RAPORT DE MEDIU - Agentia pentru Protectia Mediului

RAPORT DE MEDIU pentru PUZ – INFIINTARE FERMA DE VACI 1250 CAPETE BERGHIN 

RAPORT DE MEDIU 

pentru 

PUZ – DEZVOLTARE ZONA 

AGROZOOTEHNICA BERGHIN, 

INFIINTARE FERMA VACI - 1250 

CAPETE – STRAJA SI INFIINTARE 

FERMA VACI - 1250 CAPETE 

GHIRBOM 

Beneficiar: 

SC DN AGRAR STRAJA S.R.L. 

cu sediul in Alba Iulia, str. Iuliu Maniu, nr. 1, bl. 31DE (imobil) 

SC DN AGRAR GHIRBOM S.R.L. 

cu sediul in Alba Iulia, str. Iuliu Maniu, nr. 1, bl. 31DE (imobil) 

Elaborator raport de mediu: 

Corches Mihai Teopent 

Alba Iulia, Str. Dr. Ioan Ratiu, nr. 6, jud. Alba 

Tel mobil: 0766-755885 

Email: corchesmihai@yahoo.com 

1


CUPRINS 

1. INTRODUCERE .................................................................................................. 6 

1.1. Informatii generale .............................................................................................. 6 

1.2. Titularul proiectului ............................................................................................ 6 

1.4. Denumirea proiectului ........................................................................................ 6 

1.5. Autorul raportului ............................................................................................... 6 

1.6. Continutul raportului de mediu ........................................................................... 7 

1.7. Evaluarea de mediu pentru planuri si programe – cadru legislativ ..................... 8 

2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR 

PRINCIPALE ALE PLANULUI SAU PROGRAMULUI, PRECUM SI A 

RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE........................ 11 

2.1 Prezentarea continutului planului urbanistic zonal .............................................. 11 

2.2. Necesitatea efectuarii investitiilor ……………………………………………... 12 

2.3. Amplasament ………………………………………………………………….. 13 

2.4. Descrierea caracteristicilor constructiilor ………………………………….….. 16 

2.5. Principalele constructii ale obiectivului .............................................................. 16 

2.5.1 Proiectul INFIINTARE FERMA VACI - 1250 CAPETE al societatii S.C. 

DN AGRAR GHIRBOM S.R.L.................................................................................. 16 


DN AGRAR STRAJA S.R.L...................................................................................... 26 

2.6. Drum de acces ..................................................................................................... 34 

2.7. Amenajare amplasament ..................................................................................... 34 

2.8. Durata de functionare ………………………………………………………….. 35 

2.9. Consumuri de resurse energetice ........................................................................ 35 

2.10. Principalele categorii de materiale utilizate in procesul tehnologic .................. 35 

2.11. Utilitati .............................................................................................................. 45 

2.12. Proces tehnologic ……………………………………………………………. 51 

2.14. Obiectivele PUZ................................................................................................. 57 

2.14. Legatura PUZ cu alte planuri/programe relevante din zona ............................. 57 

2.14.1. Strategia de dezvoltare a judetului Alba pentru perioada 2007 – 2013 ......... 58 

2


2.14.2 Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean Alba (PATJ Alba) .................... 60 

2.14.3. Planul Local de Actiune pentru Mediu – judetul Alba 2007 – 2013 ............. 60 

2.14.4. Planul judetean de gestionare a deseurilor - Judetul Alba ............................. 61 

3. ASPECTELE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI SI ALE 

EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII 

PLANULUI SAU PROGRAMULUI PROPUS........................................................ 63 

3.1. Factorul de mediu aer........................................................................................... 63 

3.1.1 Dioxidul de azot ................................................................................................ 63 

3.1.2. Dioxidul de sulf................................................................................................. 64 

3.1.3. Pulberi in suspensie- PM10............................................................................... 66 

3.1.4. Monoxidul de carbon........................................................................................ 67 

3.1.5. Benzenul- C 6 H 6 ................................................................................................. 68 

3.1.6. Amoniac............................................................................................................ 68 

3.1.7. Ozonul - O 3 ....................................................................................................... 68 

3.1.8. Comparatie masuratori anii 2009- 2010 ........................................................... 70 

3.2. Schimbari climatice ............................................................................................. 71 

3.2.1 UNFCC, Protocolul de la Kyoto, politica UE privind schimbarile climatice ... 71 

3.2.2 Strategia Romaniei privind schimbarile climatice ............................................ 71 

3.2.3. Datele agregate privind proiectiile emisiilor de GES ...................................... 72 

3.2.4. Emisii totale anuale de gaze cu efect de sera………………………………… 73 

3.2.5. Emisii anuale de protoxid de azot……………………………………………. 77 

3.3. Factorul de mediu apa………………………………………………………….. 78 

3.3.1. Resurse de apa teoretice si tehnic utilizabile…………………………………. 80 

3.3.2. Prelevari de apa………………………………………………………………. 80 

3.3.3. Ape de suprafata................................................................................................ 81 

3.3.4. Ape subterane.................................................................................................... 86 

3.4. Factorul de mediu sol........................................................................................... 95 

3.4.1 Repartitia solurilor pe clase de folosinte ........................................................... 97 

3.4.2. Clase de calitate a solurilor - calitatea solurilor ............................................... 98 

3.5. Biodiversitatea judetului Alba............................................................................. 100 

3.5.1. Habitatele naturale. Flora si fauna salbatica..................................................... 108 

3


3.6. Deseurile.............................................................................................................. 112 

3.7. Evolutii probabile in situatia neimplementarii PUZ ........................................... 116 

4. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA 

SEMNIFICATIV....................................................................................................... 119 

4.1. Caracteristici de mediu ale zonei......................................................................... 119 

5.ORICE PROBLEMA DE MEDIU EXISTENTA, CARE ESTE RELEVANTA 

PENTRU PLAN SAU PROGRAM, INCLUSIV, IN PARTICULAR, CELE 

LEGATE DE ORICE ZONA CARE PREZINTA O IMPORTANTA SPECIALA 

PENTRU MEDIU, CUM AR FI ARIILE DE PROTECTIE SPECIALA 

AVIFAUNISTICA SAU ARIILE SPECIALE DE CONSERVARE 

REGLEMENTATE CONFORM ORDONANTEI DE URGENTA A 

GUVERNULUI NR. 236/2000 PRIVIND REGIMUL ARIILOR NATURALE 

PROTEJATE, CONSERVAREA HABITATELOR NATURALE, A FLOREI SI 

FAUNEI SALBATICE, APROBATA CU MODIFICARI SI COMPLETARI 

PRIN LEGEA NR. 462/2001..................................................................................... 127 

6. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI, STABILITE LA 

NIVEL NATIONAL, COMUNITAR SAU INTERNATIONAL, CARE SUNT 

RELEVANTE PENTRU PLAN SAU PROGRAM SI MODUL IN CARE S-A 

TINUT CONT DE ACESTE OBIECTIVE SI DE ORICE ALTE 

CONSIDERATII DE MEDIU IN TIMPUL PREGATIRII PLANULUI SAU 

PROGRAMULUI...................................................................................................... 129 

6.1. Introducere........................................................................................................... 129 

6.2. Obiective de mediu.............................................................................................. 129 

7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, 

INCLUSIV ASUPRA ASPECTELOR CA: BIODIVERSITATEA, POPULATIA, 

SANATATEA UMANA, FAUNA, FLORA, SOLUL, APA, AERUL, FACTORII 

CLIMATICI, VALORILE MATERIALE, PATRIMONIUL CULTURAL, 

INCLUSIV CEL ARHITECTONIC SI ARHEOLOGIC, PEISAJUL SI 

ASUPRA RELATIILOR DINTRE ACESTI FACTORI ......................................... 131 

7.1. Descrierea succinta a rezultatelor evaluarii efectelor implementarii Planului 

asupra factorilor de mediu…………………………………………………….……. 146 

4


7.1.1 Efectele prognozate pentru sol si subsol ........................................................... 146 

7.1.2. Efectele prognozate pentru apele de suprafata si subterane.............................. 147 

7.1.3. Efecte prognozate asupra aerului...................................................................... 148 

7.1.4. Impactul prognozat asupra biodiversitatii......................................................... 153 

7.1.5. Efectele prognozate asupra factorilor culturali................................................. 154 

7.1.6. Sanatatea umana ............................................................................................... 155 

7.1.7. Relatiile dintre acesti factori ............................................................................ 156 

8. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, 

INCLUSIV ASUPRA SANATATII, IN CONTEXT TRANSFRONTIERA ........... 157 

9. MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI 

COMPENSA CAT DE COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS 

ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTARII PLANULUI ................................. 157 

9.1. Masuri de diminuare a impactului asupra solului si subsolului........................... 157 

9.2. Masuri propuse de prevenire, diminuare si compensare a impactului produs 

asupra apelor de suprafata si subterane....................................................................... 159 


asupra aerului.............................................................................................................. 160 


asupra biodiversitatii................................................................................................... 162 

9.5. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse 

asupra asezarilor umane si a sanatatii populatiei........................................................ 162 

10. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA 

SELECTAREA VARIANTELOR ALESE SI O DESCRIERE A MODULUI IN 

CARE S-A EFECTUAT EVALUAREA, INCLUSIV ORICE DIFICULTATI 

INTAMPINATE IN PRELUCRAREA INFORMATIILOR CERUTE ................. 163 

11. DESCRIEREA MASURILOR AVUTE IN VEDERE 

PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE 

IMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI....................................... 165 

12. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC ........................................................ 168 

ANEXE....................................................................................................................... 197 

5


.1. INTRODUCERE 

1.1. Informatii generale 

Lucrarea de fata reprezinta raportul de mediu pentru Planul Urbanistic Zonal 

“PUZ – DEZVOLTARE ZONA AGROZOOTEHNICA BERGHIN, INFIINTARE 

FERMA VACI - 1250 CAPETE – STRAJA aferenta SC DN AGRAR STRAJA si 

INFIINTARE FERMA VACI - 1250 CAPETE – GHIRBOM aferenta SC DN AGRAR 

GHIRBOM” ce urmeaza sa fie dezvoltate in extravilanul localitatii Berghin, drumul 

judetean DJ 106 I, jud. Alba. 

1.2. Titularul proiectului 

Titularii proiectului pentru care se realizeaza prezentul raport de mediu, sunt: 

SC DN AGRAR GHIRBOM S.R.L., inregistrata la Registrul Comertului J01/54/2012, 

cod fiscal RO29591878, cu sediul in Alba Iulia, str. Iuliu Maniu, nr. 1, bl. 31DE (imobil) 

si SC DN AGRAR STRAJA S.R.L. inregistrata la Registrul Comertului J01/53/2012, cod 

fiscal RO29591860, cu sediul in Alba Iulia, str. Iuliu Maniu, nr. 1, bl. 31DE (imobil). 

1.3. Proiectantul obiectivului: Birou Proiectare Strajan S.R.L., Alba Iulia, str. 

Ferdinand I, nr. 68, tel /fax 0258/810123; 810777, reg. comertului J01/483/1991. 

1.4. Denumirea proiectului 

Proiectul elaborat de catre Birou Proiectare Strajan S.R.L., poarta denumirea PUZ 

– DEZVOLTARE ZONA AGROZOOTEHNICA BERGHIN, INFIINTARE FERMA 

VACI - 1250 CAPETE – STRAJA aferenta SC DN AGRAR STRAJA si INFIINTARE 

FERMA VACI - 1250 CAPETE – GHIRBOM. 

1.5. Autorul raportului 

Autorul raportului de mediu, este CORCHES MIHAI TEOPENT P.F.A., avand 

sediul in municipiul Alba Iulia, Strada Dr. Ioan Ratiu, nr. 6, telefon 0766/755885, inscris 

in Registrul national al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia 223. 

6


1.6. Continutul raportului de mediu 

Raportul de mediu contine informatiile si concluziile evaluarii de mediu pentru 

aceste planuri urbanistice zonale si a fost realizat in vederea emiterii Avizului de mediu 

in conformitate cu cerintele Hotararii Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea de 

realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe si ale ordinului Ministrului nr. 

995/2006 pentru aprobarea listei planurilor si programelor care intra sub incidenta 

Hotararii Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizaare a evaluarii 

de mediu pentru planuri si programe. 

La elaborarea Raportului de mediu s-a avut, de asemenea, in vedere: 

- Recomandarile cuprinse in Manualul pentru aplicare a preocedurii de realizare a 

evaluarii de mediu pentru planuri si programe elaborat de Ministerul Mediului si 

Gospodaririi Apelor, impreuna cu Agentia Nationala de Protectia Mediului, Aprobat prin 

ordinul 117/2006.; 

- Recomandarile cuprinse in “Ghidul generic privind Evaluarea de mediu pentru 

planuri si programe” in “Ghidul privind Evaluarea de mediu pentru planuri si programe 

de amenajare a teritoriului si urbanism” si in “Ghidul pentru Evaluarea de mediu pentru 

planuri si programe de dezvoltare industriala” elaborate in cadrul proiectului EuropeAid, 

121491/D/SER/RO (PHARE 2004/016/772.03.03) “Intarirea capacitatii institutionale 

pentru implementarea si punerea in aplicare a Directivei SEA si a Directivei de 

Raportare”; 

- Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului, cu 

modificarile si completarile ulterioare; 

- Legislatia in vigoare privind calitatea aerului, apei si solului, biodiversitatea, 

managementul deseurilor, controlul poluarii industriale si managementul riscului; 

- Recomandarile prezentate in cadrul Grupului de lucru in data de 11.09.2012. 

Continutul raportului de mediu pentru plan a fost stabilit in conformitate cu 

cerintele Anexei nr. 2 la HG nr. 1076/2004. 

Ordinul 995/2006 pentru aprobarea listei planurilor si programelor care intra sub 

incidenta HG 1076/2004, la punctul 12 – Amenajarea teritoriului si urbanism sau 

utilizarea terenurilor, litera j, include Planurile urbanistice zonale in categoria planurilor 

si programelor ce intra sub incidenta HG 1076/2004. 

7


1.7. Evaluarea de mediu pentru planuri si programe – cadru legislativ 

Evaluarea de mediu pentru planuri si programe poate fi definita ca un proces 

oficial, sistematic si cuprinzator de evaluare a efectelor unui plan sau program si/sau ale 

alternativelor acestora, si consta in elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului 

si autoritatilor publice interesate de efectele implementarii planurilor si programelor, 

luarea in considerare a raportului de mediu si a rezultatelor acestor consultari in procesul 

decizional si asigurarea informarii asupra deciziei luate. 

Evaluarea de mediu (EM) este un proces care cauta sa asigure luarea in 

considerare a impactului asupra mediului in elaborarea unei politici, a unui plan sau 

program inainte de luarea deciziei finale. Ca atare, evaluarea mediului este un instrument 

pentru factorii de decizie, care ii ajuta sa pregateasca si sa adopte decizii prin care se 

reduc la minim formele negative de impact asupra mediului si se pun in valoare aspectele 

pozitive. 

Evaluarea mediului este astfel, in esenta, o parte integranta a procesului de luare a 

deciziilor cu privire la promovarea unei politici, unui plan, unui program sau unui proiect. 

In context european, cele mai importante doua instrumente juridice referitoare la 

SEA sunt: 

- Directiva 2001/42/EC a Parlamentului European si a Consiliului, care se refera 

la evaluarea efectelor anumitor planuri si programe asupra mediului („Directiva SEA”) a 

intrat in vigoare la 21 iulie 2001 si a fost transpusa in legislatia romana prin HG 

1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru 

planuri si programe (publicata in Monitorul Oficial, partea I, nr. 707 din 5 august 2004). 

- Protocolul privind SEA la Conventia cu privire la Impactul asupra mediului in 

context transfrontiera“, numit in continuare Protocolul SEA. 

Directiva SEA a fost adoptata in 2001 si a trebuit sa fie transpusa de statele 

membre in legislatia nationala pana la 21 iulie 2004. In Romania, Directiva SEA a fost 

transpusa prin HG 1076/2004. Scopul Directivei SEA este de a asigura identificarea 

consecintelor asupra mediului pe care le presupun anumite planuri si programe si 

evaluarea lor in faza de pregatire, inainte de adoptare. Directiva SEA specifica ce planuri 

si programe se supun SEA. Potrivit Directivei SEA, autoritatile publice de mediu trebuie 

8


sa fie consultate si toate rezultatele consultarii trebuie sa fie integrate si luate in 

considerare in decursul procedurii de elaborare a planului sau programului. 

Dupa adoptarea unui plan sau program, autoritatile de mediu si publicul trebuie 

informate cu privire la decizia adoptata si trebuie sa le fie puse la dispozitie urmatoarele: 

-planul sau programul in forma adoptata; 

-cum au fost integrate in P/P considerentele de mediu si cum s-a tinut cont de 

raportul de mediu si de opiniile exprimate in cursul consultarilor; 

-masurile stabilite cu privire la monitorizare si efectele implementarii P/P asupra 

mediului. 

Directiva SEA este legata de Directiva Habitate. 

Directiva SEA prevede efectuarea evaluarii mediului in cazul tuturor planurilor si 

programelor pentru care s-a stabilit ca este nevoie de evaluare in baza Directivei Habitate. 

Directiva Habitate prevede ca orice plan sau proiect care nu este direct legat sau necesar 

pentru managementul unui amplasament protejat, dar poate avea un efect semnificativ 

asupra acestuia, fie singur fie in combinatie cu alte planuri sau proiecte, trebuie supus 

unei evaluari adecvate a implicatiilor asupra protectiei amplasamentului, din perspectiva 

obiectivelor de conservare proprii acestuia. Directiva SEA a definit forma pe care trebuie 

sa o imbrace aceasta evaluare a planurilor. 

Procedura SEA cuprinde mai multe etape: 

a. etapa de incadrare in care se stabileste daca este necesara sau nu aplicarea SEA 

pentru plan sau program; APM Alba a stabilit ca PUZ-urile analizate se supun procedurii 

SEA si a comunicat titularului propunerile privind componenta ”Grupului de lucru”. 

b. etapa de definire a domeniului – se determina domeniul de cuprindere si nivelul 

de detaliere ale valorii (aspecte si ce probleme de mediu sa fie incluse in analiza); aceasta 

etapa s-a realizat in cadrul sedintelor ”Grupului de lucru” unde s-au stabilit si consemnat 

in Procesul verbal: 

-obiectivele propuse in Planul Urbanistic Zonal care vor fi analizate din punct de 

vedere al impactului asupra mediului; 

-obiective de mediu stabilite. 

c. etapa de evaluare a planului avand in vedere obiectivele propuse si obiectivele 

de mediu stabilite in cadrul Grupului de lucru; 

9


d. intocmirea Raportului de mediu care sintetizeaza concluziile evaluarii si care 

prezinta alternativele si modul de selectare a alternativei alese; Raportul de mediu s-a 

elaborat pentru varianta finala a Planului urbanistic zonal si a presupus urmatoarele etape: 

-analiza starii actuale a mediului in zona; 

-aspecte de mediu relevante care sunt abordate de P.U.Z.; 

-stabilirea obiectivelor de mediu; 

-analiza alternativei ”0” in conditiile neimplementarii P.U.Z. 

-analiza efectelor asupra factorilor de mediu prin implementarea masurilor din 

P.U.Z. precum si o evaluare cumulativa; 

-masuri propuse pentru reducerea/compensarea oricarui efect negativ indus asupra 

mediului de aplicarea prevederilor din P.U.Z.; 

-elaborarea ”Programului de monitorizare” a implementarii obiectivelor stabilite 

prin P.U.Z. 

e. consultarea autoritatilor de resort si a publicului; 

f. luarea deciziei; 

g. monitorizarea efectelor asupra mediului pe perioada de implementare a P.U.Z - 

ului. 

10


.2. 

EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE 

ALE PLANULUI SAU PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE 

PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE 

2.1 Prezentarea continutului planului urbanistic zonal 

OBIECTUL “PUZ – INFIINTARE FERMA VACI - 1250 CAPETE - 

BERGHIN” si “PUZ – INFIINTARE FERMA VACI - 1250 CAPETE – BERGHIN 

este modificarea functionalitatii unei zone din extravilanul localitatii Berghin din zona 

agricola in zona industriala, pentru construirea a doua ferme de crestere a vacilor cu lapte. 

Construirea celor doua ferme va contribui direct la reducerea importurilor de lapte 

de vaca si, de aici, cresterea consumului de furaje rezultate din productia agricola 

autohtona. Indirect, veniturile agricultorilor romani pot creste, iar fonduri destinate 

acestora pot fi directionate catre alte destinatii economice deficitare. 

Activitatea pricipala ce va fi desfasurata de catre societatile DN AGRAR 

GHIRBOM S.R.L. si DN AGRAR STRAJA S.R.L., este: 

- cresterea vacilor de lapte - cod CAEN 0141. 

Importanta acestui proiect este data de: 

-valorificarea productiei vegetale, obtinuta de beneficiar de pe terenurile pe care 

le administreaza si cultiva. 

-efectele benefice asupra balantei de plati prin reducerea importurilor genereaza la 

nivel macroeconomic resurse financiare ce pot fi redirectionate catre alte sectoare 

economice sau sociale vitregite de lipsa de fonduri. 

SC DN AGRAR APOLD SRL, societate din acelasi grup de firme cu beneficiarii 

acestor proiecte, detine urmatoarele suprafete de teren luate in arenda si aflate in 

proprietate, amplasate astfel: 

Teren luat in arenda: 

- Localitatea Garbova -150 ha; 

- Localitatea Calnic - 710 ha; 

- Localitatea Apoldu de Sus - 490 ha 

- Localitatea Apoldu de Jos - 440 ha 

11


Teren in proprietate: 

- Garbova si imprejurimi – 28,71 ha 

2.2. Necesitatea efectuarii investitiilor 

Scopul general al proiectului este construirea a doua ferme de crestere a vacilor cu 

lapte si a unor capacitati de stocare a productiei vegetale. Aceste proiecte vor contribui 

direct la cresterea consumului de furaje rezultate din productia agricola autohtona, 

precum si la cresterea cantitatii de lapte livrat procesatorilor din zona. Indirect, veniturile 

agricultorilor romani pot creste, iar fonduri destinate acestora pot fi directionate catre alte 

destinatii economice deficitare. 

Obiectivul specific il reprezinta cresterea animalelor, respectiv a vacilor de lapte 

si a tineretului aferent, in conditiile realizarii unor parametrii tehnico – economici cu 

eficienta maxima. 

Infiintarea si organizarea unei ferme de vaci are intotdeauna o motivatie 

comerciala iar la baza unei astfel de afaceri stau cateva considerente: 

-oportunitatile oferite de piata interna reflectate in cresterea consumului de lapte si 

preparate din lapte; 

-existenta in zona a unor suprafete de teren care se preteaza pentru cultura 

cerealelor, care folosite la cresterea vacilor aduc venituri mai mari cultivatorilor decat 

daca acestea ar fi vandute ca atare; 

-in prezent pe piata romaneasca se constata un surplus de oferta la productia de 

cereale; 

-productia de cereale asigura pentru producatori venituri certe, iar pentru fermieri 

furaje la preturi rentabile; 

-societatea detine un teren disponibil pentru amplasarea unei ferme de crestere a 

vacilor cu lapte care indeplineste cerintele stabilite de legislatia in vigoare privind astfel 

de amplasari, o astfel de investitie fiind in acelasi timp intr-un total acord cu potentialul 

agricol al zonei; 

-existenta in zona a fortei de munca disponibile si calificate pentru astfel de 

activitati; 

-existenta in judetul Alba a unei fabrici mari de procesare a laptelui aflate in 

proprietatea privata a unei societati comerciale; 

12


in ferma; 

-stimularea concurentei in zona de actiune a fermei; 

-sunt reduse pierderile survenite pe parcursul proceselor de productie desfasurate 

2.3. Amplasament 

Zona in care urmeaza sa fie amplasat obiectivul face parte din teritoriul extravilan 

aferent localitatii BERGHIN, tarlaua Plesa, in judetul Alba. Acest teren agricol, cu 

fertilitate scazuta, are front la drumuri de exploatare situate la sud si est; latura lunga a 

terenului este relativ paralela cu DJ 106 I de care este despartit de randul 1 de parcele. 

Terenul se afla la cca 1200m de limita nordica a itravilanului localitatii Ghirbom. 

Amplasamentul proiectului 

Regimul juridic al terenului - Investitiile propuse se vor realiza in comuna 

Berghin, judetul Alba, pe urmatoarele suprafete de teren: 

- un teren in suprafata de 59571 m 2 , aflat in proprietatea societatii S.C DN 

AGRAR GHIRBOM S.R.L., situat in extravilanul comunei Berghin este inscris in Cartea 

Funciara a localitatii Berghin cu nr. 70542, nr. topografic 70542; 

13


- un teren in suprafata de 42239 m 2 , aflat in proprietatea societatii S.C DN 

AGRAR STRAJA S.R.L., situat in extravilanul comunei Berghin este inscris in Cartea 

Funciara a localitatii Berghin cu nr. 70543, nr. topografic 70543; 

Terenul total studiat prin PUZ are o suprafata de 386473mp, este destinat 

dezvoltarii zonei agrozootehnice a comunei Berghin, prezinta in etapa 1 amplasamente 

pertru 2 ferme de vaci de 1250 capete fiecare, precum si posibilitati de dezvoltare a 

acestora in etapa de perspectiva. 

Planurile Urbanistice zonale avand la baza Avizele de Oportunitate nr. 2/2012 si 

nr. 3/2012 emise de catre Consiliul Judetean Alba au detaliat modul de dezvoltare in 

corelare cu prevederile P.U.G. aprobat si cu necesitatile actuale ale localitatii, stabilind 

obiectivele, prioritatile si reglementarile de urbanism ce vor fi aplicate in utilizarea 

terenurilor din teritoriul analizat. 

Terenul de amplasare a obiectivelor din etapa a I-a este bine delimitat prin 

masuratori si se invecineaza astfel proprietati private astfel: 

-la nord, vest, est – DN Agrar Straja si DN Agrar Ghirbom - teren arabil in curs de 

definitivare a regimului juridic, cf. contracte de vanzare cumparare autentificate, destinate 

etapei de dezvoltare. 

-la sud - domeniu public la DJ106 I si De 

Regimul economic: 

Folosinta actuala: teren liber, cu folosinta - productie agricola 

Destinatia propusa: constructii zootehnice 

Regimul tehnic: 

Conform CU nu se specifica conditii speciale de zona protejata sau monument 

istoric sau al naturii. 

Asupra terenului se institue prin PUZ reglementarile si RLU, conform categoriei 

functionale propuse, mobilarea, indicii maximali de ocupare si utilizare a terenului. 

Relatia cu retelele publice edilitare 

In prezent, pe teritoriul studiat nu sunt obiective, adiacent DJ 106 I exista o 

-retea electrica de joasa tensiune ce alimenteaza dotarile existente in intravilan si 

-o retea comunala de alimentare cu apa 

14


Incadrarea in planurile de urbanism: 

Planurile Urbanistice zonale avand la baza Avizele de Oportunitate nr. 2/2012 si 

nr. 3/2012 emise de catre Consiliul Judetean Alba au detaliat modul de dezvoltare in 

corelare cu prevederile P.U.G. aprobat si cu necesitatile actuale ale localitatii, stabilind 

obiectivele, prioritatile si reglementarile de urbanism ce vor fi aplicate in utilizarea 

terenurilor din teritoriul analizat. 

Conform CU nu se specifica conditii speciale, de zona protejata sau monument 

istoric, dar organizarea urbanistica in incinta se face conform PUZ si RLU aferent. 

Reglementarile PUG-ului si a PUZ-ului aproba ocuparea terenului cu functiunea 

dorita de beneficiar, in conditiile respectarii regulamentului de urbanism. 

Pentru realizarea propunerilor este necesara: 

-modificarea intravilanului aprobat prin includerea in perimetru intravilan a 

amplasamentului; 

-schimbarea regimului economic din teren arabil in teren construibil cu destinatie 

zona agrozootehnica; 

-constituirea unei unitatati teritoriale –UTRn- AI; 

-amplasarea constructiilor se face in incinta tinand cont de servitutile create de 

vecinatatea cu DJ 106I, in afara limitei de protectie a DJ., la minim 30,0 m fata de 

limita suprafatei asfaltate, astfel incat sa satisfaca exigentele functionale si tehnologice 

ale viitoarei activitati. 

-A.I –UTR.n - unitate functionala noua constituita intr-un Trup 

• Procent maxim de ocupare a terenului propus: POT 60 % 

• Coeficient maxim de utilizare a terenului propus: CUT 1,2 

• Regim de inaltime –max 12 m 

Terenul studiat prin PUZ are o suprafata de 386473mp, este destinat dezvoltarii 

zonei agrozootehnice a comunei Berghin, prezinta in etapa 1 amplasamente pertru 2 

ferme de vaci de 1250 capete fiecare si posibilitati de dezvoltare a acestora in etapa de 

perspectiva. 

15


2.4. Descrierea caracteristicilor constructiilor 

Proiectul INFIINTARE FERMA VACI - 1250 CAPETE al societatii SC DN 

AGRAR GHIRBOM, s-a intocmit in baza certificatului de urbanism nr. 47/15.03.2012, 

emis de Consiliul Judetean Alba si a actelor doveditoare asupra proprietatii imobilului, 

si propune infiintarea unei ferme de vaci cu capacitatea de 1250 de capete, pentru 

productia laptelui la standarde europene. 


AGRAR Straja, s-a intocmit in baza certificatului de urbanism nr. 46/.15.03.2012, emis 

de Consiliul Judetean Alba si a actelor doveditoare asupra proprietatii imobilului, si 

propune infiintarea unei ferme de vaci cu capacitatea de 1250 de capete, pentru 


Suprafata totala a terenului (etapa I) pe care va fi amplasata ferma este de 101810 

mp. 

2.5. Principalele constructii ale obiectivului 


DN AGRAR GHIRBOM S.R.L. 

Constructiile care fac obiectul acestei investitii sunt amplasate in perimetrul 

proprietatii, corelate functional, cu respectarea prevederilor codului civil, a unor circuite 

controlate si in conditii de siguranta circulatiei. 

Proiectul prezinta caracteristicile functionale ale urmatoarelor constructii: 

OBIECT 1 - SALA MULS SI REPRODUCTIE 

OBIECT 2 - GRAJD 1250 VACI 

OBIECT 3 - LAGUNA GUNOI DE GRAJD 

OBIECT 5 - DEPOZIT FURAJE 

OBIECT 6 - SILOZ MASA VERDE etapa 1 

OBIECT 8 - LABORATOR GRUP SOCIAL 

OBIECT 9 - CABINA POARTA 

OBIECT 11 - ALIMENTARE CU APA retea, puturi forate, rezervor) 

OBIECT 12 - RETEA CANALIZARE +STATIE EPURARE 

OBIECT 13 - ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA 

16


OBIECT 14-DRUMURI ACCES, PLATFORME, PARCAJE, SISTEMATIZARE 

VERTICALA 

OBIECT 15 - IMPREJMUIRE 

OBIECT 16 - SPATII VERZI 

Bilant teritorial: 

AC- MP AD- MP 

SUPRAFATA TEREN ETAPA 1 SI ETAPA 2 386 473 MP 

SUPRAFATA TEREN ETAPA 1 59571 

HALA MULS + MATERNITATE 4952,62 5139,82 

GRAJD 10455,5 10455,5 

CORP LEGATURA 264 264,0 

DEPOZIT GUNOI DE GRAJD 4060,0 4060 

rezervor apa 200 200 

SILOZURI 3 compartimente 4420 4420 

DEPOZIT FURAJE 1587,3 1587,3 

LABORATOARE, GRUP SOCIAL 294,62 660 

PLATFORME, CIRCULATII 11310 11310 

CABINA POARTA CANTAR 31,05 31,05 

Zone verzi si plantate 32176 32176 

TOTAL etapa 1 26265,00 26265,00 

-Suprafata totala a terenului: 

-Suprafata construita 

-Suprafata desfasurata 

-circulatii parcaje 

-suprafete zone verzi: 

indici de utilizare a terenului: 

POT existent 0,00 %- 

POT MAX propus SF 45 % 

59571 mp 

26265,00 mp 

26817,67 mp 

11310 mp 

32176 mp 

17


POT MAX propus PUZ 60 % 

CUT existent 0,0 

CUT propus SF=0, 45 

CUT MAX propus PUZ=0, 6 

Coeficient maxim de utilizare a terenului propus: CUT 0,5 

Procent maxim de ocupare a terenului propus: POT 50 %- 

Regim de inaltime – d+p +m 

CAPACITATEA OBIECTIVULUI 

Grajd 1250 vaci cu lapte 

Cusete pentru 100 vitei 

Sala de muls rotativa - 50 vaci 

Depozit furaje - 2600 to cereale 

Siloz masa verde - 8800 mc 

Laguna gunoi de grajd 20000mc/2 

Caracteristici principale ale constructiilor 

OBIECT 1 – SALA MULS SI REPRODUCTIE 

-aria construita = 4952,62 + 264,0 mp 

-aria desfasurata =5139,82 + 264,0 mp 

Caracteristici tehnice : 

-hala - 228,8 x 21,525 m 

-Corp legatura 30,00 x 8,80 m 

regim de inaltime - parter si partial parter si etaj in inaltimea halei 

Capacitate – sala muls rotativa 50 locuri 

Deschidere - 21,525 m 

Travei - 46 x 6,00 

INCHIDERI SI COMPARTIMENTARI materiale si finisaje 

Pereti exteriori - panouri termoizolante 

de la h 1,20 pana la invelitoare – pe axele 1,12 si 21 

de la h 1,20 pana la +3.10m – pe axele A si in zona de mulgere 

- parapet b.a. perimetral de 1,20 m 

18


sarpanta din profile laminate 

invelitoare – panouri termoizolante tabla cutata si luminatoare din policarbonat 

Compartimentari cu 

-Zidarie bca sau panouri = rf 1,5 h –centrala termica 

-Diafragme b.a 

-Panouri metalice 

-Parapeti din grilaje metalice simple si mobile 

Invelitoare -panouri tabla 

Perdele de protectie reglabile, perimetral pe spatiile fara tamplarie 

Finisaje interioare 

Zugraveli lavabile pe parapeti b.a in zona de asteptare muls, centrala termica, 

depozitare, maternitate 

Placaj faianta si rasina epoxidica in zona de muls, expeditie lapte, tancuri de lapte 

Panourile tabla sunt prefinisate in fabrica colorate 

Structura metalica prefinisata in fabrica 

Pardoseala este specifica fiecarei zone functionale 

Rasina epoxidica zona muls, tancuri lapte, expeditie 

Gresie antiderapanta grupuri sociale, birou, medic, farmacie 

Pamant batut +paie – maternitate 

Beton finisat profilat - zona de hrana si adapatori +corpuri selectie, acces 

Beton finisat mecanizat-elicopterizat - in structura placii pe calea de aprovizionare 

cu hrana, depozite, CT, 

Se va acorda o atentie deosebita prin racordari rotunjite la soclurile despartitoare 

dintre zone si la pantele de scurgere 

Tamplarie metalica – portal glisant - sau usi duble 

Usi simple si duble metalice prevopsite 

Structura constructiva 

Se realizeaza avand structura de rezistenta si sarpanta metalice, pereti si 

invelitoare din tabla 

Fundatiile se vor realiza continue cu talpa din beton simplu si elevatii armate iar 

sub stalpii structurii metalice de rezistenta se vor realiza cuzineti din beton armat monolit. 

19


Cota=0,00 a halelor este cu 0,15 cm deasupra terenului sistematizat prin 

platforma perimetrala: aceasta este impermeabilizata si finisata astfel incat sa permita 

igienizarea 

Apele pluviale de acoperis vor fi dirijate la spatiul verde limitrof din incinta. 

OBIECT 2 - GRAJD 1250 vaci 

aria construita = 10455,5 mp 

aria desfasurata = 10455,5 mp 

Caracteristici tehnice: 

–hala - 276,6 x 37,8m 

regim de inaltime - parter 

Capacitate –1250 vaci 


Travei - 46 x6,00 

Hala va avea structura metalica si va fi inchisa cu 

Pereti exteriori – tabla 

de la h 1,20 pana la invelitoare – pe axele 1 si 21 



Parapeti din grilaje metalice simple si mobile 

Invelitoare - panouri tabla 

Tamplarie metalica 



Zugraveli simple pe parapeti b.a 

Panourile - grilaje sunt prefinisate in fabrica, colorate 



Pamant batut + paie – cusete 

Beton finisat profilat - zona de hrana si adapatori 

20



cu hrana. 

Se va acorda o atentie deosebirta prin racordari rotunjite la soclurile despartitoare 

dintre zone si la pantelor de scurgere 


OBIECT 4 

Depozitul de gunoi se realizeaza pe un strat de argila batuta peste care se 

realizeaza un strat de protectie din folie hidroizolanta realizata sub forma unei cuve din 

argila compactata, pe o umplutura compactata in straturi din balast si pietris, cu pereti 

inclinati la 45%, protejata cu o folie rezistenta la infiltratii capacitate 20.000 mc 

numarul de niveluri – la nivelul solului 

adincimea libera - minim 4,00 m 

OBIECT 5 – DEPOZIT FURAJE 

Depozitarea cerealelor se va face intr-o hala inchisa cu o capacitate de cca 2600 

tone. Depozitarea se face in hala cu structura metalica, inchisa lateral cu diafragme – 

parapet din b.a. de 1,5 m inaltime, panouri din tabla pentru peretii laterali si invelitoare. 

iluminatul se va face artificial si prin luminatoare zenitale prinse in invelitoare. 


Capacitate - 2600 to cereale 


Travei - 10 x 6,00 

aria construita - 61,00m x 26,00m =1586 mp 

aria desfasurata=1586 mp 

numarul de niveluri – parter 

inaltime libera - minim 5,00m 

volumul construit - 12260 mc 

materiale si finisaje 

inchiderilaterale - beton armat si panouri tabla cutata 

sarpanta metalica si invelitoare – tabla cutata si luminatoare din policarbonat 

21


placa b.a si pardoseala finisata mecanic 

tamplarie interioara si exterioara-metalica 

Gradul de rezistenta la foc - II 

Categoria de pericol de incendiu-E 

OBIECT 6 – SILOZ MASA VERDE 

Silozuri pentru porumb siloz si pentru lucerna insilozata sunt constituite din 

platforme si pereti laterali din beton armat, de inaltime 2,0 m, inchise pe 3 laturi, cu acces 

din aleea carosabila platforma de b.a este usor inclinata spre acces si racordata la o rigola 

de colectare a substantelor lichide: dat fiind amplasamentul pe un teren in panta, 

Deschidere - 24,00m 

Travei -3 

aria construita - 60,50m x 73,05m = 4419,53 mp 

aria desfasurata = 4419,53 mp 

numarul de niveluri – parter - descoperit 

inaltime - 2,00m 


materiale-beton armat 

finisaje - finisaj mecanic 

Gradul de rezistenta la foc – II 

OBIECT 8 – LABORATOR GRUP SOCIAL 

Dimensiuni - 9,40m x 11,90 m 

Travei -2 x 4,5 +1 x 2,50 m pe deschidere de 4,5 m 

aria construita - 112mp 

aria desfasurata=225 mp 

numarul de niveluri – parter +1 etaj 

inaltime libera -parter 2,80m, etaj 2,60 m 

inaltime la cornise - 5,40m 

inaltime la coama -7,60m 


22



tencuieli driscuite, vopsitorii lavabile, faianta in grup sanitar, tamplarie lemn 


Categoria de pericol de incendiu – E 


In zona de intrare in incinta este ampasata o constructie care adaposteste 

incaperea pentru paza si grupul sanitar o incapere cu tabloul de comanda si inregistrare a 

cantarului auto, adiacenta platformei de cantarire. 

Aceasta este o constructie realizata din structura metalica si inchisa cu panouri 

trasparente din sticla sau opace din tabla tip sandwich, astfel incat sa permita 

supravegherea si controlul tranzitului de furaje si persane in incinta 

Dimensiuni - 5,05m x 6,15 m 

Travei – 2 x 2,90 pe deschidere de 5,05 m 

aria construita - 112mp 

aria desfasurata 31,06 mp din care 

inchisa -18,46 mp 

deschisa – 12,60 mp 


inaltime la cornise - 2,50m 

inaltime la coama - 3,96m 


tamplarie metalica, geam termopan, invelitoare si inchideri opace din panouri 

tabla tip sandwich, gresie. 


Categoria de pericol de incendiu - E 

finisaje exterioare 

volumetria corespunzatoare unei activitati de productie prezinta o silueta simpla si 

finisata cu materiale de calitate superioara, colorate adecvat. 

soclu – beton aparent-gri 

panou tabla cutata 10 mm-albastru 

23


invelitoare tabla – cutata – ral 9002 

tamplarie metalica –albastru 

acoperisul si invelitoarea 

-Tip sarpanta - in 2 ape-panta 150 

Invelitoare - panouri sandvich - ECOPANEL RL40 culoare alb RAL 9002 

iluminatul se va face artificial si prin luminatoare zenitale amplasate pe coama 

Apele pluviale se coleteaza prin jgheaburi si burlane tabla si se dirijaza la zona 

verde din incinta 

OBIECT 10 – ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA 

Se va face prin racordarea la retelele din zona, conform necesitatilor si pe baza 

unui studiu de solutie realizat de beneficiarul de retea –dintr-un post de transformare nou. 

Intrucat in zona nu exista LEA 0,4 kv in proprietatea SDEE ALBA IULIA, se 

impune realizarea unui post de transformare 160- 250 KVA, 20/0,4 kv racordat la reteaua 

existenta in zona. 

OBIECT 11 - ALIMENTAREA CU APA POTABILA 

• se realizeaza prin racordare la reteaua comunala precum si din sursa proprie - 

puturi forate si rezerva de apa 

• Racord Dn 110 la reteaua publica amplasata de-a lungul DJ 106I 

• Sursa de apa proprie (camp de puturi) 

• rezervor de inmagazinare a apei metalic suprateran 

• hidranti exteriori 

OBIECT 12 - CANALIZAREA 

• retea de canalizare proprie de incinta racordata la o statie de epurare 

• statia de epurare SE 

• laguna gunoi de grajd 20000 /2 mc 

• caminele CM1, CM2, CM3 

• separatorul de grasimi SG 

24


• caminul CCD si 

• statia de pompare dejectii SPD 

apele pluviale vor fi dirijate la zona verde 

OBIECT 14 - DRUMURI ACCES, PLATFORME, PARCAJE, 

SISTEMATIZARE VERTICALA 

Accesul auto si pietonal in incinta se va face din DJ106I, pe o alee carosabila 

betonata ce traverseaza drumul de exploatare pe o parcela adiacenta drumului judetean si 

asigura functionarea obiectivelor adiacente din incinta. 

Organizarea si sistematizarea incintei din punct de vedere al circulatiilor, 

platformelor carosabile si aleilor pietonale respecta conditiile impuse de fluxurile sanitare 

si tehnologice. 

Declivitatea terenului preluata prin sistematizare verticala, urmareste in mare 

topografia sitului. Accesul carosabil se face prin racordarea la DJ in dreptul portii de 

acces. 

Platforma permite accesul si parcarea utilajelor de transport (animale, lapte, 

furaje). 

Accesul si iesirea din incinta se vor efectua controlat 

-pe poarta rulanta pt. transpot greu 

-o poarta pt. persoane 

-filtru sanitar auto – cuva la nivelul solului 

-evacuarea gunoiului de grajd la terenurile agricole se face prin drumul de 

exploatare, balastat 

SISTEMATIZARE VERTICALA 

Sistematizarea terenului natural a urmarit rezolvarea urmatoarelor probleme dat 

fiind diferenta de nivel dintre cota maxima a terenului si vecinatati si a pantei din incinta: 

Racordarea terenului la DJ 

acces facil pe pante a utilajelor de transport 

Miscari cat mai reduse de terasamente 

25


Crearea unei terasari naturale in zona constructiilor cu suprafata mare la sol, 

Realizarea unor ziduri de sprijin, rigole, taluzuri naturale care sa conduca apele pluviale 

dirijat pe trasee stabilite. 

Pamantul in exces rezultat in urma escavarilor se va folosi la sistematizarea 

verticala a intregii platforme. 


Incinta va fi imprejmuita cu gard din plasa de sarma pe stalpi din teava metal, cu 

inaltime de 2,00m. De asemenea se va asigura racordarea accesului carosabil la DJ astfel 

incat asteptarea autovehicolelor de transport sa se efectueze in afara drumului public, pe 

terenul beneficiarului. 

pereni. 


Zona libera se va planta cu gazon si o perdea de protectie din arbori si arbusti 


DN AGRAR STRAJA S.R.L. 

Constructiile care fac obiectul acestei investitii vor fi amplasate in perimetrul 


controlate si in conditii de siguranta circulatiei. Proiectul prezinta caracteristicile 

functionale ale urmatoarelor constructii: 




OBIECT 5 - DEPOZIT FURAJE etapa 1 


OBIECT 11 - ALIMENTARE CU APA retea, puturi forate, rezervor 



26



VERTICALA 




AC- MP AD- MP 




GRAJD 10455,5 10455,5 

264 264,0 





LABORATOR GRUP SOCIAL 294,62 660 

PLATFORME,CIRCULATII 12290 12290 


TOTAL AC,AD etapa 1 26234 26786,6 

-Suprafata totala a terenului: 42239 mp 

-Suprafata construita 26234 mp 

-Suprafata desfasurata 26786,6 mp 

-suprafete zone verzi: 3715 mp 

-arcela acces 5360 mp 


POT existent 0,00 % - 

POT MAX propus SF 56% 



27


CUT propus SF =0,56 

CUT MAX propus PUZ =0,6 



Regim de inaltime – d+p+m 




Sala de muls rotativa -50 vaci 


Siloz masa verde -8800 mc 


CARACTERISTICI PRINCIPALE ALE CONSTRUCTIILOR 

OBIECT 1 – SALA MULS SI REPRODUCTIE 

aria construita = 4952 ,62 + 264,0mp 

aria desfasurata = 5139,82 + 264,0 mp 


-hala - 228,8 x 21,525 m 

-Corp legatura 30,00 x 8,80 m 

regim de inaltime - parter si partial parter si etaj in inaltimea halei 

Capacitate –sala muls rotativa 50 locuri 


Travei - 46 x6,00 

INCHIDERI SI COMPARTIMENTARI materiale si finisaje 

Pereti exteriori - panouri termoizolante 

de la h 1,20 pana la invelitoare – pe axele 1,12 si 21 

de la h 1,20 pana la +3.10m – pe axele A si in zona de mulgere 


sarpanta din profile laminate 

invelitoare – panouri termoizolante tabla cutata si luminatoare din policarbonat 

28



Zidarie bca sau panouri = rf 1,5 h –centrala termica 

Diafragme b.a 

Panouri metalice 


Invelitoare -panouri tabla 



Zugraveli lavabile pe parapeti b.a in zona de asteptare muls, centrala termica, 

depozitare, maternitate 

Placaj faianta si rasina epoxidica in zona de muls, expeditie lapte, tancuri de lapte 

Panourile tabla sunt prefinisate in fabrica colorate 



Rasina epoxidica zona muls, tancuri lapte, expeditie 

Gresie antiderapanta grupuri sociale, birou, medic, farmacie 

Pamant batut + paie – maternitate 

Beton finisat profilat - zona de hrana si adapatori + corpuri selectie, acces 


cu hrana, depozite, CT. 

Se va acorda o atentie deosebita prin racordari rotunjite la soclurile despartitoare 

dintre zone si la pantele de scurgere 


Usi simple si duble metalice prevopsite 

Se realizeaza avand structura de rezistenta si sarpanta metalice, pereti si 

invelitoare din tabla. 

Fundatiile se vor realiza continue cu talpa din beton simplu si elevatii armate iar 

sub stalpii structurii metalice de rezistenta se vor realiza cuzineti din beton armat monolit. 

Cota =0,00 a halelor este cu 0,15 cm deasupra terenului sistematizat prin platforma 

perimetrala: aceasta este impermeabilizata si finisata astfel incat sa permita igienizarea. 

Apele pluviale de acoperis sunt dirijate la spatiul verde limitrof din incinta. 

29


OBIECT 2 - GRAJD 1250 vaci 

aria construita = 10455,5 mp 

aria desfasurata = 10455,5mp 


–hala -276,6 x 37,8m 

regim de inaltime - parter 

Capacitate –1250 vaci 

Deschidere -37,8 m 

Travei - 46 x6,00 

Hala va avea structura metalica si va fi inchisa cu: 

Pereti exteriori – tabla 

de la h 1,20 pana la invelitoare – pe axele 1 si 21 




Invelitoare - panouri tabla 

Tamplarie metalica 

Perdele de protectie reglabil, perimetral pe spatiile fara tamplarie 


Zugraveli simple pe parapeti b.a 

Panourile - grilaje sunt prefinisate in fabrica, colorate 



Pamant batut +paie –cusete 

Beton finisat profilat -zona de hrana si adapatori 


cu hrana. 

Se va acorda o atentie deosebirta prin racordari rotunjite la soclurile despartitoare 

dintre zone si la pantelor de scurgere. 


30


OBIECT 3 – LAGUNA GUNOI GRAJD 

Depozitul de gunoi se realizeaza pe un strat de argila batuta peste care se 

realizeaza un strat de protectie din folie hidroizolanta realizata sub forma unei cuve din 

argila compactata, pe o umplutura compactata in straturi din balast si pietris, cu pereti 

inclinati la 45%, protejata cu o folie rezistenta la infiltratii capacitate 20.000 mc 

numarul de niveluri – la nivelul solului 

adincimea libera - minim 4,00 m 

OBIECT 5 – DEPOZIT FURAJE 

Depozitarea cerealelor se va face intr-o hala inchisa cu o capacitate de cca 2600 

tone. Depozitarea se va face in hala cu structura metalica, inchisa lateral cu diafragme – 

parapet din b.a. de 1,5 m inaltime, panouri din tabla pentru peretii laterali si invelitoare. 

Iluminatul se va face artificial si prin luminatoare zenitale prinse in invelitoare. 


Capacitate - 2600to cereale 


Travei -10 x6,00 

aria construita - 61,00m x 26,00m =1586 mp 

aria desfasurata=1586mp 


inaltime libera - minim 5,00m 



inchideri laterale - beton armat si panouri tabla cutata 

sarpanta metalica si invelitoare – tabla cutata si luminatoare din policarbonat 

placa b.a si pardoseala finisata mecanic 

tamplarie interioara si exterioara-metalica 


Categoria de pericol de incendiu - E 

31


OBIECT 6 – SILOZ MASA VERDE 

Silozuri pentru porumb siloz si pentru lucerna insilozata sunt constituite din 

platforme si pereti laterali din beton armat, de inaltime 2,0 m, inchise pe 3 laturi, cu acces 

din aleea carosabila platforma de b.a este usor inclinata spre acces si racordata la o rigola 

de colectare a substantelor lichide: dat fiind amplasamentul pe un teren in panta, 


Travei -3 

aria construita - 60,50m x 73,05m =4419,53 mp 

aria desfasurata=4419,53 mp 

numarul de niveluri – parter -descoperit 

inaltime - 2,00m 

volumul construit-9000 mc 

materiale-beton armat 

finisaje- finisaj mecanic 

Gradul de rezistenta la foc – II 

Cele 2 hale, sala de muls si grajdul, vor fi asezate paralele intre ele si sunt legate 

printr-un culoar acoperit, perpendicular, ce asigura accesul vacilor din grajd la hala de 

muls. 

Morfologic, zona prezinta o declivitate pronuntata spre DJ impunand amplasarea 

halelor relativ paralele cu acesta, in lungul curbelor de nivel ale terenului. 

La capatul acestor hale, perpendicular pe acestea, se gaseste Launa de gunoi de 

grajd. 

Amplasarea celorlalte sa facut avand in vedere realizarea unor fluxuri functionale 

eficiente, circuite controlate si o utilizare cat mai eficienta, trasee economice a utilitatilor 

si circulatiilor, miscari de teren cat mai reduse, acces facil si manevrare usoara a 

utilajelor de transport. 

Echiparea halelor de productie 

Hranirea vacilor se va face cu ajutorul unei remorci tehnologice trasa de un 

tractor. Printr-o banda laterala se va distribui furajul la vite. Vacile vor primi de 2 ori pe zi 

furaje proaspete, cu ajutorul unei remorci de furajare. In grajd vor fi montate adapatoare 

32


alimentate cu apa proaspata din belsug, la care vacile vor avea acces tot timpul. 

Adapatoarele vor fi curatate regulat pentru ca animalele sa aiba pe cat posibil apa curata 

tot timpul. 

Ventilatia grajdurilor de vaci 

Pentru grajdurile de vaci se va utiliza un sistem de aerare naturala de tip venturic. 

Astfel, evacuarea aerului cald se face pe la paretea superioara a grajdurilor, limitand 

semnificativ nivelul imisiilor si mirosurilor in atmosfera. 

33


2.6. Drum de acces 

Accesul la terenul studiat se face atat prin drumurile de exploatare limitrofe cat si 

din 106 I printr-o parcela cu front la drum. Zona este situata in unghiul sud vestic format 

de cele 2 drumuri judetene DJ107 ce duce la Straja si DJ106I ce leaga resedinta comunei 

cu Ghirbomul. 

2.7. Amenajare amplasament 

Careul necesar pentru construirea fermei pentru cresterea vacilor cu lapte este 

amplasat in extravilanul comunei Berghin, judetul Alba. Suprafata de 101810 m 2 are 

destinatia de teren agricol. In continuare, este prezentat tabelul cu proprietarii terenurilor 

agricole care vor fi puse la dispozitia noului obiectiv economic. 

34


Nr. 

crt. 

Tabel cu proprietarii terenurilor agricole destinate constructiei 

Suprafata 

ocupata de 

Domiciliul Amplasare 

constructii 

proprietarului a terenului 

existenta 

(m 2 ) 

Proprietarul 

1. S.C DN AGRAR 

GHIRBOM S.R.L 

2 S.C DN AGRAR 

STRAJA S.R.L. 

Alba Iulia, str. 

Iuliu Maniu, nr. 

1, bl. 31DE 

(imobil) 

Alba Iulia, str. 

Iuliu Maniu, nr. 

1, bl. 31DE 

(imobil) 

59571 m 2 

Extravilan 

42239 m 2 

Extravilan 

Suprafata 

ocupata de 

constructii 

propusa 

(m 2 ) 

0 26265 

0 26234 

Total = 52499 m 2 

Total teren (teren agricol) 101810 m 2 

Total (extravilan – teren agricol) = 101810 m 2 

2.8. Durata de functionare 

Perioada de existenta a fermei de vaci se considera a fi de minim 25 ani. 

Beneficiarul doreste sa-si dezvolte afacerea in doua etape, perioada de executie propusa 

pentru cele doua ferme din prima etapa fiind de 12 de luni. 

2.9. Consumuri de resurse energetice 

Alimentarea cu energie electrica se va face prin racordarea la retelele din zona, 

conform necesitatilor si pe baza unui studiu de solutie realizat de beneficiarul de retea – 

dintr-un post de transformare nou. 

Intrucat in zona nu exista LEA 0,4 kv in proprietatea SDEE ALBA IULIA, se 

impune realizarea unui post de transformare 160- 250 KVA, 20/0,4 kv racordat la reteaua 

existenta in zona . 

2.10. Principalele categorii de materiale utilizate in procesul tehnologic 

Toate substantele chimice utilizate in procesul de exploatare, respecta prevederile 

Hotararii Guvernului Romaniei nr. 1408 din 4 noiembrie 2008 privind clasificarea, 

etichetarea si ambalarea substantelor periculoase. 

35


Substantele chimice utilizate, nu sunt regasite in «Lista substantelor periculoase» 

din Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1408 din 4 noiembrie 2008 privind clasificarea, 

etichetarea si ambalarea substantelor periculoase. 

In procesul tehnologic, nu sunt utilizate substante, care intra sub incidenta 

Ordinului Ministrului Sanatatii nr. 43/07.02.1980, privind aprobarea listei substantelor 

toxice si a plantelor care contin substante toxice. 

2.10.1 Materii prime si substante utilizate in activitate 

Materii prime utilizate pentru preararea furajului sunt prezentate in tabelul 

urmator: 

Materii prime utilizate pentru preararea furajului 

Anual 

Nr. 

Produs 

Kg/cap/zi (pt. 2500 de capete) 

Crt. 

tone/an 

1 Borhot de bere 3 2737 

2 Lucerna 10 9125 

3 Porumb siloz 15,5 14143 

4 Porumb 3 2737 

5 Soia 1,25 1140 

6 Napi - Brassica napus 3,5 3194 

7 Grau 2,04 1861 

8 Sfecla de zahar 4 3650 

9 

Optimin (zinc 15%, mangan 15%, 

cupru 15%, fier 15%, cobalt 10%) 

0,1 91 

10 Calciu 0,1 91 

11 Sare 0,1 91 

12 Bicarbonat de sodiu 0,15 137 

13 Apa 3 2737 

36


- Medicamente pentru uz veterinar, substante pentru dezinfectie 

In cadrul fermei de vaci, se vor utiliza produse speciale pentru realizarea 

operatiilor de dezinfectie, dezinsectie si deratizare a adaposturilor (DDD). 

Operatiile acestea se refera cu prioritate la adaposturi si instalatii. 

Conform lista cu produse ce vor fi folosite pentru dezinsectie, deratizare si 

dezinfectie sunt urmatoarele: 

Pentru DEZINSECTIE se vor folosi urmatoarele substante: 

SOLFAC (Cyfluthrin 5% w/w) este un insecticid extrem de versatil, ce actioneaza 

prin contact si ingestie, avand drept substanta activa un piretroid sintetic. 

Este conditionat sub forma de macro-emulsie in dispersie apoasa, fapt ce-i confera 

eficacitate sporita, usurinta in formarea amestecului de lucru si rezidualitate ridicata in 

conditii de siguranta pentru aplicator. 

Este biodegradabil, nu pateaza, nu lasa urme vizibile dupa aplicare si nu este 

inflamabil. 

Solfac manifesta o eficacitate deosebita impotriva tuturor artropodelor, indiferent 

daca sunt insecte, centripede, milipede sau arahnide, fiind indicat pentru combaterea lor 

in orice mediu, industrial, casnic sau public. 

Nu are efecte negative, daca este aplicat conform indicatiilor de pe eticheta, 

asupra plantelor, albinelor sau a altor vietuitoare on-vizate. 

Aplicarea Solfac se face rezidual cu echipamente specifice activitatii de 

dezinsectie, fiind posibila aplicarea acestuia si la interior si la exterior: in interior se va 

insista cu precadere pe locurile unde daunatorii se ascund sau se odihnesc(crapaturi, 

grinzi, tocurile usilor si ferestrelor), iar la exterior se va pulveriza la baza incintelor ce se 

doresc a fi protejate, pe peretii exteriori, dar si pe vegetatia existenta pe o raza de 20-50m. 

Solfac are o remanenta de 6 pana la 8 saptamani, in functie de tipul suprafetei pe 

care se aplica si de curatenia acesteia. 

Daunatori vizati: 

• Capuse, plosnite, purici, furnici, omizi 

• daunatori specifici fermelor de animale si pasari 

• gandaci 

Mod de aplicare: 

37


Se recomanda o doza de 40-60 ml de produs diluat in 5 litri de apa. 

Norma de consum este de 5 litri solutie de lucru/100mp. 

Compozitie: 100g de Solfac contine 5g (5%) de Cyfluthrin si coformulanti pana la 

100g 

DETRAL SUPER - concentrat emulsionabil pe baza de deltamethrin si esbiothrin 

sinergizate cu piperonyl butoxide. Formulat in solventi vegetali cu efect de doborare si 

activitate reziduala prelungita. 

Compozitie: 100g de formulat contin: 

Deltramethrin 98% 0,7g (g/l 6,23) 

Esbiothrin 98% 0,7g (g/l 6,23) 

Piperonyl butoxide 93% 7,0g (g/l 62,30) 

Agenti co-formula si apa Pana la 100g 

Formulare 

DETRAL SUPER este un insecticid concentrat emulsionabil care contine 

pirethroizi combinati cu piperonyl butoxide. Prezenta esbiothtrinei garanteaza o foarte 

buna actiune de doborare in timp ce deltamethrina asigura un efect de ucidere si rezidual. 

Piperonyl butoxide sporeste efectul de doborare a esbiothrinei si protejeaza atat 

ingredientele active de enzimele – care opereaza la degradare in organismul insectei tinta. 

Solventul continut in DETRAL SUPER este de origine vegetala fara miros si 

neinflamabil, care permite ca produsul sa fie utilizat atat la exterior cat si la interior. 

Sfera de aplicare 

DETRAL SUPER poate fi diluat in apa pentru aplicarile traditionale prin 

pulverizare cu pompe sau turbo-atomizatori la exterior; diluat in solventi vegetali sau 

uleiuri minerale aplicat prin pulverizare la rece sau ULV; motorina aplicat cu 

echipamente de nebulizare. 

Principalii daunatori controlabili 

1) In interiorul cladirilor: 

- impotriva daunatorilor clasici precum gandaci, furnici, capuse, etc. exploatand 

capacitatea insecticidului, cadentand interventiile pe perioade de lungime medie prin 

prezenta actiunii conferite de deltamethrina; pentru a rezolva infestari temporare datorate 

aparitiei purecilor, capuselor, mustelor, etc. 

38


2) In spatii exterioare: 

- pentru controlul daunatorilor legati de zone specifice, de exemplu mustele de pe 

langa gramezile de gunoaie si crescatorii de animale, capuse din apropierea crescatorilor 

de animale, pentru rapida reducere a daunatorilor (tantari, chiromizi, simulizi, etc) in 

deplasare activa din vecinatatea zonelor reziduale, centre turistice, balneare. 

METRADIN FLOW - insecticid concentrat lipsit de solventi pentru utilizare 

civila pe baza de deltamethrin in suspensie formula concentrata-flowable cu spectru 

amplu de actiune rapida si efect rezidual prelungit. 

Compozitie: 100g de formulat contin: 

Deltramethrin 98% 2,5g 

Agenti co-formula si apa Pana la 100g 

Formulare 

In METRADIN FLOW, deltamethrina este elaborata pentru a obtine particule 

foarte mici intr-o suspensie apoasa, prin utilizarea de agenti de dispersie, suspendare, 

umectare si ingrosare. Produsul obtinut, numit flowable, are un pericol scazut pentru 

operatori, un impact de mediu redus, nu este inflamabil si nu este toxic pentru vegetatie. 

METRADIN FLOW nu dauneaza suprafetelor pe care este aplicat. 

Proprietati 

Larga sfera de actiune a deltamethrinului permite utilizarea METRADIN FLOWului 

pentru a controla majoritatea insectelor care infesteaza mediul urban, industrial si 

mediile agricole. METRADIN FLOW nu are miros, deci este indicat si pentru aplicarile 

interioare. 

Principalii daunatori controlabili 

Cu METRADIN FLOW atat insectele infestante zburatoare (muste, tantari, 

chiromide) precum si taratoarele (gandaci de bucatarie, furnici, plosnite) pot fi controlate. 

Mai mult, are efect si pe carii si insecte care ataca produsele depozitate (precum moliile) 

si larvele de musca in mediul lor de reproducere. 

Efectul METRADIN FLOW-ului este obtinut in cateva ore de la aplicare si 

dureaza cateva saptamani (3-4) in functie de frecventa si tipul de curatenie efectuat. 

Sfera de aplicare 

METRADIN FLOW este adecvat pentru a fi aplicat in urmatoarele medii: 

39


- in interiorul caselor, scolilor, spitalelor, cladirilor publice, depozitelor de 

alimente; 

- mijloace de transport precum autobuze, camioane, nave si avioane; 

- suprafete exterioare urbane, recreationale si agricole 

Pentru DERATIZARE se folosesc urmatoarele substante: 

FACORAT PASTA 

Momeala pentru rozatoare din pasta proaspata gata de utilizare, pe baza de 

brodifacoum. Actioneaza asupra tuturor rozatoarelor chiar daca sunt rezistente la alti 

anticoagulanti. 

Compozitie: 

-100g de formulat contin Brodifacoum pur - 0,005g 

- Denatonium benzoate - 0,001g 

- Zaharuri, faini, arome apetisante, uleiuri - 100g 

Formulare 

In FACORAT PASTA brodifacoum-ul este formulat in momeli constand dintr-un 

amestec echilibrat de produs comestibil. Acest lucru face ca momeala sa aiba o rezistenta 

remarcabila impotriva umezelii. FACORAT PASTA poate fi utilizat in locuri unde 

momelile traditionale pot sa dezvolte mucegai si isi pierd mai repede efectul. Se poate 

utiliza cu succes in deratizarea oricarui ambient domestic si civil (case, birouri, 

comunitati, industrie) si pentru tratamente specifice in locuri deosebit de umede (retele de 

scurgere, canaluri, tuburi, etc). 

Momelile contin denatonium benzoat, substanta extrem de amara, ceea ce 

descurajeaza ingerarea de catre copii si animalele de casa. Caracteristica principala a 

acestei substante, denatonium benzoat, este ca nu este detectata de paleta larga de 

rozatoare la concentratia pe care o are FACORAT PASTA. 

Specii care se pot controla 

FACORAT PASTA este usor de acceptat si este consumat de toate speciile de 

rozatoare raspandite care sunt de obicei de gasit in mediul nostru: sobolani de canal – 

Rattus norvegicus, sobolani negri sau de acoperis – Rattus rattus, soareci de casa – Mus 

40


musculus, soareci de camp intrati in gospodarii, Apodemus sylvaticus, Microtus arvalis, 

etc. 

Proprietati si caracteristici 

Brodifacoum-ul reprezinta cel mai recent indirect rodenticid anticoagulant. 

Caracteristica sa esentiala este toxicitatea sa acuta in raport cu animalele tinta. O 

asemenea actiune permite uciderea rozatoarelor chiar si ca urmare a unei singure ingerari 

a unei mici cantitati de momeala. In plus, brodifacoum-ul se demonstreaza activ si fata de 

grupurile de rozatoare care au devenit rezistente la alti anticoagulanti. Din compararea 

valorilor de toxicitate acuta, fata de soarecele domestic, este posibil sa se indice 

brodifacoum-ul ca fiind de doua ori mai eficace decat difenacoum-ul, de trei ori mai mult 

ca difethialon-ul si de patru ori fata de bromodialon. Rozatoarele intoxicate mor, ca si cu 

ceilalti anticoagulanti, fara suferinte, si de aceea, nu ii alarmeaza pe ceilalti indivizi care 

continua sa manance momeala. Antidotul specific pentru brodifacoum este vitamina K1. 

Doze si modalitati de folosire 

Se va dispune 20-40g de momeala in cutii de dispersie, in interiorul locurilor 

infestate de rozatoare, daca este posibil, in apropiere de locurile frecventate de rozatoare, 

de-a lungul pistelor facute de acestia, de-a lungul peretilor, in colturi – niciodata in 

mijlocul incaperii – ferit de ploaie. In sediile cu grinzi, mansarde, plasati momelile in 

colturile inalte, intre grinzi si tavan. Momelile trebuie puse in cutii de dispersie, fixate 

adecvat pentru a avea acces numai animalele-tinta, evitand asa si dispersia momelii in 

mediul inconjurator. Se verifica la 2-3 zile cantitatea de momeala si se va reinnoi la 

nevoie. In timpul deratizarii zona interesata trebuie sa fie semnalizata corespunzator. 

Eventualele rozatoare gasite moarte trebuie arse sau ingropate pentru a se evita 

fenomenul de otravire secundara. 

Ingrediente active si toxicitate 

Brodifacoum este caracterizat de o inalta toxicitate pentru rozatoare si pentru alte 

cateva mamifere. 

LD50 – acut pe cale orala la sobolan - 0,27 mg/kg 

LD50 – acut pe cale orala la caine - 1 mg/kg 

LD50 – acut pe cale orala la soarece - 0,40 mg/kg 

LD50 – acut pe cale orala la pisica - 25 mg/kg 

41


Pentru DEZINFECTIE se folosesc urmatoarele substante: 

ALDEZIN - solutie pentru decontaminare microbiena, dezodorizanta 

Compozitie 

Glutaraldehida - 18 g; 

Clorura de benzalconiu - 5 g; 

Clorura de didecidimetilamoniu - 5 g; 

Alcool etilic - 8 g; 

Excipient pana la 100 ml 

Actiune 

Prin compozitia sa, complexa si sinergica, produsul are un spectru larg de actiune 

cida fata de: bacteriile Gram pozitive, Gram negative, micobacterii, micoplasme, fungi, 

drojdii, protozoare, alge, spori bacterieni si fungici, virusuri din familiile Adenoviridae, 

Hepadnaviridae, Herpetoviridae, Picornaviridae, Poxviridae, Reoviridae, Rethroviridae, 

Rhabdoviridae, Togaviridae, dar si dezodorizanta. 

Produsul are o eficienta ridicata intr-o perioada de timp redusa de la aplicare, 

indiferent de conditiile de temperatura. Acesta este biodegradabil, stabil in dilutie cu apa, 

indiferent de calitatea acesteia, chiar in prezenta reziduurilor. 

Prezinta un grad redus de agresivitate pentru mediu si operator. 

Indicatii 

Pentru decontaminarea microbiena, a statiilor de incubatie, fabricilor de nutreturi 

combinate, unitatilor de industrie alimentara, adaposturilor, abatoarelor, mijloacelor de 

transport, grupurilor sanitare, mobilierului din cabinete si spitale veterinare, blocuri 

alimentare, puncte si farmacii veterinare, a instrumentarului si echipamentelor medicale, 

indiferent de materialul din care sunt confectionate (sticla, plastic, metal), a instalatiilor 

de aprovizionare cu apa. 

Mod de folosite 

Solutia de lucru se poate aplica prin pulverizare, nebulizare sau imersie, in functie 

de scopul urmarit. 

Pentru decontaminarile microbiene profilactice a suprafetelor, indiferent daca se 

aplica prin pulverizare sau nebulizare, se foloseste in concentratie de 0,25% (1:400), timp 

42


de contact 20 minute, in cantitate de 100 ml/m 2 pentru suprafetele neabsorbante si de 300 

ml/m 2 pentru suprafetele absorbante. 

Pentru decontaminarile microbiene de necesitate a suprafetelor, indiferent daca se 

aplica prin pulverizare sau nebulizare, se foloseste in concentratie de 1% (1:200), timp de 

contact 30 minute, in cantitatile mentionate anterior. 

Pentru sterilizarea instrumentarului se foloseste metoda imersionarii, folosind 

concentratii de 0,5-1% (1:200 - 1:100), timp de contact 30 minute. 

Pentru decontaminarea microbiena a instalatiilor de aprovizionare cu apa se 

aplica, dupa caz, prin pulverizare, nebulizare, stergere sau circularea solutiei prin 

conducte. 

Pentru suprafete mari (bazine de stocare a apei) se aplica prin pulverizare sau 

nebulizare in concentratie de 0,25%, in cantitate de 100 ml/m 2 , timp de contact 20 

minute. 

Pentru decontaminarea microbiana locala, pe suprafete mici (hranitori, adapatori) 

se foloseste in concentratie de 0,25%, timp de contact 30 minute. 

Pentru decontaminare microbiana prin circulare in conducte (instalatii de 

distribuire a apei in adaposturi) se foloseste in concentratie de 0,25%, timp de contact 30 

minute. 

Caracteristicile substantelor folosite in operatiunile de DDD 

Clasificarea si etichetarea substantelor sau a preparatelor 

Principalele 

chimice 

materii prime/ 

Categorie: 

natura chimica, 

Fraze de 

Periculoase/ 

Periculozitate 

compozitie 

risc 

Nepericuloase 

SOLFAC periculos -Inflamabil 

-Nociv prin inhalare 

-Nociv in contact cu pielea 

-Nociv in caz de inghitire; 

-Toxic prin inhalare. 

R10 

R20 

R21 

R22 

R23 

43


Principalele 



compozitie 

DETRAL 

SUPER 

METRADIN 

FLOW 

FACORAT 

PASTA 


chimice 

Categorie: 

Fraze de 

Periculoase/ 


risc 

Nepericuloase 

-Foarte toxic in caz de inghitire 

-Iritant pentru ochi 

-Iritant pentru sistemul respirator. 

-Iritant pentru piele. 

-Risc de leziuni oculare grave 

-Inhalarea vaporilor poate provoca 

R28 

R36 

R37 

R38 

R41 

R67 

somnolenta si ameteala. 

periculos -Foarte toxic pentru organismele R50 

acvatice. 

-Poate provoca efecte adverse pe R53 

termen lung asupra mediului 

acvatic. 

-Iritant pentru ochi 

R36 

-Foarte toxic pentru organismele R50 

acvatice. 



acvatic. 

periculos -Foarte toxic pentru organismele R50 

acvatice. 



acvatic. 

periculos - Nociv in caz de inghitire; R22 

44



Principalele 

chimice 


Categorie: 


Fraze de 

Periculoase/ 


compozitie 

risc 

Nepericuloase 

ALDEZIN periculos -nociv prin inhalare, inghitire 

sau daca intra in contact cu pielea 

-provoaca arsuri 

-sensibilizare prin inhalare si 

contact cu pielea 

-foarte toxic pentru organismele 

acvatice 

R 20/21/22 

R34 

R43 

R 50 

Functie de posibilitatile de achizitie si de necesitati se utilizeaza unul din 

produsele dintr-un anumit tip. Functie de furnizor, produsele pot avea si alte denumiri 

comerciale. 

In incinta fermei nu se creeaza depozite pentru aceste produse si nici pentru 

ambalajele rezultate din folosinta acestora. Aceste produse se administreaza de catre 

societatea SC DERATEX CHIM SRL Alba Iulia, cu care beneficiarul va incheia un 

contract pentru prestarea acestui serviciu. 

Antibiotice, promotori de crestere, vitamine, antiparazitare, aditivi furajeri. 

Sunt utilizate produsele agrementate de autoritatea sanitara veterinara, acceptate 

de legislatia UE si administrate sub stricta supraveghere a medicului veterinar. Produsele 

mentionate mai sus sunt utilizate conform instructiunilor tehnice specifice si numai in 

concentratiile recomandate. 

2.11. Utilitati 

Alimentarea cu apa si canalizarea 

Necesarul de apa al fermei va fi asigurat din doua surse de apa distincte: 

-Racord Dn 110 la reteaua publica amplasata de-a lungul DJ 106I 

-Sursa de apa proprie (camp de puturi) amplasat in apropierea cantarului auto 

45


Campul de puturi va asigura necesarul de apa atat pentru ferma Straja cat si pentru 

ferma Ghirbom. 

Debitele de apa utilizate de fiecare ferma vor fi contorizate separat. 

Pentru asigurarea unei rezerve de apa pentru stingerea incendiilor precum si rezerva 

in caz de avarie s-a optat pentru amplasarea unui rezervor de inmagazinare a apei metalic 

suprateran in zona inalta situata in nord vestul grajdurilor avand capacitatea de 300m³. 

Datorita cotei de amplasare consumatorii vor fi alimentati din rezervor gravitational. 

Alimentarea cu apa a consumatorilor se va face printr-o retea de apa ce va deservi 

ambele ferme iar alimentarea cu apa a rezervoarelor se va face prin robineti cu plutitor. 

Asigurarea necesarului de apa pentru adapat, consum menajer, si pentru stingerea 

incendiilor se va face printr-o retea apa incinta in forma inelara executata din teava de 

polietilena de inalta densitate PEHD De 90; Pn 6 bari montata ingropat. 

Conductele retelei se vor imbina prin electrofuziune sau prin imbinari demontabile 

prin compresiune. Montajul retelei se va face ingropat pe un pat de nisip de 10cm la o 

adancime de 1,2m fata de generatoarea superioara. 

La stabilirea configuratiei retelei de apa incinta s-a tinut cont si de lucrarile de 

investitii ce se vor derula in etapa a II-a asigurandu-se racordarea facila a acestora. 

Pe traseul retelei de apa se vor amplasa 4 hidranti exterior de incendiu supraterani cu 

Dn=80mm Pn 6 bari. S-a ales varianta hidrantilor supraterani datorita sigurantei in 

exploatare si usurintei de a fi identificati in caz de incendiu. Prin pozitia de amplasare a 

celor 4 hidranti exterior s-a urmarit atingerea fiecarui punct al cladirilor si spatiilor de 

depozitare (siloz) de catre un jet luindu-se in calcul un singur incendiu simultan. 

La alegerea traseului retelei s-a tinut cont de distantele minime prevazute fata de 

cladiri si fata de alte retele de utilitati. 

Racordarea consumatorilor menajeri si tehnologici se va face prin camine de vane 

prevazute cu robineti de inchidere si izolare pentru a da posibilitatea izolarii eventualelor 

defectiuni de pe retea si asigurarea de alimentarii prin celelalte racorduri. 

Diametrul conductei retelei de incinta si presiunea normala a fost dictate de necesarul 

pentru stingerea incendiilor tinand cont de specificul cladirilor, volumul si destinatia 

acestora. 

46


Reteaua de apa se va executa din polietilena de inalta densitate datorita avantajelor 

pe care aceasta le prezinta: 

- usurinta de montare ; 

- posibilitatea corelarii traseului cu celelalte trasee; 

- permite montarea in orice fel de terenuri cu configuratii neregulate; 

- usor de transportat datorita greutatii reduse; 

- numar redus de imbinari 

- nu este necesara izolarea anticoroziva; 

- pret de cost redus; 

- pierderi de presiune reduse; 

- rezistenta mecanica buna; 

- nu permite formarea depunerilor de saruri; 

- este insipit, netoxic, inodor, inert si insolubil. 

Intregul traseu al retelei de apa incinta va fi prevazut cu fir de cupru cu sectiunea de 

2,5mm montat de-a lungul conductei de polietilena pentru a da posibilitatea identificarii cat 

mai usoare a traseului retelei. 

Lungimi, materiale / diametre: conducte de polietilena de inalta densitate tip 

PEHD 80 mm 

-Racord apa retea publica -(300m PEHD110) 

-Retea apa rezervoare (580m PEHD110) 

-Retea alimentare cu apa incinta (PEHD90;PEHD63) 950+170m 

-Procurare rezervoare apa 300m³ 

conditii de pozare : ingropat sub adancimea de inghet ( sub – 1,20 m ) 

Racord Dn 110 la reteaua publica amplasata de-a lungul DJ 106I 

Sursa de apa proprie (camp de puturi) 

- rezervor de inmagazinare a apei metalic suprateran - capacitatea de 300m³. 

- hidranti exterior de incendiu supraterani cu Dn=80mm Pn 6 bari. 

Instalatii alimentare cu apa adapatori (OB1;OB2) 

Instalatiile sunt formate din retele de conducte, armaturi si accesorii ce asigura 

alimentarea cu apa a adapatorilor situate in grajd si in maternitate. 

47


Alimentarea cu apa se va face de la reteaua inelara PEHD 90 de incinta cu 

racorduri Dn63 prin camine de vane amplasate pe capetele grajdului si pe capatul 

maternitatii. 

Racordarea adapatorilor se va face printr-un inel din PEHD 63 si racorduri din 

teava ZnØ1” 

Traseul conductelor de alimentare se va alege de-a lungul zonei de alimentare cu 

hrana. 

Montarea conductelor din polietilena de inalta densitate se va face pe un pat de 

nisip de 10cm si adancimea de 1,2m fata de generatoarea superioara a conductei pentru 

racordurile intre camine si la o adancime de 0,6m pentru inelele de distributie. 

Instalarea tronsoanelor de conducta se va face prin fitinguri de compresiune sau 

electrofuziune. 

Sapaturile se vor executa manual sau mecanizat iar impluturile se vor executa 

manual si se vor compacta mecanic in straturi succesive de 20cm grosime. 

Conductele de apa se vor supune la probe de etanseitate prin intercalarea unor 

pompe de proba. Modul de desfasurare a probei se va face conform Normativului I22-99 

si STAS 4163-3. 

Racordarea consumatorilor prin camine de racord la reteau de incinta va asigura in 

permanenta racorduri de rezerva in caz de avarii. 

Spatiul de sub adapatori se va constitui ca un camin de vane asigurindu-se astfel 

spatiul de acces la zona de racord la inelul de distributie. 

Dotarea cu obiecte sanitare 

Dotarea cu obiecte sanitare s-a realizat in functie de numarul echivalent de 

utilizatori pe un schimb precum si de modul de repartizare pe sexe pentru fiecare grup 

sanitar. 

Se vor utilize urmatoarele obiecte sanitare: 

Vase de closet cu iesire verticala prevazute cu rezervoare de semiinaltime; 

Lavoare din portelan montate pe piedestal in grupuri sanitare, C.T. si birouri; 

Pisoare din portelan sanitar prevazute cu robineti cu temporizare in grupul sanitar 

barbati; 

Cabine de dus in cele doua vestiare; 

48


Spalatoare in sala de masini (hala de muls). 

Pentru spalarea pardoselilor si a grupurilor sanitare se prevad robineti dublu 

serviciu si sifoane de pardoseala. De asemenea se vor monta sifoane de pardoseala in 

C.T. in farmacie. 

Instalatia sanitara interioara 

Se va realiza din teava de cupru rigid imbinat prin lipire sau prin teava din 

polipropilena PP-R. 

Instalatia se va realiza cu distributie superioara montata aparent, conductele de apa 

rece si calda urmand a se izola termic si masca. 

Pe ramurile instalatiei sanitare se vor monta robineti de separare. 

Legaturile la obiectele sanitare vor fi prin racorduri flexibile din cauciuc armat de 

plasa inox ½”. 

Prepararea apei calde menajere se va face in centrala termica prevazuta cu cazan 

pe combustibil solid si un boiler vertical cu capacitatea de 800 litri. 

Canalizarea apelor uzate rezultate de la instalatiile sanitare vor fi colectate si 

transportate prin reteua de conducte de canalizare din polipropilena ignifura pana la statia 

de epurare aflata in vecinatatea salii de muls. 

Coloanele de canalizare vor fi prevazute cu piese de curatire si vor fi ventilate prin 

scoaterea acestora deasupra acoperisului. 

La iesirea in exterior a conductelor de canalizare se va asigura adancimea minima 

pentru protectie la inghet (comform STAS 6054) masurata de la cota finita a terenului 

sistematizat. 

Apele conventional curate provenite de la statia de epurare vor fi deversate in 

bazinul de receptie al apelor cu dejectii si a apelor de spalare de unde vor fi pompate in 

laguna de dejectii. 

Canalizarea menajera / pluviala 

materiale/diametre lungimi: 175 m/cu: conducte de PVC diametre 110-160-180m 

- PEHD De 90 de la statie la laguna 

conditii de pozare: ingropat sub adancimea de inghet ( sub – 1,20 m ) 

statia epurare 

49


laguna gunoi de grajd 20000 mc 

Apele uzate provin de la 

• consumatori menajeri (grupuri sanitare), 

• spalari tehnologice instalatii de muls 

• spalari ale dejectiilor animalelor din zona de muls. 

Modul de colectare a acestor ape s-a ales in functie de continutul de impuritati al 

acestora. 

Apele uzate menajere vor fi preluate prin 

• caminele CM1, CM2, CM3 si tratate in 

• statia de epurare SE amplasata in vecinatatea halei de muls. 

Apele uzate rezultate in urma spalarii instalatiei de muls vor fi trecute prin 

• separatorul de grasimi SG dupa care se vor trata de asemenea in statia de epurare. 

Apele uzate cu continut de dejectii vor fi colectate prin 

• caminul CCD si transportate in statia de pompare dejectii SPD de unde prin 

pompare vor fi trimise la 

• laguna de gunoi. 

Apele uzate rezultate din zona silozurilor si depozitelor de furaje vor fi colectate prin 

rigole si camine si vor fi transportate la laguna de gunoi. 

apele pluviale sunt dirijate la zona verde din incinta 

Materiale / diametre lungimi: 

175 m/cu: conducte de PVC diametre 10-160 

-180m - PEHD De 90 de la statie la laguna 




• caminele CM1, CM2, CM3 

• statia de epurare SE 

• separatorul de grasimi SG 

• caminul CCD si 

• statia de pompare dejectii SPD 

50



2.12. Proces tehnologic 

2.12.1. Descrierea procesului tehnologic de muls la sala rotativa (autorotor) 

Atat in procesul de proiectare – construcie, cat si in cel de exploatare, instalatiile 

de muls trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte : 

-sa extraga integral laptele cisternal si alveolar din uger, prin corelarea vitezei de 

mulgere cu cea de cedare a laptelui si prin pregatirea corespunzatoare a animalelor la 

muls; 

-sa mentina starea de sanatate a ugerului atat prin evitarea traumatizarii tesuturilor 

acestuia, cat si prin mentinerea fiabilitatii si mentenabilitatii instalatiilor de muls la 

standarde foarte ridicate, deoarece exploatarea acestor utilaje se face intr-un timp dublu 

limitat, datorita stereotipului dinamic al programului din ferma si a respectarii cerintelor 

procesului de cedare a laptelui; 

-sa se poata efectua curatarea lor cu solutii fierbinti, potential corozive; 

-sa aiba o functionare silentioasa si sa nu sperie vacile pe durata functionarii; 

-sa fie ergonomice; 

-sa raspunda cerintelor de tehnica a securitatii muncii 

- sa poata fi folosita cat mai simplu, eficient si economic 

Confort maxim al mulgatorului 

Postul de muls ofera siguranta maxima mulgatorului si cea mai buna vedere 

asupra animalului. Bratul multifunctional asista intregul proces de atasare a unitatii de 

muls si al mulsului, degreveaza mulgatorul de efort, permite rezultate mai bune la muls 

si o productivitate mai buna. Unghiul de pozitionare al animalelor este optim pentru o 

atasare usoara a unitatilor de muls, observare fara probleme a animalelor precum si 

pentru o curatire si intretinere usoare ale instalatiei. 

Confort maxim al animalului 

Datorita conformatiei deschise, prietenoase a postului de muls si a componentelor 

cu muchii rotunjite animalele acceseaza si parasesc platforma rapid si cu placere. 

Separatoarele de loc de tip nou precum si renuntarea la piese in miscare maresc 

confortul animalului. 

51


Productivitati ridicate 

Decisiva pentru o productivitate ridicata este configurarea optima a zonelor de 

intrare si iesire si, prin aceasta, un trafic continuu al animalelor. 

Pozitionare optima a animalelor, operare simpla si exploatare eficienta sunt 

principalele caracteristici. 

Tehnologii verificate si inovative 

Motoare hidraulice eficiente si rolele de rulare asigura o pornire lina si o 

functionare silentioasa. Asociate cu acestea sunt fiabilitatea si durata de exploatare 

ridicata. Dotarea tehnica, stimularea perfecta, tehnica de muls menajanta pentru uger si 

retragerea automata a unitatilor de muls conduce la cele mai inalte performante de muls. 

Alte avantaje: inalta mentenanta si consumuri energetice eficiente. 

Operatorii de muls precum si managerii de ferme din intreaga lume, apreciaza 

confortul pe care acest sistem il pune la dispozitie. Pozitionarea optima a animalelor si 

operarea simpla a AutoRotorului sunt unice. AutoRotor-ul este dotat cu un sistem de 

furajare si este disponibil in marimi de la 16 la 48 de locuri. 

Poarta centrala de intrare raspunde de accesul individual, fara blocaje al 

animalelor pe platforma. Separatorul de loc mobil indica animalului cel mai scurt drum 

catre locul de muls. 

Animalele care vin din sala de asteptare acceseaza platforma in flux continuu. 

Acest fapt accelereaza traficul animal, creste comfortul animal si sporeste productivitatea. 

Descrierea Fluxului Tehnologic hala de muls si adaposturi 

Fluxul tehnologic din ferma zootehnica cuprinde urmatoarele etape: 

• Furajarea si adaparea 

• Muls 

• Evacuarea dejectiilor si igienizare 

• Profilaxie sanitar-veterinara 

• Plimbarea animalelor 

Mulsul se va efectua centralizat in sala de muls de doua ori pe zi (dimineata si 

seara). Bovinele ajunse in sala de asteptare sunt dirijate cu ajutorul unui impingator catre 

sala de muls. Mulsul va fi programat pe loturi de vaci in functie de productiile de lapte. 

52


La instalatia de muls va opera o echipa formata din doua - trei persoane. Ordinea 

in care este programat mulsul pe adaposturi va fi aceeasi atat dimineata cat si seara, 

astfel incat intervalul dintre mulsuri la fiecare vaca sa fie de 10-12 ore. Inainte de 

inceperea mulsului, mulgatorii vor face mai intai curatenia standului si curatenia 

corporala a animalelor, dupa care se va pune in functiune instalatia de muls, si se vor 

verifica in acelasi timp parametrii functionali ai acesteia. Mulsul propriu-zis, are 

urmatoarele etape: 

-Abordarea vacii, spalarea ugerului cu apa calda si stergerea acestuia cu un prosop 

uscat. 

-Eliminarea primelor picaturi de lapte, dat fiind ca in ultima portiune a canalului 

galactar al mamelonului patrund microbi. Efectuarea masajului inainte de muls. 

-Aplicarea paharelor de muls pe mameloane in urmatoarea ordine: stang 

posterior, drept posterior, stang anterior, drept anterior. Retragerea aparatului de muls, se 

face automat de catre instalatia de muls. 

Laptele muls este stocat intr-un vas receptor prevazut cu un sesizor de nivel care, 

la atingerea unui nivel prestabilit al laptelui in vas, declanseaza pompa de lapte. De 

asemenea, este prevazut cu un ventil de golire automat. 

Pompa de lapte (centrifuga, paleti inox) pompeaza laptele prin filtrul de lapte 

(corp si arc inox cartus filtrant dublu de 0 800 / 40 mm care retine toate particulele 

straine cu un 0 > 50pm ) in sistemul de preracire a laptelui, dupa care in tancul de racire. 

Vasul va fi amplasat in groapa de muls si va asigura receptia, filtrarea si pomparea 

laptelui - prin reteaua de pompare din inox 0 40 - in sistemul de preracire a laptelui dupa 

care in 

tancul de racire confectionat din otel inoxidabil AISI 304 (interior, exterior) 

Tancul de racire tip orizontal inchis este prevazut cu instalatie de racire a laptelui la 4 

grade celsius, cu un 

sistem automat de spalare, care va actiona dupa fiecare livrare a laptelui catre 

beneficiar. 

Cicluri de spalare: 

Pre-clatire, cu apa calduta, 

1 Pre-spalare, cu apa calduta 

53


1 spalare, cu solutie de spalare fierbinte 

2 clatiri cu apa rece 

1 post-clatire, cu apa rece 

Dupa terminarea mulsului, instalatia de muls este racordata la sistemul de spalare 

automat care va asigura spalarea intregii instalatii si a unitatilor de muls. 

Automatul de spalare ofera posibilitatea programarii si monitorizarii procesului 

de spalare, respectand cele 3 principale faze ale acestuia: 

-Preclatirea, cu apa rece sau calduta, pentru indepartarea tuturor urmelor de lapte 

si incalzirea retelei 

-Spalarea principala, cu solutie de spalare acida/bazica, care are rolul de a 

curata si dezinfecta instalatia 

-Clatirea finala, cu apa rece, potabila, pentru indepartarea tuturor urmelor de 

solutie din instalatie 

Pentru obtinerea unui muls igienic si eficient, aparatura de muls se va mentine in 

perfecta stare de functionare si in conditii igienice corespunzatoare. De asemenea, pentru 

obtinerea unui lapte de calitate, responsabilul cu actiunile sanitar veterinare, medicul 

veterinar, va urmari in permanenta starea de sanatate a vacilor, iar cele cu eventuale 

afectiuni mamare sau alte boli vor fi mulse, separat de cele sanatoase la o instalatie de 

muls la conducta. Animalele care vor fi depistate cu eventuale probleme de sanatate cat si 

cele care urmeaza a fi insamantate artificial, vor fi dirijate la iesirea din sala de muls catre 

spatii special amenajate in apropierea salii de muls. Pe langa obtinerea unui lapte de muls 

cu calitati igienico- sanitare superioare, mulsul centralizat ofera si avantajul urmaririi 

productiei zilnice de lapte pe fiecare vaca mulsa. Astfel medicul veterinar cu ajutorul 

programului de gestiune instalat pe un calculator poate sa urmareasca evolutia fiecarei 

vaci, fluctuatia productiei de lapte de la o zi la alta, fiind un indiciu ca au aparut 

probleme sanatatea animalului. 

Pentru a obtine un lapte igienic, periodic se efectueaza urmatoarele operatiuni de 

intretinere a echipamentului de muls: 

ZILNIC 

- se spala la exterior toate conductele 

- se spala recipientul intermediar 

54


- se spala furtunurile si paharele de muls 

LUNAR 

- se spala pulsatoarele 

- se inlocuiesc filtrele si/sau se spala sistemul de control al vacuumului 

LA 6 LUNI 

- se inlocuiesc toate partile de cauciuc ale pulsatorului 

- se inlocuiesc furtunurile pulsatorului 

- se inlocuiesc furtunurile de lapte 

- se spala pulsatorul si conducta de vacuum 

- se verifica cureaua de transmisie la pompa de vacuum 

ANUAL 

- se inlocuiesc toate furtunurile de spalare 

- se inlocuieste cureaua de la pompa de vacuum 

LA 1200 MULSORI se inlocuiesc mansoanele de cauciuc 

Programul de gestiune necesar pentru prelevarea datelor din cadrul fermei 

cuprinde: 

• identificarea electronica a animalelor si inregistrarea parametrilor fiziologici 

• inregistrarea automata la muls a debitului si cantitatii de lapte muls de la fiecare 

animal 

• identifica si semnalizeaza automat aparitia mamitelor (se inregistreaza 

conductivitatea laptelui) 

• identifica si semnalizeaza momentul optim de insamantare a vacilor 

• cresterea semnificativa a fertilitatii 

• controleaza datele de reproductie si genetica 

• gestioneaza tratamentele aplicate si consumul de medicamente 

• controleaza reforma si inlocuirea animalelor 

• intocmeste rapoarte detaliate pentru toti parametrii necesari fermierului cu 

datele privind controlul productiei, a performantelor animalelor, inclusiv analiza 

curbelor de lactatie, a performantelor la muls a gestiunii generale a fermei 

• soft de management si interfata pentru calculator pentru intreaga cireada 

55


Dupa terminarea operatuinilor de muls sala se curata si se igienizeaza, in vederea 

pregatirii pentru urmatorul muls. 

2.12.2 Descrierea principalelor caracteristici ale procesului de productie 

Cele doua ferme au o capacitate de cate 1250 de capete, iar cumulat o capacitate 

de crestere a 2500 capete vaci cu lapte. 

Desfasurarea activitatii dintr-o ferma de crestere a vacilor de lapte este redata in 

schema de mai jos: 

Schema generala a activitatilor din fermele de crestere a vacilor de lapte 

56


2.13. Obiectivele PUZ 

La elaborarea planului urbanistic zonal analizat s-au luat in considerare si au fost 

integrate principiile, obiectivele si cerintele dezvoltarii social economice durabile la nivel 

national, zonal si local in conformitate cu dispozitiile legislatiei nationale si comunitare, 

cu orientarile si cu strategiile programelor nationale, europene si globale pentru mediu si 

dezvoltare durabila. Planul este orientat spre principiul precautiei si prevenirii, pastrarea 

unui nivel ridicat de protectie a mediului in scopul promovarii dezvoltarii durabile 

(conservarea, protectia si imbunatatirea calitatii mediului). 

Conform Legii protectiei mediului, fiecare titular de plan sau program trebuie sa 

asigure caracterul durabil din punct de vedere al mediului al tuturor planurilor si 

programelor (numite in continuare P/P) pe care le elaboreaza. 

“Dezvoltarea durabila din punct de vedere al mediului inseamna respectarea 

nevoilor generatiilor prezente fara a afecta nevoile generatiilor viitoare.” 

Obiectivele relevante de mediu au fost alese astfel incat sa fie in concordanta cu 

“Obiectivele nationale si regionale de mediu pentru perioada 2007–2012” 

Pentru apele de suprafata: 

1 - Prevenirea deteriorarii tuturor corpurilor de ape de suprafata 

Pentru apele subterane: 

1 - Prevenirea sau limitarea aportului de poluanti in apele subterane si prevenirea 

deteriorarii starii tuturor corpurilor de ape subterane 

Poluare sol si apa subterana 

1-Reducerea poluarii produsa sau indusa de nitrati din surse agricole 

2-Prevenirea poluarii apelor cu nitrati 

3-Rationalizarea si optimizarea utilizarii ingrasamintelor chimice si organice 

Gestionarea deseurilor 

1-Minimizarea generarii deseurilor prin promovarea, incurajarea si implementarea 

principiului prevenirii la producatori 

2.14. Legatura PUZ cu alte planuri/programe relevante din zona 

Planurile Urbanistice zonale avand la baza AVIZELE DE OPORTUNITATR nr. 

2/2012 si nr. 3/2012 emise de catre Consiliul Judetean Alba au detaliat modul de 

57


dezvoltare in corelare cu prevederile P.U.G. aprobat si cu necesitatile actuale ale 

localitatii, stabilind obiectivele, prioritatile si reglementarile de urbanism ce vor fi 

aplicate in utilizarea terenurilor din teritoriul analizat. 

Conform CU nu se specifica conditii speciale, de zona protejata sau monument 

istoric dar organizarea urbanistica in incinta se face conform PUZ si RLU aferent 

Reglementarile PUG-ului si a PUZ-ului aproba ocuparea terenului cu functiunea 

dorita de beneficiar, in conditiile respectarii regulamentului de urbanism . 

Pentru realizarea propunerilor este necesara modificarea intravilanului aprobat 

prin includerea in perimetru intravilan a amplasamentului 

-schimbarea regimului economic din teren arabil in teren construibil cu destinatie 

zona agrozootehnica 

-constituirea unei unitatati teritoriale –UTRn- AI 

Amplasarea constructiilor se face in incinta tinand cont de servitutile create de 

vecinatatea cu DJ 106I, in afara limitei de protectie a DJ, la minim 30,0m fata de limita 

suprafatei asfaltate, astfel incat sa satisfaca exigentele functionale si tehnologice ale 

viitoarei activitati. 

• A.I –UTR.n- unitate functionala noua constituita intr-un Trup 

• Procent maxim de ocupare a terenului propus :POT 60 % 

• Coeficient maxim de utilizare a terenului propus: CUT 1,2 

• Regim de inaltime –max 12 m 

De asemenea amplasamentul nu cade in raza de protectie sanitara a nici unei alte 

vecinatati generatoare de noxe 

Terenul studiat prin PUZ are o suprafata de 386473mp, este destinat dezvoltarii 

zonei agrozootehnice a comunei Berghin, prezinta in etapa 1 amplasamente pertru 2 

ferme de vaci de 1250 capete fiecare si posibilitati de dezvoltare a acestora in etapa de 

perspectiva . 

2.14.1. Strategia de dezvoltare a judetului Alba pentru perioada 2007 – 2013 

(aprobata prin Hotararea Consiliului Judetean Alba nr. 209/20.12.2007) a creat un 

instrument metodologic prin care Consiliul Judetean Alba, administratiile publice locale 

in parteneriat cu institutiile publice, mediul de afaceri, cetatenii, sa poata realiza 

planificarea dezvoltarii socio-economice pe termen mediu. Documentul constituie si o 

58


utila platforma de coordonare a investitiilor si de asemenea un sprijin in vederea 

gestionarii instrumentelor structurale in perioada 2007-2013. Strategia de dezvoltare 

cuprinde viziunea si obiectivele strategice, pachete de politici, programe si proiecte; ea se 

axeaza pe elementele cheie ale polticii economice, ocupationale, investitionale si 

turistice. Viziunea de dezvoltare socio-economica a judetului are trei stalpi: 

-Alba, un judet competitiv! Judetul Alba va deveni o comunitate prospera si 

atractiva pentru investitori si turisti, cu o dezvoltare armonioasa, echilibrata si durabila a 

activitatii economice si turistice, insotita de o coeziune sociala mai sporita si de o 

imbunatatire a ocuparii fortei de munca. 

-Adevarata bogatie – oamenii! Alba va oferi un mediu placut si primitor 

cetatenilor. Cetatenii judetului vor avea acces nediscriminatoriu la educatie si cunoastere, 

o calitate ridicata a vietii si servicii publice. 

-Cooperarea, impuls al dezvoltarii! Implicarea comunitatii, conlucrarea actorilor 

locali, in special prin parteneriate, buna guvernare si managementul performant vor 

reprezenta premisele dezvoltarii judetului. 

Obiectivele strategice de dezvoltare sunt: 

-Domeniul resursei umane, a ocuparii fortei de munca: cresterea ratei ocuparii, a 

calitatii si productivitatii muncii prin educarea si formarea continua a fortei de munca, 

corelarea ofertei de formare cu nevoile pietei muncii, promovarea adaptibilitatii si 

antreprenoriatului precum si asigurarea accesului liber, nediscriminatoriu pe piata muncii; 

-Mediul de afaceri, cercetare si inovare: edificarea unei economii bazata pe 

cercetare si inovare conditii determinante pentru cresterea competitivitatii, pentru 

obtinerea dezvoltarii economice si prosperitatii; 

-Turism: crearea unei imagini vizibile atat pe plan intern cat si international a 

judetului Alba ca destinatie turistica si asigurarea unei dezvoltari durabile a turismului 

intr-o maniera in care bogatiile sale naturale, culturale si de patrimoniu sa fie in egala 

masura exploatate in prezent dar si prezervate pentru viitor. 

In domeniul energetic este formulat un obiectiv sintetic: judetul Alba este interesat sa-si 

diversifice sursele de aprovizionare cu energie. Consiliul Judetean va incuraja investitiile 

in energie regenerabila si in tehnologii cu consum redus de energie. 

59


2.14.2 Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean Alba (PATJ Alba) a fost 

elaborat de Proiect Alba S.A. si a fost intocmit in conformitate cu “Continutul cadru al 

documentatiilor de amenajare a teritoriului in concordanta cu prevederile Legii nr. 

350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul” – redactarea a III-a. 

Perioada vizata in cadrul revizuirii PATJ este de 5 pana la 10 ani, respectiv 2010 

– 2015 pana in 2020. 

Planul are ca obiectiv, stabilirea stadiului actual de dezvoltare economico-sociala 

a teritoriului in vederea optimizarii utilizarii resurselor naturale ale solului si subsolului, a 

resurselor de munca si a modului de repartizare a populatiei in scopul asigurarii unui 

echilibru permanent intre modul de valorificare a acestora si conditiile de protectie a 

mediului natural, in conditiile dezvoltarii durabile a teritoriului si localitatilor. 

Documentatia este destinata cu precadere administratiei publice judetene. 

Necesitatea elaborarii ei este impusa de realizarea unui cadru global si unitar privind 

posibilitatile de dezvoltare durabila a teritoriului judetean in context regional-national si 

contribuie la: 

-reabilitarea, protectia si conservarea mediului natural si construit; 

-realizarea unei structuri a retelei de localitati, care sa permita o repartizare 

echilibrata si armonioasa in profil teritorial a populatiei, locurilor de munca si a dotarilor 

publice pe baza unor politici coerente de descentralizare a componentelor in cadrul 

colectivitatilor locale; 

-integrarea teritoriului judetean in circuitul economic regional si national; 

-dezvoltarea infrastructurilor tehnice ale teritoriului, 

-stabilirea prioritatilor de interventie privind dezvoltarea activitatilor economice, 

echiparea majora, dotarea si echiparea tehnico-edilitara a localitatilor. 

2.14.3. Planul Local de Actiune pentru Mediu – judetul Alba 2007 - 2013 

(aprobata prin Hotararea Consiliului Judetean Alba nr. 35/28.02.2007) reprezinta 

strategia pe termen scurt, mediu si lung necesara solutionarii problemelor de mediu 

locale, prin abordarea principiilor dezvoltarii durabile si in deplina concordanta cu 

planurile, strategiile si alte documente legislative specifice existente la nivel local, 

regional si national. Planul Local de Actiune pentru Mediu reliefeaza un proces dinamic a 

carui evolutie este continua, depinzand de o serie de factori socio-economici care 

60


evolueaza in timp, avand nevoie de o permanenta monitorizare si o revizuire periodica in 

scopul reactualizarii elementelor de planificare strategica continute. 

In cadrul Planului Local de Actiune pentru Mediu, pentru fiecare problema 

identificata s-a stabilit: 

-scopul pentru mediu, care reprezinta elementul de indrumare strategica a 

eforturilor pe termen lung pentru rezolvarea problemei; 

-obiectivele pentru mediu sunt angajamentele masurabile care trebuiesc atinse 

intr-un interval de timp pentru atingerea scopului stabilit; 

-tintele pentru mediu, reprezentand cuantificarea a ceea ce se doreste a se realiza 

intr-un interval de timp prestabilit pentru atingerea obiectivului; 

-indicatorii de mediu, care sunt elementele de referinta pentru cuantificarea si 

evaluarea rezultatelor actiunilor. 

2.14.4. Planul judetean de gestionare a deseurilor - Judetul Alba (aprobat prin 

Hotararea Consiliul Judetean Alba nr. 192 din 28 august 2008) a fost intocmit in baza 

„Metodologiei pentru elaborarea Planului judetean de gestionare a deseurilor” aprobata 

prin Ordinul Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 951/2007 si publicata in 

Monitorul Oficial Partea I nr. 497 bis/25.07.2007. Planul Judetean de Gestionare a 

Deseurilor are ca scop: 

-Definirea obiectivelor si tintelor judetene in conformitate cu obiectivele si tintele 

Planului Regional si National de Gestionare a Deseurilor; 

-Abordarea tuturor aspectelor privind gestionarea deseurilor municipale la nivel 

judetean; 

-Sa serveasca ca baza pentru stabilirea necesarului de investitii si a politicii in 

domeniul gestionarii deseurilor, pentru realizarea si sustinerea sistemelor de management 

integrat al deseurilor la nivel judetean; 

-Sa serveasca ca baza pentru elaborarea proiectelor pentru obtinerea finantarii. 

Referitor la valorificarea energetica, sunt promovate masuri privind toate tipurile 

de valorificari energetice precum: 

-co-incinerarea in fabricile de ciment, arderea combustibililor sau incinerarea in 

pat fluidizat necesita o putere calorifica suficienta a namolului. Aceasta din urma 

61


presupune ca procesul de uscare sa se produca intr-o instalatie separata sau in combinatie 

cu un incinerator; 

-Imbunatatirea/dezvoltarea unui sistem integrat de colectare si transport a 

deseurilor; 

-Atingerea tintelor de valorificare materiala si energetica a deseurilor de ambalaje 

in conformitate cu prevederile legislative; 

-Valorificarea energetica a deseurilor cu putere calorica ridicata care nu pot fi 

reciclate. 

62


3. 

ASPECTELE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI SI ALE 

EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PLANULUI 

SAU PROGRAMULUI PROPUS 

Datele privind starea actuala a mediului din zona, sunt preluate din Raportul 

privind starea mediului pe anul 2010 in judetul Alba, intocmit de APM Alba, publicat in 

pagina web a acestei institutii. 

Sebes: 

3.1. Factorul de mediu aer 

Calitatea aerului ambiental 

Amplasarea statiei automate de monitorizare a calitatii aerului din municipiul 

Oras Tipul statiei Locatie Indicatori ce se determina 

Sebes 

SO 

SEBES industrial str. M.Kogalniceanu 

2 , NOx, CO, O 3 , PM 10 , 

COV, parametri meteo 

(scoala generala nr.4) 

3.1.1 Dioxidul de azot 

Date statistice anul 2010 pentru NO 2 (probe medii orare ): VL=200µg/mc (an 

atingere: 2010, nr. depasiri admise: 18/ an) 

Statia AB2 

– Sebes 

/luna 

Total date 

Validate 

orare 

% date 

disponibile 

Probe cu 

conc ≥ 

200µg/mc 

Frecventa 

depasirii 

% 

Valoare 

medie 

µg /mc 

Ianuarie 655 88,0 0 0 20,74 

Februarie 583 86,7 0 0 14,30 

Martie 709 95,2 0 0 16,03 

Aprilie 300 41,6 0 0 15,31 

Mai 688 92,4 0 0 12,45 

Iunie 663 92,0 0 0 9,69 

Iulie 699 93,9 0 0 10,73 

August 694 93,2 0 0 18,46 

Septembrie 667 92,6 0 0 9,75 

Octombrie 711 95,5 0 0 12,96 

Noiembrie 637 88,4 0 0 20,80 

Decembrie 687 92,3 0 0 21,84 

TOTAL 7693 87,8 0 0 15,70 

63


3.1.2. Dioxidul de sulf 

Valori inregistrate de catre statia automata din municipiul Sebes: 

Date statistice anul 2010 pentru SO 2 (probe medii orare ) VL=350 µg/mc (an 

atingere: 2007, nr. depasiri admise: 24/ an) 

Statia AB2 – 

Sebes /luna 

Total date 

Validate 

orare 

% date 

disponibile 

Probe cu 

conc ≥ 

350 µg/mc 

Frecventa 

depasirii 

% 

Valoare 

medie 

µg /mc 

Ianuarie 683 91,8 0 0 9,32 

Februarie 641 95,3 0 0 10,10 

Martie 711 95,5 0 0 8,12 

Aprilie 651 90,4 0 0 6,57 

Mai 709 95,2 0 0 6,02 

Iunie 662 91,9 0 0 5,03 

Iulie 697 93,6 0 0 3,9 

August 705 94,7 0 0 4,67 

Septembrie 667 92,6 0 0 7,37 

Octombrie 711 95,5 0 0 7,62 

Noiembrie 639 88,7 0 0 8,65 

Decembrie 684 91,9 0 0 6,51 

TOTAL 8160 93,1 0 0 6,96 

64


Date statistice anul 2010 pentru SO 2 (probe medii zilnice) VL=125µg/mc 

(an atingere: 2007, nr. depasiri admise: 3/ an) 

Statia 

AB2/luna 

Total date 

Validate 

zilnice 

% date 

Disponibile 

Probe cu 

conc ≥ 

125µg/mc 

Frecventa 

depasirii 

% 

Valoare 

medie 

µg /mc 

Ianuarie 29 93,5 0 0 9,38 

Februarie 28 100 0 0 10,11 

Martie 31 100 0 0 8,12 

Aprilie 27 90,0 0 0 6,56 

Mai 31 100 0 0 6,02 

Iunie 28 93,3 0 0 5,03 

Iulie 30 96,7 0 0 3,89 

August 31 100 0 0 4,65 

Septembrie 28 93,3 0 0 7,33 

Octombrie 31 100 0 0 7,61 

Noiembrie 27 90 0 0 8,60 

Decembrie 29 93,5 0 0 6,56 

TOTAL 350 95,86 0 0 6,99 

65


3.1.3. Pulberi in suspensie- PM10 

Valori inregistrate de catre statia automata din municipiul Sebes: 

Date statistice anul 2010 pentru PM10-metoda nefelometrica (probe medii zilnice) 

VL=50 µg/mc (an atingere: 2007, nr.depasiri admise: 35/ an) 

Statia AB2 

/luna 

Total date 

Validate 

Orare/ 

zilnice 

% date 

disponibile 

Probe cu 

conc ≥ 

50µg/mc 

(zilnice) 

Frecventa 

depasirii 

% 

Valoare 

medie 

µg /mc 

Ianuarie 718/ 31 100 0 0 15,13 

Februarie 672/ 28 100 0 0 17,64 

Martie 743/ 31 100 0 0 11,19 

Aprilie 720/ 30 100 0 0 7,29 

Mai 743/ 31 100 0 0 3,14 

Iunie 694/ 30 100 0 0 3,09 

Iulie 739/ 31 100 0 0 5,28 

August 741/ 31 100 0 0 7,44 

Septembrie 720/ 30 100 0 0 7,59 

Octombrie 744/ 31 100 0 0 21,15 

Noiembrie 719/ 30 100 0 0 24,61 

Decembrie 720/ 31 100 0 0 23,19 

TOTAL 8673/ 365 100 0 0 12,20 

Depasirea valorii limita pentru sanatatea umana se datoreaza unui cumul de 

factori. Acumularea emisiilor de pulberi din diferite surse are cauze multiple dintre care 

unele sunt prezente pe tot parcursul anului – cum sunt activitatile industriale, traficul sau 

lucrari de constructii, iar altele sunt caracteristice perioadei de toamna-iarna, respectiv 

arderea combustibililor solizi (lemne si carbune, etc) pentru incalzirea locuintelor sau 

activitatile agricole specifice perioadei de toamna. De asemenea, o contributie majora la 

cresterea concentratiei de pulberi in suspensie (PM10) o au si conditiile meteorologice 

cum sunt ceata sau calmul atmosferic, care ingreuneaza dispersia poluantilor in 

atmosfera. 

In anul 2010 nu s-au inregistrat depasiri ale valorii limita la PM10 

66


3.1.4. Monoxidul de carbon 

Date statistice anul 2010 pentru CO 

valoarea limita pentru sanatate umana= valoarea maxima zilnica a mediilor pe 8 

ore: 10 mg/mc (an atingere: 2007) 

Valorile maxime mediate la 8 ore (media mobila) inregistrate in lunile anului 

2010 sunt prezentate in tabelele si graficul de mai jos: 

Statia AB2 

/luna 

Total date 

validate 

orare 

% date 

disponibile 

Valoarea 

maxima zilnica 

a mediilor pe 8 

ore/luna 

Nr.probe 

cu conc ≥ 

10 mg/mc 

Frecventa 

depasirii 

% 

Ianuarie 461 61,9 2,17 0 0 

Februarie 655 97,4 1,96 0 0 

Martie 711 95,5 0,72 0 0 

Aprilie 648 90,0 0,56 0 0 

Mai 709 95,2 0,13 0 0 

Iunie 662 91,9 0,10 0 0 

Iulie 706 94,8 0,10 0 0 

August 708 95,1 0,62 0 0 

Septembrie 668 92,7 0,95 0 0 

Octombrie 712 95,6 1,95 0 0 

Noiembrie 514 71,3 3,32 0 0 

Decembrie 686 92,2 5,70 0 0 

TOTAL 7840 89,4 5,70 0 0 

67


3.1.5. Benzenul- C 6 H 6 

Date statistice anul 2010 pentru C 6 H 6 

valoarea limita anuala: 5 µg/mc; anul de atingere a valorii limita: 2010 

Statistica privind masuratorile de benzen la statia AB2 in 2010 este prezentata in 

tabelul de mai jos: 

Statia AB2 

/luna 

Total date 

Validate orare 

% date 

disponibile 

Conc. lunara 

(µg/mc) 

Ianuarie 428 57,5 7,53 

Februarie 497 73,9 6,36 

Martie 739 99,3 3,14 

Aprilie 717 99,5 2,35 

Mai 736 98,9 1,30 

Iunie 683 94,8 1,09 

Iulie 737 99,0 1,04 

August 742 99,7 1,30 

Septembrie 716 99,4 1,36 

Octombrie 646 86,8 4,02 

Noiembrie 717 99,5 5,17 

Decembrie 714 95,9 6,16 

Conc. anual ( g/mc) 

An 2010 8072 92,1 3,16 

3.1.6. Amoniac - incepand cu anul 2009 nu s-au mai efectuat determinari pentru 

indicatorul amoniac. 

3.1.7. Ozonul - O 3 

Date statistice anul 2010 pentru O 3 

valoarea tinta pentru protectia sanatatii umane = valoarea maxima zilnica a 

mediilor pe 8 ore: 120 µg/mc (a nu se depasi peste 25 de zile dintr-un an calendaristic). 

Anul de atingere al valorii tinta este 2010. 

68


Statia AB2 

/luna 

Total date 

validate 

orare 

% date 

disponibile 

Valoarea maxima 

zilnica a mediilor 

pe 8 ore/luna 

Nr.probe cu 

conc ≥ 120 

µg/mc 

Ianuarie 686 92,2 76,7 0 

Februarie 614 91,3 70,4 0 

Martie 707 95,0 83,7 0 

Aprilie 649 90,1 84,5 0 

Mai 705 94,7 100,6 0 

Iunie 662 91,9 80,9 0 

Iulie 644 86,5 82,1 0 

August 702 94,3 78,5 0 

Septembrie 666 92,5 75,5 0 

Octombrie 710 95,4 57,0 0 

Noiembrie 638 88,6 59,7 0 

Decembrie 684 91,9 56,8 0 

Total 2010 8067 92,0 100,6 0 

69


statie 

Tabel sinteza. Perioada: 2010 

poluant 

media 

aritmetica pe 

intreaga 

perioada 

unitate 

masura 

tip depasire 

( conform 

sheeturilor 

detaliate) 

nr. 

depasiri 

(pe 

intreaga 

perioada*) 

captura de 

date (%) 

(validate, pe 

intreaga 

perioada) 

AB2/ I2 SO 2 6,96 µg/ mc 9,31 

AB2/ I2 NO 2 15,23 µg/ mc 87,8 

AB2/ I2 

valoarea 

limita 

PM10 

12,20 µg/ mc zilnica pt 

automat 

sanatate 

umana 

0 100 

AB2/ I2 CO 0,37 mg/ mc 89,4 

AB2/ I2 ozon 33,40 µg/ mc 92,0 

AB2/ I2 benzen 3,16 µg/ mc 92,1 

3.1.8. Comparatie masuratori anii 2009- 2010 

In anul 2010 statiile au functionat foarte bine, au fost obtinute capturi de date de 

minim 90 % pentru masuratori. 

Tendinte 

Poluarea aerului reprezinta o mare provocare a ultimelor decenii, datorita 

agresivitatii asupra sanatatii umane, asupra tuturor componentelor de mediu (aer, apa, sol, 

vegetatie), in general asupra mediului natural sau construit. 

Prin urmare, protectia atmosferei devine un domeniu de o mare importanta in 

asigurarea sanatatii umane si a protectiei mediului, in spiritul conceptului de dezvoltare 

durabila. Astfel, autoritatilor de mediu, le revine sarcina dificila de a genera cadrul 

legislativ necesar pentru mentinerea calitatii aerului la un nivel satisfacator, care nu aduce 

prejudicii sanatatii umane sau diferitelor componente de mediu. 

Acumularea emisiilor de pulberi din diferite surse are cauze multiple dintre care 

unele sunt prezente pe tot parcursul anului – cum sunt activitatile industriale, traficul sau 

lucrari de constructii, iar altele sunt caracteristice perioadei de toamna-iarna, respectiv 

arderea combustibililor solizi (lemne si carbune, etc) pentru incalzirea locuintelor sau 

activitatile agricole specifice perioadei de toamna. 

70


De asemenea, o contributie majora la cresterea concentratiei de pulberi in 

suspensie PM10 o au si conditiile meteorologice cum sunt ceata sau calmul atmosferic, 

care ingreuneaza dispersia poluantilor in atmosfera. 

Avand in vedere prevederile legislatiei nationale in vigoare, se impune realizarea, 

in mod continuu, a evaluarii calitatii aerului, pe baza valorilor limita si valorilor de prag, 

in acord cu standardele nationale si ale Uniunii Europene. 

Scopul principal al directivelor europene si a legislatiei nationale, care le 

transpune in totalitate, este acela de a evalua si gestiona calitatea aerului intr-un mod 

comparabil si pe baza acelorasi criterii la nivelul intregii Uniuni Europene. 

Cerintele si exigentele existente la nivelul Uniunii Europene, impun o noua 

abordare a problemelor de mediu, din punct de vedere al efectelor si presiunii asupra 

mediului si a tuturor consecintelor socio-economice. 

3.2 Schimbari climatice 

3.2.1 UNFCC, Protocolul de la Kyoto, politica UE privind schimbarile climatice 

Schimbarile climatice reprezinta una dintre provocarile majore ale secolului 

nostru – un domeniu complex in care trebuie sa ne imbunatatim cunoasterea si intelegerea 

pentru a lua masuri imediate si corecte in vederea abordarii eficiente din punct de vedere 

al costurilor, a provocarilor din domeniul schimbarilor climatice. 

Schimbarile climatice afecteaza direct calitatea vietii, altereaza structurile 

localitatilor si activitatilor umane, are impact asupra sanatatii umane, securitatii si 

proprietatii (de exemplu, prin fenomenele extreme de risc: inundatii, vijelii). 

“Daca nu luam masuri pentru reducerea emisiilor, concentratia de gaze cu efect de sera se 

va dubla, fata de nivelul pre-industrial, pana in anul 2035, ceea ce inseamna o crestere a 

temperaturii medii cu peste 2 grade Celsius. 

3.2.2 Strategia Romaniei privind schimbarile climatice defineste politicile 

Romaniei privind respectarea obligatiilor internationale prevazute de Conventia–cadru a 

Natiunilor Unite asupra Schimbarilor Climatice semnata la RIO de Janeiro in anul 1992 si 

de Protocolul de la Kyoto la Conventia-cadru, semnat in 1997 si, totodata, a obligatiilor 

privind schimbarile climatice asumate prin integrarea in Uniunea Europeana. 

71


Programul European privind Schimbarile Climatice consta in politici si 

reglementari la nivel UE, care contribuie, direct sau indirect, la realizarea angajamentelor 

UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera (GHG sau GES): 

- cu 8% in perioada 2008-2012, comparativ cu anul de baza 1990; 

- o cu 20-40% pana in anul 2020, fata de nivelul din anul 1990; 

- limitare cu 70% pe termen lung. 

3.2.3. Datele agregate privind proiectiile emisiilor de GES 

DIRECTIVA 2003/87/UE: De instituire a unui sistem de tranzactionare a 

licentelor de emisie de gaze cu efect de sera si de modificare a Directivei Consiliului 

96/61/CE (DIRECTIVA EU ETS). 

Directiva face parte din acquis-ul comunitar de mediu si are ca scop promovarea 

unui mecanism de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera de catre agentii economici 

cu activitati care genereaza astfel de emisii. Directiva se aplica numai pentru emisiile de 

CO 2 . 

Directiva 2003/87/CE este transpusa in legislatia romaneasca prin: 

- HG nr. 780/2006 privind infiintarea unei scheme de comercializare a 

certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera; 

- OM nr. 1897/2007 pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizatiei privind 

emisiile de gaze cu efect de sera, pentru perioada 2008 – 2012. 

In judetul Alba, in anul 2010, au fost inventariati 7 operatori care desfasoara 

activitati aflate sub incidenaa Directivei 2003/87/CE, acestia fiind autorizati si avand 

Planul de Masuri privind Monitorizarea si Raportarea Emisiilor de Gaze cu Efect de Sera 

pentru anul 2011, aprobat de catre ANPM Bucuresti. Pentru cei 7 operatori, la nivelul 

judetului Alba, prin Planul National de Alocare, au fost alocate certificate de emisii de 

gaze cu efect de sera cu titlu gratuit. 

DIRECTIVA 2009/29/CE pentru modificarea Directivei 2003/87/CE in vederea 

imbunatatirii si extinderii schemei de comercializare a certificatelor de emisii gaze cu 

efect de sera – se aplica pentru cea de-a treia perioada a schemei de comercializare a 

certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera, 2013 – 2020. 

72


3.2.4. Emisii totale anuale de gaze cu efect de sera 

Indicatorul structural de mediu “emisii totale de gaze cu efect de sera” reprezinta 

cantitatile in tone/ an de CO 2 , CH 4 si N 2 O, poluanti ce sunt reglementati prin Protocolul 

de la Kyoto. Toate tarile trebuie sa realizeze progrese in ceea ce priveste reducerea 

acestor emisii de gaze cu efect de sera. 

Conform inventarului emisiilor de poluanti in atmosfera Corinvent, in 2010, au 

rezultat urmatoarele cantitati de emisii gaze cu efect de sera: CO 2 – 777466 Mg, CH 4 – 

3.441,41 Mg si N 2 O –1589,39 Mg. In total aceste gaze au insumat 782497 tone. 

Redam in tabelul de mai jos evolutia cantitatilor de emisii gaze cu efect de sera, 

calculate conform inventarelor de emisii din perioada 2003 – 2010. 

ANUL 

Total tone CO 2 

CH 4 

N 2 O 

din care: (tone) (tone) (tone) 

2003 1319487 1303071 14400 2016 

2004 1395784 1375051 18685 2048 

2005 1107716 1091492 14516 1697 

2006 1072334 1052766 14344 1761 

2007 1156215 1143216 11110 1889 

2008 1311364 1299739 9757 1868 

2009 1221283 1216166 3534 1582 

2010 782497 777466 3441 1589 

Comparativ cu anul 2009, cantitatea totala de emisii gaze cu efect de sera in anul 

2010 a fost mai mica , aceasta valoare inregistrandu-se in primul rand datorita scaderii 

productiei si lipsa estimarii emisiilor provenite din traficul rutier. 

In tabelul de mai jos sunt prezentate emisiile totale anuale de gaze cu efect de sera 

in perioada 2003 – 2010, exprimate in mii tone CO 2 echivalent. 

73


Judetul 

Alba 

Emisii 

totale 

(mii tone 

CO 2 Eq) 

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 

1903,37 2402,31 1922,39 1899,9 1962,11 2083,71 1.780,8 1.342,32 

Emisiile totale anuale de gaze cu efect de sera in perioada 2003 – 2010 

Emisii anuale de dioxid de carbon 

Principalele surse de emisii de CO 2 le reprezinta arderile din sectorul energetic, 

instalatiile de ardere neindustriala, arderile din industria de prelucrare, la care se adauga 

emisiile provenite din sectorul transport rutier. 

In tabelul de mai jos este prezentat indicatorul structural de mediu „emisii totale 

anuale de dioxid de carbon” pentru perioada 2003 – 2010 exculsiv cele provenite din 

grupa 7 (trafic rutier). 

74


Judetul 

Alba 

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 

Emisii 

totale 

1303,071 

CO 2 (mii 

1375,051 1091,492 1052,766 1143,216 1299,739 1216,166 777,466 

tone) 

Emisiile totale anuale de CO 2 in perioada 2003 – 2010 

Acest indicator structural de mediu are o evolutie descrescatoare in perioada 

2004-2006 si o usoara crestere in 2007, respectiv mai accentuata in 2008. In anul 2010 

asistam la o evolutie descendenta, cauza fiind reducerea consumului de combustibil gazos 

datorat restrangerii activitatii din diferite sectoare de activitate (influenta crizei) cat si 

lipsa datelor pentru emisiile provenite din traficul rutier. 

Cum se poate observa din graficul de mai sus, in jud. Alba, in anul 2010 au fost 

emise in atmosfera 777,466 mii tone CO 2 provenite de la urmatoarele sectoare: 

- Arderi in ind. energetica si industrii de transformare: 10435 tone; 

- Instalatii de ardere neindustriale: 365863 tone; 

- Arderi in industria de prelucrare: 398607 tone; 

- Procese de productie: 2.560 tone. 

O scadere semnificativa a emisiilor de CO 2 se observa pentru sectorul energetic 

de la 143886 tone in anul 2009 la 10434 tone in anul 2010. 

75


Emisii anuale de metan 

Indicatorul structural de mediu „emisii totale anuale de metan” s-a obtinut 

insumand emisiile provenite preponderent din agricultura (fermentatie) si silvicultura, 

precum si din alte sectoare: 

3441,412 tone. 

2003 – 2010. 

Judetul 

Alba 

Emisii 

totale 

CH 4 

(mii 

tone) 

- Agricultura: 204,752 tone; 

- Alte surse: 2107,2731 tone; 

- Arderi in industria de prelucrare: 772,567 tone; 

- Instalatii de ardere neindustriale: 354,003 tone; 

- Arderi in energetica si industrii de transformare: 0,930 tone; 

- Alte surse mobile si utilaje: 1,727 tone. 

Valoare totala a emisiilor de metan, in anul 2010, in judetul Alba, a fost de 

In tabelul de mai jos este prezentata evolutia acestui indicator pentru perioada 

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 

14,4 18,685 14,516 14,344 11,110 9,757 3,534 3,441 

76


Emisiile totale anuale de CH 4 in perioada 2003 – 2010 

Acest indicator structural de mediu are o evolutie descrescatoare incepand cu anul 

2006. Datele pentru anul 2010 arata o scadere cu 93 tone fata de anul 2009. 

3.2.5. Emisii anuale de protoxid de azot 

Protoxidul de azot este emis cu precadere din activitatile sectorului agricol si 

silvicultura. 

In anul 2010, judetul Alba a emis in atmosfera 1589,394 tone protoxid de azot 

provenite de la urmatoarele sectoare: 

• Agricultura: 341,797 tone; 

• Alte surse: 1218,9184 tone; 

• Arderi in industria de prelucrare: 10,6976 tone; 

• Instalatii de ardere neindustriale: 4,863 tone; 

• Arderi in energetica si industrii de transformare: 0,0186 tone; 

• Alte surse mobile si utilaje: 13,0873 tone; 

• Procese de productie: 0,0110 tone. 

In tabelul de mai jos este prezentat indicatorul structural de mediu „emisii totale 

de N 2 O” pentru perioada 2003 – 2010. 

77


Judetul 

Alba 

Emisii 

totale 

N 2 O 

(mii 

tone) 

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 

2,016 2,048 1,697 1,761 1,889 1,868 1,5825 1,589 

Emisiile totale anuale de N 2 O in perioada 2003 – 2010 

Acest indicator structural de mediu are o evolutie usor descrescatoare (aproape 

constanta) datorita scaderii emisiilor de N 2 O provenite din agricultura (culturi fara 

fertilizatori, pasuni naturale) si silvicultura (paduri de foioase neamenajate). 

3.3. Factorul de mediu apa 

Apele continentale reprezinta o componenta importanta a mediului inconjurator 

prin formele diferite de existenta si de repartitie teritoriala si mai ales, pentru posibilitatile 

largi de valorificare. Apa inseamna viata deoarece se gaseste in proportii insemnate in 

toate organismele vii si intretine in mod nemijlocit acest miracol al Planetei noastre. Apa 

se consuma pentru intretinerea vietii, este materie prima pentru industrie, mijloc de 

78


reglare a temperaturii agregatelor, sursa de energii, cale de transport, mijloc de agrement, 

element al salubritatii generale etc. 

Corpul de apa de suprafata este “un element discret si semnificativ al apelor de 

suprafata: rau, lac, canal, sector de rau, sector de canal, ape de tranzitie, o parte din apele 

marine litorale” . 

Un corp de apa de suprafata este format din: apa, patul albiei si zona riverana 

raului care este relevanta pentru flora si fauna acvatica. Raurile judetului Alba apartin in 

exclusivitate bazinului Muresului, rau ce s-a adaptat la cel mai vechi traseu de legatura 

tectonica si hidrografica a Podisului Transilvaniei cu Depresiunea Panonica. Teritoriul 

judetului Alba se afla pe cursul sau mijlociu. 

In judetul Alba au fost identificate 137 corpuri de apA, cu o lungime totala de 

2346 km. 

Principalele corpuri de ap_ sunt urm_toarele: 

- Mures 141 Km in judetul Alba; 

- Ariesul Mare 207 km; 

- Ariesul Mic 39 km 

- Abrud si afluentii 48 km 

- Aiudul de sus si afluentii 50 km 

- Geoagiu si afluentii 71 km 

- Tarnava Mare 42 km 

- Tarnava Mica 43 km 

- Tarnavele 37 Km 

- Secas si afluentii 84 km 

- Cricau si afluentii 34 km 

- Ampoi si afluentii 39 km 

- Sebes si afluentii 92 km 

- Cugir si afluentii 123 km 

- Alte corpuri de apa 1296 km 

79


urmator: 

3.3.1. Resurse de apa teoretice si tehnic utilizabile 

Resursele de apa teoretice si tehnic utilizabile – an 2009 sunt prezentate in tabelul 

Resursa de suprafata Resursa din subteran 

Bazin 

Judetul 

(mii mc) 

(mii mc) 

hidrografic 

Teoretica Utilizabila Teoretica Utilizabila 

Alba Mures 1470899 28463 - 1.334 

3.3.2. Prelevari de apa 

Volumele totale de apa captate in anul 2010 pe sectoare de activitate din surse de 

suprafata si subterane sunt prezentate in tabelul urmator : 

Judetul Alba 

Volume captate (mii mc) 

Total 

Surse de suprafata Surse din subteran 

18288,9 569,9 18858,8 

Cererea si prelevarea de apa pe sectoare de activitate- din total resurse de apa si 

din ape de suprafata este prezentata in tabelele de mai jos: 

Prelevari din ape de suprafata (mii m 3 ) 

Jud.Alba Populatie Industrie Agricultura Alte activitati Total 

2009 16131 15974 4250 26 36381 

2010 14966 9813 3670 13 28463 

Din datele prezentate in tabelul de mai sus se observa o scadere cu 7918 mii m 3 de 

apa prelevata din sursele de suprafata. 

Corespunzator domeniului tematic „resursele de apa” – indicatorul structural de 

mediu privind „Captarea apei” ne releva urmatoarea statistica pentru perioada 2003- 

2010 privind captarile de apa din surse de suprafata si din subteran: 

Captarea 

apei 

-surse de 

suprafata 

-din 

subteran 

Total 

UM 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 

Mil. 

mc 

Mil. 

mc 

Mil. 

mc 

58,276 52,976 49,881 48,669 39,758 39,75 36,38 28,46 

1,559 1,322 1,305 1,126 1,100 1,308 1,397 1,334 

59,835 54,298 51,186 49,795 40,858 41,05 37,77 29,796 

80


Indicatorul structural «captarea apei» 

In 2010 fata de 2009 cantitatile de apa prelevate din surse directe sunt mai mici. 

3.3.3. Ape de suprafata 

La nivelul judetului ALBA au fost desemnate 137 corpuri de apa avand o lungime 

totala de 2346,396 km, dintre care: 

- 107 corpuri de apa naturale in lungime totala de 1418,858 km 

- 30 corpuri de apa puternic modificate din punct de vedere hidromorfologic in 

lungime totala de 927,538 km 

Judetul Alba nu are corp de apa artifcial 

Corpurile de apa puternic modificate sunt “acele corpuri de apa de suprafata care 

datorita alterarilor fizice si-au schimbat substantial caracterul lor natural 

Corpuri de apa artificiale sunt reprezentate de “acele corpuri de apa de suprafata 

create de activitatea umana” 

Starea foarte buna (conditii generale) - valorile elementelor fizico-chimice 

corespund in totalitate sau aproape in totalitate conditiilor nemodificate. 

Concentratiile nutrientilor raman in intervalul normal pentru conditii 

nemodificate. 

81


Nivelele de salinitate, pH-ul, bilantul de oxigen, capacitatea de neutralizare a 

acidului si temperatura nu arata semne de modificari antropogene si raman in intervalul 

normal pentru conditiile nemodificate. 

Starea buna (conditii generale) - temperatura, bilantul de oxigen, pH-ul, 

capacitatea de neutralizare a acidului si salinitatea nu ating niveluri peste limita stabilita 

pentru asigurarea functionarii ecosistemului specific tipului si realizarea valorilor 

specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate. Concentratiile nutrientilor nu 

depasesc nivelurile stabilite astfel incat sa se asigure functionarea ecosistemelor si 

realizarea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate. 

astfel: 

Incadrarea s-a efectuat conform metodologiei elaborate de ICIM Bucuresti. 

3.3.1.1 Calitatea apei dulci 

Calitatea corpurilor de apa din punctul de vedere al starii ecologice se prezinta 

- 793,586 km curs de rau (55,93%) stare ecologica buna; 

- 584,799 km curs de rau (41,22%) stare ecologica moderata; 

- 40,473 km curs de rau (2,85%) stare ecologica slaba. 

In tabelul urmator sunt prezentate numarul corpurilor de apa cat si lungimea 

acestora, din punct de vedere al starii ecologice: 

Stare ecologic 

Foarte 

Caracteristictate 

Canti- 

Bun Moderat Slab Proast 

bun 

Nr 

Nr 

Nr 

Nr 

Nr 

% 

% 

% 

% 

% 

corp corp 

corp 

corp corp 

Nr. corp 107 0 0 64 59,81 41 38,32 2 1,87 0 0 

Lungime, 

1418,858 0 0 793,586 55,93 584,799 41,22 40,473 2,85 0 0 

km 

82


Starea ecologica a corpurilor de apa naturale 

astfel: 

Calitatea corpurilor de apa din punctul de vedere al starii chimice se prezinta 

- 898,691 km curs de rau (63,34%) stare chimica buna; 

- 520,167 km curs de rau (36,66%) stare chimica proasta. 


acestora, din punct de vedere al starii chimice: 

Stare chimic 

Caracteristici Cantitate 

Bun 

Proast 

Nr. corp % Nr. corp % 

Nr. corp 107 61 57,01 46 42,99 

Lungime, km 1418,858 898,691 63,34 520,167 36,66 

Starea chimica a corpurilor de apa naturale 

83


Calitatea corpurilor de apa puternic modificate din punct de vedere al 

potentialului ecologic se prezinta astfel: 

- 595,026 km curs de rau (64,15%) cu potential ecologic bun; 

- 332,512 km curs de rau (35,85%) cu potential moderat. 


acestora caracterizate din punct de vedere al potentialului ecologic. 

Potential ecologic 

Caracteristici Cantitate Pot ec maxim,PEMx Pot ec bun, PEB Pot ec moderat, PEMo 

Nr.corp % Nr.corp % Nr.corp % 

Nr. corp 30 0 0 19 63,33 11 36,67 

Lungime 

(km) 

927,538 0 0 595,026 64,15 332,512 35,85 

Starea potential ecologica a corpurilor de apa puternic modificate 

Calitatea corpurilor de apa puternic modificate din punct de vedere al starii 

chimice se prezinta astfel: 

- 166,776 km curs de rau (17,98%) cu stare chimica buna; 

- 760,762 km curs de rau (82,02%) cu stare chimica proasta. 


acestora caracterizate din punct de vedere al starii chimice. 

84


Stare chimica 

Caracteristici Cantitate Bun 

Proast 

Nr.corp % Nr.corp % 

Nr. corp 30 6 20,00 24 80,00 

Lungime (km) 927,538 166,776 17,98 760,762 82,02 

Lungimea corpurilor de apa puternic modificate din punct de 

vedere al starii chimice 

Starea ecologica a lacurilor 

In cursul anului 2010 s-a monitorizat de catre Sistemul de Gospodarire a Apelor 

Alba, acumularile Oasa si Tau ce fac parte din salba de lacuri de acumulare in regim 

hidroenergetic (Oasa, Tau , Obrejii de Capalna, Petresti) prin amenajarea hidroenergetica 

a bazinului superior al raului Sebes ai care sunt si surse de alimentare cu apa potabila in 

sistem microregional sau local. Acestea au un potential ecologic moderat si o stare 

chimica proasta. 

85


3.3.4. Ape subterane 

Foraje hidrogeologice 

In tabelul urmator este prezentata lista forajelor supravegheate si a indicatorilor 

depasiti conform ordinului 137/2009: 

Nr.crt. Locul recoltarii Numar foraj 

Indicatori 

incadrare conf. Ord. 137/2009 

1 Alba F3 Poluat - indicator sulfati 

2 Blaj F2 Poluat - indicator cloruri 

3 Izvorul Brustura Nepoluat 

4 Decea F2 Nepoluat 

5 Decea F3 Nepoluat 

6 Jidvei F1 Nepoluat 

7 Mihalt F1 Nepoluat 

8 Mihalt F3 Poluat - indicator sulfati 



11 Izvorul Poarta Cheii Nepoluat 

12 Izvorul Valea Cerbului Nepoluat 

13 Izvorul Valea Dolii Nepoluat 

14 Lunca Mure F3 Nepoluat 

15 Radesti F3 Nepoluat 

16 Totoi F1 

Poluat - indicator plumb 

dizolvat 

Apa potabila si apa de imbaiere 

Prizele de captare pentru apa potabila distribuita in judetul Alba sunt apele de 

suprafata si in unele zone apele subterane (izvoare). Orasele aprovizionate cu apa potabila 

din sistemul public - sursa rau Sebes sunt: Alba Iulia, Aiud, Blaj, Sebes, Ocna Mures si 

Teius; sursa raul Mic Cugir - oras Cugir; sursa raul Aries (acumulare Mihoiesti) - oras 

Campeni ; sursa valea Fenes - oras Zlatna; sursa valea Cioara, valea Hermaneasa si 

subteran izvorul Piatra Caprii - oras Baia de Aries ; sursa pentru toate sursele de aps 

potabila. 

In conformitate cu Legea nr.458/2002, Legea nr.311/2004 pentru modificarea si 

completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, HG nr. 974/2004 pentru 

aprobarea Normelor de supraveghere, inspectie sanitara si monitorizarea calitatii apei 

potabile si a Procedurii de autorizare sanitara a productiei si distributiei apei potabile, 

responsabilitatea incadrarii calitatii apei potabile in parametrii de calitate stabiliti 

86


conform legilor mentionate revine producatorului care trebuie sa ia de indata masurile 

necesare pentru identificarea cauzelor care au dus la neconformitate. 

Privitor la calitatea apelor de suprafata utilizate in scop potabil situatia este 

prezentata in tabelul urmator: 

Raul 

Priza 

Categorie de 

calitate global 

Indicatorii ce au 

determinat 

incadrarea 

Aries Campeni A1 - 

Cernita Abrud A1 - 

Cioara Baia de Aries A1 - 

Fenes (Viltori) Zlatna A1 - 

Sebes Alba Iulia - Petresti A1 - 

Sebes – Lac Nedeiu Alba Iulia A2 Fenoli (indice fenolic) 

Raul Mare Cugir Cugir A1 - 

Incadrarea s-a facut in conformitate cu prevederile HG 100/ 2002 (NTPA-013). 

Caracterizarea cursurilor de apa la priza de captare s-a facut prin clasificarea ei in raport 

cu: 

- indicatorii generali fizico- chimici: Regim de oxigen, Nutrienti, Salinitate, 

Poluanti toxici specifici de origine naturala. Alti indicatori chimici relevanti, indicatori 

microbiologici; 

- indicatori - substante prioritare si sedimente: metale si compusi, hidrocarburi 

aromatice mononucleare, hidrocarburi clorurate, bifenil policlorurasi, pesticide 

(organoclorurate, organofosforice, triazinice), alte substante periculoase. 

Poluarea apelor de suprafata si subterane, zone critice 

Fiecarui tip de poluare ii corespund efecte specifice asupra calittaii apei, sanatatii 

omului si mediului. De fapt orice poluare a apei se rasfrange asupra lumii vii inclusiv a 

omului, direct sau prin intermediul florei si faunei, uneori prin lungi lanturi si cicluri 

trofice. 

Poluarea cu nitrati provine mai ales din agricultura. Azotul e element esential 

pentru viata si in ape sufera foarte multe procese chimice si biochimice. Apare mai ales 

ca azotat, azotit, amoniu, azot gazos si cel fixat in compusi organici, grupe intre care 

exista continuu transformari / tranzitari, formandu-se "ciclul azotului". Excesul duce la 

87


eutrofizare, contaminarea acviferelor, posibila afectare a sanatatii umane: methemoglobinemie 

la copii, cancer gastric, etc. 

Sursele de azotati in ape sunt naturale si antropice. Sursele naturale sunt 

precipitatii: oxizi de azot din atmosfera, produsi de fulgere si de arderea combustibililor 

fosili; aportul prin spalarea din roci si cenusa de vegetatie arsa ajunsa in apa; nitrificarea 

amoniului (prin microorganismele nitrosomonas si notrosococcus) si a nitritilor (prin 

nitrobacter); izvoare in urma dizolvarii lor la adancime in roci (nitratul avand solubilitate 

crescuta in ape); eroziunea solurilor ce contin azotat. Aceste surse "naturale" sunt adesea 

indirect tot antropice. Surse antropice "directe" sunt cele punctiforme (deversari de ape 

uzate continand azotati) si difuze, in principal azotatii proveniti din agricultura, din 

ingrasmintele chimice si din ingrasmintele naturale - gunoi de grajd - aplicate pe campuri, 

sau de la latrine. 

Dejectiile contin de fapt uree si amoniu, care se transforma in azotat de catre 

microorganisme prin nitrificare. 

Acidifierea apelor este produsa in principal de ploile acide. Cauza principala o 

constituie dioxidul de sulf si oxizii de azot degajati in atmosfera. Pe plan global sursele 

naturale au aceeasi magnitudine cu cele antropice, care sunt in principal arderea 

combustibililor fosili, dar care in zone industriale le eclipseaza pe cele de origine 

naturala. 

Mecanismul de formare al ploii acide consta in oxidarea in atmosfera a oxizilor de 

azot si sulf la acid azotic si sulfuric sau aerosoli de azotat si sulfat, prin procese complexe 

incomplet elucidate de oameni. Acizii ajung pe sol si in ape pe cale umeda sau uscata. Pe 

cale umeda ajung prin ploaie sau ninsoare sau prin ceata, chiciura etc. Stationarea in 

atmosfera dureaza in medie mai multe zile, permitand astfel afectarea unor regiuni 

departate. Pe cale uscata ajung prin difuzie ca si gaze sau in particule de aerosoli, ca 

azotat de amoniu sau sulfat de amoniu. In aceste cazuri stationeaza pusin in atmosfera, 

astfel ca afecteaza mai mult regiunea inconjuratoare nu marile departari. 

O alta sursa importanta de ape acide vine de la poluarea solului cu amoniu, pe 

care bacteriile il nitrifica rezultand insa si ioni de hidrogen, ce dau aciditate. De asemenea 

din minerit pirita expusa la aer si umiditate elibereaza H + acidificand puternic apele. Pot 

aparea acidifieri temporare "naturale" la topirea zapezilor, dar majoritatea sunt din cauze 

88


antropice. Scaderea pH-ului atrage o createre a solubilitatii metalelor grele, toxice pentru 

viata, care sunt mobilizate din sedimente sau nu se mai sedimenteaza. 

Unele metale toxice pot fi dezlocuite si mobilizate chiar din combinatii stabile din 

sol. De aceea degeaba tratezi lacul acidifiat cu var, ca sa ridici din nou nivelul de pH dar 

metalele grele sunt si raman in apa, deci nu mai poti de fapt "insanatosi" lacul. 

Mortalitatea piscicola este numai manifestarea extrema a acidifierii. De fapt deja 

la scaderea sub pH 6 mor unele componente ale ecosistemelor si pestii isi pierd sursele de 

hrana, ajung la deficite de minerale, consecinta fiind debilitate fizica, decalcifiere a 

oaselor, infertilitate. De asemenea, reducerea pH-ului duce la reducerea oxigenului, 

createrea bacteriilor anaerobe, reducerea biodiversitatii, dezvoltarea algelor filamentoase 

si macrofitelor acidotolerante etc. 

Poluarea cu compusi organici biodegradabili 

Cea mai tipica poluare cu compusi organici biodegradabili este cea cu ape uzate 

orasenesti. Un om de exemplu polueaza zilnic in medie la nivel de: 45-55 g CBO5, 

1,6-1,9 g CCO-Cr, 0,6-1,0 g carbon organic total, 170-220 g suspensii totale, 10-30 g 

grasimi, 4-8 g cloruri, 6-12 g azot total (circa 40% organic), 0,6 - 4,5 g fosfor total (circa 

30% organic), stiind aceasta se poate prezice cantitatea de poluanti produsa de un oraa cu 

un anumit numar de locuitori si s-a introdus pentru aceasta categorie de poluare o unitate 

de masura numita locuitor-echivalent. Alte poluari frecvente cu compusi organici 

biodegradabili provine din industrie, mai ales de la cea a celulozei, alimentara etc. 

Biodegradabilitatea practica scade mult pana la zero daca sunt prezente in apa substanae 

toxice sau inhibitoare pentru bacteriile ce realizeaza biodegradarea compusilor organici. 

Compusii organici din lacuri si rauri se oxideaza si descompun, sau se depun ca 

particule pe fundul apelor. Exista si degradare fotolitica, dar redusa. Baza este degradarea 

microbiologica. Daca exista oxigen dizolvat destul degradarea este aeroba, cu consum de 

oxigen si productie de bioxid de carbon si apa (respiratie). Daca oxigenul e insuficient, se 

trece la procese anaerobe cum sunt denitrificarea, dezaminarea, reducerea sulfatului, 

fermentarea. Acestea produc oxigenul necesar descompunerii substantelor organice dar si 

compusi nedoriti precum hidrogenul sulfurat, metanul etc. Aceste procese anaerobe sunt 

rare in rauri dar frecvente in lacuri adanci si comune in mlastini. Aparent paradoxal, daca 

un rau e poluat cu substanae organice biodegradabile, e de dorit sa fie poluat si cu azotati, 

89


caci prin denitrificare bacteriile pot obtine oxigenul necesar descompunerii substantelor 

organice, altfel raul devine anoxic, deci poluarea cu nitrati contracareaza poluarea cu 

compusi organici biodegradabili! 

Dioxidul de carbon CO 2 s-a dovedit a nu fi totdeauna corelat cu nivelul de 

incarcare organica, mai ales cand substanaele organice in cauza sunt putin sau deloc 

biodegradabile sau cand curgerea este turbulenta si deci CO 2 se degaja uaor in atmosfera. 

Distinctia intre carbonul organic total (COT) si cel dizolvat (COD) este relativ arbitrara, 

in functie de diametrul moleculei, testat practic prin trecerea sau nu prin filtrul cu o 

anumita porozitate. COT e de regula mai mare decat COD in rauri, dar sunt exceptii cum 

sunt raurile din Arctica sau America de Sud. La nivel global se estimeaza transportul in 

rauri la 0,42-0,57 x 109 tone / an pentru COT si 0,11 - 0,25 x 109 tone / an pentru COD. 

Estimarile sunt foarte dificile si multe "adevaruri consacrate" au fost infirmate in ultimul 

deceniu, inclusiv corelatiile debit - COT – COD sau CBO - O 2 dizolvat. COT poate fi 

stabil sau labil (metabolizabil) cum sunt zaharurile, aminoacizii etc. (6-30% din COT). 

Din COT ajuns pana in mare, 30-70% e degradat in estuare, restul ramane ca sediment pe 

fundul marii. COD poate fi si el degradabil sau nedegradabil. 

Poluarea cu produse petroliere - caz particular de poluari cu substante organice, 

deoarece culoarea, gustul si mirosul sunt afectate chiar la concentratii reduse. Sunt grav 

afectate multe organisme acvatice, ceea ce duce la dezechilibru ecologic. Fiind mai 

usoare ca apa, produsele petroliere formeaza pelicula sau strat la suprafata apei, ceea ce 

impiedica difuzia oxigenului. 

Poluarea cu suspensii. Suspensiile sunt un transportator major de nutrienti si 

poluanti organici si anorganici. Particulele transportate de rauri nu sunt doar suspensiile 

clasice ci si particulele tarate / rostogolite pe fundul apei ("bed load"). Suspensiile provin 

din poluare, dar si din eroziunea naturala (si cea provocata de om!) si din productia 

endogena din ape (care provine din alge - pana la 20 mg / litru in ape eutrofe - si din 

precipitarea carbonatului de calciu la ape dure si alcalinitate ridicata). Activittaile umane 

cele mai mari generatoare de suspensii sunt araturile - mai ales pe panta , suprapasunatul, 

despaduririle, exploatarea padurilor cu drumuri de tractor sau partii de alunecare, tarare in 

panta, incendierea vegetatiei si mai puternic ca toate mineritul la suprafata. 

90


Ca forma de poluare secundara a apei, eutrofizarea se defineate ca o imbogtaire a 

apei cu substante nutritive pentru plante - in primul rand azot si fosfor (ceilalti zeci de 

compusi necesari dezvoltarii fiind foarte rar limitanti) - conducand la o createre puternica 

a algelor si macrofitelor ("inflorire") care apoi mor. 

Consecintele fenomenului de eutrofizare sunt: scaderea calitatii apei (culoare, 

gust, miros, tulburare, scaderea oxigenului, createrea concentratiei de fier, mangan, 

bioxid de carbon, amoniu, metan, hidrogen sulfurat etc.); corodarea conductelor; 

afectarea functiunilor recreative (turbiditate crescuta a apei si miros ce o fac neatractiva, 

afectarea inotatorilor prin dermatite si conjunctivite de contact cu apa alcalina, risc 

crescut la diverse boli ex. schistostomiaza, risc boli diareice la inghisirea apei incarcate 

cu toxice algale); afectarea pisciculturii (mortalitate piscicola, dezvoltarea speciilor 

nedorite); alte consecinte diverse: infundarea filtrelor, tevilor etc. 

Unele boli apar mai des odata cu eutrofizarea deoarece ea determina cresterea 

macrofitelor (plante de apa) ce favorizeaza cresterea unor organisme ce sunt gazde ale 

parazitilor. De asemenea, inmultirea algelor albastre duce la producere de toxine ce pot 

otravi animalele care se adapa si cresc si nitratii ce pot produce methemoglobinemie. 

Uneori plantele acvatice crescute exploziv si excesiv pot bloca navigatia pe rauri si lacuri. 

Eutrofizarea se produce mai rar in rauri si e mai putin grava ca cea pe lacuri. Eutrofizarea 

se produce in multe zone si pe cale naturala, dar de regula lent, de aceea cel mai corect ca 

poluare de origine antropica ar trebui sa vorbim de eutrofizare accelerata. 

Contaminarea cu agentii patogeni care ajung in ape pot fi bacterii, virusuri sau 

paraziti. Ei provoaca la om si animale boli transmise hidric, fie prin ingestie fie prin 

contact direct sau inhalare de aerosoli din apa contaminata. 

Contaminarea salina a apelor este cea mai raspandita poluare a apelor subterane 

dar afecteaza indirect si apele de suprafata. Cauzele sunt in principal irigatiile si 

infiltratiile apelor marine in acviferele dulci. 

Sursele de salinizare sunt naturale (evaporatie crescuta; dizolvarea de minerale; 

sarea de mare adusa de vant pe continent; ape vulcanice sau de mare saline ce erup) si 

antropice (irigatii; exfiltratii din canale si halde de gunoi; intruzie salina de la minerit, 

dezgheatrea soselelor cu sare; extractia petrolului sau altele inclusiv minerit hidraulic 

pentru sare). 

91


Principala sursa de salinizare a apelor raman irigatiile excesive. Se apreciaza ca 

peste 50% din apa prelevata pentru irigatii de fapt nu ajunge la destinatie! In plus, din 

cauza aplicarii in exces, doar 40-80% din apa este efectiv "consumata" de plante, restul se 

evapora (dar sarurile raman) sau se infiltreaza in sol la adancimi mai mari decat cele ale 

radacinilor (ajungand in apa freatica dupa ce pe drum a dizolvat saruri) sau se scurge la 

suprafata si dizolva diverse substanae si le antreneaza in ape. In acumulari la nivel 

crescut, apa prin presiune se infiltreaza in maluri, dizolva din sol sare si o scoate la 

suprafata solurilor inconjuratoare sau la scaderea nivelului aduce sarurile in lac. 

O alta mare sursa de contaminare salina o reprezinta procesele de extractie, in 

special cel pentru carbune, fosfati si uraniu, si in oarecare masura cel pentru metale. 

Efectuandu-se sub nivelul freatic, se pompeaza la zi ape de mina foarte mineralizate. In 

plus apele de siroire dizolva saruri din haldele de steril. Extractia petrolului implica si ea 

mari cantitati de ape sarate, ce trebuie puse in bazine de evaporare sau reinjectate 

profund. 

Poluarea cu metale grele. Principalele surse de poluare a apelor cu metale grele 

sunt: surse geologice (naturale); industria miniera si prelucratoare de metale; utilizarile 

industriale si casnice ale sarurilor de metale grele de exemplu cele de crom la tabacarii, 

cele de cupru si arsen in pesticide, sau plumbul in benzina; din excretiile umane si 

animale; din infiltratiile de la haldele de gunoi. 

Metalele grele includ plumbul, arsenul, mercurul, cadmiul, cobaltul, nichelul, 

seleniul, fierul, argintul, zincul, cromul, cobaltul, manganul, etc. De regula nu se ajunge 

la intoxicatii acute, insa metalele grele au proprietatea de a se concentra in organismele 

vii, manifestandu-se toxicitatea cronica. Nivelurile toxice sunt relativ bine cunoscute 

pentru om, dar nici pe departe pentru imensa diversitate de organisme acvatice. 

Contaminarea omului depinde mult de obiceiurile alimentare, varsta, stare de sanatate etc. 

Conteaza foarte mult si forma, nivelul de absorbsie si de toxicitate fiind diferit intre Cr 3+ 

si Cr 6+ sau intre mercurul metalic si cel legat organic. Aluminiul a produs uneori 

mortalitate piscicola sau a algelor. 

Micropoluantii organici sunt compusi organo-clorurasi, fenoli, cetone etc. Multi 

intra in clasa biocidelor (pesticide, fungicide, ierbicide, insecticide etc.). Exista peste 10 

milioane de compusi chimici, din care zeci de mii sunt in uz in industrie, ceea ce face ca 

92


in apa sa poata ajunge o uriasa varietate, imposibil de identificat si dozat individual. De 

aceea se monitorizeaza numai compusii mai frecventi si mai toxici. Exista in legislasie 

liste cu substante prioritare ce trebuie eliminate. Frecvente sunt pesticidele organoclorurate, 

triazinele, derivatele de uree, erbicidele tip hormone vegetal, solventii de uz 

casnic, substantele de sinteza si reactivi din industrie, de exemplu cei pentru fabricarea de 

polimeri. Unele produse cum sunt DDT si alte pesticide organoclorurate au fost interzise 

aproape in toate tarile sau sunt foarte strict controlate, dupa ce s-a constatat ce dezastre au 

produs. 

Efectele toxice ale diversilor micropoluanti pot fi letale sau neletale, atat pe 

termen scurt cat si la expunere cronica. Mari probleme si controverse sunt cu privire la 

efectele cancerigene si genotoxice in general la expuneri cronice la cantitati reduse de 

substanta, deoarece informatia stiintifica e incompleta. Degradabilitatea biologica si 

chimica a diversilor micropoluanti este extrem de diferita. Unii persista saptamani (de 

exemplu insecticide organofosforice), altele luni (triazine de exemplu) iar altele foarte 

mult (10 ani DDT-ul). Unele sunt retinute sau descompuse de procedeele obisnuite de 

epurare, altele insa trec aproape nemodificate (lindan, pentaclorfenol etc.). 

Presiuni supra starii de calitate a apelor 

Industria miniera, cu ramurile sale de exploatare si preparare, este o mare 

consumatoare de apa industriala, contribuind intr-o foarte mare masura la poluarea 

receptorilor naturali din zona. Cursurile naturale de ape din regiunile miniere au ape a 

caror compozitie se modifica pe parcurs, in functie de cantitatea si calitatea apelor 

subterane receptionate, a apelor meteorice si a apelor reziduale deversate in ele. 

Principalele surse de poluare a apelor raurilor din zonele miniere sunt apele 

rezultate din procesul de extractie si din cel de prelucrare a minereurilor din uzinele de 

preparare. 

Cantitatea de ape evacuate din subteran, rezultat al infiltratiilor de la suprafata in 

reteaua de lucrari miniere sau a apelor tehnologice introduse in scopul asigurarii 

masurilor de protectie a muncii si zacamantului, deversate direct in emisari, variaza de la 

1,3 la 8 m 3 /t, avand ca principali impurificatori suspensiile solide care ajung pana la 8500 

mg/l. De asemenea, se observa caracterul foarte acid, gradul mare de mineralizare si 

continutul foarte mare de ioni metalici (Cu,Zn, Fe) al apelor de mina. 

93


In majoritatea cazurilor, apele provenite din mine sunt refulate in iazurile de 

decantare ale uzinelor de preparare, unde se face epurarea acestora. In cazul in care nu se 

dispune de un iaz de decantare pentru deseurile provenite de la uzina de preparare, 

epurarea apei provenite din mina si a celei drenate prin lucrari de asecare se poate face 

intr-o unitate mecanizata, unde se folosesc diferite tehnologii de tratare a apelor poluate, 

de stocare a namolului care rezulta si de refulare in emisari a apelor depoluate. 

Utilizarea acestor unitati mecanizate de tratare a apelor evacuate din mine 

reprezinta, de asemenea, o solutie alternativa in cazul in care dispunem de iazuri de 

decantare, dar dorim sa tratam separat apele de mina si cele provenite din drenarea 

panzelor acvifere fata de apele rezultate de la uzinele de preparare. 

Prepararea minereurilor reprezinta in cele mai multe cazuri un proces de 

concentrare a componenailor utili, prin procedee umede, mari consumatoare de apa. 

Principala metoda de concentrare a metalelor din minereurile metalifere din Romania este 

flotatia, iar in cazul minereurilor auro-argentifere se mai utilizeaza si cianurarea 

concentratelor flotate pentru dizolvarea siprecipitarea aurului liber, fin diseminat in masa 

sterila. Uzinele de preparare preiau apa tehnologica din raurile cele mai apropiate printr-o 

priza de apa situata in amontele uzinei. Apele uzate rezultate in urma procesului de 

preparare a minereurilor sunt refulate prin pompare in iazuri de decantare, iar de aici, 

dupa limpezire, ajung din nou in emisar. Intre impurificatorii specifici acestor ape 

reziduale mentionam: Zn, Pb, Cu, Ba, Cd si cianuri. 

Consumul global de apa in uzinele de preparare ajunge la 10–12 m 3 /t de minereu 

prelucrat. Din totalul consumului, 70 % reprezinta apa proaspata, iar 30 % este apa 

recirculata. Folosirea apei reciclate reprezinta un procedeu frecvent folosit la uzinele de 

preparare din Romania si, in acelasi timp, este un mod de lupta eficient contra poluarii 

unei prea mari cantitati de apa. Totusi, volumele impresionante de apa uzata impurificata 

cu ioni metalici, cianuri simple si complexe, fenoli, xantati, reactivi spumanti, uleiuri etc., 

au o actiune deosebit de toxica asupra mediului natural si, ca urmare, receptorii naturali si 

zonele invecinate sufera degradari evolutive importante. 

Din experienta unitatilor care se ocupa cu exploatarea si prepararea minereurilor 

metalifere se constata ca aproximativ 75-80% din apele uzate care se evacueaza in 

emisar, dupa epurare mecanica si chimica, iar 20-25 % din volumul acestora se evacueaza 

94


fara respectarea normelor pentru unul sau mai multi parametri. De obicei, apele epurate 

nu corespund prescriptiilor calitative in vigoare, aproape in toate cazurile constatandu-se 

o depasire a concetratiilor admise de cupru, zinc si fier, a suspensiilor si a gradului de 

mineralizare, in general. 

Tendinte 

O cerinta esentiala a Directivei Cadru Apa este stabilirea obiectivelor de calitate 

pentru toate corpurile de apa si implicit dezvoltarea de programe de masuri pentru 

atingerea acestor obiective. 

Masurile de baza si masurile suplimentare, componente ale programului sunt: 

-prevenirea deteriorarii starii apelor de suprafata si subterane; 

-protectia, imbunatatirea si restaurarea tuturor corpurilor de apa de suprafat, 

inclusiv a celor care fac obiectul desemnarii corpurilor de apa puternic modificate, 

precum si a corpurilor de apa subterana in vederea atingerii starii bune pana in anul 2015; 

-protectia si imbunatatirea corpurilor de apa puternic modificate si artificiale in 

vederea atingerii potentialului ecologic bun si a starii chimice bune pana in anul 2015; 

-reducerea progresiva a poluarii cu substante prioritare si incetarea evacuarilor de 

substanae prioritar periculoase in apele de suprafata prin implementarea masurilor 

necesare; 

-reducerea tendintelor semnificative si sustinute de crestere a poluanailor in apele 

subterane; 

-atingerea standardelor si obiectivelor stabilite pentru zonele protejate de catre 

legislatia comunitara. 

Urmarirea obiectivelor de conservare, protectie si imbunatatire a calitatii 

mediului, in conditiile utilizarii prudente si rationale a resurselor naturale, trebuie sa se 

bazeze pe principiul precautiei si pe principiile ca trebuie luate masuri preventive. 

In primul rand daunele asupra mediului trebuie rectificate la sursa iar poluatorul 

trebuie sa plateasca. 

3.4. Factorul de mediu sol 

Solul este definit ca stratul de la suprafata scoartei terestre. Este format din 

particule minerale, materii organice, apa, aer si organisme vii. Este un sistem foarte 

95


dinamic care indeplineste multe functii, este vital pentru activitatile umane si pentru 

supravietuirea ecosistemelor. 

Ca interfata dintre pamant, aer si apa, solul este o resursa neregenerabila care 

indeplineste mai multe functii vitale: 

‣ producerea de hrana/biomasa; 

‣ depozitarea, filtrarea si transformarea multor substante; 

‣ sursa de biodiversitate, habitate, specii si gene; 

‣ serveste drept platforma / mediu fizic pentru oameni si activitatile umane; 

‣ sursa de materii prime, bazin carbonifer; 

‣ patrimoniu geologic si arheologic. 

Principalele procese de degradare a solului sunt: 

‣ eroziunea; 

‣ degradarea materiei organice; 

‣ contaminarea; 

‣ salinizarea; 

‣ compactizarea; 

‣ pierderea biodiversitatii solului ; 

‣ scoaterea din circuitul agricol ; 

‣ alunecarile de teren si inundatiile. 

Relatia dintre agricultura si mediu este extrem de complexa. Pe de o parte 

agricultura este afectata de un mediu alterat de poluare atmosferica, schimbari climatice 

si de competitia cu alte sectoare asupra utilizarii terenurilor (industrie, infrastructura). Pe 

de alta parte agricultura constituie una dintre cauzele principale ale poluarii apelor, 

eroziunii si poluarii solului, emisiile de gaze cu efect de sera, distrugerea habitatelor si 

diminuarea diversitatii biologice. Acestea sunrt rezultatul intensificarii, concentrarii, 

specializarii care au aparut in ultimele decenii. Si totusi trebuie subliniat rolul pozitiv pe 

care il joaca agricultura prin introducerea unor procese si tehnologii care pot reduce 

poluarea, efectul de sera si declinul mediului in general. 

In judetul Alba, exista in prezent 328.453 ha teren agricol, din care 132.101 ha 

teren arabil. O prioritate este dezvoltarea durabila a agriculturii in scopul protejarii 

mediului prin diminuarea utilizarii fertilizantilor chimici si cresterea utilizarii celor 

96


naturali, crearea de sisteme viabile si structuri pentru organizarea si managementul 

culturilor agricole. 

3.4.1 Repartitia solurilor pe clase de folosinte 

Evolutia repartitiei terenurilor agricole pe tipuri de folosinte in judetul Alba, in 

perioada 2006 – 2010: 

Nr. 

crt. 

Categoria de 

folosinta 

Suprafa a (ha) 

2006 2007 2008 2009 2010 

1 Arabil 133744 132442 132093 132101 130087 

2 Pasuni 117464 116510 119616 119010 118162 

3 

Fanete si 

pajisti naturale 

71671 73782 71470 71855 71007 

4 Vii 3657 4161 4440 4512 4656 

5 Livezi 1654 983 854 975 941 

TOTAL agricol 328190 327878 328473 328453 324853 

Evolutia suprafetei agricole 2006 – 2010 

97


Distributia terenului agricol pe categorii de folosinta in anul 2010 

Din tabelul de mai sus rezulta: 

- scaderea suprafetei terenurilor agricole in anul 2010 fata de anul 2006 cu 3337 

ha, respectiv: 

- o scadere a arabilului cu 3657 ha 

- o crestere a pasunilor cu 698 ha 

- o scadere a suprafetei fanetelor si pajistilor naturale cu 664 ha 

- o crestere a suprafetelor cultivate cu vii cu 999 ha 

- o scadere a suprafetelor livezilor cu 713 ha 

3.4.2. Clase de calitate a solurilor - calitatea solurilor 

Repartitia terenurilor in clase de pretabilitate in judetul Alba – tabelul urmator. 

o Incadrarea terenurilor pe clase de pretabilitate 

o Repartitia terenurilor in clase de bonitate 

o Repartitia terenurilor agricole pe tipuri de sol 

o Principalele restrictii ale calitatii solurilor 

o Inventarierea terenurilor sub aspecul degradarii solurilor 

98


Incadrarea solurilor pe clase si tipuri in judetul Alba 

Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V 

Folosinta 

ha 

% din 

total 

folosinta 

ha 

% din 

total 

folosinta 

ha 

% din 

total 

folosinta 

ha 

% din 

total 

folosinta 

ha 

% din 

total 

folosinta 

Arabil 962 0,74 19941 15,33 35548 27,33 33033 25,39 40603 31,21 

Pasuni 51 0,04 3388 2,87 20560 17,4 40326 34,13 53837 45,56 

Fanete 30 0,05 1848 2,6 11534 16,24 26094 36,75 31501 44,36 

Vii - - 640 13,75 1923 41,31 1053 22,61 1040 22,33 

Livezi - - 227 24,12 367 39,01 168 17,85 179 19,02 

Total 

agricol 

1043 26044 69932 100674 127160 

Repartitia terenurilor pe clase de calitate – anul 2010 

Din graficul de mai sus rezulta ca din total teren AGRICOL : 

99


o in clasele I si II de calitate sunt 8,3 % din terenuri, 

o in clasele III – V sunt incadrate 91,7 % din terenuri 

Repartitia terenurilor pe clase de pretabilitate in judetul ALBA la nivelul anului 2010 

Clase de bonitare ale solurilor 

Nr. 

Specif. U.M. 

crt. 

Total 

I II III IV V VI 

(ha) 

1 Arabil ha 216 26454 41938 46515 9828 5136 130087 

2 

Pasuni 

Fanete 

ha 15242 22869 39080 52754 36622 22602 189169 

3 Vii ha 72 1576 2416 592 - - 4656 

4 Livezi ha 6 92 525 214 89 15 941 

Total ha 15536 50991 83959 100075 46539 27753 324853 

Repartitia terenurilor pe clase de bonitare in anul 2010 

3.5. Biodiversitatea judetului Alba 

Genele, speciile si ecosistemele Terrei sunt produsul unui proces evolutiv de peste 

3000 milioane ani, fiind totodata baza supravietuirii speciilor noastre actuale (Europe’s 

Environment, 1995). Diversitatea biologica sau “biodiversitatea”, este o masura a 

variatiei in gene, specii si ecosisteme. Ea este valoroasa intrucat: 

- diversitatea este fundamentul stabilitatii si functiilor durabile ale sistemelor 

naturale; 

100


- ofera un cadru extrem de vast pentru utilizari potentiale si neexplorate; 

- exista dovada ca indepartarea unor componente ale ecosistemelor poate avea 

efecte negative. 

Cunostintele actuale indica faptul ca activitatile umane erodeaza resursele 

biologice si reduc considerabil biodiversitatea planetei (Europe’s Environment, 1995). 

Este dificil de specificat gradul in care judetul Alba sufera de pierderea diversitatii 

biologice. Intrucat rolul ecologic jucat de numeroase specii este inca numai partial 

cunoscut, maniera cea mai inteleapta de urmat, recunoscuta la Conferinta Natiunilor 

Unite asupra Mediului si Dezvoltarii (UNCED), Rio de Janeiro (1992) este “principiul de 

precautie” si evitarea actiunilor care diminueaza inutil diversitatea biologica. 

Protejarea patrimoniului natural este de o importanta deosebita in politica Uniunii 

Europene. In plus, conceptia generala a acestei politici prevede faptul ca problemele de 

mediu pot si trebuie sa fie integrate in cadrul altor politici. Potrivit modului de abordare 

adoptat de Uniunea Europeana, conservarea naturii poate fi compatibila cu numeroase 

activitati economice, poate crea locuri de munca printr-o dezvoltare durabila – adica prin 

gasirea cailor de a imbunatati calitatea vietii fara a afecta mediul si oamenii si fara a 

ingradi posibilitatile de dezvoltare a generatiilor viitoare. Conceptia Uniunii Europene si 

obligatiile legale ale statelor membre care deriva din aceasta, in domeniul conservarii 

naturii, sunt incluse in Directivele Uniunii Europene privind pasarile si habitatele. 

Directiva privind pasarile, emisa in aprilie 1979 (79/402/EEC), a fost primul act 

legislativ menit sa protejeze speciile de pasari si mediile lor naturale. Aceste masuri de 

protejare au fost extinse prin Directiva privind habitatele (92/43/EEC), din 1992, care 

acopera un spectru larg de habitate si specii floristice si faunistice. Ambele directive sunt 

menite sa contribuie la protejarea biodiversitatii prin crearea unei retele ecologice 

europene de arii protejate numita Natura 2000. Infiintarea retelei Natura 2000 reprezinta 

“fundamentul politicii comunitare de conservare a naturii”. Directiva privind pasarile 

prevede stabilirea la nivel national si european a unor arii de protectie speciala (SPA – 

Special Protection Areas), iar Directiva privind habitatele solicita selectarea la nivel 

national si european a unor arii speciale de conservare (SAC – Special Areas of 

Conservation). Introducerea unor masuri efective de conservare si protejare pentru ariile 

101


Natura 2000, reprezinta o sarcina uriasa care necesita participarea tuturor partilor 

implicate sau afectate. 

Starea biodiversitatii din judetul Alba este in general buna. In anul 2010 nu au fost 

inregistrate reduceri ale suprafetelor habitatelor de interes comunitar protejate in cele 16 

situri Natura 2000 din judetul Alba. 

Ariile naturale protejate 

Situatia ariilor protejate de interes judetean din judetul Alba este prezentata in 

tabelul urmator: 

Nr. 

crt. 

Numele 

Tipul 

Suprafata 

[ ha ] 

Anul 

Declararii 

Observatii 

1 Piatra Craivei geologic 10,00 1,999 Nu are custode 

2 

Muntele Piatra 

Secuiului 

complex 350,00 1,999 Nu are custode 

3 Lacul Panade complex 1,60 1,999 Nu are custode 

4 Rapa Lancramului complex 0,5 1,999 Nu are custode 

5 Bazinul Vaii Inzelului peisagistic 260,00 1,999 Nu are custode 

6 

7 

8 

9 

Vulcanii noroiosi de 

la Boz 

Gradina Botanica de 

la Blaj 

Fanetele de pe Dealul 

Pripoc 

Tinoavele din Lunca 

Tartaraului 

geologic 0,25 1,999 Nu are custode 

botanic 9,00 1,999 Nu are custode 



Arii de interes national 

Situatia ariilor protejate de interes national din judetul Alba 

Nr 

crt 

Denumire 

Incadrare 

IUCN 

Suprafata 

(ha) conform 

cu L 5/2000 

Observatii 

1 Detunata Goala Categ. IV 24,00 

2 Rapa Rosie Categ. IV 25,00 

102


Nr 

crt 

Denumire 

Incadrare 

IUCN 

Suprafata 

(ha) conform 

cu L 5/2000 

Observatii 

3 Detunata Flocoasa Categ. IV 5, 00 

4 

Pintenii din Coasta 

Jinei 

Categ. IV 1,00 

5 Oul Arsitei Categ. IV 0,20 

6 Masa Jidovului Categ. IV 0,20 

7 Stanca Grunzii Categ. IV 0,20 

8 Piatra Despicata Categ. IV 0, 20 

9 

Pe tera Vanatarile 

Ponorului 


10 

Pestera Ghetarul 

Scarisoara 


Inclus in Parcul 

Natural Apuseni 

11 

Pe tera Ghetarul de la 

Vartop 

Categ.IV 1,00 



12 Cheile Rametului Categ.IV 40,00 

13 Huda lui Papara Categ.IV 4,50 

14 Padurea Vidolm Categ.IV 44,20 

15 

16 

17 

Poiana cu narcise de la 

Negrileasa 

Molhasurile 

Capatanei 

Poienile cu 

narcise din Tecsesti 

Categ.IV 5,00 

Categ.IV 5,00 

Categ.IV 2,00 

18 Iezerul Surianu Categ.IV 20,00 

19 

Calcarele de 

la Ampoita 

Categ.IV 10,00 

20 Cheile Intregalde Categ.IV 25,00 

103


Nr 

crt 

Denumire 

Incadrare 

IUCN 

Suprafata 

(ha) conform 

cu L 5/2000 

Observatii 

21 Cheile Valisoarei Categ.IV 20,00 

22 

23 

Sesul Craiului 

– Scarita Belioara 

Calcarele cu orbitoline 

de la Piatra Corbului 


Categ.IV 2,00 

24 Dealul cu Melci Categ.IV 5,00 

25 Paraul Bobii Categ.IV 1,50 

26 

Calcarele de la Valea 

Mica 

Categ.IV 1,00 

27 Padurea Sloboda Categ.IV 20,00 

28 Iezerul Ighiel Categ.IV 20,00 

29 

Taul fara fund de la 

Bagau 

Categ.IV 7,40 

30 Cheile Gardisoarei Categ.IV 15,00 

31 Cheile Ordancusii Categ.IV 10,00 

32 Cheile Albacului Categ.IV 5,00 

33 Cheile Vaii Morilor Categ.IV 30,00 







34 Cheile Posegii Categ.IV 10,00 

35 Cheile Runcului Categ.IV 20,00 

36 Cheile Pociovalistei Categ.IV 25,00 

37 Cheile Glodului Categ.IV 20,00 

38 Cheile Cibului Categ.IV 15,00 

39 Cheile Caprei Categ.IV 15,00 

40 Cheile Ampoitei Categ.IV 15,00 

104


Nr 

crt 

Denumire 

Incadrare 

IUCN 

Suprafata 

(ha) conform 

cu L 5/2000 

Observatii 

41 Cheile Vaii Cetii Categ.IV 10,00 

42 

Cheile Galditei si 

Turcului 


43 Cascada Varciorog Categ.IV 5,00 

44 Cascada Pisoaia Categ.IV 5,00 

45 Piatra Cetii Categ.IV 75,00 

46 Luncile Prigoanei Categ.IV 15,00 

47 Piatra Bulbuci Categ.IV 3,00 

48 Piatra Tomii Categ.IV 1,00 

49 Piatra Varului Categ.IV 1,00 

50 Piatra Boului Categ.IV 3,00 

51 Piatra Poienii Categ.IV 1,00 

52 Piatra Grohotisului Categ.IV 5,00 

53 Bulzul Galzii Categ.IV 3,00 

54 Cheile Galzii Categ.IV 1,00 

55 Cheile Tecsestilor Categ.IV 5,00 

56 Cheile Pravului Categ.IV 3,00 

57 Cheile Piatra Baltii Categ.IV 2,00 

58 Cheile Geogelului Categ.IV 5,00 

59 Cheile Plaiului Categ.IV 2,00 

60 

Avenul din Hoanca 

Urzicarului 

Categ.IV 1,00 



105


Nr 

crt 

Denumire 

Incadrare 

IUCN 

Suprafata 

(ha) conform 

cu L 5/2000 

61 Coiba Mica Categ.IV 1,00 

62 Coiba Mare Categ.IV 1,00 

63 Pestera Vartopasul Categ.IV 1,00 

64 Huda Orbului Categ.IV 1,00 

65 Pestera Hodobana Categ.IV 1,00 

66 Avenul cu doua intrari Categ.IV 1,00 

67 Izbucul Tauzului Categ.IV 1,00 

68 Hoanca Apei Categ.IV 1,00 

69 Avenul de la Tau Categ.IV 1,00 

70 Pojarul Politei Categ.IV 1,00 

71 Avenul din Sesuri Categ.IV 1,00 

72 Izbucul Politei Categ.IV 0,20 

73 

Izbucul Cotetul 

Dobrestilor 

Categ.IV 0,20 

74 Pe tera de sub Zgurasti Categ.IV 1,00 

75 

Pestera Poarta lui 

Ionele 

Categ.IV 0,10 

76 Pestera Darninii Categ.IV 1,00 

77 Izbucul Martinesti Categ.IV 1,00 

78 

Pesterile Lucia Mare si 

Lucia Mica 

Categ.IV 1,00 

79 Pestera de la Grosi Categ.IV 1,00 

80 Cheile Mandrutului Categ.IV 3,50 

Observatii 





































106


Nr 

crt 

Denumire 

Incadrare 

IUCN 

Suprafata 

(ha) conform 

cu L 5/2000 

Observatii 

81 Cheile Silosului Categ.IV 3,00 

82 Cheile Manastirii Categ.IV 15,00 

83 Piatra Corbului Categ.IV 5,00 

84 

PARCUL 

NATURAL APUSENI 

Categ. V 21220 

28% pe teritoriul 

judetului Alba, 32% 

Bihor, 40% Cluj 

Arii de interes comunitar 

Arii de interes comunitar din judetul Alba 

Nr. Nume sit Tip Localizat in judetele 

1 Apuseni SCI BH, CJ, AB 

2 Bagau SCI AB 

3 Cheile Glodului, Cibului si Mazii SCI AB, HD 

4 Frumoasa SCI AB, HD, SB, VL 

5 Frumoasa SPA AB, SB, VL 

6 Molhasurile Capatanei SCI CJ, AB 

7 Muntele Mare SCI CJ, AB 

8 Muntele Vulcan SCI AB, HD 

9 Padis -Muntele Vladeasa SPA BH, CJ, AB 

10 Padurea de stejar pufos de la Miraslau SCI AB 

11 Pajistile lui Suciu SCI AB 

12 Rapa Rosie SCI AB 

13 Trascau SCI CJ, AB 

14 Valea Cepelor SCI BH, AB 

15 Muntii Trascaului SPA CJ, AB 

16 Gradistea Muncelului - Ciclovina SCI HD, AB 

107


Tendinte 

In judetul Alba, pentru ariile naturale protejate ce ocupao suprafata considerabila 

(SCI Trascau, SPA Muntii Trascaului, SCI Frumoasa, SPA Frumoasa, SCI Apuseni, SPA 

Muntii Apuseni – Vladeasa, SCI Bagau) au fost desemnati custozi si administratori, dar 

nu au fost intocmite si aprobate planurile de management. 

3.5.1. Habitatele naturale. Flora si fauna salbatica 

Habitatele naturale 

Habitatele naturale sunt zone terestre, acvatice sau subterane, in stare naturala sau 

seminaturala, ce se diferentiaza prin caracteristici geografice, biotice si abiotice. 

Tipurile de habitate naturale de interes comunitar sunt acele tipuri de habitate 

care: 

-sunt in pericol de disparitie in arealul lor natural; 

-au un areal natural redus ca urmare a restrangerii acestuia sau datorita faptului ca 

in mod natural suprafata sa este redusa; 

-sunt esantioane tipice cu caracteristice reprezentative pentru una sau mai multe 

din cele 5 regiuni biogeografice specifice pentru Romania: alpina, continentala, panonica, 

stepica si pontica. 

Aceste tipuri de habitate sunt prevazute in anexa nr. 2 din Ordonanta de urgenta a 

guvernului nr. 57/2007. 

Habitatele naturale de interes comunitar identificate in SCI-uri si SPA-uri 

localizate pe raza judetului Alba sunt prezentate in tabelul urmator: 

Nr. 

crt. 

Cod 

Natura 

2000 

1 3220 

2 3240 

3 3260 

Denumirea tipului de 

habitat 

Vegetatie herbacee de pe 

malurile raurilor montane 

Vegetatie lemnoasa cu Salix 

elaeagnos de-a lungul 

raurilor montane 

Cursuri de apa din zonele de 

campie pana la cele montane 

cu vegetatie din Ranunculion 

Intalnit in urmatoarele 

situri 

Muntele Mare, Valea 

Cepelor, Parcul Natural 

Apuseni 

Suprafata 

(ha) 

793,3 

Parcul Natural Apuseni 761,5 


108


Nr. 

crt. 

Cod 

Natura 

2000 

4 4030 


habitat 

fluitantis si Callitricho- 

Batrachion 

Tufarisuri scunde/ lande 

uscate europene 

5 4060 Tufarisuri alpine si boreale 

6 4080 

7 6150 

8 6170 

9 6190 

10 6410 

11 6430 

12 6510 

Tufarisuri cu specii 

subarctice de Salix 

Pajisti boreale si alpine pe 

substrat silicios 

Pajisti calcifile alpine si 

subalpine 

Pajisti panonice de stancarii 

(Stipo-Festucetalia pallentis) 

Pajisti cu Molinia pe soluri 

calcaroase, turboase sau 

argiloase (Molinion 

caeruleae 

Comunitati de liziera cu 

ierburi inalte higrofile de la 

nivelul campiilor pana la cel 

montan si alpin 

Pajisti de altitudine joasa 

(Alopecurus pratensis 

Sanguisorba officinalis) 

13 6520 Fanete montane 

14 7120 

15 7140 

Turbarii degradate capabile 

de regenerare naturala 

Mlastini turboase de tranzitie 

si turbarii oscilante (nefixate 

de substrat) 


situri 

Suprafata 

(ha) 


Valea Cepelor, Parcul 

Natural Apuseni, Frumoasa 

5177,9 

Frumoasa 1370,6 

Parcul Natural Apuseni, 

Frumoasa 


Trascau 


Trascau, Cheile Glodului, 

Cibului si Mazii 


Frumoasa 

326,6 

197,4 

89,8 



Valea Cepelor 


Frumoasa 

799,5 

22083 



16 7150 

17 8110 

Comunitati depresionare din 

Rhynchosporion pe 

substraturi turboase 

Grohotisuri silicioase din 

etajul montan pana in cel 

alpin (Androsacetalia alpinae 

si Galeopsietalia ladani) 

Parcul Natural Apuseni 


Valea Cepelor 

83,7 

18 8120 Grohotisuri calcaroase si de Parcul Natural Apuseni, 811,6 

109


Nr. 

crt. 

Cod 

Natura 

2000 

19 8210 

20 8220 

21 8310 

22 9110 

23 9130 

24 9150 

25 9170 

26 9410 

27 9420 

28 91Q0 

29 91V0 

30 91Y0 


habitat 

sisturi calcaroase din etajul 

montan pana in cel alpin 

(Thlaspietea rotundifolii) 

Versanti stancosi cu 

vegetatie chasmofitica pe 

roci calcaroase 

Versanti stancosi cu 

vegetatie chasmofitica pe 

roci sfiicioase 

Pesteri inchise pentru accesul 

publicului 

Paduri de fag de tip Luzulo- 

Fagetum 

Paduri de fag de tip 

Asperulo-Fagetum 

Paduri medio-europene de 

fag din Cephalanthero- 

Fagion 

Paduri de stejar cu carpen de 

tip Galio-Carpinetum 

Paduri acidofile de Picea 

abies din regiunea montana 

(Vaccinio-Piceetea) 

Paduri de Larix decidua 

si/sau Pinus cembra din 

regiunea montana 

Paduri relictare de Pinus 

sylvestris pe substrat calcaros 

Paduri dacice de fag 

(Symphyto-Fagion) 

Paduri dacice de stejar si 

carpen 


situri 

Trascau 

Suprafata 

(ha) 


Parcul Natural Apuseni 

Parcul Natural Apuseni 19037 


Valea Cepelor, Frumoasa, 

Cheile Glodului, Cibului si 

Mazii 


Trascau 


Trascau 

Padurea de stejar pufos de 

la Miraslau, Trascau 

Frumoasa, Molhasurile 

Capatanei, Valea Cepelor, 


Trascau 


Trascau 

18212,3 

2966 

1528 

875,9 

71028,7 

430,8 



Trascau, Frumoasa 


Trascau, Bagau 

35619,4 

5311,8 

Habitatele naturale prioritare sunt acele habitate naturale aflate in pericol de 

disparitie, pentru a caror conservare Comunitatea Europeana are o responsabilitate 

deosebita, datorita proportiei reduse a arealului acestora pe teritoriul Uniunii Europene. 

110


Aceste tipuri de habitate sunt indicate printr-un asterisc in anexa nr. 2 din Ordonanta de 

urgenta a guvernului nr. 57/2007. 

Habitatele prioritare identificate in SCI-uri si SPA-uri localizate pe raza judetului 

Alba sunt prezentate in tabelul urmator: 

Nr 

crt 

Cod 

Natura 

2000 

1 4070* 

2 6110* 

3 6210* 

4 6230* 

Denumirea tipului de habitat 

Tufarisuri cu Pinus mugo si 

Rhododendron myrtifolium 

* Comunitati rupicole calcifile 

sau pajisti bazifite din Alysso- 

Sedion albi 

Pajisti uscate seminaturale si 

faciesuri cu tufarisuri pe substrat 

calcaros (Festuco-Brometea) (* 

situri importante pentru orhidee) 

Pajisti montane de Nardus 

bogate in specii pe substraturi 

silicioase 

Intalnit in 

urmatoarele 

situri 

Frumoasa, Valea 

Cepelor 

Parcul Natural 

Apuseni 


Apuseni 

Valea Cepelor, 


Apuseni, 

Frumoasa, 

Muntele Mare 

Suprafata 

(ha) 

6860,6 

15,2 

76,1 

23,7 

5 6240* Pajisti stepice subpanonice Rapa Rosie 4,3 

6 7110* Turbarii active 

Muntele Mare, 

Molhasurile 

Capatanei, Parcul 


117,5 

7 9180* 

8 

91D0 

* 

9 91E0* 

10 

91H0 

* 

Paduri din Tilio-Acerion pe 

versanti abrupti, grohotisuri si 

ravene 

Turbarii cu vegetatie forestiera 

Paduri aluviale cu Alnus 

glutinosa si Fraxinus excelsior 

(Alno-Padion, Alnion incanae, 

Salicion albae) 

Vegetatie forestiera panonica cu 

Quercus pubescens 


Apuseni, Rapa 

Rosie 

Molhasurile 

Capatanei, Parcul 



Apuseni, 

Frumoasa 

Padurea de stejar 

pufos de la 

Miraslau, Trascau 

774,5 

38,9 

654,9 

3180,6 

111


Flora si fauna salbatica 

Speciile de interes comunitar reprezinta acele specii de pe teritoriul Uniunii 

Europene care sunt: 

-periclitate, cu exceptia celor al caror areal natural este situat la limita de 

distributie in areal si care nu sunt nici pereclitate nici vulnerabile in regiunea vestpalearctica; 

-vulnerabile, speciile a caror incadrare in categoria celor pereclitate este probabila 

intr-un viitor apropiat daca actiunea factorilor perturbatori persista; 

-rare, speciile ale caror popuatii sunt reduse din punctul d vedere al distributiei 

sau/si numeric si care chiar daca nu sunt in prezent periclitate sau vulnerabile risca sa 

devina. Aceste specii sunt localizate pe arii geografice restranse sau sunt rar dispensate pe 

suprafete largi. 

-endemice si care necesita o atentie speciala datorita caracteristicilor specifice ale 

habitatului lor si/sau a impactului potential pe care il are exploatarea acestora asupra starii 

lor de conservare. 

Speciile prioritare sunt acele specii de interes comunitar pentru a caror conservare 

Uniunea Europeana are o responsabilitate speciala datorita proportiei reduse a arealului 

acestora pe teritoriul Uniunii Europene. 

Fondul forestier 

In judetul Alba fondul forestier are o suprafata de 206,8 mii ha. Padurile de 

foioase au o suprafata de 130,7 mii ha, iar cele de conifere o suprafata de 76,1 mii ha. 

Suprafata altor terenuri care fac parte din fondul forestier este de 3800 ha. 

3.6. Deseurile 

Deseurile reprezinta una din problemele cele mai acute legate de protectia 

mediului. In fiecare an se genereaza mari cantitati de deseuri atat din productie cat si de la 

populatie, deseurile municipale nepericuloase si periculoase (deseurile menajere si 

asimilabile din comert, industrie si institutii), la care se adauga alte cateva fluxuri speciale 

de deseuri: deseurile de ambalaje, deseurile din constructii si demolari, namoluri de la 

epurarea apelor uzate, vehicule scoase din uz si deseuri de echipamente electrice si 

electronice care au un mod de gestionare specific. 

112


Legislatia europena de mediu, transpusa prin acte normative nationale, impune 

economisirea resurselor naturale, reducerea costurilor de gestionare si aplicarea unor 

solutii eficiente pentru diminuarea impactului asupra mediului a deseurilor. 

Operatorii economici au obligatia de a valorifica deseurile proprii prin reciclare, 

valorificare energetica, tratare (pentru diminuarea gradului de periculozitate) si, doar in 

ultimul rand, solutia aleasa sa fie, eliminarea: prin incinerare (pentru reducerea 

volumului) sau depozitare. In prezent, deseurile nevalorificate sunt, in cea mai mare 

parte, depozitate. 

Impact (caracterizare) 

Impactul depozitelor de deseuri industriale si urbane asupra factorilor de mediu 

sol, ape de suprafata, ape subterane, aer prin: 

-depozitarea neconforma a unor deseuri industriale si menajere; 

-depunerea agentilor poluanti evacuati in atmosfera; 

-apele meteorice contaminate cu poluantii din aer; 

-transportul pulberilor de catre vant; 

-infiltrarea in sol a apelor contaminate. 

Datele prezentate arata o situatie necorespunzatoare, riscurile majore rezultate din 

depozitarea lor, din neaplicarea masurilor de eliminare sau de reducere a volumului 

acestora apar mai evident in situatii de precipitatii puternice, viituri, care antreneaza 

cantitati de deseuri de toate categoriile, producand poluarea apelor de suprafata, blocarea 

drumurilor de circulatie, a podurilor etc. 

Depozite de deseuri industriale 

In judetul Alba, prin inventarul pe 2009, erau inregistrate urmatoarele depozite 

industriale in functiune : 

- 4 halde de steril minier, in suprafata de 115,4 ha (SC Cuprumin SA Abrud) ; 

- 3 iazuri de decantare, in suprafata de 137 ha (SC Cuprumin SA Abrud) ; 

- 2 halzi de zgura si cenusi din metalurgie, in suprafata de 32,7 ha (SC 

Metalurgica Transilvana SA Aiud 28 ha; SC Saturn SA Alba-Iulia 4,7 ha) 

- 1 batal de lesii, in suprafata de 12 ha (SC GHCL UPSOM SA Ocna-Mures) ; 

- 2 depozite industriale, in suprafata totala de 3,8 ha. (SC Stratusmob SA Blaj -1,5 

ha, SC Apulum SA Alba-Iulia 2,3 ha)- au sistat depozitare la 16.07.2009 

113


Cele mai mari suprafe_e sunt ocupate de haldele de steril minier si iazurile de 

decantare din minerit. In judetul Alba, agentii economici din industria miniera, din 

Zlatna, Baia de Aries, Rosia Montans (halde de steril si iazuri de decantare) si din 

industria chimica SC GHCL UPSOM SA Ocna Mures (bataluri), au in gestiune depozite 

de deseuri in conservare sau pe care desfasoara lucrari de reconstuctie ecologica si 

urmarire post inchidere. 

Depozite de deseuri menajere 

In judetul Alba, mai sunt in functiune 3 depozite de deseuri menajere neconforme 

care au primit perioada de tranzitie: 

- DM Alba-Iulia, cu o suprafata de 4,91 ha, care va sista depozitarea in anul 2015 

- DM Aiud, cu o suprafata 2,3 ha, care va sista depozitarea in anul 2013 

- DM Ocna-Mures, cu o suprafata de 1,8 ha, care va sista depozitarea in anul 2013 

Celelalte 8 depozite de deseuri menajere au fost inchise (Sebes, Teius si Zlatna) sau au 

sistat depozitarea la 16.07.2009, iar inchiderea lor este cuprinsa in Proiectul finantat din 

POS Mediu - “Sistem de Management Integrat al Deseurilor in Judetul Alba” 

Initiative adoptate pentru reducerea impactului deseurilor asupra mediului 

In judetul Alba se deruleaza Proiectul „Asistenta tehnica pentru pregatirea 

aplicatiei Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Alba”, derulat prin 

Ministerul Mediului, a carui beneficiar este Consiliul Judetean Alba. 

o Proiectul contine: 

o Master Plan Judet Alba – finalizat 

o Studiu de Fezabilitate – finalizat 

o Documentatia financiara pentru accesare fonduri europene 

o Investitii prevazute prin proiect: 

o Construirea unui depozit ecologic pentru judetl Alba 

o Statie de sortare 

o Statie de compostare 

o 2 Statii de transfer deseuri la Tartaria si Blaj 

o Reabilitarea depozitelor de deseuri inchise in anul 2009, 2013, 2015 

o Achizitii de pubele si containere. 

Valoarea investitiilor prevazute in proiect pentru anii 2008-2013 este de cca 40 

114


milioane Euro. 

Tipuri de deseuri 

Inventarul deseurilor se realizeaza anual, dar statistica este cu 2 ani in urma fata 

de anul in curs si pe 5 tipuri de chestionare functie de activitatea desfasurata operatorii 

economici 

salubritate, 

-deseurile municipale colectate (GD-MUN) furnizate de cei 9 agenti de 

Deseurile municipale/industriale tratate sau eliminate (GD-TRAT) furnizate de: 

-2 operatori economici care elimina deseurile prin arderea in centrale termice cu 

recuperarea energiei sub forma de abur tehnologic (SC Holzindustrie Schweighofer SRL 

Sebes, SC Kronospan Sebes SA) 

-9 operatori de depozite municipale 

-1 operator al statiei de sortare si 2 statii transfer (SST Zlatna si ST Abrud) 

-6 operatori economici de depozite industriale 

-6 operatori economici care detin alte tipuri de instalatii de tratare a deseurilor 

(prese compactoare, prese pentru peleti din rumegus, etc) 

-deseuri generate din productie (GD-PRODDES) furnizate de principalii 

operatorii economici pe domenii de activitate din judet. 

-deseuri colectate, valorificate si tratate (GD-COLECTARE/TRATARE) furnizate 

de operatori economici care colecteaza, trateaza/dezmembreaza si valorifica deseurile 

reciclabile, DEEE si VSU - namolurile (GD-NAMOL) gestionate de 8 operatori 

economici dintre care 2 operatori industriali din industria alimentara si 6 operatori ai 

statiilor de epurare orasenesti. 

Din ancheta statistica pentru anul 2009, care nu a fost inca validata pe toate 

sectiunile, au rezultat urmatoarele cantitati de deseuri generate, colectate, valorificate sau 

eliminate: 

S-au produs 927 897 to 100 % 

-din care : - industriale 739 432 to 80 % 

- municipale 188 465 to 20 % 

S-au valorificat 534 802 to 57 % 

S-au eliminat: 391 729 to 43 % 

- industriale 204 630 to 

115


- municipale 197.099 to 

Evolutia cantitatilor de deseuri produse in perioada 1995 - 2009 este prezentata 

in graficul de mai jos: 

Evolutia cantitatilor de deseuri produse in judet in perioada 2001-2009 

Din evolutia cantitatilor de deseuri produse in judet se constata scaderea cantitatii 

de deseuri produsa dupa anul 2005, si o scadere considerabila pentru anul 2009 ca urmare 

a reducerii activitatii economice din sectorul minier. 

Deseurile rezultate din exploatarile miniere reprezinta 90% din cantitatea de 

deseuri produsa in judetul Alba, scaderea cu circa 80% in anul 2009, comparativ cu anul 

2008, se datoreaza reducerii temporare a activitatii SC Cuprumin SA Abrud, care in anul 

2009 a repreluat activitatea de exploatare-preparare a minereului cuprifer care fusese 

concesionata catre SC Energo Mineral SRL Bucuresti – pct de lucru Abrud, astfel incat 

pe perioada reglementarii activitatii nu s-a lucrat. 

3.7. Evolutii probabile in situatia neimplementarii PUZ 

Nu se poate afirma ca neimplementarea PUZ, ar bloca evolutia zonei. Este o 

certitudine insa faptul ca intr-o astfel de eventualitate, dinamica dezvoltarii zonei ar fi 

mai scazuta. Pe ansamblu, implementarea planului va asigura evolutiei zonei, armonia 

socioeconomica si perspectiva punerii in practica a conceptului general denumit 

dezvoltare durabila. 

116


In momentul actual peisajul nu are o valoare deosebita deoarece zona este 

acoperita de terenuri agricole. O data cu inceperea lucrarilor constructie, peisajul va fi 

modificat dar fara a vea un impact negativ asupra zonei. 

Aparitia santierului va insemna aparitia, in peisajului actual, a noi obiective si 

activitati, respectiv: 

- drumuri noi de acces sau tehnologice; 

- cladiri si instalatii in constructie; 

- oameni angrenati in diferite activitati; 

- utilaje de diferite dimensiuni si culori. 

Unele din modificarile mentionate se vor mentine si in faza de exploatare iar o 

parte vor fi definitive. 

In vecinatatea obiectivului nu sunt zone protejate pentru valoarea lor istorica, 

arhitectonica, naturala, etc. 

In apropierea amplasamentului nu se afla situri din reteaua Natura 2000 sau 

areale protejate in care sa traiasca si/sau sa se dezvolte plante sau animale protejate. In 

117


zona nu au fost semnalate specii de plante sau animale care sa aiba o valoare economica 

deosebita (precum vanat, pesti, ciuperci, etc.). 

Implementarea proiectului nu va avea impact negativ asupra biodiversitatii din 

zona. 

Planul evaluat, contine prevederi distincte referitoare la dimensiunea economica 

a zonei. Continutul sau reprezinta o oportunitate pentru dezvoltarea economica a arealului 

supus evaluarii de mediu. Unul dintre obiectivele planului este acela de a dinamiza din 

punct de vedere social zona, prin crearea conditiilor optime unei asemenea dezvoltari, si 

indirect, a dimensiunii economice. 

Este de asteptat ca neimplementarea planului, sa aiba efecte negative, asupra 

potentialului economic al zonei, in sensul mentinerii unei dinamici limitate a dezvoltarii. 

Perimetrul studiat, prin natura sa geomorfologica si geologica prezinta o 

stabilitate accentuata din punct de vedere seismic. In consecinta, se apreciaza ca 

neimplementarea planului nu va afecta mediul din acest punct de vedere. 

Pentru perimetrul arealului evaluat, nu exista riscul producerii de inundatii 

datorita revarsarii raului Garbau (Ghirbom). In consecinta, se apreciaza ca 

neimplementarea planului, nu va avea consecinte negative din perspectiva potentialului 

de producere a unor inundatii. 

Arealul PUZ nu este supus riscului natural al unor posibile alunecari de teren. In 

consecinta, se apreciaza ca neimplementarea PUZ nu va putea avea consecinte notabile in 

privinta riscului natural al unor posibile alunecari de teren. 

118


4. 

CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA 

SEMNIFICATIV 

4.1. Caracteristici de mediu ale zonei 

Suprafata de teren destinata amplasarii constructiilor propuse se afla situata in 

perimetrul extravilan al localitatii Berghin delimitata spre nord de DJ 107 Straja – 

Berghin, la est de DJ 106I Ghirbom – Berghin, la sud de paraul local Straja iar la vest de 

relieful colinar de sub Magura Straja 547m (teren agricol). Destinatia actuala a terenului 

– arator. 

Relieful. 

Teritoriul care face obiectul prezentului studiu apartine Podisului Secaselor, 

conturat ca o terasa intre Valea Garbova si Valea Reciu. 

La sud si sud est dupa teritoriul specific podisului se desfasoara zona Muntilor 

Sebesului. 

119


Clima 

Pozitia geografica determina existenta unui climat continental moderat, cu slabe 

nuante de excesivitate in regiunile depresionare si de podis, si cu nuante mai umede in 

regiunile montane. 

Complexul conditiilor fizico - geografice ale asezarii nu constituie numai suportul 

proceselor si fenomenelor meteorologice ci si un factor climatogen deosebit de important. 

Fiecare dintre elementele lui (relief, vegetatie, apele si solurile) actioneaza in modul sau 

specific, conducand la particularizarea climei teritoriului in raport cu regiunile 

inconjuratoare, dar si la aparitia unor diferentieri tipoclimatice si microclimatice evidente. 

Precipitatiile medii anuale se afla intre 600-700 mm / mp/an si sunt neregulate si 

neuniforme in cursul anului. 

Temperatura medie: temperaturi medii anuale intre anii 1896 - 1996 a fost de 9.2 

grade, in timp ce amplitudinea anuala a temperaturilor medii zilnice este de 24.8 grade C. 

Variatia de la o zi la alta a temperaturilor medii zilnice se situeaza intre 1.5 si 3 grade C, 

fiind mai mare iarna si mai mica vara. Distributia spatiala a mediilor minimelor si 

mediilor maximelor zilnice deosebindu-se numai prin ordinul de marime al valorilor 

termice concrete. 

Directia predominanta a deplasarii maselor de aer este de la SV (14.7%) si V-SV 

(14,7%), viteza medie anuala in zona obiectivului este de 2,4 m/s, mai frecventa pe 

directia V-SV, ca o componenta a vanturilor de vest si a circulatiei pe culoarul Muresului 

si dinspre sud ca urmare a circulatiei S → N indusa de masa montana a Carpatilor 

Meridionali (M. Sureanu). Acest caracter al circulatiei aerului, cu perioade de calm de 

scurta durata, duce la aparitia total sporadica a inversiunilor termice. 

Directia, frecventa si viteza vantului 

N NNE NE ENE E ESE SE SSE S SSV SV VSV V VNV NV NNV 

Viteza 2,7 3 2,6 2 1,8 1,9 1,5 1,5 1,6 2,3 4,4 5 3,3 1,7 1,3 1,5 

Frecv. 8 3,7 2,1 2,7 4,8 3,4 4,6 7,6 5,9 2,7 14,7 14,7 4,4 2,2 1,9 3,8 

In aceste conditii consideram ca se efectueaza o ventilare buna a 

amplasamentului, cu dispersie in special spre zona nord-estica. 

120


Vegetatia 

Este bogata si diversa, caracteristica dealurilor joase din Podisul Secaselor, 

vegetatie de silvostepa, dominante fiind formatiunile ierboase de xerofite. In prezent cea 

mai mare parte este inlocuita de culturi agricole fapt ce a condus la schimbarea 

indicatoprilor de scurgere ai apei, evapotranspiratia, termoconductibilitatea. 

Terenul de amplasament al investitiei este arabil si se utilizeaza pentru culturi 

cerealiere si furajere. Teritoriul limitrof este acoperit pe pantele mai joase cu fanete si 

pasuni, cele mai inalte cu pasuni si paduri. 

. Date geologice 

Din punct de vedere geologic localitatea Berghin si perimetrul cercetat se inscrie 

in partea sud-vestica a Bazinului Transilvaniei, bazin format la sfarsitul erei mezozoice si 

inceputul erei neozoice in urma prabusirilor ce au avut loc in interiorul arcului carpatic, 

ca efect al miscarilor orogenice din faza laramica. 

Dupa depunerea formatiunilor neogene, constituite din argile marnoase, marne, 

nisipuri gresificate ce alcatuiesc fundamentul de suprafata urmeaza perioada recenta 

121


cuaternara cand se depun transgresiv si discordant formatiunile aluvionare transportate si 

depuse de reteaua hidrografica locala in zonele de terasa si de lunca. 

Hidrogelogia regiunii . 

Cursul important de apa din zona perimetrului cercetat este paraul Garbau, care 

prin intermediul principalilor sai afluenti, locali (paraul Straja) dreneaza intreaga retea 

hidrografica locala. Apa subterana sub forma de panza freatica cu nivel liber cantonata in 

aluviunile detritice grosiere din zonele de terasa a paraului local poate fi interceptata la 

adancimea de 2,60–3,00m. Nivelul apei subterane este in stransa legatura cu regimul 

pluviometric local avand ca sursa de alimentare apele de infiltratii din zona de versant. 

In zona de versant apa subterana poate fi interceptata la zona de contact intre 

depozitele deluviale si fundamentul de suprafata tertiar la adancimi variabile in functie de 

configuratia reliefului subteran al fundamentului de suprafata uneori cu descarcare la zi 

sub forma de izvoare la baza pantelor mai abrupte. 

Seismicitatea 

Conform prevederilor Codului P100-1/2006 privind zonarea teritoriului 

perimetrul cercetat se inscrie din punct de vedere al valorilor de varf ale acceleratiei 

terenului cu valori ag= 0,08g si Tc=0,7sec. 

Adancimea de inghet 

Conform STAS 6054 / 77 adancimea de inghet este de 0,80–0,90m de la nivelul 

terenului natural sau sistematizat. 

Stratificatia terenului 

Pentru stabilirea stratificatiei terenului, pe amplasamentul propus s-au luat in 

considerare datele furnizate geomorfologia zonei de deschiderile naturale sau artificiale la 

baza pantelor si taluzele paraului Straja cat si de lucrarile geotehnice de teren executate 

anterior in zonele adiacente, care au pus in evidenta urmatoarea succesiune de strate: 

In suprafata sol vegetal, argilos cafeniu cu elemente de pietris cu o grosime 

variabila de 0,30–0,60m in functie de panta terenului. 

In adancime a fost interceptate depozite deluviale constituite din argile prafoase – 

nisipoase cafenii uneori roscate plastic vartoase sub forma de lentile ce se dispun 

transgresiv si discordant peste fundamentul de suprafata tertiar constituit la suprafata din 

122


argile marnoase cu aspect vargat cu elemente de pietris ce fac trecerea in adancime la 

nisipuri si pietrisuri slab gresificate. 

Avand in vedere stratificatia estimativa a terenului, tinand seama de sistemul 

constructiv al constructiilor propuse si de celelalte date puse la dispozitie de proiectantul 

general, de prevederile STAS 3300/2-85, Normativ NP 112–04 se recomanda 

urmatoarele conditii de fundare estimative: 

Strat de fundare: 

argile prafoase – nisipoase cafenii uneori roscate plastic vartoase sub forma de 

lentile; 

argile marnoase cu aspect vargat cu elemente de pietris; 

nisipuri si pietrisuri slab gresificate. 

adancimea minima de fundare: 

Dfmin = – 0,90–1,00m de la cota terenului natural actual, sau de la cota platforma 

amenajata in panta versantului, ce asigura adancimea minima de inghet conform STAS 

604/77 si o incastrare minima de 0,10–0,20m in terenul de fundare recomandat. 

presiunea conventionala calculata in conformitate cu prevederile STAS 3300/2- 

85, anexa B, pentru fundatii cu latimea talpii B = 1,00m si adancimea de fundare Df = – 

2,00m de la nivelul terenului natural 

Pconv (de baza) = 290–350kPa 

Pentru alte latimi ale talpii sau alte adancimi de fundare, presiunea conventionala 

va fi corectata in conformitate cu prevederile STAS 3300/2-85, anexa B, punctele B.2.1 si 

B.2.2. 

Conditiile hidrologice ale amplasamentului 

Principalul curs de apa din zona este raul Garbau sau Ghirom. 

In continuare, sunt redate cateva dintre caracteristicile hidrologice ale bazinului 

pr. Garbau (cf. atlasului cadastral al apelor din Romania, 1992): 

- lungimea cursului de apa: 13 km; 

- suprafata bazinului hidrografic: 50 km 2 ; 

- suprafata fondului forestier : 170 ha; 

123


Solul, in zona proiectului si in vecinatate are o folosinta agricola, parcela destinata 

proiectului fiind acoperita cu lucerna. In aceste conditii se poate considera poluarea in 

zona ca fiind redusa. 

Se apreciaza ca componentele de mediu care ar putea fi afectate prin 

implementarea PUZ sunt elementele de mediu aer-schimbari climatice, apa, sol-subsol, 

mediul socio-economic, gestionarea deseurilor si biodiversitatea. 

In ceea ce priveste calitatea aerului, conform Raportului privind starea factorilor 

de mediu in anul 2010, se inregistreaza depasiri ale valorii limita pentru sanatatea umana 

la pulberi in suspensie PM10 datorita unui cumul de factori. Acumularea emisiilor de 

pulberi din diferite surse are cauze multiple dintre care unele sunt prezente pe tot 

parcursul anului – cum sunt activitatile industriale, traficul sau lucrari de constructii, iar 

altele sunt caracteristice perioadei de toamna-iarna, respectiv arderea combustibililor 

solizi (lemne si carbune, etc) pentru incalzirea locuintelor sau activitatile agricole 

specifice perioadei de toamna. De asemenea, o contributie majora la cresterea 

concentratiei de pulberi in suspensie (PM10) o au si conditiile meteorologice cum sunt 

ceata sau calmul atmosferic, care ingreuneaza dispersia poluantilor in atmosfera. 

Datorita conditiilor meteo si a radiatiei solare inregistrate in sezonul cald (lunile 

mai - septembrie) s-au inregistrat depasiri ale valorii tinta la ozon. 

Per ansamblu se poate aprecia calitatea aerului in zona ca fiind buna. 

In ceea ce priveste schimbarile climatice, conform Raportului privind starea 

factorilor de mediu in anul 2010, principalele surse de emisii de CO 2 le reprezinta 

arderile din sectorul energetic, instalatiile de ardere neindustriala, arderile din industria de 

prelucrare, la care se adauga emisiile provenite din sectorul transport rutier. In anul 2009 

se constata o tendinta de scadere a emisiilor de gaze cu efect de sera - CO 2 , mai ales 

datorita reducerii activitatii economice provocate de criza economica, si mai putin 

datorita masurilor luate in acest sens. 

Aceeasi tendinta de scadere se constata si in ceea ce priveste emisiile de metan - 

CH 4 , si protoxid de azot - N 2 O, provenite preponderent din agricultura (fermentatie) si 

silvicultura, precum si din alte sectoare de activitate cum ar fi: arderile din industria de 

prelucrare, instalatiile de ardere neindustriale, transportul rutier, arderi in energetica si 

industrii de transformare etc. 

124


Se apreciaza ca implementarea PUZ nu va avea efecte negative asupra 

componentei de mediu aer – schimbari climatice. 

In ceea ce priveste factorul de mediu apa, conform Raportului privind starea 

factorilor de mediu in anul 2010, se constata o imbunatatire a calitatii apelor uzate 

evacuate in emisari, dar si o scadere a volumelor de apa evacuate pe fondul reducerii 

activitatilor economice din aceasta perioada. Calitatea apelor de suprafata s-a imbunatatit 

in 2010, fapt concretizat prin cresterea lungimii tronsoanelor de rau incadrate in clasa I de 

calitate, stare ecologica foarte buna. 

Din evaluarea efectelor implementarii PUZ asupra factorilor de mediu nu sunt 

date din care sa rezulte ca factorul de mediu apa ar putea fi afectat intr-o masura care sa 

necesite sporirea atentiei la implementarea planului evaluat. 

In ceea ce priveste factorul de mediu sol, conform Raportului privind starea 

factorilor de mediu in anul 2010, in judetul Alba suprafata de sol afectata de reziduuri 

zootehnice este de 3,50 ha, ceea ce reprezinta 0,01 % din suprafata judetului. In urma 

desfiintarii marilor complexe zootehnice de crestere si ingrasare a vacinelor si bovinelor, 

s-au redus simtitor presiunile asupra starii de calitate a solurilor prin poluarea cu reziduuri 

zootehnice. Exploatatiile zootehnice sunt in proportie de 92% de tip extensiv, respectiv in 

gospodariile taranesti unde reziduurile zootehnice, respectiv gunoiul de grajd este folosit 

in urma unui proces de fermentare drept ingrasamant natural, care folosit dupa normele 

din Codul de bune practici agricole nu are efecte negative asupra calitatii solului. 

In ceea ce priveste poluarea solului din activitati industriale, in judetul Alba s-au 

finalizat sau sunt in derulare proiecte de ecologizare a zonelor afectate de poluarea 

istorica a solului din zona Zlatna, si sunt in derulare proiecte de ecologizare a haldelor de 

steril apartinatoare CNCAF Minvest Deva, de la Rosia Montana si Baia de Aries. Toate 

aceste proiecte vor duce la o scadere a gradului de poluare a solului si apelor datorita 

activitatilor industriale. 

Se apreciaza ca implementarea PUZ nu va avea efecte negative asupra factorul de 

mediu sol si subsol. 

In ceea ce priveste biodiversitatea judetului Alba, conform Raportului privind 

starea factorilor de mediu in anul 2010, este dificil de specificat gradul in care judetul 

Alba sufera de pierderea diversitatii biologice, produsa de activitatile umane. Judetul 

125


Alba este caracterizat de o fragmentare mare a reliefului, care a dus la formarea unor 

complexe de vegetatie de mare interes fitogeografic. In judetul Alba se intrepatrund doua 

regiuni biogeografice: continentala si alpina. Urmare a derularii programului de 

implementare a retelei Natura 2000 in Romania, in judetul Alba au fost declarate 12 situri 

de importanta comunitara si 3 arii de protectie speciala avifaunistica. Datorita faptului ca 

majoritatea rezervatiilor naturale sunt situate in fondul forestier, supravegheat de 

personalul silvic, pe parcursul anului nu au fost semnalate fenomene majore de degradare 

a rezervatiilor naturale. Se constata totusi o presiune antropica foarte mare in zona 

tampon a rezervatiilor Cheile Intregalde si Cheile Rametului. 

Amplasamentului destinat construirii fermei de crestere a vacilor nu afecteaza arii 

protejate, fiind situat la o distanta de 11,9 km fata de situl Natura 2000 ROSCI0211 – 

Rapa Rosie si fata de rezervatia naturala de interes national Rapa Rosie. 

126


5. 

ORICE PROBLEMA DE MEDIU EXISTENTA, CARE ESTE RELEVANTA 

PENTRU PLAN SAU PROGRAM, INCLUSIV, IN PARTICULAR, CELE LEGATE 

DE ORICE ZONA CARE PREZINTA O IMPORTANTA SPECIALA PENTRU 

MEDIU, CUM AR FI ARIILE DE PROTECTIE SPECIALA AVIFAUNISTICA 

SAU ARIILE SPECIALE DE CONSERVARE REGLEMENTATE CONFORM 

ORDONANTEI DE URGENTA A GUVERNULUI NR. 236/2000 PRIVIND 

REGIMUL ARIILOR NATURALE PROTEJATE, CONSERVAREA 

HABITATELOR NATURALE, A FLOREI SI FAUNEI SALBATICE, APROBATA 

CU MODIFICARI SI COMPLETARI PRIN LEGEA NR. 462/2001 

Identificarea problemelor de mediu relevante pentru plan, se poate face analizand 

raportul intre principalele efecte ale planului in aria protectiei mediului, si caracteristicile 

de mediu ale arealului de implementare. 

In cadrul etapei de evaluare a starii curente a mediului inconjurator, nu au fost 

identificate probleme de mediu critice care sa prezinte o relevanta speciala pentru 

implementarea PUZ si pentru prezentul Raportul de Mediu. 

Evaluarea detaliata a impactului implementarii PUZ asupra componentelor de 

mediu este descrisa in cap. 7, iar masurile de minimizare a impactului, in marea lor 

majoritate masuri preventive, sunt prezentate in cap. 9. 

In ceea ce priveste conservarea rezervatiilor naturale, in judetul Alba au fost 

declarate 3 arii de protectie speciala avifaunistica (prin HG 1284/2007) si 12 situri de 

importanta comunitara (prin ordinul ministrului MMDD nr. 776/2007). De asemenea, in 

judetul Alba exista 83 de rezervatii de interes national, 10 rezervatii naturale de interes 

judetean si 1 parc natural. 

Cele 83 rezervatii de interes national, 10 rezervatii naturale de interes judetean si 

un parc natural ocupa o suprafata totala de 22.015 ha, din care Parcul Natural Apuseni 

ocupa 21.220 ha. Ariile protejate ocupa peste 3,5% din suprafata judetului Alba. 

Amplasamentului destinat construirii fermei de crestere a vacilor cu lapte nu 

afecteaza arii protejate, fiind situat la o distanta de 11,9 km fata de situl Natura 2000 

ROSCI0211 – Rapa Rosie si fata de rezervatia naturala de interes national Rapa Rosie. 

127


Amplasarea proiectului fata de ariile protejate 

128


6. 

OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI, STABILITE LA NIVEL 

NATIONAL, COMUNITAR SAU INTERNATIONAL, CARE SUNT RELEVANTE 

PENTRU PLAN SAU PROGRAM SI MODUL IN CARE S-A TINUT CONT DE 

ACESTE OBIECTIVE SI DE ORICE ALTE CONSIDERATII DE MEDIU IN 

TIMPUL PREGATIRII PLANULUI SAU PROGRAMULUI 

6.1. Introducere 

Scopul evaluarii de mediu pentru planuri si programe consta in determinarea 

formelor de impact semnificativ asupra mediului ale planului analizat. 

Se precizeaza ca un obiectiv reprezinta un angajament, definit mai mult sau mai 

putin general, a ceea ce se doreste a se obtine. Pentru a se atinge un obiectiv, sunt 

necesare actiuni concrete care, in conformitate cu procedurile de planificare, sunt 

denumite tinte. Pentru masurarea progreselor in implementarea actiunilor, deci realizarea 

tintelor, precum si atingerea in final a obiectivelor, se utilizeaza indicatori, indicatorii 

reprezentand de fapt acele elemente care permit monitorizarea si cuantificarea 

rezultatelor unui plan. 

In capitolul de fata se prezinta obiectivele de mediu si tintele pentru planurile 

analizate. 

6.2. Obiective de mediu 

Obiectivele de mediu iau in considerare si reflecta politicile de mediu nationale si 

ale UE si au fost stabilite cu consultarea Grupului de Lucru. 

In tabelul de mai jos se prezinta obiectivele strategice, obiectivele specifice, 

tintele si indicatorii pentru cei factorii/aspectele de mediu relevanti pentru evaluarea de 

mediu. 

Obiectivele de mediu au fost alese astfel incat sa fie in concordanta cu obiectivele 

nationale si regionale de mediu pentru perioada 2007–2012. 

129


DOMENIU 

OBIECTIVE NATIONALE DE MEDIU (2007 – 2012) 

Obiective principale Obiective specifice (tinte) 

A. GOSPODARIREA APELOR 

Cadru general Realizarea unei politici de Pentru apele de suprafata: 

privind 

gospodarire durabila a -Prevenirea deteriorarii tuturor 

gospodarirea apelor prin asigurarea corpurilor de ape de suprafata 

apelor 

protectiei cantitativa si Pentru apele subterane: 

calitativa a apelor, apararea -Prevenirea sau limitarea aportului 

impotriva actiunilor de poluanti in apele subterane si 

distructive ale apelor, prevenirea deteriorarii starii tuturor 

precum si valorificarea corpurilor de ape subterane 

potentialului apelor in 

raport cu cerintele 

dezvoltarii durabile a 

societatii si in acord cu 

directivele europene in 

domeniu 

Poluare sol si apa 

subterana 

Protectia apelor subterane 

impotriva poluarii cu nitrati 

proveniti din surse agricole 

-Reducerea poluarii produsa sau 

indusa de nitrati din surse agricole 

-Prevenirea poluarii apelor cu nitrati 

-Rationalizarea si optimizarea 

utilizarii ingrasamintelor chimice si 

organice 

B. GESTIONAREA DESEURILOR 

Prevenirea Minimizarea generarii Promovarea, incurajarea si 

generarii deseurilor 

implementarea principiului 

deseurilor 

prevenirii la producatori 

130


7. 

POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, 

INCLUSIV ASUPRA ASPECTELOR CA: BIODIVERSITATEA,POPULATIA, 

SANATATEA UMANA, FAUNA, FLORA, SOLUL, APA, AERUL, FACTORII 

CLIMATICI, VALORILE MATERIALE, PATRIMONIUL CULTURAL, 

INCLUSIV CEL ARHITECTONIC SI ARHEOLOGIC, PEISAJUL SI ASUPRA 

RELATIILOR DINTRE ACESTI FACTORI 

Evaluarea de mediu pentru planuri si programe necesita identificarea impactului 

semnificativ asupra factorilor/aspectelor de mediu al prevederilor planului avut in vedere. 

Impactul semnificativ este definit ca fiind impactul care, prin natura, magnitudinea, 

durata sau intensitatea sa, genereaza efecte negative sau pozitive asupra unui factor 

sensibil de mediu. 

Cerintele HG nr. 1076/2004 prevad sa fie evidentiate efectele semnificative 

asupra mediului determinate de implementarea planului supus evaluarii de mediu. Scopul 

acestor cerinte consta in identificarea, predictia si evaluarea formelor de impact generate 

de implementarea planului. 

Conform cerintelor HG nr. 1076/2004, efectele potentiale semnificative asupra 

factorilor/aspectelor de mediu trebuie sa includa efectele secundare, cumulative, 

sinergice, pe termen scurt, mediu si lung, permanente si temporare, pozitive si negative. 

In vederea evaluarii sintetice a impactului potential asupra mediului, in termeni 

cat mai relevanti, au fost stabilite categorii de impact care sa permita evidentierea 

efectelor potential semnificative asupra mediului generate de implementarea planului. 

Evaluarea impactului s-a facut pentru toti factorii/aspectele de mediu 

stabiliti/stabilite a avea relevanta pentru planul analizat. 

Pentru evaluarea impactului planului analizat asupra factorilor de mediu s-a 

folosit metoda matricei, care reprezinta cel mai folosit instrument al metodologiei de 

evaluare a impactului. Matricea reprezinta un tabel, unde in coloane sunt pozitionate 

activitatile ce pot avea impact asupra mediului, in timp ce liniile reprezinta criteriile care 

vor determina alegerea unei activitati. In fiecare celula a matricei poate fi marcata o 

concluzie care sa indice masura in care activitatea este susceptibila de a avea un efect 

131


negativ sau pozitiv la criteriul indicat. Adesea, concluzia reprezinta o valoare numerica 

sau simbol, indicand nivelul intensitatii efectului. 

Matricea „Supravegherea ecologica” formulata de Leopold in 1971 consta in 100 

de coloane si 88 linii. Coloanele reprezinta actiuni propuse care pot cauza impact asupra 

mediului, iar liniile, componente si caracteristici ale mediului. 

Activitatile care afecteaza mediul sunt urmatoarele: modificarea regimului, 

transformarea terenului si a constructiilor, extragere resurse, prelucrare, alterare teren, 

reinnoirea resurselor, schimbari de trafic, depozitare si tratare deseuri, tratare chimica, 

accidente. 

Caracteristicile de mediu care se urmaresc intr-o analiza de impact sunt: 

1. Caracteristici fizico-chimiceale: solului, aerului, apei, procese; 

2. Conditii biologice: flora, fauna; 

3. Factori culturali: utilizarea terenului, recreere, interesul oamenilor, statutul 

cultural, facilitati si activitati facute de om; 

4. Relatii ecologice, cum ar fi: salinizarea resurselor de apa, eutrofizarea apelor, 

insecte transmitatoare de boli. 

Pentru clasificarea impactului s-a folosit o scala predefinita a importantei 

impactului asupra factorilor de mediu cu cinci niveluri, la care s-au atribuit valori 

numerice. 

Criteriile predefinite de clasificare a impactului sunt analoge scalei de importanta 

prezentata in tabelul urmator: 

Niveluri de 

impact asupra 

mediului 

1. Impact foarte 

important 

Definitie 

- Punctul cel mai important 

- Prioritatea de prim rang 

- Este implicat direct in problemele 

majore 

- Trebuie luata in considerare 

Nota acordata 

(+) impactul pozitiv si 

(–) impactul negativ 

4 

132


Niveluri de 

impact asupra 

mediului 

2. Impact 

important 

3. Impact de 

importanta 

medie 

4. Impact mai 

putin important 

5. Impact 

nesemnificativ 

Definitie 

- Este relevant pentru problema 

- Prioritate de ordinul doi 

- Impact semnificativ, dar nu trebuie 

tratat inaintea altor probleme 

- Poate sa nu fie rezolvata in intregime 

- Poate fi relevanta pentru problema 

- Prioritatea de ordinul trei 

- Poate avea impact 

- Poate fi un factor determinant pentru 

probleme majore 

- Relevanta nesimnificativa 

- Prioritate scazuta 

- Are impact mic 

- Nu este un factor determinant pentru 

problemele majore 

- Fara prioritate 

- Fara relevanta 

- Nu are efecte masurabile 

Nota acordata 

(+) impactul pozitiv si 

(–) impactul negativ 

3 

2 

1 

0 

Valorile introduse in tabel cuprinse intre 1 si 4 indica magnitudinea impactului: 4 

reprezinta cea mai ridicata magnitudine iar 1 cea mai scazuta. Cu (+) este notat impactul 

benefic iar cu (-) impactul negativ. Cu 0 a fost notat impactul fara relevanta. 

Pentru a se putea face o distinctie intre perioada de timp in care se manifesta 

efectele impactului asupra componentete de mediu, in matricea de evaluare a impactului, 

in fiecare casuta unde au fost acordate punctaje, s-a folosit un cod ce culori care sa indice 

durata de manifestare a efectelor impactului asupra factorului de mediu, astfel: 

133


- Impact permanent 

- Impact temporar pe termen mediu si lung 

- Impact temporar pe termen scurt 

Pentru a putea fi incadrata in pagina, matricea Leopold a fost inversata, pe 

coloane fiind reprezentate componentele de mediu iar pe linii sunt reprezentate actiunile 

care pot cauza impact asupra mediului. Tot din motive de asezare in pagina pe linii au 

fost pastrate toate cele 100 de linii cu activitati cu posibil impact asupra mediului din 

matricea Leopold, dar pe coloane nu au putut fi reprezentate toate cele 88 componente si 

caracteristici ale mediului, si au fost enumerate doar cele relevante pentru plan sau 

program, care au fost luate in considerare in acordarea notei. 

134


Tabelul 1 Matricea Leopold (adaptata proiectului) 

CARACTERISTICI SI CONDITII DE MEDIU A. CARACTERISTICI FIZICO – CHIMICE B. CONDITII BIOLOGICE 

Activitati cu 

impact asupra 

mediului 

A. Modificarea 

regimului 

B. 

Transformarea 

terenului si 

constructiilor 

FACTORUL DE MEDIU 

Componente posibil afectate 

relevante pentru plan sau program 

SOL/ 

SUBSOL 

c.Soluri d. Calitate 

f. Descarcari 

APA 

Suprafata Subterana 

d. Calitate 

f. Descarcari 

AER PROCESE FLORA FAUNA 

a. Calitate a. Inundatii 

b. Eroziune 

e. Microflora 

g. Specii periclitate 

a.Pasari 

b. Animale 

e. Insecte 


a. Introducere flora si fauna exotica 0 0 0 0 0 0 0 

b. Controale biologice 0 0 0 0 0 0 0 

c. Modificarea habitatului 0 0 0 0 0 0 -1 

d. Alterarea stratului superficial 0 0 0 0 0 0 0 

e. Alterarea hidrologiei subterane 0 0 0 0 0 0 0 

f. Alterarea debitelor 0 0 0 0 0 0 0 

g. Controlul scurgerii apelor de 

suprafata 

0 0 0 0 0 0 0 

h. Canalizare 0 0 0 0 0 0 0 

i. Irigatii 0 0 0 0 0 0 0 

j. Modificarea vremii 0 0 0 0 0 0 0 

k. Incendii 0 0 0 0 0 0 0 

l. Suprafata sau pavajul 0 0 -1 0 0 0 0 

m. Zgomot si vibratie 0 0 0 0 0 0 0 

a. Urbanizare 0 0 0 0 0 0 0 

b. Locuri industriale si cladiri 0 0 0 0 0 0 0 

c. Aeroporturi 0 0 0 0 0 0 0 

d. Autostrazi 0 0 0 0 0 0 0 

e. Drumuri si poteci 0 0 0 0 0 0 0 

f. Cai ferate 0 0 0 0 0 0 0 

g. Cabluri si ascensoare 0 0 0 0 0 0 0 

h. Linii transmisie, conducte si 

coridoare 

0 0 0 0 0 0 0 

i. Bariere incluzand imprejmuiri 0 0 0 0 0 0 0 

j. Dragarea si colectarea canalelor 0 0 0 0 0 0 0 

k. Canale captusite 0 0 0 0 0 0 0 

135



Activitati cu 

impact asupra 

mediului 

C. Extragere 

resurse 

D. Prelucrare 




SOL/ 

SUBSOL 


f. Descarcari 

APA 


d. Calitate 

f. Descarcari 



b. Eroziune 

e. Microflora 


a.Pasari 

b. Animale 

e. Insecte 


l. Canale 0 0 0 0 0 0 0 

m. Diguri, baraje si incinte 0 0 0 0 0 0 0 

n. Chei, docuri 0 0 0 0 0 0 0 

o. Structuri, platforme marine 0 0 0 0 0 0 0 

p. Structuri de recreere 0 0 0 0 0 0 0 

r. Furnale si foraje 0 0 0 0 0 0 0 

s. Sapaturi -1 0 0 -1 0 -1 0 

t. Tunele si structuri subterane 0 0 0 0 0 0 0 

a. Furnale si foraje 0 0 0 0 0 0 0 

b. Excavari de suprafata 0 0 0 0 0 0 0 

c. Excavari subterane, rafinarii 0 0 0 0 0 0 0 

d. Foraje si transportul fluidelor 0 0 0 0 0 0 0 

e. Dragari 0 0 0 0 0 0 0 

f. Taieri masive si industria de 

cherestea 

0 0 0 0 0 0 0 

g. Comercializarea pestelui si 

vanatului 

0 0 0 0 0 0 0 

a. Ferme 0 0 0 0 0 0 0 

b. Ranchuri si pasuni 0 0 0 0 0 0 0 

c. Loturi pentru alimentatie 0 0 0 0 0 0 0 

d. Produse lactate 0 0 0 0 0 0 0 

e. Generare de energie 0 0 0 0 0 0 0 

f. Procesarea mineralor 0 0 0 0 0 0 0 

g. Industria metalurgica 0 0 0 0 0 0 0 

h. Industria chimica 0 0 0 0 0 0 0 

i. Industri textila 0 0 0 0 0 0 0 

j. Automobile si aviatie 0 0 0 0 0 0 0 

k. Refinarie petrol 0 0 0 0 0 0 0 

136



Activitati cu 

impact asupra 

mediului 

E. Alterare 

teren 

F.Reinnoire 

resurse 

G. Schimbari 

in trafic 




SOL/ 

SUBSOL 


f. Descarcari 

APA 


d. Calitate 

f. Descarcari 



b. Eroziune 

e. Microflora 


a.Pasari 

b. Animale 

e. Insecte 


l. Industria alimentara 0 0 0 0 0 0 0 

m. Prelucrarea lemnului 0 0 0 0 0 0 0 

n. Celuloza si hartie 0 0 0 0 0 0 0 

o. Depozitare produse 0 0 0 0 0 0 0 

a. Controlul eroziunii si terasare 0 0 0 0 0 0 0 

b. Controlul deseurilor si prod. de 

mina 

0 0 0 0 0 0 0 

c. Refacerea decopertei 0 0 0 0 0 0 0 

d. Peisaj 0 0 0 0 0 0 0 

e. Curatirea spatiilor portuare 0 0 0 0 0 0 0 

f. Umplerea mlastinilor si drenaje 0 0 0 0 0 0 0 

a. Reimpaduriri 0 0 0 0 0 0 0 

b. Conserv.si managem. Faunei 

salbatice 

0 0 0 0 0 0 0 

c. Reincarcarea acviferelor 0 0 0 0 0 0 0 

d. Imbunatatirea fertilitatii solului +3 0 0 0 0 0 0 

e. Reciclarea deseurilor +2 0 +1 0 0 0 0 

a. Transport feroviar 0 0 0 0 0 0 0 

b. Transport auto 0 0 0 0 0 0 0 

c. Transport auto greu 0 0 0 0 0 0 0 

d. Transport maritim 0 0 0 0 0 0 0 

e. Transport aerian 0 0 0 0 0 0 0 

f. Transport fluvial 0 0 0 0 0 0 0 

g. Plimbari nautice de agrement 0 0 0 0 0 0 0 

h. Partii de schii 0 0 0 0 0 0 0 

i. Transport pe cablu 0 0 0 0 0 0 0 

j. Retele comunicatii 0 0 0 0 0 0 0 

k. Retea de conducte 0 0 0 0 0 0 0 

137



Activitati cu 

impact asupra 

mediului 

H. Depozitarea 

si tratarea 

deseurilor 

I.Tratare 

chimica 




SOL/ 

SUBSOL 


f. Descarcari 

APA 


d. Calitate 

f. Descarcari 



b. Eroziune 

e. Microflora 


a.Pasari 

b. Animale 

e. Insecte 


a. Scurgere in ocean 0 0 0 0 0 0 0 

b. Depozit teren 0 0 0 0 0 0 0 

c. Amplasarea rampelor de deseuri 0 0 0 0 0 0 0 

d. Depozitare subterana 0 0 0 0 0 0 0 

e. Depozitare vechituri 0 0 0 0 0 0 0 

f. Acumularea scurgerilor de petrol 0 0 0 0 0 0 0 

g. Amplasare izvoare adanci 0 0 0 0 0 0 0 

h. Descarcare apa calda si rece 0 0 0 0 0 0 0 

i. Descarcare ape municipale 0 0 0 0 0 0 0 

j. Descarcare efluenti lichizi 0 -1 0 0 0 0 0 

k. Bazine de stabilizare si oxidare 0 0 -1 0 0 0 0 

l. Rezervoare septice, comerc./ 

domestice 

0 0 0 0 0 0 0 

m. Emisii prin tiraj si ventilatie 0 0 0 -1 0 0 0 

a. Uleiuri dejectate 0 0 0 0 0 0 0 

b. Fertilizare 0 0 0 0 0 0 0 

c. Dezghetare chimica a drumurilor 0 0 0 0 0 0 0 

d. Stabilizarea chimica a solurilor 0 0 0 0 0 0 0 

e. Control erbicide 0 0 0 0 0 0 0 

f. Control insecte (pesticide) 0 0 0 0 0 0 0 

a. Explozii 0 0 0 0 0 0 0 

J.Accidente b. Revarsari si infiltratii -1 0 -1 0 0 0 0 

c. Greseli operationale 0 0 0 0 0 0 0 

TOTAL POZITIVE +5 +1 0 0 0 0 

NEGATIVE -2 -4 -2 0 -1 -1 

138


Matricea Leopold (adaptata proiectului) - continuare 

CARACTERISTICI SI CONDITII DE 

MEDIU 

Activitati cu 

impact asupra 

mediului 

A. Modificarea 

regimului 

B.Transformarea 

terenului si 

constructiilor 



relevante pentru plan sau 

program 

a. Introducere flora si 

fauna exotica 

UTILIZAREA 

TERENULUI 

e. Agricultura 

h. Zone industriale 

C. FACTORI CULTURALI 

RECREERE 

-vanatoare, pescuit, 

inot, campinguri etc 

ESTETIC SI 

INTERESUL 

OAMENILOR 

f.Parcuri si rezervatii 

i. Situri arheologice 

STATUT 

CULTURAL 

b. Sanatate si securitate 

c. Angajari (pop. activa) 

d. Densitatea populatiei 

D. RELATII 

ECOLOGICE CA: 

FACILITATI SI 

ACTIVITATI 

FACUTE DE OM 

-eutrofizarea apelor 

-agenti provocatori de 

boli 

0 0 0 0 0 

b. Controale biologice 0 0 0 0 0 

c. Modificarea habitatului 0 0 0 0 0 

d. Alterarea stratului 

superficial 

0 0 0 0 0 

e. Alterarea hidrologiei 

subterane 

0 0 0 0 0 

f. Alterarea debitelor 0 0 0 0 0 

g. Controlul scurgerii 

apelor de suprafata 

0 0 0 0 0 

h. Canalizare 0 0 0 0 0 

i. Irigatii 0 0 0 0 0 

j. Modificarea vremii 0 0 0 0 0 

k. Incendii 0 0 0 0 0 

l. Suprafata sau pavajul 0 0 0 0 0 

m. Zgomot si vibratie 0 0 0 -1 0 

a. Urbanizare 0 0 0 0 0 

b. Locuri industriale si 

cladiri 

+3 0 0 +2 0 

c. Aeroporturi 0 0 0 0 0 

d. Autostrazi 0 0 0 0 0 

e. Drumuri si poteci 0 0 0 0 0 

f. Cai ferate 0 0 0 0 0 

g. Cabluri si ascensoare 0 0 0 0 0 

139




Activitati cu 

impact asupra 

mediului 

C. Extragere 

resurse 




program 

h. Linii transmisie, 

conducte si coridoare 

i. Bariere inclizand 

imprejmuiri 

j. Dragarea si colectarea 

canalelor 

UTILIZAREA 

TERENULUI 




RECREERE 



ESTETIC SI 

INTERESUL 

OAMENILOR 



STATUT 

CULTURAL 




D. RELATII 

ECOLOGICE CA: 

FACILITATI SI 

ACTIVITATI 




boli 

0 0 0 0 0 

0 0 0 0 0 

0 0 0 0 0 

k. Canale captusite 0 0 0 0 0 

l. Canale 0 0 0 0 0 

m. Diguri, baraje si 

incinte 

0 0 0 0 0 

n. Chei, docuri 0 0 0 0 0 

o. Structuri, platforme 

marine 

0 0 0 0 0 

p. Structuri de recreere 0 0 0 0 0 

r. Furnale si foraje 0 0 0 0 0 

s. Sapaturi 0 0 0 0 0 

t. Tunele si structuri 

subterane 

0 0 0 0 0 

a. Furnale si foraje 0 0 0 0 0 

b. Excavari de suprafata 0 0 0 0 0 

c. Excavari subterane, 

rafinarii 

d. Foraje si transportul 

fluidelor 

0 0 0 0 0 

0 0 0 0 0 

e. Dragari 0 0 0 0 0 

f. Taieri masive si 

0 0 0 0 0 

industria de cherestea 

140




Activitati cu 

impact asupra 

mediului 

D. Prelucrare 

E. Alterare teren 




program 

g. Comercializarea 

pestelui si vanatului 

UTILIZAREA 

TERENULUI 




RECREERE 



ESTETIC SI 

INTERESUL 

OAMENILOR 



STATUT 

CULTURAL 




D. RELATII 

ECOLOGICE CA: 

FACILITATI SI 

ACTIVITATI 




boli 

0 0 0 0 0 

a. Ferme +2 0 0 +3 0 

b. Ranchuri si pasuni 0 0 0 0 0 

c. Loturi pentru 

alimentatie 

0 0 0 0 0 

d. Produse lactate 0 0 0 0 0 

e. Generare de energie 0 0 0 0 0 

f. Procesarea mineralor 0 0 0 0 0 

g. Industria metalurgica 0 0 0 0 0 

h. Industria chimica 0 0 0 0 0 

i. Industri textila 0 0 0 0 0 

j. Automobile si aviatie 0 0 0 0 0 

k. Refinarie petrol 0 0 0 0 0 

l. Industria alimentara 0 0 0 0 0 

m. Prelucrarea lemnului 0 0 0 0 0 

n. Celuloza si hartie 0 0 0 0 0 

o. Depozitare produse 0 0 0 0 0 

a. Controlul eroziunii si 

terasare 

b. Controlul deseurilor si 

prod. de mina 

0 0 0 0 0 

0 0 0 0 0 

c. Refacerea decopertei 0 0 0 0 0 

d. Peisaj 0 0 0 0 0 

e. Curatirea spatiilor 

portuare 

f. Umplerea mlastinilor si 

drenaje 

0 0 0 0 0 

0 0 0 0 0 

141




Activitati cu 

impact asupra 

mediului 

F.Reinnoire 

resurse 

G. Schimbari in 

trafic 

H. Depozitarea si 

tratarea 

deseurilor 




program 

UTILIZAREA 

TERENULUI 




RECREERE 



ESTETIC SI 

INTERESUL 

OAMENILOR 



STATUT 

CULTURAL 




D. RELATII 

ECOLOGICE CA: 

FACILITATI SI 

ACTIVITATI 




boli 

a. Reimpaduriri 0 0 0 0 0 

b. Conserv.si managem. 

Faunei salbatice 

0 0 0 0 0 

c. Reincarcarea 

acviferelor 

d. Imbunatatirea 

fertilitatii solului 

0 0 0 0 0 

0 0 0 0 0 

e. Reciclarea deseurilor 0 0 0 0 0 

a. Transport feroviar 0 0 0 0 0 

b. Transport auto 0 0 0 0 0 

c. Transport auto greu 0 0 0 0 0 

d. Transport maritim 0 0 0 0 0 

e. Transport aerian 0 0 0 0 0 

f. Transport fluvial 0 0 0 0 0 

g. Plimbari nautice de 

agrement 

0 

0 0 0 0 

h. Partii de schii 0 0 0 0 0 

i. Transport pe cablu 0 0 0 0 0 

j. Retele comunicatii 0 0 0 0 0 

k. Retea de conducte 0 0 0 0 0 

a. Scurgere in ocean 0 0 0 0 0 

b. Depozit teren 0 0 0 0 0 

c. Amplasarea rampelor 0 

de deseuri 

0 0 0 0 

d. Depozitare subterana 0 0 0 0 0 

e. Depozitare vechituri 0 0 0 0 0 

0 

0 0 0 0 

f. Acumularea scurgerilor 

de petrol 

142




Activitati cu 

impact asupra 

mediului 

I.Tratare 

chimica 

J.Accidente 




program 

g. Amplasare izvoare 

adanci 

h. Descarcare apa calda 

si rece 

i. Descarcare ape 

municipale 

j. Descarcare efluenti 

lichizi 

UTILIZAREA 

TERENULUI 



0 

0 

0 

0 


RECREERE 



ESTETIC SI 

INTERESUL 

OAMENILOR 



STATUT 

CULTURAL 




D. RELATII 

ECOLOGICE CA: 

FACILITATI SI 

ACTIVITATI 




boli 

0 0 0 0 

0 0 0 0 

0 0 0 0 

0 0 0 0 

k. Bazine de stabilizare si 0 

oxidare 

0 0 0 0 

l. Rezervoare septice, 

0 

comerc./ domestice 

0 0 0 0 

m. Emisii prin tiraj si 

0 

ventilatie 

0 0 0 0 

a. Uleiuri dejectate 0 0 0 0 0 

b. Fertilizare 0 0 0 0 0 

c. Dezghetare chimica a 

0 

drumurilor 

0 0 0 0 

0 

0 0 0 0 

d. Stabilizarea chimica a 

solurilor 

e. Control erbicide 0 0 0 0 0 

f. Control insecte 

(pesticide) 

0 0 0 0 0 

a. Explozii 0 0 0 0 0 

b. Revarsari si infiltratii 0 0 0 0 0 

c. Greseli operationale 0 0 0 0 0 

TOTAL POZITIVE +5 0 0 +5 0 

NEGATIVE 0 0 0 -1 0 

143


IMPACT 


POZITIV 

IMPACT 

NEGATIV 

SOL/ SUBSOL 5 -2 

APA 1 -4 

AER 0 -2 

PROCESE 0 0 

FLORA 0 -1 

FAUNA 0 -1 

UTILIZAREA TERENULUI 5 0 

RECREERE 0 0 

ESTETIC SI INTERESUL OAMENILOR 0 0 

STATUT CULTURAL 5 -1 

FACILITATI SI ACTIVITATI FACUTE DE OM 0 0 

TOTAL +16 -11 

144

20 

15 

10 

5 

0 

-5 

-10 

-15 

5 

-2 


IMPACTUL PROIECTULUI ASUPRA FACTORILOR DE MEDIU 

16 

5 

5 

1 

0 0 0 0 0 

0 0 0 0 0 0 0 

-4 

-2 

-1 -1 

-1 

Apa 

Aer 

Procese 

Flora 

Fauna 

Utilizarea terenului 

Recreere 

Estetic si interesul oamenilor 

Statut cultural 

-11 

Facilitati si activitati facute de om 

Total 

145 

POZITIVE 

NEGATIVE 

Sol/ Subsol


7.1 Descrierea succinta a rezultatelor evaluarii efectelor implementarii planului 

asupra factorilor de mediu 

7.1.1 Efectele prognozate pentru sol si subsol 

Au fost identificate posibile efecte negative care pot afecta pe termen lung solul si 

subsolul prin alterarea stratului superficial datorat lucrarilor de construire a obiectivului 

propus. De asemenea solul va mai putea fi afectat temporar in perioada de executie a 

obiectivului de lucrarile de sapaturi si de posibilele scurgeri accidentale de lubrefianti sau 

combustibil de la utilajele angrenate in constructia obiectivului. 

Dupa darea in folosinta a obiectivului aceste surse posibile de poluare a solului 

vor disparea partial, ramanand doar posibilitarea producerii de scurgeri accidentale 

datorate: 

- scurgerilor de ulei de la autovehicule si alte utilaje ale fermei pe platformele 

betonate ale unitatii si de acolo prin antrenare de catre apa pluviala pe sol; 

- depozitarii pe sol in conditii necorespunzatoare materialelor de constructie si a 

deseurilor rezultate din procesul tehnologic; 

- infiltratii de dejectii in cazul neetansietatilor sistemului de colectare si stocare a 

acestora, cat si datorita greselilor operationale din timpul manevrelor de incarcare si de 

imprastiere pe terenurile agricole a acestora. 

- imprastierea neatenta sau neprofesionala a dejectiilor, pe terenurile agricole este 

activitatea responsabila pentru emisiile de numerosi compusi in sol si subsol. 

Totodata au fost identificate si surse pozitive de impact asupra factorului de mediu 

sol si subsol, reprezentate de imbunatatirea fertilitatii solului prin folosirea dejectiilor 

animaliere ca si fertilizant pe terenurile agricole, dar si prin implementarea de catre 

aceasta unitate a unui sistem de colectare selectiva si reciclare a deseurilor, ceea ce va 

conduce la reducerea cantitilor de deseuri eliminate in mediul inconjuraor care pot 

provoca pe termen lung poluarea solului. 

Ecosistemele terestre sunt acelea in care comunitatile de organisme ocupa 

biotopurile formate pe suprafata uscatului. Acestea sunt alcatuite din sol si substratul 

pedogenetic, precum si dintr-o faza gazoasa (aerul) si una lichida (apa din substrat si cea 

din precipitatii). Ecosistemul terestru reprezinta componenta principala a mediului nostru 

146


de viata, asigurand permanenta regimului hidrologic al raurilor, procesul de pedogeneza, 

purificarea aerului atmosferic, structura peisajului, in tara noastra, principalele ecosisteme 

terestre naturale sunt reprezentate de paduri, pajisti, tufarisuri, ceea ce reprezinta 42% din 

suprafata tarii. Ecosisteme terestre sunt si ecosistemele urbane, rurale si 

agroecosistemele. 

In zona de implementare a planului, nu au fost identificate ecosisteme din 

categoria ecosistemelor terestre. 

Per ansamblu, prin implementarea planului, impactul asupra solului si subsolului 

va fi pozitiv. 

7.1.2. Efectele prognozate pentru apele de suprafata si subterane 

Ecosistemele acvatice sunt ecosistemele ale caror biocenoze sunt legate de mediul 

acvatic, insusirile fizice si chimice ale mediului acvatic sunt foarte diferite de cele ale 

mediului terestru. Astfel, densitatea apei este de 775 ori mai mare decat a aerului; mediul 

acvatic este o solutie nutritiva a carei compozitie influenteaza calitatile biocenozei. 

Ecosistemele acvatice cuprind: lacurile, baltile, apele curgatoare, apele freatice, apele 

marine si oceanice, in functie de particularitatile structurale biochimice si ecologice 

existente in ecosistemele acvatice, se deosebesc: 

- ecosisteme marine; 

- ecosisteme lacustre; 

- ecosisteme dulcicole. 

Din categoria ecosistemelor acvatice, pe latura de nord-est a amplasamentului a 

fost identificat raul Garbau, care nu va fi afectat negativ de functionarea obiectivului. 

In ceea ce priveste apele subterane, calitatea acestora pot fi afectata de 

posibilitarea producerii de scurgeri accidentale datorate: 

-scurgerilor de ulei de la utilajele folosite in perioada de constructie a fermei; 

-scurgerilor de ulei de la utilajele fermei, in perioada de functionare, pe 

platformele betonate ale unitatii si de acolo prin antrenare de catre apa pluviala pe sol; 

-depozitarii pe sol in conditii necorespunzatoare a dejectiilor animaliere si a 


-infiltratii de ape uzate in cazul neetansietatilor sistemului de colectare a 

dejectiilor, a lagunei, a sistemului de evacuare a apelor uzate, si datorita greserilor 

147


operationale din timpul manevrelor de incarcare si de imprastiere a dejectiilor pe 

terenurile agricole. 

-depasirea capacitatii de inmagazinare a lagunei de colectare, avand ca rezultat 

deversarea dejectiilor, care prin infiltrare in sol, pot ajunge in apele freatice. 

-pierderi de substante periculoase: produse petroliere pe sol, substante de 

dezinfectie, dezinsectie, deratizare care pot produce poluarea solului si a apelor 

subterane; 

Totodata apele subterane pot fi afectate cantitativ prin modificarea regimului de 

scurgere a apelor din precipitatii datorita acoperirii terenului cu constructii si suprafete 

betonate si pavate, dar si datorita captarii acestora prin puturile prevazute. 

Totodata au fost identificate si surse pozitive de impact asupra factorului de 

mediu apa, reprezentate de implementarea de catre aceasta unitate a unui sistem de 

colectare selectiva si reciclare a deseurilor, ceea ce va conduce la reducerea cantitilor de 

deseuri eliminate in mediul inconjuraor care pot provoca pe termen lung poluarea apelor 

subterane. 

7.1.3. Efecte prognozate asupra aerului 

Factorul de mediu AER, nu va fi afectat semnificativ de noua activitate ce se va 

desfasura pe amplasament prin implementarea planurilor. Prin respectarea legislatiei care 

limiteaza emisiile atmosferice specifice zonelor industriale, nivelul acestora se va incadra 

in parametri prevazuti pentru respectarea standardelor actuale de mediu. 

In perioada de constructie 

Poluantul specific operatiilor de constructie prezentate mai sus este constituit de 

particulele in suspensie cu un spectru dimensional larg, incluzand si particule cu diametre 

aerodinamice echivalente mai mici de 10 µm (particule inhalabile, acestea putand afecta 

sanatatea umana). 

Alaturi de emisiile de particule vor aparea emisii de poluanti specifici gazelor de 

esapament rezultate de la utilajele cu care se vor executa operatiile si de la vehiculele 

pentru transportul materialelor. Poluantii caracteristici motoarelor cu ardere interna de tip 

Diesel cu care sunt echipate utilajele si vehiculele pentru transport sunt: oxizi de azot, 

oxizi de carbon, oxizi de sulf, particule cu cottinut de metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, 

148


Zn), compusi organici (inclusiv hidrocarburi aromatice policiclice – HAP, substante cu 

potential cancerigen). 

Sursele asociate lucrarilor de constructie sunt surse deschise, libere. Se 

mentioneaza ca activitatile pentru realizarea propriu-zisa a constructiilor, insemnand 

turnarea de betoane si lucrari de constructii-montaj nu conduc la emisii de poluanti, cu 

exceptia gazelor de esapament rezultate de la vehiculele pentru transportul materialelor si 

a poluantilor generati de operatiile de sudura (particule cu continut de metale, mici 

cantitati de CO, NOx ). 

Perioada de functionare 

Aspectul cheie al cresterii vacilor de lapte este cel legat de procesele naturale, 

deoarece vacile metabolizeaza hrana si excreta aproape toti nutrientii prin dejectii. 

Calitatea si compozitia dejectiilor, precum si modul de stocare si de manipulare 

sunt factori deteminanti pentru nivelul de emisii. 

Cele mai importante emisii sunt cele de amoniac, mirosuri si praf, care provin din 

interiorul adaposturilor. 

Mirosul 

In cadrul fermelor un factor de poluare nenormat este mirosul. 

Mirosul este o problema locala dar devine o problema importanta pe masura ce 

cresterea intensiva de animale se dezvolta si numarul de cladiri de locuit creste in zonele 

fermelor. Extinderea vecinatatilor unei ferme este de asteptat sa duca la cresterea atentiei 

acordate mirosului ca o problema de mediu. 

Mirosul poate fi emanat de surse stationare cum ar fi depozitele de dejectii, si in 

timpul imprastierii pe teren, functie de tehnica aplicata. Impactul acestuia creste cu 

marimea fermei. Praful de la ferme contribuie la imprastierea mirosului. Emisiile din 

miros sunt date de diferinti compusi cum ar fi: mercaptan, H 2 S, amoniac etc. 

Emisiile de mirosuri provenite din activitatile descrise in sectiunea anterioara 

contribuie ca surse individuale la totalul emisiilor odorizante dintr-o ferma si depind si de 

factori precum activitatile de intretinere si organizare a fermei, compozitia balegarului si 

tehnicile folosite pentru manevrarea si depozitarea balegarului. Emisiile odorizante sunt 

masurate in Uniunea Europeana prin unitati (Oue). 

149


Fermele, care constituie obiectul acestei documentatii, se afla la o distanta de 

aproximativ 1200 m fata de cea mai apropiata locuinta din localitatea Ghirbom si la cca. 

1500 m fata de cea mai apropiata locuinta din localitatea Berghin, si intruneste conditiile 

impuse pentru a fi construite, avand in vedere ca distanta la care se afla amplasarea 

obiectivulului economic este mai mare decat distanta minima recomandata: 500 m, 

conform Ordinului Ministrului Sanatatii nr. 536/23.06.1997, pentru aprobarea Normelor 

de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei – capitolul I „Norme 

de igiena referitoare la zonele de locuit”, articolul 11 al „Normelor”. 

Mirosurile nu reprezinta un pericol pentru populatia aflata in intravilanul 

localitatilor Berghin. 

Praful este daunator pentru animale si oameni, dar este si un element de 

propagare a mirosurilor. 

S-a constatat ca praful rezultat din activitatea de crestere a vacilor cu lapte nu se 

constituie intr-o problema de mediu pentru imprejurimile fermelor, dar poate cauza 

neplaceri, atunci cand bate vantul. 

Generarea de substante gazoase in halele de animale influenteaza calitatea aerului 

din interior si poate afecta sanatatea animalelor. 

In incinta halelor, aeratia se va face corespunzator prin sistem de ventilatie care sa 

asigure eliminarea gazelor din interiorul halelor. 

Temperatura si umiditatea aerului, nivelele de praf, circulatia aerului si 

concentratiile de gaz trebuie sa fie sub nivelele daunatoare. 

Pulberile generate de activitatea intreprinsa in cadrul fermei de vaci cu lapte sunt 

rapid depuse fara a avea efecte negative semnificative asupra mediului. 

Nivelul de emisii in aer este determinat de mai multi factori in lant si influenta 

acestora poate fi din cauza: 

proiectarii si constructiei cladirilor (hale); 

sistemului de colectare a apelor uzate si al dejectiilor; 

sistemului de ventilare si a puterii de ventilare; 

cantitatii si calitatii dejectiilor care depind de: 

- strategia de furajare; 

150


- formula furajelor (nivelul de proteine); 

- sistemul de adapare; 

- numarului de bovine. 

Fenomenul cel mai des intalnit la fermele de crestere intensive a animalelor 

este nitrificarea – Proces biochimic prin care se elibereaza azot amoniacal din compusi 

organici cu azot. 

O mare atentie a fost acordata emisiilor de amoniac pentru ca sunt considerate un 

factor important al acidificarii solului si apei. Un grup de specialisti lucreaza la atenuarea 

emisiilor de amoniac, in cadrul programului UNECE de eliminare pe termen lung a 

poluarii aerului. 

Amoniacul gaz (NH 3 ) are un miros iute si patrunzator si in concentratii mari poate 

irita ochii, gatul si mucoasele oamenilor si animalelor. Se ridica usor din dejectii si se 

imprastie prin cladiri si este eventual eliminat de sistemele de ventilatie. 

Este important de mentionat ca amoniacul eliberat nu este numai o emisie 

nedorita in aer dar reduce si calitatea fertilizarii pentru dejectiile imprastiate. 

Emisii de noxe biologice din surse nedirijate/difuze, specifice procesului 

tehnologic din fermele de crestere a animalelor in spatii in spatii inchise: 

-Adapostire animale: emisii de amoniac (NH 3 ), dioxid de carbon (CO 2 ), miros; 

-Depozitare dejectii si bazinele de dejectii: emisii de amoniac (NH 3 ), hidrogen 

sulfurat (H 2 S), miros; 

-Aplicare dejectii pe terenuri agricole: miros, hidrogen sulfurat (H 2 S), amoniac 

(NH 3 ) 

Principalele probleme sunt emisiile de amoniac in procesul fermentare si 

mirosurile asociate. 

Factori ca temperatura, ventilatia, umiditatea, procentul de stocare, calitatea 

halelor si compozitia hranei (proteine brute) pot de asemenea sa afecteze nivelul de 

amoniac. 

151


Emisii de amoniac 

Proces Compusi cu azot Ce pot sa afecteze 

1. Fecale Acid uric/uree 70% + Animale si hrana 

proteine nedigerate 30% 

2. Degradare Amoniac/amoniac in 

balegar 

Conditiile procesului (balegar): T, pH, 

Aw 

3. Volatilizare Amoniac in aer Conditiile procesului si climatul local 

4. Emisii Amoniac in mediu Curatarea aerului 

Nota: T-temperatura, pH – aciditate, Aw – activitatea apelor, r.h. – umiditate relativa 

Generarea substantelor gazoase in halele de animale influenteaza de asemenea 

calitatea aerului din interior si poate afecta sanatatea animalelor sau poate creea conditii 

de munca nesanatoase pentru fermieri. 

Alte gaze 

Generarea substantelor gazoase in halele de animale influenteaza, de asemenea 

calitatea aerului din interior si poate afecta sanatatea animalelor. Dioxidul de carbon se 

poate acumula in hale, in cazul unei ventilatii necorespunzatoare, ducad la cresterea 

nivelului de dioxid de carbon peste limitele admisibile. 

In cadrul proiectului propus, ventilarea spatiilor de crestere a animalelor se face in 

mod corespunzator, sistemul constructiv al grajdurilor fiind proiectat in acest scop. 

Procesele microbiene din sol (denitrificarea) produc protoxid de azot (N 2 O) si 

azot gaz (N 2 ). Protoxidul de azot este unul din gazele responsabile de aparitia efectului de 

sera, in timp ce azotul gaz este daunator mediului. Ambele pot fi produse prin 

descompunerea de nitrati in sol, fiind derivati din balegar, din fertilizatori anorganici sau 

chiar din sol, dar prezenta balegarului favorizeaza acest proces. 

Emisii de gaze in halele de productie – nivel maxim admis: 

- CO ……….......................... 0,3% (sub valoarea masurabila) 

- H 2 S ……........................…. 0,01% (sub valoarea masurabila) 

- H – umiditate relativa ……. 50- 60 % 

- NH 3 ………………………. 0,002% (maxim admis 10 ppm) 

- CO 2 ………………………. Volum maxim admis 0,20% 

152



concentratiile de gaze trebuie sa fie mentinute sub nivelele daunatoare. 

7.1.4. Impactul prognozat asupra biodiversitatii 

Ecosisteme terestre. 

In zona de amplasament a fermei, se pot evidentia: 

-ecosistemul agrotehnic; 

-ecosistemul legat de asezarile umane. 

Ecosistemul agrotehnic este reprezentat de pasune si de culturi agricole, 

reprezentand ecosistemul amenajat in scopul exploatarii producatorilor primari. 

In perioada de executie a investitiei, vegetatia va fi afectata exclusiv in zona de 

lucru. Decopertarea solului din zonele construite va determina disparitia habitatelor 

pentru plante si animale si a unor verigi din lantul trofic - respectiv restrangerea 

resurselor de hrana pentru speciile mobile care se hraneau pe amplasametul obiectivului. 

In zonele neconstruite se vor amenaja spatii verzi ceea ce va conduce la inlocuirea 

definitiva a comunitatilor existente. O expresie a acestei forme de impact este 

restrangerea numarului de indivizi din speciile care populeaza in mod normal zona. 

Vegetatia va fi refacuta in totalitate la finalizarea lucrarilor, pe intreaga suprafata 

afectata. 




Activitatile de constructie si cele de exploatare ale fermei de crestere a vacilor nu 

au ca efect distrugerea sau modificarea habitatelor speciilor de plante si nu altereaza 

populatiile de pasari, mamifere, pesti, amfibieni, reptile, nevertebrate protejate sau nu. 

Investitia nu afecteaza spatiile pentru adaposturi, de odihna, crestere, reproducere 

sau rutele de migrare ale pasarilor. 

Actvitatea industriala se va desfasura numai in incinta amplasamentului aprobat, 

neafectand zonele limitrofe, impactul produs asupra vegetatiei si faunei terestre si 

acvatice fiind nesemnificativ. 

153


Pe zona studiata nu exista zone umede sau ecosisteme acvatice. Nu au fost 

identificate pasari sau mamifere pe terenul studiat. 

Deoarece impactul generat asupra biodiversitatii, de lucrarile de constructie si de 

exploatare prevazute a fi executate, este redus, nu se impun ca fiind necesare masuri 

suplimentare de protectie a factorilor de mediu. 

7.1.5. Efectele prognozate asupra factorilor culturali 


Implementarea PUZ va avea un impact pozitiv pe termen mediu si lung asupra 

utilizarii terenului, terenul fiind valorificat la un nivel inalt fata de starea in care se afla in 

momentul de fata. Prin promovarea investitiei va creste valoarea economica a acestui 

teren situat in apropierea localitatii Berghin. 

Utilizarea recreativa 

In momentul de fata acest teren nu se foloseste in scop recreativ. Acest factor de 

mediu nu va fi afectat in nici un fel. 

Valoarea estetica (peisajul) si interesul oamenilor 

Arealul destinat implementarii PUZ, nu este caracterizat de valori peisagistice 

deosebite. 

Obiectivul studiat se va incadra in peisajul din zona in care se afla. 

Zona de implementare a PUZ nu este conotata unor valori de patrimoniu cultural, 

arhitectonic si/sau arheologic. 


Implementarea PUZ in zona studiata, este de natura sa afecteze pozitiv in primul 

rand populatia din zona localitatii Berghin, prin crearea unui numar insemnat de locuri de 

munca. 

In ceea ce priveste emisiile estimate si efectul lor asupra populatiei rezidente 

limitrof amplasamentului PUZ, se constata ca distanta fata de cea mai apropiata locuinta 

este de peste 1200 m. Aceasta distanta asigura o protectie adecvata a populatiei atat fata 

de potentialele emisii de substante poluante cat si fata de zgomot. 

154


Efecte prognozate 

In consecinta, se apreciaza ca implementarea PUZ, nu va afecta patrimoniul 

cultural, inclusiv cel arhitectonic si arheologic. 

7.1.6. Sanatatea umana 

Surse de zgomot: 

-In perioada de constructie 

Principalele surse de zgomot sunt costituite din utilajele si echipamentele utilizate 

la construirea obiectivelor din proiect. 

Nivelul de zgomot variaza functie de tipul si intensitatea operatiilor, tipul 

utilajelor in functiune, regim de lucru, suprapunerea numarului de surse si dispunerea pe 

suprafata orizontala si/sau verticala, prezenta obstacolelor naturale sau artificiale cu rol 

de ecranare. 

Pentru activitati de tip industrial sunt prevazute limitari ale nivelului de zgomot la 

limita functionala din mediul urban, prin STAS 10009/88. 

Se apreciaza ca nivelul zgomotului emis de utilaje nu va depasi pe perioada zilei 

pe perioade scurte de timp 80 dB(A), si acesta se suprapune peste zgomotul generat de 

traficul rutier de pe soseaua de DJ 106 I. 

-La functionarea obiectivului 

Sursele de zgomot apartinand fermei sunt reprezentate de utilajele prevazute 

pentru prepararea furajelor din cadrul bucatariei furajere, de mijloacele auto cu care se 

realizeaza transportul animalelor si furajelor, si de utilajele folosite pentru transportul 

dejectiilor. 

Nu exista date despre eventuale efecte asupra sanatatii umane, datorate unor 

activitati desfasurate in prezent in zona. 

Pe de alta parte, implementarea planului, nu este de natura sa influenteze 

sanatatea umana, cel putin din perspectiva conditiilor generale privind protectia mediului 

inconjurator. 


Se apreciaza ca implementarea planului nu va influenta negativ sanatatea umana. 

155


7.1.7. Relatiile dintre acesti factori 

Efecte secundare si indirecte 

Implementarea PUZ in arealul propus, va avea efecte secundare si indirecte 

semnificative exclusiv pozitive, in principal asupra dezvoltarii economice a zonei si a 

cresterii numarului de angajati. 

Efecte cumulative 

In mod traditional, sintagma efecte cumulative presupune existenta mai multor 

efecte de mica intensitate, care prin cumulare, sa produca efecte semnificative. 

Pentru PUZ evaluate, efectele negative identificate sunt nesemnificative si nu se 

asociaza, in consecinta apreciem ca implementarea lui nu va avea efecte negative 

cumulative. 

Efecte sinergice 

Asa cum s-a aratat in capitolele precedente, implementarea planului va avea 

efecte minore, asupra mai multor factori de mediu. 

In consecinta, nu este previzionabil un efect sinergic, datorat unor intersectari 

viitoare ale efectelor implementarii planului cu actualele probleme de mediu relevante 

pentru arealul evaluat. 

156


8. 

POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, 

INCLUSIV ASUPRA SANATATII, IN CONTEXT TRANSFRONTIERA 

Avand in vedere faptul ca din perspectiva efectelor asupra mediului, arealul 

evaluat este pozitionat la o distanta mare de frontiera nationala, dar mai ales luand in 

considerare nivelul redus al efectelor implementarii planului asupra factorilor de mediu, 

apreciem ca acesta va avea efecte nesemnificative asupra mediului, inclusiv asupra 

sanatatii, in context transfrontiera. 

9. 

MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA 

CAT DE COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL 

IMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI 

Evaluarea de mediu se refera la identificarea si analiza potentialelor efecte ale 

implementarii prevederilor planului, la nivel de politica / program. 

9.1. Masuri de diminuare a impactului asupra solului si subsolului 

In vederea prevenirii unui posibil impact generat de implementarea planului 

asupra solului si subsolului, se vor avea in vedere urmatoarele recomandari: 

In perioada de executie a investitiei 

-lucrarile de constructie nu trebuie sa demareze inaintea asigurarii spatiilor 

corespunzatoare de depozitare a materialelor si deseurilor. 

-lucrarile de constructii se vor realiza de firme care au acest domeniu principal de 

activitate si folosesc personal calificat si/sau necalificat functie de cerintele de lucru; 

-societatile care asigura constructia obiectivului si montajul instalatiilor specifice 

isi asuma sarcina de a colecta si elimina sau reutiliza deseurile specifice din constructii; 

nu se vor realiza depozite exterioare neorganizate, la finalizarea lucrarilor terenul va fi 

curatat si eliberat de astfel de depozitari; 

157


-se vor reduce pe cat posibil emisiile de praf in perioada de constructie, se vor 

curata, stropi caile de acces. 

In perioada de functionare 

Pentru protectia solului si a subsolului, in cadrul fermei se vor efectua lucrari de 

hidroizolare, astfel incat sa se face practic imposibila infiltrarea in sol si subsol a 

posibililor poluanti. Masurile propuse pentru reducerea la maximum a impactului 

activitatii obiectivului de investitii asupra solului sunt: 

-inierbarea si irigarea sistematica a tuturor suprafetelor libere din incinta; 

-folosirea ca fertilizant a dejectiilor fermentate in laguna de dejectii pe terenuri 

agricole se va realiza in baza cartarii pedologice si agrochimice a solurilor. Aceasta 

solutie este practicata si in UE conform legislatiei; 

-executarea unui foraj de control in incinta fermei, aval de hale, in sensul de 

curgere al apei freatice pentru supravegherea calitatii mediului subteran. 

-namolul (dejectiile) fermentat in laguna de stocare a dejectiilor, se va folosi, cu 

rezultate foarte bune ca fertilizant pentru terenurile agricole din zona; aceasta solutie este 

practicata in Uniunea Europeana, conform prevederilor din BAT, precum si de Ordinul 

comun al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 242/26.03.2005 si Ordinul 

Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr. 197/07.04.2005, privind 

aprobarea organizarii Sistemului national de monitoring integrat al solului, de 

supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse 

agricole si de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone 

vulnerabile la poluarea cu nitrati. 

Se mentioneaza faptul ca materialul organic rezultat de la vaci va fi prelucrat, 

natural, in laguna de stocare dejectii, dupa care va fi imprastiat cu utilaje specializate, pe 

terenurile aflate in folosinta SC DN Agrar Apold SRL, restabilizandu-se in acest fel si 

productia vegetala. Calitatea solurilor aflate pe aceste terenuri permite, conform uzantelor 

UE, imprastierea amestecului organic obtinut de la ferma de crestere a vacilor, pe aceste 

suprafete. 

158


9.2 Masuri propuse de prevenire, diminuare si compensare a impactului produs 

asupra apelor de suprafata si subterane 


-organizarea corespunzatoare de santier; 

-prevenirea evacuarii accidentale de substante periculoase (produse petroliere, ape 

menajere) in apa subterana sau de suprafata. 

In perioada de functionare a obiectivului 

-respectarea prevederilor avizului si a autorizatiei de gospodarire a apelor; 

-executia retelelor, a bazinelor de colectare, a lagunei in conformitate cu 

proiectele de executie; 

-verificarea tehnica periodica a retelelor, bazinelor, a etansarii lagunei; 

-masuri de economisire a apei: spalarea halei cu jet sub presiune pentru reducerea 

volumului de ape uzate, intretinerea corespunzatoare a instalatiilor; 

-prevenirea evacuarii accidentale de substante periculoase (produse petroliere, 

substante de dezinfectie) in apa subterana sau de suprafata; 

-prevenirea scurgerilor accidentale a dejectiilor din canale si din laguna; 

-practicarea unei gestiuni corespunzatoare a dejectiilor de porc si respectarea 

bunelor practici agricole la imprastierea gunoiului pe camp; 

-monitorizarea periodica a calitatii apei subterane printr-un put de monitorizare 

amplasat aval de ferma pe directia de curgere a apelor subterane; masuri imediate de 

remediere a oricarei defectiuni pentru prevenirea poluarii solului si a apei subterane; 

-apele uzate menajere evacuate de la statia de epurare vor respecta conditiile 

impuse de NTPA 001/2005 si de autorizatia de gospodarire a apelor. 

-amenajarea terenului pe amplasament se va face astfel incat sa permita evacuarea 

rapida a apelor din precipitatii. 

-se vor lua masuri pentru excluderea infiltratiilor de apa in terenul de fundare atat 

in timpul executiei, cat si pe toata durata exploatarii constructiei, prin colectarea si 

indepartarea apelor de suprafata si prin amplasarea si alcatuirea adecvata a retelelor 

purtatoare de apa. 

In cazul in care datorita neetanseitatii la lucru sau din alte cauze, se poate 

produce, potential, poluarea apelor de suprafata, trebuie luate urmatoarele masuri: 

159


-inchiderea imediata a sursei de poluare, pentru limitarea intinderii zonei poluate; 

-colectarea poluantului, in masura in care aceasta este posibil; 

-limitarea intinderii poluarii, prin mijloace specifice. 

Se poate concluziona si aprecia, ca in cazul unei exploatari normale, in care se 

respecta procesul tehnologic si ansamblul de masuri de protectie, impactul acestei 

activitati asupra acestui factor de mediu este nesemnificativ. 

Se pastreaza situatia existenta, a starii de calitate a apei si nu vor exista surse 

dirijate de poluare a apei, iar in caz de avarii, probabilitatea de poluare a apelor este 

extrem de redusa. 


asupra aerului 


-se vor utiliza numai masini si utilaje rutiere si nerutiere in stare buna de 

functionare si cu toate reviziile facute la zi; 

-se va impune constructorului stropirea drumurilor de acces in incinta santierului 

pentru evitarea ridicarii prafului in timpul perioadei de decopertare si constructie; 

-se va face curatarea zilnica a cailor de acces din vecinatatea santierului – 

indepartarea nisipului, a pamantului, pentru prevenirea ridicarii prafului. 


Reducerea emisiilor in aer de amoniac si mirosuri se realizeaza prin: 

-adoptarea unui sistem adecvat de hranire, pe grupe de varsta cu continut scazut 

de proteine; 

-o ventilatie corespunzatoare a halelor; 

-manipularea corespunzatoare a dejectiilor pentru a reduce emisiile de miros; 

-utilizarea unei lagune pentru depozitarea dejectiilor izolata cu folie la partea 

superioara si inferioara. 

160


Reducerea emisiilor de praf 

-asigurarea unui corect management al materialelor pulverulente; 

-curatarea zilnica a cailor de acces; 

- mentinerea in buna stare a cailor rutiere in zona. 

Reducerea emisiilor de poluanti de la miljoacele auto 

-intretinerea corespunzatoare a vehiculelor; 


functionare si cu toate reviziile tehnice la zi. 

Pentru evitarea contactului direct cu substantele volatile sau cu pulberile si pentru 

prevenirea efectelor asupra sanatatii personalului angrenat in exploatarea tehnologiei de 

crestere a vacilor, precum si a locuitorilor aflati in localitatile comunei Berghin se vor lua 

o serie de masuri, care cuprind: 

-utilizarea, in halele de productie, a detectoarelor de amoniac pentru a executa 

avertizari optice si a declansa aeririrea naturala a halelor; 

-utilizarea de procedee de productie si mijloace tehnice adecvate (automatizari, 

etanseizari, echipamente individuale de protectie); 

-masuri organizatorice (intretinerea in buna stare de functionare a utilajelor si 

instalatiilor tehnologice si de ventilatie, evitarea imprastierii pulberilor); 

-realizarea de prelevari de probe de aer, ori de cate ori exista suspiciuni asupra 

emanatiilor anormale, sau la detectia organoleptica a unor noi componente in aerul din 

incinta halelor si din apropierea lor. 

Se vor respecta restrictiile privind utilizarea dejectiilor ca ingrasamant natural cu 

avizul beneficiarilor de teren si al organelor sanitare si sanitar veterinare conform 

prevederilor Hotararii Guvernului Romaniei nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de 

actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole si Ordinul 

Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 1234/2006 – Codul de bune practici in 

ferma. 

Se vor depozita deseurile menajere si asimilabil menajere in containere amplasate 

pe platforma betonata, in vederea eliminarii finale prin depozitare printr-un operator 

autorizat pe baza de contract. 

161


La aplicarea dejectiilor pe sol se vor avea in vedere urmatoarele: 

-caracteristicile terenului pe care se aplica dejectiile: conditiile solului, tipul de sol 

si panta; 

-conditiile climatice, regimul precipitatiilor si de irigare; 

-utilizarea terenului si practicile agricole, incluzand rotatia culturilor; 

-aplicarea dejectiilor in intervale de timp cat mai apropriate de perioadele de 

crestere maxima a culturii, cand are loc preluarea nutrientului; 

-verificarea periodica a echipamentelor de distributie si de administrare a 

tulburelii. 


asupra biodiversitatii 

-antreprenorul va delimita zona de lucru pentru a preveni/minimiza distrugerea 

florei; 

-dupa executia lucrarilor, vegetatia va repopula in mod sistemic zona afectata. 

-pentru protectia ecosistemelor acvatice, apele uzate menajere provenite de la 

grupurile sanitare si filtrul sanitar, inainte de evacuarea in pr. Garbau, vor trecute trecute 

in prealabil printr-o statie de epurare mecano-biologica. 

-protectia ecosistemelor terestre se va realiza prin amenajarea lagunei de stocare a 

dejectiilor conform specificatiilor si normelor tehnice in vigoare prevenind astfel 

infiltrarea acesteia in sol. Prin elaborarea si implementarea unui plan corect de injectare a 

amestecului de ape uzate tehnologice si dejectii, se va preveni afectarea proprietatilor 

fizico-chimice ale solului si infiltrarea acestora in apele subterane. 

-in cazul producerii de poluari accidentale se vor lua masuri imediate de inlaturare 

a factorilor generatori de poluare si vor fi anuntate autoritatile respunsabile de protectie a 

mediului. 

9.5 Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor 

adverse asupra asezarilor umane si a sanatatii populatiei 

-nivelul de zgomot din timpul diferitelor lucrari de constructii nu va depasi nivelul 

echivalent de zgomot admisibil pentru zona rezidentiala, Conform STAS 10009/88, 

respectiv valoarea limita de 50 dB(A). 

162


10. 

EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA 

VARIANTELOR ALESE SI O DESCRIERE A MODULUI IN CARE S-A 

EFECTUAT EVALUAREA, INCLUSIV ORICE DIFICULTATI INTAMPINATE IN 

PRELUCRAREA INFORMATIILOR CERUTE 

Alternativele la proiect se pot referi la: 

- un amplasament alternativ, 

- alt moment de demarare a proiectului, 

- alte solutii tehnice si tehnologice, 

- masuri de ameliorare a impactului. 

Alegerea amplasamentului 

Avand in vedere faptul ca amplasamentul fermelor de crestere a vacilor cu lapte 

apartinatoare societatilor DN AGRAR GHIRBOM S.R.L. si DN AGRAR STRAJA 

S.R.L., se afla la distante de peste 1200 m fata de cele mai apropiate localitati din comuna 

Berghin, iar amplasamentul corespunde normelor sanitare ce recomanda o amplasare la 

peste 1000 de m de prima locuinta, si faptul ca DJ 106 I este un drum judetean cu o 

circulatie relativ redusa si nu se constituie in “artera de mare circulatie”, conform Ord. 

536/1997, Anexa 1, art.11, consideram ca aceasta ar fi cea mai buna solutie de amplasare 

a acestei ferme, astfel se vor analiza doar alternativa proiectului si alternativa 0. 

Alternativa zero, care ar consta in neconstruirea actualei investitii, care prezinta 

urmatoarele: 

avantaje: 

-permite o conservare a terenului la actualul nivel: teren agricol cu fertilitate 

scazuta slab valorificata economic; 

-asigura o probabilitate redusa de poluare a solului si/sau a apelor subterane. 

dezavantaje: 

-valoarea economica a terenului ramane scazuta; 

-nu sunt create, direct si indirect, locuri de munca pentru localnici; 

-masa vegetala produsa in zona risca sa ramana nevalorificata 

163


Alternativa 1 (alternativa proiectului), 

Construirea fermei in conditiile respectarii proiectului si a recomandarilor din 

acest studiu va avea un impact asupra mediului inconjurator in limitele admise. 

Locuintele cele mai apropiate sunt la distante de minim 1,0 km. 

Construirea fermelor si a unei lagune de stocare a intregii cantitati de dejectii 

produse pentru o perioada de cel putin 6 luni, prezinta urmatoarele: 

avantaje: 

-permite crearea de noi locuri de munca; 

-laguna de dejecti are costuri reduse de executie si prezinta flexibilitate in cazul 

producerii unui cutremur de magnitudine mare, fata de varianta cu bazine de beton armat; 

-determina cresterea terenurilor din zona; 

-permite valorificarea superioara si superioara a masei vegetale cultivate in zona; 

-permite o depozitare a intregii cantitati de dejectii; 

-asigura timpul necesar fermentarii naturale a materialului organic colectat, 

inainte de a fi dispersat pe terenurile agricole ca ingrasamant natural; 

-asigura un acces facil la incarcarea materialului final in utilajele destinate 

transportului si imprastierii lui in brazda. 

-proiectul este o investitie pe termen lung ce va influenta pozitiv stabilitatea 

economica in zona 

dezavantaje: 

-laguna de dejectii necesita un volum foarte mare de stocare, dat fiind numarul 

mare de vaci cu lapte pe amplasamentul fermei – circa 2500 de capete; 

-potentiale poluari ale solului si ale apelor subterane prin scaparile accidentale de 

dejectii, din sistemul de colectare si stocare a dejectiilor. 

Avand in vedere ca alegerea amplasamentului s-a facut cu respectarea distantelor 

corespunzatoare fata de asezarile umane din zona, si faptul ca in acest proiect s-au ales 

cele mai moderne solutii tehnice si economice pentu protejarea factorilor de mediu si 

diminuarea impactului acestui proiect asupra mediului, apreciem ca varianta 

implementarii proiectului in aceasta locatie este cea care, potential, protejeaza mediul 

inconjurator cel mai eficace si prezinta solutia cea mai putin costisitoare si mai sigura in 

exploatare. 

164


11. 

DESCRIEREA MASURILOR AVUTE IN VEDERE PENTRU 

MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII 

PLANULUI SAU PROGRAMULUI 

Articolul nr. 10 al Directivei Uniunii Europene privind Evaluarea Strategica de 

Mediu (SEA) nr. 2001/42/CE, adoptata in legislatia nationala prin HG nr. 

1076/08.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru 

planuri si programe, prevede necesitatea monitorizarii in scopul identificarii, intr-o etapa 

cat mai timpurie, a eventualelor efecte negative generate de implementarea planului si 

luarii masurilor de remediere necesare. 

Monitorizarea se efectueaza prin raportarea la un set de indicatori care sa permita 

masurarea impactului pozitiv sau negativ asupra mediului. Acesti indicatori trebuie sa fie 

astfel stabiliti incat sa faciliteze identificarea modificarilor induse de implementarea 

planului. 

Titularul de activitate are obligatia de a monitoriza nivelul emisiilor si de a raporta 

informatiile solicitate catre autoritatea competenta, in conformitate cu OUG 195/2005, 

privind protectia mediului, aprobata prin Legea 265/2006, cu modificarile si completarile 

ulterioare. 

Controlul emisiilor de poluanti in mediu, precum si controlul factorilor de mediu, 

se va realiza prin analize efectuate de personalul specializat al unor laboratoare/autoritati 

acreditate, cu echipamente de prelevare si analize adecvate, folosind metode de lucru 

standardizate. 

Se recomanda ca Acordul/Autorizatia sa contina cerinte corespunzatoare pentru 

exceptare de monitorizare, specificand metodologia de masurare si frecventa, procedura 

de evaluare si o obligatie pentru furnizare de date catre autoritatea competenta cu data 

pentru verificarea conformitatii cu autorizatia, astfel incat costurile monitorizarilor sa nu 

aiba o pondere suportabila in costurile de exploatare. 

Pentru buna desfasurare a activitatii si minimizarea consumurilor de materii 

prime, materiale si utilitati, societatea va tine o evidenta lunara (care reprezinta 

recomandare BAT) a: 

165


-cantitatilor de materii prime si auxiliare utilizate in procesul tehnologic de 

nutritie a vacilor; 

-cantitatii de apa, energie utilizate; 

-cantitatilor de deseuri rezultate; 

-activitatilor de intretinere si reparatie a instalatiilor si dotarilor aferente; 

-instruirilor personalului. 

Din moment ce apa si hrana sunt intrarile primare pentru sistemele de crestere a 

animalelor, utilizarea lor poate fi monitorizata in interiorul fermei. Vor fi utilizate 

contoare de apa, contoare electrice si computere pentru controlul climatului interior. 

Regulat se va face si controlul bazinului de stocare a dejectiilor, pentru orice 

semne de coroziune sau scurgere si pentru a gasi orice defectiune, care trebuie remediata. 

Verificarea va avea loc dupa fiecare golire completa a bazinului de stocare. 

a. Monitorizarea factorului de mediu aer 

In mod curent nu se face monitorizarea emisiilor de aer, dar daca este necesar 

trebuie facuta, in mod specific, ca rezultat al reclamatiilor provenite din vecinatati. Pentru 

prelevarea probelor de aer va trebui sa se utilizeze tehnicile de adsorbtie-desorbtie cu 

determinarea componentelor cu ajutorul HPLC si a GC cuplate cu spectrometre de masa. 

Se va urmari identificarea si determinarea cantitativa de: 

- Monoxid de carbon (CO); 

- Amoniac (NH 3 ); 

- Hidrogen sulfurat (H 2 S); 

- Substante organice volatile (uleiuri volatile). 

b. Monitorizarea factorului de mediu apa 

Obiectivul de investitie prevede evacuarea apelor uzate, dupa o prealabila epurare 

in laguna de dejectii. 

Se va executa un foraj de observare in aval de adaposturile de vaci, situat pe 

directia de curgere a apei subterane (sau mai multe foraje daca Administratia Bazinala de 

Apa Mures impune astfel prin avizul de gospodarire a apelor). 

Calitatea apelor din acviferul freatic se va urmari pentru parametrii mentionati in 

tabelul urmator. Frecventa prelevarilor va fi realizata, in conformitate cu succesiunea 

mentionata, in continuare: 

166


Indicatori propusi 

Punct de prelevare Frecventa 

proba prelevarilor 

pH Foraj de monitorizare Semestrial 

Suspensii (MTS) Foraj de monitorizare Semestrial 

CBO5 Foraj de monitorizare Semestrial 

Amoniu (NH 4 ) Foraj de monitorizare Semestrial 

Nitriti (NO 2 ) Foraj de monitorizare Semestrial 

Nitrati (NO 3 ) Foraj de monitorizare Semestrial 

Fosfor total (P total ) Foraj de monitorizare Semestrial 

Recomandarile privind monitorizarea imprastierii pe terenurile agricole se vor 

executa, in mod special, tinind cont de: 

-Ordinul comun al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor si al Ministrului 

Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr. 242/26.03.2005, pentru aprobarea 

organizarii Sistemului national de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control 

si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de 

management al reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile si 

potential vulnerabile la poluarea cu nitrati si pentru aprobarea Programului de organizare 

a Sistemului national de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control si decizii 

pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de management al 

reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile si potential vulnerabile 

la poluarea cu nitrati; 

-Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 296/11.04.2005, privind 

aprobarea Programului-cadru de actiune tehnic, pentru elaborarea programelor de actiune 

in zone vulnerabile la poluarea cu nitrati din surse agricole. 

167


12. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC 

12.1. Informatii generale 

Lucrarea de fata reprezinta raportul de mediu pentru Planul Urbanistic Zonal 

PUZ – DEZVOLTARE ZONA AGROZOOTEHNICA BERGHIN, INFIINTARE 


INFIINTARE FERMA VACI - 1250 CAPETE – GHIRBOM ce urmeaza sa fie 

dezvoltat in extravilanul localitatii Berghin, drumul judetean DJ 106 I, jud. Alba. 

12.2. Titularul proiectului 

Titularii proiectului pentru care se realizeaza prezentul raport de mediu, sunt: SC 

DN AGRAR GHIRBOM S.R.L., inregistrata la Registrul Comertului J01/54/2012, cod 

fiscal RO29591878, cu sediul in Alba Iulia, str. Iuliu Maniu, nr. 1, bl. 31DE (imobil) si 

SC DN AGRAR STRAJA S.R.L. inregistrata la Registrul Comertului J01/53/2012, cod 

fiscal RO29591860, cu sediul in Alba Iulia, str. Iuliu Maniu, nr. 1, bl. 31DE (imobil). 

12.3. Proiectantul obiectivului: Birou Proiectare Strajan S.R.L., Alba Iulia, str. 

Ferdinand I, nr. 68, tel /fax 0258/810123; 810777, reg. comertului J01/483/1991. 

12.4. Denumirea proiectului 

Proiectele elaborate de catre Birou Proiectare Strajan S.R.L., poarta denumirea 

PUZ – DEZVOLTARE ZONA AGROZOOTEHNICA BERGHIN, INFIINTARE 


INFIINTARE FERMA VACI - 1250 CAPETE – GHIRBOM. 

12.5. Autorul raportului 

Autorul raportului de mediu, este CORCHES MIHAI TEOPENT P.F.A., avand 

sediul in municipiul Alba Iulia, Strada Dr. Ioan Ratiu, nr. 6, telefon 0766/755885, inscris 

in Registrul national al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia 223. 

168


12.6. Prezentarea continutului planului urbanistic zonal 

OBIECTUL “PUZ – INFIINTARE FERMA VACI - 1250 CAPETE - 

BERGHIN” si “PUZ – INFIINTARE FERMA VACI - 1250 CAPETE – BERGHIN 

este modificarea functionalitatii unei zone din extravilanul localitatii Berghin din zona 

agricola in zona industriala, pentru construirea a doua ferme de crestere a vacilor cu lapte. 

Construirea celor doua ferme va contribui direct la reducerea importurilor de lapte 

de vaca si, de aici, cresterea consumului de furaje rezultate din productia agricola 

autohtona. Indirect, veniturile agricultorilor romani pot creste, iar fonduri destinate 

acestora pot fi directionate catre alte destinatii economice deficitare. 

Activitatea pricipala ce va fi desfasurata de catre societatile DN AGRAR 

GHIRBOM S.R.L. si DN AGRAR STRAJA S.R.L., este: 

- cresterea vacilor de lapte - cod CAEN 0141. 

Importanta acestui proiect este data de: 

-valorificarea productiei vegetale, obtinuta de beneficiar de pe terenurile pe care 

le administreaza si cultiva. 

-efectele benefice asupra balantei de plati prin reducerea importurilor genereaza la 

nivel macroeconomic resurse financiare ce pot fi redirectionate catre alte sectoare 

economice sau sociale vitregite de lipsa de fonduri. 

SC DN AGRAR APOLD SRL, societate din acelasi grup de firme cu beneficiarii 

acestor proiecte, detine urmatoarele suprafete de teren luate in arenda si aflate in 

proprietate, amplasate astfel: 

Teren luat in arenda: 

- Localitatea Garbova -150 ha; 

- Localitatea Calnic - 710 ha; 

- Localitatea Apoldu de Sus - 490 ha 

- Localitatea Apoldu de Jos - 440 ha 

Teren in proprietate: 

- Garbova si imprejurimi – 28,71 ha 

169


12.6.1. Necesitatea efectuarii investitiilor 

Scopul general al proiectului este construirea a doua ferme de crestere a vacilor cu 

lapte si a unor capacitati de stocare a productiei vegetale. Aceste proiecte vor contribui 

direct la cresterea consumului de furaje rezultate din productia agricola autohtona, 

precum si la cresterea cantitatii de lapte livrat procesatorilor din zona. Indirect, veniturile 

agricultorilor romani pot creste, iar fonduri destinate acestora pot fi directionate catre alte 

destinatii economice deficitare. 

Obiectivul specific il reprezinta cresterea animalelor, respectiv a vacilor de lapte 

si a tineretului aferent, in conditiile realizarii unor parametrii tehnico – economici cu 

eficienta maxima. 

Infiintarea si organizarea unei ferme de vaci are intotdeauna o motivatie 

comerciala iar la baza unei astfel de afaceri stau cateva considerente: 

-oportunitatile oferite de piata interna reflectate in cresterea consumului de lapte si 

preparate din lapte; 

-existenta in zona a unor suprafete de teren care se preteaza pentru cultura 

cerealelor, care folosite la cresterea vacilor aduc venituri mai mari cultivatorilor decat 

daca acestea ar fi vandute ca atare; 

-in prezent pe piata romaneasca se constata un surplus de oferta la productia de 

cereale; 

-productia de cereale asigura pentru producatori venituri certe, iar pentru fermieri 

furaje la preturi rentabile; 

-societatea detine un teren disponibil pentru amplasarea unei ferme de crestere a 

vacilor cu lapte care indeplineste cerintele stabilite de legislatia in vigoare privind astfel 

de amplasari, o astfel de investitie fiind in acelasi timp intr-un total acord cu potentialul 

agricol al zonei; 

-existenta in zona a fortei de munca disponibile si calificate pentru astfel de 

activitati; 

-existenta in judetul Alba a unei fabrici mari de procesare a laptelui aflate in 

proprietatea privata a unei societati comerciale; 

-stimularea concurentei in zona de actiune a fermei; 

170


in ferma; 

-sunt reduse pierderile survenite pe parcursul proceselor de productie desfasurate 

12.6.2. Amplasament 

Zona in care urmeaza sa fie amplasat obiectivul face parte din teritoriul extravilan 

aferent localitatii BERGHIN, tarlaua Plesa, in judetul Alba. Acest teren agricol, cu 

fertilitate scazuta, are front la drumuri de exploatare situate la sud si est; latura lunga a 

terenului este relativ paralela cu DJ 106 I de care este despartit de randul 1 de parcele. 

Terenul se afla la cca 1200m de limita nordica a itravilanului localitatii Ghirbom. 

12.6.3. Descrierea caracteristicilor constructiilor 

Proiectul INFIINTARE FERMA VACI - 1250 CAPETE al societatii SC DN AGRAR 

GHIRBOM, s-a intocmit in baza certificatului de urbanism nr. 47/15.03.2012, emis de 

Consiliul Judetean Alba si a actelor doveditoare asupra proprietatii imobilului, si 




AGRAR Straja, s-a intocmit in baza certificatului de urbanism nr. 46/.15.03.2012, emis 

de Consiliul Judetean Alba si a actelor doveditoare asupra proprietatii imobilului, si 



Suprafata totala a terenului (etapa I) pe care va fi amplasata ferma este de 101810 

mp. 

12.6.3.1 Proiectul INFIINTARE FERMA VACI - 1250 CAPETE al societatii 

S.C. DN AGRAR GHIRBOM S.R.L. 

Constructiile care fac obiectul acestei investitii sunt amplasate in perimetrul 


controlate si in conditii de siguranta circulatiei. 

Proiectul prezinta caracteristicile functionale ale urmatoarelor constructii: 


171




OBIECT 5 - DEPOZIT FURAJE 


OBIECT 8 - LABORATOR GRUP SOCIAL 


OBIECT 11 - ALIMENTARE CU APA retea, puturi forate, rezervor) 




VERTICALA 




AC- MP AD- MP 




GRAJD 10455,5 10455,5 

CORP LEGATURA 264 264,0 





LABORATOARE, GRUP SOCIAL 294,62 660 

PLATFORME, CIRCULATII 11310 11310 

CABINA POARTA CANTAR 31,05 31,05 


TOTAL etapa 1 26265,00 26265,00 

172



-Suprafata construita 

26265,00 mp 

-Suprafata desfasurata 

26817,67 mp 

-circulatii parcaje 

11310 mp 

-suprafete zone verzi: 

32176 mp 


POT existent 0,00 %- 

POT MAX propus SF 45 % 



CUT propus SF=0, 45 

CUT MAX propus PUZ=0, 6 



Regim de inaltime – d+p +m 




Sala de muls rotativa - 50 vaci 


Siloz masa verde - 8800 mc 


12.6.3.2 Proiectul INFIINTARE FERMA VACI - 1250 CAPETE al societatii 

S.C. DN AGRAR STRAJA S.R.L. 

Constructiile care fac obiectul acestei investitii vor fi amplasate in perimetrul 


controlate si in conditii de siguranta circulatiei. Proiectul prezinta caracteristicile 

functionale ale urmatoarelor constructii: 



173



OBIECT 5 - DEPOZIT FURAJE etapa 1 


OBIECT 11 - ALIMENTARE CU APA retea, puturi forate, rezervor 




VERTICALA 




AC- MP AD- MP 




GRAJD 10455,5 10455,5 

264 264,0 





LABORATOR GRUP SOCIAL 294,62 660 

PLATFORME,CIRCULATII 12290 12290 


TOTAL AC,AD etapa 1 26234 26786,6 


-Suprafata construita 26234 mp 

-Suprafata desfasurata 26786,6 mp 

-suprafete zone verzi: 3715 mp 

174


-arcela acces 5360 mp 


POT existent 0,00 % - 

POT MAX propus SF 56% 



CUT propus SF =0,56 

CUT MAX propus PUZ =0,6 



Regim de inaltime – d+p+m 




Sala de muls rotativa -50 vaci 


Siloz masa verde -8800 mc 


12.6.4. Drum de acces 

Accesul la terenul studiat se face atat prin drumurile de exploatare limitrofe cat si 

din 106 I printr-o parcela cu front la drum. Zona este situata in unghiul sud vestic format 

de cele 2 drumuri judetene DJ107 ce duce la Straja si DJ106I ce leaga resedinta comunei 

cu Ghirbomul. 

12.6.5. Durata de functionare 

Perioada de existenta a fermei de vaci se considera a fi de minim 25 ani. 

Beneficiarul doreste sa-si dezvolte afacerea in doua etape, perioada de executie propusa 

pentru cele doua ferme din prima etapa fiind de 12 de luni. 

175


12.6.6. Materii prime si substante utilizate in activitate 

Materii prime utilizate pentru preararea furajului sunt prezentate in tabelul 

urmator: 

Materii prime utilizate pentru preararea furajului 

Anual 

Nr. 

Produs 

Kg/cap/zi (pt. 2500 de capete) 

Crt. 

tone/an 

1 Borhot de bere 3 2737 

2 Lucerna 10 9125 

3 Porumb siloz 15,5 14143 

4 Porumb 3 2737 

5 Soia 1,25 1140 

6 Napi - Brassica napus 3,5 3194 

7 Grau 2,04 1861 

8 Sfecla de zahar 4 3650 

9 

Optimin (zinc 15%, mangan 15%, 

cupru 15%, fier 15%, cobalt 10%) 

0,1 91 

10 Calciu 0,1 91 

11 Sare 0,1 91 

12 Bicarbonat de sodiu 0,15 137 

13 Apa 3 2737 

- Medicamente pentru uz veterinar, substante pentru dezinfectie 

In cadrul fermei de vaci, se vor utiliza produse speciale pentru realizarea 

operatiilor de dezinfectie, dezinsectie si deratizare a adaposturilor (DDD). 

Operatiile acestea se refera cu prioritate la adaposturi si instalatii. 

12.6.7 Utilitati 

Alimentarea cu apa si canalizarea 

Necesarul de apa al fermei va fi asigurat din doua surse de apa distincte: 

-Racord Dn 110 la reteaua publica amplasata de-a lungul DJ 106I 

176


-Sursa de apa proprie (camp de puturi) amplasat in apropierea cantarului auto 

Campul de puturi va asigura necesarul de apa atat pentru ferma Straja cat si pentru 

ferma Ghirbom. 

Debitele de apa utilizate de fiecare ferma vor fi contorizate separat. 

Pentru asigurarea unei rezerve de apa pentru stingerea incendiilor precum si rezerva 

in caz de avarie s-a optat pentru amplasarea unui rezervor de inmagazinare a apei metalic 

suprateran in zona inalta situata in nord vestul grajdurilor avand capacitatea de 300m³. 

Datorita cotei de amplasare consumatorii vor fi alimentati din rezervor gravitational. 

Alimentarea cu apa a consumatorilor se va face printr-o retea de apa ce va deservi 

ambele ferme iar alimentarea cu apa a rezervoarelor se va face prin robineti cu plutitor. 

Asigurarea necesarului de apa pentru adapat, consum menajer, si pentru stingerea 

incendiilor se va face printr-o retea apa incinta in forma inelara executata din teava de 

polietilena de inalta densitate PEHD De 90; Pn 6 bari montata ingropat. 

Canalizarea menajera / pluviala 

materiale/diametre lungimi: 175 m/cu: conducte de PVC diametre 110-160-180m 

- PEHD De 90 de la statie la laguna 




Apele uzate provin de la 

• consumatori menajeri (grupuri sanitare), 

• spalari tehnologice instalatii de muls 

• spalari ale dejectiilor animalelor din zona de muls. 

Modul de colectare a acestor ape s-a ales in functie de continutul de impuritati al 

acestora. 

Apele uzate rezultate in urma spalarii instalatiei de muls vor fi trecute prin 

• separatorul de grasimi SG dupa care se vor trata de asemenea in statia de epurare. 

Apele uzate cu continut de dejectii vor fi colectate prin 

• caminul CCD si transportate in statia de pompare dejectii SPD de unde prin 

pompare vor fi trimise la 


177


Apele uzate rezultate din zona silozurilor si depozitelor de furaje vor fi colectate prin 

rigole si camine si vor fi transportate la laguna de gunoi. 

apele pluviale sunt dirijate la zona verde din incinta 

12.7 Descrierea succinta a rezultatelor evaluarii efectelor implementarii 

planului asupra factorilor de mediu 

12.7.1. Efectele prognozate pentru sol si subsol 

Au fost identificate posibile efecte negative care pot afecta pe termen lung solul si 

subsolul prin alterarea stratului superficial datorat lucrarilor de construire a obiectivului 

propus. De asemenea solul va mai putea fi afectat temporar in perioada de executie a 

obiectivului de lucrarile de sapaturi si de posibilele scurgeri accidentale de lubrefianti sau 

combustibil de la utilajele angrenate in constructia obiectivului. 

Dupa darea in folosinta a obiectivului aceste surse posibile de poluare a solului 

vor disparea partial, ramanand doar posibilitarea producerii de scurgeri accidentale 

datorate: 

- scurgerilor de ulei de la autovehicule si alte utilaje ale fermei pe platformele 

betonate ale unitatii si de acolo prin antrenare de catre apa pluviala pe sol; 

- depozitarii pe sol in conditii necorespunzatoare materialelor de constructie si a 


- infiltratii de dejectii in cazul neetansietatilor sistemului de colectare si stocare a 

acestora, cat si datorita greselilor operationale din timpul manevrelor de incarcare si de 

imprastiere pe terenurile agricole a acestora. 

- imprastierea neatenta sau neprofesionala a dejectiilor, pe terenurile agricole este 

activitatea responsabila pentru emisiile de numerosi compusi in sol si subsol. 

Totodata au fost identificate si surse pozitive de impact asupra factorului de mediu 

sol si subsol, reprezentate de imbunatatirea fertilitatii solului prin folosirea dejectiilor 

animaliere ca si fertilizant pe terenurile agricole, dar si prin implementarea de catre 

aceasta unitate a unui sistem de colectare selectiva si reciclare a deseurilor, ceea ce va 

conduce la reducerea cantitilor de deseuri eliminate in mediul inconjuraor care pot 

provoca pe termen lung poluarea solului. 

178


Ecosistemele terestre sunt acelea in care comunitatile de organisme ocupa 

biotopurile formate pe suprafata uscatului. Acestea sunt alcatuite din sol si substratul 

pedogenetic, precum si dintr-o faza gazoasa (aerul) si una lichida (apa din substrat si cea 

din precipitatii). Ecosistemul terestru reprezinta componenta principala a mediului nostru 

de viata, asigurand permanenta regimului hidrologic al raurilor, procesul de pedogeneza, 

purificarea aerului atmosferic, structura peisajului, in tara noastra, principalele ecosisteme 

terestre naturale sunt reprezentate de paduri, pajisti, tufarisuri, ceea ce reprezinta 42% din 

suprafata tarii. Ecosisteme terestre sunt si ecosistemele urbane, rurale si 

agroecosistemele. 

In zona de implementare a planului, nu au fost identificate ecosisteme din 

categoria ecosistemelor terestre. 

Per ansamblu, prin implementarea planului, impactul asupra solului si subsolului 

va fi pozitiv. 

12.7.2. Efectele prognozate pentru apele de suprafata si subterane 

Ecosistemele acvatice sunt ecosistemele ale caror biocenoze sunt legate de mediul 

acvatic, insusirile fizice si chimice ale mediului acvatic sunt foarte diferite de cele ale 

mediului terestru. Astfel, densitatea apei este de 775 ori mai mare decat a aerului; mediul 

acvatic este o solutie nutritiva a carei compozitie influenteaza calitatile biocenozei. 

Ecosistemele acvatice cuprind: lacurile, baltile, apele curgatoare, apele freatice, apele 

marine si oceanice, in functie de particularitatile structurale biochimice si ecologice 

existente in ecosistemele acvatice, se deosebesc: 

- ecosisteme marine; 

- ecosisteme lacustre; 

- ecosisteme dulcicole. 

Din categoria ecosistemelor acvatice, pe latura de nord-est a amplasamentului a 

fost identificat raul Garbau, care nu va fi afectat negativ de functionarea obiectivului. 

In ceea ce priveste apele subterane, calitatea acestora pot fi afectata de 

posibilitarea producerii de scurgeri accidentale datorate: 

-scurgerilor de ulei de la utilajele folosite in perioada de constructie a fermei; 

179


-scurgerilor de ulei de la utilajele fermei, in perioada de functionare, pe 

platformele betonate ale unitatii si de acolo prin antrenare de catre apa pluviala pe sol; 

-depozitarii pe sol in conditii necorespunzatoare a dejectiilor animaliere si a 


-infiltratii de ape uzate in cazul neetansietatilor sistemului de colectare a 

dejectiilor, a lagunei, a sistemului de evacuare a apelor uzate, si datorita greserilor 

operationale din timpul manevrelor de incarcare si de imprastiere a dejectiilor pe 

terenurile agricole. 

-depasirea capacitatii de inmagazinare a lagunei de colectare, avand ca rezultat 

deversarea dejectiilor, care prin infiltrare in sol, pot ajunge in apele freatice. 

-pierderi de substante periculoase: produse petroliere pe sol, substante de 

dezinfectie, dezinsectie, deratizare care pot produce poluarea solului si a apelor 

subterane; 

Totodata apele subterane pot fi afectate cantitativ prin modificarea regimului de 

scurgere a apelor din precipitatii datorita acoperirii terenului cu constructii si suprafete 

betonate si pavate, dar si datorita captarii acestora prin puturile prevazute. 

Totodata au fost identificate si surse pozitive de impact asupra factorului de 

mediu apa, reprezentate de implementarea de catre aceasta unitate a unui sistem de 

colectare selectiva si reciclare a deseurilor, ceea ce va conduce la reducerea cantitilor de 

deseuri eliminate in mediul inconjuraor care pot provoca pe termen lung poluarea apelor 

subterane. 

12.7.3. Efecte prognozate asupra aerului 

Factorul de mediu AER, nu va fi afectat semnificativ de noua activitate ce se va 

desfasura pe amplasament prin implementarea planurilor. Prin respectarea legislatiei care 

limiteaza emisiile atmosferice specifice zonelor industriale, nivelul acestora se va incadra 

in parametri prevazuti pentru respectarea standardelor actuale de mediu. 


Poluantul specific operatiilor de constructie prezentate mai sus este constituit de 

particulele in suspensie cu un spectru dimensional larg, incluzand si particule cu diametre 

180


aerodinamice echivalente mai mici de 10 µm (particule inhalabile, acestea putand afecta 

sanatatea umana). 

Alaturi de emisiile de particule vor aparea emisii de poluanti specifici gazelor de 

esapament rezultate de la utilajele cu care se vor executa operatiile si de la vehiculele 

pentru transportul materialelor. Poluantii caracteristici motoarelor cu ardere interna de tip 

Diesel cu care sunt echipate utilajele si vehiculele pentru transport sunt: oxizi de azot, 

oxizi de carbon, oxizi de sulf, particule cu cottinut de metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, 

Zn), compusi organici (inclusiv hidrocarburi aromatice policiclice – HAP, substante cu 

potential cancerigen). 

Sursele asociate lucrarilor de constructie sunt surse deschise, libere. Se 

mentioneaza ca activitatile pentru realizarea propriu-zisa a constructiilor, insemnand 

turnarea de betoane si lucrari de constructii-montaj nu conduc la emisii de poluanti, cu 

exceptia gazelor de esapament rezultate de la vehiculele pentru transportul materialelor si 

a poluantilor generati de operatiile de sudura (particule cu continut de metale, mici 

cantitati de CO, NOx ). 

Perioada de functionare 

Aspectul cheie al cresterii vacilor de lapte este cel legat de procesele naturale, 

deoarece vacile metabolizeaza hrana si excreta aproape toti nutrientii prin dejectii. 

Calitatea si compozitia dejectiilor, precum si modul de stocare si de manipulare 

sunt factori deteminanti pentru nivelul de emisii. 

Cele mai importante emisii sunt cele de amoniac, mirosuri si praf, care provin din 

interiorul adaposturilor. 

Mirosul 

In cadrul fermelor un factor de poluare nenormat este mirosul. 

Mirosul este o problema locala dar devine o problema importanta pe masura ce 

cresterea intensiva de animale se dezvolta si numarul de cladiri de locuit creste in zonele 

fermelor. Extinderea vecinatatilor unei ferme este de asteptat sa duca la cresterea atentiei 

acordate mirosului ca o problema de mediu. 

Mirosul poate fi emanat de surse stationare cum ar fi depozitele de dejectii, si in 

timpul imprastierii pe teren, functie de tehnica aplicata. Impactul acestuia creste cu 

181


marimea fermei. Praful de la ferme contribuie la imprastierea mirosului. Emisiile din 

miros sunt date de diferinti compusi cum ar fi: mercaptan, H 2 S, amoniac etc. 

Emisiile de mirosuri provenite din activitatile descrise in sectiunea anterioara 

contribuie ca surse individuale la totalul emisiilor odorizante dintr-o ferma si depind si de 

factori precum activitatile de intretinere si organizare a fermei, compozitia balegarului si 

tehnicile folosite pentru manevrarea si depozitarea balegarului. Emisiile odorizante sunt 

masurate in Uniunea Europeana prin unitati (Oue). 

Fermele, care constituie obiectul acestei documentatii, se afla la o distanta de 

aproximativ 1200 m fata de cea mai apropiata locuinta din localitatea Ghirbom si la cca. 

1500 m fata de cea mai apropiata locuinta din localitatea Berghin, si intruneste conditiile 

impuse pentru a fi construite, avand in vedere ca distanta la care se afla amplasarea 

obiectivulului economic este mai mare decat distanta minima recomandata: 500 m, 

conform Ordinului Ministrului Sanatatii nr. 536/23.06.1997, pentru aprobarea Normelor 

de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei – capitolul I „Norme 

de igiena referitoare la zonele de locuit”, articolul 11 al „Normelor”. 

Mirosurile nu reprezinta un pericol pentru populatia aflata in intravilanul 

localitatilor Berghin. 

Praful este daunator pentru animale si oameni, dar este si un element de 

propagare a mirosurilor. 

S-a constatat ca praful rezultat din activitatea de crestere a vacilor cu lapte nu se 

constituie intr-o problema de mediu pentru imprejurimile fermelor, dar poate cauza 

neplaceri, atunci cand bate vantul. 

Generarea de substante gazoase in halele de animale influenteaza calitatea aerului 

din interior si poate afecta sanatatea animalelor. 

In incinta halelor, aeratia se va face corespunzator prin sistem de ventilatie care sa 

asigure eliminarea gazelor din interiorul halelor. 


concentratiile de gaz trebuie sa fie sub nivelele daunatoare. 

Pulberile generate de activitatea intreprinsa in cadrul fermei de vaci cu lapte sunt 

rapid depuse fara a avea efecte negative semnificative asupra mediului. 

Nivelul de emisii in aer este determinat de mai multi factori in lant si influenta 

182


acestora poate fi din cauza: 

proiectarii si constructiei cladirilor (hale); 

sistemului de colectare a apelor uzate si al dejectiilor; 

sistemului de ventilare si a puterii de ventilare; 

cantitatii si calitatii dejectiilor care depind de: 

- strategia de furajare; 

- formula furajelor (nivelul de proteine); 

- sistemul de adapare; 

- numarului de bovine. 

Fenomenul cel mai des intalnit la fermele de crestere intensive a animalelor 

este nitrificarea – Proces biochimic prin care se elibereaza azot amoniacal din compusi 

organici cu azot. 

O mare atentie a fost acordata emisiilor de amoniac pentru ca sunt considerate un 

factor important al acidificarii solului si apei. Un grup de specialisti lucreaza la atenuarea 

emisiilor de amoniac, in cadrul programului UNECE de eliminare pe termen lung a 

poluarii aerului. 

Amoniacul gaz (NH 3 ) are un miros iute si patrunzator si in concentratii mari poate 

irita ochii, gatul si mucoasele oamenilor si animalelor. Se ridica usor din dejectii si se 

imprastie prin cladiri si este eventual eliminat de sistemele de ventilatie. 

Este important de mentionat ca amoniacul eliberat nu este numai o emisie 

nedorita in aer dar reduce si calitatea fertilizarii pentru dejectiile imprastiate. 

Emisii de noxe biologice din surse nedirijate/difuze, specifice procesului 

tehnologic din fermele de crestere a animalelor in spatii in spatii inchise: 

-Adapostire animale: emisii de amoniac (NH 3 ), dioxid de carbon (CO 2 ), miros; 

-Depozitare dejectii si bazinele de dejectii: emisii de amoniac (NH 3 ), hidrogen 

sulfurat (H 2 S), miros; 

-Aplicare dejectii pe terenuri agricole: miros, hidrogen sulfurat (H 2 S), amoniac 

(NH 3 ) 

Principalele probleme sunt emisiile de amoniac in procesul fermentare si 

mirosurile asociate. 

183


Factori ca temperatura, ventilatia, umiditatea, procentul de stocare, calitatea 

halelor si compozitia hranei (proteine brute) pot de asemenea sa afecteze nivelul de 

amoniac. 

Emisii de amoniac 

Proces Compusi cu azot Ce pot sa afecteze 

1. Fecale Acid uric/uree 70% + Animale si hrana 

proteine nedigerate 30% 

2. Degradare Amoniac/amoniac in 

balegar 

Conditiile procesului (balegar): T, pH, 

Aw 

3. Volatilizare Amoniac in aer Conditiile procesului si climatul local 

4. Emisii Amoniac in mediu Curatarea aerului 

Nota: T-temperatura, pH – aciditate, Aw – activitatea apelor, r.h. – umiditate relativa 

Generarea substantelor gazoase in halele de animale influenteaza de asemenea 

calitatea aerului din interior si poate afecta sanatatea animalelor sau poate creea conditii 

de munca nesanatoase pentru fermieri. 

Alte gaze 

Generarea substantelor gazoase in halele de animale influenteaza, de asemenea 

calitatea aerului din interior si poate afecta sanatatea animalelor. Dioxidul de carbon se 

poate acumula in hale, in cazul unei ventilatii necorespunzatoare, ducad la cresterea 

nivelului de dioxid de carbon peste limitele admisibile. 

In cadrul proiectului propus, ventilarea spatiilor de crestere a animalelor se face in 

mod corespunzator, sistemul constructiv al grajdurilor fiind proiectat in acest scop. 

Procesele microbiene din sol (denitrificarea) produc protoxid de azot (N 2 O) si 

azot gaz (N 2 ). Protoxidul de azot este unul din gazele responsabile de aparitia efectului de 

sera, in timp ce azotul gaz este daunator mediului. Ambele pot fi produse prin 

descompunerea de nitrati in sol, fiind derivati din balegar, din fertilizatori anorganici sau 

chiar din sol, dar prezenta balegarului favorizeaza acest proces. 

Emisii de gaze in halele de productie – nivel maxim admis: 

- CO ……….......................... 0,3% (sub valoarea masurabila) 

- H 2 S ……........................…. 0,01% (sub valoarea masurabila) 

184


- H – umiditate relativa ……. 50- 60 % 

- NH 3 ………………………. 0,002% (maxim admis 10 ppm) 

- CO 2 ………………………. Volum maxim admis 0,20% 


concentratiile de gaze trebuie sa fie mentinute sub nivelele daunatoare. 

12.7.4. Impactul prognozat asupra biodiversitatii 

Ecosisteme terestre. 

In zona de amplasament a fermei, se pot evidentia: 

-ecosistemul agrotehnic; 

-ecosistemul legat de asezarile umane. 

Ecosistemul agrotehnic este reprezentat de pasune si de culturi agricole, 

reprezentand ecosistemul amenajat in scopul exploatarii producatorilor primari. 

In perioada de executie a investitiei, vegetatia va fi afectata exclusiv in zona de 

lucru. Decopertarea solului din zonele construite va determina disparitia habitatelor 

pentru plante si animale si a unor verigi din lantul trofic - respectiv restrangerea 

resurselor de hrana pentru speciile mobile care se hraneau pe amplasametul obiectivului. 

In zonele neconstruite se vor amenaja spatii verzi ceea ce va conduce la inlocuirea 

definitiva a comunitatilor existente. O expresie a acestei forme de impact este 

restrangerea numarului de indivizi din speciile care populeaza in mod normal zona. 

Vegetatia va fi refacuta in totalitate la finalizarea lucrarilor, pe intreaga suprafata 

afectata. 




Activitatile de constructie si cele de exploatare ale fermei de crestere a vacilor nu 

au ca efect distrugerea sau modificarea habitatelor speciilor de plante si nu altereaza 

populatiile de pasari, mamifere, pesti, amfibieni, reptile, nevertebrate protejate sau nu. 

Investitia nu afecteaza spatiile pentru adaposturi, de odihna, crestere, reproducere 

sau rutele de migrare ale pasarilor. 

185


Actvitatea industriala se va desfasura numai in incinta amplasamentului aprobat, 

neafectand zonele limitrofe, impactul produs asupra vegetatiei si faunei terestre si 

acvatice fiind nesemnificativ. 

Pe zona studiata nu exista zone umede sau ecosisteme acvatice. Nu au fost 

identificate pasari sau mamifere pe terenul studiat. 

Deoarece impactul generat asupra biodiversitatii, de lucrarile de constructie si de 

exploatare prevazute a fi executate, este redus, nu se impun ca fiind necesare masuri 

suplimentare de protectie a factorilor de mediu. 

12.7.5. Efectele prognozate asupra factorilor culturali 


Implementarea PUZ va avea un impact pozitiv pe termen mediu si lung asupra 

utilizarii terenului, terenul fiind valorificat la un nivel inalt fata de starea in care se afla in 

momentul de fata. Prin promovarea investitiei va creste valoarea economica a acestui 

teren situat in apropierea localitatii Berghin. 

Utilizarea recreativa 

In momentul de fata acest teren nu se foloseste in scop recreativ. Acest factor de 

mediu nu va fi afectat in nici un fel. 

Valoarea estetica (peisajul) si interesul oamenilor 

Arealul destinat implementarii PUZ, nu este caracterizat de valori peisagistice 

deosebite. 

Obiectivul studiat se va incadra in peisajul din zona in care se afla. 

Zona de implementare a PUZ nu este conotata unor valori de patrimoniu cultural, 

arhitectonic si/sau arheologic. 


Implementarea PUZ in zona studiata, este de natura sa afecteze pozitiv in primul 

rand populatia din zona localitatii Berghin, prin crearea unui numar insemnat de locuri de 

munca. 

In ceea ce priveste emisiile estimate si efectul lor asupra populatiei rezidente 

limitrof amplasamentului PUZ, se constata ca distanta fata de cea mai apropiata locuinta 

186


este de peste 1200 m. Aceasta distanta asigura o protectie adecvata a populatiei atat fata 

de potentialele emisii de substante poluante cat si fata de zgomot. 


In consecinta, se apreciaza ca implementarea PUZ, nu va afecta patrimoniul 

cultural, inclusiv cel arhitectonic si arheologic. 

12.7.6. Sanatatea umana 

Surse de zgomot: 

-In perioada de constructie 

Principalele surse de zgomot sunt costituite din utilajele si echipamentele utilizate 

la construirea obiectivelor din proiect. 

Nivelul de zgomot variaza functie de tipul si intensitatea operatiilor, tipul 

utilajelor in functiune, regim de lucru, suprapunerea numarului de surse si dispunerea pe 

suprafata orizontala si/sau verticala, prezenta obstacolelor naturale sau artificiale cu rol 

de ecranare. 

Pentru activitati de tip industrial sunt prevazute limitari ale nivelului de zgomot la 

limita functionala din mediul urban, prin STAS 10009/88. 

Se apreciaza ca nivelul zgomotului emis de utilaje nu va depasi pe perioada zilei 

pe perioade scurte de timp 80 dB(A), si acesta se suprapune peste zgomotul generat de 

traficul rutier de pe soseaua de DJ 106 I. 

-La functionarea obiectivului 

Sursele de zgomot apartinand fermei sunt reprezentate de utilajele prevazute 

pentru prepararea furajelor din cadrul bucatariei furajere, de mijloacele auto cu care se 

realizeaza transportul animalelor si furajelor, si de utilajele folosite pentru transportul 

dejectiilor. 

Nu exista date despre eventuale efecte asupra sanatatii umane, datorate unor 

activitati desfasurate in prezent in zona. 

Pe de alta parte, implementarea planului, nu este de natura sa influenteze 

sanatatea umana, cel putin din perspectiva conditiilor generale privind protectia mediului 

inconjurator. 

187



Se apreciaza ca implementarea planului nu va influenta negativ sanatatea umana. 

12.7.7. Relatiile dintre acesti factori 

Efecte secundare si indirecte 

Implementarea PUZ in arealul propus, va avea efecte secundare si indirecte 

semnificative exclusiv pozitive, in principal asupra dezvoltarii economice a zonei si a 

cresterii numarului de angajati. 

Efecte cumulative 

In mod traditional, sintagma efecte cumulative presupune existenta mai multor 

efecte de mica intensitate, care prin cumulare, sa produca efecte semnificative. 

Pentru PUZ evaluate, efectele negative identificate sunt nesemnificative si nu se 

asociaza, in consecinta apreciem ca implementarea lui nu va avea efecte negative 

cumulative. 

Efecte sinergice 

Asa cum s-a aratat in capitolele precedente, implementarea planului va avea 

efecte minore, asupra mai multor factori de mediu. 

In consecinta, nu este previzionabil un efect sinergic, datorat unor intersectari 

viitoare ale efectelor implementarii planului cu actualele probleme de mediu relevante 

pentru arealul evaluat. 

12.8. Masurile propuse pentru a preveni, reduce si compensa cat de complet 

posibil orice efect advers asupra mediului al implementarii planului sau programului 

12.8.1. Masuri de diminuare a impactului asupra solului si subsolului 

In vederea prevenirii unui posibil impact generat de implementarea planului 

asupra solului si subsolului, se vor avea in vedere urmatoarele recomandari: 


-lucrarile de constructie nu trebuie sa demareze inaintea asigurarii spatiilor 

corespunzatoare de depozitare a materialelor si deseurilor. 

-lucrarile de constructii se vor realiza de firme care au acest domeniu principal de 

activitate si folosesc personal calificat si/sau necalificat functie de cerintele de lucru; 

188


-societatile care asigura constructia obiectivului si montajul instalatiilor specifice 

isi asuma sarcina de a colecta si elimina sau reutiliza deseurile specifice din constructii; 

nu se vor realiza depozite exterioare neorganizate, la finalizarea lucrarilor terenul va fi 

curatat si eliberat de astfel de depozitari; 

-se vor reduce pe cat posibil emisiile de praf in perioada de constructie, se vor 

curata, stropi caile de acces. 


Pentru protectia solului si a subsolului, in cadrul fermei se vor efectua lucrari de 

hidroizolare, astfel incat sa se face practic imposibila infiltrarea in sol si subsol a 

posibililor poluanti. Masurile propuse pentru reducerea la maximum a impactului 

activitatii obiectivului de investitii asupra solului sunt: 

-inierbarea si irigarea sistematica a tuturor suprafetelor libere din incinta; 

-folosirea ca fertilizant a dejectiilor fermentate in laguna de dejectii pe terenuri 

agricole se va realiza in baza cartarii pedologice si agrochimice a solurilor. Aceasta 

solutie este practicata si in UE conform legislatiei; 

-executarea unui foraj de control in incinta fermei, aval de hale, in sensul de 

curgere al apei freatice pentru supravegherea calitatii mediului subteran. 

-namolul (dejectiile) fermentat in laguna de stocare a dejectiilor, se va folosi, cu 

rezultate foarte bune ca fertilizant pentru terenurile agricole din zona; aceasta solutie este 

practicata in Uniunea Europeana, conform prevederilor din BAT, precum si de Ordinul 

comun al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 242/26.03.2005 si Ordinul 

Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr. 197/07.04.2005, privind 

aprobarea organizarii Sistemului national de monitoring integrat al solului, de 

supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse 

agricole si de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone 

vulnerabile la poluarea cu nitrati. 

Se mentioneaza faptul ca materialul organic rezultat de la vaci va fi prelucrat, 

natural, in laguna de stocare dejectii, dupa care va fi imprastiat cu utilaje specializate, pe 

terenurile aflate in folosinta SC DN Agrar Apold SRL, restabilizandu-se in acest fel si 

productia vegetala. Calitatea solurilor aflate pe aceste terenuri permite, conform uzantelor 

189


UE, imprastierea amestecului organic obtinut de la ferma de crestere a vacilor, pe aceste 

suprafete. 

12.8.2 Masuri propuse de prevenire, diminuare si compensare a impactului 

produs asupra apelor de suprafata si subterane 


-organizarea corespunzatoare de santier; 

-prevenirea evacuarii accidentale de substante periculoase (produse petroliere, ape 

menajere) in apa subterana sau de suprafata. 

In perioada de functionare a obiectivului 

-respectarea prevederilor avizului si a autorizatiei de gospodarire a apelor; 

-executia retelelor, a bazinelor de colectare, a lagunei in conformitate cu 

proiectele de executie; 

-verificarea tehnica periodica a retelelor, bazinelor, a etansarii lagunei; 

-masuri de economisire a apei: spalarea halei cu jet sub presiune pentru reducerea 

volumului de ape uzate, intretinerea corespunzatoare a instalatiilor; 

-prevenirea evacuarii accidentale de substante periculoase (produse petroliere, 

substante de dezinfectie) in apa subterana sau de suprafata; 

-prevenirea scurgerilor accidentale a dejectiilor din canale si din laguna; 

-practicarea unei gestiuni corespunzatoare a dejectiilor de porc si respectarea 

bunelor practici agricole la imprastierea gunoiului pe camp; 

-monitorizarea periodica a calitatii apei subterane printr-un put de monitorizare 

amplasat aval de ferma pe directia de curgere a apelor subterane; masuri imediate de 

remediere a oricarei defectiuni pentru prevenirea poluarii solului si a apei subterane; 

-apele uzate menajere evacuate de la statia de epurare vor respecta conditiile 

impuse de NTPA 001/2005 si de autorizatia de gospodarire a apelor. 

-amenajarea terenului pe amplasament se va face astfel incat sa permita evacuarea 

rapida a apelor din precipitatii. 

-se vor lua masuri pentru excluderea infiltratiilor de apa in terenul de fundare atat 

in timpul executiei, cat si pe toata durata exploatarii constructiei, prin colectarea si 

190


indepartarea apelor de suprafata si prin amplasarea si alcatuirea adecvata a retelelor 

purtatoare de apa. 

In cazul in care datorita neetanseitatii la lucru sau din alte cauze, se poate 

produce, potential, poluarea apelor de suprafata, trebuie luate urmatoarele masuri: 

-inchiderea imediata a sursei de poluare, pentru limitarea intinderii zonei poluate; 

-colectarea poluantului, in masura in care aceasta este posibil; 

-limitarea intinderii poluarii, prin mijloace specifice. 

Se poate concluziona si aprecia, ca in cazul unei exploatari normale, in care se 

respecta procesul tehnologic si ansamblul de masuri de protectie, impactul acestei 

activitati asupra acestui factor de mediu este nesemnificativ. 

Se pastreaza situatia existenta, a starii de calitate a apei si nu vor exista surse 

dirijate de poluare a apei, iar in caz de avarii, probabilitatea de poluare a apelor este 

extrem de redusa. 


produs asupra aerului 



functionare si cu toate reviziile facute la zi; 

-se va impune constructorului stropirea drumurilor de acces in incinta santierului 

pentru evitarea ridicarii prafului in timpul perioadei de decopertare si constructie; 

-se va face curatarea zilnica a cailor de acces din vecinatatea santierului – 

indepartarea nisipului, a pamantului, pentru prevenirea ridicarii prafului. 


Reducerea emisiilor in aer de amoniac si mirosuri se realizeaza prin: 

-adoptarea unui sistem adecvat de hranire, pe grupe de varsta cu continut scazut 

de proteine; 

-o ventilatie corespunzatoare a halelor; 

-manipularea corespunzatoare a dejectiilor pentru a reduce emisiile de miros; 

-utilizarea unei lagune pentru depozitarea dejectiilor izolata cu folie la partea 

superioara si inferioara. 

191


Reducerea emisiilor de praf 

-asigurarea unui corect management al materialelor pulverulente; 

-curatarea zilnica a cailor de acces; 

- mentinerea in buna stare a cailor rutiere in zona. 

Reducerea emisiilor de poluanti de la miljoacele auto 

-intretinerea corespunzatoare a vehiculelor; 


functionare si cu toate reviziile tehnice la zi. 

Pentru evitarea contactului direct cu substantele volatile sau cu pulberile si pentru 

prevenirea efectelor asupra sanatatii personalului angrenat in exploatarea tehnologiei de 

crestere a vacilor, precum si a locuitorilor aflati in localitatile comunei Berghin se vor lua 

o serie de masuri, care cuprind: 

-utilizarea, in halele de productie, a detectoarelor de amoniac pentru a executa 

avertizari optice si a declansa aeririrea naturala a halelor; 

-utilizarea de procedee de productie si mijloace tehnice adecvate (automatizari, 

etanseizari, echipamente individuale de protectie); 

-masuri organizatorice (intretinerea in buna stare de functionare a utilajelor si 

instalatiilor tehnologice si de ventilatie, evitarea imprastierii pulberilor); 

-realizarea de prelevari de probe de aer, ori de cate ori exista suspiciuni asupra 

emanatiilor anormale, sau la detectia organoleptica a unor noi componente in aerul din 

incinta halelor si din apropierea lor. 

Se vor respecta restrictiile privind utilizarea dejectiilor ca ingrasamant natural cu 

avizul beneficiarilor de teren si al organelor sanitare si sanitar veterinare conform 

prevederilor Hotararii Guvernului Romaniei nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de 

actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole si Ordinul 

Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 1234/2006 – Codul de bune practici in 

ferma. 

Se vor depozita deseurile menajere si asimilabil menajere in containere amplasate 

pe platforma betonata, in vederea eliminarii finale prin depozitare printr-un operator 

autorizat pe baza de contract. 

192


La aplicarea dejectiilor pe sol se vor avea in vedere urmatoarele: 

-caracteristicile terenului pe care se aplica dejectiile: conditiile solului, tipul de sol 

si panta; 

-conditiile climatice, regimul precipitatiilor si de irigare; 

-utilizarea terenului si practicile agricole, incluzand rotatia culturilor; 

-aplicarea dejectiilor in intervale de timp cat mai apropriate de perioadele de 

crestere maxima a culturii, cand are loc preluarea nutrientului; 

-verificarea periodica a echipamentelor de distributie si de administrare a 

tulburelii. 


produs asupra biodiversitatii 

-antreprenorul va delimita zona de lucru pentru a preveni/minimiza distrugerea 

florei; 

-dupa executia lucrarilor, vegetatia va repopula in mod sistemic zona afectata. 

-pentru protectia ecosistemelor acvatice, apele uzate menajere provenite de la 

grupurile sanitare si filtrul sanitar, inainte de evacuarea in pr. Garbau, vor trecute trecute 

in prealabil printr-o statie de epurare mecano-biologica. 

-protectia ecosistemelor terestre se va realiza prin amenajarea lagunei de stocare a 

dejectiilor conform specificatiilor si normelor tehnice in vigoare prevenind astfel 

infiltrarea acesteia in sol. Prin elaborarea si implementarea unui plan corect de injectare a 

amestecului de ape uzate tehnologice si dejectii, se va preveni afectarea proprietatilor 

fizico-chimice ale solului si infiltrarea acestora in apele subterane. 

-in cazul producerii de poluari accidentale se vor lua masuri imediate de inlaturare 

a factorilor generatori de poluare si vor fi anuntate autoritatile respunsabile de protectie a 

mediului. 

193


12.8.5 Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor 

adverse asupra asezarilor umane si a sanatatii populatiei 

-nivelul de zgomot din timpul diferitelor lucrari de constructii nu va depasi nivelul 

echivalent de zgomot admisibil pentru zona rezidentiala, Conform STAS 10009/88, 

respectiv valoarea limita de 50 dB(A). 

12.9. Descrierea masurilor avute in vedere pentru monitorizarea efectelor 

semnificative ale implementarii planului sau programului 

Pentru buna desfasurare a activitatii si minimizarea consumurilor de materii 

prime, materiale si utilitati, societatea va tine o evidenta lunara a: 

-cantitatilor de materii prime si auxiliare utilizate in procesul tehnologic de 

nutritie a vacilor; 

-cantitatii de apa, energie utilizate; 

-cantitatilor de deseuri rezultate; 

-activitatilor de intretinere si reparatie a instalatiilor si dotarilor aferente; 

-instruirilor personalului. 

Din moment ce apa si hrana sunt intrarile primare pentru sistemele de crestere a 

animalelor, utilizarea lor poate fi monitorizata in interiorul fermei. Vor fi utilizate 

contoare de apa, contoare electrice si computere pentru controlul climatului interior. 

Regulat se va face si controlul bazinului de stocare a dejectiilor, pentru orice 

semne de coroziune sau scurgere si pentru a gasi orice defectiune, care trebuie remediata. 

Verificarea va avea loc dupa fiecare golire completa a bazinului de stocare. 

12.9.1. Monitorizarea factorului de mediu aer 

In mod curent nu se face monitorizarea emisiilor de aer, dar daca este necesar 

trebuie facuta, in mod specific, ca rezultat al reclamatiilor provenite din vecinatati. Pentru 

prelevarea probelor de aer va trebui sa se utilizeze tehnicile de adsorbtie-desorbtie cu 

determinarea componentelor cu ajutorul HPLC si a GC cuplate cu spectrometre de masa. 

Se va urmari identificarea si determinarea cantitativa de: 

- Monoxid de carbon (CO); 

- Amoniac (NH 3 ); 

194


- Hidrogen sulfurat (H 2 S); 

- Substante organice volatile (uleiuri volatile). 

12.9.2. Monitorizarea factorului de mediu apa 

Obiectivul de investitie prevede evacuarea apelor uzate menajere, dupa o 

prealabila epurare in laguna de dejectii. 

Se va executa un foraj de observare in aval de adaposturile de vaci, situat pe 

directia de curgere a apei subterane (sau mai multe foraje daca Administratia Bazinala de 

Apa Mures impune astfel prin avizul de gospodarire a apelor). 

Calitatea apelor din acviferul freatic se va urmari pentru parametrii mentionati in 

tabelul urmator. Frecventa prelevarilor va fi realizata, in conformitate cu succesiunea 

mentionata, in continuare: 

Indicatori propusi 

Punct de prelevare Frecventa 

proba prelevarilor 

pH Foraj de monitorizare Semestrial 

Suspensii (MTS) Foraj de monitorizare Semestrial 

CBO5 Foraj de monitorizare Semestrial 

Amoniu (NH 4 ) Foraj de monitorizare Semestrial 

Nitriti (NO 2 ) Foraj de monitorizare Semestrial 

Nitrati (NO 3 ) Foraj de monitorizare Semestrial 

Fosfor total (P total ) Foraj de monitorizare Semestrial 

Recomandarile privind monitorizarea imprastierii pe terenurile agricole se vor 

executa, in mod special, tinind cont de: 

-Ordinul comun al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor si al Ministrului 

Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr. 242/26.03.2005, pentru aprobarea 

organizarii Sistemului national de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control 

si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de 

management al reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile si 

potential vulnerabile la poluarea cu nitrati si pentru aprobarea Programului de organizare 

a Sistemului national de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control si decizii 

195


pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de management al 

reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile si potential vulnerabile 

la poluarea cu nitrati; 

-Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 296/11.04.2005, privind 

aprobarea Programului-cadru de actiune tehnic, pentru elaborarea programelor de actiune 

in zone vulnerabile la poluarea cu nitrati din surse agricole. 

196

RAPORT DE MEDIU - Agentia pentru Protectia Mediului

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?