STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ...

P F S z a b o J o z s e f 

S C E C O A N A L I T I C S R L 

S T U D I U D E E V A L U A R E A 

I M P A C T U L U I A S U P R A M E D I U L U I 

PENTRU PROIECTUL 

„ D e z vo l t a r e a ş i r e a b i l i t a r e a 

d o m e n i u l u i s c h i a b i l î n P o i a n a 

B r a ş o v” 

P R O M O V A T D E 

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BRAŞOV 

jud. Braşov 

2010

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil Poiana Braşov” - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului 

Colectiv de redacţie: 

PF SZABO JOZSEF 

ecol. JOZSE F SZABO EIM-12-109 / 22.10.2008 

SC ECOANALITIC SRL 

ing. RARE Ş BUI AN 

ecol. IULIA POP 

ing. NICOLETA DAVID 

Reg. naţ. poz. 197 - 13.04.2010 - RM,RIM,BM,RA 

dir. ex. ecol. GABRIE L BUIAN 

3


4


C U P R I N S 

1. Informaţii generale ............................................................................................................................. 9 

1.1. Titularul proiectului:....................................................................................................................... 9 

1.2. Autorul atestat al studiului de evaluare a impactului şi a Raportului la Studiul de evaluare a 

impactului de mediu: ................................................................................................................... 9 

1.3. Denumirea proiectului:.................................................................................................................. 9 

1.4. Informaţii despre elaboratorul proiectului:.................................................................................... 9 

1.5. Descrierea succintă a proiectului ............................................................................................... 10 

1.6. Durata etapei de funcţionare ...................................................................................................... 45 

1.7. Informaţii privind producţia care se va realiza şi resursele folosite în scopul producerii energiei 

necesare asigurării producţiei................................................................................................... 46 

1.8. Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice .................................. 47 

1.9. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul .......................................... 51 

1.10. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi indicarea motivelor 

alegerii uneia dintre ele............................................................................................................. 61 

1.11. Informaţii despre documentele / reglementările existente privind planificarea / amenajarea 

teritorială în zona amplasamentului proiectului........................................................................ 61 

2. Procese tehnologice ........................................................................................................................ 62 

2.1. Procese tehnologice de producţie:............................................................................................. 62 

2.2. Activităţi de dezafectare.............................................................................................................. 75 

3. Deşeuri ............................................................................................................................................... 76 

3.1. Cadrul legislativ........................................................................................................................... 76 

3.2. Gestiunea deşeurilor în cazul reabilitării domeniului schiabil Poiana Braşov .......................... 78 

4. Impactul potenţial, inclusiv cel transfrontieră, asupra componentelor mediului şi măsuri de 

reducere a acestora:....................................................................................................................... 87 

4.1. Apa............................................................................................................................................... 92 

4.2. Aerul .......................................................................................................................................... 108 

4.3 Solul. Subsolul............................................................................................................................ 126 

4.4. Biodiversitatea........................................................................................................................... 135 

4.5. Peisajul ...................................................................................................................................... 163 

4.6. Mediul social şi economic......................................................................................................... 165 

4.7. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural........................................................................ 166 

4.8. Matricea de evaluare a impactului asupra factorilor de mediu ............................................... 167 

5. Analiza alternativelor ..................................................................................................................... 170 

6. Monitorizarea................................................................................................................................... 172 

7. Situaţii de risc: ................................................................................................................................ 175 

8. Descrierea dificultăţilor ................................................................................................................. 191 

9. Rezumat fără caracter tehnic........................................................................................................ 193 

Bibliografie ......................................................................................................................................17215 

5


GLOSAR TERMENI 

acord de mediu 

arie/sit 

arie naturala protejata 

autoritate competentă 

pentru protecţia mediului 

biodiversitate 

deşeu 

deteriorarea mediului 

echilibru ecologic 

ecosistem 

efluent 

emisie 

evaluare de mediu 

evaluarea impactului 

asupra mediului 

exemplar 

habitat natural 

habitat natural de interes 

comunitar 

actul administrativ emis de autoritatea competentă pentru protecţia mediului, prin 

care sunt stabilite condiţiile şi, după caz, măsurile pentru protecţia mediului, care 

trebuie respectate în cazul realizării unui proiect 

zonă definită geografic exact delimitată 

zonă terestră, acvatică şi/sau subterană, cu perimetru legal stabilit şi având un 

regim special de ocrotire şi conservare, în care există specii de plante şi animale 

sălbatice, elemente şi formaţiuni biogeografice, peisagistice, geologice, 

paleontologice, speologice sau de altă natură, cu valoare ecologică, ştiinţifică sau 

culturală deosebită 

autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, Agenţia Naţională pentru 

Protecţia Mediului sau, după caz, autorităţile publice teritoriale pentru protecţia 

mediului, respectiv agenţiile regionale pentru protecţia mediului, agenţiile judeţene 

pentru protecţia mediului, Administraţia Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării", 

precum şi Garda Naţională de Mediu şi structurile subordonate acesteia; 

variabilitatea organismelor din cadrul ecosistemelor terestre, marine, acvatice 

continentale şi complexelor ecologice; aceasta include diversitatea intraspecifică, 

interspecifică şi diversitatea ecosistemelor; 

orice substanţă, preparat sau orice obiect din categoriile stabilite de legislaţia 

specifică privind regimul deşeurilor, pe care deţinătorul îl aruncă, are intenţia sau 

are obligaţia de a-l arunca 

alterarea caracteristicilor fizico-chimice şi structurale ale componentelor naturale 

şi antropice ale mediului, reducerea diversităţii sau productivităţii biologice a 

ecosistemelor naturale şi antropizate, afectarea mediului natural cu efecte asupra 

calităţii vieţii, cauzate, în principal, de poluarea apei, atmosferei şi solului, 

supraexploatarea resurselor, gospodărirea şi valorificarea lor deficitară, ca şi prin 

amenajarea necorespunzătoare a teritoriului 

ansamblul stărilor şi interrelaţiilor dintre elementele componente ale unui sistem 

ecologic, care asigură menţinerea structurii, funcţionarea şi dinamica ideală a 

acestuia 

complex dinamic de comunităţi de plante, animale şi microorganisme şi mediul 

abiotic, care interacţionează într-o unitate funcţională 

orice formă de deversare în mediu, emisie punctuală sau difuză, inclusiv prin 

scurgere, jeturi, injecţie, inoculare, depozitare, vidanjare sau vaporizare 

evacuarea directă sau indirectă, din surse punctuale sau difuze, de substanţe, 

vibraţii, căldură ori de zgomot în aer, apă sau sol 

elaborarea raportului la studiul de evaluare asupra mediului, consultarea 

publicului şi a autorităţilor publice interesate de efectele implementării proiectului, 

luarea în considerare a raportului studiului de evaluare şi a rezultatelor acestor 

consultări în procesul decizional şi asigurarea informării asupra deciziei luate 

proces menit să identifice, să descrie şi să stabilească, în funcţie de fiecare caz şi 

în conformitate cu legislaţia în vigoare, efectele directe şi indirecte, sinergice, 

cumulative, principale şi secundare ale unui proiect asupra sănătăţii oamenilor şi 

a mediului; 

orice plantă sau animal în stare vie sau moartă, sau orice parte sau derivat din 

acestea, precum şi orice alte produse care conţin părţi sau derivate din acestea, 

aşa cum sunt specificate în documentele ce le însoţesc, pe ambalaje, pe mărci 

sau etichete sau în orice alte situaţii 

arie terestră, acvatică sau subterană, în stare naturală sau seminaturală, ce se 

diferenţiază prin caracteristici geografice, abiotice şi biotice; 

acel tip de habitat care: 

a)este în pericol de dispariţie în arealul său natural; sau 

b)are un areal natural redus fie ca urmare a restrângerii acestuia fie datorită faptului 

6


habitat al unei specii 

instalaţie 

mediu 

mediu geologic 

monitorizarea mediului 

monument al naturii 

poluant 

poluare 

prejudiciu 

proiect 

public 

că în mod natural suprafaţa sa este redusă; sau 

c)prezintă eşantioane reprezentative cu caracteristici tipice pentru una sau mai 

multe din cele cinci regiuni biogeografice: alpină, continentală, panonică, stepică 

şi pontică 

mediul natural sau seminatural definit prin factori abiotici şi. biotici în care trăieşte 

o specie în oricare stadiu al ciclului sau biologic 

orice unitate tehnică staţionară sau mobilă precum şi orice altă activitate direct 

legată, sub aspect tehnic, cu activităţile unităţilor staţionare/mobile aflate pe 

acelaşi amplasament, care poate produce emisii şi efecte asupra mediului 

ansamblul de condiţii şi elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul, subsolul, 

aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile 

organice şi anorganice, precum şi fiinţele vii, sistemele naturale în interacţiune, 

cuprinzând elementele enumerate anterior, inclusiv unele valori materiale şi 

spirituale, calitatea vieţii şi condiţiile care pot influenţa bunăstarea şi sănătatea 

omului; 

ansamblul structurilor geologice de la suprafaţa pământului în adâncime: sol, ape 

subterane, formaţiuni geologice; 

supravegherea, prognozarea, avertizarea şi intervenţia în vederea evaluării 

sistematice a dinamicii caracteristicilor calitative ale elementelor de mediu, în 

scopul cunoaşterii stării de calitate şi a semnificaţiei ecologice a acestora, a 

evoluţiei şi implicaţiilor sociale ale schimbărilor produse, urmate de măsurile care 

se impun 

specii de plante şi animale rare sau periclitate, arbori izolaţi, formaţiuni şi structuri 

geologice de interes ştiinţific sau peisagistic; 

orice substanţă, preparat sub formă solidă, lichidă, gazoasă sau sub formă de 

vapori ori de energie radiaţie electromagnetică, ionizantă, termică, fonică sau 

vibraţii care, introdusă în mediu, modifică echilibrul constituenţilor acestuia şi al 

organismelor vii şi aduce daune bunurilor materiale; 

introducerea directă sau indirectă a unui poluant care poate aduce prejudicii 

sănătăţii umane şi/sau calităţii mediului, dăuna bunurilor materiale ori cauza o 

deteriorare sau o împiedicare a utilizării mediului în scop recreativ sau în alte 

scopuri legitime; 

o schimbare adversă cuantificabilă a unei resurse naturale sau o deteriorare 

cuantificabilă a funcţiilor îndeplinite de o resursă naturală în beneficiul altei 

resurse naturale sau al publicului, care poate să survină direct sau indirect 

documentaţie privind execuţia lucrărilor de construcţii sau alte instalaţii ori 

amenajări, alte intervenţii asupra cadrului natural şi peisajului, inclusiv cele care 

implică extragerea resurselor minerale; 

una sau mai multe persoane fizice sau juridice şi, în concordanţă cu legislaţia ori 

cu practica naţională, asociaţiile, organizaţiile sau grupurile acestora 

7


sit de interes comunitar arie/sit care, în regiunea sau în regiunile biogeografice în care există, contribuie 

semnificativ la menţinerea sau restaurarea stării de conservare favorabilă a 

habitatelor naturale sau a speciilor de interes comunitar şi care pot contribui astfel 

semnificativ la coerenţa reţelei NATURA 2000 şi/sau contribuie semnificativ la 

menţinerea diversităţii biologice în regiunea sau regiunile respective. Pentru 

speciile de animale ce ocupă arii întinse de răspândire, ariile de interes comunitar 

corespund zonelor din teritoriile în care aceste specii sunt prezente în mod natural 

şi în care sunt prezenţi factorii abiotici şi biologici esenţiali pentru existenţa şi 

reproducerea acestora 

specii de interes comunitar specii care pe teritoriul Uniunii Europene sunt: 

a)periclitate, cu excepţia celor al căror areal natural este situat la limita de distribuţie 

în areal şi care nu sunt nici periclitate, nici vulnerabile în regiunea vest-palearctică; 

sau 

b)vulnerabile, speciile a căror încadrare în categoria celor periclitate este probabilă 

într-un viitor apropiat dacă acţiunea factorilor perturbatori persistă; sau 

c)rare, speciile ale căror populaţii sunt reduse din punct de vedere al distribuţiei 

sau/şi numeric şi care chiar dacă nu sunt în prezent periclitate sau vulnerabile, riscă 

să devină. Aceste specii sunt localizate pe arii geografice restrânse sau sunt rar 

dispersate pe suprafeţe largi; sau 

d)endemice şi care necesită o atenţie specială datorită caracteristicilor specifice 

ale habitatului lor şi/sau a impactului potenţial pe care ii are exploatarea acestora 

stare de conservare a unui 

habitat natural 

stare de conservare a unei 

specii 

asupra stării de conservare 

totalitatea factorilor ce acţionează asupra unui habitat natural şi a speciilor 

caracteristice acestuia şi care pot influenţa pe termen lung atât distribuţia 

naturală, structura şi funcţiile acestuia, cât şi supravieţuirea speciilor caracteristice 

totalitatea factorilor ce acţionează asupra unei specii şi care pot influenţa pe 

termen lung distribuţia şi abundenţa populaţiilor speciei respective 

8


1 . I N F O R M A Ţ I I G E N E R A L E 

1.1. Titularul proiectului: 

Primăria Municipiului Braşov 

Adresa beneficiarului: 

Braşov, Bd. Eroilor, nr. 8, jud. Braşov 

Telefon: 

0268 - 416.550 

Fax: 

0268 - 470.147 

Adresa viitorului obiectiv: 

Poiana Braşov, jud. Braşov - versant nordic masiv Postăvarul 

1.2. Autorul atestat al studiului de evaluare a impactului şi a Raportului la Studiul de 

evaluare a impactului de mediu: 

PF Szabo Jozsef 

B-dul Independenţei, nr. 62/8, Odorheiu Secuiesc, jud. Harghita 

Tel: 0745 - 617.968 

SC Ecoanalitic SRL Sibiu 

str. Someşului nr. 2, Sibiu, Jud. Sibiu 

Tel/Fax: 0269 - 231.966 

Persoană de contact: 

dir. exec. ecol. GABRIEL BUIAN - 0722 - 615.738 

1.3. Denumirea proiectului: 

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil în Poiana Braşov” 

1.4. Informaţii despre elaboratorul proiectului: 

SC PRINFO SRL Braşov 

Calea Bucureşti nr. 1, Bl. 40, Sc. D, Ap. 11 

Tel: 0268 - 311.471 

Fax: 0368 - 814.948 

Persoană de contact: 

admin. ing. Şerban Nicolae - 0722 - 778.923 

9


1.5. Descrierea succintă a proiectului 

1.5.1. Date generale 

Situaţia existentă: 

Infrastructura generală 

Staţiunea Poiana Brasov se situează la cca. 12km spre sud-vest de Brasov la o 

altitudine în jur de 1000m. Localitatea s-a dezvoltat din punct de vedere turistic, 

existând cca. 20 hoteluri cu 2000 de paturi precum si alte 2000 de paturi în vile si case 

particulare. In regiunea Bran-Rasnov-Moieciu din apropiere, exista încă cca. 10000 

paturi pentru oaspeţi. 

Accesul în Poiana Brasov se face pe un drum asfaltat, bine întreţinut, cu doua 

benzi de circulaţie. Din acest drum se ramifica străzi spre locaţiile de cazare si servire a 

mesei, inclusiv spre baza pârtiilor de schi existente. În zonele din proximitatea staţiilor 

de imbarcare a mijloacelor de transport pe cablu existente, exista un număr total 

insuficient de locuri de parcare, motiv pentru care în sezonul de schi - si în special în 

week-end - uri, se creeaza ambuteiaje în circulaţia autovehiculelor. 

Turismul de iarnă începe în funcţie de starea zăpezii: la începutul/mijlocul lunii 

decembrie, frecvenţa maximă înregistrându-se între 22 decembrie - 8 ianuarie 

(perioada de vacanţă). 

Din statistica operatorilor de turism, în zile cu zăpadă si vreme frumoasă, în zonele 

de schi se pot întâlni până la 3000 persoane. În luna ianuarie frecvenţa oaspeţilor scade 

la cea 1000 de persoane pe zi însă în week-end - uri cu vreme frumoasă se 

înregistrează din nou în jur de 3000 de persoane în zona de schi. În luna februarie, pe 

parcursul întregii săptămâni se înregistrează între 1500-2000 de oaspeţi, iar la sfârsitul 

de săptămână frecvenţa creste din nou la 3000 de oaspeţi. În luna martie se regăseste 

situaţia din luna ianuarie, iar finele sezonului de schi este la începutul lunii aprilie. În 

medie, pe parcursul sezonului se inregistreaza un număr intre 1500-2000 de persoane 

în zona de schi, presupunând condiţii bune pentru practicarea schiului. Structura 

oaspeţilor din zona de schi este formată din 1/3 oaspeţi cazaţi în hotelurile din Poiana 

Brasov, iar 2/3 vin cu autoturismele proprii din Brasov si împrejurimi. 

Instalaţii de transport pe cablu existente 

- Telecabina Kanzel 

Staţia inferioară a telefericului (construit în 1971) se plasează la partea inferioara a 

domeniului schiabil. Cu acest teleferic se urcă până la altitudinea de 1726m, 

transportându-se turisti atât iarna cât si vara în zona golului alpin din jurul vârfului 

Postăvaru. 

- Telegondola Postăvarul Expres 

În paralel cu traseul telecabinei Kanzel, în anul 2006, s-a construit un teleferic 

monocablu cu plecare din amplasamentul fostei telegondole de doua locuri, 

amplasament aflat în apropierea staţiei inferioare a telecabinei Kanzel. Această 

instalaţie este cu cca. 300m mai scurtă decât traseul telecabinei Kanzel si are staţia 

10


superioara în estul fostei cabane Cristianu Mare. Între această staţie superioară si staţia 

superioară a Telecabinei Kanzel există o diferenţa de nivel, ultima fiind mai sus cu cca. 

25m. Aceasta telegondola are o capacitate maxima de transport de 2.400 pers/h. 

- Telecabina Capra Neagră 

Această instalaţie de teleferic are staţia inferioară în zona Hotelului Sport si are o 

lungime de 2725m (în proiecţie orizontala), având staţia superioară în vestul Vârfului 

Postăvaru. Aceasta este cea mai lungă instalaţie din zona de schi si este de asemenea 

o telecabină veche, construită în 1982. În mod special iarna, aceasta telecabină este 

folosită de schiori pentru facilitatea accesului - pentru cei care parchează în parcarea 

mare de la intrarea în Poiana Brasov si în parcarea din faţă Hotelului Sport - relativ 

aproape de staţia inferioară. 

- Teleschiul Bradul 

Instalaţia se află lângă staţia inferioară a telecabinei Capra Neagra şi a fost 

construită în 1969 şi renovată în 1986. Această instalaţie este folosită în principal de 

începători, deoarece pârtia este mai neteda, cu inclinatie mica si înzăpezire artificială. 

- Teleschiul Stadion 

Se află sub staţia inferioară a telegondolei Postăvarul Expres. Si acest teleschiu 

este destinat începătorilor. 

- Teleschiul Slalom 

Schiliftul construit în 1977, nu este si nici nu va fi funcţional normal pentru ca este 

foarte abrupt în partea superioară si foarte periculos. Pârtia acestui lift a fost folosită în 

trecut ca si pârtie de slalom pentru concursuri, având chiar si o instalaţie de iluminat. La 

aceasta ora, liftul este dezmembrat aproape in intregime iar pozitia lui izolata îl face de 

neluat în seama ca obiect al acestui proiect. 

- Teleschiul Subteleferic 

Situat pe partea lateral-vestică a pârtiei „Subteleferic", la limita pădurii, cu staţia 

inferioară la cca. 100m mai sus decât staţiile inferioare a telecabinei Kanzel si a 

telegondolei Postăvarul Expres. Cu o lungime de aproximativ 500m, acest teleschiu 

ajunge sub zona abruptă a coborârii pârtiei Subteleferic. Acest lift poate fi folosit doar de 

schiorii care au urcat cu una din cele trei instalaţii ce duc spre vârf. În cazul vântului 

puternic acest lift este folosit si de către schiorii din vale. Acesti schiori însă sunt nevoiţi 

să urce pe jos din parcare spre staţia inferioară a liftului. 

- Teleschiul Ruia 

Este un schilift foarte atractiv însă mai greu accesibil din cauza înclinării mari. 

Urca de la cca. 1480m, din Poiana Ruia, până lângă staţia superioară a telegondolei. 

Schiorii care urcă cu acest lift pot alege între trei variante de coborâre cât si pârtii de 

deservire. 

- Teleschiul Kanzel 

Este cea mai abruptă instalaţie care urcă din saua Kanzel către vârful Postăvaru. 

Aceasta instalaţie se utilizează cu precădere în perioada martie/aprilie, perioada în care 

în aceasta zona mai există zăpadă naturală. 

11


Mai jos se redau sintetic datele de caracterizare ale acestor instalaţii de transport 

pe cablu existente la ora actuală în Poiana Braşov (conform memoriilor tehnice primite 

de la proiectantul general): 

Denumirea liftului 

Anul de 

construcţie 

Altitudine staţie 

superioară (m) 

Lungime 

(m) 

Capacitate de 

transport 

(persoane / h) 

Telecabină Kanzel 1971 1726 2449 350 

Telecabină Capra Neagra 1982 1775 2809 504 

Telegondola Postăvarul Expres 2005 1710 2140 1823 

Teleschi Bradul 1969/1986 1114 458 900 

Teleschi Stadion 1988 1039 300 900 

Teleschi Slalom 1977 1255 575 600 

Teleschi Subteleferic 1978 1326 492 500 

Teleschi Ruia 1969/1986 1655 502 900 

Teleschi Kanzel 1969/1986 1783 313 900 

Total capacitate (persoane/h) 7377 

Prepararea pârtiilor 

Pentru prepararea pârtiilor există în dotarea administatorului pârtiilor un număr de 

5 utilaje învechite atât fizic cât si moral. 

Alimentarea cu energie electrică 

Pe munte sunt doua staţii trafo: 

- 1 la staţia superioară a telecabinei de pe Postăvarul (de 1000kVA) 

- 1 cu două transformatoare de câte 600kVA, lângă staţia superioară a 

telegondolei Postăvarul Expres. 

Cablul de înaltă tensiune 6KV care alimentează din Poiana Braşov aceste două 

staţii este vechi si trebuie înlocuit. 

Pârtii de schi existente 

Suprafaţa totală a pârtiilor existente (inclusiv a legăturilor dintre ele), este de cca. 

51,00ha. Această suprafaţă este ocupată de variante de coborâre a căror descriere se 

preia doar sintetic din datele specifice oferite de proiectant: 

Din zona vârfului Postăvaru, privind în aval, sunt patru variante de coborâre 

aproape neîntrerupte până în zona staţiei inferioare a telecabinei Kanzel si a 

telegondolei Postăvarul Expres. 

Nomenclatura utilizată pentru identificarea pârtiilor (variantelor de coborâre), 

regăsită şi pe planul de situaţie general (scara 1:2500) înaintat de proiectant este 

următoarea: 

• Pârtia „A” - pârtia Lupului 

• Pârtia „B” - pârtia Sulinar 

• Pârtia „C” - pârtia Sub Teleferic 

• Pârtia „D” - Drumul Roşu 

12


Urmarirea lucrărilor proiectate legate de extinderea pârtiilor existente si creearea 

unor legaturi noi intre ele se va face conform nomenclaturii extinse a variantelor noucreeate 

din partiile existente (ex: Variantele A1 la A6 – sunt variante cu origine din 

partia LUPULUI etc; din varianta A4 se ramifica si o subvarianta, A41) 

Descrise după gradul de dificultate si lungime, aceste pârtii (coborâri), sunt 

următoarele: 

Coborârea „A” - Pârtia Lupului: 

Coborârea începe de la staţia superioară a telegondolei Postăvaru Expres, de la 

cota 1710 si urmăreste linia distinctă a crestei pe direcţia nord - nord-vest. În partea 

superioară, pârtia coboară pe o pantă de cca. 30%; în aceasta zona, lărgimea pârtiei 

măsoară, parţial doar, max. 20m. Pe o porţiune scurtă dedesubtul cotei 1640, panta 

creste la cca 45%. La altitudinea de cca 1600m se află Cabana Postăvarul, pe lângă 

care trece pârtia, prin vest. În acesta zona, Pârtia Lupului este ceva mai netedă, însă 

are o declinaţie puternic spre vest. Dedesubtul acestei cabane, coborârea virează spre 

nord, are pentru o pantă de 45% pe o distanţa mica si se netezeste iar spre Poieniţa 

Cristian la o pantă de cca 25%. Lăţimea pârtiei variază în aceasta zona între 15 si 25m. 

Dedesubtul Poieniţei Cristianul pârtia Lupului are o pantă de cca. 35% si are o 

declinaţie înspre est; aceasta zona a fost lărgită în 2001 la cca. 15m prin derocări si 

stabilizări din gabioane umplute cu piatră brută. 

În mod uzual, partea inferioară a pârtiei Lupului în zona de sub cota 1350, este 

închisă din cauza stării tehnice a acesteia (lăţimii si declivităţilor necorespunzătoare si 

foarte periculoase, expunere spre sud-vest ce duce la topirea zăpezii, curbe strânse pe 

declivităţi foarte mari, etc). De la aceasta cota (1350), schiorii folosesc o bretea de 

legătura de cca. 5m lărgime, schiabila, în dreapta, pentru iesire în pârtia „Drumul Roşu". 

În condiţii bune de zăpadă se poate continua schiatul pe pârtia Lupului trecând 

printr-o zona denumită „Traverseu”, înclinată la cca. 45%, delimitată în stânga de 

stâncă iar in dreapta de un zid de gabioane executat la începutul unor lucrări de lărgire 

demarate în anul 2001 însă neterminate. Pârtia cotinuă cu un viraj la dreapta, cu 

schimbarea direcţiei din vest spre nord. 

Dedesubtul acestui „Traverseu” este zona „S-ul mare" cu o panta descendentă, 

extremă, cu o înclinaţie maxima de cca. 65%. Dedesubtul acestei zone foarte înclinate, 

pârtia Lupului se netezeste si ajunge în jurul cotei 1200 la o pantă pe care pot schia 

inclusiv schiorii de nivel mediu. 

Lăţimea pârtiei în acest segment cu expunere nordică este între 15 si 25m. Sub 

altitudinea de 1060 se continua din nou cu o pantă de 45% pe o lungime de cca 100m, 

dupa care se coboară până la baza pârtiei la cca 950m deasupra nivelului mării. Din 

acest punct (la extremitatea nordica a pârtiei), nu există o legătură spre actualele 

mijloace de transport pe cablu. Din acest motiv, schiorii care în condiţii meteorologice 

bune se avântă să coboare pe aceste pante abrupte (Traverseu si S-ul mare), folosesc 

pasajul de trecere care începe în jurul cotei 1150 pasaj denumit „Drumul Albastru” pe 

direcţia staţiei inferioare a telegondolei Postăvaru Expres. 

13


În general, pârtia Lupului, construită în anul 1957 - cunoscută prin concursurile 

internaţionale de schi si peste graniţele României - constituie o coborâre interesantă si 

rasată, însă din cauza traseului foarte schimbător si virat, precum si din cauza lăţimii 

reduse nu mai corespunde standardului actual pentru pârtii de schi. 

Coborârea „B”- Pârtia Sulinar: 

Aceasta a doua coborare porneste de la staţia superioară a telecabinei Kanzel si 

coboară până la baza domeniului schiabil. Această coborâre virează după platoul 

Kanzel usor spre dreapta si continuă cu o panta medie cu expunere estică, în paralel cu 

traseului telecabinei Capra Neagra până la limita inferioară a Poienii Ruia, în jurul 

altitudinii de 1480m. 

Sub Poiana Ruia, pârtia coteste spre dreapta (spre est) intrând într-o coborârea 

accentuata (zona Zidul Mare), în final ducând într-un canion, relativ abrupt si îngust, 

(parţial sub 15m lăţime), numit Canal, cu pante între 30% si 35%, ce conduce direct 

spre staţia inferioara a teleschiului Subteleferic, la cota 1160. În aceasta zona pârtia se 

suprapune practic peste pârtia Subteleferic, pârtie ce coboară ce coboară până la staţia 

inferioară a telecabinei Kanzel. Din dreptul staţiei inferioare a teleschiului Subteleferic, 

(deasupra zonei denumita si Zidul Mic), se desprinde o legătură spre dreapta, cu pantă 

de cca. 38% si lăţime medie de 15m, continuată cu o poteca cu lăţime de 4-5m, spre 

partea superioara a pârtiei Bradul si de aici, spre staţia inferioara a telecabinei Capra 

Neagra. Aceasta legătură este de fapt singura legătură schiabila, existentă între 

actualul domeniu schiabil si staţia inferioara a telecabinei Capra Neagra. 

Pârtia Sulinar este cotată ca o coborâre de dificultate medie, prezentând si câteva 

pasaje mai abrupte. 

Coborârea „C”- Pârtia Subteleferic: 

Aceasta coborâre este considerata o pârtie de dificultate mare. Pârtia porneste de 

la staţia superioară a telegondolei Postăvarul Expres si continuă în mare parte sub 

traseul telefericului si duce spre staţiile inferioare ale celor două teleferice, Telegondola 

Postavaru Expres si telecabina Kanzel. Partea superioară are o pantă de 45% până la 

încrucisarea cu Drumul Rosu; dedesubtul acestei încrucisări panta este de până la 40% 

si scade până sub 15% în zona mai netedă a Poienii Ruia. Această parte superioară a 

pârtiei Subteleferic, denumita pârtia Ruia, poate fi folosită si ca pârtie repetitivă cu 

ajutorul teleschiului Ruia. 

Sub Poiana Ruia, după zona relativ plată caracteristică Poienii Ruia, pârtia devine 

mai abruptă (cca. 25-30%). După cota 1430, începe panta abruptă din zona inferioară a 

pârtiei. 

Înainte de acest abrupt, schiorii mai puţin experimentaţi pot urmări traseul 

Drumului Rosu înspre vest. Coborârea directă „Subteleferic" continua în zona pilonului 

II al telecabinei Kanzel printr-o curbă în S cu panta de până la 50% spre staţia 

superioară a teleschiului Subteleferic. Lăţimea pârtiei în aceste segment abrupt 

măsoară între 25 si 30m. 

Dedesubtul staţiei superioare a teleschiului Subteleferic, în jurul cotei 1340, pârtia 

continuă pe o lăţime medie de cca. 50m până la staţia inferioară a celor două teleferice. 

14


Doar în zona terminala, în care panta de cca 35-40% trece spre un teren mai neted, se 

află o parte mai îngustă, de cca. 15m. În această parte îngustă se adună primăvara 

apele rezultate din topirea zăpezii. 

Coborârea „D” - Pârtia „Drumul Roşu”: 

Singura coborâre usoară dinspre staţia superioară a telecabinei Kanzel este 

„Drumul Rosu" („Roter Weg"). Această coborâre urmează în totalitate drumul de vara, 

de la staţia inferioară la staţia superioară a telecabinei Kanzel. Această pârtie are o 

lungime de cca 4,60km si lăţime variabila, de la cca 5m până la maximum 10-12m în 

zonele de viraje. 

La început pârtia coboară într-un „S” în platoul Kanzel, continuă într-o curbă largă 

mai întâi spre Sulinar (zona mai puţin uzitatei denumiri de „Partia Doamnei”) apoi 

intersectează pârtia Subteleferic în zona Ruia si trece foarte aproape de Cabana 

Postăvarul, prin estul acesteia (acest punct oferind si posibilitatea de intrare pe Partia 

Lupului). Intersecţia cu pârtia Subteleferic (pe o lungime de cca. 100m), este 

periculoasă din punct de vedere al tehnicii de schi, pentru că schiorii mai puţin 

experimentaţi traversează într-un unghi de 90° pârtia Subteleferic, rezervată schiorilor 

experimentaţi. 

De la Cabana Postăvarul continua cu o linie relativ dreapta, apoi intra într-un „S” 

până în Poiana Ruia. Această zona relativ plată, cu pante medii, cu lăţime medie de 

cca. 10m se continuă cu o zona de panta medie intr-un areal deschis, despădurit; puţin 

înainte de panta abruptă a pârtiei Subteleferic, în zona pilonului II al telecabinei Kanzel, 

Drumul Rosu coteste spre vest, pe un teren relativ neted, cu mai multe viraje ce conduc 

spre vale. 

Ca pârtie de legătură între pârtiile Subteleferic si Sulinar mai există un traseu 

schiabil spre staţia inferioară a „Telecabinei Capra Neagra" aflată în zona Hotelului 

Sport, asa cum arătam mai sus; aceeasi legătură se foloseste si pentru iesire de pe 

Drumu Rosu spre telecabina Capra Neagră. 

Pârtiile de lângă teleschiul Stadion si teleschiul Bradul sunt destinate exclusiv 

schiorilor începători si usor avansaţi ca si teleschiuri de scoală. Pârtia de lângă 

teleschiul Bradul este actualmente singura înzăpezită artificial. Pârtia de lângă 

teleschiul Kanzel este rezervată schiorilor experimentaţi. 

Schiorii care folosesc teleschiul Ruia pot alege trei pârtii pentru coborâri repetitive, 

respectiv: 

• partea superioară a pârtiei Sulinar, zona Poiana Doamnei, Katepu (pârtii de 

dificultate medie) 

• partea superioară a pârtiei Subteleferic, pârtia Ruia (pârtie de dificultate 

ridicată) 

• partea superioară a Drumului Rosu dar folosirea teleschiului Ruia pentru 

aceasta pârtie este recomandata doar schiorilor mai experimentaţi 

deoarece traseu teleschiului este destul de abrupt, cu probleme de 

menţinerii echilibrului în timpul urcării 

15


Sintetizând, cele patru variante de coborâre (împărţite în zone funcţie de 

caracteristicile tehnice), cât si celelalte pârtii mai mici, sunt prezentate în continuare: 

Nr. Denumire 

Lăţime medie Diferenţa de Panta medie Lungime Lungime Arie schiabilă 

[m] nivel [m] [%] înclinată [m] orizontală [m] [mp] 

1 Lupului parte superioară 31 345 26 1387 1343 41.599 

1 Lupului parte inferioară 25 510 27 2477 2410 51.581 

2 Sulinar parte superioară 53 49 23 1157 1126 61.675 

2 Sulinar parte inferioară 27 497 25 2335 2268 58.791 

3 Subteleferic parte superioară 52 253 27 892 852 47.947 

3 Subteleferic parte inferioară 58 450 27 1614 1540 98.484 

4 Drumul Rosu parte superioară 20 170 20 932 914 16.696 

4 Drumul Rosu parte mijloc 37 167 10 1511 1501 45.249 

4 Drumul Rosu parte inferioară 12 498 16 3345 3307 41.729 

5 Kanzel 101 105 34 327 310 31.392 

6 Stadion 44 39 12 339 337 14.836 

7 Bradul 78 80 16 478 470 36.522 

Total 16.316 15.908 509.979 

Pârtiile de schi de încadrează în 3 clase de dificultate. Schiorul trebuie să aibă 

posibilitatea de a cunoaste dificultatea fiecărei pârtii înainte de a intra în domeniul 

schiabil. Această clasificare respectă condiţiile normale de vreme si zăpadă. Un factor 

important al clasificării îl constituie panta pârtiei. Schiorul trebuie să aibă în vedere 

faptul că în condiţii nefavorabile de vreme sau zăpadă, gradul de dificultate poate spori. 

Clasificarea respectă următoarele valori: 

• Pârtie usoară: marcată pe hărţi si ghiduri, cu culoare albastra - pârtiile 

albastre nu au voie să depăsească o pantă de 25% longitudinală si 

transversală, cu excepţia unor porţiuni scurte în zone deschise. 

• Pârtie de dificultate medie: culoare rosie - pârtiile notate cu rosu nu au voie 

să depăsească o pantă de 40% longitudinală si transversală cu excepţia 

unor porţiuni scurte în zone deschise. 

• Pârtie dificilă: culoare neagră - pârtiile care depăsesc valorile maxime 

prevăzute pentru pârtiile marcate cu rosu intră automat în categoria pârtiilor 

notate cu negru. 

Instalaţii de înzăpezire existente: 

Pârtia Bradul, aflată lângă Hotelul Sport, beneficiază de înzăpezire artificială, cu 

apă din reteaua publica. 

Pe pârtia Sulinar, în zona canalului, sunt instalate două lăncii alimentate cu apă 

din doua rezervoare din fibra de sticla cu un volum total de înmagazinare de 6,00mc. 

Aceste rezervoare sunt alimentate din doua decantoare de câte 30,00mc fiecare, 

amplasate la limita sud-estică a Poienii Ruia, cu radierele în jurul cotei 1495,00. 

Apa din aceste decantoare este apă de drenaj de pe pârtia Sulinar si din puturile 

forate situate la limita sud-estica a amplasamentului lacului de acumulare propus în 

Poiana Ruia. Debitul acestei captări (din drenuri si puturi), este mic, ajungând în lunile 

de iarnă sub 2,0 l/s. Presiunea realizata gravitaţional în reţeaua de alimentare a celor 

doua lancii de pe Sulinar (in canal), este de cca. 22 bar. 

16


Disponibil de apă pentru înzăpezire: 

În zona domeniului schiabil nu se regăsesc surse mai mari de apă curgătore sau 

un eventual lac. Astfel, este necesară amenajarea unui lac de acumulare care să 

permită o înzăpezire eficientă. 

Tratarea apelor uzate: 

Între staţia superioara a Telegondolei Postăvarul Expres si Poiana Brasov există o 

canalizare menajeră DN100 din PVC, construită odată cu telegondola, în 2006, cu 

emisar în staţia de epurare din Poiana Brasov. Notăm faptul că această staţie de 

epurare este in reabilitare iar în aval este în executie un colector al apelor tratate, cu 

emisar în zona orasului Râsnov. 

Celelalte două instalaţii majore de transport pe cablu, respectiv cele doua 

telecabine (Kanzel si Capra Neagra), au staţiile de sosire în zona crestei Masivului 

Postăvarul si dispun doar de cabine de toalete ecologice mobile, nu şi de reţea de 

canalizare. 

În masiv (si în apropierea domeniului schiabil), mai există trei unităţi comerciale, 

respectiv o instalaţie de monitorizare a traficului aerian si o clădire aferenta instalaţiei, 

releul de televiziune si cabana Postăvarul; aceste unităţi fiind în funcţiune, probabil că 

dispun de toate utilităţile si autorizaţiile necesare privind gospodărirea apelor. 

În domeniu schiabil actual mai există trei teleschiuri: doua pe partia Subteleferic si 

unul pe pârtia Kanzel (partea superioară a Sulinarului). În zona inferioară - de 

îmbarcare - a acestor instalaţii, există câte o cabină a supraveghetorului deservita si 

aceasta de câte o toaletă ecologica mobila. Aceste cabine nu au racord de apă 

potabilă. 

Utilităţi existente în amplasamentul lucrărilor: 

Lucrările proiectate în domeniul schiabil existent se refera la corecţii în profil în 

lung si transversal a pârtiilor (coborârilor) A,B,C,D descrise mai sus. În urma acestor 

corectări se vor genera miscări de terasamente (transportul acestor volume de 

terasamente între zonele de săpătura si umplutura sau în alte zone conform 

necesitatilor). 

Toate aceste miscări de terasamente se petrec pe zone în care există utilităţi, 

respectiv: 

• sistem de alimentare cu apa din izvoare captate (captările propriu-zise, 

pompe si camere ale pompelor, rezervoare, cămine de vane, conducte de 

refulare si distribuţie, conducte de prea-plin etc) 

• trasee de linii electrice subterane pentru alimentarea pompelor staţiilor de 

pompare a apei, a tuturor instalaţiilor de transport pe cablu din domeniul 

schiabil existent cât si a celorlalţi consumatori din masivul Postăvarul 

• conducte de gaz metan 

• conducta de canalizare menajera între staţia superioara a telegondolei 

„Postăvarul Expres” si staţia de epurare din Poiana Brasov etc 

17


Conform specificaţiilor proiectantului, înainte de începerea execuţiei lucrărilor 

proiectate, toate aceste utilităţi se vor identifica si marca în teren de către administratorii 

respectivi si se va hotărâ în privinţa menţinerii, protejarii, strămutării sau refacerii 

acestora. În cazul menţinerii în amplasament a oricăreia din aceste utilităţi, se va preda 

traseul prin proces-verbal constructorului cu specificarea ca orice lucrare din apropierea 

amplasamentului acestora să se facă doar sub stricta supraveghere a delegatului 

societăţii aparţinătoare. 

Pe zonele unde se vor executa extinderi ale pârtiilor existente sau în 

amplasamentul legăturilor noi dintre pârtii, este posibil să existe inclusiv trasee de 

utilităţi. Înainte de modelarea acestor pârtii noi (în plan, profil în lung si transversal), se 

va proceda ca mai sus: se vor identifica, marca etc. 

Concluzii ale analizei domeniului schiabil existent: 

La o încărcare a capacităţii medii de 71% la mijloacele de transport pe cablu, 

rezultă o capacitate totală medie de transport de cca. 4900 pers/h (maxim 5900 pers/h). 

Teleschiul Kanzel funcţionează în general doar spre finele iernii, pârtia Kanzel 

beneficiind de zăpada un timp mai lung decât alte pârtii. 

Teleschiul Bradul este considerat ca o instalaţie independentă (lift pentru 

începători si pentru scoală de schi). Supraîncărcarea acestei instalaţii în zile cu 

încărcare maximă este dată de poziţionarea bună si prin faptul că se pretează în mod 

special pentru începători, dar si pentru ca beneficiază de instalaţie de înzăpezire. 

În analiza s-a considerat un număr de 600 schiori în aşteptare la staţiile inferioare 

ale celorlalte teleferice. De aici rezultă un timp de asteptare la îmbarcare între 10 si 24 

minute, în funcţie de instalaţie. 

Conform capacităţilor de transport, se estimeaza un număr instantaneu de cca. 

500 schiori pe mijloacele de transport existente. La un număr prezumtiv de 3000 schiori 

în zonă si la o încărcare a pârtiilor de cca. 45% rezulta că pe pârtii află cca. 1600 

schiori. Restul de cca. 300 schiori (până la totalul de 4900 - capacitate medie), sunt 

ocupaţi cu alte activităţi în zona de schi (restaurante, cabane, plajă, drumeţii etc). 

La un număr de oaspeţi de cca. 3000 persoane, actualul domeniu de schi se află 

la limita capacităţii. În special pârtia Sulinar şi cele uşoare sunt deja puternic solicitate, 

ceea ce duce şi la un risc crescut de accidente. 

Din punct de vedere tehnic, pârtiilor existente sunt majoritatea prea înguste si nu 

sunt profilate conform cerinţelor actuale ale tehnicii moderne de schi. Totodată există 

prea puţine pârtii pentru începători si usor avansaţi, pârtii de nelipsit în regiunile cu schi 

de masa, cu „oaspeţi plătitori". 

Pârtia Lupului îmbunătăţeste oarecum imaginea domeniului schiabil, fiind 

cunoscută si peste graniţele României, însă este folosită de puţini schiori. 

Analiza fluxului de schiori pe domeniul existent arată că pârtiile usoare si medii, în 

zile cu afluenţă puternică, sunt suprasolicitate începând cu orele 10:00 dimineaţa, ceea 

ce creeaza o mare problema în cazul unui strat insuficient de zăpadă, atât în ceea ce 

priveste practicarea schiului cât si siguranţa schiorilor. 

În afara sezonului de schi - fără zăpada - pârtiile existente arata relativ bine; zona 

schiabila este înierbată si se disting destul de bine drenurile ce colecteaza si evacueaza 

18


insuficient (din cauza întreţinerii precare), apele din ploi si cele provenite din topirea 

zapezilor. 

Urmare acestui fapt, scurgerea apelor din precipitaţii se face deficitar iar în ultimii 

ani se văd urmele întreţinerii necorespunzătoare prin apariţia unor siroiri si apariţia unor 

eroziuni pe arii destul de întinse. Urmare acestora, se impune o reabilitare a tuturor 

drenurilor existente si proiectarea unora noi. 

Pentru prepararea pârtiilor există 5 masini Käsbohrer destul de uzate - atât tehnic 

cât si moral - care nu corespund standardelor actuale. Trolii nu există. 

Făcând abstracţie de înzăpezirea singulară a pârtiei Bradul si parţial si sporadic a 

„canalului” de pe Sulinar, nu există alte instalaţii de înzăpezire în domeniul schiabil. 

Concluzia este ca o înstalaţie de înzăpezire funcţională si puternică este practic 

indispensabilă într-un domeniu de schi modern. 

Poiana Brasov si-a câstigat după anii `50 ai secolului trecut un renume ca staţiune 

de schi în România. Un prim scop al dezvoltării domeniului schiabil în Poiana Brasov 

trebuie să fie o dezvoltare a pârtiilor conform standardelor actuale si construcţia unei 

instalaţii puternice de înzăpezire. 

De asemenea, este foarte important ca oferta de pârtii pentru schiorii mai puţini 

experimentaţi să fie mărită. 

Totodată, pe lângă Telegondola Postăvarul Expres trebuie construite instalaţii noi 

confortabile (telescaune), care să suplimenteze instalaţiile de transport pe cablu 

existente, uzate atât tehnic cât si moral. Actualmente, la o încărcare a domeniului de 

schiabil cu cca. 3000 de schiori si practicanţi de snow-board, se produc aglomerări 

mare pe suprafeţe restrânse de pârtii, în mod special prin suprasolicitarea pârtiei 

Sulinar si Drumul Rosu, aglomerări ce duc la deficienţe în siguranţa practicării 

sporturilor de iarna. Pe viitor, într-o primă fază de extindere, se preconizează ca cca. 

4000 de schiori si snow-board - isti să poată folosi pârtiile fără probleme de siguranţă si 

fără timp de asteptare mare la teleferice. 

Pentru un viitor ceva mai îndepărtat ar trebui să se realizeze o legătură - printr-un 

teleferic si o pârtie noua - cu zona Cheile Râsnoavei si orasul Râsnov, zonă pe unde va 

trece autostrada Bucuresti - Brasov. 

Odată cu extinderea domeniului schiabil, atât numărul mereu în crestere al 

oaspeţilor cazati în staţiune cât si oaspeţii „de o zi” din localităţile apropiate, vor putea 

schia cu plăcere pe pârtii suficient de mari si foarte bune. 

Oportunitatea investiţiei: 

Judeţul Brasov deţine un procent în jur de 7,5% din totalul capacităţilor de cazare 

turistică în funcţiune din ţară, ocupând în aceasta ierarhie locul doi după judeţul 

Constanţa. 

Avantajul judeţului Brasov este faptul că aceste capacităţi de cazare sunt folosite 

în toate anotimpurile. O mare parte a acestor capacităţi sunt amplasate în Poiana 

Brasov. 

19


În sezonul rece, pe lângă turismul traditional şi cel de afaceri, Poiana Braşov 

atrage în principal turişti români (inclusiv localnici si turisti „de o zi” - rude şi prieteni - 

alţii din localităţi apropiate Braşovului) cât şi străini, practicanţi ai sporturilor de iarnă. 

Sezonul bun de schi în Poiana Brasov este cuprins între 15 Noiembrie si 30 

Martie. În aceasta perioada, numărul turistilor înregistraţi în principalele structuri de 

cazare din Poiana Brasov este de cca. 9500; acestora se mai adauga un număr estimat 

de 1700 turisti neînregistraţi (cei amintiţi în paranteza de mai sus). 

Pentru practicarea sporturilor de iarna, versantul nordic al Masivului Postăvarul 

dispune de o suprafaţa schiabila de cca. 51 hectare (pârtii cu diferite grade de 

dificultate, inclusiv drumurile de legăturile dintre acestea). 

Până la reabilitarea telegondolei vechi cu actuala telegondola, mijloacele de 

transport pe cablu pentru acces pe Masivul Postăvaru (inclusiv pentru turistii care nu 

schiază), erau cele doua telecabine, (Kanzel si Capra Neagra), care impreuna cu 

vechea telegondola transportau o medie de 400000 turisti / an. 

Exclusiv pentru schiori si snowbord-isti, exista cinci teleschiuri, (Bradul, Stadion, 

Subteleferic, Ruia si Kanzel), care transporta o medie de 530000 turisti / an. 

În sezonul de schi se asteaptă la îmbarcare între 30 si 60 de minute pentru 

telecabine si gondola si între 15 si 20 minute la teleschi (cele mai solicitate fiind Bradul 

si Ruia la care timpii de asteptare sunt mai lungi). Timpii de parcurgere a traseelor 

existente cu cele doua telecabine si cu gondola variaza între 8 si 12 minute. łinând cont 

de diferenţa dintre timpii de asteptare si timpii de parcurgere cu telecabinele si 

telegondola, rezulta un timp real de asteptare de cel puţin trei ori mai mare decat cel 

necesar pentru a ajunge pe pârtiile din Masivul Postăvaru. 

Implicit rezultă un necesar de mijloace suplimentare de transport cu capacităţi de 

cel puţin trei ori mai mari decât cele existente. 

Prin reabilitarea vechii gondole într-una noua, modernă, transportul pe cablu s-a 

îmbunătăţit considerabil dar se evidenţiază mult mai pregnant alte probleme, respectiv: 

• insuficienţa suprafeţei schiabile 

• insuficienţa zăpezii si variaţia ei ca grosime în timp si de-a lungul pârtiilor 

• existenţa unor zone periculoase din punct de vedere a virajelor, pantelor prea 

abrupte, expunerilor la vânt etc. 

• zone cu stănca dezvelita, foarte periculoase în cazul unei căzături 

• zone cu teren instabil, erodabil, favorabil formarii de viroage ce duc la vălurirea 

suprafeţei schiabile 

• inexistenţa unor legături sigure intre marile zone schiabile, respectiv: Kanzel- 

Lupului, Lupului - Drumul Rosu - Sub Teleferic, Drumul Rosu - Sub Teleferic - 

Sulinar etc. 

• insuficienţa si depăsirea - atât fizic cât si moral - a masinilor de preparat pârtiile 

• insuficientul spaţiu pentru parcare auto la baza pârtiilor etc. 

20


1.5.2. Situaţia propusă 

Descrierea lucrărilor necesare pentru scopul propus - de extindere si modernizare 

a actulalului domeniu schiabil din Poiana Brasov - s-a realizat de către proiectant pe 

patru obiecte mari: 

• Obiectul I: Reabilitare domeniu schiabil 

• Obiectul II: Amenajare lac de acumulare şi înzăpezire 

• Obiectul III: Instalaţii noi de transport pe cablu 

• Obiectul IV: Dezvoltarea infrastructurii conexe (energie electrică, 

telecomunicaţii, parcări auto) 

În documentaţia tehnică de proiectare, fiecare dintre aceste obiecte sunt descrise 

pe categoriile de lucrări necesare a se realiza. 

Mai jos se prezintă o sinteză a acestora, astfel încât să poată fi analizate acele 

lucrări specifice care pot induce un impact asupra factorilor de mediu. 

Obiectul I: Reabilitare domeniu schiabil 

A. Extindere pârtii 

Reabilitarea actualului domeniu schiabil se referă în primul rând la extinderea 

pârtiilor existente, descrise la subcapitolul referitor la situaţia existentă, de-a lungul celor 

patru coborâri (de la A la D), respectiv: 

A.1 Extindere coborarea „A”- Pârtia Lupului: 

De-a lungul acestei coborâri sunt proiectate lucrări de construcţii după cum 

urmează: 

• lărgirea zonei de acces dinspre staţia superioară a Telegondolei Postăvarul 

Expres si a segmentului superior al pârtiei începând cu intrarea pe pârtie, 

după iesirea din staţia superioară a telegondolei, inclusiv o decapare a 

denivelării (pintenului) după iesirea de la telegondola si capătul de sus al 

pârtiei. 

• lărgirea zonelor cu lăţime sub 20m pe segmentul dintre capătul pârtiei si 

Cabana Postăvarul, lărgirea necesara până la 30m-40m, ocazie cu care se 

vor netezi si unele denivelări ale pârtiei. 

• construirea unei legaturi noi între staţia superioara a instalaţiei noi - 6CLD 

Ruia - si staţia superioara a Telegondolei Postăvarul Expres pe deasupra 

staţiei Salvamont, prin vestul fostei cabane Cristianu Mare. Această 

legătura va realiza o legătură fireasca între cele două instalaţii de transport 

pe cablu. Lăţimea necesara a acestei legături este de max. 8,00m necesară 

pentru intrarea masinilor de preparare a pârtiilor. 

• construirea unui drum schiabil nou, de cca. 250m lungime pentru ocolirea 

prin dreapta a pantei abrupte din amonte de Cabanei Postăvarul, drum 

necesar schiorilor mai puţini experimentaţi care folosesc pentru urcare 

Telegondola Postăvarul Expres si intra pe Lupului. Acest drum este posibil 

21


de construit în nord-estul pârtiei, deasupra abruptului de la cota 1650 prin 

cotire spre dreapta, pe o panta relativ constanta spre est. După o cotitură, 

drumul schiabil urmăreste poteca până la Cabana Postăvarul, în jurul cotei 

de 1605. Astfel se asigură si intrarea pe pârtia Drumul Rosu, în zona 

Cabanei Postăvarul si revenirea pe pârtia Lupului, inclusiv a schiorilor mai 

puţin experimentaţi. 

• construirea unei pârtii în zona sud-vest faţă de Cabanei Postăvarul, prin 

reactivarea ocolitoarei pantei abrupte din aval de cabana. În zona Cabana 

Postăvarul, pârtia "declină" puternic spre vest-sud-vest, profilul transversal 

trebuind atenuat la orizontală si completat cu terasament pe panta abruptă. 

Pentru această umplere se va folosi materialul în exces rămas după 

amenajarea pârtiei din segmentul superior. În afara unei lărgiri continuie a 

pârtiei cu cca. 5-10m, fapt usor realizabil în această zonă, se va reamenaja 

si lărgi ocolitoarea existenta de sub panta abruptă din aval de cabană. 

Ocolitoarea este acoperită de vegetaţie mica; acest drum scurt si aproape 

orizontal se retraseaza astfel încât să capete o pantă suficientă (de min. 

10%). 

• lărgirea pârtiei din jurul cotei 1500, până deasupra Traverseu-lui. După 

intrarea variantei ocolitoare în pârtia Lupului, aceasta poate fi usor lărgită 

pe ambele părţi cu cca. 5-10m până sub Poieniţa Cristian. Totodată se 

impune nivelarea pârtiei astfel ca să se poată prepara mai usor si să 

necesite o cantitate mai redusă de zăpadă artificială în cazul înzăpezirii 

artificiale. 

• sub Poieniţa Cristian până la partea superioară a Traverseu-lui, pârtia trece 

printr-o zona de coastă stâncoasă, unde s-a realizat în 2000 o lărgire a 

pârtiei abrupte cu pantă de 35%, de la 10m la 15m lăţime. S-au executat 

lucrări de excavatie din partea stânga, (în sensul coborârii) iar cu materialul 

rezultat s-a construit un zid de gabioane pe dreapta. Cu o excavaţie mai 

intensă se va realiza o lărgire a pârtiei până la 25m în partea inferioară a 

acestui segment lărgit (în jurul cotei 1350); aceasta lărgire este si ultima 

posibilitate de a părăsi pârtia Lupului în direcţia Drumul Rosu respectiv spre 

staţia inferioară a telegondolei si spre staţia inferioara a noii instalaţii 

proiectate, 6CLD Ruia. 

• în zona abrupta a pârtiei Lupului (Traverseu - zona Podului si „S”-ul mare 

între cotele 1350-1200m) în mod special partea abruptă a Traverseu-ului se 

va lărgi în continuarea lucrărilor de consolidare cu gabioane începute în 

2000; o excavaţie în peretele stâncos în această zonă nu este posibilă din 

cauza pantei neîntrerupte deasupra taluzului, singura soluţie este o 

extindere cu ajutorul gabioanelor, realizându-se o lărgire până la 20m. 

Pentru prepararea acestor segmente abrupte sunt necesare masini cu trolii, 

motiv pentru care, în cursul extinderii se vor prevedea puncte de ancorare 

cu ancore corespunzătoare. 

22


• pe o lungime de cca. 800m în partea inferioară a pârtiei Lupului si în ideea 

amenajarii acestui sector a pârtiei ca o pârtie repetitivă pentru noua 

instalaţie de transport pe cablu (4CLF Lupului), se impun lucrări de lărgire 

între 20 si 40m (cu lăţimi maxime de 40m, măcar parţial). Pe acest sector, 

pantele variaza între 25-35% între cotele 1200 si 1050, existând si o zona 

cu pantă până la 40% (între cotele 1050-1000) 

• pentru zona pârtiei Lupului între cotele 1040-985m cu panta de cca. 40% se 

recomandă un drum schiabil ocolitor spre est, care permite si schiorilor mai 

puţin experimentaţi folosirea segmentului inferior al pârtiei Lupului. Acest 

drum schiabil, după desprinderea din pârtie până la baza văii situată în est 

are o lungime de 380m; pe ultimii cca. 120m drumul intră într-o zona 

mlăştinoasă datorită unei văi ce si-a părăsit traseul din cauza unui drum 

forestier întreţinut necorespunzător si care trebuie reamenajat. 

A.2 Extindere coborârea „B”- Pârtia Sulinar şi retrasarea drumului schiabil 

spre pârtia Bradul 

Pârtia Sulinar, aflată într-o stare bună, (înierbată pe întreaga zonă, fără urme de 

eroziune, drenaje parţial colmatate, asigurări bune), se va lărgi doar în segmentul 

median al zonei de canal de la cei 15m existenţi până la cca. 18-20m înspre partea 

dreapta. Aceasta lărgirea se va executa pe o lungime de cca. 150m sub cota 1350, 

zona unde pârtia este extrem de îngustă. 

Se proiecteaza si trasarea unui nou drumu schiabil spre pârtia Bradul cu 

desprindere deasupra Zidului Mic, de cca. 700m lungime. Acest drum se impune mai 

ales din cauza zonelor plate din partea mijlocie a actualului drum de legătura cu pârtia 

Bradu. Acest drum nou se impune si pentru evitarea intersecţiei de sub Zidul Mic cu 

iesirea de pe pârtia Subteleferic, intersecţie în care schiorii mai puţin experimentaţi care 

vin de pe varianta din Subteleferic se întâlnesc cu schiorii buni care coboară direct, în 

viteză mare pe Zidul Mic. Aceasta intersecţie trebuie eliminata, în primul rând din 

considerente de siguranţă. Un alt aspect îl prezintă traseul teleschiului Bradul, care nu 

trebuie intersectat; de aceea, noul drum va intră în pârtia Bradu deasupra staţiei 

superioare a teleschiului Bradul. 

A.3 Extindere coborârea „D” - Pârtia „Drumul Roşu”: 

Aceasta pârtie, accesibilă si schiorilor începatori, cu mai puţină experienţă, va fi 

extinsă pe toate segmentele posibile, respectiv: 

A.3.1 Extindere şi măsuri de siguranţă în zona intersecţiei cu pârtia 

Subteleferic 

În mod special se impune lărgit segmentul relativ abrupt pentru un drum schiabil 

(cca. 15%-20%) al intersecţiei cu pârtia Ruia . Pentru asigurarea siguranţei în 

intersecţie cu pârtia - în amonte, pe stânga drumului - se vor monta plase suprapuse de 

siguranţă pentru schiorii experimentaţi, care aleg coborârea directă, ca măsură de 

avertizare si frânare (în capătul de sus al partiei Ruia) 

23


Zona din aval de intersecţia cu pârtia Ruia până la Cabana Postăvarul este mai 

degrabă prea neteda si va fi lăsată la fel din punct de vedere al lăţimii actuale. 

A.3.2 Lărgire între Cabana Postăvarul şi Poiana Ruia 

Sub Cabana Postăvarul pârtia va fi lărgită în unele pasaje până în Poiana Ruia 

până la o lăţime de cca. 15m-20m cu excavari în amonte si construcţii de susţinere 

(gabioane, poziţionări de rocă mare etc) pe taluzul dinspre aval (pe stânga în sensul de 

coborâre). 

Aproximativ în mijlocul segmentului acestei zone dintre cabana Postăvarul si 

poiana Ruia se va înlătura un capăt de stâncă din amonte iar materialul decapat va fi 

folosit la următoarea curbă în stânga spre aval ca material de umplutura în vederea 

lărgirii pârtiei. 

A.3.3 Construcţia pârtiei în zona din aval de Poiana Ruia 

Întreaga zonă de sub platoul Poienii Ruia este segmentată si se va remodela în 

cursul extinderii Drumului Rosu si al construcţiei instalaţiei de înzăpezire, astfel ca să se 

obţină o pârtie în mare măsură neteda. În acest fel ar fi asigurată o preparare a pârtiei 

mai usoară si un consum de zăpadă artificială mai mic. 

A.3.4 Lărgirea intersecţiei cu pârtia Subteleferic (între cota 1420 şi 1300) 

Este foarte important ca zona Drumului Rosu dedesubtul pantei dinainte de 

intersecţia cu pârtia Subteleferic si puţin deasupra zonei abrupte a pârtiei Subteleferic, 

(în jurul cotei 1420), să fie lărgită pe cât posibil. Această lărgirea este limitata totusi de 

prezenta în amplasament a unui stâlp al telegondolei Postăvarul Expres iar în aval 

panta este foarte abruptă. O lărgire însă cu cca. 2-3m este posibilă. 

În curba dublă cu pantă mica de după intersecţia cu traseul telegondolei este 

posibilă o lărgire neîntreruptă a coborârii Drumul Roşu până la 20m si chiar mai mult pe 

unele porţiuni. 

În general, largirile proiectate sunt relativ simetrice faţă de limitele existente ale 

Drumului Rosu, cu excepţia virajelor foarte stranse care în general vor fi largite spre 

interiorul curbelor. În zona staţiei inferioare a noii 6CLD Ruia (în jurul cotei 1340), pârtia 

se va lărgi si se va uni cu domeniul schiabil proiectat în jurul acestei noi staţii. În 

aceasta zona, pârtia se va intersecta si cu viitoarele legături schiabile dinspre pârtia 

Lupului. 

După virajul la 90º de la cota 1315-1320, se va realiza de-a lungul drumului o 

pârtie continuă de cca. 30-40m lăţime. Doar sub altitudinea de 1150m, din condiţii de 

pante mici, se va putea urmări din nou traseul, cu usoare lărgiri. 

La ultima curbă dinaintea intrării pe pârtia Subteleferic, pârtia Drumul Rosu se va 

trasa diferit de drumul turistic prin construcţia unui segment cu o lungime de cca. 200m 

si o lăţime de 30m, drum ce ajunge în ultima parte plană a pârtiei Subteleferic; în acest 

fel se evita actuala încrucisarea periculoasă cu pârtia Subteleferic. 

24


Pârtia Lupului 

Drumul Roşu 

Exemple de zone unde sunt necesare corecţii de profil sau lărgiri ale pârtiilor existente 

A.4 Pârtii noi de legatura: 

A.4.1 Legături de pe pârtia Lupului spre staţia inferioară a noului 6CLD RUIA 

Sub intrarea în varianta ocolitoare a pantei abrupte de sub Cabana Postăvarul (a 

se vedea descrierea extindere coborarea „A” - Pârtia Lupului), se prevăd 2 noi legături 

către staţia inferioară a telescaunului propus între cota 1340 (stânga Drum Rosu) si 

cota 1715 (în vestul staţiei superioare a Telegondolei Postăvarul Expres). Pentru 

schiorii avansaţi se va construi o pârtie de cca. 450m lungime si 40m lăţime având o 

pantă de cca. 40-45%. Pentru schiorii mai puţin experimentaţi este prevăzută o altă 

pârtie, desprinsa spre dreapta care intersecteaza traseul telescaunului 6CLD Ruia spre 

nord-est spre o zonă mai netedă, cu o lungime de cca. 200m. A treia varianta constă în 

retrasarea variantei existente de iesire din pârtia Lupului spre Drumul Rosu, cu lungime 

de 180m (până în intersecţie cu prima legătura descrisa mai sus), cu o pantă uniformă 

de cca. 12%. 

În jurul cotei 1350m se proiecteaza o legătură de până la 20m lăţime, (pe legătură 

existentă, înaintea Traverseu-lui, între Lupului si Drumu Rosu), directe către noua staţie 

inferioară a telescaunului Ruia. 

A.4.2 Drum schiabil de legătură între staţia amonte a noului telescaun 

Lupului (cota 1135) şi staţia inferioara a telegondolei Postavaru Expres 

Acest drum schiabil, existent, cunoscut sub numele Drumul Albastru, lung de cca. 

1000m, se va proiecta pentru o pantă de cca. 8-10% spre zona centrala a staţiilor 

inferioare a Telegondolei Postăvarul Expres si a Telecabinei Kanzel. Drumul existent 

este la început prea abrupt - în special în zona de intrare si se va reamanaja prin 

realizarea unei intrări mai plane în zona superioara si ocolirea unui perete masiv de 

stâncă situat în dreapta pârtiei Lupului. Prin retrasare pe sub peretele stancos, se 

realizeaza o pantă continuă de cca. 8-10%. 

25


A.4.3 Construcţia nouă a pârtiei de legătură din Drumul Rosu (cota 1120) 

până la staţia inferioară a noului telescaun Lupului (cota 975) 

La ultima cotitură a pârtiei Drumul Rosu (cota 1120), înainte de intrare pe pârtia 

Subteleferic este prevăzută construcţia unei pârtii de legătură spre staţia inferioară a 

noului telescaun Lupului, cu o lungime de cca. 600m si o lăţime de 40m. Pârtia este 

continuă si netedă (pantă de cca. 20% până la max. 25%), pantă considerată drept 

usoară si nu prezintă probleme de ordin tehnic. Dedesubtul altitudinii de 1060m în 

combinaţie cu folosirea părţii superioare a Drumului Albastru - de legătură între staţia 

superioară telescaun Lupului si staţia inferioara a telegondolei Postăvarul Expres - 

pârtia poate fi folosită ca si coborâre repetitivă pentru noul telescaun 4CLF Lupului. 

A.4.4 Legături în zona nou-propusei instalaţii de transport 6CLD Ruia, între 

Drumu Roşu şi pârtia Lupului, în aval de staţia telegondolei Postăvarul 

Expres 

Urmare realizării instalaţii noi 6CLD Ruia, în aval de staţia superioara a 

telegondolei Postăvarul Expres, între Drumul Rosu si pârtia Lupului, se impune 

constructia unei pârtii noi, zona schiabilă existentă mărindu-si potenţialul si atractivatea. 

Construcţia propusa este o pârtie noua de a cca. 600m lungime si 150m de drum 

schiabil. 

Pentru această instalaţie se vor creea numeroase pârtii repetitive. La marginea 

inferioară a platoului Poienii Ruia (în jurul cotei 1500) se prevede o pârtie directa prin 

zona fostei stâni Cristianu, abruptă de cca. 55% si un drum schiabil cu o lungime de 

cca. 150m, cu lăţime de 6m si o înclinaţie de 10%, care traversează o zona mai netedă. 

După acesti 150m se ajunge pe niste pante împădurite, înclinate la 35-40%, pante pe 

care pot intra si schiorii cu pregătire medie. în această zonă poate fi creata o pârtie lată 

de cca. 50m, care se uneste mai întâi cu un drum schiabil ce coboară dinspre pârtia 

Lupului, iar la altitudinea de cea 1370 m ajunde din nou într-o curbă a Drumului Rosu. 

Pârtia de cca. 60m lăţime continua cu o panta de 25%, în mare măsură urmărind 

traseul telescaunului nou propus până când ajunge la staţia inferioară amplasata într-un 

platou invecinat Drumului Rosu. Schiorii mai puţin experimentaţi pot urmări Drumul 

Rosu fără probleme, din Poiana Ruia, pentru a ajunge la staţia inferioară a noii instalaţii 

6CLD Ruia. 

Alte două pârtii foarte atractive deservite de această instalaţie nouă vor fi 

accesibile din partea mediana a pârtiei Lupului, care au fost deja descrise la capitolul 

referitor la extinderea pârtiei Lupului. Totodată, staţia inferioară a acestei instalaţii 

propuse este situată ideal, în sensul ca de aici se poate coborâ uşor pe Drumul Roşu 

spre vale. 

În concluzie, urmare descrierilor făcute mai sus, pârtia existentă Drumul Roşu, 

folosită la ora actuală ca drum turistic bun, va fi transformată fără eforturi mari într-o 

coborâre pentru schiori şi snowbord-isti, atractivă şi uşoară. 

26


În sinteză, caracteristicile pârtiilor după reabilitare şi extindere vor fi: 

Suprafeţe de teren ocupate după reabilitarea pârtiilor 

Nr. 

Nume pârtie 

Lăţime medie 

[m] 

Diferenţa de 

nivel [m] 

Panta medie 

[%] 

Lungime pe 

orizontală 

[m] 

Arie după 

reabilitare 

[mp] 

1 Lupului parte superioară 48 345 26 1343 64569 

2 Lupului parte inferioară 26 510 27 2410 63660 

3 Sulinar parte superioară 55 49 23 1126 61675 

4 Sulinar parte inferioară 27 497 25 2168 58791 

5 Subteleferic parte superioară 70 253 27 852 59947 

6 Subteleferic parte inferioară 67 450 27 1540 102484 

7 Drumul Rosu parte superioară 51 170 20 914 79009 

8 Drumul Rosu parte mijloc 37 167 10 1401 51749 

9 Drumul Rosu parte inferioară 15 498 16 3307 49009 

10 Kanzel 172 105 34 310 53392 

11 Stadion 44 39 12 337 14836 

12 Bradul 78 80 16 470 36522 

Total ocupat 16178 695643 

Legături noi între pârtiile reabilitate 

1 Kanzel - Lupului 9,50 810 8232 

2 Lupului - Drumul Rosu variabil 2305 69954 

3 Drumul Rosu - Subteleferic variabil 1124 15346 

4 Drumul Rosu - Sulinar 33 75 2475 

5 Sulinar - Bradul 8 125 1000 


Total general 21092 792650 

Tabelele de mai sus conţin suprafeţelor de teren ocupate pentru lărgiri ale pârtiilor 

existente cât şi suprafeţele necesare legăturilor nou-proiectate. În aceste suprafeţe - pe 

lângă suprafeţele utile - sunt incluse şi suprafeţele ocupate de taluzări ale versanţilor 

rezultate din decapări cât şi suprafetele de teren ocupate cu lucrările de consolidare a 

zonelor din aval. Se estimeaza că doar un procent de cca. 90% din suprafaţa totala 

ocupata este suprafaţa utila. 

Rezumând, după reabilitare rezultă o suprafaţa schiabila de cca. 71,00ha. 

Lungimea totala a pârtiilor de schi rezultată ca urmare a reabilitării şi extinderii 

(inclusiv noile legăturile dintre pârtii), este de aproximativ 21100m (21,1km). 

Lucrările de reabilitare implică şi ocuparea unor suprafeţe împădurite. 

În urma suprapunerii suprafeţelor ocupate cu proiectul peste suprafeţele fondului 

forestier (suprapunere făcută în colaborare cu Regia Publică Locală a Pădurilor 

Kronstad RA Braşov - ca administrator al fondului forestier), rezultă o suprafaţă de 

35,90ha de fond forestier afectat, din care 24,82ha de defrişat. 

27


Totalul de 24,82ha de defrişat, sunt în proprietatea: 

• Primăriei mun. Braşov: 23,644ha 

• Domeniile statului: 0,293ha 

• alţi proprietari: 0,883ha 

Totalul suprafeţei de defrişat, se împarte pe obiectivele proiectate, astfel: 

• 7,572ha pentru extinderea şi reabilitarea actualului domeniu schiabil, din 

care 0,623ha este amplasată în rezervaţia „Muntele Postăvarul” 

• 15,026ha pentru realizarea legăturilor noi intre pârtii şi accesul la staţiile 

noilor instalaţii de transport pe cablu 

• 1,847ha pentru culoarul şi zonele de siguranţa a instalaţiei 6CLD Ruia 

• 0,998ha pentru culoarul şi zonele de siguranţa a instalaţiei 4CLF Lupului 

Întreaga suprafaţa de defrişat este acoperita cu vegetaţie forestiera alcătuită din 

arborete pure de răşinoase (molid) în partea superioara, amestecuri de răşinoase în 

zona mijlocie a versantului (brad şi molid preponderent) şi amestecuri de răşinoase cu 

foioase în partea inferioara (molid, brad, fag), în proporţii diferite, răşinoasele fiind 

preponderente în proporţie de peste 80%. 

Conform datelor din amenajamentul silvic furnizate de Regia Autonoma a 

Pădurilor Kronstad, la suprafaţa de defrişare de 24,82ha se va extrage un volum 

estimat de masa lemnoasă de 11100mc. 

Din suprafaţa defrişată amplasată în aria protejată „Muntele Postăvarul”- conform 

amenajamentului - se va extrage un volum de masa lemnoasă de cca. 124mc. 

C - Preparare pârtii. Durata de înzăpezire şi necesarul de apă. 

Pentru prepararea pârtiilor trebuie 

plecat de la premisa, că pentru fiecare 15ha 

de arie de pârtie este necesar o masina de 

amenajat zăpada. Este recomandabil să 

existe o masina de rezervă în cazul avarierii 

unei dintre ele. În aceste condiţii, pentru 

domeniul schiabil reabilitat, necesarul de 

masini de preparat pârtia va fi de 5. 

Maşină de preparat pârtia (ratrack) 

În condiţiile unui teren mai abrupt si folosind inclusiv zăpadă artificială, masinile de 

preparare trebuie să aiba o putere de cca. 300CP. Din motivul că unele pârtii sunt 

abrupte, două sau trei din masini trebuie echipate cu trolii. Ţinând cont că pantele pârtiilor 

variază destul de mult, propunerea este de achiziţionare a 2 maşini cu putere de 200CP 

pentru zonele mai netede si 3 de 300CP pentru zonele abrupte; aceaste masini se vor 

putea achizitiona în timp, pe măsura extinderii si reabilitării domeniului schiabil. 

28


Pentru dimensionarea instalaţiilor mari de înzăpezire s-a plecat de la următoarele 

premise: 

• pentru înzăpezirea de bază a tuturor ariilor de pârtii, în conformitate cu 

altitudinea si expunerea parţială sudică, necesarul de apă se preconizează 

a fi în jurul a 1500mc/ha. Acest necesar a fost calculat de proiectant luând 

ca referinţa necesarul de apă pentru instalaţii comparabile folosite la 

altitudini si zone climatice similare. Cu aceast volum de apă, considerând 

cca.10% pierdere prin evaporare şi din cauza dispersiei prin vânt etc, se 

poate produce un strat de zăpadă cu o grosime de cca. 35cm pe hectar 

• pentru înzăpeziri corectoare şi ulterioare sunt necesare încă cca. 915mc 

apă/ha, astfel că într-un an foarte sărac în zăpadă naturală (luată ca iarnă 

de referinţă - scenariul cel mai nefavorabil), se poate ajunge la un consum 

de apă de 2415mc apă/ha arie înzăpezită 

• instalaţiile moderne de înzăpezire se dimensionează astfel ca înzăpezirea 

de bază a ariilor importante - prioritare - să fie realizată în max. 70 ore. În 

acelasi timp trebuie avut în vedere că orele neîntrerupte de înzăpezire sunt 

primordiale, conform experienţei anilor trecuţi. 

Toate pârtiile prevăzute a fi înzăpezite artificial trebuie acoperite în 100 ore. Cu 

toate că prioritare ar trebui considerate pârtiile Drumul Roşu şi Sulinar, conform situaţiei 

existente, raportat la situaţia propusă - de perspectivă - şi din lipsa unei statistici 

referitoare la pârtiile mai accesate la începutul sezonului, s-a preconizat o durată 

necesară de 100 de ore pentru o înzăpezire de bază. Dimensionarea instalaţiilor de 

înzăpezire ţine cont de cele arătate în acest paragraf. 

• ulterior, în conformitate cu condiţiile climaterice si condiţionaţi de 

necesităţile locale, se pot stabili priorităţi, astfel că unele pârtii pot fi 

înzăpezite mai repede 

• această durată relativ scurtă condiţionează o dimensionare 

corespunzătoare a instalaţiilor de pompare, a conductelor pentru asigurarea 

debitului de apă si un număr suficient de utilaje de preparare a zăpezii 

Concret, se preconizează următoarele arii pentru înzăpezire: 

pârtia Drumul Roşu 

pârtia Subteleferic (doar înzăpezire pe lăţimi reduse) 

pârtia Sulinar 

pârtia Lupului (inclusiv ocolitoarele uşoare) 

pârtia Kanzel (doar drumul de la TC Capra Neagră) 

legăturile de pârtii ale 6 CLD Ruia 

pârtia de legătură Drumul Rolu - Lupului 

pârtia liftului Bradul 

pârtia liftului Stadion 

13,6ha 

11,4ha 

10,5ha 

13,8ha 

0,5ha 

5,5ha 

2,8ha 

deja se înzăpezeşte 

1,9ha 

Totalul ariilor de înzăpezit după reabilitare este de 60,00ha 

Considerând necesarul de 2415mc/ha menţionat, la această suprafaţă este 

necesar anual un volum de apă de cca. 145000mc. 

29


Obiectul II: Amenajare lac de acumulare şi înzăpezire 

A. Capacităţi, amplasare şi elemente constructive 

Pentru cele 60ha de pârtii de înzăpezit rezultate după extindere, se estimează un 

necesar de apă de cca. 90000mc pentru înzăpezirea de bază si încă cca. 55000mc 

pentru înzăpezirile ulterioare, corectoare. Necesarul total este de cca. 145000mc apă 

pentru a realiza înzăpezirea şi a o întreţine corespunzător. 

Debitul de apă necesare instalaţiilor moderne pentru înzăpezirea de bază din cele 

mai multe regiuni de schi nu pot fi preluate în cazul de faţă direct din ape curgătoare 

sau lacuri naturale. Întreg masivul Postăvarul este constituit din rocă calcaroasă, sărac 

în ape necesare producerii zăpezii artificiale. 

La înzăpezirea de bază dar şi în cazul înzăpezirilor ulterioare este bine ca zăpada 

să aibă la dispoziţie o zi să se aşeze, urmând a fi preparată ulterior. 

Un mic avantaj îl constituie faptul că ariile necesare a fi înzăpezite sunt mai reduse 

faţă de totalul ariilor pârtiilor, deoarece pârtia Kanzel nu va fi înzăpezită ca de altfel şi 

zonele laterale a unor pârtii late (pârtia Ruia, noile legături între pârtii etc.). 

Urmare acestor aspecte, proiectul propune construcţia unui lac de acumulare care 

să conţină pe lângă necesarul de apă pentru înzăpezirea de bază şi necesarul pentru 

înzăpezirile ulterioare, de corecţie. 

Plecând de la premisa că înzăpezirea se va începe la începutul lunii noiembrie şi 

ţinând cont de posibila realimentare cu cca. 600mc/zi din reţeaua de apă potabilă a 

Poienii Braşov, în decursul a 30 zile se poate conta pe o realimentare a lacului de până 

la 20000mc de apă din reţeaua de apă potabilă. Urmare acestui fapt, rezultă ca 

necesară amenajarea unui lac de acumulare de 120000mc. 

Pentru prima umplere a lacului se va capta apă din topirea zăpezii acumulate la 

baza pârtiei Ruia, cu captare în drenuri realizate în spic, între staţia inferioară a 

actualului teleschi din Ruia şi liziera fâşiei de pădure dintre pârtiile Ruia (Sub teleferic) şi 

Sulinar. Drenurile se vor capta într-o zonă convenabilă din punct de vedere topografic, 

în amonte de viitorul amplasament al lacului de acumulare. Captarea va fi o construcţie 

din beton armat, clasică, cu descărcare în lac prin conducte din polietilenă. 

În baza acestor consideraţii, se impune amplasarea lacului de acumulare în aval 

de această primă captare, în nord-estul Poienii Ruia. 

Deoarece prima umplere are loc premergător folosirii instalaţiilor de înzăpezire, 

conductele pot fi folosite la umplerea lacului fără condiţii speciale de protecţie sau 

izolare. 

Deşi este o alternativă mult mai scumpă, în perioadele cu apă insuficientă din 

topirea zăpezilor, este posibilă o umplere şi din reţeaua de apă potabilă, în intervalul 

aprilie-iunie când pot fi cedaţi 600mc pe zi din reţeaua publica existentă în Poiana 

Braşov. 

Pentru alimentarea lacului se conteaza şi pe actualele captări existente în diverse 

locaţii de pe versant, conform planului de situaţie general anexat proiectului (acestea 

sunt descrise în detaliu la capitolul dedicat impactului asupra factorului de mediu „apa”. 

Astfel, lacul de acumulare se va amplasa în platoul „Poiana Ruia", la o altitudine în 

jurul cotei de 1490mdMN. Lacul de acumulare este proiectat cu o capacitate de 

30


înmagazinare de 120000mc, ceea ce impune o întindere a luciului de apă de cca. 

15000mp, cu o adâncime a apei de cca. 14,00m. 

În locaţia propusă pentru lac s-au efectuat studii geotehnice care au relevat faptul 

că din săpătura la cotele finale ale lacului vor rezulta pământuri care pot fi folosite la 

construcţia digurilor lacului. 

Terenul total (delimitat de conturul piciorului taluzurilor digurilor), ocupat de lacul 

de acumulare va fi de 2,46ha. 

Terenul pe care se propune realizarea lacului de acumulare este amplasat într-un 

plan general puţin înclinat (cca. 5%), pe direcţia SV-NE. Vegetaţia din amplasament 

este specifica unei zone în care se acumulează apa din precipitaţii (ploi si zăpadă la 

topirea acesteia), respectiv cu caracter mezohidrofil. 

În urma studiilor geotehnice, în amplasamentul lacului s-au evidenţiat straturi şi 

pământuri de care s-a ţinut cont la proiectarea lacului, în ceea ce priveşte etanşeitatea 

fundului şi taluzurilor digurilor proiectate cât şi stabilitatea întregii construcţii. 

Dimensionarea digurilor pentru amanajarea lacului s-a făcut de către proiectant 

astfel încât taluzul exterior să fie cât mai neted (în prelungirea taluzului natural din 

amonte) şi să fie folosită cea mai mare parte a materialului excedentar rezultat din 

excavaţie. În acest fel rezultă cca. 73000mc de material excavat pentru realizarea 

lacului, din care cca. 59000mc vor fi folosiţi la construcţia digului. Aceste volume se vor 

optimiza în detaliile de execuţie printr-o sistematizare pe verticală, astfel încât să nu 

rămână material excedentar sau necesar de volume de pământ suplimentare. 

În ipoteza că volumele de pământ nu se compensează, excedentul se va 

transporta pe zonele de reabilitat ale pârtiilor cu necesar de terasamente sau invers, se 

va aduce pământ pentru realizarea digurilor din zone de pe pârtii cu pământ în exces. 

Ca şi soluţie pentru situaţii exceptionale, eventualele volume excedentare 

necompensate se vor transporta la depozite de pământ (o utilizare ar putea fi ca şi 

material de copertă pentru închiderea unor depozite de deşeuri - ex. Râşnov). 

Totodată, după măsurători detaliate şi generări de modele 3D, se va optimiza şi 

capacitatea lacului, astfel încât să asigure acumularea celor 120000mc de apă 

necesari. 

Din punct de vedere al construirii digurilor lacului, existenţa unui drum de acces 

(Drumul Roşu) este un avantaj, nefiind necesar alt drum în zonă. 

Lacul de acumulare va fi construit din pământurile excavate, prin compensare de 

volume şi va fi izolat cu folie de PE, acoperită cu pâslă şi un strat filtrant. În piesele 

desenate ale proiectului propus sunt redate detalii de execuţie pentru etanşarea atât a 

fundului lacului cât şi a taluzurilor digului lacului de acumulare. 

La baza lacului se va monta o reţea de drenuri pentru a preveni o infiltrare 

ascensionala a apei, reţea alcătuită din 5 conducte DN200mm. 

Umplerea lacului se va face pe conducte DN250mm. 

Nivelul liber al apei în lac (în cazul umplerii complete), este la cel puţin 1,00 m sub 

nivelul coronamentului digului proiectat şi se controlează prin 3 conducte de preaplin 

DN250mm din care 1 este de urgenţă. 

31


Acest preaplin se va descărca în avalul lacului, în pădure, într-o vale existentă. 

Debitul şi implicit viteza de descărcare a apei pe preaplin vor fi controlate pentru a 

preveni eroziuni nedorite ale solului. 

La nevoie, golirea lacului se va face pe două conducte DN400mm montate la 

nivelul fundului lacului - golirea de urgenţă. 

Pentru primenirea apei, în dotarea lacului se prevede o instalaţie pneumatică cu 2 

conducte DN80mm. 

Măsurarea adâncimii apei şi a temperaturii se va face pe câte un tub DN 80mm. 

Exploatarea lacului pentru producerea de zăpadă artificială impune echiparea 

acestuia cu o staţie de pompare pentru distribuţia apei pe domeniu schiabil. Această 

staţie, cu suprafaţa construită (amprenta la sol) de cca. 400mp, va fi integrată în zona 

piciorului digului, cu nivelul ±0,00 în jurul cotei 1470mdMN, în zona de NV, într-o 

construcţie din beton armat, cu forme cât se poate de discrete, pentru a se integra în 

zonă. 

Clădirea staţiei de pompare are următoarele compartimente principale: 

o camera compresoarelor 

o camerele de joasă şi înaltă tensiune 

o camerele transformatoarelor 

o camera pompelor 

o magazie şi compartimentări pentru: automatizare şi monitorizare a 

funcţionării instalaţiei de alimentare şi exploatare a lacului de acumulare, 

automatizare şi monitorizare a instalaţiilor de produs zăpadă artificială, grup 

sanitar cu apă potabilă şi cu toaletă ecologică mobilă 

B. Conceptul instalaţiilor de înzăpezire 

Pentru asigurarea înzăpezirii de bază (cu un necesar de 87000-90000mc de apă), 

într-un interval de cel mult 100 de ore, sunt necesare grupuri de pompare şi conducte 

de refulare pentru debite de cca. 250 l/s (900mc/h). 

Înainte de pompare, în staţie se vor instala filtre de apă, instalaţiile UV, ventilele de 

închidere şi reglare, sisteme integrate de monitorizare şi automatizare precum şi 

grupurile de pompare. Pentru punctul cel mai înalt (zona staţiei inferioare a Telecabinei 

Kanzel, în jurul cotei 1750mdMN - în ideea că pârtia Kanzel nu trebuie înzăpezită 

artificial), este necesară o presiune pe refulare de 28bar. Pe aceste conducte de 

refulare se vor monta hidranţi pentru cuplarea utilajelor de produs zăpadă artificială. 

Pompele achiziţionate vor trebui să funcţioneze la o presiune de 50bar. 

Pompele din grupul de pompare vor intra în sarcină succesiv, comandate de 

necesarul de apă printr-un soft de automatizare al lănciilor şi tunurilor de zăpadă. 

Clădirea pompelor va avea spaţii necesare pentru toate cerinţele unei monitorizari 

şi exploatări normale şi în siguranţă, pentru urmărirea posibilelor avarii ce ar cauza o 

descărcare accidentală (chiar parţială) a apei din lac. 

32


Dimensiuni, secţiuni şi alte detalii privind clădirea staţiei de pompare sunt 

prezentate în piesele desenate ce fac parte integrantă din proiectul depus. 

Se propune echiparea cu un grup de 3 pompe de înaltă presiune, (fiecare cu o 

capacitate de refulare de min. 50 l/s pentru o înălţime de pompare de 500m, 

automatizate). Cu aceste pompe se asigură înzăpezirea tuturor suprafeţelor de 

înzăpezit de deasupra lacului de acumulare precum şi cele aflate în aval până în jurul 

cotei 1250mdMN. 

În aval de staţia de pompare, fiecare pârtie va fi deservită de câte 2 linii de 

conducte paralele: 

• 1 linie până la altitudinea de 1250mdMN, racordată la grupul de pompare, a 

cărei diametru scade odată cu altitudinea 

• o a 2-a linie ce nu mai este legată la grupul de pompare (apa va curge 

gravitaţional) şi va deservi toate celelalte zone de înzăpezit aflate 

dedesubtul cotei de 1250mdMN, cu un debit de 50-100 l/s 

Între staţia de pompare şi cota 1250mdMN se vor prevedea hidranţi de cuplare a 

utilajelor de produs zăpada doar pe linia de pompare. 

Prima etapa de amenajare a instalaţiei de înzăpezire va cuprinde (pe lângă 

conductele de alimentare a hidranţilor) şi conducte de umplere a lacului (din topirea 

zăpezii, din reţeaua publică dar şi din captările existente sau alte captări noi de izvoare). 

Pentru înzăpezire se propun combinaţii de agregate specifice de produs zăpadă, 

respectiv: 

un număr de 53 tunuri de zăpadă (parţial fixe pe turn) cu elice şi 16 

agregate hibride (pot funcţiona atât ca tun cât şi ca lance) pentru segmente 

de pârtie foarte late cu posibilităţi bune de conectare la instalaţia de 

hidranţi: 

• segmente de pârtii deasupra staţiei superioare a telegondolei 

Postăvarul Expres spre staţia superioară a telecabinei Kanzel 

• segmentul superior al pârtiei Subteleferic - Ruia 

• pârtia Sulinar 

• zona Doamnei 

• sub lacul de acumulare - zona Zidul Mare etc. 

un număr de 243 lăncii pentru toate segmentele de pârtii, deoarece o 

manipulare pe numeroasele pârtii abrupte a tunurilor în timpul scurt al 

înzăpezirii de bază este foarte anevoioasă şi consumatoare de timp. 

În afara sezonului de schi, atât tunurile cu elice cât şi lănciile se demontează din 

amplasament şi se depozitează într-o anexă existentă în zona garajelor maşinilor de 

preparat pârtiile şi în garajul telescaunului instalaţiei 6CLD Ruia de la staţia inferioara a 

acestuia. 

33


Exemple de agregate de înzăpezire: 

Tunuri cu elice 

Exemple de agregate de înzăpezire: 

Lăncii de zăpadă 

34


De-a lungul traseului pârtiilor vor fi prevăzute posturi de alimentare cu apă şi aer 

comprimat - hidranţi la cca. 50m pentru pârtiile înzăpezite cu lăncii şi la cca. 70-100m 

pe pârtiile late deservite de agregatele cu elice (tunuri). 

Pentru reţeaua de alimentare proiectată sunt prevăzute următoarele lungimi ale 

conductelor: 

PÂRTIA 

Drumul Roşu 

Sub Teleferic 

Sulinar 

Lupului 

Legături Telescaun Nou Ruia 

Legături Drumul Roşu - Lupului 

Lift Stadion 

TOTAL 

LUNGIMI CONDUCTE 

3700m 

2500m 

2800m 

3400m 

1600m 

1100m 

900m 

16000m 

Ţinând cont de aria de dispersie a zăpezii artificiale produse cu agregatele de 

înzăpezire şi de suprafaţa de înzăpezit, rezultă un necesar de 243 lăncii, 53 tunuri de 

zăpadă cu elice şi 16 agregate de înzăpezit hibride. 

Pentru funcţionarea lănciilor sunt necesare 5 compresoare de aer de câte 250kW 

putere. Pentru asigurarea necesarului de aer comprimat, vor fi prevăzute 2 staţii de 

compresoare amplasate astfel: 

• 1 staţie în zona lacului de acumulare 

• 1 în zona staţiei inferioare a telegondolei Postăvarul Expres 

Reţeaua de conducte de înzăpezire poate fi extinsă etapizat. O mare parte a 

conductelor va fi pozata în stâncă, necesitând săpătura cu mijloace specifice, chiar 

dinamitare (sau altă metodă de dislocare cu explozivi). 

Toate conductele pentru instalaţiile de înzăpezire se vor poza la minim 1,50m sub 

nivelul terenului pentru a fi ferite de îngheţ deoarece nu se vor goli după fiecare 

perioadă de înzăpezire. Pentru conductele de alimentare a hidranţilor se recomandă 

ţevi a căror montaj este foarte uşor, sunt flexibile iar îmbinarea rezistentă la fenomene 

de dilataţie-contracţie. 

35


Obiectul III: Instalaţii noi de transport pe cablu 

Prin proiect se propune montarea a 2 astfel de instalaţii de transport pe cablu, 

respectiv 2 telescaune (unul cu 6 locuri şi unul cu 4 locuri). 

III.1 - 6CLD Ruia 

Acest telescaun se propune a fi realizat pentru înlocuirea actualului teleschi Ruia, 

cu plecare din platoul Poiana Ruia până sub staţia superioară a Telegondolei 

Postăvarul Expres, cu o lungime de aproape 550m, amplasat de-a lungul marginii foarte 

abrupte a pârtiei Subteleferic (în partea superioară a pârtiei Ruia). 

Astfel, se proiectează o instalaţie modernă care porneşte dintr-un platou de sub 

Poieniţa Cristian şi se învecinează cu Drumul Roşu, până în vestul staţiei superioare a 

telegondolei existente. 

Dimensionarea capacităţii de transport pentru această instalaţie (telescaun 

debreabil cu 6 locuri) s-a făcut considerând următoarele două aspecte de bază: 

• lungimea oblică a acestui traseu este de cca. 1110m, ceea ce face dificilă 

utilizarea instalaţiei actuale (urcarea cu telechiul pe acest traseu este 

solicitantă şi necesită o oarecare experienţă din partea utilizatorilor, în 

special pentru copii fiind dificil) 

• multitudinea de pârtii (variante de coborâre) deservite de acest traseu de 

urcare generează aglomeraţie la telechiul actual, acesta devenind un factor 

limitativ 

Prin realizarea acestei instalaţii, zona schiabilă existentă cu potenţialul cel mai 

mare ar deveni mai atractivă şi poate fi exploatată pe toata suprafaţa sa. De aceea 

dimensionarea aceastei instalaţii s-a făcut pentru o capacitate de transport relativ mare, 

de 2400 persoane pe oră. 

Pentru transportul acestui număr de persoane, la lungimea oblică proiectată a 

instalaţiei de 1045,00m, numărul estimat de scaune va fi de 65 bucăţi. 

Structura constructivă a acestei instalaţii va fi realizată din: 

• staţie inferioara cu suprastructură metalică, acoperită şi infrastructură din 

stâlpi din beton armat adaptaţi la teren în funcţie de caracteristicile acestuia 

(conform specificaţiilor relevate de studiile geotehnice) 

• garaj pentru scaune şi atelier de întreţinere şi reparaţii alăturat staţiei 

inferioare 

• staţie superioară cu aceeaşi structură constructivă ca staţia inferioară; 

staţia superioară va reprezenta staţia motoare 

• stâlpi intermediari pentru susţinerea cablului purtător - trăgător; elevaţia 

stâlpilor este o structura metalică, tronsonată sau nu în funcţie de înălţimea 

fiecărui stâlp şi de profilul longitudinal al terenului din amplasament 

• fundaţiile stâlpilor din beton armat cu adaptare la teren cu beton simplu sau 

armat funcţie de condiţiile din teren (specificate de studiile geotehnice) 

• reţea de alimentare cu energie electrică acţionarea cablului la staţia 

motoare şi pentru celelalte necesităţi din staţii, de-a lungul traseului (pe 

stâlpi), în garaj şi atelier etc. 

36


Pentru gararea celor 65 scaune, în paralel cu staţia inferioară se va construi un 

garaj cu suprafaţa utilă de cca. 400mp la care se va adăuga un atelier de reparaţii de 

cca. 25mp. 

Soluţia constructiva propusa a garajului şi a atelierului: structură metalică uşoară 

închisă, pe fundaţii continue din beton simplu şi armat. 

Din considerente asupra condiţiilor topografice de teren şi asupra fluxului schiorilor 

în amplasamentul celor două staţii (ergonomia dată de direcţiile de deplasare spre şi 

dinspre pârtii), se propune sensul de urcare pe partea dreaptă (privind din aval spre 

amonte), iar amplasarea garajului şi al atelierului de întreţinere, în stânga staţiei 

inferioare. 

Cotele ±0,00 propuse pentru cele două staţii sunt: 

• staţia inferioară: ±0,00 = 1341,30mdMN 

• staţia superioara: ±0,00 = 1716,50mdMN 

În toată documentaţia tehnică aferentă proiectului propus, indicativul utilizat pentru 

această instalaţie este 6CLD Ruia (Lift de Construcţie Debreiabilă, scaun pentru 6 

persoane). 

Ambele staţii ale acestei instalaţii, se va echipa cu un minim necesar de facilităţi: 

• o toaletă ecologică mobilă 

• un dozator de apă potabilă 

• un tomberon pentru colectarea resturilor menajere 

Exemplu de instalaţie de transport pe cablu de tipul celei propuse 6CLD Ruia (staţia superioară) 

37


III.2 - 4CLF Lupului 

Această instalaţie nouă se propune pe sectorul inferior (mai neted) al coborârii pe 

pârtia Lupului, inferior altitudinii de 1190mdMN. 

Raţiunea propunerii acestei instalaţii se poate desprinde din analizarea situaţiei 

actuale în care pârtia Lupului (una din cele mai îndrăgite şi de tradiţie pârtii din Poiana 

Braşov) a devenit greu practicabilă din cauza unui pasaj dificil (degradat de-a lungul 

timpului, în care panta extremă este dublată de formarea gheţii şi de apariţia pietrelor). 

Propriu-zis, la ora actuală, pârtia Lupului este întreruptă în porţiunea mediană de 

acest pasaj degradat, astfel încât partea inferioară este decalartă închisă de către 

administrator şi salvamont (în sensul că nu se poate acorda asistenţă). Din acest motiv, 

pârtia Lupului mai este utilizată parţial doar în porţiunea superioară, schiorii 

efectectuând o trecere prin pădure spre zona centrală a staţiunii, la atingerea pasajului 

dificil. Jumătatea inferioară a devenit inaccesibilă prin faptul că nu este deservită de nici 

o instalaţie de transport. 

Prin realizarea acestui nou telescaun, se va asigura un acces în zona mediană a 

pârtiei, astfel încât se va utiliza pârtia Lupului pe toată lungimea sa. Existând acces de 

sus şi cu variantă clară de ieşire în centru în zona dificilă (legătură proiectată), dar şi de 

la baza pârtiei prin noua instalaţie până în zona mediană, pârtia se va putea parcurge la 

alegere în întregime sau pe cele două jumătăţi separat cu evitarea pasajului dificil. 

Această instalaţie va avea o lungime mai mică, generată de raţionamentul de mai 

sus - traseul de urcare nu va merge decât până în porţiunea mediană a domeniului 

schiabil. Traseul propus este localizat la marginea domeniului schiabil deci nu va 

deservi şi zona pârtiilor Sulinar, Bradu, zona centrală. Din aceste motive, aici s-a 

proiectat un telescaun fix doar de 4 locuri, cu o capacitate de transport mai redusă (faţă 

de cel de 6 locuri descris anterior). 

Pentru transportul numărului de persoane propus (1600 pers/ora), la lungimea 

oblică a instalaţiei de cca. 820m, numărul de scaune va fi de 40 bucăţi. 

Instalaţia proiectată este de tip telescaun fix de 4 persoane, cu covor de îmbarcare 

cu viteza de 1,0m/s şi viteza cablului purtător de max 2,5m/s, nefiind prevăzută 

debraiere. Pentru acest tip de instalaţie nu este necesar garaj pentru scaune (acestea 

nu se retrag pe timpul nopţii), ci doar un mic atelier de întreţinere cu suprafaţa utilă de 

cca. 20mp. 

Tot pe raţiuni dictate de ergonomia afluxului schiorilor şi de condiţiile de teren, se 

propune sensul de urcare pe partea dreaptă (privind din aval spre amonte), iar 

amplasarea atelierului de întreţinere pe stânga staţiei inferioare. 




Structura constructivă a acestei instalaţii este similară cu instalaţia 6CLD Ruia 

deja descrisă. Singurele deosebiri sunt că: 

• nu va dispune de garaj (scaunele rămânând de-a lungul traseului tot 

timpul) 

• staţia motoare va fi cea inferioară 

38


În toată documentaţia tehnică aferentă proiectului propus, indicativul acestei 

instalaţii este: 4CLF Lupului (Lift de Construcţie Fixă, scaun pentru 4 persoane). 

Accesul la staţia inferioară (de îmbarcare) a aceasei instalaţii se va putea face atât 

de pe pârtia Lupului, cât şi dinspre staţia inferioară a teleschiului Stadion (urmărind un 

drum schiabil până la baza pârtiei Lupului). 

Totodată, această nouă instalaţie va mai deservi un nou traseu schiabil care se 

propune prin desprindere din partea inferioară a Drumului Albastru, cu trecere peste 

nişte pante netede (actual împădurite) cu expunere nordică şi coborârre finală directă 

spre staţia inferioară a 4 CLF Lupului. 

Pe această pârtie se va putea intra şi dinspre Drumul Roşu din zona ultimului viraj 

înaintea intersecţiei cu pârtia Subteleferic, realizând o lagătură ideală între zona 

inferioară a pârtiilor Drumul Roşu, Subteleferic şi Sulinar şi staţia inferioară a noii 

instalaţii. 

Ca şi în cazul 6 CLD Ruia şi în cazul acestei instalaţii, fiecare staţie se va echipa 

cu un minim necesar de facilităţi, respectiv o toaletă ecologică mobilă; un dozator de 

apă potabilă şi un tomberon pentru colectarea resturilor menajere. 

Obiectul IV: Dezvoltarea infrastructurii conexe 

Utilităţi existente în amplasamentul lucrărilor propuse: 

Lucrările proiectate în domeniul schiabil existent se referă la corecţii în profil în 

lung şi transversal al pârtiilor (coborârilor) A, B, C, D descrise la captilotul dedicat 

situaţiei existente. În urma acestor corectări se vor genera miscări de terasamente 

(transportul acestor volume de terasamente între zonele de săpătura şi cele de 

umplutură sau în alte zone conform necesităţilor). 

Toate aceste mişcări de terasamente se vor petrece pe zone în care există utilităţi, 

respectiv: 

• sistem de alimentare cu apă din izvoare captate (captările propriu-zise, 

pompe şi camere ale pompelor, rezervoare, cămine de vane, conducte de 

refulare şi distribuţie, conducte de prea-plin etc.) 

• trasee de linii electrice subterane pentru alimentarea pompelor staţiilor de 

pompare a apei, a tuturor instalaţiilor de transport pe cablu din domeniul 

schiabil existent cât şi a celorlaltor consumatori din masivul Postăvarul 

• conducte de transport gaz metan 

• conducta de canalizare menajeră între staţia superioară a telegondolei 

„Postăvarul Expres” şi staţia de epurare din Poiana Braşov 

Înainte de începerea execuţiei lucrărilor proiectate, toate aceste utilităţi se vor 

identifica şi marca în teren de către administratorii respectivi şi se va hotărî în privinţa 

menţinerii, protejării, strămutării sau refacerii acestora. În cazul menţinerii în 

amplasament a oricăreia din aceste utilităţi, se va preda traseul prin proces-verbal 

constructorului cu specificarea că orice lucrare din apropierea amplasamentului 

acestora să se facă doar sub stricta supraveghere a delegatului societăţii deţinătoare. 

În zonele unde se vor executa extinderi ale pârtiilor existente sau în 

amplasamentul legăturilor noi dintre pârtii, este posibil să existe inclusiv trasee de 

utilităţi. Înainte de modelarea acestor pârtii noi (în plan, profil în lung şi transversal), se 

va proceda ca mai sus: se vor identifica, marca etc. 

39


IV.1 Alimentarea cu energie electrică 

Reţeaua electrică existentă din Poiana Braşov spre staţiile superioare ale 

telefericelor existente cât si spre ceilalţi consumatori din Masivul Postavaru este destul 

de veche şi insuficientă pentru asigurarea necesarului de energie electrică cerut de 

staţia de pompare de lângă lacul de acumulare din Ruia. 

Ca urmare a situaţiei existente, se impune proiectarea unei noi reţele de medie 

tensiune (20kV) dinspre staţia inferioară a 8EUB Telegondolei Postăvarul Expres, 

pozată subteran de-a lungul instalaţiei de înzăpezire, până la staţia de pompare de 

lângă lacul de acumulare din Ruia şi mai departe până la staţia superioară a 

telegondolei, pe o lungime de cca. 2400m. 

Conform furnizorilor de utilaje, necesarul de curent electric (ca şi putere instalată) 

în domeniul schiabil este: 

a) Pentru pompare apă: 

• 350kW la staţia de pompare din zona staţiei inferioare a 8EUB Telegondola 

Postăvarul Expres, inclusiv iluminat 

• 115kW pentru pomparea apei din captarea existentă în zona staţiei 

inferioare a 6CLD Ruia, inclusiv iluminat 

• 2000kW la staţia de pompare a lacului de acumulare şi pentru înzăpezire, 

inclusiv iluminat 

b) Pentru instalaţiile de transport pe cablu: 

• 500kW pentru staţia motoare (inferioară) a 4CLF Lupului, inclusiv iluminat 

• 800kW pentru staţia motoare (superioară) a 6CLD Ruia, inclusiv iluminat 

IV.2 Cablu din fibră optică 

Pentru realizarea comunicaţiei între operatorii şi supraveghetorii telefericelor şi a 

sistemelor de acces în şi din staţii, precum şi între staţiile importante de înzăpezire, pe 

lângă cablurile instalaţiilor de înzăpezire şi a celor de medie tensiune dinspre Poiana 

Braşov spre staţia de pompare Ruia şi mai departe până la staţia superioară a 8 EUB 

Telegondolei Postăvarul Expres, va fi montat şi un cablu din fibră optică. 

În viitor, prin acest cablu se vor putea transmite imagini video de pe munte la 

staţiile telefericelor, către televiziune, operatori de turism, salvamont, salvare, internet, 

politie etc. În acelasi mod se va putea afla în timp real starea vremii, starea pârtiilor, 

aglomeraţia de pe pârtii etc., fiind un real sprijin în atragerea turiştilor spre pârtii. 

Pentru comunicaţii între staţiile inferioare ale 6CLD Ruia si 4CLF Lupului se vor 

poza cabluri din fibră optică. Proiectarea instalaţiilor de alimentare cu energie electrică 

şi telecomunicaţii se vor excuta de societăţi specializate. 

Săpăturile pentru pozarea reţelelor de utilităţi se vor executa în terenuri eterogene, 

de la pământuri uşor de săpat la săpături grele, necesitând chiar disclocări cu 

explozibili. Din acest motiv, se va institui o colaborare între specialităţi (apă, electrice, 

fibră optică etc.), pentru realizarea unei săpături comune - la dimensiuni în concordanţă 

cu prevederile normativelor privind distanţele minime între traseele de utilităţi. 

Notăm faptul că săpăturile pentru pozarea utilităţilor se vor putea executa doar 

după modelarea finală a pârtiilor, în profile în lung şi transversale, pentru a se realiza 

adâncimile minime de pozare şi evitarea executării de săpături în domeniul schiabil 

amenajat definitiv. 

40


IV.3 Parcări auto la baza pârtiilor 

Odată cu reabilitarea şi extinderea domeniului schiabil, inevitabil va creşte 

presiunea turiştilor ce ajung în Poiana Braşov cu automobilul propriu şi nu dispun de 

locuri de parcare suficiente. 

Pentru rezolvarea acestei probleme, în paralel cu acest proiect, Primăria Braşov a 

demarat un proiect de construire a unui parcări multietajate cu un număr de minim 2000 

de locuri, în actuala parcare de la intrarea în staţiune. 

III. ACCESE ŞI ORGANIZARE DE ŞANTIER 

Accesul în amplasamentul lucrărilor proiectate este relativ uşor datorită existenţei 

Drumului Roşu care leagă Poiana Braşov (baza pârtiilor) de partea superioară a 

masivului Postăvaru, asigurând accesul la construcţiile existente. 

Astfel, actualul Drum Roşu, cu funcţie de drum auto, pleacă din amplasamentul 

staţiilor inferioare a telegondolei Postăvarul Expres şi a telecabinei Kanzel, şerpuieste 

prin pădure şi peste pârtiile Subteleferic şi Sulinar şi se termină pe creasta Postăvarului. 

Acest drum a fost consolidat şi îmbunătăţit ca traseu de drum auto cu ocazia execuţiei 

telegondolei Postăvarul Expres, în anul 2006, astfel că la această dată permite 

circulaţia basculantelor, autobetonierelor şi a tuturor utilajelor necesare la realizarea 

lucrărilor proiectate. Pe acest drum s-au transportat inclusiv tronsoanele stâlpilor 

metalici de pe traseul telegondolei cât şi subansamblurile staţiei superioare a acesteia. 

Pe acest drum se va derula toată circulaţia auto cu materiale necesare 

implementării proiectului propus cât şi circulaţia maşinilor de transport a personalului 

tehnic şi a muncitorilor. 

Lucrările de extindere a pârtiilor existente şi de realizare de legături schiabile între 

acestea, se referă la: 

• defrişări 

• scoaterea cioatelor 

• transportul materialului lemnos 

• lucrări de terasament 

• pozarea utilităţilor 

Pentru toate aceste lucrări este necesar accesul în amplasament a utilajelor grele 

de săpat, transport local, încărcare-descărcare etc. 

Analizând planul de situaţie general (parte din proiect), se observă că accesul pe 

toate pârtiile - atât cele reabilitate şi lărgite, cât şi pe legăturile noi dintre ele - se face 

direct din Drumul Roşu, nefiind necesară amenajarea nici unui alt traseu (drum). 

Prin natura lucrărilor, utilajele folosite sunt utilaje specifice pentru realizarea 

terasamentelor, ele însele creându-şi acces la frontul de lucru şi în final realizând unul 

din obiectivele proiectului, respectiv acces şi legături între pârtii. 

În aceeaşi logică, la execuţia lacului de acumulare (amplasat în imediata apropiere 

a Drumului Roşu), utilajele grele necesare lucrărilor de terasamente intră direct în 

frontul de lucru de pe drum. 

Peste noapte, toate aceste utilaje rămân în amplasament, sub pază asigurată de 

constructor sau de o firma specializată sub contract. 

41


Săpătura şi umplutura executată pentru pozarea utilităţilor se face tot cu utilaje 

specifice, adaptabile la condiţiile de teren cu pante mari şi condiţii grele de lucru. 

Lucrările necesare realizării celor două instalaţii de transport pe cablu nou 

proiectate (6CLD Ruia şi 4CLF Lupului), sunt lucrări liniare, cu următoarele 

componente: 

• lucrări de terasamente şi punere în operă a betoanelor 

• lucrări de construcţii - montaj (pentru stâlpii metalici, construcţia staţiilor) 

La execuţia lucrărilor de terasamente se vor folosi aceleaşi utilaje cu care se 

lucrează şi pe pârtie. 

Betoanele se vor transporta din Braşov, iar punerea lor în operă (turnarea 

efectivă) se face cu staţii sau relee de staţii de pompare staţionare, cu posibilitate de 

refulare (pentru o pompă) de până la 120m pe verticală şi 300m pe orizontală, ceea ce 

vor permite amplasarea acestora în zona Drumului Roşu, nefiind nevoie de accese 

suplimenatre. 

Montarea stâlpilor metalici se face cu utilaje pretabile pentru fiecare amplasament 

în parte, respectiv: macarale auto sau staţionare, utilaje de ridicat tip „bică” sau, în 

ultimă instanţă, cu elicopterul. 

Personalul muncitor şi personalul tehnic de urmărire şi supraveghere a lucrărilor 

va fi transportat zilnic la punctele de lucru, în amplasament nefiind necesare 

baracamente pentru cazare. 

Servirea mesei se face în zona fiecărui front de lucru, într-un vagon mobil 

poziţionat în amplasament funcţie de frontul de lucru efectiv. 

Resturile menajere se vor colecta într-un tomberon (în pungi si saci de polietilenă). 

Sacii plini se vor transporta într-o zi fixata din săptămână în Poiana Braşov într-un 

amplasament stabilit cu societatea de salubritate ce deserveşte zona. 

În amplasament, într-o poziţie convenabilă, se va amplasa o toaletă ecologică 

mobilă şi dozatoare de apă potabilă. 

42


1.5.3. Descrierea etapelor proiectului 

Perioadele caracteristice activităţii întregului proiect sunt: 

A. Etapa de construcţie 

B. Etapa de funcţionare 

C. Etapa de dezafectare 


Lucrările de construcţie necesare a fi realizate pentru a pune în operă întreg 

proiectul propus se redau sintetic mai jos, urmând ca detaliile de realizare să fie 

abordate în capitolul 2 - Procese tehnologice: 

Lucrări propuse pentru reabilitarea pârtiilor existente: 

Lucrările proiectate în domeniul schiabil existent se refera la extinderi, corecturi în 

plan, în profil în lung si profile transversale etc. Aceste lucrări se realizează prin: 

• defrişări 

• îndepărtarea si depozitarea stratului de pământ vegetal necesar la 

consolidarea si înierbarea pârtiei după modelare 

• reabilitare drenurilor existente si execuţia unor drenuri noi 

• corecţii în plan, în profil în lung si transversal a pârtiilor (coborârilor) A, B, 

C, D - existente, descrise anterior 

• consolidări ale terasamentelor în urma săpăturilor 

Lucrări propuse pentru construirea pârtiilor noi: 

Aceleasi lucrări enumerate la extinderile pârtiilor existente sunt necesare si la 

amenajarea unor pârtii noi. Diferenţa dintre pârtiile existente si cele noi o face faptul că 

de data aceasta suntem într-un teren virgin iar volumul de lucrări de orice categorie, pe 

unitatea de suprafaţa, sunt mult mai mari si mai greu de executat. 

Drenaje de suprafaţă, drenajul pârtiilor 

Soluţiile au fost astfel alese pentru a avea efectul minim posibil asupra scurgerii de 

suprafaţă şi a şanţurilor existente. La proiectare s-a avut grija ca în imediata apropiere a 

zonei proiectate, adaptările pistei să nu afecteze apele stătătoare sau curgătoare, 

izvoarele şi respectiv zonele umede / mlăştinoase la vedere. 

Prin trasarea adaptată la teren a pistelor şi drumurilor, proiectarea traseelor pe 

porţiuni preponderent uscate şi evitarea deversării directe în ape existente, distribuţia 

apei de pe piste pe diferite zone de drenare parţiale, amplasarea multor evacuări 

transversale, a şanţurilor de evacuare a apelor de suprafaţă în drenuri subterane, 

disiparea debitelor maxime şi o repartizare a apelor de suprafaţă din zona proiectului în 

porţiuni împădurite mari cu vegetaţie densă şi rezistentă la eroziune, au un efect 

cumulat nesemnificativ asupra situaţiei hidrologice existente. 

Aplicarea tuturor măsurile alese pentru construcţia pârtiilor se va face pe 

tronsoane, pentru ca suprafeţele noi de terasament să fie asigurate cât mai repede prin 

lucrări de recultivare şi înierbare. 

43


Drenarea pârtiilor. Şanţuri transversale de scurgere. 

Pentru a evita concentraţiile mari ale apelor de suprafaţă, proiectul prevede pe 

porţiunile de pârtie drenuri de scurgere la distanţe de 25m (pe pârtii abrupte) şi la 40m 

(pe pârtiile mai line) (sistem de şanţuri naturale cu covor de verdeaţă densă) care se vor 

evacua pe terenurile existente de lângă pârtii. 

Drenarea drumurilor schiabile 

În zona drumurilor schiabile se realizează o înclinaţie a terenului de 3-5% spre 

exterior şi instalarea suplimentară a unor şanţuri de evacuare la distanţe de 60-80m, 

care deversează controlat apa de suprafaţă spre teren stabil contra eroziunii aflat în jos 

de drumul schiabil. 

Tratarea traversărilor zonelor ce pot genera torenţi 

Se va evita pe cât posibil traversarea unor şanţuri mici care, în cazul ploilor 

abundente, pot genera debite mari. Traversarile inevitabile se vor face pe saltele de 

piatră brută. Şanţurile cu o adâncime de 50-70cm se vor realiza cu lungimi între 3m şi 

5m, pentru a nu cauza stricăciuni maşinilor de preparat pârtiile în cazul unui strat mic de 

zăpadă. În decursul realizării stratului de bază de zăpadă artificială aceste şanţuri vor fi 

astupate astfel că, pe timpul iernii, nu se vor observa. Conductele se vor monta 

dedesubtul albiilor la o adâncime corespunzătoare (minim 2m) pe un strat protector de 

beton. Cablurile se vor monta în tuburi de protecţie. 

Conceptul de recultivare şi înierbare 

La alcătuirea amestecului de seminţe se vor respecta în afara condiţiilor 

climaterice şi condiţiile specifice locaţiei pe domeniul pârtiilor, cum ar fi perioadă scurtă 

de dezvoltare a vegetaţiei, rezistenţă la presiunea zăpezii etc. Astfel vor fi folosite 

ierburi adaptate locaţiei, cu proprietăţi bune de stabilizare a solului şi rezistenţă 

mecanică bună. 

Asigurarea pârtiilor 

Asigurarea pârtiilor se realizează prin plase de siguranţă şi de restricţionare. 

Deoarece măsurile de siguranţă speciale sunt destinate doar pentru publicul spectator 

în cazul organizării unor competiţii sportive, în docmentaţia studiată sunt prevăzute doar 

protecţii fixe ale segmentelor de pârtie la care terenul adiacent este în mare parte 

abrupt (taluzuri mai mari în pantă de 2-3°, protecţii împotriva prăbuşirii unor zone de 

terasamente consolidate cu zidărie de piatră uscata sau gabioane etc.), prin intermediul 

unor plase cu caracteristici descrise în amanunt - specific fiecărei zone de protejat - la 

faza de Detalii de Executie. 

Numeroasele margini de pârtii împădurite nu vor fi în mod special asigurate altfel 

decât cum se obişnuieşte în cazul folosirii pârtiei doar de publicul spectator (cu rol mai 

degraba de limitare a accesului în zona respectiva). 

44



Activităţile desfăşurate pe timpul etapei de funcţionare se centrează pe 

operaţiunile de preparare a pârtiilor, precum şi pe întreţinerea suprafeţelor aferente pe 

timp de vară. 

• în extrasezon, pe lângă activităţile aferente asigurării rezervei de apă în lac 

pentru necesarul de înzăpezire din sezonul următor, se vor efectua după 

necesităţi mici lucrări de întreţinere a suprafaţelor pârtiilor precum şi lucrări 

de mentenanţă la instalaţiile de transport pe cablu etc. 

• în sezonul de schi, lucrările de bază sunt cele aferente preparării zăpezii 

artificiale şi distribuirea ei pe suprafaţa domeniului schiabil, precum şi 

lucrările de tasare a acesteia cu maşinile de amenajat („ratrack”) 

C. Etapa de dezafectare / închidere / postînchidere 

Pentru situaţia în care se doreşte închiderea definitivă şi dezafectarea obiectivului, 

se va realiza un proiect tehnic de închidere şi dezafectare care va include şi o parte de 

evaluare a efectelor posibile asupra mediului precum şi metodele şi măsurile de evitare 

/ corectare a unor asemenea efecte negative, urmând a se parcurge toate etapele 

procedurale legal prevăzute pe linie de protecţie a mediului pentru avizarea soluţiei. 

1.6. Durata etapei de funcţionare 

Etapa de funcţionare nu este limitată în timp, importanţă având fireşte durabilitatea 

instalaţiilor realizate şi a echipamentelor, în raport cu dorinţa titularului de reînnoire. În 

orice caz, asemenea obiective pot rămâne în exploatare pe durate mari de timp. 

45


1.7. Informaţii privind producţia care se va realiza şi resursele folosite în scopul producerii 

energiei necesare asigurării producţiei 

În cazul proiectului analizat, considerând specificul acestuia, conceptului de 

“producţie” îi putem asocia numărul (rspectiv fluxul) de turişti deserviţi şi cantitatea de 

zăpadă artificială necesară înzăpezirilor. 

Astfel, după darea în folosinţă a tuturor investiţiilor prevăzute prin proiect, 

suprafeţele schiabile şi fluxurile estimate de schiori pe aceste pârtii vor fi: 

• suprafaţa schiabilă finală: cca. 71,00ha 

• lungimea totală a pârtiilor de schi: cca. 21100m (21,1km) 

Pentru sezonul de vârf, în condiţii de vreme frumnoasă, afluxul estimat de schiori 

este următorul: 

• la sfârşit de săptămână / vacanţe - cca. 3000 de schiori 

• pe parcursul săptămânii - între 1500 şi 2000 schiori 

Capacităţile de transport asigurate la finalizarea proiectului vor fi: 

Denumirea liftului 

Capacitate maximă de transport 

(persoane / h) 

Telecabină Kanzel 350 

Telecabină Capra Neagra 504 

Telegondola Postăvarul Expres 1823 

Teleschi Bradul 900 

Teleschi Stadion 900 

Teleschi Slalom 600 

Teleschi Subteleferic 500 

Teleschi Kanzel 900 

Telescaun 6CLD Ruia 2400 

Telescaun 4CLF Lupului 1600 

Total capacitate (persoane/h) 10477 


rezultă o capacitate totală medie de transport de cca. 7438 pers/h. Se preconizează ca 

cca. 4900 de schiori să poată folosi pârtiile fără probleme de siguranţă şi fără timp de 

aşteptare mare la instalaţiile de transport. 

Tot ca şi producţie, se identifică zăpada artificială produsă în scopul înzăpezirii 

domeniului schiabil. Totalul ariilor de înzăpezit după reabilitare fiind de 60,00ha şi 

considerând necesarul specific de apă de 2415mc/ha, va rezulta un volum anual 

necesar de apă de cca. 145000mc. 

Stratul de zăpadă realizat va fi de cca. 35cm grosime, respectiv va atinge un 

volum aproximativ de 210000mc (nebătătorit). 

46


TABELUL Nr. 1.1: Informaţii privind producţia şi necesarul resurselor energetice 

Producţia 

Resurse folosite în scopul asigurării producţiei 

Cantitatea 

Denumirea Cantitatea anuală Denumirea 

Furnizor 

anuală 

transport 10477schiori/h (max) 

- energie electrică cca. 1040MW * SC Electrica SA 

schiori 7438pers/h (mediu) 

- energie electrică cca. 542,85MW * SC Electrica SA 

înzăpezire 

pârtii (35cm) 

60ha 

* - detalierea necesarelor este redată mai jos 

- motorină 34000 l/an * var. staţii distrib. carburanţi 

- lac propriu acumulare 

- altele - apă 145000mc - reţea apă Poiana Braşov 

(Compania Apa Braşov) 

• transportul pe cablu aferent celor două telescaune propuse: 

500kW+800kW = 1300kW x 8h/zi = 10400kWh/zi x 100zile = 1040,0MWh/sezon 

• pomparea apei pentru acumulare şi înzăpezire: 

350kW+115kW+2000kW = 2465kW x 100h = 246,5MWh/înzăpezirea de bază 

2465kW x 1h/zi x 50 zile = 123,25MWh/sezon pentru corecţii şi întreţinere 

total pompare: 369,75MWh/sezon 

• acţionarea agregatelor de înzăpezire: 

tunuri înzăpezire: 11kW x 53buc x 100h/sezon = 58,3 MWh/sezon 

lăncii înzăpezire: 4kW x 243buc x 100h/sezon = 97,2 MWh/sezon 

agregate hibride: 11kW x 16buc x 100h/sezon = 17,6 MWh/sezon 

total agregate: 173,1 MWh/sezon 

• funcţionarea maşinilor de bătătorit zăpada (ratrack): 

5buc x 17l/h x 4h/zi = 340l/h x 100zile/an = 34000 l/an 

1.8. Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice 

Pe timpul etapei de funcţionare, singurele materii prime care necesare sunt: 

• apa necesară producerii zăpezii artificiale - cca. 145000mc/an 

• electricitatea necesară funcţionării instalaţiilor de transport pe cablu 

propuse (cele 2 telescaune Ruia şi Lupului) şi cea necesară pompării apei 

şi acţionării agregatelor de înzăpezire (valori prezentate în detaliu la 

capitolul anterior) 

• motorina necesară funcţionării maşinilor de bătătorit zăpada (ratrack) cca. 

34000 l/an 

47


Pe durata etapei de construire a obiectivelor propuse prin proiect, principalele 

materii prime şi materiale care se vor utilza sunt: 

MATERII PRIME / MATERIALE 

funcţionarea utilajelor de construcţii; transporturi 

motorină 

lucrări de defrişare 

benzină pt. motoferăstrae 

consolidări - ziduri sprijin din gabioane, cleionaje 

piatră brută 

plasă metalică 

nuiele 

plase pentru protecţia schiorilor (tip A şi B) 

stâlpi oţel 

plasă sârmă 

stâlpi policarbonat 

plasă din materiale uşoare 

realizarea lacului de acumulare (etanşeizare + taluzare) 

material fin (00/08mm) * 

pietriş cu diferite granulaţii (08/30;30/70mm) ** 

geotextil din polipropilena de 1200g/mp 

geotextil din polipropilena de 300g/mp 

folie de PEHD (polietilena de înaltă densitate), 2,5mm grosime 

realizarea instalaţiilor de transport pe cablu 

stâlpi metalici 

structuri metalice şi elemente de asamblare 

beton fundare 

realizarea casei pompelor aferentă lacului 

beton, mortar 

materiale finisare 

realizarea operaţiunilor de derocare 

material exploziv specific (dinamită sau alte materiale) *** 

realizarea sistemului de înzăpezire 

pompe electrice în staţia de pompare lac 

conducte apa de înaltă presiune 

conducte aer comprimat 

cabluri electrice pt. tunurile de zăpadă, în tub protecţie 

cabluri electrice pt. lăncii de zăpadă, în tub protecţie 

cabluri electrice pt.control tunuri 

cabluri electrice pt.control lăncii 

alte cabluri electrice 

fibră optică în tubulatură 

tunuri de zăpadă (elice) 

lăncii de zăpadă 

instalaţii hibride (pot funcţiona atât ca tunuri cât şi ca lăncii) 

CANTITĂŢI (aferente lucrărilor în totalitate) 

37944 l - * estimare evaluator 

2500 l - * estimare evaluator 

3120mc 

n.n. - la fază de detalii proiect 






strat 15cm pe fundul lacului 

cca. 12000mc 

29300mp 

2000mp 

19300mp 

n.n. - conform instalaţiilor achiziţionate 

n.n. - conform instalaţiilor achiziţionate 

2418mc 

368mc 


n.n. - funcţie de metoda utiliz. de prestator 

7buc (3+2+1buc legate în paralel) 

19360ml 

15514ml 

5186ml 

17087ml 

3926ml 

15673ml 

22548ml 

2433ml 

53buc 

243buc 

53buc 

*- se asigură local, din stratul de argilă prăfoasă/nisipoasă relevat de studiile GEO 

** - se asigură din balastiere 

*** - lucrările vor fi gestionate de o firmă specializată şi autorizată care decide atât metoda cât şi tipul 

de exploziv 

48


La aceastea se adaugă volumele de săpături / umpluturi aferente lucrărilor de 

terasamente prilejuite de modelarea pârtiilor şi de realizarea lacului de acumulare. 

Conform datelor primite de la proiectant, în sinteză, volumele de terasamente ce 

vor fi executate sunt: 

PÂRTIA 

SĂPĂTURĂ 

[mc] 

UMPLUTURĂ * 

[mc] 

EXCES MATERIAL 

[mc] 

DEROCĂRI 

[mc] 

extindere pârtii existente inclusiv consolidări 122187 120015 2172 31660 

pârtii existente fără extinderi 69321** 69321** 0 4523 

pârtii noi (legături între pârtiile existente, extinse sau nu) 82800 76500 6300 6784 

lac de acumulare Ruia 73100 58800 14300 2261 

TOTAL 347408 324636 22772 45228 

notă 

* - în categoria umpluturilor au fost cuprinse şi lucrările de consolidare (cleonaje, ziduri de sprijin, consolidări 

cu piatră brută) 

** - conform proiectantului, la detalii de execuţie se vor cauta soluţii de compensare a celor două volume, 

aceasta operatiune putându-se realiza fără probleme (amenajarea pârtiilor nefiind aşa de restrictivă) 

Volumele de mai sus au fost diminuate de către proiectant (pentru fiecare pârtie), 

cu stratul de pământ vegetal (în grosime de 10cm, sortat), pentru înierbarea unei 

suprafeţe estimată la cca. 45ha (adică 45000mc). 

Cu acest volum, adăugat la execesul de material de 22772mc, se atinge un volum 

iniţial în exces de 45000 + 22772 = cca. 68000mc ce se va utiliza în ansamblu la 

remodelarea finală incluzându-se renaturarea (cu startul de pământ vegetal sortat). 

Observaţii: 

- prin metoda de compensare propusă la nivel de proiectare se notează că nu sunt 

necesare gropi de împrumut, volumele excavate dintr-un sector al pârtiei fiind 

utilizate în alt sector din proximitate pentru lucrările de umplutură, după caz 

- prin metoda de sortare iniţială a pământului vegetal se asigură resursa pentru 

renaturarea finală a pârtiilor (45000mc, respectiv o suprafaţă de cca. 45ha), 

eliminându-se o eventuală rpoblemă de transport şi de asigurare a acestei 

resurse (eventuale gropi de împrumut) 

Substanţe cu caracter chimic sau periculos 

Dintre toate materiile prime şi materialele utilizate atât pe perioada de construcţie, 

cât şi pe cea de funcţionare, singurele substanţe sau preparate chimice (periculoase 

sau nu) sunt: 

• benzina utilizată la motoferăstrae 

• motorina utilizată de mijloacele de transport şi de utilajele de construcţii 

• materiale explozive utilizate pentru derocări 

49


TABELUL Nr. 1.2: Informaţii despre materiile prime şi despre substanţele sau 

preparatele chimice 

Denumirea materiei 

prime, a substanţei sau 

preparatului chimic 

Cantitatea anuală 

/ existentă în stoc 

Clasificarea şi etichetarea substanţelor sau preparatelor chimice 

*) 

Categorie Periculozitate **) Fraze de risc *) 

motorină per. construcţie 1) 37944 l P T; R45; S53-45 

motorină per. exploatare 1) 

benzină 1) 

34000 l 

2500 l 

inflamabil / exploziv 

P 

X n;R40;S(2-)36/37 

materiale explozive 2) n.n. exploziv n.n. n.n. 

1) până la realizarea detaliilor de proiectare nu sunt prevăzute la fază de SF (cantităţile de combustibil 

depind de tipul şi numărul de utilaje pe care le va utiliza constructorul şi care încă nu sunt cunoscute în 

detaliu) - aşadar, cantităţile sunt estimate în baza experienţei unor lucări similare 

2) lucrările de împuşcare prilejuite de derocările necesare modelarea pârtiilor vor fi executate printr-o 

societate specializată cu obligaţia de a respecta toate normele în vigoare, detaliile operaţiunilor căzând 

în seama acestui prstator şi nefiind disponibile la ora actuală 

*) Conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea 

substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, aprobată şi modificată prin Legea nr. 451/2001 şi 

Hotărârii Guvernului nr. 490/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de 

urgenţă a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi 

preparatelor chimice periculoase. 

**) Conform art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 200/2000, aprobată şi modificată prin Legea 

nr. 451/2001. 

50


1.9. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul 

1.9.1. Zgomot şi vibraţii 

În desfăşurarea proiectului vor exista două perioade distincte din punct de vedere 

al caracteristicilor emisiilor de zgomote şi vibraţii (perioada de realizare a lucrărilor de 

construcţie şi perioada de activitate normală pe domeniul schiabil). 

Ca efecte generale (calitative) ale acestor potenţiale emisii de zgomot şi vibraţii în 

arealul învecinat (depinzând fireşte însă şi de intensitatea emisiilor), se pot reliefa cu 

precădere cele eventual resimţite asupra: 

• personalului de execuţie 

• altor obiective din vecinătate (spaţii de cazare, activităţi de agrement etc.) 

• faunei din zonă (zona este caracterizată însă de existenţa unui echilibru deja 

creat din acest punct de vedere) 

În întreaga literatură de specialitate, pragul de zgomot considerat ca fiind admis de 

om fără a simţi efecte negative este de 80dB. După trecerea acestui prag, în funcţie de 

gradul de depăşire (intensitate) dar şi de frecvenţa şi durata acestor depăşiri, efectele 

ce pot să apară pornesc de la un nivel de indispoziţie simplă, putând ajunge până la 

pierderi de auz. 

În ceea ce priveşte fauna (acele specii cu atari sensibilităţi), efectul general este 

acela de retragere la o distanţă la care aceasta nu se mai simte deranjată. Pentru surse 

de zgomot şi vibraţii cu acţiune îndelungată, se poate discuta ulterior şi de o revenire a 

multor specii pe vechiile teritorii, având loc un proces de adaptare. Acest lucru depinde 

foarte mult însă de necesităţile ecologice ale speciilor respective şi de condiţiile oferite 

de un areal mai larg. În fapt discuţia se poartă pe marginea accesului la resurse pentru 

aceste specii - adaptarea la noile condiţii de viaţă e strâns legată de necesitatea de a 

accesa resursele - hrană, apă, teritorii de înmulţire etc. Dacă populaţiile respective îşi 

vor putea satisface aceste nevoi păstrând o distanţă mai mare faţă de zona de 

intervenţie, obişnuit vor prefera această retragere chiar şi la nivele de zgomot / vibraţii 

care în fapt nu sunt de natură a induce perturbări fiziologice. În multe cazuri intervin 

însă elemente generate de teritorialitate (prin transaltarea unor teritorii de hrănire sau 

pentru alte funcţii intrându-se în conflict cu alte exemplare din aceeaşi specie) sau chiar 

de unicitate a unor biotopuri sau habitate pe o distanţă respectabilă. 

Cum însă în zona vizată de lucrările propuse nu se găsesc habitate rare care să 

adăpostească specii de faună sensibile la zgomote, nu considerăm că ar fi cazul unui 

eventual impact semnificativ asupra faunei. 

Ca şi fenomen general acceptat de cercetători se poate menţiona faptul că sunt 

mult mai bine tolerate de către faună zgomotele relativ constante (chiar dacă sunt mai 

puternice) decât cele inconsecvente ca producere (chiar dacă au intensitate scăzută) - 

are loc nimic altceva decât un fenomen de adaptare şi de tolerare a unui disconfort în 

vecinătate în schimbul accesului la unele resurse. 

În câmp deschis zgomotul utilajelor este influenţat de mediul de propagare a 

acestuia, respectiv de existenţa unor obstacole naturale sau artificiale între surse 

(utilajele de construcţie) şi punctele de măsurare. 

51


Păsările par a fi sensibile la zgomote, acestea interferând în mod direct cu 

comunicarea intrespecifică prin intremediul sunetelor şi în acest mod afectând indirect 

comportamentul de teritorialitate şi rata împerecherii (Reijinen and Floppen, 1994, 

Kuitunen et al. 2003, Helldin and Seiler 2003, National Research Council 2005). 

Pentru majoritatea speciilor de păsări, un nivel de zgomot de 70-100dB este 

considerat mediu şi fără vreun impact semnificativ (Kuitunen et al. 2003, Reijnen and 

Foppen 1994, Warber 1992). 

Referitor la efectele vibraţiilor, acestea sunt importante cu precădere pentru 

reptile, având în acesta caz o importanţă foarte mare din punct de vedere al percepţiei 

senzoriale. 

Surse 

a). pe timpul perioadei de construire: 

În scopul efectuării propriu-zise a tuturor lucrărilor de construire, se vor utiliza în 

mod firesc o serie de utilaje specifice care, în mare parte, sunt generatoare de zgomot 

şi/sau vibraţii. 

În gama obişnuită de utilaje cu care se operează în asemenea lucrări se regăsesc: 

• autocamioane / basculante 

• auto-macarale 

• autobetoniere şi pompe împins beton 

• încărcătoare frontale 

• excavatoare 

• buldozere 

• freze de sol 

• pikamere (ciocane pneumatice) 

• motoferăstrae 

• unelete electrice de mână (maşini de găurit, polizoare unghiulare etc.) 

etc. 

La toate acestea se mai adaugă şi zgomotele provocate de exploziile eventual 

necesare în cadrul lucrărilor de derocare. 

Cu toate că această fază este caracterizată printr-o intensitate mai ridicată a 

zgomotelor, perioada de desfăşurare fiind scurtă, efectele posibil a fi induse la nivelul 

faunei se vor înscrie în gama unor disturbări temporare, fără efecte remanente, 

condiţiile de mediu din acest punct de vedere revenind la starea iniţială (acolo unde 

este cazul) de îndată ce lucrările vor înceta. 

b). pe timpul perioadei de activitate pe domeniul schiabil 

Sursele de zgomote ce vor funcţiona pe amplasament coincid în fapt ca şi 

diversitate cu cele din situaţia actuală, fiind vorba doar de o extindere. Astfel, acestea 

sunt reprezentate de: 

• instalaţiile de transport schiori (motoarele de antrenare a cablului) 

• agregatele de pompare a apei necesare înzăpezirii 

• agregatele de înzăpezire (tunurile cu elice şi lănciile) 

52


• agregatele de producere a aerului comprimat necesar înzăpezirii 

(compresor) 

• mici surse din cadrul atelierelor de întreţinere a scaunelor aferente celor 

două instalaţii de transport propuse 

• maşinile de preparat pârtiile (ratrack-uri) 

O parte dintre acestea se vor amplasa însă în interiorul construcţiilor (motoare de 

acţionare, pompe, compresor), fiind astfel posibile măsuri tipice de reducere şi 

estompare a zgomotelor şi vibraţiilor (fonoizolaţii la nivelul închiderilor, covoare de 

cauciuc sau ale sisteme de amortizare a vibraţiilor). 

Astfel, perioada va fi caracterizată prin eventuale zgomote de intensitate redusă 

dar constantă, localizare punctuală (în apropierea clădirilor), însă pentru o perioadă 

îndelungată. 

De menţionat este însă nivelul de zgomot existent deja în zonă datorat unor 

activităţi similare, Poiana Braşov reprezentând un centru de tradiţie în ceea ce priveşte 

practicarea sporturilor de iarnă, pe domeniul schiabil funcţionând deja instalaţii de 

transport pe cablu şi chiar unele agregate de preparat zăpada. 

Din acest motiv, se poate considera deja creat un echilibru din punct de vedere al 

presiunii zgomotelor vis a vis de prezenţa faunei. 

Cuantificare / estimare 

a). pe timpul derulării lucrărilor de construcţii: 

Principala dificultate în realizarea unei estimări concrete a zgomotului produs în 

această etapă constă în lipsa unor informaţii concrete asupra mijloacelor de producţie 

ce se vor utiliza (componenţa parcului auto, utilaje etc.). 

Acest lucru nu se poate obţine în faza curentă de evaluare deoarece proiectul nu 

este încă în stadiul de a avea toate detaliile de proiectare executate şi mai ales planul 

de finanţare pe care se va opera (acesta din urmă având însemnătate majoră asupra 

parcului de utilaje folosite - număr, ore funcţionare - depinzând de ritmul de lucru 

asigurat). 

Ca şi aprecieri generale însă, se pot face o sumă de considerente în parte bazate 

pe metodologii consacrate, pe literatura de specialitate sau pe experienţa altor studii 

similare. 

Astfel, în primul rând redăm mediile obişnuite prevăzute de literatura de 

specialitate pentru nivelul de zgomot al utilajelor folosite general în construcţia unor 

asemenea obiective: 

UTILAJ 

autocamioane / basculante 

autobetoniere 

încărcătoare frontale 

buldozere 

excavatoare 

compactoare 

generatoare mobile de energie electrică 

ciocane pneumatice 

motoferăstrae 

NIVEL DE ZGOMOT GENERAT 

70-90dB 

75-95dB 

75-85dB 

80-90dB 

80-90dB 

75dB 

75-85dB 

85-95dB 

95-110dB 

53


În plus, se pot preciza nivele de zgomot asociate cu diferite categorii de lucrări: 

• operaţiuni de defrişare şi transport masă lemnoasă: 75-110dB 

• manipulare materiale: 75-85dB 

• dislocare pământ: 73-75dB 

• derocare prin explozie: 90dB 

În ceea ce privesc operaţiunile de derocare prin explozie, deşi în actuala fază de 

proiectare nu sunt cunoscute detalii concrete asupra metodei, proiectantul face 

precizarea că doar o parte a zilei, cel mult 10%, este alocată efectiv declanşării de 

explozii cu urmări semnificative asupra nivelului de zgomot (restul timpului fiind dedicat 

pregătirilor). 

Ord. 1830/2007 pentru aprobarea Ghidului privind realizarea, analizarea şi 

evaluarea hărţilor strategice de zgomot, specifică următoarea relaţie pentru estimarea 

zgomotului provenit în acest caz: 

L p = L w - 10 x log(r 2 ) - 8 

unde: 

L p - nivelul de zgomot 

L w - puterea acustică 

r - distanţa faţă de sursa de zgomot 

În aceste condiţii vom avea următoarele valori pentru nivelul de zgomot înregistrat 

pe măsură ce receptorul se îndepărtează de sursă: 

UTILAJ 

NIVEL DE ZGOMOT 

DISTANŢA [m] 

GENERAT 10 25 50 100 200 500 

autocamioane / basculante 70-90dB 52dB 44dB 38dB 32dB 26dB 18dB 

autobetoniere 75-95dB 57dB 49dB 43dB 37dB 31dB 23dB 

încărcătoare frontale 75-85dB 52dB 44dB 38dB 32dB 26dB 18dB 

buldozere 80-90dB 57dB 49dB 43dB 37dB 31dB 23dB 

excavatoare 80-90dB 57dB 49dB 43dB 37dB 31dB 23dB 

compactoare 75dB 47dB 39dB 33dB 27dB 21dB 13dB 

generatoare mobile de energie electrică 75-85dB 52dB 44dB 38dB 32dB 26dB 18dB 

ciocane pneumatice 85-95dB 62dB 54dB 48dB 42dB 36dB 28dB 

motoferăstrae 95-110dB 75dB 67dB 61dB 55dB 48dB 41dB 

Întotdeauna nivelul zgomotului variază puternic depinzând mult de mediul de 

propagare (condiţiile locale - obstacole). Cu cât receptorul este mai îndepărtat de sursa 

de zgomot, cu atât intervin mai mulţi factori care schimbă modul de propagare al 

acestuia (caracteristicle vântului; gradul de absorbtie al aerului depinzând de presiune, 

temperatură, UR; topografia locală; tipul de vegetaţie etc.). 

HG 493/2006 stipulează cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la 

expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot. Limita specificată de acest 

normativ pentru expunerea la zgomot este de 87dB. În scopul atenuării efectelor 

datorate surselor care nu se pot încadra în această limită (la distanţă mică), se impune 

dotarea cu echipamente de protecţie corespunzătoare 

muncitori 

antifonate). 

Legat de tranzitarea mijloacelor de producţie prin staţiunea Poiana Braşov, limita 

impusă prin STAS 10144/1-80 este de maxim 65dB. Ca şi măsuri pentru respectarea 

pentru 

(căşti 

54


acestei prescripţii se vor prevedea viteze adecvate de deplasare (astfel încât motoarele 

să fie menţinute pe cât posibil mai puţin turate şi stabilirea unui grafic de transport care 

să asigure o cât mai bună eşalonare a acestor tranzitări. 

Legat de vibraţii, acestea sunt generate în general de utilajele cu masă mare şi 

reglementarea specifică este asigurată prin SR 12025/2-94 „Acustica în construcţii: 

Efectele vibraţiilor asupra clădirilor sau părţilor de clădiri” unde sunt stabilite limitele 

admisibile pentru locuinţe şi clădiri socio-culturale şi pentru ocupanţii acestora. Ca şi 

măsuri de diminuare a acestui impact sunt valabile aceleaşi ca şi în cazul zgomotelor. 

Zgomotul asociat disconfortului general, pe o durată de 24 ore - L zsn (L den ), conform 

recomandărilor Directivei 2002/49/EC transpusă prin HG 391/2005 privind evaluarea şi 

gestionarea zgomotului ambiental, se face după formula: 

L den = 10 x log 

cu td+te+tn=24ore: 

td × 10 

L / 10 

( L + 5) /10 

( L + 10) /10 

zi 

+ te × 10 

• td = 12ore (funcţionarea în timpul zilei) 

• te = [2-4ore] (funcţionarea în timpul serii) 

seara 

24 

+ tn × 10 

• tn = 8ore (funcţionarea în timpul nopţii) 

În situaţia proiectului discutat, singura perioadă în care se vor efectua lucrări fiind 

ziua, formula devine: 

L den = 10 x log 

L 

10 zi 

2 

Astfel, disconfortul general datorat acestor surse de zgomot, corespunzător 

distanţelor faţă de surse, va fi: 

/10 

noapte 

UTILAJ 

DISTANŢA [m] 

10 25 50 100 200 500 

autocamioane / basculante 49dB 41dB 35dB 29dB 23dB 15dB 

autobetoniere 54dB 46dB 40dB 34dB 28dB 20dB 

încărcătoare frontale 49dB 41dB 35dB 29dB 23dB 15dB 

buldozere 54dB 46dB 40dB 34dB 28dB 20dB 

excavatoare 54dB 46dB 40dB 34dB 28dB 20dB 

compactoare 44dB 36dB 30dB 24dB 18dB 10dB 

generatoare mobile de energie electrică 49dB 41dB 35dB 29dB 23dB 15dB 

ciocane pneumatice 59dB 51dB 45dB 39dB 33dB 25dB 

motoferăstrae 71dB 64dB 58dB 51dB 45dB 38dB 

Cu mici excepţii (cabana Postăvarul), cele mai apropiate spaţii de cazare din 

Poiana Braşov, relativ la suprafaţa pârtiilor unde se va lucra, sunt plasate în general la 

peste 500m distanţă în aval, nivelul de disconfort provocat de zgomot fiind substanţial 

redus aşa cum se observă din valorile de mai sus. Cele mai mari influenţe cauzate de 

aceste zgomote asupra staţiunii vor fi cele prilejuite de traficul de aprovizionare cu 

materiale şi de debarasare a deşeurilor. 

55


Măsuri suplimentare recomandate pentru reducerea zgomotelor / vibraţiilor: 

• pentru activităţile desfăşurate la distanţă mică (de către personalul angrenat 

în lucrările de construire), se impune dotarea cu echipamente de protecţie 

• pentru reducerea zgomotului cauzat de traficul prilejuit, se recomandă 

rularea cu viteze adecvate (motoarele să fie menţinute pe cât posibil mai 

puţin turate), precum şi stabilirea unui grafic de transport care să asigure o 

cât mai bună eşalonare a acestor tranzitări; evitarea transporturilor în 

suprasarcină 

etc.). antifonate (căşti corespunzătoare 

• pentru lucrările de construire propriu-zise, este recomandabilă reducerea 

pe cât posibil a întregii durate de realizare a lucrărilor, astfel încât să nu fie 

induse dezechilibre semnificative în punctele de intervenţie în ceea ce 

priveşte retragerea faunei sensibile 

b). pe timpul exploatării ulterioare a obiectivului 

Sursele generatoare de zgomot şi vibraţii din perioada de exploatare a domeniului 

schiabil vor fi constituite din: 

• cele două instalaţii noi de transport pe cablu propuse (telescaun 6 locuri 

Ruia şi telescaun 4 locuri Lupului) 


• agregatele de pompare a apei din cadrul sistemului de alimentare a lacului 

şi a celui de distribuţia a apei necesare preparării zăpezii artificiale 

• maşinile de bătătorit pârtia (ratrack-uri) 

În ceea ce priveşte nivelul zgomotului la sursă în fiecare caz în parte, în 

documentaţia proiectului propus au fost regăsite următoarele informaţii: 

SURSE ZGOMOT 

pompe alimentare lac 

pompe refulare spre agregatele de înzăpezire 

tun cu elice şi agregate hibride 

lăncii de zăpadă 

maşini bătătorit zăpada 

NIVEL ZGOMOT LA SURSĂ 

20dB 

20-50dB 

75dB 

75dB 

75dB 

Modul de propagare a zgomotului în cazul agregatelor de înzăpezire este redat 

grafic mai jos, fiind preluat din studiul de fezabilitate ca atare. 

56


LANCIE de ZĂPADĂ 

57


TUN de ZĂPADĂ + Hibrid 

58


Măsuri prevăzute pentru reducerea efectelor zgomotelor şi vibraţiilor 

Toate pompele de mai sus se montează în spaţii închise. Clădirea staţiei de 

pompare de lângă lac, pe lângă faptul ca este închisă, adaposteste şi activităţi umane 

pentru întreţinerea, supravegherea şi repararea curenta a intregului proces de 

producere a zăpezii artificiale, motiv pentru care se va şi izola, atât termic cât şi acustic. 

Prin izolarea acustica, valorile nivelului de zgomot propagat în exterior se vor diminua 

până spre valori nule. 

La achiziţia instalaţiilor de transport pe cablu şi a agregatelor de înzăpezire se va 

ţine cont de caracteristice de emisie ale zgomotelor şi vibraţiilor (deja sunt de altfel 

vizate tunuri de zăpadă silenţioase). 

Măsuri suplimentare recomandate 

În scopul limitării vibraţiilor la sursă, echipamentele (pompe, compresoare etc.) vor 

fi prevăzute cu amortizoare de vibraţii (material cauciucat) la contactul cu fundaţia sau 

radierul conform instrucţiunilor tehnice P 121-89 pentru proiectarea şi executarea 

măsurilor de protecţie acustică şi antivibraţii la clădiri industriale şi normativului 

C125/2005 privind proiectarea şi executarea măsurilor de izolare fonică şi a 

tratamentelor acustice în clădiri. 

Se va evita pe cât posibil circulaţia mijloacelor auto şi funcţionarea utilajelor în 

suprasarcină cu turarea maximă a motoarelor. 

Zgomot şi vibraţii - evaluarea impactului 

[P] [C] [S] [Sb] [Sc] [ScR] 

probabilitate de apariţie consecinţe întindere spaţială sensibilitate scor specific scor specific impact rezidual 

ACŢIUNE 

IMPACT 

PUNCTAJ 

[P] [C] [S] [Sb] [Sc] [ScR] 

perioada de construire 

utilajele specifice lucrărilor de terasamente + transporturi emisii de zgomot 3 2 1 1 -12 -10 

exploziile din cadrul lucrărilor de derocare 

şi vibraţii 3 1 1 1 -9 -9 

perioada de exploatare 

instalaţiile de transport schiori (motoarele de antrenare a 

cablului) 

3 0 1 1 -6 -6 

agregatele de pompare a apei necesare înzăpezirii 3 0 1 1 -6 -2 

emisii de zgomot 

agregatele de înzăpezire (tunurile cu elice şi lănciile) 3 0 1 1 -6 -4 

şi vibraţii 

agregatele de producere a aerului comprimat necesar 

3 0 1 1 -6 -2 

înzăpezirii (compresor) 

maşinile de preparat pârtiile (ratrack-uri) 

3 1 1 1 -6 -6 

59


1.9.2. Alte tipuri de poluare fizică sau biologică 

Nu este cazul 

TABELUL Nr. 1.3: Informaţii despre poluarea fizică şi biologică generată de activitate 

Tipul 

poluării 

zgomot / 

vibraţii 

Sursa de 

poluare 

utilaje 

construcţii 

pompe 

alimentare lac 

pompe refulare 

spre agregatele 

de înzăpezire 

tun cu elice + 

agregate 

hibride 

lăncii de 

zăpadă 

maşini bătătorit 

zăpada 

Nr. surse 

de 

poluare 

2 

3 

53+16 

243 

5 

Poluare 

maximă 

permisă (limita 

maximă admisă 

pentru om şi 

mediu) 

Poluare 

de fond 

65dB(A); Cz60, 

la limita incintei 

(STAS 

trafic 

10009/88) 

forestier şi 

50dB pt receptori 

turistic 

sensibili 

cu 10dB mai 

scăzut noaptea 

Pe zona 

obiectivului 

44-57dB pt 

traseul de 

transport 

70-110dB în 

locurile de 

intervenţie la 

construcţie 

max. 64dB la 

25m distanţă 

20-50dB la 

sursă (interior 

clădiri) 

Poluare calculată produsă de activitate şi măsuri de eliminare / reducere 

Pe zone de 

protecţie / restricţie 

aferente 

obiectivului, 

conform legislaţiei 

în vigoare 

Pe zone rezidenţiale, de recreere sau alte zone 

protejate cu luarea în considerare a poluării de fond 

Fără măsuri de Cu implementarea măsurilor de 

eliminare/reducere eliminare / reducere a poluării 

a poluării 


1.10. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi indicarea 

motivelor alegerii uneia dintre ele 

Per ansamblu au fost luate în considerare mai multe variante în ceea ce priveşte 

atingerea obiectivelor proiectului propus, variante de realizare care însumate se pot 

formula sub aspectul a două alternative generale. 

În urma unei analize multicriteriale a acestor variante atât într-o fază de 

prefezabilitate cât şi în faza de fezabilitate, s-a ajuns la configurarea alternativei cele 

mai echilibrate sub aspectul optimizării costurilor şi beneficiilor atât financiare cât şi 

tehnice, de mediu etc. 

Astfel, criteriile de optimizare cele mai importante utilizate în această analiză au 

fost (fără o ordonare după importanţă neapărat): 

- analiza financiară 

- problematica tehnică 

- aspecte legate de asigurarea resursei de teren şi a acceselor 

- reducerea pe cât posibil a timpilor de implementare 

- costuri şi consideraţii legate de protecţia mediului 

- costuri şi consideraţii legate de aspectele sociale (sănătatea şi confortul 

populaţiei posibil afectată de proiect etc.) 

Această analiză nu a fost doar una multicriterială ci şi una pluridisciplinară, 

implicând activ nu doar factorii de decizie în ceea priveşte asigurarea resursei 

financiare pentru acest proiect, ci pe toţi cei care au contribuit la proiectarea obiectivului 

şi alţi factori locali interesaţi (autorităţile publice locale; - proprietarii şi administratorii 

terenurilor vizate; structurile silvice care administrează fondul forestier din întreaga 

zonă; proiectanţii de specialitate; evaluatorul de mediu etc.). 

Integrarea consideraţiilor legate de impactul asupra mediului a contribuit în mare 

măsură la luarea deciziei finale de selectare a alternativei propuse. 

În afară de alternativa detaliată în prezentul studiu, s-a mai examinat o alternativă 

ce implica următoarele aspecte principale: 

• intervenţii pe o suprafaţă mai mare din aria protejată (cca 1,2ha din 

rezervaţie) faţă de 0,6ha în alternativa finală propusă 

• suprafaţa de cca. 0,6ha care nu se mai ocupă este o rarişte de molid cu 

zâmbru (Pinus cembra) - habitat ce nu are corespondent în nomenclatorul 

Natura 2000 

Avantajul alternativei propuse este că s-a diminuat cu cca. 50% suprafaţa ocupată 

în rezervaţie fiind ocolită totodată o arie cu arbori valoroşi (cca. 15 exemplare zâmbru). 

1.11. Informaţii despre documentele / reglementările existente privind planificarea / 

amenajarea teritorială în zona amplasamentului proiectului 

• documentaţie de urbanism faza PUZ pentru întreaga zonă Poiana Braşov 

aflată în curs de aprobare (ce cuprinde integral şi obiectivele propuse prin 

proiectul de reabilitare şi dezvoltare a domeniului schiabil) 

• Certificat Urbanism nr. 2152 / 09.07.2009 emis de către Primăria 

municipiului Braşov 

61


2 . P R O C E S E T E H N O L O G I C E 

2.1. Procese tehnologice de producţie: 

Descrierea proceselor tehnologice este oportună şi relevantă din punct de vedere 

al aspectelor de protecţie a mediului atât pentru faza de execuţie a lucrărilor de 

investiţie propuse, cât şi după darea în folosinţă a obiectivului. 

În ceea ce priveşte faza de execuţie a lucrărilor de construcţie, tehnologiile 

sunt specifice fiecărui obiect de realizat în parte, caracterizarea categoriilor de lucrări în 

fiecare caz în parte fiind redată mai jos. 


Lucrările de construcţie necesare a fi realizate pentru a pune în operă întreg 

proiectul propus se redau sintetic mai jos: 


Lucrări propuse pentru reabilitarea pârtiilor existente: 

Lucrările proiectate în domeniul schiabil existent se refera la extinderi, corecturi în 

plan, în profil în lung si profile transversale etc. Aceste lucrări se realizează prin: 

defrisări pe o singură parte sau bilaterale si scoaterea masei lemnoase din 

amplasamentul lucrărilor 

scoaterea cioatelor inclusiv evacuarea din amplasament a acestora 

îndepărtarea si depozitarea stratului de pământ vegetal necesar la consolidarea 

si înierbarea pârtiei după modelare 

reabilitare drenurilor existente si execuţia unor drenuri noi având ca scop 

asanarea zonei schiabile existente, inclusiv pe zonele extinse, combaterea 

eroziunii solului si acolo unde se preteaza, captarea apei din acestor drenuri 

pentru alimentarea lacului de acumulare proiectat 

corecţii în plan, în profil în lung si transversal a pârtiilor (coborârilor) A, B, C, D - 

existente, descrise anterior. În urma acestor corectări se vor genera miscări de 

terasamente (volume de terasamente dislocate prin săpături sau necesar de 

umpluturi pe alte zone, inclusiv transportul acestor volume de terasamente între 

zonele de săpătura si umplutura, în conformitate cu ceea ce se numeste 

„compensarea terasamentelor”). Când aceste compensări nu se pot face într-o 

zona de pe aceeasi pârtie sau pe una relativ apropiată, fără lungimi de transport 

semnificative, generându-se asa-numitele „excese” sau „necesare” de pământ, se 

va transporta pământul în exces în cea mai apropiata zona cu necesar de 

pământ. Printr-o sortare corespunzătoare a pământului rezultat din săpături, se 

poate obţine si pământ vegetal necesar pentru înierbarea pârtiilor. Soluţiile 

proiectate pentru amenajarea în profil în lung şi transversal al pârtiilor se vor 

corela - prin faza de detalii de execuţie - cu cantităţile de pământuri rezultate din 

săpături şi umpluturi în aşa fel încât cantităţile de săpătura şi umplutura să se 

compenseze pe distanţe de transport cât mai mici posibil, fără a implica altfel de 

transport decât cel cu utilajele specifice de la realizarea terasamentelor 

(buldozere, excavatoare, încărcătoare frontale). Obţinerea pământului vegetal 

necesar înierbării pârtiilor după modelarea finala, se va face din amplasament, 

prin sortarea pământului pretabil pentru înierbare. La cantităţile de pământ 

necesare remodelarii pârtiilor se va ţine cont şi de surplusul de pământ rezultat 

din realizarea lacului de acumulare din Poiana Ruia. 

62


consolidări ale terasamentelor în urma săpăturilor necesare extinderii în debleu 

sau a umpluturilor necesare extinderii în rambleu. Soluţiile proiectate se refera la 

consolidări ale taluzurilor, funcţie de pantă acestora; aceste soluţii pot fi 

consolidări prin: 

• înierbare pe pământ vegetal, inclusiv cu brazde de pământ înierbat 

• cleonaje din nuiele sau elemente din beton 

• ziduri de sprijin din piatră brută rezultată în urma derocărilor 

• ziduri de sprijin din gabioane umplute cu piatră mai mica rezultată din derocări 

• consolidări cu pământuri armate cu materiale geocompozite, cu parament 

(faţa văzută), înierbată. 

• lucrări pentru protecţia schiorilor si snowbord-istilor constănd din: garduri de 

protecţie, indicatoare de orientare, plăci si panouri avertizoare si de informare 

etc. 

Lucrări propuse pentru construirea pârtiilor noi: 

Aceleasi lucrări enumerate la extinderile pârtiilor existente sunt necesare si la 

amenajarea unor pârtii noi. Diferenţa dintre pârtiile existente si cele noi o face faptul că 

de data aceasta suntem într-un teren virgin iar volumul de lucrări de orice categorie, pe 

unitatea de suprafaţa, sunt mult mai mari si mai greu de executat. 

Realizarea lucrărilor descrise mai sus impune executarea unor cantităţi de lucrări 

de terasamente, pe totalul pârtiilor (existente şi legături noi), după cum urmează: 

PÂRTIA SĂPĂTURI (mc) UMPLUTURI (mc) 

CONSOLIDĂRI - cleonaje, ziduri de sprijin, 

consolidări cu piatră brută - (mp) 

Lupului 28800 30800 3500 

Sulinar 11500 10800 3700 

Subteleferic 9900 10500 2800 

Drumu Roşu 32600 24400 3250 

Total 82800 76500 13250 



suprafaţă şi a şanţurilor existente. 

La proiectare s-a avut grija ca în imediata apropiere a zonei proiectate, adaptările 

pistei să nu afecteze apele stătătoare sau curgătoare, izvoarele şi respectiv zonele 

umede / mlăştinoase la vedere. 








63





Drenarea pârtiilor. Şanţuri transversale de scurgere. 

Şanţurile se vor executa pe lăţimea versantului, la suprafaţă, cu panta de maxim 

5%, lăţimea de aprox. 80cm şi adâncimea de 30-50cm şi asigurate împotriva eroziunii. 

Pe versanţii cu pante mai accentuate, la evacuarea apei din şanţuri se vor 

amenaja puţuri absorbante, unde apa de suprafaţă rezultată în urma ploilor abundente 

va fi captată şi disipată pentru a se evita eroziunea solului. Nu se va capta direct apa de 

suprafaţă în puţurile absorbante. 

Schiţă cu şanţuri de 

scurgere transversale cu 

puţ absorbant 

Şanţurile se vor executa la suprafaţă cu panta de maxim 5%, o lăţimea de aprox. 

80cm şi adâncimea de cca. 50cm, asigurate contra eroziunii şi se varsă fiecare într-un 

puţ absorbant pietruit (cca. 2x1m la o adâncime a puţului de cca. 1m). Prin aceste puţuri 

apele de suprafaţă se vor infiltra parţial respectiv vor fi deviate controlat în caz de 

umplere în sistemul natural de şanţuri sau dispersat pe suprafaţă. Amplasarea exactă a 

şanţurilor transversale de scurgere va fi stabilită la faţa locului de către conducerea 

şantierului pe parcursul derulării lucrărilor, în funcţie de situaţia din teren. 

64













astupate astfel că, pe timpul iernii, nu se vor observa. 

Conductele se vor monta dedesubtul albiilor la o adâncime corespunzătoare 

(minim 2m) pe un strat protector de beton. Cablurile se vor monta în tuburi de protecţie. 

Conceptul de recultivare şi înierbare 

Ca şi metodă de înierbare este propusă însămânţarea manuală, în zonele mai 

abrupte şi expuse, respectiv în combinaţie cu acoperire cu ierburi perene pe suprafeţele 

taluzurilor. Însămânţarea se va efectua preferabil imediat după realizarea 

tersamanetelor în condiţii de vreme umedă. Favorabil ar fi vara, cel târziu până la finele 

lunii august. 

Asigurarea pârtiilor 

Asigurarea pârtiilor se realizează prin plase de siguranţă şi de restricţionare. 

Numeroasele margini de pârtii împădurite nu vor fi în mod special asigurate altfel decât 

cum se obişnuieşte în cazul folosirii pârtiei doar de publicul spectator (cu rol mai 

degraba de limitare a accesului în zona respectiva). 

Succint, aceste plase sunt de două tipuri, respectiv: 

• Plase de siguranţă de tip A 

Sunt plase fixe, (amplasate definitiv într-un amplasament stabil), cu înălţime 

constantă de 4,00m şi se fixeaza la marginea pârtiei pe stâlpi metalici în forma de „L” 

întors cu talpa L-ului spre pârtie, stâlpi pe fundaţii din beton. 

Aceste plase au urmatorele caracteristici principale: 

- mărimea ochiurilor de 50x50mm 

- diametrul sârmei de min. 5mm 

- culoarea plaselor este roşie 

- stâlpi de oţel (oţel S235 J0 conform EN10025), poziţionaţi la max. 6,00m în cazul 

gardului rectiliniu şi la 4,00m în cazul gardului în curbă 

- gardul se montează sub un unghi de 80-85° faţă de perpendiculara de pe linia 

partiei, înclinaţi spre exteriorul pârtiei 

65


• Plase de siguranţă B 

Pe lângă dispozitivele (plasele) fixe de protecţie a pârtiilor împotriva riscului de 

cădere în cazul taluzurilor abrupte, sunt proiectate şi plase de restricţionare mobile 

(plase de siguranţă B), folosite în zonele de acces la noile teleferice precum şi de 

protecţie în zonele de intersectare ale pârtiilor. Aceste construcţii sub formă de garduri 

se pot amplasa doar pe timpul iernii, iar înălţimea stalpilor este de cca 2,50 m. Stâlpii 

sunt fabricaţi din policarbonat şi vor fi amplasati la distanţă 1,50m până la 2,00m şi au 

diametru de 3,5cm. Plasele de siguranţă montate pe aceşti stâlpi vor avea dimensiunea 

ochiurilor de 50x50mm. 


Lacul de acumulare va fi construit din pământurile excavate, prin compensare de 

volume şi va fi izolat cu folie de PE, acoperită cu pâslă şi un strat filtrant. În piesele 

desenate ale proiectului propus sunt redate detalii de execuţie pentru etanşarea atât a 

fundului lacului cât şi a taluzurilor digului lacului de acumulare. 

La baza lacului se va monta o reţea de drenuri pentru a preveni o infiltrare 

ascensională a apei, reţea alcătuită din 5 conducte DN200mm. 

Lucrările necesare a fi executate sunt: 

• lucrări de terasamente 

• lucrări specifice de izolare a lacului (straturi de pietriş de fiferite 

dimensiuni; membrane geotextil şi PEHD 

• punere în operă a betoanelor 

• pozare utilităţi 


Lucrările necesare realizării celor două instalaţii de transport pe cablu nou 

proiectate (6CLD Ruia şi 4CLF Lupului), sunt lucrări liniare cu următoarele componente: 

• lucrări de terasamente şi punere în operă a betoanelor 

• lucrări de construcţii - montaj (pentru stâlpii metalici, construcţia staţiilor) 

Betoanele se transporta din Braşov iar turnarea efectiva se face cu staţii sau relee 

de staţii de pompare staţionare, cu posibilitate de refulare (pentru o pompa), de până la 

120 m pe verticala şi 300 m pe orizontala, amplasate în zona Drumului Roşu. 

Montarea stâlpilor metalici se face cu utilaje pretabile pentru fiecare amplasament 

în parte, respectiv: macarale auto sau staţionare, utilaje de ridicat gen „bică” sau, în 

ultimă instanţă, cu elicopterul 

66


Dat fiind că mai multe obiecte de realizat în cadrul proiectului comportă aceleaşi 

tipuri de lucrări, descrierea acestora din urmă se realizează mai jos pe următoarea 

schemă: 

1. defrişări şi eliberare teren 

2. lucrări de terasamente 

3. punere în operă a betoanelor şi mortarelor 

4. operaţiuni de împuşcare prilejuite de lucrările de derocare propuse 

1. Defrişarea masei lemnoase şi eliberarea terenului 

Exploatarea masei lemnoase de pe amplasamentul viitoarelor pârtii se va realiza 

numai după punerea în valoare, autorizarea lucrărilor de exploatare şi predareaprimirea 

spre exploatare în conformitate cu prevederile legale în vigoare. 

Tehnologia utilizată va fi „sortimente” sau „multiplii de sortimente”. 

Operaţiile şi fazele principale sunt: 

• doborât 

• curăţat de crăci şi secţionat 

• colectarea cu mijloace mecanizate -TAF (colectarea cuprinde fazele de 

adunat, scos-apropiat până în platforma primară) 

• secţionare în platforma primară la lungime de transport 

• transportul masei lemnoase 

Doborârea arborilor se va realiza cu ferăstraie mecanice, iar la stabilirea direcţiei 

de doborâre se va acorda o mare atenţie evitării producerii de rupturi sau zdreliri la 

arborii din jur ce nu vor fi exploataţi. 

Curăţarea de crăci şi secţionarea se va face de asemenea mecanizat şi se vor 

obţine sortimente sau multipii de sortimente, pentru evitarea degradării solului şi a 

arborilor limitrofi căilor de scos-apropiat. 

Colectarea materialului lemnos rezultat din defrişare se va realiza în principal pe 

căile existente (Drumul Roşu şi Drumul Albastru) unde se vor lua măsuri de potecţie a 

arborilor limitrofi ce nu vor fi exploataţi, prin montarea de ţăruşi şi lungoane după caz 

acolo unde este necesar. Se va realiza cu mijloace mecanizate cu utilaje specializate 

(tractoare articulate forestiere sau tractoare forestiere). 

Nu este necesară amplasarea unor căi suplimentare de colectare a materialului 

lemnos faţă de cele existente. 

În platforma primară lemnul se va secţiona la lungimi de transport cu ferăstrăul 

mecanic şi se va încărca în mijloace auto specializate (autotrenuri forestiere). 

Scoaterea cioatelor se va realiza mecanizat prin dizlocarea acestora cu utilajele 

de colectare sau cu utilajele terasiere utilizate la modelarea pârtiilor. Resturile rezultate 

vor fi transportate în platforma primară şi se pot valorifica sub formă de lemn de foc. 

Nivelarea terenului se va realiza cu ocazia execuţiei operaţiilor de modelare a 

suprafeţelor viitoarelor pârtii de ski, cu utilaje terasiere. 

67


2. Lucrări de terasamente 

Execuţia lucrărilor de terasamente urmăreşte etapele: 

• trasarea lucrărilor - constă în determinarea, materializarea şi reperarea 

elementelor caracteristice care definesc amplasamentul 

• lucrări pregătitoare - constau în defrişări, curăţirea terenului de frunze, 

crengi, iarbă şi buruieni, decopertarea şi depozitarea pământului vegetal 

şi a pământului mocirlos în afara locaţiei în vederea folosirii acestuia la 

lucrări pentru refacerea pârtiilor, îndepărtarea obstacolelor mici, 

scoaterea cioatelor şi rădăcinilor etc. 

• săpături 

• umpluturi 

• consolidări (cleonaje, zidărie de sprijin şi consolidări cu piatră brută) 

Procesul tehnologic de execuţie a terasamentelor de pământ se compune din 

următoarele operaţiuni de bază: 

• săparea pământului mecanizat sau manual 

• încărcarea în mijlocul de transport 

• transportul pământului cu roaba sau cu autovehicule 

• împrăştierea pământului în umplutură în straturi şi nivelare 

• compactarea pământului 

• finisarea terasamentelor 

• împrăştierea şi nivelarea platformelor 

3. Punere în operă a betoanelor şi mortarelor 

Cofrajele se pot confecţiona din lemn, produse pe bază de lemn, metal sau din 

alte materiale, iar susţinerile din lemn. 

Montarea cofrajelor va cuprinde următoarele operaţii: 

• trasarea poziţiei cofrajelor 

• asamblarea şi susţinerea provizorie a panourilor 

• verificarea şi corectarea poziţiei panourilor 

• încheierea, legarea şi sprijinirea definitivă a cofrajelor 

Betoanele şi mortarele vor fi aprovizionate gata preparate de la diverşi furnizori. 

Turnarea betonului în fundaţii se face pe tronsoane. Betonul trebuie să fie pus în 

operă în maximum 10 minute de la aducere. 

Înălţimea de cădere liberă a betonului nu trebuie să fie mai mare de 3m în cazul 

elementelor cu lăţime de maxim 1,0m şi 1,5m în celelalte cazuri. Dacă nu se poate 

respecta această înălţime de cădere, se vor folosi jgheaburi, furtune sau tuburi. 

Betonul trebuie să fie răspândit uniform în straturi orizontale de maximum 50cm 

grosime, turnarea stratului următor de beton se face după compactarea stratului 

anterior şi înainte de începerea prizei betonului turnat (maximum 2h pentru cimenturile 

cu adaos şi 1,5h pentru cimenturile fără adaos). 

68


4. Operaţiuni de împuşcare prilejuite de lucrările de derocare propuse 

Pentru toate operaţiunile de împuşcare necesare lucrărilor de derocare pe 

domeniul schiabil se va apela la o societate specializată, autorizată în acest domeniu, 

care va avea obligaţia de a respecta toate procedurile şi normele legale specifice aflate 

în vigoare. Proiectul de reabilitare a domeniului schiabil nu conţine aşadar nici un fel de 

detalii legate de metodele de împuşcare şi explozivii utilizaţi, acestea nefăcând obiectul 

acestui proiect. Cu toate acestea, în baza literaturii de specialitate (Col. ing. H. VALERIE - 

Optimizarea sistemelor de intervenţie care conţin materiale explozive; Ed. M.A.I., 2006) 

şi experienţei unor studii cu implicaţii similare, prezentăm mai jos succint nişte aprecieri 

generale referitoare la acest proces. 

Derocarea prin lucrări de împuşcare constituie cel mai uzitat mod de lucru pentru 

extragerea rocilor tari în cariere, acest procedeu fiind pe cale de a se generaliza şi în 

construcţii pentru executarea de săpături, taluzări şi chiar demolări. 

Pentru executarea lucrărilor de împuşcare la suprafaţă s-au elaborat mai multe 

procedee de împuşcare precum: 

- împuşcarea cu găuri de mină 

- împuşcarea cu găuri de sondă 

- împuşcarea cu galerii cu încărcături concentrate sau încărcături alungite 

sau variante ale acestora. 

Alegerea procedeului de împuşcare adecvat condiţiilor concrete de lucru se face 

în baza unor cerinţe, impuse de necesitatea realizării unor indicatori tehnico-economici 

corespunzători, în condiţiile asigurării unui grad de securitate sporit la efectuarea 

lucrărilor de împuşcare. 

Principalele cerinţe care determină alegerea tehnologiei de împuşcare sunt: 

• utilizarea procedeului de împuşcare care să asigure derocarea în condiţiile 

realizării unei mase miniere fără blocuri supragabarit, la o granulaţie care să 

satisfacă necesităţile procesului tehnologic; 

• folosirea unor materiale explozive în concordanţă cu proprietăţile fizicomecanice 

ale rocilor; 

• utilizarea unor materiale explozive şi mijloace de iniţiere care să permită 

efectuarea lucrărilor de împuşcare în condiţii de siguranţă; 

• asigurarea protecţiei utilajelor şi personalului faţă de unda aeriană de şoc, a 

bucăţilor de rocă aruncate în timpul exploziei, precum şi a obiectivelor 

construite în zonă, faţă de acţiunea seismică a exploziei. 

La proiectarea tehnologiei de împuşcare trebuie să se aibă în vedere atât condiţiile 

geologico-miniere în care se vor desfăşura lucrările de derocare, cât şi aspectele de 

eficienţă economică şi de securitate a muncii la operaţiile cu materiale explozive. 

Realizarea acestor deziderate presupune cunoaşterea domeniului de aplicare a 

procedeelor de împuşcare, alegerea judicioasă a materialelor explozive şi stabilirea 

exactă a parametrilor de amplasare a încărcăturilor. 

Evident, desfăşurarea lucrărilor în condiţii de securitate necesită cunoaşterea atât 

a influenţei exploziilor asupra mediului înconjurător (undă seismică, undă de şoc 

aeriană, gaze nocive rezultate în urma descompunerii substanţelor explozive, 

aruncarea bucăţilor de rocă), precum şi a influenţei unor factori externi asupra 

materialelor explozive şi mijloacelor de iniţiere folosite. 

69


Procedee de împuşcare 

În funcţie de natura rocilor dislocate, de morfologia terenului, tehnica de lucru 

avută la dispoziţie, precum şi de elementele geometrice ale fronturilor de lucru, 

derocarea cu ajutorul explozivilor se face în mod obişnuit prin amplasarea acestora în 

găuri de mină, găuri de sondă şi galerii. Ocazional, se mai practică şi derocarea cu 

explozivi amplasaţi în crăpăturile existente în masiv sau în spatele unor blocuri de rocă 

existente pe taluzuri ori berme. 

Dintre acestea, cea mai frecventă metodă utilizată în cazul unor lucrări precum 

cele propuse în cazul domeniului schiabil este cea de împuşcare cu găuri de mină. 

Metoda cu găuri de sondă este mai mult aplicabilă în cazuri precum extragerea 

rocilor în cariere, săparea tranşeelor şi a drumurilor de acces în cariere, executarea 

platformelor, precum şi a unor împuşcări speciale cum sunt împuşcările dirijate, 

împuşcările subacvatice etc. 

Procedeul de împuşcare cu galerii, ca urmarea a gradului scăzut de securitate la 

efectuarea lucrărilor cu materiale explozive, are o arie de aplicabilitate din ce în ce mai 

redusă, folosindu-se în special în cariere pentru formarea treptelor de lucru, săparea 

tranşeelor, retezarea vârfurilor şi împuşcarea treptelor cu înălţime mare. 

Împuşcarea cu găuri de mină. 

Procedeul de împuşcare cu găuri de mină se utilizează pentru derocarea în cazul 

treptelor mici, corectarea fronturilor de lucru, spargerea blocurilor supragabarit, 

extragerea blocurilor cu forme geometrice regulate, executarea şanţurilor prin lucrări de 

perforare - împuşcare, construcţii de drumuri etc. 

Diametrul găurilor de mină este condiţionat de diametrul încărcăturilor de exploziv, 

acceptându-se totuşi că diametrul unei găuri de mină poate fi de maximum 75mm. 

În general, încărcăturile explozive sunt constituite din explozivi încartuşaţi, în 

ultima perioadă utilizându-se şi amestecuri simple explozive sau fitil detonant. 

Modul de amplasare a găurilor de mină, precum şi înclinarea acestora, se 

stabileşte în funcţie de configuraţia terenului şi destinaţia lucrărilor de împuşcare. În 

cazul lucrărilor de derocare în cariere cu trepte având înălţimea mică, găurile de mină 

pot fi perforate atât orizontal cât şi vertical, amplasarea lor pe verticală fiind cea mai 

uzitată. Pentru corectarea taluzurilor şi a bermelor de lucru, găurile de mină se 

amplasează în funcţie de condiţiile concrete din teren. În cazul extragerii unor blocuri cu 

forme regulate, găurile se perforează paralel între ele şi cu feţele care se detaşează. 

Amplasarea găurilor de mină la extragerea treptelor de lucru cu înălţime mică: 

a - găuri orizontale; b - găuri verticale 

după Col. ing. H. VALERIE 

70


Spargerea blocurilor supragabarit 

Blocurile supragabarit pot fi sparte cu ajutorul explozivilor, prin încărcături aplicate 

sau introduse în găuri de mină. Pentru reducerea consumului specific de exploziv şi a 

distanţei de împrăştiere a materialului (de importanţă din punct de vedere al protecţiei 

aerului, solului şi vegetaţiei din vecinătate) este recomandabilă utilizarea încărcăturilor 

cumulative. 

Un astfel de procedeu ce asigură reducerea consumului specific de exploziv şi a 

distanţei de împrăştiere a bucăţilor de rocă este utilizarea împuşcării cu găuri de mină şi 

exploziv rezistent la apă sau fitil detonant, încărcătura burându-se cu apă. În perioadele 

cu temperaturi sub 0°C, în apă se adaugă 5-10% NaCl sau KCl. 

Împuşcarea blocurilor supragabarit cu încărcături în găuri de mină: 

1 - buraj; 2- exploziv; 3 - fitil detonant 

după Col. ing. H. VALERIE 

Alegerea materialelor explozive adecvate anumitor condiţii de utilizare trebuie 

făcută astfel încât să se asigure corelarea caracteristicilor intrinseci ale acestora cu o 

serie de factori cum ar fi: condiţiile geologicominiere şi climatice, caracteristicile fizicomecanice 

ale rocilor care se împuşcă, procedeul de derocare utilizat, eficienţa 

economică şi nu în ultimul rând gradul de securitate. 

Domeniul de utilizare a explozivilor este limitat şi în funcţie de caracteristicile 

fizico-mecanice ale rocilor împuşcate. Energia necesară pentru sfărâmarea rocii este în 

relaţie directă cu unele mărimi mecanice cum ar fi: rezistenţa la compresiune şi 

tracţiune a rocii, modulul de elasticitate, coeficientul lui Poisson şi viteza de propagare a 

sunetului în rocă. 

Astfel, explozivii posibili a fi utilizaţi în situaţia propusă fac parte din categoria 

generală a amestecurilor (compoziţii) explozive civile. 

Explozivii civili sau industriali sunt utilizaţi în general la excavaţia mineralelor, a 

cărbunelui în mine, cariere, lucrări de construcţie a drumurilor şi căilor ferate, 

amenajărilor hidrotehnice, diverselor fundaţii, explorări şi exploatări petroliere, 

ambutisarea sau placarea metalelor etc. În toate aceste utilizări multiple şi diverse este 

vorba de obţinerea unui efect mecanic determinat pentru o distrugere dorită şi limitată şi 

aceasta cu cele mai mici cheltuieli. 

71


Cele mai cunoscute şi utilizate astfel de amestecuri explozive sunt: 

Dinamitele ce conţin în general un amestec de nitroglicerină, azotat de amoniu, 

clorură de sodiu, alte ingrediente (nitroceluloză, azot) corespunzătoare 

condiţiilor de utilizare. Pe măsură ce proporţia de nitroglicerină scade 

şi cea de azotat de amoniu creşte, se ajunge la amestecurile pe bază 

de azotat de amoniu. În fabricarea, transportul, depozitarea şi 

întrebuinţarea dinamitelor trebuie să se ţină seama de acţiunea nocivă 

a nitroglicerinei şi nitroglicolului asupra organismului uman. În 

reglementările americane şi franceze concentraţia maximă admisibilă 

în aer este de 2mg/m 3 . 

Explozivii azotaţi (nitraţi, tip N) - Azotatul de amoniu este un produs cu largă 

întrebuinţare în industria îngrăşămintelor chimice. În stare perfect pură 

el nu detună într-un incendiu, dar adăugarea de peste 0,2% substanţe 

combustibile conduce la apariţia caracterului exploziv. Supus unei 

amorsări puternice, cu o confinare corespunzătoare, detună uşor. 

Explozivii nitraţi au densităţi mici şi viteze de detonaţie ridicate. În 

compoziţia generală a unui asemenea exploziv pot intra: azotat de 

amoniu, trotil, pentrită, aluminiu, stearat de calciu, făină de lemn. 

Compoziţiile pe bază de această sare de amoniu prezintă o serie de 

avantaje, cum ar fi gazeificarea totală a produşilor de reacţie care 

sunt, aproape în totalitate, produşi de combustie completă, putere 

relativ ridicată, securitate mare în exploatare datorită insensibilităţii la 

şocuri şi frecări, inflamabilitate relativ redusă (de aceea se numesc 

explozivi de siguranţă). 

Amestecurile tip ANFO - caracteristic pentru ele este faptul că reprezintă un 

amestec între azotatul de amoniu şi un combustibil lichid (hidrocarburi) 

sub 10%. Manifestă o higroscopicitate mare şi necesită pentru iniţiere 

sigură un cartuş de dinamită sau de exploziv secundar (sensibilitate la 

amorsă deosebit de redusă). Cel mai utilizat carburant este motorina. 

Explozivii „fierţi” şi gelurile - aceste amestecuri sunt pe bază de azotat de amoniu 

care conţine 10-15% apă, procent care nu afectează performanţele 

explozive. Explozivii fierţi şi gelurile pot să conţină pentru cel mai tipic 

caz: apă; azotat de amoniu; azotat de sodiu; azotat de calciu; 

aluminiu; trotil sau alt exploziv secundar; gelifiant; stabilizator; glicol, 

glicerină etc. 

72


Procesul tehnologic de utilizare a sistemelor explozive 

Executarea lucrărilor de împuşcare se face pe baza unui proiect tehnic de 

împuşcare, avizat conform normelor legale în vigoare, în care sunt precizate: descrierea 

obiectivului de împuşcat şi amplasamentul acestuia, condiţiile locale care intervin în 

executarea lucrărilor, fazele tehnologice de realizare a acestora, rezultatele estimate, 

mijloacele tehnice şi măsurile organizatorice pentru protecţia personalului care 

efectuează lucrările, a mediului înconjurător şi populaţiei învecinate, modul de asigurare 

tehnico-materială şi normele de tehnica securităţii şi protecţia muncii. 

Lucrările de împuşcare au la bază o serie de etape obligatorii, cu rol de pregătire, 

proiectare şi realizare: 

• Pregătirea întocmirii proiectului tehnic de împuşcare: 

- analiza caracteristicilor obiectivului şi a amplasamentului acestuia 

- analiza condiţiilor locale 

- stabilirea elementelor de interes pentru realizarea proiectului tehnic de 

împuşcare 

• Întocmirea proiectului tehnic de împuşcare: 

- stabilirea modului de executare a lucrării 

- proiectarea parametrilor energiei exploziei şi a încărcăturilor de exploziv 

- estimarea efectelor exploziilor asupra obiectivului de împuşcat şi a 

obiectivelor învecinate 

- stabilirea celor mai eficiente măsuri de siguranţă şi mijloace tehnice pentru 

protecţia obiectivelor învecinate şi mediului înconjurător la efectele 

exploziilor 

- stabilirea modului de asigurare tehnico-materială 

- stabilirea normelor de tehnica securităţii şi protecţia muncii specifice, ce vor fi 

aplicate 

- avizarea conform normelor legale în vigoare 

• Executarea propriu-zisă a lucrărilor de împuşcare: 

- pregătirea obiectivului pentru împuşcare 

- îndepărtarea tuturor elementelor care pot conduce la împiedicarea 

desfăşurării lucrărilor de împuşcare conform proiectului 

- perforarea găurilor de mine 

- realizarea şi introducerea încărcăturilor explozive 

- realizarea sistemului de iniţiere 

- verificarea reţelei de împuşcare 

- instalarea mijloacelor de protecţie a mediului înconjurător şi a obiectivelor din 

vecinătate 

- executarea împuşcării 

- înregistrarea efectelor manifestate pe timpul lucrărilor de împuşcare 

- verificarea şi evaluarea rezultatelor 

73



Activităţile desfăşurate pe timpul etapei de funcţionare se centrează pe 

operaţiunile de preparare a pârtiilor, precum şi pe întreţinerea suprafeţelor aferente pe 

timp de vară. 

• în extrasezon, pe lângă activităţile aferente asigurării rezervei de apă în lac 

pentru necesarul de înzăpezire din sezonul următor, se vor efectua după 

necesităţi mici lucrări de întreţinere a suprafaţelor pârtiilor precum şi lucrări 

de mentenanţă la instalaţiile de transport pe cablu etc. 

• în sezonul de schi, lucrările de bază sunt cele aferente preparării zăpezii 

artificiale şi distribuirea ei pe suprafaţa domeniului schiabil, precum şi 

lucrările de tasare a acesteia cu maşinile de amenajat („ratrack”) 

Extrasezon: 

Modul de asigurare a rezervelor de apă în lac este tratat în detaliu în capitolul 

dedicat evaluării impactului asupra factorului de mediu „apă”. 

După topirea zăpezii, pe întreaga suprafaţă a domeniului schiabil se efectuează 

lucrări de verificare a stării de calitate şi, acolo unde se impune, anumite lucrări 

specifice de curăţare şi întreţinere (curăţare de pietre şi variate resturi, împrăştierea 

muşuroaielor - eventual în zonele de la bază, supraînsămânţarea cu iarbă a unor 

porţiuni dezvelite peste iarnă etc.). 

Lucrările de mentenanţă periodice efectuate la instalaţiile de transport pe cablu şi 

la infrastructura de utilităţi nu vor implica intervenţii cu utilaje grele (decât în 

eventualitatea unor defecţiuni grave, atipice), sau tehnici ce ar presupune apariţia unor 

poluări ale mediului. În timp, în situaţia în care aceste lucrări vor impune refaceri ale 

acoperirilor de protecţie (strat de vopsea) în cazul anumitor componente metalice, se 

vor prevedea proceduri care să reducă la maxim riscul de impurificare al solului cu 

substanţe chimice (scurgeri accidentale de vopsea etc.). 

Sezon: 

înzăpezirea pârtiilor 

Suprafeţele ce urmează a fi înzăpezite sunt redate sintetic mai jos: 










13,6ha 

11,4ha 

10,5ha 

13,8ha 

0,5ha 

5,5ha 

2,8ha 


1,9ha 

Totalul ariilor de înzăpezit după reabilitare este de 60,00ha 

74


Pentru înzăpezire se propun combinaţii de agregate de produs zăpadă, astfel: 

• tunuri de zăpada cu elice (parţial fixe pe turn) pentru segmente de pârtie 

foarte late cu posibilităţi bune de conectare la instalaţia de hidranţi 

(segmente de pârtii deasupra staţiei superioare a telegondolei Postăvarul 

Expres spre staţia superioara a telecabinei Kanzel, segmentul superior al 

pârtiei Subteleferic-Ruia, pârtia Sulinar, zona Doamnei şi sub lacul de 

acumulare - zona Zidul Mare etc). 

• lăncii pentru toate segmentele de pârtii, deoarece o manipulare pe 

numeroasele pârtii abrupte a tunurilor în timpul scurt al înzăpezirii de bază 

este foarte anevoioasă şi consumatoare de timp. 

În esenţă, pentru ambele aceste tipuri de agregate, procedeul implică pulverizarea 

apei într-un curent de aer direcţionat astfel încât dispersia zăpezii produse să fie 

asigurată uniform pe suprafaţa aferentă fiecărui agregat. Pentru acest lucru, întreaga 

reţea este deservită de reţele de alimentare cu apă şi cu aer comprimat. 

Numărul total de astfel de agregate propuse pentru întreaga suprafaţă de 

înzăpezit este de 243 lăncii, 53 tunuri cu elice şi 16 aparate hibride. 

Instalaţiile de înzăpezire vor asigura acoperirea ariilor importante (prioritare) în 

max. 70 ore. Toate pârtiile prevăzute a fi înzăpezite artificial vor fi acoperite în 100 ore. 

Prioritare sunt considerate pârtiile Drumul Roşu şi Sulinar. 

prepararea pârtiilor 

Pentru prepararea pârtiilor trebuie plecat de la premisa, că pentru fiecare 15ha de 

arie de pârtie este necesar o masina de amenajat zăpada. Este recomandabil să existe 

o masina de rezervă în cazul avarierii unei dintre ele. În aceste condiţii, pentru domeniul 

schiabil reabilitat, necesarul de masini de preparat pârtia va fi de 5. 

În condiţiile unui teren mai abrupt si folosind inclusiv zăpadă artificială, masinile de 

preparare trebuie să aiba o putere de cca. 300CP. Din motivul că unele pârtii sunt 

abrupte, două sau trei din masini trebuie echipate cu trolii. Ţinând cont că pantele 

pârtiilor variază destul de mult, propunerea este de achiziţionare a 2 masini cu putere 

de 200CP pentru zonele mai netede si 3 de 300CP pentru zonele abrupte; aceaste 

masini se vor putea achizitiona în timp, pe măsura extinderii si reabilitării domeniului 

schiabil. 

2.2. Activităţi de dezafectare 

Eventuala dezafectare a instalaţiilor şi amenajărilor propuse prin proiectul analizat 

se vor face numai în urma realizării unui proiect tehnic în acest sens şi a unei evaluări 

de mediu corespunzătoare. Nu este prevăzut un astfel de moment deocamdată, dat 

fiind că asemenea obiective sunt concepute pentru a funcţiona de ordinul a zeci de ani. 

75


3 . D E Ş E U R I 

3.1. Cadrul legislativ 

Regimul deşeurilor este reglementat în principal prin Ordonanţa de Urgenţă a 

Guvernului nr. 78 / 16.06.2000 modificată şi completată succesiv prin următoarele acte 

normative: L 426/2001; HG 128/2002; Norme Tehnice din 2002; Normativ Tehnic din 

2002; HG 123/2003; Normativ Tehnic din 2003; Norme Metodologice din 2004; 

O751/2204; O 951/2007. 

În CAPITOLUL III din OUG 78/2000: Obligaţii în domeniul gestionării deşeurilor, 

SECŢIUNEA 1: Obligaţiile producătorilor de deşeuri, se precizează: 

“Art. 19 

(1) Deţinătorii/producătorii de deşeuri au obligaţia: 

a) să predea deşeurile, pe bază de contract, unor colectori sau unor operatori care 

desfăşoară operaţiuni cuprinse în anexa nr. II A ori nr. II B sau să asigure 

valorificarea ori eliminarea deşeurilor prin mijloace proprii; 

b) să desemneze o persoană, din rândul angajaţilor proprii, care să urmărească şi să 

asigure îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de lege în sarcina 

deţinătorilor/producătorilor de deşeuri; 

c) să permită accesul autorităţilor de inspecţie şi control la metodele, tehnologiile şi 

instalaţiile pentru tratarea, valorificarea şi eliminarea deşeurilor tehnologice, precum 

şi la documentele care se referă la deşeuri; 

d) să prevadă şi să realizeze măsurile care trebuie să fie luate după încheierea 

activităţilor şi închiderea amplasamentelor; 

e) să nu amestece diferitele categorii de deşeuri periculoase sau deşeuri periculoase 

cu deşeuri nepericuloase; 

f) să separe deşeurile, în vederea valorificării sau eliminării acestora. 

(2) Producătorii de produse şi cei care efectuează activităţi care generează deşeuri sunt 

obligaţi: 

a) să adopte, încă de la faza de concepţie şi proiectare a unui produs, soluţiile şi 

tehnologiile de eliminare sau de diminuare la minimum posibil a producerii 

deşeurilor; 

b) să ia măsurile necesare de reducere la minimum a cantităţilor de deşeuri rezultate 

din activităţile existente; 

c) să nu introducă pe piaţă produse, dacă nu există posibilitatea eliminării acestora 

ca deşeuri, în condiţiile respectării prevederilor art. 5; 

d) să conceapă şi să proiecteze tehnologiile şi activităţile specifice, astfel încât să se 

reducă la minimum posibil cantitatea de deşeuri generată de aceste tehnologii; 

e) să ambaleze produsele în mod corespunzător, pentru a preveni deteriorarea şi 

transformarea acestora în deşeuri; 

f) să valorifice subprodusele rezultate din procesele tehnologice în totalitate, dacă 

este posibil din punct de vedere tehnic şi economic. 

Art. 19 1 

Producătorii de deşeuri sunt obligaţi să implementeze prevederile Planului naţional de 

gestionare a deşeurilor, ale planurilor regionale de gestionare a deşeurilor şi ale planurilor 

judeţene de gestionare a deşeurilor.” 

76


Un alt act de mare importanţă pe linia gestiunii deşeurilor este Hotărârea 

Guvernului României nr. 856 / 2002 „privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru 

aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase”, modificată şi 

completată succesiv prin Procedura din 2004 (transport deşeuri), O95/2005 (criterii de 

depozitare) şi HG 210/2007 (transpunere aquis comunitar). În aceast act normativ se 

regăseşte clasificarea deşeurilor pe toate ramurile economice în care se produc, 

fiecărei grupe şi subgrupe corespunzându-i un cod unic de urmărire. 

Fireşte, dată fiind importanţa mare a acestui sector - al managementului deşeurilor 

- şi lista normativelor care reglementează aceste activităţi este destul de lungă, aici 

amintind doar acelea mai importante: 

• Hotărârea Guvernului nr. 173 / 13.03.2000 pentru reglementarea regimului special privind 

gestiunea şi controlul bifenililor policloruraţi şi ale altor compuşi similari modificată şi completată 

prin HG 291/2005 şi HG 210/2007 

• Legea 465 / 30.07.2001 pentru aprobarea OUG 16/2001 privind gestionarea deşeurilor industriale 

reciclabile 

• Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deşeurilor industriale 

reciclabile, modificată şi completată succesiv de: OUG 61/2003; L 431/2005; Decizia 1/2005; L 

138/2006; L 27/2007 

• Hotărârea de Guvern nr. 1057 / 18.10.2001 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor care conţin 

substanţe periculoase 

• Legea 122 / 18.03.2002 pentru aprobarea OUG 48/1999 privind transportul rutier al mărfurilor 

periculoase 

• Hotărârea Guvernului nr. 441 / 16.05.2002 privind gestionarea uleiurilor uzate, cu Rectificare din 

2002 

• Hotărârea de Guvern nr. 1159 / 02.10.2003 pentru modificarea HG 662/2001 privind gestionarea 

uleiurilor uzate 

• Hotărârea de Guvern nr. 166 / 12.09.2004 pentru dezvoltarea sistemului de colectare a deşeurilor 

de ambalaje PET post consum, în vederea reciclării; modificată şi completată succesiv de Norme 

Metodologice din 2004 şi HG 989/2005 

• Ordinul MAPAM nr. 2 / 05.01.2004 pentru procedura de reglementare şi control al transportului de 

deşeuri pe teritoriul României 

• Hotărârea de Guvern nr. 170 / 12.02.2004 privind gestionarea anvelopelor uzate modificată şi 

completată de Norma din 2004 

• Hotărârea de Guvern nr. 621 din 23 iunie 2005 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de 

ambalaje modificată şi completată prin HG 1872/2006 

• Ordinul 927/2005 privind procedura de raportare a ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje 

• Ordinul 95/2005 privind definirea criteriilor care trebuie îndeplinite de deşeuri şi procedurile pentru 

a se regăsi pe lista specifică unui depozit şi pe lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare clasă 

de depozit de deşeuri 

• Hotărârea de Guvern nr. 235 / 07.03.2007 privind gestionarea uleiurilor uzate 

etc. 

77


3.2. Gestiunea deşeurilor în cazul reabilitării domeniului schiabil Poiana Braşov 

Deşeurile ce vor apărea cu ocazia desfăşurării lucrărilor de amenajare a 

domeniului schiabil şi de exploatare a sa ulterioară se clasifică în două categorii de 

bază, după perioada de apariţie lor: 

• deşeuri din etapa de construire: 

o menajere - provenite de la personalul care va efectua efectiv lucrările 

de construire 

o tehnologice - provenite din lucrările efective de construcţie 

• deşeuri din etapa de exploatare: 

o menajere 

o tehnologice - provenite din activităţile specifice de producţie 

A. Deşeurile din perioada de realizare a obiectivului: 

A.1. Deşeuri menajere din perioada de construire 

Aceste deşeuri vor fi inerent generate de personalul care va efectua lucrările de 

construcţie efective prevăzute de proiect. 

Ca orice deşeuri din această categorie, vor avea o natură eterogenă şi sunt astfel 

clasificate conform listei din HG 856/2002 „privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru 

aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase” modificată şi 

completată succesiv de o serie de alte normative: 

Grupa 20 - deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, inclusiv 

fracţiuni colectate separat: 

din 20 01 

fracţiuni colectate separat 

20 01 01 hârtie şi carton 

20 01 02 sticlă 

20 01 08 deşeuri biodegradabile de la bucătarii şi cantine 

20 01 11 textile (lavete, cârpe etc.) 

20 01 39 materiale plastice (ex: PETuri, pungi etc.) 

20 01 99 alte fracţii, nespecificate 

În ceea ce priveşte o estimare a cantităţilor acestor deşeuri, relaţia cu care se află 

cantitatea produsă este: 

N × Ip 

Vd = 

1000 = tone/zi 

conform SR 13400/1998 

în care: 

Vd = volumul / masa deşeurilor produse, (t/zi) 

N = numărul de persoane producătoare de deşeuri 

Ip = indicele de producere a deşeurilor, (0,6Kg/pers/zi) 

În actuala fază de proiectare nefiind cunoscute elemente referitoare la numărul 

personalului ce va realiza lucrările, vom considera în baza unor experienţe similare o 

valoare de cca. 50. 

La acest număr al personalului angrenat în construirea obiectivelor, corespunde 

un volum estimat de deşeuri menajere generate de: 

78


50 × 0,6 

V d = = 0,03t/zi = max. 1,0t/lună 

1000 

Colectarea acestor deşeuri menajere se va face în mod selectiv (cel puţin în 3 

categorii), depozitarea temporară fiind realizată la locul producerii, ulterior fiind 

transportate în staţiune unde vor urma fluxul normal de colectare al deşeurilor. 

Se va prevedea încheierea unui contract cu o astfel de societate, fiind stabilit 

astfel ritmul de eliminare dar şi alte obligaţii specifice pentru beneficiar. Acest lucru va 

cădea fireşte în seama constructorului desemnat în urma desfăşurării etapei de licitaţie. 

Se va menţine evidenţa acestor deşeuri în baza HG 856/2002 şi respectiv a HG 

621/2005 pentru gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje. 

A.2. Deşeuri tehnologice din perioada de construire 

Ca şi încadrare tipologică, acestea sunt din gama deşeurilor inerte sau periculoase 

după caz. Se vor produce în mod curent sau accidental prin activităţile de construire 

prilejuite de lucrările propuse. 

În funcţie de gradul de periculozitate, aceste deşeuri se clasifică astfel: 

• deşeuri inerte şi nepericuloase 

• deşeuri toxice şi periculoase 

Deşeuri tehnologice inerte şi nepericuloase 

Conform listei din HG 856/2002, aceste deşeuri vor fi din categoriile: 

Grupa 16 - deşeuri nespecificate în altă parte: 

16 01 03 anvelope scoase din uz 

Anvelopele uzate se vor colecta numai la sediul societăţii desemnate ca şi 

constructor (sau în spaţiu propiru special destinat şi amenajat), pe platformă betonată şi 

pentru eliminarea acestora se va încheia un contract cu o societate autorizată de profil 

(cu transport la o fabrică de ciment pentru distrugere prin coincinerare). Se va ţine o 

evidenţa acestor deşeuri confrom HG 856/2002. 

Grupa 17 - deşeuri din construcţii şi demolări: 

17 01 01 beton 

17 01 02 cărămizi 

17 01 07 amestecuri de beton, cărămizi, ţigle şi materiale ceramice, altele decât cele cu conţinut de substanţe 

periculoase 

17 02 01 lemn 

17 02 03 materiale plastice 

17 04 05 fier şi otel 

17 04 11 cabluri, altele decât cele cu conţinut de ulei, gudron sau alte substanţe periculoase 

17 05 04 pământ şi pietre, altele decât cele cu conţinut de substanţe periculoase 

17 05 08 resturi de balast, altele decât cele cu conţinut de substanţe periculoase 

17 06 04 materiale izolante, altele decât cele cu conţinut de azbest sau substanţe periculoase 

17 08 02 materiale de construcţie pe baza de gips, altele decât cele contaminate cu substanţe periculoase 

17 09 04 amestecuri de deşeuri de la construcţii şi demolări, altele decât cele eu conţinut de mercur, de PCB 

sau alte substanţe periculoase 

79


Aşa cum s-a arătat anterior, la prezentarea bilanţurilor de materiale, prin metoda 

propusă de compensare a volumelor de pământuri rezultate din săpături cu cele 

necesare pentru umpluturi, lucrarea va fi astfel executată fără a se genera deşeuri de 

această natură (modelarea pârtiilor permiţând uşor această procedură de compensare 

totală). 

În ceea ce privesc alte grupe de deşeuri posibil să apară cu ocazia lucrărilor de 

construcţii (amestecuri de beton, piatră, pământ, cărămizi etc.; materiale plastice sau 

izolatoare), acestea se vor elimina ca şi deşeuri industriale inerte cu respectarea 

prevederilor legale specifice şi menţinerea evidenţelor conform HG 856/2002. Modul 

uzual de debarasare pentru aceste tipuri de deşeuri este transportul spre un depozit de 

deşeuri industriale inerte. 

Deşeuri metalice se vor colecta şi depozita temporar de asemenea fie numai în 

cadrul unei eventuale suprafeţe destinate organizării de şantier, fie la sediul 

constructorului, numai pe platformă betonată (prevăzută cu colectarea apelor pluviale 

scurse de pe ea) pentru a împiedica poluarea solului cu oxizi de fier proveniţi din 

spălarea acestor deşeuri de către apele pluviale. 

Grupa 16 - Deşeuri nespecificate în altă parte: 

16 01 17 metale feroase 

Eliminarea se va face doar în baza unui contract cu o societate autorizată 

specializată, ţinându-se strict evidenţa acestor deşeuri confrom HG 856/2002 şi OUG 

16/2001 (modif. şi compl.). 

Deşeuri tehnologice toxice şi periculoase 

În esenţă, aceste deşeuri vor putea fi reprezentate de: 

- deşeuri de baterii uzate (datorită conţinutului de acid sulfuric şi de metale 

grele) 

- deşeuri de uleiuri uzate de la utilajele de lucru 

- deşeuri de combustibili pentru uzul utilajelor 

- deşeuri de vopsea, grund, diluant etc. - de la lucrările de protecţie 

anticorozivă a acelor elemente constructive pentru care nu se poate evita 

efectuarea protecţiei in situ 

În cadrul clasificării din HG 856/2002, aceste deşeuri apar astfel: 

Grupa 08 - deşeuri de la producerea, prepararea, furnizarea şi utilizarea straturilor 

de acoperire (vopsele, lacuri şi emailuri vitroase), a adezivilor, 

cleiurilor şi cernelurilor tipografice: 

08 01 11* deşeuri de vopsele şi lacuri cu conţinut ele solvenţi organici sau alte substanţe periculoase 

Grupa 13 - Deşeuri uleioase şi deşeuri de combustibili lichizi: 

13 02 07* uleiuri de motor, de transmisie şi de ungere uşor biodegradabile 

13 07 01* ulei combustibil şi combustibil diesel 

13 07 02* benzina 

13 07 03* alţi combustibili (inclusiv amestecuri) 

80


Grupa 16 - deşeuri nespecificate în altă parte: 

16 06 01* baterii cu plumb 

16 06 02* baterii cu Ni-Cd 

16 06 03* baterii cu conţinut de mercur 

16 06 04 baterii alcaline cu excepţia celor cu conţinut de mercur 

16 06 05 alte baterii şi acumulatori 

Teoretic, din datele actual furnizate de proiectant, aceste deşeuri nu vor apărea cu 

regularitate din activitatea de cosntrucţie, din contră, se prevăd doar cu titlu accidental 

deoarece nu se prevăd lucrări de reparaţii sau întreţineri curente asupra parcului de 

utilaje la faţa locului, ci doar în unităţi special amenajate, autorizate. 

Cu toate acestea, în situaţiile neprevăzute (incidente, defecţiuni ce împideică 

deplasarea utilajelor etc.), se prevăd mai jos modalităţile legale de eliminare a acestor 

eventuale deşeuri astfel încât să nu apară situaţii cu impact negativ asupra factorilor de 

mediu. 

Aşadar, în scopul reducerii la minim a unui eventual impact asupra mediului 

produs prin gestiunea acestor tipuri de deşeuri, colectarea şi eliminarea lor se va face 

astfel: 

Deşeurile de baterii uzate se vor colecta şi depozita provizoriu în spaţiu închis şi 

asigurat prevăzut cu platformă betonată şi containere metalice pentru stocare astfel 

încât să fie împiedicate scurgerile de acizi şi eventuala poluare a solului. 

Ca şi principiu, se va evita efectuarea oricăror operaţii de întreţienere sau reparaţii 

asupra utilajelor pe amplasamentul lucrărilor propuse, acestea trebuind realizate în 

ateliere de reparaţii conforme, în bazele de producţie ale executantului. 

În situaţii excepţionale, când nu se pot evita unele lucrări de reparaţii, se va ţine o 

evidenţă clară conform HG nr. 1057/2001 şi se vor elimina în baza unui contract 

încheiat cu o societate autorizată de specialitate, existând societăţi pe piaţă care 

colectează aceste deşeuri în vederea reciclării. 

Deşeurile de uleiuri uzate sau de combustibili neconformi se vor colecta în 

recipienţi metalici etanşi stocaţi în cadrul unui depozit de produse petroliere uzate 

închis, asigurat şi prevăzut cu platformă betonată cu şanţuri de gardă pentru colectarea 

eventualelor scurgeri şi separator de produse petroliere dacă acesta răspunde în 

sistemul de canalizare sau başă colectoare etanţă dacă este izolat. 

Evidenţa acestor tipuri de deşeuri se va ţine în baza prevederilor HG 235/2007 

privind gestionarea uleiurilor uzate. Eliminarea se va face în baza unui contract încheiat 

cu o societate autorizată de specialitate. 

Există două aspecte de subliniat în ceea ce priveşte gestiunea acestor substanţe 

toxice şi periculoase (nu doar a deşeurilor provenite din utilizarea lor): 

- natura periculoasă pentru mediu şi sănătatea umană 

- riscul unui impact asupra calităţii solului 

Din aceste raţiuni se impune un regim strict de utilizare a acestor substanţe şi a 

deşeurilor provenite din utilizarea lor. 

81


Ca şi măsuri de scădere a riscului pentru acest posibil impact, se pot enumera: 

• întreţinerea corespunzătoare a parcului de utilaje ce va deservi lucrarea 

(inspecţii periodice, reparaţii curente). Este recomandabil ca în caietul de 

sarcini aferent licitaţiei prin care se va selecta constructorul să fie solicitate 

condiţii restrictive în ceea ce priveşte dotarea acestuia sub aspectul calităţii 

(utilaje moderne, cu risc scăzut de poluare prin defecţiuni) 

• lucările de întreţinere să nu fie executate pe cât posibil pe domeniul schiabil 

sau în imediata vecinătate ci în ateliere specializate, cu păstrarea 

documentelor doveditoare în acest sens 

• aprovizionarea cu vopsea, grund etc. necesare executării eventualelor 

operaţii de protecţie anticorozivă la elementele pentru care nu se poate 

evita acest lucru la faţa locului se recomandă a fi realizată eşalonat, 

coroborat cu un necesar de lucrări pe termen scurt, pentru evitarea stocării 

unor cantităţi mai mari de aceste substanţe (pentru scăderea riscului unor 

poluări). Depozitarea acestor substanţe se va face numai în spaţiul special 

amenajat în cadrul organizării de şantier, fiind zilnic livrate la punctele unde 

sunt necesare şi doar în cantităţile de aplicat aferente zile respective. 

• prin contractul încheiat cu constructorul desemnat se va solicta expres 

prevederea unei soluţii de colectare, stocare temporară şi eliminare a 

ambalajelor de deşeuri periculoase (fiind cunoscut că nu toţi producătorii de 

asemnea substanţe acceptă returnarea acestor ambalaje - astfel se 

recomandă selectarea unor furnizori care acceptă returnarea ambalajelor) 

B. Deşeurile din perioada de exploatare a obiectivului: 

B.1. Deşeuri menajere din perioada de exploatare 

Aceste deşeuri vor fi generate de personalul angajat permanent pentru operarea şi 

întreţinerea instalaţiilor de transport pe cablu, a sistemul de înzăpezire şi pregătire a 

pârtiilor. Ca şi deşeurile menajere din etapa de construcţie, vor avea o natură 

eterogenă, fiind clasificate conform listei din HG 856/2002 astfel: 

Grupa 20 - deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, inclusiv 

fracţiuni colectate separat: 

din 20 01 

fracţiuni colectate separat 

20 01 01 hârtie şi carton 

20 01 02 sticlă 

20 01 08 deşeuri biodegradabile de la bucătarii şi cantine 

20 01 11 textile (lavete, cârpe etc.) 

20 01 39 materiale plastice (ex: PETuri, pungi etc.) 

20 01 99 alte fracţii, nespecificate 

82


În ceea ce priveşte o estimare a cantităţilor acestor deşeuri, relaţia cu care se află 

cantitatea produsă este: 

N × Ip 

Vd = 

1000 = tone/zi , conform SR 13400/1998 

în care: 

Vd = volumul / masa deşeurilor produse, (t/zi) 

N = numărul de persoane producătoare de deşeuri 

Ip = indicele de producere a deşeurilor 

Ip=0,6Kg/pers/zi pentru angajaţi şi 0,3kg/zi pentru persoanele aflate în 

tranzit (schiorii) 

De asemenea, în actuala fază de proiectare nefiind cunoscut numărul personalului 

deservent, vom considera în baza unor experienţe similare o valoare de cca. 50. 

În studiul de fezabilitate se face o estimare a numărului de schiori la cca. 4900/zi. 

Aceste valori vor conduce la următoarele volume de deşeuri menajere estimate a 

fi produse pe amplasament în sezon: 

V d = 

( 50 × 0,6) + (4900x0,3) 

1000 

= 1,5t/zi = cca. 45t/lună = cca. 135t/sezon 

Colectarea acestor deşeuri menajere se va face în mod selectiv (cel puţin în 3 

categorii), depozitarea temporară fiind realizată la staţiile telescaunelor şi la staţia de 

pompare de la lac, ulterior urmând fluxul normal de colectare al deşeurilor, în baza unui 

contract cu o societate specializată, fiind stabilit ritmul de eliminare dar şi alte obligaţii 

specifice pentru beneficiar. 

Se va menţine evidenţa acestor deşeuri în baza HG 856/2002 şi respectiv a HG 

621/2005 pentru gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje. 

B.2. Deşeuri tehnologice din perioada de exploatare 

Singurele deşeuri tehnologice ce vor rezulta din activitatea curentă pe domeniul 

schiabil vor fi cauzate de operaţiunile de mentenanţă a instalaţiilor de transport pe 

cablu, a sistemului de înzăpezire şi a maşinilor de bătătorit zăpada (ratrack-urile). 

majoritatea lucrărilor se vor executa în cadrul atelierului de întreţinere prevăzut la staţia 

inferioară a telescaunului Ruia, la interior, pe platformă betonată. Colectarea deşeuriloe 

se va realiza astel în această locaţie. Ca şi tipologie a deşeurilor, acestea fac parte din 

grupele deja menţionate la etapa de construcţie (metale - piese de schimb, uleiuri 

uzate, acumulatori etc.), nefiind cazul altor grupe. 

83


Deşeurile de uleiuri uzate se vor colecta în recipienţi metalici etanşi stocaţi în 

cadrul unui depozit de produse petroliere uzate închis, asigurat şi prevăzut cu platformă 

betonată cu şanţuri de gardă pentru colectarea eventualelor scurgeri şi separator de 

produse petroliere dacă acesta răspunde în sistemul de canalizare sau başă colectoare 

etanşă dacă este izolat. Evidenţa acestor tipuri de deşeuri se va ţine în baza 

prevederilor HG 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate. Eliminarea se va face în 

baza unui contract încheiat cu o societate autorizată de specialitate. 

Deşeuri metalice se vor colecta şi depozita temporar numai pe platformă betonată 

(prevăzută cu colectarea apelor pluviale scurse de pe ea) pentru a împiedica poluarea 

solului cu oxizi de fier proveniţi din spălarea acestor deşeuri de către apele pluviale. 

Eliminarea de pe amplasament se va face doar în baza unui contract cu o societate 

autorizată specializată, ţinându-se strict evidenţa acestor deşeuri confrom HG 856/2002 

şi OUG 16/2001 (modif. şi compl.). 

Gestiunea deşeurilor - evaluarea impactului 

[P] [C] [S] [Sb] [Sc] [ScR] 


ACŢIUNE 


lucrări de amenajare a domeniului schiabil 

(terasamente, construcţii-montaj) 

activităţi ale personalului ce efectuează lucrările 

de amenajare 


activităţi ale personalului ce deserveşte instalaţiile 

propuse pe domeniul schiabil 

activităţi ale turiştilor din zonă 

IMPACT 

- deşeuri tehnologice 

conf. tab 3.1. 

- deşeuri menajere 




PUNCTAJ 

[P] [C] [S] [Sb] [Sc] [ScR] 

2 1 1 1 -6 -3 

3 1 1 1 -9 -2 

3 1 1 1 -6 -2 

3 1 1 1 -6 -2 

84


TABELUL Nr. 3.1: Managementul deşeurilor 

Denumirea deşeului 

*) 

Cantitatea 

prevăzută a fi 

generată 

• perioada de construire 


- deşeuri de anvelorpe 

scoase din uz 

- deşeuri din construcţii 

şi demolări (pământ, 

resturi de balast, beton 

etc.) 

- deşeuri metalice (fier 

vechi) 

0,03t/zi = 

1,0t/lună 

echiv. 12t/an 

Starea fizică (Solid-S, 

Lichid-L, Semisolid-SS) 

S 

Codul deşeului 

*) 

20 01 01 

20 01 02 

20 01 08 

20 01 11 

20 01 39 

20 01 99 

Codul privind principala 

proprietate periculoasă 

**) 

- - 

Managementul deşeurilor - cantitatea 

Codul clasificării 

prevăzută a fi generată - (t/an) 

statistice 

rămasă în 

***) valorificată eliminată 

stoc 

12,0t/an 

(se vor colecta separat 

materialele refolosibile: hârtie, 

plastic etc.) 

n/a S 16 01 03 - - n/a - - 

n/a 

S, SS 

17 01 01 

17 01 02 

17 01 03 

17 01 07 

17 02 01 

17 02 02 

17 02 03 

17 04 02 

17 04 05 

17 04 11 

17 05 04 

17 05 08 

17 06 04 

17 08 02 

17 09 04 

- - n/a n/a - 

n/a S 16 01 17 - - n/a - - 

- 

85


Denumirea deşeului 

*) 

Cantitatea 

prevăzută a fi 

generată 

Starea fizică (Solid-S, 

Lichid-L, Semisolid-SS) 

- deşeuri de baterii uzate n/a S 

- deşeuri uleioase + 

combustibili lichizi 

n/a 

SS, L 

Codul deşeului 

*) 

16 06 01* 

16 06 02* 

16 06 03* 

16 06 04* 

16 06 05* 

13 02 07* 

13 07 01* 

13 07 02* 

13 07 03* 

Codul privind principala 

proprietate periculoasă 

**) 

Managementul deşeurilor - cantitatea 

Codul clasificării 

prevăzută a fi generată - (t/an) 

statistice 

***) 

rămasă în 

valorificată eliminată 

stoc 

n/a - - 

n/a - - 

- deşeuri de vopsea, 

n/a SS, L 08 01 11* n/a 

grund 

• perioada de exploatare 

20 01 01 

20 01 02 

540t/an 

1,5t/zi = 

20 01 08 

(se vor colecta separat 

- deşeuri menajere 45,0t/lună 

S 

20 01 11 

materialele refolosibile: hârtie, 

echiv. 540t/an 

20 01 39 

plastic etc.) 

20 01 99 

- deşeuri de ulei uzat n/a L 13 02 07* n/a - - 

- piese metalice uzate n/a S 16 01 17 - - n/a - - 

*) în conformitate cu Lista cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase prevăzută în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenţa 

gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase 

**) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001 

***) la data apariţiei legislaţiei care reglementează clasificarea statistică 

86


4 . I M P A C T U L P O T E N Ţ I A L , I N C L U S I V C E L T R A N S F R O N T I E R Ă , A S U P R A 

C O M P O N E N T E L O R M E D I U L U I Ş I M Ă S U R I D E R E D U C E R E A A C E S T O R A : 

Acest capitol este destinat identificării, descrierii şi analizei tuturor formelor de 

impact potenţial semnificativ datorat atât perioadei de construcţie, cât şi perioadei de 

funcţionare a proiectului. 

Întreaga evaluare a ţinut cont de de criteriile recomandate metodologic pentru 

cuantificarea amplorii prognozate a impactului avându-se în vedere efectele asupra 

mediului: 

• directe şi indirecte 

• pe termen scurt şi lung 

• reversibile sau ireversibile 

• izolate, interactive şi cumulative 

• pozitive sau negative 

Au fost de asemenea analizate măsurile de prevenire, reducere sau eliminare a 

oricărui impact negativ deja prevăzute de proiect şi (acolo unde s-a considerat necesar) 

propuse măsuri suplimentare astfel încât impactul rezidual să fie cât mai redus. 

Toate acestea sunt fireşte analizate pentru fiecare componentă de mediu (apă, 

aer, sol, biodiversitate etc.), în conformitate cu normativul de conţinut al unui asemenea 

studiu. 

Efectele interactive apar atunci când un factor de mediu poate suferi schimbări 

calitative (pozitive sau negative) atât în mod direct sub acţiunea unei presiuni externe 

cât şi indirect, consituindu-se în receptorul unor modificări induse prin intermediu altui 

factor de mediu (cale) - ex: poluarea solului din cauza traficului poate interveni în mod 

direct prin scurgeri de produse petroliere dar şi indirect prin sedimentarea unor noxe 

eliminate de trafic în aerul atmosferic. În general, receptorii cei mai susceptibili a fi 

afectaţi în acest mod interactiv sunt biodiversitatea şi sănătatea populaţiei. 

Efectele cumulative pot să apară: 

• fie în situaţia în care un factor de mediu se constituie în receptorul unui 

aceluiaşi tip de poluant / presiune cauzate de activităţi diferite din cadrul 

aceluiaşi proiect (ex. sănătatea populaţiei = receptor al zgomotelor 

provenite din surse diferite) 

• fie în cazul unor suprapuneri ale unor presiuni similare induse prin 

implementarea a 2 sau mai multor proiecte în zone învecinate (parte dintrun 

areal comun) (ex: efecte cumulate ale traficului asupra calităţii aerului; 

exploatarea în comun a unei surse de apă cu debit limitat, utilizarea 

comună a unui curs de apă pentru deversarea apelor uzate etc.) 

Importanţa acestor efecte cumulative apare atunci când se constată că, deşi 

analizate individual, activităţi diferite nu se dovedesc a cauza un impact semnificativ, 

analizate cumulativ arată că pot genera un impact semnificativ asupra unor factori de 

mediu sau de alt interes. 

87


Aplicând principiul precauţiei, în analiza impactului s-a ţinut cont în general de 

situaţiile cele mai puţin favorabile din punct de vedere al calităţii factorilor de mediu 

(activităţi desfăşurate simultan, situaţii accidentale diferite suprapuse etc.). 

Rezultatele evaluării redate în prezentul studiu prezintă doar acele situaţii în care 

s-a estimat posibilitatea apariţiei unui impact (pozitiv sau negativ), cazurile de 

neutralitate fiind eliminate după o primă etapă de analiză. 

Pentru depistarea situaţiilor în care ar fi posibilă apariţia unui impact de tip 

interactiv, a fost mai întâi realizată matricea sursă-cale-receptor. Au fost astfel 

identificate posibilele CĂI de transmitere a eventualelor efecte (pozitive sau negative) 

produse de către activităţile/acţiunile generate de implementarea proiectului (SURSE) 

spre RECEPTORII specifici prezenţi în zonă. 

Au fost considerate următoarele interacţiuni posibile: 

• interacţiunea obişnuită dintre unii factori de mediu 

• interacţiunea dintre aceşti factori de mediu şi alţi factori de interes protectiv 

88


CALE - RECEPTOR 

pentru alţi factori de interes protectiv 

R 

SOL / SUBSOL 

E 

C 

ARII NATURALE 

PROTEJATE 

C 

APE SUBTERANE 

A 

E 

L 

AER ATMOSFERIC 

PEISAJUL 

P 

E 

T 

BIODIVERSITATE 

SĂNĂTATEA UMANĂ 

O 

ACŢIUNI DIRECTE 

R 

CALE - RECEPTOR 

interacţiunea între factorii de mediu 

ACŢIUNI DIRECTE 

R 

E 

C 

SOL / SUBSOL 

SOL / SUBSOL 

C 

A 

APE SUBTERANE 

APE SUBTERANE 

E 

L 



P 

E 

T 



O 

R 

89


Metoda de estimare a impactului posibil a fi produs de punerea în practică a 

prevederilor planului analizat, are la bază conceptul matricei Leopold, pentru fiecare 

criteriu considerat fiind atribuit un punctaj relativ cu valori situate între 1 şi 5. 

Scorul final obţinut de fiecare impact este rezultatul unei compuneri a acestor 

punctaje ţinându-se cont de modul în care anumite criterii de evaluare au valoare de 

ponderare pentru altele. 

Mai jos se redă schematic modul de atribuire a punctajelor pentru criteriile 

considerate în evaluarea impactului. 

E v a l u a r e a i m p a c t u l u i - c r i t e r i i , p u n c t a j e 

PUNCTAJ 

5 

PROBABILITATEA 

APARIŢIEI [P] 

apariţie continuuă 

sau în majoritatea 

timpului 

4 apariţie regulată 

3 apariţie periodică 

2 

1 

apariţie puţin 

probabilă 

apariţie rară sau 

deloc 

CONSECINŢE PROBABILE [C] 

impact major legat de principalele 

aspecte globale de mediu (ex: 

schimbări climatice, dezvoltare 

durabilă, conservarea biodiversităţii) 

impact major asupra unor factori de 

mediu cheie (calitatea aerului, 

calitatea apei, resurse naturale, 

specii ameninţate) 

impact moderat legat de principalele 

aspecte globale de mediu (ex: 

schimbări climatice, dezvoltare 

durabilă, conservarea biodiversităţii) 

impact moderat asupra unor factori 

de mediu cheie (calitatea aerului, 

calitatea apei, resurse naturale, 

specii ameninţate) 

impact minor asupra factorilor de 

mediu locali 

ÎNTINDERE 

SPAŢIALĂ [S] 

internaţional 

naţional 

regional 

zonal 

local 

SENSIBILITATE [Sb] 

- reacţie extrem de puternică pro sau contra a 

publicului 

- susţinere/reticenţă probabilă din partea 

autorităţilor 

- mediatizare puternică 

- implicaţii majore asupra reuşitei/nereuşitei 

proiectului/planului 

- reacţie importantă pro sau contra a publicului 

- susţinere/reticenţă posibilă din partea 


- mediatizare posibilă 

- implicaţii asupra reuşitei/nereuşitei 


- reacţie posibilă pro sau contra din partea unei 

categorii a publicului 

- implicare posibilă din partea autorităţilor 

- mediatizare probabilă 

- implicaţii asupra reuşitei/nereuşitei 


- reacţie puţin probabilă pro sau contra din 

partea publicului 

- implicare puţin probabilă din partea 


- implicaţii asupra reuşitei/nereuşitei unor 

componente ale proiectului/planului 

fără interes din partea 

- publicului 

- a autorităţilor 

- a masmediei 

Irelevant pentru succesul proiectului/planului 

Scorul acordat fiecărui impact se obţine ca rezultat al relaţiei P x (C+S+Sb), unde: 

P = punctaj acordat pentru criteriul probabilitatea apariţiei impactului 

C = punctaj acordat pentru criteriul consecinţe în cazul apariţiei impactului 

S = punctaj acordat pentru criteriul întinderea spaţială a impactului 

Sb = punctaj acordat pentru criteriul sensibilitate vis a vis de factorii de 

interes 

90


E v a l u a r e a i m p a c t u l u i - s e m n i f i c a ţ i e 

SCOR CATEGORIE IMPACT SEMNIFICAŢIE IMPACT 

< 3 

fără impact cuantificabil; 

impact nesemnificativ 

[3-14] impact slab 

[15-24] impact mediu 

[25-39] impact important 

> 39 impact puternic 

prin natura, dimensiunea, durata sau intensitatea sa nu are 

capacitatea de alterare a calităţii unui factor de mediu 

prin natura, dimensiunea, durata sau intensitatea sa 

alterează slab calitatea unui factor de mediu 


alterează mediu calitatea unui factor de mediu 


alterează substanţial calitatea unui factor de mediu 

induce schimbări definitive sau cel puţin pe o perioadă 

îndelungată (posibil zeci de ani) asupra unor factori de mediu 

sau de interes protectiv consideraţi 

Fiecare scor obţinut este marcat cu „+” sau „-” în funcţie de tipul de impact punctat 

(pozitiv sau negativ). 

După analizarea fiecărui factor de mediu în parte sub aspectul impactului posibil a 

apărea, se corectează scorurile obţinute considerând măsurile propuse (de proiectant şi 

de evaluator), impactul rezidual fiind prezentat sintetic pe fiecare factor de mediu în 

cadrul unei matrici finale de evaluare a impactului implementării proiectului asupra 

mediului. 

Impactul rezidual este definit ca acel impact care apare la implementarea unui 

proiect după ce au fost luate toate măsurile de posibile de evitare sau reducere pentru 

fiecare activitate propusă. 

Singura cale de contrabalansare a acestui impact o reprezintă aplicarea unor 

măsuri compensatorii (unde este cazul) solicitate obişnuit de către autorităţile 

competente în baza legilsaţiei specifice în vigoare. 

91


4.1. Apa: 

4.1.1. Condiţiile hidrogeologice ale amplasamentului: 

În alcătuirea resurselor hidrografice ale zonei Poiana Braşov intră apele subterane 

şi cele de suprafaţă, reprezentate de reţeaua de pâraie cu caracter pluvial şi pluvionival. 

În această zonă altitudinală, (unde sunt mai dese şisturile, calcarele, 

conglomeratele, gresiile etc.) stratul acvifer se află la adâncime, motiv pentru care nici 

nu este exploatat. 

Nivelul hidrostatic al pânzei freatice se găseşte la adâncimi ce depăşesc 20-25m 

sau chiar mai mult, neexistând surse de suprafaţă sau subterane care să alimenteze o 

eventuală pânză freatică. 

Hidrogeologia 

Din acest punct de vedere, Masivului Postăvarul, prin structura sa şi altitudinea 

ridicată, prin dimensiunea relativ redusă a bazinelor hidrografice, nu favorizează 

existenţa unor acvifere importante. Se semnalează prezenţa unor slabe acvifere locale 

cantonate în talvegul unor paleovăi îngropate, precum şi mici izvoare, alimentate de 

scurgerea apelor meteorice prin fisuraţia deschisă din apropierea suprafeţei. Astfel, 

hidrogeologic zona analizată se caracterizează ca fiind una cu reţele acvifere locale 

cantonate în roci fisurate. 

În sondajele geotehnice executate în zona staţiunii, s-a întâlnit apă doar în cel 

săpat în zona dintre pârâul Sticlăriei şi casele existente pe partea dreaptă a drumului, în 

sensul de mers către Râşnov. Aici este o zonă cu exces de umiditate, pe alocuri solul 

mustind de apă. Nivelul apei s-a stabilizat la adâncimea de -0,50m (de la cota terenului 

natural). În sondajele executate pe versanţi nu s-a întâlnit apă. În zona adiacentă 

pârâului, nivelul apei freatice este în strânsă legătură cu cantitatea de precipitaţii, 

respectiv cu izvoarele care se găsesc aici. 

Calitatea generală a apelor provenite din subsol este una foarte bună, acestea 

venind în general din zona înaltă a masivului, fără influenţe ale unor activităţi 

poluatoare. 

Ape de suprafaţă 

Pe versantul general sud-estic al Masivului Postăvarul, acestea sunt reprezentate 

doar de unele pâraie cu debite inconstante datorită alimentării pluviale. Apele acestora 

sunt tributare râului Timiş prin intermediul văilor Calului, Vămii şi Lungă. 

Apele de pe versantul general nord-vestic al masivului sunt colectate de cursul de 

suprafaţă al Ghimbăşelului. Acestea colectează totodată şi pârâul Timiş, la nord de 

Braşov la cca. 10km. 

Strict în zona cercetată, considerând expoziţia generală nord-vestică a domeniului 

schiabil, se pot menţiona doar două cursuri de apă cu caracter permanent mai 

importante: 

• pârâul Valea Cheii (Cheişoara) care îşi are originea în zona Poienii de Sus 

având o parte din bazinul de recepţie suprapus cu zona de interes 

• pârâul Valea Sticlăriei care drenează Poiana de Jos a cărui bazin de 

recepţie însă nu se interesectează cu zona studiată 

92


Acestea două confluează în aval de zona Cabanei Aviatorilor (la sud-vest de 

Poiana Braşov), cursul de apă rezultat purtând numele de Valea Dracului şi curgând în 

continuare spre vest. Înainte de confluenţă, Valea Sticlăriei mai colectează şi apele pr. 

Valea Sosoaica ce îşi trage apele din zona împădurită dintre Poiana de Jos şi cea de 

Sus. 

Primind ca afluent de stânga pe Valea Groapa Lungă, Valea Dracului devine 

Valea Poienii păstrându-şi însă direcţia generală de curgere spre vest, spre Râşnov. 

Ulterior, Valea Poienii se varsă în Pârâul Cheii (care vine dinspre est), fiind afluent 

de dreapta al acestui curs de apă. Din acest punct, cursul format poartă numele de 

Pârâul Mic (sau Valea Râşnoavei) care după ce confluează cu Pârâul Mare (ce vine din 

stânga, SV) dă naştere Ghimbăşelului. 

Ghimbăşelul traversează apoi localitatea Râşnov, Cristian, zona Stupini şi după ce 

se uneşte şi cu Bârsa (la NNV de Bod) se varsă în Olt ca afluent de stânga al acestuia, 

în amonte de Feldioara. 

Mai jos se prezintă unele date hidrografice şi hidrometrice disponibile doar pentru 

cursurile mai importante de apă: 

H i d r o g r a f i e , h i d r o l o g i e - c u r s u r i d e a p ă d i n z o n ă 

NR. 

CRT. 

CURS DE APĂ SECŢIUNE DE CALCUL L [km] F [Km 2 ] H m [m] 

1 Poiana am. confl.pr. Cheii 9 27 1013 

2 Pârâul Mic am. confl. Ghimbăşel 12 67 979 

3 Ghimbăşel am. confl. Pr. Mic 17 50 1195 

Din analize făcute în timp se mai arată că scurgerea medie lunară minimă se 

realizează în perioada de iarnă (luna ianuarie), iar scurgerea medie lunară maximă se 

produce în perioada lunilor aprilie-august când se scurge cca. 55-60% din totalul 

scurgerii anuale. 

Scurgerea maximă de apă - calculate în regim natural de scurgere, valorile de mai 

jos reprezintă debitele maxime cu probabilităţile de 1%, 2%, 5% în mc/sec. 

H i d r o g r a f i e , h i d r o l o g i e - s c u r g e r e a m a x i m ă 

NR. 

Q max P% [mc/sec] 

CURS DE APĂ SECŢIUNE DE CALCUL F [Km 

CRT. 

] H m [m] 

1% 2% 5% 

2 Pârâul Mic am. confl. Ghimbăşel 67 979 143 115 81 

3 Ghimbăşel am. confl. Pr. Mic 50 1195 120 97 68 

Scurgerea minimă de apă - cu debitele medii lunare minime (Q m.l.m ) în mc/sec cu 

probabilitate de 80%, 90%, 95%: 

H i d r o g r a f i e , h i d r o l o g i e - s c u r g e r e a m i n i m ă 

NR. 

Q m.l.m. P% [mc/sec] 

CURS DE APĂ SECŢIUNE DE CALCUL F [Km 

CRT. 

] H m [m] 

80% 90% 95% 

2 Pârâul Mic am. confl. Ghimbăşel 67 979 0,272 0,218 0,170 

3 Ghimbăşel am. confl. Pr. Mic 50 1195 0,245 0,186 0,161 

93


B3 

B2 

B1 

94


Scopul identificării reţelei de scurgere de suprafaţă din zonă fiind reliefarea 

posibilelor puncte în care ar fi resimţite eventuale influenţe de natură fizică sau chimică 

datorate lucrărilor propuse, sistematizarea acestei reţele s-a făcut urmărind prioritar 

bazinele de recepţie, respectiv zonele drenate (a se vedea şi schiţa alăturată). 

Astfel, pentru domeniul schiabil, situaţia actuală a colectării scurgerilor este 

următoarea: 

• (B1) sectorul de pârtii situat între staţiile superioare ale ambelor telecabine 

şi staţia superioară a telegonodlei - fosta cabană Cristianul este drenat spre 

V-SV de un curs de apă nepermanent (Valea Seacă) ce se varsă în final în 

Valea Poienii ca afluent de stânga 

• (B2) sectorul de pârtii aval de fosta cabană Cristianul (pârtia Lupului), zona 

de sub telescaunul propus de 6 locuri Ruia şi partia Ruia - Subteleferic este 

drenată de o serie de văi nepermanente afluente de stânga direct Văii 

Poienii (cazul Groapa Lungă) sau Cheişoarei (cazul Groapa Lupului sau 

Prăpastia Lupului) - direcţia generală de scurgere spre V, respectiv N-NV 

• (B3) sectorul situat în aval de staţia superioară a telegondolei şi 

aliniamentul dintre staţia inferioară a acesteia şi baza pârtiei Bradul, unde 

se cuprind pârtiile Ruia - Subteleferic şi Sulinar, este drenat printr-o serie de 

mici vâlcele direct de Cheişoara (în zona lacului Mioriţa) 

Ca şi caracteristică comună importantă pentru toate acestei văi se subliniază 

scurgerea nepermanentă datorată pe de o parte regimului de alimentare nivo-pluvial şi 

pe de altă parte substratului permeabil tipic întregului masiv 

Lacul de agrement Poiana (de la complexul Mioriţa) este în fapt un lac de baraj 

semi-natural (pământ) format pe cursul Văii Cheia (Cheişoara), debitul de deversare 

fiind controlat printr-un călugăr. În acest lac se colectează apele provenite din precipitaţii 

din majoritatea suprafeţei staţiunii Poiana de Sus. Lacul este prevăzut cu stăvilar de 

golire pentru curăţire periodică, evacuarea depunerilor, igienizare. Conturul lacului este 

amenajat cu ziduri de sprijin din beton armat prefabricat, în prezent executându-se noi 

amenajări urbanistice în zonă. 

Cu toate că nu prezintă importanţă pentru zona studiată, se menţionează şi 

cursurile de apă de suprafaţă formate în partea estică a Masivului Postăvarul (existente 

sub forma unor pâraie cu debite inconstante datorită alimentării pluviale) care se varsă 

prin intermediul văilor Calului, Vămii şi Lungă în râul Timiş, fiind în final tributare de 

asemenea râului Ghimbăşel. 

95


4.1.2. Alimentarea cu apă: 

A. Necesarul de apă 

Perioada de construire 

• apă pentru consum menajer: 

În actuala fază de proiectare nefiind cunoscute elemente referitoare la numărul 

personalului ce va realiza lucrările, vom considera în baza unor experienţe similare o 

valoare de cca. 50. 

Conform STAS - SR 1343-1/2006 „Alimentări cu apă, determinarea cantităţilor de 

apă potabilă pentru localităţi urbane şi rurale”, norma de consum considerată va fi de 

35l/persoană/zi. Astfel, debitul mediu necesar pentru consumul menajer, pentru un 

număr de 50 de lucrători, ar fi de cca. 1,75mc/zi. 

În situaţia analizată însă nu se poate aplica valoarea prevăzută din STAS 

deoarece nu sunt prevăzute grupuri sanitare pentru aceşti angajaţi, singura categorie 

de apă utilizată fiind cea potabilă care însă va fi aprovizionată la locul de servire a 

mesei (tip vagon) prin dozatoare. 

• apă pentru consum tehnologic 

În faza de construire a obiectivelor propuse, tehnologiile aplicate nu necesită 

utilizarea apei (betoanele şi mortarele vor fi aduse gata preparate şi puse doar în operă 

local). 

Perioada de exploatare 

• apă pentru consum menajer: 

Proiectul nu prevede amenajarea unor grupuri sanitare, fiind prevăzute doar 

toalete de tip ecologic la staţiile celor 2 telescaune propuse şi la staţia de pompare 

aferentă lacului. 

În aceste condiţii, nici în această situaţie nu sunt aplicabile prevederile STAS-ului 

amintit, singura utilizare a apei fiind cea în scop potabil, aprovizionarea fiind realizată 

prin dozatoare specifice. 

• apă pentru consum tehnologic 

Singura utilizare a apei în scop tehnologic va fi aceea de preparare a zăpezii 

artificiale cu ajutorul agregatelor specifice (tunuri, lăncii). 

Aşa cum s-a arătat detaliat deja în capitolul dedicat Situaţiei propuse, necesarul 

de apă pentru operaţiunile de înzăpezire este de 145000mc/an. 

B. Asigurarea resurselor de apă 

Pentru proiectul analizat există eliberate 2 avize de gospodărire a apelor astfel: 

• aviz nr. 215 / 24.02.2010 emis de ABA Olt, SGA Braşov pentru 

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil în Poiana Braşov” (aviz care 

nu includea şi lacul de acumulare însă) 

• aviz nr. 322 / 03.09.2010 emis de ABA Olt, SGA Braşov pentru 

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil în Poiana Braşov - Lac de 

acumulare Ruia” alimentare cu apă şi evacuare ape uzate 

96


De asemenea, la eliberarea avizului nr. 322 / 03.09.2010 menţionat mai sus, s-a 

ţinut cont de: 

• aviz nr. 49 / 25.06.2010 emis de Ministerul Mediului şi Pădurilor - Comisia 

centrală de avizare a documentaţiilor de evaluare a stării de siguranţă în 

exploatare a barajelor pentru „Lac de acumulare Ruia” 

• consultaţie tehnică hidrologică nr. 2255 / 30.04.2010 emisă de SGA Braşov 

- Staţia hidrologică 

• aviz nr. B7013 / 16.08.2010 emis de Compania Apa Braşov pentru 

realizarea branşamentului la reţeaua publică a lacului de acumulare Ruia 


• apă pentru consum menajer - singura categorie de apă utilizată fiind cea 

potabilă, aceasta va fi aprovizionată la locul de servire a mesei (tip vagon) 

prin dozatoare 

• apă pentru consum tehnologic - nu este cazul 


• apă pentru consum menajer - singura categorie de apă utilizată fiind cea 

potabilă, aceasta va fi aprovizionată la nivelul staţiilor telescaunelor şi la 

staţia de pompare aferentă lacului prin dozatoare 

• apă pentru consum tehnologic (apa pentru înzăpezire - se detaliază în cele 

ce urmează) 

Zona de amplasare a lacului de acumulare propus în Poiana Ruia, în scopul 

asigurării resursei de apă necesară pentru înzăpezirea pârtiilor 

97


Disponibil de apă pentru înzăpezire: 

Pentru o înzăpezire eficientă, proiectul prevede amenajarea unui lac de acumulare 

în Poiana Ruia. Criteriile cele mai importante care determină această localizare ţin de 

asigurarea resursei de teren, de posibilitatea de colectare a apelor, de posibilităţile de 

pompare a apei spre instalaţiile de înzăpezire şi nu în ultimul rând de asigurarea 

accesului utilajelor (situarea în apropiere de drumul existent - Drumul Roşu). 

Soluţiile de alimentare a acestui lac propuse de proiectant pentru asigurarea 

necesarului de 145000mc/an şi avizate de ABA Olt - SGA Braşov sunt: 

1. Colectarea apei provenite din topirea stratului de zăpadă şi din scurgerea apelor 

din precipitaţii de pe versanţi prin amenajarea unor drenuri în zona de sud a 

lacului (amonte, drenuri existente pe pârtia Sulinar, 2 drenuri propuse pe pârtia 

Ruia): 

• apa provenită din zăpada topită şi din scurgerea precipitaţiilor pe un sector 

din pârtia Sulinar, colectată prin drenurile existente, se descarcă 

actualmente liber în zonă 

• în plus, între pârtia Sulinar şi Ruia, în amonte de Poiana Ruia, există 2 

puţuri forate ce alimentează cele două rezervoare din „casa verde” şi care 

se descarcă la ora actuală într-un bazin colector pentru ape drenate realizat 

din beton armat (de aici erau alimentate câteva lăncii de zăpadă în aval pe 

pârtia Sulinar) 

• sistemul de drenaj propus, având 3 ramuri drenuri Dn 250mm, dispuse în 

spic, vor colecta apa într-o cameră de captare bicompartimentată 

(4,40x3x2,50m), amplasată la cota 1505,59m din care apa decantată va fi 

ondusă gravitaţional în camera de alimentare lac, printr-o conductă PVC 

Dn200mm, L=55m. 

2. Captarea apei din izvoare existente pe latura NV a lacului (amonte de Prăpastia 

Lupului), la limita nordică a Drumului Roşu: 

• se va realiza o cameră de captare bicompartimentată cu capacitatea de 

12mc, amplasată la cota 1281m (la limita Drumului Roşu, amonte de 

Prăpastia Lupului), de unde printr-o conductă PEHD Dn 90mm, L 1790m, va 

fi pompată în rezervorul staţiei de pompare a lacului (cota 1474m), prin 

intermediul a încă unei staţii de pompare (cota 1528,40m), astfel încât 

diferenţa totală de pompare va fi de 193m. 

3. Branşament la reţeaua publică de apă: 

• această posibilitate de alimentare a lacului de acumulare se prevede pentru 

cazurile de ierni sărace în zăpadă, când nu se poate asigura un nivel 

corespunzător al apei în lac sau pentru cazurile când se execută lucrări de 

întreţinere si recondiţionare a lacului pe timp de vară si trebuie să se asigure 

umplerea lacului la un nivel corespunzător 

• se va realiza într-un cămin bicompartimentat amplasat la cota 1055m în 

apropierea staţiei inferioare a telecabinei Kanzel, de unde prin intermediul 

unei staţii de pompare apa va fi refulată în rezervorul staţiei de pompare a 

lacului (cota 1474m) prin intermediul unei conducte PEHD Dn 200mm, L 

1260m, diferenţă de pompare 424m 

98


Aşadar, modul de asigurare a necesarului de apă pentru alimentarea lacului 

(145000mc/an) este: 

SURSĂ DEBIT ASIGURAT SOLUŢIE AVIZATĂ 

1. apa provenită din topirea stratului de zăpadă şi din 

scurgerea apelor din precipitaţii de pe versanţii din 

zona de sud a lacului (amenajări existente şi noi 

propuse) 

2. izvoare existente pe latura NV a lacului (amonte 

de Prăpastia Lupului, în vecinătatea Drumului Roşu) 

3. branşament la reţeaua publică de apă Poiana 

Braşov 

TOTAL 

112377mc/an* 

32623mc/an 

145000mc/an 

- aviz nr. 322 / 03.09.2010 

emis de ABA Olt, SGA Braşov 

- aviz nr. 322 / 03.09.2010 


- aviz nr. B7013 / 16.08.2010 

emis de Compania Apa Braşov 

- aviz nr. 322 / 03.09.2010 


* - conform consultaţie tehnică hidrologică nr. 2255 / 30.04.2010 emisă de SGA Braşov - Staţia hidrologică 

TABELUL Nr. 4.1.1: Bilanţul consumului de apă 

Proces 

tehnologic 

Sursa de apă (furnizor) 

Consum total 

de apă 

(coloanele 

4,10,11) 

Total 

Apa prelevată din sursă 

Consum menajer 

Apă subterană 

Consum industrial 

Pt. 

compensare 

a pierderilor 

în sist. cu 

circuit închis 

Apă de suprafaţă 

Apă 

subterană 

Apă de 

suprafaţă 

Recirculată / 

reutilizată 

Apă de la propriul obiectiv 

industrial 

Apă de la alte obiective 

Comentarii 

asigurarea 

resurselor de 

apă în scopul 

alimentării 

lacului de 

acumulare pt. 

înzăpezire 

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 

1. topire strat zăpadă + 

scurgere ape din precipitaţii 

de pe versanţii din zona de 

sud a lacului (amenajări 

existente şi noi propuse) 

2. izvoare existente pe 

latura NV a lacului (amonte 

de Prăpastia Lupului) 

3. branşament la reţeaua 

publică de apă Poiana Bv. 

112377mc/an 

32623mc/an 

112377 

mc/an 

32623 

mc/an 

- 

- 

112377 

mc/an 

32623 

mc/an* 

- - - - - - 

- - - - - - 

TOTAL 

145000mc/an 

* - necesarul de alimentare cu apă al Poienii Braşov este asigurat din surse subterane situate la Măgurele 

99


Parte din sistemul existent de alimentare cu apă a 

obiectivelor din partea superioară a masivului - 

izvorul de la cota 1281mdMN (izvor amenajat, 

cameră captare, supraplin) - una din sursele propuse 

pentru alimentarea lacului de acumulare Poiana Ruia 

Sistemul existent de alimentare cu apă a lănciilor de 

înzăpezire de pe pârtia Sulinar - „casa albastră” 

(rezervoare cu decantare ce colectează apa 

provenită din drenurile existente şi din puţurile forate 

în amonte între pârtia Sulinar şi pârtia Ruia) - o altă 

sursă propusă pentru alimentarea lacului de 

acumulare Poiana Ruia 

obiectivelor din partea superioară a masivului - 

100


4.1.3. Managementul apelor uzate: 


• ape uzate menajere - pe perioada desfăşurării lucrărilor de reabilitare, 

acestea fiind prevăzute pe o suprafaţă întinsă, metoda cea mai ergonomică 

ce a fost aleasă de proiectant a fost aceea a prevederii unor toalete 

ecologice mobile, nefiind astfel cazul unor ape uzate menajere 

• ape tehnologice uzate - pe perioada construirii obiectivelor nefiind necesară 

apă cu utilizare tehnologică, nu este nici cazul apariţiei unor ape 

tehnologice uzate 


• ape uzate menajere: 

Pentru toate construcţiile propuse de proiect şi prevăzute cu grupuri sanitare s-a 

adoptat soluţia toaletelor ecologie pentru managementul apeloir uzate. Este evitată 

astfel deversarea necontrolată a a pelor uzate menajere, deversări cu influenţe negative 

asupra calităţii apelor, peisajului etc. 

Proiectul aminteşte că între staţia superioară a Telegondolei Postăvarul Expres şi 

Poiana Braşov există o canalizare menajeră DN100 din PVC, construită odată cu 

telegondola, în 2006, cu emisar în staţia de epurare din Poiana Braşov (actual 

substituită de un colector al apelor uzate cu emisar în zona oraşului Râşnov). Cu toate 

acestea nu este prevăzută o racordare la acest colector, ci s-a ales metoda toaletelor 

ecologice din raţiuni necunoscute evaluatorului. 

• ape tehnologice uzate: 

Singurele categorii de astfel de ape tehnologice ar putea fi considerate: 

- apa rezultată din topirea zăpezii artificiale 

După topirea zăpezii artificiale, o parte din apă se evaporă cantitatea depinzând 

de condiţiile meteorologice, iar cea mai mai mare parte trece în formă lichidă infiltrânduse 

în sol sau scurgându-se pe versant. O parte din apa rezultată din topirea zăpezii de 

pe versanţii din amonte de amplasamentul lacului de acumulare este colectată prin 

drenuri şi alimentează lacul. Apa rezultată din topirea zăpezii de pe versanţii din aval de 

lac, reintră în circuitul natural fie prin infiltratii în sol, fie prin scurgere pe versanti, fie prin 

evaporare. 

- apele provenite din deversările controlate ale lacului (pe preaplin) 

Din punct de vedere chimic aceste ape fiind inactive, eventuale efecte negative ar 

putea fi doar de ordin fizic (eroziuni) sau biologic (modificarea regimului hidrologic al 

zonei de descărcare). 

Deversarea viiturii şi a preaplinului din lac vor fi unite în zona staţiei de pompare. 

Din acest cămin cu vane, va fi condusă în direcţia staţiei inferioare a instalatiei 6CLD 

Ruia, prin intermediul unei conducte PVC DN250 şi deversată liber în terenul carstic la 

vest de Drumul Roşu. Pe conducta DN250 - la o creştere a nivelului apei cu 10cm - se 

poate descarcă un debit de 40 l/s, conform rezultatului calculului hidraulic prezentat de 

proiectant. 

101


Zona de descărcare a viiturii şi a preaplinului din lacul de acumulare propus în Poiana 

Ruia - în zona staţiei inferioare a telescaunului 6CLD nou propus 

Golirea de urgenţă a lacului de acumulare se realizează cu ajutorul unei conducte 

de evacuare DN250 montată pe fundul lacului (la cota 1482m - peste nivelul staţiei de 

pompare), unde se află o vană cu cursor pentru deschiderea golirii de urgenţă. 

Conducta de golire este o conductă multifuncţională prin echiparea ei cu vane şi 

supape de sens funcţie de scopul propus, respectiv: 

- conductă de golire de fund (de urgenţă) a lacului 

- conducta pentru înzăpezire (apa pt. înzăpezire), în zona Drumul Roşu şi pârtia 

Lupului 

- conductă de refulare spre lac a apei captate în zona staţiei inferioare a instalaţiei 

6CLD Ruia, (la baza virogii existente din jurul cotei 1330m) 

Înainte de descărcare în emisar (viroaga amintită mai sus), se va construi un 

disipator de energie care va permite golirea de urgenţă fără a produce eroziuni în rigolă. 

În cazul conductei de golire de urgenţă DN250 rezultă conform calculaţiei 

proiectantului, un volum de apă descărcată de 50000m 3 care poate fi deversat în 

decursul a 3 zile (72ore). 

Volumului considerat îi corespunde atingerea unui nivel al apei considerat sigur (în 

cazul retenţiei maxime coborâte cu cca. 5,00m, până la nivelul terenului natural, nivel 

sub care lacul este construit în săpătură), într-un interval de 72 de ore (3 zile). 

O golire completă a lacului de acumulare prin conducta de golire de urgenţă este 

posibilă în decursul a 175 ore. 

Prin montarea unei vane cu cursor în staţia de pompare, debitul maxim pe aceasta 

conductă poate fi reglat după cerinţă. De exemplu în cazul unei scurgeri minore, care 

nu periclitează stabilitatea construcţiei digului, nu are sens o golire de urgenţă în cel mai 

scurt timp. 

102


4.1.4. Prognozarea impactului: 

Oficiul de Evaluări Tehnologice al SUA a identificat 33 de surse de poluare pentru 

apele subterane, clasificate în 6 grupe. 

Mai jos se analizează în ce măsură activităţile pe care le implică implementarea 

proiectului, pot să se constituie în astfel de surse de poluare: 

Surse potenţiale de poluare a apelor subterane cf. O.E.T. SUA 

1. pierderi din lucrări destinate evacuării sau depozitării unor substanţe în 

mediul subteran (exfiltraţii din rezervoare sau din canale de irigaţii care 

folosesc ape uzate, infiltraţii din puţurile de injecţie, injectarea în subteran 

a unor deşeuri radioactive etc); 

2. pierderi accidentale din depozite sau bazine realizate pentru stocarea, 

tratarea sau depozitarea unor materiale sau substanţe cu potenţial 

poluant (depozite de deşeuri lipsite de colectoare ale precipitaţiilor, 

depozite rezultate din industria minieră, rezervoare supra sau subterane 

de stocare a unor substanţe toxice etc); 

3. pierderi din instalaţii sau mijloace de transport a unor substanţe (conducte 

pentru transportul produselor petroliere, a gazelor sau a apelor uzate); 

4. surse indirecte de poluare precum irigaţiile, fertilizanţi, pesticide şi 

ierbicide, reziduurile din zootehnie, apele din precipitaţiile care cad în 

mediul urban etc); 

5. pierderi din lucrări care favorizează descărcarea apelor în subteran 

(forajele de alimentare cu apă, gaze, ape geotermale, neechipate sau 

incorect echipate, excavaţiile pentru fundaţii sau din carierele de 

exploatare); 

6. surse naturale de poluare activate datorită unor activităţi umane care 

modifică interacţiunea dintre apele de suprafaţă şi subterane (pompări din 

acvifere, lacuri de acumulare, tuneluri pentru metrou, excavaţii sau 

decopertări care deteriorează sau înlătură stratele impermeabile de 

deasupra acviferelor). 

RISC GENERAL 

Dezvoltarea şi reabilitarea 

domeniului schiabil în Poiana 

Braşov 

nu este cazul 

nu este cazul 

nu este cazul 

nu este cazul 

risc minor 

prin eventuale pierderi de produse 

petroliere de la utilajele folosite la 

lucrările de amenajare a noilor pârtii 

nu este cazul 

MINOR; TEMPORAR 

A. Perioada de construire a obiectivului 

Perioada de construire a unor obiective este caracterizată în general de 

disturbarea unor factori de mediu, prin modificări mai mult sau mai puţin semnificative, 

de regulă cu efect temporar asupra acestora. 

În situaţia de faţă, posibile influenţe negative asupra calităţii apelor în perioada de 

construire sunt generate de eventuale infiltraţii de produse petroliere provenite din 

scurgeri necontrolate de la utilajele folosite pentru amenajarea viitoarelor pârtii de schi 

şi instalaţiilor aferente sau la amenajarea lacului de acumulare. 

103


B. Perioada de exploatare a sistemului 

În perioada de exploatare a domeniului schiabil, singura posibilitatea de apariţie a 

unui impact asupra apei este modificarea bilanţului hidric al zonei prin captările realizate 

ale izvoarelor existente. 

Calitatea acestor ape nefiind afectată însă, se poate discuta mai mult pe tema 

asigurării satisfacerii altor necesităţi în zonă precum: 

a). alţi utilizatori ai acestor surse de apă - cabana Postăvarul şi restul amenajărilor 

turistice sau de altă natură din Masivul Postăvarul care actualmente utilizază ca 

şi sursă de apă acest sistem 

b). vegetaţia din aval (prin extragerea unor debite de apă care reprezintă o cotă 

parte din resursa hidrică avută la dispoziţie) 

c). fauna care poate utiliza în aval apele acestor izvoare (în zona Prăpastia 

Lupului) pentru adăpare 

a). impactul asupra altor folosinţe de apă din zonă: 

Conform avizului nr. 322 / 03.09.2010 emis de ABA Olt, SGA Braşov pentru 

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil în Poiana Braşov - Lac de acumulare 

Ruia” alimentare cu apă şi evacuare ape uzate, „obiectivul se încadrează în schema 

directoare şi de management a bazinului hidrografic Olt şi nu influenţează negativ 

regimul de scurgere al apelor subterane şi de suprafaţă şi nici alte obiective existente 

sau care urmează a se executa în zonă”. 

Evaluatorul nu a avut la dispoziţie date concrete despre necesarul de apă al altor 

folosinţe din zonă (amenajările turistice sau de altă natură din Masivul Postăvarul), 

acestea nefăcând obiectul proiectului analizat. 

Datele regăsite în studiul de fezabilitate primit de la proiectant indică un mod de 

calcul al asigurării resurselor de apă pentru alimentarea lacului care a ţinut cont de o 

cotă de cca. 50% din debitele înregistrate la aceste surse (izvoarele existente), în 

scopul asigurării necesităţilor şi pentru aceste folosinţe actuale. 

Acest fapt, coroborat cu menţiunea expresă din avizul GA (SGA fiind depozitarul 

informaţiilor legate de toate aceste obiective), ne indică lipsa unui impact asupra 

acestor folosinţe existente din Masivul Postăvarul. 

b). impactul asupra vegetaţiei din aval: 

Condiţiile de substrat tipice Masivului Postăvarul se caracterizează printr-un grad 

ridicat de permeabilitate, lipsa generală a unor resurse de apă freatică (obişnuit există 

doar rezerve locale). 

Acest lucru este relevat expres şi de către studiile geotehnice executate pentru 

amenajarea lacului de acumulare de către Neolitos SRL Braşov (2007) şi Geosond 

Bucureşti (2009): 

„Mici scurgeri de apă către baza versanţilor şi slabe acvifere, pot apărea numai în straturile 

(lentilele) de grohotiş existente de regulă la baza deluviilor, precum şi pe fisuraţia deschisă care 

afectează rocile stâncoase la partea lor superioară. Direcţii de scurgere preferenţiale ale apei 

subterane se pot întâlni de asemenea pe talvegul văilor îngropate, paleorelieful erodat al rocilor 

din fundament având căderi şi denivelări importante.” 

104


Cunoscând aceste aspecte, cu ocazia documentării pe teren a prezentului studiu, 

s-a urmărit prioritar şi modul în care eventualele schimbări induse în echilibrele hidrice 

existente în zona vizată ar putea provoca influenţe negative asupra vegetaţiei din aval 

în sensul afectării resurselor de apă actual utilizate de aceasta. 

În acest caz factorul de mediu „apa” poate fi considerat de fapt calea spre realul 

receptor al unui eventual impact, în speţă vegetaţia. 

În urma estimărilor vizuale realizate pe teren (morfologie, conformaţia reliefului 

local etc.), coroborate cu măsurători pe planuri (suprafeţe bazine de recepţie, direcţii de 

scurgere etc.), cu informaţii asupra vegetaţiei forestiere obţinute atât din amenajamentul 

silvic cât şi din parcurgerea terenului, se apreciază că riscul de a induce o atare 

influenţă negativă asupra vegetaţiei din aval este unul minor din câteva considerente 

principale: 

- principala resursă de apă pentru vegetaţie în acestă zonă (caracteristic de altfel 

întregului masiv) o reprezintă apa provenită din precipitaţii (rădăcinilile arborilor 

fiind obişnuit plasate în orizontul nesaturat de apă din sol, exploatând rezerva de 

apă provenită din precipitaţiile infiltrate - corespunzător bilanţului hidric din sol) 

- bazinul de recepţie al precipitaţiilor ce asigură resursa de apă pentru vegetaţia 

din aval de izvoare este mult mai mare ca suprafaţă (având versanţi la o cotă 

mult mai ridicată decât zona izvoarelor, iar deschiderea văii asigurând o resursă 

de recepţie suficientă) 

- izvoarele luate în discuţie (actualmente deja utilizate pentru alimentarea 

obiectivelor din Masivul Postăvarul) nu sunt generatoare ale unor cursuri de apă 

permanente în aval (urmărind firul apei în zona Prăpastia Lupului, acesta dispare 

după o distanţă în patul permeabil, cursul fiind unul nepermanent pe acest 

sector) 

Analiza realizată are însă limitări fireşti în această fază de proiectare şi evaluare 

datorate lipsei unei resurse de timp de ordinul a câtorva sezoane de vegetaţie pentru 

măsurători legate de gradul de utilizare al resurselor de apă la nivelul ecosistemelor 

vizate; lipsei unor înregistrări de debite pe o perioadă mai mare de timp în condiţiile 

existenţei mai multor folosinţe în zonă; a unor studii hidrogeologice detaliate etc. 

Concluziile preliminare indicând însă premise pozitive, în sensul neafectării 

vegetaţiei prin prelevarea debitelor propuse, recomandarea evaluatorului este de a se 

promova soluţia condiţionat de o atentă monitorizare a sectorului pe două planuri: 

• menţinerea unei înregistrări a debitelor naturale la sursă, a celor prelevate 

atât pentru lac cât şi pentru folosinţele deja existente (pentru a se putea 

face o corelaţie cu evoluţia vegetaţiei) 

• monitorizarea evoluţiei vegetaţiei în aval de zonele de captare a debitelor 

propuse după criterii specifice 

Apreciem că metoda satisface exigenţele de evaluare permiţând depistarea în 

timp util a unor eventuale schimbări survenite în starea vegetaţiei în scopul evitării unor 

pagube la nivelul ecosistemelor vizate. 

105


Modul de reglare, în cazul în care va fi cazul, a echilibrului în zonă este acela de a 

reduce debitele captate. Într-o asemenea eventualitate, fie diferenţa faţă de necesarul 

de apă pentru înzăpezire se va asigura din reţeaua publică Poiana Braşov, fie se va 

reduce proporţional suprafaţa de înzăpezit. 

Recomandări detaliate asupra procedurii de monitorizare vor fi prezentate la 

capitolul dedicat Monitorizării din prezentul studiu. 

În ceea ce priveşte zona pârtiei Sulinar şi pârtiei Ruia (sectorul amonte de lac 

unde se propune drenajul suplimentar), realizarea acestui sistem nu va fi de natură a 

schimba echilibrul local actual din punct de vedere al vegetaţiei din cauza topografiei 

terenului (bazinul de recepţie a scurgerilor utilizate de vegetaţia din aval fiind mult mai 

mare decât cel vizat de drenajul propus şi debitul prelevat suplimentar faţă de cel actual 

fiind destul de redus). 

c). impactul asupra faunei: 

Discutând strict zona de captare a izvoarelor de la cota 1281m (sursa 2 avizată) 

(amonte de zona Prăpastia Lupului), dată fiind imediata vecinătate a Drumului Roşu 

(iarna utilizat ca pârtie, vara asigurând întreg traficul spre partea superioară a 

masivului), se constată că nu există condiţii de utilizare a apei pentru adăpare de către 

animale, acestea neutilizând obişnuit asemenea zone puternic tranzitate de om. 

În ceea ce priveşte sectorul din aval, cu toate că prezintă un grad de izolare ce ar 

favoriza tranzitul faunei de talie mai mare, resursa de apă este oricum insuficientă pe 

perioada verii dat fiind că apele izvoarelor sunt complet absorbite în patul văii, cursul 

fiind unul nepermanent. 

Cu ocazia documentării studiului în teren, atât în sezonul rece cât şi în timpul verii 

nu au fost observate urme care să indice locuri de adăpare în zona discutată. 

În general retragerea faunei de talie mare din perimetrul domeniului schiabil a avut 

loc cu mult timp în urmă (din cauza presiunii antropice), existând doar trasee de tranzit. 

4.1.5. Măsuri de diminuare a impactului: 

În cadrul proiectului au fost prevăzute unele măsuri de reducere / evitare a acestor 

efecte negative, precum: 

• utilajele trebuie să fie în stare tehnică corespunzătoare pentru evitarea 

producerii de scurgeri de carburanţi şi lubrifianţi 

• nu se vor spăla utilaje în apa izvoarelor existente 

• la execuţia lucrărilor de săpături se va evita efectuarea de lucrări pe timp 

ploios, astfel încât să fie evitat la maxim transportul eventualelor pierderi 

accidentale de produse petroliere în aval atunci când frontul de lucru se 

situează în zona unor asemenea izvoare 

106


Măsuri suplimentare de reducere a impactului propuse prin prezentul studiu: 

• evitarea depozitărilor temporare de pământ sau material excavat în zone cu 

risc crescut de a fi transportate de scurgerile torenţiale 

• interzicerea staţionării în imediata vecinătate a izvoarelor a utilajelor pe 

perioadele în care acestea nu desfăşoară activitate 

• interzicerea executării reparaţiilor sau întreţinerilor utilajelor în vecinătatea 

acestor izvoare (aceste operaţii se vor efectua doar în ateliere specializate cu 

excepţii fireşti dictate de situaţii de urgenţă etc.) 

• protejarea zonelor de lucru în situaţia în care sunt necesare operaţiuni de 

protecţie in situu prin grunduire, vopsire (tăvi de colectare a eventualelor 

scurgeri de surplus la vopsire etc.); depozitarea temporară a vopselei doar în 

spaţiul special destinat şi amenajat şi interzicerea formării de stocuri pe teren 

mai ales în vecinătatea izvoarelor 

• prin autorizaţia de gospodărire a apelor se va impune în mod firesc limitarea 

debitelor prelevate din izvoare astfel încât să fie satisfăcute şi restul 

folosinţelor din zonă inclusiv necesităţile biodiversităţii 

Factorul de mediu apă - estimarea impactului 

[P] [C] [S] [Sb] [Sc] [ScR] 


ACŢIUNE 


eventuale infiltraţii de produse petroliere 

provenite din scurgeri necontrolate de la 

utilajele folosite pentru amenajarea viitoarelor 

pârtii de schi şi instalaţiilor aferente sau la 

amenajarea lacului de acumulare 


captarea unor debite suplimentare din 

izvoarele existente şi din apele de infiltraţie 

provenite din precipitaţii 

IMPACT 

- poluare chimică a apelor 

de infiltraţie sau a 

izvoarelor cu produse 

petroliere 

PUNCTAJ 

[P] [C] [S] [Sb] [Sc] [ScR] 

1 1 1 1 -3 -2 

- alte folosinţe ale acestor 

resurse 

1 0 1 1 -2 -2 

- asupra vegetaţiei din aval 

(aprovizionare cu apă) 

2 1 1 2 -8* -8* 

- asupra faunei (adăpare) 2 1 1 1 -6* -6* 

* - acest impact fiind unul de tip interactiv, în matricea finală de estimare a impactului punctajul va fi 

poziţionat la factorul de mediu biodiversitate susceptibil a fi afectat prin intermediul resurselor de apă 

107


4.2. Aerul 

4.2.1. Date generale: 

Din punct de vedere climatic, zona analizată face parte din tipul continentalmoderat, 

dominat de circulaţia atmosferică din nord-vest. La nivel zonal, climatul acestei 

regiuni este influenţat şi de advecţiile maselor de aer rece (polare), precum şi de cele 

calde (componentă sudică). 

Dar, sub influenţa reliefului muntos, se realizează o compartimentare a climatului 

general şi o etajare categorică a fenomenelor climatice: 

• etajul climatic depresionar - manifestat în zona Râşnov 

• etajul climatic premontan - corespunzător altitudinilor de cca. 800m 

• etajul climatic montan - ce caracterizează relieful muntos 

Principalele caracteristici climatice ale zonei sunt: 

• regim termic moderat, ferit de excese termice 

• inversiunile de temperatură au frecvenţă redusă 

• perioade de toamnă târzie 

• regim eolian moderat 

• regim pluviometric oscilant 

• perioadă lungă a stratului anual de zăpadă 

Provinicia climatică după Köppen: Dfck 

• climat boreal (D) 

• precipitaţii suficiente în tot timpul anului (f) 

• temperaturile medii depăşesc 10°C cel puţin 3 luni şi 7°C cel puţin 4 luni 

Parametrii macroclimatici din zonă: 

(date staţia meteo Braşov şi Geografia României vol. I - Geografia Fizică) 

Regimul termic: 

C l i m a - t e m p e r a t u r i m e d i i l u n a r e ş i m e d i a a n u a l ă 

luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII anual 

t [°C] -5,1 -4,4 -1,0 -4,4 +9,4 +12,7 +14,5 +14,2 +10,6 +6,2 +1,1 -3,1 +5,0 

• amplitudinea anuală a temperaturii: 19,6°C 

• temperatura maximă absolută: 31,7°C 

• temperatura minimă absolută: -33,8°C 

• media temperaturilor în sezonul de vegetaţie (IV-IX): 10,9°C 

• data medie a primului îngheţ: 15.X 

• data medie a ultimului îngheţ: 18.V 

• temperatura medie anuală (+5,0°C) asigură un grad de favorabilitate ridicat 

pentru speciile principale: molid, brad, fag 

108


Regimul pluviometric: 

Precipitaţii atmosferice - medii lunare şi media anuală: 

C l i m a - p r e c i p i t a ţ i i a t m o s f e r i c e 


precip [mm] 51,7 46,6 56,4 73,0 98,5 133,8 126,9 102,8 80,7 69,3 50,4 54,9 945 

• primăvara: 171mm 

• vara: 462mm 

• toamna: 150mm 

• iarna: 162mm 

• în sezonul de vegetaţie (IV-IX): 510mm 

• numărul mediu anual al zilelor cu strat de zăpadă: 80-95 zile 

• precipitaţii medii anuale: cca. 950mm 

• repartiţia teritorială a precipitaţiilor este neuniformă (sub influenţa reliefului): 

>1000m altitudine precipitaţiile sunt mai bogate, putând ajunge la 1200mm 

• precipitaţii maxime: iunie - iulie 

• precipitaţii minime: iarna 

• precipitaţiile din perioada de vegetaţie (IV-IX) = >1/2 din precipitaţiile anuale 

Evapotranspiraţia potenţială - medii lunare şi media anuală 

C l i m a - e v a p o t r a n s p i r a ţ i a 


ETP [mm] 0 0 0 19 41 52 62 53 36 17 3 0 283 

Umiditatea relativă a aerului: 

C l i m a - u m i d i t a t e a r e l a t i v ă 

TRIMESTRUL UMIDITATEA RELATIVĂ [%] 

I 84 

II 79 

III 81 

IV 84 

anual 82 

Raportul dintre precipitaţii şi evapotranspiraţie 

C l i m a - r a p o r t p r e c i p i t a ţ i i - e v a p o t r a n s p i r a ţ i e 


precip [mm] 51,7 46,6 56,4 73,0 98,5 133,8 126,9 102,8 80,7 69,3 50,4 54,9 945 

ETP [mm] 0 0 0 19 41 52 62 53 36 17 3 0 283 

PP / ETP > 1 > 1 > 1 3,84 2,40 2,57 2,05 1,94 2,24 4,08 16,80 > 1 3,34 

109


PP 

ETP 

• corelaţia deplină între regimul termic şi cel pluviometric în sezonul de 

vegetaţie favorizează dezvoltarea speciilor iubitoare de umiditate şi de o 

anumită cantitate de căldură (în special molid dar şi brad, fag) 

• evapotranspiraţia potenţială medie anuală este mult mai mică decât 

precipitaţiile medii anuale, solul fiind bine aprovizionat cu apă 

med. 

lunare 

pot. 

med . 

> 1 pentru toate lunile anului → zonă corespunzătoare pentru vegetaţia 

• nu există deficit de apă în sol 

forestieră 

• există un excedent de apă în sol cu vârf în perioada martie - iunie (maxim 

în martie când începe topirea zăpezii) 

Indicele de ariditate Martonne: 

P 

12 p 

I a 

= ; I t 

= , unde: 

T +10 t + 10 

P, p - precipitaţii medii anuale şi lunare (mm) 

T, t - temperaturi medii anuale şi lunare (°C) 

C l i m a - i n d i c e d e a r i d i t a t e M a r t o n n e 


ind. Martonne 126,6 99,8 75,2 60,8 60,9 70,7 62,1 50,9 47,0 51,3 54,5 95,5 63,0 

• indicele de ariditate 63,0 reflectă caracterul moderat spre continental al 

climatului zonei studiate. 

Regimul eolian: 

C l i m a - r e g i m u l e o l i a n 

DIRECŢIE FRECVENŢA MEDIE [%] VITEZA MEDIE [m/s] 

N 6,9 2,0 

NE 10,3 2,4 

E 7,9 2,3 

SE 5,0 2,4 

S 11,1 2,2 

SV 16,6 2,2 

V 12,2 2,2 

NV 6,0 2,3 

calm 24,0 

110


calm 

25 

20 

N 

NE 

Roza vânturilor (viteze, frecvenţe) 

în zona Poiana Braşov 

15 

10 

NV 

5 

0 

E 

V 

SE 

frecvenţa medie [%] 

SV 

S 

viteza medie [m/s] 

• frecvenţa cea mai mare o au vânturile care bat din sectorul vestic, sudvestic 

şi nord, nord-estic (datorită şi poziţiei lanţului muntos) 

• vitezele cele mai mari: martie - mai; asociate cu zăpezi umede pot genera 

rupturi asupra vegetaţiei forestiere 

Factori limitativi ai vegetaţiei forestiere: 

C l i m a - f a c t o r i l i m i t a t i v i a i v e g e t a ţ i e i f o r e s t i e r e 

SPECIE FACTOR LIMITATIV EFECT 

fag 

temperatura medie anuală 

altitudinea (mare) 

arborete de clasă de producţie mijlocie şi 

inferioară 

molid - arborete de clasă de producţie superioară 

• valorile temperaturii scad cu altitudinea: 0,5-0,6°C la 100m 

• din cauza diferenţei de altitudine apare un decalaj de 20-30 zile între 

diferitele faze fenologice 

• climatul este unul favorabil dezvoltării molidului şi bradului 

• specii secundare cu rezultate bune: larice, paltin, frasin 

Favorabilitatea factorilor climatici determinanţi: 

C l i m a - f a v o r a b i l i t a t e a f a c t o r i l o r c l i m a t i c i d e t e r m i n a n ţ i 

Factori ecologici 

determinanţi 

temperatura medie 

anuală [°C] 

precipitaţii medii 

anuale [mm] 

durata perioadei de 

vegetaţie [luni] 

umiditatea atmosf. 

relativă [%] 

Ridicată şi 

f. ridicată 

Molid Brad Fag 

Mijlocie 

Scăzută şi 

f. scăzută 

Ridicată şi 

f. ridicată 

4-7 - - 6,0-8,0 

Mijlocie 

4,0-5,0 

9,0-10,0 

Scăzută şi 

f. scăzută 

Ridicată şi 

f. ridicată 

- 6-9 

Mijlocie 

4-6 

9-10 

Scăzută şi 

f. scăzută 

800-1200 700-800 - 800-1000 - - 700-1200 - - 

4-6 3-4 - 5-7 

70-80 - - 70-78 

4-5 

7-8 

60-70 

78-85 

- 5-7 4-5 - 

- 70-80 - - 

- 

111


• precipitaţiile medii anuale şi temperaturile medii anuale indică o 

favorabilitate ridicată şi mijlocie pentru speciile principale existente (molid, 

brad, fag) 

• în general factorii climatici determinanţi indică o favorabilitate ridicată pentru 

molid şi mijlocie pentru fag 

Calitatea aerului în Poiana Braşov 

De-a lungul anilor, judeţul Braşov cu preponderenţă municipiul Braşov şi 

împrejurimile au cunoscut o dezvoltare industrială remarcabilă. Ca urmare, poluarea a 

devenit o realitate (în special cea atmosferică). Totuşi datorită morfologiei reliefului, 

zona analizată (Poiana Braşov) nu face parte din arealele poluate. Se poate considera 

zona Poiana Braşov ca bucurându-se în continuare de un aer neviciat, datele regăsite 

în sistemul de monitorizare al calităţii aerului la nivelul municipiului Braşov nefind 

relevante în această situaţie, deşi la ora actuală şi la nivelul municipiului se observă o 

reală îmbunătăţire a situaţiei faţă de trecut (conf. buletin APM Braşov). O sursă de 

poluare a aerului în zonă este totuşi reprezentată de traficul auto care devine din ce în 

ce mai intens. 

112


4.2.2. Surse şi poluanţi generaţi: 

Ca surse de poluare a aerului în cazul executării lucrărilor de amenajare a 

domeniului schiabil, se identifică: 

A. Perioada de construcţie 

utilajele de producţie care se vor folosi în executarea lucrărilor 

(autocamioane, buldozere, excavatoare etc.) 

anumite lucrări specifice ce se vor executa şi care implică inerente emisii de 

praf (săpături, derocări, manevrări de materiale de construcţii etc.) 

Poluanţii mai importanţi preconizaţi a fi emişi cu ocazia desfăşurării tuturor acestor 

activităţi, se redau sintetic sub forma unei matrici, cu o figurare generală a unui impact 

brut pentru fiecare poluant (intensitate x efect → gradare a impactului): 

SURSE 

POLUANŢI 

particule NO x SO x CO COV 

funcţionarea utilajelor x x x x x 

lucrări de construcţie specifice 

xx 

- derocări, săpături / umpluturi xx x 

În scopul realizării unei estimări cantitative a emisiilor de poluanţi în aer, se va 

prezenta o situaţie asociată specificului activităţii şi a mijloacelor de producţie utilizate. 

Din punct de vedere al mobilităţii surselor de emisie, acestea se pot împărţi în 

cazul de faţă astfel: 

surse de poluare staţionare (care pot fi dirijate şi nedirijate) 

surse de poluare mobile 

surse de poluare staţionare 

a). dirijate 

În cazul de faţă nu se identifică astfel de surse de emisii, nefiind prevăzute 

instalaţii de ardere a combustibililor fosili sau staţii de preparare a betoanelor etc. 

b). nedirijate 

Aici se încadrează în primul rând feluritele depozitări provizorii de materii prime 

împreună cu activităţile de manevrare a acestora. Aceste depozite provizorii vor fi 

executate pe întreg domeniul schiabil, acolo unde se vor executa lucrări de 

terasamente. 

Astfel, ca şi poluanţi tipici se vor regăsi în primul rând particulele fie antrenate de 

vânt de pe depozitele de pământ, balast, nisip, piatră spartă etc., fie datorate manevrării 

acestor materiale cu utilajele specifice (încărcări / descărcări). 

Tot în această categorie a surselor staţionare nedirijate se consideră ca intrând şi 

anumite lucrări de construcţie ce se vor executa (excavări - săpături, derocări, 

funcţionarea unor utilaje într-un spaţiu relativ constant pe o perioadă de timp mai mare 

etc.). 

Ca şi poluanţi vom avea cu predilecţie particule dar şi SO x , NO x , CO, COV etc. 

113


În faza curentă de proiectare, investiţia este departe de a prezenta liste de cantităţi 

la detaliu pe lucrări (cu materii prime, materiale, volume calculate de excavat, umpluturi 

etc.). Cu toate acestea, în scopul formării cel puţin a unei imagini aproximative asupra 

intensităţii unui eventual impact asupra factorului de mediu aer atmosferic şi asupra 

vegetaţiei, vom încerca totuşi o estimare cantitativă grosieră în baza datelor existente şi 

a experienţei unor studii similare. 

Conform datelor primite de la proiectant, în sinteză, volumele de terasamente ce 

vor fi executate sunt: 

PÂRTIA 

SĂPĂTURĂ 

[mc] 

UMPLUTURĂ 

[mc] 

DEROCĂRI 

[mc] 

extindere pârtii existente inclusiv consolidări 122187 120015 31660 

pârtii existente fără extinderi 69321 69321 4523 

pârtii noi (legături între pârtiile existente, extinse sau nu) 82800 76500 6784 

lac de acumulare Ruia 73100 58800 2261 

TOTAL 347408 324636 45228 

Volumele de mai sus au fost diminuate de către proiectant (pentru fiecare pârtie), 

cu stratul de pământ vegetal (în grosime de 10cm, sortat), pentru înierbarea unei 

suprafeţe estimată la cca. 45ha (adică 45000mc). 

Aşadar, totalul volumului de pământ şi piatră de manevrat se aproximează la: 

717272mc* + 45000mc = 762272mc 

* - cu toate că volumele rezultate din săpătură şi derocări se vor utiliza compensatoriu la umpluturi 

(la profilarea pârtiilor), au fost aici cumulate deoarece de interes este volumul total de material 

manevrat cu ocazia lucrărilor, în toate fazele tehnologice 

În ceea ce privesc manevrările acestui volum total de material, din această 

operaţiune vor rezulta cu predilecţie particule, depunderea prafului fiind de imortanţă 

pentru vegetaţie, nefiind chimic activ. 

Conform metodologiei americane AP-42, factorul de emisie al particulelor în 

situaţia unor astfel de şantiere este de 2,69t/ha/lună. 

Considerând că pentru biocenozele învecinate este important sezonul de 

vegetaţie în ceea ce priveşte acest eventual impact prin depunerea de particule, s-a 

considerat o perioadă de lucru de cca. 5luni/an maxim. 

Lungimea totală a pârtiilor de schi rezultată ca urmare a reabilitării şi extinderii 


Suprafaţa totală de intervenţie fiind de cca. 60ha, emisiile estimate de particule 

aferente manevrării acestor volume pe amplasamentul domeniului schiabil sunt redate 

mai jos: 

60ha x 2,69t/ha/lună = 161,4t/lună x 5luni = 807 t/sezon vegetaţie 

114


Considerând o bandă laterală de 20m (perimetral în zonele cu vegetaţie 

forestieră), pe care presupunem că se vor simţi la maxim aceste eventuale efecte ale 

depunerilor de praf, va rezulta următoarea situaţie, la nivelul duratei sezonului de 

vegetaţie: 

suprafaţă zonă 

depunere [ha] 

emisie praf 

[t/sezon veg.] 

depunere praf 

[t/ha/sezon veg.] 

depunere praf 

[g/mp/zi] 

144 807 5,6 3,73 

Depunerea de praf se va realiza fireşte atât pe suprafaţa frontului de lucru (pe 

suprafaţa pârtiilor), cât şi pe benzile laterale (cca. 20m lăţime) în interiorul pădurii din 

vecinătate. În plus, calculul de mai sus are ca sens matematic estimarea volumului total 

de praf depus cu ocazia desfăşurării lucrărilor de terasamente, per total perioadă de 

construcţie. Valoarea se interpretează informativ, neputând fi realizată o modelare 

corespunzătoare fără detaliile de proiectare pentru fiecare sector de pârtie în parte. 

Corespunzător metodologiei americane AP-42, concentraţiile de particule în imisie 

în cazul unor astfel de lucrări respectă în linii mari următoarea distribuţie: 

la o distanţă de 20m scad la 50% din valorile iniţiale 

la 50m ajung la 75% 

Mai precis, depunerea acestor particule variază direct cu dimensiuea lor, fiind 

aceptată următoarea schemă: 

Ø > 100µ: sub 10m distanţă laterală / concentrică 

Ø 20 - 100µ: între 10m şi 100m distanţă laterală / concentrică 

Ø < 20µ: trec de limita celor 100m distanţă laterală / concentrică 

Distribuţia pulberilor totale pe grupe de dimensiuni şi pe distanţe de împrăştiere în 

cazul manevrării materialelor de construcţie şi a celor excavate este în general 

următoarea: 

Densitatea pulberilor [g/cm 3 ] Fracţia 0..20µ Fracţia 20..60µ Fracţia 60..100µ Fracţia >100µ 

2,5 - 3,2 20% 35% 25% 20% 

total pulberi depuse [t/ha/sez.veg.] 

depunere praf [t/ha/sezon vegetaţie] 

5,6 1,12 3,36 1,12 

distanţa maximă la care se depun > 100m 10-100m < 10m 

Distanţa medie de operare faţă de pădure în cazul săpăturilor şi manevrelor de 

materiale este între 1-40m (în funcţie de condiţiile morfologice de teren pe sectoare). Cu 

alte cuvinte, se poate considera distribuţia de mai sus, respectiv majoritatea pulberilor 

emise afectând vegetaţia (deşi cca. 20-25% din cantităţile emise se vor depune pe 

suprafeţele de intervenţie ale pârtiilor modelate). 

Cantitatea maximă totală de pulberi de 5,6t/ha/sezon (3,73g/mp/zi) este 

nesemnificativă în raport cu măsura în care asemenea fenomene ar putea afecta 

respiraţia plantelor. În plus, acest fenomen este puternic influenţat şi de condiţiile 

meteorologice locale şi de moment (vânt, precipitaţii), în special precipitaţiile având un 

efect benefic, curăţând aparatul foliar de astfel de depuneri, evitând astfel un eventual 

efect de acumulare. 

115


Emisii datorate utilizării explozibililor: 

Pentru toate operaţiunile de împuşcare necesare lucrărilor de derocare pe 

domeniul schiabil se va apela la o societate specializată, autorizată în acest domeniu, 

care va avea obligaţia de a respecta toate procedurile şi normele legale specifice aflate 

în vigoare. 

Proiectul de reabilitare a domeniului schiabil nu conţine aşadar nici un fel de detalii 

legate de metodele de împuşcare şi explozivii utilizaţi, acestea nefăcând obiectul 

acestui proiect. Din acest motiv, în această fază de evaluare, nu este posibilă realizarea 

unor estimări cantitative ale emisiilor rezultate în umra operaţiunilor de împuşcare. 

Cu toate acestea, în baza literaturii de specialitate (Col. ing. H. VALERIE - 

Optimizarea sistemelor de intervenţie care conţin materiale explozive; Ed. M.A.I., 2006), 

a experienţei unor studii cu implicaţii similare şi a metodologiei europene CORINAIR, 

prezentăm mai jos succint unele aprecieri generale sub aspect calitativ asupra acestor 

emisii. 

Cel mai probabil a fi utilizat în cazul studiat este procedeul de împuşcare cu găuri 

de mină ce se utilizează pentru derocarea în cazul treptelor mici, corectarea fronturilor 

de lucru, spargerea blocurilor supragabarit, extragerea blocurilor cu forme geometrice 

regulate, executarea şanţurilor prin lucrări de perforare-împuşcare, construcţii de 

drumuri etc. 

În general în asemenea cazuri, încărcăturile explozive sunt constituite din explozivi 

încartuşaţi, în ultima perioadă utilizându-se şi amestecuri simple explozive sau fitil 

detonant. Astfel, explozivii posibili a fi utilizaţi în situaţia propusă fac parte din categoria 

generală a amestecurilor (compoziţii) explozive civile, cele mai cunoscute şi utilizate 

astfel de amestecuri fiind: 

COMPOZIŢII EXPLOZIVE 

dinamitele 

explozivii azotaţi (nitraţi, tip N) 

amestecurile tip ANFO 

explozivii „fierţi” şi gelurile 

CONŢINUT GENERAL 

- nitroglicerină 

- azotat de amoniu 

- clorură de sodiu 

- nitroceluloză 

- azot 


- trotil 

- pentrită 

- aluminiu 

- stearat de calciu 

- făină de lemn 

- azotatul de amoniu 

- un combustibil lichid (hidrocarburi - obişnuit motorina) 

- apă 


- azotat de sodiu 

- azotat de calciu 

- aluminiu 

- trotil sau alt exploziv secundar 

- gelifiant 

- stabilizator 

- glicol 

- glicerină 

116


Sub aspect calitativ, principalele emisii cauzate de împuşcarea rocilor în 

asemenea situaţie sunt cele de pulberi sedimentabile (PM10) şi cele cauzate de 

utilizarea azotului sau a diverşilor săi compuşi (emisii generale de oxizi de azot). 

Limitele maxim admise de legislaţia naţională în imisie pentru aceşti indicatori sunt 

specificaţi în Ord. 592/2002: 

Dioxid de azot şi oxizi de azot - ORD. 592/2002 - imisie 

limită orară pt. protecţia 

sănătăţii umane 

limită anuală pt. protecţia 


limită anuală pt. protecţia 

vegetaţiei 

200µg/mc NO2 40µg/mc NO2 30µg/mc NOx 

Pulberi în suspensie (PM 10) - ORD. 592/2002 - imisie 

limită zilnică pt. protecţia 


limită anuală pt. protecţia sănătăţii umane 

50µg/mc 

20µg/mc 

Dacă estimarea emisiilor de pulberi cauzate de operaţiunile de derocare a fost 

realizată mai sus, în actuala fază de prezentare a proiectului nu este posibilă o estimare 

similară pentru emisiile de oxizi de azot. În acest sens, recomandarea se îndreaptă spre 

solicitarea unui punct de vedere a autorităţii de mediu asupra metodologiei de 

împuşcare la momentul când aceste date vor fi cunoscute precis şi în detaliu 

(societatea autorizată prestatoare având obligaţia întocmirii unui proiect separat pentru 

aceste operaţiuni). 

surse de poluare mobile 

În această categorie intră cuprinse următoarele: 

- utilajele specifice care vor deservi lucrările de construcţie (buldozer, 

excavator, compactor etc.) şi 

- mijloacele de transport utilizate pentru aprovizionarea cu materii prime 

sau pentru manevrarea volumelor de săpătură (autocamioane) 

Poluanţi caracteristici: PM 10 , SO x , NO x , CO, COV 

- emisii datorate utilajelor în şantier: 

În scopul estimării emisiilor provenite de la aceste surse de poluare mobile 

reprezentate de mijloacele de producţie, este necesar în primul rând să fie prezentat 

consumul de carburanţi în legătură cu tipul de mijloacele de producţie şi distanţele / 

orele de funcţionare implicate. 

Desigur, acest lucru nu se poate realiza pertinent fără detaliile de execuţie, 

necunoscând nimic concret despre parcul de utilaje respectiv - lucru subliniat şi de 

proiectant la solicitarea acestor informaţii. 

În această situaţie se poate considera că aceste emisii ar fi uniform repartizate pe 

perioada unui sezon de vegetaţie (de interes pentru protecţia ecosistemelor învecinate). 

Neavând date despre parcul de utilaje, nu putem cunoaşte consumurile de combustibil 

asociate pentru a calcula cantităţile de poluanţi astfel emise. 

117


Ca reper însă, în baza experienţei unor proiecte relativ similare, vom considera 

acest consum mediu orar pe utilaje de cca. 30l/h, precum şi o valoare maximă empiric 

aproximată de cca. 1200h/sezon (10h/zi x 24zile/lună x 5luni) pentru durata lucrărilor. 

Similar, vom considera un parc mediu alcătuit din utilaje curent folosite la lucrări de 

terasamente (excavator, buldozer etc.). 

- emisii datorate activităţii de transport: 

Emisiile datorate manevrării volumelor de pământ şi piatră rezultate din săpături şi 

derocări au fost deja estimate mai sus (volumele se vor compensa local la umpluturi, 

nefiind necesare transporturi). 

În ceea ce privesc emisiile datorate transportului aferent materialelor de 

construcţie (în principal betoane şi mortare, agregate de balastieră dar şi elemente 

necesare utilităţilor şi componente ale telescaunelor), estimarea acestora se va realiza 

în baza unei distanţe medii de transport în perimetrul apropiat (de interes pentru 

biodiversitatea din zonă) şi luând în calcul volumele de materiale prezentate în studiul 

de fezabilitate. 

CATEGORII MATERII PRIME, MATERIALE 

pietriş cu diferite granulaţii (08/30;30/70mm) 

betoane, mortare 

alte structuri (agregate de preparat zăpada; componente telescaune + 

staţii; pompe deservire lac, diferite conducte, cabluri electrice etc.) 

Total materiale de transportat (estimare) 

CANTITĂŢI 

cca. 20000t 

cca. 5000t 

cca. 2000t 

27000 t 

Distanţa medie de transport (din zona staţiunii Poiana Braşov până în zona Poienii 

Ruia), de-a lungul Drumului Roşu, este de cca. 3km. 

Pe sectorul Poiana Braşov - Braşov (sau altă locaţie de amplasare a staţiei de 

betoane sau a unor depozite de materiale), putem considera că transporturile nu mai 

ridică probleme deosebite prin faptul că drumul este modernizat. 

distanţă medie de 

transportat [km] 

volume de 

transportat [t] 

mijloc de transport - 

capacităţi 

nr. mediu de 

curse 

tot km 

2x3,0=6,0 27000 t autobasculante 25t 1080 6480 

Utilizând factorii de emisie prevăzuţi de metodologia europeană CORINAIR, vom 

avea următorul nivel de emisii medii sezoniere corespunzătoare acestui scenariu 

orientativ empiric aproximat - în cazul funcţionării variatelor utilaje în şantier şi a 

mijloacelor de transport: 

POLUANT 

consum combustibil regim funcţionare consum total combustibil 

[l/h] [l/100km] [h/sezon] [km/sezon] [l] [kg]* 

FUNCŢIONARE UTILAJE ŞANTIER 30 - 1200 - 36000 30060 

ACTIVITATE TRANSPORT - 30 - 6480 1944 1623 

TOTAL SURSE MOBILE 37944 l 31683kg 

* - densitatea considerată este de 835kg/mc 

118


POLUANT 

FACTOR EMISIE 

[g/kg 

consum*] 

utilaje 

EMISIE [Kg/sezon] 

total surse 

transport 

mobile 

utilaje 

EMISIE [g/s] 

transport 

total surse 

mobile 

PM 10 0,86 25,9 1,4 27,2 0,001995 0,000107 0,002102 

NO x 32,99 991,7 53,5 1045,2 0,076518 0,004132 0,080650 

CO 6,73 202,3 10,9 213,2 0,015610 0,000843 0,016453 

CO 2 3,14 94,4 5,1 99,5 0,007283 0,000393 0,007676 

SO 2 * 21,0 1,1 22,1 0,001620 0,000085 0,001705 

* - conform metodologiei CORINAIR, acest indicator se calculează în funcţie de conţinutul de sulf în 

combustibilul utilizat după formula: 

[SO2]=2 x k x FC; 

unde 

k = conţinutul de sulf din combustibil (pt. motorină 0,00035kgS/kg motorină); 

FC = consum combustibil [kg] - densitatea motorinei fiind de 835kg/mc 

Se observă că în cazul pulberilor cel puţin, conform metodologie deja descrise, 

emisia din acest sector este neglajibilă fiind considerată total nesemnificativă în raport 

cu rezistenţa vegetaţiei: 

→ utilaje în şantier: 0,18kg/ha/sezon = 0,00012g/mp/zi 

→ transport: 0,008kg/ha/sezon - sub marja de calcul 

→ total surse mobile: cca. 0,18kg/ha/sezon = cca. 0,00012g/mp/zi 

În ceea ce priveşte un eventual impact al oxizilor de carbon, situaţia se evaluează 

mai jos: 

„…într-un arboret proporţia de dioxid de carbon (CO 2) variază între 0,05% în apropierea solului, şi 

0,02% în coronament, unde concentraţia lui scade mult sub cea normală (0,0365%) datorită 

asmiaţiei clorofiliene de către frunze a circa 4 tone an -1 ha -1 carbon, care reprezintă în medie 

aproape jumătate din substanţa uscată acumulată de arboret pe an şi pe hectar, obţinută din 

aproximativ 18 milioane m 3 de aer, ceea ce înseamna că pentru producerea unei tone de fitomasă 

se consumă din aer 1,9t dioxid de carbon şi se eliberează, în schimb, 1,3t oxigen, arboretele 

devenind astfel adevărate întreprinderi ecologice pentru producţia de oxigen.” (Leahu, I. Amenajarea 

pădurilor, 2001, pg. 189). 

Considerând acestă valoare pentru utilizarea carbonului de către arboret şi valorile 

estimate mai sus (cumulând conţinutul de carbon fireşte), rezultă o suprafaţă de pădure 

ce fixează (utilizează de fapt) aceste noxe de sub 1ha - infim. 

Aşadar, cel puţin în ceea ce privesc aceşti compuşi ai carbonului emişi cu prilejul 

traficului, efectul asupra vegetaţiei este nesemnificativ în zonă. 

În cadrul matricei de evaluare, vom considera totuşi cu o notă negativă acest efect 

al traficului asupra vegetaţiei prin faptul că benzile din vecinătatea amplasamentului vor 

fi desigur mai afectate de depunerile de praf şi totodată din cauza efectelor eventualilor 

oxizi de sulf asupra vegetaţiei (riscul maxim merge până la provocarea de necroze ale 

ţesutului vegetal). Nivelul total de emisie al oxizilor de azot nu considerăm să ridice 

probleme deosebite, situându-se încă în intervalul în care sunt utilizaţi de plante. Toate 

acestea însă depind bineînţeles şi de condiţiile de vânt. 

119


Fauna nu va avea de suferit din cauza traficului suplimentar indus de aceste 

lucrări din două considerente: 

- din punct de vedere al zgomotului, deja este stabilit în zonă un echilibru prin 

activitatea turiştilor pe pârtii 

- am arătat că nivelul emisiilor nu prezintă relevanţă din punct de vedere al 

intensităţii; în plus calitatea aerului de fond în zonă este fireşte foarte bună dată 

fiind amplasarea în zonă montană (nu este cazul unor suprapuneri ale unor 

activităţi cu eventuale efecte negative semnificative asupra calităţii aerului) 

B. Perioada de funcţionare 

surse fixe de poluare 

Nu este cazul. Pe perioada de funcţionare nu sunt prevăzute instalaţii fixe care să 

cauzeze emisii atmosferice. 

Spaţiile de comandă ale telescaunelor se vor încălzii electric. 

surse mobile de poluare 

Singurele surse mobile de emisie notabile pe perioada desfăşurării activităţii pe 

viitor vor fi reprezentate de maşinile de bătătorit zăpada (ratrack). 

Proiectul prevede achiziţia în timp a unui număr de 5 asemenea utilaje cu puteri 

de 200CP şi 300CP. 

Consumul mediu de motorină al acestor utilaje este de cca. 34000 l/an = 28390kg 

(5buc x 17l/h x 4h/zi = 340l/h x 100zile/an). 

Utilizând factorii de emisie CORINAIR prezentaţi mai sus, emisiile aferente acestor 

utilaje vor fi: 

POLUANT 

FACTOR EMISIE CONSUM 

EMISIE 

[g/kg consum] [kg/an] [Kg/an] [g/s] 

PM 10 0,86 24,4 0,002826 

NO x 32,99 936,6 0,108401 

CO 6,73 28390 191,1 0,022114 

CO 2 3,14 89,1 0,010318 

SO 2 * 

19,9 0,002303 

* - conform metodologiei CORINAIR, acest indicator se calculează în funcţie de conţinutul de sulf în 

combustibilul utilizat după formula: 

[SO2]=2 x k x FC; 

unde 

k = conţinutul de sulf din combustibil (pt. motorină 0,00035kgS/kg motorină); 

FC = consum combustibil [kg] - densitatea motorinei fiind de 835kg/mc 

Se observă că valorile obţinute sunt nesemnicative în raport cu rezistenţa 

vegetaţiei, neavând nici capacitatea de a influenţa semnificativ calitatea aerului în zonă. 

120


Cracterizarea poluanţilor generaţi 

- pulberi sedimentabile / în suspensie 

„Praful” ca şi poluant general (în speţă particulele sedimentabile cu predilecţie), cu 

toate că nu este chimic activ, are o influenţă negativă asupra vegetaţiei prin depunerea 

pe suprafaţa foliară, cu efect în îngreunarea schimburilor cu mediul (respiraţia etc.). Din 

acest punct de vedere, există o relaţie invers proporţională între dimensiunea particulelor 

depuse şi intensitatea efectului negativ (prin obturare pori etc.). Bineînţeles, cantitatea de 

praf în schimb e direct proporţională cu creşterea efectelor negative. Din păcate, legislaţia 

noastră nu prevede limite maxime pentru particule în ceea ce priveşte protecţia 

ecosistemelor ci doar pentru protecţia sănătăţii umane (limită zilnică de 50µg/mc PM 10 şi 

limită anuală de 20µ/mc PM 10 ). 

- CO 

La temperatură ambientală este un gaz incolor, inodor, insipid ce se formează 

antropic în principal prin arderea incompletă a combustibililor fosili, prevenind însă şi din 

traficul auto. 

La concentraţii monitorizate în mod obişnuit în atmosferă nu are efecte asupra 

plantelor, animalelor sau mediului în general, Ord. 592/2002 prevăzând în consecinţă 

limite doar pentru sănătatea umană (10µg/mc). La concentraţii de cca. 100mg/mc 

devine letal prin reducerea capacităţii sângelui de a transporta oxigenul. 

- CO 2 

Până la un prag, unii dintre aceşti poluanţi emişi pot fi chiar consideraţi benefici 

pentru stimularea vegetaţiei arborilor (CO 2 de exemplu ce favorizează creşterea 

biomasei). Fireşte însă că un aport peste măsură va avea valenţe nocive, 

transformându-se chiar într-un factor limitativ al acestei creşteri. 

- SO x 

Dioxidul de sulf (SO 2 ) (gaz incolor, amărui, neinflamabil, cu miros pătrunzător, 

iritant pentru ochi şi căile respiratorii) afectează vizibil multe specii de plante, efectul 

negativ asupra structurii şi ţesuturilor acestora fiind sesizabil uneori chiar cu ochiul liber. 

Datorită contribuţiei la acidifierea precipitaţiilor prin prezenţa sa în atmosferă, SO 2 

cauzează efecte toxice asupra vegetaţiei precum şi asupra solului. 

Din acest motiv, Ord. 592/2002 prevede limite maxim admise în imisie nu doar 

pentru protecţia sănătăţii umane (limita orară 350µg/mc; limita zilnică 125µg/mc) ci şi 

pentru protecţia ecosistemelor (20µg/mc pe an calendarisitic şi iarna între 1 octombrie 

şi 31 martie). 

Unele dintre cele mai sensibile plante sunt recunoscute ca fiind pinul, 

leguminoasele, frasinul alb, lucerna, murul etc. 

Ghidurile de calitate a aerului utilizate de Organizaţia Uniunii Internaţionale de 

Cercetare a Pădurilor (IUFRO) consideră SO 2 ca având efecte negative asupra 

vegetaţiei, provocând necrozări, reduceri ale creşterii plantelor, sensibilitate sporită la 

diverşi agenţi potogeni sau la condiţii climatice excesive (cauzate în principal de 

121


degradarea clorofilei, modificări în fotosinteză, respiraţie şi metabolism). Pot apare 

schimbări asupra echilibrului local dintre specii, cu modificarea structurii întegului 

ecosistem din zonă. Concentraţia considerată de acest organism internaţional ca fiind în 

limite normale la nivel anual este însă de 50µg/mc spre diferenţă de limita maximă mai 

restrictivă (20µg/mc) prevăzută în legislaţia românească. Acest lucru denotă de fapt o 

rezistenţă mai sporită a vegetaţie arborescente în comparaţie cu alte categorii de plante 

sau animale. 

- NO x 

Reprezentând un grup de gaze foarte reactive ce conţin azot şi oxigen în cantităţi 

variabile, majoritatea lor sunt fără culoare sau miros: 

- monoxidul de azot (NO) - gaz este incolor şi inodor 

- dioxidul de azot (NO 2 ) - gaz brun-roşcat cu miros puternic, înecăcios 

NO 2 , în combinaţie cu particule din aer poate forma un strat brun-roşcat. În 

prezenţa luminii solare, oxizii de azot pot reacţiona şi cu hidrocarburile formând oxidanţi 

fotochimici. Oxizii de azot sunt responsabili pentru ploi acide care afectează atât 

suprafaţa terestră cât şi ecosistemele acvatice. 

Antropic, oxizii de azot se formează prin procesul de combustie atunci când 

combustibilii sunt arşi la temperaturi înalte, dar mai des sunt rezultatul traficului rutier. 

Sunt responsabili pentru formarea smogului, a ploilor acide, deteriorarea calitatii apei, 

efectului de seră, reducerea vizibilităţii în zonele urbane. 

NO 2 este un gaz foarte toxic atât pentru oameni cât şi pentru animale (gradul de 

toxicitate al dioxidului de azot este de 4 ori mai mare decât cel al monoxidului de azot), 

expunerea la concentraţii ridicate putând fi fatală, la concentraţii reduse afectând ţesutul 

pulmonar (prin expunere pe termenul lung cauzează emfizem pulmonar). 

Expunerea la acest poluant produce vătămarea serioasă a vegetaţiei prin albirea 

sau moartea ţesuturilor plantelor, reducerea ritmului de creştere a acestora. 

Expunerea la oxizii de azot poate de asemenea provoca boli pulmonare 

animalelor, care seamănă cu emfizemul pulmonar, iar expunerea la dioxidul de azot 

poate reduce imunitatea animalelor provocând boli precum pneumonia şi gripa. 

Prin contribuţia oxizilor de azot la formarea ploilor acide se favorizează 

acumularea nitraţilor la nivelul solului, fenomen ce poate avea ca efect alterarea unor 

echilibre ecologice. 

Valorile limită prevăzute de Ord. 592/2002 sunt atât pentru protecţia sănătăţii 

umane (200µgNO 2 /mc limită orară; 40µgNO 2 /mc limită anuală) cât şi pentru protecţia 

vegetaţiei (30µgNO x /mc limită anuală). 


Cercetare a Pădurilor (IUFRO) consideră NO 2 astfel: 

- sub un prag de concentraţie are chiar efect benefic 

- peste acesta provoacă disfucţionalităţi în fotosinteză şi respiraţie, necrozări de 

ţesuturi 

122


Tabelul nr. 4.2.2. Surse staţionare nedirijate 

DENUMIREA SURSEI POLUANT DEBIT MASIC 

- lucrări curente în şantier prilejuite de modelarea pârtiilor şi 

construirea lacului (săpături, derocări, manevrări materiale etc.) 

particule 

cca. 5,6t/ha/sezon vegetaţie 

= 3,73g/mp/zi 

Tabelul nr. 4.2.3.a. Surse mobile - perioada de construire 

POLUANT EMISIE [kg/sezon vegetaţie] EMISIE [g/s] 

PM 10 27,2 0,002102 

NO x 1045,2 0,080650 

CO 213,2 0,016453 

CO 2 99,5 0,007676 

SO 2 22,1 0,001705 

Tabelul nr. 4.2.3.b. Surse mobile - perioada de exploatare 

POLUANT EMISIE [kg/an] EMISIE [g/s] 

PM 10 24,4 0,002826 

NO x 936,6 0,108401 

CO 191,1 0,022114 

CO 2 89,1 0,010318 

SO 2 19,9 0,002303 

4.2.3. Prognozarea poluării aerului: 

Lucrările ce vor fi executate cu ocazia reabilitării domeniului schiabil din Poiana 

Braşov vor implica o serie de activităţi de natură a crea unele perturbări locale în 

calitatea aerului. 

Caracterul acestor activităţi este unul puternic dinamic - intervenţii pe sectoare de 

pârtie pe o perioadă de timp determinată - relativ scurtă, specifice lucrărilor de 

terasamente. Acest lucru face ca orice emisie de poluanţi (semnificativă sau mai puţin) 

să inducă de asemenea nişte schimbări dinamice în echilibrul local din punct de vedere 

al calităţii aerului. 

Se poate astfel discuta de un eventual impact bine structurat în timp, pe o 

perioadă scurtă şi bine definită, nu de un impact cu efecte de acumulare asupra 

posibililor receptori. 

Într-o astfel de situaţie, se urmăresc cu prioritate acei poluanţi care ar avea fie un 

efect ireversibil asupra factorilor de mediu (printre care şi aerul atmosferic), fie un efect 

puternic remanent care să inducă schimbări în echilibrele locale chiar şi în situaţia unor 

emisii limitate în timp (un exemplu clasic în cazul solului este DDT sau în cazul aerului 

anumiţi poluanţi care contribuie la distrugerea stratului de ozon). 

În cazul analizat, s-a constatat că activitatea nu este de natură a genera poluanţi 

cu caracter puternic remanent sau cu efecte ireversibile de natură să ridice probleme. 

123


Faţă de sănătatea umană, poluanţii care vor apare din lucrările proiectate, pot 

avea următoarele efecte: 

NO x - poate provoca leziuni inflamatorii şi maladii respiratorii cronice 

SO x - iritant pentru sistemul respirator 

CO - intoxicaţii chiar severe prin blocarea hemoglobinei din sânge 

Pb - poate cauza anemii; în concentraţii ridicate poate genera afecţiuni ale 

sistemului nervos central 

Concentraţiile în care aceşti poluanţi se estimează că vor fi emişi sunt departe 

însă de a pune probleme vis a vis de calitatea sănătăţii populaţiei din zonă (turişti sau 

angajaţi din staţiune) sau a personalului angajat în lucrările de reabilitare ale domeniului 

schiabil. 


Cercetare a Pădurilor (IUFRO) consideră următorii poluanţi ca având efecte negative 

asupra vegetaţiei: 

NO 2 - sub un prag de concentraţie au chiar efect benefic; peste acesta 

provoacă disfucţionalităţi în fotosinteză şi respiraţie, necrozări de ţesuturi 

SO 2 - necrozări, reduceri ale creşterii plantelor, sensibilitate sporită la diverşi 

agenţi potogeni sau la condiţii climatice excesive (cauzate în principal de 

degradarea clorofilei, modificări în fotosinteză, respiraţie şi metabolism). Pot 

apare schimbări asupra echilibrului local dintre specii, cu modificarea 

structurii întegului ecosistem din zonă 

Se poate concluziona că prin desfăşurarea lucrărilor de construire a obiectivelor 

propuse, datorită caracterului poluanţilor generaţi şi a limitării în timp a emisiilor într-un 

spaţiu dat (prin permanenta deplasare a frontului de lucru), pentru factorul de mediu aer 

atmosferic nu se prognozează o influenţă de natură a cauza efecte semnificative sau 

ireversibile. Efectele unui eventual impact se vor resimţi local şi mai mult asupra calităţii 

solului şi asupra vegetaţiei din zonă decât a aerului în sine. 

În ceea ce priveşte perioada de funcţionare a obiectivului propus, s-a arătat deja 

mai sus faptul că acesta nu se poate considera ca având influenţe semnificative asupra 

calităţii aerului din zonă. 

124



Considerând cele prezentate mai sus (lipsa unui impact semnificativ asupra 

aerului în perioada de funcţionare a obiectivului propus), în cele ce urmează ne 

rezumăm în a aduce unele recomandări suplimentare în sensul prevenirii / reducerii 

inducerii unui impact semnificativ pe perioada de construire: 

întocmirea, respectarea şi urmărirea unor grafice de lucru stricte pentru utilaje 

mijloacele de transport pentru materiale vor fi prevăzute cu prelată pentru 

evitarea împrăştierii de particule cu ajutorul vântului 

mijloacele de producţie echipate cu motor vor respecta HG 332/2007 pentru 

“procedurile de aprobarea de tip a motoarelor destinate a fi montate pe maşini 

mobile nerutiere şi a motoarelor destinate vehiculelor pentru transportul rutier 

de persoane sau marfă şi stabilirea măsurilor de limitare a emisiilor gazoase şi 

de particule poluante provenite de la acestea, în scopul protecţie atmosferei” 

efectuarea reglajelor corespunzătoare la motoarele mijloacelor de producţie în 

conformitate cu condiţiile impuse de ITP 

umezirea pe cât posibil a zonelor de depozitare provizorie a materiilor prime 

sau a deşeurilor rezultate din săpătură (în special în perioadele cu vânt mai 

puternic) pentru evitarea transportării de către curenţii de aer a particulelor 

Factorul de mediu aer atmosferic - estimarea impactului 

[P] [C] [S] [Sb] [Sc] [ScR] 


ACŢIUNE 


amenajarea terenului: săpături; 

manevrare pământ sau material 

derocat 

activităţi de transporturi şi lucru 

utilajelor în front 

amenajarea terenului: derocări 

prin împuşcare 


activitatea de preparare a pârtiilor 

cu mijloace mecanizate (ratrack) 

IMPACT 

- creşteri temporare şi locale ale 

concetraţiilor de pulberi în aerul 

înconjurător (chimic inactive însă) 


concetraţiilor de PM10, SO x, NO x, oxizi de 

carbon în aerul înconjurător 


concetraţiilor de pulberi sedimentabile şi 

oxizi de azot în aerul înconjurător 


concetraţiilor de PM10, SO x, NO x, oxizi de 

carbon în aerul înconjurător 

PUNCTAJ 

[P] [C] [S] [Sb] [Sc] [ScR] 

3 1 1 1 -9 -7 

3 1 1 1 -9 -8 

3 1 1 1 -9 -9 

3 1 1 1 -9 -9 

125


4.3 Solul. Subsolul: 


Geomorfologie 

Amplasamentul este situat într-o zonă muntoasă ce aparţine Masivului Postăvarul, 

pe latura sa nord-vestică, pe latura sa nord-vestică dinspre Depresiunea Braşovului 

(Ţara Bârsei). 

În zona domeniului schiabil, relieful este accidentat, cu versanţi înalţi (altitudini 

maxime peste 1600m) şi abrupţi (câteodată aproape verticali), străbătuţi de văi rare, 

uneori cu aspect glaciar pe cursul lor superior. 

Geologie 

Amplasamentul studiat, încadrându-se geologic în Unitatea Leaota-Bucegi-Piatra 

Mare, (compartimentul sudic al zonei cristalino-mezozoice din Carpaţii Orientali), este 

situat pe latura nord-vestică a Masivului Postăvarul, alcătuit în cea mai mare parte din 

roci de vârstă Cretacică superioară (intervalul Vraconian-Cenomanian), reprezentate 

prin marne şi marnocalcare, respectiv calcare, conglomerate şi gresii. Frecvent se 

întâlnesc şi roci calcaroare de vârstă Jurasică superioară, asociate de regulă cu falii de 

şariaj şi/sau decroşare. 

La partea superioară, rocile se prezintă alterate şi afectate de fisuri şi goluri de 

dizolvare, fapt ce generează uneori fragmentarea lor sub formă de grohotiş în partea 

superioară a masivului. Litologic, depozitele sunt alcătuite din praf argilos rezultat în 

urma alterării conglomeratelor, cu rare fragmente de pietriş mărunt şi conglomerate 

polimictice şi oligomictice, masive. 

Dezvoltarea unor fenomene carstice importante nu este semnalată în masivul 

Postăvarul, acestea fiind menţionate la distanţe mari de amplasament, în zona de 

obârşie a văii Ialomiţa. 

Cu excepţia versanţilor abrupţi unde roca de bază apare la zi, rocile din fundament 

sunt acoperite cu depozite Cuaternare alcătuite din deluvii argiloase (prăfoasenisipoase) 

cu fragmente de rocă, respectiv din depozite aluvionare sau uşor loessoide 

dezvoltate în Depresiunea Braşovului şi în albiile pâraielor mai importante. 

Terenul în zonă este stabil. Nu sunt factori care ar putea influenţa în viitor 

stabilitatea acestuia. 

Sup aspectul zonării seismice, conform Normativului P 100/92 privind proiectarea 

antiseismică a construcţiilor, amplasamentul studiat se încadrează în zona D, 

caracterizată prin coeficientul k s =0,16 având perioada de colţ T c =1,0sec. 

Adâncimea de îngheţ în Poiana Braşov, conform STAS 6054/1977, este de - 

1,10m. 

Solurile prezente pe amplasamentul afectat de proiect sunt în principal soluri 

forestiere redate în tabelul de mai jos: 

Tip sol: 1701 Rendzină tipică 

1703 Rendzină litică 

3301 Brun acid tipic 

126


Solurile brune acide s-au format pe materiale parentale alcătuite în general din 

depozite de pantă formate din dezagregarea şi alterarea rocilor eruptive şi metamorfice 

acide, precum şi a rocilor sedimentare sau lipsite de CaCO 3 . 

Solurile brune acide au profilul de tipul O-Ao-Bv-C. Deasupra orizontului A se 

găseşte un orizont O cu mull-moder sau moder. Orizontul Ao are grosimi variabile, de 

regulă între 10-25cm li o structură grăunţoasă. Orizontul Bv are grosimi de 20-70cm, 

este de culoare brună cu nuanţe gălbui şi are o structură subpoliedrică. 

Au o textură uşoară spre mijlocie, nediferenţiată pe profil. Structura este 

grăunţoasă, slab dezvoltată în orizontul Ao şi subpoliedrică-poliedrică moderat 

dezvoltată în orizontul Bv. Conţinutul de humus este variabil, de regulă între 3-8% în 

orizontul Ao. 

Rendzinele sunt soluri cu grosime redusă, formate pe substrate calcaroase, cu 

profil de tip A-C. 

Calitatea solului din arealul cercetat 

Din punct de vedere al calităţii solurilor, se poate afirma că acestea sunt în general 

nealterate în Poiana Braşov, nefiind cazul unor surse de poluare semnificative (lipsesc 

industriile de orice fel, ferme de creştere a animalelor etc.). 

Pe fondul unei dezvoltări a turismului de tradiţie în zonă şi, în ultimii ani, a scăderii 

drastice a efectivelor de animale în întreaga zonă, se poate afirma că nici porţiunile de 

păşune sau pajişti nu suferă de fenomene de supraexploatare. 

În ceea ce priveşte eroziunea solului, deplasările din teren nu au scos în evidenţă 

pe amplasamentul vizat probleme semnificative din acest punct de vedere. Punctual s- 

au identificat suprafeţe mici, moderat erodate, în special în zonele cu înclinării mari a 

versanţilor, subţierea sau dispariţia totală a stratului de litieră şi a vegetaţiei. 

4.3.2. Surse de poluare a solurilor: 

Posibilele surse de poluare a solului şi subsolului în timpul execuţiei lucrărilor 

propuse sunt reprezentate de: 

• lucrările de terasamente prin decopertarea şi deranjarea stratelor de sol în 

timpul execuţiei lucrărilor de modelare a pârtiilor 

• lucrările de derocare 

• lucrările de defrişare a vegetaţiei forestiere în zonele de lărgire sau a 

pârtiilor nou create, prin apariţia de efecte erozionale 

• scurgeri accidentale de carburanţi sau lubrifianţi datorită defecţiunilor 

tehnice a utilajelor specifice de construcţii, datorită reparaţiilor în condiţii 

necorespunzătoare, datorită manipulărilor neglijente în timpul alimentării 

sau datorită depozitărilor necorespunzătoare şi care prin intermediul apei 

se infiltrează în sol; 

• scurgeri accidentale de grund sau vopsea în cazul protejării in situu prin 

acoperirea unor elemente constructive metalice 

127


• emisiile mobile provenite de la activitatea utilajelor grele, datorită arderii 

combustibilului în motoare cu aprindere prin compresie MAC (NO x , SO 2 , 

CO, pulberi) prin sedimentare la nivelul solului, cu posibila afectare a 

calităţii acestuia. 

• depozitarea carburanţilor, lubrifianţilor, grundului sau vopselei în locuri 

necorespunzătoare; 

• depozitări necorespunzătoare a deşeurilor rezultate în timpul lucrărilor de 

construcţie (atât deşeuri menajere provenite de la echipele de muncitori, cât 

şi deşeuri tehnologice) 

În perioada de exploatare a obiectivului: 

• efecte erozionale datorate exploatării pârtiilor de schi 

• efecte erozionale în aval de suprafeţele schiabile 

4.3.3. Prognozarea impactului: 

Lucrările de reabilitare a domeniului schiabil presupun un volum de lucrări de 

terasamente semnificativ, după defrişarea suprafeţelor ocupate cu vegetaţie forestieră 

urmând o etapă de modelare a viitoarelor pârtii, fiind necesare derocări şi reprofilări. 

Aceste lucrări presupun decopertări şi intervenţii asupra stratelor de sol cu utilaje 

terasiere specifice, fiind necesare mişcări de volume de pământ. 

Pentru optimizarea atât din punct de vedere economic cât şi din considerente de 

protecţia mediului se va face o compensare a volumelor de săpătură cu cele de 

umplutură, fiind minimizat transportul în depozite a materialului excedentar 

(„compensarea terasamentelor”). Când aceste compensări nu se pot face într-o zonă de 

pe aceeaşi pârtie sau pe una relativ apropiată, fără lungimi de transport semnificative, 

generându-se aşa-numitele „excese” sau „necesare” de pământ, se va transporta 

pământul în exces în cea mai apropiată zonă cu necesar de pământ. Printr-o sortare 

corespunzătoare a pământului rezultat din săpături, se poate obţine şi pământ vegetal 

necesar pentru înierbarea pârtiilor. 

Soluţiile proiectate pentru amenajarea în profil în lung şi transversal al pârtiilor se 

vor corela - prin faza de detalii de execuţie - cu cantităţile de pământuri rezultate din 

săpături şi umpluturi astfel încât cantităţile de săpătură şi umplutura să se compenseze 

pe distanţe de transport cât mai mici posibil, fără a implica altfel de transport decât cel 

cu utilajele specifice de la realizarea terasamentelor (buldozere, excavatoare, 

încărcătoare frontale). 

Obţinerea pământului vegetal necesar înierbării pârtiilor după modelarea finală, se 

va „recolta” din amplasament, prin sortarea pământului pretabil pentru înierbare. La 

cantităţile de pământ necesare remodelării pârtiilor se va ţine cont şi de surplusul de 

pământ rezultat din realizarea lacului de acumulare din Poiana Ruia. 

Detaliile legate de toate lucrările de terasamente şi modelare / refacere a pârtiilor 

au fost prezentate în capitolul dedicat Situaţiei propuse. 

128


Realizarea lucrărilor descrise mai sus impune executarea unor cantităţi de lucrări 

de terasamente, pe totalul pârtiilor (existente şi legături noi), după cum urmează: 

PÂRTIA SĂPĂTURI (mc) UMPLUTURI (mc) 

CONSOLIDĂRI - cleonaje, ziduri de sprijin, 

consolidări cu piatră brută - (mp) 

Lupului 28800 30800 3500 

Sulinar 11500 10800 3700 

Subteleferic 9900 10500 2800 

Drumu Roşu 32600 24400 3250 

Total 82800 76500 13250 

Proiectul propune consolidări ale terasamentelor în urma săpăturilor necesare 

extinderii în debleu sau a umpluturilor necesare extinderii în rambleu. Soluţiile 

proiectate se refera la consolidări ale taluzurilor, funcţie de pantă acestora; aceste 

soluţii pot fi consolidări prin: 

- înierbare pe pământ vegetal, inclusiv cu brazde de pământ înierbat 

- cleonaje din nuiele sau elemente din beton 

- ziduri de sprijin din piatră brută rezultată în urma derocărilor 

- ziduri de sprijin din gabioane umplute cu piatră mai mica rezultată din derocări 

- consolidări cu pământuri armate cu materiale geocompozite, cu parament (faţa 

văzută), înierbată, etc. 

Acolo unde este necesar se vor executa derocări prin împuşcare, fiind estimat un 

volum de 45228mc de material derocat. Acest volum de derocat nu este unul concentrat 

într-o anumită zonă, nefiind astfel cazul unor modificări esenţiale în microrelief. Zonele 

unde sunt necesare derocări sunt în general zonele de la limita pârtiilor, prin proiect 

încercându-se a se ocoli porţiunile cu un volum mare de stâncă la suprafaţă, atât din 

considerente economice, cât şi din considerente de conservare a peisajului natural. Prin 

realizarea acestor lucrări de derocare nu considerăm că se va produce un impact 

semnificativ asupra mediului geologic, aspectul rezultat nefiind unul de „carieră”, scopul, 

amplasarea lucrărilor şi cantitatea acestora nefiind comparabile cu o exploatare de 

piatră. 

Tehnologia de derocare va fi astfel stabilită de către societăţi specializate încât să 

fie minimizat impactul asupra mediului geologic şi asupra celorlalţi factori de mediu, în 

sensul diminuării atât a zgomotului cât şi a ariei de dispersie a materialelor rezultate în 

special fragmente de rocă şi praf. 

Defrişarea vegetaţiei forestiere de pe suprafaţa viitoarelor pârtii de schi poate 

conduce la apariţia unor efecte erozionale pe această suprafaţă sau în aval de pârtii 

prin apariţia de fenomene torenţiale în funcţie de microrelieful rezultat. Acest posibil 

impact nu este unul de neglijat, putând avea efecte negative atât asupra factorilor de 

mediu sol, subsol, biodiversitate dar şi asupra mediului construit în aval de 

amplasamentul proiectului. 

Proiectul propune în special lărgirea pârtiilor existente şi a legăturilor dintre 

acestea, suprafaţa defrişată în acest caz nefiind suficientă pentru a genera fenomene 

129


torenţiale puternice cu efecte negative semnificative asupra stabilităţii solului şi a 

mediului construit din aval. 

O mai mare atenţie trebuie acordată zonei ce se suprapune cu actualele unităţi 

amenajistice 13A şi 15D în amonte de viitoarea staţie de telescaun 6CLD Ruia unde 

arboretul existent se deschide pe o suprafaţă mai mare (total cca. 9,5ha), iar datorită 

microreliefului şi orientării pârtiei de schi se pot produce fenomene torenţiale mai 

puternice decât în celelalte zone ale domeniului schiabil. Suprafaţa în discuţie fiind una 

destul de redusă însă, considerăm că riscul producerii unor fenomene torenţiale de 

natură a afecta semnificativ atât stabilitatea solului şi capacitatea de a susţine vegetaţia 

cât şi mediul construit din aval (viitoarele staţii de telescaun 6CLD Ruia şi 4CLF Lupului) 

este unul redus, prin luarea unor măsuri suplimentare fiind chiar eliminat. 

Aceste măsuri suplimentare se concretizează prin proiectarea şi execuţia unor 

drenaje ale pârtiilor. 



suprafaţă şi a şanţurilor existente. 

La proiectare s-a avut grija ca în imediata apropiere a zonei proiectate, adaptările 

pistei să nu afecteze apele stătătoare sau curgătoare, izvoarele şi respectiv zonele 

umede / mlăştinoase la vedere. 











Drenarea pârtiilor. Şanţuri transversale de scurgere 

Pentru a evita concentraţiile mari ale apelor de suprafaţă, se prevăd pe porţiunile 

de pârtie drenuri de scurgere la distanţe de 25m (pârtii abrupte) şi 40m (pârtii plate) 

(sistem de şanţuri naturale cu covor de verdeaţă densă), care se vor evacua pe 

terenurile existente de lângă pârtii. Şanţurile se vor executa pe lăţimea versantului, la 

suprafaţă, cu panta de maxim 5%, lăţimea de aprox. 80cm şi adâncimea de 30-50cm şi 

asigurate împotriva eroziunii. 

Pe versanţii cu pante mai accentuate, la evacuarea apei din şanţuri se vor 

amenaja puţuri absorbante, unde apa de suprafaţă rezultată în urma ploilor abundente 

va fi captată, şi disipată pentru a se evita eroziunea solului. 

Nu se va capta direct apa de suprafaţă în puţurile absorbante. 

130


Schiţă cu şanţuri de 

scurgere transversale cu 

puţ absorbant 

Şanţurile se vor executa la suprafaţă cu panta de maxim 5%, o lăţimea de aprox. 

80cm şi adâncimea de cca. 50cm, asigurate contra eroziunii şi se varsă fiecare într-un 

puţ absorbant pietruit (cca. 2x1m la o adâncime a puţului de cca. 1m). Prin aceste puţuri 

apele de suprafaţă se vor infiltra parţial respectiv vor fi deviate controlat în caz de 

umplere în sistemul natural de şanţuri sau dispersat pe suprafaţă. Amplasarea exactă a 

şanţurilor transversale de scurgere va fi stabilită la faţa locului de către conducerea 

şantierului pe parcursul derulării lucrărilor, în funcţie de situaţia din teren. 






131








astupate astfel că, pe timpul iernii, nu se vor observa. 

Conductele se vor monta dedesubtul albiilor la o adâncime corespunzătoare 

(minim 2m) pe un strat protector de beton. Cablurile se vor monta în tuburi de protecţie. 

Recultivarea şi înierbarea 

La alcătuirea amestecului de seminţe se vor respecta în afara condiţiilor 

climaterice şi condiţiile specifice locaţiei pe domeniul pârtiilor, cum ar fi perioadă scurtă 

de dezvoltare a vegetaţiei, rezistenţă la presiunea zăpezii etc. Astfel vor fi folosite 

ierburi adaptate locaţiei, puţin pretenţioase, cu proprietăţi bune de stabilizare a solului şi 

rezistenţă mecanică bună. 

Ca şi metodă de înierbare este propusă însămânţarea manuală, în zonele mai 

abrupte şi expuse, respectiv în combinaţie cu acoperire cu ierburi perene pe suprafeţele 

taluzurilor. Însămânţarea se va efectua preferabil imediat după realizarea 

tersamanetelor în condiţii de vreme umedă. Favorabil ar fi vara, cel târziu până la finele 

lunii august. 


Aşa cum s-a evidenţiat mai sus, stabilirea şi respectarea unor măsuri menite să 

asigure un impact diminuat al activităţii propuse asupra calităţii solului sunt necesare şi 

obligatorii. Astfel, pornind de la identificarea posibilelor surse de poluare şi a impactului 

preconizat, se impune luarea următoarele măsuri minime de către societatea 

responsabilă cu execuţia şi de către administratorul domeniului schiabil: 

• respectarea soluţiilor proiectate pentru compensarea volumelor de 

terasement, consolidarea terasamentelor, lucrările de drenaj a suprafeţei 

pârtiilor şi înierbarea acestora; 

• întocmirea unui proiect de specialitate pentru lucrările de derocare şi 

respectarea cu stricteţe a prevederilor acestuia; 

• asigurarea stării tehnice corespunzătoare a utilajelor folosite în execuţie atât 

pentru evitarea scurgerilor de carburanţi şi lubrifianţi cât şi pentru minimizarea 

emisiilor în aerul atmosferic; 

• efectuarea eventualelor reparaţii în locuri amenajate special, cu platforme 

betonate (în perimetrul organizării de şantier sau la unităţi specializate); 

• asigurarea protecţiei solului în perimetrul organizării de şantier, prin platforme 

betonate şi spaţii amenajate pentru depozitarea de carburanţi şi lubrifianţi, cu 

şanţ de gardă şi başă colectoare precum şi amenajarea zonei destinate 

spălării utilajelor cu o pantă suficientă pentru scurgerea şi colectarea apelor 

uzate rezultate; 

132


• stocarea combustibililor şi uleiurilor în rezervoare etanşe; 

• evitarea ocupării de terenuri suplimentare faţă de cele incluse în proiect, iar în 

situaţiile când acest lucru se impune din considerente de natură pur tehnică, 

minimizarea lor; 

• gestionarea deşeurilor prin asigurarea de condiţii de eliminare 

corespunzătoare, pe bază de contracte cu societăţi specializate sau cu 

mijloace proprii până la locaţii accesibile agenţilor specializaţ, având în vedere 

amplasamentul lucrărilor, 

• întreţinerea periodică a drenurilor de pe pârtii în sezonul cald, când lipseşte 

stratul de zăpadă, pentru evitarea apariţiei efectelor erozionale ale solului; 

Factorul de mediu sol / subsol - estimarea impactului 

[P] [C] [S] [Sb] [Sc] [ScR] 


ACŢIUNE 


amenajarea terenului: lucrări de 

terasamente 

lucrări de derocare 

defrişarea vegetaţiei forestiere în zonele 

de lărgire sau a pârtiilor nou create 

scurgeri accidentale de carburanţi sau 

lubrifianţi datorită defecţiunilor tehnice a 

utilajelor specifice de execuţie a lucrărilor 

scurgeri accidentale de grund sau 

vopsea în cazul protejării in situu prin 

acoperirea unor elemente constructive 

metalice 

activitatea de transport şi a utilajelor în 

frontul de lucru 

depozitări necorespunzătoare de deşeuri 


activitatea de exploatare a pârtiilor de 

schi 

IMPACT 

- deranjarea stratelor de sol şi a 

substratului 

- posibilitatea apariţiei efectelor 

erozionale 

- posibilitatea poluării cu 

produse petroliere 

- posibilitatea poluării cu 

substanţe chimice conţinute în 

grunduri, vopsele 

- depunerea unor noxe emise 

(pulberilor sedimentabile, 

metale etc.) 

- risc de poluare cu substanţe 

chimice (oxizi de fier, acizi etc.) 

- posibilitatea apariţiei unor 

efecte erozionale pe pârtii sau 

în avalul lor 

PUNCTAJ 

[P] [C] [S] [Sb] [Sc] [ScR] 

3 1 1 1 -9 -9 

3 1 1 1 -9 -9 

5 1 1 3 -25 -20 

2 1 1 1 -6 -4 

1 1 1 1 -3 -1 

3 1 1 1 -9 -7 

1 1 1 1 -3 -1 

3 1 1 1 -9 -2 

133


Urme de eroziuni datorate scurgerilor torenţiale în zone neprevăzute cu lucrări de drenaj (Pârtia Lupului) 

Drenaje existente pe pârtii (Sulinar, Ruia) cu funcţie de împiedicare a eroziunii cauzate de scurgerile torenţiale 

Consolidări cu gabioane (Pârtia Lupului) - se observă lipsa unui deranj al habitatelor imediat învecinate 

(punere în operă pe distanţă foarte redusă) 

134


4.4. Biodiversitatea: 


Floră. Vegetaţie 

Vegetaţia Masivului Postăvaru este caracterizată de o mare diversitate de specii, 

datorită condiţiilor climatice şi caracteristicilor reliefului. 

Vegetaţia forestieră este etajată altitudinal, fiind prezente făgete, amestecuri de 

fag şi răşinoase şi păduri de răşinoase -molidişuri şi molideto-brădete. 

Condiţiile staţionale au determinat prezenţa mai multor tipuri de pădure şi formaţii 

forestiere, speciile caracteristice găsind condiţii prielnice de vegetaţie. 

Sunt întâlnite astfel în principal următoarele tipuri de pădure: Făget montan pe 

soluri schelete cu floră de mull (m), Amestec normal de răşinoase şi fag cu floră de mull 

(s), Amestec de răşinoase şi fag pe soluri schelete (m), Brădeto-făget cu foră de mull de 

productivitate mijlocie, Molideto-brădet normal cu floră de mull (s), Molideto-brădet pe 

soluri schelete (m), Molidiş cu Oxalis acetosella pe soluri scheletice de productivitate 

inferioară (i), Molidiş cu Oxalis acetosella pe soluri schelete (m), Molidiş pe soluri 

rendzinice de productivitate inferioară (de sâhlă), Molidiş de limită pe soluri rendzinice 

(i), Rarişte de molid cu zâmbru. 

În stratul ierbos, vegetaţia spontană prezentă în zona studiată alcătuieşte pajişti 

de păiuş roşu (Festuca rubra), iarba vântului (Agrostis alba), ţăpoşică (Nardus stricta). 

Dintre plantele cu flori prezente amintim: margarete (Leucanthemum vulgare), 

clopoţei (Campanula sp.), ghiocei (Galanthus nivalis), brânduşe de primăvară (Crocus 

heuffelianus), spânz (Helleborus purpurascens), liliac sălbatic (Daphne mezereum), 

creasta cocoşului (Dentaria glanduligera), vinariţa (Asperula odorata), podbal 

(Tussilago farfara) etc. 

În stratul arbustiv apar: zmeurul (Rubus idaeus), caprifoiul (Lonicera xylosteum), 

păducelul (Crataegus monogyna), murul (Rubus fruticosus), socul (Samabucus nigra) 

etc. 

Stratul arboricol este reprezentat prin molidişuri (Picea abies) alături de care apare 

şi pinul silvestru (Pinus sylvestris) şi chiar câteva exemplare de zâmbru (Pinus cembra) 

(apar în partea superioară a masivului, lână fosta cabană Cristianul Mare), larice (Larix 

decidua), bradul (Abies alba); apoi amestecuri de molid cu fag (Fagus sylvatica) şi 

carpenul (Carpinus betulus). Ca specii secundare şi pioniere apar: paltinul de munte 

(Acer pseudoplatanus), mesteacănul (Betula pendula), ulmul de munte (Ulmus glabra), 

arin (Alnus viridis) etc. 

135


Faună 

Vorbind de arealul Masivului Postăvarul, pădurile de molid, fag şi amestecuri din 

zonă adăpostesc: 

• mamifere mari: cerbul (Cervus elaphus), ursul brun (Ursus arctos), mistreţul 

(Sus scrofa), căprior (Capreolus capreolus), lupul (Canis lupus), vulpea 

(Canis vulpes) etc. 

• mamifere de talie redusă (rozătoare în special) ca veveriţa (Sciurus 

vulgaris), pârşul (Glis glis), etc. 

Avifauna caracteristică acestei zone cuprinde: Uliu porumbar (Accipiter gentilis); 

Uliu pasarar (Accipiter nisus); Sorecar comun (Buteo buteo); Vanturel rosu 

(Falco tinnunculus); Cocos de munte (Tetrao urogallus); Porumbel de 

scorbura (Columba oenas); Porumbel gulerat (Coumba palumbus); 

Huhurez mic (Strix aluco); Minunita (Aegolius funereus); Ciocanitoare 

neagra (Dryocopus martius); Ciocanitoare pestrita mare (Dendrocopos 

major); Ciocanitoare de munte (Picoides tridactylus); Fasa de munte 

(Anthus spinoletta); Codobatura de munte (Motacilla cinerea); Ochiuboului 

(Troglodytes troglodytes); Brumarita de padure (Prunella modularis); 

Macaleandru (Erithacus rubecula); Codros de munte (Phoenicurus 

ochruros); Pietrar sur (Oenanthe oenanthe); Mierla gulerata (Turdus 

torquatus); Mierla (Turdus merula); Pitulice mica (Phylloscopus collybita); 

Pitulice fluieratoare (Phylloscopus trochilus); Ausel cu cap galben (Regulus 

regulus); Ausel sprancenat (Regulus ignicapillus); Pitigoi de munte (Parus 

montanus); Pitigoi motat (Parus cristatus); Pitigoi de bradet (Parus ater); 

Gaita (Garrulus glandarius); Cotofana (Pica pica); Alunar (Nucifraga 

caryocatactes); Stancuta (Corvus monedula); Corb (Corvus corax); Cinteza 

(Fringilla coelebs); Scatiu (Carduelis spinus); Forfecuta (Loxia curvirostris); 

Forfecar (Loxia pytyopsittacus); Mugurar (Pyrrhula pyrrhula); Presura 

galbena (Emberiza citrinella) 

Reptile: vipera comună (Vipera berus) 

Amfibieni: tritoni (Triturus cristatus, Triturus montandoni), buhai de baltă (Bombina 

variegata), 

Ihtiofaună: păstrăvul indigen (Salmo trutta fario), zglăvoaga (Cottus gobio) etc. 

Faună acvatică nevertebrată: specii de diptere, trichoptere, plecoptere, 

ephemeroptere, crustacei, moluşte obişnuite în 

pâraiele de munte. 

Insecte protejate: croitorul alpin (Rosalia alpina) 

136


Arii naturale protejate 

Suprafaţa studiată se suprapune parţial cu două arii naturale protejate: 

1. rezervaţia naturală Muntele Postăvarul 

2. situl Natura 2000 ROSCI0207 Postăvarul 

Limitele celor două arii naturale corespund aproape în totalitate. 

1. ROSCI0207 Postăvarul 

Baza legală de înfiinţare / funcţionare 

Situl este declarat ca arie naturală protejată de importanţă comunitară prin Ord. 

MMDA 1964/2007, la poziţia 207: ROSCI0207 Postăvarul Județul Brașov: Brașov (3%), 

Predeal (6%), Râșnov (


Specii (caracteristice şi dominante) Acinos alpinus, Cardaminopsis neglecta, Cerastium arvense ssp. 

calcicolum, Cerastium lerchenfeldianum, Cerastium transsilvanicum, Doronicum carpaticum, Galium album, 

Galium anisophyllon, Papaver corona-sancti-stephani, Rumex scutatus, Saxifraga aizoides, Saxifraga 

moschata, Saxifraga paniculata, Thymus comosus, T. pulcherrimus, Teucrium montanum, Alyssum repens, 

Poa molinerii, Parietaria officinalis, Geranium macrorrhizum, Galium lucidum. 

Comunităţi (asociaţii/alianţe) Cerastio calcicolae-Saxifragetum moschatae Coldea (1986) 1990; 

Cardaminopsio neglectae-Papaveretum Coldea et Pânzaru 1986 (Syn: Papaver pyrenaicum-Festuca 

violacea Beldie 1967, Papavero-Festucetum violaceae Beldie 1967); Saxifragetum moschatae-aizoidis 

Boscaiu 1971; Doronico columnae-Rumicetum scutati Boscaiu 1977 (Syn: Rumicetum scutatii auct. rom.); 

Cerastio lerchenfeldiani-Papaveretum Boscaiu et al. 1977 (Syn: Papavereto-Cystopteridetum Csűrös et al. 

1956, Papavero-Linarietum alpinae Puscaru et al. 1956, as. Papaver pyrenaicum-Viola alpina Puscaru et 

al. 1981); Cerastio transsilvanici-Galietum lucidi Boscaiu et al. 1996; Acino-Galietum anisophylli Beldie 

1967 (Syn: Calamintha baumgarteni-Galium anisophyllum Beldie 1967); Thymo comosi-Galietum albi 

Sanda et Popescu 1999 (syn.: Thymetum comosi Pop et Hodisan 1963, Galietum erecti Pop et Hodisan 

1964, Teucrietum montani Csuros 1958); Galio-Hirundarietum Dihoru 1975 (syn.: Vincetoxicetum officinalis 

Schwick 1944 p.p.); Sedo fabariae-Geranietum macrorrhizi Boscaiu et Tauber 1977; Parietarietum 

officinalis Csuros 1958. 

Măsuri necesare de conservare şi factori periclitanţi În particular, pentru acest tip de habitat, datorita 

prezentei sale pe versanti înclinati dar si pe versanti cu panta mare, amenintarea principala o constituie 

pasunatul si turismul necontrolat din zonele usor accesibile si alpinismul din zonele mai inaccesibile. 

Habitat 8210 Pante stâncoase calcaroase cu vegetatie chasmofitica 

Descriere şi identificare Habitat sciafil sau heliofil fragmentat, prezent pe peretii stâncosi înclinati, cu 

stratul ierbos bogat în specii care definesc habitatul si îi confera caracterul regional, specific Carpatilor 

românesti. 

Fitocenozele nu ocupa suprafete întinse. 

Distribuţie Apuseni, Bucegi, Buila-Vînturarita, Ceahlau, Cheile Bicazului-Hasmas, Cheile Nerei-Beusnita, 

Cheile Rudariei, Cheile Sugaului-Munticelu, Cheile Turenilor, Cheile Turzii, Cheile Virghisului, Ciucas, 

Codru-Moma, Domogled-Valea Cernei, Magurile Baitei, Muntele Vulcan, Muntii Maramuresului, Nordul 

Gorjului de Est, Nordul Gorjului de Vest, Piatra Craiului, Piatra Mare, Portile de Fier, Postavarul, Rarau- 

Giumalau, Semenic-Cheile Carasului, Stînca Tohani, Tirnovu Mare-Latorita, Valea Izei, Dealul Solovan., 

Muntii Rodnei, Muntii Retezat. 

Staţiuni Altitudine: 200-2100 m. Clima: T = 11,0 - 4,9 C; P = 750-1200 mm. 

Relief: peretii stâncosi, abrubti si umbriti, stânci calcaroase. 

Substrat: calcaros. 

Soluri: rendzine superficiale. 

Specii (caracteristice şi dominante) Asplenium trichomanes, A. viride, A. ruta-muraria, Biscutella 

laevigata, Cystopteris fragilis, Ceterach officinarum, Draba aizoides, Kernera saxatilis, Micromeria 

pulegium, Woodsia glabella, Androsace villosa ssp. arachnoidea, Campanula rotundifolia kladniana, 

Eritrichium nanum ssp. jankae, Saxifraga luteoviridis, S. paniculata, Draba haynaldii, Alyssum petraeum, 

Gypsophila petraea, Dianthus spiculifolius, D.p.petraeus, Silene saxifrage ssp. petraea, Athamantha turbith 

ssp. hungarica, Poa rehmanii. Thymus pulcherrimus, Senecio rupestris, Arabis alpina, Galium album, 

Campanula carpatica, Poa nemoralis, Polypodium vulgare 

138


Comunităţi (asociaţii/alianţe) Artemisio petrosae-Gypsophiletum petraeae Puscaru et al. 1956; Saxifrago 

moschatae-Drabetum kotschyi Puscaru et al. 1956; Asplenio-Cystopteridetum fragilis Oberd. (1936) 1949; 

Thymo pulcherrimi-Poëtum rehmanii Coldea (1986) 1990; Achilleo schurii-Campanuletum cochleariifoliae 

Fink 1977; Saxifrago demissae-Gypsophiletum petraeae Boscaiu et Tauber 1977; Saxifrago luteo-viridis- 

Silenetum zawadzkii Pawl. et Walas 1949; Sileno zawadzkii-Caricetum rupestris Tauber 1987; Saxifrago 

rochelianae-Gypsophiletum petraeae Boscaiu et al. 1977; Asplenio-Ceterachetum Vives 1964; Drabo 

lasiocarpae-Ceterachetum (Schneider-Binder 1969) Peia 1978; Asplenio-Silenetum petraeae Boscaiu 

1971; Asplenietum trichomano-rutae-murariae Kuhn 1937, Tx. 1937 (Syn: Tortulo-Asplenietum Tx. 1937); 

Campanuletum crassipedis Borza ex Schneider-Binder et al. 1970; Asplenio-Schivereckietum podolicae 

Mititelu et al. 1971, Asplenio quadrivalenti-Poëtum nemoralis Soo par ex Gergely et al. 1966; Ctenidio- 

Polypodietum Jurko et Peciar 1963. 

Măsuri necesare de conservare şi factori periclitanţi Masurile de conservare care trebuie luate în cazul 

acestui tip de habitat sunt cele generale de protectie a unui habitat Natura 2000. în particular, acest tip de 

habitat, datorita prezentei sale pe pereti stîncosi, uneori cu verticalitate mare, se autoconserva. 

Amenintarea principala o constituie alpinismul necontrolat. 

Habitat 4060 Tufarisuri alpine si boreale 

Descriere şi identificare Habitatul cuprinde tufarisuri pitice, uneori târâtoare,caracteristice etajelor 

superioare de vegetatie ale Carpatilor Sud-Estici. Sunt edificate de specii oligoterme, xeroterme, oligotrofe 

si moderat pâna la puternic acide. Sunt asociatii primare, dar se pot extinde secundar, în urma defrisarii 

jnepenisurilor si padurilor de limita superioara. De regula, sunt specii arcto-alpine, boreale si circumpolare, 

în anumite cazuri, endemite carpatice. Cele mai multe tufarisuri formeaza mozaicuri de vegetatie pe 

suprafete mici, legate de existenta unor microstatiuni distincte. 

Din diversitatea habitatului european, în România se diferentiaza urmatoarele subtipuri: 

31.41(R3101) Tufarisuri alpine pitice de azalee (Loiseleuria procumbens) 

31.42(R3104) Tufarisuri de smirdar (Rhododendron myrtifolium); uneori extins secundar dupa 

defrisarea jnepenisurilor si padurilor de limita superioara. 

31.43.(R3115) Tufarisuri pitice subalpine de cetina cu negi (Juniperus sabina) 

31.44.(R3109) Tufarisuri alpine de vuietoare (Empetrum nigrum hermaphroditum) si afin vânat 

(Vaccinium gaulterioides) 

31.45.(R3108) Tufarisuri de ienupar pitic (Juniperus sibirica), uneori instalat si secundar. 

31.46.(R3107) Tufarisuri de coacaza (Bruckenthalia spiculifolia) si ienupar pitic (Juniperus sibirica) 

31.49.(R3617) Tufarisuri târâtoare de argintica (Dryas octopetala) 

31.4A.(R3111) Tufarisuri dominate de afin (Vaccinium myrtillus), uneori secundare, în urma 

defrisarilor. 

Distribuţie În etajul alpin, subalpin, uneori, în etajul boreal al Carpatilor românesti.: Muntii Maramuresului, 

Muntii Rodnei, Muntii Rarau, Muntii Bistritei, Muntii Giumalau, Muntii Calimani, Muntii Tibles, Muntii Suhard, 

Muntii Ceahlau, Muntii Hasmas, Muntii Vrancei, Mt. Siriu, , Muntii Ciucas, , Muntii Gârbova Muntii Bucegi, 

Mt. Piatra Mare, Mt. Postavarul, Muntii Piatra Craiului, Muntii Leaota, Muntii Fagaras, Muntii Cindrel/Cibin, 

Muntii Lotru, Muntii Sebesului, Muntii Parâng, Muntii Retezat, Muntii Tarcu-Godeanu, Muntii Cernei; Muntii 

Apuseni (Muntii Vladeasa). 

139


Staţiuni Altitudine: (1600) 1800-2200m; exceptie pentru Juniperus sabina, între 600-1100m. Clima: 

T=(0,3)1,0-0,0(-2,5)C, P=1250-1400mm, înzapezire îndelungata, vânt frecvent si puternic; exceptie pentru 

J.sabina, T=7,5-4,5oC, P=800- 1000mm. Soluri superficiale, putin evoluate, cu mult schelet, sarace în 

substante nutritive, de tip podzolic, prepodzolic, rendzine, humisoluri, puternic acide, pâna la slab alcaline. 

Clima: T = 2,0 - -1,0C; P = 1350-1450 mm. 

Relief: platouri, culmi domoale sau versanti abrupti, pâna la relief crio-nival. 

Substrat: roci silicioase, gresii, conglomerate, calcare diverse, grohotisuri. 

Habitat xero-heliofil. 

Factori limitativi: seceta fiziologica, radiatie solara puternica, perioada de vegetatie scurta. 

Specii (caracteristice şi dominante) 31.41 Loiseleuria procumbens, Cetraria islandica; 31.42 

Rhododendron myrtifolium, Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis idaea, Saxifraga paniculata, Campanula 

rotundifolia ssp. kladniana, Vaccinium gaultherioides; 31.43 Juniperus sabina; 31.44 Vaccinium 

gaultherioides, V. vitis idaea, V. myrtillus, Empetrum nigrum hermaphroditum, Cetraria islandica, Thamnolia 

vermicularis; 31.45 Juniperus sibirica (syn. Juniperus nana, J. communis ssp.nana), Campanula patula ssp 

abietina; 31.46 Bruckenthalia spiculifolia, Juniperus sibirica; 31.49 Dryas octopetala, Sesleria coerulans, 

Poa molinierii ssp. Glacialis; 31.4A Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis idaea, Campanula patula ssp 

abietina 

Comunităţi (asociaţii/alianţe) 

a) Cetrario-Loiseleurietum procumbentis Br.-Bl. et al. 1939 (Syn: Loiseleurietum procumbentis Puscaru et 

al. 1956); 

b) Rhododendro myrtifolii-Vaccinietum Borza (1955) 1959 em. Boscaiu 1971 (Syn: Rhodoretum kotschyi 

auct. rom., Rhodoreto-Juncetum trifidi Resmerita 1974 Saxifragetosum paniculatae Horeanu et Vitalariu 

1991); 

c) Junipero-Bruckenthalietum Horv. 1936 (Syn: Juniperetum intermediae Nyar. 1956 n.n., Bruckenthalietum 

spiculifoliae Buia et al. 1962 p.p., ass. Bruckenthalia spicuilifolia cu Antennaria dioica Serbanescu 1961, 

ass. Nardus stricta cu Bruckenthalia spiculifolia Serbanescu 1961); 

d) Campanulo abietinae-Juniperetum Simon 1966 (Synonyms: Juniperetum nanae Soo 1928, Juniperetum 

sibiricae Ratiu 1965, Vaccinio-Juniperetum communis Kovats 1979, Junipereto-Vaccinietum Puscaru et al. 

1956 n.n.); 

e) Empetro-Vaccinietum gaultherioidis Br.-Bl. 1926 (Syn: Cetrario-Vaccinietum gaultherioidis austrocarpaticum 

Boscaiu 1971); 

f) Campanulo abietinae-Vaccinietum (Buia et al. 1962) Boscaiu 1971 (Syn.: Vaccinietum myrtilii Buia et al. 

1962, Junceto trifidi-Vaccinietum myrtilii Resmerita 1976, Melampyro saxosi-Vaccinietum myrtilii Coldea 

1990); 

g) Juniperetum sabinae Csuros 1958; 

h) Achilleo schurii-Dryadetum (Beldie 1967) Coldea 1984. 

Măsuri necesare de conservare şi factori periclitanţi Sunt habitate fragile, datorita factorilor abiotici 

naturali; sunt periclitati de pasunatul excesiv, de supraîncarcarea cu animale domestice; de asemenea, 

turismul necontrolat, cu deplasarea în afara potecilor, pe scurtaturi, provoaca o eroziune suplimentara a 

covorului vegetal, greu de remediat în aceste conditii de viata extreme. 

140


Habitat 6430 Comunitati de liziera higrofile cu ierburi înalte de la câmpie si din etajul montan pâna 

în cel alpin 

Descriere şi identificare Comunitatile de liziera de pe malul apelor se caracterizeaza prin specii de talie 

înalta, fiind foarte diversificate în componenta floristica si structura. Tipul de habitat este reprezentat prin 

mai multe subtipuri. 

Subtipul 37.7 cuprinde comunitati nitrofile de buruienisuri înalte de pe marginea apelor si de-a lungul lizierei 

arboretelor. Ele apartin ordinelor Glecometalia hederaceae si Convuletalia sepium 

(Senecion fluviatilis, Aegopodion podagrariae, Convolvulion sepium, Filipendulion). Subtipul 

este raspândit în toata tara, mai ales în luncile râurilor, îndeosebi pe cursurile lor mijlocii si 

inferioare. 

Subtipul 37.8 cuprinde vegetatia de talie înalta de pe malul pârâurilor din vaile etajului montan si subalpin 

apartinând clasei Betulo-Adenostyletea. Subtipul se întâneste de-a lungul întregului lant 

carpatic. 

Distribuţie Maramures, Muntii Rodna, Bazinul Sucevei, Bazinul Jijiei, Bazinul Bistritei Aurii, Mt. Ceahlau, 

Muntii Calimani, Bazinul Bahluiului, Valea Trotusului, Muntii Hasmas, Muntii Gurghiului, V. Nemtisorului, 

Subcarpatii Neamtului, Bazinele Tarcaului si Neamtului, Muntii Vrancei, Bazinul Tazlaului, Muntii Harghita, 

Bazinul Râmnnicului Sarat, Cheile Tisitei, V. Siretului, Bazinul Susita, Bazinul Milcovului, Muntii Baraolt, Mt. 

Siriu, Muntii Bucegi, Mt. Postavaru, Muntii Piatra Craiului, Muntii Gârbovei, Muntii Iezer-Papusa, Muntii 

Fagaras, Bazinul superior si mijlociu al Oltului, Muntii Cindrel, Muntii Sebesului, Muntii Lotru, Bazinul 

Bistritei (de Vâlcea), Muntii Parâng, Muntii Retezat, Muntii Tarcu-Godeanu, Muntii Semenic, Valea 

Mraconiei, Culoarul Timis-Bega, Muntii Plopisului, Muntii Apuseni, Depresiunea Gheorgheni, Defileul 

Muresului, Depresiunea Ciuc, Muntii Baraolt, Podisul Târnavelor. 

Staţiuni În etajele montan si subalpin (500-2260 m alt) în conditii de temperaturi medii anuale cuprinse 

între -1,5C si 7,5C si precipitatii între 800 mm/an si 1400 mm/an. Se dezvolta pe pietrisuri, prundisuri, 

litosoluri, soluri coluviale umede, pseudogleice, si rendzine cu pH neutru si acid (6,7-7) adesea bogate în 

nitrati. 

Specii (caracteristice şi dominante) Glechoma hederacea, Epilobium hirsutum, Senecio fluviatilis, 

Filipendula ulmaria, Angelica archangelica, Petasites hybridus, Cirsium oleraceum, Chaerophyllum 

hirsutum, Aegopodium podagraria, Alliaria petiolata, Geranium robertianum, Silene dioica, Lamium album, 

Crepis paludosa, Lysimachia punctata, Aconitum lycoctonum, Aconitum napellus, Geranium sylvaticum, 

Trollius europaeus, Adenostyles alliariae, Cicerbita alpina s.a. 

Comunităţi (asociaţii/alianţe) Aconitetum taurici Borza 1934 ex Coldea 1990, Adenostylo-Doronicetum 

austriaci Horvat 1956 (syn.: Adenostyletum alliariae banaticum Borza 1946); Cirsio waldsteinii-Heracleetum 

transsilvanici Pawł. ex Walas 1949 (syn.: Cardueto-Heracleetum palmati Beldie 1967, Heracleetum palmati 

auct. rom.); Petasitetum kablikiani Szafer et al. 1926 (syn.: Petasitetum glabrati Morariu 1943); Telekio- 

Petasitetum hybridi (Morariu 1967) Resmerita et Ratiu 1974 (syn.: Petasitetum hybridi auct. rom., 

Aegopodio-Petasitetum hybridi auct. rom., Telekio-Petasitetum albae Beldie 1967, Petasitetum albae 

Dihoru 1975, Petasiteto-Telekietum speciosae Morariu 1967); Telekio-Filipenduletum Coldea 1996; Telekio 

speciosae-Aruncetum dioici Oroian 1998; Angelico-Cirsietum oleracei Ten 1937; Scirpetum sylvatici 

Ralski 1931 em. Schwich 1944; Filipendulo-Geranietum palustris Koch 1926; Chaerophyllo hirsuti- 

Filipenduletum Niemann et al. 1973; Lysimachio vulgaris-Filipenduletum Bal.-Tul. 1978; Chaerophylletum 

aromatici Neuhoslova-Novotna et al. 1969; Arunco-Petasitetum albi Br.-Bl. et Sutter 1977; Convolvulo- 

Eupatorietum cannabini Gos 1974; Convolvulo-Epilobietum hirsuti Hilbig et al. 1972; Aegopodio- 

141


Anthriscetum nitidae Kopeck 1974; Angelico sylvetris-Cirsietum cani Burescu 1998; Cicerbitetum alpinae 

Bolleter 1921 (syn. Adenostylo-Cicerbitetum Braun-Blanquet 1959). 

Măsuri necesare de conservare şi factori periclitanţi Interzicerea desecarilor, a defrisarilor, incendierilor 

si a construirii de drumuri forestiere. Controlul speciilor colonizatoare si invazive. 

Habitat 6520 Fânete montane 

Descriere şi identificare Acest tip de habitat cuprinde fânete montane, bogate în specii, cu o mare 

amplitudine ecologica. Sunt ele mai raspândite tipuri de pajisti, fiind prezente în tot lantul carpatic si ocupa 

cele mai mare suprafete. Sunt utilizate atât ca fânatete cât si ca pasuni. 

Distribuţie Muntii Maramuresului, Muntii Rodnei, Muntii Ignis, Muntele Gutâi, Muntii Lapusului, Muntii 

Tiblesului, Muntii Rarau, Bazinul Sucevei, Bazinul Bistritei Aurii, Bazinul Susitei, Bazinul Milcovului, Muntii 

Bistritei, Muntii Calimani, Mt. Ceahlau, Muntii Hasmas, Bazinul Râmnicului Sarat, Mt. Gârbova, Mt. Siriu, 

Mt. Penteleu, Mt. Piatra Mare, Muntii Bucegi, Muntii Piatra Craiului, Muntii Iezer-Papusa, Muntii Fagaras, 

Muntii Sureanu, Muntii Capatâii, Muntii Cindrel, Parâng, Retezat - Godeanu, Muntii Cernei, Muntii Tarcu, 

Muntii Poiana Rusca, Muntii Semenic, Muntii Apuseni. 

Staţiuni Se întânesc atât pe locuri plane cât si pe versantii slab pâna la moderat înclinati din etajul montan 

(600m alt. -1300m alt.), cu temperaturi medii anuale de 6C-7C si precipitatii medii de 700mm-1200mm/an. 

Solurile sunt slab acide, moderat umede, bogate în substante nutritive, dezvoltate pe sisturi cristaline si 

conglomerate. 

Specii (caracteristice şi dominante) Agrostis capillaris, Festuca rubra, Trisetum flavescens, Anthyllis 

vulneraria, Hypochoeris radicata, Cynosurus cristatus, Briza media, Stellaria graminea, Anthoxanthum 

odoratum, Centaurea phrygia s.l., Linum catharticum, Leontodon hispidus, Trifolium aureum, Peucedanum 

oreoselinum, Holcus lanatus, Colchicum autumnale, Trifolium montanum, Trifolium pannonicum, 

Chamaespartium (Genistella)sagittale 

Comunităţi (asociaţii/alianţe) Poo-Trisetetum flavescentis (Knapp 1951) Oberd. 1957; Trisetetum 

flavescentis (Schrrter) Brockmann 1907; Festuco rubrae-Agrostietum capillaris Horvat 1951 (exclusiv 

subas. nardetosum strictae Pop 1976); Anthoxantho-Agrostietum capillaris Silinger 1933. 

Măsuri necesare de conservare şi factori periclitanţi Pentru conservarea acestor pajisti este necesara 

evitarea suprapasunatului care poate duce la degradarea lor determinând tranzitia acestora înspre nardete. 

De asemenea, se recomanda cosirea acestora începâd cu sfârsitul lunii iulie, când majoritatea speciilor 

componente au fructificat. Uneori se impune controlul speciilor colonizatoare si invazive, inclusiv a speciilor 

lemnoase. 

Habitat 9150 Paduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion 

Descriere şi identificare Padure de fag xero-termofila ce se dezvolta pe soluri calcaroase, adesea 

superficiale, pe pante, având un strat ierbos si de arbusti abundent. Semnalat în toti Carpatii românesti, în 

etajul nemoral, în regiunea montana si de dealuri înalte. 

Distribuţie Cheile Brusturetului (jud. Arges), Muntii Bucegi, Muntele Tâmpa, Postavaru, Muntii Ciucas, 

Padurea Bogatii (jud. Brasov), Piatra Craiului, Muntii Vulcan, Muntii Tarcu, Domogled-Valea Cernei, Cheile 

Nerei-Beusnita, Portile de Fier, Muntii Retezat, Gradistea Muncelului – Ciclovina, Semenic-Cheile 

Carasului, Platoul Mehedinti, Complexul carstic Ponoare (jud. Mehedinti), Muntii Locvei, Platoul Vascau, 

Trascau, Parcul Natural Apuseni, Muntii Codru Muma, Muntii Plopis, Vadu Crisului, Defileul Crisului Negru, 

Valea Tesna, Defileul Crisului Repede-Padurea Craiului, Defileul Crisului Repede, Depresiunea Vad, 

142


Defileul Crisului Repede, Piemontul Lugojului, Buila-Vânturarita, Muntii Fagaras, Nordul Gorjului de Est, 

Nordul Gorjului de Vest. 

Staţiuni Altitudini: 800-1200 m. 

Clima: T = 7,0-5,50C, P = 850-1100 mm. 

Relief: versanti cu înclinari si expozitii diferite, platouri. Roci: calcaroase, gresii calcaroase, marne. Soluri: 

rendzine tipice si cambice, terra-rossa, superficiale-mijlociu profunde, neutre-slab bazice, cu mull-moder, 

eubazice, primavara umede, vara reavane. 

Factori limitativi: solul scheletic si superficial, deficit hidric estival (temporar) 

Specii (caracteristice şi dominante) Fagus sylvatica, Cephalanthera damassonium, C. rubra, C. 

longifolia, Epipactis microphylla, E. atrorubens, Carex flacca, Carex montana, Neottia nidus-avis 

Comunităţi (asociaţii/alianţe) Carpino-Fagetum cephalantheriosum Coldea 1975; Epipacti-Fagetum 

Resmerita 1972. 

Măsuri necesare de conservare şi factori periclitanţi Interzicerea pasunatului, plantatiilor cu specii 

aflate in afara arealului lor natural în ochiurile neregenerate, precum si controlul strict al unor activitati 

turistice (campari, crearea de noi poteci) si economice (exploatarea calcarului). Evitarea acidificarii solului 

prin scaderea proportiei molidului în compozitia stratului arborilor. 

Habitat 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) 

Descriere şi identificare Acest tip de habitat grupeaza: padurile de molid (Picea abies), fag (Fagus 

sylvatica) si brad (Abies alba) cu Pulmonaria rubra; padurile de molid (Picea abies), fag si brad (Abies alba) 

cu Leucanthemum waldsteinii; padurile de fag si brad cu Pulmonaria rubra; padurile de fag si brad cu 

Leucanthemum waldsteinii; padurile de fag cu Symphytum cordatum si padurile de fag cu Phyllitis 

scolopendrium. Habitatul se întâneste în etajul montan din Carpatii românesti. 

Distribuţie În etajul nemoral din întreg lantul M-tilor Carpati. 

Staţiuni Altitudine: (500)600-1400(1450) m; Clima: T=8,0-3,00C, P=750-1200 mm. Relief: versanti slab 

pâna la puternic înclinati cu expozitii diferite, platouri, culmi, vâlcele umede, coame, funduri de vai. 

Roci: variate, în special flis, conglomerate, sisturi cristaline, gresii calcaroase, roci eruptive si metamorfice, 

bazice, intermediare, rar acide. 

Soluri de tip: eutricambosol, luvosol, stagnosol, litosol, rendzine, districambosol, superficiale-pâna la 

profunde, mai mult sau mai putin gleizate, oligo-mezobazice, mezo-eubazice, eubazice, mezotrofice, 

eutrofice, slab-scheletice pâna la scheletice, slab acide-acide, jilave pâna la umede. 

Factori limitativi: cauze naturale, dar mai ales antropo-zoogene, între care pe un loc important se situeaza 

exploatarile forestiere irationale, ilegale, pasunatul intensiv, poluarea ecosistemelor forestiere cu deseuri 

industriale si menajere, incendierile, intensificarea activitatilor de turism, colectarea necontrolata a speciilor 

de plante cu valoare economica. 

Specii (caracteristice şi dominante) Picea abies, Fagus sylvatica ssp. sylvatica, Abies alba, Acer 

pseudoplatanus, Pulmonaria rubra, Symphytum cordatum, Cardamine glanduligera (syn Dentaria 

glandulosa), C. bulbifera, Leucanthemum waldsteinii, Ranunculus carpaticus, Phyllitis scolopendrium, 

Aconitum moldavicum, Hepatica transsylvanica, H. nobilis, Galium odoratum, Actaea spicata, Asarum 

europaeum, Helleborus purpurascens, Euphorbia carniolica, Saxifraga rotundifolia, Silene heuffelii, 

Hieracium transsylvanicum, Festuca drymeia, Calamagrosis arundinacea, Luzula luzuloides. 

Comunităţi (asociaţii/alianţe) Pulmonario rubrae-Fagetum (Soo 1964) Tauber 1987 (inclusiv subas. 

taxetosum baccatae Comes et Tauber 1977); Leucanthemo waldsteinii-Fagetum (Soo 1964) Tauber 1987; 

143


Symphyto cordati-Fagetum Vida 1959 (inclusiv subas. taxetosum baccatae Hodoreanu 1981); Phyllitidi- 

Fagetum Vida (1959) 1963 

Măsuri necesare de conservare şi factori periclitanţi Pastrarea statutului actual al ariilor protejate, 

limitarea influentelor antropice (pasunat, turism, exploatarea resurselor padurii), în special a exploatarilor 

forestiere, interzicerea colectarii plantelor ierboase cu valoare economica. Masuri adecvate de 

management ecologic pentru vegetatia forestiera (taieri de conservare si promovarea regenerarii naturale 

cu specii native in site, precum si recomandari privind reînpadurirea (evitându-se substituirea speciilor 

native cu specii ,,repede crescatoare”) în zonele în care s-au facut defrisari irationale, în vederea prevenirii 

fenomenelor de eroziune a solului. Monitorizarea siturilor astfel încât sa se asigure regenerarea si 

dezvoltarea pe cale naturala a padurilor. 

Habitat 4080 Tufărişuri cu specii sub-arctice de salix 

Descriere şi identificare Habitatul cuprinde specii arcto-alpine si boreale, uneori specii relictare, precum 

Salix bicolor, toate instalându-se în etajele superioare ale muntilor Carpati, în zone cu exces de umiditate. 

Sunt tufarisuri oligoterme, higrofile, calcifile sau indiferente. Tufarisurile de Alnus viridis sunt asociate cu 

buruienisuri subalpine, iar celelalte au în compozitie multe specii endemice. 

Distribuţie În etajul subalpin, uneori chiar montan superior (al padurilor de fag) si mai rar la limita inferioara 

a etajului alpin din Carpatii românesti, de-a lungul pâraielor sau mlastinilor: Muntii Maramuresului, Muntii 

Rodnei, Muntii Ceahlau, Muntii Bucegi, Muntii Ciucas, Mt. Piatra Mare, Mt. Postavar, Muntii Piatra Craiului, 

Muntii Fagaras, Muntii Sebesului, Muntii Parâng, Muntii Retezat, Muntii Tarcu-Godeanu. 

Staţiuni Altitudine: (1200)1350-1950 m. 

Sol: superficial, permanent umed, cu mult schelet pâna la stâncarie umeda, slab acid pâna la neutru, de tip 

protoranker, turbosol. 

Clima: T = 3,5 – 0,0(-1,0) C; P = 1100-1400 mm. 

Relief: stâncarii abrupte. 

Substrat: conglomerate, calcare jurasice. 

Factori limitativi: temperaturi scazute, volum edafic extrem de mic, umiditatea excesiva. 

Specii (caracteristice şi dominante) Salix hastata, Salix bicolor, Alnus viridis, Salix silesiaca, Trisetum 

fuscum, Nardus stricta, Salix cinerea, Rosa pendulina, Carex echinata, Eriophorum vaginatum, Valeriana 

simplicifolia, Adenostyles alliariae, Doronicum austriacum, Heracleum palmatum, Aconitum tauricum, 

Aconitum toxicum, Pulmonaria filarskyana. 

Comunităţi (asociaţii/alianţe) Triseto fusci-Salicetum hastatae Coldea (1986) 1990 (Syn: Salicetum 

hastatae Buia et al. 1962); Salicetum bicoloris Krisai 1978; Salici-Alnetum viridis Colic et al. 1962 (syn.: 

Alnetum viridis austro-carpaticum Borza 1959) 

Măsuri necesare de conservare şi factori periclitanţi Habitatul fiind legat de cursul pâraielor de munte si 

de mlastini poate fi afectat de lucrarile de amenajare a torentilor si de captari de ape în amonte; de 

asemenea, pasunatul si, mai ales turismul necontrolat în afara traseelor amenajate, poate afecta mecanic 

plantele cu habitus mare si bogate în tesut parenchimatic. 

144


Habitat 6170 Pajisti alpine si subalpine pe substrat calcaros 

Descriere şi identificare Acest tip de habitat se dezvolta pe soluri bogate în carbonat de calciu si grad 

ridicat de saturatie în baze. În Carpati acest tip de habitat este reprezentat prin doua subtipuri: 

Subtipul 36.42 Pajisti scunde mezo-xerofile bine închegate care vegeteaza pe culmi puternic vântuite în 

timpul verii si acoperite cu un strat gros de zapada iarna. 

Subtipul 36.43 Pajisti xero-termofile care vegeteaza pe brâne în forma de trepte si coroane (fâşii ondulate 

de brâne) din muntii Europei (Pirinei, Alpi, Carpati, Muntii Balcani) 

Distribuţie Muntii Rodnei, Muntii Rarau, Muntii Ceahlau, Muntii Hasmas, Mt. Suhardu Mic, Muntii Ciucului, 

Mt. Siriu, Muntii Bârsei, Mt. Penteleu, Muntii Leaota, Mt. Gârbova, Muntii Bucegi, Muntii Ciucas, Muntii 

Piatra Craiului, Muntii Iezer-Papusa, Muntii Fagaras, Muntii Lotru, Muntii Retezat, Muntii Tarcu-Godeanu, 

Muntii Vâlcan, Muntii Cernei, Muntii Mehedinti, Muntii Crivadei, Muntii Apuseni 

Staţiuni În etajul subalpine si alpin (1500- 2500m), pe calcare organice si cristaline, conglomerate si gresii 

si soluri rendzinice cu reactie preponderent bazica, uneori neutra, mai rar slab acida (pH 6-8), cu climat cu 

temperaturi medii anuale cuprinse între 2 si -2,5C si precipitatii între 900 mm si 1450mm/an. 

Specii (caracteristice şi dominante) Saxifraga rocheliana, Festuca versicolor, Dryas octopetala, 

Oxytropis carpatica, Draba aizoides, Erigeron uniflorus, Dianthus glacialis ssp. gelidus, Elyna myosuroides, 

Carex atrata, Carex capillaris, Carex rupestris,Carex sempervirens, Achillea schurii, Festuca amethystina, 

Festuca saxatilis, Sesleria rigida, Onobrychis transsilvanica, Anthyllis vulneraria ssp. alpestris, Aster 

alpinus, Helianthemum alpestre, Alyssum repens, Hedysarum hedysaroides, Dianthus spiculifolius, 

Dianthus tenuifolius, Calamintha alpina, Galium anisophyllon, Phyteuma orbiculare, Silene acaulis, 

Saussurea alpina, Thymus pulcherrimus 

Comunităţi (asociaţii/alianţe) Oxytropido carpaticae-Elynetum (Puscaru et al. 1956) Coldea 1991 (Syn.: 

Elynetum myosuroides Puscaru et al. 1956 inclusiv Oxytropido carpaticae-Elynetum festucetosum 

bucegiensis Coldea 1991); Oxytropido carpaticae-Onobrychidetum transsilvanicae Tauber 1987; Seslerio- 

Festucetum versicoloris Beldie 1967 (Syn: Festucetum versicoloris Puscaru et al. 1956, Festucetum 

versicoloris transsilvanicum Soo 1944); Diantho tenuifolii-Festucetum amethystinae (Domin 1933) Coldea 

1984 (Syn: Festucetum amethystinae Puscaru et al. 1956, Festucetum amethystinae transsilvanicum 

Nyarady 1967); Seslerio haynaldianae-Caricetum sempervirentis Puscaru et al. 1956 (Syn: Seslerietum 

haynaldianae – Caricetum sempervirentis Puscaru et al. 1950, 1956, Seslerietum rigidae retezaticum 

Csuros et al. 1956, Seslerietum rigidae biharicum Csuros 1963, Resmerita 1965); Seslerio haynaldianae- 

Saxifragetum rochelianae Boscaiu 1971 (Syn: Seslerietum rigidae retezaticum Csuros et al. 1956); Seslerio 

heufflerianae-Caricetum sempervirentis Coldea 1984 (Syn: Seslerietum heuflerianae auct. Rom.); Seslerio 

bielzii-Caricetum sempervirentis Puscaru et al. 1956 (Syn: Seslerietum bielzii transsilvanicum Borhidi 1956, 

1958); Carduo kerneri-Festucetum carpaticae (Puscaru et al. 1956) Coldea 1990; Scabioso lucidae- 

Bellardiochloetum violaceae (Ravarut et Mititelu 1958) Sanda et al. 2001; Salicetum retuso-reticulatae Br.- 

Bl. 1926; Soldanello hungaricae-Salicetum kitaibelianae Coldea 1965, Soldanello pusillae-Salicetum 

kitaibelianae (Boscaiu 1971) Coldea 1993 

Măsuri necesare de conservare şi factori periclitanţi Evitarea suprapasunatului si practicarea unui 

turism ecologic. 

Habitat 9110 Paduri de fag de tip Luzulo-Fagetum 

Descriere şi identificare Acest habitat grupeaza: paduri de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) si 

brad (Abies alba) cu Hieracium transylvanicum; paduri de fag (Fagus sylvatica) si brad (Abies alba) cu 

145


Festuca drymeia; paduri de fag (Fagus sylvatica) si brad cu Hieracium transsyvanicum; paduri de fag 

(Fagus sylvatica) si brad (Abies alba) cu Vaccinium myrtillus; paduri de fag (Fagus sylvatica) cu Festuca 

drymeia. Acest tip de habitat se întâlneste în toti Carpatii românesti în etajul nemoral. 

Distribuţie M-tii Bucegi, M-tii Capatânii, M-tele Tâmpa, M-tele Postavaru, M-tii Piatra Craiului, M-tii Leaota, 

M-tii Fagaras, M-tii Rodnei, M-tii Maramuresului, M-tii Calimani, M-tii Gurghiu, M-tele Ignis, M-tii Rarau, M- 

tii Giumalau, M-tele Jidovu, M-tele Breaza, M-tele Siriu, Obcina Mare, Cascada Misina, Bazinul Milcovului, 

Putna-Vrancea, Magura M-tii Nemirei, M-tii Tarcaului, M-tii Hasmas, Mtii Lotrului, M-tii Latoritei, M-tii Coziei, 

M-tii Parâng, M-tii Tarcu, M-tii Godeanu, M-tii Cernei, M-tii Retezat, M-tii Almajului, M-tii Vâlcan, M-tii 

Apuseni, M-tii Semenic, M-tii Poiana Rusca, M-tele Jidovu, M-tii Trascau, M-tii Plopis, M-tii Zarandului, M-tii 

Retezat, M-tii Mehedinti, M-tii Sureanu, M-tii Drocea, M-tii Gilau, Cheile Turzii, M-tii Ciucas, M-tii Codru 

Moma, M-tii Calimani, M-tii Gutâi, M-tii Fagaras. 

Staţiuni Altitudini: 500-1450 m. Clima: T = 8,0-3,00C, P = 700-1300 mm. 

Relief: versanti mediu-puternic înclinati, cu diferite expozitii, creste, culmi. 

Roci: sisturi cristaline, granite, gresii, roci eruptive, calcare, conglomerate, gneise silicioase, 

Soluri: de tip districambosol, criptopodzol, luvisol, prepodzol, mijlociu profunde – superficiale, în scheletice, 

moderat acide-foarte acide, oligo-mezobazice, oligotrofe, jilave-umede. 

Factori limitativi: doborâturi de vânt, îngheturi timpurii sau târzii. 

Specii (caracteristice şi dominante) Fagus sylvatica, Picea abies, Abies alba, Acer pseudoplatanus, 

Festuca drymeia, Luzula luzuloides, Calamagrostis arundinacea, Vaccinium myrtillus, Galium odoratum, G. 

schultesii, Oxalis acetosella, Dentaria glandulosa, D. bulbifera, Deschampsia flexuosa, Veronica officinalis, 

Pteridium aquilinum, Blechnum spicant, Carex pilosa, Mycelis muralis, Oxalis acetosella, Poa nemoralis. 

Athyrium filix-femina, Dryopteris filix-mas, Viola reichenbachiana, Rubus hirtus. 

Comunităţi (asociaţii/alianţe) Festuco drymeiae-Fagetum Morariu et al. 1968; Hieracio rotundati-Fagetum 

(Vida 1963) Tber 1987 (syn.: Deschampsio flexuosae-Fagetum Soo 1962). 

Măsuri necesare de conservare şi factori periclitanţi Masuri silviculturale de promovarea a regenerarii 

naturale si executarea plantatiilor (când este nevoie) doar cu specii native in situ. Eliminarea speciilor 

invazive regenerate natural sau plantate si reconversia padurilor derivate spre tipul natural. Limitarea 

exploatarilor forestiere, interzicerea colectarii plantelor cu valoare economica si a pasunatului. 

Habitat 9180* Paduri de tip Tilio-Acerion pe versanti abrupti, grohotisuri si ravene 

Descriere şi identificare Aceasta unitate cuprinde paduri intrazonale mixte, cu paltin de munte (Acer 

pseudoplatanus), frasin (Fraxinus excelsior), ulm de munte (Ulmus glabra), tei pucios (Tilia cordata). Se 

dezvolta pe grohotis grosier, pante stâncoase abrupte sau coluviuni grosiere de panta. Solurile sunt bogat 

humifere si au o aprovizionare optimala cu apa (uneori chiar putin în exces). 

Distribuţie Parcul Natural Apuseni, Valea Sighistelului (jud. Bihor), Muntii Codru-Moma, Defileul Crisului 

Repede-Padurea Craiului, Defileul Crisului Negru (jud. Bihor), Muntii Trascaului, Piatra Craiului, Muntii 

Bucegi, Muntele Tâmpa, Muntele Postavaru, Padurea Bogatii (jud. Brasov), Muntii Piatra Mare, Muntii 

Ciucas, Muntii Bistritei, Valea Secuieu si Valea Calata (jud. Cluj), Valea Viseului, Sacel (Maramures), 

Magura Odobestilor, Masivul Ceahlau, Calimani-Gurghiu, Buila-Vânturarita, Muntii Sebesului, Muntii 

Semenicului-Cheile Carasului, Muntii Retezat, Muntii Tarcu, Muntii Parâng, Cheile Rudariei (jud. Caras- 

Severin), Platoul Mehedinti, Dealurile Comanestilor-Râul Motru (jud. Mehedinti), Cheile Vârghisului- 

Persani, Masivul Cozia, Dealul Cetatii-Deva, Magurile Baitei (jud. Hunedoara), Gradistea Muncelului – 

Ciclovina, Portile de Fier, Muntii Fagaras, Defileul Jiului, Nordul Gorjului de Est, Nordul Gorjului de Vest, 

146


Domogled-Valea Cernei, Drocea, Putna-Vrancea, Muntii Siriu, Râpa Rosie (jud. Alba), Sighisoara-Târnava 

Mare. 

Staţiuni Altitudini: 700-1000 m, chiar pâna la 1400 m pe calcare. Clima: T = 7-50C, P = 850-1000 mm. 

Relief: vai înguste umbrite, chei în masivele calcaroase. 

Roci: în general calcaroase, în parte sisturi. 

Soluri: humifere, scheletice, eubazice, putin profunde, umede, eutrofice. 

Factori limitativi: solul scheletic, alunecarile de teren, eroziunea pluviala în adâncime. 

Specii (caracteristice şi dominante) Acer pseudoplatanus, Ulmus glabra, Fraxinus excelsior, Tilia 

platyphyllos, Lunaria rediviva, Asplenium (Phyllitis) scolopendrium, Polystichum aculeatum, Ribes uvacrispa, 

Moehringia muscosa, Polystichum braunii, Circaea lutetiana,, Impatiens noli-tangere, Mercurialis 

perennis, Senecio nemorensis, Salvia glutinosa. 

Comunităţi (asociaţii/alianţe) Acero-Fraxinetum Pauca 1941 (syn. Acereto-Ulmetum Beldie 1951; Acereto 

pseudoplatani carpaticum Sillinger 1933; Phyllitidi-Aceretum Moor 1952); Corylo-Tilietum cordatae Vida 

1959 (syn. Spiraeo-Coryletum Ujv. 1944, Corylo-Euonymetum verrucosae Dihoru 1975, Spiraeetum 

ulmifoliae Zolyomi 1939, Poo nemoralis-Tilietum cordatae Firbas et Sigmond 1928) 

Măsuri necesare de conservare şi factori periclitanţi Masurile de conservare trebuie sa urmareasca 

mentinerea fagului la un nivel de abundenta scazut (pâna în 30%) si prevenirea instalarii molidului sau 

salcâmului. 

Habitat 9410 Paduri acidofile montane cu Picea abies (Vaccinio-Piceetea) 

Descriere şi identificare Paduri montane acidofile de Picea excelsa si de amestec (Picea execlsa-Abies 

alba-Fagus sylvatica) dezvoltatea pe versanti cu diverse expozitii. 

Distribuţie Larga raspândire (sute de mii de hectare) în Muntii Tibles, Muntii Rarau, Muntii giumalau, 

Muntii Bistritei, Muntii Rodnei, Muntii Calimani, Muntii Tarcau, Mt. Ceahlau, Muntii Gurghiu, Muntii Harghita, 

Muntii Suhard, Muntii Vrancei, Mt. Penteleu, Mt. Siriu, Muntii Bârsei, Muntii Piatra Craiului, Muntii Ciucas, 

Muntii Bucegi, Muntii Fagaras, Muntii Iezer-Papusa, Muntii Cindrel, Muntii Sureanu, Muntii Sebesului, 

Muntii Capatânii, Muntii Lotru, Muntii Parâng, Muntii Retezat, Muntii Tarcu-Godeanu, Muntii Apuseni incl. 

Muntii Bihor, Muntii Vladeasa. 

Staţiuni Între 1000m si 1850m alt. Clima cu temperatura medie anuala între 1,5C si 5C si precipitatii 

cuprinse între 900mm si 1400mm/an. Pe soluri podzolice superficiale, acide dezvoltate pe roci silicioase si 

calcaroase 

Factori limitativi: eroziunea solului. 

Specii (caracteristice şi dominante) Picea abies, Abies alba, Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea, 

Moneses uniflora, Orthilia secunda, Pyrola minor, Pyrola rotundifolia, Monotropa hypopitys, Huperzia 

(Lycopodium) selago, Lycopodium annotinum, Sorbus aucuparia, Lonicera coerulea, Deschampsia 

flexuosa, Oxalis acetosella, Corallorhiza trifida, Listera cordata, muschii Hylocomium splendens, 

Pleurozium schreberi, Sphagnum girgensohnii. 

Comunităţi (asociaţii/alianţe) Soldanello majori-Piceetum Coldea et Wagner 1988, Hieracio rotundati- 

Piceetum Pawl. et Br.-Bl. 1939, Luzulo sylvaticae-Piceetum Wraber 1953, Leucanthemo waldesteinii- 

Piceetum Krajina 1933 

Măsuri necesare de conservare şi factori periclitanţi Evitarea defrisarilor. 

147


Faună prezentă în sit - specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 

92/43/CEE 

1352 Canis lupus În cuprinsul arealului sau vast, lupul este considerat de IUCN ca fiind o specie fara 

amenintari directe, cu o distributie vasta si cu efective semnificative în anumite zone. Atât înlegislatia 

europeana câtsi încea româ, lupul este considerat specie protejata. În România, anual sunt vânate cca. 

250-300 de exemplare, pe baza unor autorizatii emise în prealabil. Populatia de lupi este estimata anual de 

catre administratorii fondurilor de vânătoare, înultimii ani constatându-se o tendinta accentuata de 

supraestimare. Masurile de conservare luate în prezent sunt reprezentate de: estimarea anuala a populatiei 

si controlul braconajului. În viitor sunt necesare urmatoarele masuri de conservare: studii detaliate privind 

eco-etologia speciei în conditiile din România, în special legate de marimea si tendintele de evolutie a 

populatiei de lupi, precum si implementarea unui plan de management la nivel national care sa urmareasca 

reducerea braconajului si controlul activitatilor de vânatoare, constientizarea opiniei publice privind 

conservarea speciei, precum si compensarea pagubelor produse sectorului zootehnic. Fragmentarea 

habitatelor datorata expansiunii infrastructurii si dezvoltarii activitatilor umane reprezinta amenintari pe 

termen mediu care pot fi reduse prin includerea în planurile de dezvoltare a aspectelor legate de 

conectivitatea populatiilor, în special în zonele cheie (Valea Prahovei, Valea Oltului, muntii Persani si 

culoarul Deva-Arad). 

1354 Ursus arctos Ursul este un animal nocturn, dar, în zonele unde nu este deranjat, el este activ si în 

timpul zilei. În perioada de toamna, el face deplasari lungi până în zonele de foioase, în special în fagete si 

gorunete, dar si în zonele cu pomi fructiferi. Este un animal solitar, doar în perioada de înperechere (maiiunie) 

putând fi observati masculii si femelele împreuna. Dupa o perioada de gestatie de 7-8 luni, din care 

exista o perioada latenta de 4-5 luni, ursoaica da nastere, într-un bârlog, la 2-3 pui care au dimensiuni 

reduse (20-25 cm si o greutate de pâna la 500g). Aceste dimensiuni reduse ale puilor sunt o adaptare la 

faptul ca puii se nasc în perioada de iarna iar ursoaica îşi hraneste din rezervele de grasime acumulate 

toamna. Puii ramân împreuna cu ursoaica pâna la vârsta de 1.5-2 ani, acestia fiind protejati cu atentie de 

catre mama lor. Maturitatea sexuala este atinsa la 3 ani în cazul femelelor si la 4 ani în cazul masculilor, 

longevitatea ursilor fiind de 15-25 de ani. 

1361 Lynx lynx Râsul eurasiatic este cea mai mare specie de felide din Europa. Are membrele relativ 

lungi, laba piciorului având o conformatie care îi permite sa se deplaseze cu usurinta în zapada adânca. 

Statura sa este cuprinsa între 50-75 cm la greaban, corpul fiind relativ subtire iar capul mic si rotund. 

Greutatea este curpinsa între 15 – 30 kg., masculii (20-30 kg) fiind în general mai mari decât femelele (15- 

20 kg). În natura, prezenta râsului se poate identifica mai ales dupa urmele rotunde, de marimea urmei 

unui câine dar fara gheare imprimate în urma tipar. Blana este de culoare galbena–roscata cu pete închise 

la culoare. Pe partea interioara a picioarelor si pe abdomen, aceste pete sunt mai putin proeminente iar 

culoarea blanii este mai deschisa. Coada este scurta, cu vârful de culoare închisa. Pe cap, râsul prezinta 

favoriti de culoare deschisa, formati din peri lungi, iar în vârful urechilor are un smoc de peri lungi si închisi 

la culoare. Râsul prefera linistea oferita de masivele forestiere întinse, cu relief accidentat si poieni 

intercalate. Culmile scurte si abrupte îi permit observarea prazii si faciliteaza deplasarea în teren. Toate 

tipurile de vegetatie forestiera care ofera posibilitati de observare, pânda si vânare a prazii sunt preferate 

de catre râs. În România, râsul este prezent de la 200 m la 1800 m altitudine, mai ales în zonele care ofera 

conditii optime pentru caprior, principala specie prada. 

148


Plan de management. Regulament. Zonare. Zonă tampon. 

În Ghidul pentru Elaborarea Planurilor de Management pentru ariile protejate din 

România, se prezintă informaţii legate de modul de zonare a unei arii protejate din 

punct de vedere al managementului acesteia. 

Se specifică astfel că 

„Multe dintre ariile protejate definesc o serie de zone de management, fiecare dintre ele, în mod 

normal, punând accent pe un anumit tip de utilizare. Aceasta ajută ca aria protejată să acopere, întrun 

mod structurat, o gamă variată de necesităţi. Cel mai probabil, o arie protejată are două tipuri 

principale de zone: 

- zone delimitate legislativ - acestea sunt zone care sunt delimitate în mod oficial în actele 

normative care se referă la aria protejată respectivă. Planul de management trebuie să se 

refere în mod clar la aceste zone şi la condiţiile impuse de lege referitor la managementul 

acestora. 

- zone delimitate prin management - pot fi identice cu cele delimitate legislativ, dar în multe 

cazuri pot fi diferite, în special dacă limitele habitatului, caracteristicile peisajului şi arealul 

speciilor nu coincide cu limitele legislative sau dacă avem de a face cu forme complexe de 

folosire a terenului, cum ar fi păşunatul sezonier.” 

Totodată, se prezintă tipul zonelor de management care se pot prevedea în raport 

cu aria naturală protejată. 

Astfel, Ghidul defineşte Zona tampon ca făcând parte dintre zonele de 

management ce pot fi prevăzute în interiorul sau în exteriorul ariei protejate, cu variate 

scopuri precum: 

- de a integra cercetarea, educaţia, turismul, dezvoltarea durabilă şi activităţile 

tradiţionale 

- promovarea şi sprijinirea activităţilor nedestructive, durabile, ce nu vor provoca 

un impact negativ ariei protejate 

- permiterea dezvoltării limitate a activităţilor comerciale cât şi a aşezărilor, pe 

baza unor criterii clare de mediu şi de planificare 

Totodată, un alt tip de zonă de management care prezintă importanţă, este zona 

de tranziţie / dezvoltare durabilă, care este definită ca o zonă adiacentă ariei de 

management, cu următoarele caracteristici: 

- zonă ce înconjoară aria protejată, care nu este întodeauna bine definită 

- accent pe încurajarea dezvoltării durabile, ce creează legături între aria protejată 

şi zona adiacentă 

OUG nr. 57 / 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea 

habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice tranşează acest concept în legislaţia 

românească: 

Art. 22 

(1) Zonarea interna a ariilor naturale protejate de interes national se face prin planul de 

management, prin definirea si delimitarea, dupa caz, a: zonelor cu protectie stricta, zonelor de 

protectie integrala, zonelor-tampon, zonelor de dezvoltare durabila a activitatilor umane. 

... 

149


(7) Zonele-tampon, în parcurile nationale denumite zone de conservare durabila si în parcurile 

naturale denumite zone de management durabil, nu se includ în zonele cu protectie integrala, 

stricta sau de dezvoltare durabila a activitatilor umane si care fac trecerea între zonele cu protectie 

integrala si cele de dezvoltare durabila. 

Aria protejată nebeneficiind în prezent de un plan de management, nu există o 

zonare a acesteia conform reglementărilor legale. 

Având în vedere amplasamentul obiectivelor noi prevăzute în ceea ce priveşte 

extinderea şi reabilitarea domeniului schiabil (în zona staţiei superioare a telegondolei 

Postăvaru Expres şi în zona Cabanei Postăvaru), este de presupus că acestea se vor 

suprapune peste o viitoare zonă de dezvoltare durabilă. 

Zona de suprapunere a obiectivelor cu aria naturală protejată este caracterizată 

de prezenţa unor molidişuri de limită pe soluri rendzinice (i)- fără corespondent Natura 

2000 şi molidişuri pe soluri rendzinice de productivitate inferioară (de sâhlă) - făra 

coresp. Natura 2000 şi de suprafeţe ocupate de tipul de habitat 9410 Paduri acidofile 

montane cu Picea abies (Vaccinio-Piceetea) 

Suprafaţa de defrişat în cadrul ariei naturale protejate este cca. 0,6ha. 

În interiorul SCI Postăvarul obiectivele prevăzute se suprapun cu o suprafaţă de 

cca. 3191mp cu tipul de habitat 9410 Paduri acidofile montane cu Picea abies 

(Vaccinio-Piceetea). 

Raportat la suprafaţa ocupată în sit de acest tip de habitate rezultă o pierdere 

procentuală de 0,01%. 

Speciile de faună protejate pe curpinsul ariei conform formularului standard nu 

sunt afectate de implementare a proiectului, datorită amplasării obiectivelor într-o zonă 

deja antropizată, cu construcţii şi instalaţii existente. 

Nu se pune problema restrângerii habitatelor de adăpost sau hrănire a speciilor de 

faună menţionate. 

Deplasarea în teren nu a evidenţiat prezenţa speciilor de plante protejate pe 

amplasamentul viitoarelor obiective propuse prin poiect. 

2. Rezervaţia Postăvarul 

Baza legală de înfiinţare / funcţionare 

Aria a fost declarată iniţial ca protejată prin Hot. Consiliului Judeţean Braşov nr. 

421/1980, având o suprafaţă de 1025,50ha. 

La nivelul anului 2000, aria a fost prinsă în cadrul Legii nr. 5/2000 privind 

aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional astfel: 

Secţiunea III - Zone Protejate 

Anexa 1 - I. Zone naturale protejate de interes naţional şi monumente ale 

naturii 

2. Rezervaţii şi monumente ale naturii 

poziţia 2.253. cu suprafaţa 1025,50ha 

150


Custodie În cursul anului 2010 custodia ariei naturale protejate a fost preluată de 

către Fundaţia Carpaţi, Braşov, str. Pavilioanele CFR nr.100, Telefon/Fax: +40 268 

330567, fundatiacarpati@gmail.com. 

Obiective de conservare. Cerinţe de protecţie. 

Aria protejată este încadrată în categoria IV IUCN, conform Formularului standard: 

Arie de Management pentru Habitat / Specie: arie protejată administrată în special 

pentru conservarea naturii prin intervenţii manageriale O zonă terestră şi/sau marină 

supusă unei intervenţii active de management pentru a asigura menţinerea habitatelor 

şi/sau îndeplinirea necesităţilor unor specii particulare. 

Conform formularului standard pe cuprinsul ariei sunt protejate următoarele specii: 

MAMIFERE 

Ursus arctos 

Cervus elaphus 

Lynx lynx 

PĂSĂRI 

Tetrao urogallus 

Corvux corax 

Buteo sp. 

PLANTE 

Rhododendron kotschii 

Daphne blagayana 

Angelica archangelica 

Pulsatilla montana 

- ursul brun 

- cerbul carpatin 

- râsul 

- cocoşul de munte 

- corbul 

- şorecarul 

- smirdar 

- iederă albă 

- angelica 

- dediţel 

Plan de management. Regulament. În prezent aria naturală protejată nu 

beneficiază de un plan de management. Luarea în custodie de către Fundaţia Carpaţi 

fiind de dată recentă (în cursul anului 2010), nu a existat timpul fizic necesar elaborării 

şi finalizării unui plan de management. 

Zonare. Zonă tampon. Aria protejată nebeneficiind în prezent de un plan de 

management, nu există o zonare a acesteia conform reglementărilor legale. Având în 

vedere amplasamentul obiectivelor noi prevăzute în ceea ce priveşte extinderea şi 

reabilitarea domeniului schiabil (în zona staţiei superioare a telegondolei Postăvaru 

Expres şi în zona Cabanei Postăvaru), este de presupus că acestea se vor suprapune 

peste o viitoare zonă de dezvoltare durabilă. 

Relaţia între proiect şi habitatele, speciile prevăzute de Formularul standard pentru 

caracterizarea ariei naturale protejate: 

Zona de suprapunere a obiectivelor proiectului cu aria naturală protejată este 

caracterizată de prezenţa unor molidişuri de limită pe soluri rendzinice (i)- fără 

corespondent Natura 2000 şi molidişuri pe soluri rendzinice de productivitate inferioară 

(de sâhlă) - făra coresp. Natura 2000 şi de suprafeţe ocupate de tipul de habitat Natura 

2000 9410 Paduri acidofile montane cu Picea abies (Vaccinio-Piceetea). 

Suprafaţa de defrişat în cadrul ariei naturale protejate este cca. 0,6ha. 

151


Obiectivele prevăzute prin proiect se suprapun cu o suprafaţă de cca. 3191mp cu 

tipul de habitat 9410 Paduri acidofile montane cu Picea abies (Vaccinio-Piceetea). 

Speciile de faună protejate pe curpinsul ariei conform formularului standard nu 

sunt afectate de implementare a proiectului, datorită amplasării obiectivelor într-o zonă 

deja antropizată, cu construcţii şi instalaţii existente. Nu se pune problema restrângerii 

habitatelor de adăpost sau hrănire a speciilor de faună menţionate. Observaţiile din 

teren nu au evidenţiat prezenţa speciilor de plante protejate pe amplasamentul 

viitoarelor obiective propuse. 

4.4.2 Analiza impactului proiectului asupra biodiversităţii şi ariilor protejate 

I. Pierdere de habitate: 

Prin lucrările de construcţii aferente extinderii domeniului schiabil se vor consemna 

pierderi de habitate astfel: 

• defrişarea unei suprafeţe de cca. 24,82ha vegetaţie forestieră (dintre care 

0,623ha în interiorul ariei naturale protejate) 

• permiterea defrişării a unui procent de 30% în zona ZT2b (cca. 6,6ha 

păşune împădurită cu consistenţă ridicată şi vârstă de cca. 100ani) 

Tipurile de pădure şi de habitate ce se suprapun cu suprafeţele de defrişat sunt 

următoarele: 

Tipul de 

pădure 

B i o d i v e r s i t a t e , a r i i n a t u r a l e p r o t e j a t e - t i p u r i p ă d u r e ş i h a b i t a t e 

1163 Oxalis-Dentaria 

Tip floră Tip habitate RO Tip habitat Natura 2000 Asociaţii vegetale 

R 4213 Păduri sud-est carpatice 

de molid (Picea abies) cu 

Doronicum columnae 

- - 

1192 Asperula-Dentaria - - - 

1192 Oxalis-Dentaria - - - 

1192 Vaccinium - - - 



1114 Asperula-Dentaria 


R4205 Păduri sud-est carpatice de 

molid (Picea abies) cu Oxalis 

acetosella 



acetosella 



acetosella 


molid (Picea abies) şi brad (Abies 

alba) cu Luzula sylvatica 

9410 Acidophilous Picea 

forests of the montane to 

alpine levels (Vaccinio- 

Piceetea) 




Piceetea) 




Piceetea) 




Piceetea) 

Hieracio rotundati – 

Piceetum Pawl. et Br. Bl. 

1939 oxalidosum 








Piceetum Pawl. et Br. 

Bl.1939 (Luzulo 

sylvaticae Piceetum 

Wraber 1953) 

152


Tipul de 

pădure 






Tip floră Tip habitate RO Tip habitat Natura 2000 Asociaţii vegetale 


molid (Picea abies), fag (Fagus 

sylvatica) şi brad (Abies alba) cu 

Hieracium rotundatum 


fag (Fagus sylvatica) şi brad 

(Abies alba) cu Pulmonaria rubra 

R 4109 Păduri sud-est carpatice 

de fag (Fagus sylvatica) cu 

Symphytum cordatum 


molid (Picea abies) şi brad (Abies 

alba) cu Pulmonaria rubra 


molid (Picea abies), fag (Fagus 

sylvatica) şi brad (Abies alba) cu 

Pulmonaria rubra 

9110 Luzulo-Fagetum 

beech forests 

91V0 Dacian beech forest 

(Symphyto-Fagion) 


(Symphyto- Fagion) 


(Symphyto- Fagion) 

- 


Abietetum (Soó 1962) 

Täuber 87 

Pulmonario rubrae – 

Fagetum (Soó 1964) 

Täuber 1987 

Symphyto cordati – 

Fagetum Vida 1959 

Pulmonario rubrae - 


Täuber 1987 

Pulmonario rubrae - 


Täuber 1987 

B i o d i v e r s i t a t e , a r i i n a t u r a l e p r o t e j a t e - t i p u r i p ă d u r e 

Tipul de pădure 

Denumire tip pădure 

1163 Molidiş de limită pe soluri rendzinice (i) 

1192 Molidiş pe soluri rendzinice de productivitate inferioară (de sâhlă) 

1114 Molidiş cu Oxalis acetosella pe soluri schelete (m) 

1115 Molidiş cu Oxalis acetosella pe soluri scheletice de productivitate inferioară (i) 

1241 Molideto-brădet pe soluri schelete (m) 

1341 Amestec de răşinoase şi fag pe soluri schelete (m) 

2212 Brădeto-făget cu foră de mull de productivitate mijlocie 

4114 Făget montan pe soluri schelete cu floră de mull (m) 

1211 Molideto-brădet normal cu floră de mull (s) 

1311 Amestec normal de răşinoase şi fag cu floră de mull (s) 

Defrişarea suprafeţei menţionate se realizează în principal în scopul lărgirii pârtiilor 

de schi existente şi a legăturilor dintre acestea, dar şi în scopul creerii unor noi pârtii de 

schi capabile să satisfacă numărul mare de schiori preconizat. 

Arboretele afectate de viitoarele defrişări sunt în general arborete naturale, cu 

structuri relativ pluriene, având elemente de arboret cu vârste cuprinse între 80-160ani. 

Datorită situării arboretelor în vecinătatea staţiunii Poiana Braşov, fiind incluse 

chiar în suprafaţa de intravilan, funcţiile atribuite sunt în general funcţii de recreere din 

grupa 1-4C păduri din jurul staţiunilor balneoclimaterice, climatice şi al sanatoriilor (TIII). 

Pe terenurile cu înclinaţie mare funcţiile atribuite au fost cele de protecţie a solului 

(grupa 1-2A). 

153


Asigurarea funcţiilor de recreere este realizată în special prin amplasarea acestora 

în zona învecinată unităţilor de cazare turistică şi a pârtiilor de schi existente, dând 

valoare peisajului forestier montan. 

Valoarea acestor arborete din acest punct de vedere este determinată atât prin 

compoziţia pe specii (amestecuri având în compoziţie molid, brad, fag), cât şi prin 

structura pe vârste, fiind arborete relativ pluriene cu vârste mari (până la 160 ani). 

Intervenţa silviculturală în aceste arborete s-a rezumat în prezent doar la tăieri de igienă 

sau la înlăturarea arborilor afectaţi de doborâturi şi rupturi de vânt. 

Prin defrişarea unor suprafeţe din cadrul acestor arborete se preconizează un 

impact posibil perceput ca fiind negativ prin intervenţia asupra peisajului forestier. 

Acest impact asupra peisajului forestier este însă atenuat datorită faptului că în 

general este vorba de lărgiri ale pârtiilor existente şi a legăturilor dintre ele, prin 

defrişarea unor fâşii paralele cu traseul acestora, schimbările realizate nefiind astfel 

majore. 

Zonele mai mult afecate sunt situate în cuprinsul unităţilor amenajistice 13A şi 

15D, unde se vor creea partii noi şi se va amplasa o nouă instalaţie de transport pe 

cablu. Arboretele rămase după defrişările propuse, deşi cu un grad mai mare de 

fragmentare spaţială, sunt capabile în continuare să asigure funcţiile de recreere 

atribuite. 

Există şi arborete cu funcţii de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului şi 

ecofondului forestier, rezervaţii seminţe (grupa 1-5H), în unităţile amenajistice 14B şi 

14D unde urmează a se defrişa o suprafaţă de cca. 1,57ha reprezentând un procent de 

cca. 14% din suprafaţa acestora. Aceste rezervaţii de seminţe nu mai sunt în prezent 

incluse în Catalogul naţional al surselor pentru materiale forestiere de reproducere din 

România, iar suprafaţa ce urmează a fi defrişată se constituie ca fâşii adiacente la 

Drumul Roşu, pe cuprinsul unităţilor amenajistice rămânând arborii valoroşi. 

Odată cu înlăturarea vegetaţiei lemnoase de pe suprafeţele propuse pentru lărgiri 

şi pentru noile pârtii de schi şi prin modelarea suprafeţelor acestor pârtii se schimbă 

radical şi compoziţia păturii herbacee, speciile actuale din tipurile de floră Oxalis- 

Dentaria, Asperula-Dentaria şi Vaccinium fiind înlocuite prin însămânţarea cu specii de 

pajişti (probabil compoziţii bazate pe Festuca, Nardus etc.) 

154


Tipurile de floră existente în prezent pe amplasamentul ce urmează a fi defrişat 

sunt: 

Tipul „Oxalis-Dentaria” 

o Caracteristice: Oxalis acetosella, Dentaria gladuligera, Pulmonaria rubra, 

Asperula odorata, 

o Însoţitoare frecvente: Athyrium filix-femina, Dryopteris filix-mas, uneori D. 

disjuncta, D. phegopteris, Hieracium transsilvanicum, Saxifraga cuneifolia, 

Lycopodium selago, Campanula abietina 

Tipul eu- şi mezotrof-mezofit „Asperula-Dentaria” 

o Caracteristice: Asperula odorata, Athyrium filix-femina, Dentaria bulbifera, 

Dentaria glandulosa, Dryopteris filix-mas, Geranium robertianum, Oxalis 

acetosella, Pulmonaria rubra 

o Însoţitoare frecvente: Actaea spicata, Anemone nemorosa, Euphorbia 

amygdaloides, Isopyrum thalictroides, Lamium galeobdolon, Mercurialis 

perennis, Mycelis muralis, Rubus hirtus, Symphytum cordatum 

Tipul extrem oligotrof-mezofit „Vaccinium” 

o Caracteristice: Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea 

o Însoţitoare frecvente: Deschampsia flexuosa, Luzula albida, Luzula sylvatica, 

Oxalis acetosella, Hylocomium splendens, Pleurozium schreberi, 

Rhyitidiadelphus triquetrus 

Prin captarea unor resurse de apă de pe amplasament pentru alimentarea lacului 

de acumulare propus în Poiana Ruia este posibilă afectarea unor suprafeţe cu vegetaţie 

herbacee caracteristică izvoarelor şi pâraielor de munte, cu Caltha palustris, prin 

diminuarea umidităţii solului în zona respectivă. 

Aşadar, defrişarea suprafeţei de cca 24,82ha propusă şi schimbarea catrgoriei de 

folosinţă a terenului are desigur un impact negativ ireversibil asupra vegetaţiei existente 

pe amplasament, acest fapt trebuind a fi luat în considerare în cadrul analizei 

fezabilităţii proiectului de extindere a domeniului schiabil. 

Trebuie menţionat de asemenea că în conformitate cu prevederile legislaţiei din 

domeniul silvic, masa lemnoasă rezultată din defrişare se constituie ca produse 

accidentale şi se precomptează din posibilitatea de produse principale de extras din 

unitatea de bază din care fac parte. Aceasta înseamnă că practic un volum echivalent 

de masă lemnoasă prevăzut pentru recoltare nu va mai fi extras din alte unităţi 

amenajistice, evitându-se astfel situaţia depăşirii posibilităţii de recoltare a masei 

lemnoase, depăşiri ce ar putea avea efecte în menţinerea unei structuri optime pe clase 

de vârste a arboretelor gospodărite în unitatea de bază. 

Astfel, prin renunţarea la recoltarea volumului respectiv de masă lemnoasă din 

alte zone ale Masivului Postăvarul se compensează într-o anumită măsură efectele 

negative asupra vegetaţiei de pe amplasamentul propus pentru defrişare. 

155


Aspecte ale vegetaţiei forestiere în zona viitoarei staţii superioare a telescaunului 6CLD Ruia 

Aspecte ale vegetaţiei forerestiere în zona viitoarei legături între Drumu Roşu şi staţia inferioară a 

telescaunului 4CLF Lupului şi a legăturii între staţia superioară pârtia Lupului şi staţia inferioară a telegondolei 

(molideto-brădet normal cu floră de mull) 

Aspecte ale vegetaţiei forerestiere în zona de amplasare a staţiei inferioare a telescaunului 6CLD Ruia - 

molideto brădet pe soluri schelete – tip habitat 9410 Acidophilous Picea forests of the montane to alpine levels (Vaccinio- 

Piceetea) 

156


Aspecte ale vegetaţiei forerestiere în zona cuprinsă între pârtia Lupului şi Ruia - molideto brădet pe 

soluri schelete – tip habitat 9410 Acidophilous Picea forests of the montane to alpine levels (Vaccinio-Piceetea) 

Aspecte ale vegetaţiei forestiere în zone tipice unde sunt necesare operaţiuni de 

derocare (în general exemplare tinere, de margine de masiv) 

II. Poluare directă şi indirectă: 

Căile pe care aceasta poate acţiona asupra speciilor / habitatelor se pot fi 

clasificate astfel (Jaarsma et al. 2006): 

1. Poluare fizică: posibil generată atât în perioada de construcţie a variatelor 

obiective reglementate de proiect cât şi ulterior, în faza de 

activitate curentă în cadrul staţiunii 

Aici se încadrează: 

• poluarea fonică posibil a fi cauzată de zgomotul produs atât de traficul 

rutier, cât şi de activităţile curente din staţiune 

• posibila fragmentare a unor habitate prin variate bariere fizice în teren 

(garduri, căi de transport şi comunicaţie, suprafeţe lipsite complet de 

vegetaţie - largi platforme betonate, canale de suprafaţă cu apă etc.) 

157


2. Poluare chimică: posibil să apară în mod similar atât în etapele de construire, 

cât şi pe timpul activităţii curente, grupează: 

• poluarea indusă pe cale atmosferică generată de funcţionarea motoarelor 

cu combustie internă (trafic), a surselor de încălzire (centrale termice), 

incendii etc. 

• poluarea cauzată de către unele substanţe petroliere posibil provenite din 

accidente sau incidente rutiere sau de altă natură (cu precădere atunci 

când afectează cursurile de apă de suprafaţă ce se constituie în sursă 

pentru fauna din zonă; sau în cazul unor suprafeţe de sol afectând astfel 

flora şi vegetaţia din zonă etc.) 

• poluarea posibil să apară datorită unui management defectuos al deşeurilor 

(mai ales în perioadele de construire), cu o cale de transmitere de risc mai 

mare de asemenea prin intermediul apelor de suprafaţă 

3. Efectul indirect asupra ecosistemelor: 

În cazul de faţă poate consta într-o posibilă alterare biologică a habitatelor 

disponibile pentru speciile adiacente staţiunii (incluzând domeniul schiabil) (efectul de 

margine). 

Acest fenomen poate să apară printr-o suprapunere a efectelor acestor presiuni 

de ordin fizic şi chimic enumerate mai sus asupra teritoriilor din imediata vecinătate 

(concentric faţă de zona domeniului schiabil). 

Dimensiunea spaţială a acestui eventual efect va fi dată fireşte de apariţia fiecărei 

componente (atât ca intensitatea, ca frecvenţă, cât şi ca efect caracteristic), dar şi de 

modul de compunere (acolo unde este cazul) a efectelor variatelor poluări (fizice şi 

chimice). 

Compunerea efectelor acestor presiuni se face obişnuit după o funcţie având 

următoarele argumente principale: 

- caracteristicile presiunilor, specificitatea etc. 

- receptivitatea sistemului faţă de presiunea intervenită (faţă de un anumit tip de 

poluant sau de un anumit mod de disturbare) 

- intensitatea intervenţiei 

- periodicitatea intervenţiei 

- durata intervenţiei 

- momentul intervenţiei (important de exemplu în situaţia unor posibile disturbări 

ale faunei în perioada de înmulţire etc. - apare o puternică variaţie sezonieră 

astfel în acest caz) 

- relaţia dintre durata intervenţiei şi rezilienţa sistemului afectat (suportabilitatea 

sistemului afectat de a absorbi respectiva presiune cu un timp de revenire la 

starea de echilibru care să asigure funcţionalitatea sa fără sincope majore) etc. 

158


Presupunând cunoscute toate aceste argumente cu o toleranţă care să asigure 

pertinenţa aproximării acestei funcţii (la nivel de exigenţă ştiinţifică), se poate obţine atât 

pentru fiecare presiune distinctă dimensiunea spaţială a întinderii efectelor semnificative 

asupra sistemului afectat, cât şi un mod corect de compunere a efectelor mai multor 

presiuni, deci a efectului cumulat. 

Rezultatul unei astfel de modelări indică în primul rând dimensiunea optimă a unei 

zone tampon care să asigure o protecţie eficientă a sistemului supus presiunii ceea ce 

face recomandabilă analiza în cadrul stabilirii planului de management al ariilor 

protejate din vecinătate (planuri neîntocmite la ora actuală). 

III. Mortalitatea: 

Prin implementarea proiectului propus nu se consideră semnificativ acest aspect 

deoarece în zonă există un echilibru deja creat datorită tradiţiei activităţilor de turism şi 

agrement în Poiana Braşov. 

IV. Efectul de barieră: 

Pentru marea majoritate a speciilor de animale nezburătoare construcţiile şi 

dotările de infrastructură (drumurile) constituie bariere greu de trecut care au ca urmare 

izolarea populaţiilor (Helldin and Seiler 2003, Laursen 1981, Seiler and Veenbaas 

1999). Pentru speciile de păsări aceste bariere nu sunt atât de severe, dar totuşi 

majoritatea speciilor corticole evită tranzitarea spaţiilor întinse în perioada de cuibărit. 

Pentru a reduce efectul de barieră trebuie constituite coridoare ecologice (zone unde 

exista un continuu de habitate naturale). 

Zonele reglementate prin proiectul studiat au în prezent diferite categorii de 

folosinţă ale terenului, de la pajişti şi terenuri forestiere şi până la zone construite. În 

funcţie de favorabilitatea habitatelor în ceea ce priveşte posibilitatea asigurării 

resurselor de hrană şi adăpost, acestea găzduiesc diverse specii de faună. Habitatele 

forestiere din amplasamentul studiat nu îndeplinesc în prezent suficiente condiţii pentru 

a asigura adăpostul şi resursa de hrană suficientă pentru specii de faună mare, atât 

datorită suprafeţei relativ reduse din cadrul domeniului schiabil cât şi datorită 

antropizării zonei prin amenajările existente. 

Suprafaţa ocupată de pădure pe amplasamentul căreia sunt propuse defrişările 

pentru extinderea domeniului schiabil este caracterizată de un anumit grad de 

fragmentare datorită pârtiilor de schi existente şi a legăturilor dintre acestea. În ceea ce 

priveşte fauna mare, acestea utilizează habitatele respective eventual ca zone de 

tranzit, suprafeţele fiind în vecinătatea amenajărilor existente (drumuri, pârtii de schi, 

cabane, instalaţii de transport pe cablu, staţii de pompare a apei etc.). Defrişările 

prevăzute pentru lărgirea pârtiilor existente sau pentru crearea unor pârtii noi nu 

modifică din acest punct de vedere funcţionalitatea zonelor împădurite luate în discuţie, 

acestea neconstituindu-se ca bariere fizice pe traseele de deplasare ale speciilor 

animalelor, pârtiile nefiind împrejmuite. Zonele ce prezintă riscuri de accidentare pentru 

schiori, vor fi asigurate cu o împrejmuire, dar pe sectoare scurte, în zone mai abrupte, 

neconstituindu-se ca obstacole pentru deplasarea animalelor. 

159


Sintetic, ca surse posibile generatoare a unui eventual impact asupra 

biodiversităţii şi ariilor naturale protejate subliniem: 

- realizarea defrişărilor propuse în scopul extinderii domeniului schiabil 

impact negativ: pierdere definitivă de habitate pe un total de 24,82ha vegetaţie 

forestieră (dintre care 0,623ha în interiorul ariei naturale protejate) 

- efectuarea lucrărilor de modelare a pârtiilor şi de construire a restului obiectivelor 

propuse prin proiect 

impact negativ: risc poluare fizică a vegetaţiei în zonele aferente variatelor 

şantiere (fragmentare temporară sau definitivă a unor habitate) 

impact negativ: risc poluare chimică a vegetaţiei în zonele aferente variatelor 

şantiere (pe calea aerului, prin posibile situaţii acidentale cu deversări de 

substanţe chimice de origine petrolieră sau altă natură, management defectuos 

al deşeurilor) 

impact negativ: risc alterare biologică a habitatelor adiacente (efect de margine) 

- derularea unor lucrări de construire proiectate 

impact negativ: zgomote şi vibraţii cu posibile disturbări ale faunei (păsări, 

mamifere) 

4.4.3. Concluzii şi recomandări, analiza impactului şi măsurile de compensare ce se cuvin 

Tipuri de habitate prezente în sit şi evaluarea impactului investiţiei în ceea ce le priveşte 

Cod 

8120 

Denumire Habitat 

Grohotişuri calcaroase şi de şisturi calcaroase din etajul montan 

până în cel alpin (Thlaspietea rotundifolii) 

Prezenţa în 

zona de 

impact 

Impact 

Declinul* 

apreciat (%) 

- - - 

8210 Versanti stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci calcaroase - - - 

4060 Tufărişuri alpine şi boreale - - - 

6430 

Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul 

câmpiilor, până la cel montan şi alpin 

- - - 

6520 Fâneţe montane - - - 

9150 Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion - - - 

91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) - - - 

4080 Tufărişuri cu specii sub-arctice de salix - - - 

6170 Pajişti calcifile alpine şi subalpine - - - 

9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum - - - 

9180* Păduri din Tilio-Acerion pe versanti abrupţi, grohotişuri şi ravene - - - 

9410 

Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio- 

Piceetea) 

0,623ha negativ 2,4 

* - declinul apreciat s-a considerat ca procentul pierderii de habitat comparativ cu suprafaţa totală ocupată de acest 

tip de habitat în sit 

160


Specii enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE, pentru care situl a fost 

desemnat şi evaluarea impactului investiţiei în ceea ce le priveşte 

Specii 

Prezenţa în zona de 

impact 

Populaţiile 

afectate 

Impact preconizat 

352 Canis lupus 0 0 0 

1354 Ursus arctos 0 0 0 

1361 Lynx lynx 0 0 0 

1324 Myotis myotis 0 0 0 

1166 Triturus cristatus 0 0 + 

1193 Bombina variegata 0 0 0 

2001 Triturus montandoni 0 0 + 

1078 Stephanopachys substriatus 0 0 0 

1087 Rosalia alpina 0 0 0 

4014 Rhysodes sulcatus 0 0 0 

4036 Pholidoptera transsylvanica 0 0 + 

1758 Ligularia sibirica 0 0 0 

1902 Cypripedium calceolus 0 0 0 

4070 Campanula serrata 0 0 0 


pierderi de habitate astfel: defrişarea unei suprafeţe de cca. 24,82ha vegetaţie 

forestieră (dintre care 0,623ha în interiorul ariei naturale protejate). 

Habitatul afectat din sit este 9410 Paduri acidofile montane cu Picea abies 

(Vaccinio-Piceetea), raportat la suprafaţa ocupată în sit de acest tip de habitate rezultă 

o pierdere procentuală de 2,4%. 

În compensarea acestor pierderi se recomandă la renunţarea recoltării masei 

lemnoase de pe suprafeţe echivalente în interiorul sitului de către autoritatea silvică şi 

proprietarul fondului forestier. Prin această măsură şi speciile Stephanopachys 

substriatus respectiv Rhysodes sulcatus vor beneficia de protecţie. 

161


În cea ce priveşte specia Pholidoptera transsylvanica, având în vedere mărirea 

suprafeţelor defrişate, acesta va beneficia de posibilitatea de răspândire însă numai cu 

condiţia ca în urma amenajării pârtiilor, speciile de graminee sădite să fie cele locale, 

autohtone. Respectarea acestei cerinţe trebuie să fie obligatorie, fiind vorba de 

proximitatea unei SCI. Pentru controlul strict al materialului de sădit (de însămânţare) 

unitatea care va efectua acesta va trebui să prezinte documente doveditoare în acest 

sens. 

Având în vedere construcţia lacului de acumulare, speciile de amfibieni, cu 

precădere Triturus cristatus, T. montandoni dar şi alte specii de tritoni care nu sunt 

menţionate în formularul standard (cum ar fi T. alpestris, T. vulgaris) vor avea un loc 

prielnic de reproducere. Pentru protecţia acestor specii eventualele lucrări de 

decolmatare a lacului se vor efectua după perioada de reproducere a speciilor de 

amfibieni şi numai în luna august. Nu se recomandă popularea lacului cu specii de 

Salmonidae. 

Studiile de teren nu au relevat prezenţa speciilor de păsări strict protejate, la unele 

specii cum ar fi Tetrastes bonasia sau Tetrao urogallus, sau speciile de bufniţe mărirea 

suprafeţei păşunilor poate fi benefică (de exemplu specia Strix uralensis vânează pe 

terenuri deschise, adiacente pădurilor unde cuibăreşte), la altele cum ar fi speciile de 

piţigoi sau muscari dispariţia acestuia este echivalentă cu pierderea definitivă a locurilor 

de cuibărit. Pentru contracararea acestor efecte se recomandă ca din materialul 

defrişat, după prelucrare, dar încă în faza de construcţie a proiectului, să se 

construiască cel puţin 30 de cuiburi artificiale pentru piţigoi care pot fi amplasate în 

apropierea staţiunii (şi vor avea şi un efect pozitiv, de atragerea atenţiei asupra 

turiştilor) respectiv 10 cuiburi artificiale pentru bufniţe de talie mică (Glaucidium 

passerinum şi Aegolius funereus). Pentru dimensiunile exacte ale acestor cuiburi, 

precum şi pentru locurile de amplasare a acestora, va fi consultată Facultatea de 

Silvicultură Braşov, Catedra de silvicultură. 

În ceea ce priveşte speciile de floră protejată din zona de suprapunere a sitului cu 

pâtriile de schi, se vor lua toate măsurile de protecţie a vegetaţiei existente. 

Având în vedere caracterul sitului speciile de carnivore mari nu vor fi afectate de 

activităţile proiectului, însă o monitorizare permanentă a prezenţei acestora va fi 

obligatorie în perioada de exploatare a pârtiilor (ne referim la speciile Lynx lynx şi Canis 

lupus încât în perioada de exploatare a pârtiei specia Ursus arctos nu va fi prezentă în 

zonă). 

162


Biodiversitate, arii naturale protejate - evaluarea impactului 

[P] [C] [S] [Sb] [Sc] [ScR] 


ACŢIUNE 


realizarea defrişărilor propuse 

în scopul reabilitării şi 

extinderea domeniului schiabil 

efectuarea lucrărilor de 

modelare a pârtiilor şi de 

construire a restului obiectivelor 



funcţionarea instalaţiilor de 

transport pe cablu şi a celor 

care asigură înzăpezirea şi 


IMPACT 

- pierdere definitivă de habitate pe un 

total de 24,82ha vegetaţie forestieră 

(dintre care 0,623ha în interiorul ariei 

naturale protejate) 

- fragmentare temporară sau definitivă a 

unor habitate 

- risc poluare chimică a vegetaţiei în 

zonele aferente variatelor şantiere (pe 

calea aerului, prin posibile situaţii 

acidentale cu deversări de substanţe 

chimice de origine petrolieră sau altă 

natură, management defectuos al 

deşeurilor) 

- risc alterare biologică a habitatelor 

adiacente (efect de margine) 

- zgomote şi vibraţii cu posibile disturbări 

ale faunei (păsări, mamifere) 

- zgomote şi vibraţii cu posibile disturbări 

ale faunei (păsări, mamifere) 

PUNCTAJ 

[P] [C] [S] [Sb] [Sc] [ScR] 

5 2 1 3 -30 -25 

3 1 1 1 -9 -9 

3 1 1 1 -9 -4 

2 1 1 1 -6 -3 

3 1 1 1 -9 -7 

3 1 1 1 -6 -2 

4.5. Peisajul: 


În cadrul Legii 451/2002 pentru ratificarea Convenţiei europene a peisajului, 

adoptată la Florenţa la 20 octombrie 2000, la Art. 1, pct. a) regăsim următoarea 

definiţie pentru peisaj: 

„peisajul desemnează o parte de teritoriu perceput ca atare de către populaţie, al 

cărui caracter este rezultatul acţiunii şi interacţiunii factorilor naturali şi/sau umani” 

Conform art. 5, statul român ca şi parte semnatară a Convenţiei de la Florenţa, s-a 

angajat 

„b) să stabilească şi să implementeze politicile peisajului care au ca scop protecţia, managementul şi 

amenajarea acestuia, prin adoptarea de măsuri specifice menţionate în prezenta convenţie; 

c) să stabilească proceduri de participare pentru publicul larg, autorităţi regionale şi locale, precum şi 

pentru alţi factori interesaţi la definirea şi implementarea politicilor peisajere menţionate la lit. b); 

d) să integreze peisajul în politicile de amenajare a teritoriului, de urbanism şi în cele culturale, de 

mediu, agricole, sociale şi economice, precum şi în alte politici cu posibil impact direct sau 

indirect asupra peisajului.” 

În cazul analizat de prezentul studiu, nu au fost regăsite alte politici referitoare la 

peisajul din zonă decât cele fie parte din Planul de Urbanism General al municipiului 

Braşov, fie din Regulamentul de Urbanism. 

163


4.5.2. Impactul prognozat: 

În spiritul definiţiei „peisajului” redată mai sus, evaluatorul nu are fireşte 

capacitatea să exprime o concluzie obiectivă faţă de impactul peisagistic cauzat de 

construcţiile propuse, mai mult decât orice membru al societăţii. 

În cadrul procedurii de avizare pe linie de protecţia mediului va urma şi o etapă de 

dezbatere publică, moment în care se vor obţine mai multe informaţii legate de 

implicaţiile asupra peisajului zonei, observaţiile publicului urmând a fi luate în 

considerare la luarea deciziei de emitere a acordului de mediu pentru proiectul propus. 

Trebuie în orice caz ţinut seama de complexitatea tuturor laturilor temei (orice 

proiect trebuie pe cât posibil judecat în ansamblu său şi nu doar pe componente - 

trebuie atent analizate atât plusurile de valoare aduse dar şi posibilele pierderi cauzate 

şi modalităţile de contracarare / echilibrare a acestora). 

În opinia evaluatorului se conturează următoarele surse şi categorii de impact 

asupra peisajului prin implementarea proiectului propus: 

- în cadrul proiectului de reabilitare şi extindere a domeniului schiabil se propune 

amenajarea unui lac de acumulare în Poiana Ruia în scopul asigurării necesarului 

de apă pentru înzăpezirea artificială 

impact mediu negativ: prin dimensiunea sa relativă la zona de amplasare (cca. 30- 

40% din Poiana Ruia) şi prin înălţimea de cca. 5m a taluzului din aval, se 

poate considera că peisajul în zonă va avea de suferit faţă de situaţia 

actuală deşi condiţiile topografice permit o estompare a diferenţei de nivel 

rezultate 

- defrişarea unei suprafeţe de 24,8ha de pădure 

impact mediu negativ mai ales în faza de execuţie; la finalizarea lucrărilor, după 

modelarea şi înierbarea pârtiilor de schi considerăm că impactul asupra 

peisajului este unul nesemnficativ, acceptabil în comparaţie cu beneficiile 

aduse de proiect 


Pentru diminuarea impactului asupra peisajului se recomandă impunerea 

următoarelor măsuri: 

• refacerea zonelor afectate de lucrări de decopertare, prin acoperirea cu strat 

de sol fertil şi înierbare 

• integrarea peisagistică cât mai bună a taluzurilor lacurilor înierbarea cu specii 

similare celor din vecinătate şi prin modelarea pe cât posibil a acestor taluzuri 

în concordanţă cu aspectul local al locului de amplasare 

• gestionarea corespunzătoare a deşeurilor rezultate în timpul lucrărilor de 

reabilitare 

164


Factorul de mediu peisaj - estimarea impactului 

[P] [C] [S] [Sb] [Sc] [ScR] 


ACŢIUNE 

IMPACT 

realizarea lacului de acumulare din - vizual, cauzat de înălţimea de cca. 

Poiana Ruia 

5m a taluzului din aval 

realizarea defrişărilor propuse în 

- vizual, până la finalizarea lucrărilor 

scopul reabilitării şi extinderea 

de modelare şi înierbare a pârtiilor 

domeniului schiabil (24,8ha pădure) 

PUNCTAJ 

[P] [C] [S] [Sb] [Sc] [ScR] 

5 2 1 2 -25 -20 

5 2 1 1 -20 -15 

4.6. Mediul social şi economic: 


Date concrete atât despre starea actuală cât şi despre avantajele economice ale 

situaţiei propuse se regăsesc pe larg în cadrul studiului de fezabilitate, fiind preluate 

parţial şi în prezenta documentaţie la capitolul Descrierea succintă a proiectului. 

Subliniem doar că zona reprezintă un important motor în dezvoltarea turismului nu 

numai din judeţul Braşov ci şi la nivelul întregii ţări, Poiana Braşov fiind un centru de 

tradiţie în ceea ce priveşte atât practicarea sporturilor de iarnă cât şi ca loc de 

peterecere a vacanţelor în timpul sezonului cald. 


capacitatea totală medie de transport nou propusă va fi de cca. 4900 pers/h (maxim 

5900 pers/h), faţă de cca. 3000 persoane din situaţia actuală. 

Astfel, atât prin mărirea capacităţilor de transport pe cablu, cât şi prin amenajarea 

tuturor pârtiilor existente şi a unor legături noi propuse la standarde moderne de 

siguranţă şi confort, precum şi prin asigurarea unui strat de zăpadă corespunzător 

exigenţelor unei staţiuni moderne (calitate şi durată), beneficiile de ordin econoic sunt 

evidente. 


- prin proiectul de reabilitare şi extindere a domeniului schiabil se preconizează 

atragerea unui aflux mai mare de turişti în zonă, staţiunea urmând să funcţioneze la 

standarde europene în ceea ce priveşte practicarea sporturilor de iarnă 

impact important pozitiv: sporirea veniturilor prin atragerea unui aflux mai mare de 

turişti în zonă 

- aceste aspecte vor contribui şi la asigurarea unui număr crescut de locuri de muncă 

pentru populaţia din zonă 

impact mediu pozitiv: ridicarea bunăstării populaţiei din zonă prin asigurarea unui 

număr crescut de locuri de muncă 


Nu este cazul, nefiind vorba de efecte negative. 

165


Mediul social şi economic - estimarea impactului 

[P] [C] [S] [Sb] [Sc] [ScR] 


ACŢIUNE 

IMPACT 

PUNCTAJ 

[P] [C] [S] [Sb] [Sc] [ScR] 

atragerea unui aflux mai mare de turişti în zonă - sporirea veniturilor 4 4 3 3 +40 +40 

creşterea numărului locurilor de muncă 

- ridicarea bunăstării 

populaţiei din zonă 

5 2 2 3 +35 +35 

4.7. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural: 


Patrimoniul cultural sau istoric nu este reprezentat strict pe terenul analizat şi nici 

în imediata vecinătate, cele mai apropiate obiective protejate fiind plasate fie în 

municipiul Braşov, fie în Râşnov. 

În cadrul Listei monumentelor istorice 2004 din judeţul Braşov, conform evidenţei 

de la Ministerul Culturii şi Cultelor, Institutul Naţional al Monumentelor Istorice, pentru 

municipiul Braşov şi pentru Râşnov se regăsesc extrem de multe poziţii a căroro redare 

în prezentul document nu este relevantă dată fiind lipsa unui eventual impact negativ 

asupra lor. Lista fiind publică, se poate consulta la adresa: 

http://www.cultura.ro/sectiuni/Patrimoniu/Monumente/lista/brasov.pdf 


Proiectul nu este în măsură să cauzeze un impact negativ asupra condiţiilor 

etnice, culturale sau de patrimoniu. 

Prin creşterea afluxului de turişti în zonă (o parte dintre aceştia putând fi interesaţi 

şi de alte obiective din zonă precum cele aparţinând patrimoniului istoric şi cultural), 

există premisa apariţiei unui impact pozitiv. 


Nu este cazul, nefiind vorba de efecte negative. 

Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural - estimarea impactului 

[P] [C] [S] [Sb] [Sc] [ScR] 


ACŢIUNE 

creşterea afluxului de 


IMPACT 

- pozitiv prin interesul manifestat de turişti pt. 

obiectivele culturale sau de patrimoniu din zonă 

PUNCTAJ 

[P] [C] [S] [Sb] [Sc] [ScR] 

3 2 2 1 +15 +15 

166


4.8. Matricea de evaluare a impactului asupra factorilor de mediu 

Considerând metodologia aplicată şi prezentată la începutul prezentului capitol şi 

matriciile de evaluare realizate pentru fiecare factor de mediu sau de interes conservativ 

în parte, se prezintă sintetic rezultatele evaluării efectuate asupra proiectului propus. 

M a t r i c e d e e v a l u a r e a i m p a c t u l u i i m p l e m e n t ă r i i p l a n u l u i p r o p u s a s u p r a 

f a c t o r i l o r d e m e d i u 

ACŢIUNE 

FACTOR DE MEDIU: Apă 


eventuale infiltraţii de produse petroliere 

provenite din scurgeri necontrolate de la 

utilajele folosite pentru amenajarea 

viitoarelor pârtii de schi şi instalaţiilor 

aferente sau la amenajarea lacului de 

acumulare 


captarea unor debite suplimentare din 

izvoarele existente şi din apele de infiltraţie 

provenite din precipitaţii 

FACTOR / ASPECT DE MEDIU: Aer atmosferic 


amenajarea terenului: săpături; manevrare 

pământ sau material derocat 

activităţi de transporturi şi lucru utilajelor în 

front 

amenajarea terenului: derocări prin 

împuşcare 


activitatea de preparare a pârtiilor cu 

mijloace mecanizate (ratrack) 

FACTOR / ASPECT DE MEDIU: Sol / subsol 


amenajarea terenului: lucrări de 

terasamente 

lucrări de derocare 

defrişarea vegetaţiei forestiere în zonele de 

lărgire sau a pârtiilor nou create 


lubrifianţi datorită defecţiunilor tehnice a 

utilajelor specifice de execuţie a lucrărilor 

scurgeri accidentale de grund sau vopsea 

în cazul protejării in situu prin acoperirea 

unor elemente constructive metalice 

IMPACT 

- poluare chimică a apelor de infiltraţie 

sau a izvoarelor cu produse petroliere 

SCOR SPECIFIC 

IMPACT REZIDUAL 

- alte folosinţe ale acestor resurse -2 


concetraţiilor de pulberi în aerul 

înconjurător (chimic inactive însă) 


concetraţiilor de PM10, SO x, NO x, 

oxizi de carbon în aerul înconjurător 


concetraţiilor de pulberi sedimentabile 

şi oxizi de azot în aerul înconjurător 


concetraţiilor de PM10, SO x, NO x, 

oxizi de carbon în aerul înconjurător 

- deranjarea stratelor de sol şi a 

substratului 

- posibilitatea apariţiei efectelor 

erozionale 

- posibilitatea poluării cu produse 

petroliere 

- posibilitatea poluării cu substanţe 

chimice conţinute în grunduri, vopsele 

-2 

SEMNIFICAŢIE 

IMPACT 

impact 

nesemnificativ 

impact 


-7 impact slab 






-20 impact mediu 


-1 

impact 


167


ACŢIUNE 

IMPACT 

activitatea de transport şi a utilajelor în - depunerea unor noxe emise 

frontul de lucru 

(pulberilor sedimentabile, metale etc.) 

- risc de poluare cu substanţe chimice 

depozitări necorespunzătoare de deşeuri 

(oxizi de fier, acizi etc.) 


- posibilitatea apariţiei unor efecte 

activitatea de exploatare a pârtiilor de schi 

erozionale pe pârtii sau în avalul lor 

FACTOR / ASPECT DE MEDIU: Biodiversitate, arii naturale protejate 


realizarea defrişărilor propuse în scopul 

reabilitării şi extinderea domeniului schiabil 

efectuarea lucrărilor de modelare a pârtiilor 

şi de construire a restului obiectivelor 



funcţionarea instalaţiilor de transport pe 

cablu şi a celor care asigură înzăpezirea şi 


FACTOR / ASPECT DE MEDIU: Zgomot şi vibraţii 

- pierdere definitivă de habitate pe un 

total de 24,82ha vegetaţie forestieră 

(dintre care 0,623ha în interiorul ariei 

naturale protejate) 

- fragmentare temporară sau definitivă 

a unor habitate 

- risc poluare chimică a vegetaţiei în 

zonele aferente variatelor şantiere (pe 

calea aerului, prin posibile situaţii 

acidentale cu deversări de substanţe 

chimice de origine petrolieră sau altă 

natură, management defectuos al 

deşeurilor) 

- risc alterare biologică a habitatelor 

adiacente (efect de margine) 

- zgomote şi vibraţii cu posibile 

disturbări ale faunei (păsări, mamifere) 

- zgomote şi vibraţii cu posibile 

disturbări ale faunei (păsări, mamifere) 


utilajele specifice lucrărilor de terasamente 

+ transporturi 

- emisii de zgomot şi vibraţii 

exploziile din cadrul lucrărilor de derocare 


instalaţiile de transport schiori (motoarele 

de antrenare a cablului) 

agregatele de pompare a apei necesare 

înzăpezirii 

agregatele de înzăpezire (tunurile cu elice - emisii de zgomot şi vibraţii 

şi lănciile) 

agregatele de producere a aerului 

comprimat necesar înzăpezirii (compresor) 

maşinile de preparat pârtiile (ratrack-uri) 

FACTOR / ASPECT DE MEDIU: Gestiunea deşeurilor 


lucrări de amenajare a domeniului schiabil 

(terasamente, construcţii-montaj) 

activităţi ale personalului ce efectuează 

lucrările de amenajare 

SCOR SPECIFIC 


SEMNIFICAŢIE 

IMPACT 


-1 

-2 

-25 

impact 


impact 


impact mediu / 

important 





-2 

impact 





-2 

impact 



-2 

impact 



- deşeuri tehnologice conf. tab 3.1. -3 impact slab 

- deşeuri menajere conf. tab 3.1. -2 

impact 


168


ACŢIUNE 


activităţi ale personalului ce deserveşte 

instalaţiile propuse pe domeniul schiabil 

activităţi ale turiştilor din zonă 

FACTOR / ASPECT DE MEDIU: Peisaj 

realizarea lacului de acumulare din Poiana 

Ruia 

realizarea defrişărilor propuse în scopul 

reabilitării şi extinderea domeniului schiabil 

(24,8ha pădure) 

FACTOR / ASPECT DE MEDIU: Mediul social şi economic 

IMPACT 

- deşeuri menajere conf. tab 3.1. 

- vizual, cauzat de înălţimea de cca. 5m 

a taluzului din aval 

- vizual, până la finalizarea lucrărilor de 

modelare şi înierbare a pârtiilor 

SCOR SPECIFIC 


-2 

-2 

SEMNIFICAŢIE 

IMPACT 

impact 


impact 




atragerea unui aflux mai mare de turişti în 

zonă 

- sporirea veniturilor +40 impact puternic 

creşterea numărului locurilor de muncă - ridicarea bunăstării populaţiei din zonă +35 impact important 

FACTOR / ASPECT DE MEDIU: Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural - estimarea impactului 

creşterea afluxului de turişti în zonă 

- pozitiv prin interesul manifestat de 

turişti pt. obiectivele culturale sau de 

patrimoniu din zonă 

+15 impact mediu 

În concluzie, considerând toate aspectele prezentate, se poate afirma că 

respectând specificaţiile proiectului şi incluzând recomandările formulate 

pe linie de protecţie a mediului prin prezentul studiu, impactul produs 

asupra factorilor de mediu din zonă prin implementarea proiectului 

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil în Poiana Braşov”, va fi 

unul în limitele admise de legislaţie. 

169


5 . A N A L I Z A A L T E R N A T I V E L O R 































Natura 2000 



170


Exemplare de Pinus cembra (zâmbru) şi Larix decidua (larice) propuse a fi tăiate în alternativa respinsă la 

selecţie (partea superioară a masivului, în vecinătatea fostei cabane Cristianul) 

Alternativa zero 

Beneficiile pentru mediul înconjurător ar fi de necontestat fireşte prin păastrarea 

acestuia în starea actuală. 

Poate singurul efect negativ ar fi legat de neefectuarea lucrărilor propuse pentru 

evitarea eroziunii pârtiilor actuale. 

Efectele cauzate de neadoptarea alernativei „0” sunt contrabalansate pe de o 

parte de beneficiile economice şi sociale însemnate aduse de implementarea 

proiectului, iar pe de altă parte de măsurile de reducere şi compensare a impactului 

propuse. 

171


6 . M O N I T O R I Z A R E A 

Monitorizarea presupune supravegherea permanentă a modului de încadrare 

calitativă a tuturor emisiilor rezultate din desfăşurarea unei activităţi în specificaţiile 

legislaţiei (limite şi valori de prag pentru fiecare factor de mediu). Monitorizarea oricărei 

activităţi din acest punct de vedere se face pe de o parte în scopul depistării în timp util 

a unor eventuale poluări accidentale şi pe de altă parte pentru o permanentă verificare 

şi corectare a măsurilor care au fost considerate pentru protecţia calităţii acestor factori 

de mediu. 

Astfel, considerând atât etapa de construire a obiectivului cât şi cea de operare, 

criteriile conform cărora se propune programul de monitorizare sunt cele utilizate la 

evaluarea impactului, respectiv pentru principalii factori de mediu / de interes protectiv 

identificaţi ca posibil a fi afectaţi semnificativ, pe baza rezultatelor din matricea finală de 

evaluare. 

În acest mod s-au stabilit o serie de indicatori de monitorizare, precum şi metoda 

de obţinere a informaţiilor. Frecvenţa monitorizării variază de la un criteriu la altul sau 

de la un indicator la altul în raport cu specificul acestora şi probabilitatea de apariţie a 

eventualelor efecte vizibile / măsurabile, cu scopul de fi descoperite cât mai devreme 

efectele negative şi aplicarea măsurilor corespunzătoare pentru eliminarea sau 

reducerea acestora. 

Aer 

Dat fiind că nu există prevăzute în proiect surse staţionare de emisii atmosferice 

semnificative, în ceea ce priveşte calitatea aerului nu se consideră a fi necesară o 

monitorizare. 

Sol, subsol 

Cu condiţia respectării tuturor procedurilor şi etapelor tehnologice prevăzute de 

proiect, se consideră că factorii de mediu sol, subsol nu se supun unui risc care să 

justifice o monitorizare a calităţii lor. 

Gestiunea deşeurilor 

În ceea ce priveşte gestiunea deşeurilor, executantul are obligaţia să întocmească 

toate raportările detaliate la capitolul „Deşeuri” în conformitate cu legislaţia în vigoare. 

Ape 

Deoarece se propune captarea unor debite de apă din izvoare locale şi prin lucrări 

de drenare a apelor de infiltraţie, recomandarea se îndreaptă spre o monitorizare în 

acest sens astfel: 

• înregistrarea debitelor captate din fiecare sursă propusă în parte cu 

menţinerea unei evidenţe a datelor rezultate 

• monitorizarea modului în care restul folosinţelor din masiv (cabane turistice 

etc.) sunt sau nu afectate prin partajarea resurselor de apă deja utilizate de 

acestea 

• înregistrarea debitelor la izvoarele de unde se captează apa cu menţinerea 

unei evidenţe a datelor rezultate, în scopul coroborării acestor date cu 

evoluţia stării vegetaţiei din aval (monitorizarea biodiversităţii) 

172


Biodiversitate, arii protejate 

Vegetaţie 

Pentru monitorizarea stării de sănătate a vegetaţiei forestiere din aval de bazinetul 

din care se captează apa necesară alimentării lacului Ruia recomandăm utilizarea 

metodologiei de monitorizare sol-vegetaţie forestieră aprobată prin Ord. 244/2002, prin 

suprafeţe de probă permanente (SPP). 

În cazul în care punctele de monitoring existente prin amplasarea actuală nu oferă 

informaţii relevante asupra stării de sănătate a vegetaţiei amintite, propunem 

amplasarea unor astfel de suprafeţe în unităţile amenajistice 10A şi 15B (în aval de 

lacul Ruia respectiv în aval de zona de captare a izvoarelor situate în partea de NV a 

lacului) cu aprecierea doar a gradului de decolorare a coroanei pentru eliminarea 

cauzelor de natură biotică (defolieri produse de atacuri de insecte) ce nu nu sunt induse 

de implementarea proiectului. 

Decolorarea se apreciază în procente rotunjite divizibile cu 5 (0, 5, 10, 15 ... ), 

exprimându-se procentul de frunze sau ace (existente în coroana arborelui) a căror 

culoare se abate tranşant de la culoarea normală a frunzişului speciei respective 

(prezintă nuanţe de la galben la ruginiu). La estimarea decolorării trebuie avut în vedere 

faptul ca în perioada de observare (iulie-august) arborii care au suferit atacuri de 

insecte defoliatoare în anul respectiv prezintă frunze rezultate din a doua înfrunzire, 

frunze de culoare verde-gălbui cu pete ruginii pe margini, ce dau impresia unei 

decolorări. 

Intensitatea vătămării arborelui dupa procentul de decolorare a coroanei acestuia 

se stabileşte conform metodologiei europene astfel: 

- clasa 0 de decolorare (0-10%) – arbore sănătos; 

- clasa 1 de decolorare (11%-25%) - arbore slab vătămat; 

- clasa a 2-a de decolorare (26%-60%) - arbore moderat vătămat; clasa a 3-a de 

decolorare (61%-99%) - arbore puternic vătămat. 

Pentru a evita erorile de apreciere evaluările trebuie să se efectueze în perioada 

de maximă activitate fiziologică a arborilor (începutul lunii iulie - sfârşitul lunii august), 

dar nu pe timp de ploaie, ceaţă sau în perioade ale zilei cu lumină difuză. De 

asemenea, procesele de înflorire şi fructificaţie pot simula defolieri şi/sau decolorări, 

prin apariţia unor frunze de mici dimensiuni şi uşor decolorate. În aceste situaţii trebuie 

efectuată o observare atentă, pentru ca estimarea sa nu fie influenţată în mod negativ 

în ceea ce priveşte defolierea şi/sau decolorarea. 

Foarte important este ca această monitorizare să fie făcută de către specialişti 

silvicultori cu experienţă, capabili să constate dacă vătămarea arborilor este sau nu 

determinată de uscăciune prin reducerea resurselor de apă disponibile prin captarea 

acestora în vederea alimentării lacului Ruia întrucât decolorarea frunzişului şi uscarea 

arborilor poate avea şi alte cauze. Beneficiarul proiectului are avantajul că dispune de 

astfel de specialişti în cadrul Regiei Publice Locale a Pădurilor Kronstadt. 

În cazul în care se constată fenomene de uscăciune datorate captării resurselor 

de apă disponibile, modul de reglare a echilibrului în zonă este acela de a reduce 

debitele captate. Într-o asemenea eventualitate, fie diferenţa faţă de necesarul de apă 

173


pentru înzăpezire se va asigura din reţeaua publică Poiana Braşov, fie se va reduce 

proporţional suprafaţa de înzăpezit. 

Datele astfel obţinute se vor corobora cu înregistrările debitelor specificate la 

partea de monitorizare a apelor pentru a stabili o corelaţie între starea vegetaţiei şi 

debitele captate astfel încât să poată fi menţinut echilibrul actual în zona de interes. 

Alăturat se prezintă propunerea de program de monitorizare a efectelor asupra 

mediului. 

P R O P U N E R E D E P R O G R A M D E M O N I T O R I Z A R E Î N V E D E R E A I D E N T I F I C Ă R I I 

E F E C T E L O R S E M N I F I C A T I V E A L E P R O I E C T U L U I P R O P U S A S U P R A F A C T O R I L O R 

D E M E D I U S A U A A L T O R F A C T O R I D E I N T E R E S P R O T E C T I V 

Factorul de mediu 

asupra căruia se 

manifestă 

impactul 

1. Ape 

2. Biodiversitate - 

vegetaţie 

Indicator 

Responsabil 

Frecvenţa 

monitorizării 

Debite captate - beneficiarul proiectului permanent 

Afectarea restului folosinţelor din masiv (nr 

sesizări) 

Debite disponibile la izvoarele de unde se 

captează apa 

Decolorarea 

[%]- procente rotunjite 

divizibile cu 5 (5, 10, 15..) 

- beneficiarul proiectului permanent 

- beneficiarul proiectului permanent 

- beneficiarul proiectului în 

colaborare cu compartimentul 

de specialitate al APM Braşov şi 

RPLP Kronstadt RA 

anual în perioada 

iulie-august 

174


7 . S I T U A Ţ I I D E R I S C : 

Unul dintre aspectele importante abordate în legislaţia românească ce are în 

vedere stabilirea unor politici de mediu ce să asigure o dezvoltare durabilă este şi 

managementul riscului de mediu. 

În esenţă acesta constă în identificarea eventualelor riscuri de poluări, stabilirea 

probabilităţilor de apariţie, factorii de mediu susceptibili a fi impactaţi, precum şi 

modalităţi de prevenire şi control pentru aceste riscuri. 

Ca orice procedeu de estimare ce ţine de sfera probabilităţilor şi evaluarea riscului 

prezintă un grad de eroare sistematic introdusă considerată a fi în genere de maxim 

3%. 

Cele mai mari surse ale acestori erori sistematice sunt însăşi modelele 

matematice aplicate, respectiv nivelul acestora de încredere (confidenţă). 

Managementul integrat al riscului impune o coroborare a ponderilor influenţelor 

sau determinărilor unor faze precum localizarea, prevenirea, diminuarea, protecţia şi 

instituţionalizarea. 

Metodologia de identificare a riscului descrisă în literatura de specialitate cuprinde 

în general trei categorii din care fac parte: 

metode comparative 

metode fundamentale 

metode bazate pe diagrame logice 

În situaţia de faţă abordarea a fost făcută printr-o metodă de tip fundamental ce 

poartă denumirea uzuală "Analiza WHAT IF?" (ce se întâmplă dacă?). 

În această tehnică, identificarea riscului se leagă de localizarea şi caracterizarea 

surselor de scurgeri şi estimarea frecvenţei se face în baza unor date statistice din 

situaţii similare. 

Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă o clasificare a dezastrelor în care 

acestea sunt separate după originea lor: 

grupa celor naturale (ex: inundaţii catastrofale ce duc la cedarea unor 

baraje, alunecări masive de teren; cutremure, procese vulcanice, uragane, 

incendii masive de păduri prin autoaprindere etc.) 

grupa celor antropic provocate (din nefericire lista ar cuprinde probabil mult 

mai mult decât volumul acestei lucrări) 

Dată fiind natura activităţii şi dimensiunea acesteia pe amplasament, o încadrare 

realistă a unor evenimente cauzatoare de poluări ar fi în categoria "incidentelor sau 

accidentelor tehnologice". Termenul se traduce în practică prin eliminarea necontrolată 

în mediu a unor substanţe chimice toxice ca urmare a unor accidente locale la instalaţii 

de tip industrial sau de epurare a apelor uzate. 

Hazardul se identifică cu orice situaţie cu potenţial de producere a unui accident. 

Riscul este probabilitatea ca hazardul existent să se transforme în fenomene cu 

impact negativ semnificativ asupra mediului ambiant. 

Pentru cuantificarea riscului s-a utilizat o scară graduală de apreciere a gravităţii şi 

a probabilităţii de apariţie a riscului: 

175


PROBABILITATEA 

VALORI 

CUANTIFICATE 

GRAVITATE 

redusă 1 mică 

medie 2 medie 

mare 3 majoră 

De asemenea, între nivelele de risc şi cele de securitate există un raport de 

inversă proporţionalitate, conform modelului de mai jos: 

nivel I nivel II nivel III nivel IV nivel V nivel VI nivel VII 

Nivel de risc (N) minim foarte mic mic mediu mare foarte mare maxim 

Nivel de securitate (S) maxim foarte mare mare mediu mic foarte mic minim 

La modul general, un sistem va fi cu atât mai puţin poluant, mai sigur, cu cât 

nivelul de risc va fi mai mic. Relaţia poate fi reprezentată ca în graficul alăturat. 

+∞ 

Măsuri de securitate 

Risc 

+∞ 

Dacă analizăm dependenţa riscului de frecvenţa şi gravitatea evenimentelor, 

această relaţie poate fi reprezentată schematic astfel: 

176


+∞ 

R = F x C 

RISC 

+∞ 

Frecvenţă mică 

Consecinţe mici 

RISCURI MICI 

Frecvenţă medie 

Consecinţe medii 

RISCURI MEDII 

Frecvenţă mare 

Consecinţe mari 

RISCURI MARI 

Analiza de risc presupune realizarea unor etape, acestea putând fi reprezentate 

astfel: 

Ce se poate întâmpla? 

Care sunt consecinţele? 

IDENTIFICAREA 

RISCULUI 

ANALIZA 

CONSECINŢELOR 

Care este frecvenţa? 

CUANTIFICAREA 

RISCULUI 

LUAREA 

DECIZIILOR 

REDUCEREA 

RISCULUI 

177


După Alvin Toffler şi Al. Ozunu (Elemente de hazard şi risc - Ed. Accent, 2000), se 

disting două categorii de analize de identificare şi caracterizare a riscului (HAZID). 

1. Analize calitative (HAZard Operability Study) 

2. Analize cantitative (PQRA - Process Quantitative Risk Analysis) 

Decizia privind alegerea unei anumite analize şi gradul de aprofundare este legată 

de scara probabilistică de toleranţă a riscului. 

Evaluarea cuantificată a riscului este un proces probabilistic, cu posibilitatea 

introducerii unor erori de ±3%. Printre cele mai importante surse de incertitudine sunt de 

menţionat modelele matematice de estimare a concentraţiilor şi accidentelor majore. 

Gestionarea integrată a riscului se bazează pe ipoteza că toate fazele de 

gestionare: localizare, prevenire, diminuare, protecţia şi elementul instituţional pot fi 

explorate într-un mod holistic şi complementar, astfel ca resursele procesului de 

gestionare a risului să fie optimizate. Deşi evaluarea şi gestionarea integrată a riscului 

ecologic necesită luarea în considerare a tuturor riscurilor posibile, nivelul de detaliere 

în fiecare caz în parte poate varia în funcţie de priorităţile prestabilite. 

Schemă de procedurală pentru evaluarea riscului cantitativ 

Prezentarea sistemului 

Identificarea hazardului 

Estimarea 

consecinţelor 

Estimarea frecvenţei 

defecţiunilor 

Criterii de evaluare 

HAZOP ; FMEA 

Niveluri de risc rezultate 

E v a l u a r e a r i s c u l u i 

178


În situaţia executării lucrărilor de amenajare a domeniului schiabil din Poiana 

Braşov, ca posibile riscuri amintim: 

• risc de inundabilitate datorat unor accidente tehnice la nivelul lacului de 

acumulare (spargere baraj) 

• risc de explozii accidentale în cazul utilizării necorespunzătoare a 

încărcăturilor destinate împuşcărilor de la operaţiunea de derocare 

• risc de poluare a solului cu produse petroliere în urma unor defecţiuni 

semnificative la utilajele din frontul de lucru 

pentru apa de suprafaţă: 

SURSĂ CALE RECEPTOR 

sănătatea umană, mediul construit 

lac de acumulare Ruia 

accidente la operaţunile de derocare prin 

împuşcare 

pentru sol şi subsol 


lubrefianţi de la utilaje 

calitatea aerului 

accidente la operaţunile de derocare prin 

împuşcare 

versant - pârtie Subteleferic + 

Sulinar 

vânt, curenţi locali 

infiltrare, scurgere 

vânt, curenţi locali 

- schiorii aflaţi pe pârtie 

- mediul construit din staţiunea 

Poiana Braşov 

calitate aer atmosferic 

sol, subsol 

calitate aer atmosferic 

Dintre toate aceste situaţii de risc, cea cu consecinţele cele mai grave în cazul 

apariţiei fiind cea în care se peterece o golire a lacului Ruia în urma unui accident tehnic 

cu ruperea barajului. 

Din acest motiv, în cele ce urmează redăm un material de analiză a acestui risc şi 

a efectelor prezentat de către proiectantul general. 

179


Pentru o exploatare în siguranţa a lacului, se pune problema deversarii din lac a 

apelor prin prea-plin în cazul extrem de nefuncţionare a automatizării care comanda „în 

aval” – în sensul de componente ale instalaţiilor şi construcţiilor dinainte de lac – 

intreruperea alimentării cu apa. 

Deversarea preaplinului se realizează printr-o conductă DN200 de-a lungul părţii 

vestice a lacului până înaintea staţiei de pompare. Din condiţii de teren, pe conducta 

DN250 - la o creştere a nivelului apei cu 10 cm – se poate descarcă un debit de 40 l/s, 

conform rezultatului calculului hidraulic redat in continuare: 

Debitul deversării din cresterea nivelului apei cu 10cm 

Q = 2/3 * µ * b * (2g)^0,5 * hü^(3/2) 

debit calculat 

µ= 0.55 coeficient de pierdere 

d= 0.2 m diametrul conductei de transport 

U= 0.6 m perimetrul udat maxim al conductei 

hü= 0.1 m înalţime de deversare (creştere nivel apă) 

Q= 0.040 m³/s debit maxim calculat (40 l/s) 

Deversarea viiturii şi prea-plinul din lac vor fi unite în zona staţiei de pompare. Din 

acest cămin cu vane, va fi condusă în direcţia staţiei inferioare a instalatiei 6CLD Ruia, 

prin intermediul unei conducte PVC DN250 şi deversată liber în terenul carstic la vest 

de Drumul Roşu). 

O măsura suplimentară împotriva efectelor negative produse urmare unei viituri ce 

ar deversa apa peste coronamentul digului, este realizarea unei zidării uscate cu piatră 

brută de dimensiuni mari la piciorul taluzului exterior – pe tot perimetrul acestuia – cu 

scopul de a disipa energia apei scurse pe taluz, evitând eroziunea solului din jurul 

lacului. 

Un fenomen de care trebuie să se ţină seama pentru bună funcţionare a lacului de 

acumulare se refera la intensitatea extrema a ploilor ce se pot întâlni în amplasamentul 

lucrării. 

Din statisticile precipitaţiilor zilnice extreme din România (conform „Bazele 

statistice ale hidrologiei” – ed. 2002, autori: Radu Victor DROBOT şi Paul Dan 

STĂNESCU), precipitaţia maximă convectivă din zona Masivului Postăvarul într-un 

interval de 24 ore este de 180 mm, însemnând acumularea în lac a unui volum de 180 

l/mp, (adică: 180 l/mp x15000 mp = = 2700000 l = 2700 mc de apă). Acest volum de 

apă se poate acumula în lac doar în condiţiile în care nu funcţionează sistemul de 

evacuare a apei prin prea-plin şi pe deversorul amenajat în coronament. 

Prin funcţionarea prea-plinului concomitent cu producerea fenomenului de 

precipitaţie maximă, conducta de prea-plin se „încarcă” pe perioada de 24 ore de 

producere a fenomenului, cu un debit de 31.25 l/s, inferior debitului capabil a conductei 

DN200, de 40.00 l/s, chiar cu riscul formării unei supraretenţii de 10 cm (adică mai mult 

de 50% din supraretenţia maxima de 18 cm formată în condiţiile extreme, fără nici o 

evacuare). 

În ipoteza în care debitul de apa captat depăşeşte necesarul de alimentare a 

lacului (şi sistemului de inchidere a vanei pe conducta DN200 de legătură între bazinul 

colector şi lac este scos din funcţie urmare unei pane de curent, defectiune mecanica, a 

180


sistemului de automatizare, etc), prima varianta de golire a apelor de peste nivelul 

maxim proiectat este evacuarea pe deversorul practicat în coronamentul digului. Dacă 

deversorul este obturat, nivelul apei din lac poate să se înalţe cu 54 cm în ipoteza luării 

în calcul a unei acumulări din drenarea suplimentara a unei suprafeţe de 3.00 ha. 

Aceasta situaţie o considerăm ca fiind total improbabilă. 

Dimensionarea digului din condiţia de stabilitate generala a ţinut cont inclusiv de 

ipoteza umplerii cu apă până la nivelul coronamentului, în condiţiile în care, prin garda 

de 1.00 m proiectată, se poate reţine apa şi la acest nivel, suplimentat cu cei 54 cm la 

care se mai adaugă viitura preluata direct de lac, respectiv creşterea nivelului apei cu 

încă 18 cm rezultând o creştere finala de 54+18=72 cm. 

Un alt fenomen de care se ţine seama la proiectarea lacului este acţiunea vântului 

prin fenomenul de vălurire a luciului de apă. Lăţimea maxima a luciului apei expus 

vântului este de cca. 160 m, pe direcţia SV – NE. 

Din „roza vânturilor” de mai jos se observă că vânturile predominante în Poiana 

Braşov sunt pe direcţia SE – NV, perpendicular pe direcţia lui lăţime maximă a luciului 

apei din lac 

Din expunerea la vânt pe o lăţime de 160 m (0.160 km), a luciului apei, rezultă 

caracteristicile valurile produse pe lac - înălţime val şi viteza de propagare a valului - 

conform calculului de mai jos: 

Calcul garzii peste nivelul maxim al luciului apei (calcul după Post-Londe) 

Front expus la vant: L= 0.160 km 

Inălţime valuri, H= 0.72 m H=[0,75 +0,34 x L 0,5 - 0,26 x L 0,25 ] 

Viteza valuri, V w = 2.94 m/s Vw=[1,5 + 2H] 

Garda peste luciu apei, G= 

0.98 m G=[0,75 x H + (Vw 2 /2g] 

NV 

ROZA ANUALA A VANTULUI 

POIANA BRASOV (1987-2000) 

15 

10 

N 

NE 

5 

V 

0 

E 

SV 

SE 

Frecventa (%) 

Viteza (m/s) 

SE 

181


Ţinând seama de valorile de mai sus, se stabileşte nivelul de retenţie la 1,00 m 

sub coronamentul digului, iar garda (înălţimea liberă) până la folia hidroizolanta va fi de 

0,80 m. 

Nivelul de retenţie rezultă la cota 1496. În acest fel există siguranţa că nici în urma 

unor furtuni puternice nu se va produce o deversare indusă de activitatea valurilor. 

La o exploatare normala a lacului de acumulare, ţinând cont şi de hidroizolarea 

generala a taluzului interior şi a fundului lacului, opinăm că nu exista motive pentru o 

deversarea accidentala a apei din lac. 

O condiţie pentru bună funcţionare a lacului de acumulare este menţinerea apei la 

starea lichida în toate componentele sistemului. Aceasta condiţie se indeplineşte printro 

permanenta circulaţie a apei, graţie curgerii gravitaţionale cu viteza destul de mare şi 

graţie pompării. În zonele unde stagneaza apa (în bazinele captărilor, decantoare, 

bazine de absorbţie şi în special în lac), se va prevedea un sistem pentru circulaţia apei. 

În staţia de pompare a lacului vor fi instalate două compresoare de aer comprimat de 

câte 10 kW care vor preveni îngheţarea apei pe suprafaţa lacului pe timpul iernii 

prevenind astfel o spargere a foliei izolatoare – în cazul unui nivel redus al apei în 

timpul golirii. Suplimentar se realizează o permanentă răcire a apei din lac. Conductele 

pentru aerul comprimat se vor monta prin dig spre construcţia de preluare a apei şi de 

acolo spre lac. 

Pentru producerea zăpezii artificiale cu apa din lac, este necesara o trecere a apei 

din lac în staţia de pompare şi de aici – sub presiune – spre utilajele de preparat zăpadă 

(tunuri sau lăncii). Trecerea apei în staţia de pompare se face cu conducte de legătură 

lac – staţie de pompare, de diferite diametre, presiuni şi lungimi 

De la construcţia de evacuare a apei de pe fundul lacului (în zona sorbului), 

pleacă mai multe conducte - pozate etajat pe doua nivele - spre camera vanelor, pe 

lungimea dintre construcţia de evacuare şi staţia de pompare de cca. 81.00 m, 

respectiv: 

La nivel inferior: 

4 conducte de evacuare a apelor drenate: DN150, PP, SN12 

La nivel superior: 

Conducta de evacuare 1: DN 400, PN10 

Conducta de evacuare 2: DN 400, PN10 

Conducta de evacuare 3 (= golire de urgenţă): DN 300, PN10 

Conducta de umplere statia inf. Kanzel: DN 200, PN10 

Conducta de umplere Ruia: DN 200, PN10 

Onducta pentru recirculaţia drenajului: DN 125, PN10 

Conductă pentru circulaţia apei: 2 x DN 80, PN10 

Conducta pentru masurarea temperatura apei: DN 80, PN10 

Conducta pentru masurarea nivelului lacului: DN 80, PN10 

Pe fundul şanţului de pozare pentru conducte, între construcţia de evacuare şi 

staţia de pompare, se va turna un strat de egalizare de 10-20 cm din beton simplu. Pe 

acest strat se va poza primul nivel de conducte, cămăşuite în beton, respectiv cele 4 

182


conducte de evacuare a apelor drenate. La nivelul următor, tot cămăşuite cu beton se 

vor monta conductele de la nivelul doi (descrise mai sus) 

Pentru a evita efectul de şerpuire a conductelor, la jumătatea distanţei de 81 m 

între sorb şi camera vanelor se va turna o diafragma din beton armat cu piese de 

trecere pentru conducte, constituindu-se ca un reazem intermediar ce permite doar 

deplasări de-a lungul conductelor din contracţie şi dilataţie. Dimensiunea acestei 

diafragme este de cca. 7.00 m şi înălţime de 3.00 m, pe o fundaţie corespunzătoare din 

beton simplu. 

În exploatarea lacului este posibila executarea unei goliri de urgenţă. 

Golirea de urgenţă a lacului de acumulare se realizează cu ajutorul unei conducte 

de evacuare DN 250 montată pe fundul lacului (la cota 1482 - peste nivelul staţiei de 

pompare), unde se află o vana cu cursor pentru deschiderea golirii de urgenţă. 

Conducta de golire este o conducta multifuncţională prin echiparea ei cu vane şi 

supape de sens funcţie de scopul propus, respectiv: 

• conducta de golire de fund (de urgenţă) a lacului 

• conducta pentru înzăpezire (apa ptr. înzăpezire), în zona Drumul Roşu şi 

pârtia Lupului 

• conducta de refulare spre lac a apei captate în zona staţiei inferioare a 

instalaţiei 6CLD Ruia, (la baza virogii existente din jurul cotei 1330) 

Înainte de descărcare în emisar (viroaga amintita mai sus), se va construi un 

disipator de energie, care va permite golirea de urgenţă fără a duce eroziuni în rigolă. 

Dimensionarea golirii de urgenţă: 

În cazul conductei de golire de urgenţă - DN250 – rezultă conform calculaţiei 3, un 

volum de apă descărcată de 50.000m³, volum căruia îi corespunde atingerea unui nivel 

al apei considerat sigur (în cazul retenţiei maxime coborâte cu cca. 5.00 m, până la 

nivelul terenului natural, nivel sub care lacul este construit în săpătura), într-un interval 

de 72 de ore (3 zile), care poate fi deversat în decursul a 3zile (72ore). 

O golire completă a lacului de acumulare prin conducta de golire de urgenţă este 

posibilă în decursul a 175 ore. 

Prin montarea unei vane cu cursor în staţia de pompare, debitul maxim pe 

aceasta conducta poate fi reglat după cerinţă. De exemplu în cazul unei scurgeri 

minore, care nu periclitează stabilitatea construcţiei digului, nu are sens o golire de 

urgenţă în cel mai scurt timp. 

183


(3) Debitul golirii de urgenţă: (calculaţie după PRANDTL/ KARMAN/ MOODY) 

Dh= 165 m diferenţă max înălţime 

d= 0.25 m diametru conductă 

L= 850 m lungime conductă 

x adm. = 0.7 - pierderi admisibile 

x extimat = 0.5 - (estimat) 

x Auslauf = 1.0 pierderi deversare 

n vascozitate = 1.30E-06 viscozitate 

Rugozitate k= 

10 mm 

Rugozitate k= 0.01 m 

calcul: 

A= 0.049 m² 

v propus = 

5.00 m/s 

Re= 9.62E+05 (=v*d/n) 

k/d= 

4.00E-02 

l Rohr = 0.065 Prandtl/ Karman/ Moody 

x Rohr = 219.6 (l*L/d) 

x Total = 221.8 

m= 0.067 (=1/(1+x Total )^0,5) 

v= 3.81 m/s (=m*(2*g*Dh)^0,5) 

Q= 0.19 m³/s (=v*A) 

Influenţe asupra regimului debitului colectat natural (bazin hidrografic) 

din apropierea staţiei inferioare a telefericului planificat 6CLD Ruia 

Mărimea bazinului hidrografic din vecinătatea staţiei inferioare a telefericului 6CLD 

Ruia proiectat, este de cca. 0.35 km 2 . Pentru aceasta suprafaţa, debitul viiturii calculat 

conform metodei timpului de întârziere a lui ZELLER corelată cu valorile de precipitaţii 

maxime după STANESCU şi DROBOT, ed. 2002, are o valoare maximă pentru un 

astfel de eveniment - într-o perioadă de 150 de ani - de aproximativ HQ 150 = 4,0 m³/s. 

Comparativ cu acest debit, aportul debitului de 190 l/s cât aduce ţeava de golire 

de urgenţă a lacului – reprezintă un procent de max. 5% din debitul maxim de 4.00 mc/s 

a apei cu revenire la 150 ani, luat în calcul. Deoarece în această zonă nu sunt probleme 

cauzate de roci afânate, afuiabile, secţiunea de scurgere din avalul deversării nu va 

avea nici o problemă de preluare a acestui debit total, cu atât mai mult în cazul 

deversarii celor doar 0.19 mc/s din descărcarea de urgenţă a lacului. Considerând că 

aceste goliri se efectuează destul de rar (doar în caz de urgenţă), nu se va înregistra o 

activitate de eroziune zonei. 

184


Cu o pantă a terenului natural în aval de bazinul hidrografic de 27%, pe o zona cu 

pământuri din bolovăniş mijlociu, împădurită, pe secţiune de scurgere se descarcă un 

debit de 19mc/s, conform rezultatelor calculului hidraulic redat mai jos. 

Pentru punctul cel mai de jos din secţiunea de calcul, adâncimea maxima a viiturii 

este de 56 cm, la o lăţime a luciului de apa de 5.77 m. 

Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public 

Lucrarile proiectate sunt amplasate în sudul zonei locuite Poiana Braşov, pe 

versantul nordic al Masivului Postăvarul. În zona domeniului schiabil (adiacenta 

acestuia), exista următoarele obiective: 

- cele doua staţii de sosire a telecabinelor Kanzel şi Capra Neagra 

- instalaţia de monizare a transportului aerian şi cladirea administrativa a 

ROMAIR Bucureşti 

- releul de televiziune şi cabana Postavarul 

Lucrările proiectate exclud posibilitatea unor accidente în zona obiectivelor de 

interes public enumerate mai sus. 

În timpul exploatării lacului de acumulare se poate pune problema unui accident 

tehnic ce poate duce la cedarea parţială a digului. Reamintim că volumul de 120000 mc 

de apa acumulat în lac se realizează cu suprafaţa luciului de apa de 1.50 ha şi 

adâncime maxima a apei de 14.00 m. Din cei 14.00 m adâncime, cca. 9.00 m sunt 

realizaţi prin săpătura în terenul natural iar următorii cca. 5.00 m se realizează la 

adăpostul unui dig din materiale locale. 

Taluzurile se realizează cu pantă de 1:2 cel exterior şi de 1:2.3, cel interior. 

Producerea acestui accident tehnic se poate întâmpla după următorul scenariu: 

• cedarea digului la nivelul coronamentului, pe o lungime de 10.00m (din 

cauze multiple: spargerea foliei hidroizolante, infiltraţii ce produc tasarea 

digului şi începerea dislocări digului sub presiunea apei), etc, cauze ce 

permit producerea unei breşe în dig pe adâncime de 1.00 m sub nivelul 

maxim al apei, inclusiv începerea deversării 

• considerăm că forma după care se creeaza breşa este un trapez cu baza 

mică în jos, şi părţile laterale înclinate la 45 0 

• breşa se măreşte proporţional până la atingerea terenului natural de la 

baza digului, nivel de la care considerăm ca apa nu mai are putere sa 

disloce şi terenul natural iar golirea se opreşte 

• secţiunea digului luată în calcul este secţiunea cea mai defavorabila, 

respectiv secţiunea cu înălţimea maxima a digului. 

În aceste condiţii s-a făcut un calcul hidraulic în 5 secţiuni ale breşei din metru în 

metru, (intre cota 1495 şi 1491), cu rezultat redat în continuare. 

Caracteristicile de scurgere şi secţiunile sunt redate în extrasul de planşa de mai 

jos (Secţiunea 2-2, parţială) 

Pantele folosite în calcul de descărcare (pe direcţia deversării), pentru fiecare 

profil au ţinut cont de nivelul terenului natural şi nivele ipotetice considerate cele mai 

185


aproape de forma şi valorile ce se pot produce în realitate (conform planşei cu 

secţiunea considerata). 

Urmare acestui calcul, cu debitele produse la fiecare nivel (din metru în metru), s- 

a putut determina volumul de apa şi timpul în care acest debit se descarcă în condiţiile 

scenariului, conform tabelului de mai jos. 

Conform calculului, în acest scenariu se va descarcă accidental din lac un volum 

total de 64334 mc, într-un timp de 2889.33 sec, respectiv un debit mediu de 22.26 

mc/sec, debit considerat ca fiind unul realist. 

Durata totală de golire este de 48 minute. 

După descărcarea volumului de mai sus, nu se mai pierde apa din lac decât în 

măsura în care lacul este alimentat în continuare. 

Din configuraţia terenului din aval de lacul de acumulare, apa descărcată din lac 

se va disipa conform imaginii de mai jos (linii de scurgere pe terenul modelat în 3D, 

după curbele de nivel, prin folosirea funcţiei „waterdrop”) 

Aplicând spre aval funcţia respectiva, se observă că disiparea apei se face într-o 

zona cu suprafaţa de cca. 0.50 km 2 . 

Nivelul apei pe suprafaţa de 0.50 km 2 (fără a ţine seama de fenomenul de 

absorbţie), este de 64334 mc/0.50 km 2 = 128668 mc/ km 2 (128.7 l/mp) 

Comparând valoarea de 128.7 l/mp cu precipitaţia maximă convectivă din zona 

Masivului Postăvarul într-un interval de 24 ore (de 180 l/mp), conform „Bazele statistice 

ale hidrologiei” – ed. 2002, autori: Radu Victor DROBOT şi Paul Dan STĂNESCU), 

concluzionăm că fenomenul de golire a lacului din accident tehnic, are impact mai mic 

decât o ploaie cu intensitate maxima de revenire la 150 de ani iar prin disipare, nu se 

formeaza o viitura în adevăratul înţeles al noţiunii ce defineşte viitura ca fiind „moment 

de vârf în evoluţia scurgerii apei unui râu, caracterizata prin creşteri spectaculoase, 

deosebit de rapide – de ordinul orelor – ale nivelelor apelor, implicit a debitului, până la 

atingerea unui maxim, după care urmează scaderea nivelului apei” 

186


SCENARIU SCURGERE A APELOR PRIN CEDAREA ACCIDENTALA A DIGULUI 

187


Calculul hidraulic in sect. A-A (bresa in dig) 

Pofile de calcul in sectiunea de golire a lacului 

prin cedarea progresiva a digului cu câte 1 m pe verticala 

Peste cota: Aria Perimetrul R C v Q Panta 

m m^2 m m m/sec mc/sec i 

1495.00 9.00 10.83 0.83 23.87 11.92 107.28 0.300 

1494.00 7.00 8.83 0.79 23.59 11.18 78.27 0.283 

1493.00 5.00 6.83 0.73 23.13 10.31 51.57 0.272 

1492.00 3.00 4.83 0.62 22.20 8.99 26.97 0.264 

1491.00 1.00 2.83 0.35 19.28 5.83 5.83 0.259 

H (m) 

1495.5 

1495 

1494.5 

1494 

1493.5 

1493 

1492.5 

1492 

1491.5 

1491 

1490.5 

Cheia limnimetrica pe sectiunea bresei 

0 20 40 60 80 100 120 

Q (mc/sec) 

188


GOLIRE PANA LA COTA: CU Qgolit DE: VOLUMUL DE: SE DESCARCA IN: 

mc/sec mc sec 

1495 107.28 14794 137.91 

1494 78.27 13818 176.55 

1493 51.57 12842 249.04 

1492 26.97 11896 441.11 

1491 5.83 10984 1884.72 

VOLUM TOTAL DESCARCAT: 64334 

TIMP TOTAL DE DESCARCARE: 2889.33 

189


190


8 . D E S C R I E R E A D I F I C U L T Ă Ţ I L O R 

Mai jos se prezintă doar o sinteză a celor mai importante dificultăţi care au creat 

mai mult sau mai puţin probleme în procesul de evaluare: 

• dificultăţi în obţinerea unor informaţii în detaliu despre alte proiecte propuse 

în zonă sau despre obiective care sunt în funcţiune 

• unele dificultăţi în evaluarea impactului asupra resurselor de apă în zona 

domeniului schiabil în lipsa unor studiu hidrogeologic corespunzător şi în 

lipsa informaţiilor precise despre nivelul de consum aferent folosinţelor 

existente 

• reglementarea întârziată a situaţiei din punct de vedere al gospodăririi 

apelor 

• lipsa unor date de intrare la o precizie mai ridicată, datorită neajungerii 

proiectării la o fază de detaliu pe toate planurile (liste de cantităţi, utilaje 

etc.). Acest lucru se datorează în mare parte în opinia noastră şi unei lipse 

de acordare între legislaţia pe linie de construcţii şi cea de mediu care încă 

se manifestă. 

• unele dificultăţi în estimarea emisiilor atmosferice în condiţiile în care în 

actuala fază de proiectare sunt încă neabordate anumite detalii (parc de 

utilaje, consumuri, ore de funcţionare etc.; detalii precise asupra metodelor 

de împuşcare - substanţe, cantităţi etc.) 

• lipsa unor planuri de management aprobate la nivelul celor două arii 

protejate (una dintre acestea încă nu are custode desemnat, pentru cealaltă 

fiind desemnat de curând custodele care are la rândul său un termen de 

graţie pentru întocmirea regulamnetului şi planului de management) 

• lipsa unor studii sau date concrete vis a vis de toleranţa unor specii la 

anumite presiuni specifice 

• dificultăţi de ordin legislativ: legislaţia pe linie de peisaj care pe lângă faptul 

că este săracă (de fapt o singură lege de ratificare unei convenţii), are şi un 

caracter extrem de generalist şi un grad ridicat de imprecizie în stabilirea 

unor termeni sau pârghii de evaluare 

• un timp de reacţie încetinit pentru obţinerea unor detalii la nivel de 

proiectare, inerent în condiţiile unei echipe pluridisciplinare internaţionale 

Pentru ca nici una dintre dificultăţile enumerate mai sus să nu altereze concluziile 

referitoare la efectele proiectului asupra fiecărui factor de mediu considerat, a fost 

abordat următorul mod de lucru: 

• în cadrul procesului de evaluare a impactului s-a încercat acoperirea 

scenariilor cele mai negative, respectând princpiul precauţiei 

• au fost recomandate măsuri suplimentare faţă de cele deja regăsite în 

proiect, în scopul evitării şi/sau reducerii pe cât posibil a impactului astfel 

încât impactul rezidual să permită implementarea proiectului fără a se 

aduce prejudicii semnificative calităţii mediului 

191


• au fost recomandate unele măsuri de compensare în cazul biodiversităţii 

(datorită afectării unor habitate) 

• au fost recomandate unele măsuri de monitorizare în special pentru 

urmărirea modului în care prelevarea debitelor de apă necesare acumulării 

propuse ar putea induce pe viitor schimbarea unor echilibre în zonă la 

nivelul vegetaţiei forestiere sau a altor tipuri de habitate. Prezenta evaluare 

neavând posibilitatea de a efectua măsurători sau studii specifice 

multianuale (neexistând nici studii de fundamentare ale proiectului pe linie 

de protecţia mediului), scopul acestor măsuri de monitorizare este de a 

asigura posibilitatea depistării în timp util a unor eventuale dezechilibre în 

sistemul de resurse hidrice din zonă astfel încât să se poată aduce corecţii 

înainte de a cauza prejudicii ireversibile mediului 

• se face recomandarea ca acordul de mediu să fie eliberat doar condiţionat 

de aceste măsuri de monitorizare, urmând ca la solicitarea autorizaţiei de 

mediu să fie întocmit şi prezentat spre avizare un plan de monitorizare cu 

indicarea clară a punctelor de urmărire a fiecărui indicator, metodele de 

determinare şi înregistrare, modul de menţinere a evidenţelor şi de corelare 

a datelor obţinute precum şi metodologia de corecţie a eventualelor 

disfuncţionalităţi apărute 

192


9 . R E Z U M A T F Ă R Ă C A R A C T E R T E H N I C 

9.1. Denumirea proiectului 

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil în Poiana Braşov” 

Titularul proiectului 

Primăria Municipiului Braşov 

9.2. Descrierea succintă a proiectului 

Pentru reabilitarea şi extinderea domeniului schiabil din Poiana Braşov, proiectul 

propune realizarea a patru obiecte distincte: 

• Obiectul I: Reabilitare domeniu schiabil 

• Obiectul II: Amenajare lac de acumulare şi înzăpezire 

• Obiectul III: Instalaţii noi de transport pe cablu 

• Obiectul IV: Dezvoltarea infrastructurii conexe (energie electrică, 

telecomunicaţii, parcări auto) 

În documentaţia tehnică de proiectare, fiecare dintre aceste obiecte sunt descrise 

pe categoriile de lucrări necesare a se realiza. 

Mai jos se prezintă o sinteză a acestora: 


A. Extindere pârtii 

Reabilitarea actualului domeniu schiabil se referă în primul rând la extinderea 

pârtiilor existente, descrise la subcapitolul referitor la situaţia existentă, de-a lungul celor 

patru coborâri (de la A la D), respectiv: 

A.1 Extindere coborarea „A”- Pârtia Lupului: 

A.2 Extindere coborârea „B”- Pârtia Sulinar şi retrasarea drumului schiabil spre pârtia Bradul 

A.3 Extindere coborârea „D” - Pârtia „Drumul Roşu”: 

A.3.1 Extindere şi măsuri de siguranţă în zona intersecţiei cu pârtia Subteleferic 

A.3.2 Lărgire între Cabana Postăvarul şi Poiana Ruia 

A.3.3 Construcţia pârtiei în zona din aval de Poiana Ruia 

A.3.4 Lărgirea intersecţiei cu pârtia Subteleferic (între cota 1420 şi 1300) 

A.4 Pârtii noi de legatura: 

A.4.1 Legături de pe pârtia Lupului spre staţia inferioară a noului 6CLD RUIA 

A.4.2 Drum schiabil de legătură între staţia amonte a noului telescaun Lupului (cota 1135) 

şi staţia inferioara a telegondolei Postavaru Expres 

A.4.3 Construcţia nouă a pârtiei de legătură din Drumul Rosu (cota 1120) până la staţia 

inferioară a noului telescaun Lupului (cota 975) 

A.4.4 Legături în zona nou-propusei instalaţii de transport 6CLD Ruia, între Drumu Roşu şi 

pârtia Lupului, în aval de staţia telegondolei Postăvarul Expres 

193


În sinteză, caracteristicile pârtiilor după reabilitare şi extindere vor fi: 

Suprafeţe de teren ocupate după reabilitarea pârtiilor 

Nr. 

Nume pârtie 

Lăţime medie 

[m] 

Diferenţa de 

nivel [m] 

Panta medie 

[%] 

Lungime pe 

orizontală 

[m] 

Arie după 

reabilitare 

[mp] 

1 Lupului parte superioară 48 345 26 1343 64569 

2 Lupului parte inferioară 26 510 27 2410 63660 

3 Sulinar parte superioară 55 49 23 1126 61675 

4 Sulinar parte inferioară 27 497 25 2168 58791 

5 Subteleferic parte superioară 70 253 27 852 59947 

6 Subteleferic parte inferioară 67 450 27 1540 102484 

7 Drumul Rosu parte superioară 51 170 20 914 79009 

8 Drumul Rosu parte mijloc 37 167 10 1401 51749 

9 Drumul Rosu parte inferioară 15 498 16 3307 49009 

10 Kanzel 172 105 34 310 53392 

11 Stadion 44 39 12 337 14836 

12 Bradul 78 80 16 470 36522 


Legături noi între pârtiile reabilitate 

1 Kanzel - Lupului 9,50 810 8232 

2 Lupului - Drumul Rosu variabil 2305 69954 

3 Drumul Rosu - Subteleferic variabil 1124 15346 

4 Drumul Rosu - Sulinar 33 75 2475 

5 Sulinar - Bradul 8 125 1000 


Total general 21092 792650 

Tabelele de mai sus conţin suprafeţelor de teren ocupate pentru lărgiri ale pârtiilor 

existente cât şi suprafeţele necesare legăturilor nou-proiectate. În aceste suprafeţe - pe 

lângă suprafeţele utile - sunt incluse şi suprafeţele ocupate de taluzări ale versanţilor 

rezultate din decapări cât şi suprafetele de teren ocupate cu lucrările de consolidare a 

zonelor din aval. Se estimeaza că doar un procent de cca. 90% din suprafaţa totala 

ocupata este suprafaţa utila. 

Rezumând, după reabilitare rezultă o suprafaţa schiabila de cca. 71,00ha. 

Lungimea totala a pârtiilor de schi rezultată ca urmare a reabilitării şi extinderii 


Lucrările de reabilitare implică şi ocuparea unor suprafeţe împădurite. 

În urma suprapunerii suprafeţelor ocupate cu proiectul peste suprafeţele fondului 

forestier (suprapunere făcută în colaborare cu Regia Publică Locală a Pădurilor 

Kronstad RA Braşov - ca administrator al fondului forestier), rezultă o suprafaţă de 

35,90ha de fond forestier afectat, din care 24,82ha de defrişat. 

194


Totalul de 24,82ha de defrişat, sunt în proprietatea: 

• Primăriei mun. Braşov: 23,644ha 

• Domeniile statului: 0,293ha 

• alţi proprietari: 0,883ha 

Totalul suprafeţei de defrişat, se împarte pe obiectivele proiectate, astfel: 

• 7,572ha pentru extinderea şi reabilitarea actualului domeniu schiabil, din 

care 0,623ha este amplasată în rezervaţia „Muntele Postăvarul” 

• 15,026ha pentru realizarea legăturilor noi intre pârtii şi accesul la staţiile 

noilor instalaţii de transport pe cablu 

• 1,847ha pentru culoarul şi zonele de siguranţa a instalaţiei 6CLD Ruia 

• 0,998ha pentru culoarul şi zonele de siguranţa a instalaţiei 4CLF Lupului 

Întreaga suprafaţa de defrişat este acoperita cu vegetaţie forestiera alcătuită din 

arborete pure de răşinoase (molid) în partea superioara, amestecuri de răşinoase în 

zona mijlocie a versantului (brad şi molid preponderent) şi amestecuri de răşinoase cu 

foioase în partea inferioara (molid, brad, fag), în proporţii diferite, răşinoasele fiind 

preponderente în proporţie de peste 80%. 

Conform datelor din amenajamentul silvic furnizate de Regia Autonoma a 

Pădurilor Kronstad, la suprafaţa de defrişare de 24,82ha se va extrage un volum 

estimat de masa lemnoasă de 11100mc. 

Din suprafaţa defrişată amplasată în aria protejată „Muntele Postăvarul”- conform 

amenajamentului - se va extrage un volum de masa lemnoasă de cca. 124mc. 

B - Preparare pârtii. Durata de înzăpezire şi necesarul de apă. 

Pentru prepararea pârtiilor, necesarul de masini de preparat pârtia va fi de 5: 3buc 

de 300CP; 2buc de 200CP. Din motivul că unele pârtii sunt abrupte, două sau trei din 

masini trebuie echipate cu trolii. 

Se propun pentru înzăpezire următoarele arii: 










13,6ha 

11,4ha 

10,5ha 

13,8ha 

0,5ha 

5,5ha 

2,8ha 


1,9ha 

Totalul ariilor de înzăpezit după reabilitare este de 60,00ha pentru care necesarul 

anual de apă este de cca. 145000mc. 

195



A. Capacităţi, amplasare şi elemente constructive 

Proiectul propune construcţia unui lac de acumulare care să conţină pe lângă 

necesarul de apă pentru înzăpezirea de bază şi necesarul pentru înzăpezirile ulterioare, 

de corecţie. 

Lacul de acumulare se va amplasa în platoul „Poiana Ruia", la o altitudine în jurul 

cotei de 1490mdMN. Lacul de acumulare este proiectat cu o capacitate de 

înmagazinare de 120000mc, ceea ce impune o întindere a luciului de apă de cca. 

15000mp, cu o adâncime a apei de cca. 14,00m. Terenul total (delimitat de conturul 

piciorului taluzurilor digurilor), ocupat de lacul de acumulare va fi de 2,46ha. 

Exploatarea lacului pentru producerea de zăpadă artificială impune echiparea 

acestuia cu o staţie de pompare pentru distribuţia apei pe domeniu schiabil. 

Clădirea staţiei de pompare are următoarele compartimente principale: 

o camera compresoarelor 

o camerele de joasă şi înaltă tensiune 

o camerele transformatoarelor 

o camera pompelor 

o magazie şi compartimentări pentru: automatizare şi monitorizare a 

funcţionării instalaţiei de alimentare şi exploatare a lacului de acumulare, 

automatizare şi monitorizare a instalaţiilor de produs zăpadă artificială, grup 

sanitar cu apă potabilă şi cu toaletă ecologică mobilă 

B. Conceptul instalaţiilor de înzăpezire 

Înainte de pompare, în staţie se vor instala filtre de apă, instalaţiile UV, ventilele de 

închidere şi reglare, sisteme integrate de monitorizare şi automatizare precum şi 

grupurile de pompare. 

Clădirea pompelor va avea spaţii necesare pentru toate cerinţele unei monitorizari 

şi exploatări normale şi în siguranţă, pentru urmărirea posibilelor avarii ce ar cauza o 

descărcare accidentală (chiar parţială) a apei din lac. 

Pentru înzăpezire se propun combinaţii de agregate specifice de produs zăpadă, 

respectiv: 

un număr de 53 tunuri de zăpadă (parţial fixe pe turn) cu elice şi 16 

agregate hibride (pot funcţiona atât ca tun cât şi ca lance) pentru segmente 

de pârtie foarte late cu posibilităţi bune de conectare la instalaţia de 

hidranţi: 

• segmente de pârtii deasupra staţiei superioare a telegondolei 

Postăvarul Expres spre staţia superioară a telecabinei Kanzel 

• segmentul superior al pârtiei Subteleferic - Ruia 

• pârtia Sulinar 

• zona Doamnei 

• sub lacul de acumulare - zona Zidul Mare etc. 

un număr de 243 lăncii pentru toate segmentele de pârtii, deoarece o 

manipulare pe numeroasele pârtii abrupte a tunurilor în timpul scurt al 

înzăpezirii de bază este foarte anevoioasă şi consumatoare de timp. 

196


În afara sezonului de schi, atât tunurile cu elice cât şi lănciile se demontează din 

amplasament şi se depozitează într-o anexă existentă în zona garajelor maşinilor de 

preparat pârtiile şi în garajul telescaunului instalaţiei 6CLD Ruia de la staţia inferioara a 

acestuia. 


Prin proiect se propune montarea a 2 astfel de instalaţii de transport pe cablu, 

respectiv 2 telescaune (unul cu 6 locuri şi unul cu 4 locuri): 

III.1 - 6CLD Ruia 

Acest telescaun se propune a fi realizat pentru înlocuirea actualului teleschi Ruia, 

cu plecare din platoul Poiana Ruia până sub staţia superioară a Telegondolei 

Postăvarul Expres, cu o lungime de aproape 550m, amplasat de-a lungul marginii foarte 

abrupte a pârtiei Subteleferic (în partea superioară a pârtiei Ruia). 

Astfel, se proiectează o instalaţie modernă care porneşte dintr-un platou de sub 

Poieniţa Cristian şi se învecinează cu Drumul Roşu, până în vestul staţiei superioare a 

telegondolei existente. 

Structura constructivă a acestei instalaţii va fi realizată din: 

• staţie inferioara cu suprastructură metalică, acoperită şi infrastructură din 

stâlpi din beton armat adaptaţi la teren în funcţie de caracteristicile acestuia 

(conform specificaţiilor relevate de studiile geotehnice) 

• garaj pentru scaune şi atelier de întreţinere şi reparaţii alăturat staţiei 

inferioare 

• staţie superioară cu aceeaşi structură constructivă ca staţia inferioară; 

staţia superioară va reprezenta staţia motoare 

• stâlpi intermediari pentru susţinerea cablului purtător - trăgător; elevaţia 

stâlpilor este o structura metalică, tronsonată sau nu în funcţie de înălţimea 

fiecărui stâlp şi de profilul longitudinal al terenului din amplasament 

• fundaţiile stâlpilor din beton armat cu adaptare la teren cu beton simplu sau 

armat funcţie de condiţiile din teren (specificate de studiile geotehnice) 

• reţea de alimentare cu energie electrică acţionarea cablului la staţia 

motoare şi pentru celelalte necesităţi din staţii, de-a lungul traseului (pe 

stâlpi), în garaj şi atelier etc. 




Ambele staţii ale acestei instalaţii, se va echipa cu un minim necesar de facilităţi: 

• o toaletă ecologică mobilă 

• un dozator de apă potabilă 

• un tomberon pentru colectarea resturilor menajere 

197


III.2 - 4CLF Lupului 

Această instalaţie nouă se propune pe sectorul inferior (mai neted) al coborârii pe 

pârtia Lupului, inferior altitudinii de 1190mdMN. 

Raţiunea propunerii acestei instalaţii se poate desprinde din analizarea situaţiei 

actuale în care pârtia Lupului (una din cele mai îndrăgite şi de tradiţie pârtii din Poiana 

Braşov) a devenit greu practicabilă din cauza unui pasaj dificil (degradat de-a lungul 

timpului, în care panta extremă este dublată de formarea gheţii şi de apariţia pietrelor). 

Propriu-zis, la ora actuală, pârtia Lupului este întreruptă în porţiunea mediană de 

acest pasaj degradat, astfel încât partea inferioară este decalartă închisă de către 

administrator şi salvamont (în sensul că nu se poate acorda asistenţă). Din acest motiv, 

pârtia Lupului mai este utilizată parţial doar în porţiunea superioară, schiorii 

efectectuând o trecere prin pădure spre zona centrală a staţiunii, la atingerea pasajului 

dificil. Jumătatea inferioară a devenit inaccesibilă prin faptul că nu este deservită de nici 

o instalaţie de transport. 

Prin realizarea acestui nou telescaun, se va asigura un acces în zona mediană a 

pârtiei, astfel încât se va utiliza pârtia Lupului pe toată lungimea sa. Existând acces de 

sus şi cu variantă clară de ieşire în centru în zona dificilă (legătură proiectată), dar şi de 

la baza pârtiei prin noua instalaţie până în zona mediană, pârtia se va putea parcurge la 

alegere în întregime sau pe cele două jumătăţi separat cu evitarea pasajului dificil. 

Această instalaţie va avea o lungime mai mică, generată de raţionamentul de mai 

sus - traseul de urcare nu va merge decât până în porţiunea mediană a domeniului 

schiabil. Traseul propus este localizat la marginea domeniului schiabil deci nu va 

deservi şi zona pârtiilor Sulinar, Bradu, zona centrală. Din aceste motive, aici s-a 

proiectat un telescaun fix doar de 4 locuri, cu o capacitate de transport mai redusă (faţă 

de cel de 6 locuri descris anterior). 




Structura constructivă a acestei instalaţii este similară cu instalaţia 6CLD Ruia 

deja descrisă. Singurele deosebiri sunt că: 

• nu va dispune de garaj (scaunele rămânând de-a lungul traseului tot 

timpul) 

• staţia motoare va fi cea inferioară 

Ca şi în cazul 6 CLD Ruia şi în cazul acestei instalaţii, fiecare staţie se va echipa 

cu un minim necesar de facilităţi, respectiv o toaletă ecologică mobilă; un dozator de 

apă potabilă şi un tomberon pentru colectarea resturilor menajere. 

198


Obiectul IV: Dezvoltarea infrastructurii conexe 

IV.1 Alimentarea cu energie electrică 

Reţeaua electrică existentă din Poiana Braşov spre staţiile superioare ale 

telefericelor existente cât si spre ceilalţi consumatori din Masivul Postavaru este destul 

de veche şi insuficientă pentru asigurarea necesarului de energie electrică cerut de 

staţia de pompare de lângă lacul de acumulare din Ruia. 

Ca urmare a situaţiei existente, se impune proiectarea unei noi reţele de medie 

tensiune (20kV) dinspre staţia inferioară a 8EUB Telegondolei Postăvarul Expres, 

pozată subteran de-a lungul instalaţiei de înzăpezire, până la staţia de pompare de 

lângă lacul de acumulare din Ruia şi mai departe până la staţia superioară a 

telegondolei, pe o lungime de cca. 2400m. 

IV.2 Cablu din fibră optică 

Pentru realizarea comunicaţiei între operatorii şi supraveghetorii telefericelor şi a 

sistemelor de acces în şi din staţii, precum şi între staţiile importante de înzăpezire, pe 

lângă cablurile instalaţiilor de înzăpezire şi a celor de medie tensiune dinspre Poiana 

Braşov spre staţia de pompare Ruia şi mai departe până la staţia superioară a 8 EUB 

Telegondolei Postăvarul Expres, va fi montat şi un cablu din fibră optică. 

În viitor, prin acest cablu se vor putea transmite imagini video de pe munte la 

staţiile telefericelor, către televiziune, operatori de turism, salvamont, salvare, internet, 

politie etc. În acelasi mod se va putea afla în timp real starea vremii, starea pârtiilor, 

aglomeraţia de pe pârtii etc., fiind un real sprijin în atragerea turiştilor spre pârtii. 

IV.3 Parcări auto la baza pârtiilor 

Odată cu reabilitarea şi extinderea domeniului schiabil, inevitabil va creşte 

presiunea turiştilor ce ajung în Poiana Braşov cu automobilul propriu şi nu dispun de 

locuri de parcare suficiente. Pentru rezolvarea acestei probleme, în paralel cu acest 

proiect, Primăria Braşov a demarat un proiect de construire a unui parcări multietajate 

cu un număr de minim 2000 de locuri, în actuala parcare de la intrarea în staţiune. 

ACCESE ŞI ORGANIZARE DE ŞANTIER 

Accesul în amplasamentul lucrărilor proiectate este relativ uşor datorită existenţei 

Drumului Roşu care leagă Poiana Braşov (baza pârtiilor) de partea superioară a 

masivului Postăvaru, asigurând accesul la construcţiile existente. 

Astfel, actualul Drum Roşu, cu funcţie de drum auto, pleacă din amplasamentul 

staţiilor inferioare a telegondolei Postăvarul Expres şi a telecabinei Kanzel, şerpuieste 

prin pădure şi peste pârtiile Subteleferic şi Sulinar şi se termină pe creasta Postăvarului. 

Acest drum a fost consolidat şi îmbunătăţit ca traseu de drum auto cu ocazia execuţiei 

telegondolei Postăvarul Expres, în anul 2006, astfel că la această dată permite 

circulaţia basculantelor, autobetonierelor şi a tuturor utilajelor necesare la realizarea 

lucrărilor proiectate. Pe acest drum s-au transportat inclusiv tronsoanele stâlpilor 

metalici de pe traseul telegondolei cât şi subansamblurile staţiei superioare a acesteia. 

Pe acest drum se va derula toată circulaţia auto cu materiale necesare 

implementării proiectului propus cât şi circulaţia maşinilor de transport a personalului 

tehnic şi a muncitorilor. 

199


Personalul muncitor şi personalul tehnic de urmărire şi supraveghere a lucrărilor 

va fi transportat zilnic la punctele de lucru, în amplasament nefiind necesare 

baracamente pentru cazare. 

Servirea mesei se face în zona fiecărui front de lucru, într-un vagon mobil 

poziţionat în amplasament funcţie de frontul de lucru efectiv. 

Resturile menajere se vor colecta într-un tomberon (în pungi si saci de polietilenă). 

Sacii plini se vor transporta într-o zi fixata din săptămână în Poiana Braşov într-un 

amplasament stabilit cu societatea de salubritate ce deserveşte zona. 

În amplasament, într-o poziţie convenabilă, se va amplasa o toaletă ecologică 

mobilă şi dozatoare de apă potabilă. 

Evaluarea impactului asupra mediului 

Metodologie 

Metoda de estimare a impactului posibil a fi produs de punerea în practică a 

prevederilor planului analizat, are la bază conceptul matricei Leopold, pentru fiecare 

criteriu considerat fiind atribuit un punctaj relativ cu valori situate între 1 şi 5. 

Scorul final obţinut de fiecare impact este rezultatul unei compuneri a acestor 

punctaje ţinându-se cont de modul în care anumite criterii de evaluare au valoare de 

ponderare pentru altele. 

S-a urmărit astfel identificarea, descrierea şi analiza tuturor formelor de impact 

potenţial semnificativ datorat atât perioadei de construcţie, cât şi perioadei de 

funcţionare a proiectului. 

Întreaga evaluare a ţinut cont de de criteriile recomandate metodologic pentru 

cuantificarea amplorii prognozate a impactului avându-se în vedere efectele asupra 

mediului: 

• directe şi indirecte 

• pe termen scurt şi lung 

• reversibile sau ireversibile 

• izolate, interactive şi cumulative 

• pozitive sau negative 

Au fost de asemenea analizate măsurile de prevenire, reducere sau eliminare a 

oricărui impact negativ deja prevăzute de proiect şi (acolo unde s-a considerat necesar) 

propuse măsuri suplimentare astfel încât impactul rezidual să fie cât mai redus. 

Toate acestea sunt fireşte analizate pentru fiecare componentă de mediu (apă, 

aer, sol, biodiversitate etc.), în conformitate cu normativul de conţinut al unui asemenea 

studiu. 

Aplicând principiul precauţiei, în analiza impactului s-a ţinut cont în general de 

situaţiile cele mai puţin favorabile din punct de vedere al calităţii factorilor de mediu 

(activităţi desfăşurate simultan, situaţii accidentale diferite suprapuse etc.). 

200


Rezultatele evaluării redate în prezentul studiu prezintă doar acele situaţii în care 

s-a estimat posibilitatea apariţiei unui impact (pozitiv sau negativ), cazurile de 

neutralitate fiind eliminate după o primă etapă de analiză. 

Pentru depistarea situaţiilor în care ar fi posibilă apariţia unui impact de tip 

interactiv, a fost mai întâi realizată matricea sursă-cale-receptor. Au fost astfel 

identificate posibilele CĂI de transmitere a eventualelor efecte (pozitive sau negative) 

produse de către activităţile/acţiunile generate de implementarea proiectului (SURSE) 

spre RECEPTORII specifici prezenţi în zonă. 

Au fost considerate următoarele interacţiuni posibile: 

• interacţiunea obişnuită dintre unii factori de mediu 

• interacţiunea dintre aceşti factori de mediu şi alţi factori de interes protectiv 

În ceea ce priveşte posibilul impact pentru fiecare factor de mediu sau 

componentă a evaluării, situaţia se prezintă astfel: 

Factro de mediu: Apa 

A. Perioada de construire a obiectivului 

În situaţia de faţă, posibile influenţe negative asupra calităţii apelor în perioada de 

construire sunt generate de eventuale infiltraţii de produse petroliere provenite din 

scurgeri necontrolate de la utilajele folosite pentru amenajarea viitoarelor pârtii de schi 

şi instalaţiilor aferente sau la amenajarea lacului de acumulare. 

B. Perioada de exploatare a sistemului 

În perioada de exploatare a domeniului schiabil, singura posibilitatea de apariţie a 

unui impact asupra apei este modificarea bilanţului hidric al zonei prin captările realizate 

ale izvoarelor existente. 

a). impactul asupra altor folosinţe de apă din zonă: 

Conform avizului nr. 322 / 03.09.2010 emis de ABA Olt, SGA Braşov pentru 

„Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil în Poiana Braşov - Lac de acumulare 

Ruia” alimentare cu apă şi evacuare ape uzate, „obiectivul se încadrează în schema 

directoare şi de management a bazinului hidrografic Olt şi nu influenţează negativ 

regimul de scurgere al apelor subterane şi de suprafaţă şi nici alte obiective existente 

sau care urmează a se executa în zonă”. 

Evaluatorul nu a avut la dispoziţie date concrete despre necesarul de apă al altor 

folosinţe din zonă (amenajările turistice sau de altă natură din Masivul Postăvarul), 

acestea nefăcând obiectul proiectului analizat. 

Datele regăsite în studiul de fezabilitate primit de la proiectant indică un mod de 

calcul al asigurării resurselor de apă pentru alimentarea lacului care a ţinut cont de o 

cotă de cca. 50% din debitele înregistrate la aceste surse (izvoarele existente), în 

scopul asigurării necesităţilor şi pentru aceste folosinţe actuale. 

Acest fapt, coroborat cu menţiunea expresă din avizul GA (SGA fiind depozitarul 

informaţiilor legate de toate aceste obiective), ne indică lipsa unui impact asupra 

acestor folosinţe existente din Masivul Postăvarul. 

201


b). impactul asupra vegetaţiei din aval: 

Condiţiile de substrat tipice Masivului Postăvarul se caracterizează printr-un grad 

ridicat de permeabilitate, lipsa generală a unor resurse de apă freatică (obişnuit există 

doar rezerve locale). 

Acest lucru este relevat expres şi de către studiile geotehnice executate pentru 

amenajarea lacului de acumulare de către Neolitos SRL Braşov (2007) şi Geosond 

Bucureşti (2009): 

„Mici scurgeri de apă către baza versanţilor şi slabe acvifere, pot apărea numai în straturile 

(lentilele) de grohotiş existente de regulă la baza deluviilor, precum şi pe fisuraţia deschisă care 

afectează rocile stâncoase la partea lor superioară. Direcţii de scurgere preferenţiale ale apei 

subterane se pot întâlni de asemenea pe talvegul văilor îngropate, paleorelieful erodat al rocilor 

din fundament având căderi şi denivelări importante.” 

Cunoscând aceste aspecte, cu ocazia documentării pe teren a prezentului studiu, 

s-a urmărit prioritar şi modul în care eventualele schimbări induse în echilibrele hidrice 

existente în zona vizată ar putea provoca influenţe negative asupra vegetaţiei din aval 

în sensul afectării resurselor de apă actual utilizate de aceasta. 

În acest caz factorul de mediu „apa” poate fi considerat de fapt calea spre realul 

receptor al unui eventual impact, în speţă vegetaţia. 

În urma estimărilor vizuale realizate pe teren (morfologie, conformaţia reliefului 

local etc.), coroborate cu măsurători pe planuri (suprafeţe bazine de recepţie, direcţii de 

scurgere etc.), cu informaţii asupra vegetaţiei forestiere obţinute atât din amenajamentul 

silvic cât şi din parcurgerea terenului, se apreciază că riscul de a induce o atare 

influenţă negativă asupra vegetaţiei din aval este unul minor din câteva considerente 

principale: 

- principala resursă de apă pentru vegetaţie în acestă zonă (caracteristic de altfel 

întregului masiv) o reprezintă apa provenită din precipitaţii (rădăcinilile arborilor 

fiind obişnuit plasate în orizontul nesaturat de apă din sol, exploatând rezerva de 

apă provenită din precipitaţiile infiltrate - corespunzător bilanţului hidric din sol) 

- bazinul de recepţie al precipitaţiilor ce asigură resursa de apă pentru vegetaţia 

din aval de izvoare este mult mai mare ca suprafaţă (având versanţi la o cotă 

mult mai ridicată decât zona izvoarelor, iar deschiderea văii asigurând o resursă 

de recepţie suficientă) 

- izvoarele luate în discuţie (actualmente deja utilizate pentru alimentarea 

obiectivelor din Masivul Postăvarul) nu sunt generatoare ale unor cursuri de apă 

permanente în aval (urmărind firul apei în zona Prăpastia Lupului, acesta dispare 

după o distanţă în patul permeabil, cursul fiind unul nepermanent pe acest 

sector) 

Analiza realizată are însă limitări fireşti în această fază de proiectare şi evaluare 

datorate lipsei unei resurse de timp de ordinul a câtorva sezoane de vegetaţie pentru 

măsurători legate de gradul de utilizare al resurselor de apă la nivelul ecosistemelor 

vizate; lipsei unor înregistrări de debite pe o perioadă mai mare de timp în condiţiile 

existenţei mai multor folosinţe în zonă; a unor studii hidrogeologice detaliate etc. 

202


Concluziile preliminare indicând însă premise pozitive, în sensul neafectării 

vegetaţiei prin prelevarea debitelor propuse, recomandarea evaluatorului este de a se 

promova soluţia condiţionat de o atentă monitorizare a sectorului pe două planuri: 

• menţinerea unei înregistrări a debitelor naturale la sursă, a celor prelevate 

atât pentru lac cât şi pentru folosinţele deja existente (pentru a se putea 

face o corelaţie cu evoluţia vegetaţiei) 

• monitorizarea evoluţiei vegetaţiei în aval de zonele de captare a debitelor 

propuse după criterii specifice 

Apreciem că metoda satisface exigenţele de evaluare permiţând depistarea în 

timp util a unor eventuale schimbări survenite în starea vegetaţiei în scopul evitării unor 

pagube la nivelul ecosistemelor vizate. 

Modul de reglare, în cazul în care va fi cazul, a echilibrului în zonă este acela de a 

reduce debitele captate. Într-o asemenea eventualitate, fie diferenţa faţă de necesarul 

de apă pentru înzăpezire se va asigura din reţeaua publică Poiana Braşov, fie se va 

reduce proporţional suprafaţa de înzăpezit. 

Recomandări detaliate asupra procedurii de monitorizare au fost prezentate la 

capitolul dedicat Monitorizării din prezentul studiu. 

În ceea ce priveşte zona pârtiei Sulinar şi pârtiei Ruia (sectorul amonte de lac 

unde se propune drenajul suplimentar), realizarea acestui sistem nu va fi de natură a 

schimba echilibrul local actual din punct de vedere al vegetaţiei din cauza topografiei 

terenului (bazinul de recepţie a scurgerilor utilizate de vegetaţia din aval fiind mult mai 

mare decât cel vizat de drenajul propus şi debitul prelevat suplimentar faţă de cel actual 

fiind destul de redus). 

c). impactul asupra faunei: 

Discutând strict zona de captare a izvoarelor de la cota 1281m (sursa 2 avizată) 

(amonte de zona Prăpastia Lupului), dată fiind imediata vecinătate a Drumului Roşu 

(iarna utilizat ca pârtie, vara asigurând întreg traficul spre partea superioară a 

masivului), se constată că nu există condiţii de utilizare a apei pentru adăpare de către 

animale, acestea neutilizând obişnuit asemenea zone puternic tranzitate de om. 

În ceea ce priveşte sectorul din aval, cu toate că prezintă un grad de izolare ce ar 

favoriza tranzitul faunei de talie mai mare, resursa de apă este oricum insuficientă pe 

perioada verii dat fiind că apele izvoarelor sunt complet absorbite în patul văii, cursul 

fiind unul nepermanent. 

Cu ocazia documentării studiului în teren, atât în sezonul rece cât şi în timpul verii 

nu au fost observate urme care să indice locuri de adăpare în zona discutată. 

În general retragerea faunei de talie mare din perimetrul domeniului schiabil a avut 

loc cu mult timp în urmă (din cauza presiunii antropice), existând doar trasee de tranzit. 

În cadrul proiectului au fost prevăzute unele măsuri de reducere / evitare a acestor 

efecte negative, precum: 

• utilajele trebuie să fie în stare tehnică corespunzătoare pentru evitarea 

producerii de scurgeri de carburanţi şi lubrifianţi 

• nu se vor spăla utilaje în apa izvoarelor existente 

203


• la execuţia lucrărilor de săpături se va evita efectuarea de lucrări pe timp 

ploios, astfel încât să fie evitat la maxim transportul eventualelor pierderi 

accidentale de produse petroliere în aval atunci când frontul de lucru se 

situează în zona unor asemenea izvoare 

Măsuri suplimentare de reducere a impactului propuse prin prezentul studiu: 

• evitarea depozitărilor temporare de pământ sau material excavat în zone cu 

risc crescut de a fi transportate de scurgerile torenţiale 

• interzicerea staţionării în imediata vecinătate a izvoarelor a utilajelor pe 

perioadele în care acestea nu desfăşoară activitate 

• interzicerea executării reparaţiilor sau întreţinerilor utilajelor în vecinătatea 

acestor izvoare (aceste operaţii se vor efectua doar în ateliere specializate cu 

excepţii fireşti dictate de situaţii de urgenţă etc.) 

• protejarea zonelor de lucru în situaţia în care sunt necesare operaţiuni de 

protecţie in situu prin grunduire, vopsire (tăvi de colectare a eventualelor 

scurgeri de surplus la vopsire etc.); depozitarea temporară a vopselei doar în 

spaţiul special destinat şi amenajat şi interzicerea formării de stocuri pe teren 

mai ales în vecinătatea izvoarelor 

• prin autorizaţia de gospodărire a apelor se va impune în mod firesc limitarea 

debitelor prelevate din izvoare astfel încât să fie satisfăcute şi restul 

folosinţelor din zonă inclusiv necesităţile biodiversităţii 

Factor de mediu: Aer atmosferic 

A. Perioada de construcţie 

Surse de poluare: 

utilajele de producţie care se vor folosi în executarea lucrărilor 

(autocamioane, buldozere, excavatoare etc.) 

anumite lucrări specifice ce se vor executa şi care implică inerente emisii de 

praf (săpături, derocări, manevrări de materiale de construcţii etc.) 

operaţiunile de derocare prin împuşcare 

Lucrările ce vor fi executate cu ocazia reabilitării domeniului schiabil din Poiana 

Braşov vor implica o serie de activităţi de natură a crea unele perturbări locale în 

calitatea aerului. Caracterul acestor activităţi este unul puternic dinamic - intervenţii pe 

sectoare de pârtie pe o perioadă de timp determinată - relativ scurtă, specifice lucrărilor 

de terasamente. Acest lucru face ca orice emisie de poluanţi (semnificativă sau mai 

puţin) să inducă de asemenea nişte schimbări dinamice în echilibrul local din punct de 

vedere al calităţii aerului. 

Se poate astfel discuta de un eventual impact bine structurat în timp, pe o 

perioadă scurtă şi bine definită, nu de un impact cu efecte de acumulare asupra 

posibililor receptori. În cazul analizat, s-a constatat că activitatea nu este de natură a 

genera poluanţi cu caracter puternic remanent sau cu efecte ireversibile de natură să 

ridice probleme. 

Prin desfăşurarea lucrărilor de construire a obiectivelor propuse, datorită 

caracterului poluanţilor generaţi şi a limitării în timp a emisiilor într-un spaţiu dat (prin 

204


permanenta deplasare a frontului de lucru), pentru factorul de mediu aer atmosferic nu 

se prognozează o influenţă de natură a cauza efecte semnificative sau ireversibile. 

Efectele unui eventual impact se vor resimţi local şi mai mult asupra calităţii solului şi 

asupra vegetaţiei din zonă decât a aerului în sine. 

B. Perioada de funcţionare 

Singurele surse mobile de emisie notabile pe perioada desfăşurării activităţii pe 

viitor vor fi reprezentate de maşinile de bătătorit zăpada (ratrack). 

Obiectivului propus nu va avea influenţe semnificative asupra calităţii aerului din 

zonă pe perioada de funcţionare. 

Măsuri de diminuare a impactului 

Considerând cele prezentate mai sus (lipsa unui impact semnificativ asupra 

aerului în perioada de funcţionare a obiectivului propus), în cele ce urmează ne 

rezumăm în a aduce unele recomandări suplimentare în sensul prevenirii / reducerii 

inducerii unui impact semnificativ pe perioada de construire: 

întocmirea, respectarea şi urmărirea unor grafice de lucru stricte pentru utilaje 

mijloacele de transport pentru materiale vor fi prevăzute cu prelată pentru 

evitarea împrăştierii de particule cu ajutorul vântului 

mijloacele de producţie echipate cu motor vor respecta HG 332/2007 pentru 

“procedurile de aprobarea de tip a motoarelor destinate a fi montate pe maşini 

mobile nerutiere şi a motoarelor destinate vehiculelor pentru transportul rutier 

de persoane sau marfă şi stabilirea măsurilor de limitare a emisiilor gazoase şi 

de particule poluante provenite de la acestea, în scopul protecţie atmosferei” 

efectuarea reglajelor corespunzătoare la motoarele mijloacelor de producţie în 

conformitate cu condiţiile impuse de ITP 

umezirea pe cât posibil a zonelor de depozitare provizorie a materiilor prime 

sau a deşeurilor rezultate din săpătură (în special în perioadele cu vânt mai 

puternic) pentru evitarea transportării de către curenţii de aer a particulelor 

Factor de mediu: Sol, subsol 

Posibilele surse de poluare a solului şi subsolului în timpul execuţiei lucrărilor 

propuse sunt reprezentate de: 

• lucrările de terasamente prin decopertarea şi deranjarea stratelor de sol în 

timpul execuţiei lucrărilor de modelare a pârtiilor 

• lucrările de derocare 

• lucrările de defrişare a vegetaţiei forestiere în zonele de lărgire sau a 

pârtiilor nou create, prin apariţia de efecte erozionale 

• scurgeri accidentale de carburanţi sau lubrifianţi datorită defecţiunilor 

tehnice a utilajelor specifice de construcţii, datorită reparaţiilor în condiţii 

necorespunzătoare, datorită manipulărilor neglijente în timpul alimentării 

sau datorită depozitărilor necorespunzătoare şi care prin intermediul apei 

se infiltrează în sol; 

205


• scurgeri accidentale de grund sau vopsea în cazul protejării in situu prin 

acoperirea unor elemente constructive metalice 

• emisiile mobile provenite de la activitatea utilajelor grele, datorită arderii 

combustibilului în motoare cu aprindere prin compresie MAC (NO x , SO 2 , 

CO, pulberi) prin sedimentare la nivelul solului, cu posibila afectare a 

calităţii acestuia. 

• depozitarea carburanţilor, lubrifianţilor, grundului sau vopselei în locuri 

necorespunzătoare; 

• depozitări necorespunzătoare a deşeurilor rezultate în timpul lucrărilor de 

construcţie (atât deşeuri menajere provenite de la echipele de muncitori, cât 

şi deşeuri tehnologice) 

În perioada de exploatare a obiectivului: 

• efecte erozionale datorate exploatării pârtiilor de schi 

• efecte erozionale în aval de suprafeţele schiabile 

Măsuri de diminuare a impactului 

Stabilirea şi respectarea unor măsuri menite să asigure un impact diminuat al 

activităţii propuse asupra calităţii solului sunt necesare şi obligatorii. Astfel, pornind de 

la identificarea posibilelor surse de poluare şi a impactului preconizat, se impune luarea 

următoarele măsuri minime de către societatea responsabilă cu execuţia şi de către 

administratorul domeniului schiabil: 

• respectarea soluţiilor proiectate pentru compensarea volumelor de 

terasement, consolidarea terasamentelor, lucrările de drenaj a suprafeţei 

pârtiilor şi înierbarea acestora; 

• întocmirea unui proiect de specialitate pentru lucrările de derocare şi 

respectarea cu stricteţe a prevederilor acestuia; 

• asigurarea stării tehnice corespunzătoare a utilajelor folosite în execuţie atât 

pentru evitarea scurgerilor de carburanţi şi lubrifianţi cât şi pentru minimizarea 

emisiilor în aerul atmosferic; 

• efectuarea eventualelor reparaţii în locuri amenajate special, cu platforme 

betonate (în perimetrul organizării de şantier sau la unităţi specializate); 

• asigurarea protecţiei solului în perimetrul organizării de şantier, prin platforme 

betonate şi spaţii amenajate pentru depozitarea de carburanţi şi lubrifianţi, cu 

şanţ de gardă şi başă colectoare precum şi amenajarea zonei destinate 

spălării utilajelor cu o pantă suficientă pentru scurgerea şi colectarea apelor 

uzate rezultate; 

• stocarea combustibililor şi uleiurilor în rezervoare etanşe; 

• evitarea ocupării de terenuri suplimentare faţă de cele incluse în proiect, iar în 

situaţiile când acest lucru se impune din considerente de natură pur tehnică, 

minimizarea lor; 

• gestionarea deşeurilor prin asigurarea de condiţii de eliminare 

corespunzătoare, pe bază de contracte cu societăţi specializate sau cu 

206


mijloace proprii până la locaţii accesibile agenţilor specializaţ, având în vedere 

amplasamentul lucrărilor, 

• întreţinerea periodică a drenurilor de pe pârtii în sezonul cald, când lipseşte 

stratul de zăpadă, pentru evitarea apariţiei efectelor erozionale ale solului; 

Factor de mediu: Biodiversitate 

Ca şi posibile surse generatoare a unui eventual impact asupra biodiversităţii şi 

ariilor naturale protejate subliniem: 

- realizarea defrişărilor propuse în scopul extinderii domeniului schiabil 

impact negativ: pierdere definitivă de habitate pe un total de 24,82ha vegetaţie 

forestieră (dintre care 0,623ha în interiorul ariei naturale protejate) 

- efectuarea lucrărilor de modelare a pârtiilor şi de construire a restului obiectivelor 


impact negativ: risc poluare fizică a vegetaţiei în zonele aferente variatelor 

şantiere (fragmentare temporară sau definitivă a unor habitate) 

impact negativ: risc poluare chimică a vegetaţiei în zonele aferente variatelor 

şantiere (pe calea aerului, prin posibile situaţii acidentale cu deversări de 

substanţe chimice de origine petrolieră sau altă natură, management defectuos 

al deşeurilor) 

impact negativ: risc alterare biologică a habitatelor adiacente (efect de margine) 

- derularea unor lucrări de construire proiectate 

impact negativ: zgomote şi vibraţii cu posibile disturbări ale faunei (păsări, 

mamifere) 

Impact şi măsuri de reducere / compensare: 


pierderi de habitate astfel: defrişarea unei suprafeţe de cca. 24,82ha vegetaţie 

forestieră (dintre care 0,623ha în interiorul ariei naturale protejate). 

Habitatul afectat din sit este 9410 Păduri acidofile montane cu Picea abies 

(Vaccinio-Piceetea), raportat la suprafaţa ocupată în sit de acest tip de habitate rezultă 

o pierdere procentuală de 2,4%. 

În compensarea acestor pierderi se recomandă la renunţarea recoltării masei 

lemnoase de pe suprafeţe echivalente în interiorul sitului de către autoritatea silvică şi 

proprietarul fondului forestier. Prin această măsură şi speciile Stephanopachys 

substriatus respectiv Rhysodes sulcatus vor beneficia de protecţie. 

În cea ce priveşte specia Pholidoptera transsylvanica, având în vedere mărirea 

suprafeţelor defrişate, acesta va beneficia de posibilitatea de răspândire însă numai cu 

condiţia ca în urma amenajării pârtiilor, speciile de graminee sădite să fie cele locale, 

autohtone. Respectarea acestei cerinţe trebuie să fie obligatorie, fiind vorba de 

proximitatea unei SCI. Pentru controlul strict al materialului de sădit (de însămânţare) 

unitatea care va efectua acesta va trebui să prezinte documente doveditoare în acest 

sens. 

207


Având în vedere construcţia lacului de acumulare, speciile de amfibieni, cu 

precădere Triturus cristatus, T. montandoni dar şi alte specii de tritoni care nu sunt 

menţionate în formularul standard (cum ar fi T. alpestris, T. vulgaris) vor avea un loc 

prielnic de reproducere. Pentru protecţia acestor specii eventualele lucrări de 

decolmatare a lacului se vor efectua după perioada de reproducere a speciilor de 

amfibieni şi numai în luna august. Nu se recomandă popularea lacului cu specii de 

Salmonidae. 

Studiile de teren nu au relevat prezenţa speciilor de păsări strict protejate, la unele 

specii cum ar fi Tetrastes bonasia sau Tetrao urogallus, sau speciile de bufniţe mărirea 

suprafeţei păşunilor poate fi benefică (de exemplu specia Strix uralensis vânează pe 

terenuri deschise, adiacente pădurilor unde cuibăreşte), la altele cum ar fi speciile de 

piţigoi sau muscari dispariţia acestuia este echivalentă cu pierderea definitivă a locurilor 

de cuibărit. Pentru contracararea acestor efecte se recomandă ca din materialul 

defrişat, după prelucrare, dar încă în faza de construcţie a proiectului, să se 

construiască cel puţin 30 de cuiburi artificiale pentru piţigoi care pot fi amplasate în 

apropierea staţiunii (şi vor avea şi un efect pozitiv, de atragerea atenţiei asupra 

turiştilor) respectiv 10 cuiburi artificiale pentru bufniţe de talie mică (Glaucidium 

passerinum şi Aegolius funereus). Pentru dimensiunile exacte ale acestor cuiburi, 

precum şi pentru locurile de amplasare a acestora, va fi consultată Facultatea de 

Silvicultură Braşov, Catedra de silvicultură. 

În ceea ce priveşte speciile de floră protejată din zona de suprapunere a sitului cu 

pâtriile de schi, se vor lua toate măsurile de protecţie a vegetaţiei existente. 

Având în vedere caracterul sitului speciile de carnivore mari nu vor fi afectate de 

activităţile proiectului, însă o monitorizare permanentă a prezenţei acestora va fi 

obligatorie în perioada de exploatare a pârtiilor (ne referim la speciile Lynx lynx şi Canis 

lupus încât în perioada de exploatare a pârtiei specia Ursus arctos nu va fi prezentă în 

zonă). 

Zgomot şi vibraţii 

Surse 

a). pe timpul perioadei de construire: 

În scopul efectuării propriu-zise a tuturor lucrărilor de construire, se vor utiliza în 

mod firesc o serie de utilaje specifice care, în mare parte, sunt generatoare de zgomot 

şi/sau vibraţii: 

• autocamioane / basculante 

• auto-macarale 

• autobetoniere şi pompe împins beton 

• încărcătoare frontale 

• excavatoare 

• buldozere 

• freze de sol 

• pikamere (ciocane pneumatice) 

208


• motoferăstrae 

• unelete electrice de mână (maşini de găurit, polizoare unghiulare etc.) 

etc. 

La toate acestea se mai adaugă şi zgomotele provocate de exploziile eventual 

necesare în cadrul lucrărilor de derocare. 

Cu toate că această fază este caracterizată printr-o intensitate mai ridicată a 

zgomotelor, perioada de desfăşurare fiind scurtă, efectele posibil a fi induse la nivelul 

faunei se vor înscrie în gama unor disturbări temporare, fără efecte remanente, 

condiţiile de mediu din acest punct de vedere revenind la starea iniţială (acolo unde 

este cazul) de îndată ce lucrările vor înceta. 

b). pe timpul perioadei de activitate pe domeniul schiabil 

Sursele de zgomote ce vor funcţiona pe amplasament coincid în fapt ca şi 

diversitate cu cele din situaţia actuală, fiind vorba doar de o extindere. Astfel, acestea 

sunt reprezentate de: 

• instalaţiile de transport schiori (motoarele de antrenare a cablului) 

• agregatele de pompare a apei necesare înzăpezirii 


• agregatele de producere a aerului comprimat necesar înzăpezirii 

(compresor) 

• mici surse din cadrul atelierelor de întreţinere a scaunelor aferente celor 

două instalaţii de transport propuse 

• maşinile de preparat pârtiile (ratrack-uri) 

Măsuri prevăzute de proiect 

Toate pompele de mai sus se montează în spaţii închise. Clădirea staţiei de 

pompare de lângă lac, pe lângă faptul ca este închisă, adaposteste şi activităţi umane 

pentru întreţinerea, supravegherea şi repararea curenta a intregului proces de 

producere a zăpezii artificiale, motiv pentru care se va şi izola, atât termic cât şi acustic. 

Prin izolarea acustica, valorile nivelului de zgomot propagat în exterior se vor diminua 

până spre valori nule. 

La achiziţia instalaţiilor de transport pe cablu şi a agregatelor de înzăpezire se va 

ţine cont de caracteristice de emisie ale zgomotelor şi vibraţiilor (deja sunt de altfel 

vizate tunuri de zăpadă silenţioase). 

Măsuri suplimentare recomandate 

În scopul limitării vibraţiilor la sursă, echipamentele (pompe, compresoare etc.) vor 

fi prevăzute cu amortizoare de vibraţii (material cauciucat) la contactul cu fundaţia sau 

radierul conform instrucţiunilor tehnice P 121-89 pentru proiectarea şi executarea 

măsurilor de protecţie acustică şi antivibraţii la clădiri industriale şi normativului 

C125/2005 privind proiectarea şi executarea măsurilor de izolare fonică şi a 

tratamentelor acustice în clădiri. 

Se va evita pe cât posibil circulaţia mijloacelor auto şi funcţionarea utilajelor în 

suprasarcină cu turarea maximă a motoarelor. 

209


Deşeuri 

Deşeurile ce vor apărea cu ocazia desfăşurării lucrărilor de amenajare a 

domeniului schiabil şi de exploatare a sa ulterioară se clasifică în două categorii de 

bază, după perioada de apariţie lor: 

• deşeuri din etapa de construire: 

o menajere - provenite de la personalul care va efectua efectiv lucrările 

de construire 

o tehnologice - provenite din lucrările efective de construcţie 

• deşeuri din etapa de exploatare: 

o menajere 

o tehnologice - provenite din activităţile specifice de producţie 

Ca şi deşeuri tehnologice apar cele din următoarele categorii: 

• deşeuri din construcţii şi demolări (beton, fier, moloz, pământ etc.) 

• anvelope scoase din uz 

• deşeuri de baterii uzate 

• deşeuri de uleiuri uzate 

• deşeuri de vopsele 

Eliminarea acestora se va face în conformitate cu toate normele legale, acolo 

unde este cazul prin societăţi specializate autorizate. 

Factor de mediu: Peisaj 

Se conturează următoarele surse şi categorii de impact asupra peisajului prin 

implementarea proiectului propus: 

- în cadrul proiectului de reabilitare şi extindere a domeniului schiabil se propune 

amenajarea unui lac de acumulare în Poiana Ruia în scopul asigurării necesarului 

de apă pentru înzăpezirea artificială 

impact mediu negativ: prin dimensiunea sa relativă la zona de amplasare (cca. 30- 

40% din Poiana Ruia) şi prin înălţimea de cca. 5m a taluzului din aval, se poate 

considera că peisajul în zonă va avea de suferit faţă de situaţia actuală deşi 

condiţiile topografice permit o estompare a diferenţei de nivel rezultate 

- defrişarea unei suprafeţe de 24,8ha de pădure 

impact mediu negativ mai ales în faza de execuţie; la finalizarea lucrărilor, după 

modelarea şi înierbarea pârtiilor de schi considerăm că impactul asupra peisajului 

este unul nesemnficativ, acceptabil în comparaţie cu beneficiile aduse de proiect 

Pentru diminuarea impactului asupra peisajului se recomandă impunerea 

următoarelor măsuri: 

• refacerea zonelor afectate de lucrări de decopertare, prin acoperirea cu strat 

de sol fertil şi înierbare 

• integrarea peisagistică cât mai bună a taluzurilor lacurilor înierbarea cu specii 

similare celor din vecinătate şi prin modelarea pe cât posibil a acestor taluzuri 

în concordanţă cu aspectul local al locului de amplasare 

• gestionarea corespunzătoare a deşeurilor rezultate în timpul lucrărilor de 

reabilitare 

210


Factor de mediu: Mediul social şi economic 

- prin proiectul de reabilitare şi extindere a domeniului schiabil se preconizează 

atragerea unui aflux mai mare de turişti în zonă, staţiunea urmând să funcţioneze la 

standarde europene în ceea ce priveşte practicarea sporturilor de iarnă 

impact important pozitiv: sporirea veniturilor prin atragerea unui aflux mai mare de 


- aceste aspecte vor contribui şi la asigurarea unui număr crescut de locuri de muncă 

pentru populaţia din zonă 

impact mediu pozitiv: ridicarea bunăstării populaţiei din zonă prin asigurarea unui 

număr crescut de locuri de muncă 

Factor de mediu: Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural 

Proiectul nu este în măsură să cauzeze un impact negativ asupra condiţiilor 

etnice, culturale sau de patrimoniu. 

Prin creşterea afluxului de turişti în zonă (o parte dintre aceştia putând fi interesaţi 

şi de alte obiective din zonă precum cele aparţinând patrimoniului istoric şi cultural), 

există premisa apariţiei unui impact pozitiv. 

Analiza alternativelor 























211










Natura 2000 



Alternativa zero 

Beneficiile pentru mediul înconjurător ar fi de necontestat fireşte prin păastrarea 

acestuia în starea actuală. 

Poate singurul efect negativ ar fi legat de neefectuarea lucrărilor propuse pentru 

evitarea eroziunii pârtiilor actuale. 

Efectele cauzate de neadoptarea alernativei „0” sunt contrabalansate pe de o 

parte de beneficiile economice şi sociale însemnate aduse de implementarea 

proiectului, iar pe de altă parte de măsurile de reducere şi compensare a impactului 

propuse. 

Monitorizare 

S-au stabilit o serie de indicatori de monitorizare, precum şi metoda de obţinere a 

informaţiilor. Frecvenţa monitorizării variază de la un criteriu la altul sau de la un 

indicator la altul în raport cu specificul acestora şi probabilitatea de apariţie a 

eventualelor efecte vizibile / măsurabile, cu scopul de fi descoperite cât mai devreme 

efectele negative şi aplicarea măsurilor corespunzătoare pentru eliminarea sau 

reducerea acestora. 

Ape 

Deoarece se propune captarea unor debite de apă din izvoare locale şi prin lucrări 

de drenare a apelor de infiltraţie, recomandarea se îndreaptă spre o monitorizare în 

acest sens astfel: 

• înregistrarea debitelor captate din fiecare sursă propusă în parte cu 

menţinerea unei evidenţe a datelor rezultate 

• monitorizarea modului în care restul folosinţelor din masiv (cabane turistice 

etc.) sunt sau nu afectate prin partajarea resurselor de apă deja utilizate de 

acestea 

• înregistrarea debitelor la izvoarele de unde se captează apa cu menţinerea 

unei evidenţe a datelor rezultate, în scopul coroborării acestor date cu 

evoluţia stării vegetaţiei din aval (monitorizarea biodiversităţii) 

212


Biodiversitate, arii protejate 

Pentru monitorizarea stării de sănătate a vegetaţiei forestiere din aval de bazinetul 

din care se captează apa necesară alimentării lacului Ruia recomandăm utilizarea 

metodologiei de monitorizare sol-vegetaţie forestieră aprobată prin Ord. 244/2002, prin 

suprafeţe de probă permanente (SPP). 

În cazul în care punctele de monitoring existente prin amplasarea actuală nu oferă 

informaţii relevante asupra stării de sănătate a vegetaţiei amintite, propunem 

amplasarea unor astfel de suprafeţe în unităţile amenajistice 10A şi 15B (în aval de 

lacul Ruia respectiv în aval de zona de captare a izvoarelor situate în partea de NV a 

lacului) cu aprecierea doar a gradului de decolorare a coroanei pentru eliminarea 

cauzelor de natură biotică (defolieri produse de atacuri de insecte) ce nu nu sunt induse 

de implementarea proiectului. 

Decolorarea se apreciază în procente rotunjite divizibile cu 5 (0, 5, 10, 15 ... ), 

exprimându-se procentul de frunze sau ace (existente în coroana arborelui) a căror 

culoare se abate tranşant de la culoarea normală a frunzişului speciei respective 

(prezintă nuanţe de la galben la ruginiu). La estimarea decolorării trebuie avut în vedere 

faptul ca în perioada de observare (iulie-august) arborii care au suferit atacuri de 

insecte defoliatoare în anul respectiv prezintă frunze rezultate din a doua înfrunzire, 

frunze de culoare verde-gălbui cu pete ruginii pe margini, ce dau impresia unei 

decolorări. 

Intensitatea vătămării arborelui dupa procentul de decolorare a coroanei acestuia 

se stabileşte conform metodologiei europene astfel: 

- clasa 0 de decolorare (0-10%) – arbore sănătos; 

- clasa 1 de decolorare (11%-25%) - arbore slab vătămat; 

- clasa a 2-a de decolorare (26%-60%) - arbore moderat vătămat; clasa a 3-a de 

decolorare (61%-99%) - arbore puternic vătămat. 

Pentru a evita erorile de apreciere evaluările trebuie să se efectueze în perioada 

de maximă activitate fiziologică a arborilor (începutul lunii iulie - sfârşitul lunii august), 

dar nu pe timp de ploaie, ceaţă sau în perioade ale zilei cu lumină difuză. De 

asemenea, procesele de înflorire şi fructificaţie pot simula defolieri şi/sau decolorări, 

prin apariţia unor frunze de mici dimensiuni şi uşor decolorate. În aceste situaţii trebuie 

efectuată o observare atentă, pentru ca estimarea sa nu fie influenţată în mod negativ 

în ceea ce priveşte defolierea şi/sau decolorarea. 

Foarte important este ca această monitorizare să fie făcută de către specialişti 

silvicultori cu experienţă, capabili să constate dacă vătămarea arborilor este sau nu 

determinată de uscăciune prin reducerea resurselor de apă disponibile prin captarea 

acestora în vederea alimentării lacului Ruia întrucât decolorarea frunzişului şi uscarea 

arborilor poate avea şi alte cauze. Beneficiarul proiectului are avantajul că dispune de 

astfel de specialişti în cadrul Regiei Publice Locale a Pădurilor Kronstadt. 

În cazul în care se constată fenomene de uscăciune datorate captării resurselor 

de apă disponibile, modul de reglare a echilibrului în zonă este acela de a reduce 

debitele captate. Într-o asemenea eventualitate, fie diferenţa faţă de necesarul de apă 

213


pentru înzăpezire se va asigura din reţeaua publică Poiana Braşov, fie se va reduce 

proporţional suprafaţa de înzăpezit. 

Datele astfel obţinute se vor corobora cu înregistrările debitelor specificate la 

partea de monitorizare a apelor pentru a stabili o corelaţie între starea vegetaţiei şi 

debitele captate astfel încât să poată fi menţinut echilibrul actual în zona de interes. 

Situaţii de risc 

În situaţia executării lucrărilor de amenajare a domeniului schiabil din Poiana 

Braşov, ca posibile riscuri amintim: 

• risc de inundabilitate datorat unor accidente tehnice la nivelul lacului de 

acumulare (spargere baraj) 

• risc de explozii accidentale în cazul utilizării necorespunzătoare a 

încărcăturilor destinate împuşcărilor de la operaţiunea de derocare 

• risc de poluare a solului cu produse petroliere în urma unor defecţiuni 

semnificative la utilajele din frontul de lucru 

Dintre toate aceste situaţii de risc, cea cu consecinţele cele mai grave în cazul 

apariţiei fiind cea în care se peterece o golire a lacului Ruia în urma unui accident tehnic 

cu ruperea barajului. 

Din acest motiv, în cadrul studiului de fezabilitate, proiectantul general a prezentat 

o analiză detaliată a acestui risc şi a efectelor posibile, efectuând o modelare a scurgerii 

apei din lac într-o asemenea situaţie accidentală. 

214


B I B L I O G R A F I E 

Appleton, M. R., Ghidul pentru Elaborarea Planurilor de Management pentru ariile protejate din România, 

Proiectul Managementul Conservării Biodiversităţii din România .Facilitare şi asistenţă tehnică în 

schimbările instituţionale. Proiectul Băncii Mondiale Nunărul: RO-GE-44176 

Bauske, B. and Goetz, D. 1993. Effects of de-icing salts on heavy metal mobility. Acta Hydrochimica et 

Hydrobiologica 21: 38-42. 

BirdLife International 2004. Birds in the European Union: a status assesment. Wageningen, The 

Netherlands: BirdLife International. 

BirdLife International 2007. BirdLife Species Factsheets - www.birdlife.org. (Accesat in data de: 

16.01.2009). 

C. Drăgulescu, Angela Curtean-Bănăduc, 2002, Conservarea biodiversităţii. Entităţi naturale protejate, 

Sibiu 

Chiriţă C., Vlad, Păunescu C., Pătrăşcoiu N., Roşu C., Iancu I. 1977., Staţiuni forestiere 

Diaz, M., J. C. Illera, D. Hedo 2001. Strategic Environmental Assessment of Plans and Programs: A 

methodology for estimating effects on biodiversity. Environmental Management 28 2: 267–279. 

Harden, J. 2002. An overview of anthropogenic causes of avian mortality. Journal of Wildlife Rehabilitation 

25(1): 4-11. 

Kuitunen, M. T., J. Viljanen, E. Rossi, A. Stenroos 2003. Impact of Busy Roads on Breeding Success in 

Pied Flycatchers Ficedula hypoleuca. Environmental Management 31(1):79–85. 

Laursen, K. 1981. Birds on roadside verges and the effect of mowing on frequency and distribution. 

Biological Conservation 20: 59-68. 

Leahu, I. 2001. Amenajarea pădurilor, p. 189, 579 

Martínez, J. A., J. E. Martínez, I. Zuberogoitia, J. T. García, R. Carbonell, M. De Lucas & M. Díaz 2003. 

Difficulties involved in the proper execution of environmental impact assessments on birds. Ardeola 

50(2): 301-306. 

Milescu, I. 2006. Cartea silvicultorului, p. 78-80 

Munteanu, D. (ed) 2002. Atlasul păsărilor clocitoare din România. Publ. Soc. Ornitologică Română, Nr. 16, 

Cluj Napoca. 

National Research Council 2005. Assessing and Managing the Ecological Impacts of Paved Roads. The 

National Academies Press, Washington DC. 

Sándor, A.D. 2000. Metode speciale de numărare a unor categorii de păsări. In: Bibby, C., M. Jones, S. 

Mardsen (eds.): Metode de evaluare a abundenţei păsărilor. SOR, Cluj, p. 135-141. 

Seiler, A. 2002. Effects of infrastructure on nature. In: Habitat fragmentation due to transportation 

infrastructure. The European review. European Commission, Directorate-General for Research, 

Brussel. 

Suárez, F., J. Traba, M. B. Morales, S. Arrieta, J. Herranz & J. J. Oñate 2003. Birds and environmental 

impact assessment: are we correctly addressing the problem? Ardeola 50(2): 295-300. 

Treweek, J. 1999. Ecological Impact Assessment. Blackwell Publishing Ltd., Oxford. 

Voříšek P., Klvaňová A., Wotton S., Gregory R. D. (eds). 2008. A best practice guide for wild bird 

monitoring schemes. CSO/RSPB. p. 151. 

215

HARTA FUNCŢIILOR ATRIBUITE PĂDURILOR 

DIN ZONA PROIECTULUI 

„DEZVOLTAREA ŞI REABILITAREA DOMENIULUI SCHIABILXX 

ÎN POIANA BRASOV” 

SITUAŢIA EXISTENTĂ 

LEGENDA 

Străzi Poiana Braşov 

Pârtii ski 

Funcţiile pădurii 

Păduri cu funcţii de protecţie a solului situate pe stâncării, grohotişuri şi pe terenuri cu eroziune în adâncime cu alunecări active şi pe terenuri cu pante mari T 

Păduri cu funcţii de protecţie a solului şi cu funcţii de recreere 

Păduri cu funcţii de recreere - din jurul staţiunilor balneoclimaterice, climatice şi al sanatoriilor (TIII) 

Păduri de interes ştiiţific şi de ocrotire a genofondului şi ecofondului forestier, rezervaţii seminţe 

0 1000 2000 3000 m 

Păduri cu funcţii de producţie a lemnului destinate să producă lemn pentru cherestea (TVI)

HARTA FUNCŢIILOR ATRIBUITE PĂDURILOR 


„DEZVOLTAREA ŞI REABILITAREA DOMENIULUI SCHIABILX 


SITUAŢIA PROPUSĂ 

LEGENDA 


Pârtii ski 

Funcţiile pădurii 

Păduri cu funcţii de protecţie a solului situate pe stâncării, grohotişuri şi pe terenuri cu eroziune în adâncime cu alunecări active şi pe terenuri cu pante mari T 

Păduri cu funcţii de protecţie a solului şi cu funcţii de recreere 

Păduri cu funcţii de recreere - din jurul staţiunilor balneoclimaterice, climatice şi al sanatoriilor (TIII) 

Păduri de interes ştiiţific şi de ocrotire a genofondului şi ecofondului forestier, rezervaţii seminţe 

Păduri cu funcţii de producţie a lemnului destinate să producă lemn pentru cherestea (TVI) 

0 1000 2000 3000 m 

Lac propus Ruia 

Luciu apa 

Taluz lac

HARTA TIPURILOR DE HABITATE NATURA 2000 




SITUAŢIA EXISTENTĂ -FĂRĂ DEFRIŞARE 

LEGENDA 


Pârtii ski 

Habitate 

Molidiş de limită pe soluri rendzinice (i)- fără corespondent Natura 2000 

Molidiş pe soluri rendzinice de productivitate inferioară (de sâhlă) - fără coresp. Natura 2000 

Molideto-brădet normal cu floră de mull (s)- fără corespondent Natura 2000 

9110 Luzulo-Fagetum beech forests 

91V0 Dacian beech forest (Symphyto-Fagion) 

9410 Acidophilous Picea forests of the montane to alpine levels (Vaccinio-Piceetea) 

9420 Alpine Larix decidua and/or Pinus cembra forests 

Terenuri administrative (ex. culoar telecabină) 

0 1000 2000 3000 m

HARTA TIPURILOR DE HABITATE NATURA 2000 




SITUAŢIA PROPUSĂ -CU DEFRIŞARE 

LEGENDA 


Pârtii ski 

Habitate 

Molidiş de limită pe soluri rendzinice (i)- fără corespondent Natura 2000 

Molidiş pe soluri rendzinice de productivitate inferioară (de sâhlă) - fără coresp. Natura 2000 

Molideto-brădet normal cu floră de mull (s)- fără corespondent Natura 2000 

9110 Luzulo-Fagetum beech forests 

91V0 Dacian beech forest (Symphyto-Fagion) 

9410 Acidophilous Picea forests of the montane to alpine levels (Vaccinio-Piceetea) 

9420 Alpine Larix decidua and/or Pinus cembra forests 

Terenuri administrative (ex. culoar telecabină) 

0 1000 2000 3000 m 


Luciu apa 

Taluz lac

HARTA TIPURILOR DE SOL DIN ZONA PROIECTULUI 



SITUAŢIA EXISTENTĂ 

LEGENDA 

Soluri 


Pârtii ski 

Molisoluri - Rendzină tipică 

Molisoluri - Rendzină Litică 

Cambisoluri - Brun acid tipic 

0 1000 2000 3000 m

HARTA TIPURILOR DE SOL DIN ZONA PROIECTULUI 



SITUAŢIA PROPUSĂ 

LEGENDA 

Soluri 


Pârtii ski 

Molisoluri - Rendzină tipică 

Molisoluri - Rendzină Litică 

Cambisoluri - Brun acid tipic 


Luciu apa 

Taluz lac 

0 1000 2000 3000 m

STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?