensiuni: înălţimea 28 cm, latura abacului 66 cm, diametrul
fusuiui coloanei 43 cm. Păstrat fragmentar. ·Numărul de inventar
657.
23

Locul descoperirii: Potaissa (Turda), Piaţa Ecaterina Varga.
Piesa are abacul sipart ·în două colţuri. Echina este ornamentată
cu un 1şir de ove, iar torul astriagaJ.ului este format dintr-un brîu de perle.
Se mai păstrează şi un firagment de coloană fără caneluri.
Datarea: secolele II-III.
I. Ţigăra, :în ActMuz, 1956, p. 94; Z. Milea-M. Bărbulescu, în ActaMN,
IX, 1972, p. 478, nr. 8, fig. 8.
11. Capitel _ (planşa XXIV/l).
Calcar. Din oauza rupturii piesei pe verticală 1aiproximativ la jumătate,
dimensiunile actuale sfot: înălţimea 17 cm, 1atu:ria abacului 27 cm,
di1ametru1 fusului coloanei 17 ·cm. Păstrat fragmentar. Numărul de inventar
79.
Locul descoperirii: Potaissa (Turda), pe locul actualului hotel
,,Potaissa".
Echina ooipiteluJ.ui a!'le un ornament format dintr-un şir de ove tăiate
transversal, . înconjurate fiecare de două brîie în relief. O bandă simplă
f1ace legătura cu baza piesei in forma de coloană fără caneluri.
Datarea: seaole1le II-III.
Z. Milea-M. Bărbulescu, în ActaMN, IX, 1972, p. 478, nr. 9, fig. 9.
12. Capitel (planşa XXIV /2).
CaJoar. Dimensiuni: înălţimea 32 cm, Latura abacului 67 cm, diametrul
fusului coloanei 45 cm. Conservat fragmentar. Numărul de inventar 2783.
Locul descoperirii: Potaissa (Turda), pe platoul castrului roman al
legiunii a V-a Macedonica.
Motivul decorn,ţiei echinei este rar întîlnit în arta romană, fiind
compus din grUJpuri de dte patru elemente: 'O'Ve înconjurate de un chenar,
alternînd cu omamente în forma literei S şi ·cu frunz·e. Astragalul, care
setpairă restul 1ca:pit~lului ide bază, este neornamentat.
Datarea: secoJ.ele II-III.
Z. Milea-M. Bărbulescu, în ActaMN, IX, 1972, p. 478, nr. 10, fig. 10.
13. Capitel (planşa XXIV/3).
Calcar. Dimensiuni: înălţimea 30 cm, latura abacului 68 cm, diametrul
fusului coJ:oa:nei 38 cm. Păstrat fragmentar. Numărul de inventar 346/2.
Locul descoperirii: Potaissa (Turda)?, ;provine din fosta colecţie a lui
L Teglai;.
Piesa arhiteotonLoă provme de la 1 0 coloană angiajaită, combinată cu un
pilastru angajat. Decoraţia echinei se compune din ove cu motivul vîrfului
de suliţă. Astragalul este simplu.
Datarea: secolele II-III.
Z. Milea-M. Bărbulescu, în ActaMN, IX, 1972, p. 478-479, nr. 12,
fig. 11.
24

14. Capitel (planşa XXV/1).
b. Capiteluri în stil ionic
Calcar. Dimensiuni: înălţimea 23 cm, latura abacului 35 cm, diametrul
fusului coloarnei 28 cm. Bine păstrat. Numărul de inventar 2701/1.
Locul descoperirii: Potaissa (Turda), Str. Tr.aian.
Capitelul este lipsit de eleganţă. Intre volutele proeminente se află
un ornament ·ovoidal, peste care se suprapune o floare stilizată. Un lanţ
de mărgele desparte capitelul de fusul fără caneluri al coloanei.
Datarea: probabil epooa Antoninilor (secolul II e.n.).
I. I. Russt1, în AISC, III, 1936-1940, p. 323-324, ·nr. 5, fig. 5;
H. Daicoviciu, în RomRum, p. 235, nr. G 31 (= Civilta, p. 230, nr. G 2);
Z. Milea-M. Bărbulescu, în ActaMN, IX, 1972, p. 479, nr. 14, fig. 13.
15. Capitel (planşa XXV /2).
Calcar. Dimensiuni: înălţimea 26 cm, latura abacului 35 cm, diametrul
fusului coloanei 30 cm. Starea de conservare este rela:ti:v bună. Numărul
de inventar 155.
Locul descoperiri: Potaissa (Turda), Str. Ioan Raţiu.
Părţile superfoare ale laturilor €Chinei sînt decorate · cu un ornament
în formă de ooVe, înconjur.ate fiecare cu cîte un brîu în relief şi vîrfuri
de suliţă. Volutele proeminente au între ele cîte o ovă centrală. O decor.aţie
din trei ramuri cu frunze de stejar împodobeşte restul capitelului.
Datarea: :probabil secolul II e.n.
Z. Milea-M. Bărbulescu, în ActaMN, IX, 1972, p. 479, nr. 16, fig. 14.
16. Capitel (planşa XXVI/l).
c. Capiteluri în stil corintic
Cakar. Dimensiuni: înălţimea 30 cm, latura lungă a abacului 41 cm,
diametrul fusului coloanei 30 cm. Bine .păstrat. Numărul de inventar
2701/2.
Locul descoperirii: Potaissa (Turda)?
Piesa este împodobită cu patru frunze de aoant, element decorativ
specific capitelurilor ordinului corintic. La extremităţi caulicolele se unesc.
Intre foi se vede dte un lujer răsucit.
Datarea: probabil epoca Antoninilor (secolul II e.n.).
I. I. Russu, ân AISC, III, 1936-1940, p. 324, m. 6, fig. 6; L. David­
Ţeposu , în RoniRum, p. 236, nr. G 35 (= Civilta, p. 230, nr. G 6);
Z. Milea-M. Bărbulescu, în ActaMN, IX, 1972, p. 479, nr. 17, fig. 15.
25

17. Capitel (planşa. XXVI/2).
Calcar. Dimensiuni: îniălţimea 26 cm, i1atura lungă a abacului 40 cm,
diametrul fusului co·loanei 23 cm. Piesa este spartă pe întreaga înălţime,
aproximativ pe 1a jumătate. Numărul de invenitar 346/1.
Locul desooperir1i: Potaissa (Turda)?
Capitelul are ornamentaţia obişnuită oaipitelu.rilor corirntice: frunze
de a1oant şi cîte două oaulico1e care se unesc în eolţuri. In mijlocul fiecărei
laturi este sculptată ·o floare.
Datarea: secolele II-III.
I. Teglas, în ArchErt, XXXI, 1911, p. 436; Z. Milea-M. Bărbulescu,
în ActaMN, IX, 1972, p. 479, nr. 19, fig. 16.
18. Capitel (planşa XXVI/3).
Caloar. Dimensiuni: înălţimea 35 cm, laturia lungă a abacului 70 cm,
diametrul fusului coloanei 40 cm. Este spart în înălţime, aproximativ pe la
jumătate. Numărul de inventar 392.
Locul descoperirii: Potaissa (Turda)?, provine .din fosta colecţie a lui
I. TegMs.
Elementul floral este 'Compus din frunze de acant şi ;patru caulicole
pe fiecare latură, dintre oare două orientate spre colţuri şi două spre
centru.
Datarea: secolele II-III.
Z. Milea-M. Bărbulescu, în ActaMN, IX, 1972, p. 479-480, nr. 20,
fig. 17.
19. Capitel (planşa XXVI/4).
Ca1oar. Dimensiuni: înălţimea 35 cm, lungimea abacului 50 cm,
diametrul fusului coloanei 33 cm. Păstrat fragmentar. Numărul de inventar
1070/1.
Locul descoperirii: Potaissa (Turda)?, provine din fosta ·colecţie a lui
I. Teglas.
Este deoorat ·cu frunze de acant pe colţuri. Intre eie se află trei
vrejuri, dintre care cel central şerpuieşte spre abac, iar cele două later:ale
se arcuiesc spre colţuri.
Datarea: secolele II-III.
Z. Milea~M. Bărbulescu, în ActaMN, IX, 1972, p. 480, nr. 21, fig. 18.
20. Capitel (planşa XXVII/1).
Calcar. Dimensiuni: înălţimea 27 cm, latura lungă a abacului 47 cm,
diametrul fusului •coloanei 28 cm. Păstrat fragmentar. Numărul de inventar
395.
Locul descoperirii: Potaissa (Turda), Str. Ioan Raţiu.
26

Piesa are frunzele de acant grupate mai ales spre colţuri, sub
oaulicolele răsucite, iar în centrul fiecărei laturi se 1află un luj~r cu o
floare.
Datarea: secolele II-III.
z. Milea-M. Bărbulescu, în ActaMN, IX, 1972, p. 480, nr. 23, fig. 20.
21. Capitel (planşa XXVII/2).
Calcar. Dimensiuni: înălţimea 33 cm, latura lungă a abacului 48 cm,
diametrul fusului 1co'.Loanei 35 cm. Starea de oonservare este destul de
bună. Numărul de inventar 2474.
Locul descoperirii: Potaissa (Turda), în zidul unei clădiri (Casa
Wesselenyi) din Piaţa Republicii.
Frunzele de acant S·e răsfiră sub oaulkolele puţin proeminente, care
se răsucesc în colţuri, întîlnindu-se două cîte două. ·
Datarea: secolele II-III.
L. David-Ţeposu, în RămRum, p. 236, nr. G 37 (= Civilta, p. 231, nr.
G 8); Z. Milea-M. Bărbulescu, în ActaMN, IX, 1972, ip. 480, nr. 24, fig. 21.
22. Capitel (planşa XXVII/3).
Ca1car. Dimensiuni: înălţimea actuală 30 cm. Starea de conservare
este foarte proastă. Numărul de inventar 29.
Locul descoperirii: Potaissa (Turda), [n via Malyai din Str. Romană.
Abacul lipseşte în întregime, iar din motivul decorativ se mai păstrează
doar o porţiU111e ornamentată cu frunze de acarnt.
Datarea: secoJele II-III.
Z. Milea-M. Bărbulescu, în ActaMN, IX, 1972, p. 480, nr. 25, fig. 22.
23. Capitel (planşa XXVIII/ 1).
Calcar. Dimensiuni: înălţimea actuală a capitelului 15 cm, diametrul
18 cm. Păstrat foarte fragmentar. Numărul de inventar 813.
Locul desoc1peririi: Potaissa (Turda), Str. Romană .
. Fragmentul păstrat are o formă cilindrică şi este împodobit cu
frunze de acant.
Datarea: secolele II-III.
z. Milea-M. Bărbulescu, în ActaMN, IX, 1972, p. 480, nr. 26, fig 23.
24. Capitel (planşa XXVIII/2). .
Calcar. Dimensiuni: înălţimea aduală 11 cm, diametrul 49 ·cm. Starea
de conserviare e:s.te ·.foarte proastă. Numărul de inventar 732.
Locul descoperirii: Potaissa (Turda), Piaţa Ecaterina Varga.
Piesa, tăiată ulterior oa un semicilindru, mai păstrează doar o parte
din coşul decorat cu frunze de acant.
Datarea: secolele II-III.
z. Milea-M. Bărbulescu, în ActaMN, IX, 1972, p. 480, nr. 27, fig. 24.
27

25. Capitel (planşa XXVIII/3).
Calcar. Dimensiuni: înălţimea 28 cm, latura lungă a abacului 32 cm,
diametrul fusului coloanei 20 om. Păstrat fragmentar. Numărul de inventar
2785.
Locul descoperirii: Potaissa (Turda), pe platoul castrului roman al
legiunii a V-a Macedonica.
Monumentul este ornamentat cu frunze de acant pe colţuri sub
caulicolele oare se răsucesc în mici volute şi cu cîte un mănunchi tot
din frunze de aaant pe mijlocul fiecărei laturi ale coşului.
Datarea: secolele II-III.
Z. lVIilea-M. Bărbulescu, în ActaMN, IX, 1972, p. 480, nr. 28, fig. 25.
D. Piese sculpturale neidentificate
1. Fragment de relief (planşa XXIX/1-2).
CaLcar. Dimensiuni: 50 X 44 X 20 cm. Numărul de inventar. 2772.
Locul descoperirii: Potaissa (Turda), Str. Panait Cerna.
Fragmentul este sculliptat pe două laturi, .cea de a treia (probabil şi
ea ornamenta.tă) a fost tăiată, monumentul avînd o întrebuinţare ulterioară,
pare-se, tot în antichitate. Pe faţa centrală este reprezentat un
bărbat cu oapul d€Scoperit şi figura ştearsă în întregime. Imbrăcămintea
lui constă dintr-o haină lipită pe corp, cu un tiv. Peste antebraţul stîng
îndoit se zăreşte un fald (?) al veşmîntului. Musculatura puternică a corpului
personajulUJi :indică, pr.obab11, un aUet (pl1anşa XXIX/l). Latura
stîngă este deco ·rată cu un vrej de viţă de vie, din care se desprinde un
lujer încîrll.gat şi o frunză cu un ciorchine de strugure (planşa XXIX/2).
După înfăţişare, piesa pare a fi un monument funerar.
Datarea: secolele II-III.
I. I. Russu, in AISC, III, 1936-1940, p. 320-322, nr. 2, fig. 2 a-b.
2. Fragment sculptural (planşa XXIX/3).
Calcar. Dimensiuni: înălţimea 15 ·cm, lăţimea 7 cm. Numărul de inventar
1980.
Locul descoperirii: Potaissa (Turda), Str. Cheii.
Pe un soclu, păstr;at fragmentar, este s·culptat în stînga un p1c10r
descoperit şi muschiulos, uşor relaxat, lîngă care .apar faldurile inferioare
ale unei hailne lungi, rpu:rtlată de un :personaj feminin, din cutele căreia iese
piciorul stîng, îndoit. Fragmentul aparţine, probabil, unui relief votiv.
Datarea: secolele II-III.
Inedit.
28

3. Fragment de relief (planşa XXIX/4).
Calcar. Dimensiuni: 35 X 24 X 10 cm. Numărul de inventar 158.
Locul descoperirii: Potaissa (Turda).
Fragmentul prezintă resturile vestimentare ale unui personaj neideuitificat.
Tunica este redată prin falduri rotunde, tar mantia prin cute
oblice. Nu se (pOate p.Deciz.a destinaţia acestui fragment de relief.
Datarea: secolele II-III.
Inedit.
4. Cap statuar (planşa XXX/1).
Calcar. Dimensiuni: 18 X 12 X 11 cm. Conservat parţial. Numărul
de inventar 1454.
Locul descoperirii: Potaissa (Turda), Str. Bogdan Petriceicu Haşdeu.
Scu1ptura înfăţişează capul unei statui, cu trăsături de adolescent.
Figura este ovală, pHnă, cu ochii exoftalmici, nasul drept şi gura cu
buze ,cărnoase. Fruntea lată este împodobită cu păr bogat, în şuviţe, ce
acoperă urechile. Nu se poate preciza car:acterul acestui cap statuar.
Datarea: secolele II-III.
Inedit.
5. Fragment de relief (planşa XXX/2).
Caloar. Dimensiuni: 25 X 13 X 8 cm. Numărul de inventar 2041.
Locul descoperirii: Potaissa (Turda), Piaţa Libertăţii.
Din monumentul propriu-zis, se păstrează doar capul şi o parte din
bustul unui personaj feminin. Fiziono1m1a este deteriorată, din care se
mai observă fruntea şi ochii mari. Pe caip, se pare, că purta un velamen,
de sub care iese părul, iar ca îmbrăcăminte, o tunica. Mîna stîngă', îndoită,
este ascunsă de văl. Caracteristicile reprezentări presuipun un monument
funerar.
Datarea: secolele II-III.
Inedit.
6. Monument sculptural (planşa XXX/3).
Calcar. Dimensiuni: 40 X 13 X 17 cm. Păstrat friagmentar. Numărul
de inventar 2599.
Locul descoperirii: Moldoveneşti (jud. Cluj).
Monumentul se păstrează parţial, fiind fracturat în două. El înfăţişează
oapul unui bărbat, cu detaliile feţei destul de avariate, care totuşi
permit să se remarce ochii mari, nasul drept, barba şi . părul scurt cu
şuviţe. Monument funerar?
Datarea: secolele II-III.
Inedit.
29

7. Relief fragmentar (planşa XXX/4).
Calcar. Dimensiuni: 54,4 X 23,3 X 24,2 cm. Numărul de inventar
157.
Locul descoperirii: Potaissa (Turda).
Relieful prezintă figura unui tînăr cu faţa imberbă, purtînd pe cap o
bonetă înaltă, în genul unei cuşme frigiene, piesă vestimentară care ar
putea indica fragmentul respectiv ca a:parţinind unui monument dedicat
cultului mithriac.
Datarea: secolele II-III.
Inedit.
30

PIESE
DIN BRONZ
1. Statuetă reprezentînd pe Mars (figura de pe copertă şi planşa
XXXI/1-3).
Bronz. Dimensiuni: înălţimea 23 cm, lăţimea 14,2 cm. Starea de
conservare este foarte bună. Numărul de inventar 2760. ·
Locul descoperirii: }:'otaissa (Turda), Str. Romană.
Statuieta infăţişează pe zeul războiului, Mars, intr-o poziţie atletică,
g,ata să arunce suhţ;a. Personajul nud, cu fiigură de efeb, stă pe vîdul
picioarelor, .centrul de greutate fiind piasat pe piciorul dreipt întins,
celălalt este relaxat (planşa XXXI/1-2). Capul, întors uşor spre stînga,
ar·e privirea înainte. Faţa, încadrată de bucle mărunte, ·este marcată de
ochi mari, nasul drept, gura mică cu buzele uşor întredeschise. Pe cap
poartă un coif corintic cu panaş bogat şi ·ornamentat pe 1ambele feţe cu
motiV'e în forma crengilor de brad (pJanşa XXXI/3). Panaşul este susţinut
de un sfinx în poziţie ghemuiită, sprijiniit rpe coate şi genunchi, cu palmele
întinse pe ·partea din faţă a coifului. Zeul are braţul drept ridicat, în
pumnul strîns ţinea, probabil, o suliţă, astăzi pierdută. Braţul st1ng este
întins înainte pentru menţien erea echilibrului corpului, pînă aproape la
nivelul umăriului. Statueta, desigur o piesă de import, are o execuţie
artistică remarcabilă, fapt ce ne de.termină să o iplasăm printre cele mai
reuşite monumente de aoest gen ale antichităţii romane.
Data.Dea: a doua jumătate a secolului II şi începutul secolului III.
Z. Milea, în ActaMN, VIII, 1971, p. 577-578.
31

PIESE DIN TERACOTĂ
A. Figurine votive
1. Figurină înfăţişînd pe zeiţa Venus (planşa XXXII/l).
Teracotă. Dimensiuni: înălţimea 16,4 cm, lăţimea 5,5 cm. Bine conservată
. Numărul de inventar 382.
Locul descoperirii: Potaissa (Turda).
Zeiţa frumuseţii şi ia dragostei apare nudă. Ea se sprijină pe piciorul
stîng întins, dreptul este uşor îndoit şi puţin adus în faţă. Trăsăturile
figurii sînt sumar schiţate. Părul, pieptănat în bude rotunde pe frunte,
este prins rra ceafă într-un coc. Pe creştet poartă o diademă înaltă, parţial
păstrată. Mina stîngă o ţine pe pîntece, ascuzîndu-şi sexul, iar dreapta,
pe lîngă co!'.p, pare a se sprijini pe un mic altar(?). In regiunea axilelor
se observă cite o brăţară groasă . Zeiţa are pe cap un văl lung care atirnă
pe spate. Postamentul este simplu, ornamentat cu două caneluri. Statueta
(cu detaliile fizionomke stilizate, gîtul gros în compar;aţie cu restul părţilor
anatomi,ce, compoziţia destul de rigidă etc.) constituie un exemplu
tipi:c pentru arta ;provincială romană.
Datarea: secolele II-III.
Inedită .
2. Statuetă reprezentînd pe Venus (planşa XXXII/2).
Teracotă glazurată. Dimensiuni: înălţimea 14,5 cm, lăţimea 7 cm.
Păstnată fragmentar. Numărul de inventar 2336.
Locul descoperirii: Potaissa (Turda), pe „Dealul Zînel:or".
Piesa, reprezentînd pe zeiţa Venus, are partea inferioară şi antebraţul
drept rupte. Faţa mică, prelungă, este încadrată de un păr în cosiţe,
piieptănat •cu cărare la mijloc, ridicat pe oreştet şi strîns la spate într-un
coc. Pe cap se disti!l1ge o diademă ovală, sub care este prins un velamen,
ce atîrnă rpe umerii rotunjiţi. In jurul gîtului poartă un colier lat cu un
pandantiv în formă de potcoavă, iar peste şolduri un veşmînt drapat. Cu
mîna stîngă, braţul fidnd îndoit, prinde vălul. Fizionomia personajului
(ochii şi gura abia schiţiate, nasul gros) şi detaliile cor,pului grosolane
3 Catalog de sculpturi 33

(trupul îngust, smn uşor marcaţi, talia prelungă, braţele masive) indică
şi în acest caz o execuţie a:ritistkă de factură provincială romană.
Datarea: seoolele II-III.
I. Mitrofan, în ActaMN, VI, 1969, p. 519, fig. 3.
3. Figurină cu Silen (planşa XXXII/3).
Teracotă. Dimensiuni: înălţimea 21 cm, lăţimea 5,3 cm. Conservată
fragmentar. Numărul de inventair 2494.
Locul descorperkii: Potaissa (Turda), pe „Dealul Zînelor".
Piesa înfăţişează ipe Silenus, în pidoal'e, cu trăsături specifice: ochii
mari, nasul lat, buzele groase, gura strînsă, urechile mult alungite şi barba
lungă. Deasupra frunţii are o diademă ce se termină la capete în două
protuberanţe TOtunde. Ţeasta este pleşuvă, părul fiind păstr:at doar în regiunea
cefei. Bustul f1asc şi pîntecele diform indică şi ele bătrîneţea personajului.
Ţinea, probabil, cu mîinile (braţul drept şi antebTaţul
stîng ilipsesc) un cantharos (şi el distrus) pe care îl sprijinea pe pîntece
şi a cărui parte iinforioară se mai păstrează. Din jos de brîu este îmbrăcat
cu o palla pînă la gl·ezne, răsfrîntă şi înnodată în faţă pe şolduri, cu
capetele atîrnînde, de sub care ies vîrfurile picioarelor. Soclul este
simplu, rectangular, ornamentat cu ·o canelură adîncă.
Datar~a: seoolele II-III.
C. Pqp-Z. Miiea, în ActaMN, II, 1965, p. 206-207, fig. 10; I. Mitrofan,
în ActaMN, VI, 1969, p. 519.
4. Bustul a două divinităţi pe tron (planşa XXXII/4).
Teracotă. Dimensiuni: 16,5 X 8,5 X 5 ,cm. Bine .păstrată.
inventar 2574.
Locul descoperirii:Potaissa (Turda), Str. Ioan Raţiu.
Figurina îrnfăţişează un cuplu de divinităţi pe tron, una feminină în
stînga şi alta masculină [n dreapta. Zeiţa, cu faţa ,tînără, poartă pe ca:p o
diademă înaltă, semicirculară, de sub care iese coafura în bucle, despărţită
cu cărare la mijloc. Peste gît se vede un tiv al veşmîntului sau un
colan. Personajul masculin, cu mustaţă şi barbă foarte bogată, are părul
des şi creţ. Este îmbrăcat cu o mantie prinsă pe umărul drept cu o
fibulă. Tronul schematizat are speteaza înaltă, cu margini împletite,
braţul jilţu'Lui fiirud! în forma unei lini1i groase verticale în relief, care
desparte cele două divinităţi. konografi:a acestor duble reprezentări, multe
descoperite în Dacia, nu este încă elucidată, presupunîndu-se, deocamdată,
a fi vorba de stăpînul Olim(pului, Iuppiter şi de perechea sa divină, zeiţa
Iuno.
Datarea: secolele II-III.
34
Inedită.
Numărul de

B. Materiale de construcţie ornamentate
1. Antefix (planşa XXXIII/1).
Teracotă. Dimensiuni: 14 X 11,5 X 3 cm. Piesa este relativ bine
păstrată. Numărul de inventar 821.
Locul descoperirii: Potaissa (Turda).
Antefixul (ornament aşezat la capătul rîndurilor de olane ale unui
acoperiş) prezintă figura unui personaj masculin, cu faţa rotundă, ochii
bulbucaţi şi irisul punctat, sprîncenele unite, nasul lat, gura cu buze
groase. Părul buclat ce-i coboară mult pe frunte, barba bogată şi diadema
înaltă de pe cap, sînt stilizate în motive de cerculeţe reliefate.
Datarea: secolele II-III.
Inedit.
2. Antefix (planşa XXXIII/2).
Teracotă. Dimensiuni: 14,5 X 18 X 4 cm. Antefixul este păstrat
fragmentar. Numărul de inventar 1217.
Locul descoperirii: Mihai Viteazul (jud. Cluj).
Pie·sa, cu partea superioară şi &tînga distruse, reprezintă figura unui
tînăr. Din fizionomie se păstrează doar ochii alungiţi cu pupilele marcate,
nasul drept {avariat) şi părul lung, realizat prin şuviţe profunde,
r.adiale.
Datarea: secolele II-III.
Inedit.
3. Antefix (planşa XXXIII/3).
Teracotă. Dimensiuni: 16 X 10,5 X 3,5 cm. Piesa este conservată
fragmentar. Numărul de inventar 412.
Locul descoperirii: Potaissa (Turda)?, din fosta colecţie a lui I. Teglas.
Piesa, avînd partea dreaptă distrusă, înfăţişează o faţă tînără cu ochi
alungiţi, nasul drept, ipomeţii proeminenţi, gura întredeschisă cu buzele
cărnoase. Părul ondulat .are coafura etajată şi despărţită cu cărare
la mijloc.
Datarea: secolele II-III.
Inedit.
35

C. Obiecte de .uz casnic decorate
I. VASE
1. Vas stampilat (planşa XXXIV/).
Lut ars. Dimensiuni: diametrul gurii 20 om. Păstrat parţial şi restaurat.
Numărul de inventar 429.
Locul descoperirii: Potaissa (Turda), în Valea Sîndului.
Vasul, din pastă fină, glazUl'lată, de culoare roşiatică, ·este lucrat
la roată: Corpul âl are uşor bombat, fundul lipseşte, iar buza ·este eva:cată
si adîncită. Cele trei torti au fiecare dte o nervură •centnală. Pe umăr vasul
este ornamentat •CU un brîU SinUOS În relief, reprezentîn:d Un şarpe (?), iar
pe jumătatea S\llI)erioară a •corpului ·cu stampi.le: cercuri, Tozete şi rozete
înscrise în cercuri.
Datarea: secolul III e.n.
H. Daicoviciu, în RomRuni, p. 290, nr. H 66, pl. 31 (- Civilita, p.
273, nr. H 79, pl. LXVII).
2. Căniţă cu reprezentare antropomorfă (planşa XXXIV /2-3).
Lut ars. Dimensiuni: înălţimea 5,5 cm, diametrul gurfil 3,4-3,5 cm.
Partea inferioară .este ruptă. Numărul de inventar 417 /1.
Locul :descoperirii: Potaissa (Turda), în necropola romană de pe Dealul
Şuia.
Căniţa, lucrată din lut fin, de ·culoare cărămizie, este :eonfeoţionată
prin turnare. Partea anterioară a piesei înfăţişează o figură umană (femeiE:'?)
ghemuită, ţinînd cu mîinile între genunchi şi jpintece, un vas cu o
toartă (planşa XXXIV/2). Gîtul căniţe:i îl formează caipul personajului,
deasupra căruia se1 ridică buza vasului în genul unei coafuri înalte (planşa
XXXIV /3), iar trupul acestuia, de fapt ·corpul recipientului, este înveşmîntat
cu o haină lungă. Pe git poaTtă un colier cu două rînduri de podoabe.
Vasul are o toartă plată cu trei caneluri şi fundul (distrus astăzi
în faţă) aproximativ ;patrat, cu colţurile rotunjite. Piesa, găsită într-unul
din mormintele romane de pe Dealul Şuia, avea, probabil, rol funerar.
Datarea: seoolele II-III.
I. Ţigăr.a, în ProblMuz, 1960, p. 203-204, fig. 6.
3. Opaiţ (planşa XXXV/I).
II. OPAIŢE
Lut ars. Dimensiuni: 7 X 4 X 3 cm. Foarte bine conservat. Numărul
de inventar 44. ·
Locul descoperirii: Potaissa (Turda).
36

Piesa, din lut fin, de culoare cafenie, lucrată prin turnare, este de
formă oyală. La unul din ·capete se află orificiul de alimentare, iar la
celălalt orificiul de ardere. Partea centrală a opaiţului înfăţişează o figură
feminină cu trăsături de adolescentă, avînd faţia rotundă, cu ochii mari
şi irisul punctat, nasul lat, gura cu buzele întredeschise şi părul pieptănat
cu cărare la mijloc.
Datarea: secolele II-III.
H. Daicoviciu, în RomRum, p. 273, nr. G 215 (= Civilta, p. 261, nr.
G 170).
4. Opaiţ (planşa XXXV/2).
Lut ars. Dimensiuni: 6,2 X 4 X 3 cm. Foarte bine păstrat. Numărul
de inventar 1949.
Locul deocoperirii: Potaissa (Turda), Str. Cheii.
Opaiţul, din lut fin, de culoare cenuşie, este turnat. Are un odfiiciu
de alimentare şi unul de ardere. Discul re1Prezintă un personaj masculin,
cu ochii larg deschişi şi pupilele marcate, nasul drept, părul scurt, creţ,
mustaţa şi barţ>a stufoase.
Datarea: secolele II-III.
H. Daicoviciu, în RomRum, p. 273, nr. G 214 (= Civilta, p. 261, nr.
G 171).
5. Căluţ (planşa XXXVI/1).
III. Jucării
Teracotă. Dimensiuni: lungimea 8 cm, înălţimea 6,9 cm. Păstrat parţial.
Numărul de inv·entar 2415/2.
Locul descoperirii: Potaissa (Turda), Str. Cheii.
Piesa, de culoare cărămizie, lucrată prin modelare, reprezintă o jucărie
în forma unui căluţ, cu capul, picioarele şi coada rupte. In regiunea gîtului
se distinge un rest al coamei. Execuţia figurinei este rudimentară.
Datarea: secolele II-III.
Inedit.
6. Căluţ (planşa XXXVI/2).
Teracotă. Dimensiuni: lungimea 9,2 cm, înălţimea 6,2 cm. Păstrat fragmentar.
Numărul de inventar 2415/4.
Locul descoperirii: Potaissa (Turda), în Valea Sîndului.
Jucăria, asemănătoare cu piesa pr·ecedentă, prezintă pe piept şi în
părţile superioare ale picioarelor animalului două hăţuri, ornamentate în
forma unor lanţuri incizate.
Datarea: secolele II-III.
Inedit.
37

7. Căluţ (planşa XXXVI/3).
Teracotă. Dimensiuni: lungimea 8,5 cm, înălţimea 6,5 cm. Conservat
fragmentar. Numărul de inventar 2415/3.
Locul deseaperirii: Potaissa (Turda), Str. Cheii.
Jucăria, ca formă, este aiproaipe identică cu figurina nr. 5. Pe spatele
animalului se distinge un rest al călăreţului (?). Calitatea piesei lasă de
dorit.
Datarea: secolele II-III.
Inedit.
8. Căluţ (planşa XXXVI/4).
Teracotă . Dimensiuni: înălţimea 8,7 cm. Păstrat fragmentar. Numărul
de inventar 2415/1.
Locul descoperirii: Potaissa (Turda), Str. Cheii.
Piesa păstrează doar capul şi gîtul •lung al animalului, destul de îngrijit
modelate.
Datarea: secoJele II-III.
Inedit.
9. Rotiţă (planşa XXXVI/5).
Teracotă. DimenStiuni: dtametrul 10 cm. Bine păstrată. Numărul de inventar
720.
Locul descoperirii: Potaissa (Turda).
Piesa, de culoare cărămizie, lucrată prin modelare, ape cinci spiţe .
Provine, probabil, de la o jucărie în formă de cărucior.
Datarea: secolele ll-III.
H. Daicoviciu, în RomRum, p. 181, nr. E 267 (= Civilta, p. 197, nr.
E 314).
10. Rotiţă (planşa XXXVI/ 6).
Te:riacotă. Dimensiuni: diametrul 8 cm. Bine conservată. Numărul de
inventar 2324.
Locul descoperirii: Potaissa (Turda), Str. Cheii.
Rotiţa este identică cu piesa nr. 9.
Datarea: seoolele II-III.
H. Daicoviciu, în RomRum, 1p. 181, nr. E 266 (= Civilta, p . 198, nr.
E 315).
11. Rotiţă (planşa XXXVI/7).
Teracotă Dimensiuni: diametrul 6 cm. Bine păstrată. Numărul de
inventar 700.
Locul descoperirii: Potaissa (Turda), Piaţa Ecaterina Varga.
Jucăria este asemănătoare cu rotiţele nr. 9-10 şi are nouă spiţe.
38

Datarea: secolele II-III.
H. Daicoviciu, în RămRum, p. 181, nr. E 264 (= Civilta, p. 198, nr.
E 317).
12. Rotiţă (planşa XXXVI/8).
Teracotă. Dimensiuni: diametrul 6 cm. Bine conservată. Numărul de
inventar 90/2.
Locul descoperirii: Potaissa (Turda).
Rotiţa ·este identică cu celelalte trei jucării anterioare, deosebindu-se
de acestea doar prin faptul că are douăsprezece spiţe.
Datarea: secolele II-III.
H . Daicoviciu, în RămRum, p. 181, nr. E 265 (= Civilta, p. 198, nr.
E 316).
:rn

ABREVIERI BIBLIOGRAFICE
ActaMN
ActMuz
AISC
Apulum
ArchErt
Civil ta
EDR
JOAI
= Acta Musei Naipocensis. Cluj, I(1964) şi urm.
= Din activitatea muzee1or. Cluj, 1955, 1956.
= Anuarul Institutului de Studii Clasice. Cluj, I(1928) -
V(1949).
= Apulum, Buletinul Muzeului Regional Alba Iulia. Alba Iulia,
I(1939-1943), II(1943-1945), III(l947-1949), IV(-Studii şi
comunicări, Acta Musei Regionalis Apulensis, 1961), V(l965),
VI(1967), VII/1-2(1968-1969), VIII(1970), IX(1971),
X(1972).
= Archaeologiai Ertesît6. Budapest, 1869 şi urm.
= Civiltâ vomana in Remania. Roma, 1970.
= Ephemeris Dacoromana. Roma, I(1923) - X(1945).
= Jahreshefte des Osterreichischen Archaeologischen Instituts.
Wien, I(1898) şi urm.
ProblMuz = Probleme de muzeografie. Cluj, 1960, [1964].
RevMuz = Revista Muzeelor. Bucureşti, I(l964) şi urm.
Ri:imRum = Ri:imer in Rumănien. Ausstellung des Ri:imisch-Germanischen
Museums Ki:iln und des Historischen Museums Cluj.
Ki:iln, 1969.
SCIV Studii şi cercetări de istorie veche. Bucureşti, I(1950) şi urm.
41

Planşa I. Stelă funerară.
43

46
Planşa IV. Stelă famili a l ă funerar ă.

1
Planşa
V/1-3. Stele funerare fragmentare.
47

I 2
Planşa VI/1-3. Fragmente de stele funerare.
48

1
Planşa VII/1-2. Pereţi
de aedicula.
2
4 Catalog de sculpturi 49

1
Planşa VIII/1-2. Perete lateral de aedicula.
50

Planşa
IX/1-2. Perete lateral de aedicula.
51

f
2
Planşa X/1-2. P ere ţ i laterali de aedicula.
52

2
Planşa XI/1-3. Pereţi laterali de aedicula.
53

1.
Planşa
XII/1-2. Medalioane funerare lucrate aparte.
54

1
2
Planşa XIII/1-4. Coronamente de monumente funerare.
55

1
Planşa XIV/1-2. Lei funerari.
56

f
2
Planşa XV/1-3. Lei funerari.
3
57

1
Planşa
XVI/1-3. Postament de monument funerar.
58

f
Planşa XVII/1-2. Statui funerare. ·
59

2
Planşa
XVIII/1-3. Monumente votive dedicate cultului dionysiac.
60

2
Planşa
XIX/1-2. Piese sculpturale mithriace.
61

1
2
PlanŞa XX/l-'-2. Reliefuri reprezentînd diferite divinităţi .
62

\
Planşa
XXI/1-3. Piese arhitectonice.
63

t
Planşa
XXII/1-4. Capiteluri dorice.
4
64

i
5 Catalo.g de sculpturi
Planşa
XXIllll-3. Capiteluri dorice.
65

1
j
Planşa XXIV/1-3. Capiteluri dorice.
66

. 1';.
f
Planşa
2
XXV/1-2 . . Capiteluri ionice.
67

Planşa XXVI/1-4. Capiteluri corintice.
68

f
Planşa
XXVII/1-3. Capiteluri corintice.
69

i
Planşa
XXVIII/1-3. Capiteluri corintice.
70

1
Planşa
XXIX/1-4. Fragmente de monumente sculpturale neidentificate.
71

1
2
4
3
Planşa
XXX!l-4. Piese sculpturale fragmentare neidentificate.
72

t -
Planşa XXXI/1-3. Statue tă de bronz reprezentînd pe zeul Mars.
73

t
Planşa
4
XXXII/1-4. Figurine votive din teracotă.
74

2
Pianşa XXXIII/1-3. Materiale de construcţie ornamentate.
75

Planşa XXXIV/1-3. Vase decorate.
76

i
Planşa XXXV/1-2. Opaiţe cu reprezentări antropomorfe.
77

6
Planşa XXXVI/1-8. Jucării din teracotă.
78

CUPRINS
CUV!NT INTRODUCTIV . . . . .
MONUMENTE DE PIATRĂ
A. MONUMENTE FUNERARE
I. Stele (lespezi) . . . .
II. Pereţi de aedicula
III. Medalioane lucrate aparte
IV. Coronamente de monumente
V. L_ei apotropaici . . . .
VI. Postamente de monumente
VII. Statui . . . . .
B. MONUMENTE VOTIVE . . .
C. PIESE ARHITECTONICE . .
D. PIESE SCULPTURALE NEIDENTIFICATE .
PIESE DIN BRONZ . . . .
PIESE DIN TERACOTĂ
A. FIGURINE VOTIVE
B. MATERIALE DE CONSTRUCŢIE
ORNAMENTATE ...... .
C. OBIECTE DE UZ CASNIC DECORATE
I. Vase. .
II. Opaiţe . . . . .
III. Jucării . . . .
ABREVIERI BIBLIOGRAFICE .
PLANŞE .. . ..... .
5-6
7-11
11-15
15-16
16
16-17
18
18
19-21
21-28
28-30
31
33-34
35
36
36-37
37-39
41
43-78
79