40de pagini - Actualitatea irl

A
www.actualitateairl.com * info@actualitateairl.com * 086 166.02.82
n Simona PASCU
Ştiri pe scurt
ACTA în Parlamentul
European
O petiţie în care euro-deputaţii sunt îndemnaţi să
respecte libertatea Internet-ului şi să respingă ratificarea
acordului multilateral ACTA a fost primită, marţi, la
Parlamentul European, fiind semnată de 2, 5 milioane de
persoane din întreaga lume, informează un comunicat oficial.
„Primirea unei petiţii semnate de peste două milioane de
persoane ne conferă o mai mare responsabilitate”, a declarat
preşedintele Comisiei pentru Petiţii, Eminia Mazzoni.
Parlamentul European a iniţiat de curând dezbaterile pe
tema ACTA. Documentul va fi analizat în mod minuţios,
ţinând cont de toate preocupările. Petiţia a fost prezentată de Alex Wilks, Pascal Vollenweider
şi Anne Agius, în numele organizaţiei Avaaz. Comisia pentru Petiţii se va pronunţa în legătură
cu admisibilitatea cererii cu ocazia viitoarei sale reuniuni, pe 19-20 martie.
Asalt pe Otopeni
Cel mai mare aeroport din ţară, Henri Coandă (Otopeni) îşi va majora traficul de pasageri
cu 45 - 47% din 25 martie, data la care toate cursele low-cost operate în prezent de pe
Aeroportul Aurel Vlaicu (Băneasa) se vor muta pe Henri Coandă. Celor 102 avioane care
decolau în medie în fiecare zi de pe Otopeni li se vor adăuga alte 35 de curse ale Blue Air sau
Wizz Air, potrivit unei analize realizate de ZF. Această mutare a curselor low-cost ar putea
creşte traficul de pasageri cu 45 - 47% anul acesta dacă numărul de curse efectuate încă din
2011 şi gradul de încărcare al avioanelor vor rămâne similare cu cele de anul trecut. Astfel,
celor cinci milioane de pasageri care soseau sau plecau cu avioanele companiilor aeriene de
linie regulată de pe aeroportul Otopeni, după cum arată datele de trafic aferente anului trecut,
li se vor adăuga 2,4 milioane de pasageri pe care îi transportă anual companiile low-cost Wizz
Air şi Blue Air. Această cifră este aferentă traficului înregistrat anul trecut pe Aeroportul Aurel
Vlaicu (Băneasa), însă ar putea suferi variaţii în funcţie de cererea pentru bilete de avion de
anul acesta.
Nu există date cu privire la numărul exact de zboruri pe care le vor efectua avioanele com -
paniilor ae riene în pro gramul de vară de anul acesta, însă datele de anul trecut arată că pe
aeroportul Otopeni se înregistrau 74.500 de mişcări (de co lări şi aterizări), în timp ce pe aero -
portul din Băneasa se înregistrau 26.000 de mişcări, potrivit datelor de la Compania Naţională
de Aeroporturi Bucureşti. Adică în medie de pe cel mai mare aeroport din ţară au decolat zilnic
anul trecut 102 avioane şi au aterizat tot 102 avioane, în timp ce de pe aeroportul din Băneasa
au decolat 71 de avioane şi tot atâtea au aterizat.
Premieră medicală
O echipă multi-disciplinară a efectuat în
premieră la Spitalul Bagdasar-Arseni o intervenţie
complexă de implantare de electrozi intracerebrali
având ca scop identificarea exactă a locului în care
se află focarul epileptic şi extragerea acestuia.
Metoda folosită se nu me -
şte „stereoelectroen cefalo -
grafie” şi a fost pusă la punct
de către o echipă de medici
francezi condusă de Jean
Talairach şi Jean Bancaud, în
Spitalul Saint Anne din Paris la mijlocul anilor '70. Pacientul povesteşte
că a fost condamnat la epilepsie din naştere. S-a născut cu o leziune pe
creier şi la 12 ani a suferit prima criză care l-a doborât. Au urmat ani de
tratamente în zadar. Acum, la 36 de ani, bărbatul încă se trezeşte cu
teama că va fi înfrânt de crizele de epilepsie, cam zece la număr în fiecare
lună, potrivit site-ului Stirileprotv.ro.
Medicii au intrat marţi dimineaţă în sala de operaţii a Spitalului
Bagdasar Arseni. Intervenţia e una complicată şi migăloasă. Nici un vas
de sânge de pe creier nu trebuie atins. O asemenea operaţie poate fi o
şansă pentru cei aproape 500.000 de bolnavi din România. Cu atât mai
mult cu cât rata de vindecare a pacienţilor trataţi cu această metodă este
actualitatea irl
de 90%. Costul final depăşeşte 10.000 de
euro. Pentru bolnavul operat la Bagdasar va
plăti Ministerul Cercetării şi Casa Naţională
de Asigurări de Sănătate.
Intervenţia s-a încheiat cu bine. Cel mai
probabil joi pacientul va fi transportat la
Spitalul Universitar, unde va fi testat două
săptămâni. Concret, neurologii îi vor urmări
activitatea creierului pentru a putea delimita
clar zona din care pornesc crizele.
Odată depistată această zonă bărbatul
va reveni în sala de operaţii pentru a i se
scoate electrozii. De data aceasta însă
vorbim despre o intervenţie scurtă, de
maxim 15 minute, cu anestezie locală. După
alte opt săptămâni va avea loc poate cea
mai importantă operaţie: extragerea
focarului epileptic, care ar trebui să ducă la
vindecarea bolnavului.
Timp de peste 30 ani metoda a fost
folosită în centrele moderne de chirurgie a
epilepsiei din Franţa şi Italia cu rezultate
spectaculoase, care au consacrat-o ca pe o
procedură sigură şi cu mare randament în ce
priveşte delimitarea focarului epileptic, care
apoi poate fi rezecat chirurgical fără
afectarea zonelor funcţionale ale creierului.
România se află printre primele ţări care
adoptă această metodă a cărei dificultate
constă în a reuşi implantarea electrozilor fără
a afecta vasele de sânge ale creierului şi a
feri pacientul de complicaţii hemoragice n
5