COMISIA JUDETEANA DE APARARE - Apele Romane
COMISIA JUDETEANA DE APARARE - Apele Romane
COMISIA JUDETEANA DE APARARE - Apele Romane
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
COMITETUL JU<strong>DE</strong>ŢEAN PENTRU<br />
SITUAŢII <strong>DE</strong> URGENŢĂ<br />
SATU MARE<br />
Grupul de suport tehnic pentru<br />
apărarea împotriva inundaţiilor,<br />
fenomenelor meteorologice periculoase<br />
şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice<br />
MEMORIU<br />
privind planul de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor<br />
meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice<br />
al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Satu Mare<br />
2010-2013<br />
GENERALITATI<br />
Apararea impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice<br />
periculoase si accidentelor la constructiile hidrotehnice reprezinta o activitate<br />
de protectie civila, de interes national, datorita implicatiilor negative sociale,<br />
economice si ecologice pe care acestea le pot produce si constituie o sarcina<br />
permanenta pentru organele centrale si locale ale administratiei de stat si<br />
pentru toti agentii economici interesati in apararea impotriva inundatiilor si<br />
gheturilor.<br />
Apararea impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase<br />
si accidentelor la constructiile hidrotehnice cuprinde toate masurile care se<br />
iau pentru prevenirea, combaterea si lichidarea efectelor daunatoare ale:<br />
a. inundatiilor provocate de :<br />
- revarsarea cursurilor de apa datorita cresterii debitelor<br />
sau blocajelor de gheturi sau flotori;<br />
- ape meteorice ( ploi, topirea zapezii, etc.)<br />
- accidente la constructiile hidrotehnice<br />
b. excesului de umiditate din sol;<br />
c. apele mari care provoaca eroziuni in albie;<br />
d. gheturi<br />
precum si urmatoarelor fenomene meteorologice periculoase :<br />
- ploi torentiale;<br />
- ninsori abundente;<br />
- furtuni si viscol;<br />
- depuneri de gheata, chiciura sau polei<br />
- gheturi timpurii sau tirzii si grindina.
2<br />
Apararea impotriva inundatiilor se realizeaza prin lucrari hidrotehnice cu<br />
rol de aparare si prin masuri preventive, actiuni operative in perioadele de<br />
inundatii si prin masuri dupa trecerea acestora.<br />
Suprafetele de teren expuse inundatiilor constituie zone inundabile<br />
care se impart in :<br />
- zone aparate inpotriva inundatiilor prin lucrari speciale ca: indiguiri,<br />
acumulari, amenajari de albii, desecari, lucrari de aparare impotriva apelor de<br />
pe versanti, etc;<br />
- zone in regim liber de inundatie, neaparate impotriva inundatiilor<br />
prin lucrari ;<br />
Constituie obiective de aparat;<br />
- asezarile omenesti si bunurile de orice fel de pe aceste suprafete<br />
- agenti economici care au terenuri proprii pe care se gasesc bunuri<br />
(obiective ) afectate de fenomene hidrometeorologice daunatoare;<br />
- unitati sau subunitati subordonate organelor centrale si locale ale<br />
administratiei de stat care au teritorii proprii pe care se gasesc bunuri (<br />
obiective ) care pot fi afectate;<br />
- incinte indiguite si unitatile de desecare ;<br />
- santierele de orice fel din zonele afectate.<br />
Organizarea, coordonarea si controlul activitatii de aparare impotriva<br />
inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la<br />
constructiile hidrotehnice se realizeaza prin Comitetul central pentru situatii<br />
de urgenta organizat pe linga Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor.<br />
In teritoriu, la nivel de judet apararea se realizeaza prin Comitetul<br />
Judetean pentru situatii de urgenta – Grupul de suport tehnic pentru apărarea<br />
împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor<br />
la construcţiile hidrotehnice.<br />
Aplicarea masurilor operative de aparare se realizeaza in mod unitar<br />
in baza planurilor de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor<br />
meteorologice periculoase si accidentelor la constructiile hidrotehnice la nivel<br />
de judet.<br />
Planul judeţean de apărare împotriva inundaţiilor s-a întocmit în<br />
conformitate cu prevederile Ordinului Ministrului Administraţiei şi Internelor nr.<br />
638/2005 şi al Ministrului Mediului şi Gospodăriiri Apelor nr. 420/2005.<br />
PREZENTAREA JU<strong>DE</strong>ŢULUI SATU MARE<br />
1. Caracterizarea fizico – geografică<br />
Judetul Satu Mare este asezat in partea de NV a tarii si se invecineaza<br />
in partea de N cu Ucraina, in S cu judetul Salaj si Bihor, in E cu jud.<br />
Maramures si in V cu R. Ungara si jud. Bihor.<br />
Pe raza jud. Satu Mare se intilnesc toate formele de relief si anume :<br />
zone muntoase, zone colinar – depresionare si zone de cimpie.
3<br />
In planul judetean ordonarea comisiilor locale s-a facut incepind din<br />
nordul judetului spre sud si pe urmatoarele bazine hidrografice:<br />
- cursuri de apa ce traverseaza frontiera de stat cu R Ucraina si se<br />
varsa in Batar: Tarna – Batarci;<br />
- bazinul hidrografic al r. Tur<br />
- bazinul hidrografic al r. Somes<br />
- bazinul hidrografic al r. Crasna<br />
- bazinul hidrografic al r. Ier<br />
Relieful<br />
In bazinul hidrografic Tisa – Tur de pe raza jud. Satu Mare se<br />
intilnesc toate formele de relief : zona muntoasa cu altitudini de peste 800 m,<br />
zone colinar- depresionare cu altitudini intre 400 – 800 m si zone de cimpie<br />
cu altitudini cuprinse intre 200 – 300 m.<br />
Aceasta configuratie geografica determina in mare masura clima<br />
bazinului si imprima cursurilor de apa un regim de scurgere specific, oarecum<br />
diferit de a altor cursuri ( panta mare si regim de scurgere torentiala in partea<br />
superioara a cursurilor si viituri puternice in partea inferioara a<br />
acestora ).<br />
Formatiunile geograice intilnite sunt diferentiate si anume : in zonele<br />
muntoase se intilnesc roci sedimentare, andezitice, etc, in zonele<br />
depresionare, vai, terase, luncile riurilor sunt localizate depozite sedimentare<br />
cu mare permeabilitate si fiabilitate.<br />
In bazinul hidrografic Somes-Crasna pe raza jud. Satu Mare se<br />
intilneste numai zona de cimpie, avind inaltimea de 120 m in lunca r. Somes<br />
si 115 m in lunca r. Crasna.<br />
Cimpia Somesului prezinta o suprafata aproape plana si este constituita<br />
din aluviuni, depozite sedimentare brazdate de microdepresiuni ce reprezinta<br />
albii vechi parasite ale r. Somes.<br />
In apropierea r. Somes pe aluviunile depuse s-au format soluri<br />
aluvionare brune in diferite stadii de intelenire. In urma lucrarilor de desecare<br />
executate excesul de apa de la suprafata a fost inlaturat. Relieful si pedologia<br />
zonei au determinat pentru cursul r. Somes si Homorodul Nou formarea unor<br />
albii cu un traseu sinuos si maluri abrupte cu accentuate fenomene de<br />
surpare.<br />
Zona de lunca insoteste tot cursul r. Somes si afluentii principali.<br />
Bazinul hidrografic Ier este situat intre bazinele Crasna si Beretau,<br />
avind o orientare N-E si S-V.<br />
Terenurile plane, aparate prin lucrari de imbunatatiri funciare fac parte<br />
din Cimpia de Vest a tarii, cu o altitudine medie de 80 – 190 m , formata din<br />
aluviuni, cu vai putin adinci, cu albii nestabile, cu lunci lungi si mlastinoase.
4<br />
In zona de cimpie panta terenului, in directia de scurgere si<br />
panta albiilor vailor este foarte redusa. Din aceasta cauza cursurile de apa isi<br />
micsoreaza viteza de scurgere si au o tendinta de divagare foarte pronuntata.<br />
2. Regimul meteorologic şi hidrologic<br />
a. Factorii climaterici :<br />
Judetul Satu Mare are o clima continentala cu influenta baltica in zona<br />
montana si continentala cu influenta oceanica in zona de cimpie.<br />
Temperatura medie anuala este de + 9,4 C, cu o valoare minima de -2<br />
C in luna ianuarie si maxima in luna iulie de +21 C. Aceasta repartizare a<br />
temperaturilor determina aparitia primelor ingheturi, in prima jumatate a lunii<br />
noiembrie si ultimele la sfirsitul lunii martie cind apare si fenomenul de pornire<br />
a gheturilor. In cursul anului se inregistreaza cca. 120 zile cu temperaturi sub<br />
0 C .<br />
Vinturile In bazinul r. Somes cele mai frecvente sunt din directiile; S-E<br />
S-V, N-V. Viteza medie inregistrata a fost de 3 m/s pentru vintul din directia<br />
S-V. Masele de aer cald care transporta si precipitatii se deplaseaza pe<br />
directia S-V avind provenienta mediteraniana . Iarna masele de aer reci se<br />
misca de la N-E fiind de provenienta siberiana.<br />
In bzazinul r. Tur vinturile cele mai frecvente sunt din directia N-V.<br />
Viteza maxima este de 3 m/s determinind formarea valurilor.<br />
In bazinul r. Crasna si Ier vinturile cele mai frecvente sunt din directia S-V si<br />
N-V. Viteza maxima inregistrata pe directia S-V a fost de 3,4 m/s, determinind<br />
aparitia fenomenului de batai de valuri.<br />
Precipitatiile In B.H. Somes precipitatiile maxime cazute s-au<br />
inregistrat in luna mai 1970, fiind de 127,1 mm. Frecventa maxima a ploilor a<br />
fost in perioada ianuarie 1954 – iulie 1955 de 241 zile ploioase.<br />
Media anuala a precipitatiilor este de 640 mm.<br />
In B.H. Crasna si V. Ierului media anuala a precipitatiilor pe o perioada<br />
de 56 de ani este de 654 mm. Precipitatiile maxime cazute au fost inregistrate<br />
in anul 1970, in lunile mai si iunie. Repartizarea precipitatiilor de 654 mm se<br />
face astfel : 130 mm iarna, 150 mm primavara, 217 mm vara si 157 mm<br />
toamna.<br />
In B.H. Tur media generala a precipitatiilor este de 640 mm.<br />
Precipitatiile maxime se inregistreaza in perioada martie, aprilie si mai.<br />
Precipitatiile pot avea un caracter torential insumind valori mari intr-o<br />
perioada foarte scurta.<br />
Perioada prcipitatiilpr abundente coincide cu topirea zapezii.<br />
Analizind situatia climaterica a jud. Satu Mare putem trage<br />
urmatoarele concluzii:<br />
- pornirea gheturilor are loc la sfirsitul lunii februarie;<br />
- precipitatiile pot avea caracter torential.
. Reteaua hidrografica<br />
5<br />
I - B.H. Tisa<br />
Pe teritoriul jud. Satu Mare cursurile de apa din B.H. Tisa au o lungime<br />
de 429 km si o suprafata de 1327 kmp.<br />
Cursurile de apa din acest bazin se pot imparti in:<br />
- cursuri care se varsa peste granita in Batar, cu o lungime de 44<br />
km, pe teritoriul jud. Satu Mare si cuprinde: pr. Batarci, Tarna Mare, Tarna<br />
Mica, Eger si Hodos;<br />
- r. Tur cu afluenti, cu o lungime totala de 385 km pe teritoriul jud.<br />
Satu Mare, din care 68 km r.Tur.<br />
B.H. Tur este situat in partea de N a jud. Satu Mare si este marginit la E<br />
si S de bazinul r. Sapinta, iar la V si N de granita de r. Ungara si Ucraina.<br />
Suprafata totala a bazinului este de 1144 kmp si este repartizata intre<br />
doua mari unitati de relief: munte ( 35% ) si cimpie (65%). In zona de munte<br />
se incadreaza partea vestica a Muntilor vulcanici Oas, iar in cimpie o parte<br />
din NV Cimpiei Tisei.<br />
R.Tur izvoreste din Muntii Oas la o altitudine de 1050 m si se varsa in<br />
Tisa pe teritoriul R. Ungare, cu o directie de curgere de la E la V.<br />
Bazinul hidrografic al r Tur cuprinde:<br />
- pentrul cursul superior o zona de munte cu inaltimi pina la 1000<br />
m cu pante de scurgere mari si sectiuni inguste;<br />
- pentru cursul mijlociu o zona de deal cu inaltimi intre 400 – 600<br />
m, cu versanti ce prezinta forme avansate de eroziuni. In perioada ploilor<br />
torentiale afluentii r. Tur si in reteaua de desecare au loc scurgeri torentiale<br />
determinind formarea unor niveluri ridicate pe reteaua de desecare si a unor<br />
viituri apreciabile de scurta durata pe afluenti si r. Tur;<br />
- pe cursul inferior o zona de cimpie cu pante mici ( pina la 1%0)<br />
si viteza descurgere redusa.<br />
R Tur are in general o albie majora larga, limitata in prezent de diguri,<br />
aval de acumularea Calinesti, iar albia minora puternic meandrata, in special<br />
partea inferioara, pina la frontiera.<br />
Pentru reglarea debitelor, pe r. Tur a fost amenajata ac. Calinesti, in<br />
dreptul localitatii cu acelasi nume.<br />
Afluentii principali ai r. Tur in partea amonte de ac. Calinesti sunt: v.<br />
Rea, Lechincioara, V. Alba, V. Strimba care sunt amenajati in partea<br />
inferioara, iar in aval de acumulare: pr. Talna si pr. Turt.<br />
Regimul de scurgere in bazinul de receptie si pe r. Tur este influentat<br />
de :<br />
- relieful diferentiat pe lungimea cursului ce determina scurgeri rapide in<br />
partea superioara (amonte de ac. Calinesti) si reduse pe cursul inferior (aval<br />
de acumulare);<br />
- afluentii care provoaca cresteri rapide a nivelului datorita caracterului<br />
torential al scurgerii.
II - B.H. Somes – Crasna<br />
6<br />
Principalele cursuri de apa din acest bazin sunt Somes si Crasna.<br />
R. Somes izvoreste din Muntii Rodnei si colecteaza apele de pe<br />
versantii nordici ai Podisului Transilvaniei.<br />
R.Somes ia nastere prin unirea Somesului Mare cu Somesul Mic.<br />
Somesul Mare izvoreste din Culmea Suhardului si are o lungime de 130<br />
km pina la Dej, unde se uneste cu Somesul Mic si formeaza R. Somes.<br />
Somesul Mic care se formeaza, in dreptul loc. Gilau din unirea<br />
Somesului Cald cu Somesul Rece, isi are izvoarele sub Piatra Arsa din Muntii<br />
Bihorului si are o lungime de 178 km.<br />
R. Somes se varsa in r. Tisa pe teritoriul R. Ungare.<br />
Lungimea totala a R. Somes pe teritoriul tarii noastre este de 376 km<br />
din care pe teritoriul jud. Satu Mare este de 83,4 km ( din care 18,9 km<br />
comun cu jud. Maramures ) avind cota cea mai inalta de 1280 mdM la izvoare<br />
si cea mai joasa de 119 mdM, rezultind o panta medie de 3‰.<br />
Pe raza jud. Satu Mare panta r. Somes variaza intre 4 – 2‰.<br />
Riul este indiguit pe ambele maluri de la frontiera pina in dreptul loc.<br />
Caraseu pe malul sting si pina la limita cu jud. Maramures pe malul drept.<br />
Afluentii principali ai r. Somes pe raza jud. Satu Mare sunt : Rodina,<br />
Valea Vinului, Valea Morii Homorodul Nou si Homorodul Vechi.<br />
Homorodul Nou este un afluent artificial al r. Somes avind o lungime de<br />
34 km si colecteaza apele de pe o suprafata de 302 kmp.<br />
R. Crasna izvoreste din Muntii Mesesului, jud. Salaj si are o lungime<br />
totala de 134 km pina la frontiera cu R. Ungara, din care 61 km pe teritoriul<br />
jud Satu Mare , avind cota cea mai inalta la izvoare de 557 mdM si cea mai<br />
joasa de 113 mdM cu o panta medie de 3‰.<br />
Daca la intrarea in jud. Satu Mare r. Crasna are o panta de 6‰ pina la<br />
frontiera panta coboara pina la 1‰ ceea ce face ca la frontiera scurgerea sa<br />
fie foarte lenta.<br />
Pina in dreptul com. Supur traseul r. Crasna trece printr-o zona<br />
deluroasa si are o forma sinuoasa. SE varsa in Tisa pe teritoriul R. Ungare.<br />
R. Crasna este indiguit pe ambele maluri pe toata lungimea din jud.<br />
Satu Mare.<br />
Afluentii principali ai r. Crasna pe raza jud. Satu Mare sunt: Maja,<br />
Cerna si Maria, care sunt afluenti de dreapta.<br />
Analizind repartitia scurgerii in bazinul Somes – Crasna se constata ca<br />
exista o strinsa corelatie intre valorile scurgerii specifice medii, maxime si<br />
minime si altitudinea medie a bazinului hidrografic. Aceasta corelatie arata ca<br />
valorile cele mai mari ale scurgerii specifice se intilnesc in zonele muntoase,<br />
iar valorile cele mai mici in zonele joase de deal si de cimpie. Astfel<br />
scurgerea medie specifica variaza intre 40 l/mp in zonele Muntilor Rodnei si 2<br />
l/mp in cimpia din vestul bazinului. Pentru scurgerea specifica maxima,<br />
valorile variaza intre 200 l/s/kmp in zonele muntoase inalte pentru bazinele cu
7<br />
suprafetele intre 100 – 2000 kmp si 250 – 300 l/s/kmp in zonele joase ale<br />
bazinului.<br />
O alta concluzie care se poate trage este aceea ca in toate cazurile<br />
formarea viiturilor pe r. Crasna se datoreste regimului torential al afluentilor<br />
luind in considerare si marimea suprafetelor care preia debitele de apa<br />
rezultate in urma ploilor torentiale, precum si de microrelieful brazdat de<br />
multe vai care sunt practic afluentii Crasnei.<br />
In zona strangulata de diguri pe cursul inferior, adica pe toata lungimea<br />
din jud. Satu Mare, se produc niveluri ridicate de apa intr-un timp relativ scurt<br />
ceea ce determina declansarea actiunilor de aparare.<br />
III - B.H. Crisuri<br />
B. H. Crisuri este situat in partea de vest a tarii cu orientare generala E-V.<br />
Principalul curs de apa din B.H. Crisuri de pe raza jud. Satu Mare este<br />
Valea Ierului.<br />
Lungimea cursurilor de apa din jud. Satu Mare este 276 km. Valea<br />
Ierului are o lungime de 52 km in jud. Satu Mare, cu o altitudine cuprinsa intre<br />
200 – 110 m, cu o panta medie de 1%0 si este sfluent al pr. Barcau din jud.<br />
Bihor cu confluenta in R. Ungara.<br />
Afluentii principali ai v. Ierului sunt: Cubic, Chechet, Sinmiclaus,<br />
Santau, Sarvazel, Pr. Morii, Zimoias. Panta medie a acestora este cuprinsa<br />
intre 18 – 2‰.<br />
Regimul de scurgere in bazinul de receptie si de pe v. Ierului este<br />
influentat de schimbarile survenite in timp, care in principal sunt:<br />
- capacitate mica de retinere a apei in bazinul superior;<br />
- capacitatea inferior mica de transport a albiei indiguite pe cursul<br />
inferior.<br />
Formarea viiturilor pe v. Ier are loc in perioadele: martie – aprilie, o<br />
data cu topirea zapezii, aprilie – mai, noiembrie – decembrie cind precipitatiile<br />
cad in cantitati mari.<br />
3. Scurt istoric al evenimentelor si pagubele produse<br />
Cele mai mari pagube produse de inundatii pe raza jud. Satu Mare au<br />
fost cele din perioada mai – iunie 1970.<br />
In cursul lunilor mai si iunie 1970 pe raza jud. Satu Mare s-au inregistrat<br />
niveluri foarte ridicate pe cursurile de apa ; Somes, Tur si Crasna cit si pe o<br />
serie de afluenti ai acestora, care au dus la inundarea a importante suprafete<br />
de teren agricol, localitati, cai de comunicatii, etc, producind pierderi<br />
importante in economia judetului.<br />
In luna mai 1970 inundatii de mari proportii s-au inregistrat in bazinele r.<br />
Somes si Tur iar in luna iunie pe r. Crasna.<br />
Fenomenul neobisnuit pentru judetul nostru a fost determinat de<br />
caderea unor precipitatii in cantitati nemaiintilnite in perioada 10 -13 mai 1970
8<br />
care au atins intensitati ajungind pina la 100 l/mp in 24 de ore, adica de 2-3<br />
ori volumul total al precipitatiilor care normal cad intr-o luna. In plus in<br />
perioada 1-10 mai 1970 in zona muntoasa au cazut ninsori depasind pe<br />
alocuri 3 m inaltime. Valul imediat de caldura care a urmat a determinat<br />
topirea acestei zapezi care s-a adaugat la precipitatiile cazute in ultima<br />
perioada care s-a suprapus pe un sol cu umiditate excesiva, datorita faptului<br />
ca in intervalul de timp de 2- 3 luni anterior ploii care a generat viitura, s-a<br />
depasit de 2-3 ori normala precipitatiilor cazute in aceasta zona.<br />
Din cauza acestei umiditati excesive a solului, 60 – 80 % din volumul<br />
precipitatiilor s-au scurs din bazinele de receptie ale r. Somes si Tur adunind<br />
in albiile riurilor miliarde mc de apa care s-au abatut asupra oraselor, satelor<br />
aducind muneroase pagube umane si materiale.<br />
Intensitatea mare a ploilor, simultaneitatea caderii lor pe un teritoriu<br />
intins de peste 15 mii kmp numai in bazinul r. Somes, precum si conditiile de<br />
scurgere au determinat niveluri catastrofale pe r. Somes si Tur si pe teritoriul<br />
jud. Satu Mare, care au depasit cu mult nivelurile inregistrate pina in prezent<br />
pe aceste riuri.<br />
Cu toate eforturile umane si materiale depuse pentru a impiedica<br />
deversarea si ruperea digurilor, catastrofa nu a putut fi impiedicata. Motivul<br />
principal a fost ca digurile existente in 1970 pe r. Tur, Somes si Crasna au<br />
fost dimensionate si construite pentru o rezistente la debite de inundatie ce<br />
pot sa apara cel mult o data la 100 de ani ceea ce pe r. Somes ar fi<br />
corespuns unui debit de 2000 mc/s, ori viitura din mai 1970 a depasit debitul<br />
de 3400 mc/s. Pentru ca acest debit sa se scurga numai intre diguri ar fi<br />
trebuit ca digurile sa fie suprainaltate pe toata lungimea lor cu 1-1,5 m intr-un<br />
timp de numai 6-8 ore cit a fost la dispozitie dupa anuntarea prognozei de<br />
900 cm la mira Satu Mare, lucru care a fost imposibil de realizat.<br />
In urma revarsarilor ce au avut loc cu incepere din data de 13 mai 1970<br />
pe afluentii din zona de deal a cursurilor de apa din judet apele au produs o<br />
serie de deteriorari la imobilele din zona neamenajata, iar prin cresterea<br />
nivelurilor pe r. Tur si r. Somes in zilele de 13 si 14 mai 1970 in zona aval,<br />
revarsarile peste dig au produs brese in corpul digurilor, eroziuni de taluz si<br />
mal cit si infiltratii in corpul digurilor.<br />
Dupa retragerea apelor s-a constatat ca pe r. Tur bresele erau in nr. de<br />
8 bucati, toate intre km 0+000-6+000 incepind de la frontiera, iar pe r. Somes<br />
un nr. de 10 brese pe malul drept in zona localitatilor Berindan. Cucu,<br />
Martinesti, municipiul Satu Mare si Dara, respectiv 2 brese pe malul sting in<br />
zona loc. Apateu.<br />
La mai putin de o luna de la data producerii catastrofei, data la care inca<br />
nici nu s-a reusit sa se inchida bresele creeate prin diguri, o noua viitura de o<br />
amploare mai mica pe r. Somes dar mult mai mare pe r. Crasna se<br />
inregistreaza pe teritoriul jud. Satu Mare.<br />
Avind in vedere ca aceasta a doua viitura de pe r. Somes a fost de<br />
proportii mai mici, pe r. Crasna desi s-au inregistrat niveluri extraordinare,<br />
faptul ca propagarea undei de viitura s-a facut intr-un timp mai mare decit pe<br />
celelalte cursuri, a fost posibila luarea masurilor nacesare de interventie.
9<br />
Cu toate masurile luate datorita nivelurilor extraordinare inregistrate<br />
pe r. Crasna s-au produs deversari peste coronamentul digului in zona<br />
localitatii Craidorolt pe 350 m, iar datorita lucrarilor de suprainaltare s-a evitat<br />
deversarea apei pe cca. 11 km de dig.<br />
Rupturi de dig s-au produs in zona localitatii Craidorolt pe o lungime de<br />
100 m si in zona localitatii Lucaceni pe digul Agerdo pe o lungime de 12 m.<br />
Au aparut deasemeni infiltratii prin dig care au insumat 5500 m din care cele<br />
mai multe au fost semnalate in zona comunei Berveni.<br />
In urma inundatiilor din lunile mai si iunie 1970 obiectivele principale si<br />
suprafetele afectate de pe raza judetului Satu Mare au fost:<br />
- 19 localitati inundate total<br />
- 34 localitati inundate partial<br />
- 23.066 case inundate<br />
- 3.557 case distruse<br />
- 1.823 case avariate<br />
- 84 poduri si podete distruse sau avariate<br />
- 380 km drumuri asfaltate + pietruite afectate sau<br />
distruse<br />
- 50 km CF avariate<br />
- 84 km linii telefonice si electrice afectate<br />
- 177.233 ha terenuri inundate.<br />
Dupa 1970 au fost refacute lucrarile de aparare afectate si au fost<br />
suprainaltate digurile de pe r. Somes. Tur si Crasna.<br />
Pe r. Somes s-au continuat lucrarile de indiguire pe ambele maluri si<br />
anume pe malul drept pina la limita cu jud. Maramures iar pe malul sting pina<br />
in dreptul loc. Caraseu.<br />
Pe r. Tur pina in 1975 au fost suprainaltate digurile intre frontiera si<br />
continuate digurile pina in dreptul loc. Calinesti unde s-a executat si o<br />
acumulare pentru atenuarea undelor de viitura. Au fost indiguiti in partea<br />
inferioara a bazinului si afluentii r. Tur.<br />
Pe r. Crasna in perioada 1980-1983 au fost continuate lucrarile de<br />
indiguire pina la limita cu jud. Salaj si s-a executat si un polder pe malul drept<br />
in dreptul loc. Moftinu Mare care are rolul de a prelua volumul de apa ce<br />
depaseste nivelul de 5% pe r. Crasna.<br />
Au fost indiguiti in partea inferioara si afluentii r. Crasna de pe raza<br />
judetului.<br />
Dupa 1970 au mai avut loc viituri pe r. Somes si Tur dar nici una nu a<br />
fost de proportia celei din 1970.<br />
Pe r. Crasna insa au avut loc doua viituri in care s-au inregistrat niveluri<br />
istorice si anume: una in 1989 cind au fost depasite digurile in zona Craidorolt<br />
si s-a rupt digul de contur al polderului Moftin si a doua viitura a fost in 2000<br />
cind la mira Domanesti s-a inregistrat nivelul istoric de 658 cm (07.04.2000).<br />
Pagubele produse de inundatiile ce au avut loc dupa 1970 au fost<br />
incomparabil mai mici decit cele din 1970.
10<br />
Cele mai mari pagube au fost produse in special de apele interne<br />
provenite din ploi sau topirea zapezilor care au dus la inundarea unor<br />
gospodarii si a unor suprafete destul de mari de terenuri agricole.<br />
4. Prezentarea principalelor constructii hidrotehnice cu rol<br />
de aparare impotriva inundatiilor<br />
B.H. TISA<br />
Lucrarile cu rol de aparare din acest bazin sunt : indiguiri, acumulari,<br />
regularizari si desecari.<br />
Lucrarile de indiguire din B.H. Tur au inceput inca din anul 1956 prin<br />
executarea digurilor r. Tur aval de localitatea Adrian pina la frontiera cu<br />
Ungaria si Ucraina, continuate dupa inundatiile din 1970 cu suprainaltarea<br />
celor existente si indiguirea r. Tur in amonte, pina in dreptul localitatii Tur si<br />
indiguirea afluentilor sai in partea inferioara a acestora.<br />
Dimensionarea digurilor de pe r. Tur s-a facut la asigurarea de 2% intre<br />
acumularea Calinesti si frontiera cu Ungaria si de 5% amonte de acumulare.<br />
Inaltimea medie a digurilor variaza intre 1-2,5 m, iar latimea la coronament<br />
este in medie de 3 m.<br />
In 1972 a fost data in exploatare acumularea permanenta Calinesti Oas<br />
care are ca scop principal atenuarea undelor de viitura de pe r. Tur.<br />
Caracteristicile barajului sunt redate in planul de aparare si in planul de<br />
avertizare alarmare care fac parte integranta din planul judetean.<br />
In perioada 1978-1981 au fost amenajate si pr. Batarci, Tarna Mare,<br />
Tarna Mica si Dobrusa, cursuri care fac parte din B.H. Tisa dar se varsa<br />
peste granita in r. Batar.<br />
Reteaua de canale de desecare de pe raza jud. Satu Mare se afla in<br />
administrarea ANIF Sucursala Satu Mare, iar pentru aceasta exista plan de<br />
aparare pe sisteme hidrotehnice care face parte integranta din planul de<br />
aparare judetean.<br />
Caracteristicile canalelor de desecare se regasesc in planul de aparare<br />
a lucrarilor se desecare.<br />
Evacuarea apelor din incinta aparata se face prin descarcatorii din<br />
corpul digurilor, prevazuti cu clapeti cu inchidere automata sau stavile plane<br />
cu actionare manuala si prin statiile de pompare din sistemul de desecare.<br />
In bazinul Tisa sunt amplasate 12 centre gospodaresti in administrarea<br />
S.G.A. Satu Mare , prevazute cu magazii de aparare in care sunt depozitate<br />
stocurile minime de aparare pentru lucrarile hidrotehnice de aparare din<br />
administrare.
B.H. SOMES – CRASNA<br />
11<br />
Lucrarile de aparare din aceste bazine constau in : indiguiri, acumulari,<br />
desecari, regularizari de cursuri.<br />
Diguri.<br />
Dupa inundatiile catastrofale din 1970 digurile r. Somes au fost refacute<br />
si suprainaltate la asigurarea de calcul de 1% si de verificare de 0,1% cu<br />
exceptia digului Alunis-Potau pentru care asigurarea de calcul este de 5%.<br />
Digul drept al r. Somes incepe de la frontiera cu R. Ungara si continua<br />
in amonte pina la limita de judet, in zona Seini si are o lungime de 47 km.<br />
Digul sting al r. Somes are o lungime de 37,3 km si incepe de la<br />
frontiera cu Ungaria ajungind pina dincolo de localitatea Caraseu.<br />
Pentru descarcarea apelor din incinta digul este traversat de pr.<br />
Homorodul Nou la km 21+000.<br />
Digul sting al pr. Homorodul Nou incepe de la confluenta cu r. Somes<br />
si ajunge pina dincolo de localitatea Ardud si are o lungime de 29,4 km.<br />
Digul drept al pr. Homorodul Nou, afluent de stinga al r. Somes este<br />
format din doua tronsoane: primul tronson de 9 km, incepe de la confluenta<br />
cu r. Somes si se continua pina la confluenta cu pr. Homorod, iar al doilea<br />
tronson de 10,5 km in dreptul localitatii Ardud.<br />
Tot in B.H. r. Somes mai sunt doua acumulari nepermanente in<br />
administrarea S.G.A. Satu Mare si anume:<br />
- Acumularea Crucisor pe Valea Vinului cu un volum maxim de 1,3 mil.<br />
mc;<br />
- Acumularea Borlesti pe Valea Rodina cu un volum maxim de 0,837<br />
mil. mc.<br />
Datele caracteristice ale acumularilor sunt redate in planurile proprii de<br />
aparare impotriva inundatiilor.<br />
Pe r. Crasna lucrarile de aparare au inceput inca din anul 1898 prin<br />
canalizarea si indiguirea acestuia, aval de localitatea Craidorolt.<br />
In 1978 au inceput lucrarile de indiguire si regularizare a r. Crasna,<br />
ambele maluri, din dreptul localitatii Moftinu Mare in amonte pina la limita cu<br />
jud. Salaj, lucrari care au fost terminate in 1983. Deci pe raza jud. Satu Mare<br />
r. Crasna este indiguit total pe ambele maluri, iar digurile sunt calculate la<br />
asigurarea de 5% si verificate la asigurarea de 1%.<br />
Pe malul drept al r. Crasna pe raza com. Moftin a fost executat polderul<br />
Moftin cu un volum maxim de 6,8 mil.mc care are rolul de regularizare a<br />
debitelor maxime de pe r. Crasna, iar in 2006-2008 s-a executat Polderul<br />
Supur cu un volum maxim de 3,9 mil.mc<br />
Pe afluentii r. Crasna si anume: v. Maja, V. Cerna si V. Postei s-au<br />
executat diguri de remuu cu asigurarea de 5%. Pe v. Maria care este sfluent<br />
de dreapta a r. Crasna a fost indiguita pe ambele maluri pe o lungime de 11<br />
km tot la asigurarea de 5%.<br />
Sistemul de desecare descarca apele din incinta aparata prin<br />
subtraversari sau statii de pompare.
12<br />
Cantoane<br />
In B.H. Somes-Crasna sunt amplasate 18 cantoane cu magazii de<br />
aparare din care 10 in bazinul r. Somes si 8 in bazinul r. Crasna.<br />
B.H. CRISURI<br />
Principalele lucrari de aparare impotriva inundatiilor aflate in B.H. Ier<br />
sunt: 91,2 km diguri, o acumulare nepermanenta – Andrid si 995 km canale<br />
de desecare.<br />
Digurile Vaii Ierului au fost executate in anii 1969-1971 odata cu<br />
regularizarea principalelor vai din zona si desecarea terenurilor afectate de<br />
excesul de umiditate. Digurile sunt de tip longitudinal.<br />
Viituri mai insemnate in aceste zone indiguite au avut loc in anii 1974 si<br />
1979.<br />
Digurile apartinind v. Ierului si afluentilor sai sunt construite pe trasee<br />
care urmeaza riguros noua albie a fiecareia pina in apropierea satului<br />
Dindesti unde sistemul de diguri este completat cu un dig de aparare<br />
perpendicular pe valea principala incastrindu-se intr-o zona inalta in dreptul<br />
S.P.Dindesti.<br />
Liniile de aparare pe v. Ierului sunt prevazute cu 2 cantoane cu magazii<br />
de aparare unde sunt depozitate materialele pentru stocul de aparare.<br />
Acumularea Andrid este amplasata pe v. Ierului amonte de drumul ce<br />
leaga comuna Andrid de satul Chereusa si controleaza o suprafata de bazin<br />
de retentie de 524 kmp.<br />
Barajul este construit din pamint omogenizat si are urmatoarele<br />
caracteristici:<br />
- 4322 m – lungime la coronament,<br />
- 4 m latime la coronament,<br />
- 3,6 m inaltime medie,<br />
- 1:3 taluz amonte si aval,<br />
- 113,5 mMB, cota coronament,<br />
- 17,4 mil. mc volum maxim<br />
Evacuarea volumelor de apa din acumulare se face printr-o galerie de<br />
fund cu trei deschideri de 2x2 m fiecare. Deschiderea din mijloc are rolul de<br />
golire de fund si este fara stavilar, iar celelalte doua laterale sunt prevazute<br />
cu stavilare.
13<br />
Masuri de observare si interventie la fiecare din marimile<br />
caracteristice de aparare<br />
Apararea impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase<br />
si accidentelor la constructiile hidrotehnice se realizeaza prin masuri<br />
preventive precum si de interventie operativa dupa declansarea acestor<br />
fenomene.<br />
I. MĂSURI PREVENTIVE<br />
1.Dispunerea acţiunilor de verificare trimestrială, a modului în care au fost<br />
salubrizate cursurile de apă –îndepărtarea depozitelor de material lemnos şi<br />
de deşeuri de pe malul şi din albiile cursurilor de apă,realizarea şi întreţinerea<br />
şanţurilor şi rigolelor de scurgere în localităţi. Organizarea acţiunii, cu<br />
prioritate, în perioada februarie – martie a fiecărui an.<br />
2. Organizarea anuală, împreună cu Direcţiile de Ape şi deţinătorii, a acţiunii<br />
de verificare a secţiunilor de scurgere din zona podurilor şi podeţelor, cu<br />
stabilirea de măsuri, termene şi responsabilităţi.<br />
3.Organizarea anuală, împreună cu Ministerul Mediului, Administraţia<br />
Naţională „ <strong>Apele</strong> Române”şi ceilalţi deţinători, a acţiunii de verificare a stării<br />
tehnice şi funcţionale a construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva<br />
inundaţiilor, inclusiv a lacurilor piscicole şi de agrement care, în caz de<br />
accidente, pot pune în pericol zone locuite.<br />
4.Organizarea periodică, a exerciţiilor de simulare a inundaţiilor, pentru<br />
verificarea modului de funcţionare a fluxului informaţional de avertizarealarmare<br />
a populaţiei.<br />
5.Instruirea periodică, a primarilor, consilierilor locali şi şefilor serviciilor<br />
voluntare asupra atribuţiilor ce le revin pentru diminuarea pagubelor produse<br />
de inundaţii în localităţi.<br />
6.Organizarea semestrială, împreună cu Direcţiile de Ape şi deţinătorii, a<br />
acţiunilor de verificare a modului în care au fost puse în stare de siguranţă,<br />
iazurile miniere, astfel încât să fie prevenite accidentele la producerea<br />
fenomenelor meteorologice periculoase.<br />
7.Elaborarea şi actualizarea planurilor judeţene de apărare împotriva<br />
inundaţiilor.<br />
II. MĂSURI OPERATIVE<br />
A. La prognozarea fenomenelor hidrometeorologice periculoase –COD<br />
GALBEN ( CA, faza l deapărare la diguri, faza l de apărare la gheţuri<br />
1. Avertizarea localităţilor din zone potenţial afectabile din revărsări de pâraie<br />
locale,revărsări de văi nepermanente, scurgeri de pe versanţi.
14<br />
2.Dispunerea acţiunilor de îndepărtare a materialului lemnos şi<br />
a deşeurilor din albiile şi de pe malurile cursurilor de apă şi de asigurare a<br />
scurgerii apelor pluviale prin şanţuri şi rigole.<br />
3.Îndepărtarea materialului lemnos rezultat din exploatarea perdelelor de<br />
protecţie, a utilajelor şi animalelor din zonele dig –mal.<br />
B. Pe timpul producerii fenomenelor hidrometeorologice-COD GALBEN<br />
1. Supravegherea digurilor, barajelor mici, iazurilor miniere.<br />
2. Elaborarea şi transmiterea, conform fluxului, a rapoartelor operative privind<br />
efectele fenomenelor hidrometeorologice periculoase.<br />
C.La prognozarea fenomenelor hidrometeorologice periculoase-COD<br />
PORTOCALIU-CI, faza ll la diguri, faza ll la gheţuri)<br />
1. Avertizarea localităţilor potenţial afectabile.<br />
2. Convocarea, în şedinţă extraordinară, a CJSU pentru stabilirea măsurilor<br />
ce se impun.<br />
3. Dispunerea permanenţei la primării.<br />
4. Pregătirea materialelor şi mijloacelor de intervenţie operativă şi transportul<br />
lor în zonele critice.<br />
5. Pregătirea spaţiilor pentru eventuale evacuări ale oamenilor şi animalelor.<br />
6. Ancorarea, de către unităţile de exploatare, a depozitelor de material<br />
lemnos aflate în zona formaţiunilor torenţiale şi pe drumurile forestiere.<br />
7. Verificarea, de către deţinători,a instalaţiilor de evacuare a apelor pluviale<br />
de la iazurile miniere.<br />
8. Asigurarea funcţionării în condiţii de siguranţă, a instalaţiilor hidromecanice<br />
de la barajele mici.<br />
D. Pe timpul producerii fenomenelor hidrometeorologice- COD<br />
PORTOCALIU<br />
1. Transmiterea avertizărilor reactualizate la localităţi şi obiective<br />
2. Supravegherea permanentă a digurilor, barajelor, iazurilor miniere,zonelor<br />
endemice de producere a blocajelor de gheţuri<br />
3.Executarea lucrărilor de intervenţie operativă în zonele critice de pe<br />
cursurile de apă sau de la construcţiile hidrotehnice.<br />
4. Evacuarea populaţiei şi animalelor, după caz.<br />
5. Elaborarea şi transmiterea rapoartelor operative, conform fluxului<br />
informaţional.<br />
E. La prognozarea fenomenelor hidrometeorologice –COD ROŞU<br />
1.Transmiterea avertizărilor la localităţile vizate.<br />
2. Convocarea în şedinţă extraordinară,a CJSU.
15<br />
3. Dispunerea asigurării permanenţei la primării.<br />
4. Transportul materialelor, mijloacelor şi forţelor de intervenţie în zonele<br />
critice.<br />
5. Pregătirea motopompelor de mică şi mare capacitate pentru evacuarea<br />
apei acumulate în localităţi şi pe terenurile agricole.<br />
6. Pregătirea spaţiilor şi mijloacelor pentru evacuarea populaţiei şi animalelor.<br />
7. Ancorarea, de către unităţile de exploatare, a depozitelor de material<br />
lemnos aflate în zona formaţiunilor torenţiale şi pe drumurile forestiere.<br />
8. Verificarea, de către deţinători, a instalaţiilor de evacuare a apelor pluviale<br />
de la iazurile miniere.<br />
9. Asigurarea funcţionării în condiţii de siguranţă, a instalaţiilor hidromecanice<br />
de la barajele mici.<br />
F.Pe timpul producerii fenomenelor hidrometeorologice- COD ROŞU<br />
1. Efectuarea lucrărilor de supraînălţare şi consolidare la diguri şi baraje mici,<br />
a lucrărilor de remediere la iazurile miniere, etc.<br />
2.Luarea măsurilor pentru inundarea dirijată a unor terenuri prestabilite în<br />
planurile de apărare, pe baza propunerilor Direcţiilor de Ape şi numai după<br />
obţinerea aprobării CMSU din Ministerul Mediului.<br />
3.Supravegherea permanentă, a digurilor, barajelor, a digurilor de contur ale<br />
acumulărilor nepermanente intrate în funcţiune.<br />
4. Evacuarea populaţiei şi animalelor din zonele afectate.<br />
III. MĂSURI <strong>DE</strong> REFACERE<br />
1. Emiterea Ordinului prefectului de numire a comisiei, alcătuite din specialişti<br />
în construcţii, agricultură, drumuri pentru evaluarea pagubelor produse de<br />
inundatii.<br />
2. Analizarea si aprobarea Proceselor Verbale de calamitati ce se inainteaza<br />
unitatilor administratiei publice centrale in vederea promovarii hotararilor de<br />
guvern pentru alocarea sumelor necesare refacerii.<br />
3. Elaborarea Rapoartelor de Sinteza privind efectele fenomenelor<br />
hidrometeorologice periculoase, in maxim 30 de zile de la incetarea<br />
fenomenelor si transmiterea acestora conform fluxului informational.<br />
4. Dispunerea masurilor pentru evacuarea apei acumulate in incinte prin<br />
practicarea unor brese in diguri numai dupa obtinerea aprobarii CMSU din<br />
Ministerul Mediului.<br />
a.2 Organizarea fluxului informational.<br />
Sistemul informational hidrometeorologic consta in observarea,<br />
masurarea si prelucrarea datelor hidrometeorologice precum si transmiterea<br />
acestora conform schemei fluxului informational din planul de aparare, a<br />
prognozelor, avertizarilor si alarmarilor la factorii implicati in actiunile de<br />
aparare in vederea luarii deciziilor si masurilor necesare.
16<br />
Pentru aceasta se folosesc masuratorile din reteaua<br />
hidrometeorologica (mire,pluviometre, etc,) precum si sisteme globale cum<br />
sunt: radarele din Cluj si Oradea, satelitii precum si procedee de prognoza<br />
hidrometeorologica, astfel incit sa se asigure prevederea anticipata a<br />
fenomenelor particulare care se pot produce.<br />
Pe raza jud. Satu Mare sunt amplasate un numar de 23 statii<br />
hidrometrice pe cursurile de apa si 31 posturi pluviometrice. Prognozele<br />
meteorologice sunt intocmite de INMH Bucuresti sau Centrul Meteorologic<br />
Regional Cluj, iar cele hidrologice de Serviciul Hidrologic al DA Somes-Tisa<br />
Cluj si transmise prin dispeceratul S.G.A. Satu Mare la Inspectoratul<br />
Judetean pentru Situaţii de Urgenţă Satu Mare care procedeaza la<br />
avertizarea tuturor factorilor interesati de pe raza jud. Satu Mare.<br />
Citirile la mirele de pe cursurile de apa se fac de catre hidrometrii şi<br />
agentii hidrotehnici ai AN APELE ROMANE – SGA Satu Mare sau ANIF<br />
Sucursala Satu Mare si se transmit tot prin dispeceratul S.G.A. Satu Mare la<br />
Inspectoratul Judetean pentru Situaţii de Urgenţă Satu Mare care avertizeaza<br />
factorii interesati in caz de depasire a cotelor de aparare.<br />
In apararea impotriva inundatiilor si gheturilor observatiile efectuate de<br />
reteaua hidrologica si meteorologica se folosesc de catre Comitetul Judeţean<br />
pentru Situaţii de Urgenţă Satu Mare respectiv Comitetele locale din judet.<br />
Reteaua meteorologica este alcatuita din doua statii meteorologice<br />
( Satu Mare si Supuru de Jos ) si posturi meteorologice (pluviometre).<br />
Se folosesc in primul rind observatiile de la statiile meteorologice cu<br />
transmisie zilnica ce formeaza reteaua meteorologica operativa si in al<br />
doilea rind observatiile de la posturile pluviometrice.<br />
Primirea observatiilor meteorologice necesare Comitetului Judeţean<br />
pentru Situaţii de Urgenţă Satu Mare se face dupa cum urmeaza:<br />
- prin D.A. Somes Tisa Cluj pe tot parcursul anului,<br />
- date meteorologice prelucrate (prognoze, avertizari, buletine, etc.);<br />
- prognoze speciale, la cererea Comitetului Judeţean pentru Situaţii de<br />
Urgenţă Satu Mare pe tot parcursul anului.<br />
Grupul de suport tehnic pentru apărarea împotriva inundaţiilor Satu<br />
Mare mai primeste:<br />
- instiintari asupra fenomenelor meteorologice deosebite produse pe<br />
teritoriul jud. Satu Mare (in tot cursul anului) de la Statia Meteorologica Satu<br />
Mare prin dispeceratul S.G.A. Satu Mare;<br />
- prognoze meteorologice zonale cu 24 de ore inainte de producerea<br />
vreunui fenomen daunator si zilnic pe timpul starii de aparare de la Directia<br />
Apelor Somes- Tisa Cluj prin dispeceratul S.G.A. Satu Mare (prognoze<br />
elaborate de Centrul Meteorologic Regional Cluj ).<br />
Comitetetle locale primesc prognoze si avertizari hidrometeorologice de la<br />
Inspectoratul Judetean pentru Situaţii de Urgenţă Satu Mare.<br />
Instiintari asupra producerii unor fenomene deosebite care ar putea avea<br />
urmari daunatoare se face de orice statie sau post hidrometric dotat cu<br />
pluviometru atunci cind pe raza respectiva se produce vreunul din<br />
fenomenele:
17<br />
Praguri critice pentru fenomene meteorologice periculoase<br />
Ploi<br />
Cod Galben<br />
Precipitatii cumulate pe aria unui bazin sau judet de ordinul a<br />
25-50 l/mp in 24 h<br />
Cod Portocaliu<br />
Precipitatii cumulate pe aria unui bazin sau judet de ordinul a<br />
50-90 l/mp in 24 h<br />
Cod Rosu<br />
Precipitatii cumulate pe aria unui bazin sau judet de peste<br />
90 l/mp in 24 h<br />
Observatii<br />
1)In caz de cod galben cantitatile de apa prognozate pot depasi izolat cu 20-<br />
30% valoarea maxima a pragului<br />
2)este posibila diminuarea pragurilor in functie de factorii agravanti:<br />
a)precipitatiile din zilele precedente<br />
b)topirea stratului de zapada<br />
Zapada/Ninsoare<br />
Cod Galben<br />
Altitudine< 800 m;<br />
Depunere de strat de 10-30 cm in 24 h<br />
Altitudine > 800 m;<br />
Depunere de strat de 20-40 cm in 24 h<br />
Cod Portocaliu<br />
Altitudine< 800 m;<br />
Depunere de strat de 30-50 cm in 24 h<br />
Altitudine > 800 m;<br />
Depunere de strat de 40-80 cm in 24 h
Cod Rosu<br />
18<br />
Altitudine< 800 m;<br />
Depunere de strat de peste 50 cm in 24 h<br />
Altitudine > 800 m;<br />
Depunere de strat de peste 80 cm in 24 h<br />
1)in zona vizata va ninge pe arii relative extinse sau pe arii extinse<br />
2)este posibila diminuarea pagubelor in functie de context (inceput sau sfarsit<br />
de sezon de iarna, ninsori in zonele oraselor mari etc.)<br />
Viscol<br />
- cind ninsori abundente sunt insotite de vint cu viteza de 10m/s<br />
(36km/ora) care produce troienirea zapezilor.<br />
- vint care sufla cu 12m/s (43km/ore) troienind zapada proaspat cazuta.<br />
Furtuna (vijelie)<br />
- cind se produce vint puternic cu viteza ce depaseste 15m/s<br />
(54km/ora) cu schimbare brusca a directiei, cu formare de virtejuri care<br />
antreneaza in aer praf sau obiecte usoare;<br />
- cind vintul provoaca ruperi de copaci, avarii la acoperisuri si<br />
constructii,etc (viteze mai mari de 15m/s).<br />
Chiciura, polei<br />
- cind se produc depuneri abundente de gheata pe conductorii aerieni,<br />
determinind avarierea acestora prin greutatea ghetii sau prin asocierea cu<br />
vint puternic precum si depuneri de gheata pe sol (polei) care pericliteaza<br />
circulatia pe drumurile publice.<br />
Bruma<br />
- cind apare bruma toamna inainte de 15 octombrie si primavara dupa<br />
20 martie.<br />
Grindina<br />
- ori de cite ori se produc caderi de grindina la statia hidrometrica<br />
respectiva.<br />
Inghet tirziu sau timpuriu<br />
- ori de cite ori se constata inghet la suprafata solului, primavara dupa<br />
20 martie si toamna ininte de 15 octombrie.
Stabilirea marimilor de aparare impotriva inundatiilor<br />
si gheturilor<br />
19<br />
Inundatiile in judetul nostru se produc de obicei din revarsari de cursuri,<br />
ape interne sau cind sunt ploi de lunga durata din exces de umiditate.<br />
Pentru apararea impotriva inundatiilor sunt stabilite doua categorii de<br />
marimi caracteristice de aparare si anume:<br />
- zonale de avertizare stabilite la statriile hidrometrice si posturile<br />
pluviometrice situate in amonte de obiectivele periclitate;<br />
- locale, stabilite in apropierea obiectivului.<br />
Fiecare categorie de marimi caracteristice consta din 3 valori: cote de<br />
atentie, inundatie, pericol in zonele neamenajate si Faza I-a, II-a, III-a<br />
in zonele indiguite.<br />
In zonele neamenajate avem :<br />
- cota de atentie ( CA ) ;- COD GALBEN la care pericolul de inundatie<br />
devine posibil dupa un interval de timp destul de scurt, nivelul apei este astfel<br />
stabilit incit sa se asigure timpul necesar pentru avertizarea fortelor de<br />
interventie si aplicarea masurilor din planul de aparare.<br />
- cota de inundatie ( CI ) COD PORTOCALIU<br />
este nivelul la care apa incepe sa iasa in albia majora si sa inunde<br />
obiectivul;<br />
- cota de pericol ( CP ) .- COD ROSU<br />
este nivelul la care sunt necesare masuri deosebite de evacuare a<br />
oamenilor sau bunurilor, restrictii la folosirea podurilor si cailor rutiere, precum<br />
si luarea unor masuri deosebite in exploatarea constructiilor hidrotehnice.<br />
In zonele indiguite ale cursurilor de apa apararea se desfasoara pe faze<br />
de aparare.<br />
• cota fazei I-a de apărare – atunci când nivelul apei ajunge la piciorul<br />
taluzului exterior al digului pe o treime din lungimea acestuia;- COD GALBEN<br />
• cota fazei a II-a de apărare – atunci când nivelul apei ajunge la jumătatea<br />
înălţimii dintre cota fazei I şi cea a fazei a III-a de apărare;- COD<br />
PORTOCALIU<br />
• cota fazei a III-a de apărare – atunci când nivelul apei ajunge la 0,5-1,5 m<br />
sub cota nivelurilor apelor maxime cunoscute sau sub cota nivelului maxim<br />
pentru care s-a dimensionat digul respectiv sau la depăşirea unui punct<br />
critic.- COD ROSU<br />
Starea de aparare pe timpul existentei fenomenelor de gheturi<br />
cuprinde 3 valori:<br />
- Faza I – atunci cind gheata se desprinde si sloiurile se scurg pe cursul<br />
de apa;
20<br />
- Faza II-a – atunci cind sloiurile de gheata formeaza ingramadiri;<br />
- Faza III-a - atunci cind sloiurile s-au blocat formind zapoare.<br />
Organizarea si pregatirea fortelor de interventie si<br />
asigurarea mijloacelor si materialelor de interventie<br />
Prefectul, primarii si agentii economici care au obiective ce pot fi<br />
afectate de inundatii precum si detinatorii de lucrari hidrotehnice isi<br />
organizeaza si asigura apararea acestor obiective cu forte si mijloace proprii.<br />
Astfel la nivel de fiecare comuna sunt organizate prin planurile proprii<br />
de aparare echipe care actioneaza la cele 3 valori caracteristice de aparare (<br />
CA,CI,CP si FI, FII,FIII ). La fel si la S.G.A. Satu Mare si ANIF Sucursala Satu<br />
Mare care administreaza lucrari hidrotehnice de aparare.<br />
Aceste echipe sunt instruite la nivel de comuna de catre specialistii din<br />
comitetele locale sau sefii comandamentelor de aparare.<br />
Fortele armate pot interveni pe baza dispozitiilor date de conducerea<br />
Ministerului Apararii Nationale, la cererea prefectului jud. Satu Mare sau a<br />
Comitetului Central de Aparare Impotriva Inundatiilor Fenomenelor<br />
Meteorologice Periculoase si Accidentelor la Constructiile Hidrotehnice.<br />
Stocul de aparare de materiale si mijloace de aparare trebuie sa existe<br />
la nivel de fiecare comuna pentru zona neamenajata. Cantitatile de materiale<br />
si mijloace de aparare se gasesc in magaziile de aparare ale S.G.A. Satu<br />
Mare si ANIF Sucursala Satu Mare pentru zona amenajata.<br />
Masuri operative in timpul inundatiilor, fenomenelor<br />
meteorologice periculoase si accidentelor la<br />
constructiile hidrotehnice<br />
In momentul in care la Grupul de suport tehnic pentru apărarea<br />
împotriva inundaţiilor sau la Comitetetle locale s-a primit prognoza de<br />
depasire a cotelor de aparare sau la atingerea intempestiva a acestora,<br />
Comitetele si Comandamentele iau urmatoarele masuri:<br />
La atingerea nivelului corespunzator F I sau CA<br />
- declanseaza “starea de aparare” in zonele periclitate<br />
- asigura permanenta la Secretariatul Comitetului Local sau<br />
Comandamentelor;<br />
- transmit prognozele si avertizarile hidrometeorologice primite la toti<br />
factorii interesati de pe raza comunei;<br />
- asigura paza, supravegherea si observarea lucrarilor de aparare si a<br />
cursurilor de apa de pe raza comunei;<br />
- cind sloiurile de gheata in miscare ocupa peste 50% din latimea<br />
cursului de apa se intervine pentru dirijarea si antrenarea sloiurilor de gheata
21<br />
atit prin agentii hgidrotehnici de la S.G.A. Satu Mare si ANIF Sucursala<br />
Satu Mare cit si prin cetatenii din comune;<br />
- comitetele si comandamentele locale intocmesc rapoarte zilnice cu<br />
situatia privind inundatii, trasnete, furtuni, grindina, ingheturi timpurii sau tirzii<br />
si le transmit pina la ora 7,00 la Grupul de suport tehnic pentru apărarea<br />
împotriva inundaţiilor ( telefax 768302 sau telefon 770175 ), iar Secretariatul<br />
Comitetului Judetean transmite raportul centralizat la Comitetul Central de<br />
Aparare Inpotriva Inundatiilor,Fenomenelor Meteorologice Periculoase si<br />
Accidentelor la Constructiile Hidrotehnice.<br />
La atingerea nivelului corespunzator F II-a sau CI<br />
- comitetele locale functioneaza continuu cu componenta fixata de<br />
presedinte corespunzator situatiei;<br />
- se intensifica activitatea de paza si supraveghere a lucrarilor<br />
hidrotehnice si a cursurilor de apa prin agentii hidrotehnici ajutati de formatiile<br />
de intervenţie de la comitetele locale;<br />
- se dirijeaza fortele si mijloacele de interventie in punctele critice si se<br />
fac lucrari de interventie daca este cazul, functie de cotele maxime<br />
prognozate sau fenomenele aparute (infiltratii, grifoane, etc.);<br />
- se transmit zilnic rapoarte cu suprafetele sau obiectivele afectate pina<br />
la orele 7,00 de la comitetele si comandamentele locale la Comitetul<br />
Judetean iar de aici raportul centralizat la Comitetul Central.<br />
La atingerea nivelului corespunzator F III-a sau CP<br />
Fata de masurile de la F II-a se mai iau urmatoarele masuri:<br />
- se intensifica activitatea de paza si supraveghere a lucrarilor de<br />
aparare si a cursurilor de apa;<br />
- se face evacuarea preventiva a oamenilor, animalelor si bunurilor<br />
materiale si se pun in siguranta bunurile care nu pot fi evacuate, prin ridicarea<br />
acestora la cote inalte sau prin ancorare;<br />
- se iau masuri de avertizare- alarmare a obiectivelor (localitati) situate<br />
in zona de influenta in caz de pericol iminent de avarie a constructiilor<br />
hidrotehnice sau alunecarilor de teren utilizind in acest scop sistemele de<br />
avertizare – alarmare prevazute in instructiuni inclusiv cele sonore (sirene,<br />
clopote, etc.);<br />
- se iau masuri de restrictii la folosirea podurilor si a altor amenajari<br />
hidrotehnice;<br />
- in caz de inghet se iau masuri de evitarea blocajelor cu flotori sau<br />
gheturi in special in zona podurilor, prizelor de apa sau gurilor de evacuare;<br />
- in cazul blocajelor de gheata si zapoare se intervine dupa caz cu<br />
exploziv pentru distrugerea ingramadirilor, prin Inspectoratul Judeţean pentru<br />
Situaţii de Urgenţă Satu Mare<br />
- se transmit zilnic la Comitetul Judetean informatii asupra masurilor<br />
luate si a obiectivelor afectate, iar Comitetul Judetean transmite situatia<br />
centralizata la Comitetul Central.
22<br />
Dupa depasirea nivelului de calcul al lucrarilor hidrotehnice<br />
In cazul in care viitura depaseste nivelul de calcul al digurilor sau<br />
barajelor, actiunile de aparare din zona se desfasoara sub conducerea si cu<br />
aprobarea Presedintelui Comitetului Judetean de aparare care are ca sarcina<br />
imediata urmatoarele:<br />
- avertizarea comitetelor comunale locale daca este necesara<br />
evacuarea oamenilor si bunurilor din zonele posibil a fi inundate;<br />
- masuri de executarea unor diguri in jurul localitatilor sau (si)<br />
obiectivelor economice pentru evitarea inundarii acestora;<br />
- stabilirea zonelor unde se poate face evacuarea persoanelor sau<br />
bunurilor;<br />
- stabilirea necesarului de materiale, utilaje si forte de munca si locurile<br />
de dirijare ale acestora pentru interventii la punctele critice si pentru<br />
suprainaltarea digurilor;<br />
- masuri de consolidarea liniilor de localizare (inchideri de poduri,<br />
suprainaltari de ramblee) in cazul unor eventuale inundatii;<br />
- masuri suplimentare peste prevederile regulamentelor de exploatare<br />
pentru atenuarea viiturii prin folosirea la maximum a acumularilor, sistarea<br />
pomparilor si crearea de brese in digurile de aparare in punctele propuse<br />
dinainte, pentru dirijarea inundatiilor (numai cu aprobarea comitetului central),<br />
in scopul evitarii unor calamitati cu pagube foarte mari.<br />
Masuri speciale<br />
Cind viiturile continua sa creasca depasind substantial nivelurile de<br />
calcul se iau masuri speciale privind:<br />
- stabilirea efectivelor de forte speciale (armata) inclusiv utilaje si<br />
mijloace de transport pe apa si uscat;<br />
- crearea de brese sau demolarea unor constructii din zona dig – mal<br />
(ramblee CF si sosele, canale in rambleu, etc.); executarea de deschideri in<br />
digurile de aparare, in diverse puncte fixate inainte, pentru dirijarea inundatiei<br />
in scopul reducerii pagubelor la minim (centre populate,obiective industrilale,<br />
etc,).<br />
Apararea impotriva inundatiilor din ape interne<br />
Actiunea de aparare impotriva inundatiilor din ape interne se<br />
desfasoara pe sectoare si subsectoare de aparare sub conducerea<br />
Sucursalei ANIF Satu Mare in ceea ce priveste reteaua de desecare sau de<br />
Comitetele locale in ceea ce priveste zonele fara canale de desecare.<br />
In cadrul sistemelor de desecare actiunea de aparare consta in:<br />
- urmarirea nivelurilor apei pe canale;<br />
- manevrarea stavilelor in conditiile evacuarii in emisar a apelor in<br />
exces pe cale gravitationala sau prin pompare;
23<br />
- functionarea statiilor de pompare, cu nivelurile caracteristice<br />
de pornire a agregatelor. Toate pornirile la statiile de pompare se fac cu<br />
aprobarea scrisa a conducerii Sucursalei ANIF Satu Mare;<br />
- interventii cu agregate mobile de la beneficiari si sisteme, cind<br />
cantitatea de precipitatii depaseste asigurarea de 5% de proiectare a<br />
sistemului de desecare );<br />
- acumularea unor volume de apa in vai naturale pronuntate, etc.<br />
In zonele fara sisteme de desecare evacuarea apelor interne se face<br />
prin :<br />
- colectarea apelor prin rigole, santuri, canale si evacuarea<br />
- in emisar;<br />
- stavilare, calugari, etc. ( gravitational ) in zonele indiguite sau cu<br />
ajutorul statiilor de pompare fixe sau mobile in zonele cu regim liber de<br />
inundatie.<br />
Conducerea in albie a apelor revarsate se face in zonele indiguite prin<br />
deschiderile existente ( stavilare ) sau taieri de diguri sau statii de pompare,<br />
iar in regim liber prin santuri, rigole, canale etc.<br />
Apararea impotriva inundatiilor in perioada de inghet<br />
Majoritatea viiturilor pe riuri se datoreaza ploilor torentiale sau de lunga<br />
durata in timpul primaverii si verii dar exista si posibilitatea ca datorita<br />
precipitatiilor abundente sub forma de zapezi in perioada lunilor decembriefebruarie,<br />
o data cu incalzirea brusca a atmosferei sa se produca viituri.<br />
Aceste viituri pun la incercari grele formatiunile de aparare datorita<br />
aparitiei fenomenelor caracteristice acestei perioade cum ar fi; gheata la mal,<br />
scurgerea blocurilor de gheata, poduri de gheata, zapoare.<br />
Fenomenele cele mai des intilnite pe riurile din judetul Satu Mare sunt:<br />
gheata la mal, poduri de gheata si scurgerea sloiurilor de gheata.<br />
In aceste cazuri formatiunile de aparare trebuie - sa acorde o atentie<br />
deosebita lucrarilor hidrotehnice din corpul digurilor<br />
- deblocarea clapetilor automati de la stavilare si protejarea taluzelor<br />
exterioare contra fenomenelor de izbire produse de blocurile de gheata;<br />
- sa previna formarea blocajelor de gheturi in special in dreptul podurilor<br />
sau coturi ale riurilor, care ar provoca inundatii sau distrugeri de bunuri prin<br />
dirijarea sloiurilor de gheata din preajma punctelor critice;<br />
- sa distruga blocajele de gheturi fie manual, cu unelte sau cu explozivi.
24<br />
Localitati si obiective afectate in caz de accidente<br />
la constructii hidrotehnice, zone de evacuare a<br />
populatiei<br />
Pe r. Tur, in dreptul loc. Calinesti Oas, aval de confluenta r.<br />
Tur cu V. Rea se afla amplasata acumularea Calinesti Oas prin care se<br />
realizeaza apararea impotriva inundatiilor a loc. Coca situata la cca. 1 km<br />
aval de baraj, precum si atenuarea undei de viitura pe r. Tur aval de baraj,<br />
avind ca scop apararea localitatilor din aval precum si asigurarea debitelor<br />
impuse la frontiera: Qmax cu asig de 0,5% = 310 mc/s iar la asigurarea de<br />
2% de 275 mc/s.<br />
Faptul ca r.Tur aval de acumularea Calinesti, pina la frontiera este<br />
indiguit precum si afluentii principali ai acestuia Talna si Turt, precum si o<br />
serie de vai si canale regularizate, aceste indiguiri pot impiedica semnificativ<br />
scurgerea undei de viitura in caz de rupere a barajului.<br />
Principalele obiective ce pot fi afectate in aval de baraj sunt:<br />
- sat Coca – la 1 km aval de baraj<br />
- sat Calinesti – zona joasa a localitatii cit si soseaua<br />
Calinesti – Gherta Mica<br />
- sat Gherta Mica – partial<br />
- sat Adrian - aproape total<br />
- ferma piscicola Adrian<br />
- sat Turulung<br />
Prin depresiuni apa poate sa ajunga pina in zona localitatilor:<br />
- Ciuperceni – partial<br />
- Agris – total<br />
- Botiz – partial<br />
- Micula – partial<br />
- Bercu Nou – partial<br />
- Porumbesti<br />
- Mesteacan<br />
- pescaria Bercu – ROMPESCO Satu Mare<br />
Dat fiind faptul ca in profilul de la km 9+000, la cota 125mMB se<br />
propaga viitura prin subtraversarile de la CF Odoreu – Satu Mare, apa se<br />
poate scurge pina in Satu Mare.<br />
Faptul ca terenul agricol este strabatut in special in zona de frontiera cu<br />
canale de desecsre, acestea pot influenta directiile de scurgere a apei.<br />
Din studiile facute s-a constatat ca nu peste tot albia r. Tur reprezinta<br />
zona cea mai joasa de scurgere a apelor, iar in dreptul km 9 nivelul maxim al<br />
viiturii de scurgere nu atinge cota terenului, aceasta fiind in stinga la cca. 2,5<br />
km.
25<br />
Zonele de evacuare a populatiei in caz de rupere a barajului Calinesti<br />
Oas sunt cele din Planul de avertizare – alarmare in caz de rupere a barajului<br />
Calinesti.<br />
Pe raza jud. Satu Mare mai sunt acumulari cu caracter permanent dar<br />
cu volume foarte mici , iar altele sunt nepermanente deasemeni cu volume de<br />
acumulare mici.<br />
Fazele de aparare ale barajului Calinesti Oas, sunt redate in Planul de<br />
aparare al barajului Calinesti Oas.<br />
Fazele de pericol precum si masurile care se iau in caz de rupere a<br />
barajului Calinesti Oas sunt redate in Planul de avertizare- alarmare in caz de<br />
rupere a barajului, care face parte integranta din planul de aparare judetean.<br />
Zone propuse pentru inundarea dirijata in<br />
situatii deosebite<br />
Localizarea apelor revarsate atit in zone sub regim liber de inundatie cit<br />
si in zone aparate se poate face dupa caz prin; inchiderea subtraversarilor<br />
sau alte deschideri in diguri si rambleele existente prin suprainaltarea<br />
acestora, izolarea unor obiective prin construirea unor diguri circulare,etc.<br />
Pentru a evita inundarea unor localitati sau obiective importante in<br />
perioadele de ape mari sau de accidente la baraje se poate face inundarea<br />
dirijata a unor terenuri dinainte stabilite prin planurile de aparare ale comisiilor<br />
locale, precum si a incintelor indiguite realizate lateral unui curs de apa .<br />
Deschiderea digurilor sau rambleelor in cazul inundarii dirijate a<br />
unor terenuri se poate face numai cu aprobarea Comitetului Central de<br />
Aparare Impotriva Inundatiilor la cererea Comitetului Judetean pentru<br />
Situaţii de Urgenţă Satu Mare. In cazul digurilor din zonele de frontiera<br />
de interes comun se aplica si prevederile conventiilor hidrotehnice<br />
incheiate cu tarile vecine: Ungaria si Ucraina<br />
Pentru jud. Satu Mare au fost propuse prin planul de aparare al S.G.A.<br />
Satu Mare tronsoanele de dig care pot fi taiate in cazul inundarii dirijate a<br />
unor terenuri cele care sunt cuprinse in anexa.<br />
Aceste zone au fost stabilite pe baza observatiilor vizuale si a<br />
identificarii in teren, neexistand pana in prezent studii topografice. Solutia de<br />
inundare dirijata se va aplica doar in caz de forta majora si respectandu-se<br />
etapele stabilite prin legislatia in vigoare. Eventualele pagube materiale care<br />
s-ar putea produce in aceste incinte sunt minime.
26<br />
Desfasurarea actiunii de aparare impotriva<br />
inundatiilor si gheturilor pe teritoriul judetului<br />
Satu Mare<br />
La atingerea cotelor de atentie sau inceperea dezghetului intra in stare<br />
de aparare sistemul de observare – informare – avertizare care isi indentifica<br />
activitatea.<br />
In cazul prognozarii depasirii cotelor de aparare sau la atingerea<br />
acestora unitatile hidrometeorologice si de exploatare a constructiilor<br />
hidrotehnice, comitetele si comandamentele locale de aparare iau<br />
urmatoarele masuri:<br />
- comitetele si comandamentele locale, S.G.A. Satu Mare si ANIF<br />
Sucursala Satu Mare care au in administrare lucrari hidrotehnice de aparare<br />
declanseaza “ starea de aparare “ in zonele periclitate si asigura personal<br />
competent la permanentele comitetelor de aparare si la dispeceratele apelor<br />
din unitatile de profil ( S.G.A. Satu Mare si ANIF Sucursala Satu Mare);<br />
- in situatii meteorologice care prezinta pericol iminent se fac<br />
preavertizari de catre INMH la dispeceratul <strong>Apele</strong> <strong>Romane</strong> – D. A. Somes-<br />
Tisa Cluj atit pe linie de inundatii cit si pe linie de alte fenomene periculoase<br />
care sa permita preavertizarea comitetelor si comandamentelor locale.<br />
- Statiile hidrologica si meteorologica Satu Mare asigura fluxul<br />
informational hidrometeorologic marind frecventa transmiterilor de informatii<br />
catre dispeceratul S.G.A. Satu Mare iar de aici la Grupul de suport tehnic<br />
pentru apărarea împotriva inundaţiilor şi la Inspectoratul Judeţean pentru<br />
Situaţii de Urgenţă Satu Mare.<br />
Pentru observarea nivelurilor si fenomenelor de iarna pe cursurile de<br />
apa organele de aparare folosesc posturile hidrometrice existente. Reteaua<br />
de observare hidrometrica a fost completata dupa necesitati cu posturi<br />
hidrometrice locale.<br />
Posturile hidrometrice sunt cu transmisie:zilnica (Z) si extraordinara (E).<br />
Observatiile primite de la posturile hidrometrice atit cu transmisie zilnica<br />
cit si extraordinara se transmit Grupului de suport tehnic pentru apărarea<br />
împotriva inundaţiilor prin dispeceratul S.G.A. Satu Mare.<br />
In cazul conventiei hidrotehnice incheiate cu R. Ungara transmiterea<br />
datelor hidrologice se face in conformitate cu Regulamentul comun.<br />
In apararea impotriva inundatiilor se foloseste si reteaua meteorologica<br />
pentru :<br />
- avertizari – cind datele sunt prelucrate de INMH sau de D.A. Somes-<br />
Tisa Cluj;<br />
- Instiintari – cind observatiile se folosesc si neprelucrate.<br />
Se folosesc in primul rind observatiile statiilor meteorologice cu<br />
transmisie zilnica ce formeaza reteaua meteorologica operativa precum si<br />
observatii de la alte statii meteo si de la posturi meteorologice (pluviometre).
27<br />
Grupul de suport tehnic pentru apărarea împotriva inundaţiilor Satu<br />
Mare primeste observatii meteorologice:<br />
a. din oficiu:<br />
- instiintari asupra fenomenelor meteorologice deosebite produse pe<br />
teritoriul judetului Satu Mare, de la Statia Meteorologica Satu Mare, INMH<br />
Bucuresti,dispecerat S.G.A. Satu Mare.<br />
- prognoze meteorologice zonale cu 24 de ore inainte de producerea<br />
vreunui fenomen daunator si zilnic pe timpul starii de aparare de la<br />
dispeceratul S.G.A. Satu Mare primite de al INMH sau Centrul Meteorologic<br />
Regional Cluj.<br />
b. la cerere:<br />
- date meteorologice necesare, neprelucrate, in tot timpul anului de la<br />
Statia Meteorologica Satu Mare.<br />
locale primesc instiintari din oficiu asupra fenomenelor meteorologice de la<br />
Secretariatul Comisiei Judetene – Inspectoratul Judetean de Protectie Civila<br />
Satu Mare, iar comandamentele de la Comisia locala pe raza careia se afla.<br />
Comitetele si comandamentele de aparare sunt obligate sa informeze<br />
sistematic, la timp si exact prin rapoarte informative telefonice – Comitetul<br />
Judetean asupra oricaror fenomene sau evenimente produse pe teritoriul<br />
respectiv, efectele acestora si masurile luate.<br />
Comitetul Judetean Satu Mare transmite zilnic rapoarte informative<br />
Comitetului Central.<br />
Fenomenele deosebite, evenimentele deosebite (situatii periculoase,<br />
pierderi de vieti omenesti, distrugeri si avarii de constructii diferite care au ca<br />
efect crearea de situatii periculoase, pierderi de bunuri de valoare, etc)<br />
declansarea si incetarea fazei de pericol (faza III-a de aparare la<br />
incinte,atingerea cotelor de pericol la obiectivele din zonele libere) se<br />
raporteaza Comitetului Central de Aparare Impotriva Inundatiilor.<br />
Pe timpul apelor mari si a gheturilor Comandamentele de aparare din<br />
cadrul obiectivelor de aparare informeaza pe cale ierarhica si forurile tutelare<br />
asupra unor probleme de asigurare tehnica, materiala si financiara, precum si<br />
unele masuri de aparare.<br />
Avertizarea comitetelor sau comandamentelor locale de aparare<br />
impotriva inundatiilor si gheturilor si a populatiei asupra pericolului de<br />
inundatii, gheturi sau alte fenomene hidrometeorologice care ar putea<br />
produce inundatii se face:<br />
- pe plan judetean de catre Comitetul Judetean pe baza prognozelor<br />
meteorologice si hidrologice zonale intocmite de D.A. Somes-Tisa Cluj si de<br />
D.A. Crisuri Oradea.<br />
Avertizarile se transmit prin diferite sisteme de telecomunicatii sau<br />
radio.<br />
Pentru ca avertizarile pe plan judetean sa se poata face la timp, D.A.<br />
Somes-Tisa Cluj (prin serviciile de specialitate) intocmeste prognoze<br />
meteorologice si hidrologice pe bazinele hidrografice: Somes-Crasna si Tisa,<br />
iar D.A. Crisuri pe bazinul hidrografic Ier, pe care le transmit din oficiu<br />
Comitetului Judetean Satu Mare cu cel putin 24 de ore inainte ca nivelurile in
28<br />
crestere sa atinga cotele de aparare, precum si valorile culminatiei<br />
raportata la cotele de aparare de pe cursurile de apa si pe posturi<br />
hidrometrice, data si ora cind este posibila atingerea acestora.<br />
Avertizarea pe plan central sau judetean nu exclude obligativitatea<br />
comitetelor locale de aparare impotriva inundaţiilor de a-si organiza pe<br />
teritoriul respectiv sistemul de observare- informare, pentru a nu fi<br />
prinse de evenimente .<br />
La atingerea cotelor de aparare pentru combaterea inundatriilor si<br />
gheturilor se iau urmatoarele masuri:<br />
- sistemul de observare-informare-avertizare se intensifica;<br />
- se asigura paza, supravegherea si observarea lucrarilor hidrotehnice<br />
si instalatiilor de aparare, a lucrarilor de arta si a cursurilor de apa de formatii<br />
din cadrul unitatilor care le au in administrare (S.G.A. Satu Mare, ANIF Satu<br />
Mare) si de la comitetele locale;<br />
- se dirijeaza forte, utilaje si materiale spre punctele critice;<br />
- se executa lucrari de interventie in punctele critice ivite pe timpul<br />
apelor mari;<br />
- interventii impotriva gheturilor: mentinerea libera de gheturi a unor<br />
sectoare de cursuri de apa, dirijarea sloiurilor de gheata pentru prevenirea<br />
formarii blocajelor de gheturi, distrugerea blocajelor de gheturi, etc;<br />
- evacuarea apelor de inundatii (ape interne din zonele aparate cu<br />
lucrari hidrotehnice, a apelor meteorologice de pe terenurile depresionare<br />
situate in zone sub regim liber de inundatie) si de pe terenurile cu exces de<br />
umiditate, trebuie sa se faca in cel mai scurt timp ca sa nu produca pagube<br />
culturilor sau bunurilor inundate;<br />
- taierea digurilor de aparare, numai cu aprobarea Comitetului Central<br />
la cererea Comitetului Judetean Satu Mare pentru a evita inundarea unor<br />
obiective din aval si producerea de pagube materiale. In cazul digurilor de<br />
frontiera de interes comun se aplica prevederile conventiei hidrotehnice<br />
incheiate cu tarile vecine: R.Ungara si Ucraina;<br />
- se evacueaza oameni, animale si bunuri din zonele afectate la<br />
dispozitia Comitetului local. In zonele neindiguite evacuarea incepe atunci<br />
cind se ating la mirele locale cotele de pericol sau la propunerea Comitetului<br />
local, iar in zonele indiguite se poate incepe si inainte de a atinge cotele de<br />
pericol.<br />
- bunurile care nu se pot evacua se asigura pe loc prin ancorare sau<br />
ridicarea la cote mai inalte;<br />
- salvarea oamenilor, animalelor sau bunurilor surprinse de inundatii<br />
sau pericolul gheturilor se face de catre fortele si mijloacele comitetelor de<br />
aparare locale sau judetene.<br />
Comitetele si comandamentele locale au obligatia de a stabili imediat<br />
pagubele produse si evaluarea lor daca este posibila.<br />
Evaluarea pagubelor produse de inundatii, gheturi sau alte fenomene<br />
meteorologice daunatoare se face de catre unitatile sau persoanele care au
29<br />
suferit pierderi, distrugeri de bunuri, in prezenta delegatilor comitetelor<br />
locale de aparare si cind este cazul si a delegatilor Agentiilor de asigurari.<br />
Actiuni ce trebuiesc intreprinse dupa trecerea apelor mari<br />
Dupa trecerea perioadelor de inundatii, fenomenelor meteorologice<br />
periculoase sau dupa accidentele la constructiile hidrotehnice comitetul<br />
judetean si comitetele locale precum si agentii economici specializati iau<br />
urmatoarele masuri;<br />
- repun in functiune instalatiile de alimentare cu apa, de evacuare a<br />
apelor reziduale industriale si menajere care au fost afectate precum si<br />
evacuarea apelor din inundatii si baltiri de pe terenurile agricole prin saparea<br />
unor canale de scurgere si prin instalarea de agregate de pompare mobile;<br />
- aplica masurile sanitaro- epidemice necesare;<br />
- refac caile de comunicatii si podurile afectate;<br />
- refac liniile de telecomunicatii si de transport a energiei electrice;<br />
- sprijina populatia pentru refacerea sau repararea locuintelor<br />
proprietate personala, avariate sau distruse;<br />
- inventariaza stricaciunile cauzate;<br />
- centralizeaza cantitatile de materiale, unelte si mijloace consumate,<br />
distruse sau pierdute in timpul apararii;<br />
- demoleaza lucrarile de interventie, sorteaza si depoziteaza materialele<br />
recuperate;<br />
- intocmesc documentatii pentru lucrari de reparatii;<br />
- executa reparatiile;<br />
- completeaza stocul minim de materiale si mijloace de aparare<br />
conform Normativului apronbat prin Ordinul MAI şi MMGA 638/2005;<br />
- unitatile de gospodarire a apelor ( S.G.A. si ANIF Satu Mare )<br />
materializeaza in teren nivelurile maxime inregistrate pentru reconstituirea<br />
undelor de viitura si reactualizarea valorilor caracteristice de aparare;<br />
- verifica comportarea lucrarilor hidrotehnice, stabilesc masurile ce se<br />
impun si fac propuneri de lucrari noi de aparare in zonele afectate;<br />
- la sfirsitul fiecarei perioade de inundatii sau fenomene meteorologice<br />
periculoase Comitetul Judetean pentru Situaţii de Urgenţă Satu Mare<br />
intocmeste raport de sinteza in conformitate cu continutul stabilit in anexa nr.<br />
1 j din Regulamentul aprobat prin Ordinul MAI şi MMGA 638/2005.