Download pdf - Magda Munteanu

pe care le face sunt însă de minimum 500.000 de euro
pentru un cal, iar comisionul lui este de 5% din valoarea
tranzacţiei. Cum anul trecut a vândut aproximativ
60 de cai, a încasat peste 1,5 milioane de euro din comisioane.
Acum doi ani, de exemplu, a cumpărat pentru
un client o iapă cu 30.000 de euro, care a devenit ulterior
campioana Angliei la vârsta de doi şi de trei ani şi
a câştigat premii la curse în valoare de 1,5 milioane de
euro. Ulterior a fost vândută unei familii arabe cu două
milioane de dolari.
Cum descoperă caii? Mergând la foarte multe curse
în toată lumea. Luna aceasta merge la o cursă în Anglia,
apoi în Japonia şi la Washington. În august va veni la
Deauville, în Franţa, unde va avea loc una dintre cele
mai mari licitaţii din lume. Timp de patru zile se vor
vinde 500 de cai de valoare. Barbe face însă cele mai
mari tranzacţii cu cai care nu sunt pe piaţă şi care, oficial,
nu sunt de vânzare. Acesta este motivul pentru care
Codre a venit să se sfătuiască cu el. De curând a primit
o ofertă din partea unor arabi, care vor să o cumpere pe
Nestăvilita, o iapă de opt ani, una dintre fiicele lui Tam-
Tam. Dilema lui Codre este dacă să o vândă acum, pentru
500.000 de euro, sau să o califice pentru Olimpiada
din 2012, când valoarea ei ar ajunge la un milion de euro.
„L-aş sfătui să o vândă. Acum ar putea obţine peste un
milion de euro pe ea, mai mult decât peste un an“, spune
Barbe, pe motiv că este întotdeauna bine să vinzi
calul înainte de competiţie decât după ce aceasta se termină.
Potrivit lui Barbe, nu există mulţi cai de calibrul
Nestăvilitei, care în urmă cu o lună a câştigat trei locuri
întâi la un concurs naţional în Germania. Iar dintre cei
existenţi, puţini sunt de vânzare.
VÂNZĂRI SPECTACULOASE. Codre rămâne pe gânduri.
Cu banii luaţi din vânzarea Nestăvilitei ar putea
să-şi cumpere o nouă fermă în SUA, în Texas sau în
Florida, unde este o piaţă foarte bună pentru vânzarea
cailor tineri. Iar cai tineri are din belşug. Ştie însă că,
dacă vrea să crească prestigiul hergheliilor sale, trebuie
să fie foarte atent cui vinde caii, indiferent de preţ. Dacă
Nestăvilita ar obţine rezultate bune în mâna noului proprietar,
ar îmbunătăţi automat imaginea şi, implicit, preţul
cailor lui Codre.
Licitaţia este în plină desfăşurare şi crainicul vorbeşte
cu o repeziciune greu de urmărit. Rând pe rând,
aproape 250 de armăsari şi iepe tinere trec prin faţa
cunoscătorilor. „Codre e un geniu în materie de selecţie
a cailor“, spune Barbe, în timp ce se uită cu atenţie la
un armăsar de doi ani.
Deşi nu a renunţat la visul său de a crea o rasă de cal
de sport românesc, în urmă cu câţiva ani Codre a decis
că este timpul ca afacerile sale cu cai să devină şi rentabile.
Aşa că a început să-şi îndrepte atenţia şi către caii de
curse, unde riscul este mai scăzut decât la caii de sport,
iar câştigurile sunt mai rapide şi mai mari. Dacă la concursurile
de sport, de sărituri peste obstacole, premiile
sunt de câteva zeci de mii de euro, la curse premiile în
Franţa sunt de minimum 300.000 de euro, culminând
cu Arc de Triomphe, cursa unde premiile totale sunt de
patru milioane de euro.
Fratele lui Codre, George, care creşte cai pursânge
englez, a câştigat anul trecut premii de 600.000 de
euro cu o singură iapă, Grivette, care a fost declarată cel
mai bun exemplar din Normandia. Grivette este sora
lui Jolie Gazele, o iapă pe care Codre a avut-o în grajdurile
lui în 1986 şi a vândut-o în Maroc, unde a devenit
campioană. A cumpărat-o 17 ani mai târziu, a împerecheat-o
cu un campion, iar acum are un mânz. „Sunt
sigur că mânzul ăsta îmi va aduce două-trei milioane de
euro“, spune Codre.
Jumătate din caii pe care îi deţine acum sunt destinaţi
curselor. Dacă un cal de curse începe iniţierea la
un an şi opt luni, iar la doi ani debutează deja, caii de
obstacole încep lucrul la trei ani şi debutează de-abia
la patru ani. Ca să nu mai vorbim de prima de crescător
care se aplică în cazul cailor de curse, potrivit căreia
proprietarul iniţial al mânzului ia un procent de 10-21%
din valoarea premiilor câştigate de calul respectiv de-a
lungul vieţii, precum şi din vânzarea lui ulterioară. De
exemplu, Codre a cumpărat la o licitaţie din Franţa o
iapa gestantă, iar mânzul l-a vândut. Doi ani mai târziu,
în cont avea 5.000 de euro, bani veniţi în urma premiilor
obţinute de mânzul respectiv.
O zonă importantă, generatoare de profit, este cea a
montelor făcute de armăsarii care şi-au arătat deja valoarea
în concursuri şi care au dovedit, de-a lungul timpului,
că transmit calităţile lor şi mânjilor. Datorită mon-
Richard şi
Germain Levallois
cresc unii dintre
cei mai valoroşi
cai din lume
27 iulie 2009 F O R B E S 63