Luceafarul - Mihai Eminescu

Cuprins
1.Motto
2.Argument
3.Tabelul de evaluare al manualelor
4.Programa şcolară
5.Planificarea pe unitatea de conţinut
6.Planul de activitate didactică
7.Conceptul de definire a liricului
8.Intertextualitate
9.Anexe-matrici semantice şi intertextuale
10.Fişe de evaluare
11.Eseu
12.Cum ar suna o formă contemporană a Luceafărului?
13Bibiliografie

“Dragostea este îndelung răbdătoare ,este plină de bunătate,
dragostea nu pizmuieşte,dragostea nu se laudă,nu se umflă de
mândrie,nu se poartă necuviincios,nu caută folosul său,nu se
mînie,nu se gândeşte la rău,nu se bucură de nelegiuire ci se
bucură de adevăr,acopere totul,crede totul,nădăjduieşte totul,
suferă totul.
Dragostea nu va pieri nicioadată. „
1 Corinteni 13,4-8

Argument
Dacă iubirea ar fi fost doar o planetă,am fi studiat-o temeinic la geografie şi fascinaţi de mitul
înmugurit de silueta sa de nimfă,am fi plecat în călătorie către ea,precum Micul Prinţ şi ne-am fi putut plimba
printre vrăjitele sale arabescuri de mătase,doi câte doi,luminaţi de ploaia de dor şi de stele a orbitei sale.
Dacă iubirea ar fi fost doar o banală reacţie chimică sau o ecuaşie de gradul I,ştiinţele exacte i-ar fi dat
o soluţie clară,simplă,atât de rectilinie în logica sa încât s-ar fi dizolvat instantaneu tot farmecul,tensiunea şi
pasiunea problematizărilor .
Dacă iubirea ar fi fost doar un eveniment unic şi fericit în viaţa noastră,istoria ar fi datat-o decisiv şi
irevocabil,analizându-i riguros cauzele,efectele şi consecinţele.
Dacă iubirea ar fi fost doar o leoaică tânără sau o pasăre măiastră cu pene de argint,biologii ar fi
declarat-o monument al naturii şi i s-ar fi interzis prin decret de lege vânarea.
Dacă iubirea ar fi fost doar o ispită somptuoasă surprinsă în zbor intangibil şi languros,metafizica şi-ar
încordat faldurile combinatorii într-un labirintic festin al imaginarului.
Am îndrăznit să încep cu aceste definiţii pentru a evidenţia cât mai bine tema aleasă: Dragostea. De ce
dragostea?Pentru că e dezbătută în toate genurile literare,totuşi am ales liricul deoarece cu fiecare lectură,
(re)lectură a unei poezii descoperi altceva,o altă emoţie,o altă stare...alt sentiment.
În ceea ce priveşte manualul trebuie să recunosc că am oscilat un timp în privinţa alegerii celui
potrivit.Cu un punctaj egal,între cel de la editura Art şi cel de la editura Corint,am ales Art,chiar şi spre
surprinderea mea,deoarece consider că ambele manuale pentru clasa a XI a sunt competente şi în concordanţă cu
programa şcolară.Totuşi am ales Art pentru că şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării consideră că e cazul să menajăm
elevul,să-i oferim strictul necesar de cunoştiinţe şi să-l antrenăm în exerciţii,deprinderi şi priceperi.
În momentul în care elevul face cunoştiinţă cu manualul său de Limba şi literatura română,elevul nu
observă conţinutul ci forma exterioară şi de aceea important este ca manualul să-l atragă,să aibă relaţii cu celelalte
arte,să atragă prin prin imagini,tabele,scheme.
Este foarte important contactul vizual,coloritul,iar acest principiu îl împlinesc manualele Art şi Corint,
totuşi am ales Art în defavoarea Corintului pentru că ultimul consider că e competent dar conţine foarte mult
material informativ ori dacă programa şcolară cere o anumită pondere de ce să “ încărcăm” elevul,pentru că prin
prea multă solicitare îl facem să aibă o oarecare oroare faţă de materie.
Manualul editurii Art este structurat pe perioade literare,începând cu fundamentele culturii române şi
perioada veche sfârşind cu texte din literatura contemporană.
În ceea ce priveşte conţinutul,acesta este accesibil elevilor,informaţiile sunt structurate pe fiecare
unitate de învăţare,există relaţii cu cunoştinţele asimilate anterior şi îl stimulează pe elev să stabilească relaţii şi cu
celelalte arte,cu pictura,cu cinematografia,cu teatrul.Această relaţie este posibila doar prin intermediul imaginilor
care joacă un rol imporant deoarece elevul este atras de imagini,poze.
Manualul cochetează foarte bine atât cu literatura cât şi cu partea de lexicologie si gramatică deoarece
la sfârşitul fiecărei lecţii există exerciţii bazate pe probleme de limbă şi comunicare,exerciţii care vizează formarea
de priceperi şi deprinderi.La sfârşitul fiecărei unităţi de învăţare există aşa numita rubrică dincolo de de text în
care se cere elevilor sistematizarea cunoştinţelor acumultate cu referire la acea temă, şi se oferă deasemenea şi o
listă cu sugestii bibliografice pentru elevii care doresc o munca individuală.
În alegera temei,în schimb,nu am ezitat prea mult.Am ales Mihai Eminesc,deoarece acesta a configurat
un veritabil mit erotic,considerând dragostea drept un sentimentul care întemeiază lumea şi defineşte speţa
omenească.Eminescu a imaginat icoana unei pure stări de inocenţă erotică,perechea ideală îmbrăţişându-se cu

Criterii Art All Humanitas Corint
1.Relaţia lui cu 5 3 4 5
celelalte arte
(pictură,teatru,
film)
2.Asigurarea
unui dicţionar
4 ---- --- 5
3.Anexe,tabele 5 4 4 5
şi scheme
realizate într-o
formă concret
intuitivă pentru
a facilita
transferul de
informaţii
4.Insistenţa pe 5 3 4 4
tipologii de
exerciţii variate
5.Caracterul 5 4 4 5
antrenant care
se bazează pe
formare de
deprinderi şi
priceperi
(lecturărelectură,
conversaţie)
Total punctaj 24 14 16 24
Planificarea pe unitatea de conţinut
Aria curriculară Limbă şi comunicare
Disciplină Limba şi literatura română
Unitate de învăţare Unitatea 3,Romantismul
Clasa a XI a
Anul şcolar 2007-2008
Manual Editura Art,Bucureşti,2006
Autorii manualului Adrian Costache,Florin Ioniţă,,M.N.Lazăr,,Adrian Săvoiu
Competenţe Autori-Texte Practica
funcţională

Nr.
ctr
Nr
ore
1-2
Ore
Competen
ţe
Generale
3.Situarea în
context a
textelor
studiate prin
raportare
la epocă sau
la curente
culturale,
literare.
Competenţ
e
Specifice
3.3
Identificarea
unor
conexiuni
între
literatura
română şi
cea
universală
Competenţe
Operaţionale
3.3.1.Să citească
în întregime
poemul
Luceafărul
precum
şi alte texte
literare
şi nonliterare
relevante pentru
înţelegerea
poemului
Text
Vol.
De
Poezi
M.
Eminesc
u
Intertex
t
Bibilia-
Cântarea
Cântărilo
r
Riga
Crypto
şi
Lapona
Enigel de
I.
Barbu
Activităţi de
învăţare
Lectura model
Discuţie despre
subiectul poemului
Evaluare
Strategi
Conversaţia
euristică
discuţia reşea
Fata în
Grădina
de
Aur de
R.
Kunish
Unde te
duci
Fată
frumoasa
De
Al.Andri
eş
3-4
Ore
2.
Comprehens
i
unea şi
inţelegerea
textelor
2.1
Utilizarea
strategiilor
de
lectură
în vederea
înţelegerii
adecvate a
textelor
studiate
2.2
Compararea
viziunii
despre lume,
despre
condiţia
umană sau
despre artă
2.1.1.Să
identifice şi să
analizeze unele
elemente ce pot
conduce la
înţelegerea
textului
2.1.2.Să
Identifice unele
chei în
lectură(titlu,
incipit,personaje,
simboluri)
2.2.1Să
compare soarta
geniului pe
pământ din
Luceafărul cu
cea
a unui alt geniu
întâlnit în alte
Scrisoare
a I
de M.
Eminesc
u
Ultima
noapte
de
dragoste
întâia
noapte
de
război de
Camil
Petrescu
Realizarea unor
reţele
cu simbolurile
Romantismului
Întrebări
frontale
Completarea
unor matrici
semantice

eflectată în
texte literare
nonliterare
texte literare sau
nonliterare,
stabilind
asemănări
si/sau deosebiri
5- 6
Ore
7-8
Ore
9-
10
ore
2.
Comprehesi
unea şi
înţelegerea
textelor
1.Utilizarea
corectă şi
adecvată a
limbii
române
în diferite
situaţii de
comunicare
1.Utilizarea
corectă şi
adecvată a
limbii
române
în diferite
situaţii de
comunicare
2.3.
Interpretatea
textelor
studiate
prin prisma
propriilor
valori
şi a
propriei
experienţe de
lectură
1.1.Aplicarea
cunoştinţelor
de
limbă în
receptarea
mesajelor
orale şi
scrise
1.4.Utilizarea
adecvată a
tehnicilor de
redactare
1.3.Folosirea
2.3.1Să
caracterizeze
personajele din
poem
evidenţiind
relaţiile dintre
acestea
2.3.2.Să
demonstreze
prin
3-4-5
caracteristici
Ca poemul
Luceafărul de
M.
Eminescu
aparţine
lirismului
romantic
1.1.1.Să rezolve
cerinţele fişelor
de
lucru nr1-2 pe
baza
textului dat.
1.1.2.Să
realizeze pe
o coală distinctă
în
paralel
trăsăturile
pământenilor şi
ale
geniului
1.4.1.Să-şi
exprime părerea
despre iubirea
imposibilă
dintre
cei doi,făcând
trimitere şi la
alte cupluri din
literatură
“Emines
cu”
De V.
Streinu
Rosa del
Conte
“Despre
Eminesc
u”
“Eigma
Otiliei”
de
G.Căline
scu
“Lolita”
de
V.Nabok
iv
Exerciţii de
identificare a
caracteristicilor
curentului literar
romantism
exerciţii de
completare
realizarea hărţii
personajelor
Rezolvarea fişelor
de
evaluare sumativă
nr 1-2
exerciţii de
comparare
exerciţii de
extindere
a câmpurilor
semantice
Realizarea unei
matrici
reţea cu tema iubirii
realizarea unei
paralele
între
compatibilitatea
şi
incompatibilitatea
Completarea
unor
tabele cu
trăsăturile
personajelor
rezultate din
caracterizare
directă
sau indirectă
completarea
unor fişe
de lucru în grup
sau
individual
Munca
individuală
Expunerea unor
microeseuri de
15-20
de rânduri
Muncă
indiviaduală

11-
12
Ore
4.Argument
area
orală sau în
scris a unor
opinii în
diverse
situaţii
de
comunicare
adecvată a
strategiilor de
comunicare
orală în
monolog sau
dialog
4.2.Comparar
ea
şi evaluarea
unor
argumente
diferite în
vederea
formulării
unor
judecăţi
proprii
4.1.Utilizarea
tehnicilor şi
strategiilor
argumentativ
e în
situaţii de
comunicare
diverse(scrise
sau
orale)
1.3.1.Să
exprime
oral,după
posibilităţile
fiecăruia de
interpretare,un
alt
final al
poemului
Luceafărul de
M.Eminescu
4.2.1.Să
enumere
4-5 opere din
Literatura
română şi
Universală care
să
ilustreze tema
iubirii
imposibile
4.1.1.Scrie un
eseu
de 2-3pag
despre
tema iubirii
reflectată întrun
text poetic
studiat
din opera
eminesciană
(variantă de Bac
2008)
“Maitrey
” de
M.Eliade
“Cel mai
Iubit
dintre
Pământe
ni “
De
Liviu
Rebrean
u
“Nuntă
în
Cer” de
M.
Eliade
dintre personaje
prezentarea orală în
5 min
a finalului ales de
elevi
Tabel intertextual
Expunerea
argumentată
a eseului
Enumerarea
operelor
Şi completarea
lor
În matrice
Realizarea
eseului
Proiect de activitate didactică
Aria curriculară Limbă şi comunicare
Data 17 iunie 2008
Locul
Clasa a XI a ,nivel mediu
Disciplina Limba Română
Subiectul Luceafărul de Mihai Eminescu
Tipul lecţiei Sistematizarea cunoştinţelor /Lectură interpretativă de sinteză(2
ore)
Scopul lecţiei Formarea priceperilor şi deprinderilor de interpretare a textului
liric
Competenţe generale 1.Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în
diferite situaţii de comunicare

2.Comprehensiunea şi întelegerea textului
3.Situarea în context a textelor studiate prin raportare la
epocă sau la curente culturale/literare
4.Argumentarea orală sau în scris a unor opinii în diverse
situaţii de comunicare
Competeţe specifice
Conţinuturi
1.1Aplicarea cunoştinţelor de limbă în receptarea mesajelor
-norme ortografice,ortoepice şi de puntuaţie
orale şi scrise (DOOM 2)
-lectură-
-viziune
literare
-lectură
analiză
2.1Utilizarea strategiilor de lectură în vederea înţegerea
înţelegere ,chei de lectură (titlu
adecvate a textelor studiate
incipit,simbol central,secvenţă poetică)
2.2.Compararea viziunii despre lume,despre condiţia
despre lume,teme şi motive
umană sau despre artă reflectate în texte literare,
nonliterare sau alte arte
2.3.Interpretarea textelor studiate prin prisma propriilor
critică,lectură creativă,
valori şi a propriei experienţe de lectură
literară
4.1.Utilizarea tehnicilor studiate şi strategiilor argumentative
-dezbatere,eseu argumentativ
În situaţii de comunicare diverse(scrise sau orale)
Competenţe derivate (la finalul lecţiei elevii vor putea )
• Să conştientizeze necesitatea formării priceperilor şi
deprinderilor de interpretare a
textului liric
• Să valorifice ideile prin brainstorming
Forme de organizare frontală, pe grupe/în perechi,individuală
Metode şi procedee didactice lectura expresivă,conversaţia euristică,analiza de
text,problematizarea,dezbaterea,
Brainstorming
Resurse materiale manualul,un volum de poezii de M.Eminescu,fişe de lucru,fişe cu
tabele,dicţionar de simboluri,
Texte înruditecu textul studiat.

Etapele lecţiei
1.Evocarea
10 min
Realizarea sensului
30 min
Secvenţe de
conţinut
În orele anterioare am
discutat
Despre definirea
genului liric,
Specii ale genului liric
cu
aplicaţie pe textele lui
M.Eminescu.
Profesorul rosteşte
cuvântul
IUBIRE,şi cere elevilor
să dea
câte un sinonim pt.acest
cuvânt.
Apoi profesorul poartă
o discuţie
cu eleviiîn ceea ce
priveşte
evoluţia iubirii de-a
lungul anilor
în literatură dar şi ce
conotaţii
are astăzi.
Profesorul anunţă tema
lecţiei
Luceafărul de
M.Eminesc.
Profesorul selectează
câţiva elevi
Pentru a citi poemul cu
voce tare.
Se realizează o paralelă
între
poemul lui Eminescu şi
cele care
sunt considerate a fi o
sursă de
inspiraţie.
Ce sentiment va
provocat
lectura?
Identificarea unor
elemente
simbolice ce pot
Activităţi de învăţare
S-a definit liricul ca fiind
un
concept fundamental al
teoriei
literare în care autorul îşi
exprimă în mod direct
propriile
sentimente,convingeri,aspri
taţii.
Speciile genului liric sunt
oda,
satira,pastelul, meditaţia,
elegia,
idila,romanţa,imnul,pamfle
tul,
epigrama.
Elevii îşi pregătesc caietele
şi
notează cerinţa
profesorului.
Elevii participă la discuţie
dând
exemple de opere ce
ilustrează
tema iubirii,atât din lit
română şi
universală cât şi din viaţa
de zi cu
zi.
Elevii notează titlul lecţiei
în caiete.
Elevii numiţi citesc iar
ceilalţi
Urmăresc atenţi firul
lecturii.
Se evocă pe scurt basmul
lui
Kunish “Fata în grădina de
aur” ,
Basmul cules de Eminescu
« Miron şi frumoasa fără
corp”,
mitul zburătorului.
Elevii caută să facă
interpretări
personale,prin raportate la
experienţa de viaţă şi
lectură.
Realizarea unor reţele cu
simbolurile
întâlnite:oglinda,
Strategii
Expunere orală
Pe tablă se realizează o
matrice
semantică a cuv.Iubire
ce va fi
completată de
răspunsurile
elevilor
conversaţia euristică
Lectura expresivă
Dezbaterea
Problematizarea
Activitatea frontală
Exerciţiu de expunere
liberă
gândurilor şi
sentimentelor
Întrebări frontale
Harta personajelor
Realizarea unui tabel
contrastiv
cu trăsăturile
personajelor

conduce la
întelegerea textului.
Încadrarea poemului în
cele 4
planuri /tablouri
visul,cifra
3,noaptea,fereastra.
Identificarea relaţiilor
dintre
personaje
Ipostazele în care apare
metamorfozat Luceafărul :
înger şi demon
Drumul Luceafărului la
Demiurg
Şi transformarea lui în
Hyperion
Realizarea perechilor :
-compatibilitatea Cătălina
şi
Cătălin
-incompatibilitatea
Luceafăr şi
Fata de Împărat
Realizarea unei paralele
între
geniu şi muritori
rezultate din
caraterizare directă
Completarea unui tabel
contrastiv
Muncă individuală
(Re)lectura
30 min
Un alt punct important
este să
comparăm soarta
geniului pe
pământ din Luceafărul
cu cea a
unui alt geniu întâlnit în
alt text
(la alegere)
E timpul să interpretăm
textul
Prin prisma propriilor
valori
şi a propriei experienţe
de
lectură
Elevii realizează o scurtă
comparaţie făcând trimitere
la
texte precum „Scrisoarea
I”,
„Ultima noapte de
dragoste,
întâia noapte de
război”,etc.
Clasa trebuie să
demonstreze
prin 4-5 caracteristici că
poemul aparţine lirismului
romantic
Exprimarea
argumentata a
propriului punct de
vedere
Exemplificarea
Argumentarea
punctului de
vedere prin evidenţierea
caracteristicilor
curentului literar
romantism
Reflecţia
20 min
Acum după ce am
conştientizat
sentimentul iubirii
trebuie să
comentăm atitudinea
din finalul
poemului,a geniului :
“trăind în
cercul vostru
strâmt/Norocul vă
petrece/Căci eu în
lumea mea mă
simt/Nemuritor şi
rece.”
clasa se împarte în 2 tabere
în
funcţie de preferinţele
elevilor
şi se numeşte câte un
purtător de
cuvânt care va enunţa
concluziile
la care a ajuns fiecare
tabără.
Dezbaterea
Discuţia reţea

Este acesta un învins
(un
resemnat)?
Sau din contră
conştientizează
incompatibilitatea
dintre el şi
lumea de jos?
Iar ca temă pentru
acasă am
extras o variantă :Scrie
un eseu
de 2-3 pag despre tema
iubirii
reflectată într-un text
poetic
studiat din lirica
eminesciană.
Elevii notează tema în
caiete.

Conceptul de definiţie a liricului
Sonetul
meditaţia
romanţa
Liricul este genul literar caracterizat
prin modalitatea directă a gândirii
Exprimă
idei,sentimente
Secvenţe lirice,
Planuri,tablouri
Atmosferă romantic
Melancolică,sumbră
optimistă
Idila
Elegia
imnul

Tabel intertextual
Luceafărul
M.Eminescu
“A fost odată
Ca-n poveşti
A fost ca
niciodată
Din rude mari
împărăteşti o
prea frumoasă
fată,
Şi era una la
părinţi şi
mândră-n toate
cele,
Cum e
Fecioara între
sfinţi şi luna
Între stele.”
Riga
Crypto
şi
Lapona
Enigel
I.Barbu
“În ţări
de gheaţă
urgisită,
Peacelaşi
timpt
trăia cu
el,
Laponă
mică,
Liniştită
Cu
piei,pre
nume
Enigel”
Biblia
Cântarea
Cântărilor
“Cât de
frumosă eşti
tu,draga mea,
Ochi de
porumbiţă
ai,umbriri de
negre-ţi
sprâncene,părul
tău turmă de
capre pare,ce
din munţi din
Gaalad
coboară.”
Unde te
duci
frumoasă
fată
Al.Andrieş
“Unde te
duci
frumoasă
fată?
Roua pe flori
umedă-i
toată,
Unde te duci
frumoasă
fată?”
Ciocnirea
M.Cărtărescu
« Într-un tâziu
am încercat să-ţi
dau un
telefon,dar
telefonul murise,
Receptorul
duhnea a
formol,am
deşurubat
capacul
microfonului
Şi am găsit fierul
ruginit plin de
viermi,am căutat
Şurubelniţa
Şi am desfăcut
carcasa,
De liţa bobinelor
îşi prinseseră
păianjenii pânza.
Flash
(rubr. de
Matrimoniale
« Tânără,frumoasă,
Deşteaptă şi devreme
acasă,caut partener
sincer,devotat şi
iubitor.Aştept să
comunicăm pe mail la
adresa
frumoasa@yahoo.com

Matrice semantică a cuvântului
Iubire
răbdare
dragoste
cunoaştere
dăruire
amor
Iubire
suferinţă
înţelegere
curaj
altruism
efort
sentiment
Afectivitate

Matrice intertextuală pe tema
Iubirii
Lolita
V.Nabokov
Biblia
“Cântarea
Cântărilor”
Luceafărul
“Enigma
Otiliei”
George
Călinescu
Iubire
“Riga
Crypto şi
Lapona
Enigel”I.
Barbu
R.Kunish
“Fata grădina
de aur”
gr
Orfeu şi
Euridice
“Ciocnirea
M.Cărtărescu

Matricea semantică a personajelor
Demiurgul
Luceafărul-Hyperion
“ziditorul lumii”
“izvor de vieţi şi
dătător de moarte”
« înger născut din cer tatăl şi mare
muma
demon,născut din soare tatăl şi
noapte muma »
Cătălina
Fata de Împărat
“O prea frumoasă fată/şi era una la
părinţi/şi mândră-n toate cele”
Cătălin
“îndrăzneţ”
“privirea dulce”
“stăpân pe arta iubirii”

Fişa de exerciţii Nr.1
1.Identificaţi,din manual,în prima secvenţă,elementele specifice lumii basmului.
Care credeţi că este rolul lor?
2.Fata de Împărat este,în poem,o prezenţă unică.Selectează din text versurile care
demonstrează acest fapt.
3.Selectează din text versurile care evidenţiază că Luceafărul este afectat de întâlnirea cu
fata de împărat.
4.Selectează din text versurile în care este caracterizat Luceafărul şi precizează tipul
caracterizării.
5.Selectează din text versurile în care este caracterizat Cătălin şi precizează tipul
caracterizării.
6.Care este punctul lor comun?
7.Cine domneşte deasupra tuturor?
8.Selectează strofa în care Luceafărul îi cere Demiurgului dezlegarea de nemurire si
versurile în care acesta îi cere să reflecte asupra acestui lucru.
9.Realizaţi un tabel contrastant cu citate din text din care să reiasă opoziţia muritor/
nemuritor.
10.Ce vede Luceafărul când se întoarce?Este acesta un învins sau un învingător?
Prin această fişă se încearcă a se pune în evidenţă următoarele competenţe specifice:
1.3.Folosirea adevcată a strategiilor de comunicare orală în monolog şi dialog
1.4.Utilizarea adecvată a tehnicilor de redactare
2.1.Utilizarea strategiilor de lectură în vederea înţelegerii adecvate a textelor studiate

Elaborarea eseului
Scrie un eseu de 2-3 pagini,despre trăsături ale romantismului reflectate într-un text
studiat din opera lui Mihai Eminescu,pornind de la ideea exprimată în următoarea
afirmaţie critică :Este,în fineşi un mit al poeziei care se manifestă sub două înfăţişări
prima e directă,explicită(poezia ca temă de reflecţie în poem,poetul care pune haine de
imagini pe cadavrul trist şi gol),iar a doua –şi aceasta esteesenţială-este directă,ca
expresie a unei muzicalităţi interioare profunde…o muzică indiscutabilă,care
devinesemnul de identitate al eminescianismului,ideile,stările de suflet,un mod de a fi în
lume ,viziunile,miturile de care am vorbit până acum,toate vin şi se pierd într-un discurs
esenţialmente musical.(Eugen Simion,Prefaţă la volumul M.Eminescu,Opere I)
Notă!
În elaborarea eseului,vei respecta structura de tip argumentative,ipoteza,constând în
formularea tezei/a punctului de vedere cu privire la temă,argumentaţia(cu minim 4
argumente/raţionamente logice/exemple concrete) şi concluzia/sinteza.Pentru conţinutul
eseului vei primi 16 puncte pentru redactarea eseului,vei primi 14 puncte pentru
organizarea ideilor în scris-3 puncte,utilizarea limbii literare-3puncte,abilităţi de analiză
şi de argumentare-3puncte,punctuaţia-2 puncte,aşezare în pagină,lizibilitatea-1 punct)
În loc de concluzie m-am gândit să aşez în paralel Luceafărul lui
Eminescu şi o formă contemporană a acestui poem,variantă care circulă
liberă pe internet:
“A fost odată ca-n poveşti, „A fost odată ca-n poveşti
A fost ca niciodată
Şi care va să zică
Din rude mari împărăteşti
Din rude mari împărăteşti
O prea frumoasă fată.
O prea mişto gagică
Şi era una la părinţi
Şi era una la babaci
Şi mândră-n toate cele
Şi mândră haimanaua.”
Cum e fecioara între sfinţi
Şi luna între stele.”
Trebuie sa recunoaştem că oamenii se schimbă şi îşi schimbă şi mentalitatea însă îmi pun
întrebarea merită să parodiem opere de valoare ale marilor scriitori ? răspunsul îl dăm
fiecare după modul în care apreciem valoarea şi originalitatea fiecărei opere literare.

Rezolvarea fişei de exercţii Nr.1
1.Elementele specifice lumii basmului sunt prezente în incipitul poeziei
“A fost odată ca-n poveşti
A fost ca niciodată”
Rolul acestor elemente este de a crea iluzia unui timp şi spaţiu ireal,fantastic şi
irepetabil.
2.Versurile în care se prezintă unicitatea fetei de împărat sunt
“şi era una la părinţi
Şi mândră-n toate cele
Cum e fecioara între sfinţi
Şi luna între stele.”
3.Versurile în care Luceafărul este afectat de întâlnirea cu fata de împărat sunt
“îi cade dragă fata
Şi cât de viu s-aprinde-n el
În orişicare seară
Spre umbra negrului castel
Când ea o să-i apară.”
4.Luceafărul este caracterizat direct ,prin caracterizare directă.
5.Cătălin este caracterizat direct
“băiat din flori şi din pripas
Dar îndrăzneţ cu ochii
Cu obrăjori ca doi bujori
Derumeni bată-i vina”
6.Punctul comun al Luceafărului şi al lui Cătălin este chiar fata de împărat.
7.Versurile din care rezultă dezlegarea de nemurire Demiurgului sunt
“De grreul negrei vecinicii
Părinte mă dezleagă
Şi lăudat pe veci să fii
Pe-a lumii scară-ntreagă.”
8.Opoziţia muritor-nemuritor rezultă din versurile
Muritorii : au clipe de noroc

Fişa de exerciţii Nr.3
Realizaţi un tabel contrastiv cu cele 2 metamorfozări ale Luceafărului
ÎNGER
DEMON
“mâdru tânăr”
“tânăr voievod
“cu păr de aur moale
umerele goale
iar umbra feţei străvezie
e albă ca de ceară
un mor frumos cu ochii vii
ce scânteie-n afară”
“Iar cerul este tată
Şi mumă-mea e marea”
“Un chip mândru se-ncheagă
pe negre viţele-i de păr
corana-i arde parcă
scăldat în foc de soare
din negru giulgi se desfăşor
marmoreele braţe
el vine trist şi gânditor
şi palid e la faţă
ochii mari şi minunaţi
soare e tatăl meu
Iar noaptea.mi este muma
Prin această fişă de exerciţii se urmăresc următoarele competenţe specifice:
2.1Utilizarea strategiilor de lectură în vederea înţelegerii adecvate a textelor
studiate
2.2.Compararea viziunii despre lume ,despre condiţia umană sau despre artă
reflectate în texte literare sau nonliterare sau în alte arte.

Rezolvarea fişei de exerciţii Dezbaterea
Este posibilă iubirea între două persoane de condiţie,cultură
diferită?
Da
-Este posibilă atunci când iubirea
este puternică
-Este posibilă atunci când cei doi luptă
pentru iubirea lor
-Este posibilă dacă sunt sprijiniţi de
familie şi prieteni
-Este posibilă dacă renunţă la tot
pentru iubirea lor
-Este posibilă pentru că în iubire totul este
posibil
Nu
-pentru că apar opoziţii
-părinţii nu sunt de acord
-îi despart obiceiuri

Redactarea eseului :
“Dacă dragoste nu am,nimic nu sunt...”(Pavel,1-3)Dragostea este tema cea
mai dezbătută în literatură,este sentimentul care a dat naştere multor opere
de valoare atât în literatura română cât şi în cea universală.(anexa matricea
semantică a iubirii).
Luceafărul aparţine speciei genului lireic iar ca temă principală este tema
iubirii şi condiţia geniului pe pământ.Poemul cuprinde două planuri unul
universal cosmic şi unul uman terestru.Iar cele 98 de strofr alcătuiesc patru
tablouri.(anexa strucutrii poemului).
Tabloul I fixează acţiunea în atemporalitate şi aspaţialitate,formulă
introductivă specifică basmului.Se dezvoltă deasemenea ideea unicităţii
fizice şi morale sau propune un model de protagonism feminin prin versurile
în care este descrisă fata de împărat.(fişa de exercitii nr.1.)Se schiţează
scenariul,camera,bolta şi marea care compun universul ilimitat al
astrului.Pezenţa astrului pretutindeni este sugerată prin epitetul metaforic
mişcătoarele cărări.Ipostaza luceafărului este cea a aşteptării :Lângă
fereastră unde-n colţ Luceafărul aşteaptă.Pas cu pas luceafărul urmează
pământeanca.Luceafărul este cuprins de o simplă trăire îi cade dragă
fata.(fişa de ex nr1).La fel şi fatade împărat este cuprinsă de un dor de iubire
faţă de luceafăr,de dorul lui şi inima şi sufletul se umple.Luceafărul este
atras treptat înspre starea de fiinţă.
Visul este calea de cunoaştere cei doi se întâlnesc în vis.Oglinda
funcţionează ca mediator între cele două lumi,ca motiv al răsfrângerii
gândului şi ca motiv al dublului.Luceafărul trece treptat spre ipostaza de
muritor acumulând atribute ale fiinţei, aşteptarea sau fiorul dragostei,dorul
de iubire.Finalitatea ar trebui să fie dezlegarea de vecie.(fişa de
ex.nr1).Dialogul celor protagonişti cuprinde elemente dramatice şi lirice.
Fata îşi cheamă iubitul printr-un descântec de coborare.Chemarea
luceafărului este încărcată de dorinţă şi de magie.Ea îl cheamă în vis să-i
lumineze viaţa.
Luceafărul se metamorfozează de două ori.Prima apariţie este a unui tâăr
voievod văzut de fată ca un înger.(fişa nr3).Ochiul lui o îngeaţă,cuplul nu
este compatibil,aşadar nu se poate realiza.
Trei zile ,număr basmic cei doi nu se văd.A doua metamorfozare este aceea
a unui mândru chip văzut de fată ca un demon.Privirea lui o arde iar cuplul
nu se poaterealiza,fiind incompatibil(fişa nr3)
Luceafărul,spirit contemplativ,încearcă orice dezlegare pentru a pătrunde în
această nouă lume.Iubirea lui pentru fata de împărat reprezintă o dragoste
unică.

Tabloul II prezintă idila pastorală în care protagoniştii sunt Cătălin şi
Cătălina.
Iubirea reprezintă ideea de noroc.Cătălin o învaţă pe fată să-l uite pe
luceafăr.
Cei doi cominică direct,calea de cunoaştere nu mai este visul,ci
realitatea,prin urmare cuplul se poate realiza.
Tabloul III,reprezintă un pastel cosmic şi o meditaţie filozofocă.Are două
părţi,prima reprezintă drumul Luceafărului la Demiug pentru a-l dezlega de
nemurire,tablou în care acesta devine Hyperion.El realizează o călătorie
regresivăîn timp sub imperiul luminii.
Partea a doua a tabloului este o meditaţie filozofică.Este momentul în care
Demiurgul îl face să reflcte asupra stării de nemurie.şi pentru cine vrei să
mori întoarcete te-ndreaptă spre acel pământ rătăcitor şi vezi ce te aşteaptă.
Tabloul al IV lea are şi el două părţi,idila şi o meditaţie.Reprezintă
momentul în care luceafărul realizează incompatibilitatea dintre geniu şi
pămanteni(fişa nr1).Hyperion devine conştient de eternitatea sa.
Îmbrăţişarea tinerilor semnifică aspiraţia către fericire.Luceafărul este
chemat pentru a veghea asupra iubirii celor doi,ea îl chemaă să.i lumineze nu
gândul ci norocul.
Atitudinea geniului nu exprimă o resemnare ci o atitudine specifică geniului
rece,distantă, care nu mai permiteun dialog între cei doi,deoarece cei doi
aparţin unir lumi incompatibile ce nu pot comunica,având concepţii diferite
despre iubire.