Cap 9 Programe de Masuri _DA Somes-Tisa - Apele Romane

• indepartarea tuturor obstacolelor care bareaza cursurile de apa şi care nu sunt utilizate pentru un
anumit scop sau functia pentru care au fost create a disparut;
• realizarea unor pasaje de trecere a ichtiofaunei pentru lucrarile de barare transversale a cursului
de apa.
Pasajele de trecere a ichtiofaunei se propun a fi realizate numai pe sectoarele cursurilor de
apa in care traiesc specii migratoare.
Masurile de renaturare a elementelor landscapului natural pentru imbunatatirea
conectivitatii laterale sunt urmatoarele:
• restaurarea zonelor umede: foste balti;
• restaurarea albiei: vaduri, balti, nisip, pietriş, bolovaniş, meandre/brate secundare, renaturare
maluri;
• restaurarea reliefului din lunca inundabila.
Pentru creşterea biodiversitatii mediului acvatic este necesar pe lânga renaturarea
elementelor landscape-ului natural şi restaurarea proceselor naturale respectiv a unui regim
hidrologic corespunzator folosintelor şi speciilor acvatice şi a unei legaturi functionale intre râu şi
lunca inundabila prin modificarea regimului de exploatare a sistemelor de gospodarire a apelor.
De asemenea, trebuie luate masuri specifice functie de tipul de specie. De exemplu:
• masuri de realizare a unui pescuit rational;
• masuri de repopulare in cazul unor specii in declin etc.
Prin realizarea masurilor de renaturare a râurilor, prezentate anterior, ecosistemele acvatice
antropizate evolueaza de la starea actuala la o alta stare reprezentata de potentialul ecologic bun sau
la starea buna functie de tipul corpului de apa.
In cazul in care nu se poate aprecia efectul masurii asupra starii ecologice a apei sau este
dificil de gasit o solutie tehnica pentru o situatie concreta se pot propune studii de specialitate.
Corpurile de apa care nu vor atinge obiectivele de mediu pana in 2015 vor fi subiectul unei
proceduri de justificare a exceptiilor (amanarea termenului pentru atingerea obiectivelor peste 6 sau
12 ani, adoptarea unor obiective mai putin severe – prevederile articolului 4.5 prezentate in
capitolul 10. Directiva Cadru Apa prevede revizuirea listei cu corpurile de apa puternic modificate
si artificiale la fiecare 6 ani, la reactualizarea planului de management. Testul de desemnare al
corpurilor de apa puternic modificate si artificiale trebuie refacut la fiecare 6 ani, acesta
depinzand de modificarile sociale, economice si de mediu. Aceste modificari depind la randul
lor de dezvoltarea noilor tehnologii.
In acest plan de management s-a realizat o prima selectie a masurilor (tabel 6.6.), din cadrul
desemnarii finale a corpurilor de apa puternic modificate (capitolul 6.3) pentru corpurile de apa
situate pe cursurile de apa cu specii de pesti migratori (Anexa nr. 15) din bazinele avand o
suprafata mai mare de 1000 km 2 . Pentru corpurile de apa pe rauri cu suprafete ale bazinului mai
mici de 1000 km 2 s-au propus masuri de re-naturare in cazul in care la nivel local au existat
prioritati pentru realizarea unor astfel de masuri. In etapele ulterioare, se vor realiza masuri si pentru
celelalte corpuri de apa.
Pe raurile interioare se considera ca nu exista solutie tehnic fezabila privind
amenajarile pentru migratia pestilor pentru barari transversale ale cursului de apa cu
inaltimea mai mare de 15 m. Mentionam ca pe plan european au fost realizate amenajari pentru
migratia pestilor pentru barari cu inaltimea de pana la 15 m. De exemplu, in Austria, acest prag a
fost fixat chiar mai sus la 20 m.
O sinteza a testului de desemnare si implicit a masurilor de re-naturare pentru
corpurile care risca sa nu atinga obiectivele de mediu datorita presiunilor hidro-morfologice
se prezinta in Anexa nr. 9.16.
In Figura nr. 9.15 se prezinta locatia unde se vor realiza masuri de asigurare a conectivitatii
longitudinale din spatiul hidrografic Somes-Tisa.
71