click detalii... - Agentia pentru Protectia Mediului Alba
click detalii... - Agentia pentru Protectia Mediului Alba
click detalii... - Agentia pentru Protectia Mediului Alba
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
Introducere<br />
Scopul prezentei documentaŃii este de a identifica, evalua şi prezenta impactul potenŃial al amplasării unui complex<br />
de hidrocentrale de mică putere pe râul Cugir, jud. <strong>Alba</strong>.<br />
Prezenta documentaŃie tehnică a fost elaborată în conformitate cu prevederile legale în vigoare din domeniu, Ńinând<br />
cont de dezvoltate în cadrul proiectului Phare 2000 AsistenŃă tehnică <strong>pentru</strong> asigurarea conformării cu Directivele privind<br />
Evaluarea Impactului Asupra <strong>Mediului</strong> – beneficiar Ministerul <strong>Mediului</strong> şi Gospodăririi Apelor:<br />
• Participarea publicului la procedura de evaluare a impactului asupra mediului;<br />
• Manualul EIA;<br />
• Ghid metodologic <strong>pentru</strong> includerea consideraŃiilor de biodiversitate în procedura de evaluare a impactului asupra<br />
mediului;<br />
• Ghid metodologic privind evaluarea adecvată (www.mmediu.ro/pdf/legislatie/biodiv/ Ghid_Evaluare_<br />
Adecvata.doc)<br />
precum şi de:<br />
• Methodological guidance on the provisions of Article 6(3) and (4) of the Habitat Directive 92/43/EEC, propus de<br />
Comisia Europeană, DG Environment, 2002<br />
• Managing Natura 2000 Sites – The provisions of Article 6 of the „Habitats” Directive 92/43/EEC, propus de Office<br />
for Official Publications of the European Communities, 2000<br />
Au fost luate în considerare şi prevederile Directivelor europene, 2000/60/CEE "Ape", 79/409 "Păsări", 92/43<br />
"Habitate" (din perspectiva propunerii includerii zonei în reŃeaua naŃională Natura 2000).<br />
Orice proiect, plan sau program, produce pe lângă efectele directe (<strong>pentru</strong> care a fost conceput) şi o serie de efecte<br />
indirecte care trebuiesc gestionate în scopul conformării cu reglementările pe linie de protecŃie a factorilor de mediu.<br />
Necesitatea gestionării tuturor efectelor determinate răspunde şi unor principii ce stau la baza legislaŃiei de protecŃie a<br />
mediului:<br />
• iniŃierea din timp a unor măsuri care să reducă sau să elimine efecte nedorite;<br />
• evaluarea obiectivă a tuturor alternativelor şi posibilităŃilor privind alegerea tehnologiei optime;<br />
• necesitatea implicării factorilor instituŃionali responsabili în procesul de luare a deciziilor privind managementul<br />
proiectelor cu impact asupra mediului.<br />
Dat fiind faptul cǎ proiectul propus se regǎseşte cuprins parŃial în siturile Natura 2000:<br />
-ROSCI0085 Frumoasa 1<br />
-ROSPA0043 Frumoasa 2<br />
, în conformitate cu prevederile Legii 49/2011 3 , a fost solicitată documentaŃia de Evaluare adecvată, în mǎsurǎ a<br />
stabili eventualul impact negativ asupra elementelor criteriu ce au stat la baza desemnǎrii sitului. In acest sens, se insistǎ<br />
asupra faptului cǎ Evaluarea adecvatǎ este documentul ce se concentreazǎ asupra elementelor criteriu ce au stat la baza<br />
desemnǎrii siturilor Natura 2000 Ńintǎ.<br />
Conform prevederilor legale în vigoare, noŃiunea de impact negativ semnificativ trebuie determinată în relaŃie cu<br />
trăsăturile specifice ale ariei naturale protejate de interes comunitar. Trebuie specificat faptul că ceea ce poate prezenta un<br />
efect negativ semnificativ <strong>pentru</strong> o anumită arie naturală protejată de interes comunitar, poate să nu aibă acelaşi efect <strong>pentru</strong><br />
un alt tip de arie naturală protejată de interes comunitar. De aceea, fiecare evaluare este un caz individual care trebuie<br />
tratată în funcŃie de obiectivele de conservare ale ariei naturale protejate de interes comunitar şi de caracteristicile planului<br />
sau proiectului.<br />
Probabilitatea unui impact semnificativ poate rezulta nu numai din trǎsǎturile planului sau proiectului localizate în<br />
interiorul unei arii naturale protejate de interes comunitar, dar şi din planul/proiectul localizat în afara acesteia, în afara<br />
acesteia.<br />
1 OM 2387/2011 <strong>pentru</strong> modificarea şi completarea HG 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală<br />
protejată a siturilor de importantă comunitară, ca parte integrantă a reţelei Natura 2000 în România<br />
2 HG 971/2011 <strong>pentru</strong> modificarea şi completarea HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială<br />
avifaunistică ca parte integrantă a reţelei Natura 2000 în România<br />
3 art.28 alin.4<br />
1<br />
Hârtie reciclată
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
Cap.1. GeneralităŃi<br />
Scopul elaborării Studiului de Evaluare a Impactului asupra <strong>Mediului</strong> este obŃinerea de către SC<br />
Rott Haus Consulting SRL a Acordului de Mediu <strong>pentru</strong> desfăşurarea activităŃii de producere a<br />
energiei electrice neconvenŃionale cu ajutorul unui ansamblu de hidrocentrale de mică putere pe râul<br />
Cugir.<br />
Zona se află situată în perimetrul administrativ allocalităŃii Cugir, jud. <strong>Alba</strong>.<br />
1.1. Denumirea Proiectului<br />
Racordare la R.E.D. a MHC Canciu şi MHC Boşorogu, amenajare hidroenergetică Râul Mare Cugir, jud.<br />
<strong>Alba</strong><br />
1.2. Titularul proiectului<br />
Beneficiar:<br />
SC Rott Haus Consulting SRL<br />
Bdul. Ctin. Brâncuşi nr. 133C, Cluj-Napoca<br />
Inregistrare ORC Cluj: J12/1465/2009<br />
CUI: RO 25790010<br />
Persoană de contact: Tiberiu Samuel ROŞU<br />
Proiectant:<br />
SC 4C Project Consulting SRL<br />
Str. Migdalului nr. 10, Cluj-Napoca<br />
Inregistrare ORC Cluj: J12/229/2008<br />
CUI: RO 23108177<br />
Persoană de contact: Călin BOHUŞ<br />
1.3. Obiectul proiectului<br />
Lucrările propuse constau într-un set de măsuri de amenajări hidro-energetice amplasate pe<br />
cursul Râului Mare (Cugir) şi afluentul său, Boşorog, constând din realizarea de: captări, deznisipatoare,<br />
bazine compensatoare, aducŃiuni, hidrocentrale de mică putere, conducte de restituire în emisar. Vor fi<br />
instalate 2 centrale de mică putere. Conducta este amplasată pe marginea drumului forestier, ce<br />
urmăreşte albia majoră a cursurilor de ape. SituaŃia regimului de utilizare al terenurilor va fi perfectată la<br />
momentul stabilirii exacte a traseului de urmat, corespondent fazei de realizarea a documentaŃiilor<br />
tehnice de proiectare de detaliu din faza Pproiectului de Autorizare a ConstrucŃiei (Faza PAC). In acest<br />
Hârtie reciclată<br />
2
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
sens, beneficiarul va perfecta cu proprietarii actele necesare (contracte de vânzare/cumpărare,<br />
concesiune sau asociere în participaŃiune), <strong>pentru</strong> asigurarea accesului, realizarea lucrărilor şi<br />
mentenanŃă.<br />
Proiectul este cuprins parŃial (ansamblurile de instalaŃii hidroenergetice de pe Râul Mare şi<br />
Boşorog) în siturile ROSCI0085 Frumoasa, respectiv ROSPA0043 Frumoasa, neavând legătură directă<br />
şi nefiind necesar managementului ariilor naturale protejate de interes comunitar.<br />
Amenajarea hidroenergetică, în totalitatea ei poate fi privită ca un element al sistemului<br />
electroenergetic zonal, demn de luat în calcul în perspectiva valorificării energiei electrice în reŃeaua<br />
zonală în scopul promovării utilizării surselor regenerabile de energie şi a utilizării certificatelor verzi,<br />
generând totodată creşterea rezilienŃei la nivelul comunităŃii locale prin diminuarea riscurilor şi a<br />
vulnerabilităŃii sistemelor naturale (răspunzând astfel unor prevederi legale în vigoare şi deziderate<br />
strategice convenite la nivel naŃional şi european 4 ), acŃiune obligatorie având caracter solidar între<br />
Statele Membre ale Uniunii Europene, (în conformitate cu Legea 13/2008 art. 177, alin.1, pct. c).<br />
Zona cuprinsă în studiu presupune realizarea unor amenajări hidrotehnice, parte a unui ansamblu<br />
de sisteme hidroenergetice de mică putere conform proiectului de mai jos:<br />
Captările de tip tirolez, nefiind necesare acumulări de ape semnificative.<br />
Lungimea pragrilor nu depăşeşte 15 m (incluzând pragul deversor, câmpul de spălare şi scara de<br />
peşti) iar înălŃimea este de până la 2,0 m.<br />
Captarea reprezintă o structură de tipul unui prag din beton, profilat hidrodinamic, cu rol de<br />
retenŃie a apei şi conducere către priza de aducŃiune. Pragul este prevăzut cu o incintă deznisipatoare<br />
şi rizbermă montată în aval. Priza de apă este prevăzută cu grătare şi buzunar de spălare <strong>pentru</strong><br />
retenŃia plutitorilor. Camera de încărcare a aducŃiunii este echipată cu stavile acŃionate manual şi<br />
senzori de nivel <strong>pentru</strong> comanda regimului de funcŃionare a hidroagregatelor.<br />
SoluŃia constructivă <strong>pentru</strong> priza de captare, respectiv prizele suplimentare prevede realizarea de<br />
prize de fund tiroleze, prevăzute cu prag deversant de mică înălŃime (< 2 m) Ńinând cont de variaŃiile<br />
mici de nivel în bieful amonte, fiind dimensionate pe baza a 3 condiŃii simultane:<br />
a) viteza brută a apei prin secŃiunea de intrare;<br />
b) presiunea de calcul la înfundarea grătarului 3 m col. apă;<br />
c) înclinarea grătarelor faŃă de orizontală: 30 o .<br />
Prizele de fund sunt dimensionate <strong>pentru</strong> tranzitarea în aval a debitului maxim de viitură cu<br />
asigurarea de 1%; frontul de priză realizând captarea la nivel normal de retenŃie a debitelor medii<br />
determinate, fiind prevăzute cu instalaŃii de spălare a frontului de priză, priză de iarnă şi deznisipator.<br />
Se va asigura debitul salubru, conform actelor de reglementare emise de autoritatea cu<br />
responsabilităŃi în domeniu (ANAR Mureş) iar circuitul hidroagregatelor va avea un regim închis de<br />
utilizare a resurselor de apă.<br />
RestituŃia debitelor prelevate se va realiza integral în albia naturală la ieşirea din circuitul<br />
hidroagregatelor.<br />
Deznisipatorul se va prevedea în funcŃie de asigurarea transportului aluviunilor admise în circuitul<br />
aval, prin colectarea granulometriei maxime a acestora cu vitezele minime realizate <strong>pentru</strong> Qmin şi de<br />
înlăturare a pericolului de eroziune a circuitului aval.<br />
Grătarul se va amplasa cu partea inferioară (pragul grătarului): la minim 1,50 m faŃă de cota<br />
radierului din faŃa pragului grătarului şi partea superioară la: 0,5 ÷ 1,0 m sub cota normală de retenŃie,<br />
asigurându-se ca grătarele verticale să fie mobile. Grătarele vor fi prevăzute cu maşini de curăŃat ori<br />
alte dispozitive sau instalaŃii <strong>pentru</strong> curăŃarea acestora. Se vor dispune mijloace de evacuare a<br />
materialelor şi corpurilor curăŃate de grătare pe bieful aval sau locul de depozitare, precum şi modul de<br />
4 Legea13/2007, HG 1892/2004 modificată prin HG 958/2005 <strong>pentru</strong> gestionarea durabilă a resurselor naturale şi<br />
îmbunătăŃirea calităŃii vieŃii<br />
Hârtie reciclată<br />
3
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
tratare a acestora. La funcŃionare fără pod de gheaŃă se prevăd dispozitive speciale <strong>pentru</strong> devierea şi<br />
evacuarea zaiului şi a gheŃurilor. Se vor prevedea aparate <strong>pentru</strong> măsurarea diferenŃei pe grătarul<br />
prizei, <strong>pentru</strong> urmărirea calităŃii exploatării şi ca surse de date hidrometrice.<br />
AducŃiunea se realizează din conductă metalică îngropată sub adâncimea de îngheŃ, în drumul<br />
forestier existent, iar acolo unde nu este posibil ea este amplasată semiîngropat sau camuflată cu<br />
materiale locale (anrocamente, zidărie, etc.) în scopul integrării (camuflării) în peisaj, <strong>pentru</strong> reducerea<br />
impactului vizual.<br />
AducŃiunea este reprezentată de o conductă sub presiune din tole metalice sudate de 9 mm în<br />
dispoziŃie îngropată şi semi-îngropată faŃă de teren. La schimbarea pantei în plan vertical s-au prevăzut<br />
masive de ancoraj din beton armat C12/15. Conducta aducŃiunii a fost dimensionată din punct de<br />
vedere hidraulic (capacitatea de tranzitare a debitelor cerute de buna funcŃionare a<br />
microhidroagregatelor centralei cu luarea în considerare a pierderilor de sarcină locale şi liniare), şi din<br />
punct de vedere al rezistenŃei (al grosimii tolei) <strong>pentru</strong> a putea prelua diferenŃele de presiune interioară<br />
şi exterioară la grupele de încărcări de calcul fundamentale şi speciale, la acest ultim calcul Ńinându-se<br />
cont de modul de aşezare al conductei (mediu elastic) ce determină anumite tipuri de solicitări care pot<br />
apărea în pereŃii conductei în situaŃia tasărilor inegale. Verificarea aducŃiunii din punct de vedere<br />
hidraulic, al rezistenŃei şi al traseului au constituit date de bază în vederea unei optimizări tehnicoeconomice.<br />
Lucrarea nu necesită tehnologii speciale de execuŃie, presupunând parcurgerea următoarelor<br />
etape: identificarea amplasamentului, degajarea terenului şi trasarea axului conductei. Tehnologiile<br />
<strong>pentru</strong> execuŃia aducŃiunii sunt aplicate în mod obişnuit pe şantierele de construcŃii hidrotehnice.<br />
Conducta de aducŃiune de până la Φ =1200mm (700-1200), este formată din tuburi, coturi şi<br />
reducŃii cu inele de rigidizare şi alimentează microturbinele cu un debit Q = 0,3÷2,875 m 3 /s.<br />
AducŃiunea se va executa în perioadele de ape mici având în vedere că o bună parte din lucrări<br />
se execută în proximitatea albiei râului.<br />
Tronsoanele de conductă se vor monta cu ajutorul lansatorului de conducte, după ce zona a fost<br />
pregătită <strong>pentru</strong> intervenŃie până la finalizarea lucrărilor.<br />
ExcavaŃiile se vor face mecanizat. Turnarea betonului se va face cu pompa de beton.<br />
Hârtie reciclată<br />
4
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
Pe tronsoanele pe care aducŃiunea este îngropată în teren, conducta se va poza pe un strat de<br />
nisip de 20 cm grosime, iar umplutura se va compacta cu maiul mecanic.<br />
În punctele în care aducŃiunea îşi schimbă direcŃia se vor executa masive de ancoraj.<br />
În zonele în care aducŃiunea subtraversează căile de acces, respectiv drumuri, CFI, etc.,<br />
conducta se va îngloba într-o cămăşuială din beton armat. În zona de subtraversare a podurilor pe<br />
şosea, situate în faŃa prizelor dispunerea conductelor va face posibil accesul cârligului automacaralei<br />
până la partea inferioară a grătarului prizei.<br />
În cazul în care în soluŃia constructivă apare nevoia de a se prevedea pasarele de acces, acestea<br />
vor dispune de platforme de transport (eventual carosabile), pe toată lăŃimea grătarului.<br />
Între priza şi derivaŃia aval se prevăd vane şi batardouri, care să permită oprirea accesului apei în<br />
aval.<br />
Camerele de încărcare se prevăd la debuşarea turbinelor centralelor, făcând corp comun cu<br />
bazinul de liniştire, acestea permit tranzitarea în aval (bypass) a debitului instalat sau părŃi din Qinst,<br />
evacuarea la râu a debitului instalat, a gheŃii, sau plutitorilor în situaŃiile care o impun, prezentând un<br />
grad sporit de siguranŃă în funcŃionare în condiŃiile unei exploatări cât mai simple. Dimensionarea lor<br />
trebuie să asigure:<br />
- volumul de apă necesar, în momentul pornirii turbinelor, <strong>pentru</strong> funcŃionarea acestora pe<br />
toată perioada de amorsare a debitului pe aducŃiune fără ca nivelul apei să scadă sub 1.5<br />
m faŃă de cota superioară a prizei centralei;<br />
-volumul de apă transportat pe aducŃiune la oprirea turbinelor, astfel încât nivelul apei să nu<br />
depăşească creasta descărcătorului lateral pe toată perioada de oprire a transportului<br />
debitului pe aducŃiune;<br />
Camerele de încărcare sunt prevăzute cu nişe <strong>pentru</strong> echipamente mecanice de închidere,<br />
revizie şi curăŃare, respectiv cu grătar fix şi vană. În funcŃie de amplasarea acestora, se va stabili şi<br />
amplasarea căminului <strong>pentru</strong> limnigraf, a aparaturii de măsură şi control, în funcŃie de nivelurile maxime<br />
şi minime în camera de încărcare <strong>pentru</strong> funcŃionarea aducŃiunii în regim permanent şi nepermanent.<br />
Betoanele puse în operă în lucrare vor fi de marcă BcH15 (C12/15) şi se vor prepara cu dozaj de<br />
300 kg ciment H II/A – S 32.5, gradul de gelivitate va fi G 150.<br />
Pentru armături se vor respecta prevederile din STAS 10107 / 0-90.<br />
Lucrările se vor executa în conformitate cu secŃiunile şi <strong>detalii</strong>le prezentate în proiectele de <strong>detalii</strong><br />
de execuŃie ce urmează să se elaboreze.<br />
5<br />
Hârtie reciclată
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
Centrala este o construcŃie de dimensiuni reduse, pe cadre de beton şi zidărie, supraterană,<br />
compusă din sala maşinilor, canal de fugă prin care se face restituŃia apei.<br />
Pentru realizarea acestei structuri, din punct de vederea arhitectural, a fost aleasă varianta cea<br />
mai simplă şi mai puŃin pretenŃioasă, fiind aplicate o serie întreagă de măsuri de integrare în peisaj,<br />
pornind de la realizarea faŃadelor din pietriş şi bolovăniş natural, obŃinut de la nivelul amplasamentului<br />
ce se va intercala într-o reŃea de panouri din sârmă de oŃel.<br />
Structura unei centrale hidroelectrice de mică putere ce se va amplasa este alcătuită din<br />
construcŃii supraterane cu infrastructură din beton armat monolit, elemente prefabricate <strong>pentru</strong> planşeu,<br />
stâlpi monoliŃi şi închideri din zidărie de cărămidă; canalul de fugă este de tip deschis, cu pereŃi din<br />
beton cu rol de sprijinire şi apărare a platformei centralei, cu posibilitatea de debuşare în albie sau în<br />
camera de încărcare a treptei următoare (în cazul amplasării în cascadă).<br />
Bazinul de liniştire este construcŃia hidrotehnică realizată din beton simplu sau slab armat, cu<br />
rosturi neetanşe şi barbacane, care asigură racordul hidraulic între centrală şi lucrarea din aval (canal<br />
de fugă, regularizare aval, etc). Bazinul de liniştire asigură uniformizarea vitezelor nivelelor în aval de<br />
centrală, prin disiparea energiei în situaŃia transvazării unor debite la centrală, respectiv prin<br />
contrapresiunea impusă de turbinele centralei hidroelectrice.<br />
Clădirea centralei se amplasează la cota nivelului maxim cu asigurarea de 1% +1.0m (cota de<br />
acces) adăpostind panourile automatizate şi asigurând accesul în clădirea staŃiei de celule, are o<br />
structură de cadre metalice care susŃin la partea superioară structura metalică a şarpantei. Închiderea<br />
se realizează cu panouri metalice termoizolante multistrat, finisate pe ambele feŃe, iar golurile de<br />
iluminare vor fi închise cu tâmplărie de aluminiu cu geam termopan. Compartimentările sunt realizate<br />
din zidărie. Elementele cadrelor de beton armat care alcătuiesc structura de rezistenŃă vor fi finisate cu<br />
un email alchidic antistatic <strong>pentru</strong> a preveni depunerea prafului. Pardoseala platformelor de acces cât şi<br />
a sălii maşinilor se va finisa cu gresie antiderapanată extra dură.<br />
Învelitoarea este realizată din panouri sandwich sprijinite pe o şarpantă cu structură metalică. În<br />
zona turbinelor s-au prevăzut chepenguri <strong>pentru</strong> manevrarea echipamentelor (turbine, generatoare,<br />
vane, etc.) în caz de avarii sau reparaŃii capitale.<br />
Colectarea apelor pluviale de pe acoperiş se va realiza cu jgheaburi si burlane exterioare, iar<br />
învelitoarea va fi prevazută cu opritori <strong>pentru</strong> zăpadă.<br />
CirculaŃia verticală în cadrul clădirii centralei între cota de acces şi cota sălii maşinilor se face cu<br />
ajutorul unor scări verticale metalice, prevăzute cu mână curentă şi contratreaptă plină <strong>pentru</strong><br />
preîntâmpinarea accidentelor în situaŃii de exploatare.<br />
Sunt prevăzute balustrade metalice de jur-împrejurul golurilor precum şi scări de acces verticale<br />
către camera maşinilor.<br />
StaŃia de celule are o structură de zidărie portantă cu planşeu din beton armat, închiderea este<br />
realizată din zidarie portantă, iar golurile de iluminare sunt închise cu tâmplărie de aluminiu cu geam<br />
termopan, pereŃilor tencuiŃi li se va aplica un email alchidic antistatic <strong>pentru</strong> a preveni depunerea<br />
prafului în interior, iar la exterior se va aplica un o vopsea lavabilă. Pardoseala este finisată cu gresie<br />
antiderapanată extra dură. Învelitoarea este de tip LINDAB pe o şarpantă de lemn. Intradosul şarpantei<br />
va fi termizolat cu plăci rigide de vată minerală aşezate între elementele de structură ale şarpantei.<br />
La cota nivelului maxim cu asigurarea de 1% se află sala maşinilor cu turbinele şi generatoarele,<br />
precum şi vanele de alimentare cu apă a turbinelor.<br />
În spaŃiul de incintă al amenajării se vor prevedea alei carosabile, alei pietonale, rigole <strong>pentru</strong><br />
colectarea apelor meteorice, parcaje <strong>pentru</strong> maşini. Se vor face plantări de arbori şi arbuşti, gard viu,<br />
gazon. Incinta se va împrejmui cu un gard din panouri de plasă bordurată.<br />
InstalaŃiile electrice<br />
In sala maşinilor din cadrul clădirilor MHC, urmează a fi instalate de tip Pelton, respectiv Francis,<br />
adaptate ca funcŃie funcŃie şi număr regimelor optimale de funcŃionare ale fiecărei secŃiuni productive.<br />
Hârtie reciclată<br />
6
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
1.4. Oportunitatea şi necesitatea proiectului<br />
Proiectul de realizare a ansamblului hidroelectric răspunde tendinŃelor actuale resimŃite la nivel<br />
global şi regional marcate de o acută creştere a nevoii de energie.<br />
Recent Comisia Europeană a schiŃat fundamentul unei politici comunitare în domeniul energiei,<br />
având ca instrumente combaterea încălzirii climatice, stimularea concurenŃei şi reducerea dependenŃei<br />
energetice a Uniunii Europene. Confruntarea cu accelerarea procesului de încălzire globală, cu<br />
majorarea substanŃială a preŃului hidrocarburilor şi cu problemele apărute în aprovizionarea cu gaze şi<br />
petrol din Rusia, a făcut ca definirea noii politici energetice a Uniunii Europene să devină una din Ńintele<br />
principale.<br />
Se impune astfel la nivelul Statelor Membre, implicit a României, realizarea unei Strategii<br />
energetice viabile, bazată pe reducerea importurilor (şi, deci, scăderea dependenŃei faŃă de resursele<br />
externe), stabilizarea macroeconomică, promovarea tehnologiilor neconvenŃionale, alternative şi<br />
regenerabile.<br />
Astfel la ora actuală Comisia Europeană pledează <strong>pentru</strong> investiŃii energetice substanŃiale, în<br />
special în sfera reducerii de energie regenerabilă, a căror pondere trebuie să ajungă la 20% până în<br />
anul 2020, în condiŃiile în care actual această cifră nu este mai mare de 7%.<br />
Politica naŃională urmează să se centreze pe producerea de energie nucleară şi să acorde o<br />
atenŃie sporită energiei hidro şi a noilor tehnologii curate.<br />
Sursele energetice regenerabile vor fi încurajate după cum prevede Programul National <strong>pentru</strong><br />
surse energetice regenerabile. Acestea reprezintă o sursa internă ce poate ajuta la reducerea<br />
importurilor şi îmbunatăŃesc totodată siguranŃa alimentării cu energie, în acelaşi timp respectându-se<br />
cele mai înalte norme de protecŃie a mediului.<br />
Sursele de energie regenerabilă (biomasa, microcentralele eoliene, energia geotermala, etc.)<br />
reprezintă o sursă importantă de energie, chiar dacă pe ansamblu contribuŃia lor e mica.<br />
Costurile investiŃiilor iniŃiale în acest domeniu sunt foarte mari, ceea ce reprezintă un factor<br />
restrictiv în dezvoltarea lor. De aceea, <strong>pentru</strong> a depăşi acest obstacol, se va demara un program<br />
stimulator ce va include şi o componenta financiară.<br />
Estimarea consumului de energie în viitor trebuie facută pornind de la necesitatea asigurarii<br />
energiei necesare <strong>pentru</strong>:<br />
• susŃinerea programelor de dezvoltare a tării ;<br />
• nevoia de a îmbunătăŃi eficienŃa energetică, protecŃia mediului şi utilizarea optima a<br />
resurselor.<br />
În strategia de eficientizare energetica au fost incluse Ńinte specifice printre care şi completarea<br />
surselor convenŃionale de energie cu resurse regenerabile cu pâna la 8,3% din totalul acestora,<br />
conform HG 1892/2004. Implementarea Directivei Europene 77/2001 prevede ca 12% din totalul<br />
energiei electrice consumate să fie « energie verde ».<br />
În România, ANRE, prin Ordinele 15 şi 19/2005 obligă fiecare furnizor de energie ca o parte din<br />
energia furnizată pe piaŃă să fie „energie verde”.<br />
1.5. Descrierea proiectului<br />
Lucrările propuse constau într-un set de măsuri de amenajări hidro-energetice amplasate pe<br />
cursurile de ape, constând din realizarea de: captări, deznisipatoare, bazine compensatoare, aducŃiuni,<br />
hidrocentrale de mică putere, conducte de restituire în emisar.<br />
1.5.1. Captările sunt construcŃii cu rolul de a dirija apa în deznisipator, fiind compuse din: prag de<br />
captare, prag de captare, prag deversor, scară de peşte (prin care se asigură debitul de servitute),<br />
organe de deschidere şi curăŃire.<br />
De menŃionat că scara de peşte este prevăzută a se realiza la cota cea mai joasă a captării şi<br />
este calibrată astfel încât să se asigure permanent debitul de servitute.<br />
Hârtie reciclată<br />
7
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
Frontul de captare este alcătuit dintr-o priză de mal inclusă într-un prag deversant, desnisipator şi<br />
conductă <strong>pentru</strong> transferul debitului captat spre camera de încărcare.<br />
Modelul unei prize tiroleze 5 .Vedere de ansamblu (stânga); vedere laterală (centru); vedere de sus (dreapta)<br />
Se observă amplasarea scării de peşte<br />
1.5.2. Deznisipatorul este o construcŃie de tipul unui bazin orizontal prevăzut cu o pantă<br />
longitudinală orientată spre aval de 3% <strong>pentru</strong> asigurarea spălării. Acesta este amplasat în imediata<br />
apropiere a captării, cu rolul de a curăŃa apa de impurităŃi, în special de sedimente (nisip) şi se compune<br />
din: secŃiune calibrată amonte, secŃiune calibrată aval, bazinul deznisipatorului, organe de sesizare a<br />
depunerilor şi spălare automată. După decantare, apa deversează lateral în bazinul compensator printrun<br />
deversor de 1,5 X 0,5 m şi de acolo se încarcă în conducta de aducŃiune. In partea aval a<br />
desnisipatorului există un cămin cu o stavilă de spălare plană de 1 X 1 m, prin care se reglează<br />
procesul de spălare. Spălarea se face printr-o conductă de 1100mm care debuşează în albia pâraielor.<br />
1.5.3. Bazinul compensator are rolul de a crea o masă de apă în vederea dirijării apei către<br />
centrală, fiind compus din: bazin compensator propriu-zis, preaplin, organe de închidere a aducŃiunii.<br />
1.5.4. AducŃiunea este formată dintr-o conductă metalică sau din PAFSIN 6 , care se amplasează<br />
în imediata apropiere a râului (drumul forestier existent) şi are rolul de a conduce apa din bazinul<br />
compensator în centrală. SoluŃia de îngropare răspunde atât cerinŃelor de ordin practic (tehnice) cât şi a<br />
celor ce Ńin de respectarea peisajului şi de alterarea minimă a factorilor de mediu.<br />
Conductele metalice sunt protejate la exterior de răşini anticorozive, aplicate înainte de pozare,<br />
astfel că lucrările de izolaŃie anticorozivă în teren se vor realiza doar punctual în zona joncŃiunilor, cu<br />
afectarea minimală a factorilor de mediu.<br />
In cazul Ńevilor metalice, suprafeŃele interioare ale Ńevilor de aducŃiune sunt protejate cu răşini<br />
anticorozive care contribuie şi la dimninuarea frecărilor şi la creşterea vitezei de curgere a apei.<br />
In scopul încadrării mai bune în peisaj s-a adoptat şi soluŃia semi-îngropării şi camuflării.<br />
In această modalitate urmează a se monitoriza cu eficienŃă ridicată funcŃionarea aducŃiunilor<br />
(urmele de apă vor indica cu precizie eventualele fisuri), intervenŃia putându-se face eficient, fără<br />
afectarea factorilor de mediu adiacenŃi, în special sol (spălare/eroziune prin producerea de torenŃi, etc.).<br />
Conducta de aducŃiune este aşezată pe şei din beton simplu, solidarizarea acestora cu terenul<br />
făcându-se cu ancore, iar la coturi sunt prevăzute masive de ancorare.<br />
Umpluturile din preajma conductei de aducŃiune (zonele semiîngropate şi îngropate) sunt<br />
realizate din balast cu diametrul agregatelor de aproximativ 20 mm şi depuse în straturi succesive de 20<br />
cm compactate manual.<br />
5 DocumentaŃie tehnică <strong>pentru</strong> obŃinerea Avizului de Gospodărire a Apelor – Amenajare Hidroenergetică Râul Cugir: SC 4C Project Consulting SRL<br />
6 PAFSIN este denumirea comercială a materialului special creat <strong>pentru</strong> realizarea Ńevilor de aducŃiune/canalizare, ce conŃine răşini poliesterice armate cu<br />
fibre de sticlă şi inserŃii din nisip<br />
Hârtie reciclată<br />
8
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
1.5.5. Centrala hidroelectrică de mică putere este o construcŃie de dimensiuni reduse, ce<br />
urmează a se construi urmând tehnologii clasice (fundaŃii de beton, ziduri portante, stâlpi de rigidizare<br />
din beton, planşee din beton, tencuieli, plăci armate, şarpante, etc.), toate urmând o arhitectură ce<br />
urmează a fi integrată atât în specificul arhitectural al zonei, cât şi in peisajul specific de munte, prin<br />
utilizarea de materiale de construcŃii din oferta locală.<br />
Dimensiunile construcŃiei sunt reduse, în interior urmând a se amplasa: turbinele hidraulice,<br />
generatoarele, vanele de închidere, sistemele de reglaj, dulapurile de comandă şi automatizare.<br />
Clădirea se ridică cu aproximativ 3m faŃă de terenul sistematizat<br />
Forma îngropată s-a proiectat sub forma unei cuve impermeabile din beton armat (protejat la<br />
exterior cu hidroizolaŃie) în timp ce suprastructura clădirii este realizată din zidărie de cărămidă de 25<br />
cm grosime.<br />
FundaŃiile utilajelor şi echipamentelor sunt realizate din beton armat, izolate faŃă de radier <strong>pentru</strong><br />
amortizarea vibraŃiilor prin intermediul unui strat izolator de cauciuc.<br />
In exteriorul clădirii, în imediata proximitate se amplasează staŃia de transformare cu rolul de a<br />
prelua energia electrică produsă şi de a o dirija spre sistemul energetic naŃional.<br />
Apa din centrală este dirijată prin conducte, după caz, la următorul bazin compensator, sau<br />
descărcată în cursurile de apă.<br />
1.5.6. Conducta de restituire în emisar are rolul de a dirija apa din microcentrale la emisar.<br />
1.6. InformaŃii despre poluanŃii fizici şi biologici care afectează mediul, generaŃi de proiect<br />
Factorii de mediu urmează a fi impactaŃi pe perioada de punere în operă a obiectivelor, estimată<br />
la maximum 24 de luni (inclusiv perioada de probe).<br />
Durata de exploatare a obiectivelor este estimată la 60 de ani (perioada care este mai mare decat<br />
perioada minima, de 50 de ani, <strong>pentru</strong> ca un obiectiv sa fie declarat investitie de dezvoltare durabila).<br />
Pentru minimizarea mărimii impactului, lucrările specifice vor fi însoŃite de măsuri de diminuare a<br />
impactului.<br />
Lucrările de reconstrucŃie ecologică şi de integrare în peisaj, ce urmează a se implementa vor<br />
avea ca obiectiv nu numai refacerea factorilor de mediu afectaŃi de către proiect, ci şi atenuarea unor<br />
efecte ale impactului anterior.<br />
Atacarea lucrărilor în etape, conform propunerii de proiect, va genera un impact relativ limitat la<br />
zonele de lucru concentrate în jurul celor locaŃiilor principale (prag de captare, conductă de aducŃiune şi<br />
hidroelectrice de mică putere).<br />
CondiŃiile specifice de lucru în zone strâmte, desfăşurarea şantierelor pe suprafeŃe restrânse,<br />
lucrările limitate de terasamente, excavaŃii, construcŃii, etc., face posibilă intervenŃia unui număr mic de<br />
utilaje, de capacitate mică şi medie (buldoexcavatoare cu roŃi pe cauciuc, excavatoare medii,<br />
autobasculante fără articulaŃie, etc.). Astfel, efectele generatoare de impact rămân relativ limitate.<br />
Zgomotul, vibraŃiile şi emisiile de gaze de eşapament vor fi scazute, producerea lor fiind discontinuă, pe<br />
perioade de timp reduse.<br />
Volumul excavaŃiilor redus, afectarea factorului de mediu apă cu suspensii inerte (aluviuni, nisip,<br />
mâl, etc.), acolo unde va apărea va rămâne locală.<br />
Defrişările de realizat sunt extrem de limitate (tăieri/extrageri punctuale) şi vizează eventuali<br />
arbori izolaŃi de masiv situaŃi în zona de punere în operă a drumului tehnologic, respectiv a conductei de<br />
aducŃiune.<br />
Pe perioada funcŃionării obiectivelor, zgomotul şi vibraŃiile produse de turbine şi generatoarele de<br />
curent rămân extrem de reduse, datorită utilizării unor echipamente de înaltă tehnicitate, încadrate în<br />
standardele de funcŃionare şi exploatare actuale şi incluse în interiorul unor incinte construite ce vor<br />
beneficia de izolare fonică/antivibratorie suplimentară.<br />
InformaŃii asupra poluanŃilor fizici şi chimici, generaŃi de proiect şi care afectează mediul sunt<br />
exprimate sintetic în tabelul de mai jos.<br />
9<br />
Hârtie reciclată
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
Din punctul de vedere al poluării sonore, zgomotul pe perioada execuŃiei nu va depăşi, în<br />
punctele de lucru, pragul maxim admis, încadrându-se în limitele admise <strong>pentru</strong> localităŃi. In mod<br />
excepŃional se vor înregistra depăşiri acolo unde se vor utiliza mai multe utilaje concomitent.<br />
Principalele surse de zgomot şi vibraŃii sunt utilajele de excavare, încărcare şi transport şi<br />
utilajele instalaŃiilor de montaj (macarale).<br />
VibraŃiile produse vor apărea doar local şi temporar, pe perioada de execuŃie, impactul acestora<br />
rămânând nesemnificativ. De asemnea pe perioada funcŃionării, nivelul vibraŃiilor rămâne mult diminuat<br />
de soluŃiile constructive şi inginereşti aplicate, de tehnicitatea înaltă a echipamentelor.<br />
1.7. Durata de realizare si etapele principale; graficul de realizare a investiŃiei<br />
Durata estimată de implementare a proiectului va presupune atacarea în etape, în puncte<br />
distincte de lucru, ce urmează a parcurge o perioadă estimată la 24 de luni.<br />
Graficul de eşalonare al lucrărilor<br />
Hârtie reciclată<br />
10
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
Cap. 2 CondiŃii iniŃiale<br />
2.1. Aspecte juridice<br />
Proiectul a parcurs în faza de Studiu de Fezabilitate etapele tehnico-administrative de conformare<br />
în scopul emiterii:<br />
- Certificat de urbanism nr. 14/2012;<br />
- Aviz de Gospodărire a Apelor nr. 329/2009; Aviz modificator nr. 74/2012;<br />
- Aviz de Gospodărire a Apelor nr. 330/2009; AViz modificator nr. 75/2012;<br />
- Aviz emis de AdministraŃia Sitului Natura 2000 Frumoasa (ROSCI/ROSPA);<br />
- Aviz APM AB nr. 6716/2010;<br />
- Aviz Amplasament Electrica nr. 70401000946/2010;<br />
- Aviz Hidroelectrica nr. 10180/2009;<br />
- Aviz „Apa CTTA” AB nr. 268/2009;<br />
- Aviz OS Sapcea nr. 2507/2010;<br />
- Aviz OS Cugir nr. 239/2011;<br />
- Acord de principiu DJ 64/12585/2010;<br />
- Aviz AJVPS AB nr. 906/2010;<br />
- Aviz Comisia Tehnică JudeŃeană pt. aprobare PUZ nr. 43/2010;<br />
- Aviz CJ AB de aprobare a Avizului 43/2010;<br />
- Studiu geotehnic nr. 397/2010;<br />
- Studiu hidrologic 13017/2009 (DA Mureş) şi 232/2009 (SC Darius C&R SRL);<br />
2.2. Geografie şi aspecte de biogeografie<br />
La nivelul României se întrepătrund numeroase limite de răspândire ale arealelor unor plante şi<br />
animale cu mare valoare bioindicatoare. Astfel, România se plasează şi la interferenŃa unor importante<br />
domenii biogeografice, fiind evidentă o regionare netă în cadrul căreia CarpaŃii joacă un rol esenŃial.<br />
Aspectelor climatologice regionale, se suprapun particularităŃile de ordin biogeografic ce dau<br />
caracterul de unicitate zonei CarpaŃilor Occidentali.<br />
Hârtie reciclată<br />
11
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
Principalele domenii biogeografice europene întâlnite la nivelul Ńării noastre sunt: Domeniul<br />
Pannonic (în vestul Ńării, Câmpia de Vest), Domeniul Continental, ce coboară de-a lungul Arcului<br />
Carpatic ce se încadrează în Domeniul Alpin ce reprezintă o importantă cale de pătrundere a<br />
elementelor siberiene în Europa, Domeniul Stepelor Ucrainene, iar în zona de nord-est şi est a Ńării şi<br />
Domeniul Pontic (Dobrogea şi o parte din sudul Ńării).<br />
Ulterior, regionarea biogeografică a fost completată fiind acceptată la ora actuală şi o ecoregionare<br />
care îmbină atât elemente bio-geografice cât şi caracteristici particulare ecologice decelabile<br />
la nivel continental.<br />
La nivelul României sunt decelabile 5 astfel de eco-regiuni: Continentală, Alpină, Stepică,<br />
Panonică şi Pontică. Alături de Ucraina care la rândul său are 5 astfel de eco-regiuni, sunt statele cu<br />
cea mai mare diversitate eco-regională, reflexie fidelă a condiŃiilor particulare ale naturii acestor Ńări.<br />
RepartiŃia celor 5 ecoregiuni europene de la nivelul României în versiunea acceptatǎ de MMDD (OM<br />
776/2007)<br />
[dupǎ, Török, Z. – GIS used for delimiting the European biogeographical regions from Romania 2008]<br />
Din punct de vedre al regionării eco-climatice, perimetrul proiectului se regăseşte în zona de<br />
interfaŃă dintre domeniile Alpin şi Continental.<br />
Din punct de vedere geo-climatic, zona studiată, prin poziŃia geografică ocupată – bazinul râului<br />
Cugir, rămâne încadrat într-un climat continental-montan, influenŃat de circulaŃia curenŃilor de aer<br />
preponderent nord-vestică.<br />
2.3. Factorul de mediu apă<br />
SuprafaŃa studiată aparŃine bazinului hidrografic al râului Cugir.<br />
SuprafaŃa bazinului hidrografic al râului Cugir este de 358 km 2 şi o lungime de 67 km. Acesta<br />
prezintă un profil longitudinal de echilibru relativ, având o pantă medie de 2.6%, iar coeficientul de<br />
sinuozitate de 1.45, altitudinea medie este de 100t mdM. Preluând date din Cadastrul Apelor, debitele<br />
maxime de verificare şi calcul sunt Q 1% = 360 m 3 /s, respectiv Q 5% = 240 m 3 /s<br />
DiferenŃa de nivel dintre captarea primară şi ultima treaptă de procesare hidroenergetică este de<br />
1544 m (diferenŃa între 1198 mdM şi 464 mdM). 1198<br />
Fenomenele de topire a zăpezilor şi de dezgheŃ coincid cu creşteri ale nivelului de apă al râului,<br />
ducând adesea la depăşirea cotelor de alarmă sau chiar inundaŃie, afectând zonele de mal (ripariene).<br />
Hârtie reciclată<br />
12
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
Aceste fenomene apar şi în perioadele ploioase, în special primăvara şi toamna, când revărsările ajung<br />
să acopere mare parte a zonelor de luncă joasă.<br />
Fenomene trecătoare de acest gen pot apărea si pe timpul verii, în urma unor precipitaŃii<br />
abundente, care în lipsa unui şenal de curgere capabil de a prelua excesul de apă, duc la apariŃia unor<br />
inundaŃii locale.<br />
Astfel de cazuri au fost relativ frecvente în anii anteriori, 2005, respectiv 2006, când astfel de<br />
fenomene s-au repetat la intervale relativ scurte, fapt ce a produs o degradare accentuată a<br />
infrastructurii.<br />
2.4. Factorul de mediu sol<br />
La formarea învelişurilor de soluri din perimetrul studiat, un rol predominant l-a avut materialul<br />
parental, apa freatică în asociere cu microrelieful şi particularităŃile climatice locale.<br />
Diversitatea factorilor pedogenetici, manifestată în limitele amplitudinilor altitudinale relativ mari,<br />
suprapuse pe un relief puternic fragmentat în condiŃiile ecologice variate ale zonei, au dus la apariŃia<br />
unor tipuri diverse de soluri.<br />
Cu toate acestea, de-a lungul văii, datorită dinamicii înalte, solurile sunt tinere, aluviale, dominate<br />
de bolovănişuri ce redau structura versaŃilor din amonte, cu conŃinut redus de material fin (nisipuri,<br />
detritus organic, strate bentice, etc.).<br />
Apar pe alocuri rendzine, rendzine litice, litosoluri rendzinice, soluri asemănătoare morfologic cu<br />
solurile humicosilicatice, humus tip calcic (în special în zonele de traversare a unor versanŃi calcaroşi).<br />
In zona piemontană, apar terase şi câmpii de întindere redusă formate pe un substrat de şisturi<br />
cristaline şi tortoniene. Dominante în aceste zone sunt procesele erozive liniare, cu acumulare pe pante<br />
line şi cu martori de eroziune antropogenă accelerată pe alocuri.<br />
Apar şi soluri azonale care se dezvoltă cu deosebire în ariile depresionare.<br />
Din această categorie cea mai largă răspândire o au hidrosolurile (gleisoluri, stagnosoluri),<br />
pelisolurile şi protosolurile (litosoluri, regosoluri, psamosoluri, aluvisoluri, erodosoluri).<br />
În zonă, posibilităŃile de utilizare a resurselor de sol sunt foarte reduse, folosinŃa dominantă fiind<br />
cea silvică. Productivitatea solurilor este destul de redusă ea fiind determinată de limitări impuse de<br />
aciditate, volumul edafic redus, pantă şi acoperirea terenului (rocă la zi, stânci).<br />
Solul din preajma cursurilor de ape este format pe conglomerate de nisipuri, gresie, marne şi<br />
calcare. Ca tip de sol predomină solurile brune de pădure aflate în diferite stadii de dezvoltare. În funcŃie<br />
de schimbările bioclimaterice, legate de distribuŃia altitudinală a reliefului, întâlnim mai multe categorii de<br />
soluri brune:<br />
soluri brune-acide;<br />
soluri brune podzolite;<br />
soluri brune podzolite-argiloase;<br />
soluri aluviare şi aluvionare.<br />
2.5. Floră şi vegetaŃie<br />
In conformitate cu studii botanice [ŞT. CSUROS, 1972], vegetaŃia primară, de-a lungul cursurilor de<br />
ape, era dominată de specii lemnoase higrofile, grupate în asociaŃii specifice, cum ar fi: Salicetum<br />
purpurae, sau Salicetum triandrae, care în funcŃie de dimensiunile luncii, ocupau porŃiuni mai mult sau<br />
mai puŃin extinse. Speciile ce se regăseau în aceste păduri de luncă erau: Salix alba, S. fragilis,<br />
Populus alba, P. nigra, P. tremula, Alnus glutinosa, A. imcana.<br />
VegetaŃia ierboasă (alianŃele Nanocyperion şi Polygono-chenopodion) se dezvolta în zona<br />
prundişului, nisipului sau nisipului mâlos, ajunsă la zi numai în perioadele când apele atingeau cotele<br />
Hârtie reciclată<br />
13
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
minime (iulie-septembrie). In zonele favorabile apăreau, asociaŃii dominate de stuf (Scirpo-<br />
Phragmitetum), întreŃesute sau învecinate cu tufărişuri higrofile.<br />
Pe locul pădurilor de luncă s-au dezvoltat secundar asociaŃii ierboase, în care, în mod<br />
caracteristic apar specii de Carex (C. acutiformis, C. riparia, C. gracilis, C. inflata etc.) şi de graminee<br />
(Molinia coerulea, Deschampsia cespitosa, Poa trivialis, Agrostis alba, A. tenuis, Alopecurus pratensis,<br />
Festuca pratensis, F. rubra, Poa pratensis, Trisetum flavescens, Agropyrum repens, Arrhenaterum<br />
elatius etc.).<br />
Se observă explotarea direcŃionată a unor specii valoroase cum sunt cele de stejar (ce asigură o<br />
trăinicie sporită a structurilor de rezistenŃă a construcŃiilor tradiŃionale), fag (ce furnizează lemn de foc cu<br />
o putere calorică ridicată), precum şi unele răşinoase, în special brad dar şi molid (ce au asigurat<br />
cheresteaua în multiple domenii ale construcŃiilor supraterane atât industriale cât şi conexe, agricole, de<br />
transport, etc.).<br />
Este evident astfel un proces de cărpinizare sau de invadare a terenurilor forestiere de către<br />
specii pioniere, cu o importanŃă redusă, cum ar fi mesteacănul, salcia căprească, plopul tremurător sau<br />
alunul.<br />
Datorită activităŃilor antropice în relaŃie cu exploatarea resurselor naturale încă din cele mai vechi<br />
timpuri, înainte chiar de cuceririle romane, este extrem de dificil a se identifica zone ce şi-au păstrat o<br />
oarecare integritate naturală, unde să se mai regăsească echilibre naturale funcŃionale.<br />
DiscontinuităŃile covorului vegetal descriu direcŃii ecogeografice de evoluŃie luate în parte din<br />
planul continental, regional sau local, asemeni unor “felii” din continuul reprezentat de sfera<br />
producătorilor primari vegetali. Aceste “felii” au primit denumirea de ecocline (aşa cum au fost ele<br />
definite de STUGREN). . Ecoclinele vegetale, se reflectă fidel asupra fitofagilor, prin acŃiune directă,<br />
făcând să fie resimŃită unda respectivă de discontinuitate în final asupra întregului ansamblu arhitectural<br />
biocenotic.<br />
In zona studiată covorul vegetal prezintă rezultatul interacŃiunii factorilor naturali cu cei antropici,<br />
apărând manifeste efectele impactelor multiple şi deosebit de accentuate ale factorului antropic.<br />
Factorii naturali ce influenŃează dezvoltarea covorului vegetal cuprind influenŃele abiotice şi cele<br />
biotice.<br />
De menŃionat de asemenea efectul de distorsiune al habitatelor naturale ca urmare a pătrunderii<br />
unor specii invazive cum ar fi Polygonatum japonicum sau Impatiens sp. Astfel flora specifică habitatelor<br />
ripariene, extrem de valoroasă din punct de vedere bio-ecocenotic, fiind descrise de altef asociaŃii ce<br />
definesc habitate de interes conservativ, au fost înlocuite de masive alcătuite din aceste specii, ce apar<br />
pe secŃiuni întinse, dezvoltate de-a lungul căilor de acces, însă mai cu seamă de-a lungul văi apelor.<br />
In zona apar reprezentate în mod distinct cele două tipuri majore de formaŃiuni vegetale existente:<br />
formaŃiunile nemorale, respectiv formaŃiunile eremiale, care după CRISTEA (1993), din punct de vedere<br />
fitocenologic, aparŃin la trei etaje majore de vegetaŃie:<br />
2.6. Faună<br />
Aşa cum s-a arătat şi prin Memoriul de prezentare 20/2010 realizat de Birou de Proiectare arh.<br />
B.P. Fleschin, impactul asupra elementelor de faună rămâne improbabil, neglijabil. SituaŃia este<br />
demonstrată circumstanŃial şi de procedura ce a stat la baza emiterii actelor de reglementare pe linie de<br />
mediu, fără parcurgerea etapelor de Evaluare a impactului asupra mediului (realizarea Raportului la<br />
studiul de evaluare a impactului asupra mediului), respectiv de întocmire a Evaluării Adecvate.<br />
Fauna va fi afectată în limite foarte reduse de prezentul proiect, impactul manifestându-se local şi<br />
pe o perioadă scurtă (pe perioada de execuŃie ce nu depăşeşte 12 luni /obiectiv – 24 luni/total proiect).<br />
Majoritatea speciilor sunt cantonate la habitate, altele decât cele ce urmează a fi impactate direct de<br />
proiect.<br />
Hârtie reciclată<br />
14
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
Pentru unele specii apare chiar plauzibilă eventualitatea unei revigorări a populaŃiilor în perioada<br />
imediat următoare, datorită creării unor condiŃii favorabile (băltiri, zone lentice, sectoare cu curgere<br />
lentă, etc.)., precum şi datorită instaurării regimelor deprotecŃie industrială/tehnologică a obiectivelor,<br />
fapt ce va diminua mult amplitudinea şi frecvenŃa impactelor antropice în zonă şi intensificarea acŃiunilor<br />
de supraveghere şi monitorizare avfactorilor de mediu.<br />
Măsurile de reconstrucŃie/reabilitare ecologică ce sunt prevăzute <strong>pentru</strong> diminuarea impactului<br />
apărut în perioada de execuŃie, urmează a oferi nişe ecologice suplimentare, utilizabile direct/indirect de<br />
către aceste specii, prin diversificarea habitatelor creându-se premisele creşterii unor indici de<br />
biodiversitate.<br />
In perioada de funcŃionare, nu este prevăzut a apărea nici un fel de impact cu potenŃial negativ<br />
asupra faunei; desemnarea unor zone de protecŃie tehnologică/industrială de-a lungul obiectivelor ce<br />
urmează a fi realizate pe cursul văilor va contribui în bună măsură la întărirea măsurilor de protecŃie a<br />
habitatelor şi implicit a speciilor.<br />
2.8. Masuri si mijloace de protectia muncii coroborate cu protectia calitatii mediului inconjurator<br />
pe timpul lucrărilor<br />
Dat fiind specificul prezentei investiŃii, pe lângă aspectele legate de activităŃile de construcŃii<br />
montaj, o componentă aparte este reprezentată de prezenŃa liniilor electrice.<br />
Astfel se impune o trecere în revistă a măsurilor speciale ce trebuiesc luate în scopul evitării unor<br />
accidente cu efecte asupra sănătăŃii umane, respectiv cu efect negativ asupra factorilor de mediu.<br />
Măsuri generale<br />
Masurile de protectia muncii au ca scop asigurarea conditiilor de munca, prevenirea accidentelor<br />
si a imbolnavirilor profesionale si fac parte integranta din procesul de executie si exploatarea retelelor<br />
electrice.<br />
Lucrarile de constructii-montaj, prevazute in prezenta documentatie, se vor executa cu<br />
respectarea stricta a “Normelor specifice de protectie a muncii <strong>pentru</strong> transportul si distributia energiei<br />
electrice“, editate de MMPS in anul 2001. Lucrarile prevazute in prezenta documentatie se vor executa<br />
cu respectarea stricta a prevederilor normativelor si instructiunilor referitoare la acest gen de lucrari:<br />
• PE 106/2003 Normativ <strong>pentru</strong> constructia liniilor electrice aeriene de joasa<br />
tensiune;<br />
• PE 009/93 Norme de prevenire, stingere si dotare impotriva incendiilor<br />
<strong>pentru</strong> producerea, transportul si distributia energiei electrice si termice:<br />
Vol. I – Norme de prevenire si stingere a incendiilor;<br />
Vol. II – Norme privind dotarea cu masini, instalatii, utilaje, aparatura,<br />
echipamente de protectie si substante chimice destinate prevenirii si stingerii incendiilor.<br />
Anexe – Documente operative de exploatare aferente activitatii de prevenire si stingere a<br />
incendiilor:<br />
3.RE-I 1-83 Indrumar de exploatare a mijloacelor de protectie a muncii la lucrarile<br />
specifice activitatilor IRE;<br />
3.RE-I 2-83 Instructiune privind incercarile electrice ale mijloacelor de protectie a<br />
muncii (republicate in 1995);<br />
3.RE-I 25-81 Indicatii metodologice privind stabilirea locurilor de munca cu conditii<br />
de munca deosebite din instalatii;<br />
1.RE-I 41-82 Instructiuni privind atributii si responsabilitati <strong>pentru</strong> aplicarea in<br />
activitatea de proiectare a prevederilor de protectie a muncii cuprinse in legislatia<br />
in vigoare;<br />
Hârtie reciclată<br />
15
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
3.1.RE-I 177-87 Instructiuni privind atributii si responsabilitati <strong>pentru</strong> aplicarea, in<br />
activitatea de transport si distributie a energiei electrice, a prevederilor de<br />
protectie a muncii muncii cuprinse in legislatia in vigoare.<br />
Toate lucrarile se vor executa in conditiile scoaterii totale de sub tensiune, creandu-se zona de<br />
lucru si numai pe baza autorizatiei de lucru.<br />
Conducatorii locurilor de munca raspund de luarea masurilor privind securitatea muncii, de<br />
organizarea corespunzatoare a lucrarilor si de instruirea personalului privind modul de lucru.<br />
Confirmarea inceperii lucrarilor se va face in scris de catre unitatea de exploatare, mentionânduse<br />
natura lucrarilor, instalatiile in care se vor executa lucrarile, data cand se executa, precum si<br />
persoana autorizata cu coordonarea lucrarilor.<br />
2.7. Masuri in perioada executarii lucrarilor<br />
Toate lucrarile cuprinse in proiect se vor realiza numai dupa scoaterea de sub tensiune,<br />
verificarea lipsei de tensiune si legarea instalatiilor in scurtcircuit si la pamant.<br />
Inainte de inceperea lucrarilor si dupa identificarea instalatiilor sau partilor de instalatie la care<br />
urmeaza a se lucra, se va verifica daca s-au luat toate masurile tehnice si organizatorice prevazute in<br />
Capitolul 3 din Normele specifice de protectie a muncii. In cazul aparitiei unor situatii neprevazute ce pot<br />
conduce la posibilitatea de accidentare, se vor intrerupe imediat lucrarile si se vor lua masuri<br />
suplimentare de protectie a muncii in consecinta.<br />
Se vor respecta normele de protectia muncii referitoare la amplasarea utilajelor, incarcarea,<br />
depozitarea si manipularea materialelor. Amplasarea si depozitarea stalpilor a tamburilor cu<br />
conductoare precum si a celorlalte materiale si echipamente, se face astfel incat sa nu impiedice<br />
circulatia pe drumurile publice si sa nu provoace accidente.<br />
Saparea gropilor <strong>pentru</strong> fundatii se va executa cu sprijinirea malurilor. Plantarea stalpilor in<br />
fundatii sau turnarea fundatiilor trebuie sa se faca in aceeasi zi cu saparea gropilor. Daca acest lucru nu<br />
este posibil, executantul are obligatia sa acopere si sa ingradeasca gropile <strong>pentru</strong> evitarea accidentelor<br />
oamenilor sau animalelor, mai ales pe timpul noptii.<br />
ŞanŃurile, gropile, excavaŃiile ce vor rămâne descoperite mai mult timp, vor fi semnalizate<br />
corespunzător în scopul evitării accidentelor şi vor fi prevăzute cu rampe din pământ <strong>pentru</strong> a putea fi<br />
escaladate de eventuale specii de faună căzute în acestea.<br />
Manipularea stalpilor si a tamburilor cu conductoare se va face cu macara de 5To, care va fi<br />
calata reglementar, iar dupa verificarea legaturilor la cablul de prindere se va evacua intreg personalul<br />
din zona de actiune a bratului macaralei.<br />
Conductoarele se vor monta si intinde pe stalpi numai dupa ce acestia au fost definitiv fixati in<br />
fundatie si ancorele montate.<br />
La urcare pe stalp, lucratorul va fi echipat cu centura de siguranta si casca de protectie.<br />
Se interzice executarea lucrarilor pe timp de ploaie sau descarcari electrice.<br />
Se interzice urcarea directa pe stalpii de beton uzi sau acoperiti cu gheata.<br />
Inainte de inceperea lucrarilor conducatorul lucrarii se va asigura ca in zona nu exista instalatii<br />
subterane, iar, daca exista, se vor lua toate masurile <strong>pentru</strong> protejarea acestora si inlaturarea<br />
eventualelor pericole care le-ar provoca deteriorarea.<br />
Hârtie reciclată<br />
16
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
In cazul in care pe parcursul executiei vor fi intalnite instalatii subterane neidentificate anterior,<br />
seful de lucrare va lua masuri <strong>pentru</strong> identificarea acestora si va dispune luarea de masuri<br />
corespunzatoare de comun acord cu proprietarul instalatiei, <strong>pentru</strong> evitarea accidentelor.<br />
Lucrarile de constructii-montaj la liniile electrice subterane, pe trasee noi, trebuie sa se execute in<br />
baza uneia din formele urmatoare: autorizatie de lucru(AL), instructiuni tehnice interne de protectia<br />
muncii (ITI-PM), atributie de serviciu (AS), dispozitie verbala (DV), proces verbal (PV).<br />
Lucrarile la cablurile electrice aflate in exploatare, dupa decopertarea completa a acestora, se vor<br />
executa numai pe baza autorizatiei de lucru.<br />
Saparea santului <strong>pentru</strong> pozarea cablurilor se va realiza numai manual. In cazul in care pozarea<br />
cablurilor si astuparea santurilor nu se fac in aceeasi zi se vor lua masuri de ingradire <strong>pentru</strong> evitarea<br />
accidentelor.<br />
Cablurile si mansoanele care raman suspendate in urma unor sapaturi mai adanci decat pozitia<br />
lor in pamant, vor fi sustinute prin consolidare cu scanduri sau grinzi. Este interzis a se suspenda<br />
cablurile de alte cabluri din vecinatate.<br />
In apropierea cablurilor dezgropate prin sapare se monteaza indicatorul de interzicere ‘’STAI!<br />
PERICOL DE MOARTE!‘’, care sa atraga atentia asupra pericolului tensiunii. Descoperirea completa a<br />
fluxului de cablu se va face utilizand numai lopeti cu cozi de lemn. Pe durata acestor operatii se va evita<br />
lovirea cablurilor cu scule sau unelte dure (lopeti, cazmale, tarnacoape, rangi, etc.).<br />
Personalul care misca cablurile existente si care executa decopertarea lor va fi echipat cu<br />
manusi si incaltaminte electroizolanta, casca de protectie a capului si viziera de protectie a fetei.<br />
In timpul derularii si desfasurarii cablurilor, executantii trebuie sa isi protejeze mainile, utilizand<br />
manusi de protectie (palmare).<br />
La pozarea manuala a cablurilor, prin sustinerea acestora pe umar, personalul executant trebuie<br />
sa poarte umerare, iar lungimea portiunii manevrate si numarul persoanelor trebuie astfel alese, incat<br />
unei persoane sa-i revina o greutate mai mica de 30 kg. In timpul pozarii unui cablu prin acest<br />
procedeu, intregul personal va fi plasat pe aceeasi parte a cablului (santului).<br />
La pozarea cablurilor in profile existente cu alte cabluri decopertate, aflate sub tensiune,<br />
personalul trebuie sa poarte obligatoriu casca de protectie a capului, incaltaminte electroizolanta si<br />
costum din tesatura termorezistenta.<br />
In cazul in care pozarea cablurilor se face pe role, personalul executant care ajuta la tragerea<br />
cablurilor, trebuie sa se aseze cu fata spre tambur, la o distanta de cel putin 1 metru fata de rola din<br />
spate, <strong>pentru</strong> a se evita prinderea mainilor in role.<br />
Pentru a se evita o eventuala rasturnare a tamburului in timpul derularii cablului, acesta trebuie sa<br />
fie asigurat corespunzator.<br />
La incarcarea, descarcarea si manipularea tamburilor cu cabluri trebuie sa se respecte<br />
urmatoarele reguli:<br />
- inaintea oricarei manipulari se va verifica buna stare a invelisului de protectie a tamburelor<br />
si se vor scoate cuiele proeminente;<br />
- operatiile de incarcare a tamburelor se vor executa, de regula, cu ajutorul utilajelor de<br />
ridicare (automacarale, autoincarcatoare, etc.) sau cu mijloace de mica mecanizare<br />
(scripeti, palane, etc.), folosind axe si cabluri, dimensionate corespunzator sarcinilor de<br />
ridicat;<br />
Hârtie reciclată<br />
17
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
- in autocamion sau remorca, tamburii trebuie asezati orizontal, cu sensul de rostogolire pe<br />
directia de circulatie. Pe platforma autocamionului sau remorcii, tamburii vor fi fixati prin<br />
ancorari sau pene solide si suficient de mari. Se interzice transportul persoanelor pe<br />
aceeasi platforma cu tamburii;<br />
- descarcarea tamburilor se va executa fie cu automacaraua, fie manual, pe un plan inclinat,<br />
rezemat pe capre. Tamburul trebuie retinut cu franghii sau cabluri dinspre partea opusa<br />
miscarii, urmarindu-se deplasarea corecta a tamburului pe planul inclinat. Este interzisa<br />
stationarea personalului in directia deplasarii tamburului sau in apropierea planului inclinat.<br />
Toate operatiile de corectare a deplasarii la sol trebuie sa se execute cu ajutorul unor rangi<br />
lungi sau al unor pene cu coada lunga;<br />
- manipularea tamburilor se face conform cu fisele tehnologice sau cu instructiunile tehnice<br />
de lucru elaborate in acest scop de unitatile producatoare ale cablurilor, corespunzator<br />
tipurilor de cabluri, tensiunii, izolatiei, etc. utilizand dispozitive speciale prevazute in normele<br />
specifice;<br />
- operatiile de legare-dezlegare a tamburilor si dirijarea macaragiului sau a dispozitivului de<br />
ridicare (scripetelui) vor fi realizate de catre legatorul de sarcina;<br />
Postul de transformare proiectat se va echipa pe partea de medie si joasa tensiune conform<br />
schemei electrice monofilare, avandu-se grija ca personalul care echipeaza postul sa aiba instructajul<br />
facut privind modul de montare a transformatorului, a cutiei de distributie, a instalatiei de legare la<br />
pamant si a racordarii postului de transformare la liniile de medie tensiune.<br />
Toate lucrarile cuprinse in proiect se considera lucrari la instalatii in exploatare. Ele se vor<br />
executa sub supravegherea permanenta a sefului de echipa.<br />
Se prevede folosirea obligatorie a echipamentului de lucru si acordarea primului ajutor in caz de<br />
acidente.<br />
Puncte periculoase<br />
Se va acorda o atentie deosebita realizarii liniilor electrice de joasa tensiune proiectate, in zona<br />
altor linii sau in zona altor instalatii existente.<br />
Se vor respecta distantele minime admise intre elementele LEA, LES si PT si elementele<br />
drumurilor, cladirilor, arborilor, constructiilor si instalatiilor, etc., in conformitate cu normativele in<br />
vigoare.<br />
Se prevede folosirea obligatorie a echipamentului de lucru si de protectie si supravegherea<br />
permanenta a echipei de catre seful de echipa.<br />
Se interzice urcarea directa pe stalpii uzi sau acoperiti de polei.<br />
Se interzice executarea lucrarilor la inaltime pe timp de ploaie sau descarcari electrice.<br />
Se va acorda o atentie deosebita realizarii liniei electrice aeriene de medie tensiune proiectate, in<br />
zona altor linii de medie tensiune, in zone frecvent circulate sau in zona altor instalatii existente.<br />
Masuri <strong>pentru</strong> perioada de exploatare<br />
Dupa receptionarea lucrarilor, exploatarea si intretinerea instalatiilor intra in sarcina S.D.F.E.E.<br />
La orice interventie in instalatii se vor lua masuri de protectia muncii necesare.<br />
Se va verifica periodic existenta si integritatea instalatiilor de legare la pamant, mentinerea<br />
distantelor prescrise <strong>pentru</strong> partile aflate sub tensiune, iar la eventualele avarii sau incidente se vor lua<br />
masuri de remediere a acestora.<br />
Masuri <strong>pentru</strong> protectia mediului<br />
Instalatiile electrice, atat cele existente, cat si cele noi, nu impun luarea de masuri speciale <strong>pentru</strong><br />
protectia mediului si a apei.<br />
A) In timpul executiei lucrarilor<br />
Hârtie reciclată<br />
18
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
- pe parcursul executiei lucrarilor, executantul are obligatia de a lua toate masurile necesare<br />
<strong>pentru</strong> protejarea mediului in interiorul si in afara santierului si de a evita orice paguba sau neajuns<br />
provocat persoanelor, proprietatilor publice sau altora, rezultat din poluare, zgomot sau alti factori<br />
generati de metodele sale de lucru;<br />
- constructorul este obligat sa solutioneze orice reclamatie intemeiata rezultata din nerespectarea<br />
legislatiei de mediu;<br />
- constructorul este obligat sa respecte pe tot parcursul lucrarilor prevederile urmatoarelor reglementari,<br />
<strong>pentru</strong> a reduce la minim impactul asupra mediului:<br />
- Legea protecŃiei mediului 265/29.06.06 privind aprobarea Ordonantei de Urgenta a<br />
Guvernului Romaniei OUG 195/2005 cu privire la protectia mediului inconjurator promulgata<br />
prin Decretul 887/28.06.06 – cu modificarile si completarile ulterioare;<br />
- SR EN ISO 14001: 1997 – Sisteme de management de mediu – Specificatii si ghid de<br />
utilizare;<br />
- Legea nr. 212/1997 <strong>pentru</strong> aprobarea OG 60/1997 privind apararea impotriva incendiilor;<br />
- OG nr. 21/1992 privind protectia consumatorului;<br />
- Legea 10/1995 – Legea privind calitatea in constructii;<br />
- Legea 440/2002 - Legea <strong>pentru</strong> aprobarea OG nr. 95/99 privind calitatea lucrarilor de<br />
montaj <strong>pentru</strong> utilaje, echipamente si instalatii tehnologice industriale.<br />
B) La finalizarea lucrarilor<br />
- lucrarile se executa fara a fi afectati factorii de mediu: aer, apa, sol, astfel incat terenul aferent<br />
lucrarilor executate va fi redat circuitului la starea initiala de folosinta;<br />
- se va limita drastic influenta asupra mediului a organizarilor de santier;<br />
- deseurile recuperabile de orice tip, rezultate din lucrarile executate vor fi predate in baza formalitatilor<br />
de predare-primire catre gestionarul obiectivului si toate celelalte deseuri vor fi depozitate corespunzator<br />
legislatiei mai sus mentionate.<br />
- solutionarea de catre constructor a oricarei reclamatii care are legatura cu problematica de protectia<br />
mediului si care a rezultat din vina constructorului.<br />
Gestionarul obiectivului este obligat sa respecte urmatoarele prevederi/reglementari privind<br />
gestionarea deseurilor:<br />
- Legea protecŃiei mediului 265/29.06.2006 privind aprobarea Ordonantei de Urgenta a<br />
Guvernului Romaniei OUG 195/2005 cu privire la protectia mediului inconjurator promulgata<br />
prin Decretul 887/28.06.06 – cu modificarile si completarile ulterioare;<br />
- Legea 27/15.01.07 privind aprobarea ordonantei de urgenta a Guvernului Romaniei OUG<br />
61/2006 cu privire la modificarea si completarea OUG 78/2000 referitoare la regimul<br />
deseurilor;<br />
- Legea 465/2001 – completeaza, modifica si aproba OUG 16/2001 – ordonanta de urgenta<br />
<strong>pentru</strong> gestionarea deseurilor industriale reciclabile;<br />
- HG 856/2002 – hotarare de guvern privind evidenta gestiunii deseurilor si aprobarea listei<br />
cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase;<br />
- HG 128/2002 – privind incinerarea deseurilor;<br />
- HG 349/2002 – privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor din ambalaje;<br />
- HG 162/2002 – privind depozitarea deseurilor.<br />
- ORDIN 867/2002 – privind definirea criteriilor care trebuie indeplinite de deseuri <strong>pentru</strong> a<br />
se regasi pe lista specifica unui depozit si pe lista nationala de deseuri acceptate in fiecare<br />
clasa de depozit de deseuri anexa II- OUG 78/2000 privind regimul deseurilor.<br />
Masuri de siguranta si protectie in functionare<br />
Hârtie reciclată<br />
19
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
Verificarile si incercarile dinaintea predarii in exploatare trebuie astfel concepute, organizate si<br />
desfasurate incat sa previna accidentele prin electrocutare, incendiile si exploziile.<br />
Dupa receptionarea lucrarilor exploatarea si intretinerea instalatiilor intra in sarcina S.D.F.E.E.<br />
Pentru protectia impotriva atingerilor directe, partile aflate sub tensiune si accesibile personalului,<br />
se vor inchide in cutia de distributie a postului de transformare.<br />
Pentru protectia impotriva atingerilor indirecte, toate partile metalice ale liniilor si ale postului de<br />
transformare, care in mod normal nu sunt sub tensiune, dar pot primi in mod accidental o tensiune de<br />
atingere periculoasa, ca urmare a unui defect de izolatie, se vor lega la prizele de pamant. Se va face<br />
verificarea prizelor de pamant <strong>pentru</strong> a avea rezistenta mai mica sau egala cu 4 ohmi.<br />
<strong>Protectia</strong> la suprasarcina si la scurtcircuit a liniilor electrice de joasa tensiune proiectate se<br />
realizeaza prin sigurantele fuzibile din cutia de distributie a postului de transformare, de pe plecarile<br />
respective in LEA de joasa tensiune.<br />
Pentru protectia impotriva tensiunilor de atingere si de pas in retelele de joasa tensiune se va<br />
aplica solutia de protectie prin legare la nul. Pentru evitarea pericolului ce s-ar ivi datorita unei<br />
intreruperi a nulului, acesta se va lega la pamant la stalpii prevazuti cu prize artificiale de pamant,<br />
pozitionate conform planului de situatie. Instalatia de legare la pamant care deserveste reteaua de<br />
legare la nul trebuie astfel realizat incat rezistenta de dispersie fata de pamant, masurata in orice punct<br />
al retelei de nul sa fie de cel mult 4 ohmi.<br />
La toti stalpii speciali cu legaturi de intindere, de derivatie sau terminale, la stalpii ancorati si la<br />
stalpii de sustinere prevazuti cu prize de pamant, nulul purtator al conductorului torsadat se leaga la<br />
borna superioara de legare la pamant a stalpului prin intermediul unui conductor OL-AL50 mmp, fixat la<br />
nul prin intermediul unei cleme de derivatie cu dinti si la stalp cu un papuc presat PP50. La toti acesti<br />
stalpi se vor lega la conductorul de nul toate partile metalice de pe stalp care pot fi atinse si care in mod<br />
normal nu sunt sub tensiune, dar care in caz de defect pot ajunge la o tensiune periculoasa. Pentru<br />
aceasta ansamblul de prindere pe stalp se va lega la conductorul de nul prin intermediul unei platbande<br />
zincate de 40x4 mm, fixata la un capat de tija filetata si la celalalt capat cu un surub zincat la borna de<br />
legare la pamant a stalpului, acolo unde se leaga si conductorul de nul.<br />
Lucrari de receptie<br />
Executantii de servicii in retele electrice trebuie atestati conform reglementarilor in vigoare.<br />
Materialele principale folosite in aceasta lucrare (conductoare, cleme, armaturi, tuburi izolante sau de<br />
protectie, etc.) trebuie sa provina de la unitati aflate pe lista de furnizori de servicii si produse acceptati<br />
si atestate in baza standardelor SR EN ISO 9001: 2001 – “Sistemul de Management al Calitatii –<br />
Cerinte“ de catre S.C. ELECTRICA S.A., conform cod SCE-01 Ed.4, Revizia 0.<br />
Produsele trebuie sa fie validate (omologate) de catre S.C. ELECTRICA S.A. si trebuie sa<br />
indeplineasca cerintele specificatiilor tehnice.<br />
La receptia lucrarilor, materialele utilizate vor fi insotite de certificate de calitate (declaratii de<br />
conformitate).<br />
Lucrarile prevazute se vor executa de catre unitati aflate in lista de furnizori de servicii si produse<br />
acceptati si atestate in baza standardelor SR EN ISO 9000-1/95 ; 9001/1995 ; 9002/95; 9003/95.<br />
Executia lucrarilor se va face in regim de asigurarea calitatii cu planificare conform SR EN ISO<br />
9001/2001.<br />
Controlul proceslor pe fluxul de executie a lucrarii, inspectiile si incercarile finale se vor executa<br />
conform normativelor, instructiunilor si fiselor tehnologice:<br />
PE 116/94 - “Normativ de incercari si masuratori la echipamente si instalatii electrice”.<br />
LI-I 135-93 - “Instructiuni privind controlul calitatii si receptia lucrarilor la punerea in<br />
functiune a LEA de MT si JT”, precum si pe baza planului calitatii elaborat de<br />
constructor conform Standard SR ISO 10005/1999” Managementul calitatii – Ghid<br />
<strong>pentru</strong> planurile calitatii “ si a Legii nr. 168/1977 si standard SREN ISO 9001: 2001.<br />
Hârtie reciclată<br />
20
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
Certificarea conformitatii lucrarii se va face conform HG 273-94 privind intocmirea cartilor tehnice<br />
si emiterea declaratiei de conformitate se va face conform HG 168-97.<br />
Executia lucrarilor se va face in regim de asigurarea calitatii cu planificare conform SR EN ISO 10<br />
005 – 99.<br />
Consolele, armaturile, clemele, prizele pamant, elementele metalice de prindere si cometalice se<br />
vor proteja impotriva coroziunii, prin zincare sau cadmiere, conform STAS 7221/90 si STAS 7222–90.<br />
Grosimea stratului de protectie va fi de minimum 0,025 mm Zn sau 0,012 mm Cd.<br />
Instalatiile electrice vor avea inscriptionarea de identificare, inscriptionarea de securitate si<br />
inscriptionarea elementelor periculoase, conform PE 127/83, instructiuni care sunt anexate prezentei<br />
documentatii.<br />
LISTA<br />
cu echipamentul individual de protectie pe durata executarii lucrarilor in instalatiile electrice care<br />
nu prezinta risc fizic (zgomot) si risc chimic<br />
In timpul<br />
Echipament<br />
In timpul exploatarii<br />
executiei<br />
Pentru risc mecanic:<br />
- Casca de protectie<br />
- Centura de siguranta<br />
- Incaltaminte de protectie<br />
- Viziera de protectie a fetei<br />
- Manusi de protectie (palmare)<br />
- Vesta avertizoare reflectorizanta<br />
- Cizme impermeabile la apa<br />
Pentru risc electric:<br />
- Manusi electroizolante<br />
- Cizme electroizolante<br />
- Manson <strong>pentru</strong> sigurante MPR<br />
- Salopete de protectie din fibre<br />
naturale<br />
Pentru risc termic:<br />
- Pelerina impermeabila cu gluga<br />
- Costum de protectie termoizolant<br />
- Incaltaminte de protectie termoizolanta<br />
- Caciula cu aparatori <strong>pentru</strong> urechi<br />
- Manusi de protectie termoizolante<br />
Da<br />
Da<br />
Da<br />
Da<br />
Da<br />
Da<br />
Da<br />
Da<br />
Da<br />
Da<br />
Da<br />
Da<br />
Da<br />
Da<br />
Da<br />
Da<br />
Da<br />
Da<br />
Da<br />
Da<br />
Da<br />
Da<br />
Da<br />
Da<br />
Da<br />
Da<br />
Da<br />
Da<br />
Da<br />
Da<br />
Da<br />
Da<br />
21<br />
Hârtie reciclată
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
Lista cu echipament s-a intocmit in baza Normativului cadru de acordare si utilizare a echipamentului<br />
individual de protectie, aprobat prin Ordinul 58/10.05.1991 al M.M.P.S. - Departamentul <strong>Protectia</strong> Muncii.<br />
MASURI DE PRIM–AJUTOR IN CAZ DE ACCIDENTARE<br />
Formatiile de lucru din exploatare, reparatii, constructii-montaj in instalatiile transport si distributie<br />
a energiei electrice, vor fi dotate cu truse sanitare de prim-ajutor. Aceste truse vor face parte integranta<br />
din dotarea formatiilor de lucru cu scule, dispozitive, utilaje, mijloace de lucru si de protectie. Trusele<br />
sanitare vor fi prevazute cu materiale de inventar si consumabile, precum si cu medicamente necesare,<br />
in conformitate cu baremurile stabilite prin reglementarile in vigoare.<br />
Personalul este obligat sa intervina <strong>pentru</strong> acordarea primului ajutor in caz de nevoie,<br />
actionand imediat si corect, sa anunte sefii ierarhici superiori si sa actioneze, daca este cazul, <strong>pentru</strong><br />
interventia personalului medical de specialitate.<br />
a. Masuri de prim ajutor in caz de electrocutare<br />
In cazul in care electrocutatul este in contact cu parti aflate sub tensiune se vor lua urmatoarele<br />
masuri:<br />
a) se va scoate electrocutatul de sub actiunea curentului electric;<br />
b) persoana care scoate electrocutatul de sub actiunea curentului electric nu trebuie sa se expuna<br />
pericolului;<br />
c) persoana care scoate electrocutatul de sub tensiune trebuie sa intrerupa imediat tensiunea;<br />
d) daca nu exista posibilitatea intreruperii tensiunii, persoana care scoate electrocutatul de sub actiunea<br />
curentului electric, se asigura impotriva atingerii accidentale a partilor aflate sub tensiune sau a efectului<br />
arcului electric, aruncand un conductor legat la pamint peste faze provocind astfel un scurtcircuit;<br />
e) daca nu exista nici una din posibilitatile indicate mai sus, atunci persoana care scoate electrocutatul<br />
de sub actiunea curentului electric se izoleaza fata de partile aflate sub tensiune (folosind manusi<br />
electroizolante si prajina electroizolanta, fiind asezat pe un covor electroizolant) si indeparteaza de<br />
electrocutat conductoarele aflate sub tensiune, avand grija de a nu ajunge in contact direct sau prin<br />
intermediul altor elemente metalice cu parti aflate sub tensiune.<br />
In cazul unui electrocutat, ramas suspendat la un stalp in centura de siguranta si cu respiratia<br />
pierduta, persoana care acorda primul ajutor, fara riscul de a intra sub influenta tensiunii, executa<br />
cateva insuflatii prin metoda gura la gura sau gura la nas inainte de a incepe coborarea de pe stalp.<br />
b. Masuri de prim ajutor in caz de arsuri<br />
Arsurile sunt rani ale pielii sau altor tesuturi si sunt produse prin actiunea arcului electric, a focului<br />
sau agentilor chimici. La arsurile grave se va tine seama de urmatoarele:<br />
a) nu se va dezbraca accidentatul;<br />
b) nu se va sufla (respira) deasupra ranilor (arsurilor);<br />
c) nu se va aplica nici un tratament local;<br />
d) se va acoperi accidentatul cu o panza sterila;<br />
e) se va transporta de urgenta la un spital de specialitate;<br />
f) in sezonul rece se va evita racirea accidentatului.<br />
c. Masuri de prim ajutor in caz de asfixiere<br />
a) scoaterea de urgenta a accidentatului din zona viciata;<br />
b) scoaterea sau taierea imbracamintei care stanjeneste respiratia accidentatului;<br />
c) efectuarea respiratiei artificiale cand accidentatul nu mai respira;<br />
d) solicitarea interventiei personalului medical de specialitate.<br />
d. Masuri de prim ajutor in caz de fracturi, luxatii si entorse<br />
a) acordarea primului ajutor la locul accidentului, exceptand cazul in care exista un pericol <strong>pentru</strong><br />
accidentat sau persoana de interventie. In acest caz, se va deplasa accidentatul in cel mai apropiat loc<br />
sigur, unde ranile sa poata fi temporar asistate si stabilizate;<br />
Hârtie reciclată<br />
22
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
b) linistirea si sprijinirea partii ranite pana la imobilizarea fracturii;<br />
c) infasarea ranii <strong>pentru</strong> a stopa sangerarile si a preveni contaminarea ulterioara . Protejarea oricarui os<br />
exteriorizat cu fase inelare, dar nu cu fortarea oaselor inapoi in rana;<br />
d) imobilizarea fracturii <strong>pentru</strong> a prevenii miscarea oaselor afectate; fixarea de atele pe oasele lungi in<br />
susul si josul fracturii, <strong>pentru</strong> a imobiliza incheietura;<br />
e) ridicarea si sprijinirea membrului ranit, dupa imobilizare, <strong>pentru</strong> a reduce sangerarea si umflarea.<br />
Primul ajutor in caz de fracturi trebuie sa relaxeze durerea. Orice crestere a durerii indica<br />
gravitatea ranii. In aceste cazuri trebuie recontrolata pozitia membrului lezat, pozitionarea bandajelor, a<br />
nodurilor, precum si circulatia sangelui la extremitati.<br />
e. Masuri de prim ajutor in caz de raniri insotite de hemoragii<br />
a) se va acoperi rana cu pansamente sterile;<br />
b) se va transporta accidentatul in pozitie culcat;<br />
c) se vor lua masuri de incalzire a accidentatului;<br />
d) i se va da sa bea, pe cat posibil, bauturi calde (nealcoolice);<br />
e) oprirea sangelui se poate face prin compresiune (apasare) fie cu ajutorul mainilor, fie a unui garou<br />
sau tifon rasucit.<br />
INSCRIPTIONAREA RETELELOR ELECTRICE<br />
1. Inscriptionarea retelelor electrice aeriene cuprinde:<br />
a) Inscriptionarea de identificare – permite recunoasterea instalatiilor si a elementelor componente.<br />
b) Inscriptionarea de securitate – avertizeaza persoanele straine de pericolul atingerii stalpilor si<br />
elementelor instalatiei.<br />
c) Inscriptionarea elementelor periculoase – avertizeaza personalul asupra instalatiilor sau<br />
elementelor de instalatie cu conditii deosebite de exploatare.<br />
2. Inscriptionarile se fac inainte de punerea in functiune a instalatiei si se fac periodic, ori de cate ori<br />
este necesar, in cazul in care s-au deteriorat.<br />
a. Inscriptionarea de identificare<br />
1.1. Inscriptionarea de identificare a liniilor electrice aeriene se face prin montarea pe elementele<br />
retelei a unor indicatoare, care trebuie sa cuprinda:<br />
- denumirea liniei, cu indicarea circuitelor in cazul liniilor cu mai multe circuite;<br />
- pozitia fazelor pe stalp, <strong>pentru</strong> fiecare circuit (numai la stalpii speciali);<br />
- numarul de ordine a stalpului;<br />
- sucursala gestionara (numai la stalpii speciali);<br />
- anul punerii in functiune;<br />
a) – denumirea liniei se compune din indicarea tensiunii nominale si a punctelor (localitatilor) de plecare<br />
si sosire;<br />
b) – fazele circuitului (circuitelor) se noteaza cu literele R, S, T, indicandu-se pozitia fazelor pe stalp;<br />
c) - numarul de ordine al stalpului este in conformitate cu proiectul de executie (profilul longitudinal si<br />
foaia de pichetaj), in asa fel incat pe traseu, un numar sa se gaseasca o singura data, indiferent de<br />
delimitare intre sucursale.<br />
1.2. Inscriptionarea de identificare se realizeaza pe fiecare stalp, pe acea parte a stalpului care este<br />
perpendiculara pe aliniament, orientata in sensul cresterii numerotarii stalpilor.<br />
1.3. Ori de cate ori la o linie existenta se racordeaza o statie de transformare noua in sistemul intrareiesire,<br />
din faza de proiectare trebuie sa se prevada modificarea inscriptionarii intregii linii in ceea ce<br />
priveste denumirea, numerotarea stalpilor si pozitionarea fazelor.<br />
Hârtie reciclată<br />
23
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
In situatia in care in aliniamentul unei linii existente se executa lucrari de consolidari sau devieri,<br />
care conduc la plantarea de stalpi noi, se recomanda sa se pastreze vechea numerotare, stalpii nou<br />
introdusi fiind numerotati cu numarul stalpilor adiacenti insotit de “bis”.<br />
1.4. Inscriptionarea de identificare se executa de regula astfel:<br />
a) in cazul stalpilor din beton:<br />
- scriere cu vopsea pe stalp;<br />
- montare de placute din metal sau din material plastic;<br />
- lipire de placute din material plastic.<br />
b) in cazul stalpilor din lemn:<br />
- montare de placute din metal sau material plastic.<br />
- in cazul stalpilor din metal (zabreliti):<br />
- montare de placute din metal sau material plastic.<br />
Placutele indicatoare se monteaza pe stalp la o inaltime de cca.2,2 m de la sol. Se admite ca<br />
scrierea cu vopsea sa se faca la o inaltime de cca. 1 m de la sol.<br />
Placutele din metal pot fi realizate din tabla de fier sau aluminiu, protejate prin vopsire sau<br />
emailate.<br />
b. Inscriptionarea de securitate<br />
Inscriptionarea de securitate se realizeaza prin montarea pe elementele retelei a unui indicator de<br />
securitate confectionat conform STAS 297/2 in vigoare.<br />
A. Pe stalpii liniilor electrice se monteaza un indicator de securitate (interzicere), realizat conform<br />
STAS 297/2 si un indicator auxiliar pe care se scrie textul: “NU ATINGETI STALPII, NICI FIRELE<br />
CAZUTE LA PAMANT!“.<br />
Indicatoarele de securitate se monteaza cel putin cate doua bucati pe fiecare stalp, pe fetele<br />
paralele cu aliniamentul, deasupra indicatorului de identificare, conform PE 127 si PE 104-95.<br />
B. Pe usa celulelor, tablourilor si cutiilor de distributie se monteaza un indicator de avertizare,<br />
realizat conform STAS 297/2 si un indicator auxiliar pe care sa scrie textul: “PERICOL DE<br />
ELECTROCUTARE!“.<br />
c. Inscriptionarea elementelor periculoase<br />
Inscriptionarea instalatiilor sau elementelor de instalatie cu conditii deosebite de exploatare, se<br />
face prin marcarea in teren a locurilor de munca in care exista un pericol potential de producere a unui<br />
accident datorat unor instalatii sau elemente de instalatie care nu mai prezinta siguranta in functionare.<br />
Locurile de munca cu conditii deosebite de exploatare se marcheaza astfel incat sa atraga<br />
atentia personalului care lucreaza in aceste locuri asupra conditiilor deosebite de lucru.<br />
Marcarea se face dupa cum urmeaza:<br />
- cu banda rosie vopsita pe stalp, se marcheaza stalpii din lemn putrezi;<br />
-cu indicator de avertizare, “PERICOL DE ELECTROCUTARE!” se marcheaza:<br />
- posturile de transformare necorespunzatoare;<br />
- elementele obiectivelor aflate la distante necorespunzatoare fata de instalatiile sub tensiune;<br />
- elementele retelelor care sunt strambe, inclinate sau cu grad avansat de corodare;<br />
- posturile de transformare aeriene cu separator pe acelasi suport;<br />
- cutii de distributie necorespunzatoare din punct de vedere al protejarii impotriva punerii<br />
accidentale sub tensiune a partilor metalice;<br />
- instalatie electrica cu priza de pamant necorespunzatoare;<br />
- stalp cu separator de bucla;<br />
- linii electrice aeriene la care nu se respecta distantele intre conductoare sau circuite;<br />
- stalpii la care este montat cablu neprotejat in tub pana la inaltimea prevazuta in normative;<br />
- instalatie provizorie, realizata <strong>pentru</strong> inlaturarea unor avarii.<br />
Hârtie reciclată<br />
24
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
Asupra acestor instalatii sau elemente de instalatii trebuie sa se actioneze cu ocazia primei<br />
revizii sau reparatii, in sensul aducerii lor la solutii tehnice conform normelor si la un grad de siguranta in<br />
functionare corespunzator.<br />
Hârtie reciclată<br />
25
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
Cap.3. Biodiversitatea<br />
3.1. Analiza elementelor de patrimoniu natural<br />
In zona a fost propusă desemnarea a două arii de interes conservativ comunitar (Sit de<br />
ImportanŃă Comunitară, respectiv ca Arie de ImportanŃă Specială Avifaunistică) pe baza habitatelor şi<br />
speciilor criteriu.<br />
Desemnarea retelei Natura 2000 a fost una din cerintele impuse <strong>pentru</strong> aderarea Romaniei la<br />
Uniunea Europeana, termenul de propunere a unui set de situri (SCI/SPA) fiind de 1 ianuarie 2007.<br />
Reteaua Natura 2000 ramane o modalitate de baza <strong>pentru</strong> conservarea biodiversitatii,<br />
reprezentand o conditionalitate <strong>pentru</strong> alocarea Fondurilor Structurale, deschizand premisele <strong>pentru</strong><br />
oportunitatile si conditiile de finantare ale Uniunii Europene <strong>pentru</strong> natura.<br />
Reteaua Natura 2000 reprezinta piesa centrala a politicilor europene dedicate protectiei mediului<br />
(biodiversitatii), transpunand in practica prevederile Directivelor 92/43 „Habitate”, respectiv 79/409<br />
„Pasari”.<br />
Astfel, siturile cuprinse in reteaua Natura 2000 reprezinta:<br />
- zone de dezvoltare durabila,<br />
- un parteneriat stabilit intre comunitati si natura<br />
- un angajament pe termen lung al Uniunii Europene<br />
- o reflexie a unui plan de actiune (blueprint) <strong>pentru</strong> viitor<br />
In numeroase randuri se arata ca reteaua Natura 2000 nu reprezinta un sistem de arii naturale<br />
strict protejate:<br />
- Important: Natura 2000 nu este un sistem de arii naturale strict protejate, ci reprezinta<br />
modele reale de dezvoltare durabila 7<br />
- Declararea siturilor Natura 2000 nu inseamna protectie stricta, permite promovarea<br />
activitatilor de dezvoltare durabila care sa permita conservarea 8<br />
- Natura 2000 nu este un sistem de rezervatii naturale cu regim de conservare strict de<br />
unde toate activitatile umane sunt excluse. In unele cazuri, siturile pot include rezervatii<br />
naturale, insa majoritatea terenului va continua sa fie detinut in mod privat, tinta prioritara fiind<br />
aceea de a se asigura o gestiune durabila din punct de vedere economic, social si ecologic 9<br />
Cu toate acestea, in conformitate cu prevederile L. 49/2011 privind regimul ariilor naturale<br />
protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, in mod fortat, intreaga retea<br />
7 Atena Groza – consilier personal al Ministrului: prezentarea “Natura 2000” – site-ul oficial al WWF Romania<br />
– wwf.panda.org, Seminarul; “Oportunitati si constrangeri <strong>pentru</strong> companii”<br />
8 Erika Stanciu – coordonator national WWF Romania – site-ul oficial al WWF Romania – wwf.panda.org,<br />
Seminarul; “Oportunitati si constrangeri <strong>pentru</strong> companii”<br />
9 Memo on Commission strategy to protect Europe’s most important wildlife areas – frequently asked questions<br />
about Natura 2000: http://ec.europa.eu/environment/nature/info/pubs/docs/nat2000/2003_memo_natura.pdf<br />
26<br />
Hârtie reciclată
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
Natura 2000 este asimilata retelei de arii naturale protejate de interes national, capatand un statut strict<br />
de protectie, ce implica o serie intreaga de restrictii si ingradiri fata de comunitatile locale si initiativele<br />
acestora de implementare a unor proiecte punctuale de dezvoltare socio-economica.<br />
Pentru aria studiata a planului apare o suprapunere cu siturile Natura 2000:<br />
o ROSCI0085 Frumoasa, desemnat prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării<br />
durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor<br />
de importanŃă comunitară şi actualizat prin OM 2387/2011, ca parte integrantă a reŃelei<br />
ecologice europene Natura 2000 în România şi<br />
o ROSPA0043 Frumoasa, desemnat prin H.G. nr. 971 din 2011 <strong>pentru</strong> modificarea si<br />
completarea H.G. nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecŃie specială<br />
avifaunistică ca parte integrantă a reŃelei ecologice europene Natura 2000 în România<br />
ReŃeaua Natura 2000 în zona studiată: cu roşu – ROSCI; cu albastru – ROSPA; cu mov –<br />
suprapunere ROSCI/ROSPA; cerc albastru – zona Luncile Prigoanei<br />
In conformitate cu propunerea elaborată de grupul de lucru constituit <strong>pentru</strong> desemnarea siturilor<br />
Natura 2000 în România, a fost elaborată o hartă de relevanŃă a grupelor taxonomice ce urmează a fi<br />
ocrotite în cadrul ReŃelei Natura 2000 constituită la nivel naŃional.<br />
Hârtie reciclată<br />
27
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
Harta de relevanŃă a siturilor Natura 2000 în România pe grupe taxonomice<br />
(după, The implementation of the EU Nature Conservation Legislation in Romania", MMGA,<br />
Ameco, EVD project: PPA03/RM/7/5)<br />
Astfel <strong>pentru</strong> zona de implementare a planului relevanŃa primară <strong>pentru</strong> care s-au desemnat situri<br />
în cadrul ReŃelei Natura 2000 a fost conferită grupelor de avifaună şi insecte.<br />
Pentru zona Frumoasa, au fost evidenŃiate ca elemente criteriu probabile 10 <strong>pentru</strong> desemnarea<br />
siturilor Natura 2000, speciile aparŃinând grupelor taxonomice Mamiferelor (fără specii de chiroptere),<br />
10 Asupra unor termeni utilizaţi in relatie cu elementele criteriu ce au stat la baza desemnarii siturilor Natura<br />
2000:<br />
a. prezenţǎ discutabilǎ - exprimǎ în mod clar, neîncrederea faţǎ de menţionarea unor specii ca elemente<br />
criteriu ce au stat la baza desemnǎrii sitului, cunoscând în detaliu cerinţele ecologice ale acestora, date<br />
(publicate) de rǎspândire, relevanţa în sine <strong>pentru</strong> sit (a se vedea criteriile enunţate în Anexa III a<br />
Directivei 92/43 „Habitate”), sau atributele total neconcordante (Sit Pop., Coserv., Iz., Global, etc.)<br />
situate între ireal şi hilar, etc. In cazul habitatelor, situaţia este cu atât mai discutabilǎ cu cât nu existǎ o<br />
corelare între secţiunile (3.1. respectiv 4.1.) din cadrul formularului de desemnare a sitului, dar şi prin<br />
evaluarea şi compararea cu situaţia de la nivel naţional (vezi Doniţǎ & Colab. - Habitatele din<br />
România)...<br />
b. potenţial prezentǎ - reamintim cǎ întreaga documentare <strong>pentru</strong> desemnarea reţelei Natura 2000 s-a<br />
realizat pe baza prezenţei potenţiale (probabile) a unor specii la nivel naţional, în acest sens neexistând<br />
nici un fel de baze de date centralizatoare, estimǎri populaţionale, liste de specii complete sau<br />
alte instrumente tehnice care sǎ fi rǎspuns criteriilor de desemnare obiective enunţate în Anexa III a<br />
Directivei 92/43 „Habitate”. Deşi studiile de teren sumare realizate <strong>pentru</strong> documentare nu au relevat<br />
prezenţa unor elemente criteriu susceptibile de a fi impactate (populaţii semnificative, habitate de<br />
28<br />
Hârtie reciclată
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
Herpetofaună, Ichtiofaună, Insecte şi plante. Astfel, relevanŃa zonei a fost extinsă ulterior şi <strong>pentru</strong><br />
(multe) alte grupe taxonomice pe lângă insecte şi păsări.<br />
Discutii asupra unor date desprinse din Formularul standard de desemnare a sitului<br />
Habitatele naturale considerate ca existente în situl Frumoasa ocupă 80% din teritoriul sitului,<br />
încercându-se astfel alocarea unui grad de integritate şi naturalitate înalt.<br />
Realizând o corespondenŃǎ cu clasele de habitate din cadrul secŃiunii 4.1. Caracteristici generale<br />
ale sitului se observǎ o lipsǎ semnificativă de corelare.<br />
Tufişuri, tufărişuri<br />
Clase de habitate CORINE Clase de habitate Natura 2000<br />
3% 7%<br />
Pajişti naturale, stepe<br />
Clase de habitate CORINE Clase de habitate Natura 2000<br />
14% 6,12%<br />
Pǎduri de foioase<br />
Clase de habitate CORINE Clase de habitate Natura 2000<br />
9% 25,5%<br />
Pǎduri de conifere<br />
Clase de habitate CORINE Clase de habitate Natura 2000<br />
61% 40%<br />
Pǎduri de amestec<br />
Clase de habitate CORINE Clase de habitate Natura 2000<br />
9% 0%<br />
Habitate de pǎduri (pǎduri în tranziŃie)<br />
Clase de habitate CORINE Clase de habitate Natura 2000<br />
4% 0%<br />
Se observă că deşi siturile ROSCI/ROSPA Frumoasa se suprapun în mare parte, suprafeŃele<br />
acestora sunt sensibil diferite (ROSCI=137359 ha; ROSPA=130980 ha – diferenŃă de 5%),<br />
reprezentarea procentuală a claselor de habitate CORINE rămâne în mod oarecum surprinzător perfect<br />
superpozabilă.<br />
In ceea ce privesc specii criteriu (Buprestis splendens, Buxbaumia viridis), prezenŃa acestora<br />
este semnalatǎ prin indicele “V” ce semnaleazǎ o prezenŃǎ foarte rarǎ.<br />
interes conservativ, etc.), au fost propuse, urmând a fi asumate de beneficiar prin actele de reglementare<br />
de emis, acele mǎsuri maximale de diminuare a impactului, chiar şi <strong>pentru</strong> cazul în care prezenţa<br />
elementelor rǎmâne doar prezumatǎ. Este o mǎsurǎ ce raspunde unui principiu de bazǎ în protecţia<br />
mediului: precauţia in luarea deciziei.<br />
c. prezenţǎ improbabilǎ - reprezintǎ enunţul eufemistic şi politicos al unei situaţii neacceptabile, prin<br />
care informaţii false au servit ca şi criterii <strong>pentru</strong> fundamentarea unor situri Natura 2000. In cazul de<br />
faţǎ se face referire la elemente criteriu ce sunt în afara arealului geografic de rǎspândire, la altitudini<br />
diferite faţǎ de cele ale staţiunii, pe substrate geologice altele decât cele de pe amplasament, sau ce<br />
necesitǎ alte cerinţe ecologice, sau pur si simplu specii mentionate eronat.<br />
In consecinţǎ, chiar şi <strong>pentru</strong> persoane mai puţin avizate, considerǎm exacţi, conformi şi total justificaţi<br />
termenii utilizaţi, concluziile documentatiei rǎmânând astfel clar exprimate, în mǎsurǎ a oferi informaţii<br />
complete şi a asista procesul de decizie.<br />
Hârtie reciclată<br />
29
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
Considerǎm astfel cǎ în acest caz s-a fǎcut o confuzie prin care s-a încercat sublinierea statutului<br />
ştiinŃific de raritate; în acest caz însǎ atributele alocate <strong>pentru</strong> SituaŃia populaŃionalǎ, Conservare,<br />
Izolare şi Global, devin total opozabile.<br />
SituaŃia confuză de alocare a atributelor se răsfrânge asupra majorităŃii speciilor criteriu, <strong>pentru</strong><br />
care se alocă indicele „P” (sau chiar „P?”), ce marchează prezenŃa (probabilă a) speciei în cadrul sitului,<br />
în condiŃiile lipsei complete a datelor privind populaŃia. In aceste condiŃii atributele alocate <strong>pentru</strong><br />
SituaŃia populaŃionalǎ, Conservare, Izolare şi Global, devin incosistente.<br />
SituaŃia claselor de habitate, aşa cum reiese din CLC 2006 (2000) este prezentată sintetic în<br />
tabelele de mai jos. O comparare cu situaŃia prezentată în Formularele standard de desemnare a<br />
siturilor, ilustrează o lipsă clară de superpozabilitate.<br />
Cod. CLC(SCI Frumoasa) %<br />
112 Spatiu urban discontinuu si spatiu rural 0,08<br />
142 Zone de agrement 0,04<br />
211 Terenuri arabile neirigate 0,02<br />
231 Pasuni secundare 1,41<br />
242 Zone de culturi complexe 0,58<br />
243 Terenuri predominant agricole in amestec cu vegetatie 0,09<br />
311 Paduri de foioase 9,05<br />
312 Paduri de conifere 57,91<br />
313 Paduri mixte 8,90<br />
321 Pajisti naturale 13,87<br />
322 Vegetatie subalpina 3,07<br />
324 Zone de tranzitie cu arbusti (in general defrisate) 3,86<br />
511 Cursuri de apa 0,08<br />
512 Acumulari de apa 1,03<br />
Cod. CLC(SPA Frumoasa) %<br />
112 Spatiu urban discontinuu si spatiu rural 0,02<br />
142 Zone de agrement 0,04<br />
231 Pasuni secundare 1,16<br />
242 Zone de culturi complexe 0,35<br />
311 Paduri de foioase 8,92<br />
312 Paduri de conifere 58,68<br />
313 Paduri mixte 9,17<br />
321 Pajisti naturale 13,51<br />
322 Vegetatie subalpina 3,15<br />
324 Zone de tranzitie cu arbusti (in general defrisate) 3,86<br />
511 Cursuri de apa 0,05<br />
512 Acumulari de apa 1,08<br />
Hârtie reciclată<br />
30
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
Hârtie reciclată<br />
31
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
In concluzie din datele prezentate mai sus se pot desprinde urmǎtoarele concluzii:<br />
1. La nivelul siturilor Natura 2000 ce se suprapun în zona apare o incosistenŃǎ a datelor<br />
reflectatǎ de numeroasele inadvertenŃe, contradicŃii, aproximǎri, erori, etc.<br />
2. Stabilirea habitatelor, distribuŃia acestora, atributele legate de acestea rǎmân empiric<br />
stabilite în lipsa unor studii cel puŃin sumare de teren care sǎ reflecte realitatea.<br />
Raportul dintre diferitele reprezentǎri procentuale ale habitatelor în cuprinsul ROSCI<br />
sunt cel puŃin discutabile. Existǎ habitate a cǎror prezenŃǎ este improbabilǎ în zonǎ,<br />
eronat definite, sau a cǎror distribuŃie şi acoperire sunt incorect apreciate.<br />
3. Aprecierile asupra speciilor criteriu sunt în cel mai fericit caz aproximative. Apar specii<br />
a căror prezenŃă la nivelul sitului este discutabilă (Buprestis splendens, Cerambyx<br />
cerdo, Nymphalis vaualbum).<br />
4. Atributele asociate populaŃiilor criteriu sunt alocate empiric, o analizǎ atentǎ a acestora<br />
scoŃând la luminǎ inadvertenŃe şi ne-corelǎri.<br />
De altfel aspecte sesizate la nivelul acestui perimetru sunt simptomatice <strong>pentru</strong> întreaga reŃea<br />
Natura 2000 desemnate la nivelul României, fapt ce creazǎ o stare de împrejurǎri nepotrivitǎ scopurilor<br />
declarate ale acestui demers pan-european.<br />
Incercarea de trecere în regim de conservare a unor perimetre pe baza unor elemente construite<br />
empiric, aproximate, intuite, se situeazǎ într-un punct total opus criteriilor de desemnare a siturilor,<br />
reprezentând în bunǎ mǎsurǎ în fapt un demers fraudativ.<br />
Se impune astfel o reconsiderare consistentǎ a demersului de desemnare a sitului (siturilor) din<br />
zona Frumoasa, dar şi a celei mai mari pǎrŃi a siturilor desemnate la nivel naŃional.<br />
Astfel o incercare de raportare la elementele ce au stat la baza desemnarii siturilor Natura 2000<br />
<strong>pentru</strong> zona, ramane doar un exercitiu pur teoretic, lipsit de consistenta si relevanta, nefiind in masura a<br />
indica prin intermediul unui algoritm coerent, elemente la care sa se raporteze propunerea de plan<br />
prezentata.<br />
Studiul comunităŃilor ripariene sin zona de implementare a proiectului s-a realizat în baza unor<br />
protocoale standardizate, observaŃiile fiind ttrecute în formulare-tip.<br />
Pentru zonele investigate au fost puse în evidenŃă următoarele specii de plante:<br />
Abies alba<br />
Achillea millefolium<br />
Aegopodium podagraria<br />
Brachypodium sylvaticum<br />
Caltha palustris<br />
Equisetum arvense<br />
Fragaria vesca<br />
Luzula luzuloides<br />
Peucedanum officinale<br />
Picea abies<br />
Ranunculus ficaria<br />
Salix caprea<br />
Taraxacum officinale<br />
Trifolium repens<br />
Tusilago farfara<br />
Urtica dioica<br />
3.2. Impactul potenŃial al proiectului asupra elementelor criteriu<br />
Pentru speciile şi habitatele criteriu din zona, a fost realizată o evaluare primară în scopul stabilirii<br />
impactului potenŃial direct/indirect a proiectului propus prezentată sintetic în tabelul de mai jos, însoŃit de<br />
justificarea sumară în cazul în care acest impact a fost negat.<br />
Nr. Crt. Specie/habitat<br />
Impact<br />
potenŃial<br />
1. Callimorpha quadripunctaria Da<br />
2. Lycaena dispar Da<br />
Justificare<br />
Hârtie reciclată<br />
32
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
Nr. Crt.<br />
Hârtie reciclată<br />
Specie/habitat<br />
3. Pseudogaurotina excellens<br />
4. Euphydryas aurinia<br />
5. Nymphalis vau-album<br />
Impact<br />
potenŃial<br />
Nu<br />
Nu<br />
Nu<br />
6. Cordulegaster heros Da<br />
7. Pholidoptera transsylvanica Da<br />
8. Rosalia alpina<br />
9. Cerambyx cerdo<br />
Nu<br />
Nu<br />
Justificare<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
Specie localizată fătră a exista date certe, actuale,<br />
asupra localizării speciei la nivelul sitului<br />
PreferinŃele faŃă de habitat sunt diverse, în funcŃie<br />
de subspecie variind de la pajişti bogate în flori,<br />
liziere de păduri de foioase sau conifere pe substrat<br />
calcaros ori acid, pajişti umede şi zone mlăştinoase.<br />
În Europa Centrală (inclusiv în România), E. aurinia<br />
este o specie care necesită prezenŃa unui mozaic<br />
de habitate într-o formulă unică: grupări dense ale<br />
plantei gazdă care trebuie să fie situate în cuprinsul<br />
unor pajişti sărace în nutrienŃi. În plus, este<br />
necesară prezenŃa unui număr însemnat de plante<br />
nectarifere, apoi a unor zone deschise însorite care<br />
sunt potrivite <strong>pentru</strong> odihna masculilor. Un astfel de<br />
mozaic de microhabitate este întâlnit de exemplu în<br />
zonele păşunate în mod tradiŃional, unde fluturii<br />
frecventează locurile izolate care sunt mai rar<br />
vizitate de către ierbivore, sau în zonele exploatate<br />
în mod extensiv unde alternează pajiştile bogate în<br />
flori, zonele umede, fragmente de pădure şi păşuni<br />
In urma unor studii desfǎşurate în perioada 2008-<br />
2009, aceastǎ specie nu a fost regǎsitǎ în zona PN<br />
Apuseni, nefiind cunoscute datele pe baza cǎrora<br />
aceastǎ specie a fost consideratǎ criteriu <strong>pentru</strong><br />
desemnarea sitului ROSCI0002.<br />
Din zona de implementare a proiectului lipsesc<br />
habitatele potenŃiale favorabile <strong>pentru</strong> menŃinerea<br />
unei populaŃii.<br />
Specie cu prezenŃă incertă la nivelul României a<br />
cărei prezenŃăîn zonă necesită confirmare<br />
Este o specie xylofagă ce se dezvoltă cu precădere<br />
în lemnul crengilor groase de fag, utilizând mai rar<br />
alte specii de foioase.<br />
Apare de regulă în pădurile bătrâne, cu exemplare<br />
seculare.<br />
Specia nu a fost întâlnită în zona, iar proiectul nu<br />
presupune afectarea unor arborete, astfel încât un<br />
impact potenŃial este exclus.<br />
Este o specie răspândită din Vestul Europei şi până<br />
în Ucraina şi Turcia, arealul nordic ajungând până<br />
în Sudul łărilor Baltice. Se pare că lipseşte din<br />
Portugalia, însă apare în câteva populaŃii în Tunisia<br />
şi Maroc.<br />
Este o specie xylofagă ce se dezvoltă cu precădere<br />
33
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
Nr. Crt.<br />
Specie/habitat<br />
10. Buprestis splendens<br />
Impact<br />
potenŃial<br />
Nu<br />
Justificare<br />
în lemnul crengilor groase de cvercinee, însă se<br />
poate dezvolta şi în castan, nuc, carpen, ulm sau<br />
tei.<br />
Apare de regulă în pădurile bătrâne, cu exemplare<br />
seculare.<br />
Specia nu a fost întâlnită în zona, iar proiectul nu<br />
presupune afectarea unor arborete, astfel încât un<br />
impact potenŃial este exclus.<br />
Specie cu prezenŃă foarte rară (incertă) la nivelul<br />
României a cărei prezenŃăîn zonă necesită<br />
confirmare<br />
11. Cottus gobio Da<br />
12. Eudontomyzon danfordi Da<br />
13. Barbus meridionalis Da<br />
14. Campanula serrata Da<br />
15. Dicranum viride Da<br />
16. Drepanocladus vernicosus Da<br />
17. Buxbaumia viridis Nu Atât datele de răspândire, cât şi cerinŃele ecologice<br />
ale speciei, exclud posibilitatea unui impact<br />
potenŃial al proiectului asupra acesteia.<br />
18. Meesia longiseta Nu<br />
Descriere si identificare: Planta creşte în turbării,<br />
printre specii de Sphagnum, Drepanocladus şi<br />
Hamatocaulis. Speciile de Meesia se disting uşor<br />
de alte specii de muschi, prin dispunerea frunzelor<br />
în mai multe rânduri, mai mult sau mai puŃin<br />
regulate.<br />
Habitat: Meesia longistea creşte în turbării, printre<br />
speciile de Sphagnum, Drepanocladus şi<br />
Hamatocaulis.<br />
Distributie: În Europa se întâlneşte în Scandinavia,<br />
Alpi şi Europa Centrală.<br />
DistribuŃie în România: între Arinieş şi Băile Borşa,<br />
MunŃii Rodnei, Corongiş, Ineu, Lacul Lala, Turbăria<br />
Coşna, MunŃii łarcu, Muntele Bistricioara, Băile<br />
Sărate – Turda, CăpâlniŃa, Tinovul Mohoş, Muntele<br />
Tomnatec, MunŃii Călimani, între Muntele Blana şi<br />
Muntele Nucet, MunŃii Făgăraş, circul glaciar Bâlea,<br />
valea Arpaşului, MunŃii Cibinului, Muma, Măgura,<br />
Prejba, Nocrich, MunŃii Retezat, Tăul Judele, Lacul<br />
Galeşu.<br />
Populatia: Specie rară, probabil extincta. Nu am<br />
mai fost regăsită de foarte mult timp.<br />
Ecologie: Specie turficolă. Planta este strict legată<br />
Hârtie reciclată<br />
34
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
Nr. Crt.<br />
Specie/habitat<br />
Impact<br />
potenŃial<br />
Justificare<br />
de habitatul în care creşte, mlaştina de turbă.<br />
AmeninŃări: La nivel european şi pe teritoriul<br />
României, principala ameninŃare este reprezentată<br />
de desecarea mlaştinilor de turbă, folosirea unei<br />
tehnologii moderne la scoaterea lemnului din<br />
pădure, etc.<br />
Atât datele de răspândire, cât şi cerinŃele ecologice<br />
ale speciei, exclud posibilitatea unui impact<br />
potenŃial al proiectului asupra acesteia.<br />
19. Tozzia carpathica Nu Atât datele de răspândire, cât şi cerinŃele ecologice<br />
ale speciei, exclud posibilitatea unui impact<br />
potenŃial al proiectului asupra acesteia.<br />
20. Bombina variegata Da<br />
21. Triturus cristatus Da<br />
22. Canis lupus Da<br />
23. Lynx lynx Da<br />
24. Lutra lutra Da<br />
25. Ursus arctos Da<br />
26. Aegolius funereus Da<br />
27. Bonasa bonasia Da<br />
28. Caprimulgus europaeus Da<br />
29. Dendrocopos leucotos Da<br />
30. Dryocopus martius Da<br />
31. Ficedula albicollis Da<br />
32. Ficedula parva Da<br />
33. Glaucidium passerinum Da<br />
34. Picoides tridactylus Da<br />
35. Strix uralensis Da<br />
36. Tetrao urogallus Da<br />
37. 4060 Tufărişuri alpine şi<br />
Habitat prezent în etajul alpin/subalpin<br />
Nu<br />
boreale<br />
38. 4080 Tufarisuri subarctice<br />
Habitat prezent în etajul alpin/subalpin<br />
Nu<br />
de Salix spp.<br />
39. 4070 Tufarisuri de jneapan<br />
Habitat prezent în etajul alpin/subalpin<br />
(Pinus mugo) cu<br />
Rhododendron hirsutum Nu<br />
(Mugo-<br />
Rhododendretum hirsuti)<br />
40. 6150 Pajisti alpine si<br />
Habitat prezent în etajul alpin/subalpin<br />
boreale pe substrat<br />
Nu<br />
silicios<br />
41. 6170 Pajisti alpine si<br />
Habitat prezent în etajul alpin/subalpin<br />
subalpine pe substrat<br />
Nu<br />
calcaros<br />
42. 6230 Pajisti montane cu Nu Habitat prezent în etajul alpin/subalpin<br />
Hârtie reciclată<br />
35
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
Nr. Crt.<br />
Specie/habitat<br />
Nardus, cu mare<br />
diversitate de specii,<br />
dezvoltate pe<br />
substraturi silicioase în<br />
Europa continentală<br />
43. 6430 Comunitati de liziera<br />
higrofile cu<br />
ierburi înalte de la câmpie si<br />
din etajul<br />
montan pâna în cel alpin<br />
44. 6520 Pajişti/FâneŃe<br />
montane<br />
45. 6510 Pajisti alpine si<br />
boreale pe substrat<br />
Silicios<br />
Impact<br />
potenŃial<br />
Da<br />
Da<br />
Nu<br />
Justificare<br />
Cu toate cǎ se admite prezenŃa potenŃialǎ a unor<br />
perimetre acoperite de acest tip de habitat, în baza<br />
studiilor realizate, atributelede definire a acestui<br />
habitat nu au fost întrunite la nivelul perimetrelor<br />
afectate de proiect.<br />
Cu toate acestea admitem prezenŃa potenŃialǎ în<br />
zone limitrofe, ce ar putea astfel fi influenŃate<br />
indirect, drept <strong>pentru</strong> care alocǎm indicele de<br />
relevanŃǎ 1.<br />
Cu toate cǎ se admite prezenŃa potenŃialǎ a unor<br />
perimetre acoperite de acest tip de habitat, în baza<br />
studiilor realizate, atributelede definire a acestui<br />
habitat nu au fost întrunite la nivelul perimetrelor<br />
afectate de proiect.<br />
Cu toate acestea admitem prezenŃa potenŃialǎ în<br />
zone limitrofe, ce ar putea astfel fi influenŃate<br />
indirect, drept <strong>pentru</strong> care alocǎm indicele de<br />
relevanŃǎ 1.<br />
Habitat prezent în etajul alpin/subalpin<br />
46. 91V0 Păduri de fag dacice Da Cu toate cǎ se admite prezenŃa potenŃialǎ a unor<br />
perimetre acoperite de acest tip de habitat, în baza<br />
studiilor realizate, atributelede definire a acestui<br />
habitat nu au fost întrunite la nivelul perimetrelor<br />
afectate de proiect.<br />
Cu toate acestea admitem prezenŃa potenŃialǎ în<br />
zone limitrofe, ce ar putea astfel fi influenŃate<br />
indirect, drept <strong>pentru</strong> care alocǎm indicele de<br />
relevanŃǎ 1.<br />
47. 9110 Păduri de fag de tip<br />
Luzulo-Fagetum<br />
48. 9420 Paduri de Larix<br />
decidua si/sau Pinus<br />
Da<br />
Nu<br />
Cu toate cǎ se admite prezenŃa potenŃialǎ a unor<br />
perimetre acoperite de acest tip de habitat, în baza<br />
studiilor realizate, atributelede definire a acestui<br />
habitat nu au fost întrunite la nivelul perimetrelor<br />
afectate de proiect.<br />
Cu toate acestea admitem prezenŃa potenŃialǎ în<br />
zone limitrofe, ce ar putea astfel fi influenŃate<br />
indirect, drept <strong>pentru</strong> care alocǎm indicele de<br />
relevanŃǎ 1.<br />
In zonă nu se regăsesc speciile edificatoare<br />
Hârtie reciclată<br />
36
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
Nr. Crt.<br />
Specie/habitat<br />
cembra<br />
49. 9410 Paduri acidofile<br />
montane cu Picea abies<br />
(Vaccinio-Piceetea)<br />
50. 91E0 Paduri aluviale cu<br />
Alnus glutinosa si<br />
Fraxinus excelsior (Alno-<br />
Padion, Alnion incanae,<br />
Salicion albae)<br />
51. 7110 Mlastini active<br />
bombate/ridicate în zona<br />
centrala<br />
52. 6410 Pajişti cu Molinia pe<br />
soluri calcaroase, turboase<br />
sau argiloase (Molinion<br />
caeruleae)<br />
53. 40A0* Tufărişuri<br />
subcontinentale peripanonice<br />
54. 8220 Pante stâncoase<br />
silicioase cu vegetatie<br />
chasmofitica<br />
55. 9130 Păduri de fag de tip<br />
Asperulo-Fagetum<br />
Impact<br />
potenŃial<br />
Nu<br />
Da<br />
Nu<br />
Nu<br />
Nu<br />
Nu<br />
Da<br />
Justificare<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
In zonă nu se regăsesc speciile edificatoare<br />
Cu toate cǎ se admite prezenŃa potenŃialǎ a unor<br />
perimetre acoperite de acest tip de habitat, în baza<br />
studiilor realizate, atributelede definire a acestui<br />
habitat nu au fost întrunite la nivelul perimetrelor<br />
afectate de proiect.<br />
Cu toate acestea admitem prezenŃa potenŃialǎ în<br />
zone limitrofe, ce ar putea astfel fi influenŃate<br />
indirect, drept <strong>pentru</strong> care alocǎm indicele de<br />
relevanŃǎ 1.<br />
In zonă nu se regăsesc speciile edificatoare şi nu<br />
sunt întrunite condiŃiile topo-climatice<br />
Nu sunt întrunite condiŃiile ecologice de bază <strong>pentru</strong><br />
acest tip de habitat (condiŃii geologice şi<br />
pedologice).<br />
In zonă nu se regăsesc speciile edificatoare şi nu<br />
sunt întrunite condiŃiile topo-climatice<br />
In zonă nu se regăsesc speciile edificatoare şi nu<br />
sunt întrunite condiŃiile topo-climatice; Habitat<br />
prezent în etajul alpin/subalpin<br />
Cu toate cǎ se admite prezenŃa potenŃialǎ a unor<br />
perimetre acoperite de acest tip de habitat, în baza<br />
studiilor realizate, atributelede definire a acestui<br />
habitat nu au fost întrunite la nivelul perimetrelor<br />
afectate de proiect.<br />
Cu toate acestea admitem prezenŃa potenŃialǎ în<br />
zone limitrofe, ce ar putea astfel fi influenŃate<br />
indirect, drept <strong>pentru</strong> care alocǎm indicele de<br />
relevanŃǎ 1.<br />
Pentru speciile/habitatele de interes conservativ asupra cărora s-a stabilit existenŃa unui<br />
impact potenŃial al proiectului s-a realizat o analiză detaliată, însoŃită de măsuri de diminuare a<br />
impactului.<br />
Pentru fiecare specie/habitat s-a alocat o notă de relevanŃă <strong>pentru</strong> a se putea stabili o<br />
valoare globală a indicelui de impactare.<br />
Notele de relevanŃă au fost stabilite după cum urmează:<br />
- 0 - proiectul nu generează nici un fel de impact asupra speciei/habitatului respectiv;<br />
- 1 - proiectul generează un impact scăzut asupra speciei/habitatului respectiv, manifest cu<br />
precădere prin efecte indirecte;<br />
Hârtie reciclată<br />
37
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
- 2 - proiectul generează un impact limitat asupra speciei/habitatului respectiv;<br />
- 3 - proiectul generează un impact asupra speciei/habitatului respectiv, însă acesta este<br />
reversibil chiar şi în lipsa unor măsuri de reconstrucŃie ecologică;<br />
- 4 - proiectul generează impact asupra speciei/habitatului respectiv, însă sunt prevăzute<br />
măsuri de reconstrucŃie ecologică;<br />
- 5 - proiectul generează un impact considerabil şi ireversibil asupra speciei/habitatului<br />
respectiv.<br />
Callimorpha quadripunctaria<br />
Este o specie de fluture cu activitate nocturnă, care poate fi însă întâlnită şi în perioadele<br />
crepusculare. Deranjată, zboară activ pe timpul zilei, prezenŃa acesteia fiind evidenŃiată de coloritul său<br />
puternic contrastant.<br />
Este o specie foarte comună în România ce apare din zonele de câmpie şi până în zona montană<br />
superioară. De asemenea, la nivel european prezenŃa acestei specii este foarte comună. Includerea<br />
acestei specii în anexa Directivei Habitate se datorează încercării de protecŃie a unei subspecii<br />
endemice din Grecia (Insula Rhodos) C. q. rhodosensis, fiind propusă astfel ca specie prioritară <strong>pentru</strong><br />
conservare, dintr-o eroare, nu doar taxonul infraspecific, ci specia nominală.<br />
Specia se întâlneşte în zona pădurilor de foioase. Preferă habitatele mezofile, lizierele pădurilor,<br />
poienile, desişurile de arbuşti, povârnişurile cu vegetaŃie abundentă.<br />
Specie monogoneutică (prezinta o singura generaŃie pe an). AdulŃii zboară în decursul perioadei<br />
iulie-august. Se hrănesc pe inflorescenŃele diferitelor specii de plante. Iernează în stadiul de larvă. In<br />
primăvara următoare (aprilie-mai) omizile (polifage) pot fi observate pe patlagina (Plantago sp.), trifoi<br />
(Trifolium sp.), stejar (Quercus sp.), fag (Fagus sylvatica), urzică (Urtica sp.) şi alte specii de plante,<br />
hrănindu-se cu frunzele acestora. Larvele se împupează la suprafaŃa solului.<br />
Conform evaluării realizate la nivel naŃional, această specie nu este periclitată, populaŃiile<br />
rămânând numeroase (puternice) şi bine reprezentate.<br />
Harta distribuŃiei la nivel naŃional prezentată în, prezintă distribuŃia probabilă a acestei specii pe<br />
baza suprapunerii datelor de colectare cu habitatele potenŃiale ale speciei.<br />
DistribuŃia speciei Callimorpha quadripunctaria la nivel naŃional<br />
(după, MihuŃ, S., Dincă, V., E. (2006): "Important Areas for Butterflies - The implementation of EU Nature Conservation<br />
Legislation in Romania", Final Report, Bureau Waardenburg bv. & CFMCB)<br />
PrezenŃa speciei la nivelul siturilor rămâne (cea de a doua specie de lepidopter ca prezenŃă după<br />
Lycaena dispar), la nivelul tuturor celor 5 regiuni biogeografice ale României, într-un mozaic complex de<br />
habitate.<br />
Alte localităŃi: răspândire largă, naŃională, specie comună.<br />
Hârtie reciclată<br />
38
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
Specia mai este menŃionată şi din alte localităŃi din România, unele în afara reŃelei Natura 2000,<br />
altele incluse în reŃeaua Natura 2000, fără însă ca specia să fie menŃionată printre speciile criteriu de<br />
desemnare (poulaŃii probabil nesemnificative).<br />
Conform situaŃiei prezenŃei speciei în cadrul celor 33 de SCI propuse, procentul de răspândire al<br />
speciei depăşeşte 5 % (5,85%) din teritoriul naŃional. Deşi în ciuda plasticităŃii ecologice mari, specia nu<br />
este prezentă în toate habitatele potenŃiale din cadrul siturilor propuse, aceasta apare cu siguranŃă întrun<br />
număr mare de SCI-uri, chiar dacă aceasta nu a fost identificată ca fiind o specie criteriu, apărând în<br />
mod frecvent şi în afara perimetrelor protejate, fiind semnalată chiar din interiorul unor aglomeraŃii<br />
urbane.<br />
Astfel, în conformitate cu prevederile art.4 a Directivei 92/43 „Habitate”, în cazul în care apar<br />
specii ce ocupă teritorii vaste ce ocupă mai bine de 5% din teritoriul naŃional Statele Membre pot solicita<br />
aplicaea mai flexibilă a porevederilor referitoare la conservarea speciei în cauză, având în acelaşi timp<br />
sarcina de a identifica acele situri din cadrul ariilor naturale de răspândire care prezintă elementele<br />
fizice şi biologice esenŃiale <strong>pentru</strong> viaŃa şi reproducerea lor.<br />
Atributele asociate speciei<br />
Conform definirii atributelor populaŃiile cele mai importante ale speciei sunt estimate a se regăsi în<br />
ROSCI0123 MunŃii Măcinului (indice „A”), urmate de populaŃiile din 18 situri cu indice „B”, respectiv 8<br />
situri cu indice „C”, 3 situri cu indice „D” şi 2 situri unde este semnalată prezenŃa fără a se face o<br />
estimare populaŃională.<br />
Măsuri de diminuare a impactului specifice<br />
- îndepărtarea vegetaŃiei ierboase înainte de decopertare, prin cosire manuală (cu coasa) şi<br />
îndepărtarea materialului vegetal (transportul) pe suprafeŃe din imediata proximitate în<br />
scopul îndepărtării larvelor. AcŃiunea se va realiza în cazul în care programul de lucrări se<br />
va desfăşura în perioada aprilie-mai, respectiv august-setembrie ce se suprapune cu<br />
perioada de dezvoltare larvară<br />
Procedura: Terenurile ce urmează a fi supuse unor impacte se vor delimita (marcare cu benzi din<br />
plastic); în perioade lipsite de precipitaŃii (vreme uscată) se va cosi vegetaŃia manual (cu coasa), fânul<br />
lăsându-se la uscat pe o perioadă de 1-2 zile; materialul vegetal se va transporta în afara perimetrului<br />
cosit, în zone din imediata proximitate. Pentru evitarea imigrării larvelor în terenul cosit (dar şi a altor<br />
specii de nevertebrate, etc.) terenul se va desŃeleni prin săpare manuală sau mecanizată superficială,<br />
vegetaŃia fiind lăsată a se usca o perioadă de 4-7 zile; după această perioadă se va putea interveni pe<br />
terenurile astfel pregătite, imactul asupra speciilor fiind astfel minimizat; la terminarea lucrărilor,<br />
terenurile vor fi readuse la starea iniŃială prin copertare cu sol vegetal şi favorizarea instalării succesiunii<br />
de vegetaŃie naturală, prin transportul şi împrăştierea pe suprafeŃele în cauză de material vegetal (fân<br />
cosit târziu) din imediata proximitate în strat de 8-12 cm.<br />
Concluzii<br />
Callimorpha quadripunctaria este o specie comună, răspândită în cea mai mare parte a<br />
României, prezentă chiar şi în interiorul aglomerărilor urbane, fapt ce a condus la utilizarea acesteia ca<br />
specie umbrelă, respectiv <strong>pentru</strong> întărirea (întregirea) statutului de protecŃie al unor situri.<br />
Cu toate acestea răspândirea largă a acesteia, prezenŃa în situri ce însumează peste 5% din<br />
teritoriul naŃional conduce la aplicarea art. 4 al Directivei 92/43 „Habitate” prin care se poate solicita<br />
aplicarea mai flexibilă a normelor de conservare. De asemenea, este necesară identificarea acelor situri<br />
din cadrul ariilor naturale de răspândire care prezintă elementele fizice şi biologice esenŃiale <strong>pentru</strong><br />
viaŃa şi reproducerea lor.<br />
łinând cont de:<br />
- mărimea populaŃiei la nivel naŃional<br />
- răspândirea laxă la nivelul unui număr mare de habitate potenŃiale din zona<br />
- lipsa unor perimetre extinse de habitate cu valoare semnificativă <strong>pentru</strong> această specie<br />
(nişă trofică, nişă ecologică) în zona de implementare a proiectului propus<br />
39<br />
Hârtie reciclată
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
- lipsa impactului direct ci doar a unui impact indirect însă extrem de limitat<br />
- reversibilitatea impactului cauzat de lucrări<br />
- afectarea permanentă (ireversibilă) extrem de limitată a unor habitate potenŃiale (suprafeŃe<br />
de teren ocupate)<br />
, considerăm că impactul acestui proiect asupra speciei Callimorpha quadripunctaria rămâne<br />
extrem de redus, manifest cu precădere prin efecte indirecte de afectare limitată a unor suprafeŃe de<br />
habitat potenŃial, corespunzând notei de impactare 1.<br />
Lycaena dispar<br />
Este o specie ce preferă zonele umede şi pajiştile higrofile cu ierburi înalte din proximitatea<br />
cursurilor de ape, a malurilor de lacuri sau din preajma digurilor sau canalelor. Se întâlneşte cu<br />
precădere în alianŃele de vegetaŃie Phragmition, Magnocaricion şi în pajiştile din cadrul alianŃelor<br />
Agropyro-Rumicion crispi sau Lolio-Potentillion anserinae.<br />
Apare de asemenea în pajişti abandonate, seminaturale utilizate tradiŃional (în special prin<br />
păşunat sporadic cu ungulate mari).<br />
In zonele mai joase, specia poate avea două generaŃii pe an, însă Ńinând cont de condiŃiile ecoclimatice<br />
ale sitului, această specie dezvoltă o singură generaŃia anuală, adulŃii apărând în perioada<br />
iunie-iulie.<br />
Larvele se hrănesc cu Rumex hydrolaphatum, R. aquaticus, R. crispus, R., obtusifolius; iernează<br />
în sdadiul de larvă, ce se hrăneşte în perioada iulie (august) – iunie.<br />
In România este reprezentată prin subspecia L. d. rutila ce apare destul de frecvent, chiar şi în<br />
zone cu habitate reduse ca extindere (sub 30ha), demonstrând existenŃa unei metapopulaŃii stabile<br />
funŃionale cel puŃin la nivel regional.<br />
La nivel naŃional este considerată a fi o specie vulnerabilă, însă statutul acesteia variază regional<br />
de la critic periclitată şi până la ne-afectată.<br />
Harta distribuŃiei la nivel naŃional prezentată mai jos, prezintă distribuŃia probabilă a acestei specii<br />
pe baza suprapunerii datelor de colectare cu habitatele potenŃiale ale speciei.<br />
DistribuŃia speciei Lycaena dispar la nivel naŃional<br />
(după, MihuŃ, S., Dincă, V., E. (2006): "Important Areas for Butterflies - The implementation of EU Nature<br />
Conservation Legislation in Romania", Final Report, Bureau Waardenburg bv. & CFMCB)<br />
Deşi există habitate cu potenŃial favorabil în zona de implementare a proiectului, în zonă nu au<br />
fost identificate exemplara aparŃinând acestei specii şi este probabil ca o populaŃie stabilă aparŃinând<br />
acestei specii să lipsească din zona de implementare a proiectului.<br />
Lycaena dispar este specia cel mai larg menŃionată în prounerile de desemnare a siturilor Natura<br />
2000, fiind probabilă menŃionarea acesteia pe baza unor date intuitive, legate de prezenŃa habitatelor<br />
Hârtie reciclată<br />
40
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
potenŃiale. Este de remarcat astfel calificarea acestei specii ca una de tip „umbrelă” ce a participat la<br />
întărirea statutului de protecŃie şi desemnarea unor astfel de arii.<br />
Conform situaŃiei prezenŃei speciei în cadrul SCI propuse, procentul de răspândire al speciei<br />
depăşeşte cu mult pragul de 5 % (8,4%) din teritoriul naŃional.<br />
Astfel, în conformitate cu prevederile art.4 a Directivei 92/43 „Habitate”, în cazul în care apar<br />
specii ce ocupă teritorii vaste ce ocupă mai bine de 5% din teritoriul naŃional Statele Membre pot solicita<br />
aplicaea mai flexibilă a porevederilor referitoare la conservarea speciei în cauză, având în acelaşi timp<br />
sarcina de a identifica acele situri din cadrul ariilor naturale de răspândire care prezintă elementele<br />
fizice şi biologice esenŃiale <strong>pentru</strong> viaŃa şi reproducerea lor.<br />
In lipsa unui sistem de baze de date naŃionale de referinŃă asupra răspândirii speciilor, sarcina de<br />
a identifica astfel de situri rămâne iluzorie, astfel că cel puŃin <strong>pentru</strong> această specie trebuie analizate<br />
îndeaproape: răspândirea la nivel naŃional, reprezentativitatea <strong>pentru</strong> fiecare Regiune Biogeografică,<br />
optimul sinecologic. Ulterior, în urma unei analize aprofundate se va identifica acea reŃea de arii<br />
protejate în cadrul căreia protecŃia acestei specii să fie eficientă, efectivă şi reală.<br />
Concluzii<br />
In prezent specia beneficiază de protecŃie într-un număr mare de SCI-uri, însumând mult peste<br />
2.000.000 ha Specia devine astfel bine conservată, pe teritorii extinse, fapt ce trebuie însă privit cu<br />
precauŃie, date fiind prevederile Directivei 92/43 CEE „Habitate”, dar şi datele insuficient fundamentate<br />
prin care să se poată identifica populaŃiile cu valoarea cea mai mare din punct de vedere conservativ.<br />
Măsuri de diminuare a impactului specifice<br />
- îndepărtarea vegetaŃiei ierboase înainte de decopertare, prin cosire manuală (cu coasa) şi<br />
îndepărtarea materialului vegetal (transportul) pe suprafeŃe din imediata proximitate în<br />
scopul îndepărtării larvelor. AcŃiunea se va realiza indiferent de perioada în care sunt<br />
planificate lucrările.<br />
Procedura: Terenurile ce urmează a fi supuse unor impacte se vor delimita (marcare cu benzi din<br />
plastic); în perioade lipsite de precipitaŃii (vreme uscată) se va cosi vegetaŃia manual (cu coasa), fânul<br />
lăsându-se la uscat pe o perioadă de 1-2 zile; materialul vegetal se va transporta în afara perimetrului<br />
cosit, în zone din imediata proximitate. Pentru evitarea imigrării larvelor în terenul cosit (dar şi a altor<br />
specii de nevertebrate, etc.) terenul se va desŃeleni prin săpare manuală sau mecanizată superficială,<br />
vegetaŃia fiind lăsată a se usca o perioadă de 4-7 zile; după această perioadă se va putea interveni pe<br />
terenurile astfel pregătite, imactul asupra speciilor fiind astfel minimizat; la terminarea lucrărilor,<br />
terenurile vor fi readuse la starea iniŃială prin copertare cu sol vegetal şi favorizarea instalării succesiunii<br />
de vegetaŃie naturală, prin transportul şi împrăştierea pe suprafeŃele în cauză de material vegetal (fân<br />
cosit târziu) din imediata proximitate în strat de 8-12 cm.<br />
Concluzii<br />
Lycaena dispar este o specie larg răspândită în România şi extrem de prezentă la niv elul siturilor<br />
Natura 2000 desemnate, fapt ce a condus la utilizarea acesteia ca specie umbrelă, respectiv <strong>pentru</strong><br />
întărirea (întregirea) statutului de protecŃie al unor situri.<br />
Cu toate acestea răspândirea largă a acesteia, prezenŃa în situri ce însumează peste 5% din<br />
teritoriul naŃional conduce la aplicarea art. 4 al Directivei 92/43 „Habitate” prin care se poate solicita<br />
aplicarea mai flexibilă a normelor de conservare. De asemenea, este necesară identificarea acelor situri<br />
din cadrul ariilor naturale de răspândire care prezintă elementele fizice şi biologice esenŃiale <strong>pentru</strong><br />
viaŃa şi reproducerea lor.<br />
łinând cont de:<br />
- mărimea populaŃiei la nivel naŃional<br />
- lipsa unor perimetre extinse de habitate cu valoare semnificativă <strong>pentru</strong> această specie<br />
(nişă trofică, nişă ecologică) în zona de implementare a proiectului propus<br />
- lipsa impactului direct ci doar a unui impact indirect însă extrem de limitat<br />
- reversibilitatea impactului cauzat de lucrări<br />
41<br />
Hârtie reciclată
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
- afectarea permanentă (ireversibilă) extrem de limitată a unor habitate potenŃiale (suprafeŃe<br />
de teren ocupate)<br />
, considerăm că impactul acestui proiect asupra speciei Lycaena dispar rămâne extrem de redus,<br />
manifest cu precădere prin efecte indirecte de afectare limitată a unor suprafeŃe de habitat potenŃial,<br />
corespunzând notei de impactare 1.<br />
Pseudogaurotina excellens<br />
Este o specie de coleopter (Cerambycidae/Lepturinae) oligofagă, fiind legată strict de<br />
specia Lonicera nigra şi Lonicera tatarica.<br />
Răspânduirea speciei la nivelul României nu este pe deplin cunoscută, fiind însă semnalată<br />
din 4 situri Natura 2000.<br />
In zona de implementare a proiectului, nu au fost identificate habitate favorabile <strong>pentru</strong><br />
această specie, sursa trofică larvară lipsind (Lonicera sp.)<br />
Măsuri de diminuare a impactului specifice<br />
- Este o specie relativ mobilă, în stadiul de adult, însă legătura strânsă cu lanta gazdă<br />
Lonicera sp. Perimetrele ce urmează a fi afectate de acŃiuni ale proiectului, vor fi atent<br />
studiate în vederea identificării eventualelor tufe aparŃinând speciei Lonicera sp.<br />
Eventualele astfel de tufe vor fi transplantate în habitate din imediata proximitate.<br />
Procedura: Terenurile ce urmează a fi supuse unor impacte se vor cerceta amănunŃit în scopul<br />
identificării unor specii aparŃinând genului Lonicera. Această acŃiune se poate desfăşura cu maximum<br />
de operativitate în perioada de înflorire a speciei, când prezenŃa tufelor este marcată în mod evident,<br />
acŃiunea putându-se realiza rapid chiar şi prin observarea din autovehicul. Tufele prezente vor fi<br />
marcate şi eidenŃiate cu bandă de plastic; în cazul în care acestea se vor găsi în zona de impact direct,<br />
acestea vor fi relocate în habitate similare din imediata proximitate.<br />
Concluzii<br />
łinând cont de:<br />
- prezenŃa probabilă la nivelul zonei studiate a unor populaŃii (limitate ca semnificaŃie);<br />
- lipsa impactului direct ci doar a unui impact indirect însă extrem de limitat asupra unor<br />
habitate cu potenŃial favorabil<br />
- reversibilitatea impactului cauzat de lucrări<br />
- afectarea limitată însă reversibilă a unor habitate potenŃiale şi a surselor trofice<br />
, considerăm că impactul acestui proiect asupra speciei Pseudogaurotinia excellens rămâne<br />
improbabil, rǎmânând în plus de certificat prezenŃa acestei specii la nivelul, respectiv la nivelul<br />
perimetrului de implementare a proiectului, drept <strong>pentru</strong> care alocǎm o notǎ de impactare nulǎ 0.<br />
Euphydryas aurinia<br />
PreferinŃele faŃă de habitat sunt diverse, în funcŃie de subspecie variind de la pajişti bogate în flori,<br />
liziere de păduri de foioase sau conifere pe substrat calcaros ori acid, pajişti umede şi zone<br />
mlăştinoase.<br />
În Europa Centrală (inclusiv în România), E. aurinia este o specie care necesită prezenŃa unui<br />
mozaic de habitate într-o formulă unică: grupări dense ale plantei gazdă care trebuie să fie situate în<br />
cuprinsul unor pajişti sărace în nutrienŃi. În plus, este necesară prezenŃa unui număr însemnat de plante<br />
nectarifere, apoi a unor zone deschise însorite care sunt potrivite <strong>pentru</strong> odihna masculilor. Un astfel de<br />
mozaic de microhabitate este întâlnit de exemplu în zonele păşunate în mod tradiŃional, unde fluturii<br />
frecventează locurile izolate care sunt mai rar vizitate de către ierbivore, sau în zonele exploatate în<br />
mod extensiv unde alternează pajiştile bogate în flori, zonele umede, fragmente de pădure şi păşuni<br />
In urma unor studii desfǎşurate în perioada 2008-2009, aceastǎ specie nu a fost regǎsitǎ în zona,<br />
nefiind cunoscute datele pe baza cǎrora aceastǎ specie a fost consideratǎ criteriu <strong>pentru</strong> desemnarea<br />
sitului.<br />
42<br />
Hârtie reciclată
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
Din zona de implementare a proiectului lipsesc habitatele potenŃiale favorabile <strong>pentru</strong> menŃinerea<br />
unei populaŃii.<br />
DistribuŃia speciei Euphydryas maturna la nivel naŃional<br />
(după, MihuŃ, S., Dincă, V., E. (2006): "Important Areas for Butterflies - The implementation of EU Nature<br />
Conservation Legislation in Romania", Final Report, Bureau Waardenburg bv. & CFMCB)<br />
Măsuri de diminuare a impactului specifice<br />
- Este o specie mobilă, în stadiul de adult, însă legătura strânsă cu lanta gazdă Fraxinus<br />
excelsior. Simpla prezenŃă a frasinului în habitat însă nu garantează prezenŃa speciei<br />
Euphydryas maturna. Aceasta se instalează doar acolo unde există frăsinete tinere, în<br />
permanenŃă tăiate (tăieri în scaun) ce odrăslesc continuu şi îşi păstrează coroana la<br />
înălŃimi reduse. Perimetrele ce urmează a fi afectate de acŃiuni ale proiectului, vor fi atent<br />
studiate în vederea identificării eventualelor habitate favorabile în care apare şi frasinul.<br />
Eventualele astfel de habitate vor fi atent monitorizate în scopul evidenŃierii prezenŃei unei<br />
eventuale populaŃii a speciei Euphydryas maturna. IntervenŃiile în habitat se vor realiza doar<br />
în perioada rece, între lunile septembrie şi martie, când această specie este în diapauză.<br />
Afectarea unor exemplare de frasin va fi compensată prin plantarea unui număr similar de<br />
puieŃi ce vor fi supuşi unui management continuu, prin tăieri în scaun şi menŃinerea unei<br />
vegetaŃii proximale bogate în specii ierboase şi arbustive.<br />
Concluzii<br />
łinând cont de:<br />
- prezenŃa improbabilă la nivelul zonei studiate a unor populaŃii (limitate ca semnificaŃie);<br />
- lipsa speciei gazdă (Fraxinus excelsior) în faciesul favorabil dezvoltării acestei specii<br />
- lipsa impactului direct ci doar a unui impact indirect însă extrem de limitat asupra unor<br />
habitate cu potenŃial favorabil<br />
- reversibilitatea impactului cauzat de lucrări<br />
- afectarea limitată însă reversibilă a unor habitate potenŃiale şi a surselor trofice<br />
, considerăm că impactul acestui proiect asupra speciei Euphydryas maturna rămâne<br />
improbabil, rǎmânând în plus de certificat prezenŃa acestei specii la nivelul sitului, respectiv la nivelul<br />
perimetrului de implementare a proiectului, drept <strong>pentru</strong> care alocǎm o notǎ de impactare nulǎ 0.<br />
Cordulegaster heros<br />
Este o specie endemică <strong>pentru</strong> sud-estul Europei, prezentă în Austria, Ungaria, ElveŃia, CroaŃia,<br />
Serbia, <strong>Alba</strong>nia, Bulgaria şi Grecia. In România, specia a fost semnalată cu certitudine doar din Banat şi<br />
Valea Cernei. Caracterele similare cu cele ale speciei Cordulegaster boltonii pot genera unele confuzii<br />
inclusiv asupra răspândirii acestor specii la nivelul Ńării (C. boltonii a fost semnalată din mai multe<br />
localităŃi din lungul Arcului Carpatic).<br />
Hârtie reciclată<br />
43
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
PrezenŃa speciei la nivelul ROSCI<br />
(după BIMS)<br />
Măsuri de diminuare a impactului specifice<br />
- îndepărtarea vegetaŃiei ierboase din zona malurilor înainte de eventualele intervenŃii, prin<br />
cosire manuală (cu coasa) şi îndepărtarea materialului vegetal (transportul) pe suprafeŃe<br />
din imediata proximitate;<br />
- recoltarea prin cosire cu fileu entomologic a faunei din bălŃile temporare sau permanente<br />
formate în zone ce urmează a fi impactate şi transportul materialului recoltat în habitate<br />
similare; drenarea bălŃilor temporare sau permanente şi transportul substratului vegetal de<br />
care pot fi prinse larvele acestei specii şi transportul materialului recoltat în habitate<br />
similare. AcŃiunea se va realiza indiferent de perioada în care sunt planificate lucrările.<br />
Procedura: Pe terenurile ce urmează a fi supuse unor impacte se vor delimita zonele de băltire,<br />
bălŃile temporare şi permanente. Din masa apei se va recolta (prin cosire cu fileul entomologic) fauna,<br />
ce se va transporta în habitate din imediata proximitate. După recoltarea faunei (preponderent natante)<br />
se va trece la drenarea (golirea) bălŃii. Inainte de finalizarea acestui proces, când nivelul apei va fi<br />
scăzut, însă va menŃine o peliculă de apă pe materialul vegetal bentic, se va trece la recoltarea<br />
substratului vegetal ce se va transporta în habitate similare din imediata proximitate. După această<br />
etapă se va trece la desecarea totală a acestor acumulări de ape; la terminarea lucrărilor, terenurile vor<br />
fi readuse la starea iniŃială prin realizarea unor depresiuni de formă şi dimensiuni similare celor preexistente,<br />
şi repopularea (inseminarea) cu material biologic din habitatele ce au servit ca bazine de<br />
refugiu temporar.<br />
Concluzii<br />
łinând cont de:<br />
- prezenŃa probabilă (incertă) la nivelul sitului, dar mai cu seamă la nivelul zonei studiate;<br />
- lipsa unei evaluări ca specie criteriu la nivel naŃional<br />
- lipsa impactului direct ci doar a unui impact indirect însă extrem de limitat asupra unor<br />
habitate cu potenŃial favorabil<br />
- reversibilitatea impactului cauzat de lucrări<br />
- afectarea permanentă (ireversibilă) extrem de limitată a unor habitate potenŃiale (suprafeŃe<br />
de teren ocupate)<br />
, considerăm că impactul acestui proiect asupra speciei Cordulegaster heros rămâne<br />
extrem de redus, manifest cu precădere prin efecte indirecte de afectare limitată a unor suprafeŃe de<br />
habitat potenŃial, corespunzând notei de impactare 1.<br />
Hârtie reciclată<br />
44
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
Pholidoptera transsylvanica<br />
Este o specie euritopă, cunoscută din întreg lanŃul Carpatic, prezentă în Bosnia, CroaŃia, Ungaria,<br />
Slovacia şi Serbia. In România este comun răspândită apărând în special în zonele montane fiind<br />
regăsită până la altitudini de 2200 m.<br />
Se hrăneşte cu insecte (în special ortoptere de talie mică); depune ouăle în sol unde iernează.<br />
EmergenŃa are loc în luna mai-iunie, adulŃii maturându-se în perioada iulie-octombrie.<br />
Este o specie ce se regăseşte mai rar în pajişti, preferând lizierele, luminişurile pădurilor, zonele<br />
cu o vegetaŃie arbustivă bogată.<br />
Măsuri de diminuare a impactului specifice<br />
- Este o specie relativ mobilă în stadiul de adult, însă destul de legată de habitatul său<br />
dominat de vegetaŃie arbustivă.<br />
- ActivităŃile presupuse de implementarea proiectului vor afecta direct habitate favorabile<br />
acestei specii prin realizarea infrastructurii, în special în ceea ce priveşte aducŃiunea. După<br />
încetarea construcŃiei, considerăm că habitatele se vor reface în urma succesiunii naturale<br />
de vegetaŃie, similar cazului unor revărsări (inundări) de mare amploare. Cu toate acestea,<br />
în vederea minimizării impactului şi a scurtării considerabile a timpului necesar refacerii<br />
habitatelor favorabile acestei specii, propunem atacarea lucrărilor de realizare a aducŃiunii<br />
în sectoare distincte cu refacerea imediată a zonelor anterior impactate, fiind avute în<br />
vedere inclusiv măsuri de replantare/translocare de material vegetal (brazde, arbuşti,<br />
rizomi, etc.) din zonele ce urmează a fi impactate. De asemenea propunem realizarea<br />
lucrărilor în afara perioadei de activitate (octombrie-mai) a speciei, mai cu seamă în<br />
habitatele ce prezintă atributele favorabile menŃinerii acestei specii, chiar dacă în zona<br />
respectivă nu au fost identificate exemplara aparŃinând acestei specii.<br />
Procedura: Atacarea în etae a lucrărilor va presupune afectarea unor suprafeŃe liniare restrânse, de<br />
maximum 30m, urmând ca sectoarele la nivelul cărora lucrările s-au încheiat (pozare conductă) să fie<br />
readuse la starea iniŃială (prin reconstrucŃie ecologică) în cel mai scurt timp posibil. DistanŃa dintre<br />
sectoare nu va fi mai mică de 0,3 km.<br />
Astfel, <strong>pentru</strong> o zonă ce urmează a fi impactată, se va trece într-o primă fază la extragerea speciilor<br />
arbustive, a rizomilor, stolonilor şi rădăcinilor plantelor perene ce se vor plasa în şanŃuri şi se vor acoeri<br />
parŃial cu sol vegetal. Brazdele de sol cu vegetaŃia asociată vor fi plasate pe transpaleŃi. La terminarea<br />
lucrărilor, materialul vegetal va fi utilizat în scopul refacerii ecologice a perimetrelor afectate.<br />
Concluzii<br />
łinând cont de:<br />
- prezenŃa la nivelul zonei studiate a unor populaŃii;<br />
- prezenŃa unor habitate cu potenŃial favorabil <strong>pentru</strong> această specie;<br />
- reversibilitatea impactului cauzat de lucrări<br />
- afectarea limitată însă reversibilă a unor habitate potenŃiale;<br />
- lisa impactului asupra sursei trofice<br />
, considerăm că impactul acestui proiect asupra speciei Pholidotera transsylvanica rămâne<br />
limitat ca intensitate, manifest cu precădere prin efecte indirecte de afectare freversibilă însă, a unor<br />
suprafeŃe de habitat favorabil, corespunzând notei de impactare 3.<br />
Rosalia alpina<br />
Rosalia alpina este un coleopter greu de confundat cu altă specie, având un ciclu de dezvoltare<br />
de doi (mai rar) trei ani.<br />
Ouăle sunt depuse în crăpături sau răni ale arborilor. Biologia larvelor este puŃin cunoscută,<br />
dezvoltându-se în masa lemnoasă. Spre stadiile finale, larvele migrează în proximitatea scoarŃei unde<br />
45<br />
Hârtie reciclată
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
îşi construiesc o căsuŃă pupală curbată. Perioada de zbor a adulŃilor este cuprinsă între iulie şi august,<br />
în funcŃie de condiŃiile topo-climatice.<br />
Această specie este activă pe timpul zilei, fiind adeseori observată în zbor sau pe trunchiuri de<br />
lemn (de regulă proaspăt doborât).<br />
Larvele xylofage se hrănesc cu lemnul mai multor specii de foioase, în special fag (Fagus<br />
sylvatica), dar în zonele mai joase şi cu salcie (Salix sp.), frasin (Fraxinus sp.), mai rar pe alte specii<br />
(Ulmus sp., Castanea sativa, Juglans sp., Quercus sp.).<br />
Preferă habitatele forestiere caducifoliate, mai rar cele de amestec, apărând însă şi în pădurilegalerii<br />
dezvoltate în lungul cursurilor de râuri, parcuri cu arbori bătrâni, etc.<br />
Specia este în regres la nivelul Europei, datorită măsurilor de management forestier ce presupun<br />
combaterea dăunătorilor, îndepărtarea lemnului mort (inclusiv a ramurilor uscate), etc. Tăierile rase, pe<br />
suprafeŃe mari sunt cele mai nocive practici prin care sunt afectate populaŃiile acestei specii. Există însă<br />
studii ce certifică o ameliorare rapidă a stării populaŃiilor ca urmare a adaptării managementului<br />
forestier, cu păstrarea structurii complexe de vârstă a arboretelor (arborete pluriene) şi a lemnului mort.<br />
Măsuri de diminuare a impactului specifice<br />
- Este o specie mobilă în stadiul de adult, însă legătura strânsă şi de lungă durată cu<br />
materialul vegetal lemnos expune această specie la impactul cauzat de<br />
modificarea/alterarea habitatelor. Astfel perimetrele ce urmează a fi afectate de acŃiuni ale<br />
proiectului, vor fi atent studiate în vederea identificării eventualelor cioate sau a unor<br />
trunchiuri parŃial uscate de fag (Fagus sylvatica) ce ar putea fi utilizate de această specie,<br />
urmând a fi relocate în habitate din imediata proximitate şi amplasate într-o manieră cât mai<br />
apropiată situaŃiei iniŃiale.<br />
Procedura: cioatele sau lemnul mort identificate în zona de implementare a unor acŃiuni ale proiectului<br />
vor fi i relocate în zone din imediata proximitate, în habitate similare.<br />
Concluzii<br />
łinând cont de:<br />
- prezenŃa probabilă la nivelul zonei studiate a unor populaŃii (limitate ca semnificaŃie);<br />
- lipsa impactului direct ci doar a unui impact indirect însă extrem de limitat asupra unor<br />
habitate cu potenŃial favorabil<br />
- reversibilitatea impactului cauzat de lucrări<br />
- afectarea limitată însă reversibilă a unor habitate potenŃiale şi a surselor trofice larvare<br />
(lemn mort)<br />
, considerăm că impactul acestui proiect asupra speciei Rosalia alpina rămâne extrem de<br />
redus, manifest cu precădere prin efecte indirecte de afectare limitată a unor suprafeŃe de habitat<br />
potenŃial, corespunzând notei de impactare 1.<br />
In ceea ce privesc speciile criteriu de peşti, relevanŃa datelor asupra populaŃiilor existente<br />
nu a reprezentat criteriu de desemnare ca sit de importanŃă primară <strong>pentru</strong> conservarea acestora.<br />
Hârtie reciclată<br />
46
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
Harta distribuŃiei siturilor cu relevanŃă <strong>pentru</strong> desemnarea ariilor primare <strong>pentru</strong> protecŃia speciilor de<br />
peşti conform criteriilor de desemnare a reŃelei Natura 2000<br />
(După, Banaduc: 2006: "Important Areas for Fish in Romania - The implementation of EU Nature Conservation<br />
Legislation in Romania", Final Report, Bureau Waardenburg bv. & Ecotur Sibiu)<br />
Cottus gobio<br />
Este o specie bentică ce apare în râurile reci şi repezi de munte ce traversează substrate<br />
pietroase. Apare şi în unele lacuri montane sau rezervoare bine oxigenate ca urmare a transportului<br />
pasiv din aflenŃi.<br />
Este o specie cu activitate nocturnă, teritorială ce ocupă perimetre din jurul câtorva bolovani din<br />
albia de curgere a râului, având o mobilitate redusă.<br />
Hrana de bază este constituită din nevertebrate mărunte, foarte rar alevini sau icre ale altor specii<br />
de peşti, fiind procurată la apus sau dimineaŃa foarte devreme.<br />
Este o specie stenobiontă şi stenotopă, sensibilă la schimbările de mediu, cu populaŃii în regres<br />
ca urmare a activităŃilor de defrişare ce reprezintă cauza fenomenelor erozive şi de încărcare a apelor<br />
cu suspensii.<br />
Ponta este depusă între martie şi aprilie, în ciorchini de 100-500 de ouă agăŃate de plafonul<br />
adăpostului pe care îl ocupă masculii. Eclozarea are loc după aproximativ o lună (la 11 O C), timp în care<br />
masculul le păzeşte.<br />
Specia nu este ameninŃată la nivel global, însă unele opulaŃii locale pot fi afectate în special de<br />
modificarea calităŃii apelor.<br />
Este de luat în considerare utilizarea tradiŃională a resurselor de balastru (prelevare din albie şi<br />
transport cu căruŃe) şi deranjarea albiilor datorată unor activităŃi antropice (exploatări forestiere,<br />
traversări ale unor utilaje, etc.) ca reprezentând factorul principal al retragerii parŃiale ale acestei specii<br />
pe cursul superior, respectiv pe afluenŃi a unei părŃi a populaŃiei, cu rol deosebit în recolonizarea<br />
sectoarelor impactate.<br />
Considerăm că lucrărilor propuse a se desfăşura pe cursul râului Cugir nu vor afecta semnificativ<br />
această specie, dimpotrivă creând condiŃiile recolonizări întregului curs de către această specie.<br />
CondiŃiile de securitate şi protecŃie impuse acestor lucrări vor duce la diminuarea presiunii exploatărilor<br />
necontrolate, abuzive de material inert, apărând astfel posibilitatea apariŃiei unor nuclee de recolonizare<br />
în preajma microhidrocentralelor (bazine de liniştire), respectiv a captărilor tiroleze, ce vor reprezenta<br />
cartiere favorabile de reproducere.<br />
Eudontomyzon danfordi<br />
Hârtie reciclată<br />
47
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
Este o specie ecto-parazită a căror adulŃi ajung la 17,6-30 cm. Preferă zonele scobarului şi<br />
mrenei. Prin specificul de hrană este animal de pradă; atacă de preferinŃă peştii cu solzi mici (zglăvoci,<br />
grindei, mrene vinete, păstrăvi), sugându-le sângele şi carnea.<br />
Dată fiind însă densitatea moderată a ihtiofaunei în zona de implementare a proiectului, prezenŃa<br />
unei populaŃii puternice a acestei specii apare ca fiind cel puŃin improbabilă în lipsa speciilor Ńintă<br />
(parazitate).<br />
Dată fiind probabilitatea mare a creşterii faunei piscicole ca urmare a implementării proiectului de<br />
faŃă, considerăm ca o consecinŃă logică şi viabilă o creştere şi a populaŃiilor acestei specii, în consecinŃă<br />
proiectul de faŃă presupunând un impact redus şi local doar pe perioada de execuŃie a obiectivelor.<br />
Conform Listei Roşii a Vertebratelor din România această specie este periclitată, efectivele fiind<br />
estimate la nivel naŃional la zeci de mii de indivizi.<br />
łinând cont de superpozabilitatea aspectelor legate de biologia, ecologia şi fiziologia speciilor de<br />
peşti, măsurile de diminuare a impactului, procedura ropusă în scopul diminuării impactului, precum şi<br />
concluziile legate de relevanŃa măsurilor legate de implementarea proiectului sunt prezentate în mod<br />
unitar, după cum urmează:<br />
Măsuri de diminuare a impactului specifice<br />
- limitarea traseelor autovehiculelor şi utilizarea reŃelei de căi de acces existente <strong>pentru</strong><br />
evitarea încărcării suplimentare a cursurilor de apă cu particule în suspensie - evitarea<br />
traversărilor prin albie;<br />
- asigurarea unui debit de servitute de minim 33% din debitul actual va garanta<br />
supravieŃuirea ihtiofaunei.<br />
- realizarea de scări <strong>pentru</strong> peşte amplasate la nivelul barajelor <strong>pentru</strong> facilitarea deplasării<br />
faunei piscicole între segmentele delimitate de baraje;<br />
- realizarea de batardouri de deviere pe perioada lucrărilor în albiile râului, <strong>pentru</strong><br />
prevenirea impactului asupra ihtiofausnei;<br />
- montarea de grătare şi dispozitive autobatante (repelente) în preajma prizelor de admisie<br />
<strong>pentru</strong> a se evita absorbŃia peştilor (în special a alevinilor) dar şi a altor specii de faună;<br />
Procedura: In scopul minimizării impactului asupra populaŃiilor piscicole, se impune ca acolo unde se<br />
realizează treceri peste cursurile de apă (izvoare, curgeri torenŃiale, etc.), soluŃiile tehnice să respecte<br />
un minim de condiŃii necesare <strong>pentru</strong> păstrarea conectivităŃii între sectoarele despărŃite. Un set de<br />
măsuri simple sunt prezentate schematic în acest sens în imaginile de mai jos.<br />
In vederea realizării unor elemente suplimentare de siguranŃă, se va realiza o monitorizare atentă a<br />
speciilor de faună, precum şi a zonelor de acumulare, dispersie şi a culoarelor de migraŃie/eraŃie<br />
utilizate de către acestea.<br />
Hârtie reciclată<br />
48
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
SoluŃii tehnice <strong>pentru</strong> viabilizarea ecoductelor întubate <strong>pentru</strong> peşti<br />
Lucrările de colectare şi evacuare a apelor se vor materializa conform studiului de fezabilitate în<br />
realizarea de şanŃuri, rigole, drenuri de fund de şanŃ, cu descărcare în afluenŃii din vecinătate.<br />
In scopul diminuării impactului, propunem realizarea de poldere cu descărcare treptată şi filtrare<br />
naturală prin pat de anrocamente parŃial vegetate în scopul reŃinerii poluanŃilor solizi (sticle, resturi, etc.)<br />
ce se regăsesc de-a lungul drumurilor. Aceste structuri vor avea şi funcŃie deznisipatoare şi de<br />
prefiltrare a apelor înainte de deversare, rolul ecologic al acestora fiind completat de varietatea de nişe<br />
oferite.<br />
In preajma prizelor de admisie se vor monta grătare şi dispozitive autobatante ce vor fi în măsură<br />
a îndepărta peştii. Dispozitivele autobatante sunt structuri simplu de realizat compuse dintr-o Ńeavă<br />
metalică de forma unei cârje, montată în imediata proximitate a gurii (prizei) de admisie, de care se<br />
angrenează cu un lanŃ, un obiect metalic greu (bătător), aplatizat, prevăzut cu îndoituri. Curentul de apă<br />
antrenează bătătorul care execută mişcări neregulate în apă şi se loveşte de cârja din Ńeava metalică,<br />
producând zgomote şi unde de vibraŃii ce se propagă în mediul acvatic fiind în măsură a speria şi a<br />
îndepărta<br />
Concluzii<br />
Fauna de peşti din zona râului Cugir rămâne afectată moderat de impactul anterior datorat<br />
exploatării tradiŃionale de balastru (local intensive, pe alocuri abuzive) din albie, a exploatării lemnului,<br />
etc.<br />
Realizarea ansamblului de microhidrocentrale pe râul Cugir va duce la o înăsprire a condiŃiilor de<br />
exploatare a resurselor naturale prin desemnarea zonelor de protecŃie tehnologică specifice acestor<br />
obiective, scăzând în mod semnificativ presiunea asupra habitatelor ripariene.<br />
łinând cont de:<br />
- limitarea traseelor autovehiculelor şi utilizarea reŃelei de căi de acces existente <strong>pentru</strong> evitarea<br />
încărcării suplimentare a cursurilor de apă cu particule în suspensie - evitarea traversărilor<br />
repetate prin albie;<br />
Hârtie reciclată<br />
49
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
- asigurarea unui debit de servitute de minim 33% din debitul actual va garanta supravieŃuirea<br />
speciilor asociate habitatelor ripariene.<br />
- realizarea de scări <strong>pentru</strong> peşte amplasate la nivelul barajelor <strong>pentru</strong> facilitarea deplasării<br />
faunei piscicole între segmentele delimitate de obiectivele propuse (prize de captare,<br />
baraje, etc.);<br />
- realizarea de batardouri de deviere pe perioada lucrărilor în albiile râului, <strong>pentru</strong> prevenirea<br />
impactului asupra ihtiofausnei;<br />
- montarea de grătare şi dispozitive autobatante (repelente) în preajma prizelor de admisie<br />
<strong>pentru</strong> a se evita absorbŃia peştilor (în special a alevinilor) dar şi a altor specii de faună;<br />
- prezenŃa probabilă la nivelul zonei studiate a unor populaŃii (limitate ca semnificaŃie);<br />
- lipsa impactului direct ci doar a unui impact indirect însă extrem de limitat asupra unor<br />
habitate cu potenŃial favorabil<br />
- reversibilitatea impactului cauzat de lucrări<br />
, considerăm că impactul acestui proiect asupra speciilor de ihtiofaună rămâne redus, manifest<br />
cu precădere prin efecte indirecte de afectare de scurtă durată, reversibilă a unor suprafeŃe de habitat<br />
potenŃial.<br />
Campanula serrata<br />
Este o specie ierbacee, mezofilă ce apare în pajişti montane pe substrat pietros. Se cunosc<br />
44 de localităŃi de răspândire de-a lungul Arcului Carpatic, însă cu toate acestea peste 30% de localităŃi<br />
figurează în baza unor semnalări vechi de mai bine de 30 de ani.<br />
In zona de implementare a proiectului, nu sunt întrunite condiŃiile de habitat <strong>pentru</strong> a<br />
susŃine această specie.<br />
Măsuri de diminuare a impactului specifice<br />
- lipseşte din zona de implementare a proiectului<br />
Concluzii<br />
łinând cont de:<br />
- prezenŃa improbabilă la nivelul zonei studiate a speciei;<br />
- lipsa impactului direct şi indirect;<br />
- reversibilitatea impactului cauzat de lucrări<br />
, considerăm că impactul acestui proiect asupra speciilor de plante rămâne nul.<br />
Dicranum viride<br />
Este o specie de briofit (muşchi) mezofilă, sciafilă strict corticolă ce se dezvoltă în condiŃii de<br />
umiditate susŃinută, permanentă. Se dezvoltă de regulă la baza trunchiurilor arborilor cu scoarŃă netedă<br />
(Fagus sylvatica, Carpinus betulus), mai rar pe cei cu scoarŃă cutată (Castanea sativa, Quercus sp.,<br />
Acer campestre, etc.), însă întotdeauna în stare de vegetaŃie (arbori vii). Preferă un pH al scoarŃei acid<br />
cu valori cuprinse între 4,5 şi 5,5.<br />
Se observă o colonizare ascendentă a trunchiurilor, dispersia propagulelor fiind posibil<br />
facilitată de specii de animale căŃărătoare (gasteropode, insecte, mamifere mici, etc.).<br />
Măsuri de diminuare a impactului specifice<br />
- Inventarierea suprafeŃelor de habitat cu potenŃial favorabil <strong>pentru</strong> această specie (9110) din<br />
zona de implementare a acŃiunilor şi identificarea tuturor coloniilor ce apar în zona de<br />
impact; relocarea (transplantarea) coloniilor identioficate din zonele ce urmează a fi<br />
impactate direct.<br />
Procedura: eventualii arbori izolaŃi ce urmează a fi tăiaŃi, vor fi inventariaŃi şi poziŃionaŃi pe un plan<br />
cartografic de realizat în momentul elaborării proiectului de detaliu şi a identificării tuturor soluŃiilor<br />
constructive. Arborii identificaŃi ca urmând a fi impactaŃi vor fi atent studiaŃi în scopul identificării<br />
perniŃelor de muşchi aparŃinând speciei Dicranum viride. In acest sens se va pune accent pe zonele<br />
50<br />
Hârtie reciclată
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
bazale de trunchi (până la o înălŃime de 1,5m) cu orientare nordică. Eventualele colonii (perniŃe) de<br />
muşchi aparŃinând acestei specii, vor fi relocate prin desprindere de pe surafaŃa corticolă, urmând a fi<br />
transplantate pe arbori situaŃi în imediata proximitate, aparŃinând aceleiaşi specii şi cu respectarea<br />
poziŃionării şi orientării. Manevrele vor fi efectuate pe cât posibil în perioade umede. Odată transplantată<br />
colonia, va fi menŃinută umiditatea prin pulverizare de apă (instalarea unui aspersor). Se va evita<br />
manipularea în perioada sensibilă, de reproducere (între iulie şi august), când se formează sporii. Este<br />
de preferat ca aceste operaŃiuni şă fie realizate în perioada de toamnă (începând cu luna octombrie),<br />
înainte de sezonul ploios.<br />
Concluzii<br />
łinând cont de:<br />
- prezenŃa probabilă la nivelul zonei studiate a unor colonii (perniŃe) aparŃinând acestei<br />
specii;<br />
- reversibilitatea impactului cauzat de lucrări<br />
- afectarea limitată însă reversibilă a unor habitate potenŃiale<br />
, considerăm că impactul acestui proiect asupra speciei Dicranum viride rămâne redus,<br />
manifest cu precădere prin efecte indirecte de afectare limitată a unor suprafeŃe de habitat potenŃial,<br />
efectele directe de impactare, prin măsurile propuse în scopul diminuării impactului, fiind în măsură a<br />
elimina riscul afectării poulaŃiilor de la nivel local. Pentru această specie este alocată o notă de<br />
impactare 3.<br />
Drepanocladus vernicosus<br />
Este o specie de muşchi ce apare în pajişti umede din regiunea montană.<br />
In România se cunosc 6 localităŃi de semnalare, toate din nordul CarpaŃilor Orientali.<br />
Măsuri de diminuare a impactului specifice<br />
- Inventarierea suprafeŃelor de habitat cu potenŃial favorabil <strong>pentru</strong> această specie şi<br />
relocarea (transplantarea) indivizilor identificaŃi din zonele ce urmează a fi impactate direct.<br />
Procedura: suprafeŃele de teren unde urmează a se desfăşura acŃiuni în măsură a afecta direct<br />
covorul vegetal (săpături, construcŃii, organizări de şantier, etc.) vor fi atent investigate în scopul<br />
identificării prezenŃei acestei specii. Zonele în care această specie apare şi care se suprapun cu<br />
perimetrele de implementare ale proiectului, vor fi delimitate în teren cu ajutorul benzilor de nylon.<br />
Pentru relocare se va pregăti teren în habitate din imediata proximitate, în condiŃii topoclimatice şi<br />
ecologice similare. Plantele se vor reloca (transplanta) prin decuparea brazdelor de sol vegetal,<br />
aşezarea pe paleŃi din lemn şi reaşezarea pe locurile pregătite anterior. La terminarea lucrărilor, cel<br />
puŃin o parte din brazdele relocate vor fi re-transplantate parŃial pe locurile supuse impactului datorat<br />
proiectului şi care vor face obiectul reconstrucŃiei ecologice, în scopul unei mai bune dispersii a acestei<br />
specii cu valoare conservativă.<br />
Concluzii<br />
łinând cont de:<br />
- prezenŃa probabilă la nivelul zonei studiate a unor populaŃii aparŃinând acestei specii;<br />
- reversibilitatea impactului cauzat de lucrări<br />
- afectarea limitată însă reversibilă a unor habitate potenŃiale<br />
, considerăm că impactul acestui proiect asupra speciei Drepanocladus vernicosus rămâne<br />
redus, manifest cu precădere prin efecte indirecte de afectare limitată a unor suprafeŃe de habitat<br />
potenŃial, efectele directe de impactare, prin măsurile propuse în scopul diminuării impactului, fiind în<br />
măsură a elimina riscul afectării populaŃiilor de la nivel local. Pentru această specie este alocată o notă<br />
de impactare 2.<br />
Tozzia carpathica<br />
Hârtie reciclată<br />
51
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
Este o specie carpato-balcanică din familia Scrophulariacee ce apare sporadic în România, doar<br />
de-a lungul arcului carpatic; perenă, herbacee, hemiparazită.<br />
Vegetează pe pajişti şi în zone cu tufărişuri deschise cu covor ierbos bogat, în locuri pietroase,<br />
umede, însorite din regiunea de deal şi până în regiunea alpină având un caracter mezohigrofil.<br />
Se cunosc puŃine date recente asupra răspândirii acestei specii, 30% din date având o vechime<br />
de mai bine de 30 de ani. Astfel, în multe localităŃi este nevoie de reconfirmarea prezenŃei acestei<br />
specii.<br />
In zona de implementare a proiectului, nu sunt întrunite condiŃiile de habitat <strong>pentru</strong> a susŃine<br />
această specie.<br />
Măsuri de diminuare a impactului specifice<br />
- lipseşte din zona de implementare a proiectului<br />
Concluzii<br />
łinând cont de:<br />
- prezenŃa improbabilă la nivelul zonei studiate a speciei;<br />
- lipsa impactului direct şi indirect;<br />
- reversibilitatea impactului cauzat de lucrări<br />
, considerăm că impactul acestui proiect asupra acestei specii rǎmâne nul.<br />
Bombina variegata<br />
Această specie este poate una dintre cele mai comune specii de amfibieni din Transilvania,<br />
comună în zonele deluroase şi montane. În zona de implementare a proiectului, din lungul cursului de<br />
apă al râului Cugir este destul de rară, datorită limitărilor de habitat (lipsa habitatelor favorabile).<br />
Apare de regulă în sectorul inferior a râului Cugir. Apare în populaŃii reduse, în rigolele din lungul<br />
căilor de acces, bălŃi sau urme adânci de roŃi. In preajma cursului de apă apare extrem de rar, evitând<br />
apele reci şi repezi.<br />
In consecinŃă, <strong>pentru</strong> ROSCI Frumoasa, putem conchide că <strong>pentru</strong> această specie, mai mult<br />
decât probabil au fost considerate ca habitate valoroase cele din alte zone decât cele ale zonei râului<br />
Cugir, sau şi mai probabil această specie este doar considerată ca "specie însoŃitoare" ce se<br />
adiŃionează valorii de ordin general a zonei în cauză.<br />
Conform CărŃii Roşii a Vertebratelor din România specia este considerată a fi "aproape<br />
ameninŃată" (gradul cel mai redus de ameninŃare), având o populaŃie la nivel naŃional estimată la sute<br />
de mii de indivizi de indivizi.<br />
Măsuri de diminuare a impactului specifice<br />
- investigarea habitatelor ce urmează a fi afectate de lucrări;<br />
- relocarea eventualilor indivizi identificaŃi în zonele ce urmează a fi impactate<br />
- realizarea de rampe din pământ <strong>pentru</strong> şanŃurile sau gropile de fundare <strong>pentru</strong> a permite<br />
escaladarea de către indivizii căzuŃi accidental în acestea<br />
Procedura: Zonele ce urmeazăa fi impactate vor fi atent analizate, iar suprafeŃele de habitat cu<br />
potenŃial favorabil <strong>pentru</strong> această specie vor fi marcate într-un plan cartografic, respectiv în teren, prin<br />
delimitare cu benzi de nylon. Zonele cu potenŃial favorabil vor fi atent studiate, iar eventualii indivizi<br />
identificaŃi vor fi relocaŃi în bălŃi din imediata proximitate. In cazul în care nu vor fi identificate astfel de<br />
bălŃi se va realiza în prealabil (cu cel puŃin 14 zile înainte) un habitat similar în măsură a putea recepta<br />
indivizii de relocat.<br />
Manoperele se vor efectua doar după perioada de reproducere şi încheierea ciclului reproductiv,<br />
de preferinŃă în sezonul cald şi uscat (începând cu luna iulie) când şi majoritatea bălŃilor temporare<br />
dispar, iar indivizii aparŃinând acestei specii se retrag spre alte habitate mai favorabile.<br />
Concluzii<br />
łinând cont de:<br />
- prezenŃa probabilă la nivelul zonei de impact;<br />
52<br />
Hârtie reciclată
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
- reversibilitatea impactului cauzat de lucrări<br />
, considerăm că impactul acestui proiect asupra speciei Bombina variegata rămâne redus,<br />
manifest cu precădere prin efecte indirecte de afectare limitată a unor suprafeŃe de habitat potenŃial,<br />
efectele directe de impactare, prin măsurile propuse în scopul diminuării impactului, fiind în măsură a<br />
elimina riscul afectării populaŃiilor de la nivel local. Pentru această specie este alocată o notă de<br />
impactare 2.<br />
Canis lupus<br />
Efectivele de lup semnalate în zona sitului sunt importante, însă nu există o estimare exactă<br />
asupra numărului de indivizi. Cu toate acestea, populaŃiile importante (haiticurile) rămân cantonate în<br />
zonele înalte, din interiorul masivului montan, acoperite de habitate forestiere compacte.<br />
Proiectul nu va crea bariere care să fragmenteze teritoriile acestei specii, barările de ape fiind<br />
reduse ca întindere, putând fi uşor ocolite (traseele ocolitoare presupun parcurgerea unor distanŃe<br />
suplimentare de ordinul zecilor de metri).<br />
Conform CărŃii Roşii a Vertebratelor din România efectivul acestei specii la nivel naŃional este de<br />
aproximativ 2500 de exemplare, beneficiind astfel de statut de specie vulnerabilă.<br />
Pe perioada de execuŃie a proiectului va apărea un deranj local datorat lucrărilor. Dat fiind faptul<br />
că în zonă există un drum deschis, acest impact va fi perceput limitat de către specia în cauză, faŃă de<br />
care proiectul de faŃă nu va duce la afectarea populaŃiilor sau habitatelor acesteia.<br />
Conform gestiunii de conservare promovate la nivel naŃional măsurile ce se impun la nivel local<br />
sunt axate pe eliminarea braconajului, controlul activităŃilor de vânătoare, conştientizarea opiniei publice<br />
privind conservarea acestei specii (prin compensarea pagubelor produse sectorului zootehnic),<br />
dezvoltarea infrastructurii şi activităŃilor umane.<br />
Măsuri de diminuare a impactului specifice<br />
- nu vor fi abandonate resturi menajere în zona şantierelor, toate deşeurile urmând a fi<br />
colectate în saci tip pubelă şi evacuate zilnic din zona proiectului;<br />
- limitarea traseelor autovehiculelor şi utilizarea reŃelei de căi de acces existente <strong>pentru</strong><br />
evitarea deranjului;<br />
- realizarea de structuri de facilitare a escaladării obiectivelor industriale de către speciile de<br />
faună (zone de bolovănişuri, finisaje parietale cu piatră masivă şi/sau de râu, amplasarea<br />
pe structurile construite de buşteni, etc.);<br />
- efectuarea lucrărilor doar pe timpul zilei şi întreruperea oricăror activităŃi pe perioada nopŃii;<br />
Concluzii<br />
łinând cont de:<br />
- prezenŃa probabilă la nivelul zonei de impact;<br />
- reversibilitatea impactului cauzat de lucrări<br />
, considerăm că impactul acestui proiect asupra speciei Canis lupus rămâne redus, manifest cu<br />
precădere prin efecte indirecte de inducere a unui deranj limitat spaŃio-temporar, supraus pe o axă de<br />
impact pre-existentă (drum forestier, activităŃi de exploatare forestieră, etc.), nefiind în măsură a<br />
interveni în habitat cu un nou tip de impact antropic. Efectele directe de impactare lipsesc, iar măsurile<br />
propuse în scopul diminuării impactului, sunt în măsură a elimina riscul afectării populaŃiilor de la nivel<br />
local. Pentru această specie este alocată o notă de impactare 1.<br />
Lynx lynx<br />
Efectivele de râs semnalate în zona sitului nu sunt pe deplin cunoscute. Cu toate acestea indivizii<br />
rămân cantonaŃi în zonele înalte, din interiorul masivului montan, acoperite de habitate forestiere<br />
compacte. Această specie rămâne una extrem de sfioasă si discretă, evitând contactul direct cu<br />
oamenii, asezările sau căile de acces intens circulate, rămânând o specie caracteristică habitatelor<br />
Hârtie reciclată<br />
53
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
forestiere de interior. Fiind o specie retrasă, preferând habitatele forestiere de interior, lipsite de deranj<br />
antropic prezenŃa unor exemplare în zona de implementare a proiectului rămâne doar accidentală<br />
Conform CărŃii Roşii a Vertebratelor din România efectivul acestei specii la nivel naŃional este<br />
estimat la aproximativ 1500-1800 de indivizi, beneficiind astfel de statut de specie vulnerabilă.<br />
Proiectul nu va crea bariere care să fragmenteze teritoriile acestei specii, barările de ape fiind<br />
reduse ca întindere, putând fi uşor ocolite sau chiar escaladate.<br />
Măsuri de diminuare a impactului specifice<br />
- nu vor fi abandonate resturi menajere în zona şantierelor, toate deşeurile urmând a fi<br />
colectate în saci tip pubelă şi evacuate zilnic din zona proiectului;<br />
- limitarea traseelor autovehiculelor şi utilizarea reŃelei de căi de acces existente <strong>pentru</strong><br />
evitarea deranjului;<br />
- realizarea de structuri de facilitare a escaladării obiectivelor industriale de către speciile de<br />
faună (zone de bolovănişuri, finisaje parietale cu piatră masivă şi/sau de râu, amplasarea<br />
pe structurile construite de buşteni, etc.);<br />
- efectuarea lucrărilor doar pe timpul zilei şi întreruperea oricăror activităŃi pe perioada nopŃii;<br />
Concluzii<br />
łinând cont de:<br />
- prezenŃa probabilă la nivelul zonei de impact;<br />
- reversibilitatea impactului cauzat de lucrări<br />
, considerăm că impactul acestui proiect asupra speciei Lynx lynx rămâne redus, manifest cu<br />
precădere prin efecte indirecte de inducere a unui deranj limitat spaŃio-temporar, supraus pe o axă de<br />
impact pre-existentă (drum forestier, activităŃi de exploatare forestieră, etc.), nefiind în măsură a<br />
interveni în habitat cu un nou tip de impact antropic. Efectele directe de impactare lipsesc, iar măsurile<br />
propuse în scopul diminuării impactului, sunt în măsură a elimina riscul afectării populaŃiilor de la nivel<br />
local. Pentru această specie este alocată o notă de impactare 1.<br />
Lutra lutra<br />
Conform observaŃiilor întreprinse pe timpul iernii, când populaŃiile de vidre sunt cel mai uşor de<br />
evaluat (prin evaluarea urmelor de pe zăpadă şi a resturilor de peşte consumate), în zona de<br />
implementare a proiectului prezenŃa vidrelor în zonă nu a putut fi pusă în evidenŃă.<br />
Posibil ca acestea să fie prezente şi pe unii afluenŃi spre din sectoarele mai înalte.<br />
Conform CărŃii Roşii a Vertebratelor din România efectivul acestei specii la nivel naŃional este<br />
estimat la aproximativ 3000 de indivizi, beneficiind astfel de statut de specie vulnerabilă.<br />
Pe perioada de execuŃie a proiectului va apărea un deranj local datorat lucrărilor, ce va dispărea<br />
însă în perioada de funcŃionare. Dat fiind faptul că în zonă există un drum deschis, acest impact va fi<br />
perceput limitat de către specia în cauză, faŃă de care proiectul de faŃă nu va duce la afectarea<br />
populaŃiilor.<br />
Diversificarea tipurilor de habitate şi crearea unor perimetre cu ape lin curgătoare va influenŃa<br />
pozitiv fauna piscicolă, creând astfel condiŃii favorabile susŃinerii unor populaŃii de vidre. Considerăm<br />
astfel că este posibilă o revigorare a populaŃiilor ca urmare a implementării prezentului proiect ce<br />
presupune şi întărirea regimului de protecŃie a anumitor sectoare prin desemnarea zonelor de securitate<br />
tehnologică.<br />
Uciderea accidentală a unor indivizi de vidră prin absorbŃia în prizele de admisie ale conductelor<br />
va fi eliminată prin instalarea grătarelor, dar şi prin alte măsuri (dispozitive autobatante).<br />
Măsuri de diminuare a impactului specifice<br />
- nu vor fi abandonate resturi menajere în zona şantierelor, toate deşeurile urmând a fi<br />
colectate în saci tip pubelă şi evacuate zilnic din zona proiectului;<br />
54<br />
Hârtie reciclată
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
- limitarea traseelor autovehiculelor şi utilizarea reŃelei de căi de acces existente <strong>pentru</strong><br />
evitarea deranjului;<br />
- realizarea de structuri de facilitare a escaladării obiectivelor industriale de către speciile de<br />
faună (zone de bolovănişuri, finisaje parietale cu piatră masivă şi/sau de râu, amplasarea<br />
pe structurile construite de buşteni, etc.);<br />
- efectuarea lucrărilor doar pe timpul zilei şi întreruperea oricăror activităŃi pe perioada nopŃii;<br />
- instalarea de grătare şi dispozitive autobatante în preajma prizelor de absorbŃie<br />
Concluzii<br />
łinând cont de:<br />
- prezenŃa probabilă la nivelul zonei de impact;<br />
- reversibilitatea impactului cauzat de lucrări<br />
, considerăm că impactul acestui proiect asupra speciei Lutra lutra rămâne redus, manifest cu<br />
precădere prin efecte indirecte de inducere a unui deranj limitat spaŃio-temporar, supraus pe o axă de<br />
impact pre-existentă (drum forestier, activităŃi de exploatare forestieră, etc.). Este de aşteptat ca unii<br />
indivizi să aleagă zonele din preajma prizelor, unde vor apărea mici acumulări şi o revigorare a<br />
populaŃiilor piscicole. In aceste zone se va interzice pescuitul sau orice alte activităŃi în măsură a afecta<br />
direct specia sau sursele trofice ale acesteia. Efectele directe de impactare lipsesc, iar măsurile propuse<br />
în scopul diminuării impactului, sunt în măsură a elimina riscul afectării populaŃiilor de la nivel local. Cu<br />
toate acestea, dată fiind intervenŃia directă în habitat este alocată o notă de impactare 3.<br />
Ursus arctos<br />
Efectivele de urs semnalate în zona sitului nu sunt pe deplin cunoscute, fiind cel mai probabil<br />
cantonate de regulă în zonele înalte, din interiorul masivului montan, acoperite de habitate forestiere<br />
compacte. Exemplare izolate rareori coboară spre limitele parcului ajungând în preajma zonelor de<br />
locuire.<br />
Coboară toamna spre aşezările umane în special din zona nordică sau nord-vestică, unde<br />
pătrunde în livezi, culturi (porumb, cartofi, etc.) sau chiar gospodării.<br />
Conform CărŃii Roşii a Vertebratelor din România efectivul acestei specii la nivel naŃional este de<br />
aproximativ 5000 de exemplare, beneficiind astfel de statut de specie vulnerabilă.<br />
Proiectul nu va crea bariere care să fragmenteze teritoriile acestei specii, barările de ape fiind reduse ca<br />
întindere, putând fi uşor ocolite sau chiar escaladate.<br />
Măsuri de diminuare a impactului specifice<br />
- nu vor fi abandonate resturi menajere în zona şantierelor, toate deşeurile urmând a fi<br />
colectate în saci tip pubelă şi evacuate zilnic din zona proiectului;<br />
- limitarea traseelor autovehiculelor şi utilizarea reŃelei de căi de acces existente <strong>pentru</strong><br />
evitarea deranjului;<br />
- realizarea de structuri de facilitare a escaladării obiectivelor industriale de către speciile de<br />
faună (zone de bolovănişuri, finisaje parietale cu piatră masivă şi/sau de râu, amplasarea<br />
pe structurile construite de buşteni, etc.);<br />
- efectuarea lucrărilor doar pe timpul zilei şi întreruperea oricăror activităŃi pe perioada nopŃii;<br />
Concluzii<br />
łinând cont de:<br />
- prezenŃa probabilă la nivelul zonei de impact;<br />
- reversibilitatea impactului cauzat de lucrări<br />
, considerăm că impactul acestui proiect asupra speciei Ursus arctos rămâne redus, manifest<br />
cu precădere prin efecte indirecte de inducere a unui deranj limitat spaŃio-temporar, supraus pe o axă<br />
de impact pre-existentă (drum forestier, activităŃi de exploatare forestieră, etc.). Efectele directe de<br />
impactare lipsesc, iar măsurile propuse în scopul diminuării impactului, sunt în măsură a elimina riscul<br />
Hârtie reciclată<br />
55
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
afectării populaŃiilor de la nivel local. Cu toate acestea, dată fiind intervenŃia directă în habitat este<br />
alocată o notă de impactare 1.<br />
In ceea ce privesc speciile de păsări, dintre speciile criteriu ce au stat la baza desemnării Ariei de<br />
conservare specială avifaunistică ROSPA0043 Frumoasa, au fost considerate doar acele specii ce pot<br />
avea o relevanŃă oarecare în cadrul proiectului.<br />
Dat fiind impactul potenŃial limitat al acestui proiect asupra ornitofaunei, notele de relevanŃă sunt<br />
discutate succint şi sistematizate în cadrul tabelului de mai jos:<br />
Nr. Crt. Specie/habitat<br />
Nota de<br />
relevanŃă<br />
Justificare<br />
1. Aegolius funereus 1 Este o specie întâlnită de regulă în pădurile de<br />
răşinoase asemănătoare cu pădurile de taiga cu<br />
specii cum ar fi Picea sp., Betula pendula, Pinus<br />
sp., Populus tremula, apărând şi în pinete pure.<br />
Succesul reproductiv maxim este înregistrat la<br />
populaŃiile instalate în habitate cu păduri de<br />
răşinoase intercalate cu zone cultivate<br />
(agroecosisteme), pinete şi mlaştini (turbării).<br />
Ocupă de regulă scorburile construite de ghionoaie<br />
(Dryocopus martius), acceptând însă şi cuiburile<br />
artificiale.<br />
De regulă perechile îşi păstrează teritoriul,<br />
rămânând cvasi-sedentare, efectuând rareori eraŃii.<br />
Situarea proiectului în etajul fagului exclude<br />
prezenŃa unei populaŃii semnificative în zona de<br />
implementare a proiectului, rămânând însă posibilă<br />
prezenŃa unor exemplare izolate.<br />
Se admite astfel prezenŃa unui impact probabil,<br />
potenŃial.<br />
2. Bonasa bonasia 1 Este o specie răspândită în Europa Centrală în<br />
zona montană preferând pădurile de răşinoase,<br />
densităŃile cele mai mari fiind întâlnite în arboretele<br />
pluriene, cu o alternanŃă semnificativă a pâlcurilor<br />
de vârstă înaintată, cu cele tinere, formate în urma<br />
doborâturilor de vânt, a avalanşelor, etc.<br />
Factorul limitativ cu semnificaŃia cea mai mare este<br />
reprezentată de modernizarea şi alterarea<br />
managementului forestier în direcŃia producŃiei<br />
economice. DensităŃile populaŃionale depind mult<br />
de calitatea habitatului.<br />
PrezenŃa speciei în zonă este certificată de mai<br />
multe observaŃii, însă un impact al proiectului<br />
asupra populaŃiilor, respectiv asupra habitatelor de<br />
interes, rămâne limitat.<br />
3. Dendrocopos leucotos 1 Este o specie caracteristică habitatelor de interior<br />
ale pădurii, fiind bioindicator al prezenŃei unor<br />
arborete bătrâne; evitând zonele de lizieră,<br />
56<br />
Hârtie reciclată
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
Nr. Crt. Specie/habitat<br />
Nota de<br />
relevanŃă<br />
Justificare<br />
prezenŃa speciei în zona de implementare a<br />
proiectului este exclusă.<br />
4. Dryocopus martius 1 Este o specie de pădure rar semnalată în zonă, a<br />
cărei prezenŃă în zona de implementare a<br />
proiectului poate fi considerată doar accidentală<br />
dată fiind lipsa arboretelor de răşinoase de care<br />
aceasta rămâne strâns legată (<strong>pentru</strong> etajul<br />
altitudinal montan).<br />
5. Ficedula albicollis 1 Este o specie ce preferă habitatele forestiere<br />
caducifoliate, căutându-şi locurile de cuibărire în<br />
scorburi. DensităŃile populaŃionale pot fi influenŃate<br />
de disponibilitatea locurilor de cuibărire, putând fi<br />
dublate în cazul în care sunt amplasate cuiburi<br />
artificiale.<br />
PrezenŃa speciei în zona de implementare a<br />
proiectului este certificată de mai multe observaŃii,<br />
însă impactul rămâne manifest doar prin efecte<br />
indirecte (stress).<br />
6. Ficedula parva 1 Specie destul de frecventă în zonă. Date fiind însă<br />
secvenŃele comportamentale particulare, un impact<br />
potenŃial asupra populaŃiei locale ca urmare a<br />
implemenării proiectului fiind puŃin probabil.<br />
7. Glaucidium passerinum 1 Este o specie legată de habitatele forestiere de<br />
răşinoase, putând fi însă regăsită într-o mare<br />
varietate de alte habitate forestiere şi mozaicuri de<br />
habitate. Cuibăreşte în scorburi părăsite de<br />
ciocănitori. Este o specie răpitoare crepusculară a<br />
cărei succes reproductiv se circumscrie ciclurilor<br />
reproductive ale rozătoarelor cu care se hrănesc<br />
preponderent.<br />
PrezenŃa speciei în zona de implementare a<br />
proiectului este certificată de mai multe observaŃii,<br />
însă impactul rămâne manifest doar prin efecte<br />
indirecte (stress).<br />
8. Strix uralensis 1 Este o specie legată de habitatele forestiere de<br />
răşinoase.<br />
In zona de implementare a proiectului este<br />
probabilă doar prezenŃa unor exemplare erante,<br />
accidentale, impactul fiind manifest doar prin efecte<br />
indirecte (stress).<br />
9. Tetrao urogallus 1 Este o specie legată de habitatele forestiere de<br />
răşinoase, pe timpul verii intrând în golurile alpine<br />
unde se hrăneşte cu afine sau merişoare.<br />
In zona de implementare a proiectului este<br />
probabilă doar prezenŃa unor exemplare erante,<br />
accidentale, impactul fiind manifest doar prin efecte<br />
Hârtie reciclată<br />
57
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
Nr. Crt. Specie/habitat<br />
Nota de<br />
relevanŃă<br />
Justificare<br />
indirecte (stress).<br />
10. Caprimulgus europaeus 1 Este o specie ce apare de regulă în zona lizierelor,<br />
dar şi parcuri şi grădini, rămânând astfel legată de<br />
habitate nemorale.<br />
In zona de implementare a proiectului este<br />
probabilă doar prezenŃa unor exemplare erante,<br />
accidentale, impactul fiind manifest doar prin efecte<br />
indirecte (stress).<br />
11. Picoides tridactylus<br />
Date fiind însă secvenŃele comportamentale<br />
0<br />
particulare, un impact potenŃial asupra populaŃiei<br />
locale ca urmare a implemenării proiectului fiind<br />
puŃin probabil.<br />
Pentru proiectul propus, este evaluat impactul asupra habitatelor în cauză prin desemnarea unei<br />
note de relevanŃă a impactului generat de proiect, în funcŃie de prezenŃa potenŃială a acestora în<br />
perimetrul de implementare şi în imediata proximitate.<br />
Notele de relevanŃă au fost stabilite după cum urmează:<br />
- 0 - proiectul nu generează nici un fel de impact asupra speciei respective;<br />
- 1 - proiectul generează un impact scăzut asupra speciei respective, manifest cu<br />
precădere prin efecte indirecte;<br />
- 2 - proiectul generează un impact limitat asupra speciei respective;<br />
- 3 - proiectul generează un impact asupra speciei respective, însă acesta este reversibil<br />
chiar şi în lipsa unor măsuri de reconstrucŃie ecologică;<br />
- 4 - proiectul generează impact asupra speciei respective, însă sunt prevăzute măsuri de<br />
reconstrucŃie ecologică;<br />
- 5 - proiectul generează un impact considerabil şi ireversibil asupra speciei respective.<br />
Din analiza de mai sus se observă relevanŃa scăzută a impactului generat de proiect<br />
<strong>pentru</strong> speciile de păsări ce fac obiectul conservării în zona ROSPA0043.<br />
Modificarea habitatelor ca urmare a implementării proiectului<br />
Prin realizarea proiectului, urmează a fi impactate, în special în perioada de execuŃie o suprafaŃă<br />
de habitate însumând aproximativ 3 ha, dintre care ireversibil vor fi afectate circa 3000mp teren ce<br />
urmează a fi ocupat de instalaŃii şi clădiri industriale, respectiv cca. 5000 mp de luciu de apă ce<br />
urmează a apărea în relaŃie cu pragurile de captare ale captǎrilor.<br />
Indirect vor fi afectate suprafeŃe de habitate în perioada de execuŃie (organizări de şantier,<br />
obiective industriale îngropate, etc.) care însă vor face obiectul unor măsuri de reconstrucŃie ecologică,<br />
acestea urmând a fi reintegrate şi redate în circuitul natural.<br />
Impactul asupra florei se va manifesta doar în perioada de execuŃie şi va fi unul local, manifest pe<br />
o perioadă scurtă de timp de până la 12 luni pe suprafaŃa Parcului. In cadrul unor mǎsuri specifice de<br />
minimizare a impactului, vor fi întreprinse activitǎŃi de pregǎtire a terenului <strong>pentru</strong> minimizarea<br />
impactului asupra unor specii.<br />
Toate suprafeŃele afectate urmeazǎ a fi supuse acŃiunilor directe de reconstrucŃie ecologică.<br />
Unele obiective (deznisipatoare, bazine de liniştire, etc.) vor fi amplasate subteran <strong>pentru</strong> evitarea<br />
impactului vizual, urmând a fi copertate cu sol vegetal şi reînsămânŃate cu specii ierboase din flora<br />
localǎ, reîntregindu-se astfel parte a structurii habitatelor naturale.<br />
58<br />
Hârtie reciclată
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
MenŃionăm că aceste obiective urmează a se amplasa în albia majoră a râului Cugir, cel puŃin<br />
parŃial denudată de covor vegetal.<br />
Din măsurile generale de diminuare a impactului asupra florei şi vegetaŃie enumerăm:<br />
- limitarea şi stropirea cu apă a traseelor autovehiculelor şi utilizarea reŃelei de căi de<br />
acces existente <strong>pentru</strong> evitarea încărcării suplimentare cu particule în suspensie şi<br />
încărcarea sistemelor foliare cu praf (evitarea ecranării foto-proceselor vitale);<br />
- reconstrucŃia ecologică cât mai grabnică spaŃiilor afectate prin acoperire (copertare) cu<br />
covor vegetal, ierbos în toate suprafeŃele libere şi acolo unde este posibil, plantarea de<br />
specii de arbori din flora spontană locală în scopul refacerii unor habitate naturale;<br />
- plantarea unor specii de arbori din flora spontană locală (în special arin Alnus glutinosa,<br />
dar şi specii de salcie, răchită, plop sau frasin) <strong>pentru</strong> stabilizarea malurilor atât în<br />
amonte de investiŃii cât şi în aval.<br />
Pornind de la principiul de analizare a mǎrimii impactului propus de Rojanski, pe baza<br />
metodologiei ilustrative de suprapunere proporŃionalǎ a unor figuri geometrice, <strong>pentru</strong> ansamblul<br />
speciilor criteriu Natura 2000 din zona am realizat un sistem adaptat prin care mǎrimea impactului este<br />
reprezentatǎ conform unei scǎri pe 6 nivele (de la 0 la 5).<br />
O analizǎ a relevanŃei proiectului asupra speciilor criteriu Natura 2000 este prezentatǎ sintetic în<br />
tabelul de mai jos:<br />
Nr. Crt. Specie/habitat Nota de relevanŃǎ<br />
1. Callimorpha quadripunctaria 1<br />
2. Lycaena dispar 1<br />
3. Pseudogaurotina excellens 0<br />
4. Euphydryas aurinia 0<br />
5. Nymphalis vau-album 0<br />
6. Cordulegaster heros 1<br />
7. Pholidoptera transsylvanica 1<br />
8. Rosalia alpina 0<br />
9. Cerambyx cerdo 0<br />
10. Buprestis splendens 0<br />
11. Cottus gobio 3<br />
12. Eudontomyzon danfordi 3<br />
13. Barbus meridionalis 3<br />
14. Campanula serrata 0<br />
15. Dicranum viride 1<br />
16. Drepanocladus vernicosus 1<br />
17. Buxbaumia viridis 1<br />
18. Meesia longiseta 0<br />
19. Tozzia carpathica 0<br />
20. Bombina variegata 2<br />
21. Triturus cristatus 1<br />
22. Canis lupus 1<br />
23. Lynx lynx 1<br />
24. Lutra lutra 2<br />
25. Ursus arctos 1<br />
26. Aegolius funereus 0<br />
27. Bonasa bonasia 0<br />
28. Caprimulgus europaeus 0<br />
Hârtie reciclată<br />
59
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
Nr. Crt. Specie/habitat Nota de relevanŃǎ<br />
29. Dendrocopos leucotos 0<br />
30. Dryocopus martius 0<br />
31. Ficedula albicollis 0<br />
32. Ficedula parva 0<br />
33. Glaucidium passerinum 0<br />
34. Picoides tridactylus 0<br />
35. Strix uralensis 0<br />
36. Tetrao urogallus 0<br />
37. 4060 Tufărişuri alpine şi boreale 0<br />
38. 4080 Tufarisuri subarctice de Salix spp. 0<br />
39. 4070 Tufarisuri de jneapan (Pinus mugo) cu<br />
0<br />
Rhododendron hirsutum (Mugo-<br />
Rhododendretum hirsuti)<br />
40. 6150 Pajisti alpine si boreale pe substrat<br />
0<br />
silicios<br />
41. 6170 Pajisti alpine si subalpine pe substrat calcaros 0<br />
42. 6230 Pajisti montane cu Nardus, cu mare<br />
0<br />
diversitate de specii, dezvoltate pe<br />
substraturi silicioase în Europa continentală<br />
43. 6430 Comunitati de liziera higrofile cu<br />
1<br />
ierburi înalte de la câmpie si din etajul<br />
montan pâna în cel alpin<br />
44. 6520 Pajişti/FâneŃe montane 1<br />
45. 6510 Pajisti alpine si boreale pe substrat<br />
0<br />
Silicios<br />
46. 91V0 Păduri de fag dacice 1<br />
47. 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum 1<br />
48. 9420 Paduri de Larix decidua si/sau Pinus<br />
0<br />
cembra<br />
49. 9410 Paduri acidofile montane cu Picea abies (Vaccinio-<br />
0<br />
Piceetea)<br />
50. 91E0 Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si<br />
1<br />
Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion<br />
albae)<br />
51. 7110 Mlastini active bombate/ridicate în zona centrala 0<br />
52. 6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau<br />
0<br />
argiloase (Molinion caeruleae)<br />
53. 40A0* Tufărişuri subcontinentale peri-panonice 0<br />
54. 8220 Pante stâncoase silicioase cu vegetatie<br />
0<br />
chasmofitica<br />
55. 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum 1<br />
Pentru fiecare specie/habitat s-a alocat o notă de relevanŃă <strong>pentru</strong> a se putea stabili o valoare<br />
globală a indicelui de impactare.<br />
Notele de relevanŃă au fost stabilite după cum urmează:<br />
- 0 - proiectul nu generează nici un fel de impact asupra speciei/habitatului respectiv;<br />
Hârtie reciclată<br />
60
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
- 1 - proiectul generează un impact scăzut asupra speciei/habitatului respectiv, manifest cu<br />
precădere prin efecte indirecte;<br />
- 2 - proiectul generează un impact limitat asupra speciei/habitatului respectiv;<br />
- 3 - proiectul generează un impact asupra speciei/habitatului respectiv, însă acesta este<br />
reversibil chiar şi în lipsa unor măsuri de reconstrucŃie ecologică;<br />
- 4 - proiectul generează impact asupra speciei/habitatului respectiv, însă sunt prevăzute<br />
măsuri de reconstrucŃie ecologică;<br />
- 5 - proiectul generează un impact considerabil şi ireversibil asupra speciei/habitatului<br />
respectiv.<br />
Reprezentarea graficǎ a nivelelor de relevanŃǎ <strong>pentru</strong> ansamblul speciilor/habitatelor<br />
criteriu din zona este prezentatǎ sintetic în diagrama de mai jos:<br />
Callimorpha quadripunctaria<br />
Lycaena dispar<br />
Pseudogaurotina excellens<br />
Euphydryas aurinia<br />
Nymphalis vau-album<br />
Cordulegaster heros<br />
Pholidoptera transsylvanica<br />
Rosalia alpina<br />
Cerambyx cerdo<br />
Buprestis splendens<br />
Cottus gobio<br />
Eudontomyzon danfordi<br />
Barbus meridionalis<br />
Campanula serrata<br />
Dicranum viride<br />
Drepanocladus vernicosus<br />
Buxbaumia viridis<br />
Meesia longiseta<br />
Tozzia carpathica<br />
Bombina variegata<br />
Triturus cristatus<br />
Canis lupus<br />
Lynx lynx<br />
Lutra lutra<br />
Ursus arctos<br />
Aegolius funereus<br />
Bonasa bonasia<br />
Caprimulgus europaeus<br />
Dendrocopos leucotos<br />
Dryocopus martius<br />
Ficedula albicollis<br />
Ficedula parva<br />
Glaucidium passerinum<br />
Picoides tridactylus<br />
Hârtie reciclată<br />
Specia/habitatul 1 2 3 4 5<br />
61
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
Specia/habitatul 1 2 3 4 5<br />
Strix uralensis<br />
Tetrao urogallus<br />
4060 Tufărişuri alpine şi boreale<br />
4080 Tufarisuri subarctice de Salix spp.<br />
4070 Tufarisuri de jneapan (Pinus mugo) cu Rhododendron hirsutum (Mugo-<br />
Rhododendretum hirsuti)<br />
6150 Pajisti alpine si boreale pe substrat<br />
silicios<br />
6170 Pajisti alpine si subalpine pe substrat calcaros<br />
6230 Pajisti montane cu Nardus, cu mare<br />
diversitate de specii, dezvoltate pe<br />
substraturi silicioase în Europa continentală<br />
6430 Comunitati de liziera higrofile cu<br />
ierburi înalte de la câmpie si din etajul<br />
montan pâna în cel alpin<br />
6520 Pajişti/FâneŃe montane<br />
6510 Pajisti alpine si boreale pe substrat<br />
Silicios<br />
91V0 Păduri de fag dacice<br />
9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum<br />
9420 Paduri de Larix decidua si/sau Pinus<br />
cembra<br />
9410 Paduri acidofile montane cu Picea abies (Vaccinio-Piceetea)<br />
91E0 Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si<br />
Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)<br />
7110 Mlastini active bombate/ridicate în zona centrala<br />
6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion<br />
caeruleae)<br />
40A0* Tufărişuri subcontinentale peri-panonice<br />
8220 Pante stâncoase silicioase cu vegetatie chasmofitica<br />
9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum<br />
Nivelul cumulat al impactului asupra speciilor/habitatelor criteriu din cadrul siturilor Natura 2000<br />
exprimat prin intermediul unei metode ilustrative adaptate dupǎ modelul propus de Rojanski, cu ajutorul<br />
notelor de relevanŃǎ este interpretat prin intermediul unei diagrame.<br />
Starea ideală este reprezentată grafic printr-o figură geometrică exprimatǎ procentual ca având<br />
100% ce defineşte cele 66 X 5 cvadrate = 330.<br />
Corelarea procentualǎ sinteticǎ, exprimatǎ procentual poate fi exprimatǎ astfel:<br />
- 0% - proiectul nu generează nici un fel de impact asupra ansamblului speciilor/habitatelor<br />
criteriu;<br />
- 0-20% - proiectul generează un impact scăzut asupra ansamblului speciilor/habitatelor<br />
criteriu;<br />
- 20-40% - proiectul generează un impact limitat asupra ansamblului speciilor/habitatelor<br />
criteriu;<br />
- 40-60% - proiectul generează un impact cu semnificaŃie mare asupra ansamblului<br />
speciilor/habitatelor criteriu;<br />
Hârtie reciclată<br />
62
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
- 60-80% - proiectul generează impact cu semnificaŃie deosebit de mare asupra<br />
ansamblului speciilor/habitatelor criteriu, impunându-se măsuri complexe de<br />
compensare/reconstrucŃie ecologică;<br />
- 80-100% - proiectul generează un impact extins asupra ansamblului speciilor/habitatelor<br />
criteriu ce conduce la o afectare ireversibilǎ a patrimoniului natural al sitului.<br />
Notele de relevanŃǎ vor structura o diagramǎ în cadrul cǎreia fiecare cvadrat va cǎpǎta o valoare<br />
procentualǎ ce se va raporta la numǎrul total de cvadrate.<br />
Exprimarea procentualǎ va releva nivelul de impact cumulat asupra biodiversitǎŃii.<br />
Numǎrul total de cvadrate ce relevǎ prezenŃa impactului este de 34.<br />
Calculul procentual relevǎ o valoare de 10,3% ce se rǎsfrânge asupra unui numǎr de 22 de specii<br />
potenŃiale, ce corespunde unui nivel de impactare de ansamblu scǎzut.<br />
O repartiŃie a nivelului de impactare asupra speciilor criteriu este prezentatǎ sintetic în tabelul de<br />
mai jos:<br />
Nivel de impactare Numǎr de specii/habitate criteriu Exprimare procentualǎ<br />
0 12 18,18<br />
1 13 19,69<br />
2 6 9,09<br />
3 3 4,54<br />
4 0 0<br />
5 0 0<br />
Conform datelor prezentate în tabele de mai sus, se observǎ o relevanŃǎ scǎzutǎ de ansamblu a<br />
proiectului asupra biodiversitǎŃii din zona siturilor Natura 2000 Frumoasa, existând un numǎr redus de<br />
specii ce ar putea fi afectate de acŃiunile propuse.<br />
Pentru elementele de patrimoniu natural au fost propuse mǎsuri concrete direcŃionate în scopul<br />
diminuǎrii impactului potenŃial, astfel încât impactul sǎ fie cel puŃin minimizat.<br />
Pentru multe din speciile potenŃial afectate (Buprestis splendens, Nymphalis vau-album, etc.) este<br />
necesarǎ confirmarea prezenŃei probabile a unor populaŃii semnificative în zona de implementare a<br />
proiectului.<br />
3.3. Măsuri generale de diminuare a impactului asupra biodiversităŃii<br />
In acest sens au fost prevăzute următoarele măsuri de diminuare a impactului:<br />
- limitarea traseelor autovehiculelor şi utilizarea reŃelei de căi de acces existente <strong>pentru</strong><br />
evitarea încărcării suplimentare a cursurilor de apă cu particule în suspensie - evitarea<br />
traversărilor repetate prin albie;<br />
- realizarea de structuri de facilitare a escaladării obiectivelor industriale de către speciile de<br />
faună (zone de bolovănişuri, finisaje parietale cu piatră masivă şi/sau de râu, amplasarea<br />
pe structurile construite de buşteni, etc.);<br />
- reconstrucŃia ecologică cât mai grabnică spaŃiilor afectate prin acoperire (copertare) cu<br />
covor vegetal, ierbos în toate suprafeŃele libere şi acolo unde este posibil, plantarea de<br />
specii de arbori din flora spontană locală <strong>pentru</strong> crearea unor habitate favorabile unor<br />
specii de faună;<br />
- plantarea unor specii de arbori din flora spontană locală (în special arin Alnus glutinosa,<br />
dar şi specii de salcie, răchită, plop sau frasin) <strong>pentru</strong> diversificarea nişelor ecologice,<br />
favorizante <strong>pentru</strong> instalarea unor noi specii de faună;<br />
- realizarea unor poldere de mici dimensiuni cu umplere treptată (în trepte) <strong>pentru</strong><br />
favorizarea unor specii de faună (în special amfibieni);<br />
- realizarea de scări <strong>pentru</strong> peşte amplasate la nivelul barajelor <strong>pentru</strong> facilitarea deplasării<br />
faunei piscicole între segmentele delimitate de baraje;<br />
63<br />
Hârtie reciclată
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
- realizarea de batardouri de deviere pe perioada lucrărilor în albiile râului, <strong>pentru</strong><br />
prevenirea impactului asupra ihtiofaunei;<br />
- montarea de grătare şi dispozitive autobatante (repelente) în preajma prizelor de admisie<br />
<strong>pentru</strong> a se evita absorbŃia peştilor (în special a alevinilor) dar şi a altor specii de faună;<br />
- şanŃurile şi gropile de fundare vor fi prevăzute cu rampe din pământ <strong>pentru</strong> a facilita<br />
escaladarea acestora de către eventuale specii ce cad în acestea;<br />
- în cazul în care galeria de aducŃiune va fi obturată prin amplasarea unor porŃi sau alte<br />
structuri asemănătoare, acestea vor fi prevăzute cu guri de acces <strong>pentru</strong> speciile de<br />
chiropetere.<br />
- utilizarea de surse luminoase de intensitate scăzută, cu vapori de sodiu (din a cărei<br />
lungime de undă lipseşte radiaŃia UV) <strong>pentru</strong> a se evita atragerea insectelor şi implicit a<br />
speciilor de chiroptere care vin în urmărirea acestora. In acest mod se reduce impactul<br />
potenŃial asupra speciilor de lilieci. De asemenea se vor evita surse de iluminat puternice<br />
ce pot disturba migraŃia sau eraŃia de noapte a unor specii.<br />
3.4. Integrarea unor soluŃii tehnologice prietenoase mediului<br />
Dat fiind faptul că o parte a aducŃiunii va fi integrată în structura unor drumuri existente şi de<br />
asemena, pe perioada de implementare a proiectului urmează a se utiliza intens căile de acces, la<br />
refacerea (reabilitarea acestora se propune următoarea structura, prezentată sintetic în schema de mai<br />
jos:<br />
Structura drumurilor de acces propuse<br />
LăŃimea maximă a deschiderilor de drum va fi de aproximativ 4 - 4,5m. Ulterior fazei de<br />
construcŃie când va fi necesară mobilizarea unor utilaje grele şi a utilizării drumurilor de acces pe<br />
întreaga deschidere a acestora, se va trece la refacerea parŃială a acestora prin înierbarea părŃii<br />
centrale a acestora (<strong>pentru</strong> drumuri forestiere), pe o lăŃime de aproximativ 1,5m şi păstrarea a două<br />
benzi paralele de căi de rulare, ce nu vor depăşi 1,5m în lăŃime, fiecare.<br />
Aspecte generale<br />
Căile de acces, mai cu seamă drumurile, datorită nivelului înalt de trafic, extinderii reŃelei şi a<br />
dimensiunilor (lărgimii) suprafeŃelor carosabile, reprezintă factorul major de fragmentare a habitatelor şi<br />
de incidenŃă directă asupra speciilor de faună. La acest impact se adaugă efectele indirecte cauzate de<br />
Hârtie reciclată<br />
64
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
emisiile de noxe, spălarea şi deversarea de ape cu încărcături poluante de pe suprafeŃele carosabile în<br />
cursuri de ape, zgomotul, vibraŃiile, etc.<br />
1. Pierderea de habitat natural;<br />
2. Efectul de barieră;<br />
3. Incidentele cauzate de trafic – coliziuni<br />
între specii de faună şi mijloace de<br />
transport soldate în primul rând cu<br />
mortalitate/ morbiditate în rândul<br />
speciilor de faună. Cu toate acestea pot<br />
apărea şi accidente cu victime omeneşti<br />
atunci când este cazul unor specii de<br />
talie mare sau a unor reacŃii de evitare<br />
urmate de pierderea controlului<br />
vehiculului.<br />
4. Deranj şi poluare;<br />
5. Inducerea unor noi funcŃii legate de<br />
marginile căilor de transport.<br />
Reprezentarea schematică a efectelor ecologice primare ale<br />
infrastructurii de transport<br />
Căile de acces, induc apariŃia unor noi biomuri ce funcŃionează în unele cazuri asemeni unor<br />
coridoare ecologice. Managementul corespunzător al acestora poate conduce la efecte benefice,<br />
înlesnind circulaŃia (migraŃia, eraŃia) unor specii.<br />
A. In zone dominate de agro-ecosisteme,<br />
marginile înierbate ale drumurilor<br />
funcŃionează asemeni unui coridor de<br />
legătură larg utilizat de un număr mare de<br />
specii;<br />
B. In habitate naturale, drumul are rol disruptiv,<br />
ducând la fragmentarea habitatelor,<br />
pierderea continuităŃii şi integrităŃii acestora,<br />
etc., însă pot concura la o creştere a<br />
nivelului de utilizare ca şi coridor<br />
preferenŃial de migraŃie/eraŃie datorită<br />
efectului de margine indus, oferind şi noi<br />
tipuri de habitate <strong>pentru</strong> diverse specii;<br />
FuncŃiile de coridor ale acostamentelor şi marginilor de drum<br />
în diverse tipuri de habitate<br />
C. Marginile de drum funcŃionează ca şi habitate-sursă de bioacumulare, contribuind la răspândirea şi<br />
ocuparea de noi habitate de către specii. In acest sens trebuie menŃionat şi rolul acestora în<br />
răspândirea unor specii invazive sau prădătoare.<br />
Impactul cauzat de căile de transport poate fi parŃial contrabalansat de valoarea coridoarelor<br />
dezvoltate de-a lungul acestora, compensând efectele izolării.<br />
In scopul unei mai bune toleranŃe din partea speciilor de faună, a unei mai bune integrări în peisaj<br />
şi a dobândirii calităŃii de coridor ecologic, lucrările de punere în operă a infrastructurii de acces (drum<br />
tehnologic) trebuie să fie însoŃite de măsuri compensatorii.<br />
Măsurile compensatorii trebuie îndreptate cu precădere în direcŃia facilitării pasajului (traversării)<br />
căilor de acces de către specii în scopul minimizării incidentelor.<br />
Hârtie reciclată<br />
65
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
Structurile ajutătoare sunt vitale <strong>pentru</strong> integrarea în matricea naturală a infrastructurii de<br />
transport, concentrarea diverselor soluŃii constructive impunându-se în punctele de traversare, în scopul<br />
unui ghidaj spre ecoducte, a oferirii de adăpost, etc.<br />
Punctele de traversare (ecoductele) reprezintă elemente vitale <strong>pentru</strong> diminuarea impactului<br />
asupra speciilor de faună a căilor de acces.<br />
In cazul studiat, date fiind speciile menŃionate din zonă, precum şi cele potenŃial prezente, Ńinând<br />
cont şi de nivelul de trafic scăzut, viteza de rulare limitată de condiŃiile morfologice ale drumului (pante,<br />
curbe, dimensiunile suprafeŃei carosabile, structura carosabilului, dotările etc.), speciile mari de ierbivore<br />
(cerbi, căprioare, etc.), respectiv carnivorele mari, este probabil a nu fi afectate, acestea având<br />
capacitatea şi condiŃiile de a se retrage în timp util.<br />
Diverse structuri ajutătoare <strong>pentru</strong> o mai bună integrare în matricea naturală a căilor de acces, cu valoare aparte în<br />
ghidarea speciilor către ecoducte<br />
Pentru drumurile intens circulate, la reabilitarea acestuia, propunem o limitare a desfăşurării<br />
gabioanelor doar la nivelul sectoarelor periculoase. Acolo unde se vor realiza desfăşurări de gabioane<br />
de peste 35-50m, se vor lăsa locuri libere de trecere, gabioanele montându-se intercalat, lăsând astfel<br />
loc de pasaj <strong>pentru</strong> speciile de talie mare.<br />
A. SuprafaŃa carosabilă;<br />
B. Acostament (margine de drum);<br />
C. SoluŃie de montare intercalată a<br />
gabioanelor cu lăsarea unor spaŃii de<br />
trecere a speciilor de talie mare;<br />
intercalările se vor realiza la distanŃe de<br />
35-50m.<br />
Propunere de realizare a gabioanelor în scopul eliminării efectului de barieră indus de acestea<br />
Hârtie reciclată<br />
66
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
Pentru unele specii de talie mai mică, se pune problema creerii unor condiŃii speciale de regulă<br />
întrunite de soluŃiile de subtraversare.<br />
łinând cont de menŃionarea unor exemplare de vidră din zona studiată, specie ce beneficiază de<br />
un statut de protecŃie specială, se impune adaptarea subtraversărilor astfel încât acestea să răspundă<br />
cerinŃelor specifice ale vidrei, care însă se suprapun cu un număr mare de specii de faună. Aceste<br />
subtraversări au relevanŃă nu atât în direcŃia protecŃiei speciilor de traficul (redus) din zonă, cât mai cu<br />
seamă în scopul limitării prădării.<br />
De regulă, subtraversările se realizează din casete cubice din beton armat, însă <strong>pentru</strong> ca<br />
acestea să fie acceptate de speciile de faună există o serie de soluŃii de adaptare facile prezentate<br />
schematic în imaginile de mai jos.<br />
In scopul minimizării impactului asupra populaŃiilor piscicole, se impune ca acolo unde se<br />
realizează treceri peste cursurile de apă (izvoare, curgeri torenŃiale, etc.), soluŃiile tehnice să respecte<br />
un minim de condiŃii necesare <strong>pentru</strong> păstrarea conectivităŃii între sectoarele despărŃite. Un set de<br />
măsuri simple sunt prezentate schematic în acest sens în imaginile de mai jos.<br />
In vederea realizării unor elemente suplimentare de siguranŃă, se va realiza o monitorizare atentă<br />
a speciilor de faună, precum şi a zonelor de acumulare, dispersie şi a culoarelor de migraŃie/eraŃie<br />
utilizate de către acestea.<br />
Lucrările de colectare şi evacuare a apelor se vor materializa conform studiului de fezabilitate în<br />
realizarea de şanŃuri, rigole, drenuri de fund de şanŃ, cu descărcare în afluenŃii din vecinătate.<br />
In scopul diminuării impactului, propunem realizarea de poldere cu descărcare treptată şi filtrare<br />
naturală prin pat de anrocamente parŃial vegetate în scopul reŃinerii poluanŃilor solizi (sticle, resturi, etc.)<br />
ce se regăsesc de-a lungul drumurilor. Aceste structuri vor avea şi funcŃie deznisipatoare şi de<br />
prefiltrare a apelor înainte de deversare, rolul ecologic al acestora fiind completat de varietatea de nişe<br />
oferite.<br />
3.5. Impactul potenŃial asupra speciilor migratoare<br />
Conform unor studii consacrate (Mătieş, 1986; Filipaşcu, 1973; Munteanu, 1985), a unor date<br />
existente (Harta migraŃiei păsărilor – Societatea Ornitologică Română), etc., zona se regăseşte în afara<br />
principalelor culoare de migraŃie (de toamnă-iarnă, respectiv de primăvară) a păsărilor din România.<br />
Principalele rute de migraŃie regionale sunt localizate pe la vestul MunŃilor Maramureşului, pe a<br />
căror contur se deplasează pe direcŃia nord-sud. In acest caz, se observă situarea amplasamentului în<br />
afara culoarului, spre marginea estică a acestuia, la altitudini de regulă ocolite de păsările în migraŃie.<br />
Culoarele de migraŃie a păsărilor se suprapun cel puŃin parŃial pe culoarele speciilor de chiroptere<br />
migratoare, astfel că se poate afirma despre această locaŃie că se găseşte în afara culoarelor principale<br />
de migraŃie.<br />
Astfel nu sunt de aşteptat aglomerări de exemplare de păsări şi lilieci în zona de implementare a<br />
proiectului, ne-existând în acest sens apariŃia unui risc de mortalitate ridicată la păsări/lilieci cauzat de<br />
incidentele cu structurile de realizat ce în nici un caz nu vor atinge înǎlŃimi semnificative (max. 5m),<br />
nefiind întrunite nici un fel de condiŃii de apariŃie a unor obstacole aeriene dense.<br />
3.6. Peisajul<br />
Impactul vizual va apărea în preajma pragurilor de captare, a clădirilor centralelor, respectiv de-a<br />
lungul traseului conductelor de aducŃiune.<br />
Cu toate acestea se au în vedere aplicarea unor măsuri arhitecturale de încadrare în peisaj,<br />
respectiv de îngropare, semi-îngropare şi/sau mascare a conductelor de aducŃiune astfel încât impactul<br />
vizual să fie redus semnificativ.<br />
Situl a fost desemnat pe baza unor valori ecosistemice de ordin general, o componentă valoroasă<br />
a acestuia fiind reprezentată de calitatea peisajului.<br />
67<br />
Hârtie reciclată
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
Impactul vizual semnificativ va apărea doar <strong>pentru</strong> zona de captare.<br />
Mai jos sunt prezentate câteva soluŃii de încadrare în peisaj a unor structuri aparŃinând sistemelor<br />
microhidrotehnice.<br />
Punct de monitorizare a secŃiunii de râu,<br />
încadrată în peisaj prin utilizarea de materiale<br />
locale şi a unei arhitecturi specific montane<br />
Praguri de acumulare a apei încadrate în peisaj<br />
prin utilizarea de materiale locale şi a unei<br />
arhitecturi specific montane<br />
Praguri de captare – prin soluŃia constructivă se<br />
observă menŃinerea unui debit minim constant şi<br />
a suprafeŃei de luciu de apă constante<br />
Praguri de captare cu scări de peşte – prin<br />
soluŃia constructivă se observă menŃinerea unui<br />
debit minim constant şi a suprafeŃei de luciu de<br />
apă constante<br />
Hârtie reciclată<br />
68
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
Praguri de captare-grătar ce garantează<br />
menŃinerea unui debit de curgere a râului<br />
Praguri de captare tangenŃiale, cu scări de peşte<br />
ce menŃin debite de scurgere ce garantează<br />
păstrarea sistemelor vii asociate râului şi<br />
contribuie la oxigenarea apei.<br />
Aspectul unei clădiri destinate adăpostirii<br />
turbinelor – se observă dimensiunile reduse ale<br />
acesteia<br />
Aspectul unei clădiri destinate adăpostirii<br />
turbinelor încadrată în peisaj prin utilizarea de<br />
materiale locale şi a unei arhitecturi specific<br />
montane<br />
Hârtie reciclată<br />
69
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
Aspectul unui prag de captare cu scară de peşte,<br />
încadrat în peisaj prin utilizarea de materiale<br />
locale şi a unei arhitecturi specific montane<br />
Pentru realizarea clădirilor din cadrul ansamblului de hidroelectrice de mică putere, din punct de<br />
vederea arhitectural, a fost aleasă varianta cea mai simplă şi mai puŃin pretenŃioasă, fiind aplicate o<br />
serie întreagă de măsuri de integrare în peisaj, pornind de la realizarea faŃadelor din pietriş şi bolovăniş<br />
natural, obŃinut de la nivelul amplasamentului ce se va intercala într-o reŃea de panouri din sârmă de<br />
oŃel.<br />
SoluŃia arhitecturală de încadrare în peisaj propusă <strong>pentru</strong> clădirile celor trei centrale hidroelectrice de mică putere<br />
Măsuri de diminuare a impactului<br />
Obiectivele industriale rămân de dimensiuni extrem de reduse comparativ cu alte asemenea<br />
investiŃii.<br />
Utilizarea de materiale locale va contribui la o bună încadrare în peisaj a acestora. In plus,<br />
faŃadele sau structurile masive vor fi îmbrăcate în piatră de râu şi/sau rocă din imediata proximitate, la<br />
care se vor adăuga structuri din lemn ce vor contribui în plus la o mai bună integrare în peisaj.<br />
Clădirile urmează a se pune în operă, urmând variante arhitecturale locale sau caracteristice<br />
zonelor montane (pereŃi din zidărie de rocă şi/sau piatră de râu), şarpante de lemn, etc.<br />
Conductele de aducŃiune se vor poza în structura drumului forestier existent (la o adâncime de<br />
80-100 cm), evitându-se astfel crearea unui impact vizual major.<br />
ReŃelele electrice vor fi amplasate de asemenea de-a lungul drumului, cu braŃele de susŃinere<br />
îndreptate spre drum, minimizându-se astfel impactul asupra vegetaŃiei forestiere dezvoltate de-a lungul<br />
acestuia şi evitându-se tăierea pe cât posibil a ramurilor. Astfel impactul asupra peisajului va fi<br />
minimizat şi se va suprapune pe cel generat de drumul forestier.<br />
Hârtie reciclată<br />
70
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
Lacurile de acumulare, datorită soluŃiilor constructive alese în direcŃia asigurării unui debit de<br />
servitute minim reglementat prin Avizele de Gospodărire a Apelor, conforme, vor duce la apariŃia unor<br />
suprafeŃe de acumulare reduse, însă cu o valoare ecologică dar şi peisageră deosebită. Aceste<br />
suprafeŃe vor rămâne la un nivel constant, astfel încât efectul de denudaŃie a malurilor va fi evitat.<br />
Măsurile de reabilitare/reconstrucŃie ecologică ce se vor suprapune măsurilor de integrare în<br />
peisaj vor duce la o diminuare a impactului presupus de implementarea proiectului dar şi la refacerea<br />
unor factori de mediu, ce poartă mărturia unui impact anterior (podeŃe, parapeŃi, etc.).<br />
In consecinŃă considerăm că efectul acestui proiect asupra piesajului va fi unul minim.<br />
In cadrul componentei de peisaj menŃionăm şi potenŃialul de poluare luminoasă indusă de<br />
instalaŃiile tehnologice şi industriale.<br />
Pentru a se evita un impact major în acest sens, toate sursele de iluminare vor fi de tipul celor cu<br />
vapori de sodiu, a căror radiaŃie este lipsită de componenta UV, care astfel nu atrage speciile cu<br />
activitate nocturnă (insecte, amfibieni, etc.), evitându-se astfel aglomerarea acestora în preajma<br />
surselor de lumină, unde în urma unor activităŃi directe sau indirecte ar putea fi omorâte.<br />
Iluminatul pe timp de noapte al uvrajelor va fi facut numai cu acceptul custozilor, în condiŃiile<br />
utilizării unor surse de iluminat cu vapori de sodiu ce nu au radiaŃie UV care să afecteze unele populaŃii<br />
de faună cu activitate nocturnă;<br />
3.7. Analiza mărimii impactului proiectului propus faŃă de siturile Natura 2000<br />
Identificarea şi evaluarea impactului<br />
Pentru evaluarea impactului aspura factorilor de mediu, s-a Ńinut cont de valorile maximale ale<br />
parametrilor proiectaŃi (dimensiuni maximale ale excavaŃiilor, suprafeŃe maximale de reconstruit din<br />
punct de vedere ecologic, etc.)<br />
a. Impact direct<br />
Impactul direct este datorat activitǎŃilor de:<br />
- organizare de şantier, construcŃia;<br />
- efectuarea de lucrǎri în zona fronturilor de lucru;<br />
- asumarea acŃiunilor de reconstrucŃie ecologicǎ;<br />
Organizarea de şantier<br />
Va presupune asigurarea accesului prin consolidarea sumarǎ a căilor existente (drumuri vicinale<br />
desfǎşurate în zona de pǎşune), în scopul facilitǎrii accesului în zona fronturilor de lucru. Dezvoltarea<br />
proiectului nu presupune realizarea de noi drumuri, ci doar o consolidare sumarǎ a celor existente.<br />
In cadrul organizǎrii de şantier nu este nevoie de realizarea unor platforme tehnologice sau<br />
amenajarea altor suprafeŃe tehnice.<br />
Adǎpostirea muncitorilor, depozitarea unor materiale şi unelte, asigurarea pazei, etc., va beneficia<br />
de suportul logistic al unei remorci-dormitor (rulote) autotractate ce va fi transportatǎ pe amplasament<br />
fiind mutatǎ în preajma zonelor de lucru. Rulota va fi dotatǎ cu o toaletǎ ecologicǎ (cu tratament chimic)<br />
ce va fi vidanjatǎ la terminarea lucrǎrilor, în afara amplasamentului.<br />
Estimǎm cǎ acŃiunile de organizare de şantier nu conduc la apariŃia unui impact direct asupra<br />
factorilor de mediu din zona studiatǎ.<br />
Efectuarea de lucrǎri în zona fronturilor de lucru<br />
Lucrǎrile previzionate a se desfǎşura în zona fronturilor de lucru presupun efectuarea simultanǎ a<br />
excavaŃiei materialului util, încǎrcarea acestuia în autocamioane şi eventuala sortare a acsetuia cu<br />
ajutorul unei staŃii mobile.<br />
ExcavaŃii<br />
Hârtie reciclată<br />
71
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
ExcavaŃiile se vor realiza cu ajutorul unui excavator de capacitate medie, cu sistem de rulare pe<br />
şenile sau pneuri.<br />
Asumarea acŃiunilor de reconstrucŃie ecologicǎ<br />
La finalizarea lucrǎrilor propriu-zise de implementare a proiectului, se vor asuma o serie de<br />
mǎsuri de reconstrucŃie ecologicǎ a perimetrelor afectate, inclusiv a celor supuse unui impact istoric.<br />
Dupǎ finalizarea lucrǎrilor tehnice propriu-zise se va trece la însǎmânŃarea zonelor deschise cu<br />
un mix de de graminee.<br />
Terenul va fi pregǎtit <strong>pentru</strong> însǎmânŃare prin utilizarea unei role tractate manual, prevǎzute cu<br />
dispozitive conice proeminente (“cǎlcǎturǎ de oaie”) ce va pregǎti terenul <strong>pentru</strong> primirea seminŃelor,<br />
realizând mici zone depresionare. InsǎmânŃarea se va face prin împrǎştiere cu mâna, urmatǎ de o<br />
tasare a solului cu ajutorul unei role tractate manual, simple.<br />
Dupǎ însǎmânŃare se va proceda la aşezarea de strate de fân cu grosimi cuprinse între 4-5 cm<br />
<strong>pentru</strong> zonele excavate, respectiv 2-3 cm <strong>pentru</strong> zonele afectate de tasare. Dupǎ aşezarea fânului în<br />
strate, se va realiza o tasare sumarǎ (prin cǎlcare), dupǎ care se va realiza o supraînsǎmânŃare a<br />
întregii zone afectate de tasare, respectiv excavaŃii, cu un mix de seminŃe ce va cuprinde inclusiv specii<br />
de dicotiledonate specifice zonei, pe cât posibil recoltate de pe amplasamentele învecinate. (90%<br />
graminee; 10% dicotiledonate).<br />
Se va proceda la o nouǎ tasare, utilizându-se rola cu conformaŃie simplǎ, tractatǎ manual.<br />
b. Impact indirect<br />
Impactul indirect asociat acestei lucrǎri se datoreazǎ funcŃionǎrii unor utilaje în zona frontului de<br />
lucru.<br />
Impactul manifest este asociat proceselor de tasare şi compactare din perioada execuŃiei,<br />
datorate circulaŃiei acestor utilaje. Acest impact a fost adresat în secŃiunea de mai sus. Având în vedere<br />
că zonele de tasare vor avea adâncimi mici ce vor fi re-umplute pe cale naturală (depunere aluvionară),<br />
nu se va produce o amestecare a straturilor de sol.<br />
O altǎ categorie de impact indirect este manifestǎ asupra factorului de mediu aer, prin eliberarea<br />
de noxe provenite de la ardelea carburanŃilor în motoarele cu ardere internǎ ale utilajelor.<br />
Dată fiind extinderea redusǎ a lucrărilor la unitatea de suprafaŃă, cu concentrări mici de utilaje şi<br />
activităŃi de transport relativ intense pe tronsoane de drum întinse, afectarea cu noxe va fi mult<br />
atenuată.<br />
Se poate concluziona că noxele eliberate în atmosferă rămân reduse, ele putând fi preluate de<br />
procesele naturale de transformare/degradare, urmând a fi detoxificate local.<br />
Impactul produs de zgomotul rezultat din zona frontului de lucru a fost estimat în baza calculului<br />
matematic privind dispersia acestuia în condiŃiile de producere maximalǎ, datorate funcŃionǎrii simultane<br />
a mai multor tipuri de utilaje, dupǎ cum urmeazǎ:<br />
- excavator: 60 dB;<br />
- autobasculantǎ cu motor Diesel: 70 dB<br />
- autotractor: 60 dB<br />
- motounelte: 40 dB<br />
In situaŃia în care în zonǎ funcŃioneazǎ simultan toate echipamentele, nivelul de zgomot se<br />
calculeazǎ cu relaŃia:<br />
LMD = 10 x log (10 60/10 + 10 60/10 + 10 70/10 +10 40/10 ) = 80,79 dB<br />
Nivelul de zgomot calculat la limita frontului de lucru (aproximativ 20 m) este următorul:<br />
1<br />
L MD<br />
= L MD<br />
+ 20 log<br />
20<br />
Hârtie reciclată<br />
72
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
L MD = 54,77 dB (A)<br />
În conformitate cu prevederile STAS 10009/88, valoarea admisibilă a nivelului de zgomot la limita<br />
frontului de lucru este de 65 dB (A), valoare mai mare decât valoarea nivelului de zgomot calculat la<br />
limita frontului de lucru, care este de 54,77 dB (A).<br />
Scara de măsură (decibelică) trebuie interpretată cu multă atenŃie dată fiind exprimarea sa<br />
logaritmică. Această particularitate este extrem de importantă la interpretarea impactului cumulat.<br />
O prezentare comparativǎ a unor valori ale nivelelor de zgomot este redatǎ în tabelul de mai jos:<br />
Nivele de zgomot<br />
Sursa de<br />
zgomot<br />
DistanŃa<br />
faŃă de sursă<br />
(m)<br />
Nivelul de<br />
zgomot (dBA)<br />
Echivalent<br />
Efecte<br />
Sirenă de alarmă 140 120<br />
Limita<br />
Decolarea unui<br />
61 110 Concert durerii<br />
avion<br />
rock<br />
Sirenă de<br />
ambulanŃă<br />
31 90 Centrală<br />
termică<br />
Foarte<br />
puternic<br />
Tren de marfă 15 80<br />
Ciocan<br />
15 80 Tipografie Puternic<br />
pneumatic<br />
Autostradă 31 70<br />
Relativ<br />
Aspirator 31 60 Centru puternic<br />
comercial<br />
Trafic uşor 31 50 Birou<br />
Slab<br />
Turbină < 1MW 200 49<br />
Turbină > 1MW 300 45<br />
Transformator 61 40<br />
Șoaptă 2 30 Dormitor Limita<br />
auzului<br />
20 Studio de<br />
înregistrare<br />
10<br />
după National Wind Co-ordinating Committee 2002 11<br />
c. Impactul pe termen scurt<br />
Impactul direct şi indirect se va manifesta pe perioada de construcŃie, estimatǎ la o perioadǎ de<br />
aproximativ 12 luni.<br />
Impactul pe termen scurt se va manifesta în zona frontului de lucru ce va avea o dimensiune de<br />
aproximativ 100mp (echivalentul lungimii braŃului buldoexcavatorului: 3-5m, înşiruirea utilajelor: 15m;<br />
înmulŃite cu lǎŃimea zonei de mişcare a utilajelor şi muncitorilor 4-5m).<br />
d. Impactul pe termen lung<br />
11 National Wind Co-ordinating Committee NWCC (2002) Permitting of Wind Energy Facilities. A<br />
Handbook, www.nationawind.org/pubs/permit/permitting 2002.pdf<br />
Hârtie reciclată<br />
73
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
Conform observaŃiilor realizate în zonǎ, s-a putut pune în evidenŃǎ faptul cǎ succesiunea de<br />
vegetaŃie a solurilor deranjate (mobilizate superficial) pe suprafeŃe ce nu au beneficiat însǎ de mǎsuri de<br />
reconstrucŃie ecologicǎ, s-a stins dupǎ primul ciclu parcurs de un sezon de vegetaŃie.<br />
Astfel, remanenŃa elementelor asociate impactului cauzat de proiect este estimatǎ a se stinge pe<br />
durata unui sezon de vegetaŃie ce se suprapune în cazul habitatelor Ńintǎ pe durata unui an calendaristic<br />
(în cazul aplicǎrii scenariului de revegetare). Ca urmare a asumǎrii mǎsurilor de reconstrucŃie ecologicǎ,<br />
considerǎm cǎ majoritatea elementelor asociate impactului datorat implementǎrii proiectului se vor<br />
stinge dupǎ aproximativ 12 luni.<br />
Cu toate acestea, în cadrul programului de monitorizare de asumat prin actele de reglementare<br />
specifice, se vor întreprinde observaŃii asupra ritmului de reintegrare a biocenozelor deranjate urmând a<br />
se interveni cu mǎsuri suplimentare (cleionaje, însǎmânŃǎri, lucrǎri de refacere a solurilor erodate,<br />
amplasarea de noi strate de fân, etc.) acolo unde va fi nevoie.<br />
e. Impactul din faza de construcŃie, operare şi dezafectare<br />
Impactul din faza de construcŃie se suprapune categoriei de impact explicitatǎ în cadrul secŃiunilor<br />
de mai sus: Impactul direct şi indirect.<br />
In faza de operare nu este preconizat a apǎrea nici un fel de impact nou indus asupra factorilor<br />
de mediu, rǎmânând prezent impactul indus în faza de construcŃie şi manifest în mod special asupra<br />
factorilor de mediu:<br />
- sol: decopertare, tasare, etc;<br />
-aer: afectare localǎ cu noxe şi pulberi în suspensie;<br />
f. Impactul rezidual<br />
Aplicarea mǎsurilor de reconstrucŃie ecologicǎ va conduce la îndepǎrtarea celei mai mari pǎrŃi a<br />
impactului datorat implementǎrii proiectului dupǎ un interval scurs de aproximativ 12 luni (1 an<br />
calendaristic) - în cazul aplicǎrii scenariului de readucere a terenului la starea iniŃialǎ, respectiv de o<br />
decadǎ pânǎ la integrarea acestuia în cadrul sistemelor (semi)naturale funcŃionale.<br />
Se admite însǎ menŃinerea unor elemente remanente ce vor impune intervenŃii punctiforme. Cu<br />
toate acestea considerǎm cǎ aplicarea responsabilǎ şi completǎ a mǎsurilor de reconstrucŃie ecologicǎ,<br />
peste care se vor suprapune secvenŃele de succesiune naturalǎ a vegetaŃiei, vor conduce la eliminarea<br />
oricǎror elemente care sǎ aminteascǎ de impactul indus, dupǎ o perioadǎ de maximum 3 sezoane<br />
consecutive de vegetaŃie (36 de luni).<br />
Astfel impactul rezidual va fi eliminat într-un termen maxim de 36 de luni.<br />
g. Impactul cumulativ<br />
Impactul cumulativ este definit 12 ca reprezentând efectul unui grup de activitǎŃi/acŃiuni cu<br />
incidenŃǎ asupra unei suprafeŃe sau a unei regiuni, a cǎror relevanŃǎ (impact) asupra mediului în<br />
manifestare singularǎ este lipsitǎ de semnificaŃie, însǎ în asociere cu alte activitǎŃi, inclusiv cele<br />
previzionate a se realiza în viitor, poate conduce la apariŃia unui impact.<br />
Evaluarea impactului cumulat a fost realizatǎ în baza metodei expert, ce presupune utilizarea<br />
unui numǎr de 6 termeni: pozitiv semnificativ, pozitiv, neutru, negativ nesemnificativ, negativ, negativ<br />
semnificativ.<br />
a. Impactul cumulat principalelor categorii de impact manifeste la nivelul perimetrului Ńintǎ<br />
Urmărind sistemul codificat al activităŃilor cu impact antropic propus în vederea evaluării stării<br />
factorilor de mediu de la nivelul siturilor Natura 2000 a fost analizată mărimea impactului antropic din<br />
etapa pre-proiect (înainte de impementarea proiectului), sau aşa numita analiză a stǎrii actuale a<br />
perimetrului studiat. Din randul acestor activitǎŃi existente, strict pe perimetrele ce urmeazǎ a fi afectate<br />
de implementarea proiectului, au fost identificate urmǎtoarele categorii:<br />
- pǎşunat;<br />
- sportul în aer liber şi activitǎŃi de agrement: vehicule motorizate;<br />
12 Dictionary of Environment & Ecology (5th Ed.): PH Collins, 2004:51<br />
Hârtie reciclată<br />
74
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
- eroziunea;<br />
Dintre aceste impacte, se suprapun activitǎŃilor menŃionate ca având consecinŃe negative asupra<br />
sitului, conform Formularului standard Natura 2000:<br />
- pǎşunatul<br />
- alte impacte determinate de turism şi recreere ce nu au fost menŃionate mai<br />
sus (asimilabile cu impactul asociat categoriilor: sportul în aer liber şi activitǎŃi de agrement: vehicule<br />
motorizate, respectiv schiul, sporturi extreme (off-piste);<br />
- poluarea apelor cu nitraŃi proveniŃi din surse agricole;<br />
- fenomene de eutrofizare<br />
In lipsa evaluǎrii unor proiecte similare implementate anterior o analizǎ a efectelor cumulative nu<br />
se poate realiza la data actualǎ. Se propune ca în etapa de monitorizare de stabilit în baza actelor de<br />
conformare emise de autoritǎŃile responsabile sǎ fie cuprinsǎ şi o evaluare pe termen lung a impactului<br />
cumulativ de realizat pe suprafaŃa de implementare a proiectului.<br />
Imposibilitatea de cuantificare a perioadei de acŃiune a impactului ce se cumuleazǎ prezentului<br />
proiect face posibilǎ doar o apreciere a efectelor de la data realizǎrii studiului.<br />
Impactul cumulat al proiectului propus cu categoriile de impact identificate este prezentat sintetic<br />
în tabelul de mai jos.<br />
.<br />
Impactul<br />
asociat<br />
activitǎŃilor<br />
Pǎşunat<br />
=<br />
suprapǎşunat,<br />
în cazul în care<br />
e vǎzut ca un<br />
factor cu efecte<br />
negative<br />
asupra sitului<br />
Efecte<br />
- Scǎderea bonitǎŃii<br />
pǎşunilor<br />
- Scǎderea indicilor de<br />
biodiversitate (floristici: direct;<br />
faunistici: indirect)<br />
- Tasare<br />
- Afectarea bǎlŃilor<br />
temporare (ce devin locuri de<br />
adǎpat, zǎcǎtori)<br />
- Crearea de ogaşe<br />
- Incǎrcare cu materii<br />
organice (dejecŃii)<br />
Impactul<br />
cumulat<br />
Justificare/discuŃii<br />
neutru SuprafeŃele ocupate de<br />
implementarea proiectului sunt<br />
reduse, atât pe perioada<br />
implementǎrii (fronturi de lucru),<br />
cât şi în faza de finalizare (se vor<br />
întreprinde mǎsuri imediate de<br />
refacere a mediului), astfel încât<br />
nu se vor crea diminuǎri<br />
semnificative de suprafeŃe care<br />
sǎ conducǎ la limitarea accesului<br />
ierbivorelor la surse de hranǎ şi<br />
impunerea (supra)utilizǎrii unor<br />
suprafeŃe din imediata<br />
proximitate <strong>pentru</strong> care sǎ fie<br />
necesarǎ asumarea unor mǎsuri<br />
compensatorii (de creştere a<br />
capacitǎŃii de suport - pe<br />
perioada construcŃiei) sau de<br />
refacere a capacitǎŃii de suport<br />
(în etapa post-construcŃie).<br />
Hârtie reciclată<br />
75
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
Impactul<br />
asociat<br />
activitǎŃilor<br />
Vehicule<br />
motorizate<br />
Efecte<br />
- Eroziune<br />
- Tasare<br />
- Crearea de ogaşe<br />
Impactul<br />
cumulat<br />
Justificare/discuŃii<br />
neutru PrezenŃa lucrǎtorilor în<br />
zonǎ conduce la dispariŃia<br />
statutului de zonǎ<br />
nesupravegheatǎ („no man’s<br />
land”), unde practicile abuzive se<br />
pot desfǎşura fǎrǎ nici un fel de<br />
oprelişti. La supravegherea<br />
zonei concurǎ şi activitǎŃile de<br />
monitorizare, precum şi<br />
instaurarea unui eventual regim<br />
de protecŃie industrialǎ ce se va<br />
suprapune cu regimele<br />
restrictive locale, (inclusiv de arie<br />
naturalǎ protejatǎ) va conduce la<br />
o posibilǎ limitare a activitǎŃilor<br />
necontrolate, existând chiar<br />
perspectiva înlǎturǎrii acestei<br />
categorii de impact. Cu toate<br />
acestea menŃinerea unor<br />
suprafeŃe întinse lipsite de<br />
supraveghere menŃin aceastǎ<br />
categori de impact, efectul<br />
cumulat fiind astfel apreciat ca<br />
nesemnificativ.<br />
Hârtie reciclată<br />
76
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
Impactul<br />
asociat<br />
activitǎŃilor<br />
Eroziunea<br />
Efecte<br />
- Scǎderea capacitǎŃii de<br />
suport a habitatelor<br />
- Scǎderea indicilor de<br />
biodiversitate<br />
- Simplificare, degradare<br />
a habitatelor<br />
- Incǎrcare cu particule în<br />
suspensie a cursurilor de ape<br />
- Pierderea orizonturilor<br />
fertile ale solului<br />
Impactul<br />
cumulat<br />
pozitiv<br />
nesemnificativ<br />
Justificare/discuŃii<br />
SuprafaŃa afectatǎ de<br />
implementarea proiectului<br />
rǎmâne redusǎ, fiind asumate<br />
mǎsuri de remediere şi<br />
reconstrucŃie ecologicǎ în fazele<br />
imediat urmǎtoare construcŃiei.<br />
In plus beneficiarul îşi va asuma<br />
refacerea unor perimetre<br />
afectate anterior de eroziune,<br />
conducând astfel la o ameliorare<br />
a factorului de mediu sol de pe<br />
amplasamentul studiat.<br />
Conform analizei realizate <strong>pentru</strong> impactul cumulativ al proiectului se poate observa o<br />
suprapunere potenŃialǎ cu 3 categorii de impact relevate din zona de implementare a proiectului.<br />
Analiza impactului cumulat relevǎ un nivel neutru în trei cazuri (pǎşunat, sportul în aer liber şi<br />
activitǎŃi de agrement: sporturi extreme (off-piste), respectiv vehicule motorizate) şi a unui impact<br />
cumulat pozitiv nesemnificativ.<br />
In aceste condiŃii apreciem cǎ din punctul de vedere al impactului cumulat al proiectului cu<br />
activitǎŃile în desfǎşurare pe amplasamentul studiat nu pot fi evidenŃiate elemente de impact negativ.<br />
In ceea ce privesc activitǎŃile previzionate, principalele elemente ale acestuia sunt constituite de:<br />
- zonele de organizare de şantier;<br />
- perimetrele de exploatare;<br />
- cǎile de acces;<br />
Dat fiind faptul cǎ suprafeŃele afectate de poiect urmeazǎ a fi reabilitate din punct de vedere<br />
ecologic în faza imediat urmǎtoare a exploatǎrii (existând în acest sens depusǎ inclusiv o garanŃie<br />
bancarǎ conform legii), nu vor apǎrea elemente care sǎ pǎstreze un impact remanent semnificativ pe<br />
termen lung.<br />
Apreciem astfel cǎ impactul cumulat al proiectului cu activitǎŃile previzionate va fi de asemenea<br />
neutru.<br />
Considerarea nivelului de impact cumulat al proiectului cu activitǎŃile curente, respectiv cu cele<br />
previzionate, rǎmâne de asemenea neutru, nefiind identificate elemente în mǎsurǎ a participa la sumaŃii<br />
ce ar conduce la un impact cu semnificaŃie aparte <strong>pentru</strong> situl analizat.<br />
Proiectul urmeazǎ a se implementa în arealul habitatelor eremiale aflate într-o stare de impactare<br />
(generalǎ) semnificativǎ. Pe terenul studiat, datoritǎ particularitǎŃilor locale însǎ, nivelul de impactare<br />
pǎstreazǎ o semnificaŃie mare, însǎ se observǎ o tranziŃie a succesiunii de vegetaŃie de la pǎşuni<br />
afectate de suprapǎşunare spre buruienişuri (înŃelenite) prezentând un facies semi-natural de pajişte cu<br />
atribute xero-termofile, cu deficit de umiditate, dominat de graminee.<br />
SuprafaŃa redusǎ a zonei de implementare a proiectului raportatǎ la suprafaŃa totalǎ a sitului<br />
rǎmâne un argument luat în considerare <strong>pentru</strong> afirmarea unui impact nesemnificativ în raport cu<br />
integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar, Ńinând cont aici de structura şi de obiectivele<br />
de conservare ale acesteia.<br />
Hârtie reciclată<br />
77
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
3.2. Evaluarea semnificaŃiei impactului<br />
Evaluarea semnificaŃiei impactului se realizeazǎ în baza unui set de criterii stabilite prin<br />
OM19/2010, ce face trimitere la o serie de atribute cuantificabile, dupǎ cum urmeazǎ:<br />
Procentul din suprafaŃa habitatului care va fi pierdut<br />
In condiŃiile de implementare a proiectului nu se pune problema pierderii unor habitate cu<br />
semnificaŃie <strong>pentru</strong> situl desemnat.<br />
Procentul ce va fi pierdut din suprafeŃele habitatelor folosite <strong>pentru</strong> necesitǎŃile de hranǎ, odihnǎ<br />
şi reproducere ale speciilor de interes comunitar<br />
Aşa cum s-a arǎtat şi în secŃiunile de mai sus, speciile criteriu ce au stat la baza desemnǎrii sitului<br />
folosesc habitate altele decât cele ce urmeazǎ a suporta amprenta proiectului.<br />
In aceste condiŃii nu se pune problema pierderii unor habitate cu semnificaŃie <strong>pentru</strong> speciile ce<br />
au stat la baza desemnǎrii sitului.<br />
Fragmentarea habitatelor de interes comunitar<br />
Desfǎşurarea limitatǎ a amprentei, lipsa unei suprapuneri cu habitate de ecoton şi Ńinând cont de<br />
capacitatea locomotorie înaltǎ a speciilor ce fac obiectul protecŃiei, reprezintǎ argumente ce exclud<br />
posibilitatea inducerii unei fragmentǎri semnificative la nivel de peisaj, sau a unei fragmentǎri locale în<br />
mǎsurǎ a periclita speciile Ńintǎ.<br />
Durata sau persistenŃa fragmentǎrii<br />
Aşa cum s-a arǎtat mai sus, proiectul nu este în mǎsurǎ a imprima efecte de fragmentare a<br />
habitatelor, fiind exclusǎ astfel extinderea temporalǎ a acestora.<br />
Durata sau persistenŃa perturbǎrii speciilor de interes comunitar<br />
Datǎ fiind absenŃa din zona de implementare a proiectului a unor populaŃii semnificative ale<br />
speciilor criteriu ce au stat la baza desemnǎrii sitului, respectiv ritmul de lucru şi persistenŃa impactului<br />
post-implementare asociat acestuia, nu poate fi apreciatǎ prezenŃa unei perturbǎri de duratǎ.<br />
Schimbǎri în densitatea populaŃiilor (nr. de indivizi/suprafaŃǎ)<br />
Lipsa prezenŃei populaŃiilor semnificative de specii criteriu din zona de implementare a proiectului<br />
demonstratǎ mai sus, conduce la concluzia cǎ nu vor fi induse modificǎri în densitatea populaŃiilor<br />
speciilor criteriu.<br />
Scara de timp <strong>pentru</strong> înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea proiectului<br />
Conform evaluǎrii realizate, <strong>pentru</strong> mǎsurile de reconstrucŃie ecologicǎ asumate, sunt create<br />
premisele unei refaceri a habitatelor pe durata unui ciclu de vegetaŃie (12 luni). Datǎ fiind extinderea<br />
redusǎ a suprafeŃelor, respectiv starea habitatelor adiacente, succesiunea naturalǎ de vegetaŃie va fi în<br />
mǎsurǎ a asigura re-colonizarea speciilor caracteristice şi refacerea faciesului natural într-un interval de<br />
maximum 36 de luni (în cazul aplicǎrii scenariului de reconstrucŃie ecologicǎ prin readucerea terenului la<br />
starea iniŃialǎ).<br />
O reprezentare graficǎ a scǎrii de timp <strong>pentru</strong> ritmul de înlocuire a speciilor este prezentatǎ<br />
schematic în figura de mai jos.<br />
Pornind de la o reprezentare ce face apel la codurile de culori, s-au luat în considerare 4 stǎri ale<br />
faciesurilor de vegetaŃie, pornind de la faciesul natural, lipsit de modificǎri datorate impactului antropic<br />
(reprezentat cu verde), urmat de un facies ce poartǎ marca unui impact antropic ce a condus la o<br />
modificare moderatǎ a stǎrii (reprezentat cu galben), ajungând la o stare dominatǎ de impact antropic<br />
(culoare roşie) spre faciesurile ce poartǎ marca unui impact extrem (culoare albastrǎ), antropizate în<br />
totalitate.<br />
78<br />
Hârtie reciclată
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
In cazul studiat, habitatele ce urmeazǎ a fi impactate, poartǎ urmele unui impact antropic datorat<br />
activitǎŃilor agricole din trecut (terenuri înŃelenite - posibil afectate de excesul de nitraŃi/nitriŃi) şi pastorale<br />
mai recente, faciesul de vegetaŃie fiind impactat într-un nivel acceptat ca moderat.<br />
Lucrǎrile propuse vor induce apariŃia unui impact semnificativ, de scurtǎ duratǎ, ce va coincide cu<br />
etapa lucrǎrilor de construcŃie.<br />
ActivitǎŃile de reconstrucŃie ecologicǎ ce vor fi asumate imediat dupǎ terminatea lucrǎrilor, vor<br />
conduce la o refacere a zonelor impactate, spre o stare seminaturalǎ. EvoluŃia succesiunii naturale de<br />
vegetaŃie va conduce la o refacere cvasi-totalǎ a zonelor impactate, ce vor redobândi un facies apropiat<br />
celui iniŃial, dupǎ o perioadǎ de aproximativ 12 luni.<br />
Este apreciat ca <strong>pentru</strong> ambele scenarii, dupǎ o perioadǎ de aproximativ 36 de luni, orice urmǎ<br />
ale impactului, inclusiv a celui rezidual va dispǎrea, faciesurile recǎpǎtându-şi atributele stǎrii iniŃiale.<br />
Reprezentarea graficǎ a scǎrii de timp necesare <strong>pentru</strong> înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de<br />
implementarea proiectului<br />
Pe verticalǎ scara de integritate a faciesurilor naturale; pe orizontalǎ scara de timp<br />
Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificǎri legate de resursele de apǎ sau de alte<br />
resurse naturale, care pot determina modificarea funcŃiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de<br />
interes comunitar<br />
Singurele produse chimice utilizate în realizarea proiectului sunt cele de tipul hidrocarburilor<br />
(carburanŃi şi uleiuri).<br />
Pe toatǎ perioada de punere în operǎ, utilajele şi echipamentele se vor verifica periodic astfel<br />
încât sǎ fie evitate orice fel de scurgeri accidentale.<br />
Alimentarea utilajelor se va realiza de la o cisternǎ autotractatǎ. Astfel alimentarea se va realiza<br />
deasupra unei prelate impermeabile, rezistente la hidrocarburi (de tipul Poliplan). Eventualele scurgeri<br />
vor fi preluate în recipienŃi speciali. Orice fel de scurgeri accidentale, vor fi izolate şi tratate cu produşi<br />
de descompunere (neutralizare) a hidrocarburilor (de tipul Petrolsynth).<br />
Astfel, în zona fronturilor de lucru va exista o prelatǎ, respectiv o cantitate suficientǎ (max. 5 kg)<br />
de Petrolsynth şi un recipient (butoi metalic) <strong>pentru</strong> recuperarea resturilor scurse de hidrocarburi sau a<br />
solurilor afectate.<br />
Hârtie reciclată<br />
79
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
Mǎsurile directe de acŃiune vor fi completate de mǎsuri tehnice de verificare a echipamentelor şi<br />
utilajelor, precum şi de un set de mǎsuri teoretice, de instruire a personalului în scopul asigurǎrii unei<br />
intervenŃii eficiente în caz de accident (scurgeri accidentale de hidrocarburi).<br />
In cazul în care activitǎŃile de exploatare vor fi extinse, sau ritmul de exploatare va fi intensificat,<br />
se propune instalarea unei staŃii mobile de carburant, amplasatǎ pe o platformǎ impermeabilizatǎ<br />
(betonatǎ) dotatǎ cu canale de colectare a scurgerilor, separator de hidrocarburi şi bazin vidanjabil.<br />
Evaluarea semnificaŃiei impactului proiectului asupra elementelor criteriu din cadrul ROSPA0011<br />
BlahniŃa<br />
Parcurgând atributele asociate impactului potenŃial al proiectului discutate mai sus, asupra<br />
elementelor criteriu ce au stat la baza desemnǎrii siturilor, putem conchide urmǎtoarele aspecte:<br />
- implementarea proiectului nu va conduce la pierderi de habitate criteriu Natura 2000;<br />
- implementarea proiectului nu va afecta habitate folosite <strong>pentru</strong> necesitǎŃile de hranǎ, odihnǎ şi<br />
reproducere a speciilor criteriu;<br />
- proiectul nu este în mǎsurǎ a induce o fragmentare a habitatelor de interes comunitar sau cu<br />
semnificaŃie <strong>pentru</strong> speciile criteriu ce au stat la baza desemnǎrii sitului;<br />
- durata/persistenŃa fragmentǎrii habitatelor (inclusiv habitate altele decât cele de interes<br />
comunitar) nu prezintǎ semnificaŃie <strong>pentru</strong> elementele ce au stat la baza desemnǎrii sitului;<br />
- proiectul nu este în mǎsurǎ a perturba speciile de inters comunitar ce au stat la baza desemnǎrii<br />
sitului;<br />
- implementarea proiectului nu va conduce la schimbǎri ale densitǎŃiilor populaŃiilor de specii de<br />
interes comunitar;<br />
- durata de timp necesarǎ <strong>pentru</strong> refacerea habitatelor, exprimatǎ prin scara de timp <strong>pentru</strong><br />
înlocuirea speciilor, este scurtǎ, fiind necesare aproximativ 12 luni <strong>pentru</strong> o refacere semnificativǎ,<br />
respectiv 36 de luni <strong>pentru</strong> stingerea în ansamblu a efectelor impactului asociat (inclusiv impact<br />
rezidual);<br />
- nu au putut fi puşi în evidenŃǎ indicatori cheie responsabili de inducerea unor modificǎri la nivelul<br />
sitului;<br />
In condiŃiile în care nu ar fi asumate mǎsurile de reducere a impactului, timpul de refacere a<br />
habitatelor ar putea fi mai mare de 36 de luni, însǎ procese de degradare ireversibilǎ sau de afectare a<br />
elementelor criteriu ce au stat la baza desemnǎrii sitului rǎmân de asemenea excluse.<br />
Impactul rezidual, în condiŃiile asumǎrii mǎsurilor de reconstrucŃie ecologicǎ va fi stins într-un<br />
interval de timp de maximum 36 de luni.<br />
PrezenŃa unui impact cumulativ, inclusiv a unor efecte asociate impactului cumulativ rezidual nu<br />
au putut fi puse în evidenŃǎ.<br />
In aceste condiŃii estimǎm cǎ nivelul şi semnificaŃia impactului datorate acestui proiect rǎmân<br />
extrem de limitate, punctiforme şi lipsite de relevanŃǎ asupra elementelor criteriu ce au stat la baza<br />
desemnǎrii siturilor.<br />
In conformitate cu legislaŃia naŃională în vigoare şi cu ghidul Natura2000: Conservare în<br />
parteneriat, elaborat de Ministerul <strong>Mediului</strong> şi Dezvoltării Durabile, a fost într-o primă fază analizată<br />
procedura schematică de abordare a planurilor şi proiectelor ce afectează siturile Natura2000.<br />
Hârtie reciclată<br />
80
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
Au fost urmăriŃi paşii conformi, după cum urmează:<br />
1. Planul sau proiectul sunt necesare sau au legătură directă cu conservarea naturii?<br />
Răspuns: nu<br />
2. Planul sau proiectul vor avea probabil un impact semnificativ asupra sitului. Răspuns: nu.<br />
MotivaŃie: lucrările se vor desfăşura pe perimetre reduse, afectând sub 1% din suprafaŃa Siturilor de<br />
ImportanŃă Comunitară (SIC), respectiv a Ariei de ProtecŃie Specială Avifaunistică, având astfel o<br />
influenŃă punctiformă raportată la suprafaŃă şi nu vor afecta în mod semnificativ nici una dintre<br />
populaŃiile de specii criteriu ce au stat la baza desemnării acestora.<br />
S-a evaluat impactul asupra habitatelor/speciilor în cauză prin desemnarea unei note de<br />
relevanŃă a impactului generat de proiectul de realizare a ansamblului de microhidrocentrale.<br />
De asemenea în conformitate cu algoritmul asociat procesului de evaluare adecvatǎ, (OM<br />
19/2010) proiectul propus nu are legatura directa cu sau nu este necesar <strong>pentru</strong> managementul<br />
conservarii ariei naturale protejate de interes comunitar, cu toate acestea nu a putut fi pus în evidenŃǎ<br />
un impact potenŃial asupra sitului, respectiv asupra elementelor criteriu ce au stat la baza desemnǎrii<br />
sitului, autoritatea de mediu fiind astfel în mǎsurǎ a emite actul de reglementare, fǎrǎ a mai fi necesarǎ<br />
parcurgerea soluŃiilor alternative sau a procedurilor SEA sau EIM.<br />
Hârtie reciclată<br />
81
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
Hârtie reciclată<br />
82
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
Cap. 4. Propunere de asumare a unui program de monitorizare a mediului<br />
Prin obiectivele sale proiectul propus necesită monitorizarea mediului, atât în faza de execuŃie,<br />
<strong>pentru</strong> a nu apărea fenomene de eroziune sau poluare accidentală cu combustibili sau uleiuri ca urmare<br />
a nerespectării măsurilor prevăzute, cât mai cu seamă în perioada de funcŃionare <strong>pentru</strong> a se identifica<br />
eventualele efecte negative induse mediului, cu privire specială asupra habitatelor ripariene <strong>pentru</strong> care<br />
se impune realizarea unui Plan de monitorizare adecvat.<br />
Din punct de vedere al managementului biodiversităŃii se va realiza un inventar cantitativ şi calitativ<br />
al unor grupe cheie, urmând schemele de monitorizare consacrate, <strong>pentru</strong> compararea efectelor<br />
investiŃiei. In acest sens propunem realizarea unor inventare <strong>pentru</strong> speciile cheie, ce urmează a fi<br />
comparate cu datele existente cu referire la perimetrul în cauză pre- şi post proiect.<br />
Eventualele efecte negative vor fi evidenŃiate propunându-se măsuri de diminuare a impactului şi<br />
evaluarea acestora până la conformarea la cerinŃele ecologice specifice.<br />
Se propune realizarea unui Plan de monitorizare pe perioada de execuŃie a lucrărilor (12 luni) urmat<br />
de un Plan de supraveghere ecologică pe perioada de 36 de luni. In cazul în care în perioada de<br />
supraveghere nu se vor identifica elemente susceptibile de a genera impacte negative asupra speciilor de<br />
interes, programul de supraveghere se va reduce la un sistem de observaŃii sumare.<br />
Trecând peste o serie întreagǎ de teorii şi puncte de vedere, se desprind o serie elemente certe,<br />
ce reprezintǎ puncte solide de ancoraj în abordarea scenariilor de restaurare ecologicǎ a unor obiective.<br />
Un prim element de ancoraj este constituit de speciile Ńintǎ avute în vedere, ce întrunesc atribute de interes <strong>pentru</strong><br />
zona în care se face restaurarea, fie cǎ este vorba de specii cu valoare economicǎ (de ex. specii de interes piscicol), specii<br />
de interes cinegetic, specii de interes conservativ, etc. In acest sens se procedeazǎ la realizarea unei liste a speciilor Ńintǎ,<br />
ce devin în cadrul demersului de restaurare ecologicǎ, specii-cheie.<br />
Pentru perimetrul vizat de realizarea investiŃiei urmează a se realiza o listă a speciilor-Ńintǎ, fǎcându-se o diferenŃiere<br />
între speciile certe (identificate a fi prezente în baza observaŃiilor directe sau a urmelor acestora de la nivelul<br />
amplasamentelor), respectiv cele potenŃiale (<strong>pentru</strong> care s-au identificat nişele ecologice ce ar putea fi exploatate de<br />
acestea).<br />
Un alt element de ancoraj deosebit de important este cel legat de posibilitatea fitocenologicǎ a perimetrului Ńintǎ.<br />
Astfel din studiul fitocenologic al peisajului 13 se va desprinde setul de informaŃii cu privire la etajul de vegetaŃie, asociaŃiile<br />
vegetale zonale (locale), elemente de particularitate climaticǎ (şi microclimaticǎ), lista sistematicǎ a florei, etc. Se stabileşte<br />
astfel tipul de formaŃiune vegetalǎ Ńintǎ, spre care procesele de restaurare ecologicǎ sunt îndreptate, astfel încât acestea sǎ<br />
fie în mǎsurǎ sǎ susŃinǎ un ansamblu cât mai stabil de elemente faunistice (de interes).<br />
Pe baza posibilitǎŃii fitocenologice şi a spectrului de specii-Ńintǎ avute în vedere, se trece la realizarea proiectului<br />
(design-ului) de restaurare ecologicǎ. In cadrul proiectului sunt integrate nişele ecologice (spaŃiale/trofice/de adǎpost) ale<br />
speciilor prin configurarea mozaicului de covoare vegetale (ierbos/arbustiv/arboricol) şi suprapunerea unei reŃele de microhabitate,<br />
elemente sinuziale şi bio-skene. Proiectul va integra acele scenarii strategice ce vizeazǎ fie realizarea unui mozaic<br />
complex de habitate fragmentate (disparate) de forma unui puzzle (abordarea strategicǎ de tipul Several Small), fie<br />
13 termenul de peisaj este utilizat în acest context pornind de la valoarea sa în ecologie, derivat fiind din termenul<br />
englez landscape, respectiv cel german landschaft. Inţelesul acestui termen cuprinde întregul ansamblu al<br />
elementelor ce compun matricea vie dintr-o suprafaţǎ datǎ.<br />
83<br />
Hârtie reciclată
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
realizarea de habitate masive dedicate unor specii de interior (Single Large), fie favorizarea instalǎrii unor linii ample de<br />
ecoton.<br />
In functie de obiectivele tinta ale demersului de restaurare ecologica, inercand o comparare a strategiilor abordate,<br />
acestea pot fi asemuite:<br />
Procesului de „defragmentare” a unui hard-disk de computer (scenariul Single Large)<br />
In cadrul acestui proces, blocurile disparate, asemeni peticelor de habitate imprastiate la nivel de peisaj, sunt<br />
comasate in grupuri functionale, limitand efectul de margine, sporind calitatea si dimensiunea absoluta a habitatelor de<br />
interior si garantand o functionare mai coerenta a intregului sistem. O astfel de abordare se preteaza in special perimetrelor<br />
aflate in proximitatea unor masive unitare de habitat, efectul fiind acela de reducere a entropiei, incadrare in sistemele<br />
naturale existente, diminuare a efectelor de margine si o accelerare a proceselor de succesiune naturala, recolonizare si reintegrare<br />
in matricea de mediu.<br />
Procesului de realizare a unei multitudini de habitate, cat mai diverse, reunite in cadrul unui sistem de tip mozaicat, urmarind<br />
astfel o crestere a diversitatii de nise ecologice, o sporire dimensionala a zonelor de ecoton, o inlaturare a monotoniei,<br />
generand indici de biodiversitate inalti (Scenariul Severall Small)<br />
Acest scenariu, poate fi asemuit unui joc de cuburi, unde o suprafata monotona (de regula caracterizata prin indici de<br />
biodiversitate scazuti, cum ar fi zone intinse de habitate secundare) este mobilata cu o serie intreaga de blocuri divers<br />
conformate, ce ofera un numar mare de nise ecologice, ocupabile de un numar mare de specii.<br />
La nivelul proiectelor de restaurare ecologica, pot fi aplicate simultan cele doua concepte, sau o combinatie intre cele<br />
doua concepte la nivelul unor areale diferite, astfel incat sa fie maximizat efectul de stabilitate ecologica.<br />
Astfel, prin realizarea unor structuri racordate la matricea de mediu, prin care sa se obtina blocuri semnificative<br />
dimensional de categorii de habitate (trupuri de padure, luciuri de ape, masive de stufarisuri, etc.) se obtine efectul urmarit<br />
de strategia Single Large. O asociere a blocurilor de dimensiuni mari, intre ele, creaza conditiile unor perimetre de habitate,<br />
raportate la structura regionala a peisajului in care se incadreaza perimetrul, de tipul Several Small.<br />
La nivelul blocurilor de habitate create, daca se realizeaza o retea de microhabitate (de exemplu realizarea de<br />
bolovanisuri, zone umede, stive de lemn mort, adaposturi, hranitori, etc. la nivelul unei zone impadurite), se obtine efectul<br />
Several Small ce asigura o diversitatemare de nise ecologice ce concura la o crestere a stabilitatii ecologice a trupului de<br />
padure, ce va conferi ansamblului proiectului de restaurare ecologica, o stabilitate ecologica inalta.<br />
Pentru a crea un sistem cât mai unitar de lucru, mǎsurile au fost cuprinse în structuri compacte, de tipul unor blocuri<br />
ce includ fiecare în parte setul de lucrǎri, materii prime şi materiale, permiŃând o cuantificare cât mai exactǎ a efortului<br />
material şi uman.<br />
Utilizarea sistemului de blocuri, faciliteazǎ o mai bunǎ ilustrare a scenariilor strategice abordate fǎcând posibilǎ şi<br />
monitorizarea şi evaluarea rezultatelor pe traiectul parcursurilor de refacere ecologicǎ.<br />
Având cele douǎ elemente de ancoraj se poate previziona un parcurs de la starea de fapt actualǎ (mediu puternic<br />
impactat) şi starea previzionatǎ. Parcursul va Ńine cont de soluŃiile tehnologice de închidere, constrângerile ecologice de pe<br />
amplasament, posibilitǎŃile materiale, eficienŃǎ şi randamentul ecologic, etc.<br />
Un element de maximǎ relevanŃǎ, ce ocupǎ un loc central în proiectul de restaurarea ecologicǎ îl constituie factorul<br />
de mediu apǎ. RelevanŃa unei gestiuni corecte a factorului de mediu apǎ este ambivalentǎ. Pe de o parte se asigurǎ<br />
succesul demersului eforturilor de restaurare ecologicǎ, prin asigurarea unui flux continuu, vital <strong>pentru</strong> refacere şi susŃinerea<br />
întregii comunitǎŃi de florǎ şi faunǎ instalate, garantând o productivitate biologicǎ crescutǎ şi menŃinerea unor indici de<br />
biodiversitate înalŃi, iar pe de altǎ parte, prin funcŃiile ecologice complexe (filtru viu cu rol deznisipator, de limitare a unor<br />
efecte cu caracter catastrofal în aval, etc.).<br />
Pentru fiecare din proiectele de restaurare ecologicǎ, este bine a se avea în vedere proiectarea unor poldere 14 ,<br />
destinate reŃinerii parŃiale a apelor pluviale din bazinele de recepŃie şi redarea unor cantitǎŃi de apǎ în mod cât mai constant<br />
cǎtre habitatele ce au fǎcut obiectul mǎsurilor de restaurare ecologicǎ.<br />
Argumente în privinŃa utilizǎrii polderelor<br />
Zonele umede se regǎsesc de regulǎ în locuri joase, de luncă, de-a lungul şesurilor, pe lângă râuri şi pâraie, în lunci.<br />
Acolo unde apele se revarsă, apar lacuri şi bălŃi, terenuri înmlăştinite şi inundabile. Aceste habitate, cu vegetaŃie<br />
abundentă, susŃin o varietate mare de specii de faună. De regulă, zonele umede sunt acoperite de un covor luxuriant de<br />
vegetaŃie acvatică. Valoarea acestora este extrem de mare atât <strong>pentru</strong> autoepurarea apelor, datorită funcŃiei denitrificatoare,<br />
dar şi <strong>pentru</strong> conservarea unei bogate biodiversităŃi. Pe lângă funcŃiile ecologice însemnate, zonele umede oferă o serie<br />
întreagă de produse secundare şi servicii (în special funcŃii de reglare a balanŃei hidrice) cu o valoare deosebită <strong>pentru</strong><br />
habitatele adiacente.<br />
Cu valoare deosebitǎ în cadrul peisajului rǎmân şi micro-habitatele de acest gen, ce asigurǎ remisele instalǎrii unor<br />
comunitǎŃi aparte de florǎ şi faunǎ ce contribuie la creşterea indicilor de biodiversitate locali.<br />
14 polder = reprezintǎ o structurǎ artificialǎ depresionarǎ, rezultatul unor mǎsuri hidrotehnice prin care<br />
apa este reținutǎ permanent sau temporar (preluat dupǎ wikipedia.org)<br />
84<br />
Hârtie reciclată
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
Re-crearea în cadrul fostelor perimetre de exploatare a unui numǎr de astfel de zone umede considerăm că va<br />
reprezenta o componentă valoroasă ce va contribui la re-dobândirea structurii şi funcŃiilor ecologice, ce urmeazǎ a fi<br />
reflectate în mod obiectiv de indicii de biodiversitate.<br />
FuncŃiile zonelor umede includ protecŃia şi îmbunătăŃirea calităŃi apei, funcŃia de adăpost ca şi habitat <strong>pentru</strong> fauna<br />
sălbatică, funcŃia estetică şi cea de producător biologic primar. Valoarea zonelor umede este consideratǎ a fi foarte<br />
importantă <strong>pentru</strong> societate şi <strong>pentru</strong> dezvoltarea unor practici alternative sustenabile legate de promovarea unor activitǎŃi<br />
durabile. Pe de altă parte, gama largă de beneficii generate de funcŃiile pe care zonele umede le au, determină valoarea<br />
fiecărei zone umede în parte, valoare care este greu de apreciat deoarece aceste diferite tipuri de zone umede nu au<br />
aceleaşi funcŃii, iar aceste funcŃii nu se manifestă în mod unitar pe toată suprafaŃa sau pe tot timpul anului.<br />
FuncŃia de stocare a apei este similarǎ celei unui burete însǎ de aceastǎ datǎ, natural capabil să înmagazineze o<br />
cantitate mare de apă în cazul unor inundaŃii, apă pe care o înapoiază circuitului în mod lent (rol de tampon hidric), limitând<br />
astfel apariŃia unor efecte cu potenŃial catastrofal (curgeri de pe versanŃi, torenŃi, inundaŃii etc.), această eliberare lentă a apei<br />
diminueaza procesul erozional şi practic opreşte orice inundaŃie provenită din precipitaŃii abundente. Totuşi, o zonă umeda<br />
de mici dimensiuni nu poate stoca o mare cantitate de apă, dar dacă se păstrează în natură o mică reŃea de mici zone<br />
umede, acesta pot înmagazina la nevoie cantităŃi enorme de apă, iar la nivel local, se poate gestiona cu facilitate un set de<br />
mǎsuri orientate în direcŃia diminuǎrii (şi chiar anulǎrii) impactului asupra factorului de mediu apǎ. Acest aspect al funcŃiilor<br />
zonelor umede oferă şi o dimensiune economică a importanŃei acestor zone, protejându-se peisajul, evitându-se dezastrele<br />
şi pierderile de vieŃi omeneşti, remedierea factorilor de mediu, re-echilibrarea unor balanŃe ecologice funcŃionale, etc.<br />
FuncŃia de filtrare a apei se realizează astfel: după ce apa este oprită de către mlaştinile şi bălŃile din zonele umede,<br />
apa vine în contact cu părŃile vegetale din aceste zone, în aşa fel încât sedimentele care vin odată cu apele se depun pe<br />
terenul pe care cresc aceste specii vegetale higrofile. In cazul unor terenuri afectate de nutrienŃi din fertilizările aplicate sau<br />
din bălegar, din gunoaiele organice menajere, acestea sunt spǎlate de apele pluviale şi în cea mai mare parte sunt absorbite<br />
de rădăcinile plantelor şi/sau descompuse de către microorganismele care trăiesc în solurile umede ale mlaştinilor. AlŃi<br />
poluanŃi rămân aglutinaŃi de particulele de sol şi sunt supuşi proceselor biochimice de degradare şi chiar detoxificare. În cele<br />
mai multe din cazuri aceste filtrări reduc mult din poluanŃi şi „consumă” o cantitate însemnatǎ din nutrienŃi, procese ce se<br />
desfǎşoarǎ şi sunt mijlocite în mediul hidric, astfel cǎ la momentul în care apa părăseşte zona umedă, aceasta este în cea<br />
mai mare parte purificatǎ în mod natural. Unele tipuri de zone umede funcŃioneazǎ astfel ca eficiente filtre biologice <strong>pentru</strong><br />
apă fiind utilizate în mod curent ca structuri cu destinaŃie primarǎ <strong>pentru</strong> filtrarea apelor provenite din diferite surse.<br />
O altă funcŃie foarte importantă a zonelor umede este aceea de producător biologic primar, acestea constituind<br />
ecosistemul cu cea mai înaltǎ productivitate biologicǎ, îndeplinind o complexitate de funcŃii ecologice. VegetaŃia abundentă şi<br />
apele oferă habitate <strong>pentru</strong> o multitudine de specii de faună.<br />
FuncŃii asociate bǎlŃilor temporare<br />
Zonele umede sunt percepute în general ca perimetre extinse. Insǎ de o importanŃǎ deosebitǎ sunt zonele restrânse<br />
de zone umede, adeseori trecute cu vederea, cum sunt bǎlŃile, micile zone inundabile din depresiunile situate în lunci,<br />
smârcurile, peticele cu exces de umiditate, etc. Toate aceste structuri sunt privite generic ca “bǎlŃi temporare”. Astfel de bǎlŃi<br />
temporare, de doar câŃiva zeci de metri pǎtraŃi, se regǎsesc într-o diversitate mare de habitate, având un rol deosebit de<br />
important în complexul bio-ecocenotic regional. Rolul devine cu atât mai însemnat cu cât tipul de habitat-matrice în care se<br />
regǎsesc este mai uscat (xeric). O încercare de definire a acestor micro-habitate face trimite la douǎ din atributele ce le<br />
caracterizeazǎ, şi anume o prezenŃǎ limitatǎ a apei (apǎrând astfel o succesiune ciclicǎ umed-uscat, fiecare episod<br />
succesional oferind o serie întreagǎ de nişe ecologice), respectiv lipsa faunei piscicole.<br />
LocaŃia bǎlŃilor temporare poate avea o influenŃǎ mare asupra structurii comunitǎŃilor de faunǎ şi florǎ. Ilustrarea<br />
acestor diferenŃe este prezentatǎ sintetic în tabelul de mai jos ce permite compararea între douǎ astfel de micro-habitate:<br />
Chiar dacǎ în unele zone, persistenŃa apei în aceste bǎlŃi este scǎzutǎ (ore-zile, de regulǎ apǎrând în perioadele<br />
ploioase), bǎlŃile temporare adǎpostesc specii extrem de importante, susŃinând lanŃuri trofice particulare ce contribuie la o<br />
creştere semnificativǎ a indicilor de biodiversitate şi conducând la o creştere a stabilitǎŃii sistemelor. ComunitǎŃile de faunǎ<br />
ce se grupeazǎ la nivelul acestor micro-habitate cuprind un numǎr mare de specii de insecte (coleoptere, diptere, etc.), mici<br />
vertebrate (amfibieni, insectivore), existând chiar unele grupe taxonomice strict asociate acestor bǎlŃi temporare<br />
(Crustaceae: Anostraca, Conchostraca, Notostraca).<br />
Altǎdatǎ, aceste tipuri de micro-habitate aveau o prezenŃǎ comunǎ în matricea de peisaj, având o distribuŃie mai mult<br />
sau mai puŃin densǎ. In ultima perioadǎ însǎ, aceste structuri au avut de suferit de pe urma ameliorǎrilor agro-funciare, a<br />
extinderii şi intensificǎrii agriculturii, a poluǎrii, devenind prezenŃe din ce în ce mai rare, odatǎ cu acestea dispǎrând un întreg<br />
cortegiu de specii asociate.<br />
Pregǎtirea unor zone de recepŃie/descǎrcare a apelor pluviale din lungul căilor de acces<br />
Apa pluvialǎ de pe amplasament se va colecta şi transporta prin intermediul unui sistem de rigole, spre polderul<br />
central ce va funcŃiona inclusiv ca treaptǎ mecano-biologicǎ de epurare (autoepurare), cu rol desnisipator (de reŃinere a<br />
particulelor în suspensie). Sistemele de rigole vor fi realizate din material brut (bolovani 100-400 mm) aşezaŃi pe un pat de<br />
argilǎ, având o formǎ uşor concavǎ şi urmând un traseu cu sinuozitǎŃi domoale în scopul diminuǎrii vitezei de scurgere. Pe<br />
parcursul acestor rigole se vor amenaja zone de revǎrsare (vezi mai jos<br />
Hârtie reciclată<br />
85
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
Malurile se vor înierba, acolo unde va fi oportun urmând a se planta pâlcuri de arbori/arbuşti, respectiv se va spori<br />
stabilitatea prin realizarea unor consolidǎri sumare de mal cu bolovǎniş, aceste mǎsuri având rolul de a diversifica oferta de<br />
nişe ecologice.<br />
Pentru stabilizarea malurilor polderelor, în special în zonele de scurgere (prea-plin) respectiv umplere (din dreptul<br />
barierelor de umplere), se vor realiza copertǎri sumare cu covor din anrocamente, de regulǎ în zona polderelor temporare,<br />
afectând parŃial şi zona polderelor permanente.<br />
FuncŃiile primare vizate sunt:<br />
1. Rol antierozional şi de stocare a apei în perimetru (limitare a efectelor inundaŃiilor locale)<br />
2. Nişǎ ecologicǎ (troficǎ/adǎpost) <strong>pentru</strong> un numǎr mare de specii<br />
3. Rol peisager deosebit<br />
4. Rol de sechestrare a particulelor în suspensie (rol de bio-filtrare)<br />
5. FuncŃii ecologice complexe<br />
6. Zone Ńintǎ în cadrul proceselor de monitorizare<br />
7. Asigurǎ productivitatea biologicǎ cea mai înaltǎ şi menŃinerea unor indici crescuŃi de biodiversitate<br />
8. FuncŃie de tampon hidric<br />
In aceste condiŃii, sistemele de poldere vor fi în mǎsurǎ a prelua atât debitele pluviale calculate <strong>pentru</strong><br />
amplasamentul studiat, cât sǎ le şi stocheze, respectiv sǎ le descarce treptat în mediu, în cadrul unei curgeri cu regim cvasipermanent,<br />
de relevanŃǎ deosebitǎ în cadrul amplasamentului.<br />
Crearea unor reŃele de microhabitate<br />
Intregul perimetru de reconstruit din punct de vedere ecologic urmeazǎ a fi completat cu o serie întreagǎ de microstructuri<br />
care sǎ replice micro-habitate cu semnificaŃie <strong>pentru</strong> unele specii de interes. Asumarea acestui efort va avea ca<br />
efect o accelerare a proceselor de recolonizare a perimetrelor Ńintǎ cu specii de florǎ/faunǎ şi ca urmare o creştere<br />
semnificativǎ a indicilor de biodiversitate.<br />
In acest sens s-au avut în vedere urmǎtoarele:<br />
a. Bolovǎnişuri, aglomerǎri de materiale<br />
Aceste structuri reprezintǎ refugii importante <strong>pentru</strong> specii de faunǎ, oferind nişe importante de adǎpost.<br />
c. Lemn mort<br />
Lemnul mort are o valoare deosebitǎ în ecosistem, reprezentând o verigǎ extrem de valoroasǎ în lanŃurile trofice şi<br />
oferind numeroase nişe de adǎpost.<br />
In funcŃie de etapa de degradare/descompunere, lemnului mort îi sunt asociate diverse nişe ecologice extrem de<br />
valoroase, contribuind în mod semnificativ la aportul de materie organicǎ.<br />
d. Micro-poldere<br />
In completarea sistemelor de drenare a apelor pluviale se vor realiza (pe parcursul reŃelelor de drenare) perimetre<br />
de revǎrsare ce vor da naştere unor acumulǎri temporare de ape. In aceste zone cu exces de umiditate apar instalate<br />
comunitǎŃi de florǎ/faunǎ aparte ce contribuie în mod semnificativ creşterea indicilor de biodiversitate.<br />
e. Structuri artificiale<br />
In completarea structurilor destinate re-creerii de micro-habitate, o valoare certǎ revine structurilor artificiale de<br />
tipul cǎsuŃelor <strong>pentru</strong> specii de pǎsǎrele, hibernacule, structuri destinate speciilor de insecte, etc.<br />
Toate acestea grǎbesc în mod semnificativ re-colonizarea perimetrelor Ńintǎ.<br />
Instalarea vegetaŃiei ierboase pe zonele afectate de tasare sau eroziune (reabilitarea unor suprafeŃe de drumuri)<br />
In scopul încadrǎrii în peisaj matricea de realizat va presupune un set de acŃiuni ce vor pune accentul pe o refacere a<br />
unui covor vegetal de tip eremial.<br />
Covorul ierbos pe lângǎ rolul de reducere a fragmentǎrii peisajului va avea un rol de ancorare (antierozional) a<br />
orizonturilor de sol de la nivelul întregului perimetru. Se propune asumarea procedeului de hidro-însǎmânŃare (hydroseeding)<br />
utilizând un mix în a cǎrei compoziŃie vor intra minim 5 specii: (de preferat: Festuca arundinacea, F. rubra, Trifolium<br />
repens, Lolium perene, Agropyrum repens). Avantajele acestui procedeu constau în ritmul accelerat de intrare în vegetaŃie a<br />
covorului ierbos, garantat de compoziŃia mulch-ului (lichidului de omogenizare) ce conŃine pe lângǎ suportul de ancorare<br />
iniŃialǎ (sub forma unei paste de celulozǎ), apa necesarǎ iniŃierii procesului de germinaŃie şi nutrienŃi imediat asimilabili şi<br />
necesari primelor stadii de vegetaŃie.<br />
Se va proceda la realizarea matricii <strong>pentru</strong> întreg amplasamentul.<br />
HidroînsǎmânŃarea se va realiza iniŃial mecanizat, prin intermediul utilajelor specializate, intervenindu-se apoi<br />
punctual (înainte de iniŃierea vegetalizǎrii), unde va fi cazul (zone erodate/spǎlate) de asemenea, mecanizat. Dupǎ iniŃierea<br />
vegetalizǎrii, se va interveni punctual, cu echipamente uşoare (bidoane de spate, re-însǎmânŃare/supra-însǎmânŃarea<br />
manualǎ) în scopul evitǎrii afectǎrii stratelor ierboase instalate.<br />
Se va interveni în cel puŃin 2 episoade anuale de cosire alternativǎ (în tablǎ de şah) pe o perioadǎ de minimum 5 ani.<br />
Excedentul de fân se va putea utiliza ca material organic de adaus <strong>pentru</strong> perimetrele cu soluri scheletice, sporind<br />
Hârtie reciclată<br />
86
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
capacitatea de suport a acestora şi grǎbind procesele de integrare eco-cenoticǎ, dar mai cu seamǎ <strong>pentru</strong> ancorarea zonelor<br />
supuse eroziunii.<br />
Programul de monitorizare propus, este structurat pe următoarele secŃiuni:<br />
a. AcŃiuni îndreptate în vederea conformării cu cerinŃele legislative naŃionale privind protecŃia<br />
mediului, sănătatea şi securitatea, armonizate la cerinŃele UE;<br />
b. Proceduri <strong>pentru</strong> evaluarea de mediu, cu accent pe elementele de biodiversitate, racordate la<br />
fundamentele bunelor practici internaŃionale din domeniu;<br />
c. AcŃiuni necesare <strong>pentru</strong> remedierea efectelor impactului (inclusiv istoric) asupra biodiversităŃii,<br />
precum şi a efectelor impactului rezidual şi remanent din fazele de construcŃie;<br />
d. AcŃiuni îndreptate spre creşterea valorii perimetrului <strong>pentru</strong> biodiversitate, cu favorizarea acelor<br />
elemente ce nu ridică riscuri, din etapa de funcŃionare.<br />
Propunerea de program de monitorizare este prezentată sintetic sub forma sintetizată a unei<br />
matrici, şi se va întinde pe durata a cel puŃin 36 de luni.<br />
Realizarea unui Plan de management al biodiversitătii, incluzând propunerea de program de monitorizare pe fiecare factor<br />
de mediu în parte va cuprinde:<br />
- setul de mǎsuri prevǎzute a fi luate <strong>pentru</strong> diminuarea/minimizarea impactului<br />
- acŃiunile de asumat în perioada de funcŃionare în scopul utilizǎrii durabile a resurselor naturale din<br />
administrarea/proprietatea beneficiarului (de ex. strategie pe termen lung de utilizare a terenurilor ) într-o manierǎ cât<br />
mai prietenoasǎ mediului, venind în întâmpinarea dezideratelor comunitǎŃii locale, prin asigurarea unui sprijin<br />
suplimentar şi rǎspunzând pe deplin principiilor de responsabilitate socialǎ, respectiv bunǎ vecinǎtate<br />
(investitor/comunitǎŃi locale)<br />
Obiecte de realizat: Document tehnic „Plan de management al biodiversitǎŃii”<br />
Hârtie reciclată<br />
87
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
Măsura /<br />
Luna<br />
a.1.<br />
a.2.<br />
a.3.<br />
a.4.<br />
b.1.<br />
b.2.<br />
b.3.<br />
b.4.<br />
b.5.<br />
c.1.<br />
c.2.<br />
c.3.<br />
c.4.<br />
d.1.<br />
d.2.<br />
d.3.<br />
Scara de timp propusă <strong>pentru</strong> realizarea programului de monitorizare a biodiversităŃii<br />
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36<br />
f m a m i i a s o n d i f m a m i i a s o n d i f m a m i i a s o n d i f<br />
Hârtie reciclată<br />
88
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
Unde,<br />
Momentul “0”= luna februarie<br />
Etapa studiilor comparative a.1. AcŃiuni iniŃiale de documentare<br />
Se va alege un perimetru adiacent ce a.2. Măsuri de monitorizare a speciilor de faună<br />
va servi ca punct de referinŃă (martor) a.3. Măsuri de monitorizare a speciilor de floră<br />
Etapa de monitorizare a dinamicii<br />
din etapa de reabilitare a<br />
habitatelor afectate<br />
Etapa de validare a măsurilor de<br />
restaurare sau compensare<br />
Etape de raportare<br />
a.4. Evaluarea habitatelor naturale şi seminaturale<br />
b.1. Monitorizarea dinamicii speciilor de faună<br />
b.2. Monitorizarea dinamicii speciilor de floră<br />
b.3. Dinamica speciilor invazive de floră<br />
b.4. Monitorizarea dinamica speciilor de faună<br />
b.5. Evaluarea capacităŃii de suport<br />
c.1. Validare primară<br />
c.2. Validare intermediară<br />
c.3. Validare finală<br />
c.4. Decizie în vederea continuării sau nu a măsurilor de<br />
management al biodiversităŃii<br />
d.1. Raport iniŃial<br />
d.2. Raport interimar (intermediar)<br />
d.3. Raport final<br />
Hârtie reciclată<br />
89
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
Cap. 5 Metode utilizate <strong>pentru</strong> culegerea informaŃiilor privind speciile şi/sau<br />
habitatele de interes comunitar<br />
Utilizarea metodei suprafeŃelor de probă permanente a fost şi este recomandată de majoritatea<br />
ecologilor, deoarece prezintă avantajul efectuării studiilor comparative.<br />
SuprafeŃele de probă permanente pătrate sunt recomandate <strong>pentru</strong> monitorizarea comunităŃilor<br />
de plante unde nu există evident un gradient de vegetaŃie cauzat de factorii ambientali (factorii<br />
ecologici şi/sau antropo-zoogeni). Unde gradienŃii de vegetaŃie sunt evidenŃii este recomandată<br />
metoda transectelor de vegetaŃie permanente de-a lungul desfăşurării programului de monitoring<br />
(recomandarea acestor metode este făcută de UNESCO Programul Om şi Biosferă MAB).<br />
Protocolul de monitorizare al fitodiversităŃii, prezentat în continuare, este bazat pe utilizarea<br />
suprafeŃelor de probă permanente, de formă pătrată, de diferite mărimi, în funcŃie de tipul de<br />
vegetaŃie analizat.<br />
Celelalte variabile legate de comportamentul speciilor sau funcŃiile ecosistemului, precum<br />
periodicitatea înfloririi, suprafaŃa fotosintetică, potenŃialul reproductiv (ex: numărul tulpinilor florifere,<br />
data înfloririi, cantitatea de seminŃe, viabilitatea seminŃelor, densitatea anuală a puieŃilor, respectiv a<br />
plantulelor) vor fi monitorizate, prin intermediul speciilor cheie.<br />
În cadrul programului de monitoring propunem utilizarea următoarele suprafeŃe de probă în<br />
zonele ripariene:<br />
• SuprafeŃe de probă permanente de formă pătrată de 1 ha (100 x 100 m) <strong>pentru</strong><br />
monitorizarea vegetaŃiei arborescente<br />
• SuprafeŃe de probă permanente de formă pătrată de 0,025 ha (20 x 20 m) <strong>pentru</strong><br />
monitorizarea vegetaŃiei arbustive şi subarbustive<br />
• SuprafeŃe de probă permanente de 5 x 5 m <strong>pentru</strong> monitorizarea vegetaŃiei arbustive şi/sau<br />
praticole<br />
• SuprafeŃe de probă permanente de 1 x 1 m <strong>pentru</strong> monitorizarea vegetaŃiei praticole<br />
• Transecte permanente de 10 m lungime şi 1 m lăŃime<br />
• Transecte permanente de 5 m lungime şi 1 m lăŃime.<br />
Metodele de teren utilizate <strong>pentru</strong> culegerea informaŃiilor<br />
1. Studiul habitatelor şi a covorului vegetal<br />
Pentru studiul covorului vegetal din zonă se vor folosi metodele de cercetare elaborate de J.<br />
Braun-Blanquet şi adaptate la particularităŃile vegetaŃiei din Ńara noastră. În vederea obŃinerii unor<br />
rezultate statistic semnificative care să poată fi extrapolate la nivelul întregii suprafeŃe analizate se va<br />
recurge la alcătuirea curbei areal/specie <strong>pentru</strong> determinarea numărului minim de probe necesar de<br />
efectuat şi analizat. Astfel, releveele de efectuat se vor introduce până la atingerea numărului indicat<br />
de punctul de inflexiune al curbei.<br />
Hârtie reciclată<br />
90
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
Se vor efectua şi analiza relevee, efectuate pe suprafeŃe ce vor coincide cu ariile minime<br />
corespunzătoare tipurilor de vegetaŃie studiate, mărimea lor variind de la 1 la 4 m 2 .<br />
Pentru o mai bună înŃelegere a posibilelor efecte rezultate în urma acŃiunii diferiŃilor factori<br />
ambientali (de mediu şi/sau antropici) asupra habitatelor se va aplica o analiză multivariată a datelor.<br />
Astfel, evidenŃierea relaŃiilor dintre compoziŃia floristică (a fitocenozelor din asociaŃiile vegetale care<br />
fac parte din habitatele respective) şi distribuŃia vegetaŃiei în funcŃie de factorii de mediu, se va<br />
efectua folosind metode de analiză a gradientului (analiza multivariată). EsenŃa analizei multivariate<br />
a datelor constă în extragerea relaŃiilor foarte importante dintr-o gamă largă de relaŃii posibile, adică<br />
aducerea în prim plan a acelor relaŃii dintre componentele mediului, care sunt cruciale <strong>pentru</strong><br />
menŃinerea intergrităŃii şi funcŃionalităŃii habitatelor analizate.<br />
A. Analiza multivariată a datelor<br />
Tehnicile de ordonare directă (Direct Gradient Analysis) şi ordonare indirectă (Indirect Gradient<br />
Analysis) sunt larg folosite în ordonarea datelor cules de pe teren în sensul determinării anumitor<br />
grupe cenotice şi ecologice de specii .<br />
Schimbarea compoziŃiei floristice de la o fitocenoză la alta, ca urmare a variaŃiei factorilor de<br />
mediu, determină un gradient cenotic (cenoclinal), definit pe baza ratei de înlocurire a speciilor<br />
(species turn-over). Cum numărul gradienŃilor ambientali cu impact major asupra vegetaŃiei terestre<br />
este relativ mic, fitocenozele pot fi ordonate în lungul unor cenoclinali determinaŃi de variabile<br />
ecologice foarte diferite (temperatura aerului, umiditatea solului, presiunea antropo-zoogen).<br />
Ordonarea numerică este un proces de reducere a spaŃiului multidimensional al matricei<br />
relevee-specii, prin extragerea unui număr redus de axe (de obicei 2-3), astfel ca acestea să explice<br />
cât mai mult din variaŃia floristică. Ordonarea numerică este o metodă de explorare a datelor, în urma<br />
căreia pot fi emise ipoteze privind gradienŃii ecologici responsabili de variaŃia compoziŃiei floristice a<br />
diferitelor fitocenoze.<br />
În vederea modelării relaŃiilor dintre factorii ambientali şi compoziŃia floristică a habitatelor, se<br />
vor folosi atât ordonări indirecte (DCA), cât şi directe (CCA).<br />
Tehnica ordonării indirecte este cel mai des folosită, deoarece valorile multor variabile<br />
ecologice nu sunt disponibile, ca urmare a dificultăŃilor ce decurg din măsurarea acestora (variaŃie<br />
ridicată şi neregulată în spaŃiu şi timp, necesitatea utilizării unor aparate costisitoare, volum de<br />
muncă ridicat) În schimb, interpretarea rezultatelor ordonărilor indirecte depinde mult de gradul de<br />
cunoaştere a autecologiei speciilor şi de precizia etalonării (calibrării) ecologice a acestora<br />
Aplicarea metodelor de ordonare directă impune existenŃa unei matrici suplimentare,<br />
constituită din variabile ambientale ce caracterizează staŃiunile în care s-au relevat fitocenozele.<br />
A.1. Analiza destinsă a corespondenŃelor (Detrended Correspondence Analysis-DCA)<br />
Este o metodă de ordonare indirectă, care presupune că aranjamentul fitocenozelor<br />
(releveelor) şi al speciilor în spaŃiul axelor de ordonare este o consecinŃă firească a existenŃei unor<br />
gradienŃi ecologici. De cele mai multe ori acest gradient este rezultatul combinaŃiei mai multor factori<br />
ambientali. Metoda presupune un răspuns unimodal (de tip gaussian) al speciilor, prin intermediul<br />
abundenŃei lor, la variaŃia acestor factori ecologici.<br />
Coordonatele speciilor în spaŃiul de ordonare nu sunt altceva decât estimări ale poziŃiei<br />
optimului ecologic al acestora. DCA, prin axele extrase, permite reprezentarea lungimii gradientului<br />
ecologic (lenght of gradient, exprimată în unităŃi ale deviaŃiei standard-SD). Aplicarea acestei analize<br />
poate fi considertă şi un test în alegerea celei mai eficace metode de ordonare: cea liniară (PCA) sau<br />
cea unimodală (CA, DCA sau CCA). Dacă lungimea gradientului depăşeşte 4 unităŃi SD, aceasta<br />
presupune un răspuns non-liniar (unimodal) al speciilor faŃă de factorii de mediu şi se consideră a fi<br />
Hârtie reciclată<br />
91
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
mai ridicată folosirea unei metode unimodale. Ordonarea prin DCA se poate realiza prin alcătuirea<br />
unei matrici relevee-specii integrate mai apoi în programe relativ recente, precum PC-ORD şi<br />
CANOCO.<br />
A.2. Analiza canonică a corespondenŃelor (Canonical Coresspondence Analysis-CCA)<br />
Este o metodă de ordonare directă, care produce o ajustare liniară optimă a distribuŃiei<br />
abundenŃelor speciilor în funcŃie de variabilele de mediu. Fitocenozele (releveele) sunt aranjate de-a<br />
lungul axelor de ordonare extrase, în aşa fel încât să se obŃină cât mai multe informaŃii şi explicaŃii<br />
asupra similarităŃii lor floristice sau a relaŃiei cu factorii de mediu. Astfel datele input <strong>pentru</strong> CCA sunt<br />
grupate în două matrici distincte: relevee-specii şi relevee-variabile de mediu.<br />
În diagrama finală a ordonării (ordinogramă), variabilele de mediu (gradienŃii ecologici) sunt<br />
vizualizate prin săgeŃi (vectori) cu originea în centrul axelor. Axele de ordonare capătă o semnificaŃie<br />
ecologică imediată, deoarece lungimea proiecŃiei fiecărui vector pe axe este proporŃională cu<br />
intensitatea factorului respectiv. Punctele care cad în partea opusă vârfului vectorului exprimă o<br />
relaŃie negativă între abundenŃele speciilor şi variabila ecologică reprezentată de vector. De<br />
asemenea, cu cât este mai mic unchiul dintre săgeŃi şi axe, cu atât mai puternică este corelaŃia dintre<br />
specii şi factorii de mediu. Fitocenozele (releveele) ale căror proiecŃii sunt apropiate de vârful săgeŃii<br />
sunt mai puternic corelate şi influenŃate de acel factor. Analiza canonică a corespondenŃelor (CCA)<br />
poate fi executată prin utilizarea unor programe ca SYN-TAX 2000, PC-ORD şi CANOCO.<br />
B. Descrierea modului de lucru<br />
Pentru analiza ordonărilor au fost concepute mai multe matrici de input, în funcŃie de tipul de<br />
analiză (DCA sau CCA), în care am utilizat releveele. IniŃial a fost realizată o singură matrice în care<br />
au fost reunite toate releveele pe coloane, iar pe rânduri toate speciile. Acoperirea fiecărei specii,<br />
exprimată în clasele de abundenŃă-dominanŃă pe scara Braun-Blanquet, a fost transformată în<br />
valoarea procentuală centrală, corespunzătoare fiecărei clase, conform tabelului următor:<br />
Transformarea indicilor de abundenŃă-dominanŃă în valori procentuale de acoperire relativă<br />
Indicele de abundenŃădominanŃă<br />
relativă (%)<br />
Valoarea de acoperire<br />
r 0,1<br />
+ 0,5 %<br />
+ - 1 2,75 %<br />
1 5 %<br />
1 - 2 11,25 %<br />
2 17,5%<br />
2 - 3 27,5%<br />
3 37,5 %<br />
3 - 4 50 %<br />
4 62,5 %<br />
4-5 75 %<br />
5 87,5 %<br />
Pentru analiza DCA se va folosi o matrice de input relevee-specii, astfel obŃinându-se<br />
rezultate şi ordonări la o scară mult mai fină. Această analiză a fost aplicată folosind procedeul<br />
detrending by segments, fără opŃiunea transformării datelor speciilor. Doar primele două axe, cele<br />
mai importante, au fost extrase şi reprezentate grafic. Pentru reprezentarea speciilor în spaŃiul<br />
Hârtie reciclată<br />
92
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
determinat de cele două axe DCA, s-au ales doar acele specii stenoece, ale căror abundenŃedominanŃe<br />
au prezentat corelaŃii neparametrice ridicate cu axele respective.<br />
Pentru analiza CCA, pe lângă matricile de input relevee-specii, au fost realizate şi matricile<br />
input cu variabilele de mediu înregistrate şi corespunzătoare fiecărui releveu.<br />
In aceastǎ modalitate s-a putut stabili cu un grad înalt de confidenŃǎ apartenenŃa sau<br />
invalidarea apartenenŃei habitatelor Ńintǎ la habitatele criteriu ce au stat la baza desemnǎrii sitului.<br />
La realizarea corespondenŃelor dintre asociaŃiile de vegetaŃie, tipurile de habitate naŃionale şi<br />
cele comunitare de interes conservativ se vor utiliza manualele uzuale de interpretare:<br />
- *** (2003): „Interpretation Manual of European Union Habitats”, Eur. Comm. DG. Env.<br />
- DoniŃǎ, N., şi Colab. (2005-2006): „Habitatele din România”, Ed. Tehnicǎ Silvicǎ,<br />
Bucureşti<br />
- Gafta, D., Moutford, O. (2008): Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din<br />
România”, Risoprint, Cluj-Napoca<br />
In definirea habitatelor şi conform accepŃiunii preluate de Directiva 92/43/CEE „Habitate” şi<br />
dezvoltată prin manualele dedicate 15 , se insistă asupra faptului că acestea reprezintă în fapt un<br />
ecosistem sau grup de ecosisteme (geotop sau ecotop, care transformat de acŃiunea biocenozei este<br />
un biotop). Această noŃiune a stat la baza programelor de desemnare şi clasificare a habitatelor,<br />
pornind de la sistemul CORINE şi ajungându-se până la nivelul clasificărilor naŃionale ce permit<br />
corespondenŃa cu habitatelor aşa cum sunt acestea definite la nivel european.<br />
Astfel, foarte important de arătat, că „Simpla prezenŃă a unor specii de plante, indicate în<br />
Manualul de interpretare a habitatelor din UE ca importante <strong>pentru</strong> caracterizarea şi identificarea<br />
unor tipuri de habitate, nu implică obligatoriu existenŃa în teren a habitatelor corespunzătoare. În<br />
general, speciile de recunoaştere trebuie să fie integrate în biocenoze bine conturate, a căror<br />
sinecologie reflectă condiŃiile abiotice ale habitatului respectiv.” (Gafta & Mountford, 2008).<br />
Pornind de la elementele de definire a habitatelor, s-a procedat într-o primă fază la analizarea<br />
categoriilor ce reprezintă criteriu de conservare la nivelul zonei Valea Cernei.<br />
Intr-o primă fază, a fost comparată situaŃia aşa cum este aceasta descrisă în Formulrale<br />
standard de desemnare a siturilor Natura 2000 (ROSCI/ROSPA), cu situaŃia descrisă în<br />
cartogramele CORINE <strong>pentru</strong> România 16 .<br />
2. Studii faunistice<br />
Monitorizarea speciilor de faunǎ rǎmâne o sarcinǎ dificilǎ date fiind constrângerile de naturǎ<br />
practicǎ (posibilitǎŃile restrânse de colectare/observare a unor specii datorate capacitǎŃii locomotorii a<br />
acestora, etc.), tehnicǎ (utilizarea unor mijloace de colectare/observare complexe) sau chiar de eticǎ<br />
(evitarea metodelor de colectare ce pot afecta starea de vitalitate a unor specii). Aceastǎ sracinǎ<br />
este cu atât mai dificilă cu cât cel puŃin la nivelul României nu există studii complete, de o suficientă<br />
complexitate care să permită accesarea unor metodologii eficiente de evaluare şi gestiune a<br />
mediului, respectiv baze de date sau liste locale sau regionale care sǎ faciliteze unele comparaŃii şi<br />
interpretǎri statistice.<br />
15 Interpretation Manual of European Union Habitats – Eur 25, October 203, European Commission, DG<br />
Environment – Nature and Biodiversity<br />
Doniţă & Colab. (2005-2007): Habitatele din România, Ed. Tehnică Silvică, Bucureşti<br />
Gafta, D., Moutford, O. & Colab. (2008): Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România,<br />
Risoprint, Cluj-Napoca<br />
16 http://www.eea.europa.eu; Ministerul <strong>Mediului</strong> şi Dezvoltării Durabile: http://www.mmediu.ro şi Institutul<br />
Naţional de Cercetare-Dezvoltare "Delta Dunarii": http://www.indd.tim.ro<br />
93<br />
Hârtie reciclată
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
Pentru monitorizarea speciilor de faunǎ exisă puse la punct o serie întreagă de metodologii şi<br />
protocoale prin care se pot trage concluzii pertinente asupra stării mediului, privind eficacitatea unor<br />
măsuri manageriale, etc.<br />
Dezvoltarea unor planuri eficiente de gestiune, presupune parcurgerea a trei etape principale:<br />
1. Alcătuirea listelor de specii;<br />
2. Realizarea modelelor generale de distribuŃie a speciilor în relaŃie cu factorii de mediu;<br />
3. Realizarea unor modelări predictive asupra căilor potenŃiale de evoluŃie a unor atribute<br />
legate de populaŃiile Ńintă (densitate, vitalitate, etc.).<br />
Concluziile trebuie să fie însoŃite de o justificare statistică extrem de complexă ce face apel la<br />
existenŃa unor baze de date pertinente şi a unui sistem de monitorizare complex.<br />
Pentru studiul se vor aplica protocoale de observaŃii libere în teren, în baza unor formulare<br />
standardizate prin care sǎ se poatǎ marca prezenŃa speciilor de interes conservativ în perimetrul de<br />
implementare al proiectului.<br />
3. RelevanŃa programului de monitorizare a biodiversităŃii <strong>pentru</strong> proiectul de faŃă<br />
Schema de monitorizare trebuie să răspundă unui set de cerinŃe specifice de maxim interes<br />
<strong>pentru</strong> investitor, din zona de implementare a proiectului, şi anume:<br />
1. Care sunt indicii de biodiversitate (pre- post-proiect)?<br />
2. Care sunt habitatele cu valoare deosebită (economică, ecologică, ştiinŃifică)?<br />
3. Care este capacitatea de suport a habitatelor supuse impactului?<br />
4. Care este capacitatea de suport a habitatelor ce urmează a prelua sarcina ecologică?<br />
5. Care sunt măsurile de gestiune <strong>pentru</strong> facilitarea preluării sarcinii ecologice de către<br />
habitatele adiacente?<br />
6. Este preluată în mod satisfăcător presiunea ecologică de către habitate în scopul evitării<br />
unei stări de colaps ecologic?<br />
7. Sunt funcŃionale din punct de vedere ecologic habitatele gestionate (autoreglare)?<br />
8. Care este responsabilitatea faŃă de mediu a proponentului? sau Cât trebuie reconstruit?<br />
9. Care este dimensiunea (ecologică, economică şi ştiinŃifică) a arealului re-construit? Este cel<br />
puŃin superpozabil cu starea iniŃială?<br />
10. Sunt întrunite condiŃiile <strong>pentru</strong> a se declara reuşita procesului de re-construcŃie?<br />
Monitorizarea va fi asumată atât de beneficiar, prin subcontractare, cât şi prin organismele<br />
delegate în acest sens din partea corpurilor de auditare din partea finanŃatorilor, a acŃionarilor sau a<br />
autorităaŃilor cu responsabilităŃi în domeniu.<br />
Concluzii<br />
Beneficiarul urmează a-şi asuma un plan de monitorizare a biodiversităŃii, în baza unor<br />
algoritmi standardizaŃi, ce vor face apel la un set de protocoale-tip de teren, acoperind<br />
întreaga zona de implementare a proiectului; programul de monitorizare se va desfăşura pe o<br />
perioadă de minim 36 de luni, angrenând inclusiv factorii responsabili din cadrul APM <strong>Alba</strong>,<br />
GM <strong>Alba</strong>, AdministraŃia sitului Natura 2000 Frumoasa, asigurând astfel obiectivitatea şi<br />
transparenŃa datelor şi rezultatelor.<br />
Hârtie reciclată<br />
94
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
3. Consultarea unor entitǎţi terţe în vederea realizǎrii prezentului studiu.<br />
La realizarea prezentului studiu, a fost consultat departamentul de specialitate din<br />
cadrul APM <strong>Alba</strong>, respectiv Consiliul Judeţean <strong>Alba</strong> în scopul clarificǎrii unor aspecte.<br />
4. Alte documentaţii de Evaluare adecvatǎ realizate anterior şi utilizate ca suport<br />
comparativ la întocmirea prezentei<br />
La realizarea prezentei documentaţii s-a utilizat structura unor documentaţii<br />
anterioare, <strong>pentru</strong> care s-a luat decizia de emitere a actelor de reglementare din partea<br />
APM, reprezentând astfel garanţia unei coerenţe, a unei continuitǎţi şi conformitǎţi tehnicoadministrative<br />
şi dând posibilitatea superpozabilitǎţii unor analize.<br />
De asemenea au fost integrate aspectele de clarificat semnalate în baza<br />
corespondenţelor purtate cu autoritǎţile teritoriale de mediu.<br />
La redactarea prezentei documentaţii au fost utilizate date din documentaţii realizate<br />
anterior de firma noastrǎ, cu respectarea normativelor de conţinut existente, dupǎ cum<br />
urmeazǎ:<br />
Pentru replicarea normativului de conţinut şi ca suport de tehnoredactare<br />
- Documentaţie de evaluare adecvatǎ <strong>pentru</strong> Racordare la reţeaua de energie<br />
electricǎ a parcului eolian Curcubǎta Mare, jud. <strong>Alba</strong><br />
Astfel, orice referiri accidentale asupra unor elemente desprinse din studiile mai<br />
sus amintite se datoreazǎ exclusiv unor erori de tehnoredactare, datorate preluǎrii unor date,<br />
structuri generale desprinse din normativele de conţinut, etc. şi astfel trebuie tratate ca atare<br />
(erori de tehnoredactare).<br />
Intreaga evaluare şi argumentare se bazeazǎ pe date specifice, strict legate de<br />
contextul proiectului.<br />
5. Echipa ce a participat la realizarea prezentului studiu<br />
Echipa ce a participat la realizarea prezentului studiu a fost compusǎ din:<br />
- Raluca DRĂGAN – licenţiată în Stiinţa şi ingineria mediului (UBB Cluj-<br />
Napoca)<br />
- Liana MIHUŢ - licenţiatǎ în biologie şi ştiinţe agricole, USAMV Cluj-Napoca<br />
- Adrian MUREŞAN - licenţiat în geologie, Facultatea de Biologie şi Geologie<br />
(UBB Cluj-Napoca)<br />
- Simina NICULA - licenţiatǎ în Pedagogie Specialǎ (UBB Cluj-Napoca)<br />
- Luminiţa POPA - licenţiatǎ în Ştiinţe Politehnice (UTCN) şi Ştiinţe Economice<br />
(UBB Cluj-Napoca)<br />
- Carmen ROŞCA – licenţiată în Stiinţa şi ingineria mediului (UBB Cluj-<br />
Napoca)<br />
- Vlad SOCACIU<br />
- Vlad STAN – licenţiat în Stiinţa şi ingineria mediului (UBB Cluj-Napoca)<br />
Coordonatorul responsabil de realizarea prezentei documentaţii este:<br />
- Dr. Sergiu MIHUŢ - licenţiat în ştiinţe biologice (UBB Cluj-Napoca) şi drept<br />
(Univ. ”1 Dec. 1918, <strong>Alba</strong>-Iulia)<br />
1. Nume şi prenume: MIHUŢ Sergiu<br />
CURRICULUM VITAE<br />
Sergiu MIHUŢ<br />
Hârtie reciclată<br />
95
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
2. Data şi locul naşterii: 21.11.1973, Cluj-Napoca<br />
3. Naţionalitatea: Română<br />
4. Pregătire/aptitudini profesionale:<br />
Instituţia<br />
Data: de la (luna/anul) - la (luna/anul)<br />
Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca<br />
09/1992 – 06/1997<br />
Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca<br />
10/1997 – 11/2003<br />
Universitatea „1 Decembrie 1918” <strong>Alba</strong>-Iulia<br />
09/2004 – 02/2008<br />
Ministerul <strong>Mediului</strong><br />
Diploma / certificatul obţinut<br />
Licenţiat în biologie<br />
Doctor în ştiinţe biologice<br />
Licenţiat în drept<br />
Expert Evaluator/Auditor de mediu Atestat<br />
Ministerul <strong>Mediului</strong> şi Dezvoltării Durabile<br />
06/2007<br />
04/2010 Ministerul <strong>Mediului</strong> şi Pǎdurilor Inscris în Registrul Naţional al Experţilor de<br />
Mediu<br />
5. Ani de experienţă profesională:<br />
1997-prezent (13)<br />
6. Experienta profesionala relevanta (în ordine cronologică, începând cu cea mai recentă):<br />
Perioada Locul (ţara şi localitatea)<br />
Compania/Organizaţia Poziţia<br />
2004-prezent România, Cluj-Napoca SC U.S.I. SRL Expert biolog, administrator<br />
Descriere activitatii desfasurate:<br />
Gestiunea factorilor de mediu, evaluare proiecte în vederea realizării studiilor de impact asupra mediului, respectv<br />
auditare în vederea realizării bilanţurilor de mediu nivel I şi II<br />
Perioada Locul (ţara şi localitatea)<br />
Compania/Organizaţia Poziţia<br />
2005-2009 România, Cluj-Napoca SC Natura Consulting Expert biolog<br />
Descriere activitatii desfasurate:<br />
Gestiunea factorilor de mediu, evaluare proiecte în vederea realizării studiilor de impact asupra mediului, respectv<br />
auditare în vederea realizării bilanţurilor de mediu nivel I şi II<br />
Perioada Locul (ţara şi localitatea)<br />
Compania/Organizaţia Poziţia<br />
11.2004- România, Oradea<br />
Direcţia Silvică Oradea, Parcul Biolog<br />
04.2005<br />
Natural Apuseni<br />
Descriere activitatii desfasurate:<br />
Monitoring ecologic, studii şi cercetări în ştiinţe fizice şi naturale, implementare proiect PHARE CBC<br />
Perioada Locul (ţara şi localitatea)<br />
Compania/Organizaţia Poziţia<br />
01.2000- România, Cluj-Napoca Agenţia de Protecţie a <strong>Mediului</strong> Consilier I<br />
08.2004<br />
Descriere activitatii desfasurate:<br />
Autorizare, monitoring de mediu, implementare proiect LIFE – III – Natura 7174<br />
Perioada Locul (ţara şi localitatea)<br />
Compania/Organizaţia Poziţia<br />
10.1997- România, Cluj-Napoca Institutul de Cercetări Biologice Biolog<br />
12.1999<br />
Descriere activitatii desfasurate:<br />
Studii şi cercetări în ştiinţe naturale<br />
Hârtie reciclată<br />
96
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
Bibliografie selectivă<br />
1. Arad, V., D. (2004): “Mecanica rocilor”, Ed. Didactica si pedagogica, Bucuresti<br />
2. Bănăduc, D., (2006): "Important Areas for Fish in Romania - The implementation of EU Nature<br />
Conservation Legislation in Romania", Final Report, Bureau Waardenburg bv. & Ecotur Sibiu<br />
3. Bălan, M. (2007): „Energii regenerabile”, UT Press, Cluj-Napoca<br />
4. Biber, J., -P. (1988): “Hedges”, Steering Committee for the Conservation and Management of the Environment<br />
and Natural Habitats, Planning and Management Series, No. 1, Strasbourg<br />
5. Biebighauser, T., R. (2002): “A Guide to Creating Vernal Ponds”, USDA Forest Service, Ducks Unlimited,<br />
Inc. & I. Walton League of America, S. Morehead, KY 40351, USA<br />
6. Botnariuc, N., Tatole, V (2005): "Cartea Roşie a Vertebratelor din România", Acad. Rom., Muz. NaŃ. Ist. Nat.<br />
"Gr. Antipa", Bucureşti<br />
7. Cheremisinoff, N. P., Bendavid-Val, A. (2001): “Green Profits”, The Manager`s Handbook for ISO 14001 and<br />
Pollution Prevetion, Butterworth-Heinemann,Woburn, MA<br />
8. Chiriac, V., Ghedermin, V., Ionescu-Sisesti, Vl., Negulescu, C.A.L. (1977): “Epurarea apelor uzate si<br />
valorificarea rezidurilor din industria alimentara si zootehnica”, Ed. Ceres, Bucuresti<br />
9. Cindea, M., 1976, Conspectul sistematic al plantelor vasculare de pe Dealul CetăŃii Deva, SargeŃia, Acta Musei<br />
Devensis, XI-XII: 139-156.<br />
10. Ciplea, L., I., Ciplea, Al. (1978): “Poluarea mediului ambiant”, Ed. Tehnica, Bucuresti<br />
11. Coste, I. (1982): “Omul, biosfera si resursele naturale”, Ed. Facla, Timisoara,<br />
12. Cristea, V., Denaeyer, S. (2004): “De la biodiversitate la OMG-uri?”, Ed. Eikon, Cluj-Napoca<br />
13. Cucu, V. (1980): “Revista ocrotirea mediului inconjurator - Natura, Terra”, Subtitlul Terra, Anul XII (XXXII),<br />
nr.2, Societatea de stiinte geografice din RSR<br />
14. Davis, L., S., Johnson, K., N., Bettinger, P., S., Howard, Th., E. (2001): “Forest Management”, IVth Ed., Mc.<br />
Graw Hill Eds.<br />
15. Delbaere, B. (2002): “Biodiversity Indicators and Monitoring: Moving Towards Implementation”, ECNC,<br />
Tilburg, Netherlands<br />
16. Fabian, A., Onaca, R. (1999): “Ecologie aplicata - Cine se teme de ecologie?”, Ed. Sarmis, Cluj-Napoca,<br />
17. Ghinea, L. (1978): “Apărarea naturii”, Ed. Stiintifica si enciclopedica, Bucuresti<br />
18. Gilbert, G., Gibbons, D., W., Evans, J. (1995): “Bird Monitoring Methods”, RSPB<br />
19. Gluck, P. (1996-1997): “Eficienta utilizarii energiei in industrie”, Curs de specializare postuniversitara, Ecomanagement<br />
industrial, Univ. Tehnica din Cluj –Napoca,<br />
20. Grigorescu, A. (2000): “Managementul proiectelor de mediu”, Ed. Dacia Europa Nova, Lugoj<br />
21. Gruin, M. (1996-1997): “Evaluarea impactului asupra mediului”, Curs de specializare postuniversitara, Ecomanagement<br />
industrial, Univ. Tehnica din Cluj –Napoca,<br />
22. Iancu, I., Iancu, V. (1984): “Padurea si apa”, Ed. Stiintifica si enciclopedica, Bucuresti<br />
23. Ichim, R. (1994): “Bazele ecologice ale gospodaririi vanatului in padurile din zona montană”, Ed. Ceres,<br />
Bucuresti<br />
24. Ionel, A., Manoliu, Al., Zanoschi, V. (1986): “Cunoaşterea si ocrotirea plantelor rare”, Ed. Ceres, Bucuresti<br />
25. Ionescu, Al., Barabas, N., Lungu, V. (1992): “Ecologie si protecŃia mediului”, Imprimeria “Ceresi”, Bucuresti<br />
26. Ionescu, M., Cusa, V. (1988): “Indrumar metodologic de toxicologie acvatica”, Consiliul national al apelor,<br />
Institutul de cercetari si proiectari <strong>pentru</strong> gospodarirea apelor<br />
27. Kudrna, O. (1986): „Aspects of the Conservation of Butterflies in Europe” – In: Butterflies of Europe 8,<br />
Kudrna, O. (ed.), Aula-Verlag, Wiesbaden, pp. 323<br />
28. Manescu, Al. (1977): “<strong>Protectia</strong> mediului, curs postuniversitar, protectia si epurarea apelor”, Institutul de<br />
ConstrucŃii Bucuresti,<br />
29. Marinescu, D. (2003): “Tratat de dreptul mediului”, Ed. All Beck, Bucuresti<br />
30. MihuŃ, S., Dincă, V., E. (2006): "Important Areas for Butterflies - The implementation of EU Nature<br />
Conservation Legislation in Romania", Final Report, Bureau Waardenburg bv. & CFMCB<br />
31. Mohan, Gh., Ardelean, A. (1993): “Ecologie si protectia mediului”, Manual preparator, Ed. “Scaiul”,<br />
Bucuresti,<br />
32. Negulescu, M. (1978): “Epurarea apelor uzate orasenesti”, Ed. Tehnica, Bucuresti<br />
33. Oarcea, Z. (1999): “Ocrotirea naturii”, Filozofie si impliniri, Parcuri nationale, Parcuri naturale, Ed. Presa<br />
Universitara Romana, Timisoara,<br />
Hârtie reciclată<br />
97
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
34. Platon, V. (1997): “ProtecŃia mediului si dezvoltarea economica”, Institutii si mecanisme in perioada de<br />
tranzitie, Ed. Didactica si pedagogica, Bucuresti,<br />
35. Pop, T. (1996-1997): “Monitorizarea mediului si controlul poluarii”, Curs de specializare postuniversitara,<br />
Eco-management industrial, Univ. Tehnica din Cluj –Napoca,<br />
36. Popse, C., Vrabete, M. (1996-1997): “Legislatie si etici de mediu”, Curs de specializare postuniversitara,<br />
Eco-management industrial, Univ. Tehnica din Cluj –Napoca,<br />
37. Preda, V., Soran, V., Nemes, M. (1978): “Ecosistemele artificiale si insemnătatea lor <strong>pentru</strong> omenire”,<br />
Lucrarile simpozionului din 14 ianuarie 1977, Academia Republicii Socialiste Romania, Filiala Cluj-<br />
Napoca, Subcomisia Om si Natura<br />
38. Rákosy, L., Goia, M. & Z. Kovács (2003): "Catalogul Lepidopterelor României / Verzeichnis der<br />
Schmetterlinge Rumäniens". – Soc. lepid. rom., Cluj-Napoca, 446 pp.<br />
39. Rosetti-Balanescu, C. (1961): “Urmele animalelor salbatice”, Ed. Stiintifica ,<br />
40. Rosu, Al., Ungureanu, I. (1977): “Geografia mediului înconjurator”, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti<br />
41. Rusu, T. (1996-1997): “Tehnologii nepoluante”, Curs de specializare postuniversitara, Eco-management<br />
industrial, Univ. Tehnica din Cluj –Napoca,<br />
42. Sarkany-Kiss, A., Hamar, J. (1999): "The Upper Tisa Valley"., Tiscia Monograph Series, Szeged<br />
43. Sârbu, A., & Colab. (2006): "Important Areas for Plants - The implementation of EU Nature Conservation<br />
Legislation in Romania", Final Report, Bureau Waardenburg bv. & Ecotur Sibiu Stugren, B.<br />
(1994): “Ecologie teoretica”, Ed. “Sarmis”, Cluj-Napoca<br />
44. Schell, L., M., Smith, M., T., Bilborough, A (1993): "Urban ecology and health in the Third World",<br />
Cambridge University Press<br />
45. Sendzimir, J., Kibert, C., J., Bradley Guy, G. (2002): "Construction Ecology - Nature as the basis for green<br />
buildings", Spon Press, UK<br />
46. Seppelt, R., (2003): “Computer-Based Environmental Management”, Wiley-VCH Eds., USA<br />
47. Suciu, I. (1981), mai: “ConsecinŃe ecologice ale poluarii cu metale grele”, Om-biosfera, Lucrari si sinteze<br />
stiintifice, Intreprinderea poligrafica Sibiu<br />
48. Toader, T., Dumitru, I., & Colab. (2004): "Pădurile României - Parcuri NaŃionale şi Parcuri Naturale", RNP -<br />
Romsilva<br />
49. Tufescu, V., Tufescu, M. (1981): “Ecologia şi activitatea umana”, Ed. <strong>Alba</strong>tros, Bucuresti<br />
50. Tumanov, S. (1989): “Calitatea aerului”, Ed. Tehnica, Bucuresti<br />
51. Vaughan, D. J., Wogelius, R. A. (2000): “Enviromental Mineralogy”, volume 2, Eotvos University Press,<br />
Budapest,<br />
52. Zamfir, Gh. (1979): “Efectele unor poluanŃi si prevenirea lor”, Ed. Academiei Republicii Socialiste Romania,<br />
Bucuresti<br />
53. * * * (1987): "Aer din zonele protejate - CondiŃii de calitate - STAS 12574-87", RSR, Comitetul NaŃional<br />
<strong>pentru</strong> ŞtiinŃă şi Tehnologie, Inst. Rom. de Standardizare<br />
54. * * * (1993): “Larousse de la Nature”, Vol. I: La Planete de la Vie, Vol. II: La Flore et la Fauna, Ed. Larousse,<br />
Paris<br />
55. * * * (1994): "Legea 58 <strong>pentru</strong> ratificarea Conventiei privind diversitatea biologica, semnata la Rio de<br />
Janeiro la 5 iunie", Publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 199 din 2 august 1994<br />
56. * * * (1995): "Europe’s Environment – The Dobris Assessment", European Environment Agency, Ed. David<br />
Stanners & Philippe Bourdeau, Copenhagga 1995<br />
57. * * * (2002): "Legea 451 <strong>pentru</strong> ratificarea ConvenŃiei europene a peisajului, adoptată la FlorenŃa la 20<br />
octombrie 2000", publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 536 din 23 iulie 2002<br />
58. * * * (2003): "Hotărâre privind delimitarea rezervaŃiilor biosferei, parcurilor naŃionale şi parcurilor<br />
naturale şi constituirea administraŃiilor acestora", publicată în Monitorul Oficial al României,<br />
Partea I nr. 190 din 26 martie 2003<br />
59. * * * (2003): "Parcuri NaŃionale, Naturale şi RezervaŃii ale Biosferei din România", MAPM, Fiman-GEF,<br />
Bucureşti<br />
60. * * * (2004-2006): "The implementation of the EU Nature Conservation Legislation in Romania", MMGA,<br />
Ameco, EVD project: PPA03/RM/7/5<br />
61. * * * „Formularele standard de desemnare a siturilor natura 2000”; www.n200biodiversity.ro<br />
Acte normative<br />
• Legea 465/2001 <strong>pentru</strong> aprobarea OrdonanŃei de UrgenŃă a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea<br />
deşeurilor industriuale reciclabile, publicată în M. Of. nr. 422/30 iul. 2001 şi republicată în M. Of. 623/3 oct.<br />
2001<br />
Hârtie reciclată<br />
98
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
• Legea <strong>pentru</strong> modificarea şi completarea Legii protecŃiei muncii nr. 90/1996, publicată în M. Of. nr. 522/24 oct.<br />
2000<br />
• Hotărârea de Guvern 856/2002 privind evidenŃa gestiunii deşeurilor şi <strong>pentru</strong> aprobarea listei cuprinzânmd<br />
deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, publicată în M. Of. nr. 659/5 sep. 2002<br />
• Hotărârea de Guvern nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată <strong>pentru</strong> noi<br />
zone,publicată în M. Of. nr. 38/12 ian. 2005<br />
• OrdonanŃa de UrgenŃă a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile, publicată<br />
în M. Of. nr. 66/7 feb. 2001 şi republicată în M. Of. nr. 104/7 feb. 2002<br />
• Ordinul nr. 388/1996 privind aprobarea Normelor metodologice în aplicarea prevederilor Legii protecŃiei muncii<br />
nr. 90/1996, Ministerul Muncii şi ProtecŃiei Sociale publicat în M. Of. nr. 249/15 oct. 1996<br />
• Ordinul 184/1997 <strong>pentru</strong> aprobarea procedurii de realizare a bilanŃurilor de mediu, Ministerul Apelor, Pădurilor<br />
şi ProtecŃiei <strong>Mediului</strong>, M. Of. nr. 303 bis/6 noi. 1997<br />
• Ordinul nr. 756/1997 <strong>pentru</strong> aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului, Ministerul Apelor,<br />
Pădurilor şi ProtecŃiei <strong>Mediului</strong>, M. Of. nr. 303 bis/6 noi. 1997<br />
• Directiva Consiliului 92/43/EEC privind conservarea habitatelor naturale şi a faunei şi florei sălbatice;<br />
• Directiva Consiliului 79/409/EEC privind conservarea păsărilor sălbatice;<br />
• OUG nr.195/2005 privind protecŃia mediului cu modificările şi completările ulterioare;<br />
• OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei<br />
sălbatice;<br />
• Legea nr. 5/1991, <strong>pentru</strong> ratificarea ConvenŃiei asupra zonelor umede de importanta internationala, în special<br />
ca habitat al păsărilor acvatice, încheiată la Ramsar, la 2 februarie 1971 M. Of. Nr. 18/26.01.1991;<br />
• Legea nr.58/1994 <strong>pentru</strong> ratificarea ConvenŃiei privind diversitatea biologică, adoptată la Rio de Janeiro la 5<br />
iunie 1994 - M. Of. nr. 199/02.08.1999;<br />
• Decretul 187/1990 de acceptare a ConvenŃiei privind protecŃia patrimoniului mondial, cultural şi natural,<br />
adoptată de ConferinŃa generală a OrganizaŃiei NaŃiunilor Unite <strong>pentru</strong> EducaŃie, ŞtiinŃă şi Cultură la 16<br />
noiembrie 1972-M.Of. nr. 46/31.03.1990;<br />
• Legea nr. 13/1993 <strong>pentru</strong> ratificarea ConvenŃiei privind conservarea vieŃii sălbatice şi a habitatelor naturale din<br />
Europa, Berna la 19.07.1979 - M.Of. nr. 62/25.03.1993;<br />
• Legea nr.13/1998 <strong>pentru</strong> ratificarea ConvenŃiei privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice,<br />
adoptată la Bonn la 23 iunie 1979 - M.Of. nr. 24/26.01.1998;<br />
• Legea nr. 89/2000 <strong>pentru</strong> ratificarea Acordului privind conservarea păsărilor de apă migratoare african –<br />
eurasiatice - M. Of. nr. 236/30.05.2000;<br />
• Legea nr. 90/2000 <strong>pentru</strong> aderarea României la Acordul privind conservarea liliecilor în Europa - M.Of. nr.<br />
228/23.05.2000;<br />
• Legea nr.91/2000 de ratificare a Acordului privind conservarea cetaceelor din Marea Neagră, Marea<br />
Mediterană şi din zona contiguă a Atlanticului - M.Of. nr.239/30 mai 2000;<br />
• Hotărârea Guvernului nr. 230/2003 privind delimitarea rezervaŃiilor biosferei, parcurilor naŃionale şi parcurilor<br />
naturale şi înfiinŃarea administraŃiilor acestora - M.Of. nr. 190/26.03.2003;<br />
• Legea nr. 451/2002 <strong>pentru</strong> ratificarea ConvenŃiei europene a peisajului, FlorenŃa, 20.10.2002-M. Of.<br />
nr.536/23.07.2002;<br />
• Ordinul nr.552/2003 privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naŃionale şi a parcurilor naturale, din punct<br />
de vedere al necesităŃii de conservare a diversităŃii biologice - M.Of. nr.648/11.09.2003;<br />
• Legea nr. 103/1996, republicată în 2002 privind fondul cinegetic şi a protecŃiei vânatului- M.Of.<br />
nr.328/17.05.2002;<br />
• Ordinul nr. 246/2004 <strong>pentru</strong> aprobarea clasificării peşterilor şi sectoarelor de peşteri - arii naturale protejate<br />
(modificat prin OM 604/2005);<br />
Hârtie reciclată<br />
99
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
• Ordinul nr.374/2004 <strong>pentru</strong> aprobarea Planului de acŃiune privind conservarea cetaceelor din apele româneşti<br />
ale Mării Negre - Monitorul Oficial nr. 849 din 16 septembrie 2004;<br />
• HG nr. 2151/ 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată <strong>pentru</strong> noi zone M.Of. 38 din<br />
12.01.2005;<br />
• Ordinul 494/2005 privind aprobarea procedurilor de încredinŃare a administrării şi de atribuire în custodie a<br />
ariilor naturale protejate - M. Of. nr 487 din 9.06.2005 care abroga Ordinul nr. 850/2003;<br />
• Ordinul 604/2005 <strong>pentru</strong> aprobarea clasificării peşterilor şi sectoarelor de peşteri - arii naturale protejate – M.<br />
Of. nr. 655 din 22.07.2005;<br />
• Legea muntelui nr. 347/14 iulie 2004 - M. Of. nr. 670 din 26 iulie 2004;<br />
• H.G. 1581/2005 privind instituirea regimului de arie naturală protejată <strong>pentru</strong> noi zone – M.Of. nr. 24 din<br />
11.01.2006.<br />
• Hotărârea de Guvern 1284/2007 privind declararea ariilor de protecŃie specială avifaunistică ca parte integrantă<br />
a reŃelei ecologice europene Natura 2000 în România, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 739 din 31<br />
octombrie 2007;<br />
• Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile 776/2007 privind declararea siturilor de importanŃă<br />
comunitară ca parte integrantă a reŃelei ecologice europene Natura 2000 în România nr. 98 din 7 februarie<br />
2008;<br />
Hârtie reciclată<br />
100
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
Anexe<br />
Hârtie reciclată<br />
101
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
Barajul de pe râul Cugir<br />
Aspect al habitatelor ripariene afectate de tăieri<br />
Arbori căzuŃi în cursul de apă, având un potenŃial periculos<br />
de blocare a albiilor<br />
Studiul vegetaŃiei cu ajutorul ramei metrice<br />
Resturi lemnoase rămase din defrişări în zona albiei majore<br />
Hârtie reciclată<br />
102
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
Amenajări hidro-piscicole<br />
Zona din proximitatea coloniei şantierului hidrotehnic Cugir<br />
Aspect al vegetaŃiei forestiere. Se remarcă tăierile masive şi cantitatea de lemn abandonată<br />
Aspect al curgerilor<br />
Amenajări forestiere<br />
Studiul în teren al comunităŃilor de floră şi faună din zonele<br />
ripariene<br />
Hârtie reciclată<br />
103
SC Unitatea de Suport <strong>pentru</strong> Integrare SRL, www.studiidemediu.ro<br />
EA 220/2012<br />
MHC Cugir, jud. <strong>Alba</strong><br />
Amenajări anti-torenŃiale<br />
Amenajări anti-torenŃiale<br />
Hârtie reciclată<br />
104