Studium, anul II, nr. 2 (4), 2012 (PDF) - Istorie, Filosofie şi Teologie

Studium, anul II, nr. 2 (4), 2012
părinţi acelui copil au avut audienţă specială la preşedinte. În 1969, un
computer al Institutului Naţional de Statistică, îl alegea, dintre alţi 1000 de
copii născuţi în aceeaşi zi, pe bebeluşul Marius Dan Stănciulescu ca fiind
românul cu numărul douăzeci de milioane. În realitate, această alegere nu a
fost făcută de calculator în mod aleatoriu. Românul cu numărul 20 milioane
nu trebuia să aparţină vreunei minorităţi naţionale, trebuia să fie băiat şi să
provină dintr-o familie fără probleme. Acest copil iubit de părinţi a devenit
peste noapte cel mai mediatizat subiect din România. Pentru Ceauşescu,
naşterea românului cu numărul 20.000.000 a reprezentat o victorie
personală 43 .
În România lui Ceauşescu, avortul era interzis pentru oricare femeie,
indiferent de naţionalitate, educaţie sau alte caracteristici. Naţionalismul lui
Ceauşescu urmărea să transforme toate naţionalităţile conlocuitoare în noi
cetăţeni ai Republicii Socialiste România 44 .
Timp de 23 de ani din cei 24 de ani ai domniei lui Ceauşescu, regimul
a impus una dintre cele mai represive politici pronataliste cunoscute în lume,
al cărei pivot legislativ a fost severa lege antiavort adoptată în 1966. Această
politică, ce a afectat viaţa fiecărui adult, bărbat sau femeie, indiferent de
statutul său marital sau reproductiv, a plasat statul într-un contact strâns cu
aspectele cele mai intime ale vieţii biologice a cetăţenilor lui şi i-a angrenat
pe aceştia în organizarea socială a statului. În cele din urmă, această politică
a contribuit la naşterea a ceea ce poate fi caracterizat ca o tragedie
naţională 45 .
Ample cercetări au oferit explicaţii privind decizia interzicerii
întreruperii cursului sarcinii. De exemplu, interzicerea avortului şi campania
pronatalistă a anilor ’70 au fost cauzate de o nevoie potenţială de forţă de
muncă pentru construirea socialismului şi poate fi văzut ca un argument
politic-economic. Gail Kligman împărtăşeşte parţial această explicaţie, dar
consideră în acelaşi timp că ideologia naţionalismului socialist a fost motorul
campaniilor pronataliste din România comunistă. Este un argument
naţionalist, care este în conformitate cu dorinţa lui Ceauşescu de a face din
România una dintre cele mai mari naţiuni comuniste 46 . Iar Raluca Maria
Popa susţine o interpretare bazată pe atitudinile şi valorile „tradiţionaliste”
ale conducerii P.C.R. şi în special ale lui Nicolae Ceauşescu (interzicerea
avorturilor şi limitarea foarte severă a divorţurilor erau subsumate apărării
moralităţii poporului român, care ajunge să fie liantul politicii de
reproducere, care susţinea că normalizarea comportamentelor reproductive
şi sexuale era necesară politic pentru supravieţuirea statului român) 47 .
123
43
Florin Iepan, Născuți la comandă – “Decrețeii” (2005), documentar, variantă online pe
http://filmedocumentare.com/nascuti-la-comanda-decreteii/.
44
Susan Gal, Gail Kligman, Politicile de gen în perioada postsocialistă: un eseu istoric
comparativ, Trad. De Delia Răzdolescu, Iaşi, Ed. Polirom, 2003, p. 44.
45
Gail Kligman, Politica duplicităţii, p. 9.
46
Elena Lorena Anton, op. cit, p. 62.
47
Liviu Marius Bejenaru, op. cit., p. 204.