Strategia de dezvoltare a municipiului PloieÂºti 2007-2025 - Ploiesti.ro

Ploieºti <strong>2025</strong> 

I H S R O M A N I A S R L M A I 2 0 0 7 

<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a <strong>municipiului</strong> Ploieºti <strong>2007</strong>-<strong>2025</strong>

2 

<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a <strong>municipiului</strong> Ploieºti <strong>2007</strong>-<strong>2025</strong> 

IHS Romania SRL, mai <strong>2007</strong>


Beneficiar 

Primãria Municipiului Ploieºti 

Elaborator 

Institute for Housing and Urban Development Studies (IHS Romania SRL) 

Dr. arh. Nicolae Þarãlungã 

Director 

Dr. arh. Sorina Racoviceanu 

Director ºtiinþific 

Ec. Mircea Tulea 

Consultant finanþe 

Proprietatea asupra documentului aparþine Primãriei Municipiului Ploieºti 

Dreptul <strong>de</strong> autor aparþine IHS Romania SRL

4 


Cuprins 

0. Introducere 1 

0.1. Condiþii <strong>de</strong> elaborare 3 

0.2. Obiectivul documentului 3 

0.3. Metodologie 5 

0.4. Structura documentului 6 

1. Evaluarea rapidã a condiþiilor existente 7 

1.1. Teritoriu ºi echipare 9 

1.2. Demografie ºi coeziune socialã 11 

1.3. Economie ºi forþa <strong>de</strong> muncã 12 

1.4. Poluare ºi riscuri naturale 14 

1.5. Concluzii audit 15 

Anexa: Consultãri, <strong>de</strong>zbateri ºi ateliere <strong>de</strong> lucru pe parcursul elaborãrii Strategiei 17 

2. Viziunea ºi obiectivele strategice <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare 19 

2.1. Viziunea <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare PLOIEªTI <strong>2007</strong>-<strong>2025</strong> 21 

2.2. Obiective strategice <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare 22 

3. Politici - Programe - Proiecte 23 

4. Implementarea ºi monitorizarea strategiei 35 

4.1. Condiþii <strong>de</strong> implementare 37 

4.2. Monitorizare: Graficul <strong>de</strong> implementare a proiectelor 38 

4.3. Elemente financiare necesare planificãrii investitiilor publice preconizate a se realiza prin co-fiananþare la instrumentele financiare europene (Fonduri Structurale ºi <strong>de</strong> Coeziune) 40 

Anexa: Terminologie ºi surse <strong>de</strong> informaþie 49 

1. Glosar <strong>de</strong> termeni privind fondurile structurale ºi <strong>de</strong> coeziune 50 

2. Glosar <strong>de</strong> termeni privind planificarea strategicã 52 

3. Cadrul legislativ care reglementeazã politica <strong>de</strong> coeziune ºi instrumentele structurale în România 53 

4. Site-uri internet 53 

5. Bibliografie 53 


0 

Introducere 

1 

S t r a t e g i a d e d e z v o l t a r e a m u n i c i p i u l u i P l o i e º t i 2 0 0 7 - 2 0 2 5 

IHS Romania SRL mai <strong>2007</strong> 

Introducere Introducere Introducere Introducere

2 


0 



3 


0 


Economia oraºelor este direcþionatã cãtre un timp al informaticii ºi industriilor <strong>de</strong> înaltã tehnologie. Ploieºtiul, <strong>de</strong>þinãtor al unei infrastructuri tehnologice, 

va experimenta în urmãtorii ani o creºtere a interesului investiþional. Populaþia <strong>municipiului</strong> reflectã <strong>de</strong>opotrivã stabilitate ºi schimbare. 

Stabilitatea este datã <strong>de</strong> continuitatea tradiþiei universitare care va consolida profilul profesional al cercetãrii tehnologice. Schimbarea este generatã 

<strong>de</strong> nevoia <strong>de</strong> a rãspun<strong>de</strong> cererii unei populaþii care îmbãtrâneºte. 

Coordonarea resurselor cu interesele comunitãþii face necesarã formularea unei strategii care sã <strong>de</strong>a un sens <strong>de</strong>zvoltãrii viitoare ºi sã asigure cooperarea 

iniþiativelor ºi intervenþiilor actorilor publici ºi privaþi. 

0.1. Condiþii <strong>de</strong> elaborare 

Procesul <strong>de</strong> integrare în mecanismul Uniunii Europene solicitã coordonarea politicilor 

economice, monetare ºi <strong>de</strong> mediu ale României cu cele ale þãrilor membre ale 

Uniunii, generându-se astfel o presiune asupra formelor <strong>de</strong> planificare ºi <strong>de</strong> management 

al resurselor existente, precum ºi asupra condiþiilor <strong>de</strong> funcþionare a 

administraþiei publice. 

Pentru realizarea programelor structurale finanþate <strong>de</strong> Uniunea Europeanã, 

administraþiile locale au nevoie <strong>de</strong> pachete <strong>de</strong> programe/proiecte rezultate dintr-o 

planificare coordonatã a politicilor publice ºi <strong>de</strong> o creºtere a capacitãþii organizaþionale 

ºi umane. 

Documentul <strong>de</strong> faþã este elaborat în conformitate cu Cadrul Strategic Naþional <strong>de</strong> 

Referinþã, Planul <strong>de</strong> Dezvoltare Regionalã <strong>2007</strong>-2013/Regiunea 3 - Sud Muntenia 

ºi cu practica UE privind finanþarea din fonduri structurale. 

De asemeni, se bazeazã pe consultarea ºi coordonarea cu Consiliul Local ºi 

Primãria Municipiului Ploieºti, precum ºi cu alte organizaþii publice ºi private implicate 

în procesul <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare. 

0.2. Obiectivul documentului 

Lucrarea reprezintã strategia <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a <strong>municipiului</strong> Ploieºti, conþinând 

aspectele cheie <strong>de</strong> management, viziunea ºi obiectivele strategice <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare, ºi 

pachetul <strong>de</strong> politici, programe ºi proiecte. Lista proiectelor a fost prezentatã 

reprezentanþilor direcþiilor din cadrul primãriei, pentru stabilirea prioritãþilor 

proiectelor pe baza problemeticii teritoriale ºi a prognozei bugetare realizatã în 

cadrul studiului pentru stabilirea capacitãþii <strong>de</strong> cofinanþare a proiectelor stabilite. 

In plus, documentul reprezintã ºi platforma <strong>de</strong> coordonare a investiþiilor multisectoriale 

ºi <strong>de</strong> pregãtire a administraþiei locale în ve<strong>de</strong>rea gestionãrii fondurilor structurale 

planificate în perioada <strong>2007</strong>-2013. In acest sens, obiectivul strategiei este 

acela <strong>de</strong> a oferi Consiliului local al <strong>municipiului</strong> Ploieºti un instrument metodologic 

ºi tehnic, pe baza cãruia sã poatã realiza, în parteneriat, planificarea spaþialã a 

teritoriului în context regional ºi naþional. <strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a <strong>municipiului</strong> se 

fundamentezã pe trei piloni, susþinuþi <strong>de</strong> programele operaþionale finanþate <strong>de</strong> UE: 

• Competitivitate, în scopul consolidãrii unei economii locale nepoluante ºi cu o 

valoare adãugatã ridicatã; 

• Coeziune socialã ºi teritorialã, în scopul asigurãrii accesului egal la infrastructura 

urbanã <strong>de</strong> servicii ºi utilitãþi; 

• Civism, în scopul asigurãrii unui parteneriat cu comunitatea <strong>de</strong> la fomulare la 

implementarea <strong>de</strong>ciziei publice. 


4 


0 



5 


0 


0.3. Metodologie 

Structural, strategia <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare este construita pe metodologia planificarii strategice adaptata dupa Kotler (1999) si se compune din cinci etape: 

(1). Audit, 

(2). Viziune si obiective strategice, 

(3). Politici <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare, 

(4). Implementare, 

(5). Monitorizare si evaluare, conform tabelului urmator: 

I. Audit: 

Care este starea <strong>municipiului</strong> astãzi, dintr-o perspectivã <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare? 

I<strong>de</strong>ntificarea factorilor <strong>de</strong>zvoltãrii I<strong>de</strong>ntificarea tendinþelor <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare Analiza SWOT 

II. Viziune ºi obiective strategice: 

Cum ar trebui sã fie, sau sã <strong>de</strong>vinã municipiul, în viziunea comunitãþii? 

Conceptul strategic <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare bazat pe valorile/i<strong>de</strong>ntitatea <strong>municipiului</strong> 

Formularea obiectivelor strategice prin combinaþia optimã a factorilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare 

III. Formularea strategiei <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare: 

Care sunt politicile <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare pe clase <strong>de</strong> probleme? 

Probleme | Politici generale-sectoriale <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare 

Programe ºi proiecte organizate pe politici sectoriale 

IV. Implementare: 

Care sunt paºii ce trebuie urmaþi pentru implementarea programelor ºi proiectelor? 

I<strong>de</strong>ntificarea organizaþiilor ºi resurselor 

Condiþii <strong>de</strong> implementare 

V. Monitorizare ºi evaluare: 

Cum se poate asigura implementarea cu succes a proiectelor? 

Monitorizare Evaluare indicatori Analiza financiarã 


6 


0 


AUDIT 

10-15 ANI 

VIZIUNE 

5-15 ANI 

STRATEGIA DE DEZVOLTARE 

3-5 ANI 

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE 

PLANUL FINANCIAR PE TERMEN MEDIU 

1-3 ANI 

PLANUL INVESTIÞIILOR DE CAPITAL 

Documentele ce vor fi redactate în cadrul strategiei, sunt prezentate în tabelul <strong>de</strong> 

mai sus, pe baza orizontului <strong>de</strong> timp la care se referã fiecare: 

0.4. Structura documentului 

Documentul este structurat conform etapelor din metodologie, cuprinzând 

urmãtoarele capitole: 

1. Audit; 

2. Viziunea ºi obiectivele strategice; 

3. Politici - programe - proiecte; 

4. Implementarea ºi monitorizare strategiei. 



Locul li<strong>de</strong>rilor <strong>de</strong> brand! 


1 

Evaluarea rapidã a condiþiilor existente 

7

8 


1 

Evaluarea rapidã 

a condiþiilor existente 


9 


1 



1.1. Teritoriu ºi echipare 

Municipiul Ploieºti este amplasat într-un ju<strong>de</strong>þ <strong>de</strong>ns populat ºi urbanizat, în vecinãtatea 

capitalei Romaniei, în apropierea aeroportului internaþional Henri Coanda ºi 

în imediata vecinãtate a coridorului TEN-IV ºi TEN-IX. Mãsurãtori <strong>de</strong> trafic efectuate 

pe DN1 Bucureºti-Ploieºti-Braºov înregistrazã un trafic anual între 6 000 000- 

10 000 000 <strong>de</strong> treceri <strong>de</strong> vehicule. Resursele <strong>de</strong> teren aflate în jurisdicþia sa se 

cifrezã la 5828 hectare, din care 3580,76 ha aflate în intravilanul <strong>municipiului</strong>. 

Bilanþul suprafeþelor <strong>de</strong> teren organizate pe funcþiuni urbane propuse prin Planul 

Urbanistic General luând ca bazã anul 1999 înregistreazã urmãtoarea dinamicã: 

Ploieºtiul a <strong>de</strong>zvoltat istoric o reþea stradalã în marea majoritate pe o structurã radialã, 

cu tranzitarea zonei centrale. Lungimea strãzilor orãºeneºti este <strong>de</strong> 324 km, 

din care mo<strong>de</strong>rnizate 241 km. Transportul public urban este asigurat prin 37 <strong>de</strong> 

linii din care 216 autobuze, 33 tramvaie ºi 10 troleibuze. 

IHS Romania SRL, mai <strong>2007</strong> 

Lungimea reþelei <strong>de</strong> apã potabilã este <strong>de</strong> 736,6 km iar a celei <strong>de</strong> canalizare 284,7 

km, ceea ce reprezentã 69% din totalul lungimii strãzilor. Alimentarea cu gaz a 

<strong>municipiului</strong> se face printr-o reþea în lungime <strong>de</strong> 327.7 km. Detalierea infrastructurii 

urbane primare, apã potabilã ºi canalizare, cu cele mai mari oportunitãþi <strong>de</strong> 

<strong>de</strong>zvoltare ºi <strong>de</strong> reabilitare în perioada <strong>2007</strong>-<strong>2025</strong>, oferã urmãtoarele informaþii: 

sursa: PUG municipiu Ploieºti, 1999

10 


1 



Alimentare cu apã potabilã 

Municipiul Ploieºti dispune <strong>de</strong> un sistem mixt <strong>de</strong> alimentare cu apã, atât din apa 

subteranã prin 3 fronturi <strong>de</strong> captare, Crângul lui Bot, Ploieºti N-V ºi Ploieºti N-E cu 

un total <strong>de</strong> 42 <strong>de</strong> foraje, cât ºi din surse <strong>de</strong> suprafaþã prin acumularea Movila- 

Vulpii ca parte integrantã a sistemului hidroenergetic Prahova-Teleajen. Sursele <strong>de</strong> 

apã subteranã asigurã 75% din totalul apei potabile distribuite în municipiu prin 

operatorl Apa Nova ºi sunt echipate cu spaþiu <strong>de</strong> stocare ºi <strong>de</strong>zinfecatare în trei 

uzine <strong>de</strong> producþie, Uzina Crângul lui Bot, Staþia <strong>de</strong> pompare 23 August ºi Staþia 

<strong>de</strong> pompare Nord Gãgeni. 

Sursele <strong>de</strong> suprafaþã asigurã restul <strong>de</strong> 25% din consumul <strong>municipiului</strong> ºi se realizezã 

prin conducta <strong>de</strong> aducþiune Movila Vulpii, aparþinând Administraþiei 

Naþionale ‘’ Apele Române’’ - Direcþia Apelor Buzãu Ialomiþa, racordul din 

aducþiunea Nod Hidrotehnic Movila Vulpii - Brazi, cu dublã legãturã la rezervoarele 

<strong>de</strong> înmagazinare ale staþiei 23 August ºi direct în reþeaua <strong>de</strong> distribuþie a 

<strong>municipiului</strong> 

ºi racordul din magistrala Teleajen cu legatura la rezervoarele <strong>de</strong> înmagazinare 

din Complexul Nord-Gãgeni (ambele folosite în cazuri excepþionale pentru siguranþa 

în exploatare). 

Acumularea apei captate pentru Municipiul Ploieºti se face în rezervoare <strong>de</strong> 20000, 

10000, si 5000 mc capacitate. Lungimea totalã a reþelei <strong>de</strong> distribuþie a apei din 

Municipiul <strong>Ploiesti</strong> este <strong>de</strong> 736,6 km, realizatã în principal din conducte <strong>de</strong> fontã, 

oþel, azbociment ºi beton din care mai mult <strong>de</strong> 30 % din conducte au o vechime 

<strong>de</strong> peste 50 ani. 

Reþele <strong>de</strong> canalizare 

Apele uzate menajere provenite <strong>de</strong> la populaþie ºi apele uzate industriale provenite 

<strong>de</strong> la unitãþile economice din Municipiul Ploieºti, împreunã cu apele meteorice, 

sunt preluate <strong>de</strong> colectoare unice prevãzute cu guri <strong>de</strong> scurgere pe strãzi ºi curþi 

interioare. Pentru sistemul unitar sunt douã colectoare principale: 

• Colectorul principal I care colecteazã apele uzate ºi meteorice din partea <strong>de</strong> E- 

NE a oraºului ºi <strong>de</strong>scarcã prin cinci <strong>de</strong>versoare <strong>de</strong>bitele maxime la ploi ce 

<strong>de</strong>pãºesc 5x Q apa uzatã menajerã în pârâul Dâmbu; 

• Colectorul principal II care colecteazã apele uzate din partea <strong>de</strong> V-SV a oraºului 

ºi <strong>de</strong>scarcã apele ce <strong>de</strong>pãºesc 5xQuz menajer printr-un canal <strong>de</strong>versor într-un 

canal <strong>de</strong>schis (<strong>de</strong> ocolire a staþiei <strong>de</strong> epurare ºi apoi în Pârâul Dâmbu în aval <strong>de</strong> 

staþia <strong>de</strong> epurare a <strong>municipiului</strong> Ploieºti). 

Staþia <strong>de</strong> epurare a <strong>municipiului</strong> Ploieºti este amplasatã în partea <strong>de</strong> S-E, ocupând 

o suprafaþã <strong>de</strong> 6,1 ha. Dimensionarea ei s-a facut pentru <strong>de</strong>bite maxime zilnice <strong>de</strong> 

1200 l/secundã, Qmax zi = 1200 l/sec, Qmax orar = 1700 l/sec, Qmin = 820 

l/sec ºi Qploaie = 3400 l/sec - dublul <strong>de</strong>bitului orar maxim. 

Aceste <strong>de</strong>bite proiectate anterior sunt complet <strong>de</strong>pãºite în dinamica <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare 

a <strong>municipiului</strong>. În acest moment funcþionarea staþiei <strong>de</strong> epurare cu un <strong>de</strong>bit mai 

mare <strong>de</strong> 1200 l/sec provoacã inundarea echipamentelor (instalaþii civile ºi echipamente 

electro-mecanice) fapt ce impune utilizarea <strong>de</strong>versorului DSI. Furnizorul <strong>de</strong> 

apã Apa Nova elaborareazã în prezent un plan <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a reþelei <strong>de</strong> apã ºi 

canalizare. 


11 


1 



1.2. Demografie ºi coeziune socialã 

Infrastructura <strong>de</strong> sãnãtate 

Asistenþa <strong>de</strong> sãnãtate este asiguratã <strong>de</strong> un numãr <strong>de</strong> 368 medici specialiºti ºi 1626 

cadre medii ºi prin funcþionarea a cinci spitale. Spitalul ju<strong>de</strong>þean cu un numãr <strong>de</strong> 

1142 paturi este organizat cu 21 <strong>de</strong> secþii, o spitalizare <strong>de</strong> zi cu 19 paturi ºi o unitate 

<strong>de</strong> primire urgenþe, trei blocuri operatorii, un centru <strong>de</strong> hemodializã cu 19 

aparate, 5 laboratoare specializate pentru spital ºi ambulatoriu, un ambulatoriu <strong>de</strong> 

specialitate cu 19 cabinete ºi 4 farmacii. 

Spitalul municipal nr.1 Schuller are o capacitate <strong>de</strong> 297 <strong>de</strong> paturi, cu 4 secþii ºi 3 

compartimente specializate, o spitalizare <strong>de</strong> zi oncologie cu 8 paturi, o farmacie, 

6 laboratoare ºi 5 cabinete specializate precum ºi un abulatoriu <strong>de</strong> specialitate al 

spitalului cu 12 cabinete ºi 3 laboratoare. 

Spitalul <strong>de</strong> pediatrie are o capacitate <strong>de</strong> 150 <strong>de</strong> paturi ºi este organizat pe trei secþii 

un compartiment <strong>de</strong> primire urgenþe, un bloc operator, un ambulatoriu <strong>de</strong> specialitate 

constituit din 9 cabinete ºi o farmacie. 

Spitalul <strong>de</strong> obstetricã ºi ginecologie cu 405 paturi are 6 secþii ºi o unitate <strong>de</strong> spitalizare 

<strong>de</strong> zi cu 10 paturi, un bloc operator, 3 laboratoare, o farmacie, precum ºi 

un ambulatoriu <strong>de</strong> specialitate cu trei cabinete. 


Structura <strong>de</strong>mograficã 

Rezultatul recensãmântului din 2002, consemneazã un numãr <strong>de</strong> 232.452 <strong>de</strong> 

locuitori cu predominare numerica a populaþiei <strong>de</strong> sex feminin, 52,6% ºi o scã<strong>de</strong>re 

<strong>de</strong> 9,2% faþã <strong>de</strong> recensãmântul din 1992. Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al structurii pe 

vârste 22% sunt preºcolari ºi ºcolari, 54% reprezintã populaþie activã ºi 24% 

locuitori rezi<strong>de</strong>nþi peste 60 <strong>de</strong> ani. 

Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al pon<strong>de</strong>rii capitalului uman în context regional, populaþia 

<strong>municipiului</strong> reprezintã 55,3% din totalul populaþiei urbane a ju<strong>de</strong>þului Prahova ºi 

17,3% din totalul populaþiei urbane a Regiunii <strong>de</strong> Dezvoltare Sud. Densitatea 

urbanã a <strong>municipiului</strong> este estimatã la 3989 loc/hectar. Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re etnic 

Ploieºtiul prezintã un conglomerat etnic ºi religios complex format din 17 etnii cu o 

pon<strong>de</strong>re <strong>de</strong> 3% din totalul populaþiei, ºi cu o apartenenþã religioasã la 13 culte 

reprezentând 2,84% din totalul populaþiei. 

Spitalul <strong>de</strong> boli infecþioase are un numãr <strong>de</strong> 80 <strong>de</strong> paturi cu 2 secþii ºi o spitalizare 

<strong>de</strong> zi HIV/SIDA cu 10 paturi, 2 cabinete, 2 laboratoare ºi o farmacie. Pentru informaþii 

<strong>de</strong>taliate se poate cerceta pagina http://www.dspph.ro 

Infrastructura <strong>de</strong> educaþie 

Infrastructura <strong>de</strong> educaþie conþine patru niveluri <strong>de</strong> educaþie. Nivelul preºcolar, cu 

un numãr <strong>de</strong> 4914 copii înscriºi, este asigurat prin funcþionarea a 42 <strong>de</strong> grãdiniþe 

din care 22 cu program normal ºi 20 cu program prelungit operaþionale pentru 

13111 copii. 

Nivelul primar-gimnazial este format dintr-un numãr <strong>de</strong> 29 <strong>de</strong> scoli generale clasele 

I-VIII, o ºcoalã cu clase I-IV ºi un numãr <strong>de</strong> 12 grupuri scolare specializate din 

care 8 industriale, 2 economic-administrativ ºi 2 arte ºi meserii. 

Acest nivel este urmat <strong>de</strong> un numãr <strong>de</strong> 8125 <strong>de</strong> elevi înscriºi în învãþãmântul primar, 

9443 <strong>de</strong> elevi în învãþãmântul gimnazial, 5090 <strong>de</strong> elevi în învãþãmântul profesional 

ºi <strong>de</strong> ucenici ºi 143 <strong>de</strong> elevi în învãþãmântul <strong>de</strong> maiºtri (sursa: Raportul

12 


1 



primãriei privind starea economicã, socialã ºi <strong>de</strong> mediu a <strong>municipiului</strong> Ploieºti în 

anul 2006). 

Invãþãmântul liceal este urmat <strong>de</strong> un numãr <strong>de</strong> 15498 ºi cuprin<strong>de</strong> un numãr <strong>de</strong> 7 

licee teoretice ºi 3 specializate: liceul <strong>de</strong> artã, liceul militar ºi liceul pedagogic. In 

sistem postliceal funcþionezã o ºcoalã sanitarã. 

1.3. Economie ºi forþa <strong>de</strong> muncã 

Sistemul universitar, urmat <strong>de</strong> 10450 stu<strong>de</strong>nþi, cuprin<strong>de</strong> universitatea <strong>de</strong> Petrol ºi 

Gaze formatã din 5 facultãþi în domeniul tehnologiei petrolului ºi petrochimiei, 

foraj ºi exploatare zãcãminte, inginerie mecanicã ºi electricã, ºtiinþe economice, 

litere ºi ºtiinþe ºi un colegiu universitar tehnic ºi <strong>de</strong> administraþie. (Sursa <strong>de</strong> informaþii: 

www.isj.ph.edu.ro, primãria <strong>municipiului</strong> Ploieºti). 

Infrastructura socialã 

Infrastructura socialã conþine forme diversificate <strong>de</strong> protecþie a grupurilor vulnerabile 

precum persoane cu handicap fizic, persoane cu venituri reduse sau fãrã venit, 

persoane abuzate ºi minori aflaþi în dificultate. 


Un grup <strong>de</strong> cca 3500 <strong>de</strong> persoane care solicitã consiliere ºi socialã, ºi sau medicalã 

în funcþie <strong>de</strong> gradul cu care sunt înregistraþi ( 20% persoane cu handicap <strong>de</strong> 

grad I, 70 % cu handicap <strong>de</strong> grad II si 10% persoane cu handicap <strong>de</strong> grad III). 

Cantina <strong>de</strong> ajutor social <strong>de</strong>serveºte grupuri <strong>de</strong> locuitori fãrã venit, cca. 400 <strong>de</strong> persoane, 

asigurând serviciul la domiciliu pentru persoanele care nu se pot <strong>de</strong>plasa. 

Politicile locale speciale pentru pensionari conþin mãsuri <strong>de</strong> gratuitate sau subvenþii 

pe liniile <strong>de</strong> transport public, reduceri procentuale ale impozitului pe proprietate ºi 

spaþii comerciale cu produse agroalimentare cu preþuri coordonate cu pensiile. 

Minorii aflaþi în dificultate sunt asistaþi în funcþie <strong>de</strong> problema cu care se confruntã. 

Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al alimentãrii, copii orfani primesc harnã gratuitã zilnicã. Din 

punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al spaþiilor <strong>de</strong> cazare adãpostirea copiilor strãzii se face în spaþii 

construite ºi dotate precum Centrul “Sfânta Cristina” dar ºi în centre <strong>de</strong> plasament 

Centrul <strong>de</strong> plasament 1 ºi 2 (pentru copii cu handicap) sau în Casa “Alexandra” ºi 

Casa “Austria”. 

Ploieºtiul concentreazã 50% din numãrul <strong>de</strong> agenþi economici din ju<strong>de</strong>þul Prahova 

ºi are o tradiþie în industria extractivã si <strong>de</strong> prelucrare a þiþeiului ºi a industriilor 

legate pe orizontalã <strong>de</strong> aceastã ramurã. Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al structurii economice, 

industria ºi construcþiile reprezintã 22,5%, în timp ce sectorul terþiar se situeazã 

la 77,5%. 

Pe teritoriul <strong>municipiului</strong> îºi <strong>de</strong>sfãºoarã activitatea 13764 <strong>de</strong> societãþi comerciale 

din care 12631 au capital integral românesc, 613 au capital integral strãin iar 520 

sunt înregistrate cu capital mixt. Firmele strãine sau partenere reprezintã 17 þãri din 

care 8 din Uniunea Europeanã. Ploieºti este un brand prin localizarea firmelor 

multinaþionale, ocupând poziþia <strong>de</strong> li<strong>de</strong>r în volumul investiþiilor strãine prin firme ca 

Unilever South Central Europe, Skoda, Peugeot, Cardinal Motors, Altex, Aquila, 

Kaufland, Tengelman, Selgros, Carrefour, Bricostore, Winmarkt. 

Numãrul persoanelor angajate la sfârºitul anului 2006 se cifreazã la 113458, rata 

ºomajului situându-se la 1,2%. Numãrul femeilor reprezintã 58,3% din numãrul 

total al ºomerilor (2759 <strong>de</strong> persoane la aceaºi datã). Salariul mediu lunar în luna 

<strong>de</strong>cembrie a anului 2006 era <strong>de</strong> 772 RON comparativ cu 226,7 în anul 2001. 

Aceastã dinamicã se reflectã ºi în numãrul <strong>de</strong> noi filiale bancare <strong>de</strong>schise în 

municpiu la nivelul cartierelor.

13 


1 



Piaþa imobiliarã locuinþe, comercialã ºi industrialã 

Dinamica muncipiului Ploieºti poate fi observatã ºi din amploarea pe care a luato 

domeniul investiþiilor private ºi în principal al persoanelor fizice. În anul 2006, au 

fost eliberate 328 <strong>de</strong> autorizaþii <strong>de</strong> construcþie pentru locuinþe proprietate privatã, 

260 <strong>de</strong> autorizaþii pentru diverse amenajãri ale locuinþelor (garaje, împrejmuiri, 

îmbunãtãþiri interioare, recompartimentãri). Totodatã, anul trecut investiþiile societãþilor 

comerciale au înregistrat un nivel ridicat având în ve<strong>de</strong>re cã au fost eliberate 

96 <strong>de</strong> autorizaþii <strong>de</strong> construcþie pentru amenajãri ºi construcþii industriale, 62 autorizaþii 

pentru spaþii comerciale ºi 117 autorizaþii pentru alte construcþii inginereºti. 

Valoarea acestor investiþii la nivelul <strong>municipiului</strong> Ploieºti a crescut în anul 2006 cu 

aproximativ 5,8 % faþã <strong>de</strong> 2005, atingând numai la nivelul încãsãrii taxelor <strong>de</strong> certificate 

<strong>de</strong> urbanism ºi autorizaþii <strong>de</strong> construire o valoare <strong>de</strong> 1.747.101,33 RON 

(sursa: Raportul primãriei privind starea economicã, socialã ºi <strong>de</strong> mediu a <strong>municipiului</strong> 

Ploieºti în anul 2006). 

Harta schematicã a repartizãrii locuinþelor colective 

Competitivitatea <strong>municipiului</strong> Ploieºti va fi în mare mãsurã influenþatã <strong>de</strong> politicile 

Consiliului Local în ceea ce priveºte managementul terenurilor urbane aflate în 

proprietatea sa. La o cotã <strong>de</strong> risc ºi profit <strong>de</strong> cca 20%, cu un rezultat <strong>de</strong> între 5-7% 

din capital la terminarea lucrãrii, primãria îºi valorificã terenurile neechipate edilitar, 

aflate în domeniul privat al Consiliului, la preþuri <strong>2007</strong> <strong>de</strong> 6-8 euro/mp. 

Veniturile generate din impozite ºi crearea <strong>de</strong> noi locuri <strong>de</strong> muncã reprezintã beneficii 

suplimentare pe termen mediu. 

Harta schematicã a repartizãrii locuinþelor individuale 

Locuinþe 

In conformitate cu rezultatele recensãmântului, sunt înregistrate 21172 <strong>de</strong> clãdiri 

cu funcþiunea <strong>de</strong> locuinþã, în care se aflã 88104 apartamente în care locuiesc un 

numãr <strong>de</strong> 160000 ploieºteni. Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al formei <strong>de</strong> proprietate 

locuinþele se aflã în proporþie <strong>de</strong> 97.6% în fomã privatã. 

Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al echipãrii fondului locativ 93% au acces la apã potabilã, 

90% sunt legate la reþeaua <strong>de</strong> canalizare, 98% au instalaþii electrice ºi 78% sunt 

conectate la sistemul <strong>de</strong> termoficare 


14 


1 



1.4. Poluare ºi riscuri naturale 

Managementul <strong>de</strong>ºeurilor municipale 

Începând cu anul 2003 municipalitatea a <strong>de</strong>marat programul <strong>de</strong> colectare selectivã 

a <strong>de</strong>ºeurilor <strong>de</strong> hârtie ºi carton, în primul rând în ºcoli ºi instituþii publice. Din 

luna aprilie 2004 s-a trecut ºi la colectarea selectivã a <strong>de</strong>ºeurilor <strong>de</strong> materiale plastice 

(în special PET-uri) prin amplasarea <strong>de</strong> eurocontainere în cartierele mai aglomerate 

ale oraºului Ploieºti. Implementarea programului <strong>de</strong> colectare selectivã s-a 

<strong>de</strong>marat prin punerea în aplicare a unui sistem etapizat ºi asigurarea cadrului 

legislativ prin aprobarea Hotãrârii Consiliului Local nr. 123/2002, privind strategia 

<strong>de</strong> gestionare a <strong>de</strong>ºeurilor în municipiul Ploieºti. 

În anul 2005, Primãria Ploieºti a realizat în parteneriat un proiect pilot <strong>de</strong> colectare 

selectivã a <strong>de</strong>ºeurilor pentru zona centralã ºi <strong>de</strong> sud a <strong>municipiului</strong> Ploieºti. 

Proiectul a <strong>de</strong>marat în prima fazã cu studierea datelor privind generarea ºi 

colectarea <strong>de</strong>ºeurilor în zonã, precum ºi cu un program <strong>de</strong> conºtientizare a cetãþenilor. 

Parteneriatul a fost reluat în anul 2006, cu extin<strong>de</strong>re pe Bulevardul Republicii 

si zona Nord. Cantitatea totalã <strong>de</strong> <strong>de</strong>ºeuri, hârtie, carton ºi mase plastice la nivelului 

anului 2006, a fost <strong>de</strong> 565 tone hârtie ºi carton ºi 19 tone mase plastice. 

Gradul <strong>de</strong> atractivitate a muncipiului Ploieºti este major influenþat <strong>de</strong> efectele 

poluãrii aerului, solului ºi a pânzei <strong>de</strong> apei freaticã. Calitatea aerului-emisii, din 

punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re fizico - chimic ºi bacteriologic, este monitorizatã printr-o reþea <strong>de</strong> 

supraveghere formatã din 10 staþii amplasate în zona <strong>de</strong> Est (3 staþii), în zona <strong>de</strong> 

Nord (2 staþii), în zona <strong>de</strong> Vest (o staþie), în zona <strong>de</strong> Sud (3 staþii) ºi în zona centralã 

a <strong>municipiului</strong> (o staþie). Rezultatele mãsurãtorilor indicã un nivel ridicat al 

concentraþiei medii anuale <strong>de</strong> hidrogen sulfurat. 

Incepând cu anul 2005 funcþionezã centrul <strong>de</strong> colectare a DEEE prin care are loc 

<strong>de</strong>zmembrarea echipamentelor electrice ºi electronice operaþie prin care rezultã 

<strong>de</strong>ºeuri <strong>de</strong> metale feroase ºi neferoase, plastic, lemn, plãci <strong>de</strong> tuburi catodice ºi 

ecrane, cablaje, precum ºi lichi<strong>de</strong> periculoase. 

Principalele surse <strong>de</strong> poluare a atmosferei cu pulberi în suspensie ºi sedimentabile 

sunt: transporturile, procesele <strong>de</strong> ar<strong>de</strong>re din surse rezi<strong>de</strong>nþiale, procesele industriale, 

sursele <strong>de</strong> poluare cu pulberi în suspensie sunt: centralele termice pe combustibili 

solizi. Concluziile unor studii <strong>de</strong> specialitate indicã cauze <strong>de</strong> îmbolnãvire a 

populaþiei precum afecþiuni respiratorii acute ºi cronice. 


In zona <strong>de</strong> sud a <strong>municipiului</strong> existã agenþi economici, în special în zona industriei 

petroliere, care au bataluri <strong>de</strong> stocare a <strong>de</strong>ºeurilor industriale ºi periculoase precum 

nãmoluri <strong>de</strong> la rafinare, ºlamuri, gudroane aci<strong>de</strong>, flui<strong>de</strong> <strong>de</strong> foraj cu efect poluator 

atât al terenului cât ºi al apei freatice.

15 


1 



1.5. Concluzii audit 

Tabel sintetic: Analiza SWOT 

SWOT 

Puncte tari 

Slãbiciuni 

Nivel 1 Nivel 2 Nivel 3 Nivel 1 Nivel 2 Nivel 3 

rezerve semnificative <strong>de</strong> 

teren liber în intravilan 

capacitate <strong>de</strong> cooperare a 

primãrie în proiecte 

europene 

capacitatea <strong>de</strong> cofinanþare a 

proiectelor încadrate în 

domeniile prioeirtare din 

POR ºi POS 

poziþia faþã <strong>de</strong> coridoarele 

europene TEN 

amplasare înt-un ju<strong>de</strong>þ <strong>de</strong>ns 

populat ºi urbanizat 

dinamica economicã constantã 

existenþa unei infrastructuri 

universitare 

Oportunitãþi 

existenþa unei infrastructuri 

<strong>de</strong> servicii ºi utilitãþi publice 

valori <strong>de</strong> patrimoniu construit 

ºi natural 

accesibilitate redusã în teritoriu 

municipal ºi periurban 

disparitãþi privind echiparea 

teritoriului 

teren poluat cu precã<strong>de</strong>re în 

zona <strong>de</strong> sud 

infrastructurã utilitãþi publice 

uzatã 

economie dominatã <strong>de</strong> 

firme mari ºi o lipsã <strong>de</strong> 

imm-uri în sectorul producþie 

Pericole 

Nivel 1 Nivel 2 Nivel 3 Nivel 1 Nivel 2 Nivel 3 

acces la fonduri structurale 

crearea unei noi imagini a 

<strong>municipiului</strong> 

<strong>de</strong>zvoltarea sectorului terþiar 

<strong>de</strong>zvoltarea capacitãþii <strong>de</strong> 

management primãriei 

atragerea <strong>de</strong> noi investiþii 

competiþia regionalã 

proces lent <strong>de</strong> absorbþie a 

forþei <strong>de</strong> muncã în servicii 

coordonarea activitãþilor 

persistenþa problemelor <strong>de</strong> 

mediu 

riscuri naturale 


16 


1 



Concluzii: aspecte cheie <strong>de</strong> management 

Din analiza SWOT prezentatã anterior, rezultã o serie <strong>de</strong> aspecte <strong>de</strong>finitorii pentru managementul <strong>municipiului</strong>, care þin atât <strong>de</strong> punctele tari, <strong>de</strong> punctele slabe, cât ºi <strong>de</strong> 

oportunitãþile ºi pericolele <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare. Problematica acestor aspecte <strong>de</strong> management va conduce, în cadrul strategiei, la formularea politicilor, programelor ºi proiectelor 

<strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare: 

A) Conectarea la reþeaua europeanã <strong>de</strong> transport 

• Localizarea geograficã, pe DN1 ºi pe traseul autostrãzii Bucureºti-Braºov, poziþioneazã 

oraºul în teritoriu ca punct <strong>de</strong> localizare ºi distribuþie pentru activitãþi economice. 

In acelaºi timp, accesibilitate redusã a unor rezerve <strong>de</strong> teren ºi a unor 

cartiere reclamã soluþionarea problemelor <strong>de</strong> trafic ºi mobilitate în interiorul <strong>municipiului</strong> 

ºi la nivelul zonei periurbane. Integrarea spaþial-teritorialã, prin legãturi facile 

<strong>de</strong> transport a zonelor din oraº, a comunelor periurbane ºi a <strong>municipiului</strong> în regiune 

reprezintã o oportunitate majorã pentru <strong>de</strong>zvoltarea viitoare a acestuia. 

D) Efectul poluãrii ºi riscurilor naturale 

• Prin natura activitãþilor industriale existente, oraºul se confruntã cu probleme <strong>de</strong> 

poluare a solului ºi a pânzei <strong>de</strong> apã freaticã. Situarea sa geograficã îl poziþioneazã, 

<strong>de</strong> asemeni, într-o zonã <strong>de</strong> risc la inundaþii ºi <strong>de</strong> risc seismic. Mãsurile 

necesare pentru protejarea mediului natural vizeazã atât <strong>de</strong>poluarea solului, cât ºi 

îmbunãtãþirea utilitãþilor publice cu efect asupra mediului, dar ºi protejarea fatã <strong>de</strong> 

riscurile naturale. 

B) Competitivitatea economiei locale 

• Poziþia favorabilã ºi reputaþia sa tehnologicã fac oraºul o <strong>de</strong>stinaþie atractivã pentru 

investiþii. Profilul acestor investiþii va trebui sã susþinã reorientarea activitãþilor 

economice cãtre cunoaºtere ºi inovare, cãtre calificarea forþei <strong>de</strong> muncã ºi valoare 

adãugatã. Poziþionarea <strong>municipiului</strong> pe piaþa urbanã regionalã ca locaþie pentru 

industrii nepoluante, <strong>de</strong> înaltã tehnologie, activitãþi <strong>de</strong> cercetare-<strong>de</strong>zvoltare conduce 

pe termen lung la creºterea competitivitãþii economiei locale. 

E) Imaginea ºi stilul în competiþia culturalã 

• Repoziþionarea economicã a oraºului pe piaþa urbanã regionalã înseamnã 

repoziþionarea acestuia în competiþia culturalã. Valoarea adãugatã a creºterii economice 

se regãseºte în manifestarea unei noi personalitãþi ºi unei noi imagini ce 

trebuie contruite. Atât protejarea clãdirilor monument, cât ºi revitalizarea tradiþiilor 

culturale <strong>de</strong> teatru, poezie, împreunã cu activitãþi <strong>de</strong> recreere în spaþii publice ºi 

evenimente pot crea o nouã imagine. 

C) Disparitãþile teritoriale 

• Problema echipãrii cu infrastructura <strong>de</strong> utilitãþi ºi servicii publice apare tot mai 

pregnantã pe mãsurã ce se diversificã cererea populaþiei ºi cresc standar<strong>de</strong>le <strong>de</strong> 

calitate a serviciilor. Atât la nivelul cartierelor, cât ºi al zonei periurbane, existã o 

serie <strong>de</strong> disparitãþi în ceea ce priveºte echiparea cu servicii ºi utilitãþi publice ºi calitatea 

locuirii. 

F) Complexitatea managementului public 

Problematica <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> complexã a coordonãrii activitãþilor <strong>de</strong> investiþii publice, 

a parteneriatelor municipale, cu sectorul privat, cu mediul universitar, sau cu alte 

localitãþi ale sistemului periurban, precum ºi rãspunsul faþã <strong>de</strong> cetãþenii <strong>municipiului</strong>, 

reclamã întãrirea capacitãþii <strong>de</strong> management a primãriei <strong>municipiului</strong>. 


17 


Anexa 1: Consultãri, <strong>de</strong>zbateri ºi ateliere <strong>de</strong> lucru pe parcursul elaborãrii Strategiei 

IHS Romania SRL mai <strong>2007</strong>

18 


1 



Anexa1 

Consultãri, <strong>de</strong>zbateri ºi ateliere <strong>de</strong> lucru pe 

parcursul elaborãrii Strategiei 

In realizarea prezentului document au fost asigurate modalitãþi <strong>de</strong> informare, <strong>de</strong>zbatere 

publicã ºi <strong>de</strong> lucru cu aparatul executiv al primãriei <strong>municipiului</strong> Ploieºti. 

Pentru stabilirea viabilitãþii studiului în forma sa finalã, au fost analizate aspectele 

tehnice, financiare ºi <strong>de</strong> management legate <strong>de</strong> condiþiile <strong>de</strong> implementare a strategiei 

în general ºi <strong>de</strong> elaborare a proiectelor propuse a fi co-finanþate prin instrumentele 

financiare europene, în special. O atenþie <strong>de</strong>osebitã s-a acordat atelierelor 

<strong>de</strong> lucru organizate pentru stabilirea proiectelor urbane integrate eligibile în cadrul 

axei prioritare I a Planului Operaþional Regional. 

Legendã 

Pe parcursul elaborãrii sale, “<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a <strong>municipiului</strong> Ploieºti pe 

perioada <strong>2007</strong>-<strong>2025</strong>” a beneficiat <strong>de</strong> recomandãri fãcute <strong>de</strong> cetãþeni, actori urbani 

cheie activi în municipiul Ploieºti, firme private implicate în servicii comerciale ºi publice, 

corpul profesoral ºi stu<strong>de</strong>nþi ai Universitãþii <strong>de</strong> Petrol ºi Gaze, precum ºi oficiali 

aleºi, membrii Consiliului Local ºi specialiºti cu funcþii executive în cadrul primãriei 

<strong>municipiului</strong> Ploieºti. 

Intâlnirile organizate <strong>de</strong> Primãria <strong>municipiului</strong> Ploieºti s-au <strong>de</strong>sfãºurat în cadrul 

Universitãþii <strong>de</strong> Petrol ºi Gaze precum ºi în sediul Primãriei, în prezenþa mass-mediei 

locale, oferind participanþilor prezenþi la trei întâlniri ºi în numãr total <strong>de</strong> cca 800 <strong>de</strong> 

persoane, ocazia sã-ºi expunã punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re asupra componentelor documentului 

ºi mai ales asupra formelor <strong>de</strong> implementare a strategiei, proiecte sectoriale ºi 

forme <strong>de</strong> finanþare. 

Pentru o mai bunã vizibilitate a studiului, primãria <strong>municipiului</strong> Ploieºti a pus pe siteul 

sãu, http://www.ploiesti.ro/strategii.php , informaþii privind conþinutul proiectelor 

propuse în cadrul strategiei <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare ºi formele <strong>de</strong> finanþare a acestora. Pentru 

stabilirea prioritãþilor investiþiilor <strong>de</strong> capital, pe parcursul urmãtorilor 7 ani, privind 

proiectele sectoriale ºi proiectele integrate propuse, au fost distribuite chestionare al 

cãror rezultat este prezentat în graficele alãturate. 

Rezultatul acestor <strong>de</strong>zbateri a clarificat aspectele majore <strong>de</strong> intervenþie menþionând 

(1). Depoluarea solului ºi a apei freatice cu prioritate în zona <strong>de</strong> sud a <strong>municipiului</strong>, 

(2). Reabilitarea infrastructurii <strong>de</strong> drumuri ºi alimentãrii cu apã potabilã ºi canalizare, 

cu prioritate în zonele Apostol ºi Bereasca ºi (3). Susþinerea <strong>de</strong>zvoltãrii economice prin 

atragerea forþei muncã tinere ºi prin întãrirea infrastructurii <strong>de</strong> sãnãtate. 




Cunoaºterea - o nouã ENERGIE! 

2 

Viziunea ºi obiectivele strategice <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare 

19

20 


2 

Viziunea 

ºi obiectivele strategice 

<strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare 

““... o cercetare atentã a modului în care oraºele lumii 

îºi formuleazã în ultimul <strong>de</strong>ceniu strategiile <strong>de</strong> 

<strong>de</strong>zvoltare, relevã o mutare semnificativã a accentului 

cãtre o resursã strategicã: comunitatea localã. 

Acestã schimbare <strong>de</strong> atitudine ne-a <strong>de</strong>terminat sã 

propunem Consiliului Local ºi Primãriei <strong>municipiului</strong> 

Ploieºti proiecte integrate bazate pe o resursã 

competitivã a comunitãþii locale: <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>re cãtre 

cunoaºtere ºi inovare”. 

INSTITUTE FOR HOUSING AND URBAN DEVELOPMENT STUDIES ROMANIA SRL 


21 


2 

Viziunea 



2.1. Viziunea <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare PLOIEªTI <strong>2007</strong>-<strong>2025</strong> 

Ploieºtiul azi: 

Prin ce se i<strong>de</strong>ntificã Ploieºtiul astãzi? Prin ce este el valoros? Oraºul este cunoscut 

drept o civilizatie tehnologicã. O resursã naturalã a generat energia necesarã <strong>de</strong>zvoltãrii 

unei infrastructuri tehnologice legate <strong>de</strong> extracþia ºi prelucrarea petrolului. 

Managementul acestei infrastructuri ºi al implicaþiilor asupra mediului natural a 

solicitat crearea ºi <strong>de</strong>zvoltarea unei infrastructuri universitare. Ploieºtiul este într-o 

continuã schimbare. Piaþa localã îºi mãreºte ºi diversificã cererea pentru serviciile pe 

care oraºul le oferã. Standar<strong>de</strong>le <strong>de</strong> viaþã pe care aceasta le reclamã <strong>de</strong>vin comparabile 

cu cele ale UE. Interesul investiþional creºte <strong>de</strong> asemeni, dar, în egalã mãsurã, 

creºte competiþia regionalã pentru atragerea <strong>de</strong> activitãþi economice. In faþa oportunitãþilor 

<strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare, Ploieºtiul trebuie sã fie mai mult <strong>de</strong>cât un loc un<strong>de</strong> oamenii 

trãiesc ºi muncesc, ci trebuie sã <strong>de</strong>vinã un brand. Acesta solicitã <strong>de</strong>finirea profilului 

<strong>municipiului</strong> ºi repoziþionarea sa pe piaþa urbanã regionalã. 

Ploieºti <strong>2025</strong>: 

Formularea viziunii <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare constituie diferenþa dintre ceea ce reprezintã 

Ploieºtiul azi ºi ceea ce trebuie sã <strong>de</strong>vinã prin re-<strong>de</strong>finirea “raþiunii <strong>de</strong> a fi a 

Ploieºtiului” într-un mediu concurenþial. Pentru perioada <strong>2007</strong>-<strong>2025</strong> infrastructura 

existentã susþine orientarea comunitãþii cãtre o permanentã cunoaºtere ºi performanþã, 

ca formã <strong>de</strong> adaptare la provocãrile competiþiei tehnologice. Ploieºtiul ºi-a 

creat energia necesarã <strong>de</strong>zvoltãrii pornind <strong>de</strong> la resurse naturale. Astãzi consolidarea 

unei comunitãþi orientatã cãtre cunoaºtere ºi performanþã reprezintã energia 

necesarã pentru <strong>de</strong>zvoltarea viitoare. Viziunea <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a <strong>municipiului</strong> 

Ploieºti pe perioada <strong>2007</strong>-<strong>2025</strong> conþine angajamentul unei resurse strategice cruciale: 

locuitorii, comunitatea <strong>de</strong> afaceri ºi universitarã, în direcþia consolidãrii reputaþiei 

Ploieºtiului în piaþa cercetãrii ºi a realizãrii <strong>de</strong> tehnologii avansate nepoluante. 

Localizarea <strong>de</strong> noi firme va face posibilã <strong>de</strong>pãºirea obstacolelor cãtre 

creºterea unei economii locale. Sansele <strong>de</strong> ocupare a unor locuri <strong>de</strong> muncã cu o 

valoare adãugatã reprezintã certitudinea funcþionãrii unei pieþe <strong>de</strong> muncã locale 

atractive ºi competitive. O economie maturã va susþine în final coeziunea socialã a 

cetãþenilor <strong>municipiului</strong> Ploieºti. 


Evoluþia civilizaþiei Ploieºtului, ca rãspuns la întrebãrile: Care sunt valorile fundamentale 

ale oraºului? Ce <strong>de</strong>terminã personalitatea acestuia? Care este motorul 

<strong>de</strong>zvoltãrii viitoare? este ilustratã în figura alãturatã.

22 


2 

Viziunea 



2.2. Obiective strategice <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare 

Poziþionarea Ploieºtiului în competiþia regionalã solicitã o nouã cunoaºtere în organizarea 

oportunitãþilor <strong>de</strong> investiþii, o nouã cunoaºtere în capacitarea interesului 

comunitãþii, o nouã cunoaºtere în formarea ºi motivarea foþei <strong>de</strong> muncã locale ºi o 

nouã cunoaºtere în promovarea valorilor culturale locale. 

Obiectivele strategice acoperã atât aspectele competitivitãþii oraºului “Ploieºti un 

oraº al investitorilor ºi al oportunitãþilor <strong>de</strong> afaceri” cât ºi aspectele accesibilitãþii 

serviciilor “Ploieºti un oraº al locuitorilor, furnizând servicii publice <strong>de</strong> calitate, la 

preþuri accesibile”. 

Planul integrat <strong>de</strong> acþiune necesar implementãrii obiectivelor <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare vizeazã 

iniþiative în schimbarea imaginii oraºului, în întãrirea vocii oraºului în piaþa regionalã 

<strong>de</strong> investiþii ºi în personalizarea sufletul oraºului: 

Imaginea Oraºului: 

De la un oraº petrolier la un oraº tehnologic bazat pe cunoaºtere ºi cercetare! 

Domenii cheie <strong>de</strong> intervenþie: 

Constituirea reþelei <strong>de</strong> li<strong>de</strong>ri <strong>de</strong> brand ai economiei locale, <strong>de</strong>zvoltarea unei 

economii locale cu plus valoare, continuarea <strong>de</strong>poluãrii siturilor industriale ºi a 

pânzei <strong>de</strong> apã subteranã, inovarea unui stil arhitectonic propriu. 

Ploieºtiul este capabil sã atragã firme ºi investitori, sã creascã accesibilitatea/mobilitatea 

ºi sã ofere un cadru <strong>de</strong> parteneriat pentru administraþie, 

mediul <strong>de</strong> afaceri ºi cel universitar. 

Obiectiv strategic 1: 

Ploieºti, un oraº competitiv: Valorificarea oportunitãþilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a 

cercetãrii, infrastructurii urbane ºi tehnologiei 

Vocea Oraºului: 

De la <strong>de</strong>zvoltarea localã la cea regionalã, <strong>de</strong> la primãria care conduce la 

primãria care se consultã! 


Cooperare ºi parteneriate cu unitãþile administrativ teritoriale din zona periurbanã 

ºi cu cele existente <strong>de</strong>-a lungul coridorului TEN-IV între Bucureºti-Braºov, consolidarea 

formelor <strong>de</strong> participare ºi consultare cu cetãþenii ºi cu sectorul privat. 

Ploieºtiul este capabil sã ridice standardul <strong>de</strong> calitate a vieþii, sã menþinã 

un echilibru între calitate-preþ pentru serviciile ºi utilitãþile publice, 

reducînd disparitãþile dintre cetãþeni ºi dintre cartierele <strong>municipiului</strong>. 

Obiectiv strategic 2: 

Ploieºti un oraº accesibil: Asigurarea accesului tuturor cetãþenilor la serviciile 

oraºului. 

Sufletul Oraºului: 

De la întreþinere la valorificarea patrimoniului cultural ºi recreativ! 


Promovarea valorilor autentice din domenii educative, cultural, sportive, constituirea 

produsului cultural Ploieºti <strong>2025</strong>, întãrirea semnificaþiei culturii locale în context 

naþional/european. 


3 

Politici - Programe - Proiecte 

23 



24 


3 

Politici 

Programe 

Proiecte 

Harta1. Investiþii majore <strong>de</strong> capital la 

nivelul infrastructurii urbane 

cãtre Coridor TEN IX 

Legendã 

1. Realizarea pasajului rutier peste CF 

Bucureºti - Brasov, cu asigurarea legãturii 

rutiere cãtre cartierul Apostol 

2. Realizarea centurii <strong>de</strong> transport auto pe 

traseul Gara <strong>de</strong> Sud - Gara <strong>de</strong> Vest - Gara 

<strong>de</strong> Nord - cartier Râfov - Gara <strong>de</strong> Sud 

3. Inchi<strong>de</strong>rea sistemului <strong>de</strong> transport public 

pe linie fixã pe traseul Gara <strong>de</strong> Sud- 

Gara <strong>de</strong> Vest-Malu Roºu-Doja- Bãlcescu- 

Democraþiei 

4. Introducerea în piaþa imobiliarã a 

terenurilor din zona <strong>de</strong> sud a <strong>municipiului</strong> 

cãtre Coridor TEN IV 


25 


3 

Politici 



Politicile <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare spaþialã a <strong>municipiului</strong> Ploieºti anticipeazã ºi ghi<strong>de</strong>azã interesul investiþional imediat <strong>de</strong>-a lungul coridorului TEN IV ºi în teritoriul periurban, 

prin valorificarea în etapa <strong>2007</strong>-2015 a factorilor competitivi existenþi ca bazã <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare socio-economicã a <strong>municipiului</strong> pe perioada 2016-<strong>2025</strong>. Municipiul 

Ploieºti va cunoaºte o <strong>de</strong>zvoltare economicã în care sectorul privat va juca un rol dominant. Aceastã implicare va avea efecte pozitive în creºterea gradului <strong>de</strong> ocupare 

a forþei <strong>de</strong> muncã ºi a nivelului <strong>de</strong> venit pentru un procent semnificativ din forþa <strong>de</strong> muncã localã. 

Pentru a nu se confrunta cu costurile unei <strong>de</strong>zvoltãrii necontrolate primãria va 

ghida, facilita ºi monitoriza realizarea cu prioritate a investiþiilor cofinanþate prin 

instrumentele financiare ale Uniunii Europene. Pentru perioada <strong>2007</strong>-2015 scenariul 

<strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare conþine pachetul <strong>de</strong> politici publice la nivel local care se concentrazã 

pe coeziunea economicã, socialã ºi pe eficacitatea redistribuþiei efectelor 

investiþiilor. Acest scenariu solicitã proiecte integrate urbane prin care sã se asigure 

pentru locuitorii <strong>municipiului</strong> Ploieºti certitudinea realizãrii ºi/sau, reabilitarea infrastructurii 

urbane - drumuri, alimentare cu apã ºi canalizare, serviciile publice din 

domeniul educaþiei, sãnãtãþii ºi cel social. 

Scenariul <strong>de</strong>zvoltãrii pe perioada 2016-<strong>2025</strong> se concentreazã pe competitivitate. 

Cheltuielile locale vor creºte ºi se vor dirija cãtre intreþinerea investiþiilor <strong>de</strong> capital 

create în etapa <strong>2007</strong>-2015. Noile investiþii <strong>de</strong> capital se vor concentra în zonele 

mai puþin <strong>de</strong>zvoltate, dar competitive ºi care <strong>de</strong>ci vor genera venituri. Agregatul 

politicilor locale va fi direcþionat cãtre domeniul cercetãrii-<strong>de</strong>zvoltãrii ºi al accesibilitãþii 

externe strategice, coordonat cu resursele teritoriale existente. Acest scenariu 

solicitã proiecte integrate urbane <strong>de</strong> revitalizare a zonei centrale ºi <strong>de</strong> introducere 

pe piaþã a terenurilor industriale, trecute prin procesul <strong>de</strong> curãþare/<strong>de</strong>poluare. 

Direcþiile majore <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a teritoriului <strong>municipiului</strong> Ploieºti vor fi influenþate 

major pe perioada <strong>2007</strong>-<strong>2025</strong> <strong>de</strong> urmãtoarele patru clase <strong>de</strong> investiþii <strong>de</strong> capital 

realizate la nivelul infrastructurii urbane: 

1. Realizarea cu prioritate a pasajului rutier peste CF Bucureºti - Braºov în scopul 

(1). Folosirii unei rezerve <strong>de</strong> terenuri libere reprezentând 12 % din suprafaþa totalã 

a intravilanului <strong>municipiului</strong> (<strong>de</strong>zvoltare greenfield) ºi (2). Asigurãrii legãturii 

cartierului Apostol cu funcþiunile economice ºi sociale existente ale <strong>municipiului</strong>. 

2. Realizarea centurii <strong>de</strong> transport auto pe traseul Gara <strong>de</strong> Sud - Gara <strong>de</strong> Vest - 

Gara <strong>de</strong> Nord - cartier Râfov - Gara <strong>de</strong> Sud, însoþitã <strong>de</strong> lucrãrile <strong>de</strong> ecologizare ºi 

<strong>de</strong> regularizare a pârâului Dâmbu în scopul (1). Creºterii accesibilitãþii <strong>municipiului</strong> 

dinspre coridoarele TEN IV ºi IX, (2). Creºterii mobilitãþii prin conectarea la acestã 

centurã a gãrilor <strong>de</strong> Sud, Vest ºi Nord precum ºi a Autogãrii Sud ºi (3). Reducerii 

traficului <strong>de</strong> tranzit în zona centralã a <strong>municipiului</strong> cu efecte positive prin reducerea 

congestiei <strong>de</strong> trafic auto ºi implicit a poluãrii aerului ºi a poluãrii sonore. 

3. Inchi<strong>de</strong>rea sistemului <strong>de</strong> transport public pe linie fixã (tramvai) pe traseul Gara 

<strong>de</strong> Sud-Gara <strong>de</strong> Vest-Malu Roºu-Doja-Bãlcescu-Democraþiei, cu efecte pozitive pe 

termen lung în funcþionarea unui sistem <strong>de</strong> transport public <strong>de</strong> mare capacitate 

conectat cu Gara <strong>de</strong> Sud ºi <strong>de</strong> Vest, puþin poluant ºi mai puþin afectat <strong>de</strong> evoluþia 

preþului petrolului pe piaþa internaþionalã. 

4. Introducerea treptatã în piaþa imobiliarã a terenurilor din zona <strong>de</strong> sud a 

<strong>municipiului</strong>, prin lucrãri <strong>de</strong> curãþire a siturilor poluate ºi pregãtirea acestora în 

scopul realizãrii <strong>de</strong> funcþiuni economice nepoluante ºi cu valoare economicã ridicatã, 

din familia parcurilor regionale industriale / IT&C / logistice. 


26 


3 

Politici 



Harta 2. Proiecte integrate Porþile Oraºului 

Legendã 

1. Poarta <strong>de</strong> Est: 

Reabilitarea cartierelor Bereasca ºi Râfov 

2. Poarta <strong>de</strong> Vest 

Reabilitarea cartierului Apostol ºi <strong>de</strong>zvoltarea 

unor parcuri cu mix <strong>de</strong> activitãþi 

economice. 

3. Poarta <strong>de</strong> Sud 

Dezvoltarea axului urbanistic Gara <strong>de</strong> Sud - 

Zona Centralã 


27 


3 

Politici 



Aspecte cheie <strong>de</strong> management: 

POLITICI 

A 

Existenþa disparitãþilor teritoriale 

Politica 1: 

Asigurarea condiþiilor necesare obþinerii unui teritoriu al coeziunii sociale/teritoriale ºi a competitivitãþii economice. 

VIP 

Proiecte Integrate: Porþile oraºului 


PROGRAME 

Reabilitarea infrastructurii fizice, sociale ºi economice a <strong>municipiului</strong> Ploieºti 

Poarta <strong>de</strong> Est: 

Reabilitarea cartierului Bereasca 

PROIECTE 

Dezvoltarea axului ecologic al pârâului Dâmbu prin lucrãri <strong>de</strong> ecologizare ºi regularizare a acestuia, 

însoþite <strong>de</strong> programul <strong>de</strong> construcþie ºi reabilitare a infrastructurii <strong>de</strong> utilitãþi publice, apã potabilã, 

canalizare, drumuri ºi spaþii verzi, ºi a infrastructurii sociale ºi <strong>de</strong> educaþie preºcolarã ºi 

ºcolarã. 

Reabilitarea cartierului Râfov 

Creºterea calitãþii vieþii prin reabilitarea infrastructurii urbane <strong>de</strong> bazã, în domeniile asigurãrii cu 

apã potabilã, canalizare, drumuri, educaþie preºcolarã ºi ºcolarã, susþinute <strong>de</strong> programul <strong>de</strong> asigurare 

a accesului locuitorilor cartierului cãtre locurile <strong>de</strong> muncã ºi serviciile publice ale <strong>municipiului</strong> 

Ploieºti, prin realizarea unei infrastructurii <strong>de</strong> circulaþie peste calea feratã Ploieºti Sud-Buzãu. 

Poarta <strong>de</strong> Vest: 

Integrarea în þesutul urban al <strong>municipiului</strong> Ploieºti a zonelor <strong>de</strong> la vest ºi sud <strong>de</strong> calea feratã 

Bucureºti-Braºov, prin lucrãri <strong>de</strong> infrastructurã, drumuri ºi transport rutier, susþinute <strong>de</strong> lucrãri <strong>de</strong> 

construcþie ºi reabilitare a utilitãþilor publice, apã, canalizare ºi drumuri pentru creºterea atât a 

calitãþii vieþii rezi<strong>de</strong>nþilor din cartierul Apostol, cât ºi pentru <strong>de</strong>zvoltarea unor parcuri cu mix <strong>de</strong> 

activitãþi economice. 

Poarta <strong>de</strong> Sud: 

Dezvoltarea axului urbanistic Gara <strong>de</strong> Sud - Zona Centralã prin reabilitarea domeniului public ºi 

accentuarea caracterului universitar al <strong>municipiului</strong> prin localizarea unui campus universitar C&D 

ºi a infrastructurii <strong>de</strong> servicii conexe.

28 


3 

Politici 




POLITICI 

A 

Conectarea la reþeaua europeanã 

<strong>de</strong> transport 

Politica 1: 

Creºterea accesibilitãþii <strong>municipiului</strong> ºi mobilitãþii transportului <strong>de</strong> persoane ºi mãrfuri 

PROGRAME 

1.1. Reabilitarea/mo<strong>de</strong>rnizarea reþelei <strong>de</strong> drumuri urbane 

PROIECTE 

- Zona Ploieºti Vest: Realizarea pasajului CF Bucureºti-Braºov între cartierul Mãrãºeºti - M.Apostol, 

inclusiv legãtura cu cartierul M. Apostol 

- Zona Industrialã Vest str.Libertãþii-Depoului: Realizarea drumului dintre Gara <strong>de</strong> Vest - Gara <strong>de</strong> 

Sud (cu lucrãri <strong>de</strong> artã conexe, pasaj CF cartier Mimiu) 

- Gara Sud - Gara <strong>de</strong> Nord: Realizarea cãilor <strong>de</strong> acces <strong>de</strong> la zona Sud cãtre cartierul Bereasca ºi 

Gara <strong>de</strong> Nord <strong>de</strong>-a lungul pârâului Dâmbu, (inclusiv lucrãri <strong>de</strong> artã conexe, pasaj Râfov, poduri 

peste pârâul Dâmbu) 

1.2. Reabilitarea infrastructurii ºi îmbunãtãþirea transportului public 

- Tramvai Gara <strong>de</strong> Sud-Gara <strong>de</strong> Vest-Malu Roºu-Doja- Bãlcescu-Democraþiei: Reabilitarea ºi completare 

cale <strong>de</strong> rulare tramvai (cale <strong>de</strong> rulare, semnalizãri, automatizãri, material rulant) 

- Organizarea transportului public auto prin folosirea <strong>de</strong> energii nepoluante ºi alternative 

- Reabilitarea terminalului <strong>de</strong> transport auto <strong>de</strong> cãlãtori în zona <strong>de</strong> sud 


29 


3 

Politici 




POLITICI 

B 

Competitivitatea economiei locale 

Politica 2: 

Susþinerea mediului <strong>de</strong> afaceri 

2.1. Susþinerea cooperãrii cu sectorul privat 

PROGRAME 

PROIECTE 

- Reabilitarea fondului construit, în parteneriat cu sectorul privat, pentru <strong>de</strong>zvoltarea IMM-urilor 

- Realizarea ghidului <strong>de</strong> investiþii în municipiul Ploieºti 

- Organizarea unui birou <strong>de</strong> informare pentru start în afaceri 

- Organizarea unui parc logistic prin <strong>de</strong>contaminarea terenului din Zona industrialã Sud 

2.2. Susþinerea parteneriatului cu mediul universitar 

- Parc regional <strong>de</strong> activitãþi <strong>de</strong> cercetare-<strong>de</strong>zvoltare în domeniul tehnologiilor nepoluante în incinta 

Universitãþii <strong>de</strong> Petrol ºi Gaze 

POLITICI 

Politica 3: 

Formarea unei structuri a pieþei <strong>de</strong> muncã direcþionatã cãtre valoare 

adãugatã 

3.1. Formare vocaþionalã în contextul reorientãrii activitãþilor economice 

- Formare vocaþionalã în servicii, în coordonare cu piaþa <strong>de</strong> muncã (marketing, IT&C, întreþinere 

patrimoniu, etc.) 


30 


3 

Politici 




POLITICI 

C 

Disparitãþile teritoriale 

Politica 4: 

Imbunãtãþirea serviciilor ºi utilitãþilor publice urbane 

PROGRAME 

4.1. Reducerea riscurilor <strong>de</strong> îmbolnãviri prin asigurarea accesului la apã potabilã la standar<strong>de</strong> 

europene 

PROIECTE 

- Reabilitarea ºi <strong>de</strong>zvoltarea sistemului <strong>de</strong> apã potabilã, în coordonare cu Masterplanul alimentãrii 

cu apã potabilã elaborat <strong>de</strong> Apa Nova Ploieºti, cu prioritate cartier Apostol, Mimiu, Râfov ºi 

Bereasca (reabilitare reþea, extin<strong>de</strong>re reþea, reabilitare staþie pompe Nord Gãgeni) 

- Asigurarea securitãþii ºi protecþiei surselor <strong>de</strong> apã, respectiv instituirea zonelor <strong>de</strong> protecþie sanitarã 

4.2. Imbunãtãþirea infrastructurii sociale 

- Construirea <strong>de</strong> clãdiri cu funcþiuni sociale integrate (locuinþe, servicii sociale) în cartierul Bereasca 

- Mo<strong>de</strong>rnizarea cantinelor sociale 

- Mo<strong>de</strong>rnizarea caselor <strong>de</strong> copii abandonaþi 

- Asigurarea accesului în clãdirile publice pentru persoane cu handicap fizic (rampe, lifturi) 

- Realizarea reþele <strong>de</strong> servicii sociale la domiciliu 

4.3. Imbunãtãþirea infrastructurii <strong>de</strong> sãnãtate 

- Reabilitarea/mo<strong>de</strong>rnizarea, clãdiri ºi echipamente, a ambulatoriilor <strong>de</strong> specialitate ºi facilitãþi 

acces pentru persoane cu dizabilitãþi fizice 

- Reabilitarea/mo<strong>de</strong>rnizarea, clãdiri ºi echipamente Spital municipal boli contagioase 

- Reabilitarea/mo<strong>de</strong>rnizarea, clãdiri ºi echipamente Spital Municipal 1 Schuler 

4.4. Imbunãtãþirea infrastructurii educaþionale 

- Mo<strong>de</strong>rnizare ºi echipare grãdiniþe 

- Reabilitarea clãdirilor din sistemul <strong>de</strong> învãþãmânt profesional, <strong>de</strong> maiºtri, ucenici ºi postliceal 

- Mo<strong>de</strong>rnizarea ºi echiparea laboratoarelor ºi atelierelor specializate în scoli ºi licee 

- Reabilitarea ºi mo<strong>de</strong>rnizarea facilitãþilor sportive (sãli ºi terenuri) în ºcoli ºi licee 

- Construirea unei sãli <strong>de</strong> concert la liceul <strong>de</strong> artã 

- Realizarea campusului preuniversitar PEGAS 


31 


3 

Politici 




POLITICI 

D 

Efectul poluãrii ºi riscurilor naturale 

Politica 5: 

Protejarea apei, aerului ºi reducerea poluãrii 

PROGRAME 

5.1. Imbunãtãþirea managementului <strong>de</strong>ºeurilor 

PROIECTE 

- Implementarea unui sistem integrat al <strong>de</strong>ºeurilor 

- Construirea unor facilitãþi a<strong>de</strong>cvate pentru <strong>de</strong>ºeuri <strong>de</strong> grãdinã, <strong>de</strong>ºeuri provenite din echipamente 

electrice/electronice, construcþii ºi <strong>de</strong>molãri 

5.2. Depoluarea solului 

- Reducerea contaminãrii apei subterane prin reabilitarea siturilor poluate ca urmare a activitãþilor 

petroliere ºi a efectelor bombardamentelor din al doilea RM (în zona industrialã Sud) 

5.3. Canalizarea ºi epurarea apelor uzate 

- Extin<strong>de</strong>rea ºi reabilitarea reþelei <strong>de</strong> canalizare în zona <strong>de</strong> sud a <strong>municipiului</strong>, între cartierul 

Bereasca ºi Apostol 

- Implementarea directivei CE privind utilizarea nãmolurilor din staþiile <strong>de</strong> epurare 

5.4. Eficientizarea sistemului <strong>de</strong> termoficarea 

- Retehnologizarea instalaþiilor mari <strong>de</strong> ar<strong>de</strong>re 

- Introducerea BAT pentru reducerea SO2, NOx ºi pulberi 

- Reabilitarea <strong>de</strong>pozitelor <strong>de</strong> zgurã ºi cenuºã 

- Reabilitarea reþelei <strong>de</strong> distribuþie a apei cal<strong>de</strong> ºi cãldurii 

- Extin<strong>de</strong>rea reþelei <strong>de</strong> gaz natural (cartier Ploieºti Vest ºi cartier Locomotivei) 

POLITICI 

Politica 6: 

Protejarea faþã <strong>de</strong> riscurile naturale 

6.1. Protejarea la inundaþii 

6.2. Protecþia seismicã 

- Regularizarea ºi ecologizarea pârâului Dâmbu 

- Inventarierea clãdirilor cu risc seismic 

- Realizarea planului <strong>de</strong> acþiune pentru reabilitarea clãdirilor afectate <strong>de</strong> cutremur 

- Reabilitarea/consolidarea clãdirilor publice cu risc <strong>de</strong> prãbuºire 


32 


3 

Politici 




POLITICI 

E 

Imaginea ºi stilul în competiþia 

culturalã 

Politica 7: 

Reabilitarea ºi protejarea patrimoniului construit 

7.1. Monumente istorice ºi lucrãri conexe 

PROGRAME 

7.2. Construcþii noi în domeniul patrimoniului cultural 

PROIECTE 

- Reabilitarea clãdirilor monument din categoria A ºi B 

- Crearea unui parc cultural/recreere prin reamplasarea Muzeului petrolului 

POLITICI 

Politica 8: 

Creºterea atractivitãþii domeniului public 

8.1. Revitalizarea zonelor <strong>de</strong> recreere ºi agrement 

8.2. Reabilitarea domeniului public 

8.3. Pietonizarea Zonei Centrale 

- Valorificarea potenþialului natural al Parcului “Constantin Stere” Bucov 

- Protejarea patrimoniului existent al Grãdinii Zoologice ºi valorificarea acestuia din punct <strong>de</strong> 

ve<strong>de</strong>re educaþional (circuite tematice, puncte <strong>de</strong> informare/prezentare, etc.) 

- Reabilitarea spaþiilor dintre blocuri, cu prioritate în cartierul Ploieºti Vest I ºi II 

- Protejarea ºi urmãrirea arborilor din lista monumentelor naturii ºi plantarea <strong>de</strong> arbori ºi arbuºti 

în zone lipsite <strong>de</strong> vegetaþie 

- Implementarea mãsurilor din proiectele CIVITAS 

8.4. Mo<strong>de</strong>rnizarea pieþelor agro-alimentare 

- Reabilitarea ºi extin<strong>de</strong>rea pieþelor agro-alimentare în centre <strong>de</strong> cartier 

- Revitalizarea comerþului stradal în zone pietonale, în zona centralã 

POLITICI 

Politica 9: 

Dezvoltarea unei reþelele <strong>de</strong>dicate activitãþilor recreative 

9.1: Infrastructurã culturalã prin informare ºi cunoaºtere 

9.2: Infrastructurã <strong>de</strong> culturã fizicã ºi recreere 

- Reorganizarea bibliotecilor municipale în centre <strong>de</strong> informare cu conexiune internet 

- Dezvoltarea unui traseu <strong>de</strong> galerii & expoziþii în zona centralã a <strong>municipiului</strong> în teritoriul <strong>de</strong>limitat 

<strong>de</strong> Parcul Nichita Stanescu, Teatrul Toma Caragiu ºi Halele Centrale 

- Promovarea ºi susþinerea crearii <strong>de</strong> centre <strong>de</strong> sport ºi recreere în cartierele populate ale <strong>municipiului</strong> 

în parteneriat cu reþeaua ºcolarã 


33 


3 

Politici 




POLITICI 

F 

Complexitatea 

managementului public 

Politica 10: 

Orientarea serviciilor publice cãtre consumator 

PROGRAME 

PROIECTE 

10.1. Imbunãtãþirea serviciilor publice 

- Implementarea în instituþiile furnizoare <strong>de</strong> servicii publice a unui sistemul <strong>de</strong> indicatori <strong>de</strong> performanþã 

10.2. Transparenþa actului <strong>de</strong>cizional ºi a cheltuirii fondurilor publice 

- Informarea populaþiei privind proiectele urbane ºi a regulamentelor <strong>de</strong> urbanism aferente 

- Monitorizarea implementãrii marilor proiectelor <strong>de</strong> investiþii realizate din buget public prin 

montarea unei camere vi<strong>de</strong>o 

POLITICI 

Politica 11: 

Imbunãtãþirea managementului public 

11.1. e-administraþie 

- Conectarea primãriei ºi a instituþiilor publice subordonate la un sistem coordonat <strong>de</strong> date <strong>de</strong> 

interes public 

11.2. Managementul proiectelor <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare 

- Intãrirea capacitãþii administraþiei locale <strong>de</strong> gestionare a proiectelor finanþate din fonduri structurale 

- Intãrirea capacitãþii administraþiei locale <strong>de</strong> realizare <strong>de</strong> parteneriate 

11.3. Imbunãtãþirea colectãrii <strong>de</strong> impozite ºi taxe locale 

- Realizarea sistemul <strong>de</strong> evaluare a proprietãþilor pentru o impozitare realã la valoare <strong>de</strong> piaþã 

- Informarea persoanelor fizice ºi juridice cu privire la fiscalitatea localã 


34 


3 

Politici 




4 

Implementarea ºi monitorizarea strategiei 

35 



36 


4 

Implementarea 

ºi monitorizarea 

strategiei 


37 


4 

Implementarea 


strategiei 

4.1. Condiþii <strong>de</strong> implementare 

Capitolul implementãrii strategiei reprezintã faza practicã, <strong>de</strong> planificare 

ºi monitorizare a procesului <strong>de</strong> punere în operã a <strong>de</strong>ciziilor 

exprimate prin programe ºi proiecte <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare. Un tablou complet 

al aspectelor cheie <strong>de</strong> management, obiective, politici, programe 

ºi proiecte este prezentat în tabelul anexat. 

Pentru <strong>de</strong>mararea planurilor <strong>de</strong> acþiune aferente fiecãrui proiect i<strong>de</strong>ntificat, trebuie 

în<strong>de</strong>plinite o serie <strong>de</strong> condiþii esentiale. Acestea au rolul <strong>de</strong> a reduce riscurile implementãrii 

legate <strong>de</strong> etapizare, finanþare, coordonare între parteneri, etc. 

Condiþiile ce vor fi enunþate în continuare sunt rezultatul experienþelor similare din 

Europa, care în ciuda diferenþelor <strong>de</strong> abordare, <strong>de</strong> dimensiune, surse <strong>de</strong> finanþare, 

au avut câteva condiþii comune <strong>de</strong> implementare a operaþiunilor. Luate pe rând, 

fiecare presupune o serie <strong>de</strong> acþiuni preliminare, care conduc la formularea unor 

planuri <strong>de</strong> acþiune, pe termen scurt, în ve<strong>de</strong>rea <strong>de</strong>marãrii procesului <strong>de</strong> implementare 

a strategiei. 

Condiþia 1: Existenþa unei strategii <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare acceptate <strong>de</strong> comunitate 

ºi aprobate <strong>de</strong> Consiliul Local 

Pentru implementarea strategiei este necesarã <strong>de</strong>zbaterea ºi acceptarea acesteia 

<strong>de</strong> cãtre factorii <strong>de</strong> <strong>de</strong>cizie ai <strong>municipiului</strong>. Participarea altor factori interesaþi, precum 

comunitatea oamenilor <strong>de</strong> afaceri, mediul aca<strong>de</strong>mic, sectorul non-guvernamental, 

este, <strong>de</strong> asemeni, utilã, în sensul susþinerii proiectelor ºi contribuþiei lor în 

procesul implementãrii. 

Condiþia 3: Existenþa unei capacitãþi organizaþionale pentru gestionarea 

procesului <strong>de</strong> implementare a strategiei 

Complexitatea aspectelor <strong>de</strong>zvoltãrii reclamã crearea unei structuri organizaþionale 

cu responsabilitãþi clare în gestiunea procesului, apte sã coordoneze implementarea 

strategiei, sã capaciteze resurse financiare publice sau private, sã 

dialogheze ºi sã negocieze cu alþi actori implicaþi, sã formuleze ºi sã monitorizeze 

planurile <strong>de</strong> acþiune. 

Intãrirea capacitãþii unei astfel <strong>de</strong> echipe, cu precã<strong>de</strong>re în domeniul accesãrii ºi 

gestionãrii fondurilor structurale, reprezintã o prioritate ºi este o etapã viitoare în 

lucrarea <strong>de</strong> faþã. 

Condiþia 4: Organizarea schemelor <strong>de</strong> finanþare a proiectelor 

Tema finanþãrii reprezintã punctul critic al tuturor operaþiunilor <strong>de</strong> implementare a 

proiectelor <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare. In i<strong>de</strong>ea <strong>de</strong>marãrii acestora, trebuie realizatã o schemã 

a coordonãrii fondurilor publice în sensul cofinanþãrii proiectelor eligibile pentru 

fondurile structurale. 

Dezbaterea documentului strategiei trebuie sã aducã o contribuþie realã la prioritizarea 

proiectelor, însemnând angajarea partenerilor (organizaþii publice ºi/sau 

private), i<strong>de</strong>ntificarea susrselor <strong>de</strong> finanþare ºi pregãtirea activitãþilor. In final, aprobarea 

strategiei <strong>de</strong> cãtre Consiliul Local al Municipiului Ploieºti reprezintã prima 

condiþie a <strong>de</strong>marãrii operaþiunilor <strong>de</strong> implementare. 

Tabelul anexat i<strong>de</strong>ntificã pentru fiecare proiect linia <strong>de</strong> finanþare/axa prioritarã din 

Planul Operaþional Regional ºi din Planurile Operaþionale Sectoriale. Schema generalã 

<strong>de</strong> finanþare trebuie sã integreze proiectele complementare ºi sã capaciteze 

ºi alte surse, prin parteneriat cu sectorul privat, ONG-uri, instituþii aca<strong>de</strong>mice/<strong>de</strong> 

cercetare, etc. 

Condiþia 2: Prioritizarea proiectelor 

Condiþia 5: Comunicarea proiectelor 


Implementarea programelor ºi proiectelor propuse în documentul strategiei trebuie 

sã înceapã cu o prioritizare a acestora. Capacitatea administraþiei publice locale nu 

poate acoperi pe termen scurt întreaga cerere <strong>de</strong> investiþii. De aceea este necesarã 

<strong>de</strong>zbaterea ºi selectarea unor proiecte pilot <strong>de</strong> interes major pentru municipiu. 

O altã condiþie pentru implementarea strategiei se referã la comunicarea intenþiilor 

<strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare conþinute în proiectele prioritare ºi asigurarea suportului din 

partea comunitãþii. Sunt avute în ve<strong>de</strong>re diverse categorii <strong>de</strong> actori, implicaþi direct 

sau indirect în proces: 

• Populaþia <strong>municipiului</strong> 

• Populaþia din zona afectatã <strong>de</strong> proiect 

• Reprezentanþi ai sectorului privat, sau aca<strong>de</strong>mic 

• Potenþiali investitori, contractori 

• Administraþia centralã prin instituþiile <strong>de</strong>concentrate, etc.

38 


4 

Implementarea 


strategiei 

4.2. Monitorizare: Graficul <strong>de</strong> implementare a proiectelor 

<strong>2007</strong> 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 <strong>2025</strong> 

Proiect S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 

Proiecte VIP (integrate) 

Poarta <strong>de</strong> Est: Revitalizarea cartierului Bereasca 

Poarta <strong>de</strong> Vest: Revitalizarea cartierului Apostol 

Poarta <strong>de</strong> Sud: Revitalizarea domeniului public pe axul Gara <strong>de</strong> Sud zona centrala 

Politica 1: Creşterea accesibilităŃii <strong>municipiului</strong> şi mobilităŃii transportului <strong>de</strong> persoane şi mărfuri 

Zona Ploieşti Vest: Realizarea pasajului CF Bucureşti-Braşov 

Zona Industrială Vest str.LibertăŃii-Depoului 

Gara Sud - Gara <strong>de</strong> Nord: Realizarea căilor <strong>de</strong> acces <strong>de</strong> la zona Sud către cartierul Beresca şi 

Gara <strong>de</strong> Nord 

Tramvai Gara <strong>de</strong> Sud-Gara <strong>de</strong> Vest-Malu Roşu-Doja- Bălcescu-DemocraŃiei 

Organizarea transportului public auto prin folosirea <strong>de</strong> energii nepoluante şi alternative 

Reabilitarea terminalului <strong>de</strong> transport auto <strong>de</strong> călători în zona <strong>de</strong> sud 

Politica 2: SusŃinerea mediului <strong>de</strong> afaceri 

Reabilitarea fondului construit, în parteneriat cu sectorul privat, pentru <strong>de</strong>zvoltarea IMM 

Realizarea ghidului <strong>de</strong> investiŃii în municipiul Ploieşti 

Organizarea unui birou <strong>de</strong> informare pentru start în afaceri 

Organizarea unui parc logistic prin <strong>de</strong>contaminarea terenului din Zona industrială Sud 

Parc regional <strong>de</strong> activităŃi <strong>de</strong> cercetare-<strong>de</strong>zvoltare în domeniul tehnologiilor nepoluante în 

incinta UniversităŃii <strong>de</strong> Petrol şi Gaze 

Politica 3: Formarea unei structuri a pie Ńei <strong>de</strong> muncă direcŃionată către valoare adăugată 

Formare vocaŃională în servicii, în coordonare cu piaŃa <strong>de</strong> muncă 

Politica 4: ImbunătăŃirea serviciilor şi utilităŃilor publice urbane 

Reabilitarea şi <strong>de</strong>zvoltarea sistemului <strong>de</strong> apă potabilă 

Asigurarea securităŃii şi protecŃiei surselor <strong>de</strong> ap ă, respectiv instituirea zonelor <strong>de</strong> protecŃie 

sanitară 

Construirea <strong>de</strong> clădiri cu funcŃiuni sociale integrate (locuinŃe, servicii sociale) în cartierul 

Bereasca 

Mo<strong>de</strong>rnizarea cantinelor sociale 

Mo<strong>de</strong>rnizarea caselor <strong>de</strong> copii abandonaŃi 

Asigurarea accesului în clădirile publice pentru persoane cu handicap fizic 

Realizarea reŃele <strong>de</strong> servicii sociale la domiciliu 

Reabilitarea/mo<strong>de</strong>rnizarea, clădiri şi echipamente, a ambulatoriilor <strong>de</strong> specialitate 

Reabilitarea/mo<strong>de</strong>rnizarea, clădiri şi echipamente Spital municipal boli contagioase 

Reabilitarea/mo<strong>de</strong>rnizarea, clădiri şi echipamente Spital Municipal 1 Schuler 

Mo<strong>de</strong>rnizare şi echipare grădiniŃe 

Reabilitarea clădirilor din sistemul <strong>de</strong> învăŃământ profesional 

Mo<strong>de</strong>rnizarea şi echiparea laboratoarelor şi atelierelor specializate în scoli şi licee 

Reabilitarea şi mo<strong>de</strong>rnizarea facilităŃilor sportive (săli şi terenuri) în şcoli şi licee 

Construirea unei săli <strong>de</strong> concert la liceul <strong>de</strong> artă 

Realizarea campusului preuniversitar PEGAS 

Politica 5: Protejarea apei, aerului şi reducerea poluării 

Implementarea unui sistem integrat al <strong>de</strong>şeurilor 

Construirea unor facilităŃi a<strong>de</strong>cvate pentru <strong>de</strong>şeuri <strong>de</strong> grădin ă, etc. 

Reducerea contaminării apei subterane prin reabilitarea siturilor poluate 

Extin<strong>de</strong>rea şi reabilitarea reŃelei <strong>de</strong> canalizare în zona <strong>de</strong> sud a <strong>municipiului</strong> 

Implementarea directivei CE privind utilizarea nămolurilor din staŃiile <strong>de</strong> epurare 

Retehnologizarea instalaŃiilor mari <strong>de</strong> ar<strong>de</strong>re 

Introducerea BAT pentru reducerea SO2, NOx şi pulberi 

Reabilitarea <strong>de</strong>pozitelor <strong>de</strong> zgură şi cenuşă 

Reabilitarea reŃelei <strong>de</strong> distribuŃie a apei cal<strong>de</strong> şi căldurii 

Extin<strong>de</strong>rea reŃelei <strong>de</strong> gaz natural (cartier Ploieşti Vest şi cartier Locomotivei) 


39 


4 

Implementarea 


strategiei 

<strong>2007</strong> 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 <strong>2025</strong> 

Proiect S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 

Proiecte Politica 6: VIP Protejarea (integrate) faŃă <strong>de</strong> riscurile naturale 

Regularizarea Poarta <strong>de</strong> Est: Revitalizarea şi ecologizareacartierului pârâului Bereasca Dâmbu 

Inventarierea Poarta <strong>de</strong> Vest: clădirilor Revitalizarea cu risccartierului seismic Apostol 

Reabilitarea/consolidarea Poarta <strong>de</strong> Sud: Revitalizarea clădirilor domeniului publice public cu risc pe<strong>de</strong> axul prăGara buşire 

<strong>de</strong> Sud zona centrala 

Politica Realizarea 1: Cre planului şterea<strong>de</strong> accesibilit acŃiune pentru ăŃii <strong>municipiului</strong> reabilitareaş icl mobilit ădirilor ăŃafectate ii transportului <strong>de</strong> cutremur <strong>de</strong> persoane şi mărfuri 

Politica Zona Ploie 7: şReabilitarea ti Vest: Realizarea şi protejarea pasajului patrimoniului CF Bucureşti-Bra construit şov 

Reabilitarea 

Zona Industrială 

clădirilor Vest str.Libert 

monument 

ăŃii-Depoului 

din categoria A şi B 

Gara Sud - Gara <strong>de</strong> Nord: Realizarea căilor <strong>de</strong> acces <strong>de</strong> la zona Sud către cartierul Beresca şi 

Crearea unui parc cultural/recreere prin reamplasarea Muzeului petrolului 

Politica 

Gara <strong>de</strong> 

8: 

Nord 

Creşterea atractivităŃii domeniului public 

Tramvai Gara <strong>de</strong> Sud-Gara <strong>de</strong> Vest-Malu Roşu-Doja- Bălcescu-DemocraŃiei 

Valorificarea potenŃialului natural al Parcului „Constantin Stere” Bucov 

Organizarea transportului public auto prin folosirea <strong>de</strong> energii nepoluante şi alternative 

Protejarea patrimoniului existent al Grădinii Zoologice şi valorificarea acestuia 

Reabilitarea terminalului <strong>de</strong> transport auto <strong>de</strong> călători în zona <strong>de</strong> sud 

Reabilitarea spaŃiilor dintre blocuri, cu prioritate în cartierul Ploieşti Vest I şi II 

Politica 2: SusŃinerea mediului <strong>de</strong> afaceri 

Protejarea şi urmărirea arborilor din lista monumentelor naturii şi plantarea <strong>de</strong> arbori şi 

Reabilitarea fondului construit, în parteneriat cu sectorul privat, pentru <strong>de</strong>zvoltarea IMM 

arbuşti în zone lipsite <strong>de</strong> vegetaŃie 

Realizarea ghidului <strong>de</strong> investiŃii în municipiul Ploieşti 

Implementarea măsurilor din proiectele CIVITAS 

Organizarea unui birou <strong>de</strong> informare pentru start în afaceri 

Reabilitarea şi extin<strong>de</strong>rea pieŃelor agro-alimentare în centre <strong>de</strong> cartier 

Organizarea unui parc logistic prin <strong>de</strong>contaminarea terenului din Zona industrială Sud 

Revitalizarea comerŃului stradal în zone pietonale, în zona centrală 

Parc regional <strong>de</strong> activităŃi <strong>de</strong> cercetare-<strong>de</strong>zvoltare în domeniul tehnologiilor nepoluante în 

Politica 9: Dezvoltarea unei reŃelele <strong>de</strong>dicate activităŃilor recreative 

incinta UniversităŃii <strong>de</strong> Petrol şi Gaze 

Reorganizarea 

Politica 3: Formarea 

bibliotecilor 

unei structuri 

municipale 

a pie 

in 

Ń 

centre 

ei <strong>de</strong> munc 

<strong>de</strong> informare 

ă direcŃionat cu conexiune 

ă către valoare 

internet 

adăugată 

Dezvoltarea Formare vocaŃ unui ional traseu ă în servicii, <strong>de</strong> galerii în coordonare & expozitii în cuzona piaŃacentrală <strong>de</strong> muncaă 

<strong>municipiului</strong> în teritoriul 

<strong>de</strong>limitat Politica 4: <strong>de</strong>Imbună ParcultNichita ăŃirea serviciilor Stănescu, Teatrul şi utilităŃ 

Toma ilor publice Caragiuurbane 

şi Halele Centrale 

Promovarea Reabilitarea ş i sus <strong>de</strong>zvoltarea Ńinerea cre sistemului ării <strong>de</strong> centre <strong>de</strong> ap <strong>de</strong>ă sport potabil şiărecreere în cartierele populate ale 

<strong>municipiului</strong> Asigurarea securităŃ în parteneriat ii şi protec cu ŃreŃ ieieaua surselor şcolar 

<strong>de</strong>ă 

ap ă, respectiv instituirea zonelor <strong>de</strong> protecŃie 

sanitară Politica 10: Orientarea serviciilor publice către consumator 

Implementarea Construirea <strong>de</strong> clă îndiri instituŃiile cu funcŃfurnizoare iuni sociale<strong>de</strong> integrate servicii publice (locuinŃae, unui servicii sistemul sociale) <strong>de</strong>înindicatori cartierul<strong>de</strong> 

performanŃă 

Bereasca 

Informarea Mo<strong>de</strong>rnizarea populaŃ cantinelor iei privind sociale proiectele urbane şi a regulamentelor <strong>de</strong> urbanism aferente 

Mo<strong>de</strong>rnizarea caselor <strong>de</strong> copii abandonaŃi 

Monitorizarea Asigurarea accesului implementă în clădirile rii marilor publice proiectelor pentru persoane <strong>de</strong> investi cuŃ 

ii handicap realizatefizic 

din buget public prin 

montarea Realizareaunei reŃele camere <strong>de</strong> servicii vi<strong>de</strong>osociale la domiciliu 

Politica Reabilitarea/mo<strong>de</strong>rnizarea, 10: ImbunătăŃirea managementului clădiri şi echipamente, public a ambulatoriilor <strong>de</strong> specialitate 

Conectarea Reabilitarea/mo<strong>de</strong>rnizarea, primăriei şi a institu clădiri Ńiilor şipublice echipamente subordonate Spital municipal la sistem boli coordonat contagioase <strong>de</strong> date <strong>de</strong> 

interes Reabilitarea/mo<strong>de</strong>rnizarea, public 

clădiri şi echipamente Spital Municipal 1 Schuler 

Intă Mo<strong>de</strong>rnizare rirea capacit şi echipare ăŃii administra grădini Ńiei Ńe 

locale <strong>de</strong> gestionare a proiectelor finanŃate din fonduri 

structurale 

Reabilitarea clădirilor din sistemul <strong>de</strong> învăŃământ profesional 

Intă Mo<strong>de</strong>rnizarea rirea capacit şiăŃ echiparea ii administra laboratoarelor Ńiei locale <strong>de</strong> şi realizare atelierelor <strong>de</strong>specializate parteneriate în scoli şi licee 

Reabilitarea 

Realizarea sistemul 

şi mo<strong>de</strong>rnizarea 

<strong>de</strong> evaluare 

facilit 

a proprietăŃilor 

ăŃilor sportive (săli şi terenuri) în şcoli şi licee 

Construirea unei săli <strong>de</strong> concert la liceul <strong>de</strong> artă 

Informarea persoanelor fizice şi juridice cu privire la fiscalitatea locală 

Realizarea campusului preuniversitar PEGAS 

Politica 5: Protejarea apei, aerului şi reducerea poluării 

Implementarea unui sistem integrat al <strong>de</strong>şeurilor 

Construirea unor facilităŃi a<strong>de</strong>cvate pentru <strong>de</strong>şeuri <strong>de</strong> grădin ă, etc. 

Reducerea contaminării apei subterane prin reabilitarea siturilor poluate 

Extin<strong>de</strong>rea şi reabilitarea reŃelei <strong>de</strong> canalizare în zona <strong>de</strong> sud a <strong>municipiului</strong> 

Implementarea directivei CE privind utilizarea nămolurilor din staŃiile <strong>de</strong> epurare 

Retehnologizarea instalaŃiilor mari <strong>de</strong> ar<strong>de</strong>re 

Introducerea BAT pentru reducerea SO2, NOx şi pulberi 

Reabilitarea <strong>de</strong>pozitelor <strong>de</strong> zgură şi cenuşă 

Reabilitarea reŃelei <strong>de</strong> distribuŃie a apei cal<strong>de</strong> şi căldurii 

Extin<strong>de</strong>rea reŃelei <strong>de</strong> gaz natural (cartier Ploieşti Vest şi cartier Locomotivei) 


40 


4 

Implementarea 


strategiei 

4.3. Elemente financiare necesare planificãrii investitiilor publice preconizate a se realiza prin cofiananþare 

la instrumentele financiare europene (Fonduri Structurale ºi <strong>de</strong> Coeziune) 

În perioada <strong>2007</strong> - 2013 alocarea totalã <strong>de</strong> fonduri structurale ºi <strong>de</strong> coeziune pentru 

România va fi <strong>de</strong> 19,7 miliar<strong>de</strong> Euro, la care se va adãuga cofinanþarea naþionalã 

(buget <strong>de</strong> stat, bugete locale, contribuþie privatã) <strong>de</strong> 5,1 miliar<strong>de</strong> Euro. Planul 

Naþional <strong>de</strong> Dezvoltare þinteºte trei obiective majore pentru perioada sus-menþionatã: 

În toate cele trei scenarii <strong>de</strong> prognozã bugetarã realizate, printr-o co-finanþare 

localã <strong>de</strong> 10% sau 15% din “exce<strong>de</strong>ntul operaþional”, autoritatea publicã poate 

atrage la bugetul municipal importante sume din fonduri structurale, <strong>de</strong> coeziune 

ºi naþionale: 


• creºterea competitivitãþii pe termen lung a economiei româneºti; 

• <strong>de</strong>zvoltarea la standar<strong>de</strong> europene a infrastructurii <strong>de</strong> bazã; 

• perfecþionarea ºi utilizarea mai eficientã a capitalului uman autohton. 

În proiecþiile ºi analizele întreprinse s-a plecat <strong>de</strong> la ipoteza cã în cazul proiectelor 

finanþate din fonduri structurale, 85% din valoarea eligibilã a proiectului va putea 

fi atrasã din FEDR, 13% din fonduri <strong>de</strong> la bugetul <strong>de</strong> stat, iar 2% <strong>de</strong> la bugetul 

local. În aceste circumstanþe analiza financiarã urmãreºte: 

• sã <strong>de</strong>termine sumele ce ar putea fi atrase la bugetul local din fonduri structurale, 

<strong>de</strong> coeziune ºi naþionale, pe orizontul <strong>de</strong> timp <strong>2007</strong> - 2013, 

• sã <strong>de</strong>termine capacitatea administraþiei publice locale <strong>de</strong> a genera venituri suplimentare 

ºi <strong>de</strong> a diminua cheltuielile, în situaþia în care creditele bugetare pentru 

co-finanþarea proiectelor <strong>de</strong> investiþii ar trebui sã creascã. 

Concluziile la care s-a ajuns în urma proiecþiilor bugetare ºi analizelor realizate 

sunt urmãtoarele: 

1. Existã rezerve importante <strong>de</strong> creºtere a veniturilor locale, atât pe seama 

majorãrii impozitelor ºi taxelor locale, cât ºi pe seama îmbunãtãþirii colectãrii 

acestora. 

2. Deºi relativ redusã (datoritã unui bun management al cheltuielilor publice), 

capacitatea municipalitãþii <strong>de</strong> a scã<strong>de</strong>a unele categorii <strong>de</strong> cheltuieli va putea 

conduce, <strong>de</strong> asemeni, la disponibilizarea unor resurse suplimentare necesare 

potenþialelor co-finanþãri. 

- Scenariul mediu (prezentat în anexa1.c.) reprezintã cea mai probabilã 

alternativã <strong>de</strong> evoluþie a veniturilor ºi cheltuielilor bugetare pe orizontul <strong>de</strong> 

timp <strong>2007</strong> - 2013 ºi, în consecinþã, este recomandabil pentru Primãria 

<strong>municipiului</strong> Ploieºti, <strong>de</strong>oarece îi oferã, în condiþii realiste <strong>de</strong> proiecþie 

bugetarã, posibilitatea <strong>de</strong> a co-finanþa proiecte în valoare <strong>de</strong> min. 250 milioane 

euro ºi <strong>de</strong> maxim 380 milioane euro. 

- In varianta minimalã, în condiþii pesimiste <strong>de</strong> venituri la bugetul local, 

primãria poate co-finanþa proiecte <strong>de</strong> min. 89 miloane <strong>de</strong> euro ºi <strong>de</strong> max. 

134 milioane <strong>de</strong> euro. 

- In varianta maximalã, în condiþii optimiste <strong>de</strong> venituri la bugetul local, 

susþinute o creºtere economicã localã robustã, primãria poate co-finanþa 

proiecte <strong>de</strong> min. 314 miloane <strong>de</strong> euro ºi <strong>de</strong> max. 471 milioane <strong>de</strong> euro. 

Rezultatele exerciþiului <strong>de</strong> prognozã conform scenariilor menþionate, cu o alocare 

<strong>de</strong> 10% ºi respectiv 15% din exce<strong>de</strong>ntele operaþionale, sunt prezentate în anexele 

1a, 1b, 1c ºi vizeazã: 

• exce<strong>de</strong>ntul operaþional (sumã ce poate fi utilizatã pentru finanþarea investiþiilor 

ºi a datoriei publice locale), 

• valoarea co-finanþãrii locale, pentru a fi posibilã atragerea fondurilor structurale, 

<strong>de</strong> coeziune ºi naþionale (în douã variante), 

• valoarea maximã a fondurilor structurale, <strong>de</strong> coeziune ºi nationale (contribuþia 

<strong>de</strong> la bugetul <strong>de</strong> stat) ce pot fi atrase la bugetul local, 

• costurile eligibile totale ale proiectelor <strong>de</strong> investitii finantabile din fonduri structurale 

si <strong>de</strong> coeziune.

41 


4 

Implementarea 


strategiei 

Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re metodologic, analiza elementelor financiare necesare planificãrii 

investitiilor publice preconizate a se realiza prin co-finanþare la fondurile 

europene a avut în ve<strong>de</strong>re urmãtoarele aspecte: 

1. realizarea prognozei veniturilor ºi cheltuielilor bugetului local în perioada <strong>2007</strong> 

- 2013; 

2. <strong>de</strong>terminarea exce<strong>de</strong>ntului operaþional în ve<strong>de</strong>rea finanþãrii investiþiilor, evaluarea 

cofinanþãrii locale ºi a sumelor ce pot fi atrase la bugetul local din fonduri 

structurale ºi <strong>de</strong> coeziune; 

3. prezentarea unei serii <strong>de</strong> indicatori proprii finanþelor publice locale, care sã 

reflecte evoluþiile prognozate pentru municipiul <strong>Ploiesti</strong> în orizontul <strong>de</strong> timp previzionat, 

pentru fiecare din cele trei scenarii <strong>de</strong> prognozã realizate. 

Cadrul legal, situaþia economicã generalã ºi localã, elaborarea ºi consecvenþa 

implementãrii unui set <strong>de</strong> politici locale fiscale ºi bugetare, evoluþia <strong>de</strong>mograficã ºi, 

nu în ultimul rând, calitatea managementului financiar pot influenþa rezultatele 

prezentate. Datele utilizate în analizele comparative au fost preluate din execuþiile 

bugetare centralizate pentru anul 2005 ale Ministerului Finanþelor (cele pentru anul 

2006 sunt încã în proces <strong>de</strong> elaborare). Datele privind execuþiile bugetului local în 

perioada 2002 -2006 au fost preluate din raportãrile financiare ale Primariei 

Municipiului Ploieºti. 

3. Indicatorii financiari ai <strong>municipiului</strong> Ploieºti, prezentaþi în anexele 2a, 2b, 2c, 

reflectã gradul în care autoritatea publicã localã controleazã, pe <strong>de</strong> o parte, generarea 

veniturilor bugetului local ºi, pe <strong>de</strong> altã parte, diferitele cheltuieli - în clasificaþia 

lor economicã. 

1. Pentru asigurarea corelãrii cu Planul Naþional <strong>de</strong> Dezvoltare prognoza bugetarã 

a fost realizatã pe orizontul <strong>de</strong> timp <strong>2007</strong> - 2013. Prognoza s-a fundamentat 

pe premiza cã în perioada <strong>2007</strong> - 2013 nu vor apãrea schimbãri legislative 

majore cu impact asupra finanþelor locale (atât în privinþa surselor veniturilor 

bugetare ºi a cuantumului acestora, cât ºi în privinþa obligaþiilor <strong>de</strong> finanþare a serviciilor 

publice). 

Pentru anii <strong>2007</strong> - 2013 s-a realizat o prognozã a tuturor cheltuielilor bugetare, 

mai puþin a celor <strong>de</strong> capital, în aºa fel încât la sfârºitul exerciþiului <strong>de</strong> prognozã s- 

a obþinut aºa numitul “exce<strong>de</strong>nt operaþional”, diferenþã între totalul previzionat al 

veniturilor ºi totalul previzionat al cheltuielilor curente ºi financiare. Exce<strong>de</strong>ntul 

operaþional poate finanþa cheltuielile <strong>de</strong> capital ºi exerciþiul datoriei publice locale. 

Exce<strong>de</strong>ntele operaþionale astfel obþinute se pot amenda, pe <strong>de</strong> o parte cu exerciþiul 

anual al datoriei publice ºi pe <strong>de</strong> alta cu creditele care se pot contracta, cu 

încadrarea în limitele legale prevãzute <strong>de</strong> lege. Prognozele bugetare, mo<strong>de</strong>late pe 

trei scenarii - minim, maxim ºi mediu sunt prezentate în anexele 1a, 1b, ºi 1c 

2. Mo<strong>de</strong>lul utilizeazã douã scenarii, cu 10%, respectiv 15% din exce<strong>de</strong>ntul operaþional 

utilizat <strong>de</strong> consiliul local drept co-finanþare localã a proiectelor <strong>de</strong> investiþii. 

Sumele anuale ºi totale astfel <strong>de</strong>terminate trebuie privite ca niºte limite orientative, 

ce vor trebui însã amendate în funcþie <strong>de</strong> capacitatea localã realã <strong>de</strong> absorbþie a 

fondurilor structurale ºi <strong>de</strong> coeziune. 


42 


4 

Implementarea 


strategiei 

Specificatie Estimări <strong>2007</strong> Estimări 2008 Estimări 2009 

Estimări 2010 Estimări 2011 Estimări 2012 Estimări 2013 

TOTAL 

Prognoze financiare 

VARIANTA MAXIMÃ 

Exce<strong>de</strong>nt operational 

Alocare <strong>de</strong> 10% din exce<strong>de</strong>ntul operational, pentru 

cofinantarea proiectelor finantate din fonduri 

structurale si <strong>de</strong> coeziune 

19,654,758 26,682,274 39,619,936 61,633,899 82,469,755 285,513,464 399,925,972 915,500,058 

1,965,476 2,668,227 3,961,994 6,163,390 8,246,975 28,551,346 39,992,597 91,550,006 

Implementarea strategiei solicitã resurse financiare. Urmãtoarele tabele prezintã 

trei scenarii <strong>de</strong> exce<strong>de</strong>nt operaþional, prezentat pe perioada <strong>2007</strong>-2013, din care 

10%, respectiv 15%, vor constitui co-finanþarea Consiliului Local pentru realizarea 

<strong>de</strong> investiþii <strong>de</strong> capital eligibile programelor operaþionale ce vor fi implementate în 

perioada <strong>2007</strong>-2013. 

Varianta A (10%) 

Suma maxima din fonduri structurale , <strong>de</strong> coeziune si 

nationale care poate fi atrasa - RON 

133,411,372 198,099,679 308,169,494 412,348,773 1,427,567,321 1,999,629,862 1,052,029,318 

1. Primul scenariu, sau varianta maximalã <strong>de</strong> venituri la bugetul local, oferã în lei 

ºi în euro suma maximã a proiectelor care pot fi implementate <strong>de</strong> primãria 

<strong>municipiului</strong> Ploieºti, prin utilizarea fondului <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare regionalã/<strong>de</strong> coeziune 

în valoare <strong>de</strong> 314,038,602 euro, sau <strong>de</strong> 471,057,903 euro. Acest scenariu este 

ambiþios ºi va solicita o formã <strong>de</strong> management performantã la nivel executiv. 

Consi<strong>de</strong>rând caracteristicile piaþei <strong>de</strong> muncã locale existente, primãria va întâlni 

probleme generate <strong>de</strong> lipsa <strong>de</strong> specialiºti în fazele <strong>de</strong> coordonare, proiectare ºi <strong>de</strong> 

execuþie a investiþiilor <strong>de</strong> capital evaluate la sumele prezentate mai sus. 

Costurile eligibile totale, ale proiectelor finantabile din 

fonduri structurale si <strong>de</strong> coeziune - in RON 

Suma maxima din fonduri structurale, coeziune si 

nationale care poate fi atrasa - EURO 

136,079,599 202,061,673 314,332,884 420,595,749 1,456,118,667 2,039,622,459 1,143,579,324 

39,824,290 59,134,233 91,990,894 123,089,186 426,139,499 596,904,436 314,038,602 

2. Scenariul 2, recomandat <strong>de</strong> elaboratori, sau varianta medie <strong>de</strong> venituri la bugetul 

local, oferã un echilibru între nivelul fizic <strong>de</strong> investiþii ºi capacitatea <strong>de</strong> management 

existentã sau atrasã în perioada imediatã <strong>de</strong> primãria <strong>municipiului</strong> Ploieºti. 

Suma maximã a proiectelor care pot fi implementate <strong>de</strong> primãria <strong>municipiului</strong> 

Ploieºti, prin utilizarea fondului <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare regionalã/<strong>de</strong> coeziune va fi în valoare 

<strong>de</strong> 254,289,976 euro, sau <strong>de</strong> 381,434,964 euro. 




4,002,341 5,942,990 9,245,085 12,370,463 42,827,020 59,988,896 134,376,795 

3. Scenariul 3, sau varianta minimalã <strong>de</strong> venituri la bugetul local, oferã în lei ºi în 

euro suma maximã a proiectelor care pot fi implementate <strong>de</strong> primãria <strong>municipiului</strong> 

Ploieºti, prin utilizarea fondului <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare regionalã/<strong>de</strong> coeziune în valoare 

<strong>de</strong> 89,391,088 euro, sau <strong>de</strong> 134,086,632 euro. Acest scenariu nu va prezenta 

probleme <strong>de</strong> implementare, dar va solicita o prioritizare atentã din lista <strong>de</strong> proiecte 

propuse. 

Varianta B (15%) 





200,117,058 297,149,519 462,254,241 618,523,160 2,141,350,981 2,999,444,793 1,578,043,977 

204,119,399 303,092,509 471,499,325 630,893,623 2,184,178,001 3,059,433,689 1,712,420,772 



59,736,435 88,701,349 137,986,341 184,633,779 639,209,248 895,356,655 471,057,903 


43 


4 

Implementarea 


strategiei 

Specificatie Estimări <strong>2007</strong> Estimări 2008 Estimări 2009 Estimări 2010 Estimări 2011 Estimări 2012 Estimări 2013 TOTAL 

VARIANTA MEDIE 

Exce<strong>de</strong>nt operational 




18,037,758 24,823,533 35,346,572 50,939,224 62,741,981 81,590,984 110,298,166 383,778,219 

1,803,776 2,482,353 3,534,657 5,093,922 6,274,198 8,159,098 11,029,817 38,377,822 

VARIANTA MINIMÃ 



121,635,311 173,198,202 249,602,199 307,435,706 399,795,822 540,461,014 1,792,128,255 

Varianta (10%) 



124,117,664 176,732,860 254,696,122 313,709,904 407,954,921 551,490,831 1,830,506,077 



36,309,048 51,700,956 74,508,119 91,771,852 119,342,037 161,331,646 254,289,976 

89,391,088 




3,723,530 5,301,986 7,640,884 9,411,297 12,238,648 16,544,725 54,861,069 



182,452,967 259,797,304 374,403,299 461,153,559 599,693,734 810,691,521 2,688,192,383 

Varianta B (15%) 



186,176,496 265,099,289 382,044,183 470,564,856 611,932,381 827,236,246 2,743,053,452 



54,463,572 77,551,434 111,762,179 137,657,779 179,013,055 241,997,469 381,434,964 

134,086,632 


44 

1. VENITURI TOTALE 


4 

Implementarea 


strategiei 

2. VENITURI TOTALE PER LOCUITOR 








45 


4 

Implementarea 


strategiei 

3. PROCENTUL DE VENITURI DIN IMPOZITUL PE PROPRIETATE DIN TOTALUL VENITURILOR 

4. PROCENTUL DE VENITURI FISCALE DIN TOTALUL VENITURILOR 








46 


4 

Implementarea 


strategiei 

5. PROCENTUL DE VENITURI DIN PROPRIETATE SI COTE DEFALCATE DIN TOTALUL VENITURILOR 


6. CHELTUIELI CU FINANTAREA SERVICIULUI DATORIEI SI CU PERSONALUL CA PROCENT DIN CHELTUIELI 







47 


4 

Implementarea 


strategiei 

7. CHELTUIELI CU FINANTAREA SERVICIULUI DAORIEI, CU PERSONALUL SI SUBVENTII CA % DIN CHELTUIELI 

8. PONDEREA CHELTUIELILOR DE CAPITAL IN TOTAL CHELTUIELI 








48 


4 

Implementarea 


strategiei 


5 

Anexa: 

Terminologie ºi surse <strong>de</strong> informaþie 

49 



50 


5 

Anexã: 

Terminologie ºi surse 

<strong>de</strong> informaþie 

1. Glosar <strong>de</strong> termeni privind fondurile structurale ºi <strong>de</strong> coeziune 

2. Glosar <strong>de</strong> termeni privind planificarea strategicã 

3. Cadrul legislativ care reglementeazã politica <strong>de</strong> coeziune ºi instrumentele 

structurale în România 

4. Site-uri internet 

5. Bibliografie 

1. Glosar <strong>de</strong> termeni privind fondurile structurale 

ºi <strong>de</strong> coeziune 

Publicat <strong>de</strong> Ministerul Integrãrii Europene în cadrul Programului PHARE 2002 - 

Coeziune economicã ºi socialã 

Acquis comunitar 

Ansamblul reglementãrilor ºi politicilor Uniunii Europene. Conþine legislaþia 

Uniunii, formatã din tratatele <strong>de</strong> bazã (legislaþia primarã) ºi documentele adoptate 

<strong>de</strong> instituþiile Uniunii (legislaþia secundarã). Þãrile candidate trebuie sã-ºi armonizeze 

legislaþia cu acquis-ul comunitar pentru a a<strong>de</strong>ra la Uniune. Derogãrile sunt 

permise numai în situaþii excepþionale ºi sunt restrânse ca arie <strong>de</strong> aplicare. 

Agenþia pentru Dezvoltare Regionalã (ADR) 

Organism neguvernamental, nonprofit, <strong>de</strong> utilitate publicã, cu personalitate 

juridicã, ce acþioneazã în domeniul <strong>de</strong>zvoltãrii regionale. Statutul <strong>de</strong> organizare ºi 

funcþionare al ADR este aprobat <strong>de</strong> Consiliul pentru Dezvoltare Regionalã. În 

România existã 8 Agenþii pentru Dezvoltare Regionalã. Ele elaboreazã strategia, 

planul ºi programele <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare regionalã, precum ºi planurile <strong>de</strong> gestionare a 

fondurilor (documente aprobate <strong>de</strong> CDR). Obiectivele ADR sunt: <strong>de</strong>zvoltarea, 

implementarea ºi monitorizarea Planurilor regionale, managementul fondurilor 

PHARE alocate regiunilor (ºi al “Fondurilor Structurale” dupã a<strong>de</strong>rare), administrarea 

fondurilor alocate regiunilor <strong>de</strong> cãtre Guvernul României, redresarea 

<strong>de</strong>zechilibrelor economice între regiuni, promovarea parteneriatelor locale, 

regionale ºi internaþionale. 

Agenþia Naþionalã pentru Dezvoltare Regionalã 

Organ <strong>de</strong> specialitate al administraþiei publice centrale, cu personalitate juridicã, 

în subordinea Guvernului, înfiinþatã prin legea 151/1998. Agenþia se reorganizeazã 

prin HG Nr. 382 din 11 mai 2000. Atribuþiile sale sunt preluate <strong>de</strong> cãtre 

Ministerul Dezvoltãrii ºi Prognozei, înfiinþat prin HG 16 din 4 ianuarie 2001. Prin 

HG 734 din 3 iulie 2003 atribuþiile MDP în domeniul <strong>de</strong>zvoltãrii regionale sunt preluate 

<strong>de</strong> cãtre Ministerul Integrãrii Europene. 

Banca Centralã Europeanã (BCE) 

Instituþie responsabilã <strong>de</strong> implementarea politicii monetare europene, <strong>de</strong>finitã <strong>de</strong> 

Sistemul European al Bãncilor Centrale (SEBC). Organele <strong>de</strong> <strong>de</strong>cizie ale Bãncii 

Centrale Europene (Consiliul Director ºi Comitetul Executiv) conduc acest sistem 

care are ca sarcini gestionarea masei monetare, realizarea operaþiunilor valutare, 

pãstrarea ºi gestionarea rezervelor valutare oficiale ale statelor membre ºi promovarea 

bunei funcþionãri a sistemelor <strong>de</strong> platã. A fost inauguratã pe 30 iunie 

1998 este instituþia succesoare Institutului Monetar European (IME). 

Banca Europeanã <strong>de</strong> Investiþii (BEI) 

Instituþia financiarã a Comunitãþii, înfiinþatã prin Tratatul <strong>de</strong> la Roma. Sarcina ei 

este <strong>de</strong> a contribui la o <strong>de</strong>zvoltare echilibratã a Comunitãþii, prin integrare economicã 

ºi coeziune socialã. Acþionarii BEI sunt statele membre ale Uniunii 

Europene. Banca este administratã <strong>de</strong> un Consiliu <strong>de</strong> Guvernatori, format din 

miniºtrii <strong>de</strong> finanþe ai celor 25 <strong>de</strong> state. Are personalitate juridicã ºi este autonomã 

financiar. 

Banca Europeanã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare (BERD) 

Bancã înfiinþatã în 1991, pentru sprijinirea procesului <strong>de</strong> tranziþie la economia <strong>de</strong> 

piaþã ºi pentru promovarea iniþiativelor <strong>de</strong> afaceri în þãrile Europei Centrale ºi <strong>de</strong> 

Sud, precum ºi în fostele state membre ale URSS care respectã principiile 

<strong>de</strong>mocraþiei, pluralismului politic ºi economiei <strong>de</strong> piaþã. 

Coeziune economicã ºi socialã 

Coeziunea Economicã ºi Socialã este un principiu care exprimã solidaritatea între 

Statele Membre ºi între diferitele regiuni ale Uniunii Europene. A <strong>de</strong>venit obiectiv al 

Uniunii, la fel ca Piaþa Internã, odatã cu adoptarea, în 1986, a Actului Unic 

European (Prin Tratatul <strong>de</strong> la Maastricht, aceastã politicã a fost inclusã în Tratatul 

<strong>de</strong> constituire a Comunitãþii Europene). Principiul favorizeazã <strong>de</strong>zvoltarea echilibratã 

ºi durabilã, reducerea diferenþelor structurale dintre regiuni ºi dintre þãri ºi 

promovarea ºanselor egale. În termeni practici, este realizat prin diverse instrumente 

financiare, în special Fondurile Structurale. În procesul <strong>de</strong> a<strong>de</strong>rare, 

finanþarea pentru <strong>de</strong>zvoltarea regionalã este asiguratã prin Programul Phare 

Coeziune Economicã ºi Socialã. 

Comisia Europeanã 

Comisia Europeanã este un organ cu atribuþii <strong>de</strong> iniþiativã, implementare, gestionare 

ºi control al politicilor comunitare. Este gardianul Tratatelor ºi expresia 

intereselor Comunitãþii. Comisia este numitã pentru un mandat <strong>de</strong> cinci ani, cu 

acordul statelor membre, dupã aprobare din partea Parlamentului European, în 

faþa cãruia rãspun<strong>de</strong>. Membrii Comisiei sunt asistaþi <strong>de</strong> o administraþie formatã din 


51 


5 

Anexã: 



direcþii generale ºi <strong>de</strong>partamente specializate, personalul acestora activând în principal 

în Bruxelles ºi Luxemburg. 

Criterii <strong>de</strong> a<strong>de</strong>rare (Criteriile <strong>de</strong> la Copenhaga) 

Criteriile pe care orice þarã candidatã trebuie sã le în<strong>de</strong>plineascã pentru a a<strong>de</strong>ra 

la Uniunea Europeanã: 

• politic: instituþii stabile care garanteaz? <strong>de</strong>mocraþia, statul <strong>de</strong> drept, drepturile 

omului ºi respectul pentru minoritãþi; 

• economic: o economie <strong>de</strong> piaþã funcþionalã 

• legislativ: adoptarea acquis-ului comunitar, a<strong>de</strong>ziunea la obiectivele politice, 

economice ºi monetare ale Uniunii Europene. 

Au fost adoptate în 1993, la Consiliul European <strong>de</strong> la Copenhaga, ºi confirmate 

în 1995 <strong>de</strong> Consiliul European <strong>de</strong> la Madrid, care a subliniat în plus importanþa 

adaptãrii structurilor administrative ale statelor candidate în ve<strong>de</strong>rea creãrii 

condiþiilor pentru o integrare armonioasã. 

Dezvoltare durabilã 

Concept care <strong>de</strong>fineºte o formã <strong>de</strong> creºtere economicã prin care este asigurat un 

nivel corespunzãtor <strong>de</strong> bunãstare nu numai pe termen scurt sau mediu, ci ºi pe termen 

lung. Dezvoltarea este durabilã dacã rãspun<strong>de</strong> necesitãþilor curente ale societãþii, 

fãrã a pune în pericol perspectivele pentru generaþiile viitoare. 

Dezvoltare ruralã 

Concept ce stã la baza mãsurilor <strong>de</strong> creºtere a nivelului <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare economicã 

ºi socialã, <strong>de</strong> îmbunãtãþire a condiþiilor <strong>de</strong> muncã ºi <strong>de</strong> trai ºi <strong>de</strong> promovare a principiului 

<strong>de</strong> egalitate a ºanselor în mediul rural. Sunt vizate: reconversia profesionalã, 

creºterea numãrului <strong>de</strong> locuri <strong>de</strong> muncã, creºterea nivelului <strong>de</strong> siguranþã ºi <strong>de</strong> 

calitate a produselor alimentare, mo<strong>de</strong>rnizarea fermelor ºi asigurarea unor venituri 

a<strong>de</strong>cvate ºi stabile pentru fermieri, rezolvarea problemelor ecologice. 

Dezvoltarea resurselor umane 

Concept care are ca obiectiv <strong>de</strong>zvoltarea abilitãþilor forþei <strong>de</strong> muncã, pentru a 

<strong>de</strong>veni mai adaptabilã la schimbãrile structurale, corespunzãtor nevoilor <strong>de</strong> abilitãþi 

i<strong>de</strong>ntificate pe piaþa forþei <strong>de</strong> muncã. Se pune accent pe: <strong>de</strong>zvoltarea abilitãþilor 

manageriale în afaceri ºi <strong>de</strong>zvoltare antreprenorialã, pentru a încuraja 

creºterea economicã viitoare; facilitarea accesului pe piaþa forþei <strong>de</strong> muncã a celor 

aflaþi în cãutarea unui loc <strong>de</strong> muncã, prin intensificarea mãsurilor active <strong>de</strong> ocupare 

ºi <strong>de</strong>zvoltarea <strong>de</strong> noi abilitãþi; promovarea oportunitãþilor egale <strong>de</strong> angajare 

pentru grupurile vulnerabile (tinerii ºomeri, ºomerii <strong>de</strong> lungã duratã, tinerii care 

pãrãsesc instituþiile <strong>de</strong> ocrotire, minoritãþi). 

Fondul <strong>de</strong> Coeziune 

Instrument financiar al UE menit sã consoli<strong>de</strong>ze coeziunea economicã ºi socialã 

între þãrile europene. Resursele acestui Fond sunt alocate în douã sectoare: infrastructurã 

<strong>de</strong> mediu ºi reþele <strong>de</strong> transport transeuropene. 

Fondul european <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare regionalã (FEDR) 

Instrument financiar al UE <strong>de</strong>stinat reducerii <strong>de</strong>zechilibrelor între diferitele regiuni 

ale Uniunii. A fost creat în 1975, fiind cel mai important fond structural. FEDR 

acordã sprijin financiar zonelor <strong>de</strong>favorizate, fiind astfel un important instrument 

<strong>de</strong> corecþie a <strong>de</strong>zechilibrelor regionale. Principiile alocãrii acestui fond sunt: concentrarea 

pe obiective ºi regiuni (pentru maximizarea efectelor), parteneriatul între 

Comisia Europeanã, Statele Membre ºi autoritãþile locale ºi regionale (pentru planificarea 

ºi punerea în practicã a intervenþiei structurale), programarea intervenþiei 

ºi adiþionalitatea contribuþiei comunitare (care nu trebuie sã se substituie celei 

naþionale). 

Fondul Social Economic (FSE) 

Creat în anul 1960, FSE este principalul instrument financiar al politicii sociale a 

Uniunii Europene. Prin intermediul sãu se acordã susþinere financiarã acþiunilor <strong>de</strong> 

formare ºi reconversie profesionalã, ca ºi celor vizând crearea <strong>de</strong> noi locuri <strong>de</strong> 

muncã. Aproape 75% din intervenþiile acestui fond se fac pentru reducerea ºomajului 

în rândul tinerilor, accentul fiind pus astãzi pe ameliorarea funcþionãrii pieþei 

forþei <strong>de</strong> muncã, pe reinserþia socialã a ºomerilor, promovarea egalitãoeii <strong>de</strong> 

ºanse ºi adaptarea muncitorilor la mutaþiile industriale ºi evoluþia sistemului <strong>de</strong> 

producþie. 

Fondul naþional pentru <strong>de</strong>zvoltare regionalã (FNDR) 

Fond constituit pentru finanþarea programelor <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare regionalã în România, 

care se alocã anual prin bugetul <strong>de</strong> stat. Poate fi alimentat ?i din alte surse <strong>de</strong> 

finanþare, interne sau internaþonale, cum ar fi asistenþa financiarã din partea 

Uniunii Europene, asistenþa financiarã nerambursabilã din partea unor guverne, 

organizaþii internaþionale, bãnci internaþionale, etc. 

Fondul pentru <strong>de</strong>zvoltare regionalã (FDR) 

Fond constituit în fiecare regiune pentru finanþarea programelor <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare 

regionalã. Este administrat <strong>de</strong> Agenþia pentru Dezvoltare Regionalã ºi se constituie 

anual din: alocaþii <strong>de</strong> la Fondul Naþional pentru Dezvoltare Regionalã; contribuþii 

<strong>de</strong> la bugetele locale ºi ju<strong>de</strong>þene; surse financiare atrase din sectorul privat, 

<strong>de</strong> la bãnci, investitori strãini, Uniunea Europeanã ºi alte organizaþii internaþionale. 

Fonduri Structurale 

Fondurile structurale ºi Fondul <strong>de</strong> coeziune sunt instrumentele financiare ale 

politicii <strong>de</strong> coeziune economicã ºi socialã comunitare, prin care se sprijinã reducerea 

<strong>de</strong>calajului dintre nivelurile <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare ale diferitelor regiuni din statele 

membre ale Uniunii Europene ºi promovarea, în acest mod, a coeziunii economice 

ºi sociale. În prezent, în Uniunea Europeanã existã patru fonduri structurale: 

• Fondul Social European (FSE), a cãrui înfiinþare a fost prevãzutã prin Tratatul <strong>de</strong> 

la Roma; 

• Fondul European pentru Orientare ºi Garantare Agricolã (FEOGA), Secþiunea 

Orientare, creat în 1962 (împãrþirea în secþiuni “orientare” ºi “garantare” 

dateazã din 1964, secþiunea “garantare”, reprezentând instrumentul financiar al 

Politicii Agricole Comune); 

• Fondul European <strong>de</strong> Dezvoltare Regionalã (FEDR), înfiinþat în 1975; 

• Instrumentul Financiar pentru Orientarea Pescuitului (IFOP), creat în 1993. 

În perioada 1994 - 1999, finanþãrile din Fondurile Structurale au fost acordate, în 

condiþiile respectãrii principiilor programãrii, concentrãrii, parteneriatului ºi 

adiþionalitãþii, pentru 7 obiective ºi 13 iniþiative. 

În scopul îmbunãtãþirii eficienþei acþiunilor comunitare în perioada 2000-2006, 

Comisia a propus, în documentul intitulat “Agenda 2000”, din iulie 1997, o reformã 

a politicii structurale. Aceastã reformã a permis o mai bunã concentrare a asistenþei 

ºi simplificarea modului <strong>de</strong> operare a acesteia prin reducerea la 3 a numãrului 

<strong>de</strong> obiective: 

• <strong>de</strong>zvoltarea ºi ajustarea structuralã a regiunilor rãmase în urmã din punct <strong>de</strong> 

ve<strong>de</strong>re al <strong>de</strong>zvoltãrii ºi al cãror PIB pe cap <strong>de</strong> locuitor este sub 75% din media 

pe Uniunea Europeanã (Obiectivul 1 primeºte 70% din Fondurile Structurale); 

• reconversia economicã ºi socialã a zonelor cu dificultãþi structurale (Obiectivul 2: 

acoperã zonele cu probleme din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al diversificãrii economice, 

cum sunt zonele în care economia parcurge o etapã <strong>de</strong> schimbãri profun<strong>de</strong>, 

zone rurale în <strong>de</strong>clin, zone în crizã <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nte <strong>de</strong> pescuit ºi zone urbane în dificultate); 

• <strong>de</strong>zvoltarea resurselor umane în alte regiuni <strong>de</strong>cât cele eligibile pentru Obiectivul 

1 (Obiectivul 3 constituie cadrul <strong>de</strong> referinþã pentru toate mãsurile prevãzute <strong>de</strong> 

noul Titlu privind ocuparea forþei <strong>de</strong> muncã din Tratatul <strong>de</strong> la Amsterdam ºi <strong>de</strong> 

<strong>Strategia</strong> Europeanã <strong>de</strong> ocupare a forþei <strong>de</strong> muncã). 

Comisia Europeanã se aflã într-un proces <strong>de</strong> reorganizare ºi restructurare a 

Fondurilor Structurale. 

IFI (Instituþii financiare internaþionale) 

Instituþii/organizaþii internaþionale care acordã finanþãri nerambursabile, credite ºi/sau 

asistenþã tehnicã pentru <strong>de</strong>zvoltarea economiei. Cele mai cunoscute instituþii internaþionale 

care <strong>de</strong>ruleazã programe în România sunt BERD, BEI, Banca Mondialã, FMI. 


52 


5 

Anexã: 



Impact 

Efect (pozitiv sau negativ) al unui proiect sau activitãþi asupra unei anumite stãri <strong>de</strong> 

fapt (<strong>de</strong> exemplu, reducerea ratei ºomajului într-o anumitã regiune), asupra unei 

organizaþii (<strong>de</strong> exemplu, perfecþionarea personalului în domeniul activitãþilor <strong>de</strong> 

consiliere a cetãþenilor) sau persoane fizice (<strong>de</strong> exemplu, creºterea gradului <strong>de</strong> 

informare privind drepturile cetãþeneºti). În analiza impactului trebuie avute în 

ve<strong>de</strong>re grupurile þint? ale proiectului, precum ºi alþi beneficiari direcþi ºi indirecþi. 

Indicatori <strong>de</strong> calitate 

O exprimare calitativã referitoare la <strong>de</strong>scrierea obiectivului sau impactului unui 

proiect, ce conþine informaþii <strong>de</strong>spre: 

• Relevanþã 

• Acurateþe 

• Încadrarea în termene 

• Accesibilitate ºi claritate 

• Comparabilitate 

• Coerenþã 

• Posibilitãþi <strong>de</strong> realizare 

Indicatori <strong>de</strong> cantitate 

Expresie numericã cu ajutorul cãreia se caracterizeazã anumite fenomene economice. 

Indicatori <strong>de</strong> impact 

Expresie numericã sau calitativã prin care se <strong>de</strong>semneazã consecinþele programului/proiectului, 

dincolo <strong>de</strong> efectele sale imediate asupra beneficiarilor direcþi. Ei 

reflectã efecte pe termen lung care afecteazã societatea (în sens larg sau restrâns). 

Indicatori <strong>de</strong> performanþã 

Denumiþi ºi Indicatori Cheie <strong>de</strong> Performanþ? (KPI) sau Indicatori Cheie <strong>de</strong> Succes 

(KSI), reprezintã expresii cuantificabile utilizate la mãsurarea progreselor înregistrate 

în în<strong>de</strong>plinirea obiectivelor proiectului. Scopul lor este <strong>de</strong> a mãsura eficacitatea 

(rezultate realizate/rezultate planificate), eficienþa (rezultate/cost) ºi economia 

(costuri reale/costuri planificate) asociate programului/proiectului. 

NUTS II 

Unitãþi teritoriale cu o populaþie cuprinsã între 800.000 ºi un million <strong>de</strong> locuitori, 

<strong>de</strong>finite astfel <strong>de</strong> cãtre Eurostat, în Nomenclatorul Statistic al unitãþilor teritoriale ale 

UE. El clasificã regiunile fiecãrui Stat Membru al UE în zone administrative, în 

funcþie <strong>de</strong> numãrul <strong>de</strong> locuitori. Regiunile <strong>de</strong> nivel NUTS II reprezintã principalul 

nivel <strong>de</strong> analizã pentru politica <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare regionalã. 


2. Glosar <strong>de</strong> termeni privind planificarea strategicã 

Patrimoniu tangibil: 

• Cadrul natural realizat <strong>de</strong> secole ca rezultat al intervenþiei umane asupra 

mediului înconjurãtor 

• Patrimoniu fix cu <strong>de</strong>stinaþie agricolã, meºteºugãreascã sau industrialã, case <strong>de</strong> 

odihnã sau clãdiri publice care evi<strong>de</strong>nþiazã activitãþi specifice sau un stil <strong>de</strong> arhitecturã 

• Patrimoniu mobil care conþine obiecte <strong>de</strong> uz casnic (mobilier realizat în stilul 

locului) <strong>de</strong> uz religios ºi obiecte <strong>de</strong> uz festiv (ex. Embleme ale comunei sau ale 

unor meserii/bresle, etc) 

• Produse, plante, fructe, legume, specii <strong>de</strong> animale, rezultate din adaptarea la 

condiþiile locale ºi cultivate, procesate ºi gãtite conform tradiþiilor locale. 

(sursa: European Rural Heritage, observation gui<strong>de</strong>, CEMAT, 2003-4) 

Patrimoniu intangibil (patrimoniu viu): 

• Tehnici ºi aptitudini, care au dat posibilitatea amenajãrii cadrului natural, construirea 

<strong>de</strong> clãdiri ºi mobilier ºi realizarea <strong>de</strong> produse locale; 

• Dialecte locale, folclor local 

• Moduri <strong>de</strong> organizare a vieþii sociale 

(sursa: European Rural Heritage, observation gui<strong>de</strong>, CEMAT, 2003-4) 

Peisaj: 

Teritoriul ale cãrui trãsãturi/caracteristici sunt rezultatul actiunii ºi interacþiunii factorilor 

naturali ºi/sau umani. 

(sursa: Convenþia EC privind protecþia peisajului, 2000) 

Managementul peisajului: 

Acþiuni întreprinse din perspectiva <strong>de</strong>zvoltãrii durabile care sã asigure întreþinerea 

regulatã a peisajului, astfel încât sã ghi<strong>de</strong>ze ºi sã armonizeze schimbãri cauzate <strong>de</strong> 

procese sociale, economice ºi naturale. 

(sursa: Convenþia EC privind protecþia peisajului, 2000) 

Actori locali / regionali: 

Persoane fizice ºi juridice (populaþie, întreprin<strong>de</strong>ri, autoritãþi) participanþi în cadrul 

procesului <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare, la nivel local / regional. 

(sursa: Materiale documentare INCD Urbanproiect - 2002). 

Actori “publici”: 

Aleºii locali care dispun <strong>de</strong> puterea <strong>de</strong> a <strong>de</strong>termina obiectivele, <strong>de</strong> a fixa cadrul 

juridic ºi <strong>de</strong> a opera alegeri <strong>de</strong> oportunitãþi. Puterea se extin<strong>de</strong> ºi asupra facultãþii 

<strong>de</strong> a crea unelte <strong>de</strong> amenajare, <strong>de</strong> a folosi o parte din bugetul comunal pentru 

amenajare urbanã, <strong>de</strong> a contracta sau garanta împrumuturi, <strong>de</strong> a participa cu 

Statul, Departamentul sau Regiunea la contracte <strong>de</strong> finanþare, <strong>de</strong> a solicita ºi beneficia 

<strong>de</strong> subvenþii. Rezultã <strong>de</strong>ci cã puterea localã are mijloace financiare <strong>de</strong>loc 

neglijabile care pot fi utilizate în <strong>de</strong>zvoltarea comunei. 

(sursa: Ministerul Echiparii, Transportului si turismului - Franþa - Parteneriate - sinteza, 

Studiu <strong>de</strong> caz - Operaþiunea Atlanpole Nantes - Articol, 1993 - Rp2.1). 

Actori “privaþi”: 

Actorii “privaþi”- juridici se compun din : 

Personal financiar reprezentând bãnci (private sau publice), eventual grupate întrun 

pol bancar; 

Investitori instituþionali - societãþi <strong>de</strong> asigurãri; 

Întreprin<strong>de</strong>ri care investesc pentru a-ºi crea în acest fel o piaþã; 

Societãþi <strong>de</strong> amenajare private; 

Camere <strong>de</strong> comerþ ºi industrie; 

Promotori ºi constructori. 

Competenþele fiecãruia sunt împãrþite ºi se completeazã pentru reuºita proiectului 

urban. 

(sursa: Ministerul Echiparii, Transportului si turismului - Franta - Parteneriate - sinteza, 

Studiu <strong>de</strong> caz - Operaþiunea Atlanpole Nantes - Articol, 1993 - Rp2.1). 

Managementul urban/rural: 

Reprezintã procesul <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare, execuþie, coordonare ºi evaluare a strategiilor 

integrate, în conformitate cu politicile urbane formulate, cu ajutorul actorilor 

urbani/rurali relevanþi, reprezentând practic faza <strong>de</strong> implementare a <strong>de</strong>ciziei în 

<strong>de</strong>zvoltarea urbanã/ruralã. 

(sursa: IHS - Stabilirea sistemului <strong>de</strong> indicatori <strong>de</strong> analizã-diagnostic, 2002). 

Marketing urban/rural: 

La nivel urban/rural, reprezintã procesul <strong>de</strong> analizã a condiþiilor pieþei ºi se 

<strong>de</strong>fineºte prin alinierea politicilor urbane/rurale la cererile factorilor existenþi în 

economia localã ºi la speranþele factorilor potenþiali, în scopul promovãrii 

economiei locale. În analizã sunt importanþi: autoritatea localã, sectorul privat, 

comunitatea. 


Marketing regional 

Promovarea economicã a regiunii prin reþele <strong>de</strong> cooperare teritorialã ºi comunicare 

instituþionalã, în scopul coordonãrii <strong>de</strong>zvoltãrii unitãþilor teritoriale cu strategiile 

administraþiei publice centrale ºi locale ºi a valorificãrii oportunitãþilor <strong>de</strong> coop-

53 


5 

Anexã: 



erare pe coridoarele economice naþionale ºi transnaþionale. 

(sursa: IHS - Integrare instituþionalã pentru <strong>de</strong>zvoltare, 2002) 

Planificarea strategicã ºi planificarea pe termen lung: 

Sunt privite în multe situaþii ca fiind sinonime. Autorul aratã cã planificarea strategicã 

are în ve<strong>de</strong>re în special i<strong>de</strong>ntificarea ºi rezolvarea problemelor unei organizaþii 

în timp ce planificarea pe termen lung se concentreazã asupra obiectivelor 

specifice pe care le are în ve<strong>de</strong>re în cadrul bugetelor ºi programelor. 

(sursa: Benjamin Reif - Mo<strong>de</strong>ls in Urban and Regional Planning, 1973 - It.3). 

Politicile urbane: 

Reprezintã direcþiile <strong>de</strong> acþiune, formulate <strong>de</strong> Consiliul local pe baza programului 

electoral, privind modul <strong>de</strong> rezolvare a unor clase i<strong>de</strong>ntificabile <strong>de</strong> probleme. 

Direcþiile <strong>de</strong> acþiune se realizeazã pe urmãtoarele domenii: politica <strong>de</strong> terenuri, 

politica <strong>de</strong> locuinþe, <strong>de</strong>zvoltarea economicã, îmbunãtãþirea serviciilor publice, protecþia 

mediului, revitalizarea urbanã. 


Concept strategic: 

Reprezintã formularea succintã a strategiei <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare, a direcþiei în care poate 

evolua oraºul, în conformitate cu tendinþele sale <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare. Se vor lua în consi<strong>de</strong>rare 

aspecte legate <strong>de</strong> sectoarele cu rol <strong>de</strong>terminant în economia localã, legãturile 

dintre economia localã ºi cea regionalã, potenþialul existent ºi tendinþele <strong>de</strong> 

expansiune, stabilitate sau <strong>de</strong>clin. 

(IHS - Stabilirea sistemului <strong>de</strong> indicatori <strong>de</strong> analizã - diagnostic, 2002). 

Strategie <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare: 

Direcþionarea globalã sau pe domenii <strong>de</strong> activitate, pe termen scurt, mediu ºi lung, 

a acþiunilor menite sã <strong>de</strong>termine <strong>de</strong>zvoltare urbanã. 

(Legea privind amenajarea teritoriului ºi urbanismul, nr.350/2001). 

Rezultat al analizei economice ºi sociale a unei regiuni ºi al <strong>de</strong>scrierii punctelor tari ºi 

a punctelor slabe ale acesteia, bazat pe: 

• nevoia <strong>de</strong> asistenþã din partea Fondurilor Structurale; 

• modul în care acþiunile planificate corespund cu prioritãþile <strong>de</strong> asistenþã ale fondurilor; 

• modul în care se completeazã politicile economice ºi sociale ale statului membru 

sau aplicant ºi, dacã este relevantã, politica sa regionalã. 

(Note informative pentru Consiliile <strong>de</strong> Dezvoltare Regionalã / Programul Phare 1997) 


Planul strategic: 

Este produsul meto<strong>de</strong>i <strong>de</strong> lucru în implementarea politicilor locale, metoda ce stabileºte 

obiective <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare, prioritãþi, evalueazã ºansele acestora <strong>de</strong> implementare 

(forþele exterioare ce sunt în favoarea lor sau împotrivã), traseazã acþiuni 

ºi asigurã, în permanenþã, corelarea <strong>de</strong>zvoltãrii spaþiale cu mecanismele <strong>de</strong> 

finanþare ºi cu cele instituþionale. Scopul unui plan strategic constã în: a oferi o 

interpretare plauzibilã a viitorului, a sensului <strong>de</strong>zvoltãrii; a stabili nivele <strong>de</strong> cooperare 

între acþiunile întreprinse <strong>de</strong> sectorul public ºi cel privat; încurajarea iniþiativelor 

care au suportul comunitãþii ºi folosesc resurse locale; a sprijini un sistem <strong>de</strong> 

administrare inovativ ºi antreprenorial. 

(IHS - Stabilirea sistemului <strong>de</strong> indicatori <strong>de</strong> analizã-diagnostic, 2002). 

Planul <strong>de</strong> acþiune: 

Este o componentã a planului strategic, ce ghi<strong>de</strong>azã implementarea proiectelor 

prin propunere <strong>de</strong> acþiuni, resurse, responsabili, eºalonare în timp. 


3. Cadrul legislativ care reglementeazã politica <strong>de</strong> 

coeziune ºi instrumentele structurale în România: 

• Hotãrârea <strong>de</strong> Guvern nr. 497/2004 


• Hotãrârea <strong>de</strong> Guvern nr.1200/2004 


• Legea nr. 315/2004 

• Legea nr. 500/2002 

• Legea nr. 108/2004 

• Legea nr. 84/2003 

• Legea nr. 672/2002 

• Ordonanþa Guvernului nr. 79/2003 

• Ordonanþa <strong>de</strong> Urgenþã a Guvernului nr. 63/1999 

• Ordonanþa Guvernului nr. 92/2003 


4. Site-uri internet 

http://europa.eu.int/com/regional_policy/in<strong>de</strong>x_en.htm 

http://europa.eu.int/scadplus/leg/en.htm 

http://www.infoeuropa.ro 

http://www.mie.ro 

http://www.finantare.ro 

5. Bibliografie 

2001, Unité <strong>de</strong> l’Europe, solidarité <strong>de</strong>s peuples, diversité <strong>de</strong> territoires, 

Commission Européenne, 

1996, Davidson, F. Planning for performance - requirements for sustainable <strong>de</strong>velopment, 

IHS series, Rotterdam 

1999, Kotler, P., Asplund, C., Rein, I., Hai<strong>de</strong>r, D. Marketing Places Europe, 

Financial Times, Prentice Hall, U.K. 

2006, REGIONAL OPERATIONAL PROGRAMME, <strong>2007</strong>- 2013, MIE 

2006, Sectoral Operational Programme, ENVIRONMENT, MMPA 

2006, SECTORAL OPERATIONAL PROGRAMME TRANSPORT, (SOPT) <strong>2007</strong> - 

2013, MTCT 

2006, Review of the EU Sustainable Development Strategy, EU SDS, COUNCIL OF 

THE EUROPEAN UNION, Brussels, 9 June 2006, 10117/06 

2006, Cadrul Naþional Strategic <strong>de</strong> Referinþã <strong>2007</strong> - 2013, 

2005, Planul National <strong>de</strong> Dezvoltare <strong>2007</strong> - 2013, 

2005, In search for territorial potentials, ESPON 

2004, Decizia 884/2004/EC, Transport European network, priority axes and projects 

2004, Chapter 21, Regional Policy and Coordination of Structural Instruments, 

COMPLEMENTARY POSITION PAPER, DRAFT OF 25 May 2004 

2002, Statistica Teritorialã. Cap. 5 

2001, Documentul <strong>de</strong> poziþie a României Capitolul 21, Politica regionalã ºi 

Coordonarea Instrumentelor Structurale 

2001, <strong>Strategia</strong> Europeanã pentru Dezvoltare Durabilã, COM(2001) 264 final 

1999, European Spatial Development Perspective, European Commission

Strategia de dezvoltare a municipiului PloieÂºti 2007-2025 - Ploiesti.ro

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?