PSALMUL 84 (83) a Dorul după lăcaºul Domnului 1 Maestrului de ...

PSALMUL 84 (83) a
Dorul dupã lãcaºul Domnului
1 Maestrului de cor. Pe gittit. Al fiilor lui Core. Psalm.
2 Cât de plãcute sunt lãcaºurile tale b , Domnul oºtirilor!
3
Sufletul meu suspinã ºi tânjeºte
dupã curþile Domnului.
Inima mea ºi trupul meu
tresaltã de bucurie în Dumnezeul cel viu c .
4 Pânã ºi vrabia îºi gãseºte o casã
ºi rândunica un cuib unde sã-ºi punã puii lor:
altarele tale, Domnul oºtirilor,
regele meu ºi Dumnezeul meu!
5 Fericiþi sunt cei care locuiesc d în casa ta,
pentru cã te pot lãuda mereu.
Selah
6 Fericit este omul care îºi aflã tãria în tine
ºi cãile tale sunt mereu în inima sa.
7 Trecând prin Valea Plângerii e , o preschimbã în izvor,
ºi ploaia de dimineaþã o îmbracã cu binecuvântãri.
a Împreunã cu Ps 15 ºi 24, acest psalm este considerat liturgia de
intrare sau liturgia porþii.
b Lit.: corturile tale. Este o aluzie la cortul alianþei din perioada exodului.
Pluralul se referã sau la edificiile legate de templu, sau indicã
mãreþia ºi sfinþenia construcþiei sacre (cf. 1Rg 19,14; Rom 11,3).
c Sufletul, inima ºi trupul indicã dimensiunea interioarã ºi exterioarã
a fiinþei umane (cf. Ps 16,9).
d Mai mult decât la locuirea materialã în templu, psalmistul se
referã la roadele spirituale ale apropierii de Domnul (cf. Ps 23,6; 27,4;
92,13-15).
e Valea Plângerii. Ar putea corespunde actualului Wadi-el-Meiseh
(=Valea celui care plânge), situat la sud-vest de Ierusalim. Alþii traduc

PSALMUL 84 (83) 307
8 Ei merg crescând în putere,
pânã ce le va apãrea în Sion
Dumnezeul dumnezeilor.
Selah
9 Doamne, Dumnezeul oºtirilor, ascultã rugãciunea mea;
Dumnezeul lui Iacob, pleacã-þi urechea.
10 Dumnezeule, scutul nostru,
priveºte ºi vezi faþa unsului tãu.
11 Cãci mai bunã este o zi în curþile tale,
decât o mie în altã parte;
prefer sã stau în pragul casei Dumnezeului meu,
decât sã locuiesc în casele pãcãtoºilor.
12 Domnul Dumnezeu este soare ºi scut f ;
Domnul dãruieºte har ºi mãrire;
nu refuzã nici un bine
celor ce duc o viaþã fãrã de prihanã.
13 Domnul oºtirilor,
fericit este omul care îºi pune încrederea în tine!
Este o cântare dulce, o dorinþã irezistibilã cãtre Dum -
nezeul vieþii, o dialecticã intensã între prezenþã ºi absenþã,
o atmosferã continuã de seninãtate ºi de bucurie; este
cântarea prin excelenþã a pelerinului, o nostalgie tandrã
dupã Dumnezeu. Tensiunea cãtre Ierusalim, polul de
atracþie al tuturor speranþelor lui Israel se transformã într-o
dorinþã intensã ºi pateticã ce se desfãºoarã în trei mo mente:
dorinþa trecutã de a merge la templu, dorinþa reaprinsã în
timpul cãlãtoriei, dorinþa satisfãcutã în rugãciunea prezentã,
care are loc în faþa porþilor templului. Tot itinerarul,
lung ºi zbuciumat, care l-a adus pe cel credincios pânã la
expresia ca Valea Setei sau Valea Balsamului, dupã numele arborelui
care creºte în aceste þinuturi pustii.
f Soare ºi scut. Nicãieri în VT nu mai întâlnim acest apelativ al lui
Dumnezeu, totuºi, sunt unele indicii de asemãnare în Is 60,19-20;
Mal 3,20.

308
PSALMUL 84 (83)
cetatea iubitã ºi sfântã, este uitat ºi transformat într-o procesiune.
Orice altã bucurie pãleºte în faþa fericirii de a fi în
comuniune cu Dumnezeu ºi cu poporul ales, în Sion. Este o
bucurie elementarã ºi aproape fizicã, este o bucurie instinctivã,
asemãnãtoare aceleia a vrabiei sau a rândunicii, este
o bucurie ce se transformã în laudã. Iahve este celebrat
prin tot ceea ce îi aparþine: templul sãu, cetatea sa sfântã,
binecuvântãrile ce se revarsã din locul în care se aflã
izvorul vieþii ºi unde se poate gãsi tãria. În Sion se unesc
cerul ºi pãmântul, istoria ºi universul, timpul ºi spaþiul,
sub conducerea unui Dumnezeu infinit, ºi totuºi, prezent
într-un oraº ºi într-un mic spaþiu sacru. Cãlãtoria, pentru
a ajunge în Sion, este vãzutã ca o parabolã a vieþii, o traiectorie
spre locul de refugiu ºi de pace.
Psalmul 84 (83) este o cântare a Sionului cu o specificare
importantã: este destinat sã fie folosit la porþile templului
ca text liturgic de intrare la celebrarea cultului.
În Vechiul Testament, mai întâi, arca alianþei ºi, apoi,
templul sunt locul prezenþei lui Dumnezeu, ºi rãmân punctul
de întâlnire ºi de comuniune a Israelului cu Dumnezeu.
În Noul Testament, prezenþa lui Dumnezeu în lume se
transferã de la templul din Ierusalim la omenitatea lui
Cristos, noul templu al lui Dumnezeu. El este unicul mediator
ºi adevãratul punct de întâlnire între Dumnezeu ºi
oameni.
Omenitatea lui Cristos se prelungeºte în Bisericã. Ea
este templul cel viu al lui Dumnezeu. Cristos exercitã prin
ea medierea între oameni ºi Dumnezeu. În Bisericã, oame -
nii pot sã guste, cu anticipaþie, dulceaþa vieþii eterne ºi a
bunãtãþii lui Dumnezeu, care le oferã ospitalitate gene -
roasã la banchetul euharistic.
Liturgia preia cuvintele acestui psalm în Liturghia de la
sfinþirea unei biserici ºi în ritul consacrãrii ei. Biserica consacratã
este semnul vizibil al Bisericii, comunitate a celor
credincioºi, ºi îi exprimã taina.

PSALMUL 84 (83) 309
Psalmul 84 (83) exprimã bucuria ºi abandonarea în
Dumnezeu a celui care trãieºte în harul sãu. El exprimã, în
acelaºi timp, fericirea de a trãi în Bisericã ºi de a se bucura
în celebrãrile liturgice de bunãtatea iubirii lui Cristos. În
faza cea mai frãmântatã a itinerarului sãu cãtre Dum nezeu,
Charles Péguy a gãsit în acest psalm liniºtea ºi bucuria.
Împãrþirea: titlu (v. 1); dorinþa dupã casa ºi altarele Dom -
nului oºtirilor (v. 2-4); cãlãtoria spre casa lui Dumnezeu
(v. 5-9); bucuria prezenþei în curþile ºi în casa Dumnezeului
oºtirilor (v. 10-13).