Declinul demografic si viitorul populatiei Romaniei - APAPR

ACADEMIA ROMÂNÃ
INSTITUTUL NAÞIONAL DE CERCETÃRI ECONOMICE
CENTRUL DE CERCETÃRI DEMOGRAFICE “VLADIMIR TREBICI”
DECLINUL DEMOGRAFIC
ªI VIITORUL POPULAÞIEI ROMÂNIEI
30
30
25
?
25
S3 - Ideal
20
20
- milioane locuitori -
15
10
S2 - Optimist
15
10
5
5
0
0
1900
1910
1920
1930
1940
1950
1960
1970
1980
1990
2000
2010
2020
2030
2040
2050
2060
2070
- milioane locuitori -
2080
2090
2100
S1 - Pesimist
O perspectivã din anul 2007 asupra populaþiei României în secolul 21

ACADEMIA ROMÂNÃ
INSTITUTUL NAÞIONAL DE CERCETÃRI ECONOMICE
Centrul de Cercetãri Demografice Vladimir Trebici
DECLINUL DEMOGRAFIC
ªI VIITORUL POPULAÞIEI ROMÂNIEI
O perspectivã din anul 2007 asupra populaþiei României în secolul 21
Vasile Gheþãu
Editura ALPHA MDN
2007

Copyright ©-INCE, 2007
Institutul Naþional de Cercetãri Economice al Academiei Române ºi
autorul adreseazã mulþumiri Biroului de la Bucureºti al UNFPA -
Fondul ONU pentru Populaþie, Excelenþei Sale Dr. Peer Sieben,
Reprezentant pentru România, pentru interesul constant manifestat
în elaborarea acestui studiu, pentru publicarea sa în condiþii grafice de
excepþie ºi pentru elaborarea ºi publicarea versiunii în limba englezã.
Opiniile exprimate în acest studiu sunt cele ale autorului ºi nu reprezintã, în
mod necesar, punctul de vedere al Institutului Naþional de Cercetãri
Economice ori al UNFPA, Fondul ONU pentru Populaþie.
Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României:
GHEÞÃU, VASILE
Declinul demografic ºi viitorul populaþiei României. O
perspectivã din anul 2007 asupra populaþiei României
în secolul 21 / Vasile Gheþãu. - Buzãu : Alpha MDN, 2007
Bibliogr.
ISBN 978-973-7871-88-6
314(498)

iii
CUPRINS
Prefaþã ..........................................................................................................................................vii
Rezumat ......................................................................................................................................viii
1. ªaptesprezece ani de declin demografic...............................................................................1
Ceea ce ne oferã statistica demograficã anualã… .............................................................................1
…ºi ceea ce ne aratã recensãmântul din martie 2002.........................................................................2
1990-2006 = o pierdere de peste 1,4 milioane locuitori: cu ce ne este mai rãu?..............................3
1.1. Dimensiunea demograficã a migraþiei externe.........................................................................4
1.2. Faþeta care nu se vede a declinului demografic ºi costul sãu...................................................5
2. O perspectivã nouã asupra implicaþiilor declinului demografic:
dimensiunea ºi structura populaþiei active economic.......................................................14
Redresarea natalitãþii nu mai poate împiedica scãderea ºi îmbãtrânirea
populaþiei active pânã în anul 2025… ................................................................................................14
…dar nu acesta este rãul, ci majorarea sarcinii economice a populaþiei active...............................14
Reducerea drasticã a populaþiei ºcolare..............................................................................................17
3. Redresarea situaþiei demografice.
Viziunea simplistã ºi cea a coerenþei ansamblului.............................................................19
3.1. “Vãzând ºi fãcând”: atitudinea empiricã...................................................................................19
3.2. Dialectica construcþiei demografice ºi impecabila sa dinamicã internã.
Abordarea normativã..................................................................................................................22
Va trebui sã ne fie mai rãu, înainte de a ne fi mai bine… .................................................................24
…pentru cã - pânã la mijlocul secolului, redresarea natalitãþii va diminua
doar gradul deteriorãrii… ..................................................................................................................24
…pentru cã vom asista la ascensiunea numãrului de decese ºi la accentuarea
procesului de îmbãtrânire demograficã printr-o componentã nouã în România… ......................27
…ºi numai în a doua jumãtate a secolului vor apãrea efectele benefice
generale ale redresãrii de duratã a natalitãþii ºi stoparea declinului demografic ............................29
3.3. Marea necunoscutã a oricãrei abordãri prospective: migraþia externã...................................34
Imensele avantaje economice, ºi nu numai, ale migraþiei pentru muncã în anii tranziþiei… ........34
…ºi implicaþiile sale demografice ......................................................................................................35
Împinºi sã plece din rural în urban în anii industrializãrii, obligaþi sã se întoarcã în rural
în anii crizei tranziþiei ºi forþaþi de mizerie sã-ºi ia lumea-n cap? ...................................................36
4. Redresarea natalitãþii - singura cale de evitare a iminentului derapaj demografic .....38
Imperativul unei strategii naþionale în domeniul populaþiei ...........................................................40
Responsabilitatea clasei politice .........................................................................................................42
Învãþãmintele unei mãsuri de stimulare a natalitãþii: concediul ºi indemnizaþia
de creºtere a copilului… .....................................................................................................................42
…ºi o mãsurã economicã cu rezultate imprevizibile - noua alocaþie de stat pentru copii:
ce natalitate vrem sã stimulãm? ..........................................................................................................48
Referinþe ......................................................................................................................................53
Anexe ...........................................................................................................................................57
Addendum ..................................................................................................................................69

iv
Casete
1. Integrarea în UE ºi costurile îmbãtrânirii demografice: cazul Republicii Cehe ºi al Slovaciei .................... 13
2. Înlocuirea generaþiilor ........................................................................................................................................... 22
3. Amânarea naºterilor. Efectul tempo ºi componenta quantum a fertilitãþii .................................................... 23
4. Mortalitate pe vârste, duratã medie a vieþii ºi mortalitate generalã: o matematicã impecabilã..................... 28
5. Libera circulaþie a persoanelor în spaþiul UE .................................................................................................... 35
6. Cultura demograficã ............................................................................................................................................. 41
7. Fertilitate diferenþialã dupã etnie ºi religie ......................................................................................................... 47
8. Ce familie vrem sã încurajãm? ............................................................................................................................. 50
9. Depopularea României ......................................................................................................................................... 52
Anexe
1. Proiectarea populaþiei active economic................................................................................................................57
2. Durata medie a vieþii în România: între reculul din anii 1992-1996 ºi progresul continuu de dupã
anul 1996 .................................................................................................................................................................59
3. Un proiect: Chestionar de evaluare a efectelor ordonanþei referitoare la indemnizaþia de creºtere a
copilului ..................................................................................................................................................................62
4. Proiectãri ale populaþiei României ......................................................................................................................63
5. O rapidã privire comparativã asupra demografiei României ºi a vecinilor ei în anul 2005 .........................65
6. Demografia României în context european, 2005 .............................................................................................66
Tabele în text
1. Miºcarea naturalã ºi migraþia externã în anii 1990-2005....................................................................................2
2. Structura pe vârste a populaþiei României la recensãmântul din 18 martie 2002 ºi a migraþiei externe
nete dintre recensãmintele din 7 ianuarie 1992 ºi 18 martie 2002 .................................................................. 5
3. Generaþiile feminine 1990-2005: evoluþie numericã în anii 2010-2031 ºi numãrul de nãscuþi pe care îl
vor avea cu fertilitatea din anul 2005 ................................................................................................................. 6
4. Posibile caracteristici ale populaþiei României în deceniile viitoare în ipoteza menþinerii fertilitãþii
actuale ..................................................................................................................................................................... 8
5. Populaþia activã economic, 2005-2050. Numãr, ratã, structurã pe vârste ºi vârsta medie ........................... 15
6. Populaþia activã economic, 2005-2050. Raportul de dependenþã economicã ............................................... 17
7. Posibile caracteristici ale populaþiei României în deceniile viitoare în ipoteza redresãrii fertilitãþii .......... 25
8. Raportul de dependenþã ºi indicatorul dublei îmbãtrâniri în cele trei scenarii ............................................. 33
9. Evoluþia numãrului de nãscuþi, a ratei natalitãþii ºi fertilitãþii totale în mediul urban ºi rural în anii
2000-2005 ............................................................................................................................................................... 46
10. Populaþia femininã de vârstã fertilã. Statut ocupaþional ºi distribuþia femeilor neocupate economic
dupã numãrul de copii ......................................................................................................................................... 48
Tabele în anexe
Anexa 2. Indicatori ai condiþiilor de locuit la recensãmintele din anii 1992 ºi 2002 ºi la începutul anului
2005 .............................................................................................................................................................. 60
Anexa 4. Tabel 1. Populaþia României în anii 2005-2050 în cele patru variante ale Seriei 2004 a
proiectãrilor demografice elaborate de Divizia de Populaþie a Naþiunilor Unite ............................. 63
Tabel 2. Ipoteze ºi rezultate comparative în trei serii de proiectãri ale populaþiei României........... 64
Anexa 5. O rapidã privire comparativã asupra populaþiei României ºi a vecinilor ei în anul 2005 ................. 65
Tabele în casete
Caseta 8. Distribuþia femeilor de vârstã fertilã dupã numãrul de copii nãscuþi vii la recensãmântul din martie
2002 ºi douã modele de distribuþie în ipoteza redresãrii fertilitãþii ........................................................... 50
Figuri în text
1a. Structura pe vârste a populaþiei la recensãmântul din martie 2002 ................................................................. 4
1b. Structura pe vârste a migraþiei nete dintre recensãmintele din 1992 ºi 2002 .................................................. 4

v
2. Evoluþia proiectatã a populaþiei feminine de 15-49 ani ºi a numãrului ºi ponderii populaþiei feminine
din generaþiile 1990-2005 în anii 2006-2031 - Scenariul 1 ............................................................................... 7
3. Evoluþia proiectatã a numãrului total de nãscuþi, a celor de la generaþiile 1990-2005 ºi a ratei natalitãþii
în anii 2018-2031 - Scenariul 1 ............................................................................................................................ 7
4. Evoluþia proiectatã a populaþiei feminine de vârstã fertilã pe trei grupe de vârstã în anii 2005-2050 -
Scenariul 1 .............................................................................................................................................................. 7
5. Scãderea naturalã anualã în anii 2005-2050 în ipoteza menþinerii fertilitãþii actuale...................................... 9
6. Metamorfozele unei populaþii. Populaþia pe vârste la 1 iulie 2005 ºi cea care ar rezulta pentru deceniile
urmãtoare dacã fertilitatea ar rãmâne la nivelul din ultimii ani (Scenariul 1 - Pesimist) ............................. 10
7. Populaþia pe grupe mari de vârstã ºi raportul de dependenþã în anii 2005-2050 în trei scenarii
prospective ............................................................................................................................................................. 11
8a. Numãrul de nãscuþi ºi de decese în scenariul 1, 2005-2050 ............................................................................. 12
8b. Numãrul de nãscuþi ºi de decese în scenariul 1, 2005-2100 ............................................................................. 12
9a. Rata natalitãþii (RN), rata mortalitãþii generale (RMG) ºi evoluþia numãrului populaþiei
în scenariul 1, 2005-2050 ..................................................................................................................................... 12
9b. Rata natalitãþii, rata mortalitãþii generale ºi evoluþia numãrului populaþiei în scenariul 1, 2005-2100 ...... 12
10. Evoluþia anualã proiectatã a populaþiei vârstnice (60 de ani ºi peste), 2005-2050, în ipoteza menþinerii
fertilitãþii actuale (1,3 copii la o femeie) ............................................................................................................. 13
11. Caracteristici ale populaþiei active, 2005-2050, în cele trei scenarii ................................................................
12. Populaþia de vârstã ºcolarã (3-23 ani) în anii 1990-2005 ºi cea proiectatã pentru anii 2006-2050 -
Scenariul 1 ..............................................................................................................................................................
13. Evoluþia prognozatã a numãrului de decese ºi estimarea numãrului de nãscuþi care ar putea asigura o
creºtere sau scãdere naturalã minimã, 2007-2065 .............................................................................................
14. Populaþia femininã de vârstã fertilã (15-49 ani) în trei scenarii de evoluþie a fertilitãþii, 2005-2050 ..........
15a. Numãrul de nãscuþi în cele trei scenarii de evoluþie a fertilitãþii, 2005-2050 ................................................
15b. Rata natalitãþii în cele trei scenarii de evoluþie a fertilitãþii, 2005-2050 .......................................................... 26
15c. Numãrul de decese în cele trei scenarii de evoluþie a fertilitãþii, 2005-2050 ................................................. 26
15d. Rata mortalitãþii generale în trei scenarii de evoluþie a fertilitãþii, 2005-2100 ............................................... 26
16a. Numãrul de nãscuþi în cele trei scenarii de evoluþie a fertilitãþii, 2005-2100 ................................................ 26
16b. Rata natalitãþii în cele trei scenarii de evoluþie a fertilitãþii, 2005-2100 .......................................................... 26
16c. Numãrul de decese în cele trei scenarii de evoluþie a fertilitãþii, 2005-2100 ................................................. 26
16d. Rata mortalitãþii generale în trei scenarii de evoluþie a fertilitãþii, 2005-2100 ............................................... 26
17a. Numãrul de nãscuþi ºi de decese în scenariul 2, 2005-2050 ........................................................................... 29
17b. Rata natalitãþii, rata mortalitãþii generale ºi evoluþia numãrului populaþiei în scenariul 2, 2005-2050 ...... 29
18a. Numãrul de nãscuþi ºi de decese în scenariul 2, 2005-2100 ............................................................................ 29
18b. Rata natalitãþii, rata mortalitãþii generale ºi evoluþia numãrului populaþiei în scenariul 2, 2005-2100 ...... 29
19a. Numãrul de nãscuþi ºi de decese în scenariul 3, 2005-2050 ............................................................................ 30
19b. Rata natalitãþii, rata mortalitãþii generale ºi evoluþia numãrului populaþiei în scenariul 3, 2005-2050 ...... 30
20a. Numãrul de nãscuþi ºi de decese în scenariul 3, 2005-2100 ............................................................................. 30
20b. Rata natalitãþii, rata mortalitãþii generale ºi evoluþia numãrului populaþiei în scenariul 3, 2005-2100 ...... 30
21. Creºterea naturalã anualã a populaþiei în trei scenarii prospective, 2005-2100 ............................................. 31
22. Populaþia României în anul 2005 ºi trei variante de evoluþie posibilã, 2005-2100 ....................................... 31
23. Populaþia pe vârste în anii 2025 ºi 2050 în ipoteza redresãrii fertilitãþii. Scenariul 2-Optimist .................. 32
24. Populaþia pe vârste în anii 2025 ºi 2050 în ipoteza redresãrii fertilitãþii. Scenariul 3-Ideal ......................... 32
25. Dinamica numãrului de nãscuþi la femeile salariate ºi la cele nesalariate din mediul urban ºi rural
în anii 2003-2005 ................................................................................................................................................... 43
26. Dinamica anualã a numãrului de nãscuþi la femeile salariate ºi la celelalte femei în anii 2003-2005 .......... 43
27a. Evoluþia numãrului de nãscuþi în urban ºi rural, 2000-2005 ........................................................................... 43
27b. Rata natalitãþii în urban ºi rural, 2000-2005 ...................................................................................................... 43
28. Dinamica anualã a numãrului de nãscuþi în anii 2003-2005 dupã nivelul de instruire a mamei ................. 44
29a. Dinamica numãrului de nãscuþi pe ranguri în anul 2002 faþã de anul 2001 .................................................. 44
29b. Dinamica numãrului de nãscuþi pe ranguri în anul 2003 faþã de anul 2002 .................................................. 44
29c. Dinamica numãrului de nãscuþi pe ranguri în anul 2004 faþã de anul 2003 .................................................. 44
29d. Dinamica numãrului de nãscuþi pe ranguri în anul 2005 faþã de anul 2004 .................................................. 44
30a. Dinamica numãrului de nãscuþi dupã nivelul de instruire a mamei ºi rangul nãscutului, 2003/2002 ........ 45
16
18
20
21
26

vi
30b. Dinamica numãrului de nãscuþi dupã nivelul de instruire a mamei ºi rangul nãscutului, 2004/2003 ......... 45
30c. Dinamica numãrului de nãscuþi dupã nivelul de instruire a mamei ºi rangul nãscutului, 2005/2004 ........ 45
31. Douã secole din evoluþia populaþiei României: un secol de expansiune demograficã ºi un secol de
posibilã implozie demograficã ............................................................................................................................. 51
Figuri în anexe
Anexa 1
1. Rate de activitate pe vârste în România ºi în Franþa, 2004 ........................................................................... 57
2. Populaþia activã pe vârste în anul 2005 ºi cea proiectatã pentru anii 2030 ºi 2050 .................................... 58
Anexa 2
1. Speranþa de viaþã la naºtere, 1970-2005 ........................................................................................................... 59
2. Raportul dintre ratele de mortalitate pe vârste în anii 2005 ºi 1989 ............................................................ 59
3. Raportul dintre ratele de mortalitate pe vârste în anii 2005 ºi 1996 ............................................................ 59
4. Raportul dintre ratele de mortalitate pe principalele grupe de cauze de deces 2005/1996 ...................... 60
5. Creºterea consumului alimentar al populaþiei în perioada 1994-2004 ........................................................ 60
6. Înzestrarea populaþiei cu bunuri de folosinþã îndelungatã în anii 1990 ºi 2004 (la sfârºitul anului) ....... 61
Anexa 6. Demografia României în context european - 2005
1a-1c. Creºterea totalã a populaþiei, creºterea naturalã ºi migraþia netã .......................................................... 66
2. Rata natalitãþii ..................................................................................................................................................... 66
3. Rata fertilitãþii totale .......................................................................................................................................... 66
4. Proporþia nãscuþilor în afara cãsãtoriei ........................................................................................................... 66
5. Rata mortalitãþii generale .................................................................................................................................. 67
6. Rata mortalitãþii infantile .................................................................................................................................. 67
7. Speranþa de viaþã la naºtere - Bãrbaþi ............................................................................................................... 67
8. Speranþa de viaþã la naºtere - Femei ................................................................................................................. 67
9. Rata nupþialitãþii ................................................................................................................................................. 67
10. Rata divorþialitãþii ............................................................................................................................................ 67
11. Þãrile europene care ar urma sã cunoascã o scãdere a numãrului populaþiei pânã în anul 2050
(Seria 2004 a proiectãrilor ONU) ................................................................................................................. 67
12. Cele zece þãri care ar urma sã cunoascã cele mai mari ritmuri anuale de scãdere a numãrului
populaþiei în perioada 2005-2050 (Seria 2004 a proiectãrilor ONU) ....................................................... 67
Figuri în casete
Caseta 4. Impecabila dialecticã a raportului stare-miºcare în populaþia României în secolul 21: evoluþia
numãrului populaþiei de 80 de ani ºi peste, a deceselor în aceastã populaþie ºi a ponderii
acestor decese în ansamblul deceselor ............................................................................................................ 28
Ponderea deceselor la vârstele de 80 de ani ºi peste în ansamblul deceselor în anii 2005-2010 ............. 28
Caseta 7. Rata natalitãþii ºi rata fertilitãþii totale dupã etnie ºi religie în anul 2001 - estimaþii ................................. 47
Caseta 8. O schemã de cuantum diferenþiat al alocaþiei pentru copii ......................................................................... 51

vii
PREFAÞÃ
România a deven it Stat Mem bru al Uniunii înþelege sã-ºi elaboreze o politicã proprie în materie de
Europene. Dezvoltarea economicã ºi socialã din anii populaþie, în funcþie de realitãþile demografice,
care vin are repere bine conturate în strategiile, economice ºi sociale. Þãrile ex-comuniste care au
politicile ºi programele Uniunii Europene. Existã însã aderat la UE în 2004 ºi 2007 au adus în Uniune ºi stãri
o dimensiune a acestei dezvoltãri care nu constituie, demografice esenþial negative, tranziþia economicã ºi
încã, o preocupare la nivel european: populaþia ºi socialã punându-ºi cu forþã amprenta pe evoluþiile
situaþia demograficã din þãrile UE. În primãvara anului natalitãþii ºi, în unele cazuri, pe schimbãrile suferite de
200 5, Com isi a Com uni tãþ ilo r Eur ope ne a dif uza t mortalitate ºi migraþia externã. Este ºi cazul României.
Statelor Membre un document extrem de important Cei 17 ani de tranziþie au însemnat ºi 17 ani de declin
referitor la situaþia demograficã din þãrile UE: Cartea demografic, declin care ascunde semne de crizã
Verde "Confruntarea cu schimbãrile demografice: o demograficã latentã. Dacã reculul populaþiei ar fi
nouã solidaritate între generaþii" (Confronting provenit numai din migraþie negativã ori din recrudemographic
change: a new solidarity between the descenþã a mortalitãþii, efectele sale nu s-ar transmite în
generations). Documentul re prezintã o pre mierã î n mod automat asupra viitorului demografic al þãrii, prin
abordarea problemelor demografice ale spaþiului UE la dinamica internã a demograficu lui. Din pãcat e, o
nivelul Comisiei, nu atât prin analiza evoluþiilor ºi contribuþie decisivã la instalarea ºi perpetuarea
previzibilelor implicaþii economice ºi sociale negative declinului a avut-o ºi o are scãderea natalitãþii din
din dec eniile vii toare, cât pri n te ntativa de a sonda primii ani ai deceniului trecut ºi menþinerea ei la valori
opinia guvernelor asupra nevoii/utilitãþii unei abordãri mici în anii urmãtori. Nu trebuie sã uitãm cã
comune a problematicii, Guvernele fiind invitate a se generaþiile mici, nãscute dupã 1989 - avem deja 17 ºi
pronunþa asupra urmãtoarei chestiuni: "Sunteþi de cea din anul 2007 li se va alãtura - vor ajunge, dupã
pãrere cã discutarea evoluþiilor demografice ºi gestionumãrul
anul 2025, sã domine populaþia de vârstã fertilã ºi
narea impactului acestora ar trebui sã aibã loc la nivel
de copii pe care îi vor aduce pe lume va fi
european? Dacã da, care ar trebui sã fie obiectivele ºi ce corespunzãtor dimensiunii lor. Pentru a avea un
domenii de politicã sunt vizate?" Cele mai multe dintre numãr anual de nãscuþi similar cu cel relativ stabil din
Statele Membre au transmis Comisiei poziþiile ultimii ani (210-220 de mii), ar trebui ca în aceste
guvernelor. Examinând aceste poziþii se poate uºor generaþii numãrul mediu de copii la o femeie sã fie nu
constata o convergenþã remarcabilã: nu este nevoie de de 1,3 - cât este acum, ci de 1,8-2. Numai cã atingerea
o abordare la nivelul UE a stãrii demografice a Statelor în acest fel a unui numãr de nãscuþi de 210-220 de mii
Membre, de formularea unor politici comunitare ºi nu are cum sã opreascã scãderea numãrului populaþiei,
crearea unui organism care sã gestioneze acest pentru cã numãrul de decese urmeazã sã creascã, prin
domeniu. În martie 2006, Parlamentul European a accentuarea procesului de îmbãtrânire demograficã,
adoptat o rezoluþie asupra documentului elaborat de deºi mortalitatea pe vârste este de aºteptat sã cunoascã
Comisie ºi aprecierile acestui forum sunt similare cu o scãdere importantã iar durata medie a vieþii sã-ºi
cele care se degajã din poziþiile naþionale. Existã însã continue ferm trendul ascendent. O migraþie externã
recomandãri vizând adoptarea unor politici naþionale negativã ar accentua dimensiunea declinului. Redre-
care sã diminueze consecinþele negative ale schimbãjumãtate
sarea fertilitãþii va avea însã efecte benefice în a doua
rilor demografice, ale îmbãtrânirii demografice
a secolului.
îndeosebi, ºi ale nivelului scãzut al natalitãþii, ca ºi alte
arii în care factorii demografici au implicaþii. Sunt Aceastã incursiune în dialectica internã a demo-
formulate recomandãri exprese pentru încurajarea graficului, poate nepotrivitã pentru o prefaþã, se
cercetãrii demografice ºi susþinerea financiarã a doreºte a fi argument pentru evaluarea realistã ºi
acesteia în Programul Cadru 7 de Cercetare al responsabilã a situaþiei demografice a României ºi
Comisiei (EC FP7), ceea ce s-a ºi fãcut dacã examinãm elaborarea unei strategii naþionale în domeniul popuprogramele
de cercetare pe anii 2007-2013 aprobate la laþiei. Viziunea pe termen lung este cea care trebuie
sfârºitul lunii decembrie 2006 de Consiliul Uniunii privilegiatã în orice abordare prospectivã a demogra-
Europene.
ficului. Studiul este un semnal de alarmã pentru
evitarea intrãrii populaþiei României într-un iminent
Realitãþile demografice ale celor 27 nu sunt derapaj, având consecinþe greu de evaluat astãzi. Sunt
identice. Delicata problemã a migraþiei internaþionale aduse argumente ºi se sugereazã cãi.
este una sensibilã, în care dimensiunea demograficã se
îmbinã cu cea economicã ºi politicã. Fiecare þarã
Autorul

viii
REZUMAT
Anul 2006 a fost al 17-lea an de scãdere a numãrului populaþiei României,
prin componenta naturalã ºi prin migraþie. Pentru întreaga perioadã 1990-2006
pierderea estimatã se apropie de 1,5 milioane de locuitori. Este însã foarte probabil
ca ea sã fie mai mare, având în vedere veritabila explozie a migraþiei pentru
muncã dupã anul 2001 ºi tendinþa unora dintre migranþi de a se stabili definitiv în
þãrile în care se aflã. Numai viitorul recensãmânt ne va oferi o imagine corectã a
dimensiunii scãderii populaþiei þãrii. Nu se poate afirma, cu argumente, cã
scãderea în sine a populaþiei României dupã 1989 a avut, pânã acum, efecte
economice negative semnificative ºi vizibile. Într-o societate aflatã în profundã ºi
dureroasã transformare economicã ºi socialã, cu resurse foarte limitate pentru
acoperirea nevoilor esenþiale ale populaþiei (învãþãmânt, sãnãtate, asigurãri sociale
publice, asistenþã socialã), o populaþie în scãdere numericã diminueazã presiunea
asupra acestor resurse ºi faciliteazã o eficienþã mai mare sau orientarea unora
dintre aceste resurse spre alte nevoi ale societãþii. Este suficient sã reflectãm la ce a
însemnat ºi înseamnã din perspectivã economicã faptul cã, fãrã scãderea
natalitãþii, s-ar fi nãscut dupã 1989 cu peste douã milioane mai mulþi copii, ori la
ce implicaþii ar avea pe plan economic întoarcerea bruscã acasã a celor douã
milioane de români aflaþi la muncã în strãinãtate.
Avantajele economice ale declinului demografic sunt însã temporare atunci
când acest declin provine, în mod esenþial, din scãderea natalitãþii ºi menþinerea
acesteia la valori scãzute. Întregul mecanism se aflã în deteriorarea structurii pe
vârste ºi amprenta pe care aceastã deteriorare o lasã asupra evoluþiei natalitãþii în
viitor ºi asupra procesului de îmbãtrânire demograficã.
Proiectarea populaþiei României în ipoteza menþinerii fertilitãþii actuale
(1,3 copii la o femeie) prefigureazã un inevitabil derapaj demografic instalat dupã
anii 2025-2030, odatã cu atingerea vârstelor de 20-40 de ani de generaþiile mici
nãscute dupã 1989. Raportul dintre populaþia adultã ºi cea vârstnicã ar urma sã
aibã valori dramatice. O a doua proiectare, cea a populaþiei active economic,
aduce argumente suplimentare pentru dimensiunea derapajului demografic ºi
consecinþele sale economice.
Din orice perspectivã ai privi viitorul populaþiei României în acest secol,
singura schimbare care ar putea diminua dimensiunea deteriorãrii întregii
construcþii demografice este redresarea fertilitãþii. Neluarea în consideraþie a
alternativei reducerii mortalitãþii generale ºi cea a unui potenþial rol benign al
migraþiei în viitor sunt discutate ºi motivate. Douã proiectãri de tip normativ
contureazã reperele unei potenþiale refaceri a structurii pe vârste ºi efectele pe plan
demografic ºi economic ale acestei refaceri, efecte mult mai lente ºi de dimensiune
net inferioarã celor pe care am fi tentaþi, apriori, sã le aºteptãm.
Nevoia intervenþiei bine fundamentate este discutatã ºi motivatã iar
efectele mãsurilor de stimulare a natalitãþii la femeile salariate sunt prilej de
reflecþie asupra sensibilitãþii natalitãþii la stimulente economice. Potenþialele efecte
ale noii alocaþii de stat pentru copii sunt analizate din mai multe unghiuri,
inclusiv cel al unor posibile urmãri adverse ºi al nevoii prevenirii acestora prin
diferenþiere a cuantumului alocaþiei în funcþie de rangul copilului adus pe lume.

Motto:
“Mâine nu este decât ieri-ul lui poimâine” (autor necunoscut);
va trebui sã ne fie mai rãu mâine, înainte de a ne fi mai bine
poimâine, dacã ar fi sã ne fie mai bine.

1
CAPITOLUL 1
ªAPTESPREZECE ANI DE DECLIN DEMOGRAFIC
România a intrat în al 18-lea an de scãdere a naturalã, determinatã de recrudescenþa
numãrului populaþiei ºi nu existã nici un temei mortalitãþii ºi reculul masiv al natalitãþii. Dacã
pentru a putea întrevedea o stopare a acestui examinãm dinamica acestor douã componente
declin în anii urmãtori. Dimpotrivã, durata putem vedea cã, de fapt, dimensiunea ºi forþa
tendinþei descendente ºi caracteristicile întregii scãderii natalitãþii sunt mult mai importante decât
construcþii demografice sunt argument pentru ascensiunea mortalitãþii. Aceastã realitate este
continuarea declinului. Dacã lãsãm la o parte anii esenþialã în înþelegerea implicaþiilor declinului
de rãzboi, un recul al numãrului populaþiei în demografic românesc, mai ales pe termen lung ºi
timp de pace nu este consemnat ºi atestat în foarte lung, pentru cã deteriorarea structurii pe
istoria demograficã a României de date statistice vârste, purtãtoarea întregului potenþial distructiv
fia bil e. R ãzb oi n u a f ost , ca tas tro fe n atu ral e, al maºinãriei demografice asupra stãrii ºi miºcãrii
epidemii importante ori tulburãri sociale violente populaþiei, nu provine din schimbãrile pe care le-a
soldate cu zeci de mii de victime nu au fost ºi nici cunoscut mortalitatea, ci numai din reculul natafoamete
generalizatã. Cu alte cuvinte, ne aflãm în litãþii ºi stabilizarea ei la valorile pe care le ºtim (în
prezenþa unei situaþii unice ºi care nu poate fi jur de 10 la mie).
decât rezultatul unor factori ºi circumstanþe de Atât natalitatea cât ºi mortalitatea generalã
excepþie. Credem cã termenul de crizã demogra- manifestã o surprinzãtoare stabilitate dupã anul
ficã latentã este propriu acestor realitãþi, definind 2000. S-au epuizat forþele care au dus la schimbão
rupere a echilibrului între intrãri ºi ieºiri (pe cale rile din 1990-1995? Au intervenit alþi factori care
naturalã ºi prin migraþie) ºi instalarea unui au compensat efectele acestor forþe ºi au dus la
dezechilibru de duratã, însoþit de apariþia unor relativa stabilitate? Vom încerca sã dãm rãspuns la
factori ºi mecanisme determinante noi.
aceste întrebãri dupã ce vom fi analizat evoluþiile
Scãderea numãrului populaþiei poate fi celor douã fenomene cu instrumente adecvate.
rezultatul, distinct ori cumulat, al mai multor Dintre toate schimbãrile pe care le-a cunoscut
mecanisme: o migraþie externã negativã mai mare situaþia demograficã, scãderea numãrului popudecât
creºterea naturalã; o creºtere a mortalitãþii laþiei pare a reþine în mod privilegiat atenþia.
ºi situarea ei la un nivel superior celui al natali- Probabil, pentru cã este faþeta cea mai vizibilã ºi
tãþii; o scãdere a natalitãþii ºi menþinerea ei la un pare relativ uºor de cuantificat. Oricât ar pãrea de
nivel inferior celui al mortalitãþii. Toate cele trei surprinzãtor, cuantificarea mãrimii pierderii
miºcãri au avut loc în România dupã 1989. În anii demografice pe care a suferit-o România dupã
1990 ºi 1991 scãderea numãrului populaþiei 1989 nu este o întreprindere simplã, iar difi-
României s-a produs numai prin primul meca- cultãþile sunt obiective.
nism. Migraþia externã netã a fost negativã în
toatã perioada de dupã al doilea rãzboi mondial Ceea ce ne oferã statistica demograficã
dar creºterea naturalã a fost mult mai importantã anualã …
ºi a acoperit consistent pierderea prin emigrare.
Veritabila explozie a migraþiei din 1990-1991 a Dacã luãm în considerare datele oficiale
depãºit însã creºterea naturalã din cei doi ani privind miºcarea naturalã ºi migraþia externã
(aflatã deja în regres). Începând cu anul 1992, înregistratã statistic (emigranþi ºi imigranþi), date
migraþiei nete negative i s-a adãugat scãderea de flux, ajungem la rezultatele din tabelul 1.

2
Declinul demografic ºi viitorul populaþiei României
Tabelul 1
Miºcarea naturalã ºi migraþia externã în anii 1990-2005 (în mii)
Anul
Nãscuþi
vii
Miºcare naturalã
Decedaþi
Creºtere
naturalã
Sursa: Institutul Naþional de Statisticã (INS), 2005a; 2006a; 2006b; 2006f.
Imigranþi
Migraþie externã
Emigranþi
Migraþie
netã
Miºcare
naturalã ºi
migraþie
externã
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
314,7
275,3
260,4
250,0
246,7
236,6
231,3
236,9
237,3
234,6
234,5
220,4
210,5
212,5
216,3
221,0
247,1
251,8
263,9
263,3
266,1
271,7
286,1
279,3
269,2
265,2
255,8
259,6
269,7
266,6
258,9
262,1
+ 67,7
+23,5
-3,5
-13,3
-19,4
-35,0
-54,8
-42,4
-31,9
-30,6
-21,3
-39,2
-59,1
-54,1
-42,6
-41,1
3,1
1,6
1,8
1,3
0,9
4,5
2,1
6,6
11,9
10,1
11,0
10,4
6,6
3,3
3,0
3,7
96,9
44,2
31,2
18,4
17,1
25,7
21,5
19,9
17,5
12,6
14,8
9,9
8,2
10,7
13,1
10,9
-93,8
-42,6
-29,4
-17,2
-16,3
-21,2
-19,5
-13,3
-5,6
-2,5
-3,7
+0, 4
-1,6
-7,4
-10,1
-7,2
-26,2
-19,0
-32,9
-30,5
-35,6
-56,2
-74,3
-55,8
-37,5
-33,1
-25,0
-38,8
-60,7
-61,5
-52,7
-48,3
1990-2005 -397,2 -291,0 -688,2
Potrivit acestor date de miºcare naturalã ºi românesc ar fi fost cea care s-ar fi înregistrat dacã
migratorie din anii 1990-2005, populaþia nu ar fi intervenit o a treia componentã, imposibil
României a scãzut cu aproape 700 de mii locui- de cuantificat prin actualul sistem informaþional
tori, ceea ce ar reprezenta, pentru o perioadã de al statisticii populaþiei dar care poate fi estimatã
16 ani, o pierdere relativ modestã, de aproape trei prin combinarea datelor de stoc, furnizate de
la sutã. A predominat scãderea naturalã. Ar fi recensãmântul populaþiei din martie 2002 (puse
fost preferabil un raport invers între cele douã alãturi de cele de la recensãmântul anterior, din
componente? Credem cã da. Pierderea prin ianuarie 1992), cu cele de flux din tabelul 1. Între
migraþie nu lasã consecinþe la fel de nocive ºi cele douã recensãminte populaþia României a
etalate în timp pentru evoluþia viitoare a unei scãzut cu 1129 de mii, ceea ce conferã o altã
populaþii, ca ºi cele generate de scãderea naturalã, dimensiune problemei declinului demografic în
când aceasta este determinatã, în mod prepon- România dupã 1989, nu numai prin dimensiune
derent, de reculul natalitãþii ºi menþinerea acesteia dar ºi prin structurã. Scãderea naturalã ºi migraþia
la valori scãzute pentru o perioadã atât de lungã netã negativã înregistratã statistic ne erau cunoscum
este cea la care ne referim.
cute. Iatã însã cã apare o a treia componentã,
practic necunoscutã ca dimensiune pânã la
...ºi ceea ce ne aratã recensãmântul din recensãmânt ºi care dominã întregul declin:
martie 2002
migraþia externã temporarã, neînregistratã statistic.
Scãderea de 1129 mii are urmãtoarea
Aceastã dimensiune a declinului demografic structurã:

ªaptesprezece ani de declin demografic
3
- în mii - - structura - în %
scãdere totalã 1129 100
din care:
- scãdere naturalã 304 27
- migraþie externã înregistratã statistic 128 11
- migraþie externã neînregistratã statistic 697 62
Sursa: calcule ale autorului pe baza datelor din Comisia Naþionalã pentru Statisticã,1994; INS, 2003b; 2006a.
Componenta necunoscutã a migraþiei externe în sine a populaþiei României dupã 1989 a avut,
impune un numãr de observaþii. Cele 700 de mii pânã acum, efecte economice negative semnifide
români aflaþi temporar în strãinãtate ºi cative ºi vizibile. Într-o societate aflatã în proneînregistraþi
la recensãmânt compun o populaþie fun dã º i du rer oas ã tr ans for mar e ec ono mic ã ºi
cu statut foarte surprinzãtor ºi având implicaþii socialã, resursele - limitate - pe care aceasta le
demografice puþin investigate ºi cunoscute. Ei nu poa te alo ca din fond uri publ ice pent ru nev oi
fac parte din populaþia de jure a þãrii (cea cu esenþiale ale populaþiei (învãþãmânt, asistenþã
domiciliul în România, prezenþi sau temporar medicalã, ajutor de ºomaj, alte forme de asigurãri
absenþi), nefiind înregistraþi la recensãmânt. Fac sociale publice ºi mãsuri de asistenþã socialã,
însã parte din populaþia de facto a þãrii, oricând alocaþii ºi ajutoare pentru copii) sunt mai reduse
putând reveni în þarã. Cum cei mai mulþi dintre ei într-o populaþie aflatã în scãdere, permiþând astfel
se aflã temporar în strãinãtate ºi, în timp, vor fie majorarea eficienþei ºi a efectelor pozitive ale
reveni, nu existã niciun instrument statistic pentru resurselor existente, fie orientarea unora dintre
a-i reinclude în populaþia de jure a þãrii (decât la aceste resurse spre alte nevoi ale societãþii. Este
recensãmântul urmãtor, dacã vor fi înregistraþi). suficient sã reflectãm la ce a însemnat ºi înseamnã
Ei vor face însã parte din populaþia de facto a din perspectivã economicã faptul cã, fãrã scãderea
þãrii, ceea ce aratã cât de complicatã este în rea- natalitãþii, s-ar fi nãscut dupã 1989 cu peste douã
litate problema cuantificãrii declinului demografic milioane mai mulþi copii, ori la ce implicaþii ar
ºi, implicit, a implicaþiilor sale.
avea pe plan economic întoarcerea acasã a celor
douã milioane de români aflaþi la muncã în strã-
1990-2006 = o pierdere de peste 1,4 milioane inãtate. Am putea chiar face un exerciþiu ºi spune
de locuitori: cu ce ne este mai rãu?
cã populaþia care trãieºte astãzi în România este cu
peste 4 milioane mai micã decât cea care ar fi
Dacã la scãderea dintre cele douã recensã- putut fi în absenþa scãderii natalitãþii, fãrã dreptul
min te adã ugã m miº car ea nat ura lã ºi mig raþ ia la liberã circulaþie în strãinãtate ºi fãrã eliminarea
externã cunoscutã din anii 1990-1991 ºi cea de vizelor pentru aproape toate þãrile europene. Ar fi
dupã recensãmântul din martie 2002, putem vorbi, o apreciere simplistã a califica o astfel de situaþie
pentru anii 1990-2006, de un recul de peste 1,4 ca fiind avantajoasã ori, dimpotrivã, negativã ºi
milioane de locuitori. Numai cã, migraþia pentru îngrijorãtoare, pentru cã evaluarea efectelor nu
muncã a cunoscut o veritabilã explozie dupã poate fi separatã de cauzalitate. În plus, conrecensãmântul
din martie 2002 ºi, dacã acum ar secinþele pe termen scurt ºi mediu, neutre ca
avea loc un nou recensãmânt, este de admis cã impact demografic ºi preponderent pozitive din
deficitul de populaþie prin migraþie, ºi deci perspectivã economicã, sunt un preludiu al unor
declinul, ar avea alte dimensiuni.
dezvoltãri demografice ºi economice ulterioare
Nu se poate afirma, cu argumente, cã scãderea extrem de complexe ºi profund negative.

4
1.1. Faþeta demograficã a migraþiei
externe
Faþeta demograficã a declinului determinat de
migraþie îmbracã douã dimensiuni: pierderea
directã ºi, mult mai important, efectele în timp ale
deteriorãrii structurii pe vârste. Ponderea populaþiei
tinere de 18-40 de ani este de 36 la sutã în
întreaga populaþie a þãrii (INS, 2005b) iar în
populaþia care a emigrat legal dupã 1991 aceeaºi
categorie de populaþie reprezintã aproape 55 la sutã
(calcule pe baza datelor din INS, 2006a). Odatã cu
plecarea acestei populaþii tinere au “plecat” ºi copiii
pe care aceastã populaþie i-ar fi avut. Afirmaþia este
valabilã ºi pentru aceia dintre migranþii pentru
muncã, tineri, care în mod cert nu vor mai reveni
definitiv în þarã, obþinând, prin diverse modalitãþi,
statut de rezident permanent ori similar. ªi nu vor
reveni nici copiii pe care îi vor aduce pe lume acolo
(tendinþa de a avea copii în þãrile de ºedere este
bine instalatã, motivatã ºi media româneascã nu
omite subiectul). În întreaga migraþie netã dintre
cele douã recensãminte, ponderea celor având
vârstele cele mai fertile, între 20 ºi 40 de ani, a
reprezentat 62 la sutã, proporþie de douã ori mai
mare decât cea pe care o gãsim în populaþia þãrii la
recensãmântul din 2002 (figurile 1a ºi 1b). Dar ce
Declinul demografic ºi viitorul populaþiei României
structurã pe vârste au migranþii pentru muncã?
Se ºtia ºi se ºtie cã aceºti migranþi au o
structurã pe vârste tânãrã, dar nu dispuneam de
date fiabile asupra acestei structuri. Putem astãzi
sã prezentãm astfel de date, în premierã dupã
cunoºtinþele noastre, graþie tehnicilor pe care
analiza demograficã ni le oferã. Scãderea populaþiei
între recensãmintele din 1992 ºi 2002 (1129
mii) s-a produs prin componenta naturalã ºi cea
migratorie. Dezagregând scãderea totalã la nivelul
generaþiilor ºi calculând ieºirile prin mortalitate la
acest nivel, inclusiv pentru generaþiile nãscute
între ianuarie 1992 ºi martie 2002, diferenþa dintre
scãderea totalã ºi cea prin mortalitate este tocmai
contribuþia migraþiei externe (este vorba de
întreaga migraþie externã, cea înregistratã ºi cea
neînregistratã statistic). Grupele de vârstã folosite
în publicarea datelor asupra migraþiei
externe (INS, 2006a) nu permit determinarea
structurii componentei cunoscute a migraþiei
externe pe grupe de vârstã similare cu cele ale
structurii migraþiei externe totale, comparabilitatea
fiind parþial afectatã. Se poate însã obþine o
estimare a structurii pe vârste a migranþilor
pentru muncã, ca diferenþã între efectivele pe
vârste ale migraþiei nete totale ºi cele ale migraþiei
nete cunoscute statistic (tabelul 2).
Figura 1a
Structura pe vârste a populaþiei
la recensãmântul din martie 2002 - %
Figura 1b
Structura pe vârste a migraþiei nete
dintre recensãmintele din 1992 ºi 2002 - %
60 ani +
19
8
60 ani +
40-59 ani
25
15
40-59 ani
20-39 ani
30
62
20-39 ani
0-19 ani
25
15
0-19 ani
70
60
50
40
30
20
10
0
0 10 20 30 40 50 60 70

ªaptesprezece ani de declin demografic
5
Tabelul 2
Structura pe vârste a populaþiei României la recensãmântul din 18 martie 2002
ºi a migraþiei externe nete dintre recensãmintele din 7 ianuarie 1992 ºi 18 martie 2002
Grupa
de
vârstã
Migraþia externã netã
Populaþia României
dintre recensãmintele
la recensãmântul
din 7 ianuarie 1992
din 18 martie 2002 - %
ºi 18 martie 2002 - %
Componentele migraþiei externe nete
- structura în % -
Migraþia
neînregistratã
statistic
Grupa Toatã
Migraþia
de vârstã migraþia netã
înregistratã
statistic
Total 100 100 Total 100 100 100
0-19 ani 25 15 0-19 ani 15 36 11
20 -39 ani 30 62 20 -39 ani 62 48 65
40 -59 ani 25 15 40 -49 ani 11 1 13
60 ani ºi
peste
19 8
50 ani ºi
peste
Sursa: calcule ale autorului pe baza datelor din: CNS, 1994; INS, 2003b; 2006a.
12 15 11
Emigraþia legalã din România ºi-a epuizat vârstã. Nu trebuie sã omitem cã în anii respectivi
caracterul sãu etnic (dominant în toatã perioada imigraþia din Republica Moldova a înregistrat un
de dupã al doilea rãzboi mondial, prin ponderea salt important, ceea ce a dus la un recul specemigranþilor
de etnie evreiascã ºi germanã ) încã taculos al migraþiei nete ºi chiar la un sold pozitiv
de la mijlocul anilor 1990, iar începând cu anul al migraþiei la vârstele mai mari de 40 de ani. Din
1998 etnicii români reprezintã mai mult de 90 la aceastã dinamicã diferitã a celor douã composutã
din emigranþi (INS, 2006a). Este o emigraþie nen te ºi din miºcã ril e stru ctu ral e pe care le-a
cu origini în realitãþile economice ale României ºi antrenat a rezultat strania pondere ridicatã a
constituitã într-un context de liberã circulaþie a migraþiei nete la vârstele de 0-19 ani.
individului. Aceºti emigranþi sunt tineri, politicile
de imigrare ale þãrilor dezvoltate devenind din ce
în ce mai selective în raport cu vârsta (ºi nivelul de
1.2. Faþeta care nu se vede a declinului
demografic ºi costul sãu
instruire). Aproape jumãtate din migraþia netã
înregistratã statistic între cele douã recensãminte Declinul demografic al României este o
este compusã din persoane în vârstã de 20-39 de realitate durã ºi consecinþele sale subestimate.
ani. La migranþii pentru muncã, ponderea acestei Chiar dacã ar trebui sã avem rezerve asupra
grupe de vârstã este, în mod firesc, sensibil mai dimensiunii sale reale, componenta prin migraþie
mare - 65 la sutã. Migranþii vârstnici deþin o fiind relativã, sunt alte faþete care înlãturã orice
pondere micã ºi în regres. Dacã în rândul migrangrafice
dubiu asupra consecinþelor sale negative demo-
þilor pentru muncã ponderea de numai 11 la sutã a
ºi, în timp, economice.
celor sub 20 de ani apare fireascã, surprinde Menþionam faptul cã scãderea în sine a popu-
proporþia de trei ori mai mare a acestora în laþiei României dupã 1989 nu a avut, pânã acum,
migraþia înregistratã statistic. Conform statistiargumente
efecte economice negative importante ºi aduceam
cilor oficiale, numãrul emigranþilor din aceastã
în sprijinul afirmaþiei, inclusiv în ceea
grupã de vârstã nu a cunoscut o creºtere în ce priveºte avantajele economice ale scãderii
perioada 1992-2002, tendinþa fiind chiar pronunîn
natalitãþii. Ceea ce este însã astãzi avantaj, devine,
þat descendentã. Pe de altã parte, în anii 1998-
timp, un mare dezavantaj ºi un mare pericol,
2001 se remarcã o semnificativã ascensiune a pentru cã anumite acumulãri produc mari
numãrului de imigranþi din aceeaºi grupã de dezechilibre în întreaga construcþie demograficã.

6
Declinul demografic ºi viitorul populaþiei României
[1]
Suntem în al 18-lea an de natalitate scãzutã ºi o segmentul fertil al populaþiei, generaþia 1990
perioadã atât de lungã ne permite sã estimãm, cu ajungând la vârsta de 15 ani, ºi douã miºcãri vor
mare precizie, ce efect va avea scãderea natalitãþii avea loc: prima - ponderea acestor generaþii va
dup ã 198 9 asu pra num ãru lui de nãs cuþ i în creºte în ansamblul populaþiei de la care vor veni
urmãtorii 25 de ani, pentru cã generaþia 2005 este viitorii copii, ºi, a doua miºcare, aceste generaþii
cea de a 16-a generaþie venitã pe lume dupã vor constitui la un moment dat, când vor ajunge
declanºarea scãderii natalitãþii. Sã nu uitãm cã la vârstele cu fertilitatea cea mai ridicatã,
numãrul de nãscuþi într-un an calendaristic populaþia de la care vor proveni peste trei sferturi
dep ind e dire ct de num ãru l de feme i de vârs tã din numãrul anual al nãscuþilor. În tabelul 3 ºi în
fertilã (15-49 ani). Începând cu anul 2006, figurile 2-4 sunt prezentate toate detaliile.
generaþiile mici nãscute dupã 1989 intrã în
Tabelul 3
Generaþiile feminine 1990-2005: evoluþie numericã în anii 2010-2031
ºi numãrul de nãscuþi pe care îl vor avea cu fertilitatea din anul 2005
Anul
Vârstele
atinse la
începutul anului
Numãrul populaþiei
din generaþiile 1990-2005
în mii
pondere* în
populaþia femininã
de 15-49 ani
- % -
total*
- în mii -
Numãrul de nãscuþi
în mii
de la generaþiile
1990-2005
în % faþã de
numãrul total
Rata
natalitãþii*
- la 1000 loc. -
2005
…
…
…
221,0
…
…
10,2
2010
15 -19
589,5
10,9
209,6
28
13,2
9,8
2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
2025
2026
2027
2028
2029
2030
2031
15 -27
15 -28
15 -29
15 -30
16 -31
17 -32
18 -33
19 -34
20 -35
21 -36
22 -37
23 -38
24 -39
25 -40
1430,7
1531,4
1635,0
1736,7
1838,2
1939,2
2039,3
2138,6
2237,0
2334,5
2431,2
2527,1
2622,1
2715,5
28,1
30,6
33,2
35,8
38,3
40,9
43,6
46,4
49,3
52,4
55,5
58,7
62,0
65,4
189,2
185,7
181,1
176,6
171,2
166,7
162,3
157,2
153,7
149,4
146,0
142,7
139,8
138,1
118
127
135
140
141
140
137
131
125
117
109
99
89
79
62,4
68,5
74,3
79,2
82,3
84,1
84,2
83,2
81,2
78,6
74,6
69,5
63,7
57,3
9,1
8,9
8,8
8,6
8,3
8,2
8,0
7,8
7,6
7,5
7,3
7,2
7,1
7,1
* Populaþia de 15-49 ani, numãrul total de nãscuþi ºi rata natalitãþii pentru anii 2010-2031 provin din proiectarea populaþiei de la 1
iulie 2005 în ipoteza scãderii mortalitãþii pe vârste, a unei migraþii externe nule ºi a menþinerii fertilitãþii totale din anul 2005 (dar cu
modificãri structurale); … Nu se aplicã.
Sursa: pentru anul 2005 - INS, 2006b; pentru ceilalþi ani - proiectãri ºi calcule ale autorului.
[1]
Noua alocaþie pentru copii intratã în vigoare la începutul probabil ca la baza deciziei mamei/cuplului sã fi stat
anului 2007 nu poate avea efecte consistente pentru natalitate cun oaº ter ea con fuz elo r ºi stu foa sel or tex te leg isl ati ve
în acest an. Cel puþin pentru primele nouã luni, nãscuþii referitoare la indemnizaþie, alocaþie, stimulent.
anului 2007 erau deja ”planificaþi” ºi este foarte puþin

ªaptesprezece ani de declin demografic
7
Având deja 16 generaþii nãscute dupã 1989,
putem evalua acum, în 2006, cu suficientã precizie
ºi relevanþã, în ce fel aceste generaþii vor marca
dimensiunea populaþiei feminine de vârstã fertilã
ºi, implicit, numãrul de nãscuþi în urmãtoarele
douã decenii. Întreaga populaþie femininã de
vârstã fertilã din anii 2006-2021 va proveni din
generaþii aflate astãzi în viaþã ºi determinarea
acestei populaþii, pe vârste, este o operaþiune de
rutinã, mortalitatea la vârstele respective fiind
scãzutã ºi stabilã. Populaþia femininã de 15-49 ani
este astãzi de 5,6 milioane persoane (INS, 2005b)
ºi va ajunge la 4,9 milioane în anul 2021; dupã
anul 2021 vor intra în populaþia femininã de
vârstã fertilã generaþiile nãscute dupã anul 2005
iar dacã natalitatea (fertilitatea) nu va cunoaºte o
redresare, dimensiunea acestui segment al
populaþiei feminine va ajunge la 4,5 milioane în
anul 2026 ºi la cu puþin peste 4 milioane în anul
2031 (continuându-ºi apoi tendinþa descendentã ºi
ajungând la doar 3 milioane în anul 2050) (în
figura 4 pot fi sesizate ºi importantele schimbãri
structurale ale acestei subpopulaþii). Întregul
mecanism se aflã în pãtrunderea generaþiilor mici
nãscute dupã 1989, ponderea acestora urcând
rapid de la 31 la sutã în 2019, la aproape 50 la sutã
în 2026 ºi la aproape douã treimi în 2031.
Diminuarea populaþiei feminine fertile are drept
urmare directã scãderea numãrului de nãscuþi ºi a
ratei natalitãþii. În mod automat, procesul de
îmbãtrânire demograficã se intensificã, una din
consecinþe fiind majorarea ratei mortalitãþii
generale, iar declinul demografic capãtã
dimensiuni catastrofale. Evoluþiile sunt de o
matematicã impecabilã ºi implacabile. Iatã - în
tabelul 4, ce caracteristici ar putea avea populaþia
Numãr femei - în mii
Nãscuþi - în mii
6
5
Figura 2
Evoluþia proiectatã a populaþiei feminine de 15-49 ani
ºi a numãrului ºi ponderii populaþiei feminine din generaþiile 1990-2005
în anii 2006-2031 - Scenariul 1
6000
5000
4000
3000
2000
1000
0
200
180
160
140
120
100
80
60
2 0 0 6
2 0 1 1
2 0 1 6
Figura 4
Evoluþia proiectatã a populaþiei feminine de vârstã fertilã
pe trei grupe de vârstã în anii 2005-2050 - Scenariul 1
A
2 0 2 1
C
2 0 2 6
Femei - G.1990-2005
Femei 15-49 ani
Ponderea G.1990-2005 în F 15-49 ani
Figura 3
Evoluþia proiectatã a numãrului total de nãscuþi,
a celor de la generaþiile 1990-2005 ºi a ratei natalitãþii
în anii 2018-2031 - Scenariul 1
2018
2019
Total N
2020
2021
2022
2023
2024
2025
2026
N de la G.1990-2005
2027
2028
2029
2030
2 0 3 1
2031
D
70
60
50
40
30
20
10
0
9,5
9
8,5
8
7,5
7
6,5
6
Rata natalitãþii
Ponderea generaþiilor 1990-2005 - în %
Rata natalitãþii - la 1000 loc.
Scãderea numãrului de femei de vârstã fertilã este
lentã pânã în 2018 (A) pentru cã reculul de la 15-24
ani, provenit din intrarea generaþiilor mici de dupã
1989 (B), este compensat, în bunã mãsurã, de
menþinerea la vârste fertile a generaþiilor mari nãscute
înainte de 1990 (C); pe mãsura ieºirii acestor generaþii
din segmentul fertil al vieþii (D), ºi a pãtrunderii masive
a generaþiilor mici nãscute dupã 1989 (E), numãrul
femeilor de vârstã fertilã se va reduce drastic.
- în milioane -
4
3
2
1
0
B
E
2005 2010 2015 2020 2025 2030 2035 2040 2045 2050
15-24 ani 25-34 ani 35-49 ani

8
Declinul demografic ºi viitorul populaþiei României
României în deceniile urmãtoare, admiþând o luatã în considerare, orice ipotezã fiind hazarcreºtere
considerabilã a speranþei de viaþã la dantã ºi fãrã fundament. Vom aminti cã numãrul
naºtere ºi pãstrarea nivelului actual al fertilitãþii - viitor al nãscuþilor depinde, în orice model de
1,3 copii la o femeie. Migraþia externã nu este prognozã (proiectare) demograficã, de douã
Tabelul 4
Posibile caracteristici ale populaþiei României în deceniile viitoare în ipoteza menþinerii fertilitãþii actuale
Scenariul 1 - Pesimist (S1 - Pesimist). Fertilitate constantã.
Ipoteze: - rata fertilitãþii totale se menþine la valoarea din ultimii ani - 1,3 copii la o femeie;
- speranþa de viaþã la naºtere ar urma sã creascã de la 68,8 ani la 76 de ani în anul 2050 la bãrbaþi, ºi de la 75,8 la 82 de ani
în anul 2050 la femei (cu extrapolare ºi dupã anul 2050, la 81 de ani la bãrbaþi ºi 87 de ani la femei, în anul 2100*);
- fãrã migraþie externã.
Anul
Numãrul populaþiei
- în mii -
Numãrul populaþiei
feminine de 15-49 ani
- în mii -
Rata natalitãþii
- la 1000 loc. -
Speranþa de viaþã la naºtere
- ani -
Bãrbaþi
Femei
2005 21624 5596 10,2 68,5 75,8
2010 21367 5387 9,8 69,6 76,5
2015 21054 5290 9,5 70,7 77,3
2020 20685 4923 8,8 71,8 78,1
2025 20233 4606 7,8 73,0 79,0
2030 19680 4227 7,1 73,6 79,6
2035 19025 3896 6,9 74,1 80,1
2040 18294 3463 7,0 74,7 80,7
2045 17520 3231 6,9 75,3 81,3
2050 16711 3020 6,6 75,9 82,0
2075 11970 2035 6,2 78,0 83 ,8
2100 8551 1393 5,8
80,8 86,5
Rata mortalitãþii
generale
- la 1000 loc. -
Rata fertilitãþii
totale
- copii
la o femeie -
Populaþia de
60 ani ºi peste
- în mii -
Ponderea populaþiei
de 60 ani ºi peste
- în % -
Populaþia de 65 ani
ºi peste
- în mii -
Ponderea populaþiei
de 65 ani ºi peste
- în % -
2005 12,1 1,3 4165 19,3 3191 14,8
2010 12,5 1,3 4315 20,2 3158 14,8
2015 12,7 1,3 4621 21,9 3275 15,6
2020 12,7 1,3 4889 23,6 3562 17,2
2025 12,7 1,3 4892 24,2 3825 18,9
2030 13,3 1,3 5354 27,2 3829 19,5
2035 14,3 1,3 5687 29,9 4231 22,2
2040 15,2 1,3 6057 33,1 4498 24,6
2045 15,9 1,3 6246 35,7 4826 27,5
2050 16,7 1,3 6524 39,0 4997 29,9
2075 20,6 1,3 4897 40,9 3985 33,3
2100 19,2 1,3 3721 43,5 3131 36,6
* cele douã valori din anul 2100 înseamnã o speranþã de viaþã la naºtere de 84 de ani pentru întreaga populaþie, nivel similar cu cel
proiectat de Divizia de Populaþie a Naþiunilor Unite pentru Europa de Est (United Nations Population Division, 2004).
Sursa: pentru anul 2005 - INS, 2005b; 2006b; valorile speranþei de viaþã la naºtere - tabele de mortalitate elaborate de autor; pentru
ceilalþi ani - proiectãri ºi calcule ale autorului.

ªaptesprezece ani de declin demografic
variabile: numãrul femeilor aflate la vârstele fertile
ºi ratele de fertilitate ale acestora (nãscuþi la 1000
de femei de o anumitã vârstã). Cu alte cuvinte,
variaþii ale uneia sau alteia dintre cele douã
variabile, ori - cel mai frecvent, ale ambelor, duc
în mod automat la variaþii ale numãrului de
nãscuþi. Semnificaþia majorã a ratelor de fertilitate
pe vârste dintr-un an calendaristic se aflã însã în
rata fertilitãþii totale corespunzãtoare acestor rate
ºi acest indicator este cel care ne aratã ce înseamnã
aceste rate din perspectiva înlocuirii în timp a
generaþiilor ºi deci a evoluþiei numãrului populaþiei.
O femeie (însemnând de fapt un cuplu) ar
trebui sã aducã pe lume doi copii pentru a avea
doar simpla înlocuire a generaþiilor ºi deci o
populaþie stabilã în timp ca numãr. (Caseta 2) Este
uºor de realizat ce înseamnã pentru evoluþia
viitoare a numãrului populaþiei României valoarea
de 1,3 a ratei fertilitãþii totale din ultimii ani.
Revenim la datele din tabelul 4. Pentru cã
evoluþiile fertilitãþii, cele de pânã acum ºi cele ce
vor urma, îºi vor pune amprenta pe întreaga
construcþie demograficã ºi dupã anul 2050, am
inclus în tabel ºi rezultatele proiectãrilor noastre
pentru anii 2075 ºi 2100. Vom putea astfel sesiza
mai bine dinamica internã a demograficului ºi de
ce viziunea pe termen lung ºi foarte lung trebuie
privilegiatã, atât din perspectiva analizei, cât ºi a
intervenþiei, pentru cã derapajul demografic (ºi nu
numai) ce se prefigureazã cu mare claritate ºi
exactitate pentru a doua jumãtate a secolului ar
putea fi împiedicat numai dacã fertilitatea va
cunoaºte o creºtere consistentã încã din acest
deceniu. Un avertisment se impune însã, fãrã a
putea fi contestat: efectele benefice ale instalãrii
unei creºteri a fertilitãþii încã “de mâine” (2007-
2008) ºi ale menþinerii acesteia la un anumit nivel
atins în 10-15 ani, nu vor putea stopa, durabil,
declinul demografic decât în a doua jumãtate a
secolului.
Chiar dacã proiectarea este elaboratã cu o
ipotezã foarte optimistã asupra mortalitãþii, în
termeni de nivel al speranþei de viaþã la naºtere, ºi
fãrã a lua în considerare migraþia externã,
menþinerea fertilitãþii la nivelul actual duce la o
rapidã ºi profundã deteriorare a întregii construcþii
demografice. Scãderea naturalã anualã ar
creºte dramatic, de la 50 de mii astãzi, la 100 de
mii în anul 2025 ºi ar ajunge la 170 de mii la
mijlocul secolului (figura 5). Odatã atins un astfel
de nivel de deteriorare structuralã (figurile 6 ºi 7a,
7d, 7g) ºi celelalte caracteristici care i se asociazã
(o natalitate de 7 la mie ºi mortalitate generalã de
17 la mie) (figurile 8a, 8b, 9a, 9b), populaþia nu-ºi
va mai putea gãsi resurse interne ºi mecanisme de
redresare decât la orizontul a opt-zece decenii din
momentul în care fertilitatea s-ar înscrie pe un
substanþial trend ascendent si ar atinge, în circa
zece ani, nivelul de înlocuire a generaþiilor ºi dupã
ce numãrul populaþiei va fi ajuns la 10-11
milioane. Nu trebuie omis faptul cã menþinerea
unei migraþii externe negative, ceea ce pare a fi o
certitudine cel puþin pentru urmãtorii 10-15 ani,
nu ar face decât sã agraveze dimensiunile acestei
sumbre perspective. Ce ar însemna din perspectivã
economicã menþinerea fertilitãþii la numai 1,3
copii la o femeie? În primul rând, o drasticã
diminuare a dimensiunii populaþiei în vârstã de
muncã, o ascensiune rapidã a populaþiei vârstnice
ºi, în consecinþã, o degradare a raportului de
dependenþã (tabelele 4 ºi 8, figurile 7a, 7d, 7g, 7j ºi
10). Populaþia de 20-64 ani ar ajunge la numai 9
milioane în anul 2050, cu 4 milioane mai micã
decât astãzi, iar populaþia de 65 ani ºi peste ar
creºte de la 3,2 milioane astãzi la 5 milioane la
- scãdere anualã - mii. locuitori -
-180
-160
-140
-120
-100
-80
-60
-40
-20
0
2005
Figura 5
Scãderea naturalã anualã
în anii 2005-2050 în ipoteza menþinerii fertilitãþii actuale
2005-2050 = scãdere de 5 milioane locuitori
2010
2015
2020
2025
2030
2035
2040
2045
2050
9

73
69
65
61
57
53
49
45
41
37
33
29
25
21
17
13
9
5
1
10
Figura 6
Metamorfozele unei populaþii.
Populaþia pe vârste la 1 iulie 2005 ºi cea care ar rezulta
pentru deceniile urmãtoare dacã fertilitatea ar rãmâne
la nivelul din ultimii ani (Scenariul 1 - Pesimist)
250000
200000
2005 - Bãrbaþi
Nr. populaþiei:
21,6 mil.; populaþia
de 65 ani +: 14,8 %
250000
200000
150000
2010 - Bãrbaþi
Nr. populaþiei:
21,4 mil.; populaþia
de 65 ani +: 14,8 %
150000
100000
2020 - Bãrbaþi
Nr. populaþiei:
20,7 mil.; populaþia
de 65 ani +: 17,2 %
250000
200000
150000
2050 - Bãrbaþi
Numãrul populaþiei:
16,7 mil.; populaþia
de 65 ani +: 29,9 %
250000
200000
150000
- numãr persoane -
100000
100000
100000
50000
50000
50000
50000
0
101
97
93
89
85
81
77
73
69
65
61
57
53
49
45
41
37
33
29
25
21
17
13
9
5
1
0
0
101
97
93
89
85
81
77
73
69
65
61
57
53
49
45
41
37
33
29
25
21
17
13
9
5
1
100
101
97
93
89
85
81
77
73
69
65
61
57
53
49
45
41
37
33
29
25
21
17
13
9
5
1
0
101
97
93
89
85
81
77
73
69
65
61
57
53
49
45
41
37
33
29
25
21
17
13
9
5
1
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0
100
90
80
70
60
50
40
30
20
10
2005 - Femei
0 50000 100000 150000 200000 250000
2010 - Femei
0
0 50000 100000 150000 200000 250000
100
90
80
70
60
50
40
30
20
10
2020 - Femei
0
0 50000 100000 150000 200000 250000
100
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0
- vârsta -
2050 - Femei
0 50000 100000 150000 200000 250000
Declinul demografic ºi viitorul populaþiei României
mijlocul secolului. Cu alte cuvinte, la 100
persoane adulte ar reveni 54 de vârstnici, faþã de
numai 24 în 2005. Cum va putea suporta populaþia
adultã, activã economic în cea mai mare
parte, o astfel de povarã economicã? ªi aceasta
nu este întreaga sarcinã, pentru cã la acest raport
de dependenþã al vârstnicilor se adaugã ºi cel al
tinerilor, ceea ce va duce la un raport total de
dependenþã de 82 persoane tinere ºi vârstnice la
100 de persoane adulte. Cifrele sunt preocupante
dacã luãm în considerare dificultãþile actuale ale
bugetelor de asigurãri sociale din þãrile europene
dezvoltate, incompatibilitatea care se contureazã
între evoluþiile prognozate ale PIB-ului ºi ale
populaþiei vârstnice în aceste þãri, semnele de
întrebare ºi preocupãrile de reformare a politicilor
de utilizare a forþei de muncã ºi a sistemelor de
pensii din þãrile UE pentru atingerea obiectivelor
Strategiei de la Lisabona (2000) ºi a numeroaselor
completãri pe care aceasta le-a suferit la reuniuni
ulterioare ale Consiliului UE ºi ale Comisiei
Europene (Kotowska, 2003; Schoenmaeckers,
2004; Schoenmaeckers ºi Kotowska, 2005).
250000
2070 - Bãrbaþi
Nr. populaþiei:
12,9 mil.; populaþia
de 65 ani +: 33 %
200000
150000
2100 - Bãrbaþi
Nr. populaþiei:
8,6 mil.; populaþia
de 65 ani +: 36,6 %
250000
200000
- numãr persoane -
100000
150000
100000
50000
50000
0
97
93
89
85
81
77
73
69
65
61
57
53
49
45
41
37
33
29
25
21
17
13
9
5
1
0
101
97
93
89
85
81
77
73
69
65
61
57
53
49
45
41
37
33
29
25
21
17
13
9
5
1
101
100
90
80
70
60
50
40
30
20
10
100
0
0
90
80
70
60
50
40
30
20
10
- vârsta -
2070 - Femei
0 50000 100000 150000 200000 250000
2100- Femei
0 50000 100000 150000 200000 250000

ªaptesprezece ani de declin demografic
11
Figura 7
Populaþia pe grupe mari de vârstã ºi raportul de dependenþã în anii 2005-2050 în trei scenarii prospective
Scenariul 1 - menþinerea fertilitãþii actuale - 1,3 copii la o femeie;
Scenariul 2 - redresarea fertilitãþii la 1,8 copii la o femeie în anii 2010-2050
Scenariul 3 - redresarea fertilitãþii la 1,8 copii la femeie în anul 2010 ºi la 2,1 în anii 2020-2050
5,5
5,0
4,5
7a-S1 - Populaþia de 0-19 ani
(1)
26
24
22
5,5
5,0
7b-S2 - Populaþia de 0-19 ani
(1)
(2)
26
24
5,5
5,0
7c-S3 - Populaþia de 0-19 ani
(1)
(2)
(3)
(4)
26
24
4,0
20
- în mil. -
3,5
3,0
18
16
- în % -
- în mil. -
4,5
(3)
22
- în % -
- în mil. -
4,5
22
- în % -
2,5
14
2,0
12
4,0
2005
2010
2015
2020
2025
2030
2035
2040
2045
2050
005
010
015
020
025
030
035
040
20 4 5
205
în mil. în %
2
2
2
2
2
2
2
2
20
4,0
20
0
2005
2010
2015
2020
2025
2030
2035
2040
2045
2050
în mil. în %
în mil. în %
fig. 7a, 7b ºi 7c: (1)=generaþiile mici 1990-2010; (2)=populaþia femininã de vârstã fertilã este (încã) mare ºi redresarea fertilitãþii
la 1,8 (2,1) ar duce la creºterea populaþiei de 0-19 ani; (3)= odatã cu atingerea vârstelor fertile de generaþiile mici de dupã 1989,
populaþia tânãrã va scãdea, dar va creºte dupã 2040 în S3 (4);
16
15
7d-S1 - Populaþia de 20-64 ani
(1)
(2)
66
64
14
7e-S2 - Populaþia de 20-64 ani
(1)
70
14
7f-S3 - Populaþia de 20-64 ani
(1)
70
14
13
(3)
62
60
13
(2)
65
13
(2)
65
- în mil. -
12
11
10
58
56
54
- în % -
- în mil. -
12
11
(3)
60
55
- în % -
- în mil. -
12
11
(3)
60
55
- în % -
9
52
8
2005
2010
2015
2020
2025
2030
2035
2040
2045
2050
50
10
2005
2010
2015
2020
2025
2030
2035
2040
2045
2050
50
10
2005
2010
2015
2020
2025
2030
2035
2040
2045
2050
50
în mil. în %
în mil. în %
în mil. în %
fig. 7d, 7e ºi 7f: (1)=ieºirea generaþiilor mici 1940-1945 ºi intrarea generaþiilor mari 1985-1989; (2)=ieºirea generaþiilor mici
1956-1966 ºi intrarea generaþiilor mai mari din jurul anului 2010; (3)=ieºirea generaþiilor mari de dupã anul 1966 ºi intrarea
generaþiilor mici 2015-2030;
- în mil. -
5,5
5,0
4,5
4,0
3,5
3,0
2,5
2,0
1,5
2005
7g-S1 - Populaþia de 65 ani ºi peste
(1)
2010
2015
2020
2025
(2)
2030
2035
2040
2045
în mil. în %
2050
45
40
35
30
25
20
15
10
5
- în % -
- în mil. -
5,5
5,0
4,5
4,0
3,5
3,0
2,5
2,0
1,5
7h-S2 - Populaþia de 65 ani ºi peste
28
2005
(1)
2010
2015
2020
(2)
2025
2030
2035
2040
2045
2050
în mil. în %
26
24
22
20
18
16
14
12
- în % -
- în mil. -
5,5
5,0
4,5
4,0
3,5
3,0
2,5
2,0
1,5
2005
7i-S3 - Populaþia de 65 ani ºi peste
(1)
2010
2015
2020
(2)
2025
2030
2035
2040
2045
2050
în mil. în %
28
26
24
22
20
18
16
14
12
- în % -
fig. 7g, 7h ºi 7i: ajung la 65+: (1) - generaþiile mici 1940-45; (2) - generaþiile mici 1960-66.

12
Declinul demografic ºi viitorul populaþiei României
90
80
70
7j-S1 - Raportul de dependenþã
(tineri ºi vârstnici la 100 de adulþi)
Figura 8a
Numãrul de nãscuþi ºi de decese în scenariul 1, 2005-2050
300
250
60
50
40
30
- în mii -
200
150
20
10
2 0 0 5
2 0 1 0
2 0 1 5
2 0 2 0
2 0 2 5
2 0 3 0
2 0 3 5
2 0 4 0
2 0 4 5
2 0 5 0
100
2005 2010 2015 2020 2025 2030 2035 2040 2045 2050
Nãscuþi
Decese
RD1=tineri (0-19 ani) la 100 adulþi (20-64 ani)
RD2=vârstnici (65 ani ºi peste) la 100 adulþi
RTD=Rportul total de dependenþã (RD1+RD2)
Figura 8b
Numãrul de nãscuþi ºi de decese în scenariul 1, 2005-2100
350
300
250
7k-S2 - Raportul de dependenþã
(tineri ºi vârstnici la 100 de adulþi)
- în mii -
200
150
100
100
90
50
80
0
70
2005
2010
2015
2020
2025
2030
2035
2040
2045
2050
2055
2060
2065
2070
2075
2080
2085
2090
2095
2100
60
Decese
Nãscuþi
50
40
30
Figura 9a
Rata natalitãþii (RN), rata mortalitãþii generale (RMG)
ºi evoluþia numãrului populaþiei în scenariul 1, 2005-2050
18
22
20
16
21
10
2 0 0 5
2 0 1 0
2 0 1 5
RD1
2 0 2 0
2 0 2 5
2 0 3 0
RD2
2 0 3 5
2 0 4 0
RTD
2 0 4 5
2 0 5 0
Rate - la 1000 loc. -
14
12
10
8
20
19
18
17
Nr. populaþiei - în mil.
6
16
7l-S3 - Raportul de dependenþã
(tineri ºi vârstnici la 100 de adulþi)
4
15
2005 2010 2015 2020 2025 2030 2035 2040 2045 2050
100
RN
RMG
Numãrul populaþiei
90
80
70
60
50
40
30
20
10
Rate - la 1000 loc. -
Figura 9b
Rata natalitãþii, rata mortalitãþii generale
ºi evoluþia numãrului populaþiei în scenariul 1, 2005-2100
22
24
20
18
16
14
12
10
8
22
20
18
16
14
12
10
Nr. populaþiei - în mil.
2 0 0 5
2 0 1 0
2 0 1 5
2 0 2 0
2 0 2 5
2 0 3 0
2 0 3 5
2 0 4 0
2 0 4 5
2 0 5 0
6
8
RD1
RD2
RTD
4
2005
2010
2015
2020
2025
2030
2035
2040
2045
2050
2055
2060
2065
2070
2075
2080
2085
2090
2095
2100
RN
RMG
Numãrul populaþiei
6

ªaptesprezece ani de declin demografic
13
7
Figura 10
Evoluþia anualã proiectatã a populaþiei vârstnice
(60 ani ºi peste), 2005-2050, în ipoteza menþinerii
fertilitãþii actuale (1,3 copii la o femeie)
50
Caseta 1
Integrarea în UE ºi costurile îmbãtrânirii demografice:
cazul Republicii Cehe ºi al Slovaciei
Numãr - milioane -
6
5
4
3
2 0 0 5
2 0 1 0
2 0 1 5
2 0 2 0
Numãr
2 0 2 5
2 0 3 0
2 0 3 5
2 0 4 0
2 0 4 5
Pondere
2 0 5 0
40
30
20
10
Pondere - % -
La începutul anului 2006, Comisia Europeanã a examinat programele
de cheltuieli publice ale Republicii Cehe ºi Slovaciei pentru anii 2005-
2008. Una din concluziile Comisiei a fost cã ambele þãri se vor confrunta
cu mari riscuri de a nu fi capabile sã susþinã, pe termen lung,
finanþele publice la nivelul costurilor pe care le va impune îmbãtrânirea
populaþiei în viitor; recomandarea fãcutã guvernelor celor douã þãri a
fost aceea de a analiza costurile ºi de a introduce reforme ale
sistemelor de pensii ºi sãnãtate (www.pushjournal.org), 12 aprilie
2006). Vom menþiona cã atât gradul de îmbãtrânire demograficã, cât ºi
raportul de dependenþã vârstnici/ adulþi, sunt mai ridicate în România
decât în cele douã þãri (Council of Europe, 2006).
ªi peste ocean, în SUA, creºterea speranþei de viitorul politicilor din domeniul asigurãrilor
viaþã la vârstele avansate ºi îmbãtrânirea popu- sociale ºi de sãnãtate (Manton, Gu ºi Lamb,
laþiei ridicã probleme extrem de complexe pentru 2006).

14
CAPITOLUL 2
O PERSPECTIVÃ NOUÃ ASUPRA IMPLICAÞIILOR
DECLINULUI DEMOGRAFIC: DIMENSIUNEA ªI
STRUCTURA POPULAÞIEI ACTIVE ECONOMIC
Dacã nu greºim, implicaþiile economice ale
declinului demografic ºi ale deteriorãrii structurii
pe v ârs te a u fo st e val uat e în lit era tur a
doua jumãtate a anilor 1980. Reducerea dimensiromâneascã,
pânã acum, recurgând doar la
generaþiile mici din anii celui de-al doilea rãzboi
mondial ºi vor intra generaþiile mai mari din a
unii populaþiei active se va produce prin dinamici
raportul dintre populaþia în vârstã de muncã ºi interioare diferite: creºtere la grupele de vârstã 40-
populaþia vârstnicã ori la estimãri prospective ale
numãrului de pensionari. Iatã cã avem acum un
instrument mult mai relevant - proiectarea popu-
din generaþiile mici nãscute dupã 1989. Conselaþiei
active ºi inactive economic, pe sexe ºi vârste
(pentru detalii de ordin tehnic asupra proiectãrii
64 ºi 65 ani ºi peste ºi recul, mai important, la
populaþia activã de 15-24 ºi 25-39 ani, compusã
cinþa acestor schimbãri structurale este majorarea
vârstei medii a populaþiei active de la 40 la 45 de
populaþiei active ºi unele rezultate a se vedea ani (tabelul 5).
Anexa 1).
Ajunºi în acest punct al analizei implicaþiilor
scãderii natalitãþii la nivelul populaþiei active,
Redresarea natalitãþii nu mai poate împiedica credem cã se impune o anumitã observaþie, pentru
scãderea ºi îmbãtrânirea populaþiei active pânã a evidenþia complexitatea conexiunilor dintre
în anul 2025…
demografic ºi economic ºi nevoia privilegierii
Pe lângã avantajul cuantificãrii celor douã
categorii de populaþie, proiectarea populaþiei
active are marele avantaj cã se referã la populaþia
în vârstã de, practic, 20 de ani ºi peste, ceea ce
înseamnã cã potenþialele schimbãri ale natalitãþii
în urmãtorii 20 de ani nu pot afecta dimensiunea
ºi structura pe vârste ºi sexe a populaþiei active
pânã în anul 2025, ci numai ponderea acesteia în
ansamblul populaþiei ºi raportul de dependenþã
economicã al tinerilor. Numãrul populaþiei active
va cunoaºte un recul, de la 10 milioane astãzi la
9,3 milioane în anul 2025 (tabelul 5 ºi figura 11a).
Uºoara creºtere din anii 2007-2013 (care se
regãseºte ºi în alura curbei ratei generale de
activitate din figura 11b) nu este decât expresia
unui anumit dezechilibru conjunctural între ieºiri
ºi intrãri din/în populaþia activã: vor ieºi, masiv,
viziunii pe termen lung.
…dar nu acesta este rãul, ci majorarea sarcinii
economice a populaþiei active
Un observator nefamiliarizat cu dinamica
internã a demograficului, ar putea ridica, firesc,
urmãtoarea întrebare: în fond, de ce ar trebui sã
creascã populaþia activã economic într-o populaþie
al cãrei efectiv total este în scãdere? ªi ar gãsi
argumente în evoluþia ratei generale de activitate
(figura 11b) ºi a raportului de dependenþã
economicã în urmãtorii 15-20 de ani (figura 11c).
Este viziunea simplistã asupra implicaþiilor.
Menþionata creºtere moderatã a numãrului
populaþiei active în anii 2007-2013 îºi va pune
amprenta ºi pe rata generalã de activitate din
aceiaºi ani.

O perspectivã nouã asupra implicaþiilor declinului demografic
15
Tabelul 5
Populaþia activã economic, 2005-2050. Numãr, ratã, structurã pe vârste ºi vârstã medie
Notã: pentru ipotezele scenariilor 2 ºi 3, a se vedea cap. 3.2.
Scenariul
Anul
Populaþia activã
de 15 ani ºi peste
în mii
ratã la
100 loc.*
15 -24
ani
25 -39
ani
Populaþia activã pe grupe de vârstã
- în mii - - structura în % -
40 -64
ani
65
ani +
Total 15 -24
ani
25 -39
ani
40 -64
ani
65
ani +
Vârsta
medie
- ani -
Scenariul 1
2005 10001 54,8 1223 4243 4058 476 100 12,2 42,4 40,6 4,8 40,0
2010 10103 55,6 1184 4107 4342 470 100 11,7 40,7 43,0 4,7 40,5
2015 9991 55,7 877 4129 4497 488 100 8,8 41,3 45,0 4,9 41,1
2020 9712 54,9 809 3667 4704 531 100 8,3 37,8 48,4 5,5 42,1
2025 9342 53,5 777 3258 4736 571 100 8,3 34,9 50,7 6,1 42,9
2030 8910 51,9 768 2702 4869 571 100 8,6 30,3 54 ,6 6,4 43,7
2035 8399 50,0 735 2569 4462 632 100 8,8 30,6 53,1 7,5 44,1
2040 7870 48,4 678 2491 4027 673 100 8,6 31,7 51,2 8,6 44,4
2045 7319 47,0 600 2407 3589 723 100 8,2 32,9 49,0 9,9 44,6
2050 6822 45,9 532 2241 3300 749 100 7,8 32,8 48,4 11,0 44,8
Scenariul 2
2005 10001 54,8 1223 4243 4058 476 100 12,2 42,4 40,6 4,8 40,0
2010 10103 55,6 1184 4107 4342 470 100 11,7 40,7 43,0 4,7 40,4
2015 9991 55,7 877 4129 4497 488 100 8,8 41,3 45,0 4,9 41,1
2020 9712 54,9 809 3667 4704 531 100 8,3 37,8 48,4 5,5 42,1
2025 9378 53,2 814 3258 4736 571 100 8,7 34,7 50,5 6,1 42,8
2030 9081 51,3 939 2702 4869 571 100 10,3 29,8 53,6 6,3 43,2
2035 8782 50,0 968 2720 4462 632 100 11,0 31,0 50,8 7,2 43,2
2040 8466 49,1 859 2907 4027 673 100 10,1 34,3 47,6 8,0 43,1
2045 8122 48,2 778 3032 3589 723 100 9,6 37,3 44,2 8,9 43,1
2050 7852 47,6 751 2895 3456 749 100 9,6 36,9 44,0 9,5 43,1
Scenariul 3
2005 10001 54,8 1223 4243 4058 476 100 12,2 42,4 40,6 4,8 40,0
2010 10103 55,6 1184 4107 4342 470 100 11,7 40,7 43,0 4,7 40,4
2015 9991 55,7 877 4129 4497 488 100 8,8 41,3 45,0 4,9 41,1
2020 9712 54,9 809 3667 4704 531 100 8,3 37,8 48,4 5,5 42,1
2025 9378 53,2 814 3258 4736 571 100 8,7 34,7 50,5 6,1 42,8
2030 9091 51,2 949 2702 4869 571 100 10,4 29,7 53,6 6,3 43,2
2035 8840 49,8 1026 2720 4462 632 100 11,6 30,8 50,5 7,2 43,0
2040 8624 48,9 974 2949 4027 673 100 11,3 34,2 46,7 7,8 42,8
2045 8412 48,3 910 3190 3589 723 100 10,8 37,9 42,7 8,6 42,5
2050 8285 48,1 881 3199 3456 749 100 10,6 38,6 41,7 9,0 42,3
.
*activi de 15 ani ºi peste la 100 persoane de 15 ani ºi peste
Sursa: proiectãri ale autorului (a se vedea Anexa 1)

16
Declinul demografic ºi viitorul populaþiei României
Figura 11
Caracteristici ale populaþiei active, 2005-2050, în cele trei scenarii
- în mil. -
11
10
9
8
7
6
11a. Numãr
2005 2010 2015 2020 2025 2030 2035 2040 2045 2050
Sc.1
Sc.2
Sc.3
- inactivi 15+ la 100 activi 15+ -
58
56
54
52
50
48
46
44
11b. Rata generalã de activitate, 15 ani ºi peste
2005 2010 2015 2020 2025 2030 2035 2040 2045 2050
Sc.1
Sc.2
Sc.3
160
11c. Raportul de dependenþã economicã (RDE)
Total inactivi la 100 activi
60
11d. RDE al tinerilor. Inactivi tineri (0-19 ani) la 100 activi
150
55
140
50
130
45
120
40
110
35
100
2005 2010 2015 2020 2025 2030 2035 2040 2045 2050
Sc.1
Sc.2
Sc.3
30
2005 2010 2015 2020 2025 2030 2035 2040 2045 2050
Sc.1
Sc.2
Sc.3
55
11e. RDE al adulþilor. Inactivi adulþi (20-64 ani) la 100 activi
65
60
11f. RDE al vârstnicilor. Inactivi vârstnici (65 ani+) la 100 activi
50
55
50
45
45
40
35
40
30
35
2005 2010 2015 2020 2025 2030 2035 2040 2045 2050
Sc.1
Sc.2
Sc.3
25
20
2005 2010 2015 2020 2025 2030 2035 2040 2045 2050
Sc.1
Sc.2
Sc.3
46
11g. Vârsta medie a populaþiei active, 2005-2050
45
44
43
42
41
40
39
2005 2010 2015 2020 2025 2030 2035 2040 2045 2050
Sc.1
Sc.2
Sc.3
Diminuarea raportului total de dependenþã
economicã pânã în jurul anului 2015 provine din
prelungirea reculului raportului de dependenþã al
tinerilor (figura 11d), pe fondul scãderii natalitãþii
dupã 1989, ºi o stagnare pânã aproape de anul
2015 a raportului la populaþia vârstnicã (figura
11f), prin atingerea vârstei de 65 de ani a
generaþiilor mici din anii celui de-al doilea rãzboi

O perspectivã nouã asupra implicaþiilor declinului demografic
17
Tabelul 6
Populaþia activã economic, 2005-2050. Raportul de dependenþã economicã
Anul
Raport total de
dependenþã economicã
- total inactivi
la 100 activi -
inactivi de 0-19 ani
la 100 activi
Raport de dependenþã economicã pe vârste
inactivi de 20-64 ani
la 100 activi
inactivi de 65 ani +
la 100 activi
S1 S2 S3 S1 S2 S3 S1 S2 S3 S S2 S3
2005 116 116 116 48 48 48 41 41 41 27 27 27
2010 111 113 113 41 43 43 43 43 43 27 27 27
2015 111 116 117 40 45 46 43 43 43 28 28 28
2020 113 121 123 40 48 50 42 42 42 31 31 31
2025 117 126 131 39 49 53 43 43 43 35 35 35
2030 121 131 137 37 48 54 47 47 47 37 36 36
2035 127 135 142 36 46 53 48 48 48 43 41 41
2040 132 140 147 35 47 54 49 48 48 49 45 44
2045 139 146 152 34 49 56 49 47 47 56 51 49
2050 145 150 155 35 50 59 48 45 45 62 54 51
Sursa: proiectãri ale autorului (a se vedea Anexa 1).
mondial. Totul este însã temporar ºi instalarea
majorãrii sarcinii economice a populaþiei active
este fermã dupã anul 2015, “motorul” fiind
creºterea continuã a populaþiei vârstnice, tendinþã
cãreia i se alãturã, dupã 2025, ºi ascensiunea
raportului de dependenþã al populaþiei adulte
(figura 11e), odatã cu ieºirea din activitate a
generaþiilor mari de dupã 1966. În anul 2050, la
4,2 milioane în anul 2025 ºi la 2,7 milioane în anul
2050. De remarcat faptul cã populaþia în vârstã de
19-23 ani, din care se recruteazã populaþia
universitarã, va fi compusã, pânã în anul 2025, din
populaþie aflatã deja în viaþã (generaþii nãscute
înainte de anul 2006) ºi care nu va putea fi în nici
un fel influenþatã ca dimensiune. Aceastã
populaþie este de 1,6 milioane ºi va ajunge în anul
100 persoane active ar reveni 145 de persoane 2025 la 1 milion, ca efect direct al scãderii
inactive, cu 29 mai mult decât în 2005. O
redresare a natalitãþii nu va avea alt efect decât
amplificarea raportului de dependenþã, prin
creºterea populaþiei tinere, inactivã economic.
Reducerea drasticã a populaþiei ºcolare
natalitãþii dupã 1989, ºi la numai 700 de mii în
anul 2050, dacã dupã anul 2006 nu intervine o
creºtere a numãrului mediu de copii pe care îi
naºte o femeie. Ne putem întreba ce efecte va avea
reducerea la jumãtate a populaþiei de vârstã
ºcolarã asupra întregului sistem educaþional ºi,
prin implicaþii, asupra întregii vieþi economice ºi
Reducerea numãrului populaþiei active sociale.
economic ºi deteriorarea raportului de depen- Am putea analiza mai detaliat multiplele
denþã economicã nu sunt singurele efecte negative faþete ale veritabilului derapaj demografic ºi ale
ale declinului natalitãþii ºi menþinerii acesteia la un spectrului depopulãrii masive a þãrii proprii
nivel scãzut. Ele sunt precedate de o evoluþie acestui scenariu al menþinerii nivelului actual al
similarã, la fel de dramaticã, a populaþiei de vârstã fertilitãþii, inclusiv din perspectiva unei imigraþii
ºcolarã prin pãtrunderea masivã a generaþiilor masive de populaþie având caracteristici culturale
mici de dupã 1989 (figurile 12a-12d). Populaþia de diferite, a coeziunii sociale ºi chiar a viabilitãþii
3-23 ani este astãzi de 5,7 milioane ºi va ajunge la caracterului naþional al statului român. Nu am

18
Declinul demografic ºi viitorul populaþiei României
Figura 12
Populaþia de vârstã ºcolarã (3-23 ani) în anii 1990-2005
ºi cea proiectatã pentru anii 2006-2050 - Secenariul 1
- în milioane -
9
8
7
6
5
4
3
2
1
0
1990
1995
12a. Întreaga populaþie ºcolarã (3-23 ani)
2000
2005
2010
2015
2020
2025
2030
2035
2040
2045
2050
- în milioane -
5
4,5
4
3,5
3
2,5
2
1,5
1
0,5
0
1990
12c. Populaþia ºcolarã în vârstã de 7-18 ani
Intrarea generaþiilor nãscute dupã 1989
1995
2000
2005
2010
Anii 2006-2012: populaþie provenitã
din generaþii aflate în viaþã, nãscute
înainte de anul 2006
2015
2020
2025
2030
2035
2040
2045
2050
1,6
1,4
12b. Populaþia ºcolarã în vârstã de 3-6 ani
2,5
12d. Populaþia ºcolarã în vârstã de 19-23 ani
(1)
Anii 2006-2024: populaþie provenitã din generaþii
aflate în viaþã, nãscute înainte de anul 2006
1,2
2
(2)
- în milioane -
1
0,8
0,6
0,4
0,2
- în milioane -
1,5
1
0,5
(3)
(1)=generaþiile mari 1967-1968
(2)=natalitatea mai ridicatã din anii
1974-1978 (mãsuri luate în 1973)
(3)=natalitatea mai ridicatã din anii
1984-1989 (mãsuri luate în 1983)
0
1990
1995
2000
2005
2010
2015
2020
2025
2030
2035
2040
2045
2050
0
1990
1995
2000
2005
2010
2015
2020
2025
2030
2035
2040
2045
2050
vrea sã fim acuzaþi de fatalism dar vom "Immigration and Ethnic Change in Lowrecomanda
cititorului interesat în aceastã Fertility Countries: A Third Demographic
problemã un recent studiu, care îndeamnã la Transition", Population and Development
reflecþie (ºi nu numai): David Coleman, Review, vol. 32, nr. 3, 2006.

19
CAPITOLUL 3
REDRESAREA SITUAÞIEI DEMOGRAFICE.
VIZIUNEA SIMPLISTÃ ªI CEA A COERENÞEI ANSAMBLULUI
Oricum am privi ºi analiza viitorul populaþiei dispune de un element pe care îl avem numai în
României, o diminuare a gradului de deteriorare cea de-a doua.
care se profileazã pentru deceniile urmãtoare ºi,
teoretic, o stopare a declinului, doar pe termen 3.1. “Vãzând ºi fãcând”: atitudinea empiricã
foarte lung însã, nu se pot imagina fãrã redresarea
de substanþã a fertilitãþii, adicã a numãrului mediu Este bine cunoscut faptul cã dinamica unei
de copii pe care îi naºte o femeie pe întregul parcurs populaþii este determinatã de creºterea naturalã ºi
al vieþii fertile (pânã la 50 de ani). Pentru cã, din de soldul migraþiei externe. Scãderea populaþiei
reculul fertilitãþii a provenit în mod fundamental României s-a produs în anii 1990-1991 numai
deteriorarea de pânã acum a demograficului ºi cea prin migraþie externã negativã, creºterea naturalã
care va continua în deceniile urmãtoare prin menþinându-se la valori pozitive dar inferioare
dinamica internã a relaþiilor dintre starea ºi miºcarea migraþiei. Din 1992, scãderii prin migraþie i s-a
populaþiei. Ar fi însã o mare eroare a crede cã o adãugat scãderea naturalã, provenitã din recrupotenþialã
creºtere a numãrului de nãscuþi ar putea descenþa mortalitãþii generale ºi, mai ales, reculul
schimba rapid ºi consistent peisajul demografic al masiv al natalitãþii. Din perspectiva întreprinderii
României ºi perspectivele acestuia. Existã, din noastre ºi simplificând lucrurile, pentru a diminua
pãcate, astfel de opinii ºi în rândul clasei politice ºi mãrimea declinului demografic ori pentru asiguîn
rândul opiniei publice. În cel din urmã caz rarea unui echilibru între cele douã componente
lucrurile pot fi înþelese, dar nu ºi în celãlalt, acolo ar trebui sã reducem numãrul de decese ºi sã avem
unde se iau deciziile ce privesc viitorul þãrii. o creºtere a numãrului de nãscuþi. O migraþie
Dorim o redresare a situaþiei demografice a externã pozitivã (mai mulþi imigranþi decât
þãrii. Dupã aproape douã decenii de deteriorare ºi emigranþi) ar mãri efectele pozitive ale creºterii
efecte negative viitoare inevitabile, “redresare” nu natalitãþii ºi diminuãrii mortalitãþii. Ne aflãm însã
poate însemna altceva decât o diminuare a într-o arie extrem de complexã, cu o mare dozã de
dimensiunii declinului populaþiei ºi a degradãrii necunoscut, ºi nu vom lua în considerare migraþia
structurii pe vârste (a ritmului de îmbãtrânire externã. Vom avansa însã unele opinii asupra
demograficã, îndeosebi). Realizarea unei redresãri fenomenului în partea finalã a studiului.
de substanþã ar însemna ºi crearea premizelor Într-o primã tentativã, ne propunem sã
pentru o stopare a declinului demografic, numai asigurãm o creºtere a numãrului de nãscuþi astfel
pe termen foarte lung, ºi - de ce nu - asigurarea ca sã ajungem la un echilibru, fie el ºi relativ,
unei stabilitãþi a populaþiei, la un numãr care ar nãscuþi-decedaþi. Pentru a putea evalua dimenputea
fi ºi mai mic decât cel actual. Propunem siunea redresãrii natalitãþii este indispensabilã o
citito-rului douã maniere de a aborda, ca viziune viziune asupra potenþialei evoluþii viitoare a
ºi metodã, redresarea situaþiei demografice, în mortalitãþii. Intrãm astfel într-o primã zonã de
intenþia de a releva nevoia unei viziuni coerente a dificultãþi a acestei abordãri. La nivelul unei
întregii construcþii demografice cu toate interco- populaþii, numãrul de decese depinde de douã
nexiunile ºi impresionanta ei unitate. Nu va fi variabile: intensitatea mortalitãþii pe vârste ºi
uºor, pentru cã în prima abordare nu putem structura pe vârste a populaþiei respective.

20
Declinul demografic ºi viitorul populaþiei României
Mortalitatea este mult mai ridicatã la vârstele
avansate ºi o creºtere a ponderii populaþiei de la
aceste vârste duce automat la un numãr mai mare
de decese ºi la o ratã a mortalitãþii generale mai
ridicatã, fãrã ca durata medie a vieþii sã se diminueze
(dimpotrivã, chiar). Iatã ºi câteva date
extrem de semnificative, pentru anul 2005: (figurile 8a ºi 9a).
mortalitatea la persoanele de 65-69 ani a fost de
27 de ori mai mare faþã de mortalitatea de la
populaþia de 25-35 ani, de 42 de ori mai mare la
populaþia de 70-74 ani ºi de 102 ori mai mare la
persoanele de 75 ani ºi peste, iar decesele la
vârstele mai mari de 60 de ani au reprezentat 80 la
sutã din ansamblul deceselor (pondere care va
creºte rapid în deceniile urmãtoare pentru cã
procesul de îmbãtrânire demograficã este în plinã
expansiune). În scenariile noastre elaborate prin a
doua abordare, avem în faþã proiectãri demografice
construite prin metoda componentelor, în
care ºi mortalitatea ºi fertilitatea sunt proiectate
pe sexe ºi vârste. În cazul mortalitãþii, toate
scenariile au la bazã o singurã ipotezã, foarte
optimistã (a se vedea tabelele 4 ºi 7), admiþând o
reducere considerabilã a mortalitãþii pe vârste ºi o
creºtere similarã a duratei medii a vieþii. Aceasta
nu înseamnã însã ºi o reducere automatã a numã-
[2]
rului de decese . Putem observa în figura 8a cã
numãrul de decese urmeazã sã creascã în anii
urmãtori, pânã în jurul anului 2015, chiar dacã
mortalitatea pe vârste va fi în recul, pentru cã la
vârstele avansate (peste 60 de ani) se vor afla
generaþiile mari din anii 1945-1955. Odatã cu
epuizarea masivã a acestor generaþii, vor intra la
vârstele avansate generaþii mult mai mici, cele din
anii 1956-1966, ºi numãrul de decese va fi în
scãdere. Dar nu pentru mulþi ani, pentru cã, dupã
anul 2025, la vârstele de 60 ani ºi peste vor ajunge
generaþiile numeroase nãscute dupã 1966 (figura
7g), în anii politicii pronataliste forþate a vechiului
regim, ºi numãrul de decese, ca ºi rata mortalitãþii
generale, vor cunoaºte o escaladare rapidã
Figura 13
Evoluþia prognozatã a numãrului de decese ºi estimarea numãrului de nãscuþi
care ar putea asigura o creºtere sau scãdere naturalã minimã, 2007-2065
- în mii -
300
290
280
270
260
250
240
230
220
210
A
B
C
A B C D >> a se vedea textul
200
2005 2010
2015 2020 2025 2030 2035 2040 2045 2050 2055 2060 2065
Decese
Nãscuþi
Revenim acum, dupã aceastã necesarã parantezã,
la problema creºterii numãrului de nãscuþi ºi
a efectelor acesteia asupra echilibrului dinamicii
populaþiei (creºterea naturalã). Figura 13 ilustreazã
de o manierã simplistã în ce fel ar trebui sã
evolueze numãrul de nãscuþi pentru a fi la nivelul
numãrului de decese ºi a asigura o creºtere sau o
scãdere naturalã minimã. S-au înregistrat, în anul
2005, 262 de mii de decese ºi 221 de mii de
nãscuþi, ceea ce a avut drept rezultat o scãdere
naturalã de 41 de mii de locuitori. Dacã s-ar dori
echilibrarea celor douã componente, ar trebui
- teoretic - sã diminuãm numãrul de decese ºi sã
D
[2]
Nivelul încã foarte ridicat al mortalitãþii infantile - 15 de- (pentru o privire comparativã în context european a se vedea
cese la 1000 nãscuþi vii în anul 2005, impune câteva remarci. figura 6 din An exa 6). Faptul cã, în anul 2005, aproape o
Este eronatã teza, încã vehiculatã, potrivit cãreia reducerea treime din decesele infantile au fost provocate de boli ale
mortalitãþii infantile ar avea o contribuþie semnificativã la aparatului respirator ºi boli infecþioase ºi parazitare (INS,
diminuarea scãderii numãrului populaþiei. Cele 3300 de 2006d), nu poate fi decât îngrijorãtor, ca ºi proporþia
decese infantile din anul 2005 au reprezentat doar 1 la sutã incredibil de mare - 30 la sutã - a mamelor care au efectuat
din ansamblul deceselor. Indicatorul are însã o semnificaþie primu l cont rol pr enata l abia dupã l una a t reia d e sarc inã
socialã majorã ºi reducerea acestuia a r eprezentat, din (INS, 2006c). Este de admis cã un control prenatal general
totdeauna, un obiectiv important al politicilor sociale ºi al încã d in pri mele d ouã lu ni de s arcin ã ar fi putut reduc e
programelor de sãnãtate. Nivelul mortalitãþii infantile este o sensibil mortalitatea prin malformaþii congenitale ºi afecþiuni
oglindã a gradului de civilizaþie materialã ºi spiritualã a unei cu origine în perioada perinatalã, cauze de deces responsabile
populaþii, inclusiv accesul ºi calitatea serviciilor medicale de aproape douã treimi din decesele infantile.

Redresarea situaþiei demografice. Viziunea simplistã ºi cea a coerenþei ansamblului
21
ma jo rã m nu mã ru l de nã sc uþ i. Am ar ãt at în preferinþelor, unde copilul ocupã un alt loc, intrând
rânduri anterioare cã traiectoria numãrului de într-o veritabilã competiþie cu tot ce a creat ºi creeazã
decese este solid determinatã de schimbãrile certe societatea de consum. Iar în acest context general,
ca re vo r a ve a l oc în st ru ct ur a p e v âr st e a individualismul ºi egoismul capãtã alte dimensiuni.
populaþiei ºi este cvasi-imposibil de influenþat, Existã ºi o altã faþetã a acestei abordãri, mult mai
ceea ce înseamnã cã realizarea echilibrului complexã. Este vorba de evoluþia numãrului ºi
menþionat ar putea proveni numai din creºterea structurii populaþiei feminine de vârstã fertilã (15-
numãrului de nãscuþi. Admitem cã ar fi posibilã o 49 ani) de la care provin de fapt nãscuþii. Am tratat
astfel de creºtere din 2007 ºi numãrul nãscuþilor ar acest aspect, în prima parte a studiului, în ipoteza
creºte cu 40 de mii (aproape 20 la sutã) în doar conservãrii nivelului actual al fertilitãþii, evidencâþiva
ani, menþinându-se apoi la nivelul atins, þiind ce consecinþe negative ar rezulta. Trebuie însã
similar cu cel al mortalitãþii (segmentul A din precizat cã ºi în ipoteza unei creºteri rapide ºi
figura 13). Creºterea numãrului de decese dupã însemnate a numãrului de nãscuþi, populaþia femianul
2010 ar reclama ºi o creºtere, uºoarã doar, a ninã de vârstã fertilã va cunoaºte o deteriorare
numãrului de nãscuþi (segmentul B). Intervine considerabilã în deceniile urmãtoare (figura 14),
apoi reculul numãrului de decese ºi menþinerea îndeosebi prin poziþia ce o vor avea generaþiile mici
numãrului de nãscuþi la 270 de mii pe an ar nãscute dupã 1989.
asigura o creºtere naturalã de 5-10 mii, pânã în
2030-2035 (segmentul C). Dupã anul 2030 îmbãtrânirea
demograficã ar cunoaºte o veritabilã
recrudescenþã ºi numãrul deceselor ar ajunge la
280-290 de mii. S-ar impune o nouã creºtere a
numãrului de nãscuþi, de 10 mii, ºi menþinerea
numãrului anual total astfel majorat pentru anii
2035-2050; cum numãrul de decese ar urma sã se
majoreze dupã anul 2050, se va impune o nouã
creºtere a numãrului de nãscuþi, de încã 10 mii,
pentru a balansa creºterea numãrului de decese
(segmentul D).
Câteva remarci critice asupra acestei modalitãþi
simpliste de a trata problema creºterii numãrului de
nãscuþi ni se par indispensabile. Este puþin probabil
ca în doar câþiva ani sã dispunem de resursele
economice care ar putea duce la o creºtere rapidã ºi
însemnatã a natalitãþii. În plus, nu existã nici o certi-
Figura 14
Populaþia femininã de vârstã fertilã (15-49 ani)
în trei scenarii de evoluþie a fertilitãþii, 2005-2050
Femeile în vârstã de 25-34 ani au un efectiv de
1,7 milioane astãzi ºi de la ele provin mai mult de
jumãtate din nãscuþii unui an (pondere care va creºte
tudine cã tinerele cupluri vor fi atât de sensibile la în viitor, fertilitatea româneascã fiind într-un proces
mãsuri stimulative. Comportamentul demografic al de rapidã schimbare structuralã). Or, în anii 2025-
tinerilor se aflã astãzi într-o schimbare profundã, 2035 acest segment al populaþiei feminine va fi
atitudinile faþã de cãsãtorie, viaþã sexualã, familie ºi compus din generaþiile 1990-2005 ºi va ajunge la
copii purtând din ce în ce mai mult amprenta socie- numai un milion. Cu alte cuvinte, numãrul de nãstãþii
capitaliste. Acest comportament nu poate fi cuþi provenind de la aceste femei, ca ºi numãrul total
desprins de schimbãrile care au intervenit în viaþa de nãscuþi, va fi ºi el în declin, situându-se sub
profesionalã într-o economie de piaþã, de abundenþa numãrul deceselor ºi reinstalând declinul populaþiei.
bunurilor materiale, de explozia facilitãþilor de petre- Fãrã a þine cont de impecabila dinamicã dintre
cere a timpului liber, de mutaþiile survenite în ierarhia starea ºi miºcarea populaþiei ºi de felul în care
- în milioane -
6
5
4
3
2
Începând cu anul 2006 intrã generaþiile nãscute dupã 1989
ºi avem scãdere continuã dar lentã pentru cã în populaþia
de vârstã fertilã vor predomina încã generaþiile mari
dinainte de 1990; dupã 2015 însã, vor ieºi generaþiile mari
1967 ºi urmãtoarele iar scãderea se accelereazã dramatic.
2005 2010 2015 2020 2025 2030 2035 2040 2045 2050
Sc. 1 Sc. 2 Sc. 3

22
Declinul demografic ºi viitorul populaþiei României
schimbãrile din structura pe vârste a populaþiei
ºtiinþificã, cu luarea în considerare a dinamicii inmodeleazã
în timp fluxurile de evenimente demo-
grafice (naºteri ºi decese, în particular), aceastã
manierã de a trata redresarea natalitãþii dupã principiul
“vãzând ºi fãcând” are un evident caracter
empiric, omiþând perspectiva pe termen lung ºi
terne a demograficului ºi viziunea pe termen lung.
3.2. Dialectica construcþiei demografice ºi
impecabila sa dinamicã internã.
O abordare normativã
foarte lung, dimensiune indispensabilã în
abordarea demograficului, mai ales dacã ne referim
Cea de-a doua abordare a redresãrii natalitãþii
la intervenþie. A opera cu numãr de nãscuþi ºi nu cu
este cea a proiectãrilor demografice detaliate, abor-
dare care se fundamenteazã pe luarea în considerare
numãr mediu de nãscuþi la o femeie este o abordare
a unitãþii ºi coerenþei construcþiei demografice.
tipicã amatorismului ºi existã o contradicþie fla-
Ceea ce ne intereseazã în mod primordial prin
grantã între o creºtere doritã a numãrului de aceastã viziune este luarea în considerare a fertilitãnãscuþi,
fãrã a se þine seama de evoluþia populaþiei
þii populaþiei, natalitatea fiind o variabilã rezultatã
feminine de vârstã fertilã, ºi o creºtere a numãrului
din interdependenþele dintre fertilitate, populaþia
de nãscuþi pe termen lung ºi foarte lung rezultatã femininã de vârstã fertilã ºi ansamblul populaþiei.
din creºterea fertilitãþii, chiar dacã numãrul de Reînnoirea unei populaþii are la bazã un principiu
nãscuþi ar urma sã cunoascã perioade de recul foarte simplu: o femeie, adicã un cuplu, trebuie sã
temporar însoþite de scãderea numãrului popu- aducã pe lume, în medie, doi copii pentru a se
laþiei. A judeca situaþia ºi a interveni dupã o astfel asigura simpla înlocuire a generaþiilor ºi a asigura
de opticã nu are nimic de a face cu abordarea stabilitatea numãrului populaþiei (Caseta 2).
Caseta 2
Înlocuirea generaþiilor
Mecanismul evoluþiei în timp a unei populaþii se aflã în raportul dintre generaþii, pe care îl mãsurãm comparând numãrul de
femei ºi numãrul de nãscuþi pe care aceste femei îi aduc pe lume, ºi, în acest caz, vorbim de reproducerea populaþiei. Acest
proces se realizeazã în timp, în interiorul generaþiilor. Pentru simpla înlocuire, 100 de femei (de fapt, 100 de cupluri = 200 de
pãrinþi) trebuie sã aducã pe lume 200 de copii. Ar fi doar înlocuire ca numãr, dar nu ºi ca sex al copiilor. La naºtere, la 100 de fete
revin 105 bãieþi, ceea ce înseamnã cã, pentru a avea 100 de fete, 100 de femei vor trebui sã nascã ºi 105 bãieþi, adicã un total de
205 copii. Când vorbim de înlocuirea generaþiilor, ne referim la capacitatea de procreare ºi nu la numãr de vieþi în sine, cu alte
cuvinte înlocuirea generaþiilor nu implicã decesul pãrinþilor, ci se referã doar la încetarea procreãrii din partea acestora.
Adevãrata înlocuire are deci loc atunci când copiii ajung la vârstele pe care le-au avut mamele când i-au adus pe lume, valoarea
medie a acesteia fiind undeva între 25 ºi 30 de ani. Pânã la aceastã vârstã, mortalitatea este scãzutã ºi numãrul de copii care
decedeazã este în jur de 5 (din 100). Aºadar, pentru simpla înlocuire în timp a populaþiei, o femeie va trebui sã nascã 2,1 copii.
Aceasta este viziunea longitudinalã la nivelul generaþiilor a fertilitãþii, acolo unde, la sfârºitul perioadei fertile a vieþii (50 de ani),
putem vedea raportul real dintre numãrul de femei dintr-o generaþie ºi numãrul de copii aduºi pe lume de aceste femei, ceea ce
numim descendenþa finalã. Se înþelege cã determinarea fertilitãþii generaþiilor implicã date extrem de detaliate asupra numãrului
de nãscuþi pe vârste ºi a femeilor, pe lungi perioade de timp, pentru a putea urmãri fiecare generaþie pe parcursul celor 35 de ani
ai vieþii fertile (15-49 ani). Nu multe populaþii europene dispun de astfel de informaþii statistice detaliate.
Abordarea longitudinalã a fertilitãþii feminine are mari virtuþi ºi este singura care ne aratã mãsura realã a înlocuirii
generaþiilor în timp. Vom observa însã cã, ceea ce o generaþie “produce” pe parcursul vieþii fertile, nu este altceva decât suma
nãscuþilor aduºi pe lume de aceastã generaþie în 35 de ani calendaristici. Dacã fertilitatea finalã a generaþiilor cunoaºte mari
schimbãri, acestea nu pot proveni decât din creºteri ori scãderi anuale, în amonte, ale numãrului de nãscuþi. Ajungem astfel la
ceea ce se întâmplã la nivelul anilor calendaristici (în plan transversal). Numãrul anual de nãscuþi este un agregat compus din
nãscuþi de rang diferit ºi provenind de la femei de vârstã diferitã. Pentru fiecare an calendaristic statisticile oficiale ne oferã
distribuþia nãscuþilor vii dupã vârsta mamei ºi avem astfel posibilitatea de a calcula rate de fertilitate pe vârste (nãscuþi vii la
1000 de femei de o anumitã vârstã), un fin instrument de analizã a nãscuþilor pe ani calendaristici (ºi în sânul generaþiilor). În plus,
sumei ratelor de fertilitate pe vârste dintr-un an calendaristic (rata fertilitãþii totale) i se poate atribui o semnificaþie de excepþie:
numãrul mediu de copii pe care i-ar naºte o femeie în toatã perioada fertilã, dacã la toate vârstele s-ar menþine fertilitatea din
anul respectiv. Putem astfel vedea ce ar însemna fertilitatea pe vârste dintr-un an calendaristic în termeni de descendenþã finalã
ºi înlocuire a generaþiilor.

Redresarea situaþiei demografice. Viziunea simplistã ºi cea a coerenþei ansamblului
23
Un numãr mai mare de doi copii va duce la dinalã ipoteticã: numãrul mediu de copii pe care
creºterea populaþiei, dupã cum un numãr mai i-ar aduce pe lume o femeie dintr-o generaþie
mic de doi copii are drept consecinþã scãderea care ar avea pe parcursul vieþii fertile (15-49 ani)
numãrului populaþiei în timp. Ne plasãm deci ratele de fertilitate din anul respectiv. Rata
într-o viziune longitudinalã. Ipotezele care se fertilitãþii totale era de 2,2 copii la o femeie în
iau se referã la rata fertilitãþii totale ºi la 1989 ºi s-a stabilizat la 1,3 copii dupã 1995 (INS,
speranþa de viaþã la naºtere (durata medie a 2006a; 2006c). Pe lângã scãdere, pot fi sesizate
vieþii), iar indicatorii operaþionali, deduºi din ºi importante schimbãri structurale ale ferticele
douã mãsuri agregate, sunt ratele de litãþii, prin creºterea ponderii fertilitãþii
fertilitate pe vârste ºi ratele de mortalitate pe realizate dupã vârsta de 25 de ani (Caseta 3).
sexe ºi vârste. Rata fertilitãþii totale (RFT) este Este o schimbare care indicã o creºtere a vârstei
un indicator transversal, îl obþinem ca sumã a medii a mamelor la naºterea copiilor ºi o
rat elo r de fer til ita te pe vâr ste din tr-un an tendinþã de apropiere de vârsta medie din þãrile
calendaristic, dar are o semnificaþie longitu- europene dezvoltate.
Caseta 3
Amânarea naºterilor. Efectul tempo ºi componenta quantum a fertilitãþii
Istoria demograficã a þãrilor dezvoltate ºi în particular scãderea în timp a fertilitãþii, ca una din cele douã dominante ale
tranziþiei demografice (cealaltã fiind reculul masiv al mortalitãþii), relevã un aspect asupra cãruia specialiºtii români încã nu s-au
pronunþat. În perioadele de scãdere importantã ºi de lungã duratã a fertilitãþii, pot fi distinse douã tipuri de miºcare descendentã:
un recul ireversibil al nivelului fertilitãþii, ca rezultat al impactului unui mare numãr de factori economici, sociali, culturali, sanitari
ºi de altã naturã, specifici procesului de modernizare a societãþii; pe de altã parte, se instaleazã o tendinþã de amânare a naºterii
copilului (începând cu primul ºi transmisã apoi, în mod automat, la rangurile superioare). Amânarea poate avea la rândul ei douã
rezultate: aducerea pe lume a copilului la o vârstã mai ridicatã, ceea ce duce la creºterea generalã a vârstei medii a mamei la
naºterea copiilor, sau renunþarea de a mai avea copil (primul sau cel care ar urma). În acest al doilea caz, avem de fapt în faþã o
altã componentã a declinului fertilitãþii. Interesul nostru îl reprezintã amânarea propriu-zisã a naºterii. Dacã simplificãm oarecum
lucrurile ºi ne plasãm în plan longitudinal, la nivelul generaþiilor feminine, acolo unde se iau de fapt deciziile ºi unde putem vedea
mãsura în care generaþiile se înlocuiesc, prin amânarea naºterilor ar trebui sã asistãm la instalarea unei diminuãri a ratelor de
fertilitate la vârstele tinere ºi, cu decalaj în timp, la o recuperare a naºterilor amânate, ceea ce s-ar concretiza în creºterea ratelor
de fertilitate la vârstele mai mari. Corespondentul acestor miºcãri în plan transversal înseamnã o scãdere a numãrului de nãscuþi
etalatã pe un numãr de ani, urmatã de o redresare. Aceste miºcãri compensatorii s-ar produce dacã nu ar interveni alte influenþe,
în condiþii de “celelalte lucruri fiind egale”. Felul în care s-a produs scãderea fertilitãþii în România în anii 1990 ne îndreptãþeºte
sã credem cã amânarea naºterilor nu poate fi neglijatã nici în aprecierea nivelului actual al fertilitãþii ºi nici în ceea ce priveºte
evoluþia viitoare a fenomenului. Schimbãrile structurale ale fertilitãþii începute la mijlocul anilor 1990 sunt în plinã desfãºurare ºi
experienþa þãrilor dezvoltate aratã cã acest proces poate dura mai multe decenii. Prin amânarea naºterilor, rata fertilitãþii totale
subestimeazã, de fapt, nivelul fertilitãþii generaþiilor ºi aceastã distorsiune denumitã efectul tempo, poate ajunge la proporþii
deosebit de mari. Se menþioneazã în acest sens pentru a doua jumãtate a anilor 1990, valori de 0,3-0,4 copii la o femeie în Cehia,
Grecia, Italia, Slovacia ºi Spania (Bongaarts, 2002). Calculele noastre indicã o valoare a efectului tempo de 0,6 copii la o femeie,
în anul 2005, ceea ar însemna cã, de fapt, componenta quantum a fertilitãþii, egalã cu valoarea RFT ajustatã cu efectul tempo, ar
fi de 1,9 copii la o femeie ºi nu de 1,3.
ªi speranþa de viaþã la naºtere este un femei (Gheþãu, 2006), mai mari cu 2,2 ºi,
indicator transversal cu semnificaþie longitu- respectiv, 3,1 ani faþã de 1989 ºi în creºtere
dinalã ipoteticã: câþi ani ar trãi, în medie, un constantã dupã 1996. O viziune prospectivã
nãscut dintr-o generaþie care ar avea pe tot realizatã prin proiectãri demografice detaliate
parcursul vieþii mortalitatea pe vârste dintr-un asigurã mai multã exactitate, un numãr mare
an calendaristic. Pentru anul 2005, valorile sunt de ind ica tor i d eri vaþ i º i t oat e s tru ctu ril e d e
de 68,8 ani la bãrbaþi ºi de 75,8 ani la vâ rst ã.

24
Declinul demografic ºi viitorul populaþiei României
Va trebui sã ne fie mai rãu înainte de a ne fi mai
bine…
trecut demografic al României, s-ar putea invoca
starea demograficã din þãri dezvoltate. Existã o
anumitã substanþã în astfel de aprecieri dar ea nu
ar trebui sã alimenteze pasivitatea ºi inacþiunea.
Or, tocmai aici vedem noi rolul specialistului: în
construirea ºi avansarea unor alternative care sã
motiveze ºi sã susþinã un parcurs la capãtul cãruia
derapajul ar putea fi, dacã nu evitat, cel puþin
diminuat în dimensiune ºi implicaþii. Cele douã
scenarii optimiste sunt produsul unei astfel de
abordãri, în care viitorul nu ne poate fi indiferent,
abandonat într-o filozofie a laissez-faire-ului, ci
este unul construit. Cât de realistã este o astfel de
abordare va constitui obiectul consideraþiilor
finale. Fãrã îndoialã, alte abordãri, diferite de ale
noastre, dar pornind dintr-o viziune similarã, pot
fi imaginate ºi concretizate în elemente care sã
fundamenteze acþiunea.
Cum ar arãta viitorul demografic al României
dacã fertilitatea ar cunoaºte o redresare potrivit
ipotezelor, oricât de criticabile ar fi ele, la care
ne-am oprit noi? Iatã în tabelul 7 principalele
rezultate.
Efectele unei redresãri a fertilitãþii la valorile
din scenariile 2 ºi 3 pot fi apreciate din mai multe
perspective ºi care ne oferã concluzii ºi învãþã-
minte diferite.
În ce mãsurã ºi la ce orizont o redresare a
fertilitãþii ar duce la diminuarea ritmului ºi
gradului deteriorãrii situaþiei demografice a þãrii?
Din pãcate, va trebui sã ne fie mai rãu înainte de
a ne fi mai bine. Pentru a motiva aceastã afirmaþie
vom examina rezultatele a douã scenarii optimiste,
fundamentate pe o creºtere a fertilitãþii
(asupra realismului ipotezei ne vom pronunþa în
partea finalã a studiului). În primul dintre acestea,
fertilitatea ar cunoaºte în viitor un reviriment
important, de la 1,3 la 1,8 copii la o femeie,
valoare ce ar urma sã fie atinsã în anul 2010, ºi ar
rãmâne apoi la acest nivel (este scenariul S2-
Optimist). În cel de-al doilea scenariu optimist
am asista la o redresare spectaculoasã a fertilitãþii,
etalatã pe o perioadã mai mare, trendul ascendent
continuând ºi dupã anul 2010, pentru a atinge în
anul 2020 nivelul de înlocuire a generaþiilor (2,1
copii la o femeie) ºi conservarea, în continuare, a
acestui nivel. Este scenariul S3-Ideal. Ipotezele
asupra mortalitãþii (speranþei de viaþã la naºtere) ºi
migraþiei sunt identice cu cele din S1.
Ni s-ar putea imputa arbitrarul în alegerea
acestor ipoteze. În contextul evoluþiilor demografice
la care am asistat dupã 1989 ºi a caracteristicilor
fertilitãþii din ultimii ani, ºi luând în considerare
incertitudinile viitorului, orice abordare
prospectivã a fertilitãþii este un exerciþiu, nici o
ipotezã neputând fi solid fundamentatã. În mod
paradoxal, ipoteza conservãrii nivelului constant
de dupã anul 1995 pare cea mai probabilã, dacã
þinem cont de evoluþiile ºi starea actualã a fenomenului
în spaþiul european. Abordarea noastrã
…pentru cã - pânã la mijlocul secolului, redre-
sarea natalitãþii va diminua doar gradul
deteriorãrii...
Dacã vom compara rezultatele în raport cu
cele din scenariul 1, putem afirma cu temei cã prin
creºterea fertilitãþii situaþia demograficã a þãrii ar
cunoaºte - pânã la mijlocul secolului, o anumitã
nu este însã una de tip tendenþial, ci de tip schimbare în bine, constând însã numai în
normativ. Dacã menþinerea fertilitãþii la valorile diminuarea intensitãþii deteriorãrii. Consecinþele
actuale duce, în mod cert, pe termen lung ºi foarte scãderii ºi menþinerii fertilitãþii (ºi natalitãþii) la
lung, la un veritabil dezastru demografic, la ce ar valorile din ultimii ani ºi efectele accentuãrii
servi accentuarea detaliilor acestui dezastru? Nu procesului de îmbãtrânire demograficã nu au cum
cumva am fi martori (ºi actori) indiferenþi la sã fie eliminate, rigiditatea ºi inerþia mecanismelor
viitor, refugiaþi în contemplare ºi fatalism? S-ar demografice fiind etalate ferm pe întinderea urputea
invoca imposibilitatea schimbãrii stãrii mãtoarelor 2-3 decenii. Prin creºterea fertilitãþii,
actuale, s-ar putea face paralele cu un anumit numãrul de nãscuþi ºi rata natalitãþii se vor menþine

Redresarea situaþiei demografice. Viziunea simplistã ºi cea a coerenþei ansamblului
25
Scenariul 2 - Optimist (S2 - Optimist). Fertilitate în redresare importantã: rata fertilitãþii totale ar ajunge la 1,8 copii la o femeie în
anul 2010 ºi s-ar menþine apoi la acest nivel.
Scenariul 3 - Ideal (S3 - Ideal). Fertilitate în redresare spectaculoasã: rata fertilitãþii totale ar ajunge la 1,8 copii la o femeie în anul
2010, la 2,1 copii la o femeie în anul 2020 ºi s-ar menþine apoi la acest nivel.
Anul
2005
2010
2015
2020
2025
2030
2035
2040
2045
2050
2075
2100
Anul
Tabelul 7
Posibile caracteristici ale populaþiei României în deceniile viitoare în ipoteza redresãrii fertilitãþii
Numãrul populaþiei
- în mii -
S2 -
Optimist
21624
21563
21586
21465
21240
20964
20655
20325
19983
19604
17073
15544
S3 -
Ideal
21624
21563
21641
21669
21622
21520
21 391
21267
21178
21098
20297
20878
Rata fertilitãþii totale
- copii la o femeie
S2 -
Optimist
S3 -
Ideal
Numãrul populaþiei
feminine de 15-49 ani
- în mii -
S2 -
Optimist
5596
5387
5290
4923
4700
4484
4273
3949
3851
3806
3361
2990
Populaþia de
60 ani ºi peste
- în mii -
S2 ºi S3
S3 -
Ideal
5596
5387
5290
4923
4700
4511
4372
4134
4119
4162
4215
4271
Rata natalitãþii
- la 1000 loc. -
S2 -
Optimist
Speranþa de viaþã
la naºtere
- ani -
Bãrbaþi
S2 ºi S3
Femei
S2 ºi S3
Rata mortalitãþii
generale
- la 1000 loc. -
S2 -
Optimist
Sursa:
pentru anul 2005 - INS, 2006a; 2006b; valorile speranþei de viaþã la naºtere - tabele de mortalitate elaborate de autor;
pentru ceilalþi ani - proiectãri ºi calcule ale autorului.
10,2
13,3
12,0
10,5
9,7
9,7
10,1
10,5
10,5
10,1
10,3
9,9
S3 -
Ideal
10,2
13,3
13,0
12,1
11,2
11,1
11,5
12,2
12,6
12,4
12,9
Ponderea populaþiei
de 60 ani ºi peste
- în % -
S2 -
Optimist
68,5
69,6
70,6
71,8
73,0
73,6
74,1
74,7
75,3
75,9
75,8
76,5
77,3
78,1
79,0
79,6
80,1
80,7
81,3
82,0
12,1
12,5
12,4
12,3
12,2
12,5
13,3
13,8
14,0
14,3
S3 -
Ideal
12,1
12,5
12,4
12,2
12,0
12,2
12,8
13,2
13,3
13,4
78,0 83,8 15,0 12,7
12,3 80,8 86,5 13,5 11,0
S3 -
Ideal
Populaþia de
65 ani ºi peste
- în mii -
S2 ºi S3
Ponderea populaþiei
de 65 ani ºi peste
- în % -
S2 -
Optimist
2005 1,3 1,3 4165 19,3 19,3 3191 14,8 14,8
2010 1,8 1,8 4315 20,0 20,0 3158 14,6 14,6
2015 1,8 1,95 4621 21,4 21,4 3275 15,2 15,1
2020 1,8 2,1 4889 22,8 22,6 3562 16,6 16,4
2025 1,8 2,1 4892 23,0 22,6 3825 18,0 17,7
2030 1,8 2,1 5354 25,5 24,9 3829 18,3 17,8
2035 1,8 2,1 5687 27,5 26,6 4231 20,5 19,8
2040 1,8 2,1 6057 29,8 28,5 4498 22,1 21,1
2045 1,8 2,1 6246 31,3 29,5 4826 24,1 22,8
2050 1,8 2,1 6524 33,3 30,9 4997 25,5 23,7
2075 1,8 2,1 S2=5368
S3=5418
2100 1,8 2,1
S2=5083
S3=5800
31,4 26,7 S2=4153
S3=4153
32,7 27,8
S2=4121
S3=4648
S3 -
Ideal
24,3 20,5
26,5 22,3

26
Declinul demografic ºi viitorul populaþiei României
Figura 15a
Numãrul de nãscuþi în cele trei scenarii de evoluþie a fertilitãþii, 2005-2050
350
300
Figura 16a
Numãrul de nãscuþi în cele trei scenarii de evoluþie a fertilitãþii, 2005-2100
350
300
A
B C
250
200
250
200
D
E
- în mii -
150
100
50
0
A = copiii de la generaþiile feminine mari nãscute înainte de 1990;
B = copiii generaþiilor de la A; C = copiii generaþiilor de la B;
D = copiii generaþiilor mici nãscute dupã 1989;
E = copiii generaþiilor de la D.
2005 2010 2015 2020 2025 2030 2035 2040 2045 2050
S1-fertilitate 1,3
S2-fertilitate 1,8 în anii 2010-2050
S3-fertilitate 1,8 în 2010 ºi 2,1 în anii 2020-2050
- în mii -
150
100
50
0
2005
2010
2015
2020
2025
2030
2035
2040
2045
2050
2055
2060
2065
2070
2075
2080
2085
2090
2095
2100
S1-fertilitate 1,3
S2-fertilitate 1,8 în anii 2010-2100
S3-fertilitate 1,8 în 2010 ºi 2,1 în anii 2020-2100
- nãscuþi la 1000 loc. -
Figura 15b
Rata natalitãþii în cele trei scenarii de evoluþie a fertilitãþii, 2005-2050
15
14
13
12
11
10
9
8
7
6
5
2005 2010 2015 2020 2025 2030 2035 2040 2045 2050
S1
S2
S3
- nãscuþi la 1000 loc. -
Figura 16b
Rata natalitãþii în cele trei scenarii de evoluþie a fertilitãþii, 2005-2100
15
14
13
12
11
10
9
8
7
6
5
2005
2010
2015
2020
2025
2030
2035
2040
2045
2050
2055
2060
2065
2070
2075
2080
2085
2090
2095
2100
S1
S2
S3
Figura 15c
Numãrul de decese în cele trei scenarii de evoluþie a fertilitãþii, 2005-2050
290
(A), (B), (C) = la vârstele de
peste 60 de ani ajung generaþiile
Figura 16c
Numãrul de decese în cele trei scenarii de evoluþie a fertilitãþii, 2005-2100
310
290
(D)=1967-1989 (mari)
280
(A) = 1945-1955 (mari)
270
250
- în mii -
270
- în mii -
230
210
(D), (E) = la vârstele de peste
85 de ani ajung generaþiile
260
(B) = 1956-1966 (mici)
250
2005 2010 2015 2020 2025 2030 2035 2040 2045 2050
S1
(C) = 1967-1989 (mari)
S2
S3
190
170
150
(E)=nãscute dupã 1989 (mici)
2005
2010
2015
2020
2025
2030
2035
2040
2045
2050
2055
2060
2065
2070
2075
2080
2085
2090
2095
2100
S1
S2
S3
Figura 15d
Rata mortalitãþii generale în trei scenarii de evoluþie a fertilitãþii, 2005-2100
18
- decese la 1.000 loc. -
17
16
15
14
13
12
11
10
2005 2010 2015 2020 2025 2030 2035 2040 2045 2050
Figura 16d
Rata mortalitãþii generale în trei scenarii de evoluþie a fertilitãþii, 2005-2100
- decese la 1.000 loc. -
22
20
18
16
14
12
10
2005
2010
2015
2020
2025
2030
2035
2040
2045
2050
2055
2060
2065
2070
2075
2080
2085
2090
2095
2100
S1
S2
S3
S1
S2
S3

Redresarea situaþiei demografice. Viziunea simplistã ºi cea a coerenþei ansamblului
27
la valorile din ultimii ani în scenariul 2 ºi vor creºte prezentate evoluþiile numãrului de decese ºi ale
semnificativ în scenariul 3 (figurile 15a ºi 15b). Ne ratei mortalitãþii generale în cele trei scenarii,
referim la evoluþiile de dupã 2025 ºi nu la creºterile evoluþii care diferã moderat în cazul numãrului
care ar urma sã aibã loc pânã în anul 2010, total de decese ºi considerabil în cazul ratei
conjuncturale ºi determinate de efecte pozitive mortalitãþii. Felul cum vor evolua cei doi indiimediate
ale unei creºteri a fertilitãþii în contextul catori este rezultatul interdependenþelor dintre
unei populaþii feminine de vârstã fertilã formatã trei variabile: mortalitatea pe vârste, numãrul ºi
încã din generaþiile mari dinainte de 1990. Stabi- ponderea populaþiei vârstnice (de 60 de ani ºi
litatea din scenariul 2 ar putea fi surprinzãtoare, în peste, de pildã) ºi numãrul total al populaþiei.
condiþiile în care rata fertilitãþii totale din acest Prima variabilã, mortalitatea pe vârste, ar urma sã
scenariu ar creºte de la 1,3 copii la o femeie la 1,8 scadã considerabil prin ipoteza adoptatã asupra
în 2010 ºi s-ar menþine la aceastã valoare în evoluþiei speranþei de viaþã la naºtere, ceea ce ar
continuare. Nu trebuie sã omitem însã faptul cã trebui sã ducã la o diminuare a numãrului total de
aºteptatele efecte pozitive ale acestei redresãri decese. Intervine însã, cu efecte opuse, cea de-a
consistente a fertilitãþii sunt anihilate de impactul doua variabilã. În proporþie de 80 la sutã decesele
advers al reducerii numãrului populaþiei de vârstã dintr-un an calendaristic provin astãzi în þara
fertilã, de la care provin nãscuþii, prin pãtrunderea noastrã de la populaþia de 60 de ani ºi peste (INS,
în acest segment al populaþiei a generaþiilor mici 2006d), pondere care era de numai 50 la sutã la
nãscute dupã 1989 (tabelul 7). În scenariul 3, acest mijlocul anilor 1950, de 66 la sutã la începutul
impact negativ se menþine dar nivelul fertilitãþii anilor 1970 ºi de 71 la sutã un deceniu mai târziu
propriu acestui scenariu este mai mare decât în (INS, 2001). Trendul ascendent al acestei ponderi
scenariul 2 (creºtere de la 1,8 în 2010 la 2,1 în 2020 provine din reducerea mortalitãþii pe vârste, la
ºi conservarea acestui nivel în continuare) ºi cele tinere ºi adulte în particular, ceea ce a
numãrul de nãscuþi ar urma sã creascã sensibil în “împins“ la vârste avansate efective din ce în ce
raport cu cel actual ºi cu cel din scenariul 2. mai mari, dar ºi dintr-o mortalitate în recul la
aceste din urmã vârste, ceea ce a prelungit
…pentru cã vom asista la ascensiunea numã- speranþa de viaþã a populaþiei vârstnice ºi, implicit,
rului de decese ºi la accentuarea procesului de a mãrit dimensiunea acestei populaþii. Atingem
îmbãtrânire demograficã printr-o componentã astfel ºi o altã faþetã a schimbãrilor structurale
nouã în România…
menþionate, cea a accentuãrii procesului de
îmbãtrânire demograficã prin vârful piramidei,
O a doua perspectivã pe care o putem conferi fenomen care nu s-a manifestat pânã acum în
redresãrii natalitãþii din scenariile 2 ºi 3 este cea a România dar inerent în perspectiva obiectivei
mãsurii în care o astfel de schimbare influenþeazã dinamici diferenþiale a mortalitãþii pe vârste în
creºterea populaþiei. Atingem astfel problema viitor, dupã experienþa relativ recentã (din
interdependenþelor în arhitectura demograficului. ultimele 3-4 decenii) a þãrilor dezvoltate, odatã cu
Nici în scenariul 2 ºi nici în scenariul 3 nu se declanºarea revoluþiei cardiovascularului (a se
întrevede o creºtere a populaþiei pânã la mijlocul vedea Anexa 2). Cu alte cuvinte, celelalte lucruri
secolului, pentru cã cea de-a doua componentã a fiind egale, creºterea numãrului ºi ponderii
miºcãrii naturale a populaþiei - mortalitatea populaþiei vârstnice duce la o majorare automatã
generalã, va fi în creºtere ºi nivelul ei va depãºi atât a numãrului de decese, cât ºi a ratei
nivelul natalitãþii. În figurile 15c ºi 15d sunt mortalitãþii generale (a se vedea Caseta 4).

28
Declinul demografic ºi viitorul populaþiei României
Caseta 4
Mortalitate pe vârste, duratã medie a vieþii ºi mortalitate generalã: o matematicã impecabilã
Marile variaþii ale natalitãþii în secolul trecut ºi menþinerea
ei la nivelul scãzut de dupã anul 2000 au modelat ºi vor
modela în continuare structura pe vârste, deformând-o masiv.
Toate aceste anomalii structurale îºi vor pune ºi în viitor
amprenta asupra numãrului de nãscuþi ºi de decese. În cel
de-al doilea caz, vom asista în deceniile urmãtoare la o
creºtere dramaticã a numãrului de decese ºi a ratei mortalitãþii
generale, ca ºi la o restructurare spectaculoasã a distribuþiei
deceselor pe vârste. Ponderea deceselor la vârstele mai mari
de 80 de ani este astãzi de 29 la sutã în România (INS, 2006d).
În Franþa, în anul 2003, în condiþiile unei mortalitãþi pe vârste
considerabil mai scãzute ºi a unei durate medii a vieþii mult
mai ridicate - 76 de ani la bãrbaþi ºi 83 de ani la femei,
ponderea deceselor înregistrate la populaþia de 80 de ani ºi
peste a fost de 50 la sutã (Monnier ºi Pennec, 2001; Prioux,
2005; Eurostat, 2006). Cu alte cuvinte, reducerea spectaculoasã
a mortalitãþii pe vârste, ºi în mod deosebit la cele tinere
ºi adulte, aflatã la baza creºterii duratei medii a vieþii, a
majorat în mod constant proporþia deceselor de la vârstele
avansate, ºi - în interiorul acestor vârste, la cele ºi mai
avansate. Printr-o simplã coincidenþã, valorile actuale ale
duratei medii a vieþii din Franþa (plasate în fruntea ierarhiei
mondiale) sunt identice cu cele din anul 2050 în proiectãrile
noastre ºi nu este surprinzãtor faptul cã în anul 2050 ponderea
deceselor la populaþia de 80 de ani ºi peste ar ajunge ºi în
România la o valoare similarã cu cea din Franþa - 53 la sutã.
Practic, întreaga mortalitate va depinde de variaþiile pe care le
va cunoaºte în timp mãrimea populaþiei de peste 80 de ani iar
cazul României este, din aceastã perspectivã, unic prin marile
variaþii ale natalitãþii în trecut. În cea de-a doua jumãtate a
secolului, aceastã proporþie ºi-ar continua ascensiunea dar
mult mai lent (ar atinge 64 la sutã în anul 2100), pentru cã ºi
creºterea duratei medii a vieþii este de aºteptat sã fie din ce în
ce mai lentã, apropiindu-se de limitele biologice previzibile în
actualul stadiu al cunoaºterii, tehnologiilor ºi tehnicilor
medicale (potrivit experþilor, durata medie a vieþii ar putea
ajunge la nivelul-limitã de 100 de ani în jurul anului 2300; cele
mai ridicate valori ar urma sã se înregistreze, în anul 2300, în
Japonia - 99,1 ani, Suedia - 97,2 ani, Spania 97,0 ani, Franþa
96,9 ani; valoarea estimatã pentru România este de 94 de ani
(United Nations, 2003).
Impecabila dialecticã a raportului stare-miºcare în populaþia României în secolul 21:
evoluþia numãrului populaþiei de 80 de ani ºi peste, a deceselor în aceastã
populaþie ºi a ponderii acestor decese în ansamblul deceselor
Populaþia de 80 ani+ - în mii -
- pondere - în % -
2000
1800
1600
1400
1200
1000
800
600
400
2005
2010
2015
2020
2025
2030
2035
2040
2045
2050
2055
2060
2065
2070
2075
2080
2085
2090
2095
2100
75
70
65
60
55
50
45
40
35
30
25
1
Populaþie
Ponderea deceselor la vârstele de 80 de ani ºi peste
în ansamblul deceselor în anii 2005-2100
1. la 80-85 ani - generaþiile mici 1940-
45; 2. la 80-85 ani - generaþiile mici
1960-65; 3. la 85 ani ºi peste - generaþiile
mari 1967-1990; 4. la 80 ani ºi
peste - generaþiile mici de dupã 1989;
5. la 80 ani ºi peste - generaþiile mari
care ar rezulta din creºterea fertilitãþii.
2005
2010
2015
2020
2025
2030
2035
2040
2045
2050
2055
2060
2065
2070
2075
2080
2085
2090
2095
2100
Graficul de mai sus este cât se poate de semnificativ
asupra aºteptatei schimbãri structurale a mortalitãþii în
deceniile urmãtoare. Vom sublinia cã evoluþiile de pânã în anul
2085 sunt certe în ceea ce priveºte numãrul populaþiei de 80
de ani ºi peste, aceasta fiind compusã din generaþii aflate
astãzi în viaþã - generaþiile nãscute înainte de anul 2006
(excluzând evenimente imprevizibile). Pe de altã parte, nici
evoluþia numãrului de decese în aceastã populaþie nu va putea
fi influenþatã semnificativ, având în vedere cã ipoteza noastrã
asupra mortalitãþii este una foarte optimistã ºi aliniatã la cele
din prognozele Diviziei de Populaþie a Naþiunilor Unite ºi ale
Oficiului de Statisticã al Comunitãþii Europene - Eurostat.
2
3
4
Decese
5
200
180
160
140
120
100
80
60
40
Decese în populaþia de 80 de ani+ - în mii
Orice prognozã aratã cã vom asista în milioane. Aceastã ascensiune are douã surse:
deceniile urmãtoare la o expansiune rapidã ºi mãrimea generaþiilor din care se compune aceastã
masivã a populaþiei vârstnice. Populaþia de 60 de populaþie ºi mortalitatea în timp a acestor
ani ºi peste va fi identicã în anul 2050 în toate cele generaþii. Aveau peste 60 de ani în 2005 generaþiile
trei scenarii, pentru cã va proveni în totalitate din nãs cut e în ain te d e 19 45, inc luz ând dec i ºi cel e
generaþii aflate astãzi în viaþã (generaþiile nãscute reduse numeric din anii celor douã rãzboaie
înainte de anul 1990). Datele din tabelul 7 indicã o mondiale. În anul 2050 populaþia de 60 de ani ºi
cre ºte re a ace ste i po pul aþi i de la 4 ,2 l a 6, 5 peste va fi compusã, predominant, din generaþiile

Redresarea situaþiei demografice. Viziunea simplistã ºi cea a coerenþei ansamblului
29
mari nãscute în anii politicii pronataliste a generale mai micã în scenariile 2 ºi 3, comparativ
vechiului regim. Pe de altã parte, mortalitatea în cu scenariul 1, unde scãderea dramaticã a numãcele
douã populaþii, atât pânã la atingerea vârstei rului populaþiei determinã o ascensiune rapidã a
de 60 de ani, cât ºi dupã aceastã vârstã, este mortalitãþii generale (figura 15d). Pentru a concomplet
diferitã, favorizând net generaþiile care chide, rata mortalitãþii generale ar urma sã creascã
vor compune în viitor populaþia vârstnicã. În fine, ºi se va situa deasupra ratei natalitãþii pânã la
cu aceleaºi rate de mortalitate pe vârste, numãrul mijlocul secolului ºi în scenariile Optimist ºi
deceselor va fi, în mod firesc, mai mare într-o Ideal, construite în ipoteza unei redresãri consispopulaþie
mai numeroasã, ceea ce explicã de ce tente a fertilitãþii (figurile 17a, 17b, 19a ºi 19b).
avem un numãr total de decese mai mare în
scenariile 2 ºi 3 (figura 15c). Acest numãr mai ...ºi numai în a doua jumãtate a secolului vor
mare de decese în cele douã scenarii nu înseamnã apãrea efectele benefice generale ale redresãrii
automat ºi o mortalitate generalã mai mare (ca de duratã a natalitãþii ºi stoparea declinului
numãr de decese la 1000 de locuitori), pentru cã demografic
intervine cea de-a treia variabilã, menþionatã deja,
numãrul populaþiei totale, mai mare în ambele Cea de-a treia perspectivã pe care o putem
scenarii, ceea ce explicã de ce unui numãr mai conferi redresãrii natalitãþii din scenariile 2 ºi 3
mare de decese i se asociazã o ratã a mortalitãþii este nevoia evaluãrii evoluþiilor populaþiei ºi
300
Figura 17a
Numãrul de nãscuþi ºi de decese în scenariul 2, 2005-2050
350
Figura 18a
Numãrul de nãscuþi ºi de decese în scenariul 2, 2005-2100
300
250
250
- în mii -
- în mii -
200
200
150
100
150
2005 2010 2015 2020 2025 2030 2035 2040 2045 2050
2005
2010
2015
2020
2025
2030
2035
2040
2045
2050
2055
2060
2065
2070
2075
2080
2085
2090
2095
2100
Nãscuþi
Decese
Nãscuþi
Decese
15
Figura 17b
Rata natalitãþii, rata mortalitãþii generale ºi evoluþia
numãrului populaþiei în scenariul 2, 2005-2050
22,0
17
Figura 18b
Rata natalitãþii, rata mortalitãþii generale ºi evoluþia
numãrului populaþiei în scenariul 2, 2005-2100
23
14
21,5
16
15
22
21
Rate - la 1000 loc. -
13
12
11
21,0
20,5
20,0
Nr. populaþiei - în mil.
Rate - la 1000 loc. -
14
13
12
11
20
19
18
17
Nr. populaþiei - în mil.
10
16
10
19,5
9
15
9
2005 2010 2015 2020 2025 2030 2035 2040 2045 2050
19,0
8
2005
2010
2015
2020
2025
2030
2035
2040
2045
2050
2055
2060
2065
2070
2075
2080
2085
2090
2095
2100
14
RN
RMG
Numãrul populaþiei
RN
RMG
Numãrul populaþiei

30
Declinul demografic ºi viitorul populaþiei României
principalilor parametri demografici la un orizont mortalitatea ºi numãrul populaþiei ºi, în figurile 21
care depãºeºte graniþa mijlocului de secol. Avem ºi 22, sinteza tuturor evoluþiilor din acest secol.
în faþã un excelent exerciþiu dedicat dinamicii Numãrul de nãscuþi ºi-ar continua, în scenariul 2,
raportului dintre starea ºi miºcarea populaþiei ºi o miºcarea descendentã dupã anul 2050 ºi ar ajunge
concretizare a efectelor pe care le vor avea pe la 150 de mii la sfârºitul secolului, dar rata
termen foarte lung marile variaþii ale natalitãþii natalitãþii nu ar urma un trend similar ºi s-ar
româneºti din ultimii 50 de ani ºi, deopotrivã, o menþine la nivelul actual - circa 10 la mie, pentru
solidã argumentare a unui autentic imperativ pe cã ºi numãrul populaþiei ar urma o curbã descencare
trebuie sã îl aibã o politicã demograficã dentã netã, prin dramatica ascensiune a numãrului
orientatã spre stoparea declinului demografic sau de decese ºi a mortalitãþii generale, miºcare ce se
aducerea lui la dimensiuni care ar putea fi va declanºa dupã anul 2030 ºi se va intensifica în a
acceptate: viziunea pe termen lung ºi foarte lung, dou a par te a sec olu lui (fi gur ile 18a ºi 18b ).
chiar dacã pânã la atingerea obiectivului vor exista Evoluþiile natalitãþii ºi ale numãrului populaþiei în
ºi inerente perioade de regres conjunctural. a doua parte a secolului sunt diferite în scenariul 3
Pentru a detalia ºi argumenta aceste afirmaþii vom ºi provin, esenþial, din fertilitatea mai mare
ruga cititorul sã examineze - în figurile 16a-16d, adoptatã în acest scenariu. Dupã cum se poate
18a, 18b, 20a ºi 20b, dezvoltãrile pe care ar urma observa în figurile 20a ºi 20b, creºterea natalitãþii
sã le aibã - dup ã anu l 205 0, nat ali tat ea, la 12-13 la mie dupã anul 2050 nu ar fi suficientã
300
Figura 19a
Numãrul de nãscuþi ºi de decese în scenariul 3, 2005-2050
Figura 20a
Numãrul de nãscuþi ºi de decese în scenariul 3, 2005-2100
300
275
275
- în mii -
250
- în mii -
250
225
225
200
2005 2010 2015 2020 2025 2030 2035 2040 2045 2050
200
2005
2010
2015
2020
2025
2030
2035
2040
2045
2050
2055
2060
2065
2070
2075
2080
2085
2090
2095
2100
Nãscuþi
Decese
Decese
Nãscuþi
14
Figura 19b
Rata natalitãþii, rata mortalitãþii generale
ºi evoluþia numãrului populaþiei în scenariul 3, 2005-2050
21,8
15
Figura 20b
Rata natalitãþii, rata mortalitãþii generale ºi
evoluþia numãrului populaþiei în scenariul 3, 2005-2100
21,9
13
21,6
14
21,6
Rate - la 1000 loc. -
12
11
10
21,4
21,2
21,0
Nr. populaþiei - în mil.
Rate - la 1000 loc. -
13
12
11
10
Revenire la creºtere
naturalã a populaþiei
21,3
21,0
20,7
20,4
Nr. populaþiei - în mil.
9
20,8
2005 2010 2015 2020 2025 2030 2035 2040 2045 2050
RN
RMG
Numãrul populaþiei
9
2005
2010
2015
2020
2025
2030
2035
2040
2045
2050
2055
2060
2065
2070
2075
2080
2085
2090
2095
2100
RN
RMG
Numãrul populaþiei
20,1

Redresarea situaþiei demografice. Viziunea simplistã ºi cea a coerenþei ansamblului
31
pentru stoparea declinului demografic, dacã nu ar
interveni ºi reculul mortalitãþii generale. Acest
trend descendent s-ar instala dupã 2065 (ca ºi în
scenariul 2) ºi ar avea o consecvenþã spectaculoasã
pânã în anul 2085, când rata mortalitãþii generale
ar ajunge la 11 la mie ºi ar rãmâne la acest nivel în
continuare. Efectele benefice majore ale diminuãrii
mortalitãþii ar apãrea însã mai devreme, dupã
anul 2075, când nivelul fenomenului ar coborî sub
cel al natalitãþii ºi populaþia ar cunoaºte - dupã 60
de ani (!) - o reluare a creºterii naturale. Dacã
aceastã creºtere naturalã, modestã, va însemna ºi o
stopare a declinului demografic, va depinde de
felul în care va arãta migraþia externã în ultimele
- în mii -
Figura 21
Creºterea naturalã anualã a populaþiei în trei scenarii prospective, 2005-2100
50
0
-50
-100
-150
-200
-250
2005
2010
2015
2020
2025
2030
Sc.1 - Pesimist
2035
2040
2045
2050
2055
2060
2065
Sc.3 - Ideal
2070
2075
2080
2085
2090
2095
2100
50
0
-50
-100
-150
-200
-250
Sc.2 - Optimist
Figura 22
Populaþia României în anul 2005 ºi trei variante de evoluþie posibilã, 2005-2100
- în mil. -
24
22
20
18
16
14
12
10
8
6
2005
2010
2015
2020
2025
2030
Sc.1 - Pesimist
2035
2040
2045
2050
2055
2060
2065
Sc.2 - Optimist
2070
2075
2080
2085
2090
2095
2100
Sc.3 - Ideal
decenii ale secolului (imposibil de prevãzut, ºi nu
numai astãzi).
Marele merit al scenariului 3 este schiþarea
unui cadru de evoluþie pe termen lung ºi foarte
lung a natalitãþii ºi a mortalitãþii capabil sã
stopeze declinul demografic al þãrii. Simplificând
masiv lucrurile, cel puþin douã concluzii rezultã
cu evidentã claritate: (i) - numai o redresare de
substanþã a fertilitãþii ar putea duce la obiectivul
urmãrit; (ii) - aceastã redresare ar avea efectele
dorite numai dupã ce marile variaþii ale natalitãþii
din secolul trecut ºi menþinerea ei la valori scãzute
în acest deceniu îºi vor epuiza efectele negative
asupra dimensiunii populaþiei de vârstã fertilã ºi,
implicit, asupra numãrului de nãscuþi în prima
jumãtate a acestui secol.
Evoluþia numãrului populaþiei ºi a celor douã
componente ale miºcãrii naturale care determinã
dinamica populaþiei au fost dominantele acestui
studiu, în secþiunile de pânã aici. Ni s-a pãrut
firesc sã privilegiem în acest mod faþeta cea mai
vizibilã a crizei demografice a României ºi a
perspectivelor acesteia printr-o abordare de tip
normativ. Existã însã ºi alte componente ale
construcþiei demografice, la fel de preocupante.
Câteva dintre acestea sunt abordate în continuare.
Dacã reculul populaþiei ar fi provenit
numai din creºterea mortalitãþii, natalitatea
conservându-ºi un nivel relativ ridicat (de pildã,
12-13 la mie), problema declinului demografic s-ar
fi pus în alþi termeni, atât din perspectiva efectelor
acestui declin, cât ºi din cea a diminuãrii ori
stopãrii declinului. O natalitate relativ ridicatã ar
fi asigurat o dimensiune convenabilã a generaþiilor
ºi aproape întreaga strategie de reducere ori
stopare a declinului s-ar fi orientat spre reducerea
mortalitãþii. Realizarea acestui obiectiv ar fi o
întreprindere care poate fi relativ bine controlatã
ºi monitorizatã, aria de acþiune este bine delimitatã
iar necunoscutele acesteia sunt departe de cele ale
influenþãrii natalitãþii, chiar dacã nu avem
suficiente elemente pentru o evaluare comparativã
a costurilor pe care le-ar impune redresarea
natalitãþii ori reducerea mortalitãþii. ªtim însã de
ce un declin demografic provenit fundamental din

evoluþiilor demografice de dupã 1989, ci dete-
riorarea structurii pe vârste. Piramidele vârstelor
din figurile 6, 23 ºi 24 sunt expresii grafice
extrem de sugestive ale structurii pe vârste a
populaþiei României în cele trei scenarii, în
momente diferite.
Ce ar însemna, din perspectivã economicã,
menþinerea fertilitãþii la nivelul actual? Nu existã
nici un dubiu ºi datele sunt elocvente: continuarea
deformãrii structurii pe vârste ºi atingerea unor
raporturi de dependenþã (economicã, în substanþa
ei) greu, dacã nu imposibil, de suportat pentru
societate (tabelul 8).
32
scãderea natalitãþii este mult mai periculos ºi are
consecinþe demografice ºi economice incomparabil
mai mari decât un declin provenit numai din
recrudescenþa mortalitãþii. Ne referim îndeosebi la
schimbãrile din cea mai importantã dintre structurile
unei populaþii, structura pe vârste, determinatã
direct de evoluþia natalitãþii. Din caracteristicile ºi
schimbãrile pe care le cunoaºte aceastã structurã în
timp rezultã dimensiunea fluxurilor de evenimente
demografice, naºteri ºi decese în special, ºi
dinamica procesului de îmbãtrânire demograficã.
De fapt, am putea spune cã nu scãderea în sine a
numãrului populaþiei este rãul cel mai mare al
Declinul demografic ºi viitorul populaþiei României
Populaþia pe vârste în anii 2025 ºi 2050 în ipoteza redresãrii fertilitãþii
Figura 23
Scenariul 2-Optimist
2025
Ipoteze: mortalitate în scãdere
importantã, fãrã migraþie externã
ºi rata fertilitãþii totale de 1,8 copii
la o femeie din anul 2010
Figura 24
Scenariul 3-Ideal
2025
Ipoteze: mortalitate în scãdere
importantã, fãrã migraþie externã ºi
rata fertilitãþii de 1,8 copii la o femeie
în anul 2010 ºi 2,1 din anul 2020
Nr. populaþiei:
21,2 mil.; populaþia
de 65 ani +: 18,0 %
100
90
80
Nr. populaþiei:
21,6 mil.; populaþia
de 65 ani +: 17,7 %
100
90
80
70
70
60
60
50
50
40
40
30
30
20
20
10
10
250000
200000
150000
100000
50000
0
0
0
50000 100000 150000 200000 250000
0
250000 200000
150000
100000 50000 0 0 50000
100000 150000 200000 250000
2050
Nr. populaþiei:
19,6 mil.; populaþia
de 65 ani +: 25,5 %
100
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0
250000 200000
150000
100000
50000 0 0 50000 100000 150000 200000 250000
2050
Nr. populaþiei:
21,1 mil.; populaþia
de 65 ani +: 23,7 %
100
0
250000 200000
150000
100000
50000 0 0 50000 100000 150000 200000 250000
90
80
70
60
50
40
30
20
10

Redresarea situaþiei demografice. Viziunea simplistã ºi cea a coerenþei ansamblului
33
Tabelul 8
Raportul de dependenþã ºi indicatorul dublei îmbãtrâniri în cele trei scenarii
Anul
Raport de dependenþã
al vârstnicilor -
60 ani ºi peste
[1]
S1
S2
S3
Raport de dependenþã
al vârstnicilor -
65 ani ºi peste
[2]
S1
S2
S3
Raport total de
dependenþã - tineri ºi
vârstnici 60 ani ºi peste
[3]
S1
S2
S3
Raport total de
Indicatorul
dependenþã - tineri ºi
dublei
vârstnici 65 ani ºi peste
îmbãtrâniri
[4]
IDÎ
S1
S2
S3 IDÎ 1
IDÎ 2
[5]
[6]
2005 34 34 34 24 24 24 70 70 70 62 62 62 4 5
2010 34 34 34 23 23 23 66 68 68 55 56 56 5 7
2015 38 38 38 24 24 24 69 73 74 55 59 60 6 9
2020 42 42 42 27 27 27 73 79 81 58 64 66 7 9
2025 43 43 43 30 30 30 73 81 84 61 69 72 7 9
2030 50 49 49 31 31 31 79 86 90 60 67 72 7 9
2035 56 53 53 36 35 35 85 89 94 64 70 75 7 10
2040 65 60 59 41 39 38 93 97 101 68 74 79 8 11
2045 73 65 63 48 44 42 101 104 107 75 81 86 9 11
2050 85 73 69 54 48 45 115 114 116 82 87 91 8 10
2075 91 66 55 63 44 37 120 106 100 90 83 82
2100 101 70 58 73 50 42 130 109 103 101 88 87
[1]= persoane de 60 ani ºi peste la 100 persoane de 20-59 ani
[2]= persoane de 65 ani ºi peste la 100 persoane de 20-64 ani
[3]= persoane de 0-19 ºi 60 de ani ºi peste la 100 persoane de 20-59 ani
[4]= persoane de 0-19 ºi 65 de ani ºi peste la 100 persoane de 20-64 ani
[5]= persoane de 85 ani ºi peste la 100 persoane de 60 ani ºi peste
[6]= persoane de 85 ani ºi peste la 100 persoane de 65 ani ºi peste
Sursa:
pentru anul 2005 - date primare: INS, 2005b; pentru ceilalþi ani - proiectãri ºi calcule ale autorului.
S1=19
S2=17
S3=17
S1=23
S2=20
S3=1 8
S1=23
S2=22
S3=22
S1=27
S2=25
S3=22
Proiectarea populaþiei active economic în economicã al tinerilor va fi însã în plinã ascenscenariile
2 ºi 3 nu face decât sã contureze ºi mai siune în cele douã scenarii (figura 11d), depãºind
bine costul economic al evoluþiilor viitoare. Prin reculul de la celelalte douã grupe de vârstã ºi
redresarea fertilitãþii, numãrul populaþiei active determinând o majorare continuã a raportului
economic nu ar ajunge la 6,8 milioane în anul total de dependenþã economicã, al cãrui nivel îl va
2050, ci la 7,9 milioane în Scenariul 2 º i la 8,3 depãºi pe cel din scenariul 1 (figura 11c). O dimimilioane
î n Sc enariul 3. În m od a parent para- nuare a presiunii economice provenitã din rapordoxal,
aceastã redresare nu va duce ºi la o tul populaþie activã/populaþie inactivã ºi-ar putea
ameliorare a raportului dintre populaþia activã ºi gãsi soluþie, parþialã, în creºterea ratelor de acticea
inactivã, pânã la mijlocul secolului. Dimpo- vitate, ceea ce nu se va putea realiza decât într-un
trivã. Raportul de dependenþã economicã al context de creºtere economicã rapidã ºi de subadulþilor
ºi vârstnicilor nu va cunoaºte o dimi- stanþã. Refacerea unei structuri pe vârste profund
nuare decât dupã anul 2035 (figurile 11e ºi 11f), deformatã ºi asigurarea unui echilibru structural
când efectele redresãrii natalitãþii se vor concretiza nu pot fi realizate pe parcursul a doar câteva
în instalarea refacerii echilibrului structural al decenii ºi impun o abordare pe termen lung ºi
întregii populaþii. Raportul de dependenþã foarte lung (a se vedea figurile 6, 23, 24).

34
Declinul demografic ºi viitorul populaþiei României
Avantajele scenariului 3 nu trebuie privite numai est e cea mai per icu loa sã pen tru Rom âni a.
din perspectiva evoluþiei natalitãþii, mortalitãþii ºi a Ati nge m ast fel comp lex a pro ble mã a mig raþ iei
numãrului populaþiei. Implicaþiile economice sunt temporare pentru muncã, euronavetiºtii. Nu
la fel de importante, pentru cã - pe termen lung ºi avem, din pãcate, o statisticã demnã de încredere
foarte lung - dupã o creºtere a raportului total de asupra numãrului de români aflaþi la muncã în
dependenþã prin dinamica mai rapidã a raportului strãinãtate. Nu este o întreprindere uºoarã,
de dependenþã al tinerilor, vor urma o diminuare lipsindu-ne un instrument statistic adecvat. ªtim
ºi apoi o stabilizare a acestuia, atunci când însã cã dupã anul 2001, în special, odatã cu
generaþiile nãscute în prima jumãtate a secolului suprimarea vizelor de intrare în aproape toate
vor intra în populaþia adultã.
þãrile europene, sute de mii de români au plecat în
3.3. Marea necunoscutã a oricãrei abordãri
prospective: migraþia externã
þãrile din sudul ºi vestul Europei pentru a scãpa
de sãrãcie ºi mizerie. Se vehiculeazã cifra de 2
milioane de persoane, provenite practic din toate
regiunile þãrii ºi nu vedem de ce ar fi incorect sã
vorbim de un fenomen naþional, prin dimensiune,
implicaþii ºi geografie a originii fluxurilor.
Am menþionat încã din prima parte a
studiului cã în scenariile elaborate nu este inclusã
migraþia externã ºi am motivat opþiunea: nu avem
suficiente date statistice fiabile asupra acestei Imensele avantaje economice, ºi nu numai, ale
componente, evoluþiile de dupã anul 2000 sunt de migraþiei pentru muncã în anii tranziþiei…
o mare complexitate iar cele care se vor dezvolta
odatã cu intrarea României în Uniunea Europeanã Nu putem privi numai faþeta ºi implicaþiile
sunt imprevizibile. Componenta bine cunoscutã demografice ale acestei migraþii. Dacã nu ar fi
statistic este cea a migraþiei definitive (emigranþi ºi intervenit aceastã miºcare de amploare incredibilã,
imigranþi legali). România a fost ºi este de aºteptat România s-ar fi confruntat, probabil, cu o crizã
sã rãmânã o þarã cu migraþie externã netã negativã. economicã ºi socialã de proporþii greu de ima-
Propensiunea spre emigrare este încã mare ºi, ginat, care s-ar fi rãsfrânt asupra întregii stãri a
probabil, va fi ºi mai mare în contextul unor societãþii româneºti ºi, îndrãznim a spune, chiar
posibile viitoare politici de imigrare mai permisive asupra calendarului aderãrii României la UE.
ale þãrilor occidentale dezvoltate din UE. Studii Euronavetiºtii au eliberat locuri de muncã, au dus
bine fundamentate ºi foarte pertinente în conclu- rata ºomajului la un nivel aproape derizoriu
zii aratã cã economiile occidentale vor avea nevoie pentru starea economicã ºi socialã din România -
în deceniile urmãtoare de forþã de muncã strãinã ºi doar 6-7 la sutã (pentru comparaþie - în anul 2005
mai importantã ca dimensiune, chiar cu menþi- rata ºomajului a fost de 8-9% în cele trei þãri
nerea actualelor ritmuri modeste de creºtere baltice, de 10% în Bulgaria, 16% în Slovacia ºi
economicã (Mc Donald, Peter ºi Kippen, 2001), 18% în Polonia (Eurostat, 2006a). Cele 4-5
prin atingerea vârstelor active economic ºi intrarea miliarde de euro intrate anual în þarã de la cei
pe piaþa muncii a unor generaþii în scãdere nume- plecaþi au fost sursã de venit (în multe cazuri,
ricã, provenite din anii de dupã instalarea unica sursã) pentru alte câteva milioane de români
reculului natalitãþii în þãrile occidentale, la cãrora le-au ameliorat standardul de viaþã, au dus
sfârºitul anilor 1960 ºi începutul anilor 1970. O la explozia construcþiei de locuinþe ºi a vânzãrilor
creºtere economicã la parametri mai ridicaþi decât de echipamente ºi bunuri destinate dotãrii
cei actuali, îndeosebi în Germania ºi Franþa, va acestora, a numãrului de autoturisme, au creat
impune ºi un aflux mai important de forþã de locuri de muncã, au stimulat consumul (chiar
muncã strãinã.
dacã ridicã preocupãri în acoperirea deficitului de
Nu credem însã cã aceastã formã de migraþie cont curent prin afectarea echilibrului importuri-

Redresarea situaþiei demografice. Viziunea simplistã ºi cea a coerenþei ansamblului
35
exporturi). Existã ºi o altã dimensiune beneficã a îmbracã mai multe faþete, negative în esenþa lor ºi
migraþiei pentru muncã. Trãind în þãri cu grad se constituie într-un fel de preþ care trebuie plãtit.
ridicat de civilizaþie, aceºti oameni vãd ºi învaþã, Iatã câteva dintre acestea. Euronavetiºtii sunt
observã spiritul civic din jurul lor, respectul legii, persoane tinere: aproape 40% din cei plecaþi
ordinea, curãþenia, atitudinea faþã de muncã, vãd pentru muncã în perioada 1990-2006 au vârste
capitalismul autentic. Toate acestea reprezintã un cuprinse între 15 ºi 30 de ani (la data cercetãrii),
câºtig imens pentru þarã. Cunoºtinþele pe care le pondere care este ºi mai mare - aproape 50% - la
aveam pânã de curând asupra migraþiei pentru cei plecaþi în anii de exod masiv 2002-2006.
mun cã era u f rag men tar e. Vom amin ti, to tuº i, Proporþia celor necãsãtoriþi este de 82% la cei de
valoroasa cercetare sociologicã (la nivel naþional) 15-24 ani ºi de 23% la cei de 25-39 ani (Sandu,
efectuatã în anul 2003 de Misiunea Organizaþiei 2006). Plecând în strãinãtate, mulþi dintre ei îºi
Internaþionale pentru Migraþie (OIM) în România amânã cãsãtoria ºi, implicit, aducerea pe lume a
(Misiunea OIM în România, 2003). Avem însã copiilor. În aproape toate þãrile în care au plecat,
astãzi un instrument ºtiinþific de excepþie pentru natalitatea este scãzutã ºi este foarte probabil ca
cunoaºterea migraþiei pentru muncã - lucrarea acest tip de comportament al populaþiei sã nu fie
“Locuirea temporarã în strãinãtate. Migraþia indiferent migrantului român. Pericolul cel mai
economicã a Românilor: 1990-2006”, cercetare mare este altul. Existã semne clare, puse în
efectuatã în anul 2006 de Fundaþia pentru o evidenþã de unele cercetãri efectuate în þãrile de
Societate Deschisã (FSD). Chiar dacã cercetarea destinaþie a migranþilor ºi de media româneascã,
nu a avut ºi o componentã demograficã explicit cã o parte dintre cei plecaþi nu doresc sã se mai
formulatã ºi inclusã în chestionarul naþional, ea ne întoarcã acasã (a se vedea, de pildã, pentru cazul
oferã informaþii extrem de valoroase pentru Italiei, Bonifazi, Conti ºi Mamolo, 2006) ºi fac tot
cunoaºterea multiplelor faþete ale acestui veritabil ce este posibil pentru a-ºi regulariza ºederea ºi
fenomen naþional.
obþinerea documentelor de ºedere nelimitatã
(dacã nu ºi pentru cãsãtorii mixte). Este de
…ºi implicaþiile sale demografice
aºteptat, în contextul deja menþionat al unor
aºteptate politici de imigrare mai flexibile în viitor
Dacã perspectiva economicã, socialã ºi cultu- în þãrile occidentale (a se vedea Caseta 5), ca
ralã a migraþiei pentru muncã este, predominant, numãrul celor care vor rãmâne definitiv în aceste
pozitivã, nu acelaºi lucru se poate spune despre þãri sã cunoascã o dinamicã ascendentã, odatã cu
perspectiva demograficã a fenomenului. Ea intrarea în UE.
Caseta 5
Libera circulaþie a persoanelor în spaþiul UE
În tratatele de aderare ale celor zece state care au intrat în UE în mai 2004 este prevãzutã o perioadã de tranziþie de ºapte
ani în privinþa liberului acces al forþei de muncã din aceste þãri (mai puþin Cipru ºi Malta) pe piaþa muncii din cele 15 “vechi” þãri
membre ale UE, aranjamentul tranzitoriu fiind sintetizat în formula 2+3+2. Potrivit acestei formule, oricare din cei 15 pot adopta
pentru primii doi ani politici naþionale proprii, care pot interzice accesul forþei de muncã din noile state membre, pot asigura un
acces parþial ori pot deschide în întregime piaþa forþei de muncã. Dupã trecerea celor doi ani va avea loc o analizã a evoluþiilor
(analize pot fi fãcute ºi bilateral, la cererea noului stat membru) ºi Comisia va elabora un raport, dar fiecare þarã din UE15 va
putea adopta propria politicã pentru încã trei ani. Dupã trecerea celor douã perioade de 2+3 ani, perioada de tranziþie va putea fi
prelungitã numai cu încã doi ani, dacã apar grave dezechilibre ºi perturbãri pe piaþa forþei de muncã sau previziunile indicã un
astfel de pericol. Cu alte cuvinte, teoretic, oricare din cei 15 pot interzice accesul forþei de muncã din noile state membre pentru o
perioadã de ºapte ani, pânã în anul 2011. România a semnat ºi ea, în 2003, acquis-ul referitor la capitolul „Libera circulaþie a
persoanelor”, care prevede ºi libera circulaþie a forþei de muncã ºi coordonarea politicilor de protecþie socialã. Încã din 2004

36
Declinul demografic ºi viitorul populaþiei României
Regatul Unit ºi Irlanda au deschis piaþa forþei de muncã pentru noii membri intraþi în 2004 ºi, la expirarea primei perioade de
tranziþie, s-au recunoscut efectele benefice aduse economiei britanice de afluxul de mânã de lucru din aceste þãri (îndeosebi din
Polonia) (Ernst & Young ITEM Club, 2006). Dupã prima perioadã de tranziþie ºi alte þãri din UE15 au adoptat recent politici
favorabile accesului forþei de muncã din cele opt þãri din Europa centralã ºi de est care au intrat în UE în mai 2004. Poziþia celor
“15+10” faþã de România (ºi Bulgaria) este definitivatã ºi oficializatã în aproape toate aceste þãri. În zece dintre acestea accesul
românilor pe piaþa forþei de muncã nu are obstacole: Cehia, Cipru, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia
ºi Suedia; celelalte þãri aplicã sistemul tranzitoriu 2+3+2, în formule mai elastice sau mai dure ºi pe o perioadã de unul sau doi
ani, pentru a proteja interesele propriei forþe de muncã; în opt þãri liberalizarea pieþei muncii pentru români este parþialã (cu grade
diferite): Belgia, Danemarca, Franþa, Grecia, Irlanda, Olanda, Spania ºi Ungaria; acces restrictiv în Austria, Germania, Marea
Britanie ºi Italia; Luxemburgul ºi Malta nu ºi-au definitivat încã poziþiile (pânã la data redactãrii acestei note). Este de aºteptat ca
pericolul ”invaziei” românilor sã se dovedeascã exagerat, ca ºi cel dinaintea extinderii din 2004, ºi politicile restrictive sã devinã
mult mai flexibile dupã primul an al perioadei tranzitorii.
Este o pierdere demograficã dublã: cea
directã, prin pierderea unei populaþii tinere, ºi cea
indirectã, odatã cu cei rãmaºi ne vor lipsi ºi copiii
lor. Mai mult, sunt semne cã unii dintre cei plecaþi
au primit deja drept de ºedere ºi îºi aduc lângã ei
ºi membrii familiei rãmaºi în þarã, ceea ce face ca,
de fapt, pierderea demograficã sã aibã o dimensiune
mult mai mare. Oricum am privi lucrurile,
problema migraþiei românilor rãmâne una complexã,
cu multe necunoscute în ceea ce priveºte
dezvoltãrile potenþiale - dependente atât de contextul
economic ºi demografic european, cât ºi de
evoluþia economicã ºi socialã a României. Nu
trebuie sã omitem faptul cã, dupã acelaºi studiu al
FSD, 11% dintre românii de 18-59 ani ar dori sã
plece în strãinãtate la lucru, ceea ce înseamnã
aproape 1,5 milioane de persoane. Proporþia este
îngrijorãtor de mare, iar dacã o alãturãm celor
aflaþi la muncã în strãinãtate avem în faþã un
veritabil exod. Vom mai aminti cã cei care doresc
sã plece la muncã în strãinãtate reprezintã 17%
din populaþia ruralã adultã a Moldovei iar în
rândul celor care au lucrat deja în strãinãtate în
perioada 1990-2006 (10% din persoanele inves-
tigate), propensiunea de migrare este ºi mai mare
- 40% (Sandu, 2006). Potrivit studiului, migranþii
pentru muncã din perioada 1996-2006 provin în
proporþii echilibrate din cele douã medii. La nivel
regional însã, Moldova este principalul bazin de
migranþi pentru muncã, ca ratã a emigrãrii
temporare dupã 2001.Nivelul general de dezvol-
tare economicã, creºterea demograficã mai
importantã decât în celelalte regiuni ºi faptul
cã este singura regiune care ºi-a menþinut o
creºtere naturalã a populaþiei ºi dupã 1989 pot
explica locul pe care îl deþine ºi în migraþia pentru
muncã.
Împinºi sã plece din rural în urban în anii
industrializãrii, obligaþi sã se întoarcã în rural
în anii crizei tranziþiei ºi forþaþi de mizerie sã-ºi
ia lumea-n cap?
O anumitã observaþie asupra poziþiei
mediului rural în migraþia pentru muncã credem
cã ar putea aduce elemente noi de cunoaºtere a
structurii migranþilor. Fluxurile migratorii
interne între urban ºi rural au cunoscut
restructurãri fundamentale în anii tranziþiei
economice ºi sociale. Vom aminti faptul cã,
începând cu anul 1992, se declanºeazã o
diminuare a fluxului rural-urban ºi o miºcare
paralelã de ascensiune a fluxului urban-rural,
astfel cã în anul 1997, pentru prima datã în
istoria socialã a României, numãrul migranþilor
din urban în spre rural depãºeºte ca mãrime
migraþia din rural în urban (schimbãri de
domiciliu), raportul menþinându-se ºi în anii
urmãtori (Gheþãu, 2005). Mecanismul acestei
schimbãri este binecunoscut, dar nu ºi implica-
þiile sale. De fapt, migraþia urban-rural este, în
cea mai mare parte, o migraþie de retur. Au
revenit în rural o parte din cei care în anii
industrializãrii l-au pãrãsit, schimbând statutul

Redresarea situaþiei demografice. Viziunea simplistã ºi cea a coerenþei ansamblului
37
de þãran în cel de muncitor urban. Revenirea sunt în bunã mãsurã cei care au deja experienþa
forþatã în rural, determinatã de erodarea migraþiei de la sat la oraº. Iar Moldova ruralã
standardului de viaþã, de ºomaj ºi de explozia reprezintã o sursã particularã, pentru cã este
costurilor aferente locuinþei, nu este decât o regiunea în care miºcãrile de retur din urban sunt
migraþie de subzistenþã, costul vieþii fiind mai cele mai importante. Din acel un milion de
mic decât cel din urban. Un milion de persoane persoane revenite în rural în anii 1993-2005, un
au plecat din urban în rural în perioada 1993- sfert s-a întors în ruralul Moldovei. De aceea
2005 (INS, 2006a). Ce viitor li se deschidea Moldova este regiunea cea mai importantã de
acestor oameni într-un rural în agonie dupã origine a migranþilor pentru muncã ºi cu cea mai
colapsul agriculturii socialiste ºi dezordinea mare propensiune spre emigrare.
provocatã de abuzurile restituirii pãmântului, în Problema migraþiei pentru muncã va cãpãta
care totul trebuia luat de la început? Cel al alte dimensiuni ºi valenþe odatã cu intrarea în
mizeriei. ªi atunci s -a n ãscut id eea fu gii sp re Uniunea Europeanã. Nu putem intui astãzi decât
occ ide nt, în spe ran þa unu i loc de mun cã. în parte care vor fi acestea ºi, mai ales, ce impli-
Actualii migranþi pentru muncã din mediul rural caþii vor avea.

38
CAPITOLUL 4
REDRESAREA NATALITÃÞII - SINGURA CALE DE EVITARE
A IMINENTULUI DERAPAJ DEMOGRAFIC
Proiectãrile noastre nu au cum sã difere în
mod esenþial de proiectãrile elaborate pentru
România de cele mai competente organisme
internaþionale de prognozã demograficã - Divizia
de Populaþie a Naþiunilor Unite (DPNU) ºi
Oficiul de Statisticã al UE - Eurostat. Din ambele
surse dispunem de cele mai recente proiectãri,
publicate în 2005 - seria DPNU, ºi în 2006 - seria
Eurostat. În douã tabele, în anexa 4, am plasat
rezultatele principale ale proiectãrilor noastre
alãturi de cele produse de DPNU ºi Eurostat ºi
în sintezã unii indicatori comparativi. Ar fi o
eroare a crede cã proiectãrile elaborate de cele
douã organisme internaþionale sunt mai precise
decât proiectãrile noastre. Metoda de proiectare
[3]
este identicã . Ipoteza asupra mortalitãþii (duratei
medii a vieþii) este ºi ea cvasi-identicã. Ceea ce le
diferenþiazã sunt ipotezele adoptate asupra
fertilitãþii ºi, mai ales, asupra migraþiei. Noi nu am
luat în considerare migraþia din raþiunile deja
menþionate. Ipotezele asupra migraþiei din
proiectãrile DPNU ºi Eurostat nu sunt susþinute
de argumente, fiind simple exerciþii. În materie
de fertilitate, plaja ipotezelor este mult mai mare
în cele douã serii (de la valori mai mici de 1,3
copii la o femeie pânã la 2,4 copii la o femeie în
anul 2050). Pentru analize strict prospective,
gãsim în cele douã serii valoroase combinaþii de
ipoteze. Studiul nostru nu ºi-a propus un astfel
de obiectiv. Cele trei scenarii prospective sunt
doar repere ale unei atitudini intervenþioniste.
Abordarea noastrã este de tip normativ, privilegiind
douã parcursuri care ar putea diminua
viteza de deteriorare a construcþiei demografice ºi,
pe termen foarte lung, stopa declinul demografic.
Situaþia demograficã actualã ºi cea care se
prefigureazã pentru deceniile urmãtoare, mult mai
dramaticã, au drept cauzã majorã scãderea
natalitãþii (fertilitãþii) ºi, neputând conta pe
contribuþii pozitive rezultate din evoluþia viitoare
a mortalitãþii generale ºi migraþiei externe, numai
redresarea acesteia ar putea reduce dimensiunile
deteriorãrii. Este însã posibilã o redresare a
fertilitãþii? Nimeni nu ar putea da un rãspuns
afirmativ bine argumentat. Nu trebuie sã uitãm cã
nivelul fertilitãþii este scãzut ºi în cele mai multe
dintre þãrile europene dezvoltate, iar în câteva
dintre ele valoarea RFT este identicã cu cea din
þara noastrã (Germania, Italia, Grecia, Spania)
(Council of Europe, 2006). Ne aflãm în faþa unui
fenomen aproape general în spaþiul european, ceea
ce lasã sã se întrevadã o cauzalitate comunã. Chiar
dacã cercetarea demograficã ºi imensa literaturã pe
care a produs-o nu oferã încã un model explicativ
[3]
Program ul folos it de noi este cel dezvo ltat ºi f olos it de totale ºi speranþei de viaþã la naºtere, ci ºi în rate de fertilitate
Biroul de recensãminte al SUA - Rural-Urban Projection - ºi rate de mortalitate pe vârste, pentru ani intermediari,
RUP (Arriaga, 2003). Faþã de alþi utilizatori ai acestui pro- introducând astfel inevitabilele schimbãri structurale pe care
gram , cre dem c ã înt repr inde rea n oast rã ar e cât eva r afin a- le vor cunoaºte cele douã componente în viitor; (iv) - pentru
mente care sporesc calitatea proiectãrilor: (i) - populaþia schimbãrile mortalitãþii pe vârste, s-au utilizat ultimele
proiectatã este pe ani de vârstã ºi nu pe grupe cincinale de ameliorãri aduse de Coale ºi Guo cunoscutelor tabele tip de
vârstã; (ii) - ratele de mortalitate iniþiale sunt ºi ele pe ani de mortalitate, familia Vest, specificã þãrilor europene dezvoltate
vârstã; (iii) - ipotezele asupra fertilitãþii ºi mortalitãþii se (Coale ºi Guo, 1991). Toate aceste adaptãri ar trebui sã
concretizeazã nu numai în valori agregate ale ratei fertilitãþii asigure proiectãrilor o mai bunã precizie ºi coerenþã.

Redresarea natalitãþii - singura cale de evitare a iminentului derapaj demografic
39
de mare relevanþã ºi general acceptat, existã un Bongaarts, 2002; United Nations, 2002).
consens în ceea ce priveºte primatul factorilor În cazul þãrilor din Europa Centralã ºi de Est
economici, sociali, culturali, medicali ºi, se pare, aflate în tranziþie economicã ºi socialã ori la
de altã naturã, specifici procesului de modernizare sfârºitul acesteia, cele mai multe având o fertilitate
a societãþii (van de Kaa, 1987).
cu puþin inferioarã nivelului din România, acþiunii
Potrivit atât Anchetei asupra Sãnãtãþii factorilor generali care au modelat ºi modeleazã
Reproducerii - 1999, cât ºi Studiului Sãnãtãþii fertilitatea i s-au adãugat ºocul schimbãrilor po-
Reproducerii - România 2004, numãrul ideal de litice ºi economice, apariþia ºomajului, incertitudinea,
copii în familie este de doi, fãrã deosebiri imporalte
rigorile economiei de piaþã, accesul brusc la
tante în funcþie de caracteristicile socio-economice
norme ºi valori, specifice societãþii capitaliste.
ale populaþiei (ªerbãnescu, Morris, Marin, A pune reculul masiv ºi general al fertilitãþii din
2001; Ministerul Sãnãtãþii, Banca Mondialã, aceste þãri în mod exclusiv pe seama factorilor
UNFPA, USAID, UNICEF, 2005). Numãrul economici, pe seama crizei economice ºi sociale, ni
dorit de copii în þãrile europene este ºi el de doi, se pare a fi o atitudine simplistã. Declinul fertidupã
cum rezultã din seria de cercetãri selective litãþii a fost general în þãrile central ºi est euro-
asupra familiei ºi fertilitãþii efectuate în anii 1990 pene, deºi contextul economic nu a fost identic.
sub egida Comisiei Economice pentru Europa a Deteriorarea standardului de viaþã a fost doar
Naþiunilor Unite în cele mai multe din þãrile temporarã în Republica Cehã, Slovacia ºi chiar
europene (United Nations Economic Commission Polonia ºi nu întinsã pe aproape întreaga perioadã
for Europe). Faptul cã nivelul fertilitãþii este sub de dupã 1990, ca în cazul României ºi Bulgariei, de
doi copii la o femeie, situându-se la 1,5 în þãrile pildã. Similitudinea evoluþiilor din anii 1990 ºi
UE (Lanzieri, 2006), poate fi expresia unei ipoteze valorile aproape identice din ultimii ani, rezultate
nu lipsite de interes: existã dorinþa ºi intenþia de a din contexte economice ºi sociale diferite, consti-
avea doi copii ºi numai factori potrivnici realizãrii tuie o solidã confirmare a tezei potrivit cãreia nu
acestei dorinþe explicã de ce nivelul fertilitãþii în factorii economici imediaþi au determinat ºi
þãrile europene este mai mic de doi copii la o întreþinut în mod esenþial scãderea fertilitãþii în
femeie; cu alte cuvinte, dacã obstacolele ºi factorii anii 1990, ci alþi factori, în bunã mãsurã de naturã
care determinã aceastã diferenþã între numãrul de ne-economicã, emanând din profundele schimbãri
copii doriþi ºi numãrul real de copii ar putea fi pe care le-au cunoscut societãþile post-comuniste
înlãturaþi, ori diminuaþi în acþiune, fertilitatea s-ar ºi care ºi-au pus amprenta pe atitudinea tânãrului
apropia de nivelul de înlocuire (Bongaarts, 2002). cuplu asupra cãsãtoriei, familiei ºi locului
Din perspectiva intervenþiei, am putea reþine ºi o copilului în ierarhia valorilor, prioritãþilor ºi
altã concluzie: o politicã familialã activã ar trebui opþiunilor (Economic Commission for Europe,
sã vizeze tocmai anihilarea factorilor-barierã. 1999; 2000; 2002). În acest context, revenind la
Existã însã ºi alte opinii. Atingerea unei întrebarea pe care ne-am pus-o asupra potenþialei
fertilitãþi de 2,1 copii la o femeie pare puþin redresãri a fertilitãþii prin intervenþie, cât de
probabilã, dacã nu intervin schimbãri de atitudine realistã poate fi o astfel de ipotezã numai viitorul
ºi comportament de neconceput astãzi. Am vrea o va arãta. Nu doar viitoarele dezvoltãri din þara
sã amintim cã în vasta literaturã consacratã acestei noastrã, în urma unei strategii coerente ºi de mare
delicate probleme, voci dintre cele mai autorizate amploare, ci ºi cele din spaþiul european. Mai
ale demografiei contemporane susþin teza precis, atunci când scãderea naturalã instalatã
imposibilitãþii revenirii fertilitãþii populaþiilor timid în ultimii ani în câteva þãri dezvoltate
dezvoltate la nivelul de înlocuire a generaþiilor (Austria, Germania, Grecia, Italia) (Lanzieri,
(Kirk, 1996; Höhn ºi Dorbritz, 2000; Chesnais, 2006b) se va extinde asupra majoritãþii þãrilor
2000; Zakharov, 2000; Frejka ºi Calot, 2001; europene dezvoltate ºi nu va mai putea fi

40
Declinul demografic ºi viitorul populaþiei României
compensatã de imigraþie (cum se întâmplã astãzi anual, din 10 mai 2006, privind starea naþiunii,
în cele patru þãri menþionate) pentru a evita problemei demografice, consideratã a fi "cea mai
declinul numãrului populaþiei. Imigraþia nu va mai acutã problemã cu care se confruntã þara noastrã
putea constitui o supapã prin care sã se anihileze astãzi" (www.kremlin.ru/eng/speeches/2006)".
scãderea naturalã, nu pentru cã ar deveni o resursã Un întreg ansamblu de mãsuri economice a fost
limitatã (dimpotrivã, potenþialul migratoriu este ºi adoptat de parlament. Situaþia demograficã gravã
va fi în plinã expansiune), ci pentru cã prin a Bulgariei a fost examinatã în anul 2006 în
dimensiunea crescândã reclamatã de compensarea Consiliul Securitãþii Naþionale cu participarea
scãderii naturale ar putea afecta pãstrarea membrilor guvernului, reprezentanþilor grupuidentitãþii
culturale ºi naþionale (Coleman, 2006a rilor parlamentare ºi specialiºtilor în probleme
ºi 2006b). Într-un astfel de context ºi în þãrile demografice, aprecierea preºedintelui Pârvanov
dezvoltate se va pune cu acuitate problema fiind lipsitã de echivoc: "criza demograficã
redresãrii fertilitãþii, ca singurã soluþie durabilã. constituie o problemã de securitate naþionalã"
Nu se poate omite un avertisment extrem de clar: (www.standartnews.com, 10 ianuarie 2006;
potrivit seriei 2004 a prognozelor demografice ale Agence France Press, 15 ianuarie 2006).
Diviziei de Populaþie a Naþiunilor Unite, dacã Nevoia unei strategii naþionale în domeniul
actualele valori ale fertilitãþii ºi migraþiei ar rãmâne populaþiei având drept obiectiv redresarea
constante, singurele þãri europene în care nu s-ar natalitãþii ar trebui sã constituie o prioritate
înregistra un declin al populaþiei pânã în anul 2050 naþionalã în România. O astfel de strategie nu
ar fi Albania, Irlanda, Islanda, Danemarca, poate fi decât rezultatul unor iniþiative ale clasei
Finlanda, Franþa, Luxemburg, Malta, Norvegia, politice, cu aportul esenþial al specialiºtilor,
Olanda, Portugalia, Regatul Unit ºi Suedia. Dar, susþinutã de ºcoalã, bisericã, mass-media, socieîn
patru dintre aceste þãri - Danemarca, Franþa, tatea civilã, sindicate, organizaþii neguverna-
Regatul Unit ºi Suedia - chiar dacã numãrul mentale ºi elaboratã cu largã consultare directã a
populaþiei din anul 2050 nu ar fi mai mic decât cel opiniei publice. Esenþialã în toatã strategia nu
din 2005, declinul demografic s-ar instala în a poate fi decât componenta stimulativã, econodoua
parte a perioadei (United Nations, 2005). A micã, orientatã spre copil, mamã, familia tânãrã.
aºtepta însã acel viitor în care þãrile dezvoltate vor Experienþa unor þãri dezvoltate cu fertilitate
adopta programe de redresare a fertilitãþii ar fi o relativ ridicatã, cum sunt Suedia ºi, mai ales,
mare eroare în cazul României, dupã aproape 20 Franþa, demonstreazã câteva principii de certã
de ani de declin demografic ºi deteriorare con- relevanþã: solidaritatea comunitãþii naþionale faþã
stantã a structurii pe vârste.
de familia cu copii (al cãrei venit se diminueazã
sensibil la apariþia copiilor), în semn de recu-
Imperativul unei strategii naþionale în dome- noaºtere ºi apreciere a rolului acesteia pentru
niul populaþiei
viitorul þãrii; asigurarea compatibilitãþii între
statutul de mamã ºi cel de persoanã activã econo-
Deteriorarea situaþiei demografice nu este mic al femeii; combinarea stimulentelor financiare
specificã numai României. Aproape toate þãrile cu cele bazate pe servicii ºi facilitãþi adresate
ex-comuniste din Europa Centralã ºi de Est s-au copilului ºi familiei cu copii.
confruntat ºi se confruntã cu denatalitate, recru- Pregãtirea strategiei ar trebui precedatã de
descenþã a mortalitãþii ºi recul al numãrului trei acþiuni:
populaþiei (a se vedea Anexa 6). Preocupãrile faþã - (i). cunoaºterea detaliatã a politicilor famide
starea demograficã se amplificã ºi se cautã liale ºi de altã naturã care se adreseazã copilului,
soluþii. Vom aminti cã preºedintele Putin a mamei, familiei cu copii într-un numãr semnificonsacrat
un capitol important al discursului cativ de þãri;

Redresarea natalitãþii - singura cale de evitare a iminentului derapaj demografic
41
- (ii). inventarierea tuturor mãsurilor econo- de resursele necesare elaborãrii unor astfel de
mice ºi de altã naturã existente în þara noastrã ºi programe. Da, este adevãrat, dacã ne-am propune
care vizeazã copilul, mama ºi familia tânãrã, obiective prea ambiþioase ºi imediate. Am omite
evaluarea tuturor costurilor ºi a eficienþei (unde însã, în acest caz, faptul cã o strategie naþionalã în
este cazul);
domeniul populaþiei nu poate fi decât de lungã
- (iii). consultarea opiniei publice prin perspectivã ºi resursele care vor putea fi alocate
intermediul unei cercetãri selective pe eºantion vor creºte în timp. Pe de altã parte, unele mãsuri
reprezentativ.
pot fi luate de astãzi, ele neimpunând resurse pe
Analiza acestor investigaþii ar furniza care nu le avem ori nu le putem aloca. Comsuficiente
elemente pentru schiþarea unor pro- ponente care nu sunt strict economice dar foarte
grame naþionale coerente ºi unitare în toate importante ar completa o astfel de strategie:
componentele, programe care ar trebui elaborate dezvoltarea ºi încurajarea cercetãrii demografice ºi
plecând nu numai de la resursele actuale, ci ºi de a învãþãmântului de specialitate, rãspândirea
la cele care vor fi disponibile în viitor. Coerenþa cunoºtinþelor demografice, re-crearea ºi consoliprogramelor,
articularea lor, monitorizarea imple- darea unei culturi a copilului ºi familiei, a unei
mentãrii ºi derulãrii lor, evaluarea efectelor, atmosfere favorabile familiei cu copii, prin
corecþii de parcurs ar fi alte faþete ale strategiei. acþiuni conjugate ale ºcolii, ale bisericii, ale mass-
Ni s-ar putea spune cã România nu dispune astãzi media.
Caseta 6
Cultura demograficã
Dacã ai curiozitatea de a urmãri presa scrisã, radioul ºi televiziunea din Franþa, þarã în care preocuparea faþã de situaþia
demograficã a fost ºi a rãmas o constantã, nu poþi sã nu admiri interesul, limbajul corect ºi competent al oamenilor de presã, al
oamenilor politici ºi chiar al opiniei publice, atunci când se discutã situaþia demograficã. Nu este numai reflexul unui nivel ridicat
de civilizaþie spiritualã. Este ºi rezultatul unei veritabile strategii construite ºi cultivate de decenii bune de ºcoala demograficã
francezã, de departe cea mai importantã din Europa. Vom aminti cã ºi Franþa a trecut, înaintea celui de al doilea rãzboi mondial,
printr-o crizã demograficã provocatã de scãderea alarmantã a natalitãþii. Numai cã, marele om de stat care a fost generalul
Charles de Gaulle a înþeles semnalele de alarmã trase în mod repetat de demografii francezi ºi în primul rând de remarcabilul
economist ºi demograf Alfred Sauvy, fondatorul ºi primul director al Institutului Naþional de Studii Demografice, creat imediat
dupã rãzboi. Franþa are astãzi o demografie sãnãtoasã, în primul rând prin nivelul ridicat al fertilitãþii (aproape doi copii la o
femeie) iar în spatele acestei realitãþi se aflã o politicã familialã complexã, extrem de bine articulatã, construitã în aproape cinci
decenii ºi adaptatã continuu la schimbãrile pe care le cunoaºte starea demograficã. Aceastã politicã este rezultatul unei lungi ºi
impecabile conlucrãri între clasa politicã ºi cercetarea demograficã ºi din alte arii ale socialului ºi economicului. Trebuie însã
adãugat cã un merit ºi o contribuþie incontestabile revin ºi presei. Analiza diverselor componente ale politicii familiale, a
eficienþei acestora ºi a multiplelor faþete ale situaþiei demografice nu constituie o abordare conjuncturalã, ci una constantã ºi
competentã. Cultura demograficã este indispensabilã înþelegerii felului în care o populaþie evolueazã în timp, care sunt
componentele evoluþiei, prin ce mecanisme se produc schimbãri structurale, ce implicaþii demografice ºi socio-economice au
aceste schimbãri, rãspunderea individului faþã de societate, legãtura dintre comportamentul demografic individual ºi sãnãtatea
demograficã a naþiunii, legãtura dintre sãnãtatea demograficã a naþiunii ºi binele individual, solidaritatea. Nu ar putea fi rolul
cercetãrii ºi al Comisiei Naþionale de Populaþie ºi Dezvoltare demararea unei strategii în acest sens ºi în România?
ar trebui sã dispunã, credem cã se impune crearea
unui organism special, plasat la nivel foarte înalt.
Avem dubii cã actuala Comisie Naþionalã de
Populaþie ºi Dezvoltare ar putea constitui orga-
nismul de care avem nevoie, þinând cont de atri-
buþii, structurã ºi compoziþie, mod de funcþio-
nare, resurse umane ºi materiale. Implementarea
Ce o rganism, c e in stituþie a r tr ebui sã elaboreze
o astfel de strategie? Problema poate fi
discutatã ºi gãsitã formula cea mai eficientã.
Þinând cont de enorma responsabilitate, de încã
necunoscutele dificultãþi ale elaborãrii unui astfel
de proiect ambiþios, de statutul ºi competenþele pe
care ar trebui sã le aibã, ca ºi de mijloacele de care

42
Declinul demografic ºi viitorul populaþiei României
mãsurilor ar constitui atribuþii ale ministerelor, declanºarea declinului natalitãþii, cât la dimensiagenþiilor
guvernamentale, altor organisme. Pe unile acestui declin ºi, cu certitudine, la recrudesmãsura
descentralizãrii administrative ºi a creºterii cenþa mortalitãþii, prin intermediul scãderii dratransferului
de competenþe ºi resurse financiare la matice a nivelului de trai, prin colapsul sistemului
niv elu l com uni tãþ ilo r ter ito ria le ºi atr ibu þii le de sãnãtate publicã (ineficient ºi înainte de 1990),
acestora pot fi adaptate realizãrii strategiei. prin violenþã ºi stres, prin dezordine socialã, prin
incertitudini ºi aºteptãri. Nu ar fi firesc ca aceeaºi
Responsabilitatea clasei politice
clasã politicã sã realizeze gravitatea situaþiei ºi sã
contribuie esenþial la redresarea ei, indiferent de
În elaborarea unei strategii naþionale în culoarea politicã? Schimbarea unui comportadomeniul
populaþiei rolul major revine clasei ment demografic defavorabil unei natalitãþi relativ
politice. Responsabilitatea ei este enormã pentru ridicate într-unul diferit, orientat spre familia cu
cã în joc este viitorul acestei þãri. Nu se pune doi ºi trei copii, pare imposibilã. Ar însemna
problema realizãrii unui optim demografic, ci schimbarea unui întreg ansamblu de valori, de
redresarea unei situaþii grave ºi evitarea derapa- norme, de ierarhii, de atitudini ºi comportamente,
jului demografic, a depopulãrii masive a þãrii, cu formate ºi consolidate în multe decenii, alimentate
toate pericolele pe care le poate atrage pe termen de u n co nte xt s oci o-e con omi c ca re e ste , în cã,
foarte lung. Amânarea luãrii deciziilor nu face fundamental potrivnic. Este adevãrat, o strategie
decât sã adânceascã criza demograficã, sã îndepãr- pe termen lung depãºeºte cu mult ciclul electoral,
teze ºi mai mult orizontul unei posibile redresãri nu aduce avantaje politice imediate ºi implicã
ºi sã majoreze exponenþial costurile unei interven- importante mijloace financiare. Dar tocmai conþii
împinse într-un viitor necunoscut.
ceperea si aplicarea unor astfel de strategii pe
De ce este atât de mare responsabilitatea termen lung ºi foarte lung sunt expresia calitãþii
clasei politice? Scãderea natalitãþii dupã 1989 clasei politice. Este capabilã clasa politicã româpoate
fi privitã ºi ca un rezultat al deciziilor luate neascã sã realizeze pericolul la adresa viitorului
de milioane de cupluri de a nu avea copii ori de a þãrii ºi sã adopte o strategie naþionalã pe termen
avea doar unul. Motivaþiile acestor decizii sunt, cu lung în domeniul populaþiei?
certitudine, extrem de diferite ºi bine fundamentate.
O parte dintre ele s-ar fi produs indiferent de Învãþãmintele unei mãsuri de stimulare a
noul context economic ºi social al României post- natalitãþii: concediul ºi indemnizaþia de creºtere
comuniste, odatã cu accesul neîngrãdit la contra- a copilului…
cepþie ºi la întreruperea sarcinii. O altã parte îºi
are originea în acest nou context dar fãrã a fi o Dispunem astãzi de câteva informaþii extrem
reacþie la criza economicã. Este însã probabil ca în de valoroase asupra sensibilitãþii natalitãþii la
spatele multora dintre aceste decizii sã se fi aflat ºi mãsuri economice stimulative doar la un anumit
sã se afle criza economicã ºi socialã. Originile segment al populaþiei feminine. Este vorba de
acestei crize se aflã nu numai în inerentele femeile salariate (asigurate în sistemul public de
dificultãþi ale trecerii de la comunismul românesc pensii) ºi de efectele ordonanþei guvernamentale
la capitalism, de la dictaturã la stat de drept ºi referitoare la concediul ºi indemnizaþia pentru
democraþie, de la economie hipercentralizatã la creºterea copilului, mãsurã luatã în februarie 2003
economie de piaþã, ci ºi în gravele erori sãvârºite (Ordonanþa de urgenþã nr. 9 din 27 februarie) ºi
de clasa politicã în gestionarea societãþii româ- modificatã, dupã numai zece zile (Ordonanþa de
neºti, erori provenite din incompetenþã, lipsã de urgenþã nr. 23 din 10 aprilie 2003), în ceea ce
voinþã politicã ºi corupþie. Aceste erori au contri- priveºte cuantumul indemnizaþiei începând cu
buit ºi ele, mai ales în anii 1990, poate nu atât la anul 2004: de la 85% din media veniturilor lunare

Redresarea natalitãþii - singura cale de evitare a iminentului derapaj demografic
43
Numãr nãscuþi
Figura 26
Dinamica anualã a numãrului de nãscuþi la femeile salariate
ºi la celelalte femei în anii 2003-2005
12000
10000
8000
6000
4000
2000
0
-2000
-4000
-6000
-8000
1930
3684
-1754
3802
ale mamei în ultimele 12 luni, în 2003, la 85% din
salariul mediu brut, începând cu anul 2004. Cu
alte cuvinte, în anul 2003 nivelul indemnizaþiei
varia în funcþie de venitul mamei, în timp ce
începând cu anul 2004 cuantumul indemnizaþiei
este acelaºi pentru toate mamele, indiferent de
venitul lor. Vom aminti cã durata concediului de
creºtere a copilului este de 24 de luni iar valoarea
indemnizaþiei lunare este de 8oo lei RON.
Din pãcate, numai o micã parte din datele
necesare sunt disponibile ºi nici o investigare
ºtiinþificã nu a însoþit aplicarea mãsurilor stimulative,
ceea ce limiteazã cunoaºterea. Credem însã
cã ºi în aceste condiþii avem un numãr de infor-
maþii extrem de importante ºi analiza lor se
impune. Iatã, foarte sintetic, principalele schim-
bãri care au avut loc:
1. numãrul nãscuþilor a cunoscut o uºoarã
redresare în anii 2003-2005: cu 2 mii în 2003, cu 4
mii în 2004 ºi cu 5 mii în anul 2005 (cifre rotunjite);
2. aceastã redresare este rezultatul unei
creºteri a numãrului de nãscuþi la femeile salariate
ºi al continuãrii declinului nãscuþilor proveniþi de
la femei nesalariate; altfel spus, creºterile la
nãscuþii de la femei nesalariate (figura 25); nu
trebuie sã omitem faptul cã peste 80% din femeile
salariate se aflã în mediul urban; începând cu anul
2004, pentru prima datã în istoria demograficã a
României, numãrul de nãscuþi din urban este
superior celui din rural (figurile 27a ºi 27b),
iar rata fertilitãþii totale este în ascensiune în
8108
-4306
4759
11025
2003-2002 2004-2003 2005-2004
Toate femeile
Femei salariate
-6266
Celelalte femei
Figura 27a
Evoluþia numãrului de nãscuþi în urban ºi rural, 2000-2005
140
130
Figura 25
Dinamica numãrului de nãscuþi la femeile salariate ºi la cele nesalariate
din mediul urban ºi rural în anii 2003-2005
10000
8000
6000
- în mii -
120
110
100
Numãr nãscuþi
4000
2000
0
-2000
-4000
-6000
-8000
2850
7560
Salariate-U
7311
-125
2873
Nesalariate-U
-879
834
548
Salariate-R
3714
-1629
-5387
-7179
Nesalariate-R
2003-2002 2004-2003 2005-2004
90
80
14
13
12
2000 2001 2002 2003 2004 2005
Urban
Rural
Figura 27b
Rata natalitãþii în urban ºi rural, 2000-2005
femeile salariate au fost mai importante decât
scãderile de la femeile nesalariate (figura 26);
3. dacã însã plasãm schimbãrile la nivelul
celor douã medii, vom observa cã întreaga creºtere
din anii 2003-2005 a avut loc în mediul urban; în
mediul rural, creºterea numãrului de nãscuþi la
femeile salariate (mai semnificativã doar în anul
2005) a fost net inferioarã scãderii înregistrate la
- la 1000 loc. -
11
10
9
8
7
6
2000 2001 2002 2003 2004 2005
Urban
Rural

44
Declinul demografic ºi viitorul populaþiei României
- creºtere / scãdere faþã de anul precedent -
Figura 28
Dinamica anualã a numãrului de nãscuþi în anii 2003-2005
dupã nivelul de instruire a mamei
4000
3500
3000
2500
2000
1500
1000
500
0
-500
-1000
Primar
Gimnazial
Profesional
salariul mamei, se constatã creºteri ale numãrului
de nãscuþi ºi la femeile salariate cu studii liceale,
gimnaziale ºi profesionale (creºteri net inferioare
însã celei de la femeile cu studii postliceale ºi
superioare); difuzarea informaþiei ºi, mai ales, o
indemnizaþie mai mare (în medie) decât salariul ar
putea explica schimbarea; în anul 2005, creºterea
numãrului de nãscuþi de la femei cu studii
postliceale ºi superioare se menþine la valorile
relativ ridicate din 2003-2004, în timp ce la
celelalte categorii de femei salariate creºterile sunt
mici ºi foarte mici, net inferioare celor din anul
precedent;
5. dacã urmãrim dinamica uºoarei redresãri
din anii 2003-2005 dupã rangul nãscutului, câteva
aspecte sunt extrem de interesante ºi instructive;
în anii 2003 ºi 2004, creºterea s-a produs, net
predominant, la rangul 1, deci la femei care nu
urban ºi îºi continuã regresul în rural; fãrã evoluþii
viitoare imprevizibile astãzi, în numai câþiva ani ºi
fertilitatea va fi mai mare în urban, ceea ce ar aveau copii; în anul 2005 în schimb, creºterea este
constitui o altã schimbare istoricã în demografia mai importantã la copiii de rangul 2 (figurile 29amediilor
sociale din România.
29d); corelând dinamica dupã rangul copilului cu
4. în anul 2003 creºterea numãrului de nãscuþi nivelul de instruire a mamei, vom observa cã la
a fost localizatã aproape exclusiv la femeile femeile salariate cu studii gimnaziale, profesionale
salariate cu studii postliceale
ºi superioare (figura
28); explicaþia: (i) - în
2003 indemnizaþia era
proporþionalã cu venitul
mamei ºi femeile cu studii
postliceale ºi superioare
aveau, la modul general,
venituri (salarii) mai mari
decât femeile salariate cu
studii inferioare celor
postliceale ºi superioare;
(ii) - este de admis cã
interesul ºi gradul de
informare asupra prevederilor
ordonanþei au fost
mai mari în rândul femeilor
cu grad superior
de instruire; în anul 2004,
odatã cu generalizarea
cuantumului unic al indemnizaþiei,
indiferent de
Liceal
Postliceal +
Superior
2003-2002 2004-2003 2005-2004
0
-500
-1000
-1500
-2000
-2500
-3000
8000
7000
6000
5000
4000
3000
2000
1000
0
Alte sit.
Figura 29a. Dinamica numãrului de nãscuþi
pe ranguri, în anul 2002 faþã de anul 2001
-2851
R1
-413 -414
R2
-564
R3 R4+
Figura 29c. Dinamica numãrului de nãscuþi
pe ranguri, în anul 2004 faþã de anul 2003
6963
R1
2546
R2
381 543
R3 R4+
2500
2000
1500
1000
500
4000
3500
3000
2500
2000
1500
1000
500
0
-500
0
Figura 29b. Dinamica numãrului de nãscuþi
pe ranguri, în anul 2003 faþã de anul 2002
2011
R1
751
R2
0 0
R3 R4+
Figura 29d. Dinamica numãrului de nãscuþi
pe ranguri, în anul 2005 faþã de anul 2004
2646
R1
3554
R2
410
-178
R3 R4+

Redresarea natalitãþii - singura cale de evitare a iminentului derapaj demografic
45
ºi liceale, unde efectele ordonanþei se fac simþite copil înainte de apariþia ordonanþei; mai mult, în
începând cu anul 2004, pe lângã creºterea anul 2005, la aceleaºi femei, se înregistreazã
predominantã de la rangul 1 apar progrese ºi la creºteri (modeste, ce-i drept) numai la copiii de
copiii de rangul 2, deci la femei care aveau deja un rangul 2; la femeile salariate cu studii postliceale ºi
superioare, unde în toatã perioada 2003-2005 s-au
Numãr nãscuþi
Figura 30a. Dinamica numãrului de nãscuþi dupã nivelul de instruire
a mamei ºi rangul nãscutului, 2003 / 2002
3000
2500
2000
1500
1000
500
0
-500
-1000
Primar
R1
Gimnazial
Profesional
R2
Liceal
Postliceal +
Superior
R3 R4+
Figura 30b. Dinamica numãrului de nãscuþi dupã nivelul de instruire
a mamei ºi rangul nãscutului, 2004 / 2003
3000
2500
2000
1500
1000
500
0
-500
Primar
R1
Gimnazial
Profesional
R2
Liceal
Postliceal +
Superior
R3 R4+
Figura 30c. Dinamica numãrului de nãscuþi dupã nivelul de instruire
a mamei ºi rangul nãscutului, 2005 / 2004
3000
2500
2000
1500
1000
500
0
-500
-1000
-1500
Primar
R1
Gimnazial
Profesional
R2
Liceal
Postliceal +
Superior
R3 R4+
Alte sit.
Alte sit.
Alte sit.
consemnat creºterile cele mai importante ale
numãrului de nãscuþi, acestea au avut loc în
primul rând la rangul 1 dar tendinþa de creºtere ºi
la rangul 2 s-a consolidat constant în anii 2004-
2005, astfel cã în acest din urmã an dinamica este
foarte apropiatã (figurile 30a-30c), ceea lasã sã se
întrevadã o inversare a creºterilor în anul 2006.
Schimbãrile sunt de mare semnificaþie ºi
câteva observaþii ºi consideraþii se impun. Credem
cã suntem în faþa singurului exerciþiu din
România în care, într-un context de democraþie,
respect al drepturilor individului ºi acces neîngrãdit
la mijloacele de planificare familialã (mai mult
decât în alte þãri ale UE), femeia (cuplul) poate lua
o decizie proprie de a avea sau de a nu avea copil,
ori de a avea încã un copil, având în faþã un
consistent sprijin economic din partea statului.
Analiza felului în care populaþia a reacþionat ºi
reacþioneazã la mãsuri economice stimulative ni se
pare esenþialã pentru formularea ºi aplicarea unei
veritabile politici familiale naþionale menite a
redresa starea mai mult decât îngrijorãtoare a
natalitãþii în România ºi, implicit, a diminua
ritmul de deteriorare a întregii arhitecturi
demografice. Din pãcate, informaþiile pe care le
avem asupra caracteristicilor femeilor care au
beneficiat ºi beneficiazã de concediu ºi indemnizaþie
de creºtere a copilului sunt limitate ºi
diminueazã considerabil cunoaºterea unor faþete
extrem de importante ale efectelor ordonanþei ºi,
implicit, orientarea unor mãsuri viitoare de
redresare a natalitãþii la nivelul întregii populaþii.
Nu ºtim câte femei salariate beneficiazã de
concediul ºi indemnizaþia de creºtere a copilului
ºi, mai ales, nu ºtim decât în micã mãsurã cine
sunt aceste femei. O examinare sumarã a chestionarului
pe care îl prezentãm în Anexa 3 ne aratã ce
informaþii valoroase am putea obþine printr-o
investigaþie simplã, necostisitoare ºi uºor de realizat
în rândul femeilor salariate care beneficiazã de

46
Declinul demografic ºi viitorul populaþiei României
indemnizaþia de creºtere a copilului. Ne referim studii postliceale ºi superioare este micã - doar 16
la: starea civilã a femeii; câþi copii în viaþã are la sutã în 2005 (reflectând nu numai cunoscuta
mama; etnia; ocupaþia, sectorul de activitate ºi fertilitate scãzutã a femeilor cu studii superioare,
venitul mamei înainte de luarea concediului; ci ºi nivelul general de instruire a populaþiei din
condiþiile de locuit; îngrijirea copilului dupã cele România), dar era ºi mai micã înainte de uºoara
24 de luni de concediu; intenþia de a mai avea un redresare a natalitãþii din ultimii ani - doar 9 la
copil. Fãrã îndoialã, ºi alte aspecte ar putea fi sutã în 2000 (INS 2001; 2006c). Dacã tendinþa
incluse în chestionar, fãrã a produce disconfort pozitivã va continua ºi dupã anul 2005, este de
respondentului. Aceste informaþii ne-ar permite a aºteptat sã se reducã ºi ponderea extrem de
evalua mai corect efectele mãsurilor economice ridicatã a femeilor de vârstã fertilã cu studii
luate ºi ar oferi elemente de fundamentare ºi postliceale ºi superioare fãrã copii, pondere care
orientare pentru alte mãsuri. (Din pãcate, o astfel era de nu mai puþin de 52% la recensãmântul din
de investigaþie nu s-a fãcut, deºi chestionarul a 2002 (comparativ cu 29% la femeile cu studii
fost propus organismului responsabil cu aplicarea secundare) (INS, 2003b).
ordonanþei ºi agreat de acesta).
În fine, alte douã remarci ni se par nu lipsite
În actuala stare demograficã, economicã ºi de semnificaþie ºi interes. Femeile salariate în
socialã a României, orice mãsurã economicã luatã vârstã de 15-44 ani reprezentau în anul 2005
pentru redresarea natalitãþii trebuie salutatã ºi aproape 40% din ansamblul femeilor de aceeaºi
apreciatã. Iar fundamentarea unor astfel de mãsuri vârstã (INS, 2005b; 2006f) ºi de la ele au provenit
pe baze ºtiinþifice ºi urmãrirea efectelor le-ar spori 44% din nãscuþi (INS, 2006c). Cu alte cuvinte, de
eficienþa ºi ar diminua (dacã nu elimina) poten- indemnizaþia de creºtere a copilului nu pot
þiale efecte adverse. Dacã urmãrim dinamica beneficia 60% dintre femeile de vârstã fertilã ºi
numãrului de nãscuþi dupã anul 1998, se poate care au adus pe lume 56% din nãscuþii anului
afi rma cã uºoar a creº ter e din ani i 2003 -20 05 a 2005. Este o discriminare care se explicã prin fapstopat
continuarea declinului. Pe de altã parte, tul cã aceste femei nu sunt salariate ºi asigurate în
aceastã redresare modestã are ºi o altã faþetã sistemul public de pensii iar resursele financiare
pozitivã, fiind plasatã îndeosebi la femeile cu cel actuale ale statului nu au permis alte tipuri de
mai ridicat nivel de instruire - studii postliceale ºi stimulente compensatorii pentru aceste femei.
superioare, ceea ce ar trebui sã însemne ºi copii de Dacã urmãrim creºterea numãrului de nãscuþi în
o calitate mai bunã. Vom aminti cã, în ansamblul anii 2003-2005 dupã rang ºi nivelul de instruire a
nãscuþilor, ponderea celor proveniþi de la femei cu mamei (figurile 30a-30c), ºi dacã coroborãm
Anul
Tabelul 9
Evoluþia numãrului de nãscuþi, a ratei natalitãþii ºi fertilitãþii totale în mediul urban ºi rural în anii 2000-2005
Nãscuþi
vii
- în mii -
Urban
Schimbare faþã
Rata
de anul precedent
natalitãþii
- în mii -
- la 1000 loc. -
Rata fertilitãþii
totale
- la o femeie -
Nãscuþi vii
- în mii -
Rural
Schimbare faþã
Rata
de anul precedent
natalitãþii
- în mii -
- la 1000 loc. -
Rata fertilitãþii
totale
- la o femeie -
2000 108,3 - 8,9 1,03 126,3 - 12,3 1,74
2001 102,4 -5,9 8,4 0,96 117,9 -8,4 11,5 1,63
2002 98,2 -4,2 8,5 0,99 112,3 -5,6 11,0 1,60
2003 100,9 +2,7 8,7 1,03 111,5 -0,8 11,0 1,61
2004 111,3 +10,4 9,4 1,11 104,9 -6,6 10,7 1,57
2005 117,8 +6,5 9,9 1,17 103,2 -1,7 10,6 1,55
Sursa:
INS, 2006a; Natalitatea în anii 2001, 2002, 2003, 2004, 2005 (caiete anuale).

Redresarea natalitãþii - singura cale de evitare a iminentului derapaj demografic
47
timp de 24 de luni, ºi l-au ”planificat” eficient pe
al doilea, pentru a avea încã 24 de luni concediu
de creºtere a copilului în aceleaºi condiþii finan-
ciare. Este de admis cã un astfel de planning este
bine instalat ºi va fi confirmat de evoluþiile din
2006-2007. Dacã lucrurile stau în acest fel, s-ar
din ami ca res pec tiv ã cu inf orm aþi i apã rut e în
mass-media, existã temei pentru a afirma cã au
fost ºi sunt situaþii în care un numãr de femei (din
categoria celor cu salarii inferioare cuantumului
indemnizaþiei) aflate la primul copil ºi beneficiind
de generoasa indemnizaþie de creºtere a copilului
Caseta 7
Fertilitate diferenþialã dupã etnie ºi religie
Rata natalitãþii ºi cea a fertilitãþii la nivelul întregii populaþii a þãrii este o valoare medie (ponderatã) a valorilor, mai mult sau
mai puþin diferite, pe care le au cei doi indicatori la nivelul unui mare numãr de subpopulaþii, omogene prin caracteristici socioeconomice,
culturale ºi de altã naturã. Apartenenþa etnicã ºi cea confesionalã pot fi considerate, din aceastã perspectivã,
caracteristici definitorii pentru nivelul diferit al fertilitãþii, celor douã caracteristici asociindu-li-se modele culturale, norme ºi
atitudini bine conturate. Informaþiile statistice asupra fertilitãþii diferenþiale pot proveni din trei surse: statistica demograficã
curentã (statistica stãrii civile), recensãmintele populaþiei ºi cercetãri selective. Prima sursã presupune înregistrarea etniei ºi
religiei fiecãrui nãscut viu ºi, de asemenea, estimaþii anuale fiabile ale distribuþiei populaþiei dupã etnie ºi religie pe vârste.
Singura informaþie pe care o avem este distribuþia nãscuþilor dupã etnie (cea declaratã de pãrinþi), ceea ce nu permite
determinarea ratelor anuale de natalitate ºi fertilitate. Recensãmintele ºi cercetãrile selective ne oferã informaþii asupra
fertilitãþii cumulate, pe vârste, pânã la data recensãmântului/cercetãrii. Este vorba de numãrul mediu de copii nãscuþi vii de o
femeie, dupã vârsta acesteia. Acest indicator este similar cu descendenþa atinsã la o anumitã vârstã, el cuantificând, de fapt,
rezultatul retroactiv al comportamentului reproductiv. Cu alte cuvinte, este un indicator de naturã longitudinalã. Existã însã tehnici
indirecte care ne permit a converti aceste date longitudinale în date transversale - rate de fertilitate pe vârste ºi rata fertilitãþii
totale pentru cele 12 luni dinaintea datei recensã-mântului, deci
inclusiv rata natalitãþii (United Nations, 1983; 2003). Estimaþiile
la care am ajuns, pornind de la datele recensãmântului din
martie 2002, sunt cele din figurile 1a ºi 1b. Dupã cunoºtinþele
noastre, avem în faþã singurele estimaþii ale natalitãþii ºi
fertilitãþii pe etnii ºi dupã confesiune. Chiar dacã o anumitã
prudenþã se impune în judecarea acestor date, existã o bunã
coerenþã în abordare comparativã iar interesul lor este
incontestabil. Ne putem întreba în ce fel ar evolua diferenþele
care existã, în ipoteza adoptãrii unor mãsuri consistente de
stimulare a natalitãþii.
Observaþie. Se ºtie cã datele recensãmântului din 2002 (ca ºi cele de la
recensãmintele anterioare) subestimeazã masiv dimensiunea realã a minoritãþii
romilor, prin calitatea declaraþiilor. ªi atât timp cât singura sursã oficialã de date
asupra structurii populaþiei dupã etnie o reprezintã recensãmântul, nu vom
dispune niciodatã de o cifrã fiabilã asupra numãrului acestei minoritãþi etnice.
Valorile, exagerate, avansate de numeroºii lideri ai etniei nu au suport ºtiinþific.
O estimaþie realistã este cea avansatã de Preda pentru anul 1998 (Preda, 2002).
Pornind de la datele cercetãrii efectuate în anul 1998 asupra populaþiei de romi
din România, Preda estimeazã numãrul acestora la 1,5 milioane. Vom aminti cã
cifra datã de recensãmântul din 2002 a fost de 535 de mii. Rata natalitãþii
romilor în anul 2002, calculatã ca raport între numãrul de nãscuþi de etnie roma
ºi populaþia roma de la recensãmânt, este de numai 9,9 la mie. De unde poate
proveni inexactitatea, de la numãrãtorul ori de la numitorul formulei ratei
natalitãþii? A fost mai importantã propensiunea de nedeclarare "corectã" a etniei
în cazul nãscuþilor decât la recensãmânt, sau, dimpotrivã, la recensãmânt
proporþia declaraþiilor "corecte" a fost, comparativ, mai importantã decât în cazul
nãscuþilor? Rata natalitãþii estimatã prin tehnicile indirecte este de 25,1 la mie,
ceea ce înseamnã cã între cele douã valori avem un raport de 25,1/9,9 = 2,54.
Dacã acest raport este corect ºi poate fi o expresie semnificativã a gradului de
”deformare” a datelor asupra mãrimii populaþiei de romi, el ar putea fi aplicat ºi
la numãrul acestei populaþii de la recensãmânt, ipotezã în care mãrimea
minoritãþii romilor ar fi de 1,4 milioane, similarã cu cea estimatã de Preda. Fãrã
îndoialã, suntem în aria ipotezelor.
RN - nãscuþi la 1000 loc.
35
30
25
20
15
10
35
30
25
20
15
10
5
0
5
0
3,9
27,7
Penticostalã
3,1
25,1
Romi
Rata natalitãþii (RN) ºi rata fertilitãþii totale (RFT)
dupã etnie ºi religie în anul 2001 - estimaþii
2,1 2
14,9
Adventistã
2,4 2,4
17,8 16,9
Turci
Figura 1b. Religie
1,8 1,8
1,5 1,4 1,4 1,4
1,6
14,3 12,8 12,7 11,2 10,2 9,7 9,7 8,6
Baptistã
Ortodoxã de rit vechi
Ucraineni
RN
RN
Figura 1a. Etnie
Musulmanã
1,4 1,4
10,2 9,8
Români
Romano-catolicã
Maghiari
RFT
Ortodoxã
RFT
Unitarianã
1
7 5,6
Tãtari
Reformatã
1,1
Germani
Greco-catolicã
3,5
3
2,5
2
1,5
1
0,5
0
4
3,5
3
2,5
2
1,5
1
0,5
0
RFT - nãscuþi la o femeie

48
Declinul demografic ºi viitorul populaþiei României
putea ridica un anumit semn de întrebare: nu ar eficient de urmãrire a efectelor unor mãsuri de
putea apãrea cazuri în care, dupã patru ani de stimulare a natalitãþii.
concediu de creºtere a copilului cu o indemnizaþie
superioarã salariului pe care îl avea femeia la data …ºi o mãsurã economicã cu rezultate impreviintrãrii
în concediu, un numãr de familii sã revinã zibile - noua alocaþie de stat pentru copii: ce
la un venit mediu pe membru de familie mult mai natalitate vrem sã stimulãm?
mic decât cel dinaintea luãrii concediului? Dacã
rãspunsul ar fi pozitiv, atunci nu ar fi exclus ca Alocaþia de stat pentru copii este, de la 1
deteriorarea standardului de viaþã al acestor ianuarie 2007, de 200 lei RON, pentru toþii copiii,
familii ºi dificultãþile de creºtere a copiilor sã se pânã la împlinirea vârstei de doi ani (la femeile
accentueze, consecinþa fiind o recrudescenþã a salariate se adaugã indemnizaþia de creºtere a
abandonului ºi/ori a numãrului de copii plasaþi în copilului, în valoare de 600 lei RON). Cuantumul
diferite forme ºi instituþii de protecþie a copilului, alocaþiei este considerabil dacã îl raportãm la
ori a adopþiilor. Greu de formulat un rãspuns venitul mediu din România ºi, oricum am privi
argumentat ºi numai evoluþiile ne vor arãta dacã lucrurile, este de aºteptat ca într-un context
mãsurile vor avea astfel de efecte adverse. Avem economic dominat încã de sãrãcie ea sã reprezinte
aici ºi un argument pentru instituirea unui sistem un stimulent consistent ºi sã încurajeze
Tabelul 10
Populaþia femininã de vârstã fertilã.
Statut ocupaþional ºi distribuþia femeilor neocupate economic dupã numãrul de copii
A. Distribuþia femeilor de 15 - 44 ani dupã statutul ocupaþional - 2005
Numãr de femei - în mii
Grupa de
vârstã
15 - 24 ani
25 - 34 ani
35 - 44 ani
Total
15 -44 ani
Total
Salariate
Ocupate economic
nesalariate*
din care:
Neocupate
economic
Ocupate economic nesalariate
ºi neocupate economic
1637 228 125 1283 1408
1693 848 267 578 845
1491 825 219 446 665
4821 1901 611 2307 2918
B. Distribuþia femeilor de 15 - 44 ani neocupate economic (inactive+ºomere) dupã numãrul de copii
nãscuþi vii la recensãmântul din martie 2002
Numãr
- în mii -
Distribuþie dupã numãrul de copii nãscuþi vii - în %
Fãrã copii 1 copil 2 copii 3 copii 4 copii ºi peste
Numãr mediu de
copii la o femeie
15 - 24 ani
25 - 34 ani
35 - 44 ani
Total
15 -44 ani
1215 85 10 4 1 0 0,2
691 22 33 31 8 6 1,5
461 11 19 35 16 19 2,3
2367 52 19 18 6 5 0,99
* lucrãtor pe cont propriu ºi lucrãtor familial neremunerat; nu sunt incluse cele 20 de mii de femei ocupate ca patron.
Sursa (datelor primare): secþiunea A - INS, 2005c; secþiunea B - 2003b.

Redresarea natalitãþii - singura cale de evitare a iminentului derapaj demografic
49
natalitatea. Care este populaþia femininã care ar Ce fel de natalitate dorim sã stimulãm? A cui?
putea beneficia de noua alocaþie? Credem cã Vom observa cã indemnizaþia de creºtere a
adoptarea unor mãsuri stimulative ar trebui copilului se acordã numai pentru primele trei
fundamentatã pe o bunã cunoaºtere a "mediului" naºteri, în timp ce noua alocaþie nu face distincþie
în care aceste mãsuri urmeazã sã producã efectele de rangul naºterii. Ce efecte ar putea avea aceastã
dorite. Din pãcate, ne lipsesc informaþii statistice alocaþie generalã? Este foarte probabil ca noua
adecvate. Puþinele date disponibile sunt prezen- alocaþie sã stimuleze în mod particular natalitatea
tate în tabelul 10.
populaþiei fãrã venituri din muncã, cu veniturile
Femeile salariate, reprezentând aproape 40% cele mai scãzute ºi cu nivel scãzut de instruire. Ne
din populaþia de vârstã fertilã, nu vor fi sensibile putem întreba, de pildã, de ce cuantumul alocaþiei
la noua alocaþie pentru copii, ele având un sti- nu privilegiazã copiii de rangul 2 ºi 3? Are nevoie
mulent mult mai consistent în indemnizaþia de România de o creºtere a numãrului de nãscuþi
creºtere a copilului. Rãmân femeile ocupate dar indiferent de rangul lor? Trebuie stimulatã ºi
nesalariate ºi cele neocupate economic: 611 mii ºi, încurajatã familia cu mai mult de trei copii în
respectiv, 2307 mii. Aceste valori ar trebui dimi- aceeaºi mãsurã în care trebuie favorizat tânãrul
nuate cu numãrul femeilor de 40-44 ani, la care cuplu fãrã copii sã aibã un copil, cel cu un copil sã-l
este puþin probabil sã aparã efecte ale alocaþiei, cu aibã ºi pe al doilea, iar cel care are doi copii sã-l
numãrul femeilor infertile (ele sau partenerul) - aibã ºi pe al treilea? Nu riscãm sã intrãm într-un
reprezentând 10-15% dintre ele (ªerbãnescu, periculos derapaj structural al natalitãþii, având
Morris, Marin, 2001) ºi cu cele care au alte pro- consecinþe pe termen mediu ºi lung greu de evaluat
bleme de sãnãtate. Nu dispunem de distribuþia astãzi ºi imposibil de corectat? Aproape 35 la sutã
femeilor ocupate economic dar nesalariate, care ar din nãscuþii de rangul 4 ºi peste au provenit în anul
avea drept la alocaþie, dupã numãrul de copii 2005 de la femei fãrã ºcoalã, fãrã ºcoalã terminatã
nãscuþi vii. Acestea sunt doar 600 de mii. Avem ori cu ºcoalã primarã. Dacã adãugãm ºi nãscuþii de
însã - în secþiunea B a tabelului, distribuþia dupã la mame cu studii gimnaziale, ponderea ajunge la
vârstã ºi numãrul de copii a majoritãþii femeilor 79 la sutã. Aceste ponderi vor creºte odatã cu
care pot beneficia de noua alocaþie, femeile introducerea noii alocaþii. Din 100 de nãscuþi vii
neocupate economic (inactive + ºomere) (2,4 aduºi pe lume în anul 2002, jumãtate au provenit de
milioane). Câteva observaþii nu sunt lipsite de la femei fãrã ºcoalã absolvitã, cu studii primare ori
interes. În rândul femeilor de 35-44 ani, 70% au gimnaziale ºi tot atâþia de la femei cu ºcoalã
cel puþin doi copii, numãrul mediu fiind de 2,3 profesionalã, licealã, postlicealã ºi superioarã. Prin
co pi i l a o fe me ie . Avân d î n v ed er e n um ãr ul efectele mãsurilor luate în primãvara anului 2003 de
acestor femei, vârsta lor ºi numãrul de copii pe stimulare a natalitãþii la femeile salariate, ponderea
care îi au deja, este puþin probabil ca noua alocaþie nãscuþilor de la cea de-a doua categorie de femei,
sã aibã efecte importante la aceste femei. Nu mai instruite, a crescut la 53% în anul 2005. Vom
acelaºi lucru l-am putea spune despre femeile de asista la un recul al acestei proporþii ºi la o ascen-
15-24 ºi 25-34 ani. La aceste femei este de aºteptat siune a ponderii copiilor de la femeile cu grad
ca alocaþia sã aibã efectele cele mai însemnate, ca inferior de educaþie? Este foarte probabil. România
ºi la cele ocupate economic dar nesalariate. În a avut o dramaticã experienþã de creºtere difefine,
vom mai menþiona câteva date semnificative: renþialã forþatã a natalitãþii, cu toate consecinþele ei
la recensãmântul din 2002, 35% dintre tinerele nefaste, unele cunoscute doar parþial înainte de
cupluri cãsãtorite în care femeia avea 20-24 ani nu 1990 în climatul de cenzurã ºi propagandã al vremii
aveau copii; la cuplurile în care femeia avea 25-29 ºi apãrute la dimensiuni reale în anii 1990 (cu
ani proporþia celor fãrã copii era de 20% iar a ecouri internaþionale care nu s-au stins încã). Se
celor cu un singur copil era de aproape 50%. contureazã o nouã experienþã, similarã în

50
Declinul demografic ºi viitorul populaþiei României
manifestãri ºi consecinþe, dar având mecanisme în Bulgaria ºi în Federaþia Rusã sunt diferenþiate în
determinante complet diferite. Am vrea sã credem funcþie de rangul copilului (www. PushJournal.org,
cã toate aceste aspecte au fost bine cântãrite ºi 11 ianuarie 2006 ºi 11 mai 2006).
evaluate, inclusiv în viziune prospectivã. Ne Eforturile financiare ale statului pentru
referim, de pildã, în cazul familiilor sãrace, la stimularea natalitãþii la femeile salariate nu pot fi
posibilele urmãri, pentru copil în primul rând, ale subestimate. Costurile vor fi incomparabil mai
revenirii unei femei/unui cuplu la un venit consi- mari începând cu anul 2007 (ºi, îndeosebi, cu anul
derabil mai mic dupã trecerea celor doi sau patru 2008) când, paralel cu menþinerea indemnizaþiei
ani de alocaþie relativ ridicatã. Vom asista la recru- de creºtere a copilului, se va introduce noua
descenþa abandonului ºi/ori la suprasolicitarea alocaþie pentru copii. Ambele mãsuri trebuie, în
instituþiilor de protecþie a copilului? Aspectele la esenþa lor, salutate ºi apreciate. Din pãcate, ele nu
care ne-am referit sunt doar o parte a posibilelor se înscriu într-o politicã familialã bine articulatã
implicaþii. ªi alte faþete ar merita atenþie ºi inves- în componente, coerentã, fundamentatã pe criterii
tigare. Nu este lipsit de interes a menþiona cã ºtiinþifice ºi previzibilã în efecte. Experienþa altor
mãsurile de stimulare a natalitãþii luate în anul 2006 þãri aratã cã eficienþa mãsurilor stimulative este
Caseta 8
Ce familie vrem sã încurajãm?
O potenþialã redresare a natalitãþii determinatã de noua alocaþie pentru copii va reconfigura distribuþia femeilor dupã
numãrul de copii nãscuþi. Unele modificãri sunt previzibile, intrând în aria dezvoltãrilor logice. Alte schimbãri sunt greu de
anticipat, nu atât în ceea ce priveºte sensul, cât în ceea ce priveºte dimensiunea ºi impactul asupra ierarhiilor. Iatã un mic
exerciþiu, care poate îndemna la reflecþie. Se poate întrevedea diminuarea proporþiei femeilor fãrã copii ºi a celor cu un singur
copil. Drept consecinþã, va creºte proporþia femeilor cu unul ºi doi copii. Este de aºteptat ca ºi numãrul femeilor cu trei copii ºi
peste sã creascã dar nu putem ºti cu ce dinamicã, comparativã, ºi în ce fel va fi afectatã ierarhia.
În tabelul de mai jos, în secþiunea A, este prezentatã distribuþia femeilor de vârstã fertilã (15-49 ani) dupã numãrul de copii
nãscuþi vii pânã la data recensãmântului din martie 2002 ºi numãrul copiilor proveniþi de la aceste femei. Sã nu uitãm, anul 2002
a fost cel de-al 13-lea an de nivel scãzut al natalitãþii/fertilitãþii, ceea ce ºi explicã proporþiile foarte mari ale femeilor fãrã copii ºi
ale celor cu numai un copil. O sutã de femei de vârstã fertilã aveau 140 de copii, valoarea medie fiind de 1,4 copii la o femeie,
similarã cu rata fertilitãþii totale în anul 2002. Dacã ne raportãm numai la cele 72 de femei care aveau copii nãscuþi vii, rezultã o
medie de 1,9 copii la o femeie.
Distribuþia femeilor de vârstã fertilã dupã numãrul de copii nãscuþi vii
la recensãmântul din martie 2002 ºi douã modele de distribuþie în ipoteza redresãrii fertilitãþii
Fãrã
copii
1
copil
Copii nãscuþi vii
2
copii
3
copii
4 copii
ºi peste
A. Recensãmântul din 18.03.2002
1. Distribuþia a 100 de femei de 15-49 ani
dupã numãrul de copii nãscuþi vii 28 28 28 8 7
2. Copii nãscuþi vii de cele 100 de femei 0 28 56 24 31,5
1. Distribuþia a 100 de femei de 15-49 ani
dupã numãrul de copii nãscuþi vii
B1. Model 1 de distribuþie - care ar corespunde unui numãr de 1,9 copii la o femeie
20 15 35 20 10
2. Copii nãscuþi vii de cele 100 de femei 0 15 70 60 45
* la 4 copii ºi peste s-au luat în calcul 4,5 copii.
Sursa
(anul 2002): INS, 2003b.
28 de femei nu aveau copii nãscuþi vii ºi 72 de femei
aveau copii nãscuþi vii.
Numãr total de copii la 100 femei - 140 =1,4 copii la o
femeie ºi 1,9 la o femeie din cele (72) cu copii*.
1. Distribuþia a 100 de femei de 15-49 ani
20 de femei nu vor avea copii nãscuþi vii ºi 80 de femei
dupã numãrul de copii nãscuþi vii
20 20 40 15 5 vor avea copii nãscuþi vii.
Numãr total de copii la 100 femei
2. Copii nãscuþi vii de cele 100 de femei 0 20 80 45 22,5 - 168 = 1,7 copii la o femeie ºi 2,1 la o femeie din cele
(80) cu copii*.
B2. Model 2 de distribuþie - care ar corespunde unui numãr de 2 copii la o femeie
20 femei nu vor avea copii nãscuþi vii ºi 80 de femei vor
avea copii nãscuþi vii.
Numãr total de copii la 100 femei
- 190 = 1,9 copii la o femeie ºi 2,4 la o femeie din cele
(80) cu copii*.

Redresarea natalitãþii - singura cale de evitare a iminentului derapaj demografic
51
O redresare a fertilitãþii ar trebui sã aibã drept urmare diminuarea proporþiei femeilor fãrã copii ºi a celor cu un singur copil
ºi ascensiunea ponderii femeilor cu doi ºi trei copii. În secþiunile B1 ºi B2 ale tabelului sunt prezentate douã modele de schimbare
a distribuþiei femeilor dupã numãrul de copii nãscuþi ºi a rezultatului acestor schimbãri asupra numãrului de copii la 100 de femei/
la o femeie. În primul model, miºcarea principalã ar fi creºterea numãrului ºi proporþiei femeilor cu doi copii ºi, la o scarã net
inferioarã, a femeilor cu trei copii. Ar rezulta o medie de 1,7 copii la o femeie (ºi 2,1 la o femeie având copii). Modelul al doilea ar
fi propriu unei creºteri mai importante a numãrului mediu de copii la o femeie - 1,9 copii ºi ar presupune o conservare a
privilegierii femeilor cu doi copii dar nu în aceeaºi mãsurã ca ºi în modelul 1 iar majorarea proporþiei femeilor cu trei copii ar fi
mai importantã. Câteva precizãri asupra ponderii femeilor fãrã copii. Întotdeauna vor exista femei/cupluri care nu doresc copii ori
care nu pot avea copii. Acest lucru trebuie avut în vedere din perspectiva unei politici de redresare a fertilitãþii. Proporþia de 20%
la care ne-am oprit ar cumula femeile (cuplurile) care nu pot avea copil din motive de infertilitate ºi femeile (cuplurile) care nu
doresc sã aibã copii. Pentru prima componentã, am þinut cont de rezultatele unor studii naþionale ºi internaþionale asupra
prevalenþei infertilitãþii femeilor / cuplurilor. Cercetarea Sãnãtãþii Reproducerii - România 1999 indicã o proporþie de 11% a
femeilor infecunde, subfecunde, din cauze variate, inclusiv infertilitate a partenerilor (ªerbãnescu, Morris, Marin (2001); pentru
SUA, National Survey of Familiy Growth - 2002 indicã un procentaj de 12% al femeilor de 15-44 ani având ”impaired fecundity”
(imposibilitatea femeii sau a partenerului de a avea copii (U.S. Department of Health and Human Services, CDC, NCHS, 2005)
(www. cdc.gov/nchs); pentru Regatul Unit se estimeazã cã 10-15% dintre cupluri sunt infertile (http://infertility-guided.comtopics-infertility-uk.html).
Nu ºtim dacã a doua componentã este subestimatã. Evident, cele douã modele sunt simple exerciþii de
reflecþie, dar au valoarea lor. Este cert cã o redresare de substanþã a natalitãþii va modifica considerabil actuala distribuþie a
femeilor dupã numãrul de copii nãscuþi. Nu ºtim în ce sens, dar este
puþin probabil ca o alocaþie consistentã dar nediferenþiatã în funcþie de
rangul copilului sã ducã la schimbãrile dorite (cum ar fi cele din
modelele exerciþiului nostru). Este ºi motivul pentru care o monitorizare
scrupuloasã a evoluþiilor viitoare este indispensabilã. Doar cu titlu de
ilustrare, am putea imagina ºi o diferenþiere a cuantumului alocaþiei
(aºa cum se procedeazã în alte þãri care se aflã în situaþie similarã cu
cea a României ºi care au adoptat mãsuri de redresare a natalitãþii). Ce
dezavantaje ºi obiecþii ar putea ridica, de pildã, o schemã de tipul celei
din figura alãturatã.
Potrivit acestei scheme, societatea ar stimula în mod preferenþial
familiile cu doi ºi trei copii. Familiile cu mai mult de trei copii ar fi ºi ele
stimulate dar nu în aceeaºi mãsurã. Ceea ce s-ar urmãri ar fi binele
general.
- cuantum al alocaþiei -
2,5
1,5
0,5
O schemã de cuantum diferenþiat al alocaþiei pentru copii
3
2
1
0
1,5
Primul
copil
2,5
Al 2-lea
copil
2
Al 3-lea
copil
1
Al 4-lea
copil ºi peste
cel de persoanã activã economic (în mãsurã din ce
în ce mai mare în
ramuri neagricole).
Impresia pe care o
25
lasã felul în care s-a
23
Sc.3 - Ideal
introdus noua alo-
21
caþie de stat pentru
19
copii este cea de de-
17 cizie pripitã, fãrã
?Sc.2 - Optimist
15 fundamentare ºtiinþi-
13 ficã, urmãrind efecte
imediate, fãrã evalu-
11
area potenþialelor
9
Sc.3 - Pesimist
implicaþii, inclusiv
7
adverse, nefiltratã
5
prin prisma nevoii
stimulãrii unei nata-
mai semnificativã atunci când componenta pur
financiarã (în forme
variate) este combinatã
cu servicii ºi
25
prestaþii adresate co-
23
pilului ºi familiei cu
21
copii, menite a diminua
pierderea eco-
19
nomicã pe care o
17
suportã femeia activã
15
economic ºi cuplul
13
prin aducerea pe
11
lume a copilului ºi
9
creºterea acestuia.
7
Central în aceastã
5
politicã de stimulare
a natalitãþii trebuie
- în milioane -
Figura 31
Douã secole din evoluþia populaþiei României: un secol de expansiune
demograficã ºi un secol de posibilã implozie demograficã
1 9 0 0
1 9 1 0
1 9 2 0
1 9 3 0
1 9 4 0
1 9 5 0
1 9 6 0
1 9 7 0
1 9 8 0
1 9 9 0
2 0 0 0
sã fie asigurarea litãþi structural echicompatibilitãþii
dintre statutul femeii de mamã ºi librate. (Ne putem întreba ºi dacã este o purã
2 0 1 0
2 0 2 0
2 0 3 0
2 0 4 0
2 0 5 0
2 0 6 0
2 0 7 0
2 0 8 0
2 0 9 0
2 1 0 0

52
Declinul demografic ºi viitorul populaþiei României
coincidenþã faptul cã efectele stimulative vor viitor sigur ºi prosper pentru români: cãile
apãrea semnificativ în anul 2008, an electoral). construcþiei", în contextul condiþionãrii interne ºi
Acumulãrile din cei 17 ani de declin demo- externe a înfãptuirii obiectivelor strategiei de
grafic ºi deteriorare a structurii pe vârste, actualele securitate naþionalã ºi al cãilor de promovare a
caracteristici ale situaþiei demografice ºi imensul valorilor ºi intereselor, unde se menþioneazã nevoia
potenþial distructiv al dinamicii interne a demogra- adoptãrii de "…mãsuri efective pentru stoparea
ficului, în absenþa unei redresãri rapide ºi de sub- declinului demografic al României". Cu certitudine,
stanþã a natalitãþii, pot constitui semnale de alarmã evoluþiile demografice de dupã 1989, actuala situaþie
pentru securitatea naþionalã ºi în Strategia de Secu- demograficã ºi dezvoltãrile negative viitoare bine
ritate Naþionalã a României (www.presidency.ro) consolidate în acumulãrile de pânã acum, constituie
starea demograficã a þãrii apare într-o dublã refe- o vulnerabilitate din perspectiva securitãþii naþionale.
rinþã: ca pericol ºi ca situaþie care impune soluþii. În Spectrul depopulãrii masive a þãrii (Caseta 9) prin
cea dintâi referinþã, din capitolul I, "…tendinþele scãdere naturalã ºi migraþie nu trebuie subestimat
negative persistente în plan demografic ºi migraþia (figura 31 poate fi un avertisment). În ceea ce
masivã…" sunt incluse în categoria vulnerabilitãþilor priveºte dezideratul stopãrii declinului demografic,
ºi disfuncþionalitãþilor care pot amplifica riscurile ºi prin mãsuri efective, el nu va putea fi realizat fãrã
ameninþãrile la adresa securitãþii naþionale. Cea de-a elaborarea ºi aplicarea unei politici familiale autendoua
referinþã este inclusã în capitolul II - "Un tice. România are nevoie de o politicã familialã
elaboratã cu multã grijã ºi responsabilitate, clarã,
Caseta 9
Depopularea României
O competentã analizã a dinamicii populaþiei în 33 de
þãri europene la nivel regional (1495 de unitãþi teritoriale),
prin luarea în considerare a miºcãrii naturale ºi migratorii ºi
acoperind perioada 1990-2005, plaseazã România în grupa
celor 9 þãri cu gradul cel mai ridicat al procesului de
depopulare. Din cele 42 de unitãþi teritoriale incluse în
analizã (41 de judeþe + Municipiul Bucureºti), 37 cunosc o
depopulare. Procesul de depopulare este apreciat a fi, în
viziunea autorilor studiului la care ne referim, mai complex
decât o unidimensionalã scãdere a numãrului populaþiei.
Este vorba de o contractare situatã la mai multe niveluri, cu
feed-back-uri, în care schimbãrile demografice structurale
sunt ºi ele multidimensionale. În spatele demograficului se
aflã procese socio-economice determinante ale diverselor
niveluri (Bucher, Hansjoerg ºi Ralf Mai. 2005. Depopulation
and its consequences for the regions of Europe. Council of
Europe, DG3-CAHP10 (2005) 7).
stabilã, orientatã spre perspectivã, care sã nu urmãreascã
efecte imediate (necontrolabile în anumite
dezvoltãri ºi implicaþii) ºi care sã întruneascã
consensul clasei politice, al societãþii civile, al opiniei
publice ºi al specialiºtilor. Alocaþia pentru copii,
diferenþiatã ca nivel ºi orientatã prioritar spre familia
cu doi ºi trei copii, ca ºi alte forme de stimulare
financiarã, ar trebui sã constituie componente ale
unei astfel de politici, alãturi de servicii ºi prestaþii
familiale, refacerea statutului ºi prestigiului familiei
cu copii, revigorarea cercetãrii demografice, crearea
unei structuri instituþionale de înalta prestanþã care
sã gestioneze cu responsabilitate ºi competenþã
problemele celei mai importante bogãþii a þãrii.
7 ianuarie 2007
Autorul aduce mulþumiri Deliei Tudor, asistent de cercetare,
pentru contribuþia adusã la pregãtirea datelor.

53
REFERINÞE
Arriaga, Eduardo E. 2003 (Revised). Population Analysis with Microcomputers. Volume II (extract B).
Software and Documentation Rural-Urban Projection (RUP) Program. U.S. Census Bureau
(www.census.gov/ipc/rup).
Attal-Toubert Ketty, Alice Derosier, 2005. Enquete ôe sur l'emploi 2004. Le chômage augmente
légerement. ` Insee Premiere ` nr. 1009, 2005, Insee, Paris.
Bongaarts, John. 2002. “The end of the fertility transition in the developed world”. Population and
Development Review, Vol. 28, No. 3, Population Council, New York.
Bonifazi, Corrado, Cinzia Conti ºi Marija Mamolo. 2006. Balkan International Migration in the 1990s.
Balkan Demographic Papers, vol. 8, University of Thessaly, Volos.
Chesnais, Jean-Claude. 2000. “The future of French fertility: back to the past, or a new implosion”.
In: Below Replacement Fertility. Population Bulletin of the United Nations, Special Issues, Nos.
40/41-1999, United Nations, New York.
Coale, Ansley ºi Guang Guo. 1991. “The use of new model life tables at very low mortality in
population projections”. In: Population Bulletin of the United Nations, No. 30, 1991, United
Nations, New York.
Coleman, David. 2006a. Europes's Demographic Future: Determinants, Dimensions, and Challenges.
In: The Political Economy of Global Population Change, 1950-2050 (ed. Paul Demeny, Geoffrey
McNicoll). Supliment la vol. 32, 2006, Population and Developmenr Review, Population Council,
New York.
Coleman, David. 2006b. Immigration and Ethnic Change in Low-Fertility Countries: A Third
demographic Transition. Population and Development Review, vol. 32,nr.3, Population Council,
New York.
Comisia Naþionalã pentru Statisticã. 1990. Anuarul statistic al României 1990.
Comisia Naþionalã pentru Statisticã. 1994. Recensãmântul populaþiei ºi locuinþelor din 7 ianuarie 1992,
vol. I - Populaþie Structura demograficã; vol. II - Populaþie Structura social-economicã, vol. III -
Clãdiri, Locuinþe, Gospodãrii.
Council of Europe. 2006. Recent demographic developments in Europe 2005. Council of Europe
Publishing, Strasbourg.
Dorbritz, Jürgen ºi Charlotte Höhn. 2000. “The future of the family and future fertility trends in
Germany”. In: Below Replacement Fertility. Population Bulletin of the United Nations, Special
Issues, Nos. 40/41-1999, United Nations, New York.
de Jong, Andries. 1999. Population and Labour Force Scenarios for the European Union: Acceleration,
Continuity or Reversal. Comunicare la al 24-lea Congres general al populaþiei (UIESP), 18-24
august 2001, Salvador, Brazilia. Statistics Netherlands, Department of Population, Voorburg
(www.cbs.nl/en).
Economic Commission for Europe (United Nations). 1999. Economic Survey of Europe 1999 - No. 1.
United Nations, New York and Geneva.
Economic Commission for Europe (United Nations). 2000. Economic Survey of Europe 2000 - No. 1.
United Nations, New York and Geneva.
Economic Commission for Europe (United Nations). 2002. Economic Survey of Europe 2002 - No. 1.
United Nations, New York and Geneva.
Ernst & Young ITEM Club. 2006. Chancellor receives a golden handshake from immigrants and the
over 50s. www.ey.com/GLOBAL/content.nsf/UK/Media.
Eurostat. 2006a. Unemployment rate - total 2005 (tabel), www. epp.eurostat.ec.europa.eu/portal.
Eurostat. 2006b. Age moyen de sortie du marché du travail (tabel), www.epp.eurostat.ec.europa.eu/portal.

54
Declinul demografic ºi viitorul populaþiei României
Frejka, Tomas ºi Gérard Calot. 2001. “Cohort Reproductive Patterns in Low-Fertility Countries”.
Population and Development Review, Vol. 27, No. 1, Population Council, New York.
Gheþãu, Vasile. 2001. “Populaþia României la sfârºit de secol ºi mileniu. Ce perspective?”. Partea I ºi
Partea a II-a. Populaþie & Societate, nr. 1 ºi nr. 2-3, 2001.
Gheþãu, Vasile, Maria Simion, Ionica Berevoescu. “ªocul milionului. Rezultatele preliminare ale
Recensãmântului Populaþiei ºi al Locuinþelor din 18 martie 2002”. Populaþie & Societate, nr. 4, 2002.
Gheþãu, Vasile. 2005. Migrations et incidence sur la répartition de la population en Roumanie au niveau
national et régional. The Romanian Journal of European Studies, nr.4, 2005, Editura Universitãþii de
Vest, Timiºoara.
Iliescu, Vlad. 2006. Sãnãtatea þine de gradul de civilizaþie ºi de respectul faþã de sine. România vãzutã
de sus, nr. 2, 2006.
Institut de Statistique de l'UNESCO. 2006. Recueil de données mondiales sur l'éducation 2006.
Statistiques comparées sur l'éducation dans le monde. Montréal, 2006.
Institutul Naþional de Statisticã. 2001. Anuarul demografic al României, 2001.
Institutul Naþional de Statisticã. 2003a. Nãscuþi vii în anul 2002.
Institutul Naþional de Statisticã. 2003b. Recensãmântul Populaþiei ºi al Locuinþelor din 18 martie 2002,
vol. I - Populaþie - Structura demograficã; vol. II - Populaþie - Structura social-economicã; vol. III -
Clãdiri, Locuinþe, Gospodãrii.
Institutul Naþional de Statisticã, 2005a. Anuarul statistic al României 2004, serii de timp 1990-2003.
Institutul Naþional de Statisticã, 2005b. Populaþia României la 1 iulie 2005.
Institutul Naþional de Statisticã, 2005c. Forþa de muncã în România. Ocupare ºi ºomaj în anul 2004.
Institutul Naþional de Statisticã. 2006a. Anuarul demografic al României, ediþia 2006.
Institutul Naþional de Statisticã. 2006b. Anuarul statistic al României 2005.
Institutul Naþional de Statisticã. 2006c. Natalitatea în anul 2005.
Institutul Naþional de Statisticã. 2006d. Mortalitatea în anul 2005.
Institutul Naþional de Statisticã. 2006e. Tabele de mortalitate pentru perioada 2003-2005.
Institutul Naþional de Statisticã. 2006f. Forþa de muncã în România. Ocupare ºi ºomaj în anul 2005.
International Labor Office. 2005. Yearbook of Labour Statistics 2005, Geneva.
Manton, G. Kenneth, XiLiang Gu ºi Vicki L. Lamb. 2006. Long-term trends in life expectancy and
active life expectancy in the United States. Population and Development Review, Vol. 32, No.1,
2006, Population Council, New York.
Kirk, Dudley. 1996. “The Demographic Transition”. Population Studies, Vol. 50, No. 3, Londra.
Kotowska, Irena. 2003. "Older workers in the labour market and retirement policies". In: Rossella
Palomba ºi Irena E. Kotowska. "The economically active population in Europe". Population Studies
nr. 40, Strasbourg, Council of Europe Publishing.
Lanzieri Giampaolo. 2006a. Long-term population projections at national level. Statistics in focus,
Population and Social Conditions, nr. 3/2006, Population, Eurostat, Luxemburg.
Lanzieri, Giampaolo. 2006b. Population in Europe 2005: first results. Statistics in focus, Population and
Social Conditions, nr.16 / 2006, Population, Eurostat, Luxemburg.
Mc Donald, Peter ºi Rebecca Kippen. 2001. “Labor Supply Prospects in 16 Developed Countries,
2000-2050”. Population and Development Review, Vol. 27. No. 1, 2001, Population Council, New
York.
Meslé, France ºi Jacques Vallin. 2002. “Mortality in Europe: the Divergence Between East and West”.
Population - English Edition, Vol. 57, No. 1, 2002, Paris.
Ministerul Sãnãtãþii, Banca Mondialã, UNFPA, USAID, UNICEF. 2005. Studiul Sãnãtãþii
Reproducerii - România 2004. Baza de date SSR-Ro 2004, www.roda.ro.

Referinþe
55
Misiunea Organizaþiei Internaþionale pentru Migraþie în România. 2003. Riscurile migraþiei ilegale în
statele Uniunii Europene. Percepþii ºi tendinþe.
Monnier, Alain ºi Sophie Pennec. 2001. La mort est au centre de la vieilliesse. Comunicare la al 24-lea
Congres general al populaþiei (UIESP), 18-24 august 2001, Salvador, Brazilia.
Organisation mondiale de la santé. 2004. Rapport sur la santé dans le monde. Changer le cours de
l'histoire. Geneva.
PUSH Journal (The). Periodic Updates of Sexual and Reproductive Health Issues Around the World.
Communications Consortium Media Center ºi UNFPA, Washington (www. pushjournal.org).
Diverse numere.
Sandu, Dumitru. 2006. Explorarea Europei prin migraþii pentru muncã: 1990-2006. In: Locuirea
temporarã în strãinãtate. Migraþia economicã a Românilor: 1990-2006. Fundaþia pentru o Societate
Deschisã, 2006, Bucureºti (ºi date cu amabilitate comunicate autorului de S.D).
Schoenmaeckers, Ronald. 2004. Active ageing in Europe - vol. 2, Demographic characteristics of the
oldest old. Council of Europe Publishing, Strasbourg.
Schoenmaekers, Ronald ºi Irena Kotowska. 2005. Population ageing and its challenges to social policy.
Population Studies nr. 50, Council of Europe Publishing, Strasbourg.
ªerbãnescu, Florina, Leo Morris, Mona Marin. 2001. Final Report. Reproductive Health Survey
Romania 1999.
United Nations. 1971. Manual V, Methods of projecting the economically active population. United
Nations, New York.
United Nations. 1990. Projection Methods for Integrating Population Variables into Development
Planning. Volume I - Methods for Comprehensive Planning, Module Two, Methods for preparing school
enrolment, labor force and employment projections. United Nations, New York.
United Nations Economic Commission for Europe. Fertility and Family Surveys in Countries of the ECE
Region. New York ºi Geneva. Rapoarte de þarã (Standard Country Report) pentru Belgia (1999), Elveþia
(1999), Franþa (1998), Letonia (1998), Olanda (1997), Polonia (1997), Spania (1999), Suedia (1997).
United Nations Population Division. 2003. Long-Range Population Projections. United Nations, New York.
United Nations Population Division. 2004. World Population to 2300. United Nations, New York.
United Nations Population Division. 2005. World Population Prospects. The 2004 Revision. United
Nations, New York.
Vallin, Jacques ºi France Meslé. 2001. “Trends in mortality in Europe since 1950: age-, sex- and causespecific
mortality”. In: Trends in mortality and differential mortality. Population Studies, No. 36,
Council of Europe Publishing, Strasbourg.
Vallin, Jacques ºi France Meslé. 2004. Convergences and divergences in mortality. A new approach to
health transition. Demographic Research, Special collection 2, Article 2. Max Planck Institute for
Demographic Research, Rostock (www. demographic-research.org).
van de Kaa, Dirk, J. 1987. “Europe's second demographic transition”. Population Bulletin, Vol. 42,
No.1, Population Reference Bureau, Washington.
World Health Organization Regional Office for Europe. 2006. European health for all database (HFA-
DB), http:// data.who.int-table A.
Wroblewska, Viktoria. 2006. Changing mortality patterns in central European countries: Poland's
experience. Comunicare la seminarul international “Mortality in Countries of the Former USSR.
Fifteen Years After Break-up: Change or Continuity?”, Kiev, 12-14 octombrie 2006
(www. iusssp.org).
Zakharov, V., Sergei. 2000. “Fertility trends in Russia and the European newly independent states:
crisis or turning point?” In: Below Replacement Fertility. Population Bulletin of the United
Nations, Special Issues, Nos. 40/41-1999. United Nations, New York.

57
ANEXA 1
Proiectarea populaþiei active economic, 2005-2050
Datele prezentate în tabelele 5 ºi 6 vor putea fi mai bine înþelese ºi interpretate dacã cititorul va avea rãgazul ºi
interesul de a examina cele câteva aspecte de ordin tehnic ale proiectãrii populaþiei active economic, prezentate în
aceastã anexã. Definiþia acestei populaþii în þara noastrã este racordatã la recomandãrile ºi standardele internaþionale
ale Eurostat-ului ºi Biroului Internaþional al Muncii, cuprinzând populaþia activã ocupatã ºi cea neocupatã (ºomerii).
Proiectarea populaþiei active economic este o proiectare clasatã în categoria proiectãrilor derivate. Metoda pe care am
folosit-o este cea a ratelor de activitate, care combinã proiectarea principalã, a populaþiei pe vârste ºi sexe, cu
proiectarea ratelor de activitate pe vârste ºi sexe (pentru detalii asupra metodei: United Nations, 1971; United Nations,
1990). Am preferat sã menþinem constante ratele de activitate pe vârste ºi sexe, cele rezultate din ancheta asupra forþei
de muncã din anul 2004 a Institutului Naþional de Statisticã (INS, 2005c; International Labor Office, 2005). O proiectare a
ratelor de activitate pe vârste prin abordare tendenþialã ori normativã ni se pare a fi, astãzi, o întreprindere lipsitã de
fundament ºtiinþific, având în vedere rapidele schimbãri care au loc pe piaþa muncii în România, numeroasele
necunoscute determinate de o imensã migraþie temporarã pentru muncã dar a cãrei amploare ºi structurã nu pot fi
cuantificate; în plus, nu avem nici un reper relevant pentru evaluarea schimbãrilor pe care le va cunoaºte migraþia forþei
Rata de activitate - în % -
100
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0
Figura 1
Rate de activitate pe vârste în România ºi în Franþa, 2004
15-19
20-24
25-29
30-34
Bãrbaþi Ro
Femei Ro
35-39
40-44
45-49
50-54
55-59
60-64
Bãrbaþi Fr
Femei Fr
65-69
70-74
de muncã în contextul intrãrii României în UE ºi al liberei
circulaþii a forþei de muncã; suntem într-o arie necunoscutã,
atât în cazul þãrilor care au acceptat deja forþa de muncã din
România, cât ºi în cazul þãrilor care au adoptat mãsuri
restrictive pentru anii 2007-2008 dar care pot fi oricând
modificate, relaxate, dacã “pericolul” românesc ºi cel
bulgãresc se vor dovedi a fi exagerate.
Ratele de activitate pe vârste sunt cele din figura 1. Am
adãugat în grafic ratele de activitate dintr-o þarã dezvoltatã,
Franþa, pentru a sesiza particularitãþile participãrii la
activitatea economicã pe sexe ºi vârste în România,
comparativ cu o þarã dezvoltatã, particularitãþi nu lipsite de
interes ºi semnificaþie. Iatã aceste particularitãþi: (i). la
vârstele adulte, unde ratele au valorile cele mai ridicate în
orice populaþie, curbele din România se situeazã sensibil sub
cele din Franþa; admiþând cã ancheta asupra forþei de muncã
din România este, calitativ, la nivelul standardelor UE, participarea mai redusã a populaþiei adulte la activitatea economicã
se poate explica prin dificultãþi ºi imprecizie de înregistrare produse de absenþa unui imens contingent de populaþie adultã,
aflatã la muncã în strãinãtate, prin posibile ambiguitãþi de înregistrare în cazul populaþiei rurale ºi, foarte probabil, printr-o
stare inferioarã a sãnãtãþii ºi un grad de invaliditate mai mare în þara noastrã (vom menþiona cã durata medie a vieþii în
sãnãtate bunã (healthy life expectancy), indicator care þine cont atât de mortalitate, cât ºi de starea de morbiditate a
populaþiei, era, în anul 2002, considerabil mai scãzutã în România decât în Franþa: 61 de ani la bãrbaþi ºi 65 de ani la
femei, faþã de 69 ºi, respectiv, 75 de ani (Organisation mondiale de la Santé, 2004)); (ii). ratele de activitate la populaþia de
15-19 ani sunt mai mari în România pentru cã durata medie a educaþiei formale (ca ºi vârsta de intrare în activitatea
economicã) este mai micã în România; vom susþine afirmaþia prin gradul de cuprindere în învãþãmântul superior (gross
enrolment ratio in tertiary level): 40% în România ºi 56% în Franþa (Institut de statistique de l'UNESCO, 2006); (iii). ratele
de activitate la persoanele de 60 de ani ºi peste sunt considerabil mai ridicate în România; ponderea enormã a populaþiei
ocupate în agriculturã în România - 32% (INS, 2006b), comparativ cu numai 4% în Franþa, poate explica diferenþa, ca ºi
vârsta medie a ieºirii din activitatea economicã - 63 de ani în România ºi 59 de ani în Franþa (Eurostat, 2006b).
Schimbãrile pe care le-ar putea cunoaºte ratele de activitate la vârstele adulte ºi avansate în viitor sunt greu de
anticipat. Prea multe sunt necunoscutele, mai ales cele cu origini în dimensiunea actualã ºi viitoare a migraþiei forþei de
muncã in spaþiul european, precum ºi cele determinate de evoluþia economicã a þãrii în noul cadru al UE. Ceea ce pare a
fi sigur este diminuarea ratelor de activitate la vârstele active foarte tinere, prin prelungirea duratei educaþiei.

58
Declinul demografic ºi viitorul populaþiei României
65+
60-64
55-59
50-54
45-49
40-44
35-39
30-34
25-29
20-24
15-19
Figura 2
Populaþia activã pe vârste în anul 2005 ºi cea proiectatã
pentru anii 2030 ºi 2050
a. 2005
Efectiv = 10 mil.
Vârsta medie = 40 ani
Dacã felul în care schimbarea participãrii la activitatea
economicã pe vârste va influenþa numãrul ºi structura populaþiei
active rãmâne o necunoscutã, avem suficiente elemente
pentru a cuantifica impactul pe care îl va avea evoluþia natalitãþii
în ultimele decenii ºi, mai ales, reculul acesteia de dupã
1989. În plus, potenþialele schimbãri pe care le-ar cunoaºte
natalitatea în urmãtorii aproape 20 de ani nu vor afecta dimensiunea
ºi structura pe vârste ºi sexe a populaþiei active, ci
numai ponderea acesteia în ansamblul populaþiei ºi raportul de
dependenþã economicã al tinerilor. În figura 2 pot fi sesizate ºi
modificãrile structurale ale populaþiei active în cele trei scenarii
prospective, la orizontul anilor 2030 ºi 2050.
0 500000 1000000 1500000
65+
60-64
55-59
b. 2030 - Sc. 1
Efectiv = 8,9 mil.
Vârsta medie = 43,7 ani
65+
60-64
55-59
c. 2050 - Sc. 1
Efectiv = 6,8 mil.
Vârsta medie = 44,8 ani
50-54
50-54
45-49
45-49
40-44
40-44
35-39
35-39
30-34
30-34
25-29
25-29
20-24
20-24
15-19
15-19
0 500000 1000000 1500000
0 500000 1000000 1500000
65+
60-64
55-59
50-54
45-49
40-44
35-39
30-34
25-29
20-24
15-19
d. 2030 - Sc. 2
Efectiv = 9,1 mil.
Vârsta medie = 43,2 ani
0 500000 1000000 1500000
65+
60-64
55-59
50-54
45-49
40-44
35-39
30-34
25-29
20-24
15-19
e. 2050 - Sc. 2
Efectiv = 7,9 mil.
Vârsta medie = 43,1 ani
0 500000 1000000 1500000
65+
60-64
55-59
50-54
45-49
40-44
35-39
30-34
25-29
20-24
15-19
f. 2030 - Sc. 3
Efectiv = 9,1 mil.
Vârsta medie = 43,2 ani
0 500000 1000000 1500000
65+
60-64
55-59
50-54
45-49
40-44
35-39
30-34
25-29
20-24
15-19
g. 2050 - Sc. 3
Efectiv = 8,3 mil.
Vârsta medie = 42,3 ani
0 500000 1000000 1500000

Anexe
59
ANEXA 2
Durata medie a vieþii în România: între reculul din anii 1992-1996 ºi
progresul continuu de dupã anul 1996
Creºterea duratei medii a vieþii a fost, dintotdeauna, rezultatul creºterii nivelului de trai (însemnând o alimentaþie
mai bunã, o îmbrãcãminte mai adecvatã, condiþii de locuit mai bune, posibilitãþi ºi mijloace noi de petrecere a timpului
Speranþa de viaþã - ani
- raport - în % -
80
75
70
65
60
1 9 7 0
Figura 1
Speranþa de viaþã la naºtere, 1970-2005
1 9 7 5
1 9 8 0
Bãrbaþi
1 9 8 5
1 9 9 0
1 9 9 5
Femei
Figura 2
Raportul dintre ratele de mortalitate pe vârste în anii 2005 ºi 1989
120
100
80
60
40
20
0
0
1-4
5-9
10-14
15-19
20-24
25-29
30-34
35-39
Bãrbaþi
40-44
45-49
50-54
55-59
60-64
2 0 0 0
65-69
70-74
75-79
80-84
85+
Femei
Figura 3
Raportul dintre ratele de mortalitate pe vârste în anii 2005 ºi 1996
- raport - în % -
120
100
80
60
40
20
0
0
1-4
5-9
10-14
15-19
20-24
25-29
Bãrbaþi
30-34
35-39
40-44
45-49
50-54
55-59
60-64
Femei
65-69
70-74
75-79
80-84
85+
2 0 0 5
º.a.), al disponibilitãþii ºi accesului la o asistenþã medicalã din ce în
ce mai variatã ºi mai eficientã, progreselor spectaculoase ale
medicinii ºi sãnãtãþii publice, creºterii nivelului de instruire a
populaþiei. Acþiunea pozitivã a acestor factori poate fi simultanã,
chiar dacã de intensitate diferitã, sau decalatã în timp. Atunci când
mortalitatea pe vârste începe sã creascã ºi durata medie a vieþii îºi
întrerupe trendul ascendent ºi începe sã scadã, înseamnã cã
intervin dereglãri majore în factorii amintiþi (unul sau mai mulþi
dintre ei). Care dintre factorii menþionaþi au suferit modificãri în
anii 1992-1996, când durata medie a vieþii a fost în recul? Se pare
cã toþi aceºti factori, cu excepþia nivelului de instruire. Nivelul de
instruire a populaþiei la un moment dat este rezultatul unor
acumulãri de lungã duratã ºi nu poate fi influenþat semnificativ pe
întinderea a numai câtorva ani. Au existat dupã 1989 tendinþe
temporare de abandon ºcolar în ciclul primar dar care nu au
influenþat nivelul general de instruire a populaþiei. Pe de altã
parte, veritabila explozie a învãþãmântului universitar public ºi
privat a ameliorat nivelul de instruire.
Iatã însã cã dupã anul 1996, în mod aparent surprinzãtor,
mortalitatea pe vârste se înscrie pe o curbã descendentã fermã ºi
durata medie a vieþii este în progres continuu (figurile 1-3). Valorile
din anul 2005 - 68,8 ani la bãrbaþi ºi 75,8 ani la femei, înseamnã -
comparativ cu anul 1996, un câºtig de 3,7 ani la bãrbaþi ºi 3 ani la
femei. Faþã de anul 1989, progresele sunt de 2 ani ºi, respectiv, 3
ani. La nivelul cauzelor de deces, ratele din 2005 sunt inferioare
celor din 1996 la aproape toate grupele mari de cauze de deces
(figura 4). Doar la mortalitatea provocatã de tumori ºi boli
endocrine, de nutriþie ºi metabolism valorile sunt mai mari în 2005.
Am putea pune aceeaºi întrebare: ce a intervenit în factorii
determinanþi pentru a stopa trendul descendent ºi a instala un
progres important dupã 1996? Mai întâi, ni se pare corect sã
vedem în evoluþia pozitivã de dupã 1996 o recuperare a unei
deteriorãri masive din prima jumãtate a anilor 1990. Mortalitatea
este un fenomen demografic mult mai rigid ºi stabil în evoluþii
decât celelalte fenomene demografice ºi miºcarea de recuperare
(de compensare) dupã un exces de mortalitate etalat pe câþiva ani
este în logica-i proprie. Aici se aflã originea creºterii speranþei de
viaþã dupã 1996, cel puþin pentru urmãtorii doi ani ºi nu poate fi
vorba de efecte pozitive ale unui context economic ºi social în
ameliorare consistentã. Continuarea trendului pozitiv dupã 1997-
1998 nu mai poate fi însã pusã pe seama recuperãrii ºi explicaþia
trebuie cãutatã în altã parte. Gradul general de dezvoltare
economicã ºi socialã a României este încã departe de cel mediu al

60
Declinul demografic ºi viitorul populaþiei României
140
Figura 4
Raportul dintre ratele de mortalitate pe
principalele grupe de cauze de deces 2005 / 1996
Bãrbaþi
Figura 5
Creºterea consumului alimentar al populaþiei în perioada 1994-2004 - în %
0 50 100 150 200
- raport - în % -
- raport - în % -
120
100
80
60
40
20
0
140
120
100
80
60
40
20
0
1
1 1.1.
1
1
1 . 1 .
1.1.
1 . 1 .
2
2 3 3.1.
4
3
3 . 1 .
2 3 3.1.
2
3
3 . 1 .
4
UE ºi valoarea duratei medii a vieþii reflectã fidel aceastã
poziþie (a se vedea figurile 7 ºi 8 din Anexa 6). În pofida
decalajului considerabil faþã de þãrile dezvoltate, evoluþiile
pozitive ale mortalitãþii pe vârste dupã 1996 sunt bine
instalate ºi aproape toþi indicatorii calitativi din ultimii ani
marcheazã progrese nu numai faþã de anul 1996 ci ºi faþã de
anul 1989. Aceste evoluþii pozitive nu pot fi explicate decât
prin progrese de ordin economic, social ºi cultural. Credem cã,
la modul general, societatea româneascã a cunoscut evoluþii
economice, sociale ºi culturale pozitive, dupã anul 2000 mai
ales, cu efecte preponderent benefice asupra sãnãtãþii ºi
alimentaþia populaþiei
duratei medii a vieþii. Vom aduce, foarte succint, argumente. La o judecatã sumarã, alimentaþia populaþiei nu pare sã fi
cunoscut schimbãri importante ºi care sã fi favorizat reculul mortalitãþii pe vârste. Datele statistice ne contrazic. O
comparaþie 2004/1994 a consumului mediu anual la principalele produse alimentare pe locuitor, ca ºi a consumului
alimentar mediu zilnic exprimat în calorii ºi factori nutritivi, pe locuitor, aratã creºteri consistente (figura 5). Chiar dacã
valorile absolute ale consumului mediu sunt net inferioare celor din þãrile dezvoltate, schimbãrile nu pot fi neglijate.
Condiþiile de locuit. Nu este un secret cã atât din punct de vedere al numãrului de camere ºi suprafeþelor
locuinþelor, cât ºi din punct de vedere al calitãþii, confortului ºi dotãrilor, situaþia din România este încã departe de
standardele þãrilor dezvoltate. Dar nu se poate afirma cu temei cã am asistat dupã 1989 la o deteriorare a condiþiilor de
Indicatori ai condiþiilor de locuit la recensãmintele din anii 1992 ºi 2002 ºi la începutul anului 2005
Numãr locuinþe - în mii
Numãr camere de locuit - în mii
Suprafaþa camerelor de locuit - mii m.p.
Numãr camere pe o locuinþã
Suprafaþa medie pe o camerã - m.p.
Suprafaþa medie a locuinþei - m.p.
Numãrul persoanelor pe o camerã de locuit
Sursa:
CNS,1994; INS, 2003b; 2006a.
4
4
5
5
5
5
6
6 6.1. 6.2. 7
6 . 1 .
6 . 2 .
7
6 6.1. 6.2. 7
6
6 . 1 .
6 . 2 .
7
8
8
8
8
9
9
1. Boli infecþioase ºi parazitare; 1.1. - tuberculozã; 2. Tumori
3. Boli endocrine, de nutriþie ºi metab.; 3.1. - diabet
4. Tulburãri mentale ºi de comportament
5. Boli ale sistemului nervos; 6. Boli ale aparatului circulator
6.1. - boala ischemicã a inimii; 6.2. - boli cerebro-vasculare
7. Boli ale aparatului respirator; 8. Boli ale aparatului digestiv
9. Boli ale aparatului genito-urinar; 10. Sarcinã, naºtere ºi lãuzie
11. Unele afecþiuni cu origine în perioada perinatalã
12. Malformaþii congenitale, deformaþii ºi anomalii cromozomiale
13. Leziuni traumatice, otrãviri ºi alte consecinþe ale cauzelor externe
14. Alte cauze
9
9
1 0
10
1 0
11
1 1
11
1 1
12
1 2
13
1 3
Femei
12
1 2
14
1 4
13 14
1 3
1 4
Indicator 1992 2002 1.1.2005 Creºtere 2005/1992 - în %
7659
18847
258518
2,5
13,7
33,8
1,3
Principalele produse alimentare
consum mediu anual
Cartofi - kg.
Legume ºi produse din legume - kg.
Fructe ºi produse din fructe - kg.
Grãsimi vegetale - kg.
Lapte ºi produse din lapte - litri
Ouã - buc.
Peºte ºi produe din peºte - kg.
Carne ºi produse din carne - kg.
Grãsimi animale - kg.
Consumul alimentar mediu zilnic,
exprimat în calorii ºi factori nutritivi
Calorii - numãr
- de origine animalã
- de origine vegetalã
Proteine - gr.
- de origine animalã
- de origine vegetalã
Lipide - gr.
- de origine animalã
- de origine vegetalã
8107
20718
303136
2,6
14,6
37,4
0,7
Glucide - gr.
8176
21054
309938
2,6
14,7
37,9
…
86
116
127
113
118
136
104
147
138
162
146
133
149
150
132
122
120
126
113
6,8
11,7
19,9
4,6
7,3
12,3
…

Anexe
61
- bucãþi la 1000 loc. -
700
600
500
400
300
200
100
0
Figura 6
Înzestrarea populaþiei cu bunuri de folosinþã
îndelungatã în anii 1990 ºi 2004 (la sfârºitul anului)
219 218
225
201
186
Aparate
radio
Televizoare
160
Frigidere
Maºini de
gãtit (gaze)
1990 2004 Creºtere 1990-2004
143
Maºini de
spãlat rufe
Aspiratoare
praf
Autoturisme
250
200
150
100
50
0
- creºtere 1990-2004 - în % -
locuit. Dimpotrivã, datele statistice relevã o ameliorare a
cestor condiþii.
Existã o crizã a locuinþelor în România? Datele din tabel
nu sunt argumente pentru o astfel de afirmaþie. O dinamicã
pozitivã poate fi constatatã la toþi indicatorii - numãr de locuinþe,
numãr de camere, suprafaþa camerelor, suprafaþã medie.
În plus, alte douã elemente nu pot fi neglijate: existã o
veritabilã explozie a construcþiei de locuinþe atât la oraºe, cât
ºi în mediul rural, în ultimii ani; pe de altã parte, populaþia
României s-a diminuat cu 1,5 milioane dupã 1989. Ceea ce se
poate însã constata este dificultatea ori imposibilitatea unei
bune pãrþi a cuplurilor tinere de a-ºi cumpãra o locuinþã, prin
imensul decalaj dintre venituri ºi costul prohibitiv al locuinþelor.
Înzestrarea locuinþei cu bunuri de folosinþã îndelungatã
este în plinã expansiune, îndeosebi odatã cu veritabila
explozie a vânzãrilor pe credit. O comparaþie 2004/1990 este extrem de relevantã (figura 6), chiar dacã ºi în acest caz
suntem departe de valorile medii europene.
Nivelul cultural al populaþiei a fost dintotdeauna considerat unul din factorii majori ai stãrii de sãnãtate a individului
ºi, implicit, ai nivelul mortalitãþii într-o populaþie. Un nivel de educaþie mai ridicat (cãruia i se asociazã, în general, ºi un
venit mai ridicat) înseamnã acces la informaþie, atitudine preventivã, adresabilitate crescutã, tratament mai adecvat,
”consum mai eficient de sãnãtate”. Progresele care au avut loc dupã 1989 sunt spectaculoase dacã ne referim la
dinamica numãrului de studenþi. Numãrul acestora era de numai 165 de mii în anul universitar 1989/1990 (CNS, 1990), a
crescut la 255 de mii în 1994/1995 (2005a) ºi a ajuns la 650 de mii în anul universitar 2004/2005 (INS, 2006b), depãºind
700 de mii în anul universitar 2006/2007, dacã þinem cont de ritmul de creºtere din ultimii ani. Iar numãrul populaþiei cu
studii superioare a progresat de la 968 de mii la recensãmântul din 1992 la 1,4 milioane la recensãmântul din 2002 (CNS,
1994; INS, 2003b).
Asistenþa medicalã. Nu avem informaþii adecvate pentru a face aprecieri asupra schimbãrilor pe care le-a cunoscut
asistenþa medicalã ºi care ar fi putut influenþa starea de sãnãtate ºi mortalitatea populaþiei, îndeosebi dupã anul 2000.
Vom face însã douã observaþii. Sistemul public de sãnãtate suferã de subfinanþare, calitate mediocrã a serviciilor,
imobilism ºi incompetenþã managerialã. Pe de altã parte, nu poate fi trecutã cu vederea extinderea rapidã a unitãþilor
sanitare private, de toate tipurile (ca ºi a sistemelor alternative de asigurãri de sãnãtate), care oferã servicii de calitate ºi
nu duc lipsã de pacienþi (este vizibilã crearea unei clientele proprii).
Durata medie a vieþii va creºte în România ºi se va apropia de valorile din þãrile dezvoltate în mãsura în care
creºterea economicã va fi substanþialã ºi se va rãsfrânge direct asupra standardului de viaþã al populaþiei, asupra
calitãþii serviciilor medicale ºi în mãsura în care se va elabora ºi pune eficient în practicã, în mod prioritar, o strategie de
reducere a mortalitãþii prin bolile aparatului circulator. Nu trebuie sã uitãm faptul cã 62% din decesele anului 2005 s-au
produs prin boli ale aparatului circulator (INS, 2006d). Este o proporþie imensã. Dupã datele Organizaþiei Mondiale a
Sãnãtãþii, rata mortalitãþii prin bolile aparatului circulator a fost, în anul 2004, de 6,5 la mie în România ºi de numai 2,2
la mie în þãrile UE15 (World Health Organization, 2006). Aºa numita revoluþie a cardiovascularului, începutã în þãrile
dezvoltate în anii 1970 ºi concretizatã în reducere substanþialã a mortalitãþii prin maladiile aparatului circulator (ºi
progrese consistente în durata medie a vieþii) (Vallin ºi Meslé, 2001), încã nu s-a declanºat în România (este vorba, în
esenþã, de programe speciale de control al hipertensiunii, reducerea consumului de alcool si tabac, chirurgie cardiacã,
medicaþie nouã (de tip beta-blocant), organizarea serviciilor de urgenþã, tratarea hipercolesterolemiei). Ea s-a instalat
însã în prima parte a anilor 1990 în þãrile în tranziþie în care reformele au fost rapid ºi eficient aplicate, cu efecte
benefice asupra calitãþii vieþii (Cehia, Slovacia, Estonia, Letonia, Polonia) (Wroblewska, 2006). Atunci când standardul de
viaþã ºi asistenþa medicalã vor cunoaºte progrese consistente, o astfel de schimbare este de aºteptat sã se producã ºi în
mortalitatea din România. Ea va fi ºi mai importantã dacã prin programe speciale populaþia va fi convinsã, într-o mãsurã
mai mare, ”…cã sãnãtatea þine de gradul de civilizaþie ºi de respectul faþã de sine” (Iliescu, 2006).

62
Declinul demografic ºi viitorul populaþiei României
ANEXA 3
CHESTIONAR DE EVALUARE A EFECTELOR ORDONANÞEI DE URGENÞÃ A GUVERNULUI nr. 23 din 10 APRILIE 2003
REFERITOARE LA INDEMNIZAÞIA DE CREªTERE A COPILULUI
Date de identificare:
1. Numele ºi prenumele mamei: …………………………………………………
2. Domiciliul actual: 2.1. Localitatea: …………………………………………….. 2.2. Judeþul / sectorul: …………………………..................
PROIECT
(aprilie 2005)
1. Data naºterii mamei Ziua: Luna: Anul: se înscriu datele
2. Data naºterii copilului Ziua: Luna: Anul: se înscriu datele
3. Luna ºi anul primei plãþi a indemnizaþiei Luna: Anul: se înscriu datele
4. Starea civila actualã
5. Starea civila la data naºterii copilului
6. Al câtelea nãscut viu al mamei este cel pentru
care primeºte indemnizaþia
Cãsãtoritã legal
Necãsãtoritã
(ºi nici în uniune consensualã)
Cãsãtoritã legal
Necãsãtoritã
(ºi nici în uniune consensualã)
Primul Al doilea Al treilea Al patrulea
Al cincilea ºi peste
În uniune consensualã
Divorþatã Vãduvã se încercuieºte
rãspunsul corespunzãtor
În uniune consensualã
Divorþatã Vãduvã
se încercuieºte
rãspunsul corespunzãtor
se încercuieºte
rãspunsul corespunzãtor
7. Câþi copii in viata are mama (inclusiv cel
pentru care primeºte indemnizaþia) ……… se înscrie numãrul
8. Etnia
Românã Roma
Maghiarã Altã etnie …………………..…
9. Nivel de instruire Primar Gimnazial Profesional Liceal
Postliceal Superior Fãrã ºcoalã absolvitã ºi alte situaþii
10. Ocupaþia înainte de a intra în concediu
11. Sectorul locului de muncã Public (de stat) Privat Cooperatist Mixt
12. Care era venitul net al mamei înainte de
intrarea în concediu de creºtere a copilului?
În RON: …………………………………………………………..
se încercuieºte
rãspunsul corespunzãtor
se încercuieºte
rãspunsul corespunzãtor
se înscrie ocupaþia
se încercuieºte
rãspunsul corespunzãtor
se înscrie venitul
13. Intenþioneazã sã mai aibã copii? Nu
Da 1. Câþi …….. 2. Când (în ce an) …………………….
14. Cine va avea grijã de copilul actual dupã
terminarea concediului de 24 de luni?
15. Date asupra locuinþei
Rude Vecini Bonã (femeie la copii) Creºã Copiii mai mari
Singur Alte situaþii
a. Tipul: Apartament la bloc Apartament la vilã Vilã Casã (la curte) Altã situaþie
b. Forma de deþinere: Proprietar Chiriaº Altã situaþie
c. Numãr camere (fãrã bucãtãrie): …….
d. Suprafaþa camerelor de locuit (fãrã bucãtãrie): …………. mp.
e. Încãlzire: Centralizatã (de bloc sau publicã) Centralã proprie Electricã Sobã Altã formã
f. Apã curentã: În locuinþã În afara locuinþei (curte, stradã) Altã situaþie
g. Baie: da nu
se încercuieºte
rãspunsul corespunzãtor
ºi se înscriu cifrele la DA
se încercuieºte
rãspunsul corespunzãtor
se încercuieºte
rãspunsul corespunzãtor
la punctele a, b, e ºi f,
iar la punctele c ºi d se înscriu
cifrele corespunzãtoare

Anexe
63
ANEXA 4. Proiectãri ale populaþiei României
Tabel 1
Populaþia României în anii 2005-2050 în cele patru variante ale Seriei 2004
a proiectãrilor demografice elaborate de Divizia de Populaþie a Naþiunilor Unite
Anul
Perioada
P
mil.
Varianta
Inferioarã
(VI)
N M
‰ ‰
CNA
mii
P
mil.
Varianta
Medie
(VM)
N M
‰ ‰
CNA
mii
P
mil.
Varianta
Superioarã
(VS)
N M
‰ ‰
CNA
mii
P
mil.
Varianta
Constantã
(VC)
N M
‰ ‰
2005 21,7 21,7 21,7 21,7
2005-
7,7 12,6 -106 9,6 12,6 -65 11,4 12,6 -25 9,6 12,6 -64
2010
2010 21,1 21,3 21,5 21,3
2010-
6,5 13,1 -137 9,3 13,0 -78 11,9 12,8 -19 8,9 13,0 -85
2015
2015 20,4 20,9 21,4 20,8
2015-
5,8 13,6 -154 8,8 13,2 -90 11,6 12,8 -27 8,0 13,2 -107
2020
2020 19,6 20,4 21,2 20,3
2020-
5,8 14,0 -159 8,3 13,4 -102 10,6 12,9 -47 7,2 13,5 -126
2025
2025 18,8 19,9 20,9 19,6
2025-
5,6 14,6 -164 8,1 13,7 -110 10,5 12,9 -51 6,8 13,9 -137
2030
2030 17,9 19,3 20,7 18,9
2030-
5,5 15,3 -172 8,2 14,2 -114 11,2 13,2 -40 6,6 14,5 -147
2035
2035 17,0 18,7 20,4 18,2
2035-
5,3 16,4 -184 8,4 14,8 -119 12,1 13,5 -28 6,3 15,4 -160
2040
2040
16,1 18,1 20,3 17,3
2040-
5,0 17,7 -197 8,6 15,6 -124 12,6 13,8 -25 6,0 16,3 -176
2045
2045 15,1 17,4 20,1 16,4
2045-
4,9 18,9 -203 8,7 16,2 -130 12,6 13,9 -26 5,6 17,3 -186
2050
2050 14,0 16,8 20,0 15,5
Scãdere
naturalã
totalã
2005-2050:
- în mil.
- în %
P(65+) - %
- 2005
- 2025
- 2050
-7,7
-35
14,8
19,7
34,3
-5
-23
14,8
18,6
28,7
Notã
P= populaþie; N=natalitate; M=mortalitate generalã; CNA=creºtere naturalã anualã; P(65+)=populaþia în vârstã de 65 ani ºi peste.
Ipoteze:
- mortalitate: creºtere a speranþei de viaþã la naºtere de la 68 la 76 de ani la bãrbaþi ºi de la 75 la 82 de ani la femei, în toate
variantele;
- fertilitate: - VI: scãdere a RFT de la 1,3 copii la o femeie în 2005 la 0,9 în 2010-2025 ºi revenire la 1,3 pânã în 2050;
- VM: RFT va ajunge la 1,85 în anul 2050;
- VS: RFT va ajunge la 2,35 în anul 2050;
- VC: fertilitate constantã - 1,3 copii la o femeie, în toatã perioada;
- migraþie externã: minus 20 de mii pe an în perioada 2005-2010 ºi minus 5 mii pe an dupã anul 2010.
Sursa: United Nations, 2005.
-1,8
-8
14,8
17,7
24,1
-6,2
-29
14,8
18,9
31,1
CNA
mii

64
Declinul demografic ºi viitorul populaþiei României
ANEXA 4
Tabel 2
Ipoteze ºi rezultate comparative în trei serii de proiectãri ale populaþiei României, 2005 - 2050
Proiectãrile Centrului de Cercetãri
Demografice (CCD)
Indicatori Scenariul 1 Scenariul 2
Pesimist
Optimist
(Constant)
Proiectãrile Diviziei de
Populaþie ONU
- varianta medie
Proiectãrile Eurostat
- varianta de
bazã (Baseline)
Numãrul populaþiei
- în milioane:
- 2025
- 2050
20,2
16,7
21,2
19,6
19,9
16,8
19,7
17,1
Rata fertilitãþii totale
- copii la o femeie:
- 2025
- 2050
Rata natalitãþii
- la 1000 loc.:
- 2025
- 2050
Speranþa de viaþã la naºtere
- ani:
- 2025
- bãrbaþi
- femei
- 2050
- bãrbaþi
- femei
Rata mortalitãþii generale
- la 1000 loc.:
- 2025
- 2050
1,3
1,3
7,8
6,6
73
79
76
82
12,7
16,7
1,8
1,8
9,7
10,1
73
79
76
82
12,2
14,3
1,45
1,85
8,2
8,7
72
78
76
82
13,6
16,2
1,44
1,50
…
…
73,7
79,2
77,6
82
…
…
Migraþie externã
Fãrã luarea în considerare a
migraþiei externe
minus 305 mii în
perioada 2005-2050
minus 458 mii în
perioada 2005-2050
… date nedisponibile
Sursa:
proiectãrile ONU: United Nations, 2005; proiectãrile Eurostat: Lanzieri, 2006;
proiectãri ale autorului.

Anexe
65
ANEXA 5
O rapidã privire comparativã asupra demografiei României ºi a vecinilor ei în anul 2005
Indicatori România
Ucraina
Moldova
Bulgaria
Serbia ºi
Muntenegru
Ungaria
Populaþia la sfârºitul anului - în mii 21610 46749 3589 7719 8051 10077
Rata de creºtere a populaþiei
-2,2 -7,5 -2,9 -5,5 -3,4 -2,1
- la 1000 loc.
Rata de creºtere naturalã
-1,9 -7,6 -1,9 -5,5 -3,4 -3,8
- la 1000 loc.
Rata migraþiei nete - la 1000 loc. -0,3 0,1 -1,0 0,0 0,0 1,7
Rata natalitãþii - la 1000 loc. 10,2 9,1 10,5 9,2 10,7 9,7
Rata fertilitãþii totale - copii
1,32 1,22 1,27 1,31 1,61 1,32
la o femeie
Nãscuþi în afara cãsãtoriei - în % 28,5 21,4 23,9 49,0 20,9 35,0
Rata mortalitãþii generale
12,1 16,7 12,4 14,6 14,2 13,5
- la 1000 loc.
Rata mortalitãþii infantile - decese
15,0 10,0 12,4 10,4 6,6 6,2
infantile la 1000 nãscuþi vii
Speranþa de viaþã la naºtere - în ani
- Bãrbaþi
- Femei
68,8
75,8
62,2
74,0
64,5
72,2
69,0
76,3
70,2
75,5
68,6
76,9
Rata nupþialitãþii - la 1000 loc. 6,6 7,1 7,6 4,3 5,7 4,4
Rata divorþialitãþii - la 1000 loc. 1,5 3,9 4,0 1,9 1,0 2,5
Ponderea populaþiei de 65 de ani
ºi peste - în % 14,4 15,9 9,9 17,2 16,5 15,6
Raportul de dependenþã - la 100
adulþi (20-64 - ani):
- al tinerilor (0 -19 ani)
- al vârstnicilor (65 ani ºi peste)
Sursa:
Eurostat, 2006.
39,8
23,6
37,0
26,0
47,4
16,2
32,9
27,5
37,7
27,2
35,1
25,0
ªi în Româ nia º i în þ ãril e vec ine p opul aþia este în Serbia ºi Muntenegru. România continuã sã aibã cea mai
declin, determinat, în cea mai mare parte, de scãderea na- ridicatã mortalitate în primul an de viaþã. Speranþa de
turalã a populaþiei. Aceastã componentã este consistent viaþã la naºtere are valori mai ridicate ºi echilibrate în
mai mare în Ucraina ºi Bulgaria. O balanþã pozitivã a România, Bulgaria, Serbia ºi Muntenegru ºi Ungaria ºi
migraþiei externe se înregistreazã în Ungaria. Rata natali- este mai scãzutã în Ucraina ºi Moldova. În aceste din
tãþii ºi cea a fertilitãþii totale au valori foarte apropiate în urmã þãri se remarcã ºi valori mai ridicate ale nupþialitãþii
toate cele ºase þãri. Proporþia nãscuþilor în afara cãsãtoriei dar ºi a le d ivorþialitãþii. Îmbãtrânirea dem ograficã est e
este importantã în toate þãrile, detaºându-se însã valorile mai mar e în Bul gar ia, Ser bia ºi M unt ene gru , ce ea c e
din Bulgaria ºi Ungaria. Mortalitatea infantilã are valori determinã ºi un raport ceva mai mare de dependenþã al
apropiate de cele din þãrile dezvoltate doar în Ungaria ºi vârstnicilor.

66
Declinul demografic ºi viitorul populaþiei României
ANEXA 6
Demografia României în context european, 2005
30
25
20
15
10
Figura 1
Creºterea totalã a populaþiei, creºterea naturalã ºi migraþia netã - la 1000 loc. -
1a. Creºterea totalã
20
18
16
14
Figura 2
Rata natalitãþii - la 1000 loc.
5
12
0
-5
10
-10
Ucraina
Lituania
Bulgaria
Rusia
Moldova
Ucraina
Lituania
Bulgaria
Belarus
Letonia
Rusia
Moldova
ROMÂNIA
Estonia
Ungaria
Germania
Polonia
Croaþia
Slovacia
Macedonia - FRI
Olanda
Slovenia
Cehia
Danemarca
Finlanda
Grecia
Portugalia
Suedia
Malta
Albania
Italia
Regatul U.
Elveþia
Franþa
Belgia
Austria
Norvegia
Luxemburg
Turcia
Spania
Islanda
Cipru
Irlanda
8
6
Germania
Lituania
Slovenia
Ucraina
Belarus
Bulgaria
Letonia
Austria
Italia
Polonia
Croaþia
Malta
Grecia
Ungaria
Elveþia
Cehia
Slovacia
ROMÂNIA
Rusia
Portugalia
Moldova
Estonia
Spania
Cipru
Finlanda
Macedonia
Belgia
Suedia
Olanda
Luxemburg
Danemarca
Regatul U.
Norvegia
Albania
Franþa
Islanda
Irlanda
Turcia
15
1b. Creºterea naturalã
Figura 3
Rata fertilitãþii totale - copii la o femeie
2,4
10
2,2
5
2
0
1,8
1,6
-5
1,4
-10
Ucraina
Lituania
Bulgaria
Rusia
Moldova
Ucraina
Lituania
Bulgaria
Belarus
Letonia
Rusia
Moldova
ROMÂNIA
Estonia
Ungaria
Germania
Polonia
Croaþia
Slovacia
Macedonia - FRI
Olanda
Slovenia
Cehia
Danemarca
Finlanda
Grecia
Portugalia
Suedia
Malta
Albania
Italia
Regatul U.
Elveþia
Franþa
Belgia
Austria
Norvegia
Luxemburg
Turcia
Spania
Islanda
Cipru
Irlanda
1,2
1
Belarus
Ucraina
Polonia
Slovacia
Slovenia
Lituania
Moldova
Cehia
Grecia
Rusia
Bulgaria
Letonia
ROMÂNIA
Ungaria
Germania
Italia
Spania
Malta
Portugalia
Austria
Cipru
Croaþia
Elveþia
Macedonia
Estonia
Luxemburg
Belgia
Olanda
Suedia
Albania
Danemarca
Finlanda
Regatul U.
Norvegia
Irlanda
Franþa
Islanda
Turcia
25
1c. Migraþia netã
70
Figura 4
Proporþia nãscuþilor în afara cãsãtoriei - în %
20
60
15
50
10
40
5
30
0
20
10
-5
Ucraina
Lituania
Bulgaria
Rusia
Moldova
Ucraina
Lituania
Bulgaria
Belarus
Letonia
Rusia
Moldova
ROMÂNIA
Estonia
Ungaria
Germania
Polonia
Croaþia
Slovacia
Macedonia - FRI
Olanda
Slovenia
Cehia
Danemarca
Finlanda
Grecia
Portugalia
Suedia
Malta
Albania
Italia
Regatul U.
Elveþia
Franþa
Belgia
Austria
Norvegia
Luxemburg
Turcia
Spania
Islanda
Cipru
Irlanda
0
Cipru
Grecia
Croaþia
Macedonia
Elveþia
Italia
Polonia
Malta
Ucraina
Moldova
Belarus
Slovacia
Spania
Belgia
Luxemburg
Lituania
ROMÂNIA
Germania
Rusia
Portugalia
Cehia
Irlanda
Olanda
Ungaria
Austria
Finlanda
Regatul Unit
Letonia
Danemarca
Slovenia
Franþa
Bulgaria
Norvegia
Suedia
Estonia
Islanda
Sursa datelor: Lanzieri, 2006 (pentru figurile 1-10) ºi United Nations Population Division, 2005 (pentru figurile 11 ºi 12)

Anexe
67
18
Figura 5. Rata mortalitãþii generale
85
Figura 7. Speranþa de viaþã la naºtere - Bãrbaþi
16
80
- decese la 1000 loc. -
14
12
10
8
6
4
2
- ani -
75
70
65
60
55
0
Albania
Islanda
Turcia
Irlanda
Cipru
Malta
Luxemburg
Elveþia
Olanda
Franþa
Norvegia
Spania
Macedonia-FRI
Austria
Finlanda
Slovenia
Grecia
Polonia
Regatul U.
Belgia
Slovacia
Italia
Danemarca
Germania
Portugalia
Suedia
Cehia
Croaþia
ROMÂNIA
Moldova
Lituania
Estonia
Ungaria
Letonia
Belarus
Bulgaria
Rusia
Ucraina
50
Rusia
Ucraina
Belarus
Moldova
Lituania
Letonia
Estonia
ROMÂNIA
Ungaria
Turcia
Bulgaria
Slovacia
Polonia
Macedonia
Croaþia
Albania
Cehia
Slovenia
Portugalia
Finlanda
Danemarca
Germania
Luxemburg
Grecia
Austria
Belgia
Franþa
Regatul U.
Cipru
Irlanda
Olanda
Spania
Italia
Malta
Norvegia
Suedia
Elveþia
Islanda
25
Figura 6. Rata mortalitãþii infantile
85
Figura 8. Speranþa de viaþã la naºtere - Femei
- decese infantile la 1000 nãscuþi vii -
20
15
10
5
0
Islanda
Suedia
Luxemburg
Finlanda
Norvegia
Cehia
Portugalia
Franþa
Grecia
Germania
Irlanda
Slovenia
Spania
Austria
Elveþia
Belgia
Danemarca
Cipru
Italia
Olanda
Regatul U.
Estonia
Croaþia
Malta
Ungaria
Belarus
Polonia
Lituania
Slovacia
Albania
Letonia
Ucraina
Bulgaria
Rusia
Moldova
Macedonia
ROMÂNIA
Turcia
- ani -
80
75
70
65
60
55
50
Moldova
Rusia
Turcia
Ucraina
Belarus
ROMÂNIA
Macedonia-FRI
Bulgaria
Ungaria
Letonia
Lituania
Slovacia
Estonia
Albania
Cehia
Croaþia
Polonia
Danemarca
Regatul U.
Slovenia
Malta
Portugalia
Grecia
Olanda
Cipru
Germania
Irlanda
Austria
Finlanda
Luxemburg
Belgia
Norvegia
Suedia
Islanda
Italia
Franþa
Elveþia
Spania
10
Figura 9. Rata nupþialitãþii
4,5
Figura 10. Rata divorþialitãþii
9
4
8
3,5
- la 1000 loc. -
7
6
5
4
3
2
1
- la 1000 loc. -
3
2,5
2
1,5
1
0,5
0
0
Slovenia
Belgia
Bulgaria
Italia
Franþa
Luxemburg
Ungaria
Olanda
Estonia
Portugalia
Germania
Austria
Norvegia
Spania
Slovacia
Suedia
Croaþia
Irlanda
Cehia
Regatul U.
Elveþia
Islanda
Polonia
Grecia
Letonia
Finlanda
Lituania
Malta
ROMÂNIA
Danemarca
Macedonia-FRI
Ucraina
Belarus
Rusia
Moldova
Cipru
Albania
Turcia
Macedonia-FRI
Irlanda
Italia
Albania
Croaþia
Grecia
Spania
Slovenia
Turcia
- scãdere faþã de anul 2005 - în % -
ROMÂNIA
Polonia
Bulgaria
Islanda
Cipru
Olanda
Slovacia
Franþa
Portugalia
Suedia
Luxemburg
Austria
Ungaria
Finlanda
Regatul U.
Germania
Danemarca
Letonia
Norvegia
Belgia
Elveþia
Estonia
Belarus
Cehia
Lituania
Ucriana
Moldova
Rusia
50
45
40
35
30
25
20
15
10
5
0
Figura 11. Þãrile europene care ar urma sã cunoascã
o scãdere a numãrului populaþiei pânã în anul 2050
(Seria 2004 a proiectãrilor ONU)
Ucraina
Bulgaria
Belarus
Letonia
Lituania
ROMÂNIA
Cine lipseºte?
1. Danemarca 7. Norvegia
2. Finlanda 8. Olanda
3. Franþa 9. Portugalia
4. Irlanda 10. Regatul Unit
5. Islanda 11. Suedia
6. Malta
Rusia
Moldova
Croaþia
Bosnia ºi H.
Ungaria
Cehia
Polonia
Slovenia
Estonia
Slovacia
Italia
Serbia ºi M.
Macedonia-FRI
Germania
Grecia
Austria
Spania
Belgia
- ritm anual de scãdere - în % -
Figura 12. Cele zece þãri care ar urma sã cunoascã
cele mai mari ritmuri anuale de scãdere a numãrului
populaþiei în perioada 2005-2050 (Seria 2004 a proiectãrilor ONU)
1,2
1
0,8
0,6
0,4
0,2
0
Ucraina
Georgia
Bulgaria
Letonia
Belarus
Estonia
Rusia
Armenia
Lituania
ROMÂNIA

69
ADDENDUM
(25 mai 2007)
Date ºi informaþii noi ºi semnificative au fost publicate dupã finalizarea acestui studiu ºi punerea lui în paginã.
Câteva dintre acestea se cuvine a fi menþionate ºi comentate.
I. Seria 2006 a proiectãrilor demografice elaborate de Divizia de Populaþie a Naþiunilor Unite:
accelerarea declinului ºi accentuarea deteriorãrii structurale
Consecventã practicilor, Divizia de Populaþie a Naþiunilor Unite a publicat foarte recent (în martie 2007) o nouã
serie de proiectãri demografice la nivel naþional, regional ºi mondial. Disponibile pentru moment doar în format
electronic, aceste proiectãri sunt fundamentate pe date naþionale mai recente ºi, ceea ce ne intereseazã în mod
particular, aduc elemente noi asupra ipotezelor referitoare la fertilitate, mortalitate ºi migraþie externã. Am preluat în
tabelul 1 principalele rezultate pentru România din Seria 2006 dar le-am reluat ºi pe cele din Seria 2004 (prezentate în
Anexa 4 din studiu), pentru a oferi cititorului interesat posibilitatea examinãrii comparative a datelor ºi identificarea
schimbãrilor operate la nivelul ipotezelor.
În ce fel au fost modificate ipotezele privind România? Nu sunt schimbãri semnificative în ceea ce priveºte
evoluþia mortalitãþii populaþiei. Nu este un lucru surprinzãtor, marja de alegere pe care o are specialistul fiind limitatã,
relativ bine conturatã de evoluþiile istorice ale fenomenului ºi de stadiul actual al cunoaºterii ºi posibilitãþilor de
intervenþie. De fapt, ajustarea este mecanicã, “de jos în sus”: speranþa de viaþã la naºtere pleacã de la valori cu puþin
mai ridicate în Seria 2006 ºi îºi conservã minima superioritate în întreaga perioadã acoperitã de proiectãri.
La fertilitate în schimb, diferenþele sunt moderat mai mari ºi vãdesc o anumitã schimbare de filozofie ºi viziune
prospectivã a dezvoltãrilor fenomenului în spaþiul european. Valorile finale sunt mai mici în anul 2050, atât în varianta
medie, cât ºi în cea superioarã: de la 1,85 la 1,7 copii la o femeie ºi de la 2,35 la 2,2 copii la o femeie. ªi în aceste
condiþii, valoarea de 2,2 rãmâne una pur exploratorie. Nu avem în acest stadiu al publicãrii rezultatelor Seriei 2006
informaþii asupra schimbãrilor structurale ale fertilitãþii, al cãror impact este în plinã manifestare în România.
Schimbarea cea mai importantã vizeazã însã ipoteza asupra migraþiei externe. Evoluþiile recente ale
fenomenului nu au trecut neobservate ºi din ele s-a conturat noua ipotezã: o pierdere prin migraþie externã de 1,1
milioane în perioada 2005-2050, de aproape patru ori mai mult decât în seria anterioarã. Evident, cu acest nivel al
migraþiei numãrul populaþiei este în regres mai pronunþat, nu numai ca pierdere umanã directã, dar ºi indirectã, prin
influenþã asupra dimensiunii generaþiilor viitoare (via populaþia femininã de vârstã fertilã). Cum era de aºteptat, nu gãsim
o argumentare a ipotezei asupra migraþiei, întreprindere extrem de delicatã în orice proiectare elaboratã într-un context
economic ºi social fluid ºi imprevizibil în dezvoltãri viitoare pe termen lung ºi foarte lung.
Efectele conjugate ale schimbãrilor operate la nivelul ipotezelor au ecou direct atât asupra numãrului populaþiei,
cât ºi asupra schimbãrilor din structura pe vârste a populaþiei, ducând la o accentuare a procesului de îmbãtrânire
demograficã (tabelul 2). În varianta medie, apreciatã a fi cea mai realistã în orice set de proiectãri demografice, populaþia
României ar ajunge în anul 2050 nu la aproape 17 milioane, ca în Seria 2004, ci la aproape 16 milioane, iar în ipoteza
menþinerii fertilitãþii actuale ea ar atinge doar 15 milioane, o treime fiind compusã de persoane în vârstã de 65 de ani ºi
peste.

70
Declinul demografic ºi viitorul populaþiei României
Tabel 1
Populaþia României în anii 2005-2050 în cele patru variante ale seriilor 2004 ºi 2006 ale proiectãrilor
demografice elaborate de Divizia de Populaþie a Naþiunilor Unite
Anul
Perioada
2005 - S2004
- S2006
2005-2010
- S2004
- S2006
2010 - S2004
- S2006
2010-2015
- S2004
- S2006
2015 - S2004
- S2006
2015-2020
- S2004
- S2006
2020 - S2004
- S2006
2020-2025
- S2004
- S2006
2025 - S2004
- S2006
2025-2030
- S2004
- S2006
2030 - S2004
- S2006
2030-2035
- S2004
- S2006
2035 - S2004
- S2006
2035-2040
- S2004
- S2006
2040 - S2004
- S2006
2040-2045
- S2004
- S2006
2045 - S2004
- S2006
2045-2050
- S2004
- S2006
2050 - S2004
- S2006
P
mil.
21,7
21,6
21,1
20,9
20,4
20,1
19,6
19,3
18,8
18,4
17,9
17,5
17,0
16,6
16,1
15,5
15,1
14,5
14,0
13,3
Varianta Inferioarã
(VI)
N
‰
7,7
8,0
6,5
6,7
5,8
5,8
5,8
5,6
5,6
5,4
5,5
5,2
5,3
4,9
5,0
4,5
4,9
4,3
M
‰
12,6
12,5
13,1
12,9
13,6
13,3
14,0
13,7
14,6
14,3
15,3
15,2
16,4
16,4
17,7
17,7
18,9
19,2
SNA
mii
-106
-95
-137
-127
-154
-146
-159
-152
-164
-160
-172
-171
-184
-186
-197
-198
-203
-207
P
mil.
21,7
21,6
21,3
21,1
20,9
20,6
20,4
20,0
19,9
19,5
19,3
18,9
18,7
18,2
18,1
17,5
17,4
16,7
16,8
15,9
Varianta Medie
(VM)
N
‰
9,6
9,8
9,3
9,4
8,8
8,8
8,3
8,2
8,1
7,9
8,2
7,9
8,4
8,0
8,6
7,9
8,7
7,9
M
‰
12,6
12,4
13,0
12,7
13,2
12,9
13,4
13,1
13,7
13,4
14,2
14,1
14,8
14,8
15,6
15,6
16,2
16,4
SNA
mii
-65
-56
-78
-70
-90
-84
-102
-97
-110
-107
-114
-115
-119
-123
-124
-130
-130
-138
P
mil.
21,7
21,6
21,5
21,3
21,4
21,1
21,2
20,9
20,9
20,6
20,7
20,2
20,4
19,9
20,3
19,6
20,1
19,3
20,0
19.0
Varianta Superioarã
(VS)
N
‰
11,4
11,6
11,9
11,9
11,6
11,5
10,6
10,5
10,5
10,3
11,2
10,9
12,1
11,6
12,6
11,9
12,6
11,8
M
‰
12,6
12,4
12,8
12,5
12,8
12,5
12,9
12,5
12,9
12,7
13,2
13,0
13,5
13,5
13,8
13,7
13,9
14,0
SNA
mii
-25
-17
-19
-13
-27
-23
-47
-43
-51
-49
-40
-44
-28
-37
-25
-36
-26
-44
Varianta Constantã
(VC)
P
N M
SNA
mil.
‰ ‰
mii
21,7
21,6
21,3
21,2
20,8
20,6
20,3
20,0
19,6
19,3
18,9
18,6
18,2
17,8
17,3
16,9
16,4
15,9
15,5
14,9
9,6
9,7
8,9
9,0
8,0
8,1
7,2
7,3
6,8
6,9
6,6
6,6
6,3
6,3
6,0
6,0
5,6
5,6
12,6
12,4
13,0
12,7
13,2
12,9
13,5
13,2
13,9
13,6
14,5
14,3
15,4
15,3
16,3
16,2
17,3
17,3
-64
-58
-85
-77
-107
-98
-126
-115
-137
-127
-147
-140
-160
-154
-176
-168
-186
-180

Addendum
71
Notã:
P= populaþie; N=natalitate; M=mortalitate generalã; SNA=scãdere naturalã anualã.: P(65+)=populaþia în vârstã de 65 ani ºi peste.
Ipoteze:
- mortalitate: creºtere a speranþei de viaþã la naºtere (în toate variantele):
- S2004: de la 68,2 la 76 de ani la bãrbaþi ºi de la 75,4 la 82 de ani la femei;
- S2006: de la 68,4 la 76,4 de ani la bãrbaþi ºi de la 75,6 la 82,4 de ani la femei;
- fertilitate: - VI: S2004: scãdere a RFT de la 1,26 copii la o femeie în 2005 la 0,9 în 2010-2025 ºi redresare pânã la 1,3 în 2050;
S2006: scãdere a RFT de la 1,29 copii la o femeie în 2005 la 0,87 în 2015-2020 ºi redresare pânã la 1,2 în 2050;
- VM: S2004: RFT va creºte de la 1,26 în 2005 la 1,85 în anul 2050;
S2006: RFT va creºte de la 1,29 în 2005 la 1,7 în anul 2050;
- VS: S2004: RFT va creºte de la 1,26 în 2005 la 2,35 în anul 2050;
S2004: RFT va creºte de la 1,29 în 2005 la 2,2 în anul 2050;
- VC: S2004: fertilitate constantã - 1,26 copii la o femeie, în toatã perioada;
S2004: fertilitate constantã - 1,29 copii la o femeie, în toatã perioada;
- migraþie externã: pentru perioada 2005-2050: minus 315 mii în S2004 ºi minus 1,1 milioane în S2006.
Sursa: S2004 - United Nations, 2005;S2006 - United Nations Population Division. 2007. World Population Prospects:
The 2006 Revision. Population Database, http://esa.un.org/unpd.
Tabel 2
Scãderea numãrului populaþiei României în perioada 2005-2050, prin componenta naturalã ºi prin migraþie, ºi ponderea
populaþiei vârstnice în cele patru variante ale seriilor 2004 ºi 2006 ale proiectãrilor demografice elaborate de Divizia
de Populaþie a Naþiunilor Unite
Scãdere totalã
- S2004
- S2006
Scãdere naturalã
- S2004
- S2006
Scãdere prin migraþie
- S2004
- S2006
Scãdere totalã
- S2004
- S2006
Scãdere naturalã
- S2004
- S2006
Scãdere prin migraþie
- S2004
- S2006
- 2005
-S2004
-S2006
- 202525
-S2004
-S2006
- 2050
-S2004
-S2006
Varianta
Inferioarã
(VI)
-7,7
-8,3
-7,4
-7,2
-0,3
-1,1
-35
-38
-34
-33
Varianta
Medie
(VM)
-5,0
-5,7
-4,7
-4,6
-0,3
-1,1
Scãdere relativã - în %
-23
-26
-21
-21
-1
-2
-5
-5
Ponderea populaþiei în vârstã de 65 de ani ºi peste - în %
14,8
14,8
19,7
20,4
34,3
36,2
Scãdere - în milioane locuitori
14,8
14,8
18,6
19,3
28,7
30,2
Varianta
Superioarã
(VS)
-1,8
-2,6
-1,5
-1,5
-0,3
-1,1
-8
-12
-7
-7
-1
-5
14,8
14,8
17,7
18,3
24,1
25,3
Varianta
Constantã
(VC)
-6,2
-6,7
-5,9
-5,6
-0,3
-1,1
-29
-31
-28
-26
-1
-5
14,8
14,8
18,9
19,5
31,1
32,2
Sursa: calcule ale autorului; sursa datelor primare: S2004 - United Nations, 2005; S2006 - United Nations Population Division. 2007.
World Population Prospects: The 2006 Revision. Population Database, http://esa.un.org/unpd.

72
Declinul demografic ºi viitorul populaþiei României
Prin includerea rezultatelor din Seria 2006 a proiectãrilor Diviziei de Populaþie a Naþiunilor Unite, datele din
tabelul 3 actualizeazã viziunea comparativã la nivelul celor mai importante rezultate.
Tabel 3
Ipoteze ºi rezultate comparative în trei serii de proiectãri ale populaþiei României, 2005-2050
Indicatori
Numãrul populaþiei
- în milioane:
- 2025
- 2050
Rata fertilitãþii totale
- copii
la o femeie:
- 2025
- 2050
Rata natalitãþii
- la 1000 loc.:
- 2025
- 2050
Speranþa de viaþã la naºtere
- ani:
- 2025
- bãrbaþi
- femei
- 2050
- bãrbaþi
- femei
Rata mortalitãþii generale
- la 1000 loc.:
- 2025
- 2050
Proiectãrile
Centrului de Cercetãri Demografice (CCD)
Scenariul 1
Pesimist
20,2
16,7
1,3
1,3
7,8
6,6
73
79
76
82
12,7
16,7
Scenariul 2
Optimist
21,2
19,6
1,8
1,8
9,7
10,1
73
79
76
82
12,2
14,3
Proiectãrile Diviziei de Populaþie ONU
Seria 2006
Varianta
Medie
19,5
15,9
1,45
1,70
8,1
7,9
72,8
79,2
76,4
82,4
13,3
16,8
Varianta
Constantã
19,3
14,9
1,29
1,29
7,1
5,4
72,8
79,2
76,4
82,4
13,4
17,8
Proiectãrile
Eurostat
2006
Varianta de bazã
(Baseline)
19,7
17,1
1,44
1,50
-
-
73,7
79,2
77,6
82
-
-
Migraþie externã
2005-2050
Fãrã luarea în considerare
a migraþiei externe
minus 1,1 mil.
persoane
minus 1,1 mil.
persoane
minus 0,5 mil.
persoane
- date nedisponibile
Sursa: proiectãrile ONU: United Nations, 2007; proiectãrile Eurostat: Lanzieri, 2006;
proiectãri ale autorului.
Dacã þinem cont de particularitãþile ipotezelor pe care sunt construite cele trei serii de proiectãri, se poate spune, cu temei,
cã existã o bunã coerenþã atât la nivelul filozofiei generale a abordãrilor, cât ºi la nivelul rezultatelor. Constanþa fertilitãþii ºi
mortalitãþii din Scenariul 1 - Pesimist ºi din Varianta Constantã, ºi valorile similare ale fertilitãþii totale ºi ale speranþei de viaþã la
naºtere, ar trebui sã ducã la un numãr apropiat al populaþiei în cele douã construcþii. Nu se întâmplã aºa pentru cã în proiectãrile
ONU este inclusã ºi migraþia. Dacã la cele 14,9 milioane locuitori (în anul 2050) din Varianta Constantã vom adãuga pierderea directã
prin migraþie din anii 2005-2050 (-1,1 milioane locuitori) ºi pierderea indirectã, generatã însã de cea directã, concretizatã în deficit de
nãscuþi, ºi dacã luãm în considerare nivelul cu puþin superior al fertilitãþii (ºi natalitãþii) din Scenariul 1 - Pesimist, vom ajunge la o
foarte bunã consistenþã internã a ansamblului. Nivelul mai ridicat al fertilitãþii din Scenariul 2 - Optimist ºi ne-includerea migraþiei,
pot uºor explica diferenþa dintre numãrul populaþiei în acest scenariu ºi Varianta Medie. ªi comparaþiile cu Varianta de bazã a
proiectãrilor Eurostat sunt relevante ºi instructive.

Addendum
73
II. Evoluþia numãrului de nãscuþi în anul 2006:
creºtere modestã în urban, “înghiþitã” însã de continuarea reculului în rural
Uºoara redresare a numãrului de nãscuþi în anul 2003 ºi, mai ales, în anii 2004-2005, nu a continuat ºi în anul 2006, an în
care au fost aduºi pe lume 219,5 mii de copii, ceea ce însemnã un regres de 1,5 mii faþã de anul precedent. S-a epuizat potenþialul
stimulativ al indemnizaþiei de creºtere a copilului, care a determinat creºterile din 2003-2005? Nu, dar pare a se apropia de acest
punct. Scãderea menþionatã este rezultatul unei creºteri modeste a nãscuþilor în urban - de 1,7 mii, ºi a unui regres mai important în
rural - de 3,2 mii. În mod corespunzãtor, rata natalitãþii a urcat de la 9,9 la 10,1 la mie în urban ºi a coborât de la 10,6 la 10,3 la mie în
rural, ceea ce înseamnã cã în anul 2007 natalitatea va fi mai mare în urban. Natalitatea din rural intrã într-o fazã extrem de
periculoasã. Sã fie vreo legãturã între aceastã veritabilã cãdere ºi masiva migraþie pentru muncã a populaþiei tinere din rural?
Creºterea din urban este localizatã, ca ºi în anii precedenþi, la femeile salariate, ceea ce înseamnã cã indemnizaþia de
creºtere a copilului a continuat sã aibã un rol stimulativ, chiar dacã net inferior comparativ cu anii 2004-2005. Dacã examinãm
caracteristicile creºterii din urban, vom observa cã se plaseazã la primul copil al mamei ºi la femeile cu studii superioare, ceea ce
ºtiam deja din anii anteriori. Înclinãm a crede cã moderata creºtere a numãrului de nãscuþi la femeile salariate în anii 2004-2005 ºi
cea minimã din anul 2006 sunt o elocventã ilustrare a ineficienþei unei mãsuri pripite, adoptatã ºi aplicatã fãrã viziune prospectivã ºi
fãrã luarea în considerare a implicaþiilor ºi a realitãþilor economice ºi sociale. Indemnizaþia de creºtere a copilului oferã mamei
(familiei) un consistent suport financiar dar numai pentru doi ani. Ce se întâmplã dupã trecerea celor doi ani, când femeia trebuie sã-
ºi reia activitatea economicã, în unele cazuri cu un salariu mai mic decât indemnizaþia ºi, oricum, cu un venit mediu pe membru de
familie sensibil diminuat prin apariþia copilului? Dacã aceastã mãsurã (chiar având un cuantum mai mic al indemnizaþiei) ar fi fost
însoþitã de extinderea reþelei de creºe ºi grãdiniþe ºi de facilitarea accesului copiilor provenind din familii cu venituri mici ºi medii,
este de admis cã altele ar fi fost ºi ar fi efectele concediului ºi indemnizaþiei de creºtere a copilului.

Vasile Gheþãu
Profesor de Demografie la Facultatea de Sociologie ºi Asistenþã Socialã a
Universitãþii Bucureºti, directorul Centrului de Cercetãri Demografice
Vladimir Trebici din cadrul Institutului Naþional de Cercetãri Economice al
Academiei Române.
Membru al Uniunii Internaþionale pentru Studiul ªtiinþific al Populaþiei,
al Asociaþiei Europene pentru Studiul Populaþiei, al Societãþii Britanice pentru
Studiul Populaþiei, al Asociaþiei Internaþionale a Demografilor de Limbã
Francezã, al Asociaþiei ªtiinþifice DemoBalk ºi al Asociaþiei Române de
Sociologie. Doctor în Economie. Consultant ONU în probleme de populaþie.
Autor a peste 100 de lucrãri ºtiinþifice în domeniul demografiei.

Lucrare apãrutã cu sprijinul
"România are nevoie de o politicã familialã elaboratã cu multã grijã ºi
responsabilitate, clarã, stabilã, orientatã spre perspectivã, care sã nu urmãreascã
efecte imediate (necontrolabile în anumite dezvoltãri ºi implicaþii) ºi care sã aibã
consensul clasei politice, al societãþii civile, al opiniei publice ºi al specialiºtilor.
Alocaþia de stat pentru copii, diferenþiatã ca nivel ºi orientatã prioritar spre familia
cu doi ºi trei copii, ca ºi alte forme de stimulare financiarã, ar trebui sã constituie
componente ale unei astfel de politici, alãturi de servicii ºi prestaþii familiale,
refacerea statutului ºi prestigiului familiei cu copii, revigorarea cercetãrii
demografice, crearea unei structuri instituþionale de înaltã prestanþã care sã
gestioneze cu responsabilitate ºi competenþã problemele celei mai importante
bogãþii a þãrii.”
Vasile Gheþãu
ISBN 978-973-7871-88-6