download, 1,5 Mb. - Eco - Tiras

tegice constă în corespunderea cu categoria de public interesat, reclamantul
urmează să demonstreze, că decizia respectivă într-adevăr îl afectează într-un
mod sau altul (de exemplu, locuieşte în aşa-numita zonă de protecţie sanitară
a obiectivului presupus sau pe teritoriul, pentru care se eliberează o autorizaţie
sau pe care se va realiza planul aprobat).
În Republica Moldova, în cazurile prevăzute de lege, organizaţiile şi persoanele
fizice pot să depună în instanţă o cerere de chemare în judecată pentru
apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale altor persoane, la
solicitarea acestora, sau în apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime
ale unui cerc nedefinit de persoane. Organizaţiile sau persoanele fizice,
care au deschis dosare privind apărarea drepturilor altor persoane, se bucură
de drepturile de procedură şi execută obligaţiunile de procedură ale reclamantului,
cu unele excepţii (art. 73 din cod).
Practica demonstrează că în unele ţări, inclusiv în Republica Moldova, instanţele
de judecată adoptă hotărâri, potrivit cărora orice persoană fizică este
cointeresată de protecţia mediului în virtutea atît a dreptului constituţional la
un mediu sănătos, cît şi a obligaţiunii sale de a proteja acest mediu.
Cauzele ce se referă nemijlocit la dreptul civil sau la delictele civile vor
necesita dovezi în susţinerea faptului că în urma acţiunilor pîrîtului a fost
periclitată sănătatea, lezate drepturile materiale, dreptul de proprietate sau alte
drepturi reale ale reclamantului. Acestea sînt cazurile privind plata compensaţiilor
sau restabilirea stării de altădată (de exemplu, cînd reziduurile industriale
ale întreprinderii, care depăşesc limitele stabilite au un impact negativ
asupra sănătăţii, implicînd cheltuieli suplimentare pentru serviciile medicale,
sau cînd ca urmare a poluării apelor lacului cu ape reziduale se lezează dreptul
la un mediu înconjurător sănătos (nepericulos) şi se cauzează prejudiciu material
prin pieirea peştelui crescut de către locator).
3.3.4 Unele aspecte practice de acces la justiţie în probleme de mediu
Deşi exisă reglemetări legale în ceea ce priveşte accesul la informaţia de
mediu, participarea publicului la luarea deciziilor de mediu şi accesul la justiţie
în probleme de mediu, practica aplicării acestora de către instanţele de
judecată este vagă.
Conform Notei informative cu privire la generalizarea practicii judiciare
de aplicare a legislaţiei în domeniul protecţiei mediului înconjurător, Convenţia
de la Aarhus este unul din actele internaţionale, ale cărui prevederi urmează
a fi aplicate la examinarea şi soluţionarea cauzelor de mediu.
În special, la soluţionarea cazurilor izvorîte din dreptul la informaţia de
mediu, instanţele de judecată vor aplica nu numai prevederile Legii cu privire
77