click detalii... - Agentia pentru Protectia Mediului Alba

SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 

EA 220/2012 

MHC Cugir, jud. Alba 

Introducere 

Scopul prezentei documentaŃii este de a identifica, evalua şi prezenta impactul potenŃial al amplasării unui complex 

de hidrocentrale de mică putere pe râul Cugir, jud. Alba. 

Prezenta documentaŃie tehnică a fost elaborată în conformitate cu prevederile legale în vigoare din domeniu, Ńinând 

cont de dezvoltate în cadrul proiectului Phare 2000 AsistenŃă tehnică pentru asigurarea conformării cu Directivele privind 

Evaluarea Impactului Asupra Mediului – beneficiar Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor: 

• Participarea publicului la procedura de evaluare a impactului asupra mediului; 

• Manualul EIA; 

• Ghid metodologic pentru includerea consideraŃiilor de biodiversitate în procedura de evaluare a impactului asupra 

mediului; 

• Ghid metodologic privind evaluarea adecvată (www.mmediu.ro/pdf/legislatie/biodiv/ Ghid_Evaluare_ 

Adecvata.doc) 

precum şi de: 

• Methodological guidance on the provisions of Article 6(3) and (4) of the Habitat Directive 92/43/EEC, propus de 

Comisia Europeană, DG Environment, 2002 

• Managing Natura 2000 Sites – The provisions of Article 6 of the „Habitats” Directive 92/43/EEC, propus de Office 

for Official Publications of the European Communities, 2000 

Au fost luate în considerare şi prevederile Directivelor europene, 2000/60/CEE "Ape", 79/409 "Păsări", 92/43 

"Habitate" (din perspectiva propunerii includerii zonei în reŃeaua naŃională Natura 2000). 

Orice proiect, plan sau program, produce pe lângă efectele directe (pentru care a fost conceput) şi o serie de efecte 

indirecte care trebuiesc gestionate în scopul conformării cu reglementările pe linie de protecŃie a factorilor de mediu. 

Necesitatea gestionării tuturor efectelor determinate răspunde şi unor principii ce stau la baza legislaŃiei de protecŃie a 

mediului: 

• iniŃierea din timp a unor măsuri care să reducă sau să elimine efecte nedorite; 

• evaluarea obiectivă a tuturor alternativelor şi posibilităŃilor privind alegerea tehnologiei optime; 

• necesitatea implicării factorilor instituŃionali responsabili în procesul de luare a deciziilor privind managementul 

proiectelor cu impact asupra mediului. 

Dat fiind faptul cǎ proiectul propus se regǎseşte cuprins parŃial în siturile Natura 2000: 

-ROSCI0085 Frumoasa 1 

-ROSPA0043 Frumoasa 2 

, în conformitate cu prevederile Legii 49/2011 3 , a fost solicitată documentaŃia de Evaluare adecvată, în mǎsurǎ a 

stabili eventualul impact negativ asupra elementelor criteriu ce au stat la baza desemnǎrii sitului. In acest sens, se insistǎ 

asupra faptului cǎ Evaluarea adecvatǎ este documentul ce se concentreazǎ asupra elementelor criteriu ce au stat la baza 

desemnǎrii siturilor Natura 2000 Ńintǎ. 

Conform prevederilor legale în vigoare, noŃiunea de impact negativ semnificativ trebuie determinată în relaŃie cu 

trăsăturile specifice ale ariei naturale protejate de interes comunitar. Trebuie specificat faptul că ceea ce poate prezenta un 

efect negativ semnificativ pentru o anumită arie naturală protejată de interes comunitar, poate să nu aibă acelaşi efect pentru 

un alt tip de arie naturală protejată de interes comunitar. De aceea, fiecare evaluare este un caz individual care trebuie 

tratată în funcŃie de obiectivele de conservare ale ariei naturale protejate de interes comunitar şi de caracteristicile planului 

sau proiectului. 

Probabilitatea unui impact semnificativ poate rezulta nu numai din trǎsǎturile planului sau proiectului localizate în 

interiorul unei arii naturale protejate de interes comunitar, dar şi din planul/proiectul localizat în afara acesteia, în afara 

acesteia. 

1 OM 2387/2011 pentru modificarea şi completarea HG 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală 

protejată a siturilor de importantă comunitară, ca parte integrantă a reţelei Natura 2000 în România 

2 HG 971/2011 pentru modificarea şi completarea HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială 

avifaunistică ca parte integrantă a reţelei Natura 2000 în România 

3 art.28 alin.4 

1 

Hârtie reciclată


EA 220/2012 


Cap.1. GeneralităŃi 

Scopul elaborării Studiului de Evaluare a Impactului asupra Mediului este obŃinerea de către SC 

Rott Haus Consulting SRL a Acordului de Mediu pentru desfăşurarea activităŃii de producere a 

energiei electrice neconvenŃionale cu ajutorul unui ansamblu de hidrocentrale de mică putere pe râul 

Cugir. 

Zona se află situată în perimetrul administrativ allocalităŃii Cugir, jud. Alba. 

1.1. Denumirea Proiectului 

Racordare la R.E.D. a MHC Canciu şi MHC Boşorogu, amenajare hidroenergetică Râul Mare Cugir, jud. 

Alba 

1.2. Titularul proiectului 

Beneficiar: 

SC Rott Haus Consulting SRL 

Bdul. Ctin. Brâncuşi nr. 133C, Cluj-Napoca 

Inregistrare ORC Cluj: J12/1465/2009 

CUI: RO 25790010 

Persoană de contact: Tiberiu Samuel ROŞU 

Proiectant: 

SC 4C Project Consulting SRL 

Str. Migdalului nr. 10, Cluj-Napoca 

Inregistrare ORC Cluj: J12/229/2008 

CUI: RO 23108177 

Persoană de contact: Călin BOHUŞ 

1.3. Obiectul proiectului 

Lucrările propuse constau într-un set de măsuri de amenajări hidro-energetice amplasate pe 

cursul Râului Mare (Cugir) şi afluentul său, Boşorog, constând din realizarea de: captări, deznisipatoare, 

bazine compensatoare, aducŃiuni, hidrocentrale de mică putere, conducte de restituire în emisar. Vor fi 

instalate 2 centrale de mică putere. Conducta este amplasată pe marginea drumului forestier, ce 

urmăreşte albia majoră a cursurilor de ape. SituaŃia regimului de utilizare al terenurilor va fi perfectată la 

momentul stabilirii exacte a traseului de urmat, corespondent fazei de realizarea a documentaŃiilor 

tehnice de proiectare de detaliu din faza Pproiectului de Autorizare a ConstrucŃiei (Faza PAC). In acest 

Hârtie reciclată 

2


EA 220/2012 


sens, beneficiarul va perfecta cu proprietarii actele necesare (contracte de vânzare/cumpărare, 

concesiune sau asociere în participaŃiune), pentru asigurarea accesului, realizarea lucrărilor şi 

mentenanŃă. 

Proiectul este cuprins parŃial (ansamblurile de instalaŃii hidroenergetice de pe Râul Mare şi 

Boşorog) în siturile ROSCI0085 Frumoasa, respectiv ROSPA0043 Frumoasa, neavând legătură directă 

şi nefiind necesar managementului ariilor naturale protejate de interes comunitar. 

Amenajarea hidroenergetică, în totalitatea ei poate fi privită ca un element al sistemului 

electroenergetic zonal, demn de luat în calcul în perspectiva valorificării energiei electrice în reŃeaua 

zonală în scopul promovării utilizării surselor regenerabile de energie şi a utilizării certificatelor verzi, 

generând totodată creşterea rezilienŃei la nivelul comunităŃii locale prin diminuarea riscurilor şi a 

vulnerabilităŃii sistemelor naturale (răspunzând astfel unor prevederi legale în vigoare şi deziderate 

strategice convenite la nivel naŃional şi european 4 ), acŃiune obligatorie având caracter solidar între 

Statele Membre ale Uniunii Europene, (în conformitate cu Legea 13/2008 art. 177, alin.1, pct. c). 

Zona cuprinsă în studiu presupune realizarea unor amenajări hidrotehnice, parte a unui ansamblu 

de sisteme hidroenergetice de mică putere conform proiectului de mai jos: 

Captările de tip tirolez, nefiind necesare acumulări de ape semnificative. 

Lungimea pragrilor nu depăşeşte 15 m (incluzând pragul deversor, câmpul de spălare şi scara de 

peşti) iar înălŃimea este de până la 2,0 m. 

Captarea reprezintă o structură de tipul unui prag din beton, profilat hidrodinamic, cu rol de 

retenŃie a apei şi conducere către priza de aducŃiune. Pragul este prevăzut cu o incintă deznisipatoare 

şi rizbermă montată în aval. Priza de apă este prevăzută cu grătare şi buzunar de spălare pentru 

retenŃia plutitorilor. Camera de încărcare a aducŃiunii este echipată cu stavile acŃionate manual şi 

senzori de nivel pentru comanda regimului de funcŃionare a hidroagregatelor. 

SoluŃia constructivă pentru priza de captare, respectiv prizele suplimentare prevede realizarea de 

prize de fund tiroleze, prevăzute cu prag deversant de mică înălŃime (< 2 m) Ńinând cont de variaŃiile 

mici de nivel în bieful amonte, fiind dimensionate pe baza a 3 condiŃii simultane: 

a) viteza brută a apei prin secŃiunea de intrare; 

b) presiunea de calcul la înfundarea grătarului 3 m col. apă; 

c) înclinarea grătarelor faŃă de orizontală: 30 o . 

Prizele de fund sunt dimensionate pentru tranzitarea în aval a debitului maxim de viitură cu 

asigurarea de 1%; frontul de priză realizând captarea la nivel normal de retenŃie a debitelor medii 

determinate, fiind prevăzute cu instalaŃii de spălare a frontului de priză, priză de iarnă şi deznisipator. 

Se va asigura debitul salubru, conform actelor de reglementare emise de autoritatea cu 

responsabilităŃi în domeniu (ANAR Mureş) iar circuitul hidroagregatelor va avea un regim închis de 

utilizare a resurselor de apă. 

RestituŃia debitelor prelevate se va realiza integral în albia naturală la ieşirea din circuitul 

hidroagregatelor. 

Deznisipatorul se va prevedea în funcŃie de asigurarea transportului aluviunilor admise în circuitul 

aval, prin colectarea granulometriei maxime a acestora cu vitezele minime realizate pentru Qmin şi de 

înlăturare a pericolului de eroziune a circuitului aval. 

Grătarul se va amplasa cu partea inferioară (pragul grătarului): la minim 1,50 m faŃă de cota 

radierului din faŃa pragului grătarului şi partea superioară la: 0,5 ÷ 1,0 m sub cota normală de retenŃie, 

asigurându-se ca grătarele verticale să fie mobile. Grătarele vor fi prevăzute cu maşini de curăŃat ori 

alte dispozitive sau instalaŃii pentru curăŃarea acestora. Se vor dispune mijloace de evacuare a 

materialelor şi corpurilor curăŃate de grătare pe bieful aval sau locul de depozitare, precum şi modul de 

4 Legea13/2007, HG 1892/2004 modificată prin HG 958/2005 pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale şi 

îmbunătăŃirea calităŃii vieŃii 


3


EA 220/2012 


tratare a acestora. La funcŃionare fără pod de gheaŃă se prevăd dispozitive speciale pentru devierea şi 

evacuarea zaiului şi a gheŃurilor. Se vor prevedea aparate pentru măsurarea diferenŃei pe grătarul 

prizei, pentru urmărirea calităŃii exploatării şi ca surse de date hidrometrice. 

AducŃiunea se realizează din conductă metalică îngropată sub adâncimea de îngheŃ, în drumul 

forestier existent, iar acolo unde nu este posibil ea este amplasată semiîngropat sau camuflată cu 

materiale locale (anrocamente, zidărie, etc.) în scopul integrării (camuflării) în peisaj, pentru reducerea 

impactului vizual. 

AducŃiunea este reprezentată de o conductă sub presiune din tole metalice sudate de 9 mm în 

dispoziŃie îngropată şi semi-îngropată faŃă de teren. La schimbarea pantei în plan vertical s-au prevăzut 

masive de ancoraj din beton armat C12/15. Conducta aducŃiunii a fost dimensionată din punct de 

vedere hidraulic (capacitatea de tranzitare a debitelor cerute de buna funcŃionare a 

microhidroagregatelor centralei cu luarea în considerare a pierderilor de sarcină locale şi liniare), şi din 

punct de vedere al rezistenŃei (al grosimii tolei) pentru a putea prelua diferenŃele de presiune interioară 

şi exterioară la grupele de încărcări de calcul fundamentale şi speciale, la acest ultim calcul Ńinându-se 

cont de modul de aşezare al conductei (mediu elastic) ce determină anumite tipuri de solicitări care pot 

apărea în pereŃii conductei în situaŃia tasărilor inegale. Verificarea aducŃiunii din punct de vedere 

hidraulic, al rezistenŃei şi al traseului au constituit date de bază în vederea unei optimizări tehnicoeconomice. 

Lucrarea nu necesită tehnologii speciale de execuŃie, presupunând parcurgerea următoarelor 

etape: identificarea amplasamentului, degajarea terenului şi trasarea axului conductei. Tehnologiile 

pentru execuŃia aducŃiunii sunt aplicate în mod obişnuit pe şantierele de construcŃii hidrotehnice. 

Conducta de aducŃiune de până la Φ =1200mm (700-1200), este formată din tuburi, coturi şi 

reducŃii cu inele de rigidizare şi alimentează microturbinele cu un debit Q = 0,3÷2,875 m 3 /s. 

AducŃiunea se va executa în perioadele de ape mici având în vedere că o bună parte din lucrări 

se execută în proximitatea albiei râului. 

Tronsoanele de conductă se vor monta cu ajutorul lansatorului de conducte, după ce zona a fost 

pregătită pentru intervenŃie până la finalizarea lucrărilor. 

ExcavaŃiile se vor face mecanizat. Turnarea betonului se va face cu pompa de beton. 


4


EA 220/2012 


Pe tronsoanele pe care aducŃiunea este îngropată în teren, conducta se va poza pe un strat de 

nisip de 20 cm grosime, iar umplutura se va compacta cu maiul mecanic. 

În punctele în care aducŃiunea îşi schimbă direcŃia se vor executa masive de ancoraj. 

În zonele în care aducŃiunea subtraversează căile de acces, respectiv drumuri, CFI, etc., 

conducta se va îngloba într-o cămăşuială din beton armat. În zona de subtraversare a podurilor pe 

şosea, situate în faŃa prizelor dispunerea conductelor va face posibil accesul cârligului automacaralei 

până la partea inferioară a grătarului prizei. 

În cazul în care în soluŃia constructivă apare nevoia de a se prevedea pasarele de acces, acestea 

vor dispune de platforme de transport (eventual carosabile), pe toată lăŃimea grătarului. 

Între priza şi derivaŃia aval se prevăd vane şi batardouri, care să permită oprirea accesului apei în 

aval. 

Camerele de încărcare se prevăd la debuşarea turbinelor centralelor, făcând corp comun cu 

bazinul de liniştire, acestea permit tranzitarea în aval (bypass) a debitului instalat sau părŃi din Qinst, 

evacuarea la râu a debitului instalat, a gheŃii, sau plutitorilor în situaŃiile care o impun, prezentând un 

grad sporit de siguranŃă în funcŃionare în condiŃiile unei exploatări cât mai simple. Dimensionarea lor 

trebuie să asigure: 

- volumul de apă necesar, în momentul pornirii turbinelor, pentru funcŃionarea acestora pe 

toată perioada de amorsare a debitului pe aducŃiune fără ca nivelul apei să scadă sub 1.5 

m faŃă de cota superioară a prizei centralei; 

-volumul de apă transportat pe aducŃiune la oprirea turbinelor, astfel încât nivelul apei să nu 

depăşească creasta descărcătorului lateral pe toată perioada de oprire a transportului 

debitului pe aducŃiune; 

Camerele de încărcare sunt prevăzute cu nişe pentru echipamente mecanice de închidere, 

revizie şi curăŃare, respectiv cu grătar fix şi vană. În funcŃie de amplasarea acestora, se va stabili şi 

amplasarea căminului pentru limnigraf, a aparaturii de măsură şi control, în funcŃie de nivelurile maxime 

şi minime în camera de încărcare pentru funcŃionarea aducŃiunii în regim permanent şi nepermanent. 

Betoanele puse în operă în lucrare vor fi de marcă BcH15 (C12/15) şi se vor prepara cu dozaj de 

300 kg ciment H II/A – S 32.5, gradul de gelivitate va fi G 150. 

Pentru armături se vor respecta prevederile din STAS 10107 / 0-90. 

Lucrările se vor executa în conformitate cu secŃiunile şi detaliile prezentate în proiectele de detalii 

de execuŃie ce urmează să se elaboreze. 

5 

Hârtie reciclată


EA 220/2012 


Centrala este o construcŃie de dimensiuni reduse, pe cadre de beton şi zidărie, supraterană, 

compusă din sala maşinilor, canal de fugă prin care se face restituŃia apei. 

Pentru realizarea acestei structuri, din punct de vederea arhitectural, a fost aleasă varianta cea 

mai simplă şi mai puŃin pretenŃioasă, fiind aplicate o serie întreagă de măsuri de integrare în peisaj, 

pornind de la realizarea faŃadelor din pietriş şi bolovăniş natural, obŃinut de la nivelul amplasamentului 

ce se va intercala într-o reŃea de panouri din sârmă de oŃel. 

Structura unei centrale hidroelectrice de mică putere ce se va amplasa este alcătuită din 

construcŃii supraterane cu infrastructură din beton armat monolit, elemente prefabricate pentru planşeu, 

stâlpi monoliŃi şi închideri din zidărie de cărămidă; canalul de fugă este de tip deschis, cu pereŃi din 

beton cu rol de sprijinire şi apărare a platformei centralei, cu posibilitatea de debuşare în albie sau în 

camera de încărcare a treptei următoare (în cazul amplasării în cascadă). 

Bazinul de liniştire este construcŃia hidrotehnică realizată din beton simplu sau slab armat, cu 

rosturi neetanşe şi barbacane, care asigură racordul hidraulic între centrală şi lucrarea din aval (canal 

de fugă, regularizare aval, etc). Bazinul de liniştire asigură uniformizarea vitezelor nivelelor în aval de 

centrală, prin disiparea energiei în situaŃia transvazării unor debite la centrală, respectiv prin 

contrapresiunea impusă de turbinele centralei hidroelectrice. 

Clădirea centralei se amplasează la cota nivelului maxim cu asigurarea de 1% +1.0m (cota de 

acces) adăpostind panourile automatizate şi asigurând accesul în clădirea staŃiei de celule, are o 

structură de cadre metalice care susŃin la partea superioară structura metalică a şarpantei. Închiderea 

se realizează cu panouri metalice termoizolante multistrat, finisate pe ambele feŃe, iar golurile de 

iluminare vor fi închise cu tâmplărie de aluminiu cu geam termopan. Compartimentările sunt realizate 

din zidărie. Elementele cadrelor de beton armat care alcătuiesc structura de rezistenŃă vor fi finisate cu 

un email alchidic antistatic pentru a preveni depunerea prafului. Pardoseala platformelor de acces cât şi 

a sălii maşinilor se va finisa cu gresie antiderapanată extra dură. 

Învelitoarea este realizată din panouri sandwich sprijinite pe o şarpantă cu structură metalică. În 

zona turbinelor s-au prevăzut chepenguri pentru manevrarea echipamentelor (turbine, generatoare, 

vane, etc.) în caz de avarii sau reparaŃii capitale. 

Colectarea apelor pluviale de pe acoperiş se va realiza cu jgheaburi si burlane exterioare, iar 

învelitoarea va fi prevazută cu opritori pentru zăpadă. 

CirculaŃia verticală în cadrul clădirii centralei între cota de acces şi cota sălii maşinilor se face cu 

ajutorul unor scări verticale metalice, prevăzute cu mână curentă şi contratreaptă plină pentru 

preîntâmpinarea accidentelor în situaŃii de exploatare. 

Sunt prevăzute balustrade metalice de jur-împrejurul golurilor precum şi scări de acces verticale 

către camera maşinilor. 

StaŃia de celule are o structură de zidărie portantă cu planşeu din beton armat, închiderea este 

realizată din zidarie portantă, iar golurile de iluminare sunt închise cu tâmplărie de aluminiu cu geam 

termopan, pereŃilor tencuiŃi li se va aplica un email alchidic antistatic pentru a preveni depunerea 

prafului în interior, iar la exterior se va aplica un o vopsea lavabilă. Pardoseala este finisată cu gresie 

antiderapanată extra dură. Învelitoarea este de tip LINDAB pe o şarpantă de lemn. Intradosul şarpantei 

va fi termizolat cu plăci rigide de vată minerală aşezate între elementele de structură ale şarpantei. 

La cota nivelului maxim cu asigurarea de 1% se află sala maşinilor cu turbinele şi generatoarele, 

precum şi vanele de alimentare cu apă a turbinelor. 

În spaŃiul de incintă al amenajării se vor prevedea alei carosabile, alei pietonale, rigole pentru 

colectarea apelor meteorice, parcaje pentru maşini. Se vor face plantări de arbori şi arbuşti, gard viu, 

gazon. Incinta se va împrejmui cu un gard din panouri de plasă bordurată. 

InstalaŃiile electrice 

In sala maşinilor din cadrul clădirilor MHC, urmează a fi instalate de tip Pelton, respectiv Francis, 

adaptate ca funcŃie funcŃie şi număr regimelor optimale de funcŃionare ale fiecărei secŃiuni productive. 


6


EA 220/2012 


1.4. Oportunitatea şi necesitatea proiectului 

Proiectul de realizare a ansamblului hidroelectric răspunde tendinŃelor actuale resimŃite la nivel 

global şi regional marcate de o acută creştere a nevoii de energie. 

Recent Comisia Europeană a schiŃat fundamentul unei politici comunitare în domeniul energiei, 

având ca instrumente combaterea încălzirii climatice, stimularea concurenŃei şi reducerea dependenŃei 

energetice a Uniunii Europene. Confruntarea cu accelerarea procesului de încălzire globală, cu 

majorarea substanŃială a preŃului hidrocarburilor şi cu problemele apărute în aprovizionarea cu gaze şi 

petrol din Rusia, a făcut ca definirea noii politici energetice a Uniunii Europene să devină una din Ńintele 

principale. 

Se impune astfel la nivelul Statelor Membre, implicit a României, realizarea unei Strategii 

energetice viabile, bazată pe reducerea importurilor (şi, deci, scăderea dependenŃei faŃă de resursele 

externe), stabilizarea macroeconomică, promovarea tehnologiilor neconvenŃionale, alternative şi 

regenerabile. 

Astfel la ora actuală Comisia Europeană pledează pentru investiŃii energetice substanŃiale, în 

special în sfera reducerii de energie regenerabilă, a căror pondere trebuie să ajungă la 20% până în 

anul 2020, în condiŃiile în care actual această cifră nu este mai mare de 7%. 

Politica naŃională urmează să se centreze pe producerea de energie nucleară şi să acorde o 

atenŃie sporită energiei hidro şi a noilor tehnologii curate. 

Sursele energetice regenerabile vor fi încurajate după cum prevede Programul National pentru 

surse energetice regenerabile. Acestea reprezintă o sursa internă ce poate ajuta la reducerea 

importurilor şi îmbunatăŃesc totodată siguranŃa alimentării cu energie, în acelaşi timp respectându-se 

cele mai înalte norme de protecŃie a mediului. 

Sursele de energie regenerabilă (biomasa, microcentralele eoliene, energia geotermala, etc.) 

reprezintă o sursă importantă de energie, chiar dacă pe ansamblu contribuŃia lor e mica. 

Costurile investiŃiilor iniŃiale în acest domeniu sunt foarte mari, ceea ce reprezintă un factor 

restrictiv în dezvoltarea lor. De aceea, pentru a depăşi acest obstacol, se va demara un program 

stimulator ce va include şi o componenta financiară. 

Estimarea consumului de energie în viitor trebuie facută pornind de la necesitatea asigurarii 

energiei necesare pentru: 

• susŃinerea programelor de dezvoltare a tării ; 

• nevoia de a îmbunătăŃi eficienŃa energetică, protecŃia mediului şi utilizarea optima a 

resurselor. 

În strategia de eficientizare energetica au fost incluse Ńinte specifice printre care şi completarea 

surselor convenŃionale de energie cu resurse regenerabile cu pâna la 8,3% din totalul acestora, 

conform HG 1892/2004. Implementarea Directivei Europene 77/2001 prevede ca 12% din totalul 

energiei electrice consumate să fie « energie verde ». 

În România, ANRE, prin Ordinele 15 şi 19/2005 obligă fiecare furnizor de energie ca o parte din 

energia furnizată pe piaŃă să fie „energie verde”. 

1.5. Descrierea proiectului 

Lucrările propuse constau într-un set de măsuri de amenajări hidro-energetice amplasate pe 

cursurile de ape, constând din realizarea de: captări, deznisipatoare, bazine compensatoare, aducŃiuni, 

hidrocentrale de mică putere, conducte de restituire în emisar. 

1.5.1. Captările sunt construcŃii cu rolul de a dirija apa în deznisipator, fiind compuse din: prag de 

captare, prag de captare, prag deversor, scară de peşte (prin care se asigură debitul de servitute), 

organe de deschidere şi curăŃire. 

De menŃionat că scara de peşte este prevăzută a se realiza la cota cea mai joasă a captării şi 

este calibrată astfel încât să se asigure permanent debitul de servitute. 


7


EA 220/2012 


Frontul de captare este alcătuit dintr-o priză de mal inclusă într-un prag deversant, desnisipator şi 

conductă pentru transferul debitului captat spre camera de încărcare. 

Modelul unei prize tiroleze 5 .Vedere de ansamblu (stânga); vedere laterală (centru); vedere de sus (dreapta) 

Se observă amplasarea scării de peşte 

1.5.2. Deznisipatorul este o construcŃie de tipul unui bazin orizontal prevăzut cu o pantă 

longitudinală orientată spre aval de 3% pentru asigurarea spălării. Acesta este amplasat în imediata 

apropiere a captării, cu rolul de a curăŃa apa de impurităŃi, în special de sedimente (nisip) şi se compune 

din: secŃiune calibrată amonte, secŃiune calibrată aval, bazinul deznisipatorului, organe de sesizare a 

depunerilor şi spălare automată. După decantare, apa deversează lateral în bazinul compensator printrun 

deversor de 1,5 X 0,5 m şi de acolo se încarcă în conducta de aducŃiune. In partea aval a 

desnisipatorului există un cămin cu o stavilă de spălare plană de 1 X 1 m, prin care se reglează 

procesul de spălare. Spălarea se face printr-o conductă de 1100mm care debuşează în albia pâraielor. 

1.5.3. Bazinul compensator are rolul de a crea o masă de apă în vederea dirijării apei către 

centrală, fiind compus din: bazin compensator propriu-zis, preaplin, organe de închidere a aducŃiunii. 

1.5.4. AducŃiunea este formată dintr-o conductă metalică sau din PAFSIN 6 , care se amplasează 

în imediata apropiere a râului (drumul forestier existent) şi are rolul de a conduce apa din bazinul 

compensator în centrală. SoluŃia de îngropare răspunde atât cerinŃelor de ordin practic (tehnice) cât şi a 

celor ce Ńin de respectarea peisajului şi de alterarea minimă a factorilor de mediu. 

Conductele metalice sunt protejate la exterior de răşini anticorozive, aplicate înainte de pozare, 

astfel că lucrările de izolaŃie anticorozivă în teren se vor realiza doar punctual în zona joncŃiunilor, cu 

afectarea minimală a factorilor de mediu. 

In cazul Ńevilor metalice, suprafeŃele interioare ale Ńevilor de aducŃiune sunt protejate cu răşini 

anticorozive care contribuie şi la dimninuarea frecărilor şi la creşterea vitezei de curgere a apei. 

In scopul încadrării mai bune în peisaj s-a adoptat şi soluŃia semi-îngropării şi camuflării. 

In această modalitate urmează a se monitoriza cu eficienŃă ridicată funcŃionarea aducŃiunilor 

(urmele de apă vor indica cu precizie eventualele fisuri), intervenŃia putându-se face eficient, fără 

afectarea factorilor de mediu adiacenŃi, în special sol (spălare/eroziune prin producerea de torenŃi, etc.). 

Conducta de aducŃiune este aşezată pe şei din beton simplu, solidarizarea acestora cu terenul 

făcându-se cu ancore, iar la coturi sunt prevăzute masive de ancorare. 

Umpluturile din preajma conductei de aducŃiune (zonele semiîngropate şi îngropate) sunt 

realizate din balast cu diametrul agregatelor de aproximativ 20 mm şi depuse în straturi succesive de 20 

cm compactate manual. 

5 DocumentaŃie tehnică pentru obŃinerea Avizului de Gospodărire a Apelor – Amenajare Hidroenergetică Râul Cugir: SC 4C Project Consulting SRL 

6 PAFSIN este denumirea comercială a materialului special creat pentru realizarea Ńevilor de aducŃiune/canalizare, ce conŃine răşini poliesterice armate cu 

fibre de sticlă şi inserŃii din nisip 


8


EA 220/2012 


1.5.5. Centrala hidroelectrică de mică putere este o construcŃie de dimensiuni reduse, ce 

urmează a se construi urmând tehnologii clasice (fundaŃii de beton, ziduri portante, stâlpi de rigidizare 

din beton, planşee din beton, tencuieli, plăci armate, şarpante, etc.), toate urmând o arhitectură ce 

urmează a fi integrată atât în specificul arhitectural al zonei, cât şi in peisajul specific de munte, prin 

utilizarea de materiale de construcŃii din oferta locală. 

Dimensiunile construcŃiei sunt reduse, în interior urmând a se amplasa: turbinele hidraulice, 

generatoarele, vanele de închidere, sistemele de reglaj, dulapurile de comandă şi automatizare. 

Clădirea se ridică cu aproximativ 3m faŃă de terenul sistematizat 

Forma îngropată s-a proiectat sub forma unei cuve impermeabile din beton armat (protejat la 

exterior cu hidroizolaŃie) în timp ce suprastructura clădirii este realizată din zidărie de cărămidă de 25 

cm grosime. 

FundaŃiile utilajelor şi echipamentelor sunt realizate din beton armat, izolate faŃă de radier pentru 

amortizarea vibraŃiilor prin intermediul unui strat izolator de cauciuc. 

In exteriorul clădirii, în imediata proximitate se amplasează staŃia de transformare cu rolul de a 

prelua energia electrică produsă şi de a o dirija spre sistemul energetic naŃional. 

Apa din centrală este dirijată prin conducte, după caz, la următorul bazin compensator, sau 

descărcată în cursurile de apă. 

1.5.6. Conducta de restituire în emisar are rolul de a dirija apa din microcentrale la emisar. 

1.6. InformaŃii despre poluanŃii fizici şi biologici care afectează mediul, generaŃi de proiect 

Factorii de mediu urmează a fi impactaŃi pe perioada de punere în operă a obiectivelor, estimată 

la maximum 24 de luni (inclusiv perioada de probe). 

Durata de exploatare a obiectivelor este estimată la 60 de ani (perioada care este mai mare decat 

perioada minima, de 50 de ani, pentru ca un obiectiv sa fie declarat investitie de dezvoltare durabila). 

Pentru minimizarea mărimii impactului, lucrările specifice vor fi însoŃite de măsuri de diminuare a 

impactului. 

Lucrările de reconstrucŃie ecologică şi de integrare în peisaj, ce urmează a se implementa vor 

avea ca obiectiv nu numai refacerea factorilor de mediu afectaŃi de către proiect, ci şi atenuarea unor 

efecte ale impactului anterior. 

Atacarea lucrărilor în etape, conform propunerii de proiect, va genera un impact relativ limitat la 

zonele de lucru concentrate în jurul celor locaŃiilor principale (prag de captare, conductă de aducŃiune şi 

hidroelectrice de mică putere). 

CondiŃiile specifice de lucru în zone strâmte, desfăşurarea şantierelor pe suprafeŃe restrânse, 

lucrările limitate de terasamente, excavaŃii, construcŃii, etc., face posibilă intervenŃia unui număr mic de 

utilaje, de capacitate mică şi medie (buldoexcavatoare cu roŃi pe cauciuc, excavatoare medii, 

autobasculante fără articulaŃie, etc.). Astfel, efectele generatoare de impact rămân relativ limitate. 

Zgomotul, vibraŃiile şi emisiile de gaze de eşapament vor fi scazute, producerea lor fiind discontinuă, pe 

perioade de timp reduse. 

Volumul excavaŃiilor redus, afectarea factorului de mediu apă cu suspensii inerte (aluviuni, nisip, 

mâl, etc.), acolo unde va apărea va rămâne locală. 

Defrişările de realizat sunt extrem de limitate (tăieri/extrageri punctuale) şi vizează eventuali 

arbori izolaŃi de masiv situaŃi în zona de punere în operă a drumului tehnologic, respectiv a conductei de 

aducŃiune. 

Pe perioada funcŃionării obiectivelor, zgomotul şi vibraŃiile produse de turbine şi generatoarele de 

curent rămân extrem de reduse, datorită utilizării unor echipamente de înaltă tehnicitate, încadrate în 

standardele de funcŃionare şi exploatare actuale şi incluse în interiorul unor incinte construite ce vor 

beneficia de izolare fonică/antivibratorie suplimentară. 

InformaŃii asupra poluanŃilor fizici şi chimici, generaŃi de proiect şi care afectează mediul sunt 

exprimate sintetic în tabelul de mai jos. 

9 

Hârtie reciclată


EA 220/2012 


Din punctul de vedere al poluării sonore, zgomotul pe perioada execuŃiei nu va depăşi, în 

punctele de lucru, pragul maxim admis, încadrându-se în limitele admise pentru localităŃi. In mod 

excepŃional se vor înregistra depăşiri acolo unde se vor utiliza mai multe utilaje concomitent. 

Principalele surse de zgomot şi vibraŃii sunt utilajele de excavare, încărcare şi transport şi 

utilajele instalaŃiilor de montaj (macarale). 

VibraŃiile produse vor apărea doar local şi temporar, pe perioada de execuŃie, impactul acestora 

rămânând nesemnificativ. De asemnea pe perioada funcŃionării, nivelul vibraŃiilor rămâne mult diminuat 

de soluŃiile constructive şi inginereşti aplicate, de tehnicitatea înaltă a echipamentelor. 

1.7. Durata de realizare si etapele principale; graficul de realizare a investiŃiei 

Durata estimată de implementare a proiectului va presupune atacarea în etape, în puncte 

distincte de lucru, ce urmează a parcurge o perioadă estimată la 24 de luni. 

Graficul de eşalonare al lucrărilor 


10


EA 220/2012 


Cap. 2 CondiŃii iniŃiale 

2.1. Aspecte juridice 

Proiectul a parcurs în faza de Studiu de Fezabilitate etapele tehnico-administrative de conformare 

în scopul emiterii: 

- Certificat de urbanism nr. 14/2012; 

- Aviz de Gospodărire a Apelor nr. 329/2009; Aviz modificator nr. 74/2012; 

- Aviz de Gospodărire a Apelor nr. 330/2009; AViz modificator nr. 75/2012; 

- Aviz emis de AdministraŃia Sitului Natura 2000 Frumoasa (ROSCI/ROSPA); 

- Aviz APM AB nr. 6716/2010; 

- Aviz Amplasament Electrica nr. 70401000946/2010; 

- Aviz Hidroelectrica nr. 10180/2009; 

- Aviz „Apa CTTA” AB nr. 268/2009; 

- Aviz OS Sapcea nr. 2507/2010; 

- Aviz OS Cugir nr. 239/2011; 

- Acord de principiu DJ 64/12585/2010; 

- Aviz AJVPS AB nr. 906/2010; 

- Aviz Comisia Tehnică JudeŃeană pt. aprobare PUZ nr. 43/2010; 

- Aviz CJ AB de aprobare a Avizului 43/2010; 

- Studiu geotehnic nr. 397/2010; 

- Studiu hidrologic 13017/2009 (DA Mureş) şi 232/2009 (SC Darius C&R SRL); 

2.2. Geografie şi aspecte de biogeografie 

La nivelul României se întrepătrund numeroase limite de răspândire ale arealelor unor plante şi 

animale cu mare valoare bioindicatoare. Astfel, România se plasează şi la interferenŃa unor importante 

domenii biogeografice, fiind evidentă o regionare netă în cadrul căreia CarpaŃii joacă un rol esenŃial. 

Aspectelor climatologice regionale, se suprapun particularităŃile de ordin biogeografic ce dau 

caracterul de unicitate zonei CarpaŃilor Occidentali. 


11


EA 220/2012 


Principalele domenii biogeografice europene întâlnite la nivelul Ńării noastre sunt: Domeniul 

Pannonic (în vestul Ńării, Câmpia de Vest), Domeniul Continental, ce coboară de-a lungul Arcului 

Carpatic ce se încadrează în Domeniul Alpin ce reprezintă o importantă cale de pătrundere a 

elementelor siberiene în Europa, Domeniul Stepelor Ucrainene, iar în zona de nord-est şi est a Ńării şi 

Domeniul Pontic (Dobrogea şi o parte din sudul Ńării). 

Ulterior, regionarea biogeografică a fost completată fiind acceptată la ora actuală şi o ecoregionare 

care îmbină atât elemente bio-geografice cât şi caracteristici particulare ecologice decelabile 

la nivel continental. 

La nivelul României sunt decelabile 5 astfel de eco-regiuni: Continentală, Alpină, Stepică, 

Panonică şi Pontică. Alături de Ucraina care la rândul său are 5 astfel de eco-regiuni, sunt statele cu 

cea mai mare diversitate eco-regională, reflexie fidelă a condiŃiilor particulare ale naturii acestor Ńări. 

RepartiŃia celor 5 ecoregiuni europene de la nivelul României în versiunea acceptatǎ de MMDD (OM 

776/2007) 

[dupǎ, Török, Z. – GIS used for delimiting the European biogeographical regions from Romania 2008] 

Din punct de vedre al regionării eco-climatice, perimetrul proiectului se regăseşte în zona de 

interfaŃă dintre domeniile Alpin şi Continental. 

Din punct de vedere geo-climatic, zona studiată, prin poziŃia geografică ocupată – bazinul râului 

Cugir, rămâne încadrat într-un climat continental-montan, influenŃat de circulaŃia curenŃilor de aer 

preponderent nord-vestică. 

2.3. Factorul de mediu apă 

SuprafaŃa studiată aparŃine bazinului hidrografic al râului Cugir. 

SuprafaŃa bazinului hidrografic al râului Cugir este de 358 km 2 şi o lungime de 67 km. Acesta 

prezintă un profil longitudinal de echilibru relativ, având o pantă medie de 2.6%, iar coeficientul de 

sinuozitate de 1.45, altitudinea medie este de 100t mdM. Preluând date din Cadastrul Apelor, debitele 

maxime de verificare şi calcul sunt Q 1% = 360 m 3 /s, respectiv Q 5% = 240 m 3 /s 

DiferenŃa de nivel dintre captarea primară şi ultima treaptă de procesare hidroenergetică este de 

1544 m (diferenŃa între 1198 mdM şi 464 mdM). 1198 

Fenomenele de topire a zăpezilor şi de dezgheŃ coincid cu creşteri ale nivelului de apă al râului, 

ducând adesea la depăşirea cotelor de alarmă sau chiar inundaŃie, afectând zonele de mal (ripariene). 


12


EA 220/2012 


Aceste fenomene apar şi în perioadele ploioase, în special primăvara şi toamna, când revărsările ajung 

să acopere mare parte a zonelor de luncă joasă. 

Fenomene trecătoare de acest gen pot apărea si pe timpul verii, în urma unor precipitaŃii 

abundente, care în lipsa unui şenal de curgere capabil de a prelua excesul de apă, duc la apariŃia unor 

inundaŃii locale. 

Astfel de cazuri au fost relativ frecvente în anii anteriori, 2005, respectiv 2006, când astfel de 

fenomene s-au repetat la intervale relativ scurte, fapt ce a produs o degradare accentuată a 

infrastructurii. 

2.4. Factorul de mediu sol 

La formarea învelişurilor de soluri din perimetrul studiat, un rol predominant l-a avut materialul 

parental, apa freatică în asociere cu microrelieful şi particularităŃile climatice locale. 

Diversitatea factorilor pedogenetici, manifestată în limitele amplitudinilor altitudinale relativ mari, 

suprapuse pe un relief puternic fragmentat în condiŃiile ecologice variate ale zonei, au dus la apariŃia 

unor tipuri diverse de soluri. 

Cu toate acestea, de-a lungul văii, datorită dinamicii înalte, solurile sunt tinere, aluviale, dominate 

de bolovănişuri ce redau structura versaŃilor din amonte, cu conŃinut redus de material fin (nisipuri, 

detritus organic, strate bentice, etc.). 

Apar pe alocuri rendzine, rendzine litice, litosoluri rendzinice, soluri asemănătoare morfologic cu 

solurile humicosilicatice, humus tip calcic (în special în zonele de traversare a unor versanŃi calcaroşi). 

In zona piemontană, apar terase şi câmpii de întindere redusă formate pe un substrat de şisturi 

cristaline şi tortoniene. Dominante în aceste zone sunt procesele erozive liniare, cu acumulare pe pante 

line şi cu martori de eroziune antropogenă accelerată pe alocuri. 

Apar şi soluri azonale care se dezvoltă cu deosebire în ariile depresionare. 

Din această categorie cea mai largă răspândire o au hidrosolurile (gleisoluri, stagnosoluri), 

pelisolurile şi protosolurile (litosoluri, regosoluri, psamosoluri, aluvisoluri, erodosoluri). 

În zonă, posibilităŃile de utilizare a resurselor de sol sunt foarte reduse, folosinŃa dominantă fiind 

cea silvică. Productivitatea solurilor este destul de redusă ea fiind determinată de limitări impuse de 

aciditate, volumul edafic redus, pantă şi acoperirea terenului (rocă la zi, stânci). 

Solul din preajma cursurilor de ape este format pe conglomerate de nisipuri, gresie, marne şi 

calcare. Ca tip de sol predomină solurile brune de pădure aflate în diferite stadii de dezvoltare. În funcŃie 

de schimbările bioclimaterice, legate de distribuŃia altitudinală a reliefului, întâlnim mai multe categorii de 

soluri brune: 

soluri brune-acide; 

soluri brune podzolite; 

soluri brune podzolite-argiloase; 

soluri aluviare şi aluvionare. 

2.5. Floră şi vegetaŃie 

In conformitate cu studii botanice [ŞT. CSUROS, 1972], vegetaŃia primară, de-a lungul cursurilor de 

ape, era dominată de specii lemnoase higrofile, grupate în asociaŃii specifice, cum ar fi: Salicetum 

purpurae, sau Salicetum triandrae, care în funcŃie de dimensiunile luncii, ocupau porŃiuni mai mult sau 

mai puŃin extinse. Speciile ce se regăseau în aceste păduri de luncă erau: Salix alba, S. fragilis, 

Populus alba, P. nigra, P. tremula, Alnus glutinosa, A. imcana. 

VegetaŃia ierboasă (alianŃele Nanocyperion şi Polygono-chenopodion) se dezvolta în zona 

prundişului, nisipului sau nisipului mâlos, ajunsă la zi numai în perioadele când apele atingeau cotele 


13


EA 220/2012 


minime (iulie-septembrie). In zonele favorabile apăreau, asociaŃii dominate de stuf (Scirpo- 

Phragmitetum), întreŃesute sau învecinate cu tufărişuri higrofile. 

Pe locul pădurilor de luncă s-au dezvoltat secundar asociaŃii ierboase, în care, în mod 

caracteristic apar specii de Carex (C. acutiformis, C. riparia, C. gracilis, C. inflata etc.) şi de graminee 

(Molinia coerulea, Deschampsia cespitosa, Poa trivialis, Agrostis alba, A. tenuis, Alopecurus pratensis, 

Festuca pratensis, F. rubra, Poa pratensis, Trisetum flavescens, Agropyrum repens, Arrhenaterum 

elatius etc.). 

Se observă explotarea direcŃionată a unor specii valoroase cum sunt cele de stejar (ce asigură o 

trăinicie sporită a structurilor de rezistenŃă a construcŃiilor tradiŃionale), fag (ce furnizează lemn de foc cu 

o putere calorică ridicată), precum şi unele răşinoase, în special brad dar şi molid (ce au asigurat 

cheresteaua în multiple domenii ale construcŃiilor supraterane atât industriale cât şi conexe, agricole, de 

transport, etc.). 

Este evident astfel un proces de cărpinizare sau de invadare a terenurilor forestiere de către 

specii pioniere, cu o importanŃă redusă, cum ar fi mesteacănul, salcia căprească, plopul tremurător sau 

alunul. 

Datorită activităŃilor antropice în relaŃie cu exploatarea resurselor naturale încă din cele mai vechi 

timpuri, înainte chiar de cuceririle romane, este extrem de dificil a se identifica zone ce şi-au păstrat o 

oarecare integritate naturală, unde să se mai regăsească echilibre naturale funcŃionale. 

DiscontinuităŃile covorului vegetal descriu direcŃii ecogeografice de evoluŃie luate în parte din 

planul continental, regional sau local, asemeni unor “felii” din continuul reprezentat de sfera 

producătorilor primari vegetali. Aceste “felii” au primit denumirea de ecocline (aşa cum au fost ele 

definite de STUGREN). . Ecoclinele vegetale, se reflectă fidel asupra fitofagilor, prin acŃiune directă, 

făcând să fie resimŃită unda respectivă de discontinuitate în final asupra întregului ansamblu arhitectural 

biocenotic. 

In zona studiată covorul vegetal prezintă rezultatul interacŃiunii factorilor naturali cu cei antropici, 

apărând manifeste efectele impactelor multiple şi deosebit de accentuate ale factorului antropic. 

Factorii naturali ce influenŃează dezvoltarea covorului vegetal cuprind influenŃele abiotice şi cele 

biotice. 

De menŃionat de asemenea efectul de distorsiune al habitatelor naturale ca urmare a pătrunderii 

unor specii invazive cum ar fi Polygonatum japonicum sau Impatiens sp. Astfel flora specifică habitatelor 

ripariene, extrem de valoroasă din punct de vedere bio-ecocenotic, fiind descrise de altef asociaŃii ce 

definesc habitate de interes conservativ, au fost înlocuite de masive alcătuite din aceste specii, ce apar 

pe secŃiuni întinse, dezvoltate de-a lungul căilor de acces, însă mai cu seamă de-a lungul văi apelor. 

In zona apar reprezentate în mod distinct cele două tipuri majore de formaŃiuni vegetale existente: 

formaŃiunile nemorale, respectiv formaŃiunile eremiale, care după CRISTEA (1993), din punct de vedere 

fitocenologic, aparŃin la trei etaje majore de vegetaŃie: 

2.6. Faună 

Aşa cum s-a arătat şi prin Memoriul de prezentare 20/2010 realizat de Birou de Proiectare arh. 

B.P. Fleschin, impactul asupra elementelor de faună rămâne improbabil, neglijabil. SituaŃia este 

demonstrată circumstanŃial şi de procedura ce a stat la baza emiterii actelor de reglementare pe linie de 

mediu, fără parcurgerea etapelor de Evaluare a impactului asupra mediului (realizarea Raportului la 

studiul de evaluare a impactului asupra mediului), respectiv de întocmire a Evaluării Adecvate. 

Fauna va fi afectată în limite foarte reduse de prezentul proiect, impactul manifestându-se local şi 

pe o perioadă scurtă (pe perioada de execuŃie ce nu depăşeşte 12 luni /obiectiv – 24 luni/total proiect). 

Majoritatea speciilor sunt cantonate la habitate, altele decât cele ce urmează a fi impactate direct de 

proiect. 


14


EA 220/2012 


Pentru unele specii apare chiar plauzibilă eventualitatea unei revigorări a populaŃiilor în perioada 

imediat următoare, datorită creării unor condiŃii favorabile (băltiri, zone lentice, sectoare cu curgere 

lentă, etc.)., precum şi datorită instaurării regimelor deprotecŃie industrială/tehnologică a obiectivelor, 

fapt ce va diminua mult amplitudinea şi frecvenŃa impactelor antropice în zonă şi intensificarea acŃiunilor 

de supraveghere şi monitorizare avfactorilor de mediu. 

Măsurile de reconstrucŃie/reabilitare ecologică ce sunt prevăzute pentru diminuarea impactului 

apărut în perioada de execuŃie, urmează a oferi nişe ecologice suplimentare, utilizabile direct/indirect de 

către aceste specii, prin diversificarea habitatelor creându-se premisele creşterii unor indici de 

biodiversitate. 

In perioada de funcŃionare, nu este prevăzut a apărea nici un fel de impact cu potenŃial negativ 

asupra faunei; desemnarea unor zone de protecŃie tehnologică/industrială de-a lungul obiectivelor ce 

urmează a fi realizate pe cursul văilor va contribui în bună măsură la întărirea măsurilor de protecŃie a 

habitatelor şi implicit a speciilor. 

2.8. Masuri si mijloace de protectia muncii coroborate cu protectia calitatii mediului inconjurator 

pe timpul lucrărilor 

Dat fiind specificul prezentei investiŃii, pe lângă aspectele legate de activităŃile de construcŃii 

montaj, o componentă aparte este reprezentată de prezenŃa liniilor electrice. 

Astfel se impune o trecere în revistă a măsurilor speciale ce trebuiesc luate în scopul evitării unor 

accidente cu efecte asupra sănătăŃii umane, respectiv cu efect negativ asupra factorilor de mediu. 

Măsuri generale 

Masurile de protectia muncii au ca scop asigurarea conditiilor de munca, prevenirea accidentelor 

si a imbolnavirilor profesionale si fac parte integranta din procesul de executie si exploatarea retelelor 

electrice. 

Lucrarile de constructii-montaj, prevazute in prezenta documentatie, se vor executa cu 

respectarea stricta a “Normelor specifice de protectie a muncii pentru transportul si distributia energiei 

electrice“, editate de MMPS in anul 2001. Lucrarile prevazute in prezenta documentatie se vor executa 

cu respectarea stricta a prevederilor normativelor si instructiunilor referitoare la acest gen de lucrari: 

• PE 106/2003 Normativ pentru constructia liniilor electrice aeriene de joasa 

tensiune; 

• PE 009/93 Norme de prevenire, stingere si dotare impotriva incendiilor 

pentru producerea, transportul si distributia energiei electrice si termice: 

Vol. I – Norme de prevenire si stingere a incendiilor; 

Vol. II – Norme privind dotarea cu masini, instalatii, utilaje, aparatura, 

echipamente de protectie si substante chimice destinate prevenirii si stingerii incendiilor. 

Anexe – Documente operative de exploatare aferente activitatii de prevenire si stingere a 

incendiilor: 

3.RE-I 1-83 Indrumar de exploatare a mijloacelor de protectie a muncii la lucrarile 

specifice activitatilor IRE; 

3.RE-I 2-83 Instructiune privind incercarile electrice ale mijloacelor de protectie a 

muncii (republicate in 1995); 

3.RE-I 25-81 Indicatii metodologice privind stabilirea locurilor de munca cu conditii 

de munca deosebite din instalatii; 

1.RE-I 41-82 Instructiuni privind atributii si responsabilitati pentru aplicarea in 

activitatea de proiectare a prevederilor de protectie a muncii cuprinse in legislatia 

in vigoare; 


15


EA 220/2012 


3.1.RE-I 177-87 Instructiuni privind atributii si responsabilitati pentru aplicarea, in 

activitatea de transport si distributie a energiei electrice, a prevederilor de 

protectie a muncii muncii cuprinse in legislatia in vigoare. 

Toate lucrarile se vor executa in conditiile scoaterii totale de sub tensiune, creandu-se zona de 

lucru si numai pe baza autorizatiei de lucru. 

Conducatorii locurilor de munca raspund de luarea masurilor privind securitatea muncii, de 

organizarea corespunzatoare a lucrarilor si de instruirea personalului privind modul de lucru. 

Confirmarea inceperii lucrarilor se va face in scris de catre unitatea de exploatare, mentionânduse 

natura lucrarilor, instalatiile in care se vor executa lucrarile, data cand se executa, precum si 

persoana autorizata cu coordonarea lucrarilor. 

2.7. Masuri in perioada executarii lucrarilor 

Toate lucrarile cuprinse in proiect se vor realiza numai dupa scoaterea de sub tensiune, 

verificarea lipsei de tensiune si legarea instalatiilor in scurtcircuit si la pamant. 

Inainte de inceperea lucrarilor si dupa identificarea instalatiilor sau partilor de instalatie la care 

urmeaza a se lucra, se va verifica daca s-au luat toate masurile tehnice si organizatorice prevazute in 

Capitolul 3 din Normele specifice de protectie a muncii. In cazul aparitiei unor situatii neprevazute ce pot 

conduce la posibilitatea de accidentare, se vor intrerupe imediat lucrarile si se vor lua masuri 

suplimentare de protectie a muncii in consecinta. 

Se vor respecta normele de protectia muncii referitoare la amplasarea utilajelor, incarcarea, 

depozitarea si manipularea materialelor. Amplasarea si depozitarea stalpilor a tamburilor cu 

conductoare precum si a celorlalte materiale si echipamente, se face astfel incat sa nu impiedice 

circulatia pe drumurile publice si sa nu provoace accidente. 

Saparea gropilor pentru fundatii se va executa cu sprijinirea malurilor. Plantarea stalpilor in 

fundatii sau turnarea fundatiilor trebuie sa se faca in aceeasi zi cu saparea gropilor. Daca acest lucru nu 

este posibil, executantul are obligatia sa acopere si sa ingradeasca gropile pentru evitarea accidentelor 

oamenilor sau animalelor, mai ales pe timpul noptii. 

ŞanŃurile, gropile, excavaŃiile ce vor rămâne descoperite mai mult timp, vor fi semnalizate 

corespunzător în scopul evitării accidentelor şi vor fi prevăzute cu rampe din pământ pentru a putea fi 

escaladate de eventuale specii de faună căzute în acestea. 

Manipularea stalpilor si a tamburilor cu conductoare se va face cu macara de 5To, care va fi 

calata reglementar, iar dupa verificarea legaturilor la cablul de prindere se va evacua intreg personalul 

din zona de actiune a bratului macaralei. 

Conductoarele se vor monta si intinde pe stalpi numai dupa ce acestia au fost definitiv fixati in 

fundatie si ancorele montate. 

La urcare pe stalp, lucratorul va fi echipat cu centura de siguranta si casca de protectie. 

Se interzice executarea lucrarilor pe timp de ploaie sau descarcari electrice. 

Se interzice urcarea directa pe stalpii de beton uzi sau acoperiti cu gheata. 

Inainte de inceperea lucrarilor conducatorul lucrarii se va asigura ca in zona nu exista instalatii 

subterane, iar, daca exista, se vor lua toate masurile pentru protejarea acestora si inlaturarea 

eventualelor pericole care le-ar provoca deteriorarea. 


16


EA 220/2012 


In cazul in care pe parcursul executiei vor fi intalnite instalatii subterane neidentificate anterior, 

seful de lucrare va lua masuri pentru identificarea acestora si va dispune luarea de masuri 

corespunzatoare de comun acord cu proprietarul instalatiei, pentru evitarea accidentelor. 

Lucrarile de constructii-montaj la liniile electrice subterane, pe trasee noi, trebuie sa se execute in 

baza uneia din formele urmatoare: autorizatie de lucru(AL), instructiuni tehnice interne de protectia 

muncii (ITI-PM), atributie de serviciu (AS), dispozitie verbala (DV), proces verbal (PV). 

Lucrarile la cablurile electrice aflate in exploatare, dupa decopertarea completa a acestora, se vor 

executa numai pe baza autorizatiei de lucru. 

Saparea santului pentru pozarea cablurilor se va realiza numai manual. In cazul in care pozarea 

cablurilor si astuparea santurilor nu se fac in aceeasi zi se vor lua masuri de ingradire pentru evitarea 

accidentelor. 

Cablurile si mansoanele care raman suspendate in urma unor sapaturi mai adanci decat pozitia 

lor in pamant, vor fi sustinute prin consolidare cu scanduri sau grinzi. Este interzis a se suspenda 

cablurile de alte cabluri din vecinatate. 

In apropierea cablurilor dezgropate prin sapare se monteaza indicatorul de interzicere ‘’STAI! 

PERICOL DE MOARTE!‘’, care sa atraga atentia asupra pericolului tensiunii. Descoperirea completa a 

fluxului de cablu se va face utilizand numai lopeti cu cozi de lemn. Pe durata acestor operatii se va evita 

lovirea cablurilor cu scule sau unelte dure (lopeti, cazmale, tarnacoape, rangi, etc.). 

Personalul care misca cablurile existente si care executa decopertarea lor va fi echipat cu 

manusi si incaltaminte electroizolanta, casca de protectie a capului si viziera de protectie a fetei. 

In timpul derularii si desfasurarii cablurilor, executantii trebuie sa isi protejeze mainile, utilizand 

manusi de protectie (palmare). 

La pozarea manuala a cablurilor, prin sustinerea acestora pe umar, personalul executant trebuie 

sa poarte umerare, iar lungimea portiunii manevrate si numarul persoanelor trebuie astfel alese, incat 

unei persoane sa-i revina o greutate mai mica de 30 kg. In timpul pozarii unui cablu prin acest 

procedeu, intregul personal va fi plasat pe aceeasi parte a cablului (santului). 

La pozarea cablurilor in profile existente cu alte cabluri decopertate, aflate sub tensiune, 

personalul trebuie sa poarte obligatoriu casca de protectie a capului, incaltaminte electroizolanta si 

costum din tesatura termorezistenta. 

In cazul in care pozarea cablurilor se face pe role, personalul executant care ajuta la tragerea 

cablurilor, trebuie sa se aseze cu fata spre tambur, la o distanta de cel putin 1 metru fata de rola din 

spate, pentru a se evita prinderea mainilor in role. 

Pentru a se evita o eventuala rasturnare a tamburului in timpul derularii cablului, acesta trebuie sa 

fie asigurat corespunzator. 

La incarcarea, descarcarea si manipularea tamburilor cu cabluri trebuie sa se respecte 

urmatoarele reguli: 

- inaintea oricarei manipulari se va verifica buna stare a invelisului de protectie a tamburelor 

si se vor scoate cuiele proeminente; 

- operatiile de incarcare a tamburelor se vor executa, de regula, cu ajutorul utilajelor de 

ridicare (automacarale, autoincarcatoare, etc.) sau cu mijloace de mica mecanizare 

(scripeti, palane, etc.), folosind axe si cabluri, dimensionate corespunzator sarcinilor de 

ridicat; 


17


EA 220/2012 


- in autocamion sau remorca, tamburii trebuie asezati orizontal, cu sensul de rostogolire pe 

directia de circulatie. Pe platforma autocamionului sau remorcii, tamburii vor fi fixati prin 

ancorari sau pene solide si suficient de mari. Se interzice transportul persoanelor pe 

aceeasi platforma cu tamburii; 

- descarcarea tamburilor se va executa fie cu automacaraua, fie manual, pe un plan inclinat, 

rezemat pe capre. Tamburul trebuie retinut cu franghii sau cabluri dinspre partea opusa 

miscarii, urmarindu-se deplasarea corecta a tamburului pe planul inclinat. Este interzisa 

stationarea personalului in directia deplasarii tamburului sau in apropierea planului inclinat. 

Toate operatiile de corectare a deplasarii la sol trebuie sa se execute cu ajutorul unor rangi 

lungi sau al unor pene cu coada lunga; 

- manipularea tamburilor se face conform cu fisele tehnologice sau cu instructiunile tehnice 

de lucru elaborate in acest scop de unitatile producatoare ale cablurilor, corespunzator 

tipurilor de cabluri, tensiunii, izolatiei, etc. utilizand dispozitive speciale prevazute in normele 

specifice; 

- operatiile de legare-dezlegare a tamburilor si dirijarea macaragiului sau a dispozitivului de 

ridicare (scripetelui) vor fi realizate de catre legatorul de sarcina; 

Postul de transformare proiectat se va echipa pe partea de medie si joasa tensiune conform 

schemei electrice monofilare, avandu-se grija ca personalul care echipeaza postul sa aiba instructajul 

facut privind modul de montare a transformatorului, a cutiei de distributie, a instalatiei de legare la 

pamant si a racordarii postului de transformare la liniile de medie tensiune. 

Toate lucrarile cuprinse in proiect se considera lucrari la instalatii in exploatare. Ele se vor 

executa sub supravegherea permanenta a sefului de echipa. 

Se prevede folosirea obligatorie a echipamentului de lucru si acordarea primului ajutor in caz de 

acidente. 

Puncte periculoase 

Se va acorda o atentie deosebita realizarii liniilor electrice de joasa tensiune proiectate, in zona 

altor linii sau in zona altor instalatii existente. 

Se vor respecta distantele minime admise intre elementele LEA, LES si PT si elementele 

drumurilor, cladirilor, arborilor, constructiilor si instalatiilor, etc., in conformitate cu normativele in 

vigoare. 

Se prevede folosirea obligatorie a echipamentului de lucru si de protectie si supravegherea 

permanenta a echipei de catre seful de echipa. 

Se interzice urcarea directa pe stalpii uzi sau acoperiti de polei. 

Se interzice executarea lucrarilor la inaltime pe timp de ploaie sau descarcari electrice. 

Se va acorda o atentie deosebita realizarii liniei electrice aeriene de medie tensiune proiectate, in 

zona altor linii de medie tensiune, in zone frecvent circulate sau in zona altor instalatii existente. 

Masuri pentru perioada de exploatare 

Dupa receptionarea lucrarilor, exploatarea si intretinerea instalatiilor intra in sarcina S.D.F.E.E. 

La orice interventie in instalatii se vor lua masuri de protectia muncii necesare. 

Se va verifica periodic existenta si integritatea instalatiilor de legare la pamant, mentinerea 

distantelor prescrise pentru partile aflate sub tensiune, iar la eventualele avarii sau incidente se vor lua 

masuri de remediere a acestora. 

Masuri pentru protectia mediului 

Instalatiile electrice, atat cele existente, cat si cele noi, nu impun luarea de masuri speciale pentru 

protectia mediului si a apei. 

A) In timpul executiei lucrarilor 


18


EA 220/2012 


- pe parcursul executiei lucrarilor, executantul are obligatia de a lua toate masurile necesare 

pentru protejarea mediului in interiorul si in afara santierului si de a evita orice paguba sau neajuns 

provocat persoanelor, proprietatilor publice sau altora, rezultat din poluare, zgomot sau alti factori 

generati de metodele sale de lucru; 

- constructorul este obligat sa solutioneze orice reclamatie intemeiata rezultata din nerespectarea 

legislatiei de mediu; 

- constructorul este obligat sa respecte pe tot parcursul lucrarilor prevederile urmatoarelor reglementari, 

pentru a reduce la minim impactul asupra mediului: 

- Legea protecŃiei mediului 265/29.06.06 privind aprobarea Ordonantei de Urgenta a 

Guvernului Romaniei OUG 195/2005 cu privire la protectia mediului inconjurator promulgata 

prin Decretul 887/28.06.06 – cu modificarile si completarile ulterioare; 

- SR EN ISO 14001: 1997 – Sisteme de management de mediu – Specificatii si ghid de 

utilizare; 

- Legea nr. 212/1997 pentru aprobarea OG 60/1997 privind apararea impotriva incendiilor; 

- OG nr. 21/1992 privind protectia consumatorului; 

- Legea 10/1995 – Legea privind calitatea in constructii; 

- Legea 440/2002 - Legea pentru aprobarea OG nr. 95/99 privind calitatea lucrarilor de 

montaj pentru utilaje, echipamente si instalatii tehnologice industriale. 

B) La finalizarea lucrarilor 

- lucrarile se executa fara a fi afectati factorii de mediu: aer, apa, sol, astfel incat terenul aferent 

lucrarilor executate va fi redat circuitului la starea initiala de folosinta; 

- se va limita drastic influenta asupra mediului a organizarilor de santier; 

- deseurile recuperabile de orice tip, rezultate din lucrarile executate vor fi predate in baza formalitatilor 

de predare-primire catre gestionarul obiectivului si toate celelalte deseuri vor fi depozitate corespunzator 

legislatiei mai sus mentionate. 

- solutionarea de catre constructor a oricarei reclamatii care are legatura cu problematica de protectia 

mediului si care a rezultat din vina constructorului. 

Gestionarul obiectivului este obligat sa respecte urmatoarele prevederi/reglementari privind 

gestionarea deseurilor: 

- Legea protecŃiei mediului 265/29.06.2006 privind aprobarea Ordonantei de Urgenta a 

Guvernului Romaniei OUG 195/2005 cu privire la protectia mediului inconjurator promulgata 

prin Decretul 887/28.06.06 – cu modificarile si completarile ulterioare; 

- Legea 27/15.01.07 privind aprobarea ordonantei de urgenta a Guvernului Romaniei OUG 

61/2006 cu privire la modificarea si completarea OUG 78/2000 referitoare la regimul 

deseurilor; 

- Legea 465/2001 – completeaza, modifica si aproba OUG 16/2001 – ordonanta de urgenta 

pentru gestionarea deseurilor industriale reciclabile; 

- HG 856/2002 – hotarare de guvern privind evidenta gestiunii deseurilor si aprobarea listei 

cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase; 

- HG 128/2002 – privind incinerarea deseurilor; 

- HG 349/2002 – privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor din ambalaje; 

- HG 162/2002 – privind depozitarea deseurilor. 

- ORDIN 867/2002 – privind definirea criteriilor care trebuie indeplinite de deseuri pentru a 

se regasi pe lista specifica unui depozit si pe lista nationala de deseuri acceptate in fiecare 

clasa de depozit de deseuri anexa II- OUG 78/2000 privind regimul deseurilor. 

Masuri de siguranta si protectie in functionare 


19


EA 220/2012 


Verificarile si incercarile dinaintea predarii in exploatare trebuie astfel concepute, organizate si 

desfasurate incat sa previna accidentele prin electrocutare, incendiile si exploziile. 

Dupa receptionarea lucrarilor exploatarea si intretinerea instalatiilor intra in sarcina S.D.F.E.E. 

Pentru protectia impotriva atingerilor directe, partile aflate sub tensiune si accesibile personalului, 

se vor inchide in cutia de distributie a postului de transformare. 

Pentru protectia impotriva atingerilor indirecte, toate partile metalice ale liniilor si ale postului de 

transformare, care in mod normal nu sunt sub tensiune, dar pot primi in mod accidental o tensiune de 

atingere periculoasa, ca urmare a unui defect de izolatie, se vor lega la prizele de pamant. Se va face 

verificarea prizelor de pamant pentru a avea rezistenta mai mica sau egala cu 4 ohmi. 

Protectia la suprasarcina si la scurtcircuit a liniilor electrice de joasa tensiune proiectate se 

realizeaza prin sigurantele fuzibile din cutia de distributie a postului de transformare, de pe plecarile 

respective in LEA de joasa tensiune. 

Pentru protectia impotriva tensiunilor de atingere si de pas in retelele de joasa tensiune se va 

aplica solutia de protectie prin legare la nul. Pentru evitarea pericolului ce s-ar ivi datorita unei 

intreruperi a nulului, acesta se va lega la pamant la stalpii prevazuti cu prize artificiale de pamant, 

pozitionate conform planului de situatie. Instalatia de legare la pamant care deserveste reteaua de 

legare la nul trebuie astfel realizat incat rezistenta de dispersie fata de pamant, masurata in orice punct 

al retelei de nul sa fie de cel mult 4 ohmi. 

La toti stalpii speciali cu legaturi de intindere, de derivatie sau terminale, la stalpii ancorati si la 

stalpii de sustinere prevazuti cu prize de pamant, nulul purtator al conductorului torsadat se leaga la 

borna superioara de legare la pamant a stalpului prin intermediul unui conductor OL-AL50 mmp, fixat la 

nul prin intermediul unei cleme de derivatie cu dinti si la stalp cu un papuc presat PP50. La toti acesti 

stalpi se vor lega la conductorul de nul toate partile metalice de pe stalp care pot fi atinse si care in mod 

normal nu sunt sub tensiune, dar care in caz de defect pot ajunge la o tensiune periculoasa. Pentru 

aceasta ansamblul de prindere pe stalp se va lega la conductorul de nul prin intermediul unei platbande 

zincate de 40x4 mm, fixata la un capat de tija filetata si la celalalt capat cu un surub zincat la borna de 

legare la pamant a stalpului, acolo unde se leaga si conductorul de nul. 

Lucrari de receptie 

Executantii de servicii in retele electrice trebuie atestati conform reglementarilor in vigoare. 

Materialele principale folosite in aceasta lucrare (conductoare, cleme, armaturi, tuburi izolante sau de 

protectie, etc.) trebuie sa provina de la unitati aflate pe lista de furnizori de servicii si produse acceptati 

si atestate in baza standardelor SR EN ISO 9001: 2001 – “Sistemul de Management al Calitatii – 

Cerinte“ de catre S.C. ELECTRICA S.A., conform cod SCE-01 Ed.4, Revizia 0. 

Produsele trebuie sa fie validate (omologate) de catre S.C. ELECTRICA S.A. si trebuie sa 

indeplineasca cerintele specificatiilor tehnice. 

La receptia lucrarilor, materialele utilizate vor fi insotite de certificate de calitate (declaratii de 

conformitate). 

Lucrarile prevazute se vor executa de catre unitati aflate in lista de furnizori de servicii si produse 

acceptati si atestate in baza standardelor SR EN ISO 9000-1/95 ; 9001/1995 ; 9002/95; 9003/95. 

Executia lucrarilor se va face in regim de asigurarea calitatii cu planificare conform SR EN ISO 

9001/2001. 

Controlul proceslor pe fluxul de executie a lucrarii, inspectiile si incercarile finale se vor executa 

conform normativelor, instructiunilor si fiselor tehnologice: 

PE 116/94 - “Normativ de incercari si masuratori la echipamente si instalatii electrice”. 

LI-I 135-93 - “Instructiuni privind controlul calitatii si receptia lucrarilor la punerea in 

functiune a LEA de MT si JT”, precum si pe baza planului calitatii elaborat de 

constructor conform Standard SR ISO 10005/1999” Managementul calitatii – Ghid 

pentru planurile calitatii “ si a Legii nr. 168/1977 si standard SREN ISO 9001: 2001. 


20


EA 220/2012 


Certificarea conformitatii lucrarii se va face conform HG 273-94 privind intocmirea cartilor tehnice 

si emiterea declaratiei de conformitate se va face conform HG 168-97. 

Executia lucrarilor se va face in regim de asigurarea calitatii cu planificare conform SR EN ISO 10 

005 – 99. 

Consolele, armaturile, clemele, prizele pamant, elementele metalice de prindere si cometalice se 

vor proteja impotriva coroziunii, prin zincare sau cadmiere, conform STAS 7221/90 si STAS 7222–90. 

Grosimea stratului de protectie va fi de minimum 0,025 mm Zn sau 0,012 mm Cd. 

Instalatiile electrice vor avea inscriptionarea de identificare, inscriptionarea de securitate si 

inscriptionarea elementelor periculoase, conform PE 127/83, instructiuni care sunt anexate prezentei 

documentatii. 

LISTA 

cu echipamentul individual de protectie pe durata executarii lucrarilor in instalatiile electrice care 

nu prezinta risc fizic (zgomot) si risc chimic 

In timpul 

Echipament 

In timpul exploatarii 

executiei 

Pentru risc mecanic: 

- Casca de protectie 

- Centura de siguranta 

- Incaltaminte de protectie 

- Viziera de protectie a fetei 

- Manusi de protectie (palmare) 

- Vesta avertizoare reflectorizanta 

- Cizme impermeabile la apa 

Pentru risc electric: 

- Manusi electroizolante 

- Cizme electroizolante 

- Manson pentru sigurante MPR 

- Salopete de protectie din fibre 

naturale 

Pentru risc termic: 

- Pelerina impermeabila cu gluga 

- Costum de protectie termoizolant 

- Incaltaminte de protectie termoizolanta 

- Caciula cu aparatori pentru urechi 

- Manusi de protectie termoizolante 

Da 

Da 

Da 

Da 

Da 

Da 

Da 

Da 

Da 

Da 

Da 

Da 

Da 

Da 

Da 

Da 

Da 

Da 

Da 

Da 

Da 

Da 

Da 

Da 

Da 

Da 

Da 

Da 

Da 

Da 

Da 

Da 

21 

Hârtie reciclată


EA 220/2012 


Lista cu echipament s-a intocmit in baza Normativului cadru de acordare si utilizare a echipamentului 

individual de protectie, aprobat prin Ordinul 58/10.05.1991 al M.M.P.S. - Departamentul Protectia Muncii. 

MASURI DE PRIM–AJUTOR IN CAZ DE ACCIDENTARE 

Formatiile de lucru din exploatare, reparatii, constructii-montaj in instalatiile transport si distributie 

a energiei electrice, vor fi dotate cu truse sanitare de prim-ajutor. Aceste truse vor face parte integranta 

din dotarea formatiilor de lucru cu scule, dispozitive, utilaje, mijloace de lucru si de protectie. Trusele 

sanitare vor fi prevazute cu materiale de inventar si consumabile, precum si cu medicamente necesare, 

in conformitate cu baremurile stabilite prin reglementarile in vigoare. 

Personalul este obligat sa intervina pentru acordarea primului ajutor in caz de nevoie, 

actionand imediat si corect, sa anunte sefii ierarhici superiori si sa actioneze, daca este cazul, pentru 

interventia personalului medical de specialitate. 

a. Masuri de prim ajutor in caz de electrocutare 

In cazul in care electrocutatul este in contact cu parti aflate sub tensiune se vor lua urmatoarele 

masuri: 

a) se va scoate electrocutatul de sub actiunea curentului electric; 

b) persoana care scoate electrocutatul de sub actiunea curentului electric nu trebuie sa se expuna 

pericolului; 

c) persoana care scoate electrocutatul de sub tensiune trebuie sa intrerupa imediat tensiunea; 

d) daca nu exista posibilitatea intreruperii tensiunii, persoana care scoate electrocutatul de sub actiunea 

curentului electric, se asigura impotriva atingerii accidentale a partilor aflate sub tensiune sau a efectului 

arcului electric, aruncand un conductor legat la pamint peste faze provocind astfel un scurtcircuit; 

e) daca nu exista nici una din posibilitatile indicate mai sus, atunci persoana care scoate electrocutatul 

de sub actiunea curentului electric se izoleaza fata de partile aflate sub tensiune (folosind manusi 

electroizolante si prajina electroizolanta, fiind asezat pe un covor electroizolant) si indeparteaza de 

electrocutat conductoarele aflate sub tensiune, avand grija de a nu ajunge in contact direct sau prin 

intermediul altor elemente metalice cu parti aflate sub tensiune. 

In cazul unui electrocutat, ramas suspendat la un stalp in centura de siguranta si cu respiratia 

pierduta, persoana care acorda primul ajutor, fara riscul de a intra sub influenta tensiunii, executa 

cateva insuflatii prin metoda gura la gura sau gura la nas inainte de a incepe coborarea de pe stalp. 

b. Masuri de prim ajutor in caz de arsuri 

Arsurile sunt rani ale pielii sau altor tesuturi si sunt produse prin actiunea arcului electric, a focului 

sau agentilor chimici. La arsurile grave se va tine seama de urmatoarele: 

a) nu se va dezbraca accidentatul; 

b) nu se va sufla (respira) deasupra ranilor (arsurilor); 

c) nu se va aplica nici un tratament local; 

d) se va acoperi accidentatul cu o panza sterila; 

e) se va transporta de urgenta la un spital de specialitate; 

f) in sezonul rece se va evita racirea accidentatului. 

c. Masuri de prim ajutor in caz de asfixiere 

a) scoaterea de urgenta a accidentatului din zona viciata; 

b) scoaterea sau taierea imbracamintei care stanjeneste respiratia accidentatului; 

c) efectuarea respiratiei artificiale cand accidentatul nu mai respira; 

d) solicitarea interventiei personalului medical de specialitate. 

d. Masuri de prim ajutor in caz de fracturi, luxatii si entorse 

a) acordarea primului ajutor la locul accidentului, exceptand cazul in care exista un pericol pentru 

accidentat sau persoana de interventie. In acest caz, se va deplasa accidentatul in cel mai apropiat loc 

sigur, unde ranile sa poata fi temporar asistate si stabilizate; 


22


EA 220/2012 


b) linistirea si sprijinirea partii ranite pana la imobilizarea fracturii; 

c) infasarea ranii pentru a stopa sangerarile si a preveni contaminarea ulterioara . Protejarea oricarui os 

exteriorizat cu fase inelare, dar nu cu fortarea oaselor inapoi in rana; 

d) imobilizarea fracturii pentru a prevenii miscarea oaselor afectate; fixarea de atele pe oasele lungi in 

susul si josul fracturii, pentru a imobiliza incheietura; 

e) ridicarea si sprijinirea membrului ranit, dupa imobilizare, pentru a reduce sangerarea si umflarea. 

Primul ajutor in caz de fracturi trebuie sa relaxeze durerea. Orice crestere a durerii indica 

gravitatea ranii. In aceste cazuri trebuie recontrolata pozitia membrului lezat, pozitionarea bandajelor, a 

nodurilor, precum si circulatia sangelui la extremitati. 

e. Masuri de prim ajutor in caz de raniri insotite de hemoragii 

a) se va acoperi rana cu pansamente sterile; 

b) se va transporta accidentatul in pozitie culcat; 

c) se vor lua masuri de incalzire a accidentatului; 

d) i se va da sa bea, pe cat posibil, bauturi calde (nealcoolice); 

e) oprirea sangelui se poate face prin compresiune (apasare) fie cu ajutorul mainilor, fie a unui garou 

sau tifon rasucit. 

INSCRIPTIONAREA RETELELOR ELECTRICE 

1. Inscriptionarea retelelor electrice aeriene cuprinde: 

a) Inscriptionarea de identificare – permite recunoasterea instalatiilor si a elementelor componente. 

b) Inscriptionarea de securitate – avertizeaza persoanele straine de pericolul atingerii stalpilor si 

elementelor instalatiei. 

c) Inscriptionarea elementelor periculoase – avertizeaza personalul asupra instalatiilor sau 

elementelor de instalatie cu conditii deosebite de exploatare. 

2. Inscriptionarile se fac inainte de punerea in functiune a instalatiei si se fac periodic, ori de cate ori 

este necesar, in cazul in care s-au deteriorat. 

a. Inscriptionarea de identificare 

1.1. Inscriptionarea de identificare a liniilor electrice aeriene se face prin montarea pe elementele 

retelei a unor indicatoare, care trebuie sa cuprinda: 

- denumirea liniei, cu indicarea circuitelor in cazul liniilor cu mai multe circuite; 

- pozitia fazelor pe stalp, pentru fiecare circuit (numai la stalpii speciali); 

- numarul de ordine a stalpului; 

- sucursala gestionara (numai la stalpii speciali); 

- anul punerii in functiune; 

a) – denumirea liniei se compune din indicarea tensiunii nominale si a punctelor (localitatilor) de plecare 

si sosire; 

b) – fazele circuitului (circuitelor) se noteaza cu literele R, S, T, indicandu-se pozitia fazelor pe stalp; 

c) - numarul de ordine al stalpului este in conformitate cu proiectul de executie (profilul longitudinal si 

foaia de pichetaj), in asa fel incat pe traseu, un numar sa se gaseasca o singura data, indiferent de 

delimitare intre sucursale. 

1.2. Inscriptionarea de identificare se realizeaza pe fiecare stalp, pe acea parte a stalpului care este 

perpendiculara pe aliniament, orientata in sensul cresterii numerotarii stalpilor. 

1.3. Ori de cate ori la o linie existenta se racordeaza o statie de transformare noua in sistemul intrareiesire, 

din faza de proiectare trebuie sa se prevada modificarea inscriptionarii intregii linii in ceea ce 

priveste denumirea, numerotarea stalpilor si pozitionarea fazelor. 


23


EA 220/2012 


In situatia in care in aliniamentul unei linii existente se executa lucrari de consolidari sau devieri, 

care conduc la plantarea de stalpi noi, se recomanda sa se pastreze vechea numerotare, stalpii nou 

introdusi fiind numerotati cu numarul stalpilor adiacenti insotit de “bis”. 

1.4. Inscriptionarea de identificare se executa de regula astfel: 

a) in cazul stalpilor din beton: 

- scriere cu vopsea pe stalp; 

- montare de placute din metal sau din material plastic; 

- lipire de placute din material plastic. 

b) in cazul stalpilor din lemn: 

- montare de placute din metal sau material plastic. 

- in cazul stalpilor din metal (zabreliti): 

- montare de placute din metal sau material plastic. 

Placutele indicatoare se monteaza pe stalp la o inaltime de cca.2,2 m de la sol. Se admite ca 

scrierea cu vopsea sa se faca la o inaltime de cca. 1 m de la sol. 

Placutele din metal pot fi realizate din tabla de fier sau aluminiu, protejate prin vopsire sau 

emailate. 

b. Inscriptionarea de securitate 

Inscriptionarea de securitate se realizeaza prin montarea pe elementele retelei a unui indicator de 

securitate confectionat conform STAS 297/2 in vigoare. 

A. Pe stalpii liniilor electrice se monteaza un indicator de securitate (interzicere), realizat conform 

STAS 297/2 si un indicator auxiliar pe care se scrie textul: “NU ATINGETI STALPII, NICI FIRELE 

CAZUTE LA PAMANT!“. 

Indicatoarele de securitate se monteaza cel putin cate doua bucati pe fiecare stalp, pe fetele 

paralele cu aliniamentul, deasupra indicatorului de identificare, conform PE 127 si PE 104-95. 

B. Pe usa celulelor, tablourilor si cutiilor de distributie se monteaza un indicator de avertizare, 

realizat conform STAS 297/2 si un indicator auxiliar pe care sa scrie textul: “PERICOL DE 

ELECTROCUTARE!“. 

c. Inscriptionarea elementelor periculoase 

Inscriptionarea instalatiilor sau elementelor de instalatie cu conditii deosebite de exploatare, se 

face prin marcarea in teren a locurilor de munca in care exista un pericol potential de producere a unui 

accident datorat unor instalatii sau elemente de instalatie care nu mai prezinta siguranta in functionare. 

Locurile de munca cu conditii deosebite de exploatare se marcheaza astfel incat sa atraga 

atentia personalului care lucreaza in aceste locuri asupra conditiilor deosebite de lucru. 

Marcarea se face dupa cum urmeaza: 

- cu banda rosie vopsita pe stalp, se marcheaza stalpii din lemn putrezi; 

-cu indicator de avertizare, “PERICOL DE ELECTROCUTARE!” se marcheaza: 

- posturile de transformare necorespunzatoare; 

- elementele obiectivelor aflate la distante necorespunzatoare fata de instalatiile sub tensiune; 

- elementele retelelor care sunt strambe, inclinate sau cu grad avansat de corodare; 

- posturile de transformare aeriene cu separator pe acelasi suport; 

- cutii de distributie necorespunzatoare din punct de vedere al protejarii impotriva punerii 

accidentale sub tensiune a partilor metalice; 

- instalatie electrica cu priza de pamant necorespunzatoare; 

- stalp cu separator de bucla; 

- linii electrice aeriene la care nu se respecta distantele intre conductoare sau circuite; 

- stalpii la care este montat cablu neprotejat in tub pana la inaltimea prevazuta in normative; 

- instalatie provizorie, realizata pentru inlaturarea unor avarii. 


24


EA 220/2012 


Asupra acestor instalatii sau elemente de instalatii trebuie sa se actioneze cu ocazia primei 

revizii sau reparatii, in sensul aducerii lor la solutii tehnice conform normelor si la un grad de siguranta in 

functionare corespunzator. 


25


EA 220/2012 


Cap.3. Biodiversitatea 

3.1. Analiza elementelor de patrimoniu natural 

In zona a fost propusă desemnarea a două arii de interes conservativ comunitar (Sit de 

ImportanŃă Comunitară, respectiv ca Arie de ImportanŃă Specială Avifaunistică) pe baza habitatelor şi 

speciilor criteriu. 

Desemnarea retelei Natura 2000 a fost una din cerintele impuse pentru aderarea Romaniei la 

Uniunea Europeana, termenul de propunere a unui set de situri (SCI/SPA) fiind de 1 ianuarie 2007. 

Reteaua Natura 2000 ramane o modalitate de baza pentru conservarea biodiversitatii, 

reprezentand o conditionalitate pentru alocarea Fondurilor Structurale, deschizand premisele pentru 

oportunitatile si conditiile de finantare ale Uniunii Europene pentru natura. 

Reteaua Natura 2000 reprezinta piesa centrala a politicilor europene dedicate protectiei mediului 

(biodiversitatii), transpunand in practica prevederile Directivelor 92/43 „Habitate”, respectiv 79/409 

„Pasari”. 

Astfel, siturile cuprinse in reteaua Natura 2000 reprezinta: 

- zone de dezvoltare durabila, 

- un parteneriat stabilit intre comunitati si natura 

- un angajament pe termen lung al Uniunii Europene 

- o reflexie a unui plan de actiune (blueprint) pentru viitor 

In numeroase randuri se arata ca reteaua Natura 2000 nu reprezinta un sistem de arii naturale 

strict protejate: 

- Important: Natura 2000 nu este un sistem de arii naturale strict protejate, ci reprezinta 

modele reale de dezvoltare durabila 7 

- Declararea siturilor Natura 2000 nu inseamna protectie stricta, permite promovarea 

activitatilor de dezvoltare durabila care sa permita conservarea 8 

- Natura 2000 nu este un sistem de rezervatii naturale cu regim de conservare strict de 

unde toate activitatile umane sunt excluse. In unele cazuri, siturile pot include rezervatii 

naturale, insa majoritatea terenului va continua sa fie detinut in mod privat, tinta prioritara fiind 

aceea de a se asigura o gestiune durabila din punct de vedere economic, social si ecologic 9 

Cu toate acestea, in conformitate cu prevederile L. 49/2011 privind regimul ariilor naturale 

protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, in mod fortat, intreaga retea 

7 Atena Groza – consilier personal al Ministrului: prezentarea “Natura 2000” – site-ul oficial al WWF Romania 

– wwf.panda.org, Seminarul; “Oportunitati si constrangeri pentru companii” 

8 Erika Stanciu – coordonator national WWF Romania – site-ul oficial al WWF Romania – wwf.panda.org, 

Seminarul; “Oportunitati si constrangeri pentru companii” 

9 Memo on Commission strategy to protect Europe’s most important wildlife areas – frequently asked questions 

about Natura 2000: http://ec.europa.eu/environment/nature/info/pubs/docs/nat2000/2003_memo_natura.pdf 

26 

Hârtie reciclată


EA 220/2012 


Natura 2000 este asimilata retelei de arii naturale protejate de interes national, capatand un statut strict 

de protectie, ce implica o serie intreaga de restrictii si ingradiri fata de comunitatile locale si initiativele 

acestora de implementare a unor proiecte punctuale de dezvoltare socio-economica. 

Pentru aria studiata a planului apare o suprapunere cu siturile Natura 2000: 

o ROSCI0085 Frumoasa, desemnat prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării 

durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor 

de importanŃă comunitară şi actualizat prin OM 2387/2011, ca parte integrantă a reŃelei 

ecologice europene Natura 2000 în România şi 

o ROSPA0043 Frumoasa, desemnat prin H.G. nr. 971 din 2011 pentru modificarea si 

completarea H.G. nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecŃie specială 

avifaunistică ca parte integrantă a reŃelei ecologice europene Natura 2000 în România 

ReŃeaua Natura 2000 în zona studiată: cu roşu – ROSCI; cu albastru – ROSPA; cu mov – 

suprapunere ROSCI/ROSPA; cerc albastru – zona Luncile Prigoanei 

In conformitate cu propunerea elaborată de grupul de lucru constituit pentru desemnarea siturilor 

Natura 2000 în România, a fost elaborată o hartă de relevanŃă a grupelor taxonomice ce urmează a fi 

ocrotite în cadrul ReŃelei Natura 2000 constituită la nivel naŃional. 


27


EA 220/2012 


Harta de relevanŃă a siturilor Natura 2000 în România pe grupe taxonomice 

(după, The implementation of the EU Nature Conservation Legislation in Romania", MMGA, 

Ameco, EVD project: PPA03/RM/7/5) 

Astfel pentru zona de implementare a planului relevanŃa primară pentru care s-au desemnat situri 

în cadrul ReŃelei Natura 2000 a fost conferită grupelor de avifaună şi insecte. 

Pentru zona Frumoasa, au fost evidenŃiate ca elemente criteriu probabile 10 pentru desemnarea 

siturilor Natura 2000, speciile aparŃinând grupelor taxonomice Mamiferelor (fără specii de chiroptere), 

10 Asupra unor termeni utilizaţi in relatie cu elementele criteriu ce au stat la baza desemnarii siturilor Natura 

2000: 

a. prezenţǎ discutabilǎ - exprimǎ în mod clar, neîncrederea faţǎ de menţionarea unor specii ca elemente 

criteriu ce au stat la baza desemnǎrii sitului, cunoscând în detaliu cerinţele ecologice ale acestora, date 

(publicate) de rǎspândire, relevanţa în sine pentru sit (a se vedea criteriile enunţate în Anexa III a 

Directivei 92/43 „Habitate”), sau atributele total neconcordante (Sit Pop., Coserv., Iz., Global, etc.) 

situate între ireal şi hilar, etc. In cazul habitatelor, situaţia este cu atât mai discutabilǎ cu cât nu existǎ o 

corelare între secţiunile (3.1. respectiv 4.1.) din cadrul formularului de desemnare a sitului, dar şi prin 

evaluarea şi compararea cu situaţia de la nivel naţional (vezi Doniţǎ & Colab. - Habitatele din 

România)... 

b. potenţial prezentǎ - reamintim cǎ întreaga documentare pentru desemnarea reţelei Natura 2000 s-a 

realizat pe baza prezenţei potenţiale (probabile) a unor specii la nivel naţional, în acest sens neexistând 

nici un fel de baze de date centralizatoare, estimǎri populaţionale, liste de specii complete sau 

alte instrumente tehnice care sǎ fi rǎspuns criteriilor de desemnare obiective enunţate în Anexa III a 

Directivei 92/43 „Habitate”. Deşi studiile de teren sumare realizate pentru documentare nu au relevat 

prezenţa unor elemente criteriu susceptibile de a fi impactate (populaţii semnificative, habitate de 

28 

Hârtie reciclată


EA 220/2012 


Herpetofaună, Ichtiofaună, Insecte şi plante. Astfel, relevanŃa zonei a fost extinsă ulterior şi pentru 

(multe) alte grupe taxonomice pe lângă insecte şi păsări. 

Discutii asupra unor date desprinse din Formularul standard de desemnare a sitului 

Habitatele naturale considerate ca existente în situl Frumoasa ocupă 80% din teritoriul sitului, 

încercându-se astfel alocarea unui grad de integritate şi naturalitate înalt. 

Realizând o corespondenŃǎ cu clasele de habitate din cadrul secŃiunii 4.1. Caracteristici generale 

ale sitului se observǎ o lipsǎ semnificativă de corelare. 

Tufişuri, tufărişuri 

Clase de habitate CORINE Clase de habitate Natura 2000 

3% 7% 

Pajişti naturale, stepe 


14% 6,12% 

Pǎduri de foioase 


9% 25,5% 

Pǎduri de conifere 


61% 40% 

Pǎduri de amestec 


9% 0% 

Habitate de pǎduri (pǎduri în tranziŃie) 


4% 0% 

Se observă că deşi siturile ROSCI/ROSPA Frumoasa se suprapun în mare parte, suprafeŃele 

acestora sunt sensibil diferite (ROSCI=137359 ha; ROSPA=130980 ha – diferenŃă de 5%), 

reprezentarea procentuală a claselor de habitate CORINE rămâne în mod oarecum surprinzător perfect 

superpozabilă. 

In ceea ce privesc specii criteriu (Buprestis splendens, Buxbaumia viridis), prezenŃa acestora 

este semnalatǎ prin indicele “V” ce semnaleazǎ o prezenŃǎ foarte rarǎ. 

interes conservativ, etc.), au fost propuse, urmând a fi asumate de beneficiar prin actele de reglementare 

de emis, acele mǎsuri maximale de diminuare a impactului, chiar şi pentru cazul în care prezenţa 

elementelor rǎmâne doar prezumatǎ. Este o mǎsurǎ ce raspunde unui principiu de bazǎ în protecţia 

mediului: precauţia in luarea deciziei. 

c. prezenţǎ improbabilǎ - reprezintǎ enunţul eufemistic şi politicos al unei situaţii neacceptabile, prin 

care informaţii false au servit ca şi criterii pentru fundamentarea unor situri Natura 2000. In cazul de 

faţǎ se face referire la elemente criteriu ce sunt în afara arealului geografic de rǎspândire, la altitudini 

diferite faţǎ de cele ale staţiunii, pe substrate geologice altele decât cele de pe amplasament, sau ce 

necesitǎ alte cerinţe ecologice, sau pur si simplu specii mentionate eronat. 

In consecinţǎ, chiar şi pentru persoane mai puţin avizate, considerǎm exacţi, conformi şi total justificaţi 

termenii utilizaţi, concluziile documentatiei rǎmânând astfel clar exprimate, în mǎsurǎ a oferi informaţii 

complete şi a asista procesul de decizie. 


29


EA 220/2012 


Considerǎm astfel cǎ în acest caz s-a fǎcut o confuzie prin care s-a încercat sublinierea statutului 

ştiinŃific de raritate; în acest caz însǎ atributele alocate pentru SituaŃia populaŃionalǎ, Conservare, 

Izolare şi Global, devin total opozabile. 

SituaŃia confuză de alocare a atributelor se răsfrânge asupra majorităŃii speciilor criteriu, pentru 

care se alocă indicele „P” (sau chiar „P?”), ce marchează prezenŃa (probabilă a) speciei în cadrul sitului, 

în condiŃiile lipsei complete a datelor privind populaŃia. In aceste condiŃii atributele alocate pentru 

SituaŃia populaŃionalǎ, Conservare, Izolare şi Global, devin incosistente. 

SituaŃia claselor de habitate, aşa cum reiese din CLC 2006 (2000) este prezentată sintetic în 

tabelele de mai jos. O comparare cu situaŃia prezentată în Formularele standard de desemnare a 

siturilor, ilustrează o lipsă clară de superpozabilitate. 

Cod. CLC(SCI Frumoasa) % 

112 Spatiu urban discontinuu si spatiu rural 0,08 

142 Zone de agrement 0,04 

211 Terenuri arabile neirigate 0,02 

231 Pasuni secundare 1,41 

242 Zone de culturi complexe 0,58 

243 Terenuri predominant agricole in amestec cu vegetatie 0,09 

311 Paduri de foioase 9,05 

312 Paduri de conifere 57,91 

313 Paduri mixte 8,90 

321 Pajisti naturale 13,87 

322 Vegetatie subalpina 3,07 

324 Zone de tranzitie cu arbusti (in general defrisate) 3,86 

511 Cursuri de apa 0,08 

512 Acumulari de apa 1,03 

Cod. CLC(SPA Frumoasa) % 

112 Spatiu urban discontinuu si spatiu rural 0,02 

142 Zone de agrement 0,04 

231 Pasuni secundare 1,16 

242 Zone de culturi complexe 0,35 

311 Paduri de foioase 8,92 

312 Paduri de conifere 58,68 

313 Paduri mixte 9,17 

321 Pajisti naturale 13,51 

322 Vegetatie subalpina 3,15 

324 Zone de tranzitie cu arbusti (in general defrisate) 3,86 

511 Cursuri de apa 0,05 

512 Acumulari de apa 1,08 


30


EA 220/2012 



31


EA 220/2012 


In concluzie din datele prezentate mai sus se pot desprinde urmǎtoarele concluzii: 

1. La nivelul siturilor Natura 2000 ce se suprapun în zona apare o incosistenŃǎ a datelor 

reflectatǎ de numeroasele inadvertenŃe, contradicŃii, aproximǎri, erori, etc. 

2. Stabilirea habitatelor, distribuŃia acestora, atributele legate de acestea rǎmân empiric 

stabilite în lipsa unor studii cel puŃin sumare de teren care sǎ reflecte realitatea. 

Raportul dintre diferitele reprezentǎri procentuale ale habitatelor în cuprinsul ROSCI 

sunt cel puŃin discutabile. Existǎ habitate a cǎror prezenŃǎ este improbabilǎ în zonǎ, 

eronat definite, sau a cǎror distribuŃie şi acoperire sunt incorect apreciate. 

3. Aprecierile asupra speciilor criteriu sunt în cel mai fericit caz aproximative. Apar specii 

a căror prezenŃă la nivelul sitului este discutabilă (Buprestis splendens, Cerambyx 

cerdo, Nymphalis vaualbum). 

4. Atributele asociate populaŃiilor criteriu sunt alocate empiric, o analizǎ atentǎ a acestora 

scoŃând la luminǎ inadvertenŃe şi ne-corelǎri. 

De altfel aspecte sesizate la nivelul acestui perimetru sunt simptomatice pentru întreaga reŃea 

Natura 2000 desemnate la nivelul României, fapt ce creazǎ o stare de împrejurǎri nepotrivitǎ scopurilor 

declarate ale acestui demers pan-european. 

Incercarea de trecere în regim de conservare a unor perimetre pe baza unor elemente construite 

empiric, aproximate, intuite, se situeazǎ într-un punct total opus criteriilor de desemnare a siturilor, 

reprezentând în bunǎ mǎsurǎ în fapt un demers fraudativ. 

Se impune astfel o reconsiderare consistentǎ a demersului de desemnare a sitului (siturilor) din 

zona Frumoasa, dar şi a celei mai mari pǎrŃi a siturilor desemnate la nivel naŃional. 

Astfel o incercare de raportare la elementele ce au stat la baza desemnarii siturilor Natura 2000 

pentru zona, ramane doar un exercitiu pur teoretic, lipsit de consistenta si relevanta, nefiind in masura a 

indica prin intermediul unui algoritm coerent, elemente la care sa se raporteze propunerea de plan 

prezentata. 

Studiul comunităŃilor ripariene sin zona de implementare a proiectului s-a realizat în baza unor 

protocoale standardizate, observaŃiile fiind ttrecute în formulare-tip. 

Pentru zonele investigate au fost puse în evidenŃă următoarele specii de plante: 

Abies alba 

Achillea millefolium 

Aegopodium podagraria 

Brachypodium sylvaticum 

Caltha palustris 

Equisetum arvense 

Fragaria vesca 

Luzula luzuloides 

Peucedanum officinale 

Picea abies 

Ranunculus ficaria 

Salix caprea 

Taraxacum officinale 

Trifolium repens 

Tusilago farfara 

Urtica dioica 

3.2. Impactul potenŃial al proiectului asupra elementelor criteriu 

Pentru speciile şi habitatele criteriu din zona, a fost realizată o evaluare primară în scopul stabilirii 

impactului potenŃial direct/indirect a proiectului propus prezentată sintetic în tabelul de mai jos, însoŃit de 

justificarea sumară în cazul în care acest impact a fost negat. 

Nr. Crt. Specie/habitat 

Impact 

potenŃial 

1. Callimorpha quadripunctaria Da 

2. Lycaena dispar Da 

Justificare 


32


EA 220/2012 

Nr. Crt. 


Specie/habitat 

3. Pseudogaurotina excellens 

4. Euphydryas aurinia 

5. Nymphalis vau-album 

Impact 

potenŃial 

Nu 

Nu 

Nu 

6. Cordulegaster heros Da 

7. Pholidoptera transsylvanica Da 

8. Rosalia alpina 

9. Cerambyx cerdo 

Nu 

Nu 

Justificare 


Specie localizată fătră a exista date certe, actuale, 

asupra localizării speciei la nivelul sitului 

PreferinŃele faŃă de habitat sunt diverse, în funcŃie 

de subspecie variind de la pajişti bogate în flori, 

liziere de păduri de foioase sau conifere pe substrat 

calcaros ori acid, pajişti umede şi zone mlăştinoase. 

În Europa Centrală (inclusiv în România), E. aurinia 

este o specie care necesită prezenŃa unui mozaic 

de habitate într-o formulă unică: grupări dense ale 

plantei gazdă care trebuie să fie situate în cuprinsul 

unor pajişti sărace în nutrienŃi. În plus, este 

necesară prezenŃa unui număr însemnat de plante 

nectarifere, apoi a unor zone deschise însorite care 

sunt potrivite pentru odihna masculilor. Un astfel de 

mozaic de microhabitate este întâlnit de exemplu în 

zonele păşunate în mod tradiŃional, unde fluturii 

frecventează locurile izolate care sunt mai rar 

vizitate de către ierbivore, sau în zonele exploatate 

în mod extensiv unde alternează pajiştile bogate în 

flori, zonele umede, fragmente de pădure şi păşuni 

In urma unor studii desfǎşurate în perioada 2008- 

2009, aceastǎ specie nu a fost regǎsitǎ în zona PN 

Apuseni, nefiind cunoscute datele pe baza cǎrora 

aceastǎ specie a fost consideratǎ criteriu pentru 

desemnarea sitului ROSCI0002. 

Din zona de implementare a proiectului lipsesc 

habitatele potenŃiale favorabile pentru menŃinerea 

unei populaŃii. 

Specie cu prezenŃă incertă la nivelul României a 

cărei prezenŃăîn zonă necesită confirmare 

Este o specie xylofagă ce se dezvoltă cu precădere 

în lemnul crengilor groase de fag, utilizând mai rar 

alte specii de foioase. 

Apare de regulă în pădurile bătrâne, cu exemplare 

seculare. 

Specia nu a fost întâlnită în zona, iar proiectul nu 

presupune afectarea unor arborete, astfel încât un 

impact potenŃial este exclus. 

Este o specie răspândită din Vestul Europei şi până 

în Ucraina şi Turcia, arealul nordic ajungând până 

în Sudul łărilor Baltice. Se pare că lipseşte din 

Portugalia, însă apare în câteva populaŃii în Tunisia 

şi Maroc. 

Este o specie xylofagă ce se dezvoltă cu precădere 

33


EA 220/2012 


Nr. Crt. 


10. Buprestis splendens 

Impact 

potenŃial 

Nu 

Justificare 

în lemnul crengilor groase de cvercinee, însă se 

poate dezvolta şi în castan, nuc, carpen, ulm sau 

tei. 

Apare de regulă în pădurile bătrâne, cu exemplare 

seculare. 

Specia nu a fost întâlnită în zona, iar proiectul nu 

presupune afectarea unor arborete, astfel încât un 

impact potenŃial este exclus. 

Specie cu prezenŃă foarte rară (incertă) la nivelul 

României a cărei prezenŃăîn zonă necesită 

confirmare 

11. Cottus gobio Da 

12. Eudontomyzon danfordi Da 

13. Barbus meridionalis Da 

14. Campanula serrata Da 

15. Dicranum viride Da 

16. Drepanocladus vernicosus Da 

17. Buxbaumia viridis Nu Atât datele de răspândire, cât şi cerinŃele ecologice 

ale speciei, exclud posibilitatea unui impact 

potenŃial al proiectului asupra acesteia. 

18. Meesia longiseta Nu 

Descriere si identificare: Planta creşte în turbării, 

printre specii de Sphagnum, Drepanocladus şi 

Hamatocaulis. Speciile de Meesia se disting uşor 

de alte specii de muschi, prin dispunerea frunzelor 

în mai multe rânduri, mai mult sau mai puŃin 

regulate. 

Habitat: Meesia longistea creşte în turbării, printre 

speciile de Sphagnum, Drepanocladus şi 

Hamatocaulis. 

Distributie: În Europa se întâlneşte în Scandinavia, 

Alpi şi Europa Centrală. 

DistribuŃie în România: între Arinieş şi Băile Borşa, 

MunŃii Rodnei, Corongiş, Ineu, Lacul Lala, Turbăria 

Coşna, MunŃii łarcu, Muntele Bistricioara, Băile 

Sărate – Turda, CăpâlniŃa, Tinovul Mohoş, Muntele 

Tomnatec, MunŃii Călimani, între Muntele Blana şi 

Muntele Nucet, MunŃii Făgăraş, circul glaciar Bâlea, 

valea Arpaşului, MunŃii Cibinului, Muma, Măgura, 

Prejba, Nocrich, MunŃii Retezat, Tăul Judele, Lacul 

Galeşu. 

Populatia: Specie rară, probabil extincta. Nu am 

mai fost regăsită de foarte mult timp. 

Ecologie: Specie turficolă. Planta este strict legată 


34


EA 220/2012 


Nr. Crt. 


Impact 

potenŃial 

Justificare 

de habitatul în care creşte, mlaştina de turbă. 

AmeninŃări: La nivel european şi pe teritoriul 

României, principala ameninŃare este reprezentată 

de desecarea mlaştinilor de turbă, folosirea unei 

tehnologii moderne la scoaterea lemnului din 

pădure, etc. 

Atât datele de răspândire, cât şi cerinŃele ecologice 



19. Tozzia carpathica Nu Atât datele de răspândire, cât şi cerinŃele ecologice 



20. Bombina variegata Da 

21. Triturus cristatus Da 

22. Canis lupus Da 

23. Lynx lynx Da 

24. Lutra lutra Da 

25. Ursus arctos Da 

26. Aegolius funereus Da 

27. Bonasa bonasia Da 

28. Caprimulgus europaeus Da 

29. Dendrocopos leucotos Da 

30. Dryocopus martius Da 

31. Ficedula albicollis Da 

32. Ficedula parva Da 

33. Glaucidium passerinum Da 

34. Picoides tridactylus Da 

35. Strix uralensis Da 

36. Tetrao urogallus Da 

37. 4060 Tufărişuri alpine şi 

Habitat prezent în etajul alpin/subalpin 

Nu 

boreale 

38. 4080 Tufarisuri subarctice 


Nu 

de Salix spp. 

39. 4070 Tufarisuri de jneapan 


(Pinus mugo) cu 

Rhododendron hirsutum Nu 

(Mugo- 

Rhododendretum hirsuti) 

40. 6150 Pajisti alpine si 


boreale pe substrat 

Nu 

silicios 



subalpine pe substrat 

Nu 

calcaros 

42. 6230 Pajisti montane cu Nu Habitat prezent în etajul alpin/subalpin 


35


EA 220/2012 


Nr. Crt. 


Nardus, cu mare 

diversitate de specii, 

dezvoltate pe 

substraturi silicioase în 

Europa continentală 

43. 6430 Comunitati de liziera 

higrofile cu 

ierburi înalte de la câmpie si 

din etajul 

montan pâna în cel alpin 

44. 6520 Pajişti/FâneŃe 

montane 


boreale pe substrat 

Silicios 

Impact 

potenŃial 

Da 

Da 

Nu 

Justificare 

Cu toate cǎ se admite prezenŃa potenŃialǎ a unor 

perimetre acoperite de acest tip de habitat, în baza 

studiilor realizate, atributelede definire a acestui 

habitat nu au fost întrunite la nivelul perimetrelor 

afectate de proiect. 

Cu toate acestea admitem prezenŃa potenŃialǎ în 

zone limitrofe, ce ar putea astfel fi influenŃate 

indirect, drept pentru care alocǎm indicele de 

relevanŃǎ 1. 











46. 91V0 Păduri de fag dacice Da Cu toate cǎ se admite prezenŃa potenŃialǎ a unor 









47. 9110 Păduri de fag de tip 

Luzulo-Fagetum 

48. 9420 Paduri de Larix 

decidua si/sau Pinus 

Da 

Nu 










In zonă nu se regăsesc speciile edificatoare 


36


EA 220/2012 

Nr. Crt. 


cembra 

49. 9410 Paduri acidofile 

montane cu Picea abies 

(Vaccinio-Piceetea) 

50. 91E0 Paduri aluviale cu 

Alnus glutinosa si 

Fraxinus excelsior (Alno- 

Padion, Alnion incanae, 

Salicion albae) 

51. 7110 Mlastini active 

bombate/ridicate în zona 

centrala 

52. 6410 Pajişti cu Molinia pe 

soluri calcaroase, turboase 

sau argiloase (Molinion 

caeruleae) 

53. 40A0* Tufărişuri 

subcontinentale peripanonice 

54. 8220 Pante stâncoase 

silicioase cu vegetatie 

chasmofitica 

55. 9130 Păduri de fag de tip 

Asperulo-Fagetum 

Impact 

potenŃial 

Nu 

Da 

Nu 

Nu 

Nu 

Nu 

Da 

Justificare 


In zonă nu se regăsesc speciile edificatoare 










In zonă nu se regăsesc speciile edificatoare şi nu 

sunt întrunite condiŃiile topo-climatice 

Nu sunt întrunite condiŃiile ecologice de bază pentru 

acest tip de habitat (condiŃii geologice şi 

pedologice). 


sunt întrunite condiŃiile topo-climatice 


sunt întrunite condiŃiile topo-climatice; Habitat 

prezent în etajul alpin/subalpin 










Pentru speciile/habitatele de interes conservativ asupra cărora s-a stabilit existenŃa unui 

impact potenŃial al proiectului s-a realizat o analiză detaliată, însoŃită de măsuri de diminuare a 

impactului. 

Pentru fiecare specie/habitat s-a alocat o notă de relevanŃă pentru a se putea stabili o 

valoare globală a indicelui de impactare. 

Notele de relevanŃă au fost stabilite după cum urmează: 

- 0 - proiectul nu generează nici un fel de impact asupra speciei/habitatului respectiv; 

- 1 - proiectul generează un impact scăzut asupra speciei/habitatului respectiv, manifest cu 

precădere prin efecte indirecte; 


37


EA 220/2012 


- 2 - proiectul generează un impact limitat asupra speciei/habitatului respectiv; 

- 3 - proiectul generează un impact asupra speciei/habitatului respectiv, însă acesta este 

reversibil chiar şi în lipsa unor măsuri de reconstrucŃie ecologică; 

- 4 - proiectul generează impact asupra speciei/habitatului respectiv, însă sunt prevăzute 

măsuri de reconstrucŃie ecologică; 

- 5 - proiectul generează un impact considerabil şi ireversibil asupra speciei/habitatului 

respectiv. 

Callimorpha quadripunctaria 

Este o specie de fluture cu activitate nocturnă, care poate fi însă întâlnită şi în perioadele 

crepusculare. Deranjată, zboară activ pe timpul zilei, prezenŃa acesteia fiind evidenŃiată de coloritul său 

puternic contrastant. 

Este o specie foarte comună în România ce apare din zonele de câmpie şi până în zona montană 

superioară. De asemenea, la nivel european prezenŃa acestei specii este foarte comună. Includerea 

acestei specii în anexa Directivei Habitate se datorează încercării de protecŃie a unei subspecii 

endemice din Grecia (Insula Rhodos) C. q. rhodosensis, fiind propusă astfel ca specie prioritară pentru 

conservare, dintr-o eroare, nu doar taxonul infraspecific, ci specia nominală. 

Specia se întâlneşte în zona pădurilor de foioase. Preferă habitatele mezofile, lizierele pădurilor, 

poienile, desişurile de arbuşti, povârnişurile cu vegetaŃie abundentă. 

Specie monogoneutică (prezinta o singura generaŃie pe an). AdulŃii zboară în decursul perioadei 

iulie-august. Se hrănesc pe inflorescenŃele diferitelor specii de plante. Iernează în stadiul de larvă. In 

primăvara următoare (aprilie-mai) omizile (polifage) pot fi observate pe patlagina (Plantago sp.), trifoi 

(Trifolium sp.), stejar (Quercus sp.), fag (Fagus sylvatica), urzică (Urtica sp.) şi alte specii de plante, 

hrănindu-se cu frunzele acestora. Larvele se împupează la suprafaŃa solului. 

Conform evaluării realizate la nivel naŃional, această specie nu este periclitată, populaŃiile 

rămânând numeroase (puternice) şi bine reprezentate. 

Harta distribuŃiei la nivel naŃional prezentată în, prezintă distribuŃia probabilă a acestei specii pe 

baza suprapunerii datelor de colectare cu habitatele potenŃiale ale speciei. 

DistribuŃia speciei Callimorpha quadripunctaria la nivel naŃional 

(după, MihuŃ, S., Dincă, V., E. (2006): "Important Areas for Butterflies - The implementation of EU Nature Conservation 

Legislation in Romania", Final Report, Bureau Waardenburg bv. & CFMCB) 

PrezenŃa speciei la nivelul siturilor rămâne (cea de a doua specie de lepidopter ca prezenŃă după 

Lycaena dispar), la nivelul tuturor celor 5 regiuni biogeografice ale României, într-un mozaic complex de 

habitate. 

Alte localităŃi: răspândire largă, naŃională, specie comună. 


38


EA 220/2012 


Specia mai este menŃionată şi din alte localităŃi din România, unele în afara reŃelei Natura 2000, 

altele incluse în reŃeaua Natura 2000, fără însă ca specia să fie menŃionată printre speciile criteriu de 

desemnare (poulaŃii probabil nesemnificative). 

Conform situaŃiei prezenŃei speciei în cadrul celor 33 de SCI propuse, procentul de răspândire al 

speciei depăşeşte 5 % (5,85%) din teritoriul naŃional. Deşi în ciuda plasticităŃii ecologice mari, specia nu 

este prezentă în toate habitatele potenŃiale din cadrul siturilor propuse, aceasta apare cu siguranŃă întrun 

număr mare de SCI-uri, chiar dacă aceasta nu a fost identificată ca fiind o specie criteriu, apărând în 

mod frecvent şi în afara perimetrelor protejate, fiind semnalată chiar din interiorul unor aglomeraŃii 

urbane. 

Astfel, în conformitate cu prevederile art.4 a Directivei 92/43 „Habitate”, în cazul în care apar 

specii ce ocupă teritorii vaste ce ocupă mai bine de 5% din teritoriul naŃional Statele Membre pot solicita 

aplicaea mai flexibilă a porevederilor referitoare la conservarea speciei în cauză, având în acelaşi timp 

sarcina de a identifica acele situri din cadrul ariilor naturale de răspândire care prezintă elementele 

fizice şi biologice esenŃiale pentru viaŃa şi reproducerea lor. 

Atributele asociate speciei 

Conform definirii atributelor populaŃiile cele mai importante ale speciei sunt estimate a se regăsi în 

ROSCI0123 MunŃii Măcinului (indice „A”), urmate de populaŃiile din 18 situri cu indice „B”, respectiv 8 

situri cu indice „C”, 3 situri cu indice „D” şi 2 situri unde este semnalată prezenŃa fără a se face o 

estimare populaŃională. 

Măsuri de diminuare a impactului specifice 

- îndepărtarea vegetaŃiei ierboase înainte de decopertare, prin cosire manuală (cu coasa) şi 

îndepărtarea materialului vegetal (transportul) pe suprafeŃe din imediata proximitate în 

scopul îndepărtării larvelor. AcŃiunea se va realiza în cazul în care programul de lucrări se 

va desfăşura în perioada aprilie-mai, respectiv august-setembrie ce se suprapune cu 

perioada de dezvoltare larvară 

Procedura: Terenurile ce urmează a fi supuse unor impacte se vor delimita (marcare cu benzi din 

plastic); în perioade lipsite de precipitaŃii (vreme uscată) se va cosi vegetaŃia manual (cu coasa), fânul 

lăsându-se la uscat pe o perioadă de 1-2 zile; materialul vegetal se va transporta în afara perimetrului 

cosit, în zone din imediata proximitate. Pentru evitarea imigrării larvelor în terenul cosit (dar şi a altor 

specii de nevertebrate, etc.) terenul se va desŃeleni prin săpare manuală sau mecanizată superficială, 

vegetaŃia fiind lăsată a se usca o perioadă de 4-7 zile; după această perioadă se va putea interveni pe 

terenurile astfel pregătite, imactul asupra speciilor fiind astfel minimizat; la terminarea lucrărilor, 

terenurile vor fi readuse la starea iniŃială prin copertare cu sol vegetal şi favorizarea instalării succesiunii 

de vegetaŃie naturală, prin transportul şi împrăştierea pe suprafeŃele în cauză de material vegetal (fân 

cosit târziu) din imediata proximitate în strat de 8-12 cm. 

Concluzii 

Callimorpha quadripunctaria este o specie comună, răspândită în cea mai mare parte a 

României, prezentă chiar şi în interiorul aglomerărilor urbane, fapt ce a condus la utilizarea acesteia ca 

specie umbrelă, respectiv pentru întărirea (întregirea) statutului de protecŃie al unor situri. 

Cu toate acestea răspândirea largă a acesteia, prezenŃa în situri ce însumează peste 5% din 

teritoriul naŃional conduce la aplicarea art. 4 al Directivei 92/43 „Habitate” prin care se poate solicita 

aplicarea mai flexibilă a normelor de conservare. De asemenea, este necesară identificarea acelor situri 

din cadrul ariilor naturale de răspândire care prezintă elementele fizice şi biologice esenŃiale pentru 

viaŃa şi reproducerea lor. 

łinând cont de: 

- mărimea populaŃiei la nivel naŃional 

- răspândirea laxă la nivelul unui număr mare de habitate potenŃiale din zona 

- lipsa unor perimetre extinse de habitate cu valoare semnificativă pentru această specie 

(nişă trofică, nişă ecologică) în zona de implementare a proiectului propus 

39 

Hârtie reciclată


EA 220/2012 


- lipsa impactului direct ci doar a unui impact indirect însă extrem de limitat 

- reversibilitatea impactului cauzat de lucrări 

- afectarea permanentă (ireversibilă) extrem de limitată a unor habitate potenŃiale (suprafeŃe 

de teren ocupate) 

, considerăm că impactul acestui proiect asupra speciei Callimorpha quadripunctaria rămâne 

extrem de redus, manifest cu precădere prin efecte indirecte de afectare limitată a unor suprafeŃe de 

habitat potenŃial, corespunzând notei de impactare 1. 

Lycaena dispar 

Este o specie ce preferă zonele umede şi pajiştile higrofile cu ierburi înalte din proximitatea 

cursurilor de ape, a malurilor de lacuri sau din preajma digurilor sau canalelor. Se întâlneşte cu 

precădere în alianŃele de vegetaŃie Phragmition, Magnocaricion şi în pajiştile din cadrul alianŃelor 

Agropyro-Rumicion crispi sau Lolio-Potentillion anserinae. 

Apare de asemenea în pajişti abandonate, seminaturale utilizate tradiŃional (în special prin 

păşunat sporadic cu ungulate mari). 

In zonele mai joase, specia poate avea două generaŃii pe an, însă Ńinând cont de condiŃiile ecoclimatice 

ale sitului, această specie dezvoltă o singură generaŃia anuală, adulŃii apărând în perioada 

iunie-iulie. 

Larvele se hrănesc cu Rumex hydrolaphatum, R. aquaticus, R. crispus, R., obtusifolius; iernează 

în sdadiul de larvă, ce se hrăneşte în perioada iulie (august) – iunie. 

In România este reprezentată prin subspecia L. d. rutila ce apare destul de frecvent, chiar şi în 

zone cu habitate reduse ca extindere (sub 30ha), demonstrând existenŃa unei metapopulaŃii stabile 

funŃionale cel puŃin la nivel regional. 

La nivel naŃional este considerată a fi o specie vulnerabilă, însă statutul acesteia variază regional 

de la critic periclitată şi până la ne-afectată. 

Harta distribuŃiei la nivel naŃional prezentată mai jos, prezintă distribuŃia probabilă a acestei specii 

pe baza suprapunerii datelor de colectare cu habitatele potenŃiale ale speciei. 

DistribuŃia speciei Lycaena dispar la nivel naŃional 

(după, MihuŃ, S., Dincă, V., E. (2006): "Important Areas for Butterflies - The implementation of EU Nature 

Conservation Legislation in Romania", Final Report, Bureau Waardenburg bv. & CFMCB) 

Deşi există habitate cu potenŃial favorabil în zona de implementare a proiectului, în zonă nu au 

fost identificate exemplara aparŃinând acestei specii şi este probabil ca o populaŃie stabilă aparŃinând 

acestei specii să lipsească din zona de implementare a proiectului. 

Lycaena dispar este specia cel mai larg menŃionată în prounerile de desemnare a siturilor Natura 

2000, fiind probabilă menŃionarea acesteia pe baza unor date intuitive, legate de prezenŃa habitatelor 


40


EA 220/2012 


potenŃiale. Este de remarcat astfel calificarea acestei specii ca una de tip „umbrelă” ce a participat la 

întărirea statutului de protecŃie şi desemnarea unor astfel de arii. 

Conform situaŃiei prezenŃei speciei în cadrul SCI propuse, procentul de răspândire al speciei 

depăşeşte cu mult pragul de 5 % (8,4%) din teritoriul naŃional. 

Astfel, în conformitate cu prevederile art.4 a Directivei 92/43 „Habitate”, în cazul în care apar 

specii ce ocupă teritorii vaste ce ocupă mai bine de 5% din teritoriul naŃional Statele Membre pot solicita 

aplicaea mai flexibilă a porevederilor referitoare la conservarea speciei în cauză, având în acelaşi timp 

sarcina de a identifica acele situri din cadrul ariilor naturale de răspândire care prezintă elementele 

fizice şi biologice esenŃiale pentru viaŃa şi reproducerea lor. 

In lipsa unui sistem de baze de date naŃionale de referinŃă asupra răspândirii speciilor, sarcina de 

a identifica astfel de situri rămâne iluzorie, astfel că cel puŃin pentru această specie trebuie analizate 

îndeaproape: răspândirea la nivel naŃional, reprezentativitatea pentru fiecare Regiune Biogeografică, 

optimul sinecologic. Ulterior, în urma unei analize aprofundate se va identifica acea reŃea de arii 

protejate în cadrul căreia protecŃia acestei specii să fie eficientă, efectivă şi reală. 

Concluzii 

In prezent specia beneficiază de protecŃie într-un număr mare de SCI-uri, însumând mult peste 

2.000.000 ha Specia devine astfel bine conservată, pe teritorii extinse, fapt ce trebuie însă privit cu 

precauŃie, date fiind prevederile Directivei 92/43 CEE „Habitate”, dar şi datele insuficient fundamentate 

prin care să se poată identifica populaŃiile cu valoarea cea mai mare din punct de vedere conservativ. 


- îndepărtarea vegetaŃiei ierboase înainte de decopertare, prin cosire manuală (cu coasa) şi 

îndepărtarea materialului vegetal (transportul) pe suprafeŃe din imediata proximitate în 

scopul îndepărtării larvelor. AcŃiunea se va realiza indiferent de perioada în care sunt 

planificate lucrările. 

Procedura: Terenurile ce urmează a fi supuse unor impacte se vor delimita (marcare cu benzi din 

plastic); în perioade lipsite de precipitaŃii (vreme uscată) se va cosi vegetaŃia manual (cu coasa), fânul 

lăsându-se la uscat pe o perioadă de 1-2 zile; materialul vegetal se va transporta în afara perimetrului 

cosit, în zone din imediata proximitate. Pentru evitarea imigrării larvelor în terenul cosit (dar şi a altor 

specii de nevertebrate, etc.) terenul se va desŃeleni prin săpare manuală sau mecanizată superficială, 

vegetaŃia fiind lăsată a se usca o perioadă de 4-7 zile; după această perioadă se va putea interveni pe 

terenurile astfel pregătite, imactul asupra speciilor fiind astfel minimizat; la terminarea lucrărilor, 

terenurile vor fi readuse la starea iniŃială prin copertare cu sol vegetal şi favorizarea instalării succesiunii 

de vegetaŃie naturală, prin transportul şi împrăştierea pe suprafeŃele în cauză de material vegetal (fân 

cosit târziu) din imediata proximitate în strat de 8-12 cm. 

Concluzii 

Lycaena dispar este o specie larg răspândită în România şi extrem de prezentă la niv elul siturilor 

Natura 2000 desemnate, fapt ce a condus la utilizarea acesteia ca specie umbrelă, respectiv pentru 

întărirea (întregirea) statutului de protecŃie al unor situri. 

Cu toate acestea răspândirea largă a acesteia, prezenŃa în situri ce însumează peste 5% din 

teritoriul naŃional conduce la aplicarea art. 4 al Directivei 92/43 „Habitate” prin care se poate solicita 

aplicarea mai flexibilă a normelor de conservare. De asemenea, este necesară identificarea acelor situri 

din cadrul ariilor naturale de răspândire care prezintă elementele fizice şi biologice esenŃiale pentru 

viaŃa şi reproducerea lor. 


- mărimea populaŃiei la nivel naŃional 

- lipsa unor perimetre extinse de habitate cu valoare semnificativă pentru această specie 

(nişă trofică, nişă ecologică) în zona de implementare a proiectului propus 

- lipsa impactului direct ci doar a unui impact indirect însă extrem de limitat 


41 

Hârtie reciclată


EA 220/2012 




, considerăm că impactul acestui proiect asupra speciei Lycaena dispar rămâne extrem de redus, 

manifest cu precădere prin efecte indirecte de afectare limitată a unor suprafeŃe de habitat potenŃial, 

corespunzând notei de impactare 1. 

Pseudogaurotina excellens 

Este o specie de coleopter (Cerambycidae/Lepturinae) oligofagă, fiind legată strict de 

specia Lonicera nigra şi Lonicera tatarica. 

Răspânduirea speciei la nivelul României nu este pe deplin cunoscută, fiind însă semnalată 

din 4 situri Natura 2000. 

In zona de implementare a proiectului, nu au fost identificate habitate favorabile pentru 

această specie, sursa trofică larvară lipsind (Lonicera sp.) 


- Este o specie relativ mobilă, în stadiul de adult, însă legătura strânsă cu lanta gazdă 

Lonicera sp. Perimetrele ce urmează a fi afectate de acŃiuni ale proiectului, vor fi atent 

studiate în vederea identificării eventualelor tufe aparŃinând speciei Lonicera sp. 

Eventualele astfel de tufe vor fi transplantate în habitate din imediata proximitate. 

Procedura: Terenurile ce urmează a fi supuse unor impacte se vor cerceta amănunŃit în scopul 

identificării unor specii aparŃinând genului Lonicera. Această acŃiune se poate desfăşura cu maximum 

de operativitate în perioada de înflorire a speciei, când prezenŃa tufelor este marcată în mod evident, 

acŃiunea putându-se realiza rapid chiar şi prin observarea din autovehicul. Tufele prezente vor fi 

marcate şi eidenŃiate cu bandă de plastic; în cazul în care acestea se vor găsi în zona de impact direct, 

acestea vor fi relocate în habitate similare din imediata proximitate. 

Concluzii 


- prezenŃa probabilă la nivelul zonei studiate a unor populaŃii (limitate ca semnificaŃie); 

- lipsa impactului direct ci doar a unui impact indirect însă extrem de limitat asupra unor 

habitate cu potenŃial favorabil 


- afectarea limitată însă reversibilă a unor habitate potenŃiale şi a surselor trofice 

, considerăm că impactul acestui proiect asupra speciei Pseudogaurotinia excellens rămâne 

improbabil, rǎmânând în plus de certificat prezenŃa acestei specii la nivelul, respectiv la nivelul 

perimetrului de implementare a proiectului, drept pentru care alocǎm o notǎ de impactare nulǎ 0. 

Euphydryas aurinia 

PreferinŃele faŃă de habitat sunt diverse, în funcŃie de subspecie variind de la pajişti bogate în flori, 

liziere de păduri de foioase sau conifere pe substrat calcaros ori acid, pajişti umede şi zone 

mlăştinoase. 

În Europa Centrală (inclusiv în România), E. aurinia este o specie care necesită prezenŃa unui 

mozaic de habitate într-o formulă unică: grupări dense ale plantei gazdă care trebuie să fie situate în 

cuprinsul unor pajişti sărace în nutrienŃi. În plus, este necesară prezenŃa unui număr însemnat de plante 

nectarifere, apoi a unor zone deschise însorite care sunt potrivite pentru odihna masculilor. Un astfel de 

mozaic de microhabitate este întâlnit de exemplu în zonele păşunate în mod tradiŃional, unde fluturii 

frecventează locurile izolate care sunt mai rar vizitate de către ierbivore, sau în zonele exploatate în 

mod extensiv unde alternează pajiştile bogate în flori, zonele umede, fragmente de pădure şi păşuni 

In urma unor studii desfǎşurate în perioada 2008-2009, aceastǎ specie nu a fost regǎsitǎ în zona, 

nefiind cunoscute datele pe baza cǎrora aceastǎ specie a fost consideratǎ criteriu pentru desemnarea 

sitului. 

42 

Hârtie reciclată


EA 220/2012 


Din zona de implementare a proiectului lipsesc habitatele potenŃiale favorabile pentru menŃinerea 

unei populaŃii. 

DistribuŃia speciei Euphydryas maturna la nivel naŃional 

(după, MihuŃ, S., Dincă, V., E. (2006): "Important Areas for Butterflies - The implementation of EU Nature 

Conservation Legislation in Romania", Final Report, Bureau Waardenburg bv. & CFMCB) 


- Este o specie mobilă, în stadiul de adult, însă legătura strânsă cu lanta gazdă Fraxinus 

excelsior. Simpla prezenŃă a frasinului în habitat însă nu garantează prezenŃa speciei 

Euphydryas maturna. Aceasta se instalează doar acolo unde există frăsinete tinere, în 

permanenŃă tăiate (tăieri în scaun) ce odrăslesc continuu şi îşi păstrează coroana la 

înălŃimi reduse. Perimetrele ce urmează a fi afectate de acŃiuni ale proiectului, vor fi atent 

studiate în vederea identificării eventualelor habitate favorabile în care apare şi frasinul. 

Eventualele astfel de habitate vor fi atent monitorizate în scopul evidenŃierii prezenŃei unei 

eventuale populaŃii a speciei Euphydryas maturna. IntervenŃiile în habitat se vor realiza doar 

în perioada rece, între lunile septembrie şi martie, când această specie este în diapauză. 

Afectarea unor exemplare de frasin va fi compensată prin plantarea unui număr similar de 

puieŃi ce vor fi supuşi unui management continuu, prin tăieri în scaun şi menŃinerea unei 

vegetaŃii proximale bogate în specii ierboase şi arbustive. 

Concluzii 


- prezenŃa improbabilă la nivelul zonei studiate a unor populaŃii (limitate ca semnificaŃie); 

- lipsa speciei gazdă (Fraxinus excelsior) în faciesul favorabil dezvoltării acestei specii 




- afectarea limitată însă reversibilă a unor habitate potenŃiale şi a surselor trofice 

, considerăm că impactul acestui proiect asupra speciei Euphydryas maturna rămâne 

improbabil, rǎmânând în plus de certificat prezenŃa acestei specii la nivelul sitului, respectiv la nivelul 

perimetrului de implementare a proiectului, drept pentru care alocǎm o notǎ de impactare nulǎ 0. 

Cordulegaster heros 

Este o specie endemică pentru sud-estul Europei, prezentă în Austria, Ungaria, ElveŃia, CroaŃia, 

Serbia, Albania, Bulgaria şi Grecia. In România, specia a fost semnalată cu certitudine doar din Banat şi 

Valea Cernei. Caracterele similare cu cele ale speciei Cordulegaster boltonii pot genera unele confuzii 

inclusiv asupra răspândirii acestor specii la nivelul Ńării (C. boltonii a fost semnalată din mai multe 

localităŃi din lungul Arcului Carpatic). 


43


EA 220/2012 


PrezenŃa speciei la nivelul ROSCI 

(după BIMS) 


- îndepărtarea vegetaŃiei ierboase din zona malurilor înainte de eventualele intervenŃii, prin 

cosire manuală (cu coasa) şi îndepărtarea materialului vegetal (transportul) pe suprafeŃe 

din imediata proximitate; 

- recoltarea prin cosire cu fileu entomologic a faunei din bălŃile temporare sau permanente 

formate în zone ce urmează a fi impactate şi transportul materialului recoltat în habitate 

similare; drenarea bălŃilor temporare sau permanente şi transportul substratului vegetal de 

care pot fi prinse larvele acestei specii şi transportul materialului recoltat în habitate 

similare. AcŃiunea se va realiza indiferent de perioada în care sunt planificate lucrările. 

Procedura: Pe terenurile ce urmează a fi supuse unor impacte se vor delimita zonele de băltire, 

bălŃile temporare şi permanente. Din masa apei se va recolta (prin cosire cu fileul entomologic) fauna, 

ce se va transporta în habitate din imediata proximitate. După recoltarea faunei (preponderent natante) 

se va trece la drenarea (golirea) bălŃii. Inainte de finalizarea acestui proces, când nivelul apei va fi 

scăzut, însă va menŃine o peliculă de apă pe materialul vegetal bentic, se va trece la recoltarea 

substratului vegetal ce se va transporta în habitate similare din imediata proximitate. După această 

etapă se va trece la desecarea totală a acestor acumulări de ape; la terminarea lucrărilor, terenurile vor 

fi readuse la starea iniŃială prin realizarea unor depresiuni de formă şi dimensiuni similare celor preexistente, 

şi repopularea (inseminarea) cu material biologic din habitatele ce au servit ca bazine de 

refugiu temporar. 

Concluzii 


- prezenŃa probabilă (incertă) la nivelul sitului, dar mai cu seamă la nivelul zonei studiate; 

- lipsa unei evaluări ca specie criteriu la nivel naŃional 






, considerăm că impactul acestui proiect asupra speciei Cordulegaster heros rămâne 

extrem de redus, manifest cu precădere prin efecte indirecte de afectare limitată a unor suprafeŃe de 

habitat potenŃial, corespunzând notei de impactare 1. 


44


EA 220/2012 


Pholidoptera transsylvanica 

Este o specie euritopă, cunoscută din întreg lanŃul Carpatic, prezentă în Bosnia, CroaŃia, Ungaria, 

Slovacia şi Serbia. In România este comun răspândită apărând în special în zonele montane fiind 

regăsită până la altitudini de 2200 m. 

Se hrăneşte cu insecte (în special ortoptere de talie mică); depune ouăle în sol unde iernează. 

EmergenŃa are loc în luna mai-iunie, adulŃii maturându-se în perioada iulie-octombrie. 

Este o specie ce se regăseşte mai rar în pajişti, preferând lizierele, luminişurile pădurilor, zonele 

cu o vegetaŃie arbustivă bogată. 


- Este o specie relativ mobilă în stadiul de adult, însă destul de legată de habitatul său 

dominat de vegetaŃie arbustivă. 

- ActivităŃile presupuse de implementarea proiectului vor afecta direct habitate favorabile 

acestei specii prin realizarea infrastructurii, în special în ceea ce priveşte aducŃiunea. După 

încetarea construcŃiei, considerăm că habitatele se vor reface în urma succesiunii naturale 

de vegetaŃie, similar cazului unor revărsări (inundări) de mare amploare. Cu toate acestea, 

în vederea minimizării impactului şi a scurtării considerabile a timpului necesar refacerii 

habitatelor favorabile acestei specii, propunem atacarea lucrărilor de realizare a aducŃiunii 

în sectoare distincte cu refacerea imediată a zonelor anterior impactate, fiind avute în 

vedere inclusiv măsuri de replantare/translocare de material vegetal (brazde, arbuşti, 

rizomi, etc.) din zonele ce urmează a fi impactate. De asemenea propunem realizarea 

lucrărilor în afara perioadei de activitate (octombrie-mai) a speciei, mai cu seamă în 

habitatele ce prezintă atributele favorabile menŃinerii acestei specii, chiar dacă în zona 

respectivă nu au fost identificate exemplara aparŃinând acestei specii. 

Procedura: Atacarea în etae a lucrărilor va presupune afectarea unor suprafeŃe liniare restrânse, de 

maximum 30m, urmând ca sectoarele la nivelul cărora lucrările s-au încheiat (pozare conductă) să fie 

readuse la starea iniŃială (prin reconstrucŃie ecologică) în cel mai scurt timp posibil. DistanŃa dintre 

sectoare nu va fi mai mică de 0,3 km. 

Astfel, pentru o zonă ce urmează a fi impactată, se va trece într-o primă fază la extragerea speciilor 

arbustive, a rizomilor, stolonilor şi rădăcinilor plantelor perene ce se vor plasa în şanŃuri şi se vor acoeri 

parŃial cu sol vegetal. Brazdele de sol cu vegetaŃia asociată vor fi plasate pe transpaleŃi. La terminarea 

lucrărilor, materialul vegetal va fi utilizat în scopul refacerii ecologice a perimetrelor afectate. 

Concluzii 


- prezenŃa la nivelul zonei studiate a unor populaŃii; 

- prezenŃa unor habitate cu potenŃial favorabil pentru această specie; 


- afectarea limitată însă reversibilă a unor habitate potenŃiale; 

- lisa impactului asupra sursei trofice 

, considerăm că impactul acestui proiect asupra speciei Pholidotera transsylvanica rămâne 

limitat ca intensitate, manifest cu precădere prin efecte indirecte de afectare freversibilă însă, a unor 

suprafeŃe de habitat favorabil, corespunzând notei de impactare 3. 

Rosalia alpina 

Rosalia alpina este un coleopter greu de confundat cu altă specie, având un ciclu de dezvoltare 

de doi (mai rar) trei ani. 

Ouăle sunt depuse în crăpături sau răni ale arborilor. Biologia larvelor este puŃin cunoscută, 

dezvoltându-se în masa lemnoasă. Spre stadiile finale, larvele migrează în proximitatea scoarŃei unde 

45 

Hârtie reciclată


EA 220/2012 


îşi construiesc o căsuŃă pupală curbată. Perioada de zbor a adulŃilor este cuprinsă între iulie şi august, 

în funcŃie de condiŃiile topo-climatice. 

Această specie este activă pe timpul zilei, fiind adeseori observată în zbor sau pe trunchiuri de 

lemn (de regulă proaspăt doborât). 

Larvele xylofage se hrănesc cu lemnul mai multor specii de foioase, în special fag (Fagus 

sylvatica), dar în zonele mai joase şi cu salcie (Salix sp.), frasin (Fraxinus sp.), mai rar pe alte specii 

(Ulmus sp., Castanea sativa, Juglans sp., Quercus sp.). 

Preferă habitatele forestiere caducifoliate, mai rar cele de amestec, apărând însă şi în pădurilegalerii 

dezvoltate în lungul cursurilor de râuri, parcuri cu arbori bătrâni, etc. 

Specia este în regres la nivelul Europei, datorită măsurilor de management forestier ce presupun 

combaterea dăunătorilor, îndepărtarea lemnului mort (inclusiv a ramurilor uscate), etc. Tăierile rase, pe 

suprafeŃe mari sunt cele mai nocive practici prin care sunt afectate populaŃiile acestei specii. Există însă 

studii ce certifică o ameliorare rapidă a stării populaŃiilor ca urmare a adaptării managementului 

forestier, cu păstrarea structurii complexe de vârstă a arboretelor (arborete pluriene) şi a lemnului mort. 


- Este o specie mobilă în stadiul de adult, însă legătura strânsă şi de lungă durată cu 

materialul vegetal lemnos expune această specie la impactul cauzat de 

modificarea/alterarea habitatelor. Astfel perimetrele ce urmează a fi afectate de acŃiuni ale 

proiectului, vor fi atent studiate în vederea identificării eventualelor cioate sau a unor 

trunchiuri parŃial uscate de fag (Fagus sylvatica) ce ar putea fi utilizate de această specie, 

urmând a fi relocate în habitate din imediata proximitate şi amplasate într-o manieră cât mai 

apropiată situaŃiei iniŃiale. 

Procedura: cioatele sau lemnul mort identificate în zona de implementare a unor acŃiuni ale proiectului 

vor fi i relocate în zone din imediata proximitate, în habitate similare. 

Concluzii 






- afectarea limitată însă reversibilă a unor habitate potenŃiale şi a surselor trofice larvare 

(lemn mort) 

, considerăm că impactul acestui proiect asupra speciei Rosalia alpina rămâne extrem de 

redus, manifest cu precădere prin efecte indirecte de afectare limitată a unor suprafeŃe de habitat 

potenŃial, corespunzând notei de impactare 1. 

In ceea ce privesc speciile criteriu de peşti, relevanŃa datelor asupra populaŃiilor existente 

nu a reprezentat criteriu de desemnare ca sit de importanŃă primară pentru conservarea acestora. 


46


EA 220/2012 


Harta distribuŃiei siturilor cu relevanŃă pentru desemnarea ariilor primare pentru protecŃia speciilor de 

peşti conform criteriilor de desemnare a reŃelei Natura 2000 

(După, Banaduc: 2006: "Important Areas for Fish in Romania - The implementation of EU Nature Conservation 

Legislation in Romania", Final Report, Bureau Waardenburg bv. & Ecotur Sibiu) 

Cottus gobio 

Este o specie bentică ce apare în râurile reci şi repezi de munte ce traversează substrate 

pietroase. Apare şi în unele lacuri montane sau rezervoare bine oxigenate ca urmare a transportului 

pasiv din aflenŃi. 

Este o specie cu activitate nocturnă, teritorială ce ocupă perimetre din jurul câtorva bolovani din 

albia de curgere a râului, având o mobilitate redusă. 

Hrana de bază este constituită din nevertebrate mărunte, foarte rar alevini sau icre ale altor specii 

de peşti, fiind procurată la apus sau dimineaŃa foarte devreme. 

Este o specie stenobiontă şi stenotopă, sensibilă la schimbările de mediu, cu populaŃii în regres 

ca urmare a activităŃilor de defrişare ce reprezintă cauza fenomenelor erozive şi de încărcare a apelor 

cu suspensii. 

Ponta este depusă între martie şi aprilie, în ciorchini de 100-500 de ouă agăŃate de plafonul 

adăpostului pe care îl ocupă masculii. Eclozarea are loc după aproximativ o lună (la 11 O C), timp în care 

masculul le păzeşte. 

Specia nu este ameninŃată la nivel global, însă unele opulaŃii locale pot fi afectate în special de 

modificarea calităŃii apelor. 

Este de luat în considerare utilizarea tradiŃională a resurselor de balastru (prelevare din albie şi 

transport cu căruŃe) şi deranjarea albiilor datorată unor activităŃi antropice (exploatări forestiere, 

traversări ale unor utilaje, etc.) ca reprezentând factorul principal al retragerii parŃiale ale acestei specii 

pe cursul superior, respectiv pe afluenŃi a unei părŃi a populaŃiei, cu rol deosebit în recolonizarea 

sectoarelor impactate. 

Considerăm că lucrărilor propuse a se desfăşura pe cursul râului Cugir nu vor afecta semnificativ 

această specie, dimpotrivă creând condiŃiile recolonizări întregului curs de către această specie. 

CondiŃiile de securitate şi protecŃie impuse acestor lucrări vor duce la diminuarea presiunii exploatărilor 

necontrolate, abuzive de material inert, apărând astfel posibilitatea apariŃiei unor nuclee de recolonizare 

în preajma microhidrocentralelor (bazine de liniştire), respectiv a captărilor tiroleze, ce vor reprezenta 

cartiere favorabile de reproducere. 

Eudontomyzon danfordi 


47


EA 220/2012 


Este o specie ecto-parazită a căror adulŃi ajung la 17,6-30 cm. Preferă zonele scobarului şi 

mrenei. Prin specificul de hrană este animal de pradă; atacă de preferinŃă peştii cu solzi mici (zglăvoci, 

grindei, mrene vinete, păstrăvi), sugându-le sângele şi carnea. 

Dată fiind însă densitatea moderată a ihtiofaunei în zona de implementare a proiectului, prezenŃa 

unei populaŃii puternice a acestei specii apare ca fiind cel puŃin improbabilă în lipsa speciilor Ńintă 

(parazitate). 

Dată fiind probabilitatea mare a creşterii faunei piscicole ca urmare a implementării proiectului de 

faŃă, considerăm ca o consecinŃă logică şi viabilă o creştere şi a populaŃiilor acestei specii, în consecinŃă 

proiectul de faŃă presupunând un impact redus şi local doar pe perioada de execuŃie a obiectivelor. 

Conform Listei Roşii a Vertebratelor din România această specie este periclitată, efectivele fiind 

estimate la nivel naŃional la zeci de mii de indivizi. 

łinând cont de superpozabilitatea aspectelor legate de biologia, ecologia şi fiziologia speciilor de 

peşti, măsurile de diminuare a impactului, procedura ropusă în scopul diminuării impactului, precum şi 

concluziile legate de relevanŃa măsurilor legate de implementarea proiectului sunt prezentate în mod 

unitar, după cum urmează: 


- limitarea traseelor autovehiculelor şi utilizarea reŃelei de căi de acces existente pentru 

evitarea încărcării suplimentare a cursurilor de apă cu particule în suspensie - evitarea 

traversărilor prin albie; 

- asigurarea unui debit de servitute de minim 33% din debitul actual va garanta 

supravieŃuirea ihtiofaunei. 

- realizarea de scări pentru peşte amplasate la nivelul barajelor pentru facilitarea deplasării 

faunei piscicole între segmentele delimitate de baraje; 

- realizarea de batardouri de deviere pe perioada lucrărilor în albiile râului, pentru 

prevenirea impactului asupra ihtiofausnei; 

- montarea de grătare şi dispozitive autobatante (repelente) în preajma prizelor de admisie 

pentru a se evita absorbŃia peştilor (în special a alevinilor) dar şi a altor specii de faună; 

Procedura: In scopul minimizării impactului asupra populaŃiilor piscicole, se impune ca acolo unde se 

realizează treceri peste cursurile de apă (izvoare, curgeri torenŃiale, etc.), soluŃiile tehnice să respecte 

un minim de condiŃii necesare pentru păstrarea conectivităŃii între sectoarele despărŃite. Un set de 

măsuri simple sunt prezentate schematic în acest sens în imaginile de mai jos. 

In vederea realizării unor elemente suplimentare de siguranŃă, se va realiza o monitorizare atentă a 

speciilor de faună, precum şi a zonelor de acumulare, dispersie şi a culoarelor de migraŃie/eraŃie 

utilizate de către acestea. 


48


EA 220/2012 


SoluŃii tehnice pentru viabilizarea ecoductelor întubate pentru peşti 

Lucrările de colectare şi evacuare a apelor se vor materializa conform studiului de fezabilitate în 

realizarea de şanŃuri, rigole, drenuri de fund de şanŃ, cu descărcare în afluenŃii din vecinătate. 

In scopul diminuării impactului, propunem realizarea de poldere cu descărcare treptată şi filtrare 

naturală prin pat de anrocamente parŃial vegetate în scopul reŃinerii poluanŃilor solizi (sticle, resturi, etc.) 

ce se regăsesc de-a lungul drumurilor. Aceste structuri vor avea şi funcŃie deznisipatoare şi de 

prefiltrare a apelor înainte de deversare, rolul ecologic al acestora fiind completat de varietatea de nişe 

oferite. 

In preajma prizelor de admisie se vor monta grătare şi dispozitive autobatante ce vor fi în măsură 

a îndepărta peştii. Dispozitivele autobatante sunt structuri simplu de realizat compuse dintr-o Ńeavă 

metalică de forma unei cârje, montată în imediata proximitate a gurii (prizei) de admisie, de care se 

angrenează cu un lanŃ, un obiect metalic greu (bătător), aplatizat, prevăzut cu îndoituri. Curentul de apă 

antrenează bătătorul care execută mişcări neregulate în apă şi se loveşte de cârja din Ńeava metalică, 

producând zgomote şi unde de vibraŃii ce se propagă în mediul acvatic fiind în măsură a speria şi a 

îndepărta 

Concluzii 

Fauna de peşti din zona râului Cugir rămâne afectată moderat de impactul anterior datorat 

exploatării tradiŃionale de balastru (local intensive, pe alocuri abuzive) din albie, a exploatării lemnului, 

etc. 

Realizarea ansamblului de microhidrocentrale pe râul Cugir va duce la o înăsprire a condiŃiilor de 

exploatare a resurselor naturale prin desemnarea zonelor de protecŃie tehnologică specifice acestor 

obiective, scăzând în mod semnificativ presiunea asupra habitatelor ripariene. 


- limitarea traseelor autovehiculelor şi utilizarea reŃelei de căi de acces existente pentru evitarea 

încărcării suplimentare a cursurilor de apă cu particule în suspensie - evitarea traversărilor 

repetate prin albie; 


49


EA 220/2012 


- asigurarea unui debit de servitute de minim 33% din debitul actual va garanta supravieŃuirea 

speciilor asociate habitatelor ripariene. 


faunei piscicole între segmentele delimitate de obiectivele propuse (prize de captare, 

baraje, etc.); 

- realizarea de batardouri de deviere pe perioada lucrărilor în albiile râului, pentru prevenirea 

impactului asupra ihtiofausnei; 







, considerăm că impactul acestui proiect asupra speciilor de ihtiofaună rămâne redus, manifest 

cu precădere prin efecte indirecte de afectare de scurtă durată, reversibilă a unor suprafeŃe de habitat 

potenŃial. 

Campanula serrata 

Este o specie ierbacee, mezofilă ce apare în pajişti montane pe substrat pietros. Se cunosc 

44 de localităŃi de răspândire de-a lungul Arcului Carpatic, însă cu toate acestea peste 30% de localităŃi 

figurează în baza unor semnalări vechi de mai bine de 30 de ani. 

In zona de implementare a proiectului, nu sunt întrunite condiŃiile de habitat pentru a 

susŃine această specie. 


- lipseşte din zona de implementare a proiectului 

Concluzii 


- prezenŃa improbabilă la nivelul zonei studiate a speciei; 

- lipsa impactului direct şi indirect; 


, considerăm că impactul acestui proiect asupra speciilor de plante rămâne nul. 

Dicranum viride 

Este o specie de briofit (muşchi) mezofilă, sciafilă strict corticolă ce se dezvoltă în condiŃii de 

umiditate susŃinută, permanentă. Se dezvoltă de regulă la baza trunchiurilor arborilor cu scoarŃă netedă 

(Fagus sylvatica, Carpinus betulus), mai rar pe cei cu scoarŃă cutată (Castanea sativa, Quercus sp., 

Acer campestre, etc.), însă întotdeauna în stare de vegetaŃie (arbori vii). Preferă un pH al scoarŃei acid 

cu valori cuprinse între 4,5 şi 5,5. 

Se observă o colonizare ascendentă a trunchiurilor, dispersia propagulelor fiind posibil 

facilitată de specii de animale căŃărătoare (gasteropode, insecte, mamifere mici, etc.). 


- Inventarierea suprafeŃelor de habitat cu potenŃial favorabil pentru această specie (9110) din 

zona de implementare a acŃiunilor şi identificarea tuturor coloniilor ce apar în zona de 

impact; relocarea (transplantarea) coloniilor identioficate din zonele ce urmează a fi 

impactate direct. 

Procedura: eventualii arbori izolaŃi ce urmează a fi tăiaŃi, vor fi inventariaŃi şi poziŃionaŃi pe un plan 

cartografic de realizat în momentul elaborării proiectului de detaliu şi a identificării tuturor soluŃiilor 

constructive. Arborii identificaŃi ca urmând a fi impactaŃi vor fi atent studiaŃi în scopul identificării 

perniŃelor de muşchi aparŃinând speciei Dicranum viride. In acest sens se va pune accent pe zonele 

50 

Hârtie reciclată


EA 220/2012 


bazale de trunchi (până la o înălŃime de 1,5m) cu orientare nordică. Eventualele colonii (perniŃe) de 

muşchi aparŃinând acestei specii, vor fi relocate prin desprindere de pe surafaŃa corticolă, urmând a fi 

transplantate pe arbori situaŃi în imediata proximitate, aparŃinând aceleiaşi specii şi cu respectarea 

poziŃionării şi orientării. Manevrele vor fi efectuate pe cât posibil în perioade umede. Odată transplantată 

colonia, va fi menŃinută umiditatea prin pulverizare de apă (instalarea unui aspersor). Se va evita 

manipularea în perioada sensibilă, de reproducere (între iulie şi august), când se formează sporii. Este 

de preferat ca aceste operaŃiuni şă fie realizate în perioada de toamnă (începând cu luna octombrie), 

înainte de sezonul ploios. 

Concluzii 


- prezenŃa probabilă la nivelul zonei studiate a unor colonii (perniŃe) aparŃinând acestei 

specii; 


- afectarea limitată însă reversibilă a unor habitate potenŃiale 

, considerăm că impactul acestui proiect asupra speciei Dicranum viride rămâne redus, 


efectele directe de impactare, prin măsurile propuse în scopul diminuării impactului, fiind în măsură a 

elimina riscul afectării poulaŃiilor de la nivel local. Pentru această specie este alocată o notă de 

impactare 3. 

Drepanocladus vernicosus 

Este o specie de muşchi ce apare în pajişti umede din regiunea montană. 

In România se cunosc 6 localităŃi de semnalare, toate din nordul CarpaŃilor Orientali. 


- Inventarierea suprafeŃelor de habitat cu potenŃial favorabil pentru această specie şi 

relocarea (transplantarea) indivizilor identificaŃi din zonele ce urmează a fi impactate direct. 

Procedura: suprafeŃele de teren unde urmează a se desfăşura acŃiuni în măsură a afecta direct 

covorul vegetal (săpături, construcŃii, organizări de şantier, etc.) vor fi atent investigate în scopul 

identificării prezenŃei acestei specii. Zonele în care această specie apare şi care se suprapun cu 

perimetrele de implementare ale proiectului, vor fi delimitate în teren cu ajutorul benzilor de nylon. 

Pentru relocare se va pregăti teren în habitate din imediata proximitate, în condiŃii topoclimatice şi 

ecologice similare. Plantele se vor reloca (transplanta) prin decuparea brazdelor de sol vegetal, 

aşezarea pe paleŃi din lemn şi reaşezarea pe locurile pregătite anterior. La terminarea lucrărilor, cel 

puŃin o parte din brazdele relocate vor fi re-transplantate parŃial pe locurile supuse impactului datorat 

proiectului şi care vor face obiectul reconstrucŃiei ecologice, în scopul unei mai bune dispersii a acestei 

specii cu valoare conservativă. 

Concluzii 


- prezenŃa probabilă la nivelul zonei studiate a unor populaŃii aparŃinând acestei specii; 


- afectarea limitată însă reversibilă a unor habitate potenŃiale 

, considerăm că impactul acestui proiect asupra speciei Drepanocladus vernicosus rămâne 

redus, manifest cu precădere prin efecte indirecte de afectare limitată a unor suprafeŃe de habitat 

potenŃial, efectele directe de impactare, prin măsurile propuse în scopul diminuării impactului, fiind în 

măsură a elimina riscul afectării populaŃiilor de la nivel local. Pentru această specie este alocată o notă 

de impactare 2. 

Tozzia carpathica 


51


EA 220/2012 


Este o specie carpato-balcanică din familia Scrophulariacee ce apare sporadic în România, doar 

de-a lungul arcului carpatic; perenă, herbacee, hemiparazită. 

Vegetează pe pajişti şi în zone cu tufărişuri deschise cu covor ierbos bogat, în locuri pietroase, 

umede, însorite din regiunea de deal şi până în regiunea alpină având un caracter mezohigrofil. 

Se cunosc puŃine date recente asupra răspândirii acestei specii, 30% din date având o vechime 

de mai bine de 30 de ani. Astfel, în multe localităŃi este nevoie de reconfirmarea prezenŃei acestei 

specii. 

In zona de implementare a proiectului, nu sunt întrunite condiŃiile de habitat pentru a susŃine 

această specie. 


- lipseşte din zona de implementare a proiectului 

Concluzii 


- prezenŃa improbabilă la nivelul zonei studiate a speciei; 

- lipsa impactului direct şi indirect; 


, considerăm că impactul acestui proiect asupra acestei specii rǎmâne nul. 

Bombina variegata 

Această specie este poate una dintre cele mai comune specii de amfibieni din Transilvania, 

comună în zonele deluroase şi montane. În zona de implementare a proiectului, din lungul cursului de 

apă al râului Cugir este destul de rară, datorită limitărilor de habitat (lipsa habitatelor favorabile). 

Apare de regulă în sectorul inferior a râului Cugir. Apare în populaŃii reduse, în rigolele din lungul 

căilor de acces, bălŃi sau urme adânci de roŃi. In preajma cursului de apă apare extrem de rar, evitând 

apele reci şi repezi. 

In consecinŃă, pentru ROSCI Frumoasa, putem conchide că pentru această specie, mai mult 

decât probabil au fost considerate ca habitate valoroase cele din alte zone decât cele ale zonei râului 

Cugir, sau şi mai probabil această specie este doar considerată ca "specie însoŃitoare" ce se 

adiŃionează valorii de ordin general a zonei în cauză. 

Conform CărŃii Roşii a Vertebratelor din România specia este considerată a fi "aproape 

ameninŃată" (gradul cel mai redus de ameninŃare), având o populaŃie la nivel naŃional estimată la sute 

de mii de indivizi de indivizi. 


- investigarea habitatelor ce urmează a fi afectate de lucrări; 

- relocarea eventualilor indivizi identificaŃi în zonele ce urmează a fi impactate 

- realizarea de rampe din pământ pentru şanŃurile sau gropile de fundare pentru a permite 

escaladarea de către indivizii căzuŃi accidental în acestea 

Procedura: Zonele ce urmeazăa fi impactate vor fi atent analizate, iar suprafeŃele de habitat cu 

potenŃial favorabil pentru această specie vor fi marcate într-un plan cartografic, respectiv în teren, prin 

delimitare cu benzi de nylon. Zonele cu potenŃial favorabil vor fi atent studiate, iar eventualii indivizi 

identificaŃi vor fi relocaŃi în bălŃi din imediata proximitate. In cazul în care nu vor fi identificate astfel de 

bălŃi se va realiza în prealabil (cu cel puŃin 14 zile înainte) un habitat similar în măsură a putea recepta 

indivizii de relocat. 

Manoperele se vor efectua doar după perioada de reproducere şi încheierea ciclului reproductiv, 

de preferinŃă în sezonul cald şi uscat (începând cu luna iulie) când şi majoritatea bălŃilor temporare 

dispar, iar indivizii aparŃinând acestei specii se retrag spre alte habitate mai favorabile. 

Concluzii 


- prezenŃa probabilă la nivelul zonei de impact; 

52 

Hârtie reciclată


EA 220/2012 



, considerăm că impactul acestui proiect asupra speciei Bombina variegata rămâne redus, 


efectele directe de impactare, prin măsurile propuse în scopul diminuării impactului, fiind în măsură a 

elimina riscul afectării populaŃiilor de la nivel local. Pentru această specie este alocată o notă de 

impactare 2. 

Canis lupus 

Efectivele de lup semnalate în zona sitului sunt importante, însă nu există o estimare exactă 

asupra numărului de indivizi. Cu toate acestea, populaŃiile importante (haiticurile) rămân cantonate în 

zonele înalte, din interiorul masivului montan, acoperite de habitate forestiere compacte. 

Proiectul nu va crea bariere care să fragmenteze teritoriile acestei specii, barările de ape fiind 

reduse ca întindere, putând fi uşor ocolite (traseele ocolitoare presupun parcurgerea unor distanŃe 

suplimentare de ordinul zecilor de metri). 

Conform CărŃii Roşii a Vertebratelor din România efectivul acestei specii la nivel naŃional este de 

aproximativ 2500 de exemplare, beneficiind astfel de statut de specie vulnerabilă. 

Pe perioada de execuŃie a proiectului va apărea un deranj local datorat lucrărilor. Dat fiind faptul 

că în zonă există un drum deschis, acest impact va fi perceput limitat de către specia în cauză, faŃă de 

care proiectul de faŃă nu va duce la afectarea populaŃiilor sau habitatelor acesteia. 

Conform gestiunii de conservare promovate la nivel naŃional măsurile ce se impun la nivel local 

sunt axate pe eliminarea braconajului, controlul activităŃilor de vânătoare, conştientizarea opiniei publice 

privind conservarea acestei specii (prin compensarea pagubelor produse sectorului zootehnic), 

dezvoltarea infrastructurii şi activităŃilor umane. 


- nu vor fi abandonate resturi menajere în zona şantierelor, toate deşeurile urmând a fi 

colectate în saci tip pubelă şi evacuate zilnic din zona proiectului; 


evitarea deranjului; 

- realizarea de structuri de facilitare a escaladării obiectivelor industriale de către speciile de 

faună (zone de bolovănişuri, finisaje parietale cu piatră masivă şi/sau de râu, amplasarea 

pe structurile construite de buşteni, etc.); 

- efectuarea lucrărilor doar pe timpul zilei şi întreruperea oricăror activităŃi pe perioada nopŃii; 

Concluzii 




, considerăm că impactul acestui proiect asupra speciei Canis lupus rămâne redus, manifest cu 

precădere prin efecte indirecte de inducere a unui deranj limitat spaŃio-temporar, supraus pe o axă de 

impact pre-existentă (drum forestier, activităŃi de exploatare forestieră, etc.), nefiind în măsură a 

interveni în habitat cu un nou tip de impact antropic. Efectele directe de impactare lipsesc, iar măsurile 

propuse în scopul diminuării impactului, sunt în măsură a elimina riscul afectării populaŃiilor de la nivel 

local. Pentru această specie este alocată o notă de impactare 1. 

Lynx lynx 

Efectivele de râs semnalate în zona sitului nu sunt pe deplin cunoscute. Cu toate acestea indivizii 

rămân cantonaŃi în zonele înalte, din interiorul masivului montan, acoperite de habitate forestiere 

compacte. Această specie rămâne una extrem de sfioasă si discretă, evitând contactul direct cu 

oamenii, asezările sau căile de acces intens circulate, rămânând o specie caracteristică habitatelor 


53


EA 220/2012 


forestiere de interior. Fiind o specie retrasă, preferând habitatele forestiere de interior, lipsite de deranj 

antropic prezenŃa unor exemplare în zona de implementare a proiectului rămâne doar accidentală 

Conform CărŃii Roşii a Vertebratelor din România efectivul acestei specii la nivel naŃional este 

estimat la aproximativ 1500-1800 de indivizi, beneficiind astfel de statut de specie vulnerabilă. 

Proiectul nu va crea bariere care să fragmenteze teritoriile acestei specii, barările de ape fiind 

reduse ca întindere, putând fi uşor ocolite sau chiar escaladate. 










Concluzii 




, considerăm că impactul acestui proiect asupra speciei Lynx lynx rămâne redus, manifest cu 


impact pre-existentă (drum forestier, activităŃi de exploatare forestieră, etc.), nefiind în măsură a 

interveni în habitat cu un nou tip de impact antropic. Efectele directe de impactare lipsesc, iar măsurile 

propuse în scopul diminuării impactului, sunt în măsură a elimina riscul afectării populaŃiilor de la nivel 

local. Pentru această specie este alocată o notă de impactare 1. 

Lutra lutra 

Conform observaŃiilor întreprinse pe timpul iernii, când populaŃiile de vidre sunt cel mai uşor de 

evaluat (prin evaluarea urmelor de pe zăpadă şi a resturilor de peşte consumate), în zona de 

implementare a proiectului prezenŃa vidrelor în zonă nu a putut fi pusă în evidenŃă. 

Posibil ca acestea să fie prezente şi pe unii afluenŃi spre din sectoarele mai înalte. 

Conform CărŃii Roşii a Vertebratelor din România efectivul acestei specii la nivel naŃional este 

estimat la aproximativ 3000 de indivizi, beneficiind astfel de statut de specie vulnerabilă. 

Pe perioada de execuŃie a proiectului va apărea un deranj local datorat lucrărilor, ce va dispărea 

însă în perioada de funcŃionare. Dat fiind faptul că în zonă există un drum deschis, acest impact va fi 

perceput limitat de către specia în cauză, faŃă de care proiectul de faŃă nu va duce la afectarea 

populaŃiilor. 

Diversificarea tipurilor de habitate şi crearea unor perimetre cu ape lin curgătoare va influenŃa 

pozitiv fauna piscicolă, creând astfel condiŃii favorabile susŃinerii unor populaŃii de vidre. Considerăm 

astfel că este posibilă o revigorare a populaŃiilor ca urmare a implementării prezentului proiect ce 

presupune şi întărirea regimului de protecŃie a anumitor sectoare prin desemnarea zonelor de securitate 

tehnologică. 

Uciderea accidentală a unor indivizi de vidră prin absorbŃia în prizele de admisie ale conductelor 

va fi eliminată prin instalarea grătarelor, dar şi prin alte măsuri (dispozitive autobatante). 




54 

Hârtie reciclată


EA 220/2012 








- instalarea de grătare şi dispozitive autobatante în preajma prizelor de absorbŃie 

Concluzii 




, considerăm că impactul acestui proiect asupra speciei Lutra lutra rămâne redus, manifest cu 


impact pre-existentă (drum forestier, activităŃi de exploatare forestieră, etc.). Este de aşteptat ca unii 

indivizi să aleagă zonele din preajma prizelor, unde vor apărea mici acumulări şi o revigorare a 

populaŃiilor piscicole. In aceste zone se va interzice pescuitul sau orice alte activităŃi în măsură a afecta 

direct specia sau sursele trofice ale acesteia. Efectele directe de impactare lipsesc, iar măsurile propuse 

în scopul diminuării impactului, sunt în măsură a elimina riscul afectării populaŃiilor de la nivel local. Cu 

toate acestea, dată fiind intervenŃia directă în habitat este alocată o notă de impactare 3. 

Ursus arctos 

Efectivele de urs semnalate în zona sitului nu sunt pe deplin cunoscute, fiind cel mai probabil 

cantonate de regulă în zonele înalte, din interiorul masivului montan, acoperite de habitate forestiere 

compacte. Exemplare izolate rareori coboară spre limitele parcului ajungând în preajma zonelor de 

locuire. 

Coboară toamna spre aşezările umane în special din zona nordică sau nord-vestică, unde 

pătrunde în livezi, culturi (porumb, cartofi, etc.) sau chiar gospodării. 

Conform CărŃii Roşii a Vertebratelor din România efectivul acestei specii la nivel naŃional este de 

aproximativ 5000 de exemplare, beneficiind astfel de statut de specie vulnerabilă. 

Proiectul nu va crea bariere care să fragmenteze teritoriile acestei specii, barările de ape fiind reduse ca 

întindere, putând fi uşor ocolite sau chiar escaladate. 










Concluzii 




, considerăm că impactul acestui proiect asupra speciei Ursus arctos rămâne redus, manifest 

cu precădere prin efecte indirecte de inducere a unui deranj limitat spaŃio-temporar, supraus pe o axă 

de impact pre-existentă (drum forestier, activităŃi de exploatare forestieră, etc.). Efectele directe de 

impactare lipsesc, iar măsurile propuse în scopul diminuării impactului, sunt în măsură a elimina riscul 


55


EA 220/2012 


afectării populaŃiilor de la nivel local. Cu toate acestea, dată fiind intervenŃia directă în habitat este 

alocată o notă de impactare 1. 

In ceea ce privesc speciile de păsări, dintre speciile criteriu ce au stat la baza desemnării Ariei de 

conservare specială avifaunistică ROSPA0043 Frumoasa, au fost considerate doar acele specii ce pot 

avea o relevanŃă oarecare în cadrul proiectului. 

Dat fiind impactul potenŃial limitat al acestui proiect asupra ornitofaunei, notele de relevanŃă sunt 

discutate succint şi sistematizate în cadrul tabelului de mai jos: 


Nota de 

relevanŃă 

Justificare 

1. Aegolius funereus 1 Este o specie întâlnită de regulă în pădurile de 

răşinoase asemănătoare cu pădurile de taiga cu 

specii cum ar fi Picea sp., Betula pendula, Pinus 

sp., Populus tremula, apărând şi în pinete pure. 

Succesul reproductiv maxim este înregistrat la 

populaŃiile instalate în habitate cu păduri de 

răşinoase intercalate cu zone cultivate 

(agroecosisteme), pinete şi mlaştini (turbării). 

Ocupă de regulă scorburile construite de ghionoaie 

(Dryocopus martius), acceptând însă şi cuiburile 

artificiale. 

De regulă perechile îşi păstrează teritoriul, 

rămânând cvasi-sedentare, efectuând rareori eraŃii. 

Situarea proiectului în etajul fagului exclude 

prezenŃa unei populaŃii semnificative în zona de 

implementare a proiectului, rămânând însă posibilă 

prezenŃa unor exemplare izolate. 

Se admite astfel prezenŃa unui impact probabil, 

potenŃial. 

2. Bonasa bonasia 1 Este o specie răspândită în Europa Centrală în 

zona montană preferând pădurile de răşinoase, 

densităŃile cele mai mari fiind întâlnite în arboretele 

pluriene, cu o alternanŃă semnificativă a pâlcurilor 

de vârstă înaintată, cu cele tinere, formate în urma 

doborâturilor de vânt, a avalanşelor, etc. 

Factorul limitativ cu semnificaŃia cea mai mare este 

reprezentată de modernizarea şi alterarea 

managementului forestier în direcŃia producŃiei 

economice. DensităŃile populaŃionale depind mult 

de calitatea habitatului. 

PrezenŃa speciei în zonă este certificată de mai 

multe observaŃii, însă un impact al proiectului 

asupra populaŃiilor, respectiv asupra habitatelor de 

interes, rămâne limitat. 

3. Dendrocopos leucotos 1 Este o specie caracteristică habitatelor de interior 

ale pădurii, fiind bioindicator al prezenŃei unor 

arborete bătrâne; evitând zonele de lizieră, 

56 

Hârtie reciclată


EA 220/2012 



Nota de 

relevanŃă 

Justificare 

prezenŃa speciei în zona de implementare a 

proiectului este exclusă. 

4. Dryocopus martius 1 Este o specie de pădure rar semnalată în zonă, a 

cărei prezenŃă în zona de implementare a 

proiectului poate fi considerată doar accidentală 

dată fiind lipsa arboretelor de răşinoase de care 

aceasta rămâne strâns legată (pentru etajul 

altitudinal montan). 

5. Ficedula albicollis 1 Este o specie ce preferă habitatele forestiere 

caducifoliate, căutându-şi locurile de cuibărire în 

scorburi. DensităŃile populaŃionale pot fi influenŃate 

de disponibilitatea locurilor de cuibărire, putând fi 

dublate în cazul în care sunt amplasate cuiburi 

artificiale. 

PrezenŃa speciei în zona de implementare a 

proiectului este certificată de mai multe observaŃii, 

însă impactul rămâne manifest doar prin efecte 

indirecte (stress). 

6. Ficedula parva 1 Specie destul de frecventă în zonă. Date fiind însă 

secvenŃele comportamentale particulare, un impact 

potenŃial asupra populaŃiei locale ca urmare a 

implemenării proiectului fiind puŃin probabil. 

7. Glaucidium passerinum 1 Este o specie legată de habitatele forestiere de 

răşinoase, putând fi însă regăsită într-o mare 

varietate de alte habitate forestiere şi mozaicuri de 

habitate. Cuibăreşte în scorburi părăsite de 

ciocănitori. Este o specie răpitoare crepusculară a 

cărei succes reproductiv se circumscrie ciclurilor 

reproductive ale rozătoarelor cu care se hrănesc 

preponderent. 

PrezenŃa speciei în zona de implementare a 

proiectului este certificată de mai multe observaŃii, 

însă impactul rămâne manifest doar prin efecte 


8. Strix uralensis 1 Este o specie legată de habitatele forestiere de 

răşinoase. 

In zona de implementare a proiectului este 

probabilă doar prezenŃa unor exemplare erante, 

accidentale, impactul fiind manifest doar prin efecte 


9. Tetrao urogallus 1 Este o specie legată de habitatele forestiere de 

răşinoase, pe timpul verii intrând în golurile alpine 

unde se hrăneşte cu afine sau merişoare. 





57


EA 220/2012 



Nota de 

relevanŃă 

Justificare 


10. Caprimulgus europaeus 1 Este o specie ce apare de regulă în zona lizierelor, 

dar şi parcuri şi grădini, rămânând astfel legată de 

habitate nemorale. 





11. Picoides tridactylus 

Date fiind însă secvenŃele comportamentale 

0 

particulare, un impact potenŃial asupra populaŃiei 

locale ca urmare a implemenării proiectului fiind 

puŃin probabil. 

Pentru proiectul propus, este evaluat impactul asupra habitatelor în cauză prin desemnarea unei 

note de relevanŃă a impactului generat de proiect, în funcŃie de prezenŃa potenŃială a acestora în 

perimetrul de implementare şi în imediata proximitate. 


- 0 - proiectul nu generează nici un fel de impact asupra speciei respective; 

- 1 - proiectul generează un impact scăzut asupra speciei respective, manifest cu 


- 2 - proiectul generează un impact limitat asupra speciei respective; 

- 3 - proiectul generează un impact asupra speciei respective, însă acesta este reversibil 

chiar şi în lipsa unor măsuri de reconstrucŃie ecologică; 

- 4 - proiectul generează impact asupra speciei respective, însă sunt prevăzute măsuri de 

reconstrucŃie ecologică; 

- 5 - proiectul generează un impact considerabil şi ireversibil asupra speciei respective. 

Din analiza de mai sus se observă relevanŃa scăzută a impactului generat de proiect 

pentru speciile de păsări ce fac obiectul conservării în zona ROSPA0043. 

Modificarea habitatelor ca urmare a implementării proiectului 

Prin realizarea proiectului, urmează a fi impactate, în special în perioada de execuŃie o suprafaŃă 

de habitate însumând aproximativ 3 ha, dintre care ireversibil vor fi afectate circa 3000mp teren ce 

urmează a fi ocupat de instalaŃii şi clădiri industriale, respectiv cca. 5000 mp de luciu de apă ce 

urmează a apărea în relaŃie cu pragurile de captare ale captǎrilor. 

Indirect vor fi afectate suprafeŃe de habitate în perioada de execuŃie (organizări de şantier, 

obiective industriale îngropate, etc.) care însă vor face obiectul unor măsuri de reconstrucŃie ecologică, 

acestea urmând a fi reintegrate şi redate în circuitul natural. 

Impactul asupra florei se va manifesta doar în perioada de execuŃie şi va fi unul local, manifest pe 

o perioadă scurtă de timp de până la 12 luni pe suprafaŃa Parcului. In cadrul unor mǎsuri specifice de 

minimizare a impactului, vor fi întreprinse activitǎŃi de pregǎtire a terenului pentru minimizarea 

impactului asupra unor specii. 

Toate suprafeŃele afectate urmeazǎ a fi supuse acŃiunilor directe de reconstrucŃie ecologică. 

Unele obiective (deznisipatoare, bazine de liniştire, etc.) vor fi amplasate subteran pentru evitarea 

impactului vizual, urmând a fi copertate cu sol vegetal şi reînsămânŃate cu specii ierboase din flora 

localǎ, reîntregindu-se astfel parte a structurii habitatelor naturale. 

58 

Hârtie reciclată


EA 220/2012 


MenŃionăm că aceste obiective urmează a se amplasa în albia majoră a râului Cugir, cel puŃin 

parŃial denudată de covor vegetal. 

Din măsurile generale de diminuare a impactului asupra florei şi vegetaŃie enumerăm: 

- limitarea şi stropirea cu apă a traseelor autovehiculelor şi utilizarea reŃelei de căi de 

acces existente pentru evitarea încărcării suplimentare cu particule în suspensie şi 

încărcarea sistemelor foliare cu praf (evitarea ecranării foto-proceselor vitale); 

- reconstrucŃia ecologică cât mai grabnică spaŃiilor afectate prin acoperire (copertare) cu 

covor vegetal, ierbos în toate suprafeŃele libere şi acolo unde este posibil, plantarea de 

specii de arbori din flora spontană locală în scopul refacerii unor habitate naturale; 

- plantarea unor specii de arbori din flora spontană locală (în special arin Alnus glutinosa, 

dar şi specii de salcie, răchită, plop sau frasin) pentru stabilizarea malurilor atât în 

amonte de investiŃii cât şi în aval. 

Pornind de la principiul de analizare a mǎrimii impactului propus de Rojanski, pe baza 

metodologiei ilustrative de suprapunere proporŃionalǎ a unor figuri geometrice, pentru ansamblul 

speciilor criteriu Natura 2000 din zona am realizat un sistem adaptat prin care mǎrimea impactului este 

reprezentatǎ conform unei scǎri pe 6 nivele (de la 0 la 5). 

O analizǎ a relevanŃei proiectului asupra speciilor criteriu Natura 2000 este prezentatǎ sintetic în 

tabelul de mai jos: 

Nr. Crt. Specie/habitat Nota de relevanŃǎ 

1. Callimorpha quadripunctaria 1 

2. Lycaena dispar 1 

3. Pseudogaurotina excellens 0 

4. Euphydryas aurinia 0 

5. Nymphalis vau-album 0 

6. Cordulegaster heros 1 

7. Pholidoptera transsylvanica 1 

8. Rosalia alpina 0 

9. Cerambyx cerdo 0 

10. Buprestis splendens 0 

11. Cottus gobio 3 

12. Eudontomyzon danfordi 3 

13. Barbus meridionalis 3 

14. Campanula serrata 0 

15. Dicranum viride 1 

16. Drepanocladus vernicosus 1 

17. Buxbaumia viridis 1 

18. Meesia longiseta 0 

19. Tozzia carpathica 0 

20. Bombina variegata 2 

21. Triturus cristatus 1 

22. Canis lupus 1 

23. Lynx lynx 1 

24. Lutra lutra 2 

25. Ursus arctos 1 

26. Aegolius funereus 0 

27. Bonasa bonasia 0 

28. Caprimulgus europaeus 0 


59


EA 220/2012 


Nr. Crt. Specie/habitat Nota de relevanŃǎ 

29. Dendrocopos leucotos 0 

30. Dryocopus martius 0 

31. Ficedula albicollis 0 

32. Ficedula parva 0 

33. Glaucidium passerinum 0 

34. Picoides tridactylus 0 

35. Strix uralensis 0 

36. Tetrao urogallus 0 

37. 4060 Tufărişuri alpine şi boreale 0 

38. 4080 Tufarisuri subarctice de Salix spp. 0 

39. 4070 Tufarisuri de jneapan (Pinus mugo) cu 

0 

Rhododendron hirsutum (Mugo- 


40. 6150 Pajisti alpine si boreale pe substrat 

0 

silicios 

41. 6170 Pajisti alpine si subalpine pe substrat calcaros 0 

42. 6230 Pajisti montane cu Nardus, cu mare 

0 

diversitate de specii, dezvoltate pe 

substraturi silicioase în Europa continentală 

43. 6430 Comunitati de liziera higrofile cu 

1 

ierburi înalte de la câmpie si din etajul 


44. 6520 Pajişti/FâneŃe montane 1 

45. 6510 Pajisti alpine si boreale pe substrat 

0 

Silicios 

46. 91V0 Păduri de fag dacice 1 

47. 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum 1 

48. 9420 Paduri de Larix decidua si/sau Pinus 

0 

cembra 

49. 9410 Paduri acidofile montane cu Picea abies (Vaccinio- 

0 

Piceetea) 

50. 91E0 Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si 

1 

Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion 

albae) 

51. 7110 Mlastini active bombate/ridicate în zona centrala 0 

52. 6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau 

0 

argiloase (Molinion caeruleae) 

53. 40A0* Tufărişuri subcontinentale peri-panonice 0 

54. 8220 Pante stâncoase silicioase cu vegetatie 

0 

chasmofitica 

55. 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum 1 

Pentru fiecare specie/habitat s-a alocat o notă de relevanŃă pentru a se putea stabili o valoare 

globală a indicelui de impactare. 


- 0 - proiectul nu generează nici un fel de impact asupra speciei/habitatului respectiv; 


60


EA 220/2012 


- 1 - proiectul generează un impact scăzut asupra speciei/habitatului respectiv, manifest cu 


- 2 - proiectul generează un impact limitat asupra speciei/habitatului respectiv; 

- 3 - proiectul generează un impact asupra speciei/habitatului respectiv, însă acesta este 

reversibil chiar şi în lipsa unor măsuri de reconstrucŃie ecologică; 

- 4 - proiectul generează impact asupra speciei/habitatului respectiv, însă sunt prevăzute 

măsuri de reconstrucŃie ecologică; 

- 5 - proiectul generează un impact considerabil şi ireversibil asupra speciei/habitatului 

respectiv. 

Reprezentarea graficǎ a nivelelor de relevanŃǎ pentru ansamblul speciilor/habitatelor 

criteriu din zona este prezentatǎ sintetic în diagrama de mai jos: 

Callimorpha quadripunctaria 

Lycaena dispar 

Pseudogaurotina excellens 

Euphydryas aurinia 

Nymphalis vau-album 

Cordulegaster heros 

Pholidoptera transsylvanica 

Rosalia alpina 

Cerambyx cerdo 

Buprestis splendens 

Cottus gobio 

Eudontomyzon danfordi 

Barbus meridionalis 

Campanula serrata 

Dicranum viride 

Drepanocladus vernicosus 

Buxbaumia viridis 

Meesia longiseta 

Tozzia carpathica 

Bombina variegata 

Triturus cristatus 

Canis lupus 

Lynx lynx 

Lutra lutra 

Ursus arctos 

Aegolius funereus 

Bonasa bonasia 

Caprimulgus europaeus 

Dendrocopos leucotos 

Dryocopus martius 

Ficedula albicollis 

Ficedula parva 

Glaucidium passerinum 

Picoides tridactylus 


Specia/habitatul 1 2 3 4 5 

61


EA 220/2012 


Specia/habitatul 1 2 3 4 5 

Strix uralensis 

Tetrao urogallus 

4060 Tufărişuri alpine şi boreale 

4080 Tufarisuri subarctice de Salix spp. 

4070 Tufarisuri de jneapan (Pinus mugo) cu Rhododendron hirsutum (Mugo- 


6150 Pajisti alpine si boreale pe substrat 

silicios 

6170 Pajisti alpine si subalpine pe substrat calcaros 

6230 Pajisti montane cu Nardus, cu mare 

diversitate de specii, dezvoltate pe 

substraturi silicioase în Europa continentală 

6430 Comunitati de liziera higrofile cu 

ierburi înalte de la câmpie si din etajul 


6520 Pajişti/FâneŃe montane 

6510 Pajisti alpine si boreale pe substrat 

Silicios 

91V0 Păduri de fag dacice 

9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum 

9420 Paduri de Larix decidua si/sau Pinus 

cembra 

9410 Paduri acidofile montane cu Picea abies (Vaccinio-Piceetea) 

91E0 Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si 

Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) 

7110 Mlastini active bombate/ridicate în zona centrala 

6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion 

caeruleae) 

40A0* Tufărişuri subcontinentale peri-panonice 

8220 Pante stâncoase silicioase cu vegetatie chasmofitica 

9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum 

Nivelul cumulat al impactului asupra speciilor/habitatelor criteriu din cadrul siturilor Natura 2000 

exprimat prin intermediul unei metode ilustrative adaptate dupǎ modelul propus de Rojanski, cu ajutorul 

notelor de relevanŃǎ este interpretat prin intermediul unei diagrame. 

Starea ideală este reprezentată grafic printr-o figură geometrică exprimatǎ procentual ca având 

100% ce defineşte cele 66 X 5 cvadrate = 330. 

Corelarea procentualǎ sinteticǎ, exprimatǎ procentual poate fi exprimatǎ astfel: 

- 0% - proiectul nu generează nici un fel de impact asupra ansamblului speciilor/habitatelor 

criteriu; 

- 0-20% - proiectul generează un impact scăzut asupra ansamblului speciilor/habitatelor 

criteriu; 

- 20-40% - proiectul generează un impact limitat asupra ansamblului speciilor/habitatelor 

criteriu; 

- 40-60% - proiectul generează un impact cu semnificaŃie mare asupra ansamblului 

speciilor/habitatelor criteriu; 


62


EA 220/2012 


- 60-80% - proiectul generează impact cu semnificaŃie deosebit de mare asupra 

ansamblului speciilor/habitatelor criteriu, impunându-se măsuri complexe de 

compensare/reconstrucŃie ecologică; 

- 80-100% - proiectul generează un impact extins asupra ansamblului speciilor/habitatelor 

criteriu ce conduce la o afectare ireversibilǎ a patrimoniului natural al sitului. 

Notele de relevanŃǎ vor structura o diagramǎ în cadrul cǎreia fiecare cvadrat va cǎpǎta o valoare 

procentualǎ ce se va raporta la numǎrul total de cvadrate. 

Exprimarea procentualǎ va releva nivelul de impact cumulat asupra biodiversitǎŃii. 

Numǎrul total de cvadrate ce relevǎ prezenŃa impactului este de 34. 

Calculul procentual relevǎ o valoare de 10,3% ce se rǎsfrânge asupra unui numǎr de 22 de specii 

potenŃiale, ce corespunde unui nivel de impactare de ansamblu scǎzut. 

O repartiŃie a nivelului de impactare asupra speciilor criteriu este prezentatǎ sintetic în tabelul de 

mai jos: 

Nivel de impactare Numǎr de specii/habitate criteriu Exprimare procentualǎ 

0 12 18,18 

1 13 19,69 

2 6 9,09 

3 3 4,54 

4 0 0 

5 0 0 

Conform datelor prezentate în tabele de mai sus, se observǎ o relevanŃǎ scǎzutǎ de ansamblu a 

proiectului asupra biodiversitǎŃii din zona siturilor Natura 2000 Frumoasa, existând un numǎr redus de 

specii ce ar putea fi afectate de acŃiunile propuse. 

Pentru elementele de patrimoniu natural au fost propuse mǎsuri concrete direcŃionate în scopul 

diminuǎrii impactului potenŃial, astfel încât impactul sǎ fie cel puŃin minimizat. 

Pentru multe din speciile potenŃial afectate (Buprestis splendens, Nymphalis vau-album, etc.) este 

necesarǎ confirmarea prezenŃei probabile a unor populaŃii semnificative în zona de implementare a 

proiectului. 

3.3. Măsuri generale de diminuare a impactului asupra biodiversităŃii 

In acest sens au fost prevăzute următoarele măsuri de diminuare a impactului: 


evitarea încărcării suplimentare a cursurilor de apă cu particule în suspensie - evitarea 

traversărilor repetate prin albie; 




- reconstrucŃia ecologică cât mai grabnică spaŃiilor afectate prin acoperire (copertare) cu 

covor vegetal, ierbos în toate suprafeŃele libere şi acolo unde este posibil, plantarea de 

specii de arbori din flora spontană locală pentru crearea unor habitate favorabile unor 

specii de faună; 

- plantarea unor specii de arbori din flora spontană locală (în special arin Alnus glutinosa, 

dar şi specii de salcie, răchită, plop sau frasin) pentru diversificarea nişelor ecologice, 

favorizante pentru instalarea unor noi specii de faună; 

- realizarea unor poldere de mici dimensiuni cu umplere treptată (în trepte) pentru 

favorizarea unor specii de faună (în special amfibieni); 


faunei piscicole între segmentele delimitate de baraje; 

63 

Hârtie reciclată


EA 220/2012 


- realizarea de batardouri de deviere pe perioada lucrărilor în albiile râului, pentru 

prevenirea impactului asupra ihtiofaunei; 



- şanŃurile şi gropile de fundare vor fi prevăzute cu rampe din pământ pentru a facilita 

escaladarea acestora de către eventuale specii ce cad în acestea; 

- în cazul în care galeria de aducŃiune va fi obturată prin amplasarea unor porŃi sau alte 

structuri asemănătoare, acestea vor fi prevăzute cu guri de acces pentru speciile de 

chiropetere. 

- utilizarea de surse luminoase de intensitate scăzută, cu vapori de sodiu (din a cărei 

lungime de undă lipseşte radiaŃia UV) pentru a se evita atragerea insectelor şi implicit a 

speciilor de chiroptere care vin în urmărirea acestora. In acest mod se reduce impactul 

potenŃial asupra speciilor de lilieci. De asemenea se vor evita surse de iluminat puternice 

ce pot disturba migraŃia sau eraŃia de noapte a unor specii. 

3.4. Integrarea unor soluŃii tehnologice prietenoase mediului 

Dat fiind faptul că o parte a aducŃiunii va fi integrată în structura unor drumuri existente şi de 

asemena, pe perioada de implementare a proiectului urmează a se utiliza intens căile de acces, la 

refacerea (reabilitarea acestora se propune următoarea structura, prezentată sintetic în schema de mai 

jos: 

Structura drumurilor de acces propuse 

LăŃimea maximă a deschiderilor de drum va fi de aproximativ 4 - 4,5m. Ulterior fazei de 

construcŃie când va fi necesară mobilizarea unor utilaje grele şi a utilizării drumurilor de acces pe 

întreaga deschidere a acestora, se va trece la refacerea parŃială a acestora prin înierbarea părŃii 

centrale a acestora (pentru drumuri forestiere), pe o lăŃime de aproximativ 1,5m şi păstrarea a două 

benzi paralele de căi de rulare, ce nu vor depăşi 1,5m în lăŃime, fiecare. 

Aspecte generale 

Căile de acces, mai cu seamă drumurile, datorită nivelului înalt de trafic, extinderii reŃelei şi a 

dimensiunilor (lărgimii) suprafeŃelor carosabile, reprezintă factorul major de fragmentare a habitatelor şi 

de incidenŃă directă asupra speciilor de faună. La acest impact se adaugă efectele indirecte cauzate de 


64


EA 220/2012 


emisiile de noxe, spălarea şi deversarea de ape cu încărcături poluante de pe suprafeŃele carosabile în 

cursuri de ape, zgomotul, vibraŃiile, etc. 

1. Pierderea de habitat natural; 

2. Efectul de barieră; 

3. Incidentele cauzate de trafic – coliziuni 

între specii de faună şi mijloace de 

transport soldate în primul rând cu 

mortalitate/ morbiditate în rândul 

speciilor de faună. Cu toate acestea pot 

apărea şi accidente cu victime omeneşti 

atunci când este cazul unor specii de 

talie mare sau a unor reacŃii de evitare 

urmate de pierderea controlului 

vehiculului. 

4. Deranj şi poluare; 

5. Inducerea unor noi funcŃii legate de 

marginile căilor de transport. 

Reprezentarea schematică a efectelor ecologice primare ale 

infrastructurii de transport 

Căile de acces, induc apariŃia unor noi biomuri ce funcŃionează în unele cazuri asemeni unor 

coridoare ecologice. Managementul corespunzător al acestora poate conduce la efecte benefice, 

înlesnind circulaŃia (migraŃia, eraŃia) unor specii. 

A. In zone dominate de agro-ecosisteme, 

marginile înierbate ale drumurilor 

funcŃionează asemeni unui coridor de 

legătură larg utilizat de un număr mare de 

specii; 

B. In habitate naturale, drumul are rol disruptiv, 

ducând la fragmentarea habitatelor, 

pierderea continuităŃii şi integrităŃii acestora, 

etc., însă pot concura la o creştere a 

nivelului de utilizare ca şi coridor 

preferenŃial de migraŃie/eraŃie datorită 

efectului de margine indus, oferind şi noi 

tipuri de habitate pentru diverse specii; 

FuncŃiile de coridor ale acostamentelor şi marginilor de drum 

în diverse tipuri de habitate 

C. Marginile de drum funcŃionează ca şi habitate-sursă de bioacumulare, contribuind la răspândirea şi 

ocuparea de noi habitate de către specii. In acest sens trebuie menŃionat şi rolul acestora în 

răspândirea unor specii invazive sau prădătoare. 

Impactul cauzat de căile de transport poate fi parŃial contrabalansat de valoarea coridoarelor 

dezvoltate de-a lungul acestora, compensând efectele izolării. 

In scopul unei mai bune toleranŃe din partea speciilor de faună, a unei mai bune integrări în peisaj 

şi a dobândirii calităŃii de coridor ecologic, lucrările de punere în operă a infrastructurii de acces (drum 

tehnologic) trebuie să fie însoŃite de măsuri compensatorii. 

Măsurile compensatorii trebuie îndreptate cu precădere în direcŃia facilitării pasajului (traversării) 

căilor de acces de către specii în scopul minimizării incidentelor. 


65


EA 220/2012 


Structurile ajutătoare sunt vitale pentru integrarea în matricea naturală a infrastructurii de 

transport, concentrarea diverselor soluŃii constructive impunându-se în punctele de traversare, în scopul 

unui ghidaj spre ecoducte, a oferirii de adăpost, etc. 

Punctele de traversare (ecoductele) reprezintă elemente vitale pentru diminuarea impactului 

asupra speciilor de faună a căilor de acces. 

In cazul studiat, date fiind speciile menŃionate din zonă, precum şi cele potenŃial prezente, Ńinând 

cont şi de nivelul de trafic scăzut, viteza de rulare limitată de condiŃiile morfologice ale drumului (pante, 

curbe, dimensiunile suprafeŃei carosabile, structura carosabilului, dotările etc.), speciile mari de ierbivore 

(cerbi, căprioare, etc.), respectiv carnivorele mari, este probabil a nu fi afectate, acestea având 

capacitatea şi condiŃiile de a se retrage în timp util. 

Diverse structuri ajutătoare pentru o mai bună integrare în matricea naturală a căilor de acces, cu valoare aparte în 

ghidarea speciilor către ecoducte 

Pentru drumurile intens circulate, la reabilitarea acestuia, propunem o limitare a desfăşurării 

gabioanelor doar la nivelul sectoarelor periculoase. Acolo unde se vor realiza desfăşurări de gabioane 

de peste 35-50m, se vor lăsa locuri libere de trecere, gabioanele montându-se intercalat, lăsând astfel 

loc de pasaj pentru speciile de talie mare. 

A. SuprafaŃa carosabilă; 

B. Acostament (margine de drum); 

C. SoluŃie de montare intercalată a 

gabioanelor cu lăsarea unor spaŃii de 

trecere a speciilor de talie mare; 

intercalările se vor realiza la distanŃe de 

35-50m. 

Propunere de realizare a gabioanelor în scopul eliminării efectului de barieră indus de acestea 


66


EA 220/2012 


Pentru unele specii de talie mai mică, se pune problema creerii unor condiŃii speciale de regulă 

întrunite de soluŃiile de subtraversare. 

łinând cont de menŃionarea unor exemplare de vidră din zona studiată, specie ce beneficiază de 

un statut de protecŃie specială, se impune adaptarea subtraversărilor astfel încât acestea să răspundă 

cerinŃelor specifice ale vidrei, care însă se suprapun cu un număr mare de specii de faună. Aceste 

subtraversări au relevanŃă nu atât în direcŃia protecŃiei speciilor de traficul (redus) din zonă, cât mai cu 

seamă în scopul limitării prădării. 

De regulă, subtraversările se realizează din casete cubice din beton armat, însă pentru ca 

acestea să fie acceptate de speciile de faună există o serie de soluŃii de adaptare facile prezentate 

schematic în imaginile de mai jos. 

In scopul minimizării impactului asupra populaŃiilor piscicole, se impune ca acolo unde se 

realizează treceri peste cursurile de apă (izvoare, curgeri torenŃiale, etc.), soluŃiile tehnice să respecte 

un minim de condiŃii necesare pentru păstrarea conectivităŃii între sectoarele despărŃite. Un set de 

măsuri simple sunt prezentate schematic în acest sens în imaginile de mai jos. 

In vederea realizării unor elemente suplimentare de siguranŃă, se va realiza o monitorizare atentă 

a speciilor de faună, precum şi a zonelor de acumulare, dispersie şi a culoarelor de migraŃie/eraŃie 

utilizate de către acestea. 

Lucrările de colectare şi evacuare a apelor se vor materializa conform studiului de fezabilitate în 

realizarea de şanŃuri, rigole, drenuri de fund de şanŃ, cu descărcare în afluenŃii din vecinătate. 

In scopul diminuării impactului, propunem realizarea de poldere cu descărcare treptată şi filtrare 

naturală prin pat de anrocamente parŃial vegetate în scopul reŃinerii poluanŃilor solizi (sticle, resturi, etc.) 

ce se regăsesc de-a lungul drumurilor. Aceste structuri vor avea şi funcŃie deznisipatoare şi de 

prefiltrare a apelor înainte de deversare, rolul ecologic al acestora fiind completat de varietatea de nişe 

oferite. 

3.5. Impactul potenŃial asupra speciilor migratoare 

Conform unor studii consacrate (Mătieş, 1986; Filipaşcu, 1973; Munteanu, 1985), a unor date 

existente (Harta migraŃiei păsărilor – Societatea Ornitologică Română), etc., zona se regăseşte în afara 

principalelor culoare de migraŃie (de toamnă-iarnă, respectiv de primăvară) a păsărilor din România. 

Principalele rute de migraŃie regionale sunt localizate pe la vestul MunŃilor Maramureşului, pe a 

căror contur se deplasează pe direcŃia nord-sud. In acest caz, se observă situarea amplasamentului în 

afara culoarului, spre marginea estică a acestuia, la altitudini de regulă ocolite de păsările în migraŃie. 

Culoarele de migraŃie a păsărilor se suprapun cel puŃin parŃial pe culoarele speciilor de chiroptere 

migratoare, astfel că se poate afirma despre această locaŃie că se găseşte în afara culoarelor principale 

de migraŃie. 

Astfel nu sunt de aşteptat aglomerări de exemplare de păsări şi lilieci în zona de implementare a 

proiectului, ne-existând în acest sens apariŃia unui risc de mortalitate ridicată la păsări/lilieci cauzat de 

incidentele cu structurile de realizat ce în nici un caz nu vor atinge înǎlŃimi semnificative (max. 5m), 

nefiind întrunite nici un fel de condiŃii de apariŃie a unor obstacole aeriene dense. 

3.6. Peisajul 

Impactul vizual va apărea în preajma pragurilor de captare, a clădirilor centralelor, respectiv de-a 

lungul traseului conductelor de aducŃiune. 

Cu toate acestea se au în vedere aplicarea unor măsuri arhitecturale de încadrare în peisaj, 

respectiv de îngropare, semi-îngropare şi/sau mascare a conductelor de aducŃiune astfel încât impactul 

vizual să fie redus semnificativ. 

Situl a fost desemnat pe baza unor valori ecosistemice de ordin general, o componentă valoroasă 

a acestuia fiind reprezentată de calitatea peisajului. 

67 

Hârtie reciclată


EA 220/2012 


Impactul vizual semnificativ va apărea doar pentru zona de captare. 

Mai jos sunt prezentate câteva soluŃii de încadrare în peisaj a unor structuri aparŃinând sistemelor 

microhidrotehnice. 

Punct de monitorizare a secŃiunii de râu, 

încadrată în peisaj prin utilizarea de materiale 

locale şi a unei arhitecturi specific montane 

Praguri de acumulare a apei încadrate în peisaj 

prin utilizarea de materiale locale şi a unei 

arhitecturi specific montane 

Praguri de captare – prin soluŃia constructivă se 

observă menŃinerea unui debit minim constant şi 

a suprafeŃei de luciu de apă constante 

Praguri de captare cu scări de peşte – prin 

soluŃia constructivă se observă menŃinerea unui 

debit minim constant şi a suprafeŃei de luciu de 

apă constante 


68


EA 220/2012 


Praguri de captare-grătar ce garantează 

menŃinerea unui debit de curgere a râului 

Praguri de captare tangenŃiale, cu scări de peşte 

ce menŃin debite de scurgere ce garantează 

păstrarea sistemelor vii asociate râului şi 

contribuie la oxigenarea apei. 

Aspectul unei clădiri destinate adăpostirii 

turbinelor – se observă dimensiunile reduse ale 

acesteia 

Aspectul unei clădiri destinate adăpostirii 

turbinelor încadrată în peisaj prin utilizarea de 

materiale locale şi a unei arhitecturi specific 

montane 


69


EA 220/2012 


Aspectul unui prag de captare cu scară de peşte, 

încadrat în peisaj prin utilizarea de materiale 

locale şi a unei arhitecturi specific montane 

Pentru realizarea clădirilor din cadrul ansamblului de hidroelectrice de mică putere, din punct de 

vederea arhitectural, a fost aleasă varianta cea mai simplă şi mai puŃin pretenŃioasă, fiind aplicate o 

serie întreagă de măsuri de integrare în peisaj, pornind de la realizarea faŃadelor din pietriş şi bolovăniş 

natural, obŃinut de la nivelul amplasamentului ce se va intercala într-o reŃea de panouri din sârmă de 

oŃel. 

SoluŃia arhitecturală de încadrare în peisaj propusă pentru clădirile celor trei centrale hidroelectrice de mică putere 

Măsuri de diminuare a impactului 

Obiectivele industriale rămân de dimensiuni extrem de reduse comparativ cu alte asemenea 

investiŃii. 

Utilizarea de materiale locale va contribui la o bună încadrare în peisaj a acestora. In plus, 

faŃadele sau structurile masive vor fi îmbrăcate în piatră de râu şi/sau rocă din imediata proximitate, la 

care se vor adăuga structuri din lemn ce vor contribui în plus la o mai bună integrare în peisaj. 

Clădirile urmează a se pune în operă, urmând variante arhitecturale locale sau caracteristice 

zonelor montane (pereŃi din zidărie de rocă şi/sau piatră de râu), şarpante de lemn, etc. 

Conductele de aducŃiune se vor poza în structura drumului forestier existent (la o adâncime de 

80-100 cm), evitându-se astfel crearea unui impact vizual major. 

ReŃelele electrice vor fi amplasate de asemenea de-a lungul drumului, cu braŃele de susŃinere 

îndreptate spre drum, minimizându-se astfel impactul asupra vegetaŃiei forestiere dezvoltate de-a lungul 

acestuia şi evitându-se tăierea pe cât posibil a ramurilor. Astfel impactul asupra peisajului va fi 

minimizat şi se va suprapune pe cel generat de drumul forestier. 


70


EA 220/2012 


Lacurile de acumulare, datorită soluŃiilor constructive alese în direcŃia asigurării unui debit de 

servitute minim reglementat prin Avizele de Gospodărire a Apelor, conforme, vor duce la apariŃia unor 

suprafeŃe de acumulare reduse, însă cu o valoare ecologică dar şi peisageră deosebită. Aceste 

suprafeŃe vor rămâne la un nivel constant, astfel încât efectul de denudaŃie a malurilor va fi evitat. 

Măsurile de reabilitare/reconstrucŃie ecologică ce se vor suprapune măsurilor de integrare în 

peisaj vor duce la o diminuare a impactului presupus de implementarea proiectului dar şi la refacerea 

unor factori de mediu, ce poartă mărturia unui impact anterior (podeŃe, parapeŃi, etc.). 

In consecinŃă considerăm că efectul acestui proiect asupra piesajului va fi unul minim. 

In cadrul componentei de peisaj menŃionăm şi potenŃialul de poluare luminoasă indusă de 

instalaŃiile tehnologice şi industriale. 

Pentru a se evita un impact major în acest sens, toate sursele de iluminare vor fi de tipul celor cu 

vapori de sodiu, a căror radiaŃie este lipsită de componenta UV, care astfel nu atrage speciile cu 

activitate nocturnă (insecte, amfibieni, etc.), evitându-se astfel aglomerarea acestora în preajma 

surselor de lumină, unde în urma unor activităŃi directe sau indirecte ar putea fi omorâte. 

Iluminatul pe timp de noapte al uvrajelor va fi facut numai cu acceptul custozilor, în condiŃiile 

utilizării unor surse de iluminat cu vapori de sodiu ce nu au radiaŃie UV care să afecteze unele populaŃii 

de faună cu activitate nocturnă; 

3.7. Analiza mărimii impactului proiectului propus faŃă de siturile Natura 2000 

Identificarea şi evaluarea impactului 

Pentru evaluarea impactului aspura factorilor de mediu, s-a Ńinut cont de valorile maximale ale 

parametrilor proiectaŃi (dimensiuni maximale ale excavaŃiilor, suprafeŃe maximale de reconstruit din 

punct de vedere ecologic, etc.) 

a. Impact direct 

Impactul direct este datorat activitǎŃilor de: 

- organizare de şantier, construcŃia; 

- efectuarea de lucrǎri în zona fronturilor de lucru; 

- asumarea acŃiunilor de reconstrucŃie ecologicǎ; 

Organizarea de şantier 

Va presupune asigurarea accesului prin consolidarea sumarǎ a căilor existente (drumuri vicinale 

desfǎşurate în zona de pǎşune), în scopul facilitǎrii accesului în zona fronturilor de lucru. Dezvoltarea 

proiectului nu presupune realizarea de noi drumuri, ci doar o consolidare sumarǎ a celor existente. 

In cadrul organizǎrii de şantier nu este nevoie de realizarea unor platforme tehnologice sau 

amenajarea altor suprafeŃe tehnice. 

Adǎpostirea muncitorilor, depozitarea unor materiale şi unelte, asigurarea pazei, etc., va beneficia 

de suportul logistic al unei remorci-dormitor (rulote) autotractate ce va fi transportatǎ pe amplasament 

fiind mutatǎ în preajma zonelor de lucru. Rulota va fi dotatǎ cu o toaletǎ ecologicǎ (cu tratament chimic) 

ce va fi vidanjatǎ la terminarea lucrǎrilor, în afara amplasamentului. 

Estimǎm cǎ acŃiunile de organizare de şantier nu conduc la apariŃia unui impact direct asupra 

factorilor de mediu din zona studiatǎ. 

Efectuarea de lucrǎri în zona fronturilor de lucru 

Lucrǎrile previzionate a se desfǎşura în zona fronturilor de lucru presupun efectuarea simultanǎ a 

excavaŃiei materialului util, încǎrcarea acestuia în autocamioane şi eventuala sortare a acsetuia cu 

ajutorul unei staŃii mobile. 

ExcavaŃii 


71


EA 220/2012 


ExcavaŃiile se vor realiza cu ajutorul unui excavator de capacitate medie, cu sistem de rulare pe 

şenile sau pneuri. 

Asumarea acŃiunilor de reconstrucŃie ecologicǎ 

La finalizarea lucrǎrilor propriu-zise de implementare a proiectului, se vor asuma o serie de 

mǎsuri de reconstrucŃie ecologicǎ a perimetrelor afectate, inclusiv a celor supuse unui impact istoric. 

Dupǎ finalizarea lucrǎrilor tehnice propriu-zise se va trece la însǎmânŃarea zonelor deschise cu 

un mix de de graminee. 

Terenul va fi pregǎtit pentru însǎmânŃare prin utilizarea unei role tractate manual, prevǎzute cu 

dispozitive conice proeminente (“cǎlcǎturǎ de oaie”) ce va pregǎti terenul pentru primirea seminŃelor, 

realizând mici zone depresionare. InsǎmânŃarea se va face prin împrǎştiere cu mâna, urmatǎ de o 

tasare a solului cu ajutorul unei role tractate manual, simple. 

Dupǎ însǎmânŃare se va proceda la aşezarea de strate de fân cu grosimi cuprinse între 4-5 cm 

pentru zonele excavate, respectiv 2-3 cm pentru zonele afectate de tasare. Dupǎ aşezarea fânului în 

strate, se va realiza o tasare sumarǎ (prin cǎlcare), dupǎ care se va realiza o supraînsǎmânŃare a 

întregii zone afectate de tasare, respectiv excavaŃii, cu un mix de seminŃe ce va cuprinde inclusiv specii 

de dicotiledonate specifice zonei, pe cât posibil recoltate de pe amplasamentele învecinate. (90% 

graminee; 10% dicotiledonate). 

Se va proceda la o nouǎ tasare, utilizându-se rola cu conformaŃie simplǎ, tractatǎ manual. 

b. Impact indirect 

Impactul indirect asociat acestei lucrǎri se datoreazǎ funcŃionǎrii unor utilaje în zona frontului de 

lucru. 

Impactul manifest este asociat proceselor de tasare şi compactare din perioada execuŃiei, 

datorate circulaŃiei acestor utilaje. Acest impact a fost adresat în secŃiunea de mai sus. Având în vedere 

că zonele de tasare vor avea adâncimi mici ce vor fi re-umplute pe cale naturală (depunere aluvionară), 

nu se va produce o amestecare a straturilor de sol. 

O altǎ categorie de impact indirect este manifestǎ asupra factorului de mediu aer, prin eliberarea 

de noxe provenite de la ardelea carburanŃilor în motoarele cu ardere internǎ ale utilajelor. 

Dată fiind extinderea redusǎ a lucrărilor la unitatea de suprafaŃă, cu concentrări mici de utilaje şi 

activităŃi de transport relativ intense pe tronsoane de drum întinse, afectarea cu noxe va fi mult 

atenuată. 

Se poate concluziona că noxele eliberate în atmosferă rămân reduse, ele putând fi preluate de 

procesele naturale de transformare/degradare, urmând a fi detoxificate local. 

Impactul produs de zgomotul rezultat din zona frontului de lucru a fost estimat în baza calculului 

matematic privind dispersia acestuia în condiŃiile de producere maximalǎ, datorate funcŃionǎrii simultane 

a mai multor tipuri de utilaje, dupǎ cum urmeazǎ: 

- excavator: 60 dB; 

- autobasculantǎ cu motor Diesel: 70 dB 

- autotractor: 60 dB 

- motounelte: 40 dB 

In situaŃia în care în zonǎ funcŃioneazǎ simultan toate echipamentele, nivelul de zgomot se 

calculeazǎ cu relaŃia: 

LMD = 10 x log (10 60/10 + 10 60/10 + 10 70/10 +10 40/10 ) = 80,79 dB 

Nivelul de zgomot calculat la limita frontului de lucru (aproximativ 20 m) este următorul: 

1 

L MD 

= L MD 

+ 20 log 

20 


72


EA 220/2012 


L MD = 54,77 dB (A) 

În conformitate cu prevederile STAS 10009/88, valoarea admisibilă a nivelului de zgomot la limita 

frontului de lucru este de 65 dB (A), valoare mai mare decât valoarea nivelului de zgomot calculat la 

limita frontului de lucru, care este de 54,77 dB (A). 

Scara de măsură (decibelică) trebuie interpretată cu multă atenŃie dată fiind exprimarea sa 

logaritmică. Această particularitate este extrem de importantă la interpretarea impactului cumulat. 

O prezentare comparativǎ a unor valori ale nivelelor de zgomot este redatǎ în tabelul de mai jos: 

Nivele de zgomot 

Sursa de 

zgomot 

DistanŃa 

faŃă de sursă 

(m) 

Nivelul de 

zgomot (dBA) 

Echivalent 

Efecte 

Sirenă de alarmă 140 120 

Limita 

Decolarea unui 

61 110 Concert durerii 

avion 

rock 

Sirenă de 

ambulanŃă 

31 90 Centrală 

termică 

Foarte 

puternic 

Tren de marfă 15 80 

Ciocan 

15 80 Tipografie Puternic 

pneumatic 

Autostradă 31 70 

Relativ 

Aspirator 31 60 Centru puternic 

comercial 

Trafic uşor 31 50 Birou 

Slab 

Turbină < 1MW 200 49 

Turbină > 1MW 300 45 

Transformator 61 40 

Șoaptă 2 30 Dormitor Limita 

auzului 

20 Studio de 

înregistrare 

10 

după National Wind Co-ordinating Committee 2002 11 

c. Impactul pe termen scurt 

Impactul direct şi indirect se va manifesta pe perioada de construcŃie, estimatǎ la o perioadǎ de 

aproximativ 12 luni. 

Impactul pe termen scurt se va manifesta în zona frontului de lucru ce va avea o dimensiune de 

aproximativ 100mp (echivalentul lungimii braŃului buldoexcavatorului: 3-5m, înşiruirea utilajelor: 15m; 

înmulŃite cu lǎŃimea zonei de mişcare a utilajelor şi muncitorilor 4-5m). 

d. Impactul pe termen lung 

11 National Wind Co-ordinating Committee NWCC (2002) Permitting of Wind Energy Facilities. A 

Handbook, www.nationawind.org/pubs/permit/permitting 2002.pdf 


73


EA 220/2012 


Conform observaŃiilor realizate în zonǎ, s-a putut pune în evidenŃǎ faptul cǎ succesiunea de 

vegetaŃie a solurilor deranjate (mobilizate superficial) pe suprafeŃe ce nu au beneficiat însǎ de mǎsuri de 

reconstrucŃie ecologicǎ, s-a stins dupǎ primul ciclu parcurs de un sezon de vegetaŃie. 

Astfel, remanenŃa elementelor asociate impactului cauzat de proiect este estimatǎ a se stinge pe 

durata unui sezon de vegetaŃie ce se suprapune în cazul habitatelor Ńintǎ pe durata unui an calendaristic 

(în cazul aplicǎrii scenariului de revegetare). Ca urmare a asumǎrii mǎsurilor de reconstrucŃie ecologicǎ, 

considerǎm cǎ majoritatea elementelor asociate impactului datorat implementǎrii proiectului se vor 

stinge dupǎ aproximativ 12 luni. 

Cu toate acestea, în cadrul programului de monitorizare de asumat prin actele de reglementare 

specifice, se vor întreprinde observaŃii asupra ritmului de reintegrare a biocenozelor deranjate urmând a 

se interveni cu mǎsuri suplimentare (cleionaje, însǎmânŃǎri, lucrǎri de refacere a solurilor erodate, 

amplasarea de noi strate de fân, etc.) acolo unde va fi nevoie. 

e. Impactul din faza de construcŃie, operare şi dezafectare 

Impactul din faza de construcŃie se suprapune categoriei de impact explicitatǎ în cadrul secŃiunilor 

de mai sus: Impactul direct şi indirect. 

In faza de operare nu este preconizat a apǎrea nici un fel de impact nou indus asupra factorilor 

de mediu, rǎmânând prezent impactul indus în faza de construcŃie şi manifest în mod special asupra 

factorilor de mediu: 

- sol: decopertare, tasare, etc; 

-aer: afectare localǎ cu noxe şi pulberi în suspensie; 

f. Impactul rezidual 

Aplicarea mǎsurilor de reconstrucŃie ecologicǎ va conduce la îndepǎrtarea celei mai mari pǎrŃi a 

impactului datorat implementǎrii proiectului dupǎ un interval scurs de aproximativ 12 luni (1 an 

calendaristic) - în cazul aplicǎrii scenariului de readucere a terenului la starea iniŃialǎ, respectiv de o 

decadǎ pânǎ la integrarea acestuia în cadrul sistemelor (semi)naturale funcŃionale. 

Se admite însǎ menŃinerea unor elemente remanente ce vor impune intervenŃii punctiforme. Cu 

toate acestea considerǎm cǎ aplicarea responsabilǎ şi completǎ a mǎsurilor de reconstrucŃie ecologicǎ, 

peste care se vor suprapune secvenŃele de succesiune naturalǎ a vegetaŃiei, vor conduce la eliminarea 

oricǎror elemente care sǎ aminteascǎ de impactul indus, dupǎ o perioadǎ de maximum 3 sezoane 

consecutive de vegetaŃie (36 de luni). 

Astfel impactul rezidual va fi eliminat într-un termen maxim de 36 de luni. 

g. Impactul cumulativ 

Impactul cumulativ este definit 12 ca reprezentând efectul unui grup de activitǎŃi/acŃiuni cu 

incidenŃǎ asupra unei suprafeŃe sau a unei regiuni, a cǎror relevanŃǎ (impact) asupra mediului în 

manifestare singularǎ este lipsitǎ de semnificaŃie, însǎ în asociere cu alte activitǎŃi, inclusiv cele 

previzionate a se realiza în viitor, poate conduce la apariŃia unui impact. 

Evaluarea impactului cumulat a fost realizatǎ în baza metodei expert, ce presupune utilizarea 

unui numǎr de 6 termeni: pozitiv semnificativ, pozitiv, neutru, negativ nesemnificativ, negativ, negativ 

semnificativ. 

a. Impactul cumulat principalelor categorii de impact manifeste la nivelul perimetrului Ńintǎ 

Urmărind sistemul codificat al activităŃilor cu impact antropic propus în vederea evaluării stării 

factorilor de mediu de la nivelul siturilor Natura 2000 a fost analizată mărimea impactului antropic din 

etapa pre-proiect (înainte de impementarea proiectului), sau aşa numita analiză a stǎrii actuale a 

perimetrului studiat. Din randul acestor activitǎŃi existente, strict pe perimetrele ce urmeazǎ a fi afectate 

de implementarea proiectului, au fost identificate urmǎtoarele categorii: 

- pǎşunat; 

- sportul în aer liber şi activitǎŃi de agrement: vehicule motorizate; 

12 Dictionary of Environment & Ecology (5th Ed.): PH Collins, 2004:51 


74


EA 220/2012 


- eroziunea; 

Dintre aceste impacte, se suprapun activitǎŃilor menŃionate ca având consecinŃe negative asupra 

sitului, conform Formularului standard Natura 2000: 

- pǎşunatul 

- alte impacte determinate de turism şi recreere ce nu au fost menŃionate mai 

sus (asimilabile cu impactul asociat categoriilor: sportul în aer liber şi activitǎŃi de agrement: vehicule 

motorizate, respectiv schiul, sporturi extreme (off-piste); 

- poluarea apelor cu nitraŃi proveniŃi din surse agricole; 

- fenomene de eutrofizare 

In lipsa evaluǎrii unor proiecte similare implementate anterior o analizǎ a efectelor cumulative nu 

se poate realiza la data actualǎ. Se propune ca în etapa de monitorizare de stabilit în baza actelor de 

conformare emise de autoritǎŃile responsabile sǎ fie cuprinsǎ şi o evaluare pe termen lung a impactului 

cumulativ de realizat pe suprafaŃa de implementare a proiectului. 

Imposibilitatea de cuantificare a perioadei de acŃiune a impactului ce se cumuleazǎ prezentului 

proiect face posibilǎ doar o apreciere a efectelor de la data realizǎrii studiului. 

Impactul cumulat al proiectului propus cu categoriile de impact identificate este prezentat sintetic 

în tabelul de mai jos. 

. 

Impactul 

asociat 

activitǎŃilor 

Pǎşunat 

= 

suprapǎşunat, 

în cazul în care 

e vǎzut ca un 

factor cu efecte 

negative 

asupra sitului 

Efecte 

- Scǎderea bonitǎŃii 

pǎşunilor 

- Scǎderea indicilor de 

biodiversitate (floristici: direct; 

faunistici: indirect) 

- Tasare 

- Afectarea bǎlŃilor 

temporare (ce devin locuri de 

adǎpat, zǎcǎtori) 

- Crearea de ogaşe 

- Incǎrcare cu materii 

organice (dejecŃii) 

Impactul 

cumulat 

Justificare/discuŃii 

neutru SuprafeŃele ocupate de 

implementarea proiectului sunt 

reduse, atât pe perioada 

implementǎrii (fronturi de lucru), 

cât şi în faza de finalizare (se vor 

întreprinde mǎsuri imediate de 

refacere a mediului), astfel încât 

nu se vor crea diminuǎri 

semnificative de suprafeŃe care 

sǎ conducǎ la limitarea accesului 

ierbivorelor la surse de hranǎ şi 

impunerea (supra)utilizǎrii unor 

suprafeŃe din imediata 

proximitate pentru care sǎ fie 

necesarǎ asumarea unor mǎsuri 

compensatorii (de creştere a 

capacitǎŃii de suport - pe 

perioada construcŃiei) sau de 

refacere a capacitǎŃii de suport 

(în etapa post-construcŃie). 


75


EA 220/2012 


Impactul 

asociat 


Vehicule 

motorizate 

Efecte 

- Eroziune 

- Tasare 

- Crearea de ogaşe 

Impactul 

cumulat 


neutru PrezenŃa lucrǎtorilor în 

zonǎ conduce la dispariŃia 

statutului de zonǎ 

nesupravegheatǎ („no man’s 

land”), unde practicile abuzive se 

pot desfǎşura fǎrǎ nici un fel de 

oprelişti. La supravegherea 

zonei concurǎ şi activitǎŃile de 

monitorizare, precum şi 

instaurarea unui eventual regim 

de protecŃie industrialǎ ce se va 

suprapune cu regimele 

restrictive locale, (inclusiv de arie 

naturalǎ protejatǎ) va conduce la 

o posibilǎ limitare a activitǎŃilor 

necontrolate, existând chiar 

perspectiva înlǎturǎrii acestei 

categorii de impact. Cu toate 

acestea menŃinerea unor 

suprafeŃe întinse lipsite de 

supraveghere menŃin aceastǎ 

categori de impact, efectul 

cumulat fiind astfel apreciat ca 

nesemnificativ. 


76


EA 220/2012 


Impactul 

asociat 


Eroziunea 

Efecte 

- Scǎderea capacitǎŃii de 

suport a habitatelor 

- Scǎderea indicilor de 

biodiversitate 

- Simplificare, degradare 

a habitatelor 

- Incǎrcare cu particule în 

suspensie a cursurilor de ape 

- Pierderea orizonturilor 

fertile ale solului 

Impactul 

cumulat 

pozitiv 

nesemnificativ 


SuprafaŃa afectatǎ de 

implementarea proiectului 

rǎmâne redusǎ, fiind asumate 

mǎsuri de remediere şi 

reconstrucŃie ecologicǎ în fazele 

imediat urmǎtoare construcŃiei. 

In plus beneficiarul îşi va asuma 

refacerea unor perimetre 

afectate anterior de eroziune, 

conducând astfel la o ameliorare 

a factorului de mediu sol de pe 

amplasamentul studiat. 

Conform analizei realizate pentru impactul cumulativ al proiectului se poate observa o 

suprapunere potenŃialǎ cu 3 categorii de impact relevate din zona de implementare a proiectului. 

Analiza impactului cumulat relevǎ un nivel neutru în trei cazuri (pǎşunat, sportul în aer liber şi 

activitǎŃi de agrement: sporturi extreme (off-piste), respectiv vehicule motorizate) şi a unui impact 

cumulat pozitiv nesemnificativ. 

In aceste condiŃii apreciem cǎ din punctul de vedere al impactului cumulat al proiectului cu 

activitǎŃile în desfǎşurare pe amplasamentul studiat nu pot fi evidenŃiate elemente de impact negativ. 

In ceea ce privesc activitǎŃile previzionate, principalele elemente ale acestuia sunt constituite de: 

- zonele de organizare de şantier; 

- perimetrele de exploatare; 

- cǎile de acces; 

Dat fiind faptul cǎ suprafeŃele afectate de poiect urmeazǎ a fi reabilitate din punct de vedere 

ecologic în faza imediat urmǎtoare a exploatǎrii (existând în acest sens depusǎ inclusiv o garanŃie 

bancarǎ conform legii), nu vor apǎrea elemente care sǎ pǎstreze un impact remanent semnificativ pe 

termen lung. 

Apreciem astfel cǎ impactul cumulat al proiectului cu activitǎŃile previzionate va fi de asemenea 

neutru. 

Considerarea nivelului de impact cumulat al proiectului cu activitǎŃile curente, respectiv cu cele 

previzionate, rǎmâne de asemenea neutru, nefiind identificate elemente în mǎsurǎ a participa la sumaŃii 

ce ar conduce la un impact cu semnificaŃie aparte pentru situl analizat. 

Proiectul urmeazǎ a se implementa în arealul habitatelor eremiale aflate într-o stare de impactare 

(generalǎ) semnificativǎ. Pe terenul studiat, datoritǎ particularitǎŃilor locale însǎ, nivelul de impactare 

pǎstreazǎ o semnificaŃie mare, însǎ se observǎ o tranziŃie a succesiunii de vegetaŃie de la pǎşuni 

afectate de suprapǎşunare spre buruienişuri (înŃelenite) prezentând un facies semi-natural de pajişte cu 

atribute xero-termofile, cu deficit de umiditate, dominat de graminee. 

SuprafaŃa redusǎ a zonei de implementare a proiectului raportatǎ la suprafaŃa totalǎ a sitului 

rǎmâne un argument luat în considerare pentru afirmarea unui impact nesemnificativ în raport cu 

integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar, Ńinând cont aici de structura şi de obiectivele 

de conservare ale acesteia. 


77


EA 220/2012 


3.2. Evaluarea semnificaŃiei impactului 

Evaluarea semnificaŃiei impactului se realizeazǎ în baza unui set de criterii stabilite prin 

OM19/2010, ce face trimitere la o serie de atribute cuantificabile, dupǎ cum urmeazǎ: 

Procentul din suprafaŃa habitatului care va fi pierdut 

In condiŃiile de implementare a proiectului nu se pune problema pierderii unor habitate cu 

semnificaŃie pentru situl desemnat. 

Procentul ce va fi pierdut din suprafeŃele habitatelor folosite pentru necesitǎŃile de hranǎ, odihnǎ 

şi reproducere ale speciilor de interes comunitar 

Aşa cum s-a arǎtat şi în secŃiunile de mai sus, speciile criteriu ce au stat la baza desemnǎrii sitului 

folosesc habitate altele decât cele ce urmeazǎ a suporta amprenta proiectului. 

In aceste condiŃii nu se pune problema pierderii unor habitate cu semnificaŃie pentru speciile ce 

au stat la baza desemnǎrii sitului. 

Fragmentarea habitatelor de interes comunitar 

Desfǎşurarea limitatǎ a amprentei, lipsa unei suprapuneri cu habitate de ecoton şi Ńinând cont de 

capacitatea locomotorie înaltǎ a speciilor ce fac obiectul protecŃiei, reprezintǎ argumente ce exclud 

posibilitatea inducerii unei fragmentǎri semnificative la nivel de peisaj, sau a unei fragmentǎri locale în 

mǎsurǎ a periclita speciile Ńintǎ. 

Durata sau persistenŃa fragmentǎrii 

Aşa cum s-a arǎtat mai sus, proiectul nu este în mǎsurǎ a imprima efecte de fragmentare a 

habitatelor, fiind exclusǎ astfel extinderea temporalǎ a acestora. 

Durata sau persistenŃa perturbǎrii speciilor de interes comunitar 

Datǎ fiind absenŃa din zona de implementare a proiectului a unor populaŃii semnificative ale 

speciilor criteriu ce au stat la baza desemnǎrii sitului, respectiv ritmul de lucru şi persistenŃa impactului 

post-implementare asociat acestuia, nu poate fi apreciatǎ prezenŃa unei perturbǎri de duratǎ. 

Schimbǎri în densitatea populaŃiilor (nr. de indivizi/suprafaŃǎ) 

Lipsa prezenŃei populaŃiilor semnificative de specii criteriu din zona de implementare a proiectului 

demonstratǎ mai sus, conduce la concluzia cǎ nu vor fi induse modificǎri în densitatea populaŃiilor 

speciilor criteriu. 

Scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea proiectului 

Conform evaluǎrii realizate, pentru mǎsurile de reconstrucŃie ecologicǎ asumate, sunt create 

premisele unei refaceri a habitatelor pe durata unui ciclu de vegetaŃie (12 luni). Datǎ fiind extinderea 

redusǎ a suprafeŃelor, respectiv starea habitatelor adiacente, succesiunea naturalǎ de vegetaŃie va fi în 

mǎsurǎ a asigura re-colonizarea speciilor caracteristice şi refacerea faciesului natural într-un interval de 

maximum 36 de luni (în cazul aplicǎrii scenariului de reconstrucŃie ecologicǎ prin readucerea terenului la 

starea iniŃialǎ). 

O reprezentare graficǎ a scǎrii de timp pentru ritmul de înlocuire a speciilor este prezentatǎ 

schematic în figura de mai jos. 

Pornind de la o reprezentare ce face apel la codurile de culori, s-au luat în considerare 4 stǎri ale 

faciesurilor de vegetaŃie, pornind de la faciesul natural, lipsit de modificǎri datorate impactului antropic 

(reprezentat cu verde), urmat de un facies ce poartǎ marca unui impact antropic ce a condus la o 

modificare moderatǎ a stǎrii (reprezentat cu galben), ajungând la o stare dominatǎ de impact antropic 

(culoare roşie) spre faciesurile ce poartǎ marca unui impact extrem (culoare albastrǎ), antropizate în 

totalitate. 

78 

Hârtie reciclată


EA 220/2012 


In cazul studiat, habitatele ce urmeazǎ a fi impactate, poartǎ urmele unui impact antropic datorat 

activitǎŃilor agricole din trecut (terenuri înŃelenite - posibil afectate de excesul de nitraŃi/nitriŃi) şi pastorale 

mai recente, faciesul de vegetaŃie fiind impactat într-un nivel acceptat ca moderat. 

Lucrǎrile propuse vor induce apariŃia unui impact semnificativ, de scurtǎ duratǎ, ce va coincide cu 

etapa lucrǎrilor de construcŃie. 

ActivitǎŃile de reconstrucŃie ecologicǎ ce vor fi asumate imediat dupǎ terminatea lucrǎrilor, vor 

conduce la o refacere a zonelor impactate, spre o stare seminaturalǎ. EvoluŃia succesiunii naturale de 

vegetaŃie va conduce la o refacere cvasi-totalǎ a zonelor impactate, ce vor redobândi un facies apropiat 

celui iniŃial, dupǎ o perioadǎ de aproximativ 12 luni. 

Este apreciat ca pentru ambele scenarii, dupǎ o perioadǎ de aproximativ 36 de luni, orice urmǎ 

ale impactului, inclusiv a celui rezidual va dispǎrea, faciesurile recǎpǎtându-şi atributele stǎrii iniŃiale. 

Reprezentarea graficǎ a scǎrii de timp necesare pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de 

implementarea proiectului 

Pe verticalǎ scara de integritate a faciesurilor naturale; pe orizontalǎ scara de timp 

Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificǎri legate de resursele de apǎ sau de alte 

resurse naturale, care pot determina modificarea funcŃiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de 

interes comunitar 

Singurele produse chimice utilizate în realizarea proiectului sunt cele de tipul hidrocarburilor 

(carburanŃi şi uleiuri). 

Pe toatǎ perioada de punere în operǎ, utilajele şi echipamentele se vor verifica periodic astfel 

încât sǎ fie evitate orice fel de scurgeri accidentale. 

Alimentarea utilajelor se va realiza de la o cisternǎ autotractatǎ. Astfel alimentarea se va realiza 

deasupra unei prelate impermeabile, rezistente la hidrocarburi (de tipul Poliplan). Eventualele scurgeri 

vor fi preluate în recipienŃi speciali. Orice fel de scurgeri accidentale, vor fi izolate şi tratate cu produşi 

de descompunere (neutralizare) a hidrocarburilor (de tipul Petrolsynth). 

Astfel, în zona fronturilor de lucru va exista o prelatǎ, respectiv o cantitate suficientǎ (max. 5 kg) 

de Petrolsynth şi un recipient (butoi metalic) pentru recuperarea resturilor scurse de hidrocarburi sau a 

solurilor afectate. 


79


EA 220/2012 


Mǎsurile directe de acŃiune vor fi completate de mǎsuri tehnice de verificare a echipamentelor şi 

utilajelor, precum şi de un set de mǎsuri teoretice, de instruire a personalului în scopul asigurǎrii unei 

intervenŃii eficiente în caz de accident (scurgeri accidentale de hidrocarburi). 

In cazul în care activitǎŃile de exploatare vor fi extinse, sau ritmul de exploatare va fi intensificat, 

se propune instalarea unei staŃii mobile de carburant, amplasatǎ pe o platformǎ impermeabilizatǎ 

(betonatǎ) dotatǎ cu canale de colectare a scurgerilor, separator de hidrocarburi şi bazin vidanjabil. 

Evaluarea semnificaŃiei impactului proiectului asupra elementelor criteriu din cadrul ROSPA0011 

BlahniŃa 

Parcurgând atributele asociate impactului potenŃial al proiectului discutate mai sus, asupra 

elementelor criteriu ce au stat la baza desemnǎrii siturilor, putem conchide urmǎtoarele aspecte: 

- implementarea proiectului nu va conduce la pierderi de habitate criteriu Natura 2000; 

- implementarea proiectului nu va afecta habitate folosite pentru necesitǎŃile de hranǎ, odihnǎ şi 

reproducere a speciilor criteriu; 

- proiectul nu este în mǎsurǎ a induce o fragmentare a habitatelor de interes comunitar sau cu 

semnificaŃie pentru speciile criteriu ce au stat la baza desemnǎrii sitului; 

- durata/persistenŃa fragmentǎrii habitatelor (inclusiv habitate altele decât cele de interes 

comunitar) nu prezintǎ semnificaŃie pentru elementele ce au stat la baza desemnǎrii sitului; 

- proiectul nu este în mǎsurǎ a perturba speciile de inters comunitar ce au stat la baza desemnǎrii 

sitului; 

- implementarea proiectului nu va conduce la schimbǎri ale densitǎŃiilor populaŃiilor de specii de 

interes comunitar; 

- durata de timp necesarǎ pentru refacerea habitatelor, exprimatǎ prin scara de timp pentru 

înlocuirea speciilor, este scurtǎ, fiind necesare aproximativ 12 luni pentru o refacere semnificativǎ, 

respectiv 36 de luni pentru stingerea în ansamblu a efectelor impactului asociat (inclusiv impact 

rezidual); 

- nu au putut fi puşi în evidenŃǎ indicatori cheie responsabili de inducerea unor modificǎri la nivelul 

sitului; 

In condiŃiile în care nu ar fi asumate mǎsurile de reducere a impactului, timpul de refacere a 

habitatelor ar putea fi mai mare de 36 de luni, însǎ procese de degradare ireversibilǎ sau de afectare a 

elementelor criteriu ce au stat la baza desemnǎrii sitului rǎmân de asemenea excluse. 

Impactul rezidual, în condiŃiile asumǎrii mǎsurilor de reconstrucŃie ecologicǎ va fi stins într-un 

interval de timp de maximum 36 de luni. 

PrezenŃa unui impact cumulativ, inclusiv a unor efecte asociate impactului cumulativ rezidual nu 

au putut fi puse în evidenŃǎ. 

In aceste condiŃii estimǎm cǎ nivelul şi semnificaŃia impactului datorate acestui proiect rǎmân 

extrem de limitate, punctiforme şi lipsite de relevanŃǎ asupra elementelor criteriu ce au stat la baza 

desemnǎrii siturilor. 

In conformitate cu legislaŃia naŃională în vigoare şi cu ghidul Natura2000: Conservare în 

parteneriat, elaborat de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, a fost într-o primă fază analizată 

procedura schematică de abordare a planurilor şi proiectelor ce afectează siturile Natura2000. 


80


EA 220/2012 


Au fost urmăriŃi paşii conformi, după cum urmează: 

1. Planul sau proiectul sunt necesare sau au legătură directă cu conservarea naturii? 

Răspuns: nu 

2. Planul sau proiectul vor avea probabil un impact semnificativ asupra sitului. Răspuns: nu. 

MotivaŃie: lucrările se vor desfăşura pe perimetre reduse, afectând sub 1% din suprafaŃa Siturilor de 

ImportanŃă Comunitară (SIC), respectiv a Ariei de ProtecŃie Specială Avifaunistică, având astfel o 

influenŃă punctiformă raportată la suprafaŃă şi nu vor afecta în mod semnificativ nici una dintre 

populaŃiile de specii criteriu ce au stat la baza desemnării acestora. 

S-a evaluat impactul asupra habitatelor/speciilor în cauză prin desemnarea unei note de 

relevanŃă a impactului generat de proiectul de realizare a ansamblului de microhidrocentrale. 

De asemenea în conformitate cu algoritmul asociat procesului de evaluare adecvatǎ, (OM 

19/2010) proiectul propus nu are legatura directa cu sau nu este necesar pentru managementul 

conservarii ariei naturale protejate de interes comunitar, cu toate acestea nu a putut fi pus în evidenŃǎ 

un impact potenŃial asupra sitului, respectiv asupra elementelor criteriu ce au stat la baza desemnǎrii 

sitului, autoritatea de mediu fiind astfel în mǎsurǎ a emite actul de reglementare, fǎrǎ a mai fi necesarǎ 

parcurgerea soluŃiilor alternative sau a procedurilor SEA sau EIM. 


81


EA 220/2012 



82


EA 220/2012 


Cap. 4. Propunere de asumare a unui program de monitorizare a mediului 

Prin obiectivele sale proiectul propus necesită monitorizarea mediului, atât în faza de execuŃie, 

pentru a nu apărea fenomene de eroziune sau poluare accidentală cu combustibili sau uleiuri ca urmare 

a nerespectării măsurilor prevăzute, cât mai cu seamă în perioada de funcŃionare pentru a se identifica 

eventualele efecte negative induse mediului, cu privire specială asupra habitatelor ripariene pentru care 

se impune realizarea unui Plan de monitorizare adecvat. 

Din punct de vedere al managementului biodiversităŃii se va realiza un inventar cantitativ şi calitativ 

al unor grupe cheie, urmând schemele de monitorizare consacrate, pentru compararea efectelor 

investiŃiei. In acest sens propunem realizarea unor inventare pentru speciile cheie, ce urmează a fi 

comparate cu datele existente cu referire la perimetrul în cauză pre- şi post proiect. 

Eventualele efecte negative vor fi evidenŃiate propunându-se măsuri de diminuare a impactului şi 

evaluarea acestora până la conformarea la cerinŃele ecologice specifice. 

Se propune realizarea unui Plan de monitorizare pe perioada de execuŃie a lucrărilor (12 luni) urmat 

de un Plan de supraveghere ecologică pe perioada de 36 de luni. In cazul în care în perioada de 

supraveghere nu se vor identifica elemente susceptibile de a genera impacte negative asupra speciilor de 

interes, programul de supraveghere se va reduce la un sistem de observaŃii sumare. 

Trecând peste o serie întreagǎ de teorii şi puncte de vedere, se desprind o serie elemente certe, 

ce reprezintǎ puncte solide de ancoraj în abordarea scenariilor de restaurare ecologicǎ a unor obiective. 

Un prim element de ancoraj este constituit de speciile Ńintǎ avute în vedere, ce întrunesc atribute de interes pentru 

zona în care se face restaurarea, fie cǎ este vorba de specii cu valoare economicǎ (de ex. specii de interes piscicol), specii 

de interes cinegetic, specii de interes conservativ, etc. In acest sens se procedeazǎ la realizarea unei liste a speciilor Ńintǎ, 

ce devin în cadrul demersului de restaurare ecologicǎ, specii-cheie. 

Pentru perimetrul vizat de realizarea investiŃiei urmează a se realiza o listă a speciilor-Ńintǎ, fǎcându-se o diferenŃiere 

între speciile certe (identificate a fi prezente în baza observaŃiilor directe sau a urmelor acestora de la nivelul 

amplasamentelor), respectiv cele potenŃiale (pentru care s-au identificat nişele ecologice ce ar putea fi exploatate de 

acestea). 

Un alt element de ancoraj deosebit de important este cel legat de posibilitatea fitocenologicǎ a perimetrului Ńintǎ. 

Astfel din studiul fitocenologic al peisajului 13 se va desprinde setul de informaŃii cu privire la etajul de vegetaŃie, asociaŃiile 

vegetale zonale (locale), elemente de particularitate climaticǎ (şi microclimaticǎ), lista sistematicǎ a florei, etc. Se stabileşte 

astfel tipul de formaŃiune vegetalǎ Ńintǎ, spre care procesele de restaurare ecologicǎ sunt îndreptate, astfel încât acestea sǎ 

fie în mǎsurǎ sǎ susŃinǎ un ansamblu cât mai stabil de elemente faunistice (de interes). 

Pe baza posibilitǎŃii fitocenologice şi a spectrului de specii-Ńintǎ avute în vedere, se trece la realizarea proiectului 

(design-ului) de restaurare ecologicǎ. In cadrul proiectului sunt integrate nişele ecologice (spaŃiale/trofice/de adǎpost) ale 

speciilor prin configurarea mozaicului de covoare vegetale (ierbos/arbustiv/arboricol) şi suprapunerea unei reŃele de microhabitate, 

elemente sinuziale şi bio-skene. Proiectul va integra acele scenarii strategice ce vizeazǎ fie realizarea unui mozaic 

complex de habitate fragmentate (disparate) de forma unui puzzle (abordarea strategicǎ de tipul Several Small), fie 

13 termenul de peisaj este utilizat în acest context pornind de la valoarea sa în ecologie, derivat fiind din termenul 

englez landscape, respectiv cel german landschaft. Inţelesul acestui termen cuprinde întregul ansamblu al 

elementelor ce compun matricea vie dintr-o suprafaţǎ datǎ. 

83 

Hârtie reciclată


EA 220/2012 


realizarea de habitate masive dedicate unor specii de interior (Single Large), fie favorizarea instalǎrii unor linii ample de 

ecoton. 

In functie de obiectivele tinta ale demersului de restaurare ecologica, inercand o comparare a strategiilor abordate, 

acestea pot fi asemuite: 

Procesului de „defragmentare” a unui hard-disk de computer (scenariul Single Large) 

In cadrul acestui proces, blocurile disparate, asemeni peticelor de habitate imprastiate la nivel de peisaj, sunt 

comasate in grupuri functionale, limitand efectul de margine, sporind calitatea si dimensiunea absoluta a habitatelor de 

interior si garantand o functionare mai coerenta a intregului sistem. O astfel de abordare se preteaza in special perimetrelor 

aflate in proximitatea unor masive unitare de habitat, efectul fiind acela de reducere a entropiei, incadrare in sistemele 

naturale existente, diminuare a efectelor de margine si o accelerare a proceselor de succesiune naturala, recolonizare si reintegrare 

in matricea de mediu. 

Procesului de realizare a unei multitudini de habitate, cat mai diverse, reunite in cadrul unui sistem de tip mozaicat, urmarind 

astfel o crestere a diversitatii de nise ecologice, o sporire dimensionala a zonelor de ecoton, o inlaturare a monotoniei, 

generand indici de biodiversitate inalti (Scenariul Severall Small) 

Acest scenariu, poate fi asemuit unui joc de cuburi, unde o suprafata monotona (de regula caracterizata prin indici de 

biodiversitate scazuti, cum ar fi zone intinse de habitate secundare) este mobilata cu o serie intreaga de blocuri divers 

conformate, ce ofera un numar mare de nise ecologice, ocupabile de un numar mare de specii. 

La nivelul proiectelor de restaurare ecologica, pot fi aplicate simultan cele doua concepte, sau o combinatie intre cele 

doua concepte la nivelul unor areale diferite, astfel incat sa fie maximizat efectul de stabilitate ecologica. 

Astfel, prin realizarea unor structuri racordate la matricea de mediu, prin care sa se obtina blocuri semnificative 

dimensional de categorii de habitate (trupuri de padure, luciuri de ape, masive de stufarisuri, etc.) se obtine efectul urmarit 

de strategia Single Large. O asociere a blocurilor de dimensiuni mari, intre ele, creaza conditiile unor perimetre de habitate, 

raportate la structura regionala a peisajului in care se incadreaza perimetrul, de tipul Several Small. 

La nivelul blocurilor de habitate create, daca se realizeaza o retea de microhabitate (de exemplu realizarea de 

bolovanisuri, zone umede, stive de lemn mort, adaposturi, hranitori, etc. la nivelul unei zone impadurite), se obtine efectul 

Several Small ce asigura o diversitatemare de nise ecologice ce concura la o crestere a stabilitatii ecologice a trupului de 

padure, ce va conferi ansamblului proiectului de restaurare ecologica, o stabilitate ecologica inalta. 

Pentru a crea un sistem cât mai unitar de lucru, mǎsurile au fost cuprinse în structuri compacte, de tipul unor blocuri 

ce includ fiecare în parte setul de lucrǎri, materii prime şi materiale, permiŃând o cuantificare cât mai exactǎ a efortului 

material şi uman. 

Utilizarea sistemului de blocuri, faciliteazǎ o mai bunǎ ilustrare a scenariilor strategice abordate fǎcând posibilǎ şi 

monitorizarea şi evaluarea rezultatelor pe traiectul parcursurilor de refacere ecologicǎ. 

Având cele douǎ elemente de ancoraj se poate previziona un parcurs de la starea de fapt actualǎ (mediu puternic 

impactat) şi starea previzionatǎ. Parcursul va Ńine cont de soluŃiile tehnologice de închidere, constrângerile ecologice de pe 

amplasament, posibilitǎŃile materiale, eficienŃǎ şi randamentul ecologic, etc. 

Un element de maximǎ relevanŃǎ, ce ocupǎ un loc central în proiectul de restaurarea ecologicǎ îl constituie factorul 

de mediu apǎ. RelevanŃa unei gestiuni corecte a factorului de mediu apǎ este ambivalentǎ. Pe de o parte se asigurǎ 

succesul demersului eforturilor de restaurare ecologicǎ, prin asigurarea unui flux continuu, vital pentru refacere şi susŃinerea 

întregii comunitǎŃi de florǎ şi faunǎ instalate, garantând o productivitate biologicǎ crescutǎ şi menŃinerea unor indici de 

biodiversitate înalŃi, iar pe de altǎ parte, prin funcŃiile ecologice complexe (filtru viu cu rol deznisipator, de limitare a unor 

efecte cu caracter catastrofal în aval, etc.). 

Pentru fiecare din proiectele de restaurare ecologicǎ, este bine a se avea în vedere proiectarea unor poldere 14 , 

destinate reŃinerii parŃiale a apelor pluviale din bazinele de recepŃie şi redarea unor cantitǎŃi de apǎ în mod cât mai constant 

cǎtre habitatele ce au fǎcut obiectul mǎsurilor de restaurare ecologicǎ. 

Argumente în privinŃa utilizǎrii polderelor 

Zonele umede se regǎsesc de regulǎ în locuri joase, de luncă, de-a lungul şesurilor, pe lângă râuri şi pâraie, în lunci. 

Acolo unde apele se revarsă, apar lacuri şi bălŃi, terenuri înmlăştinite şi inundabile. Aceste habitate, cu vegetaŃie 

abundentă, susŃin o varietate mare de specii de faună. De regulă, zonele umede sunt acoperite de un covor luxuriant de 

vegetaŃie acvatică. Valoarea acestora este extrem de mare atât pentru autoepurarea apelor, datorită funcŃiei denitrificatoare, 

dar şi pentru conservarea unei bogate biodiversităŃi. Pe lângă funcŃiile ecologice însemnate, zonele umede oferă o serie 

întreagă de produse secundare şi servicii (în special funcŃii de reglare a balanŃei hidrice) cu o valoare deosebită pentru 

habitatele adiacente. 

Cu valoare deosebitǎ în cadrul peisajului rǎmân şi micro-habitatele de acest gen, ce asigurǎ remisele instalǎrii unor 

comunitǎŃi aparte de florǎ şi faunǎ ce contribuie la creşterea indicilor de biodiversitate locali. 

14 polder = reprezintǎ o structurǎ artificialǎ depresionarǎ, rezultatul unor mǎsuri hidrotehnice prin care 

apa este reținutǎ permanent sau temporar (preluat dupǎ wikipedia.org) 

84 

Hârtie reciclată


EA 220/2012 


Re-crearea în cadrul fostelor perimetre de exploatare a unui numǎr de astfel de zone umede considerăm că va 

reprezenta o componentă valoroasă ce va contribui la re-dobândirea structurii şi funcŃiilor ecologice, ce urmeazǎ a fi 

reflectate în mod obiectiv de indicii de biodiversitate. 

FuncŃiile zonelor umede includ protecŃia şi îmbunătăŃirea calităŃi apei, funcŃia de adăpost ca şi habitat pentru fauna 

sălbatică, funcŃia estetică şi cea de producător biologic primar. Valoarea zonelor umede este consideratǎ a fi foarte 

importantă pentru societate şi pentru dezvoltarea unor practici alternative sustenabile legate de promovarea unor activitǎŃi 

durabile. Pe de altă parte, gama largă de beneficii generate de funcŃiile pe care zonele umede le au, determină valoarea 

fiecărei zone umede în parte, valoare care este greu de apreciat deoarece aceste diferite tipuri de zone umede nu au 

aceleaşi funcŃii, iar aceste funcŃii nu se manifestă în mod unitar pe toată suprafaŃa sau pe tot timpul anului. 

FuncŃia de stocare a apei este similarǎ celei unui burete însǎ de aceastǎ datǎ, natural capabil să înmagazineze o 

cantitate mare de apă în cazul unor inundaŃii, apă pe care o înapoiază circuitului în mod lent (rol de tampon hidric), limitând 

astfel apariŃia unor efecte cu potenŃial catastrofal (curgeri de pe versanŃi, torenŃi, inundaŃii etc.), această eliberare lentă a apei 

diminueaza procesul erozional şi practic opreşte orice inundaŃie provenită din precipitaŃii abundente. Totuşi, o zonă umeda 

de mici dimensiuni nu poate stoca o mare cantitate de apă, dar dacă se păstrează în natură o mică reŃea de mici zone 

umede, acesta pot înmagazina la nevoie cantităŃi enorme de apă, iar la nivel local, se poate gestiona cu facilitate un set de 

mǎsuri orientate în direcŃia diminuǎrii (şi chiar anulǎrii) impactului asupra factorului de mediu apǎ. Acest aspect al funcŃiilor 

zonelor umede oferă şi o dimensiune economică a importanŃei acestor zone, protejându-se peisajul, evitându-se dezastrele 

şi pierderile de vieŃi omeneşti, remedierea factorilor de mediu, re-echilibrarea unor balanŃe ecologice funcŃionale, etc. 

FuncŃia de filtrare a apei se realizează astfel: după ce apa este oprită de către mlaştinile şi bălŃile din zonele umede, 

apa vine în contact cu părŃile vegetale din aceste zone, în aşa fel încât sedimentele care vin odată cu apele se depun pe 

terenul pe care cresc aceste specii vegetale higrofile. In cazul unor terenuri afectate de nutrienŃi din fertilizările aplicate sau 

din bălegar, din gunoaiele organice menajere, acestea sunt spǎlate de apele pluviale şi în cea mai mare parte sunt absorbite 

de rădăcinile plantelor şi/sau descompuse de către microorganismele care trăiesc în solurile umede ale mlaştinilor. AlŃi 

poluanŃi rămân aglutinaŃi de particulele de sol şi sunt supuşi proceselor biochimice de degradare şi chiar detoxificare. În cele 

mai multe din cazuri aceste filtrări reduc mult din poluanŃi şi „consumă” o cantitate însemnatǎ din nutrienŃi, procese ce se 

desfǎşoarǎ şi sunt mijlocite în mediul hidric, astfel cǎ la momentul în care apa părăseşte zona umedă, aceasta este în cea 

mai mare parte purificatǎ în mod natural. Unele tipuri de zone umede funcŃioneazǎ astfel ca eficiente filtre biologice pentru 

apă fiind utilizate în mod curent ca structuri cu destinaŃie primarǎ pentru filtrarea apelor provenite din diferite surse. 

O altă funcŃie foarte importantă a zonelor umede este aceea de producător biologic primar, acestea constituind 

ecosistemul cu cea mai înaltǎ productivitate biologicǎ, îndeplinind o complexitate de funcŃii ecologice. VegetaŃia abundentă şi 

apele oferă habitate pentru o multitudine de specii de faună. 

FuncŃii asociate bǎlŃilor temporare 

Zonele umede sunt percepute în general ca perimetre extinse. Insǎ de o importanŃǎ deosebitǎ sunt zonele restrânse 

de zone umede, adeseori trecute cu vederea, cum sunt bǎlŃile, micile zone inundabile din depresiunile situate în lunci, 

smârcurile, peticele cu exces de umiditate, etc. Toate aceste structuri sunt privite generic ca “bǎlŃi temporare”. Astfel de bǎlŃi 

temporare, de doar câŃiva zeci de metri pǎtraŃi, se regǎsesc într-o diversitate mare de habitate, având un rol deosebit de 

important în complexul bio-ecocenotic regional. Rolul devine cu atât mai însemnat cu cât tipul de habitat-matrice în care se 

regǎsesc este mai uscat (xeric). O încercare de definire a acestor micro-habitate face trimite la douǎ din atributele ce le 

caracterizeazǎ, şi anume o prezenŃǎ limitatǎ a apei (apǎrând astfel o succesiune ciclicǎ umed-uscat, fiecare episod 

succesional oferind o serie întreagǎ de nişe ecologice), respectiv lipsa faunei piscicole. 

LocaŃia bǎlŃilor temporare poate avea o influenŃǎ mare asupra structurii comunitǎŃilor de faunǎ şi florǎ. Ilustrarea 

acestor diferenŃe este prezentatǎ sintetic în tabelul de mai jos ce permite compararea între douǎ astfel de micro-habitate: 

Chiar dacǎ în unele zone, persistenŃa apei în aceste bǎlŃi este scǎzutǎ (ore-zile, de regulǎ apǎrând în perioadele 

ploioase), bǎlŃile temporare adǎpostesc specii extrem de importante, susŃinând lanŃuri trofice particulare ce contribuie la o 

creştere semnificativǎ a indicilor de biodiversitate şi conducând la o creştere a stabilitǎŃii sistemelor. ComunitǎŃile de faunǎ 

ce se grupeazǎ la nivelul acestor micro-habitate cuprind un numǎr mare de specii de insecte (coleoptere, diptere, etc.), mici 

vertebrate (amfibieni, insectivore), existând chiar unele grupe taxonomice strict asociate acestor bǎlŃi temporare 

(Crustaceae: Anostraca, Conchostraca, Notostraca). 

Altǎdatǎ, aceste tipuri de micro-habitate aveau o prezenŃǎ comunǎ în matricea de peisaj, având o distribuŃie mai mult 

sau mai puŃin densǎ. In ultima perioadǎ însǎ, aceste structuri au avut de suferit de pe urma ameliorǎrilor agro-funciare, a 

extinderii şi intensificǎrii agriculturii, a poluǎrii, devenind prezenŃe din ce în ce mai rare, odatǎ cu acestea dispǎrând un întreg 

cortegiu de specii asociate. 

Pregǎtirea unor zone de recepŃie/descǎrcare a apelor pluviale din lungul căilor de acces 

Apa pluvialǎ de pe amplasament se va colecta şi transporta prin intermediul unui sistem de rigole, spre polderul 

central ce va funcŃiona inclusiv ca treaptǎ mecano-biologicǎ de epurare (autoepurare), cu rol desnisipator (de reŃinere a 

particulelor în suspensie). Sistemele de rigole vor fi realizate din material brut (bolovani 100-400 mm) aşezaŃi pe un pat de 

argilǎ, având o formǎ uşor concavǎ şi urmând un traseu cu sinuozitǎŃi domoale în scopul diminuǎrii vitezei de scurgere. Pe 

parcursul acestor rigole se vor amenaja zone de revǎrsare (vezi mai jos 


85


EA 220/2012 


Malurile se vor înierba, acolo unde va fi oportun urmând a se planta pâlcuri de arbori/arbuşti, respectiv se va spori 

stabilitatea prin realizarea unor consolidǎri sumare de mal cu bolovǎniş, aceste mǎsuri având rolul de a diversifica oferta de 

nişe ecologice. 

Pentru stabilizarea malurilor polderelor, în special în zonele de scurgere (prea-plin) respectiv umplere (din dreptul 

barierelor de umplere), se vor realiza copertǎri sumare cu covor din anrocamente, de regulǎ în zona polderelor temporare, 

afectând parŃial şi zona polderelor permanente. 

FuncŃiile primare vizate sunt: 

1. Rol antierozional şi de stocare a apei în perimetru (limitare a efectelor inundaŃiilor locale) 

2. Nişǎ ecologicǎ (troficǎ/adǎpost) pentru un numǎr mare de specii 

3. Rol peisager deosebit 

4. Rol de sechestrare a particulelor în suspensie (rol de bio-filtrare) 

5. FuncŃii ecologice complexe 

6. Zone Ńintǎ în cadrul proceselor de monitorizare 

7. Asigurǎ productivitatea biologicǎ cea mai înaltǎ şi menŃinerea unor indici crescuŃi de biodiversitate 

8. FuncŃie de tampon hidric 

In aceste condiŃii, sistemele de poldere vor fi în mǎsurǎ a prelua atât debitele pluviale calculate pentru 

amplasamentul studiat, cât sǎ le şi stocheze, respectiv sǎ le descarce treptat în mediu, în cadrul unei curgeri cu regim cvasipermanent, 

de relevanŃǎ deosebitǎ în cadrul amplasamentului. 

Crearea unor reŃele de microhabitate 

Intregul perimetru de reconstruit din punct de vedere ecologic urmeazǎ a fi completat cu o serie întreagǎ de microstructuri 

care sǎ replice micro-habitate cu semnificaŃie pentru unele specii de interes. Asumarea acestui efort va avea ca 

efect o accelerare a proceselor de recolonizare a perimetrelor Ńintǎ cu specii de florǎ/faunǎ şi ca urmare o creştere 

semnificativǎ a indicilor de biodiversitate. 

In acest sens s-au avut în vedere urmǎtoarele: 

a. Bolovǎnişuri, aglomerǎri de materiale 

Aceste structuri reprezintǎ refugii importante pentru specii de faunǎ, oferind nişe importante de adǎpost. 

c. Lemn mort 

Lemnul mort are o valoare deosebitǎ în ecosistem, reprezentând o verigǎ extrem de valoroasǎ în lanŃurile trofice şi 

oferind numeroase nişe de adǎpost. 

In funcŃie de etapa de degradare/descompunere, lemnului mort îi sunt asociate diverse nişe ecologice extrem de 

valoroase, contribuind în mod semnificativ la aportul de materie organicǎ. 

d. Micro-poldere 

In completarea sistemelor de drenare a apelor pluviale se vor realiza (pe parcursul reŃelelor de drenare) perimetre 

de revǎrsare ce vor da naştere unor acumulǎri temporare de ape. In aceste zone cu exces de umiditate apar instalate 

comunitǎŃi de florǎ/faunǎ aparte ce contribuie în mod semnificativ creşterea indicilor de biodiversitate. 

e. Structuri artificiale 

In completarea structurilor destinate re-creerii de micro-habitate, o valoare certǎ revine structurilor artificiale de 

tipul cǎsuŃelor pentru specii de pǎsǎrele, hibernacule, structuri destinate speciilor de insecte, etc. 

Toate acestea grǎbesc în mod semnificativ re-colonizarea perimetrelor Ńintǎ. 

Instalarea vegetaŃiei ierboase pe zonele afectate de tasare sau eroziune (reabilitarea unor suprafeŃe de drumuri) 

In scopul încadrǎrii în peisaj matricea de realizat va presupune un set de acŃiuni ce vor pune accentul pe o refacere a 

unui covor vegetal de tip eremial. 

Covorul ierbos pe lângǎ rolul de reducere a fragmentǎrii peisajului va avea un rol de ancorare (antierozional) a 

orizonturilor de sol de la nivelul întregului perimetru. Se propune asumarea procedeului de hidro-însǎmânŃare (hydroseeding) 

utilizând un mix în a cǎrei compoziŃie vor intra minim 5 specii: (de preferat: Festuca arundinacea, F. rubra, Trifolium 

repens, Lolium perene, Agropyrum repens). Avantajele acestui procedeu constau în ritmul accelerat de intrare în vegetaŃie a 

covorului ierbos, garantat de compoziŃia mulch-ului (lichidului de omogenizare) ce conŃine pe lângǎ suportul de ancorare 

iniŃialǎ (sub forma unei paste de celulozǎ), apa necesarǎ iniŃierii procesului de germinaŃie şi nutrienŃi imediat asimilabili şi 

necesari primelor stadii de vegetaŃie. 

Se va proceda la realizarea matricii pentru întreg amplasamentul. 

HidroînsǎmânŃarea se va realiza iniŃial mecanizat, prin intermediul utilajelor specializate, intervenindu-se apoi 

punctual (înainte de iniŃierea vegetalizǎrii), unde va fi cazul (zone erodate/spǎlate) de asemenea, mecanizat. Dupǎ iniŃierea 

vegetalizǎrii, se va interveni punctual, cu echipamente uşoare (bidoane de spate, re-însǎmânŃare/supra-însǎmânŃarea 

manualǎ) în scopul evitǎrii afectǎrii stratelor ierboase instalate. 

Se va interveni în cel puŃin 2 episoade anuale de cosire alternativǎ (în tablǎ de şah) pe o perioadǎ de minimum 5 ani. 

Excedentul de fân se va putea utiliza ca material organic de adaus pentru perimetrele cu soluri scheletice, sporind 


86


EA 220/2012 


capacitatea de suport a acestora şi grǎbind procesele de integrare eco-cenoticǎ, dar mai cu seamǎ pentru ancorarea zonelor 

supuse eroziunii. 

Programul de monitorizare propus, este structurat pe următoarele secŃiuni: 

a. AcŃiuni îndreptate în vederea conformării cu cerinŃele legislative naŃionale privind protecŃia 

mediului, sănătatea şi securitatea, armonizate la cerinŃele UE; 

b. Proceduri pentru evaluarea de mediu, cu accent pe elementele de biodiversitate, racordate la 

fundamentele bunelor practici internaŃionale din domeniu; 

c. AcŃiuni necesare pentru remedierea efectelor impactului (inclusiv istoric) asupra biodiversităŃii, 

precum şi a efectelor impactului rezidual şi remanent din fazele de construcŃie; 

d. AcŃiuni îndreptate spre creşterea valorii perimetrului pentru biodiversitate, cu favorizarea acelor 

elemente ce nu ridică riscuri, din etapa de funcŃionare. 

Propunerea de program de monitorizare este prezentată sintetic sub forma sintetizată a unei 

matrici, şi se va întinde pe durata a cel puŃin 36 de luni. 

Realizarea unui Plan de management al biodiversitătii, incluzând propunerea de program de monitorizare pe fiecare factor 

de mediu în parte va cuprinde: 

- setul de mǎsuri prevǎzute a fi luate pentru diminuarea/minimizarea impactului 

- acŃiunile de asumat în perioada de funcŃionare în scopul utilizǎrii durabile a resurselor naturale din 

administrarea/proprietatea beneficiarului (de ex. strategie pe termen lung de utilizare a terenurilor ) într-o manierǎ cât 

mai prietenoasǎ mediului, venind în întâmpinarea dezideratelor comunitǎŃii locale, prin asigurarea unui sprijin 

suplimentar şi rǎspunzând pe deplin principiilor de responsabilitate socialǎ, respectiv bunǎ vecinǎtate 

(investitor/comunitǎŃi locale) 

Obiecte de realizat: Document tehnic „Plan de management al biodiversitǎŃii” 


87


EA 220/2012 


Măsura / 

Luna 

a.1. 

a.2. 

a.3. 

a.4. 

b.1. 

b.2. 

b.3. 

b.4. 

b.5. 

c.1. 

c.2. 

c.3. 

c.4. 

d.1. 

d.2. 

d.3. 

Scara de timp propusă pentru realizarea programului de monitorizare a biodiversităŃii 

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 

f m a m i i a s o n d i f m a m i i a s o n d i f m a m i i a s o n d i f 


88


EA 220/2012 


Unde, 

Momentul “0”= luna februarie 

Etapa studiilor comparative a.1. AcŃiuni iniŃiale de documentare 

Se va alege un perimetru adiacent ce a.2. Măsuri de monitorizare a speciilor de faună 

va servi ca punct de referinŃă (martor) a.3. Măsuri de monitorizare a speciilor de floră 

Etapa de monitorizare a dinamicii 

din etapa de reabilitare a 

habitatelor afectate 

Etapa de validare a măsurilor de 

restaurare sau compensare 

Etape de raportare 

a.4. Evaluarea habitatelor naturale şi seminaturale 

b.1. Monitorizarea dinamicii speciilor de faună 

b.2. Monitorizarea dinamicii speciilor de floră 

b.3. Dinamica speciilor invazive de floră 

b.4. Monitorizarea dinamica speciilor de faună 

b.5. Evaluarea capacităŃii de suport 

c.1. Validare primară 

c.2. Validare intermediară 

c.3. Validare finală 

c.4. Decizie în vederea continuării sau nu a măsurilor de 

management al biodiversităŃii 

d.1. Raport iniŃial 

d.2. Raport interimar (intermediar) 

d.3. Raport final 


89


EA 220/2012 


Cap. 5 Metode utilizate pentru culegerea informaŃiilor privind speciile şi/sau 

habitatele de interes comunitar 

Utilizarea metodei suprafeŃelor de probă permanente a fost şi este recomandată de majoritatea 

ecologilor, deoarece prezintă avantajul efectuării studiilor comparative. 

SuprafeŃele de probă permanente pătrate sunt recomandate pentru monitorizarea comunităŃilor 

de plante unde nu există evident un gradient de vegetaŃie cauzat de factorii ambientali (factorii 

ecologici şi/sau antropo-zoogeni). Unde gradienŃii de vegetaŃie sunt evidenŃii este recomandată 

metoda transectelor de vegetaŃie permanente de-a lungul desfăşurării programului de monitoring 

(recomandarea acestor metode este făcută de UNESCO Programul Om şi Biosferă MAB). 

Protocolul de monitorizare al fitodiversităŃii, prezentat în continuare, este bazat pe utilizarea 

suprafeŃelor de probă permanente, de formă pătrată, de diferite mărimi, în funcŃie de tipul de 

vegetaŃie analizat. 

Celelalte variabile legate de comportamentul speciilor sau funcŃiile ecosistemului, precum 

periodicitatea înfloririi, suprafaŃa fotosintetică, potenŃialul reproductiv (ex: numărul tulpinilor florifere, 

data înfloririi, cantitatea de seminŃe, viabilitatea seminŃelor, densitatea anuală a puieŃilor, respectiv a 

plantulelor) vor fi monitorizate, prin intermediul speciilor cheie. 

În cadrul programului de monitoring propunem utilizarea următoarele suprafeŃe de probă în 

zonele ripariene: 

• SuprafeŃe de probă permanente de formă pătrată de 1 ha (100 x 100 m) pentru 

monitorizarea vegetaŃiei arborescente 

• SuprafeŃe de probă permanente de formă pătrată de 0,025 ha (20 x 20 m) pentru 

monitorizarea vegetaŃiei arbustive şi subarbustive 

• SuprafeŃe de probă permanente de 5 x 5 m pentru monitorizarea vegetaŃiei arbustive şi/sau 

praticole 

• SuprafeŃe de probă permanente de 1 x 1 m pentru monitorizarea vegetaŃiei praticole 

• Transecte permanente de 10 m lungime şi 1 m lăŃime 

• Transecte permanente de 5 m lungime şi 1 m lăŃime. 

Metodele de teren utilizate pentru culegerea informaŃiilor 

1. Studiul habitatelor şi a covorului vegetal 

Pentru studiul covorului vegetal din zonă se vor folosi metodele de cercetare elaborate de J. 

Braun-Blanquet şi adaptate la particularităŃile vegetaŃiei din Ńara noastră. În vederea obŃinerii unor 

rezultate statistic semnificative care să poată fi extrapolate la nivelul întregii suprafeŃe analizate se va 

recurge la alcătuirea curbei areal/specie pentru determinarea numărului minim de probe necesar de 

efectuat şi analizat. Astfel, releveele de efectuat se vor introduce până la atingerea numărului indicat 

de punctul de inflexiune al curbei. 


90


EA 220/2012 


Se vor efectua şi analiza relevee, efectuate pe suprafeŃe ce vor coincide cu ariile minime 

corespunzătoare tipurilor de vegetaŃie studiate, mărimea lor variind de la 1 la 4 m 2 . 

Pentru o mai bună înŃelegere a posibilelor efecte rezultate în urma acŃiunii diferiŃilor factori 

ambientali (de mediu şi/sau antropici) asupra habitatelor se va aplica o analiză multivariată a datelor. 

Astfel, evidenŃierea relaŃiilor dintre compoziŃia floristică (a fitocenozelor din asociaŃiile vegetale care 

fac parte din habitatele respective) şi distribuŃia vegetaŃiei în funcŃie de factorii de mediu, se va 

efectua folosind metode de analiză a gradientului (analiza multivariată). EsenŃa analizei multivariate 

a datelor constă în extragerea relaŃiilor foarte importante dintr-o gamă largă de relaŃii posibile, adică 

aducerea în prim plan a acelor relaŃii dintre componentele mediului, care sunt cruciale pentru 

menŃinerea intergrităŃii şi funcŃionalităŃii habitatelor analizate. 

A. Analiza multivariată a datelor 

Tehnicile de ordonare directă (Direct Gradient Analysis) şi ordonare indirectă (Indirect Gradient 

Analysis) sunt larg folosite în ordonarea datelor cules de pe teren în sensul determinării anumitor 

grupe cenotice şi ecologice de specii . 

Schimbarea compoziŃiei floristice de la o fitocenoză la alta, ca urmare a variaŃiei factorilor de 

mediu, determină un gradient cenotic (cenoclinal), definit pe baza ratei de înlocurire a speciilor 

(species turn-over). Cum numărul gradienŃilor ambientali cu impact major asupra vegetaŃiei terestre 

este relativ mic, fitocenozele pot fi ordonate în lungul unor cenoclinali determinaŃi de variabile 

ecologice foarte diferite (temperatura aerului, umiditatea solului, presiunea antropo-zoogen). 

Ordonarea numerică este un proces de reducere a spaŃiului multidimensional al matricei 

relevee-specii, prin extragerea unui număr redus de axe (de obicei 2-3), astfel ca acestea să explice 

cât mai mult din variaŃia floristică. Ordonarea numerică este o metodă de explorare a datelor, în urma 

căreia pot fi emise ipoteze privind gradienŃii ecologici responsabili de variaŃia compoziŃiei floristice a 

diferitelor fitocenoze. 

În vederea modelării relaŃiilor dintre factorii ambientali şi compoziŃia floristică a habitatelor, se 

vor folosi atât ordonări indirecte (DCA), cât şi directe (CCA). 

Tehnica ordonării indirecte este cel mai des folosită, deoarece valorile multor variabile 

ecologice nu sunt disponibile, ca urmare a dificultăŃilor ce decurg din măsurarea acestora (variaŃie 

ridicată şi neregulată în spaŃiu şi timp, necesitatea utilizării unor aparate costisitoare, volum de 

muncă ridicat) În schimb, interpretarea rezultatelor ordonărilor indirecte depinde mult de gradul de 

cunoaştere a autecologiei speciilor şi de precizia etalonării (calibrării) ecologice a acestora 

Aplicarea metodelor de ordonare directă impune existenŃa unei matrici suplimentare, 

constituită din variabile ambientale ce caracterizează staŃiunile în care s-au relevat fitocenozele. 

A.1. Analiza destinsă a corespondenŃelor (Detrended Correspondence Analysis-DCA) 

Este o metodă de ordonare indirectă, care presupune că aranjamentul fitocenozelor 

(releveelor) şi al speciilor în spaŃiul axelor de ordonare este o consecinŃă firească a existenŃei unor 

gradienŃi ecologici. De cele mai multe ori acest gradient este rezultatul combinaŃiei mai multor factori 

ambientali. Metoda presupune un răspuns unimodal (de tip gaussian) al speciilor, prin intermediul 

abundenŃei lor, la variaŃia acestor factori ecologici. 

Coordonatele speciilor în spaŃiul de ordonare nu sunt altceva decât estimări ale poziŃiei 

optimului ecologic al acestora. DCA, prin axele extrase, permite reprezentarea lungimii gradientului 

ecologic (lenght of gradient, exprimată în unităŃi ale deviaŃiei standard-SD). Aplicarea acestei analize 

poate fi considertă şi un test în alegerea celei mai eficace metode de ordonare: cea liniară (PCA) sau 

cea unimodală (CA, DCA sau CCA). Dacă lungimea gradientului depăşeşte 4 unităŃi SD, aceasta 

presupune un răspuns non-liniar (unimodal) al speciilor faŃă de factorii de mediu şi se consideră a fi 


91


EA 220/2012 


mai ridicată folosirea unei metode unimodale. Ordonarea prin DCA se poate realiza prin alcătuirea 

unei matrici relevee-specii integrate mai apoi în programe relativ recente, precum PC-ORD şi 

CANOCO. 

A.2. Analiza canonică a corespondenŃelor (Canonical Coresspondence Analysis-CCA) 

Este o metodă de ordonare directă, care produce o ajustare liniară optimă a distribuŃiei 

abundenŃelor speciilor în funcŃie de variabilele de mediu. Fitocenozele (releveele) sunt aranjate de-a 

lungul axelor de ordonare extrase, în aşa fel încât să se obŃină cât mai multe informaŃii şi explicaŃii 

asupra similarităŃii lor floristice sau a relaŃiei cu factorii de mediu. Astfel datele input pentru CCA sunt 

grupate în două matrici distincte: relevee-specii şi relevee-variabile de mediu. 

În diagrama finală a ordonării (ordinogramă), variabilele de mediu (gradienŃii ecologici) sunt 

vizualizate prin săgeŃi (vectori) cu originea în centrul axelor. Axele de ordonare capătă o semnificaŃie 

ecologică imediată, deoarece lungimea proiecŃiei fiecărui vector pe axe este proporŃională cu 

intensitatea factorului respectiv. Punctele care cad în partea opusă vârfului vectorului exprimă o 

relaŃie negativă între abundenŃele speciilor şi variabila ecologică reprezentată de vector. De 

asemenea, cu cât este mai mic unchiul dintre săgeŃi şi axe, cu atât mai puternică este corelaŃia dintre 

specii şi factorii de mediu. Fitocenozele (releveele) ale căror proiecŃii sunt apropiate de vârful săgeŃii 

sunt mai puternic corelate şi influenŃate de acel factor. Analiza canonică a corespondenŃelor (CCA) 

poate fi executată prin utilizarea unor programe ca SYN-TAX 2000, PC-ORD şi CANOCO. 

B. Descrierea modului de lucru 

Pentru analiza ordonărilor au fost concepute mai multe matrici de input, în funcŃie de tipul de 

analiză (DCA sau CCA), în care am utilizat releveele. IniŃial a fost realizată o singură matrice în care 

au fost reunite toate releveele pe coloane, iar pe rânduri toate speciile. Acoperirea fiecărei specii, 

exprimată în clasele de abundenŃă-dominanŃă pe scara Braun-Blanquet, a fost transformată în 

valoarea procentuală centrală, corespunzătoare fiecărei clase, conform tabelului următor: 

Transformarea indicilor de abundenŃă-dominanŃă în valori procentuale de acoperire relativă 

Indicele de abundenŃădominanŃă 

relativă (%) 

Valoarea de acoperire 

r 0,1 

+ 0,5 % 

+ - 1 2,75 % 

1 5 % 

1 - 2 11,25 % 

2 17,5% 

2 - 3 27,5% 

3 37,5 % 

3 - 4 50 % 

4 62,5 % 

4-5 75 % 

5 87,5 % 

Pentru analiza DCA se va folosi o matrice de input relevee-specii, astfel obŃinându-se 

rezultate şi ordonări la o scară mult mai fină. Această analiză a fost aplicată folosind procedeul 

detrending by segments, fără opŃiunea transformării datelor speciilor. Doar primele două axe, cele 

mai importante, au fost extrase şi reprezentate grafic. Pentru reprezentarea speciilor în spaŃiul 


92


EA 220/2012 


determinat de cele două axe DCA, s-au ales doar acele specii stenoece, ale căror abundenŃedominanŃe 

au prezentat corelaŃii neparametrice ridicate cu axele respective. 

Pentru analiza CCA, pe lângă matricile de input relevee-specii, au fost realizate şi matricile 

input cu variabilele de mediu înregistrate şi corespunzătoare fiecărui releveu. 

In aceastǎ modalitate s-a putut stabili cu un grad înalt de confidenŃǎ apartenenŃa sau 

invalidarea apartenenŃei habitatelor Ńintǎ la habitatele criteriu ce au stat la baza desemnǎrii sitului. 

La realizarea corespondenŃelor dintre asociaŃiile de vegetaŃie, tipurile de habitate naŃionale şi 

cele comunitare de interes conservativ se vor utiliza manualele uzuale de interpretare: 

- *** (2003): „Interpretation Manual of European Union Habitats”, Eur. Comm. DG. Env. 

- DoniŃǎ, N., şi Colab. (2005-2006): „Habitatele din România”, Ed. Tehnicǎ Silvicǎ, 

Bucureşti 

- Gafta, D., Moutford, O. (2008): Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din 

România”, Risoprint, Cluj-Napoca 

In definirea habitatelor şi conform accepŃiunii preluate de Directiva 92/43/CEE „Habitate” şi 

dezvoltată prin manualele dedicate 15 , se insistă asupra faptului că acestea reprezintă în fapt un 

ecosistem sau grup de ecosisteme (geotop sau ecotop, care transformat de acŃiunea biocenozei este 

un biotop). Această noŃiune a stat la baza programelor de desemnare şi clasificare a habitatelor, 

pornind de la sistemul CORINE şi ajungându-se până la nivelul clasificărilor naŃionale ce permit 

corespondenŃa cu habitatelor aşa cum sunt acestea definite la nivel european. 

Astfel, foarte important de arătat, că „Simpla prezenŃă a unor specii de plante, indicate în 

Manualul de interpretare a habitatelor din UE ca importante pentru caracterizarea şi identificarea 

unor tipuri de habitate, nu implică obligatoriu existenŃa în teren a habitatelor corespunzătoare. În 

general, speciile de recunoaştere trebuie să fie integrate în biocenoze bine conturate, a căror 

sinecologie reflectă condiŃiile abiotice ale habitatului respectiv.” (Gafta & Mountford, 2008). 

Pornind de la elementele de definire a habitatelor, s-a procedat într-o primă fază la analizarea 

categoriilor ce reprezintă criteriu de conservare la nivelul zonei Valea Cernei. 

Intr-o primă fază, a fost comparată situaŃia aşa cum este aceasta descrisă în Formulrale 

standard de desemnare a siturilor Natura 2000 (ROSCI/ROSPA), cu situaŃia descrisă în 

cartogramele CORINE pentru România 16 . 

2. Studii faunistice 

Monitorizarea speciilor de faunǎ rǎmâne o sarcinǎ dificilǎ date fiind constrângerile de naturǎ 

practicǎ (posibilitǎŃile restrânse de colectare/observare a unor specii datorate capacitǎŃii locomotorii a 

acestora, etc.), tehnicǎ (utilizarea unor mijloace de colectare/observare complexe) sau chiar de eticǎ 

(evitarea metodelor de colectare ce pot afecta starea de vitalitate a unor specii). Aceastǎ sracinǎ 

este cu atât mai dificilă cu cât cel puŃin la nivelul României nu există studii complete, de o suficientă 

complexitate care să permită accesarea unor metodologii eficiente de evaluare şi gestiune a 

mediului, respectiv baze de date sau liste locale sau regionale care sǎ faciliteze unele comparaŃii şi 

interpretǎri statistice. 

15 Interpretation Manual of European Union Habitats – Eur 25, October 203, European Commission, DG 

Environment – Nature and Biodiversity 

Doniţă & Colab. (2005-2007): Habitatele din România, Ed. Tehnică Silvică, Bucureşti 

Gafta, D., Moutford, O. & Colab. (2008): Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România, 

Risoprint, Cluj-Napoca 

16 http://www.eea.europa.eu; Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile: http://www.mmediu.ro şi Institutul 

Naţional de Cercetare-Dezvoltare "Delta Dunarii": http://www.indd.tim.ro 

93 

Hârtie reciclată


EA 220/2012 


Pentru monitorizarea speciilor de faunǎ exisă puse la punct o serie întreagă de metodologii şi 

protocoale prin care se pot trage concluzii pertinente asupra stării mediului, privind eficacitatea unor 

măsuri manageriale, etc. 

Dezvoltarea unor planuri eficiente de gestiune, presupune parcurgerea a trei etape principale: 

1. Alcătuirea listelor de specii; 

2. Realizarea modelelor generale de distribuŃie a speciilor în relaŃie cu factorii de mediu; 

3. Realizarea unor modelări predictive asupra căilor potenŃiale de evoluŃie a unor atribute 

legate de populaŃiile Ńintă (densitate, vitalitate, etc.). 

Concluziile trebuie să fie însoŃite de o justificare statistică extrem de complexă ce face apel la 

existenŃa unor baze de date pertinente şi a unui sistem de monitorizare complex. 

Pentru studiul se vor aplica protocoale de observaŃii libere în teren, în baza unor formulare 

standardizate prin care sǎ se poatǎ marca prezenŃa speciilor de interes conservativ în perimetrul de 

implementare al proiectului. 

3. RelevanŃa programului de monitorizare a biodiversităŃii pentru proiectul de faŃă 

Schema de monitorizare trebuie să răspundă unui set de cerinŃe specifice de maxim interes 

pentru investitor, din zona de implementare a proiectului, şi anume: 

1. Care sunt indicii de biodiversitate (pre- post-proiect)? 

2. Care sunt habitatele cu valoare deosebită (economică, ecologică, ştiinŃifică)? 

3. Care este capacitatea de suport a habitatelor supuse impactului? 

4. Care este capacitatea de suport a habitatelor ce urmează a prelua sarcina ecologică? 

5. Care sunt măsurile de gestiune pentru facilitarea preluării sarcinii ecologice de către 

habitatele adiacente? 

6. Este preluată în mod satisfăcător presiunea ecologică de către habitate în scopul evitării 

unei stări de colaps ecologic? 

7. Sunt funcŃionale din punct de vedere ecologic habitatele gestionate (autoreglare)? 

8. Care este responsabilitatea faŃă de mediu a proponentului? sau Cât trebuie reconstruit? 

9. Care este dimensiunea (ecologică, economică şi ştiinŃifică) a arealului re-construit? Este cel 

puŃin superpozabil cu starea iniŃială? 

10. Sunt întrunite condiŃiile pentru a se declara reuşita procesului de re-construcŃie? 

Monitorizarea va fi asumată atât de beneficiar, prin subcontractare, cât şi prin organismele 

delegate în acest sens din partea corpurilor de auditare din partea finanŃatorilor, a acŃionarilor sau a 

autorităaŃilor cu responsabilităŃi în domeniu. 

Concluzii 

Beneficiarul urmează a-şi asuma un plan de monitorizare a biodiversităŃii, în baza unor 

algoritmi standardizaŃi, ce vor face apel la un set de protocoale-tip de teren, acoperind 

întreaga zona de implementare a proiectului; programul de monitorizare se va desfăşura pe o 

perioadă de minim 36 de luni, angrenând inclusiv factorii responsabili din cadrul APM Alba, 

GM Alba, AdministraŃia sitului Natura 2000 Frumoasa, asigurând astfel obiectivitatea şi 

transparenŃa datelor şi rezultatelor. 


94


EA 220/2012 


3. Consultarea unor entitǎţi terţe în vederea realizǎrii prezentului studiu. 

La realizarea prezentului studiu, a fost consultat departamentul de specialitate din 

cadrul APM Alba, respectiv Consiliul Judeţean Alba în scopul clarificǎrii unor aspecte. 

4. Alte documentaţii de Evaluare adecvatǎ realizate anterior şi utilizate ca suport 

comparativ la întocmirea prezentei 

La realizarea prezentei documentaţii s-a utilizat structura unor documentaţii 

anterioare, pentru care s-a luat decizia de emitere a actelor de reglementare din partea 

APM, reprezentând astfel garanţia unei coerenţe, a unei continuitǎţi şi conformitǎţi tehnicoadministrative 

şi dând posibilitatea superpozabilitǎţii unor analize. 

De asemenea au fost integrate aspectele de clarificat semnalate în baza 

corespondenţelor purtate cu autoritǎţile teritoriale de mediu. 

La redactarea prezentei documentaţii au fost utilizate date din documentaţii realizate 

anterior de firma noastrǎ, cu respectarea normativelor de conţinut existente, dupǎ cum 

urmeazǎ: 

Pentru replicarea normativului de conţinut şi ca suport de tehnoredactare 

- Documentaţie de evaluare adecvatǎ pentru Racordare la reţeaua de energie 

electricǎ a parcului eolian Curcubǎta Mare, jud. Alba 

Astfel, orice referiri accidentale asupra unor elemente desprinse din studiile mai 

sus amintite se datoreazǎ exclusiv unor erori de tehnoredactare, datorate preluǎrii unor date, 

structuri generale desprinse din normativele de conţinut, etc. şi astfel trebuie tratate ca atare 

(erori de tehnoredactare). 

Intreaga evaluare şi argumentare se bazeazǎ pe date specifice, strict legate de 

contextul proiectului. 

5. Echipa ce a participat la realizarea prezentului studiu 

Echipa ce a participat la realizarea prezentului studiu a fost compusǎ din: 

- Raluca DRĂGAN – licenţiată în Stiinţa şi ingineria mediului (UBB Cluj- 

Napoca) 

- Liana MIHUŢ - licenţiatǎ în biologie şi ştiinţe agricole, USAMV Cluj-Napoca 

- Adrian MUREŞAN - licenţiat în geologie, Facultatea de Biologie şi Geologie 

(UBB Cluj-Napoca) 

- Simina NICULA - licenţiatǎ în Pedagogie Specialǎ (UBB Cluj-Napoca) 

- Luminiţa POPA - licenţiatǎ în Ştiinţe Politehnice (UTCN) şi Ştiinţe Economice 

(UBB Cluj-Napoca) 

- Carmen ROŞCA – licenţiată în Stiinţa şi ingineria mediului (UBB Cluj- 

Napoca) 

- Vlad SOCACIU 

- Vlad STAN – licenţiat în Stiinţa şi ingineria mediului (UBB Cluj-Napoca) 

Coordonatorul responsabil de realizarea prezentei documentaţii este: 

- Dr. Sergiu MIHUŢ - licenţiat în ştiinţe biologice (UBB Cluj-Napoca) şi drept 

(Univ. ”1 Dec. 1918, Alba-Iulia) 

1. Nume şi prenume: MIHUŢ Sergiu 

CURRICULUM VITAE 

Sergiu MIHUŢ 


95


EA 220/2012 


2. Data şi locul naşterii: 21.11.1973, Cluj-Napoca 

3. Naţionalitatea: Română 

4. Pregătire/aptitudini profesionale: 

Instituţia 

Data: de la (luna/anul) - la (luna/anul) 

Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca 

09/1992 – 06/1997 

Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca 

10/1997 – 11/2003 

Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba-Iulia 

09/2004 – 02/2008 

Ministerul Mediului 

Diploma / certificatul obţinut 

Licenţiat în biologie 

Doctor în ştiinţe biologice 

Licenţiat în drept 

Expert Evaluator/Auditor de mediu Atestat 

Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile 

06/2007 

04/2010 Ministerul Mediului şi Pǎdurilor Inscris în Registrul Naţional al Experţilor de 

Mediu 

5. Ani de experienţă profesională: 

1997-prezent (13) 

6. Experienta profesionala relevanta (în ordine cronologică, începând cu cea mai recentă): 

Perioada Locul (ţara şi localitatea) 

Compania/Organizaţia Poziţia 

2004-prezent România, Cluj-Napoca SC U.S.I. SRL Expert biolog, administrator 

Descriere activitatii desfasurate: 

Gestiunea factorilor de mediu, evaluare proiecte în vederea realizării studiilor de impact asupra mediului, respectv 

auditare în vederea realizării bilanţurilor de mediu nivel I şi II 



2005-2009 România, Cluj-Napoca SC Natura Consulting Expert biolog 


Gestiunea factorilor de mediu, evaluare proiecte în vederea realizării studiilor de impact asupra mediului, respectv 

auditare în vederea realizării bilanţurilor de mediu nivel I şi II 



11.2004- România, Oradea 

Direcţia Silvică Oradea, Parcul Biolog 

04.2005 

Natural Apuseni 


Monitoring ecologic, studii şi cercetări în ştiinţe fizice şi naturale, implementare proiect PHARE CBC 



01.2000- România, Cluj-Napoca Agenţia de Protecţie a Mediului Consilier I 

08.2004 


Autorizare, monitoring de mediu, implementare proiect LIFE – III – Natura 7174 



10.1997- România, Cluj-Napoca Institutul de Cercetări Biologice Biolog 

12.1999 


Studii şi cercetări în ştiinţe naturale 


96


EA 220/2012 


Bibliografie selectivă 

1. Arad, V., D. (2004): “Mecanica rocilor”, Ed. Didactica si pedagogica, Bucuresti 

2. Bănăduc, D., (2006): "Important Areas for Fish in Romania - The implementation of EU Nature 

Conservation Legislation in Romania", Final Report, Bureau Waardenburg bv. & Ecotur Sibiu 

3. Bălan, M. (2007): „Energii regenerabile”, UT Press, Cluj-Napoca 

4. Biber, J., -P. (1988): “Hedges”, Steering Committee for the Conservation and Management of the Environment 

and Natural Habitats, Planning and Management Series, No. 1, Strasbourg 

5. Biebighauser, T., R. (2002): “A Guide to Creating Vernal Ponds”, USDA Forest Service, Ducks Unlimited, 

Inc. & I. Walton League of America, S. Morehead, KY 40351, USA 

6. Botnariuc, N., Tatole, V (2005): "Cartea Roşie a Vertebratelor din România", Acad. Rom., Muz. NaŃ. Ist. Nat. 

"Gr. Antipa", Bucureşti 

7. Cheremisinoff, N. P., Bendavid-Val, A. (2001): “Green Profits”, The Manager`s Handbook for ISO 14001 and 

Pollution Prevetion, Butterworth-Heinemann,Woburn, MA 

8. Chiriac, V., Ghedermin, V., Ionescu-Sisesti, Vl., Negulescu, C.A.L. (1977): “Epurarea apelor uzate si 

valorificarea rezidurilor din industria alimentara si zootehnica”, Ed. Ceres, Bucuresti 

9. Cindea, M., 1976, Conspectul sistematic al plantelor vasculare de pe Dealul CetăŃii Deva, SargeŃia, Acta Musei 

Devensis, XI-XII: 139-156. 

10. Ciplea, L., I., Ciplea, Al. (1978): “Poluarea mediului ambiant”, Ed. Tehnica, Bucuresti 

11. Coste, I. (1982): “Omul, biosfera si resursele naturale”, Ed. Facla, Timisoara, 

12. Cristea, V., Denaeyer, S. (2004): “De la biodiversitate la OMG-uri?”, Ed. Eikon, Cluj-Napoca 

13. Cucu, V. (1980): “Revista ocrotirea mediului inconjurator - Natura, Terra”, Subtitlul Terra, Anul XII (XXXII), 

nr.2, Societatea de stiinte geografice din RSR 

14. Davis, L., S., Johnson, K., N., Bettinger, P., S., Howard, Th., E. (2001): “Forest Management”, IVth Ed., Mc. 

Graw Hill Eds. 

15. Delbaere, B. (2002): “Biodiversity Indicators and Monitoring: Moving Towards Implementation”, ECNC, 

Tilburg, Netherlands 

16. Fabian, A., Onaca, R. (1999): “Ecologie aplicata - Cine se teme de ecologie?”, Ed. Sarmis, Cluj-Napoca, 

17. Ghinea, L. (1978): “Apărarea naturii”, Ed. Stiintifica si enciclopedica, Bucuresti 

18. Gilbert, G., Gibbons, D., W., Evans, J. (1995): “Bird Monitoring Methods”, RSPB 

19. Gluck, P. (1996-1997): “Eficienta utilizarii energiei in industrie”, Curs de specializare postuniversitara, Ecomanagement 

industrial, Univ. Tehnica din Cluj –Napoca, 

20. Grigorescu, A. (2000): “Managementul proiectelor de mediu”, Ed. Dacia Europa Nova, Lugoj 

21. Gruin, M. (1996-1997): “Evaluarea impactului asupra mediului”, Curs de specializare postuniversitara, Ecomanagement 


22. Iancu, I., Iancu, V. (1984): “Padurea si apa”, Ed. Stiintifica si enciclopedica, Bucuresti 

23. Ichim, R. (1994): “Bazele ecologice ale gospodaririi vanatului in padurile din zona montană”, Ed. Ceres, 

Bucuresti 

24. Ionel, A., Manoliu, Al., Zanoschi, V. (1986): “Cunoaşterea si ocrotirea plantelor rare”, Ed. Ceres, Bucuresti 

25. Ionescu, Al., Barabas, N., Lungu, V. (1992): “Ecologie si protecŃia mediului”, Imprimeria “Ceresi”, Bucuresti 

26. Ionescu, M., Cusa, V. (1988): “Indrumar metodologic de toxicologie acvatica”, Consiliul national al apelor, 

Institutul de cercetari si proiectari pentru gospodarirea apelor 

27. Kudrna, O. (1986): „Aspects of the Conservation of Butterflies in Europe” – In: Butterflies of Europe 8, 

Kudrna, O. (ed.), Aula-Verlag, Wiesbaden, pp. 323 

28. Manescu, Al. (1977): “Protectia mediului, curs postuniversitar, protectia si epurarea apelor”, Institutul de 

ConstrucŃii Bucuresti, 

29. Marinescu, D. (2003): “Tratat de dreptul mediului”, Ed. All Beck, Bucuresti 

30. MihuŃ, S., Dincă, V., E. (2006): "Important Areas for Butterflies - The implementation of EU Nature 

Conservation Legislation in Romania", Final Report, Bureau Waardenburg bv. & CFMCB 

31. Mohan, Gh., Ardelean, A. (1993): “Ecologie si protectia mediului”, Manual preparator, Ed. “Scaiul”, 

Bucuresti, 

32. Negulescu, M. (1978): “Epurarea apelor uzate orasenesti”, Ed. Tehnica, Bucuresti 

33. Oarcea, Z. (1999): “Ocrotirea naturii”, Filozofie si impliniri, Parcuri nationale, Parcuri naturale, Ed. Presa 

Universitara Romana, Timisoara, 


97


EA 220/2012 


34. Platon, V. (1997): “ProtecŃia mediului si dezvoltarea economica”, Institutii si mecanisme in perioada de 

tranzitie, Ed. Didactica si pedagogica, Bucuresti, 

35. Pop, T. (1996-1997): “Monitorizarea mediului si controlul poluarii”, Curs de specializare postuniversitara, 

Eco-management industrial, Univ. Tehnica din Cluj –Napoca, 

36. Popse, C., Vrabete, M. (1996-1997): “Legislatie si etici de mediu”, Curs de specializare postuniversitara, 

Eco-management industrial, Univ. Tehnica din Cluj –Napoca, 

37. Preda, V., Soran, V., Nemes, M. (1978): “Ecosistemele artificiale si insemnătatea lor pentru omenire”, 

Lucrarile simpozionului din 14 ianuarie 1977, Academia Republicii Socialiste Romania, Filiala Cluj- 

Napoca, Subcomisia Om si Natura 

38. Rákosy, L., Goia, M. & Z. Kovács (2003): "Catalogul Lepidopterelor României / Verzeichnis der 

Schmetterlinge Rumäniens". – Soc. lepid. rom., Cluj-Napoca, 446 pp. 

39. Rosetti-Balanescu, C. (1961): “Urmele animalelor salbatice”, Ed. Stiintifica , 

40. Rosu, Al., Ungureanu, I. (1977): “Geografia mediului înconjurator”, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti 

41. Rusu, T. (1996-1997): “Tehnologii nepoluante”, Curs de specializare postuniversitara, Eco-management 


42. Sarkany-Kiss, A., Hamar, J. (1999): "The Upper Tisa Valley"., Tiscia Monograph Series, Szeged 

43. Sârbu, A., & Colab. (2006): "Important Areas for Plants - The implementation of EU Nature Conservation 

Legislation in Romania", Final Report, Bureau Waardenburg bv. & Ecotur Sibiu Stugren, B. 

(1994): “Ecologie teoretica”, Ed. “Sarmis”, Cluj-Napoca 

44. Schell, L., M., Smith, M., T., Bilborough, A (1993): "Urban ecology and health in the Third World", 

Cambridge University Press 

45. Sendzimir, J., Kibert, C., J., Bradley Guy, G. (2002): "Construction Ecology - Nature as the basis for green 

buildings", Spon Press, UK 

46. Seppelt, R., (2003): “Computer-Based Environmental Management”, Wiley-VCH Eds., USA 

47. Suciu, I. (1981), mai: “ConsecinŃe ecologice ale poluarii cu metale grele”, Om-biosfera, Lucrari si sinteze 

stiintifice, Intreprinderea poligrafica Sibiu 

48. Toader, T., Dumitru, I., & Colab. (2004): "Pădurile României - Parcuri NaŃionale şi Parcuri Naturale", RNP - 

Romsilva 

49. Tufescu, V., Tufescu, M. (1981): “Ecologia şi activitatea umana”, Ed. Albatros, Bucuresti 

50. Tumanov, S. (1989): “Calitatea aerului”, Ed. Tehnica, Bucuresti 

51. Vaughan, D. J., Wogelius, R. A. (2000): “Enviromental Mineralogy”, volume 2, Eotvos University Press, 

Budapest, 

52. Zamfir, Gh. (1979): “Efectele unor poluanŃi si prevenirea lor”, Ed. Academiei Republicii Socialiste Romania, 

Bucuresti 

53. * * * (1987): "Aer din zonele protejate - CondiŃii de calitate - STAS 12574-87", RSR, Comitetul NaŃional 

pentru ŞtiinŃă şi Tehnologie, Inst. Rom. de Standardizare 

54. * * * (1993): “Larousse de la Nature”, Vol. I: La Planete de la Vie, Vol. II: La Flore et la Fauna, Ed. Larousse, 

Paris 

55. * * * (1994): "Legea 58 pentru ratificarea Conventiei privind diversitatea biologica, semnata la Rio de 

Janeiro la 5 iunie", Publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 199 din 2 august 1994 

56. * * * (1995): "Europe’s Environment – The Dobris Assessment", European Environment Agency, Ed. David 

Stanners & Philippe Bourdeau, Copenhagga 1995 

57. * * * (2002): "Legea 451 pentru ratificarea ConvenŃiei europene a peisajului, adoptată la FlorenŃa la 20 

octombrie 2000", publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 536 din 23 iulie 2002 

58. * * * (2003): "Hotărâre privind delimitarea rezervaŃiilor biosferei, parcurilor naŃionale şi parcurilor 

naturale şi constituirea administraŃiilor acestora", publicată în Monitorul Oficial al României, 

Partea I nr. 190 din 26 martie 2003 

59. * * * (2003): "Parcuri NaŃionale, Naturale şi RezervaŃii ale Biosferei din România", MAPM, Fiman-GEF, 

Bucureşti 

60. * * * (2004-2006): "The implementation of the EU Nature Conservation Legislation in Romania", MMGA, 

Ameco, EVD project: PPA03/RM/7/5 

61. * * * „Formularele standard de desemnare a siturilor natura 2000”; www.n200biodiversity.ro 

Acte normative 

• Legea 465/2001 pentru aprobarea OrdonanŃei de UrgenŃă a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea 

deşeurilor industriuale reciclabile, publicată în M. Of. nr. 422/30 iul. 2001 şi republicată în M. Of. 623/3 oct. 

2001 


98


EA 220/2012 


• Legea pentru modificarea şi completarea Legii protecŃiei muncii nr. 90/1996, publicată în M. Of. nr. 522/24 oct. 

2000 

• Hotărârea de Guvern 856/2002 privind evidenŃa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzânmd 

deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, publicată în M. Of. nr. 659/5 sep. 2002 

• Hotărârea de Guvern nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi 

zone,publicată în M. Of. nr. 38/12 ian. 2005 

• OrdonanŃa de UrgenŃă a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile, publicată 

în M. Of. nr. 66/7 feb. 2001 şi republicată în M. Of. nr. 104/7 feb. 2002 

• Ordinul nr. 388/1996 privind aprobarea Normelor metodologice în aplicarea prevederilor Legii protecŃiei muncii 

nr. 90/1996, Ministerul Muncii şi ProtecŃiei Sociale publicat în M. Of. nr. 249/15 oct. 1996 

• Ordinul 184/1997 pentru aprobarea procedurii de realizare a bilanŃurilor de mediu, Ministerul Apelor, Pădurilor 

şi ProtecŃiei Mediului, M. Of. nr. 303 bis/6 noi. 1997 

• Ordinul nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului, Ministerul Apelor, 

Pădurilor şi ProtecŃiei Mediului, M. Of. nr. 303 bis/6 noi. 1997 

• Directiva Consiliului 92/43/EEC privind conservarea habitatelor naturale şi a faunei şi florei sălbatice; 

• Directiva Consiliului 79/409/EEC privind conservarea păsărilor sălbatice; 

• OUG nr.195/2005 privind protecŃia mediului cu modificările şi completările ulterioare; 

• OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei 

sălbatice; 

• Legea nr. 5/1991, pentru ratificarea ConvenŃiei asupra zonelor umede de importanta internationala, în special 

ca habitat al păsărilor acvatice, încheiată la Ramsar, la 2 februarie 1971 M. Of. Nr. 18/26.01.1991; 

• Legea nr.58/1994 pentru ratificarea ConvenŃiei privind diversitatea biologică, adoptată la Rio de Janeiro la 5 

iunie 1994 - M. Of. nr. 199/02.08.1999; 

• Decretul 187/1990 de acceptare a ConvenŃiei privind protecŃia patrimoniului mondial, cultural şi natural, 

adoptată de ConferinŃa generală a OrganizaŃiei NaŃiunilor Unite pentru EducaŃie, ŞtiinŃă şi Cultură la 16 

noiembrie 1972-M.Of. nr. 46/31.03.1990; 

• Legea nr. 13/1993 pentru ratificarea ConvenŃiei privind conservarea vieŃii sălbatice şi a habitatelor naturale din 

Europa, Berna la 19.07.1979 - M.Of. nr. 62/25.03.1993; 

• Legea nr.13/1998 pentru ratificarea ConvenŃiei privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, 

adoptată la Bonn la 23 iunie 1979 - M.Of. nr. 24/26.01.1998; 

• Legea nr. 89/2000 pentru ratificarea Acordului privind conservarea păsărilor de apă migratoare african – 

eurasiatice - M. Of. nr. 236/30.05.2000; 

• Legea nr. 90/2000 pentru aderarea României la Acordul privind conservarea liliecilor în Europa - M.Of. nr. 

228/23.05.2000; 

• Legea nr.91/2000 de ratificare a Acordului privind conservarea cetaceelor din Marea Neagră, Marea 

Mediterană şi din zona contiguă a Atlanticului - M.Of. nr.239/30 mai 2000; 

• Hotărârea Guvernului nr. 230/2003 privind delimitarea rezervaŃiilor biosferei, parcurilor naŃionale şi parcurilor 

naturale şi înfiinŃarea administraŃiilor acestora - M.Of. nr. 190/26.03.2003; 

• Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea ConvenŃiei europene a peisajului, FlorenŃa, 20.10.2002-M. Of. 

nr.536/23.07.2002; 

• Ordinul nr.552/2003 privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naŃionale şi a parcurilor naturale, din punct 

de vedere al necesităŃii de conservare a diversităŃii biologice - M.Of. nr.648/11.09.2003; 

• Legea nr. 103/1996, republicată în 2002 privind fondul cinegetic şi a protecŃiei vânatului- M.Of. 

nr.328/17.05.2002; 

• Ordinul nr. 246/2004 pentru aprobarea clasificării peşterilor şi sectoarelor de peşteri - arii naturale protejate 

(modificat prin OM 604/2005); 


99


EA 220/2012 


• Ordinul nr.374/2004 pentru aprobarea Planului de acŃiune privind conservarea cetaceelor din apele româneşti 

ale Mării Negre - Monitorul Oficial nr. 849 din 16 septembrie 2004; 

• HG nr. 2151/ 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone M.Of. 38 din 

12.01.2005; 

• Ordinul 494/2005 privind aprobarea procedurilor de încredinŃare a administrării şi de atribuire în custodie a 

ariilor naturale protejate - M. Of. nr 487 din 9.06.2005 care abroga Ordinul nr. 850/2003; 

• Ordinul 604/2005 pentru aprobarea clasificării peşterilor şi sectoarelor de peşteri - arii naturale protejate – M. 

Of. nr. 655 din 22.07.2005; 

• Legea muntelui nr. 347/14 iulie 2004 - M. Of. nr. 670 din 26 iulie 2004; 

• H.G. 1581/2005 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone – M.Of. nr. 24 din 

11.01.2006. 

• Hotărârea de Guvern 1284/2007 privind declararea ariilor de protecŃie specială avifaunistică ca parte integrantă 

a reŃelei ecologice europene Natura 2000 în România, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 739 din 31 

octombrie 2007; 

• Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile 776/2007 privind declararea siturilor de importanŃă 

comunitară ca parte integrantă a reŃelei ecologice europene Natura 2000 în România nr. 98 din 7 februarie 

2008; 


100


EA 220/2012 


Anexe 


101


EA 220/2012 


Barajul de pe râul Cugir 

Aspect al habitatelor ripariene afectate de tăieri 

Arbori căzuŃi în cursul de apă, având un potenŃial periculos 

de blocare a albiilor 

Studiul vegetaŃiei cu ajutorul ramei metrice 

Resturi lemnoase rămase din defrişări în zona albiei majore 


102


EA 220/2012 


Amenajări hidro-piscicole 

Zona din proximitatea coloniei şantierului hidrotehnic Cugir 

Aspect al vegetaŃiei forestiere. Se remarcă tăierile masive şi cantitatea de lemn abandonată 

Aspect al curgerilor 

Amenajări forestiere 

Studiul în teren al comunităŃilor de floră şi faună din zonele 

ripariene 


103


EA 220/2012 


Amenajări anti-torenŃiale 

Amenajări anti-torenŃiale 


104

click detalii... - Agentia pentru Protectia Mediului Alba

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?