25.11.2014 Views

Drepturi şi/sau obligaţii civice - Societatea de Scleroza Multipla din ...

Drepturi şi/sau obligaţii civice - Societatea de Scleroza Multipla din ...

Drepturi şi/sau obligaţii civice - Societatea de Scleroza Multipla din ...

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

<strong>Drepturi</strong> <strong>şi</strong>/<strong>sau</strong> <strong>obligaţii</strong><br />

<strong>civice</strong><br />

Din acest număr...<br />

Concerte <strong>de</strong> Orgă <strong>şi</strong> Trombon în Ora<strong>de</strong>a<br />

<strong>şi</strong> Alba-Iulia<br />

Congresul anual al Platformei Europene<br />

<strong>de</strong> Scleroză Multiplă<br />

Prim-ministru în vizită la Centrul <strong>de</strong> zi <strong>de</strong> la<br />

Ora<strong>de</strong>a<br />

“M-am obişnuit să văd lumea <strong>de</strong> la nivelul<br />

scaunului cu rotile”<br />

“Aş vrea să le cer să fie optimişti…”<br />

Tysabri – o nouă perspectivă asupra<br />

tratamentului sclerozei multiple<br />

<strong>Scleroza</strong> multiplă - Tablou Clinic ( partea<br />

a-II-a )<br />

Seminarul naţional <strong>de</strong> scleroză multiplă<br />

2009<br />

pagina 21<br />

SOCIETATEA DE<br />

SCLEROZĂ MULTIPLĂ DIN ROMÂNIA<br />

Comitetul director<br />

Ing. Aurora Borşan - Preşe<strong>din</strong>te<br />

Dr. Constatntin Radu - Vice-preşe<strong>din</strong>te<br />

Politolog Dragoş Zaharia - Membru<br />

Anghel Nicolae Vicenţiu - Membru<br />

Petre Roman - Membru<br />

Redacţia Revistei Columna<br />

Marius Moş - Redactor şef (0746605737)<br />

Prof. Dr. Petru Mihancea - Director ştiinţific<br />

Răzvan Radu - Tehnoredactare<br />

E-mail: columna@smromania.ro<br />

Adresa SSMR<br />

Str. Buzăului nr. 2/B, CP 11, OP 3, 410 249, Ora<strong>de</strong>a, Bihor, România<br />

Tel.: 0259-417 136; 0359-192 110<br />

Tel./fax: 0259-406 662<br />

E-mail: office@smromania.ro<br />

web: www.smromania.ro<br />

HELPLINE SM - 0800 800 044<br />

Claudia Torje – Director Executiv<br />

pagina 4<br />

pagina 6<br />

pagina 8<br />

pagina 11<br />

pagina 13<br />

pagina 15<br />

pagina 17<br />

Tipărit la SC INPRIM COMP SRL Ora<strong>de</strong>a,<br />

0745 784 929, www.inprim.eu, inprim@rdslink.ro<br />

Editorial<br />

Trăim în frumoasa<br />

noastră ţară România<br />

<strong>şi</strong> ne bucurăm <strong>de</strong><br />

numeroasele drepturi<br />

pe care le avem ca <strong>şi</strong><br />

cetăţeni ai patriei. Nu<br />

ne putem sustrage <strong>de</strong><br />

la <strong>obligaţii</strong>, dar noi<br />

nici nu dorim să facem<br />

acest lucru, <strong>de</strong> aceea<br />

ne plătim cu sârguinţă<br />

dările către stat, pentru<br />

a nu se aduna penalităţile care ar îngreuna <strong>şi</strong><br />

mai mult situaţia financiară a fiecăruia. Dar ce<br />

facem când drepturile nu ne sunt respectate??<br />

Noi cum putem penaliza autorităţile pentru<br />

nerespectarea acestor drepturi? Ştiu, există<br />

CEDO, dar cum spun cei mai mulţi, pânăz<br />

acolo te “mănâncă” costurile cu avocaţii <strong>şi</strong><br />

funcţionăra<strong>şi</strong>i noştri. Ce-i <strong>de</strong> făcut? Fiecare<br />

cetăţean poate în mod personal să <strong>de</strong>pună<br />

sesizări, petiţii, memorii <strong>sau</strong> reclamaţii la<br />

birourile autorităţilor <strong>şi</strong> în termen <strong>de</strong> 30 <strong>de</strong><br />

zile <strong>de</strong> la data înregistrării documentului,<br />

autoritatea respectivă este obligată conform<br />

Legii 544/201 <strong>şi</strong> a Ordonanţei 27/2002 să<br />

ofere un răspuns scris fiecărei sesizări. Dar<br />

oare câţi <strong>din</strong>tre noi chiar fac acest pas? De ce<br />

nu suntem <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> curajo<strong>şi</strong> să luptăm pentru<br />

drepturile pe care le avem? Se întamplă în ţara<br />

noastră atât <strong>de</strong> multe nedreptăţi, încât nu mai<br />

ştii <strong>de</strong> un<strong>de</strong> să începi să le rezolvi. Important<br />

este să ne cunoaştem fiecare, în primul rând,<br />

drepturile pe care le avem ca cetăţeni, apoi să<br />

ne apărăm drepturile, să luptăm pentru ele.<br />

De<strong>şi</strong> în fiecare zi aflu <strong>de</strong>spre persoane<br />

a căror drepturi nu se respectă, un recent<br />

eveniment trist m-a făcut să înţeleg că în<br />

România nu îţi este respectat uneori nici<br />

dreptul la viaţă. Când mergi într-un spital,<br />

pentru a trata o boală banală, mergi pentru a<br />

te vin<strong>de</strong>ca <strong>sau</strong> pentru ameliorarea respectivei<br />

afecţiuni. Dar te gân<strong>de</strong>şti oare dacă mai mergi<br />

acasă în viaţă <strong>din</strong> acel spital? Aşadar, trebuie<br />

să ne revizuim atitu<strong>din</strong>ea faţă <strong>de</strong> autorităţile<br />

<strong>din</strong> România, care trebuie să apere drepturile<br />

cetăţenilor <strong>şi</strong> să le promoveze. Nu trebuie să<br />

fim neîncrezători <strong>şi</strong> pesimişti, să pornim în<br />

lupta noastră pentru apărarea drepturilor cu<br />

optimism <strong>şi</strong> cu gândul curat.<br />

COLUMNA Nr. 2 aprilie - iunie 2009<br />

3


Actualitatea SM<br />

Evenimentele au avut ca scop<br />

promovarea cauzei persoanelor cu SM<br />

Concerte <strong>de</strong> Orgă <strong>şi</strong> Trombon<br />

în Ora<strong>de</strong>a <strong>şi</strong> Alba-Iulia<br />

Loredana Simion – Coordonator <strong>de</strong> proiecte<br />

Concertele <strong>de</strong> Orgă <strong>şi</strong> Trombon în Ora<strong>de</strong>a<br />

<strong>şi</strong> Alba-Iulia (Basilica Romano-Catolică <strong>din</strong><br />

Ora<strong>de</strong>a <strong>şi</strong> Catedrala Romano-Catolică <strong>din</strong> Alba-<br />

Iulia) au avut loc în data <strong>de</strong> 27 <strong>şi</strong> 29 aprilie<br />

2009.<br />

Scopul acestor evenimente a fost acela<br />

<strong>de</strong> a promova cauza persoanelor cu scleroză<br />

multiplă <strong>din</strong> România <strong>şi</strong> <strong>de</strong> a susţine financiar<br />

serviciile oferite persoanelor cu scleroză<br />

multiplă <strong>din</strong> Ora<strong>de</strong>a, Alba-Iulia <strong>şi</strong>, prin<br />

intermediul Societăţii <strong>de</strong> Scleroză Multiplă <strong>din</strong><br />

România, <strong>din</strong> întreaga ţară.<br />

Concertul <strong>din</strong> Ora<strong>de</strong>a a reunit un număr<br />

<strong>de</strong> peste 50 <strong>de</strong> persoane, iar Concertul susţinut<br />

în Alba-Iulia un număr <strong>de</strong> 200 <strong>de</strong> persoane.<br />

Ambele iniţiative s-au bucurat <strong>de</strong> susţinerea<br />

autorităţilor publice locale, fapt care a contribuit<br />

semnificativ la atingerea obiectivelor celor două<br />

evenimente: vizibilitate <strong>şi</strong> strângere <strong>de</strong> fonduri.<br />

Ambele concerte au fost realizate cu<br />

susţinerea <strong>şi</strong> în colaborare cu organizaţiile<br />

locale <strong>de</strong> scleroză multiplă, respectiv Fundaţia<br />

<strong>de</strong> Scleroză Multiplă MS <strong>din</strong> Bihor <strong>şi</strong> Asociaţia<br />

<strong>de</strong> Scleroză Multiplă SPEROMAX <strong>din</strong> Alba-<br />

Iulia.<br />

„Ceea ce ne-am propus prin aceasta<br />

activitate a fost să tragem un semnal <strong>de</strong> alarmă<br />

asupra problematicii bolnavilor <strong>de</strong> SM, <strong>de</strong><br />

asemenea să reu<strong>şi</strong>m să creştem vizibilitatea<br />

organizaţiei locale în planul comunităţi locale.<br />

La eveniment au participat atât bolnavi <strong>de</strong> SM,<br />

reprezentanţi ai autorităţilor locale precum<br />

albaiulieni <strong>de</strong> rând”, spune Dragoş Zaharia,<br />

preşe<strong>din</strong>tele Asociaţiei <strong>de</strong> Scleroză Multiplă<br />

SPEROMAX <strong>din</strong> Alba-Iulia<br />

Mulţumim pe această cale<br />

instrumentiştilor care au făcut posibile aceste<br />

două evenimente, <strong>şi</strong>-au <strong>de</strong>dicat timpul,<br />

energiile <strong>şi</strong> abilităţile pentru a oferi o seară<br />

plăcută pentru persoanele cu scleroză multiplă<br />

<strong>şi</strong> membrii familiilor acestora.<br />

Au concertat:<br />

Torsten Sterzik: organist, dirijor,<br />

compozitor, Kirchenmusik direktor<br />

(director <strong>de</strong> muzică bisericească), cantor<br />

în Hildburghausen <strong>şi</strong> dirijor al Collegium<br />

musicae.<br />

Andreas Braun: muzician liber<br />

profesionist (trombon, dirijor), membru<br />

în Corul Reprezentativ (<strong>de</strong> suflatori)<br />

al Fe<strong>de</strong>raţiei Bisericilor Evanghelice<br />

<strong>din</strong> Germania <strong>de</strong> Mijloc <strong>şi</strong> membru în<br />

corul vocal <strong>şi</strong> <strong>de</strong> alămuri al Bisericii<br />

Evanghelice <strong>din</strong> Hildburghausen.<br />

4 COLUMNA Nr. 2 aprilie - iunie 2009


Ziua Internaţională a Persoanelor cu<br />

Scleroză Multiplă, celebrată <strong>şi</strong> în România<br />

MS Global Dinner Party în<br />

Băile Felix<br />

Loredana Simion – Coordonator <strong>de</strong> proiecte<br />

Actualitatea SM<br />

<strong>Societatea</strong> <strong>de</strong> Scleroză Multiplă <strong>din</strong><br />

România s-a alăturat tuturor organizaţiilor<br />

pacienţilor afectaţi <strong>de</strong> scleroză multiplă <strong>din</strong><br />

întreaga lume <strong>şi</strong> în special Fundaţiei <strong>de</strong> Scleroză<br />

Multiplă MS <strong>din</strong> Bihor, care a <strong>de</strong>rulat în<br />

perioadă 08-27 mai evenimente specifice pentru<br />

a celebra Ziua Internaţională a Persoanelor<br />

cu Scleroză Multiplă.<br />

Ziua Internaţională a Persoanelor cu<br />

Scleroză Multiplă este primul eveniment<br />

coordonat la nivel global care a avut scopul<br />

<strong>de</strong> a celebra ziua <strong>de</strong> miercuri, 27 mai, în 61 <strong>de</strong><br />

ţări, fiind astfel organizate aproximativ 200 <strong>de</strong><br />

evenimente.<br />

<strong>Societatea</strong> <strong>de</strong> Scleroză Multiplă <strong>din</strong><br />

România, în parteneriat cu Fundaţia <strong>de</strong> Scleroză<br />

Multiplă MS <strong>din</strong> Bihor a organizat joi, 28 mai<br />

2009, “MS Global Dinner Party” la restaurantul<br />

Traverdi <strong>din</strong> Băile Felix, Str. Principală, nr.<br />

120/19. Cu ocazia acestui eveniment s-au oferit<br />

informaţii <strong>de</strong>spre serviciile sociale <strong>şi</strong> sociomedicale<br />

pe care le furnizăm persoanelor cu<br />

scleroză multiplă. Am prezentat o înregistrare<br />

a doamnei Lori Schnei<strong>de</strong>r, persoană cu SM,<br />

care a făcut alpinism pe Muntele Everest <strong>şi</strong><br />

filmuleţe ale acestei campanii la nivel global<br />

(Ce este scleroza multiplă? Cum este să trăieşti<br />

cu scleroză multiplă? Cercetare <strong>şi</strong> tratament).<br />

La eveniment au participat un număr <strong>de</strong><br />

aproximativ 25 <strong>de</strong> persoane afectate <strong>de</strong> scleroză<br />

multiplă, reprezentanţi ai Fundaţiei <strong>de</strong> Scleroză<br />

Multiplă MS Bihor, ai Societăţii <strong>de</strong> Scleroză<br />

Multiplă, ai autorităţi publice locale, doamna<br />

consilier Florica Cherecheş, Preşe<strong>din</strong>ta Comisiei<br />

pentru muncă, sănătate, familie, protecţie socială<br />

<strong>şi</strong> protecţia copilului <strong>din</strong> cadrul Consiliului<br />

Local Ora<strong>de</strong>a. Doamna <strong>de</strong>putat Petö Csilla-<br />

Mária, prezentă la eveniment, ne-a asigurat că<br />

vom avea parte <strong>de</strong> susţinerea domniei sale pentru<br />

viitoare iniţiative <strong>şi</strong> modificări legislative.<br />

Evenimentul a fost patronat <strong>de</strong> doamna<br />

consilier Florica Cherecheş, Preşe<strong>din</strong>ta<br />

Comisiei pentru muncă, sănătate, familie,<br />

protecţie socială <strong>şi</strong> protecţia copilului <strong>din</strong> cadrul<br />

Consiliului Local Ora<strong>de</strong>a.<br />

Acest eveniment <strong>şi</strong>-a propus să celebreze<br />

Ziua Internaţională a Persoanelor cu<br />

Scleroză Multiplă alături <strong>de</strong> alţi zeci <strong>de</strong> mii <strong>de</strong><br />

oameni afectaţi <strong>de</strong> scleroză multiplă <strong>din</strong> întreaga<br />

lume (aproximativ două milioane <strong>de</strong> persoane).<br />

Pentru a înţelege grandoare acestui eveniment,<br />

Ziua Internaţională a Persoanelor cu<br />

Scleroză Multiplă, vă invităm să vizitaţi www.<br />

worldmsday.org <strong>şi</strong> www.ziuasmromania.<br />

blogspot.com.<br />

Masă festivă <strong>şi</strong> la Alba Iulia<br />

Evenimentul a fost marcat <strong>şi</strong> la<br />

Alba Iulia un<strong>de</strong> Clubul Rotary Alba Iulia<br />

Civitas Solis în parteneriat cu Asociaţia<br />

SM SPEROMAX ALBA a organizat o<br />

masă festivă la care a invitat bolnavii<br />

<strong>de</strong> scleroză multiplă. La întâlnire a fost<br />

invitat <strong>şi</strong> Radu Nechifor, unul <strong>din</strong> elevii<br />

lui Gheorghe Zamfir. Acest eveniment <strong>şi</strong>-a<br />

propus să scoată <strong>din</strong> izolare persoanele<br />

cu scleroză multiplă oferindu-le acestora<br />

şansa unei mese festive, o ocazie foarte<br />

bună <strong>de</strong> socializare pentru aceşti oameni<br />

care sunt izolaţi <strong>de</strong> societate. Evenimentul<br />

a fost organizat la Hotel Parc începând<br />

cu ora 18.00<br />

Dragoş Zaharia – Preşe<strong>din</strong>te<br />

Asociaţia SM Speromax Alba Iulia<br />

COLUMNA Nr. 2 aprilie - iunie 2009<br />

5


SM Internaţional<br />

S-a discutat <strong>şi</strong> <strong>de</strong>spre situaţia prezentă a<br />

Sclerozei Multiple în Europa <strong>şi</strong> impactul pe<br />

care îl poate avea Parlamentul European<br />

Congresul anual al Platformei<br />

Europene <strong>de</strong> Scleroză<br />

Evenimentul organizat <strong>de</strong> Platforma<br />

Europeană <strong>de</strong> Scleroză Multiplă a avut<br />

loc în perioada 13-15 mai 2009, la Bruxel.<br />

Organizatorii <strong>şi</strong>-au propus să aducă în atenţia<br />

auditoriului prezentări importante <strong>din</strong> partea<br />

unor vorbitori <strong>de</strong> seamă:<br />

• Puncte <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re importante privind<br />

scleroza multiplă <strong>din</strong> partea reprezentanţilor<br />

Comisiei Europene <strong>şi</strong> ai Parlamentului<br />

European;<br />

• Rezultatele Barometrului European <strong>de</strong><br />

SM;<br />

• Codul European <strong>de</strong> Scleroză Multiplă –<br />

o politică vie;<br />

• Mese Rotun<strong>de</strong> naţionale la înalt nivel –<br />

drumul înainte;<br />

• Proiectul MS-ID <strong>şi</strong> Programele <strong>de</strong><br />

Sănătate Publică <strong>din</strong> UE.<br />

Multiplă<br />

Loredana Simion - Coordonator naţional al proiectului MS-ID<br />

Participanţii care au luat parte la lucrările<br />

acestui Congres au fost directori executivi<br />

ai societăţilor naţionale <strong>de</strong> SM, personal<br />

cheie <strong>şi</strong> voluntari responsabili cu rezolvarea<br />

unor probleme <strong>din</strong> domeniul serviciilor <strong>de</strong><br />

sănătate furnizate persoanelor cu scleroză<br />

multiplă, coordonatorii naţionali ai proiectului<br />

MS-ID, neurologi, statisticieni, responsabili cu<br />

Relaţiile Publice, etc. De asemenea, au putut lua<br />

parte la eveniment reprezentanţi ai industriei<br />

farmaceutice <strong>sau</strong> orice alte persoane interesate<br />

<strong>de</strong> subiect.<br />

Scurtă <strong>de</strong>scriere a câtorva <strong>din</strong>tre<br />

prezentările care au fost susţinute în cadrul<br />

Congresului:<br />

• Valoarea proiectului MS-ID în cadrul<br />

Sistemului <strong>de</strong> Sănătate Publică în Europa,<br />

Stavros Malas, Consilier Special la Cabinetul<br />

Doamnei Comisar Androulla Vaddiliou.<br />

Domnul Malas a vorbit <strong>de</strong> crearea la nivel<br />

European a unei Reţele Europene <strong>de</strong> Centre<br />

Medicale <strong>de</strong> Referinţă.<br />

• Situaţia prezentă a Sclerozei Multiple<br />

în Europa <strong>şi</strong> impactul pe care îl poate avea<br />

Parlamentul European, Frida Brepoels,<br />

Membru al Parlamentului European. Doamna<br />

a acceptat să fie MS Champion la nivelul<br />

Parlamentului European (Campion SM).<br />

• Registrul European <strong>de</strong> SM,<br />

chestionarul medical <strong>şi</strong> utilizarea acestuia în<br />

afara proiectului–exemplul Marii Britanii,<br />

Dr. Lee Dunster, membru al Comitetul Ştiinţific<br />

al proiectului MS-ID. Registrul Naţional <strong>de</strong> SM<br />

<strong>din</strong> UK va începe să se <strong>de</strong>zvolte. Pentru început<br />

a fost realizat un studiu <strong>de</strong> fezabilitate <strong>şi</strong> au<br />

fost organizate focus grupuri cu pacienţii <strong>şi</strong> cu<br />

6 COLUMNA Nr. 2 aprilie - iunie 2009


SM Internaţional<br />

medicii specializaţi. Urmează să se finalizeze<br />

proiectul.<br />

• Proiectul MS-ID: o scurtă trecere<br />

în revistă, Nicola Bedlington. Doamna<br />

Bedlington face parte <strong>din</strong> Comitetul Ştiinţific<br />

al proiectului MS-ID <strong>şi</strong> a avut o prezentare<br />

concisă privind proiectul MS-ID în ansamblul<br />

acestuia: parteneri, buget, obiective <strong>şi</strong> activităţi<br />

planificate.<br />

• Rezultatele Registrului European <strong>de</strong><br />

SM pilot–punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al neurologilor,<br />

Dr. Jaume Sastre Garriga este membru al<br />

Comitetul Ştiinţific al proiectului MS-ID <strong>şi</strong><br />

a avut o prezentare <strong>de</strong>spre importanţa unui<br />

Registru European <strong>de</strong> SM <strong>din</strong> punctul <strong>de</strong><br />

ve<strong>de</strong>re al neurologului. Domnia sa a prezentat<br />

punctele tari <strong>şi</strong> punctele slabe ale unui Registru<br />

SM exhaustiv, precum <strong>şi</strong> dificultăţile pe care le<br />

întâmpină un specialist în momentul în care î<strong>şi</strong><br />

asumă responsabilitatea <strong>de</strong> a completa un astfel<br />

<strong>de</strong> Registru.<br />

• Rezultatele Registrului European <strong>de</strong><br />

SM pilot – aspecte statistice <strong>şi</strong> sociale, Thomas<br />

Zwingers este membru al Comitetul Ştiinţific<br />

al proiectului MS-ID. Domnul Zwingers a<br />

prezentat rezultatele provizorii ale Registrului<br />

European Pilot <strong>de</strong> SM <strong>şi</strong> a subliniat punctele tari<br />

<strong>şi</strong> slabe ale unui Registru European <strong>de</strong> SM <strong>din</strong><br />

punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al unui statistician. Domnia<br />

sa a subliniat faptul că un Registru care doreşte<br />

să colecteze informaţii socio-economice trebuie<br />

să implice pacientul <strong>şi</strong> trebuie să aibă în ve<strong>de</strong>re<br />

nivelul <strong>de</strong> înţelegere al unui pacient.<br />

• Costul SM în Europa – o metaanaliză<br />

a studiilor existente <strong>şi</strong> exemplul Islan<strong>de</strong>i,<br />

Maura Pugliati, MD, PhD, Universitatea <strong>din</strong><br />

Bergen, Norvegia. Doamna Pugliati a prezentat<br />

studiile care au fost realizate până în anul 2007<br />

privind costul în SM.<br />

• Hands in hands – cooperarea între<br />

stakehol<strong>de</strong>rii (părţile interesate) <strong>de</strong> la<br />

nivelul European <strong>şi</strong> naţional în procesul<br />

<strong>de</strong> implementare <strong>de</strong> proiecte, exemplul<br />

Fe<strong>de</strong>raţiei Europene <strong>de</strong> Asistent Medical, Paul<br />

De Raeve, Fe<strong>de</strong>raţia Europenă <strong>de</strong> Asistente<br />

Medicale. Domnul De Raeve este Preşe<strong>din</strong>tele<br />

Fe<strong>de</strong>raţiei Europene a Asistenţilor Medicali <strong>şi</strong> a<br />

avut o carismatică prezentare <strong>de</strong>spre importanţa<br />

accesării fondurilor europene <strong>şi</strong> a implementării<br />

<strong>de</strong> proiecte ample la nivel European.<br />

• Un prim centru <strong>de</strong> reabilitare pentru<br />

8.400 <strong>de</strong> persoane cu scleroză multiplă<br />

<strong>din</strong> Slovacia – <strong>de</strong> la iniţiativă privată, la o<br />

aplicaţie bine documentată la nivelul Uniunii<br />

Europene, Juliana Ilencikova, persoană cu SM<br />

<strong>şi</strong> Dipl. Ing. Peter Molčan, Primar <strong>din</strong> Sabinov,<br />

Slovacia. S-a prezentat astfel iniţiativa luată <strong>de</strong><br />

<strong>Societatea</strong> <strong>de</strong> SM <strong>din</strong> Slovacia, împreună cu un<br />

Club <strong>de</strong> SM la nivel regional, <strong>de</strong> a crea primul<br />

centru <strong>de</strong> reabilitare pentru persoanele cu SM<br />

<strong>din</strong> Slovacia. Prezentarea a fost o încurajare <strong>şi</strong><br />

o dovada că eforturile unite ale persoanelor cu<br />

SM se văd recompensate.<br />

• Valoarea cooperării <strong>şi</strong> a schimbului <strong>de</strong><br />

bune practici în Europa – exemplul Centrului<br />

<strong>de</strong> Reabilitare Borne Sulinowo pentru<br />

persoanele cu scleroză multiplă, Mariusz<br />

Kowalewski, Director Centrum Rehabilitacji<br />

SM w Bornem Sulinowie, Polonia. Domnul<br />

Kowalewski este Directorului Centrului <strong>de</strong><br />

Reabilitare în SM <strong>din</strong> Polonia care a fost creat<br />

în anii 2004-2006 ca urmare a schimbului <strong>de</strong><br />

informaţii între organizaţiile pacienţilor cu SM<br />

<strong>din</strong>tre Polonia, Belgia <strong>şi</strong> Danemarca.<br />

• Impactul pacienţilor <strong>şi</strong> implicarea<br />

acestora în munca Comisiei Europene –<br />

exemplul Forumului European al Pacienţilor,<br />

Roxana Rădulescu, Forumului European al<br />

Pacienţilor. Acestă prezentare a fost o mărturie<br />

a rezultatelor pe care organizaţiile pacienţilor<br />

la nivel European le pot influenţa <strong>şi</strong> la nivel<br />

naţional. Doamna Rădulescu este Ofiţer <strong>de</strong><br />

Politici în cadrul Forumului European al<br />

Pacienţilor <strong>şi</strong> avem plăcerea să spunem că este<br />

româncă.<br />

• Mese Rotun<strong>de</strong> Naţionale, un<br />

instrument <strong>de</strong> promovare a „Codului” – 4<br />

experienţe: Bulgaria, Ungaria, România,<br />

Slovenia. Din partea Societăţii <strong>de</strong> Scleroză<br />

Multiplă <strong>din</strong> România, Loredana Simion a<br />

prezentat în cadrul Congresului rezultatele<br />

Mesei Rotun<strong>de</strong> <strong>din</strong> România, <strong>din</strong> data <strong>de</strong> 13<br />

martie 2009. Astfel, participanţi <strong>din</strong> peste 20 <strong>de</strong><br />

ţări ale Comunităţii Europene au putut cunoaşte<br />

situaţia cu care persoanele cu scleroză multiplă<br />

se confruntă <strong>şi</strong> au fost plăcut impresionaţi <strong>de</strong><br />

munca <strong>de</strong>sfăşurată <strong>de</strong> SSMR în România.<br />

Suntem astfel încurajaţi să continuăm munca<br />

pe care am început-o <strong>şi</strong> care este susţinută <strong>şi</strong> <strong>de</strong><br />

EMSP.<br />

COLUMNA Nr. 2 aprilie - iunie 2009<br />

7


Viaţa noastră<br />

Tony Brown <strong>şi</strong>-a arătat interesul <strong>de</strong> a<br />

sprijini în continuare acest proiect<br />

Prim-ministru în vizită la<br />

Centrul <strong>de</strong> zi <strong>de</strong> la Ora<strong>de</strong>a<br />

Marius Moş - Redactor şef Columna<br />

La sfâr<strong>şi</strong>tul lunii martie Centrul <strong>de</strong><br />

zi pentru persoane cu scleroză multiplă<br />

<strong>din</strong> Ora<strong>de</strong>a a fost vizitat <strong>de</strong> un oaspete<br />

<strong>de</strong> seamă. Tony Brown - Chief Minister of<br />

the Isle of Man Government, (echivalentul<br />

pentru Prim Ministru în Insula Man) a vizitat<br />

ju<strong>de</strong>ţul Bihor la invitaţia RO-MAN-Aid <strong>şi</strong> în<br />

special a lui Douglas <strong>şi</strong> Rosa Drown, cei care<br />

au fost alături <strong>de</strong> mişcarea SM <strong>din</strong> România<br />

încă <strong>de</strong> începuturile acesteia.<br />

Tony BROWN, este un fost electrician<br />

care are o lungă carieră ca politician, la început<br />

ca <strong>şi</strong> consilier local <strong>şi</strong> primar, mai apoi ca<br />

membru al Guvernului Insulei Man. A ocupat<br />

funcţia <strong>de</strong> Prim Ministru mai mulţi ani <strong>şi</strong> a avut<br />

întot<strong>de</strong>auna un interes <strong>de</strong>osebit în rolul Insulei<br />

Man privind ajutorarea <strong>de</strong>zvoltării internaţionale<br />

<strong>şi</strong> <strong>de</strong> aceea este în mod particular interesat să<br />

vadă un proiect <strong>de</strong> succes ca <strong>şi</strong> Centrul <strong>de</strong> Zi<br />

care asigură servicii <strong>de</strong> mai bine <strong>de</strong> 16 ani.<br />

Centrul <strong>de</strong> zi a primit un fond <strong>din</strong> partea<br />

Guvernului Insulei Man în anul 1993 cu scopul<br />

<strong>de</strong> a introduce în clădire încălzirea centrală,<br />

cu sursă proprie <strong>de</strong> agent termic. De atunci au<br />

venit mulţi voluntari <strong>din</strong> Insula Man să ajute<br />

Centrul <strong>de</strong> zi, fie cu ocazia renovării iniţiale<br />

a clădirii <strong>sau</strong> să asigure sprijin la multiplele<br />

activităţi esenţiale centrului. RO-MAN-AID,<br />

organizaţie înregistrată în Insula Man <strong>şi</strong> la<br />

Ju<strong>de</strong>cătoria Ora<strong>de</strong>a, a asigurat în mare parte<br />

acest sprijin. Sprijinul venit <strong>din</strong> Insula Man nu<br />

s-a rezumat doar la nivel ju<strong>de</strong>ţean, prin Fundaţia<br />

<strong>de</strong> Scleroză Multiplă MS Bihor, ci s-a extins <strong>şi</strong><br />

la nivel naţional, sprijinind <strong>şi</strong> Biroul Naţional<br />

MS <strong>şi</strong> chiar <strong>şi</strong> revista Columna.<br />

“Tony Brown a fost entuziasmat <strong>de</strong> faptul<br />

ca investiţia iniţială făcută <strong>de</strong> Insula Man a fost<br />

apreciată <strong>de</strong> comunitatea locală <strong>şi</strong>, mai mult,<br />

aceasta nu s-a pierdut ci a fost îmbunătăţită <strong>şi</strong><br />

este <strong>de</strong> folos persoanelor cu scleroză multiplă“<br />

spune Marcel Morar, co-fondator al Fundaţiei<br />

<strong>de</strong> Scleroză Multiplă SM Bihor. Marcel Morar<br />

mai spune că Tony Brown <strong>şi</strong>-a arătat interesul<br />

<strong>de</strong> a sprijini în continuare acest proiect care <strong>şi</strong>-a<br />

dovedit în timp utilitatea.<br />

“Investiţia <strong>de</strong> încre<strong>de</strong>re făcută <strong>de</strong> către<br />

Guvernul Insulei Man a <strong>de</strong>terminat <strong>şi</strong> pe alţi<br />

finanţatori interni <strong>şi</strong> externi să sprijine proiectul<br />

Centrului <strong>de</strong> zi care spre bucuria noastră<br />

supravieţuieşte <strong>de</strong> 16 ani fiind unul <strong>din</strong>tre<br />

cele mai longevive proiecte medico-sociale<br />

<strong>din</strong> România. Această ‘longevitate’ arată <strong>şi</strong><br />

necesitatea oferirii <strong>de</strong> servicii specializate<br />

pentru persoanele cu scleroză multiplă care<br />

dau rezultate mult mai bune <strong>de</strong>cât unele măsuri<br />

paleative”, este <strong>de</strong> părere Marcel Morar.<br />

8 COLUMNA Nr. 2 aprilie - iunie 2009


Viaţa noastră<br />

La Sibiu, majoritatea membrilor<br />

î<strong>şi</strong> doresc acţiuni <strong>de</strong> socializare<br />

“Va fi posibil”<br />

Doina Dobrotă – Preşe<strong>din</strong>te Asociaţia <strong>de</strong> Scleroză Multiplă Sibiu<br />

De<strong>şi</strong> a luat fiinţă în 2003, „Asociaţia<br />

<strong>de</strong> Scleroză Multiplă Sibiu” numără doar 37<br />

<strong>de</strong> membri, <strong>din</strong>tre care 26 <strong>de</strong> persoane sunt<br />

diagnosticate cu scleroză multiplă. Restul sunt<br />

membrii <strong>de</strong> familie <strong>sau</strong> voluntari (psiholog,<br />

kinetoterapeut, asistent social).<br />

Numărul persoanelor afectate <strong>de</strong> scleroză<br />

surprizelor, care ne-au bucurat cu acest prilej,<br />

susţin acest lucru.<br />

Chiar dacă problemele <strong>de</strong> sănătate<br />

împiedică membrii asociaţiei să se întâlnească<br />

atât <strong>de</strong> <strong>de</strong>s cum <strong>şi</strong>-ar dori, contactul este<br />

menţinut prin telefon, e-mail, messenger (chiar<br />

dacă e vorba <strong>de</strong> un simplu salut <strong>de</strong> dimineaţă).<br />

multipă <strong>din</strong> ju<strong>de</strong>ţul Sibiu este mult mai mare <strong>de</strong><br />

aceea organizaţia noastră îi aşteaptă cu drag, să<br />

vină alături <strong>de</strong> noi.<br />

Anual are loc adunarea generală dar pe<br />

lângă aceasta în fiecare an au loc <strong>şi</strong> alte întâlniri<br />

cu un caracter mai puţin oficial. Un eveniment<br />

mult aşteptat, ajuns acum la a VII-a ediţie, este<br />

„Ziua Speranţei”. Este un eveniment la care<br />

participă <strong>din</strong> ce în ce mai multe persoane <strong>şi</strong><br />

atmosfera a început să capete căldura unei vieţi<br />

<strong>de</strong> familie <strong>şi</strong> voio<strong>şi</strong>a unei prietenii trainice.<br />

Participanţii î<strong>şi</strong> aduc o contribuţie, <strong>din</strong> ce în<br />

ce mai mare la reu<strong>şi</strong>ta întâlnirii. Mulţimea<br />

În urma sondajelor efectuate, a reie<strong>şi</strong>t<br />

că majoritatea membrilor î<strong>şi</strong> doresc acţiuni <strong>de</strong><br />

socializare dar în acela<strong>şi</strong> timp este nevoie <strong>şi</strong> <strong>de</strong><br />

sprijin material. E vorba <strong>de</strong> oferirea <strong>de</strong> vitamine,<br />

materiale <strong>de</strong> incontinenţă, mijloace ajutătoare<br />

<strong>de</strong> <strong>de</strong>plasare (fotolii rulante, cadre cu roţi,<br />

cârje), <strong>şi</strong> altele (ex. scaune pt duş). O parte <strong>din</strong><br />

aceste materiale au provenit <strong>din</strong> donaţii ale unei<br />

organizaţii <strong>din</strong> Olanda, care sprijină asociaţia<br />

<strong>din</strong> Sibiu <strong>de</strong> câţiva ani.<br />

Cadourile oferite cu ocazia sărbătorilor au<br />

venit să completeze sprijinul material.<br />

Fondurile proprii necesare acţiunilor<br />

COLUMNA Nr. 2 aprilie - iunie 2009<br />

9


Viaţa noastră<br />

au provenit într-o foarte mică măsură <strong>din</strong><br />

sponsorizări <strong>şi</strong> în majoritate <strong>din</strong> sumele<br />

corespunzatoare dirijării cotei <strong>de</strong> 2% <strong>din</strong><br />

impozitul pe venit.<br />

În ultima vreme s-a remarcat, cu bucurie,<br />

o participare mai intensă a membrilor la acţiuni<br />

<strong>şi</strong> o disponibilitate mai mare. Acest lucru ne<br />

dă elan în activitatea viitoare pentru atingerea<br />

obiectivelor propuse. Va fi posibil!<br />

Dacă fiecare încearcă sa contribuie cu i<strong>de</strong>i,<br />

soluţii <strong>şi</strong> prezenţă la acţiuni, <strong>de</strong>ja reprezintă un<br />

suport pentu reu<strong>şi</strong>tă.<br />

10 COLUMNA Nr. 2 aprilie - iunie 2009


Iulia Maria Longodor în<strong>de</strong>amnă persoanele<br />

cu scleroză multiplă să lupte cu boala<br />

“M-am obişnuit să văd lumea<br />

<strong>de</strong> la nivelul scaunului cu<br />

rotile”<br />

A consemnat Marius Moş<br />

Viaţa cu SM<br />

Iulia Maria Longodor este <strong>din</strong><br />

Jibou, ju<strong>de</strong>ţul Sălaj, are 46 <strong>de</strong> ani <strong>şi</strong> a fost<br />

diagnosticată cu scleroză multiplă în urmă<br />

cu 22 <strong>de</strong> ani. De 14 ani este imobilizată la pat<br />

<strong>şi</strong> spune că scleroza multiplă este o boală<br />

cumplită dar dacă lupţi <strong>şi</strong> o ţii în frâu, poţi<br />

să trăieşti cu ea fără să te învingă, spune<br />

că s-a obişnuit să vadă lumea <strong>de</strong> la nivelul<br />

scaunului cu rotile. Iulia Maria Longodor<br />

este <strong>de</strong> părere că pensionarea sa <strong>şi</strong> lipsa<br />

<strong>de</strong> activitate au contribuit la agravarea<br />

bolii <strong>şi</strong> în<strong>de</strong>amnă persoanele afectate <strong>de</strong><br />

scleroză multiplă să nu se lase învinse <strong>de</strong><br />

boală.<br />

1. Cum a <strong>de</strong>butat boala?<br />

În anul 1987, l-a Cluj-Napoca, mi s-a pus<br />

diagnosticul iar în acela<strong>şi</strong> an am fost internată<br />

la Recuperare. În acest fel am reu<strong>şi</strong>t să îmi<br />

revin aproape complet după <strong>de</strong>but <strong>şi</strong> <strong>de</strong>oarece<br />

nu ştiam care este evoluţia bolii <strong>şi</strong> nimeni nu<br />

m-a informat, m-am bucurat. Nu ştiam că după<br />

un anumit timp o să am pusee <strong>şi</strong> o să ajung în<br />

scaunul cu rotile.<br />

În anul 1994 mă <strong>de</strong>plasam singură dar<br />

după pensionare a urmat o perioadă mai grea, nu<br />

am mai făcut nici recuperare iar <strong>din</strong> 1995 sunt<br />

imobilizată la pat. Mă îngrijeşte soţul meu, e<br />

greu dar nu am altă soluţie. Am noroc că familia<br />

este cu mine, am parte <strong>de</strong> multă înţelegere <strong>şi</strong> mă<br />

ajută să trec mai uşor peste probleme. În vremea<br />

aceea n-am acceptat scaunul cu rotile, fiindcă<br />

nu mi-am imaginat ca viaţa mea să <strong>de</strong>pindă <strong>de</strong><br />

un scaun rulant. În acela<strong>şi</strong> an, am cunoscut-o pe<br />

doamna Florica Sălăjan <strong>de</strong> la Centrul <strong>de</strong> S.M.<strong>din</strong><br />

Ora<strong>de</strong>a. Doamna Florica, mi-a dat multe sfaturi<br />

zicându-mi că se poate trăi <strong>şi</strong> într-un scaun cu<br />

rotile, dacă-ţi accepţi ,,crucea’’, mai ales când<br />

ţi se dăruieşte multă dragoste <strong>din</strong> partea celor<br />

dragi <strong>şi</strong> apropiaţi.<br />

COLUMNA Nr. 2 aprilie - iunie 2009<br />

11


Viaţa cu SM<br />

2. Ce curs a luat viaţa dumneavoastră?<br />

Momentul culminant l-a reprezentat<br />

pensionarea mea. Pâna în anul 1995 am lucrat<br />

la dispensarul C.F.R <strong>din</strong> Jibou ca asistentă<br />

medicală la stomatologie. În a doua jumătate a<br />

anului respectiv, la propunerea dr. Bulboacă <strong>de</strong><br />

la Spitalul <strong>de</strong> Recuperare Cluj-Napoca m-am<br />

pensionat. Atunci aveam doar 30 <strong>de</strong> ani <strong>şi</strong> am<br />

făcut o mare <strong>de</strong>presie pentru că <strong>din</strong>tr-o dată<br />

m-am transformat, <strong>din</strong>tr-o persoană cu viaţă<br />

activă într-una fără activitate socială. A trebuit să<br />

mă pensionez <strong>de</strong><strong>şi</strong> nu am vrut în ruptul capului.<br />

Dacă aveam înţelegere <strong>din</strong> partea altora mi s-ar<br />

fi propus un alt loc <strong>de</strong> muncă. Când lucram<br />

era <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> bine. Chiar <strong>şi</strong> după ce am fost<br />

diagnosticată, având contact cu oamenii <strong>şi</strong><br />

având activitate, mă ajuta să nu mă mai gân<strong>de</strong>sc<br />

tot timpul la situaţia mea <strong>şi</strong> la faptul că sunt<br />

bolnavă. Lucram în domeniul stomatologiei,<br />

ca asistentă <strong>şi</strong> îmi făceam datoria. Era mult mai<br />

uşor dar după ce am fost pensionată, parcă s-a<br />

prăbu<strong>şi</strong>t cerul.<br />

3. E important pentru o persoană bolnavă<br />

să fie activă?<br />

Medicii greşesc când <strong>de</strong>cid pensionarea<br />

celor bolnavi dar care au dorinţa <strong>de</strong> a munci.<br />

Ar trebui să li se <strong>de</strong>a şansa asta <strong>şi</strong> nu să fie<br />

daţi afară. Persoanele cu scleroză multiplă<br />

sunt mai sensibile iar un loc <strong>de</strong> muncă le face<br />

să simtă că nu sunt date la o parte <strong>şi</strong> că sunt<br />

utile. Persoanele bolnave nu ar trebui să renunţe<br />

la locul <strong>de</strong> muncă ci să î<strong>şi</strong> găsească un loc <strong>de</strong><br />

muncă a<strong>de</strong>cvat situaţiei. Trebuie să încerce să<br />

fie utili <strong>şi</strong> să nu piardă contactul cu cei <strong>din</strong> jur.<br />

Dacă aş fi <strong>din</strong> nou în situaţia <strong>de</strong> a fi pensionată<br />

nu aş mai face lucrul acesta chiar dacă m-aş duce<br />

pe mâini până la lucru. Pensionarea a contribuit<br />

la agravarea bolii iar când mi-am dat seama a<br />

fost prea târziu.<br />

4. Cum vă petreceţi timpul?<br />

Din anul 1996 până în prezent sunt total<br />

<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>ntă <strong>de</strong> o persoană care mă îngrijeşte<br />

soţul meu. Mulţumesc Bunului Dumnezeu că<br />

mi-a dăruit un soţ <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> înţelegător, blând<br />

<strong>şi</strong> iubitor. Dragi aparţinători, soţi, soţii, fii,<br />

fiice, fraţi <strong>şi</strong> părinţi care aveţi în familie bolnav<br />

cu scleroză multiplă, oferiţii multă dragoste,<br />

înţelegere <strong>şi</strong> căldură sufletească. Fiţi iubitori,<br />

toleranţi <strong>şi</strong> fericiţi în durere. M-am acomodat<br />

greu cu lipsa <strong>de</strong> activitate <strong>şi</strong> cu statul la pat<br />

dar fac gimnastică medicală <strong>şi</strong> masaj, merg la<br />

biserică, chiar <strong>şi</strong> în pelerinaje, ies la plimbare<br />

<strong>şi</strong> citesc mult. Am început să ies în lume, la<br />

început mi-a fost foarte greu să mă afişez în<br />

scaun, aveam impresia că toată lumea se uită<br />

la mine. Apoi m-am obişnuit să văd lumea <strong>de</strong><br />

la nivelul scaunului cu rotile. Din anul 2005<br />

funcţionează la Zalău ju<strong>de</strong>ţul Sălaj , Centrul<br />

,,Acasă” <strong>de</strong> Recuperare, Tratament <strong>şi</strong> Îngrijire.<br />

Eu m-am internat <strong>din</strong> şase în şase luni acolo<br />

<strong>şi</strong> astfel reuşesc să ţin boala sub control. În<br />

februarie anul curent am fost internată <strong>şi</strong> miam<br />

,,recuperat” membrele superioare în sensul<br />

că pot să mănânc singură, să scriu, să mă spăl<br />

pe <strong>din</strong>ţi, să mă plimb cu scaunul cu rotile. Din<br />

păcate a trebuit să treacă 14 ani ca să înţeleg, că<br />

nu e totul pierdut. Dumnezeu să ne ajute !<br />

5. Cum vi se pare lumea <strong>de</strong> la nivelul<br />

scaunului cu rotile?<br />

Ai întot<strong>de</strong>auna ten<strong>din</strong>ţa să faci comparaţia între<br />

tine <strong>şi</strong> ceilalţi, pentru că până la un moment dat<br />

erai ca <strong>şi</strong> ceilalţi. Mi-aş dori să fiu <strong>şi</strong> eu ca <strong>şi</strong><br />

toată lumea dar nu ştiu dacă se va mai putea. În<br />

rest, oamenii <strong>din</strong> jurul meu s-au bucurat că am<br />

reu<strong>şi</strong>t să trec peste şocul <strong>de</strong> la început <strong>şi</strong> că am<br />

putut să îmi accept situaţia.<br />

6. Ce le transmiteţi cititorilor revistei<br />

Columna?<br />

Să nu se lase învin<strong>şi</strong> <strong>de</strong> boală, aşa cum am<br />

făcut eu. Să lupte până nu mai pot, să urmeze<br />

sfaturile doctorilor, să insiste pe recuperare <strong>şi</strong><br />

atunci boala nu te poate dărâma. Este o boală<br />

cumplită dar dacă lupţi <strong>şi</strong> o ţii în frâu, poţi să<br />

trieşti cu ea fără să te învingă.<br />

12 COLUMNA Nr. 2 aprilie - iunie 2009


Victor Ciutacu vrea să transmită,<br />

persoanelor cu scleroză multiplă,<br />

“sănătate, atâta câtă este posibilă”<br />

“Aş vrea să le cer să fie<br />

optimişti…”<br />

A consemnat Loredana Simion<br />

Exemplu <strong>de</strong> viaţă<br />

“Sunt extraor<strong>din</strong>ar <strong>de</strong> <strong>de</strong>ştept <strong>şi</strong><br />

îngrozitor <strong>de</strong> arogant. Am <strong>şi</strong> motive: <strong>din</strong>colo<br />

<strong>de</strong> faptul că, indiferent <strong>de</strong> ce mă apuc, sunt<br />

cel mai bun, dacă mă uit în spate nu văd<br />

altceva <strong>de</strong>cât un mare hău”. Aşa se <strong>de</strong>scrie<br />

Victor Ciutacu prezentatorul emisiunii<br />

“Vorbe grele” <strong>de</strong> la Antena 2. Nu ştie mai<br />

nimic <strong>de</strong>spre scleroza multiplă <strong>şi</strong> este <strong>de</strong><br />

părere că integrarea socială a persoanelor<br />

cu handicap în România este extrem <strong>de</strong><br />

complicată. Victor Ciutacu cre<strong>de</strong> că în<br />

România se poate întâmpla absolut orice<br />

fără să mire pe cineva.<br />

1. Cum puteţi caracteriza experienţa<br />

dumneavoastră ca <strong>şi</strong> consilier al Ministrului<br />

Economiei, domnul Codruţ Şereş?<br />

Scurtă, dar mai ales fascinantă, ca orice<br />

experienţă <strong>de</strong> acest tip. Să ştii că-n pixul tău<br />

stă soarta sistemului energetic naţional e, orice<br />

s-ar spune, o chestie care nu prea ţi se poate<br />

întâmpla <strong>de</strong> două ori în viaţă. Ulterior a <strong>de</strong>venit<br />

traumatizantă, după ce un colaborator apropiat<br />

<strong>de</strong>-al meu a fost implicat – absurd, după părerea<br />

mea, dar cine stă să mă asculte? – în faimoasa<br />

afacere „Spionaj <strong>şi</strong> trădare” <strong>şi</strong> arestat.<br />

2. Aţi afirmat la un moment dat că nu vă<br />

veţi întoarce niciodată să lucraţi la stat, citez<br />

„Nici măcar nu mai am <strong>de</strong> gând să mă întorc<br />

în sistemul <strong>de</strong> stat, pe nici o funcţie; doar<br />

dacă nu mi-o lua Dumnezeu minţile.” Vă rog<br />

comentaţi.<br />

De ce m-aş întoarce? Eu nu fur, iar banii<br />

sunt puţini. În plus, sunt greu înregimentabil în<br />

mecanismele <strong>de</strong> partid <strong>şi</strong> <strong>de</strong>loc doritor <strong>de</strong> a-i<br />

cunoaşte pe procurorii lui Băsescu.<br />

3. De ce vă iubiţi meseria <strong>de</strong> jurnalist?<br />

Fiindcă ăsta a fost visul meu profesional<br />

<strong>din</strong> copilărie. Restul ocupaţiilor mele se pot<br />

chema experienţe <strong>sau</strong> <strong>de</strong>rapaje <strong>de</strong> parcurs.<br />

4. Ce ştiţi <strong>de</strong>spre scleroza multiplă?<br />

Spre ru<strong>şi</strong>nea mea, mai nimic.<br />

5. Consi<strong>de</strong>raţi că la nivel naţional<br />

politicile sociale în domeniul protecţiei<br />

persoanelor cu handicap sunt eficiente <strong>şi</strong><br />

sustenabile?<br />

Nicio politică socială, <strong>din</strong> niciun domeniu,<br />

nu e, <strong>din</strong> păcate, nici eficientă, nici sustenabilă,<br />

mai ales în vremuri <strong>de</strong> criză. Sigur, nu s-au<br />

COLUMNA Nr. 2 aprilie - iunie 2009<br />

13


Exemplu <strong>de</strong> viaţă<br />

omorât ei cu politicile sociale nici înainte...<br />

6. Consi<strong>de</strong>raţi că este posibilă integrarea<br />

socială a persoanelor cu handicap în<br />

România?<br />

Din vorbe, da, practic, extrem <strong>de</strong><br />

complicat.<br />

7. Există o diferenţă între modul în care<br />

sunt privite persoanele cu handicap în România<br />

faţă <strong>de</strong> alte ţări <strong>din</strong> Uniune Europeană?<br />

La ei există un soi <strong>de</strong> respect faţă<br />

<strong>de</strong> suferinţă. Noi suntem în stadiul<br />

individualismului feroce.<br />

8. Cum ve<strong>de</strong>ţi în<strong>de</strong>plinirea rolului<br />

<strong>de</strong> promovare a drepturilor persoanelor<br />

cu handicap <strong>de</strong> către organizaţiile neguvernamentale<br />

<strong>din</strong> România?<br />

Nu mă topesc după activitatea ONGurilor,<br />

dar îmi place să cred/sper că există <strong>şi</strong><br />

unele care chiar se ocupă cu motivele înfiinţării<br />

lor.<br />

9. Ce le transmiteţi cititorilor revistei<br />

„Columna”, persoane afectate <strong>de</strong> scleroză<br />

multiplă?<br />

Sănătate, atâta câtă este posibilă. Aş vrea<br />

să le cer să fie optimişti, dar nu pot fi <strong>de</strong>magog.<br />

“N-am vocaţie <strong>de</strong> misionar”<br />

10. Dacă aţi înfiinţa o organizaţie <strong>de</strong><br />

caritate, cu ce s-ar ocupa?<br />

Nu cred c-aş înfiinţa o astfel <strong>de</strong> organizaţie,<br />

n-am vocaţie <strong>de</strong> misionar. Îmi place să ajut,<br />

după criterii absolut subiective, <strong>de</strong> unul singur<br />

ori să mă raliez iniţiativelor unor oameni în<br />

care cred. Nu ştiu care-i domeniul prioritar,<br />

însă, cu siguranţă, ravagiile făcute <strong>de</strong> cancer mă<br />

înspăimântă cel mai mult.<br />

IMPORTANT<br />

SSMR poate asigura finanţare pentru tipărirea <strong>şi</strong> distribuirea unui număr <strong>de</strong> 1.500<br />

<strong>de</strong> exemplare COLUMNA, fapt ce face ca doar un număr limitat <strong>de</strong> persoane să<br />

primească revista. În acest sens, cei care pot <strong>şi</strong> vor să susţină financiar efortul<br />

SSMR, astfel încât COLUMNA să fie citită <strong>de</strong> un număr cât mai mare <strong>de</strong> persoane,<br />

au la dispoziţie un cont bancar în care pot fi viraţi banii.<br />

RAIFFEISEN BANK, Piaţa Unirii, nr. 2-4, Ora<strong>de</strong>a, Bihor,<br />

CONT: RO 66 RZBR 0000 0600 0050 6418.<br />

Vă mulţumim!<br />

14 COLUMNA Nr. 2 aprilie - iunie 2009


SM Medical<br />

<strong>Scleroza</strong> Multiplă <strong>şi</strong> disfuncţiile tractului<br />

urinar: care este legătura <strong>din</strong>tre ele?<br />

(Partea a II-a)<br />

Cum funcţionează sistemul<br />

urinar <strong>şi</strong> ce facem<br />

când acesta nu funcţionează<br />

normal?<br />

Dr. Chibelean Călin Institutul Clinic Fun<strong>de</strong>ni Bucureşti<br />

Când e nevoie să apelaţi la ajutor în<br />

cazul unor probleme ale tractului urinar?<br />

Problemele aparatului urinar în cazul<br />

persoanelor cu scleroză multiplă odată apărute<br />

vor fi prezente întreaga viaţă a acestuia. De<strong>şi</strong><br />

unele simptome pot apare <strong>şi</strong> dispare este foarte<br />

important să nu le ignoraţi niciodată, având în<br />

ve<strong>de</strong>re că se pot agrava.<br />

Un punct pozitiv este acela că am reu<strong>şi</strong>t<br />

să diminuăm în mod drastic numărul <strong>de</strong> boli<br />

ale aparatului urinar datorită meto<strong>de</strong>lor noi<br />

<strong>de</strong> diagnostic care se <strong>de</strong>zvoltă în permanenţă<br />

<strong>şi</strong> a analizelor ulterioare. Pentru a stabili<br />

care tratament este cel mai potrivit pentru<br />

nevoile unei persoane trebuie ca aceasta să se<br />

supună unui control. Un medic poate realiza o<br />

diagnosticare corespunzătoare a problemelor<br />

tractului urinar. Vă în<strong>de</strong>mnăm să apelaţi la<br />

specialistul care urmăreşte evoluţia bolii<br />

dumneavoastră pentru a i<strong>de</strong>ntifica problemele<br />

<strong>şi</strong> nevoile dumneavoastră.<br />

Ce se întâmplă la primul consult?<br />

În cadrul primului consult specialistul<br />

va culege informaţii <strong>de</strong>spre modul în care<br />

problemele tractului urinar vă afectează pe<br />

dumneavoastră. Se va culege o mostră urinară<br />

<strong>şi</strong> se va realiza o ecografie pentru a ve<strong>de</strong>a dacă<br />

vezica se goleşte complet. Este recomandbil ca<br />

persoana cu scleroză multiplă să completeze un<br />

„jurnal micţional” (ve<strong>de</strong>ţi tabelul <strong>de</strong> mai jos)<br />

pentru a urmări frecvenţa <strong>şi</strong> cantitatea urinărilor.<br />

Acest jurnal este un instrument foarte valoros<br />

<strong>de</strong>oarece acesta ajută la oferirea unei imagini <strong>de</strong><br />

ansamblu asupra problemelor. Prima examinare<br />

constituie temelia pentru a <strong>de</strong>termina dacă este<br />

nevoie <strong>de</strong> o consultare clinică mai amănunţită <strong>din</strong><br />

partea unui specialist urolog <strong>sau</strong> uroginecolog.<br />

Ce poţi face?<br />

Cea mai importantă contribuţie a<br />

pacientului este să fie atent la orice formă<br />

<strong>de</strong> schimbare care poate surveni în golirea<br />

vezicii <strong>şi</strong> <strong>de</strong> a informa asistenta medicală <strong>sau</strong><br />

specialistul în cazul în care apar schimbări. Pe<br />

baza acestora, asistenta medicală <strong>sau</strong> medicul<br />

poate <strong>de</strong>termina care este tratamentul cel mai<br />

a<strong>de</strong>cvat pentru dumneavoastră.<br />

Cum poate fi <strong>de</strong> folos autocateterizarea?<br />

• Auto-cateterizarea are avantaje în<br />

ceea ce priveşte:<br />

• Nevoia imperioasă <strong>de</strong> a merge la<br />

toaletă;<br />

COLUMNA Nr. 2 aprilie - iunie 2009<br />

15


SM Medical<br />

• Frecvenţă;<br />

• Pier<strong>de</strong>ri <strong>de</strong> urină;<br />

• Eliminarea vezicală incompletă <strong>din</strong><br />

timpul nopţii;<br />

• Golirea cronic incompletă a vezicii<br />

urinare;<br />

• Infectarea tractului urinar;<br />

• Efecte asupra rinichilor.<br />

Auto-cateterizarea este o tehnică <strong>de</strong> golire<br />

a vezicii urinare când aveţi dificultăţi în a face<br />

asta în mod natural. Această formă <strong>de</strong> cateterizare<br />

este diferită <strong>de</strong> cateterizarea permanentă în<br />

cazul unei probleme <strong>de</strong> incontinenţă continuă.<br />

Tratamentul cu o cateterizare permanentă este<br />

ceva ce este indicat să fie evitat <strong>de</strong>oarece poate<br />

cauza complicaţii, precum infectarea tractului<br />

urinar, care în schimb poate cauza nevoia<br />

urgentă <strong>de</strong> a merge la toaletă, pietre ale vezicii<br />

urinare <strong>şi</strong>, în cel mai rău caz, infecţii care pot<br />

necesita spitalizare.<br />

Iată cum funcţionează acesta:<br />

Auto-cateterizarea implică folosirea<br />

periodică a unui mic tub (numit cateter) care<br />

se introduce în vezica urinară pentru a permite<br />

eliminarea întregii urini. Acest proces ajută<br />

la golirea completă a vezicii urinare atunci<br />

când este nevoie. În mod normal, o persoană<br />

foloseşte acest cateter <strong>de</strong> 5 (între 3 <strong>şi</strong> 7) ori pe<br />

zi, care este <strong>de</strong> fapt frecvenţa normală în care<br />

o persoană urinează <strong>de</strong> obicei fără a folosi<br />

cateter. Odată ce vezica este golită cateterul<br />

este scos. De<strong>şi</strong> la început poate oferi o senzaţie<br />

neobişnuită, majoritatea persoanelor afirmă că<br />

a învăţa procesul <strong>de</strong> auto-cateterizare poate<br />

fi foarte uşor. Multe persoane cu mobilitate<br />

redusă <strong>sau</strong> cu o <strong>de</strong>xteritate manuală care lasă<br />

<strong>de</strong> dorit realizează procesul <strong>de</strong> auto-cateterizare<br />

în mod frecvent. Cu o anumită practică acest<br />

proces poate dura doar câteva minute. Singura<br />

diferenţă <strong>din</strong>tre a trăi o viaţă normală este aceea<br />

că folosiţi un cateter atunci când doriţi să goliţi<br />

vezica.<br />

Veţi evita pier<strong>de</strong>rile acci<strong>de</strong>ntale<br />

Auto-cateterizarea intermitentă este o bună<br />

strategie pentru persoanele cu scleroză multiplă.<br />

Din moment ce vezica nu se goleşte prin urinare<br />

voluntară, este o bună metodă pentru a evita<br />

16 COLUMNA Nr. 2 aprilie - iunie 2009


SM Medical<br />

pier<strong>de</strong>rile <strong>şi</strong> infecţiile tractului urinar. Poţi astfel<br />

evita să „locuieşti” pe toaletă. Multe persoane cu<br />

scleroză multiplă nu îndrăznesc să plece <strong>de</strong> acasă<br />

datorită imperizităţilor (urgenţelor) neaşteptate<br />

<strong>de</strong> a merge la toaletă <strong>şi</strong> a frecventelor probleme<br />

<strong>de</strong> pier<strong>de</strong>ri. Prin combinarea tratamentului<br />

medical <strong>şi</strong> auto-cateterizarea poţi atenua această<br />

problemă. Medicaţia îţi poate scă<strong>de</strong>a activitatea<br />

vezicii <strong>şi</strong> auto-cateterizarea poate asigura<br />

golirea completă a vezicii.<br />

Veţi scă<strong>de</strong>a riscul unei infecţii a<br />

tractului urinar<br />

Multe persoane cu scleroză multiplă se<br />

pot îmbolnăvi grav atunci când contactează o<br />

infecţie a tractului urinar. Prin golirea completă<br />

a vezicii poţi reduce acest risc.<br />

Puteţi influenţa spasticitatea<br />

Rigiditatea <strong>şi</strong> spasticitatea muşchilor<br />

poate <strong>de</strong>veni mai gravă dacă vezica este plină<br />

<strong>sau</strong> dacă există o infecţie a tractului urinar.<br />

Veţi dormi mai bine<br />

Nevoia urgentă <strong>de</strong> a merge la toaletă<br />

în timpul nopţii are un impact negativ asupra<br />

abilităţiilor dumneavoastră <strong>de</strong> a fi activ în cursul<br />

zilei care urmează. Realizaţi procesul <strong>de</strong> autocateterizare<br />

înainte <strong>de</strong> merge la culcare, veţi<br />

dormi mai bine <strong>şi</strong> veţi evita pier<strong>de</strong>rile <strong>de</strong> urină<br />

<strong>din</strong> timpul nopţii.<br />

Reducerea oboselii<br />

Nevoia constantă <strong>de</strong> a vă îngrijora <strong>de</strong><br />

problema pier<strong>de</strong>rilor <strong>şi</strong> a frecvenţei <strong>de</strong> a merge<br />

la toaletă este obositoare. Prin a reduce numărul<br />

perioa<strong>de</strong>lor în care aveţi nevoie să urinaţi în<br />

timpul zilei <strong>şi</strong> în timpul nopţii, vă poate oferi<br />

posibilitatea <strong>de</strong> a recâştiga controlul asupra<br />

vezicii dumneavoastră. Astfel, auto-cateterizarea<br />

poate să vă ajute să reduceţi oboseala.<br />

Dar în ceea ce priveşte relaţia sexuală?<br />

Auto-cateterizarea are un impact pozitiv<br />

asupra vieţii sexuale. Pacientul va putea<br />

întreţine o relaţie sexuală fără să se îngrijoreze<br />

<strong>de</strong> ru<strong>şi</strong>nea <strong>şi</strong> disconfortul unei pier<strong>de</strong>ri. Ca să nu<br />

mai vorbim <strong>de</strong>spre ce ar putea însemna purtarea<br />

unui cateter permanent.<br />

COLUMNA Nr. 2 aprilie - iunie 2009<br />

17


SM Medical<br />

Medicamentul este indicat doar pacienţilor<br />

cu scleroză multiplă recurent remisivă<br />

Tysabri – o nouă perspectivă<br />

asupra tratamentului<br />

sclerozei multiple<br />

Conf. Univ. Dr. Cristina Tiu<br />

Anul 2008 a adus o noutate în<br />

tratamentul pacienţilor cu scleroză multiplă<br />

<strong>din</strong> România: Natalizumab (Tysabri) a fost<br />

înregistrat <strong>şi</strong> aprobat <strong>de</strong> către Ministerul<br />

Sănătăţii. Imediat, speranţele tuturor s-au<br />

legat <strong>de</strong> noul medicament, care fusese<br />

precedat <strong>de</strong> răsunetul succesului înregistrat<br />

în alte ţări, speranţe umbrite <strong>de</strong> rumoarea<br />

iscată <strong>de</strong> potenţialele reacţii adverse.<br />

Supus în permanenţă unei manipulări<br />

mediatice care glorifică veninul, tincturile<br />

<strong>şi</strong> bioenergia (<strong>de</strong>oarece nu costă nimic) <strong>şi</strong><br />

<strong>de</strong>făimează constant medicii <strong>şi</strong> tratamentele<br />

utilizate pe bază ştiinţifică (<strong>de</strong>oarece costă<br />

mult), pacientul român (<strong>şi</strong> asta înseamnă <strong>de</strong>fapt<br />

întreg poporul, pentru că orice om are, măcar o<br />

dată în viaţă, o problemă <strong>de</strong> sănătate) nu ştie ce<br />

să mai creadă.<br />

Pentru că singura armă pe care o avem<br />

în faţa acestei stări <strong>de</strong> fapt este informarea<br />

corectă, am consi<strong>de</strong>rat util acest articol privind<br />

modul <strong>de</strong> acţiune, indicaţiile <strong>şi</strong> contraindicaţiile<br />

Natalizumab-ului.<br />

Tysabri face parte <strong>din</strong> grupa<br />

medicamentelor <strong>de</strong>numite anticorpi<br />

monoclonali. În limba engleză, termenul este<br />

Monoclonal AntiBodies, acesta generând<br />

sufixul « mab ». Există o serie întreagă <strong>de</strong> alţi<br />

« mab », cum ar fi Rituximab, Alemtuzumab,<br />

Efalizumab, Infliximab, utilizaţi <strong>de</strong>ja cu succes<br />

în boli precum poliartrita reumatoidă, psoriazisul<br />

<strong>sau</strong> unele boli hematologice (acestea nu sunt<br />

indicate pentru scleroza multiplă).<br />

Ce face un anticorp monoclonal ?<br />

În cazul Natalizumabului, acesta blochează<br />

pătrun<strong>de</strong>rea limfocitelor T 1 prin bariera hematoencefalică<br />

2 în creier, împiedicând astfel apariţia<br />

unor recă<strong>de</strong>ri (pusee) ale bolii. Celelalte tipuri <strong>de</strong><br />

medicaţie (interferonii <strong>şi</strong> glatiramerul acetate)<br />

blochează acţiunea limfocitelor după ce au<br />

pătruns <strong>din</strong>colo <strong>de</strong> bariera hemato- encefalică.<br />

Acţiunea <strong>de</strong> inhibare a sistemului<br />

imunitar este puternică, Tysabri exercitând<br />

astfel o acţiune imunomodulatoare, dar <strong>şi</strong><br />

imunosupresoare. Consecinţele acestei inhibări<br />

puternice a sistemului imunitar sunt pe <strong>de</strong> o<br />

parte pozitive, conferind o eficienţă mai mare<br />

<strong>şi</strong> pe <strong>de</strong> altă parte negative, crescând riscul<br />

<strong>de</strong> infecţii, <strong>de</strong>oarece sistemul imunitar este<br />

implicat răspunzator <strong>de</strong> apărarea organismului<br />

faţă <strong>de</strong> diferiţi agenţi infecţio<strong>şi</strong>.<br />

Efectele pozitive au fost <strong>de</strong>monstrate<br />

<strong>de</strong> mai multe studii clinice 3 , care au însumat<br />

aproape 3000 <strong>de</strong> pacienţi (studiile AFFIRM<br />

<strong>şi</strong> SENTINEL). Cum măsurăm această<br />

eficienţă ? Trebuie să înţelegem că niciunul<br />

<strong>din</strong>tre medicamentele aflate în acest moment<br />

pe piaţa comercială, <strong>sau</strong> în studii clinice nu<br />

vin<strong>de</strong>că scleroza multiplă. Eficienţa se măsoară<br />

în reducerea numărului <strong>de</strong> pusee, reducerea<br />

gravităţii acestora, creşterea intervalului <strong>de</strong><br />

timp între pusee <strong>şi</strong> întârzierea progresiei bolii.<br />

Rata <strong>de</strong> reducere a recă<strong>de</strong>rilor a fost <strong>de</strong><br />

68%, aproape dublu faţă <strong>de</strong> celelalte produse, cu<br />

o reducere <strong>de</strong> până la 80% la cei cu o activitate<br />

foarte crescută a bolii. Eficienţa a fost reflectată<br />

<strong>şi</strong> <strong>de</strong> reducerea numărului <strong>de</strong> leziuni active 4 pe<br />

examenele <strong>de</strong> rezonanţă magnetică.<br />

18 COLUMNA Nr. 2 aprilie - iunie 2009


SM Medical<br />

De ce nu recomandăm tuturor pacienţilor<br />

Tysabri având în ve<strong>de</strong>re aceste date ?<br />

În primul rând, Tysabri este indicat<br />

doar pacienţilor cu scleroză multiplă recurent<br />

remisivă. Cei aflaţi în faza secundar progresivă,<br />

în care starea <strong>de</strong> sănătate se agravează treptat,<br />

fără să mai existe episoa<strong>de</strong> clare <strong>de</strong> recă<strong>de</strong>re, nu<br />

beneficiază <strong>de</strong> acest tratament. De asemenea, cei<br />

aflaţi la un prim eveniment clinic, consi<strong>de</strong>rat un<br />

prim episod <strong>de</strong> scleroză multiplă nu au indicaţie<br />

pentru tratament cu Natalizumab.<br />

Nu am uitat <strong>de</strong> efectele negative. Ele<br />

sunt legate în special <strong>de</strong> creşterea riscului <strong>de</strong><br />

infecţii oportuniste 5 . Apariţia celor trei cazuri<br />

<strong>de</strong> leucoencefalopatie multifocală progresivă<br />

(LEMP) <strong>de</strong>terminate <strong>de</strong> infecţia cu virusul JC<br />

a dus iniţial la scoaterea produsului <strong>de</strong> pe piaţă.<br />

Ulterior, analiza cazurilor a arătat că unul <strong>din</strong>tre<br />

pacienţi avea în antece<strong>de</strong>nte un cancer <strong>de</strong> colon<br />

<strong>şi</strong> <strong>de</strong>ci un status imunitar precar, iar ceilalţi doi<br />

au primit terapie asociată cu Avonex.<br />

Atât în SUA cât <strong>şi</strong> în Uniunea Europeană,<br />

organismele abilitate (FDA <strong>şi</strong> EMEA) au dispus<br />

reintroducerea pe piaţă a tratamentului, datorită<br />

efectelor certe pozitive, însă cu respectarea unor<br />

criterii clare <strong>de</strong> administrare <strong>şi</strong> supraveghere.<br />

Indicaţiile terapiei cu Tysabri în România<br />

respectă ghidul european <strong>de</strong> tratament al<br />

sclerozei multiple. Fără a intra în amanunte<br />

indicaţia este pentru pacienţii cu forme foarte<br />

active <strong>de</strong> boală, care se află <strong>de</strong>ja sub terapie<br />

imunomodulatoare (interferon <strong>sau</strong> glatiramer<br />

acetat) care au prezentat 2 <strong>sau</strong> mai multe pusee<br />

în ultimele 12 luni <strong>sau</strong> care prezintă o creştere<br />

a numărului <strong>de</strong> leziuni active pe examenul <strong>de</strong><br />

rezonanţă magnetică. În cazul unor forme <strong>de</strong><br />

boală <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> agresive, cu invalidare severă<br />

<strong>şi</strong> foarte rapidă se poate lua în consi<strong>de</strong>rare<br />

introducerea terapiei cu Tysabri la un pacient care<br />

nu a primit anterior tratament imunomodulator,<br />

dar aceste cazuri vor fi discutate <strong>de</strong> către o<br />

comisie <strong>de</strong> experţi în tratamentul sclerozei<br />

multiple.<br />

Administrarea se face o dată pe lună,<br />

sub forma unei perfuzii intravenoase, sub<br />

stricta supraveghere medicală. Este posibil ca<br />

la a doua <strong>sau</strong> a treia administrare să apară o<br />

reacţie alergică severă, asemănătoare şocului<br />

anafilactic, dar riscul pentru această complicaţie<br />

este foarte scăzut. În cazul apariţiei unui astfel<br />

<strong>de</strong> episod, se întrerupe imediat administrarea<br />

<strong>de</strong> Tysabri <strong>şi</strong> nu se va mai administra ulterior.<br />

Pot <strong>de</strong> asemenea să apară reacţii alergice mai<br />

uşoare, care nu necesită întreruperea temporară<br />

<strong>sau</strong> <strong>de</strong>finitivă a administrării.<br />

Pacientul va fi instruit să urmărească orice<br />

schimbare care survine în starea sa <strong>de</strong> sănătate,<br />

va fi monitorizat <strong>şi</strong> tratat pentru infecţii (urinare<br />

<strong>sau</strong> respiratorii), va fi examinat clinic înaintea<br />

fiecărei administrări <strong>şi</strong> se vor nota semnele<br />

neurologice nou apărute. În cazul apariţiei<br />

unei stări <strong>de</strong> somnolenţă, a unor dificultăţi <strong>de</strong><br />

concentrare, stare excesivă <strong>de</strong> oboseală, tulburări<br />

<strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re, pacientul va anunţa imediat medicul<br />

<strong>şi</strong> se va proceda la o verificare (inclusiv prin<br />

rezonanţă magnetică) pentru a <strong>de</strong>pista cât mai<br />

precoce o eventuală LEMP. Primele trei cazuri<br />

au apărut în cadrul studiilor clinice. Ulterior<br />

au mai fost semnalate patru cazuri, la un total<br />

<strong>de</strong> aproximativ 50000 <strong>de</strong> pacienţi trataţi cu<br />

Tysabri până în prezent. În cazul diagnosticării<br />

LEMP se întrerupe administrarea <strong>de</strong> Tysabri,<br />

se administrează medicaţia a<strong>de</strong>cvată <strong>şi</strong> dacă<br />

este diagnosticată precoce există şanse mari <strong>de</strong><br />

supravieţuire.<br />

Chiar sub tratament cu Tysabri este posibil<br />

să apară un puseu <strong>şi</strong> <strong>de</strong> aceea pacientul trebuie să<br />

se adreseze medicului care va avea capacitatea<br />

<strong>de</strong> a diferenţia între un puseu obişnuit în cadrul<br />

evoluţiei bolii <strong>şi</strong> o posibilă agravare datorită altor<br />

cauze. În cazul apariţiei unui puseu pacientul va<br />

primi tratament cu metilprednisolon, conform<br />

schemelor uzuale.<br />

În final doresc să semnalez iniţierea<br />

terapiei cu Tysabri la primii trei pacienţi <strong>din</strong><br />

România. În 2008 au fost tratate primele doua<br />

cazuri la Clinica <strong>de</strong> Neurologie a Spitalului<br />

Universitar <strong>de</strong> Urgenţă Bucureşti, iar în 2009<br />

s-a adăugat un al treilea, în Spitalul Ju<strong>de</strong>ţean<br />

Timişoara.<br />

Rezultatele au răsplătit aşteptările noastre,<br />

fiind spectaculoase în cazul uneia <strong>din</strong>tre<br />

pacienţele tratate la Bucureşti, care <strong>şi</strong>-a recăpătat<br />

posibilitatea <strong>de</strong> a se <strong>de</strong>plasa, fiind aproape<br />

imobilizată la pat anterior începerii terapiei.<br />

COLUMNA Nr. 2 aprilie - iunie 2009<br />

19


SM Medical<br />

Toleranţa a fost foarte bună, nu au prezentat<br />

reacţii adverse <strong>şi</strong> continuă administrarea în<br />

cadrul Programului Naţional <strong>de</strong> Tratament<br />

pentru pacienţii cu scleroză multiplă.<br />

Respectând cu rigurozitate criteriile <strong>de</strong><br />

selectare a pacienţilor, monitorizarea pe durata<br />

administrării medicaţiei <strong>şi</strong> instruirea corectă a<br />

pacienţilor fac <strong>din</strong> tratamentul cu Natalizumab<br />

o armă sigură <strong>şi</strong> eficienţă în lupta cu progresia<br />

bolii. Controalele periodice, la fiecare 6 luni,<br />

pentru cei aflaţi în programul naţional <strong>de</strong><br />

tratament imunomodulator trebuiesc respectate<br />

atât <strong>de</strong> pacienţi cât <strong>şi</strong> <strong>de</strong> medici pentru a permite<br />

ajustarea conduitei terapeutice în funcţie <strong>de</strong><br />

evoluţia clinică a fiecărui pacient <strong>şi</strong> selectarea<br />

atunci când este cazul, a celor care ar putea<br />

beneficia <strong>de</strong> tratamentul cu Tysabri.<br />

1. Limfocite T: categorie <strong>de</strong> globule<br />

albe, implicate în iniţierea reacţiilor<br />

imunologice care duc la apariţia leziunilor<br />

cerebrale <strong>din</strong> scleroza multiplă, <strong>sau</strong> <strong>din</strong><br />

alte boli cu mecanism imun celular.<br />

2. Bariera hemato-encefalica: strat<br />

subtire <strong>de</strong> celule care separă sangele <strong>de</strong><br />

creier; într-un sens larg poate fi echivalat<br />

cu peretele vaselor capilare (vase cu<br />

dimensiuni foarte mici ce pătrund în<br />

profunzimea creierului <strong>şi</strong> transportă<br />

oxigenul <strong>şi</strong> substanţele nutritive)<br />

3. Studii clinice: programe <strong>de</strong><br />

cercetare în care medicamente noi sunt<br />

administrate unor grupuri <strong>de</strong> pacienţi,<br />

cu o anumită afecţiune; pacienţii sunt<br />

urmăriţi conform unui protocol <strong>de</strong><br />

studiu care are drept scop <strong>de</strong>monstrarea<br />

eficacităţii produsului respectiv <strong>şi</strong> în<br />

egală măsura sesizarea tuturor reacţiilor<br />

adverse. Pentru a ajunge în această fază,<br />

un medicament este studiat aproape<br />

10 ani, începând cu experimenţe <strong>de</strong><br />

laborator, pe animale, administrare la<br />

voluntari sănăto<strong>şi</strong> <strong>şi</strong> altele, astfel încât<br />

în momentul administrării sale întrun<br />

studiu clinic există date preliminare<br />

privind eficienţa <strong>şi</strong> profilul <strong>de</strong> siguranţă.<br />

Orice medicament disponibil în farmacii<br />

a trecut printr-o astfel <strong>de</strong> procedură.<br />

4. Leziune active: zona <strong>de</strong> inflamaţie<br />

în substanţa albă cerebrală, caracterizată<br />

<strong>de</strong> alterarea permeabilităţii barierei<br />

hemato- encefalice, care permite astfel<br />

pătrun<strong>de</strong>rea substanţei <strong>de</strong> contrast; astfel<br />

leziunile active captează substanţa <strong>de</strong><br />

contrast, în timp ce leziunile mai vechi,<br />

inactive nu o captează. Prezenţa leziunilor<br />

active la examenul IRM se corelează cu o<br />

activitate crescută a bolii.<br />

5. Infecţii oportuniste: infecţii care<br />

apar la pacienţi imunosupresaţi, uneori<br />

cu germeni existenţi în mod curent în<br />

organismul uman, alteori cu agenţi<br />

infecţiosi care acţioneaza doar în condiţii<br />

<strong>de</strong> inhibare a imunităţii, cum ar fi virusul<br />

HIV <strong>sau</strong> JCV.<br />

Sponsori ai SSMR<br />

20 COLUMNA Nr. 2 aprilie - iunie 2009


SM Medical<br />

<strong>Scleroza</strong> multiplă<br />

Tabloul clinic<br />

partea II<br />

Conf. Univ. Dr. Rodica Bălaşa<br />

Tabloul clinic<br />

Semnele <strong>şi</strong> simptomele SM pot fi:<br />

a. primare, <strong>de</strong>terminate direct <strong>de</strong><br />

procesul patologic (tulburări motorii, <strong>de</strong><br />

sensibilitate, <strong>de</strong> echilibru, <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re, <strong>de</strong><br />

micţiune, cognitive etc);<br />

b. secundare, apărute ca <strong>şi</strong> complicaţii<br />

directe ale simptomelor primare (infecţii urinare,<br />

redori <strong>şi</strong>/<strong>sau</strong> anchiloze articulare etc);<br />

c. terţiare, <strong>de</strong>terminate <strong>de</strong> impactul<br />

afecţiunii atât asupra stării psihice, cât <strong>şi</strong> asupra<br />

calităţii vieţii pacientului.<br />

Debutul SM este <strong>de</strong> cele mai multe ori<br />

în plină sănătate aparentă. Uneori, <strong>de</strong>butul este<br />

precedat <strong>de</strong> astenie, oboseală fizică, senzaţii<br />

ne<strong>de</strong>finite, mialgii, artralgii, stări febrile, stressuri<br />

psihice, etc. Debutul este brusc la ~35% <strong>din</strong><br />

pacienţi, lent progresiv la ~10%, iar la restul,<br />

apariţia <strong>şi</strong> <strong>de</strong>sfăşurarea semnelor <strong>şi</strong> simptomelor<br />

se face pe parcursul a mai multor ore, zile,<br />

uneori săptămâni, cu mare variabilitate, fără să<br />

se poată stabili în mod cert o anumită formă <strong>de</strong><br />

instalare.<br />

Simptomatologia iniţială poate fi:<br />

a) monosimptomatică la ~45% <strong>din</strong><br />

pacienţi <strong>şi</strong> este <strong>de</strong>terminată <strong>de</strong> lezarea unei<br />

singure structuri <strong>din</strong> SNC;<br />

b) pluri-simptomatică la ~55% <strong>din</strong><br />

pacienţi <strong>şi</strong> se referă la apariţia concomitentă<br />

a mai multor semne <strong>şi</strong>/<strong>sau</strong> simptome prin<br />

afectarea în acela<strong>şi</strong> timp a diferitelor structuri<br />

<strong>din</strong> SNC.<br />

Mai frecvent, <strong>de</strong>butul monosimptomatic<br />

al SM se produce prin nevrită optică la ~36%<br />

<strong>din</strong> pacienţi, prin parestezii la ~35%, <strong>sau</strong> prin<br />

<strong>de</strong>ficite motorii la ~25%.<br />

În <strong>de</strong>butul plurisimptomatic al SM sunt<br />

prezente în combinaţii <strong>şi</strong> gra<strong>de</strong> diferite: <strong>de</strong>ficite<br />

motorii la ~40% <strong>din</strong> pacienţi, parestezii la<br />

~26%, nevrită optică la ~24%, tulburări<br />

cognitive la ~20%, tulburări <strong>de</strong> echilibru<br />

la ~13%, ve<strong>de</strong>re dublă<br />

la ~12%, vertij la ~5%,<br />

tulburări sfincteriene la<br />

~5%.<br />

Tabloul clinic se<br />

amplifică <strong>şi</strong> se diversifică<br />

foarte mult <strong>de</strong> la pacient la<br />

pacient <strong>şi</strong> <strong>de</strong> la un moment la<br />

altul al evoluţiei afecţiunii.<br />

Astfel, după zece ani <strong>de</strong><br />

la <strong>de</strong>but, întâlnim: <strong>de</strong>ficite motorii, mai ales<br />

la membrele inferioare la ~80% <strong>din</strong> pacienţi,<br />

tulburări <strong>de</strong> echilibru la ~70%, tulburări <strong>de</strong><br />

sensibilitate la ~60%, tulburări sfincteriene la<br />

~60%, tulburări cognitive la ~60%, tulburări<br />

<strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re la ~50%, alte semne <strong>sau</strong> simptome<br />

(tulburări <strong>de</strong> <strong>de</strong> vorbire <strong>şi</strong>/<strong>sau</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>glutiţie,<br />

disfuncţii sexulale, tulburări psihice etc) la<br />

~10%.<br />

În concluzie, fiecare pacient în parte are<br />

propriul său tablou clinic <strong>de</strong> SM.<br />

COLUMNA Nr. 2 aprilie - iunie 2009<br />

21


SM Legislativ<br />

Medicul <strong>de</strong> familie este<br />

obligat să se <strong>de</strong>plaseze la<br />

persoanele imobilizate<br />

Lăcrămioara Amăriuţei – voluntar SSMR<br />

Prin sistemul asigurărilor sociale<br />

<strong>de</strong> sănătate <strong>din</strong> România, orice persoană<br />

are dreptul <strong>de</strong> a beneficia <strong>de</strong> asistenţă<br />

medicală, potrivit Legii nr. 95 <strong>din</strong> 2006<br />

privind reforma în domeniul sănătăţii.<br />

Dumneavoastră, în calitate <strong>de</strong> asigurat,<br />

aveţi o serie <strong>de</strong> drepturi, cum ar fi: înscrierea pe<br />

lista unui medic <strong>de</strong> familie pe care l-aţi solicitat;<br />

beneficierea <strong>de</strong> tratament fizioterapeutic<br />

<strong>şi</strong> <strong>de</strong> recuperare, precum <strong>şi</strong> <strong>de</strong> servicii <strong>de</strong><br />

îngrijiri medicale la domiciliu; garantarea<br />

confi<strong>de</strong>nţialităţii privind atât datele, cât <strong>şi</strong><br />

diagnosticul <strong>şi</strong> tratamentul; dreptul la informare<br />

asupra tratamentelor medicale ce v-au fost<br />

recomandate; beneficierea <strong>de</strong> concedii <strong>şi</strong><br />

in<strong>de</strong>mnizaţii <strong>de</strong> asigurări sociale <strong>de</strong> sănătate, în<br />

conformitate cu preve<strong>de</strong>rile legii.<br />

Pentru a putea beneficia <strong>de</strong> aceste<br />

drepturi, trebuie să în<strong>de</strong>pliniţi anumite <strong>obligaţii</strong>,<br />

cum ar fi: înscrierea pe lista unui medic <strong>de</strong><br />

familie, precum <strong>şi</strong> anunţarea acestuia ori <strong>de</strong><br />

câte ori survin schimbări asupra stării voastre<br />

<strong>de</strong> sănătate; respectarea atât a tratamentului<br />

medical prescris, cât <strong>şi</strong> a indicaţiilor medicului<br />

asupra acestuia; <strong>şi</strong>, nu în ultimul rând, anunţarea<br />

medicului <strong>de</strong> familie <strong>şi</strong> a Casei <strong>de</strong> Asigurări, în<br />

maxim 15 zile, dacă apar modificări în ceea ce<br />

piveşte datele <strong>de</strong> in<strong>de</strong>ntitate <strong>sau</strong> calitatea <strong>de</strong><br />

asigurat.<br />

Medicul <strong>de</strong> familie reprezintă prima<br />

persoană ce trebuie consultată pentru a beneficia<br />

<strong>de</strong> asistenţă medicală. Astfel că, primul pas pe<br />

care trebuie să-l faceţi este să vă înscrieţi pe<br />

lista unui medic <strong>de</strong> familie, care este acreditat<br />

<strong>de</strong> Casa Naţională <strong>de</strong> Asigurări <strong>de</strong> Sănătate. În<br />

cazul în care doriţi să optaţi pentru un medic<br />

<strong>din</strong> altă localitate, trebuie să ştiţi că veţi suporta<br />

cheltuielile <strong>de</strong> transport. Pentru a vă înscrie,<br />

medicul <strong>de</strong> familie este obligat să vă solicite<br />

documente justificative care atestă calitatea <strong>de</strong><br />

asigurat: actul <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntitate <strong>şi</strong> talonul <strong>de</strong> pensie<br />

- medicul urmând să vă elibereze carnetul <strong>de</strong><br />

asigurări sociale pentru sănătate, cu care puteţi<br />

face dovada calităţii <strong>de</strong> asigurat.<br />

Atribuţii ale medicului <strong>de</strong> familie<br />

Medicului <strong>de</strong> familie are următoarele<br />

atribuţii faţă <strong>de</strong> dumneavoastră, în calitate <strong>de</strong><br />

asigurat:<br />

• să vă acor<strong>de</strong> servicii <strong>de</strong> asistenţă<br />

medicală primară;<br />

• să vă furnizeze tratamentul a<strong>de</strong>cvat,<br />

precum <strong>şi</strong> să vă prescrie medicamente prevăzute<br />

în lista <strong>de</strong> compensate, în concordanţă cu<br />

diagnosticul;<br />

• să respecte programul <strong>de</strong> lucru, care<br />

trebuie să fie afişat într-un loc vizibil;<br />

• să vă elibereze acte medicale;<br />

• la solicitare, să vă acor<strong>de</strong> asistenţă<br />

medicală în cazuri <strong>de</strong> urgenţă medicochirurgicală;<br />

• să vă recoman<strong>de</strong> ce investigaţii trebuie<br />

să faceţi în funcţie <strong>de</strong> diagnostic;<br />

• să vă îndrume la cabinetele <strong>de</strong><br />

specialitate, în cazul în care sunteţi <strong>de</strong>pistat cu<br />

probleme <strong>de</strong> sănătate care nu pot fi tratate <strong>de</strong><br />

medicul <strong>de</strong> familie;<br />

• atunci când este cazul, să va întocmească<br />

bilete <strong>de</strong> trimitere către medicul <strong>de</strong> specialitate<br />

<strong>din</strong> ambulatoriu <strong>sau</strong> către spital în ve<strong>de</strong>rea<br />

internării;<br />

• să se <strong>de</strong>plaseze la domiciliul<br />

dumneavoastră dacă:<br />

22 COLUMNA Nr. 2 aprilie - iunie 2009


SM Legislativ<br />

1. nu vă puteţi <strong>de</strong>plasa <strong>şi</strong> necesitaţi<br />

tratament medical ca urmare a unor intervenţii<br />

chirurgicale majore până la vin<strong>de</strong>carea completă<br />

a plăgii;<br />

2. sunteţi imobilizaţi ortopedic <strong>sau</strong> în<br />

cărucior;<br />

3. suferiţi <strong>de</strong> o boală în fază terminală;<br />

4. orice altă situaţie în care medicul<br />

<strong>de</strong> specialitate a recomandat acest lucru;<br />

• să vă respecte confi<strong>de</strong>nţialitatea datelor,<br />

informaţiilor privitoare dumneavoastră, precum<br />

<strong>şi</strong> intimitatea <strong>şi</strong> <strong>de</strong>mnitatea dumneavoastră;<br />

• să vă respecte <strong>de</strong>cizia <strong>de</strong> a vă alege <strong>şi</strong><br />

schimba medicul <strong>de</strong> familie.<br />

la colegiul al cărui membru este medicul <strong>sau</strong> la<br />

colegiul în a cărui rază medicul î<strong>şi</strong> <strong>de</strong>sfăşoară<br />

activitatea - respectiv Colegiul Medicilor<br />

<strong>din</strong> România, precum <strong>şi</strong> colegiile <strong>de</strong> la nivel<br />

teritorial. Biroul executiv al Consiliului naţional<br />

va trimite dosarul disciplinar la comisia <strong>de</strong><br />

disciplină, care este in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>ntă <strong>de</strong> conducerea<br />

colegiului <strong>şi</strong> care ju<strong>de</strong>că abaterile disciplinare<br />

săvâr<strong>şi</strong>te <strong>de</strong> medicii înscri<strong>şi</strong> în acel colegiu. În<br />

final, veţi fi informat cu privire la soluţionarea<br />

cauzei <strong>de</strong> către comisia <strong>de</strong> disciplină. În cazul în<br />

care comisia <strong>de</strong> disciplină a <strong>de</strong>cis să vă respingă<br />

plângerea, puteţi <strong>de</strong>pune o contestaţie, în termen<br />

<strong>de</strong> 15 zile <strong>de</strong> când vi s-a comunicat acest lucru.<br />

Dacă <strong>de</strong>ci<strong>de</strong>ţi să vă schimbaţi medicul <strong>de</strong><br />

familie, <strong>din</strong> diverse motive, aveţi posibilitatea<br />

<strong>de</strong> a o face după o perioadă <strong>de</strong> cel puţin 6 luni<br />

<strong>de</strong> la ultima înscriere, <strong>de</strong>punând o cerere la<br />

medicul la care doriţi să vă înscrieţi, în care să<br />

specificaţi numele medicului <strong>de</strong> la care doriţi<br />

să plecaţi. Medicul primitor are obligaţia să<br />

anunţe, în scris, în termen <strong>de</strong> maxim 15 zile,<br />

Casa <strong>de</strong> Asigurări <strong>de</strong> Sănătate, precum <strong>şi</strong><br />

medicul <strong>de</strong> familie <strong>de</strong> la care aţi plecat. Acesta<br />

<strong>din</strong> urmă are atribuţia <strong>de</strong> a vă transfera, poştal,<br />

fişa dumneavoastră medicală noului medic <strong>de</strong><br />

familie, în termen <strong>de</strong> 15 zile <strong>de</strong> la data în care<br />

s-a realizat solicitarea.<br />

Medicul <strong>de</strong> familie poate fi sancţionat<br />

Dacă consi<strong>de</strong>raţi că v-au fost încălcate<br />

drepturile dumneavoastră în calitate <strong>de</strong> asigurat,<br />

trebuie să ştiţi faptul că medicul <strong>de</strong> familie<br />

poate fi sancţionat. Conform legii, medicul<br />

<strong>de</strong> familie (<strong>şi</strong> întreg personalul medical)<br />

“răspun<strong>de</strong> civil pentru prejudiciile produse <strong>din</strong><br />

eroare profesională, care includ <strong>şi</strong> neglijenţa,<br />

impru<strong>de</strong>nţa <strong>sau</strong> cunoştinţe medicale insuficiente<br />

în exercitarea profesiunii, prin acte individuale<br />

în cadrul procedurilor <strong>de</strong> prevenţie, diagnostic<br />

<strong>sau</strong> tratament” (art 642 <strong>din</strong> Legea 95 <strong>din</strong> 2006<br />

privind reforma în domeniul sănătăţii).<br />

Plângerea împotriva unui medic se <strong>de</strong>pune<br />

Medicul poate fi sancţionat prin<br />

mustrare, avertisment, amendă <strong>de</strong> la<br />

100 lei până la 150 lei, <strong>sau</strong> chiar prin<br />

interzicerea <strong>de</strong> a-<strong>şi</strong> mai exercita profesia<br />

<strong>sau</strong> orice alte activităţi medicale pe o<br />

perioadă <strong>de</strong> la o lună la un an <strong>de</strong> zile. Pe<br />

lângă aceste sancţiuni, medicul sancţionat<br />

poate fi obligat să urmeze cursuri <strong>de</strong><br />

perfecţionare <strong>sau</strong> educaţie medicală, ori<br />

alte forme <strong>de</strong> pregătire profesională.<br />

COLUMNA Nr. 2 aprilie - iunie 2009<br />

23


Info news<br />

Tema seminarului <strong>din</strong> acest an este<br />

„Echilibrul în scleroză multiplă”<br />

Seminarul naţional <strong>de</strong><br />

scleroză multiplă 2009<br />

Claudia Torje – Director Executiv<br />

Dragi cititori, aşa cum ne-am obişnuit,<br />

societatea noastră organizează anual Seminarul<br />

Naţional <strong>de</strong> Scleroză Multiplă. Pentru că<br />

dorim ca <strong>de</strong> fiecare dată să schimbăm locaţia<br />

seminarului, astfel încât să îmbinăm utilul cu<br />

plăcutul <strong>şi</strong> să cunoaştem locuri <strong>şi</strong> oameni pe<br />

care poate unii <strong>din</strong>tre noi nu le-au mai întâlnit,<br />

anul acesta vom poposi pe malul Mării Negre,<br />

în frumoasa Staţiune Jupiter, la Hotelul OPAL.<br />

Perioada <strong>de</strong> <strong>de</strong>rulare a seminarului este 18 -20<br />

septembrie.<br />

Staţiunea Jupiter este aşezată la 5 km<br />

nord <strong>de</strong> oraşul Mangalia, pe malul Marii<br />

Negre <strong>şi</strong> a fost inaugurată în 1968. Soarele<br />

<strong>şi</strong> marea fac ca staţiunea Jupiter să fie atât<br />

un loc <strong>de</strong> vacanţă preferat cât <strong>şi</strong> unul pentru<br />

tratament (hipotiroidie, limfatism, anemie<br />

secundară, <strong>de</strong>calcifiere, anumite <strong>de</strong>rmatoze<br />

<strong>şi</strong> boli reumatismale). Staţiunea dispune <strong>de</strong><br />

numeroase hoteluri mo<strong>de</strong>rne, <strong>de</strong> restaurante<br />

un<strong>de</strong> aveţi posibilitatea să încercaţi <strong>din</strong> bogatele<br />

preparate culinare, baruri <strong>şi</strong> cluburi <strong>de</strong> noapte,<br />

discoteci, camping, cinematograf, terenuri<br />

sportive, piscine, popicărie etc. În lunile <strong>de</strong><br />

vară cerul rămâne în mare parte senin, iar<br />

soarele străluceşte în medie 10-12 ore pe zi.<br />

Plajele întinse cu nisip fin permit practicarea<br />

helioterapiei <strong>şi</strong> a talasoterapiei.<br />

În acest an tema seminarului este<br />

«Echilibrul în scleroză multiplă » <strong>şi</strong> vor fi<br />

abordate subiecte precum: oboseala si durerea,<br />

tulburările cognitive <strong>şi</strong> <strong>de</strong> vorbire, tulburările<br />

sexuale, etc. Invitaţii noştrii care vor <strong>de</strong>zbate<br />

aceste tema sunt medici, psihologi <strong>şi</strong> alţi<br />

specialişti, cu experienţă în aceste domenii<br />

pentru a oferi participanţilor informaţii preţioase<br />

<strong>şi</strong> utile.<br />

Înscrierile se fac în perioada 1-15 august.<br />

În ju<strong>de</strong>ţele în care societatea nostră are<br />

organizaţii membre, înscrierile se vor face<br />

numai prin aceste organizaţii, iar persoanele<br />

care doresc să participe la acest eveniment <strong>şi</strong><br />

nu au în ju<strong>de</strong>ţele lor organizaţii <strong>de</strong> scleroză<br />

multiplă membre a societăţii, se vor înscrie<br />

direct la <strong>Societatea</strong> <strong>de</strong> Scleroză Multiplă <strong>din</strong><br />

România, la telefoanele : telver<strong>de</strong> 0800 800<br />

044, care acum este apelabil <strong>din</strong> orice reţea fixă<br />

<strong>sau</strong> mobilă <strong>din</strong> ţară, 0259 – 417136, 0259 –<br />

206662, 0359 – 192110 <strong>sau</strong> la e-mail office@<br />

smromania.ro.<br />

Taxa <strong>de</strong> participare la acest eveniment<br />

este <strong>de</strong> 100 lei pentru persoanele diagnosticate<br />

<strong>de</strong> cu scleroză multiplă, iar pentru însoţitori<br />

este <strong>de</strong> 350 lei. Taxa pentru însoţitori acoperă<br />

cheltuielile <strong>de</strong> cazare <strong>şi</strong> masă pe perioda<br />

seminarului.<br />

Taxa se va colecta tot prin organizaţiile<br />

membre acolo un<strong>de</strong> există, iar cei care se vor<br />

înscrie direct la <strong>Societatea</strong> <strong>de</strong> Scleroză Multiplă<br />

<strong>din</strong> România, vor plătia taxa <strong>de</strong> înscriere în<br />

contul : RO 66 RZBR 0000 0600 0050 6418.<br />

Menţionăm că cei care vor plăti taxa direct prin<br />

bancă este nevoie să vă scrieţi pe or<strong>din</strong>ul <strong>de</strong> plată<br />

24 COLUMNA Nr. 2 aprilie - iunie 2009


Info news<br />

pe care-l completaţi, numele complet, localitatea<br />

<strong>şi</strong> să specificaţi « seminar SM 2009 ».<br />

Şi în acest an, avem rugămintea ca taxa<br />

să o plătiţi abia după ce v-aţi înscris la seminar<br />

<strong>şi</strong> aţi primit confirmarea că sunteţi pe lista<br />

participanţilor. Plata <strong>din</strong>ainte <strong>de</strong> înscriere a<br />

taxei <strong>de</strong> participare nu vă asigură un loc pe lista<br />

participanţilor.<br />

Datele <strong>de</strong> contact ale organizaţiilor<br />

membre ale societăţii noastre le găsiţi la pagina<br />

26 a revistei.<br />

Menţionăm că locurile subvenţionate<br />

pentru fiecare organizaţie locală sunt limitate,<br />

iar organizaţia î<strong>şi</strong> rezervă dreptul <strong>de</strong> a alege<br />

persoanele care să participe pe acele locuri.<br />

<strong>Societatea</strong> <strong>de</strong> Scleroză Multiplă <strong>din</strong> România<br />

nu poate <strong>şi</strong> nu doreşte să intervină in hotărârile<br />

luate la nivelul organizaţiilor locale.<br />

Locurile subvenţionate pentru ju<strong>de</strong>ţele<br />

un<strong>de</strong> nu există organizaţii membre SSMR sunt<br />

<strong>de</strong> asemenea limitate. Cei care nu se vor încadra<br />

în aceste locuri, pentru a participa, vor trebui să<br />

achite suma <strong>de</strong> 350 lei.<br />

Primirea participanţilor se va face<br />

începând cu orele 14.00 <strong>din</strong> data <strong>de</strong> 18.09.,<br />

iar în data <strong>de</strong> 20 după micul <strong>de</strong>jun va avea loc<br />

plecarea participanţilor. Pe tot parcursul acestei<br />

perioa<strong>de</strong> vă sunt oferite servicii <strong>de</strong> cazare <strong>şi</strong><br />

masă.<br />

Vă aşteptăm cu mult drag !<br />

Organizaţiile membre se implică<br />

tot mai mult<br />

Adunarea Generală 2009<br />

Claudia Torje – Director Executiv<br />

Ca în fiecare an, în această perioadă a fost<br />

organizată Adunarea Genarală care întruneşte<br />

membrii Societăţii <strong>de</strong> Scleroză Multiplă <strong>din</strong><br />

România, organizaţii <strong>de</strong> scleroză multiplă <strong>din</strong><br />

unele ju<strong>de</strong>ţe <strong>din</strong> ţară.<br />

<strong>Societatea</strong> noastră are în prezent 17<br />

membri, care se ocupă <strong>de</strong> persoanele cu scleroză<br />

multiplă <strong>din</strong> ju<strong>de</strong>ţele: Alba, Bihor, Botoşani,<br />

Bistriţa, Constanţa, Dolj, Galaţi, Hunedoara,<br />

Neamţ, Prahova, Sibiu, Suceava, Timiş, Vâlcea<br />

<strong>şi</strong> Bucureşti.<br />

În acest an gaz<strong>de</strong>le noastre au fost<br />

reprezentaţii Asociaţiei SM “Speromax” Alba,<br />

care au facilitat organizarea întâlnirii la Vinţu<br />

<strong>de</strong> Sus <strong>şi</strong> au făcut numeroase surprize plăcute<br />

participanţilor.<br />

În cadrul unui program foarte încărcat<br />

Adunarea Generală or<strong>din</strong>ară <strong>din</strong> acest an a<br />

emis 11 hotărâri, prin care este reglementată<br />

activitatea SSMR <strong>din</strong> acest an. Ne bucurăm <strong>de</strong><br />

implicarea tot mai mare a organizaţiilor membre<br />

ale SSMR <strong>şi</strong> <strong>de</strong> dorinţa lor <strong>de</strong> progres. Astfel,<br />

la iniţiativa organizaţiilor membre serviciul<br />

<strong>de</strong> informare <strong>şi</strong> consiliere va intra într-o nouă<br />

etapă <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare, în care organizaţiile locale<br />

acreditate vor furniza direct acest serviciu<br />

persoanelor afectate <strong>de</strong> scleroză multiplă <strong>din</strong><br />

ju<strong>de</strong>ţele în care î<strong>şi</strong> au sediul. <strong>Societatea</strong> <strong>de</strong><br />

Scleroză Multiplă <strong>din</strong> România este cea care va<br />

pune la dispoziţie instrumentele necesare pentru<br />

<strong>de</strong>rularea acestor servicii la nivel local. De<br />

asemenea, societatea noastră oferă consultanţă<br />

organizaţiilor locale pentru acreditarea pentru<br />

servicii <strong>de</strong> informare <strong>şi</strong> consiliere.<br />

COLUMNA Nr. 2 aprilie - iunie 2009<br />

25


Info news<br />

Sumele alocate pentru programul <strong>de</strong><br />

tratament ajung până în luna august<br />

Bani puţini pentru tratamentul<br />

pentru scleroza multiplă<br />

Claudia Torje – Director Executiv<br />

În data <strong>de</strong> 31 martie 2009 a fost publicat<br />

Or<strong>din</strong>ul nr. 417, privind aprobarea Normelor<br />

tehnice <strong>de</strong> realizare a programelor naţionale <strong>de</strong><br />

sănătate în anul 2009.<br />

În urma analizării acestui document,<br />

societatea noastră a sesizat grave nereguli<br />

care sunt cuprinse în acest document, nereguli<br />

care vor periclita subprogramul pentru<br />

scleroza multiplă <strong>din</strong> anul 2009. Ne referim la<br />

subfinanţarea programului <strong>de</strong> tratament pentru<br />

scleroza multiplă.<br />

Pentru că <strong>de</strong> fiecare dată autorităţile cer<br />

cifre <strong>şi</strong> nu vorbe, am întreprins o analiză pentru<br />

a afla bugetul necesar în anul 2009 pentru<br />

subprogramul <strong>de</strong> tratament pentru scleroza<br />

multiplă.<br />

Cunoscând costurile tratamentelor<br />

utilizate în tratarea persoanelor cu scleroză<br />

multiplă <strong>şi</strong> numărul persoanelor care utilizează<br />

aceste tratament, am constatat că bugetul actual<br />

este în <strong>de</strong>ficit cu o sumă consi<strong>de</strong>rabilă <strong>şi</strong> anume<br />

27 528 630 lei, necesarul fiind <strong>de</strong> 86 115 630<br />

lei, iar suma alocată este doar 58 587 000 lei.<br />

<strong>Societatea</strong> noastră a sesizat autorităţile<br />

centrale <strong>şi</strong> anume Casa Naţională <strong>de</strong> Asigurări<br />

<strong>de</strong> Sănătate <strong>şi</strong> Ministerul Sănătăţii, <strong>de</strong>punând<br />

adrese în data <strong>de</strong> 15 mai, prin care s-a<br />

solicitat ca domnul ministru Eugen Bazac <strong>şi</strong><br />

domnul preşe<strong>din</strong>te CNAS, Irinel Popescu, să<br />

întreprindă toate <strong>de</strong>mersurile necesare pentru<br />

ca suma necesară completării bugetului pentru<br />

programul <strong>de</strong> tratament pentru scleroza multiplă<br />

să fie obţinută la prima rectificare <strong>de</strong> buget <strong>din</strong><br />

acest an.<br />

Este nevoie <strong>de</strong> completarea bugetului<br />

în cel mai scurt timp posibil, având în ve<strong>de</strong>re<br />

că banii alocaţi fiecărei clinici care <strong>de</strong>rulează<br />

programul <strong>de</strong> tratament este <strong>de</strong> ajuns doar<br />

până în luna august 2009. După această dată<br />

toate persoanele cu scleroza multiplă vor fi în<br />

imposibilitatea <strong>de</strong> a continua tratamentul pentru<br />

afecţiunea lor.<br />

S-au alăturat <strong>de</strong>mersurilor noastre <strong>şi</strong><br />

<strong>Societatea</strong> <strong>de</strong> Neurologie <strong>din</strong> România, care<br />

prin preşe<strong>din</strong>tele ei, domnul prof. univ.dr.<br />

Ovidiu Băjenaru a transmis celor două instituţii<br />

un raport privind importanţa tratamentului,<br />

consi<strong>de</strong>rentele <strong>de</strong> natura cost – beneficiu <strong>şi</strong><br />

bineînţeles subliniind încă o dată subfinanţarea<br />

programului <strong>din</strong> anul 2009.<br />

Demersurile societăţii noastre <strong>şi</strong> ale<br />

Societăţii <strong>de</strong> Neurologie <strong>din</strong> România au ţinut<br />

cont <strong>de</strong> consi<strong>de</strong>rente <strong>de</strong> natura a drepturilor<br />

pacienţilor, eficienţa raportului cost-beneficiu<br />

<strong>şi</strong> recomandările forurilor europene privind<br />

implementarea terapiei la pacienţii cu scleroza<br />

multiplă.<br />

În urmă cu două săptămâni s-a primit un<br />

răspuns oficial <strong>de</strong> la CNAS prin care suntem<br />

asiguraţi <strong>de</strong> inplicarea lor în rectificarea <strong>de</strong><br />

buget care va avea loc. Ne-au transmis <strong>de</strong><br />

asemenea că sumele alocate programului <strong>de</strong><br />

scleroză multiplă a fost calculat în conformitate<br />

cu necesarul transmis <strong>de</strong> Direcţia Generală <strong>de</strong><br />

Sănătate Publică. Datorită faptului ca răspunsul<br />

transmis <strong>de</strong> autorităţi nu ne mulţumeşte, vom<br />

continua să întreprin<strong>de</strong>m toate <strong>de</strong>mersurile<br />

necesare pentru ca subprogramului <strong>de</strong> tratament<br />

pentru scleroza multiplă să-i fie alocate fondurile<br />

necesare <strong>de</strong>rulării în bune condiţii.<br />

26 COLUMNA Nr. 2 aprilie - iunie 2009

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!