studiu privind perceptia asupra impactului ... - EdituraSilvica.ro

Anale ICAS, 48
STUDIU PRIVIND PERCEPTIA ASUPRA IMPACTULUI
SCHIMBARII CLIMATICE
ASUPRA PĂDURILOR
STUDY ON THE OBSERVATION OF THE IMPACT
OF THE CLIMATE CHANGE ON THE FORESTS
VIOREL BLUJDEA
Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice, Bucureşti, Romania
Rezumat
Percepţia efectului schimbărilor climatice <strong>asupra</strong> fondului forestier la nivelul
practicienilor implicaţi în administrarea acestei resurse a fost testată printr-un chestionar
trimis ocoalelor silvice. Rata de răspuns a fost de cca. 50 % dar calitatea răspunsurilor a
fost foarte variabilă, provocând serioase urme de îndoială <strong>asupra</strong> acestei metode pentru
relevarea problemelor de gospodărire create de schimbarea mediului. Chestionarele pun în
evidenţă marea capacitate de regenerare şi colonizare a speciilor forestiere indigene în
defavoarea terenurilor abandonate, agresivitatea crescută a unor specii forestiere exotice,
înrăutăţirea condiţiilor de mediu în luncile hidroamliorate, vulnerabilitatea arboretelor de
specii mezofite în zonele deluroase afectate de secete recente, apariţia unor dăunători
forestieri noi şi declin al arboretelor la limitele arealului sau la speciile cultivate în afara
arealului, extreme ale valorilor temperaturilor şi precipitaţiilor sau modificarea ritmului
anual al căderii precipitaţiilor.
Cuvinte cheie : schimbări climatice, chestionar, practicieni, mediu forestier, biocenoza
forestieră
Abstract
The forester' perception on the effect of climate change on forests have been tested
by a questionnaire sent to forest ranges all over the country. Answer rate has been like
50 % but the quality of answers have been quite variable, what suggests a limitation of further
use of this methods for such research purposes. According the answers the forests
shows a very high capacity for regeneration and colonization, a worsening of environmental
condition on hydro-ameliorated valleys, a vulnerability of moesic species stands in hilly
areas as affected by more often droughts, an issuing of new and harmful forest insects and
a decline of stands at the limits of natural range of species or to species cultivated outside
natural range.
Keywords: climate change, questionnaire, foresters, forest environment, biocenosis
3

1. INTRODUCERE
Anale ICAS, 48
Schimbarea climatică este concretizată printr-o serie de modificări ale parametrilor
mediului, care ar putea afecta major viaţa pe Terra, şi în special viaţa omului,
fiind asociată în mod direct cu dublarea concentraţiei de CO2 atmosferic, creşterea
afluxului de UV-B prin rarefierea stratului de ozon stratosferic, creşterea concentraţiei
de ozon troposferic, creşterea temperaturii medii globale şi locale, modificarea locală
a afluxului de precipitaţii. Factorii de mediu au rol de vectori în procesul de
adaptare/evoluţie biologică a speciilor vegetale/animale şi în definirea caracteristicilor
structurilor ecosistemice, orice schimbare a lor bruscă sau exagerată ducând la
depăşirea limitelor de toleranţă şi mai departe la alterarea externalităţilor disponibilizate.
Ecosistemele forestiere manifestă schimbări fine structurale şi de productivitate
specifică sau generală (Roşu, 2001; Blujdea & Roşu, 2002). O acută nevoie de teoretizare
şi definire a procesului de schimbare climatică şi standardizare a referinţelor şi
efectelor sale pe termen scurt, mediu şi lung se resimte în mod special în mediul academic.
O definire sensu largo ar fi aceea că procesul de schimbare climatică include
toate evenimentele anormale climatic indiferent de cauze (fizice sau statistice), între
cauze fiind enumerate: naturale (modificarea activităţii solare, modificarea elementele
de orbitare a Pamântului sau a structurii interne a Pamântului) sau determinate antropic,
respectiv îmbogăţire cu gaze cu efect de seră a atmosferei din activitate umană
(Graves, 1996). Sensu stricto se poate defini că schimbarea semnificativă a valorii
medii a unui parametru meteorologic pentru intervale lungi de timp de peste o decadă
(Graves, 1996).
Obiectivele <strong>studiu</strong>lui de faţă sunt: 1) evidenţierea parametrilor de mediu sesizabil
schimbate în ultimii 10 - 30 ani prin utilizarea anchetelor statistice adresate practicienilor
şi 2) evaluarea percepţiei fenomenului de schimbare climatică în rândul specialiştilor
implicaţi în valorificarea resurselor naturale, respectiv forestiere, sub intensa
presiune mediatică şi prin sesizări personale concrete ale schimbări unor factori
de mediu, în raport cu experienţa, cunoştinţele şi aria lor de acţiune.
4
2. MATERIAL ŞI METODĂ
Pentru atingerea obiectivelor s-a întocmit un chestionar care a fost transmis
celor 42 direcţii silvice din toată ţara, în fiecare direcţie silvică judeţeană urmând a fi
solicitaţi pentru a-l completa 2 specialişti cu experienţă, din 2 zone forestiere diferite
ale direcţiei. Conţinutul chestionarului a fost structurat pe 3 secţiuni principale: I -
schimbarea mediului (respectiv schimbarea staţiunii forestiere), II - schimbarea biocenozei
forestiere şi III - alte informaţii considerate relevante ca urmare a modificării
climatice sau care au cauze ce nu sunt evidente. Secţiunea I se referea la următoarele
subiecte: temperaturi extreme (pozitive, negative), secete, debitul râurilor din raza de
activitate, pânza freatică (nivelul freatic). Secţiunea II cuprindea următoarele elemente:

Blujdea
fenologie (data înfrunziri, înfloriri sau cădereii frunzelor); aspecte <strong>privind</strong> biomasa
(mărimea frunzelor, lujerilor, număr de creşteri anuale); fructificare (periodicitate pe
specii, factorii care duc la diminuarea ei); agresivitatea unor specii forestiere (specii
indigene devenite invadante, copleşitoare); agresivitatea speciilor vegetale din ecosisteme
neforestiere (păşuni, teren agricol) <strong>asupra</strong> pădurii şi invers; modificarea necesităţii
frecvenţei de lucrări forestiere (rărituri, degajări); probleme întâmpinate la regenerarea
naturală a arboretelor; agresivitatea unor dăunători forestieri (creşterea frecvenţei
atacurilor, apariţia unor dăunători noi, schimbarea vi-rulenţei şi a tipului de atac);
declin/uscare la specii forestiere (plantaţii în afara arealului, în ecosisteme naturale);
schimbarea arealului unor specii de animale (ex: cele care nu fac obiectul vânătorilor);
modificarea productivităţii în arborete. Parametrii solicitaţi trebuiau caracterizaţi prin
sens şi intensitate a fenomenului (presupunând că nu există sisteme de măsurare şi factorul
de bază în apreciere este percepţia proprie, bazată pe observaţii după un sistem
propriu de evaluare si un anumit mod de înţelegere a problemei). Dacă însă observaţia
s-a făcut în raport cu o sursă aceasta trebuia precizată (pentru aprecierea încrederii ei).
Statistic, chestionarele acopereau convenabil toate tipurile de formaţii forestiere importante
de la noi. Chestionarele au fost solicitate prin intermediul conducerii Regiei
Naţionale a Pădurilor - Romsilva.
3. REZULTATE
3.1 Analiza răspunsurilor
Răspunsuri la chestionare. S-au primit un număr de 38 chestionare completate
de la o serie de ocoale silvice* din diferite regiuni ale ţării. Numărul de răspunsuri este
relevant deoarece s-a solicitat să se completeze câte un chestionar la 2 ocoale din
fiecare direcţie, acolo unde se află specialişti vechi şi cu experienţă. În acest sens
putem spune că rata de răspuns este de circa 50 %. Ca şi reprezentare naţională constatăm
o bună uniformitate, deşi unele zone considerate deosebit de relevante pentru
această problemă nu au furnizat informaţii (din Dobrogea, Bărăgan, Oltenia).
Sursele de informaţii care au stat la baza completării au fost: observaţii proprii
ale persoanei care a completat - pentru cea mai mare parte din răspunsuri, foarte rar
amenajamentul silvic, o teză de doctorat. Dacă au fost folosite anumite surse documentare
sau date concrete şi acest lucru nu a fost specificat răspunsurile sunt asimilate
la observaţii proprii. Analiza răspunsurilor primite este realizată pentru fiecare dintre
parametrii solicitaţi, din punct de vedere al disponibilităţii şi calităţii informaţiei
furnizate. În continuare se face trecerea în revistă şi analiza datelor şi informaţiilor din
răspunsuri la indicatorii solicitaţi.
* au raspuns urmatoarele ocoale silvice: Botosani, Trusesti, Dorohoi, Focsani, Panciu, Vidra, Adjud,
Solca, Vatra Dornei, Risca, Malini, Dumitresti, Traian-Bacau, Rodna-Bistrita, Deva, Hunedoara, Baia
de Cris-Deva, Brasov, Maneciu, Câmpina, Verbila, Valenii de Munte, Alba Iulia, Aiud, Vulturesti,
Carbunesti, Pesteana, Rm. Vâlcea, Calimanesti, Slatina, Caracal, Bals, Corabia, Alexandria, Rosiori,
Grivita, Hanu Conachi si Tecuci.
5

Anale ICAS, 48
6
3.2 Schimbarea parametrilor mediului
3.2.1 Modificarea factorilor staţionali
Pânza freatică. În general se raportează o scădere a nivelului pânzei freatice,
practic 73 % din cazuri raportează o coborâre a nivelului freatic pe diverse intervale
de timp (pentru anul curent până la intervale referitoare la ultimii 20 de ani).
Coborârea nivelului pânzei freatice se datorează unor cauze neprecizate (80 %), iar
20 % se explică prin amenajări hidroenergetice şi îndiguiri, excavaţii riverane,
amplasarea minelor şi puţurilor de colectare a apei potabile.
Debitul râurilor. 42 % din cazuri afirmă ca a avut loc o scădere a debitului
râurilor din raza de activitate (se motivează: datorită regularizărilor în amonte a
râurilor - Siret, Olt, Lotru). Se semnalează, de asemenea, că o parte din râuri, principalii
săi afluenţi, îşi păstrează caracterul torenţial cu variaţii mari de debit de la seci la
scurgeri torenţiale pe durata anului. Un alt lucru semnificativ şi interesant este semnalarea
debitelor minime în prima parte a anului şi în primăvară, mai ales în ultimii
ani. De asemenea, se indică faptul că debitul unor râuri a scăzut mult în ultimii 20 de
ani.
Seceta. Este un indicator al schimbării mediului perceput adesea după sisteme
proprii de evaluare în raport cu experienţa şi nu prin utilizarea unui sistem de măsurare
specific. Se raportează secete excesive pe fondul lipsei de precipitaţii. Caracteristic,
este semnalată seceta hibernală şi vernală (semestrul I al anului) în 15 % din cazuri,
dar mai ales pentru zonele din nordul ţării sau pentru zonele deluroase din sudul
Carpaţilor. Anul 2000 este reperat ca fiind cel mai secetos.
Fenomene generate de temperaturi extreme. Sunt semnalate, ca excepţii, în
perioada de primăvară timpurie şi foarte interesant este, mai ales faptul, că se întâmplă
în nord- estul ţării şi în zonele deluroase din sudul Carpaţilor unde s-au înregistrat
temperaturi pozitive foarte ridicate pentru zona sau perioada în discuţie. Cea mai mare
temperatură amintită în răspunsuri a fost cea de la Hanu Conachi, 46,9 o C în iunie
2003. Multe situaţii raportează şi extreme negative, iar în general se menţionează o
creştere a amplitudinii absolute anuale, mai ales pentru ultimii 3-5 ani. Alte elemente
care pot caracteriza mediul forestier şi care ar putea fi relevante pentru aprecierea
fenomenului de schimbare climatică: compensarea lipsei de precipitaţii vernale cu cele
din perioada estivală târzie; modificarea structurii solurilor prin apariţia fragipanului
în protosolurile aluviale (în raza ocolului silvic Caracal); şocuri termice prin treceri
bruşte de la perioade foarte calde la perioade foarte reci sau invers sau în raport cu
normalul pentru perioada respectivă şi tendinţe generale de aridizare şi stepizare
observate pentru perioade lungi de timp (în raza ocolului silvic Roşiori).
3.2.2 Aspecte biocenotice
Fenologia. Momentele fenologice cel mai uşor observabile sunt înfrunzirea,
înflorirea şi căderea frunzelor, însă nu sunt raportate modificări esenţiale ale perioadelor
de manifestare a acestora. Doar în raza ocolului silvic Tecuci s-a raportat o ma-

Blujdea
nifestare mai timpurie a tuturor acestor fenomene, fără însă a fi date repere de timp
sau un termen de comparaţie cu o referinţă anterioară.
Biomasa (mărimea frunzelor şi lujerilor, prezenţa lujerilor ciclici). În nordestul
ţării au fost semnalate creşteri ale inelului anual mai late pentru lemnul târziu
decât la lemnul timpuriu (fără să fie menţionat modul în care s-a constatat acest
lucru). Pentru restul zonelor ţării nu sunt semnalate modificări ale acestor parametrii.
Fructificarea este un parametru care reflectă de asemenea anumite schimbări
ale mediului. Pentru zona de dealuri şi nord-estul ţării se semnalează fructificaţie
forate bună sau normală, iar pentru restul ţării, sau cel puţin pentru unele specii, este
aleatorie periodic şi variabilă cantitativ. Stejarii (stejarul pedunculat, gorunul) sunt
specii pentru care cel mai frecvent este semnalată schimbarea cantitativă, calitativă şi
a periodicităţii fructificaţiei. De asemenea, se semnalează o scădere a fructificaţiei la
acerinee, frasin şi brad. La fag se semnalează creşterea perioadei de fructificaţie dată
fiind creşterea frecvenţei îngheţurilor târzii. Cea mai mare periodicitate de fructificaţie,
de 11 ani, este semnalată la gârniţa de la Seaca Optăşani sau fructificaţiile
lipsesc cu desăvârşire în Câmpia Română (ocoalele silvice Roşiori şi Alexandria), în
schimb aceasta fructifică foarte bine în zonele din vestul Olteniei (ocoalele silvice
Peşteana şi Cărbuneşti), la fiecare 2-3 ani. La molid în arealul natural fructificaţia este
considerată normală.
Agresivitatea unor specii de plante. Există în general semnale că pădurea este
invadantă în păşuni, fâneţe, poieni şi terenuri agricole abandonate, vii şi livezi, constatat
prin împădurirea spontană a acestora. Procesul se realizează prin precursori,
specii pioniere, sau direct prin specii forestiere importante. Dimpotrivă, unele specii
neforestiere invadează mediul forestier, mai ales în anumite situaţii de conducere
întreţinere a arboretului. Măceşul este o specie invadantă, mai ales în regenerări, şi
greu controlabilă în sudul ţării. De asemenea, mojdreanul şi arţarul sunt invadante şi
copleşitoare. Salcâmul are tendinţa de invadare a arboretelor naturale în zona de dealuri
şi mai ales a terenurilor învecinate arboretelor de salcâm, care anterior erau arate şi
recent au fost abandonate.
Modificarea frecvenţei unor lucrări silvice. În zonele deluroase şi munţi joşi
se semnalează o creştere a frecvenţei degajărilor. Totuşi în sudul ţării se semnalează
reducerea frecvenţei lucrărilor de îngrijire, iar volumele pe hectar sunt mai mici decât
cele prevăzute a se extrage.
Problemele întâmpinate la regenerarea naturală a pădurilor. În 15 % din
cazuri se semnalează că seceta sau schimbarea locala a regimului hidrologic sunt factori
care duc la mari greutăţi în regenerarea naturală. Devitalizarea cioatelor (la salcie,
salcâm) constituie unul dintre motivele pentru care regenerarea din lăstari/drajoni
întâmpină dificultăţi. Speciile invazive de arbori, arbuşti şi ierburi sunt raportate ca
probleme frecvente întâlnite în regenerarea pădurilor.
Agresivitatea unor dăunători forestieri. Este semnalată creşterea agresivităţii
unor insecte existente în faună dar neagresive până de curând: Ptilophera lumicera la
arţar, Pristiphora abietina la arborete de molid în afara arealului, Agelastica alni la
anin, Stereonicus fraxini la frasin, Semiotisa alternaria la salcâm, Apetymus abdomi-
7

Anale ICAS, 48
nalis la cvercinee, atacurile de ipidae la molid plantat în afara arealului. S-a constatat
chiar o structurare şi o concurenţă a consumatorilor primari, respectiv defoliatori
forestieri (ex: atac iniţial de Ptilophera lumicera, urmat de atacul combinat de Tortrix
sp. cu cotari, semnalat la Ocolul Silvic Focşani). Frecvenţa atacurilor sau creşterea
agresivităţii dăunătorilor "tradiţional" supravegheaţi este semnalată ca variind de la
neschimbată la redusă sau coborâtă. Înroşirea bradului este un fenomen apărut în
ultimii 15-20 ani (Ocolul Silvic Mălini).
Declin/ uscare la speciile forestiere. În luncile regularizate este semnalată
uscarea în masă la arborete de plopi euramericani şi salcie selecţionată. La brad sunt
semnalate uscări anormale, de asemenea, în arborete de fag şi brad de vârste înaintate
în staţiuni cu soluri pseudogleizate. La toate speciile de stejari se semnalează uscare
în coroană, dar de intensitate mai redusă decât în deceniul anterior. Caracteristic este
că pe lângă uscarea arborilor din cioate îmbătrânite, la stejari, este raportată uscarea
arborilor aparent viabili. În sudul ţării gârniţa este semnalată ca o specie cu evident
declin, practic generalizat. Uscarea salcâmului în arboretele şi perdelele forestiere din
sudul şi estul ţării este frecvent semnalată. Uscarea răşinoaselor plantate în afara arealului
este asociată cu seceta şi semnalată frecvent (la molid, pin silvestru şi negru).
Speciile din afara arealului suferă de rupturi de zăpadă (duglas).
Schimbarea arealului unor specii de animale. Iernarea lebedelor pe râul Olt
este un fenomen semnalat, ca şi apariţia şacalului. Se semnalează că rândunicile sunt
pe cale de dispariţie.
Modificarea productivităţii arboretelor. Se semnalează reducerea productivităţii,
în special prin reducerea creşterilor anuale.
Alte elemente care ar sugera schimbarea mediului forestier sau a biocenozei
forestiere. Aici este semnalat că, în anumite zone, nu mai este posibilă producerea puieţilor
în pepiniere fără irigaţii sau obţinere de producţii bune în răchitării şi modificarea
perioadelor optime de plantare (prin grăbirea lor în primăvară) sau pentru maximă
siguranţă <strong>privind</strong> prinderea acestea să se execute toamna. Un alt element foarte
frecvent constatat este înflorirea de 2 ori pe an a unor specii (liliac, castanul porcesc,
salcâmul, specii pomicole).
8
4. DISCUŢII
O problemă iniţială se pune relativ la modul în care a fost privită completarea
chestionarelor. În primul rând procentul de răspuns de circa 50 % este foarte
scăzut în raport cu preocuparea declarată şi aparentă a sectorului silvic de adaptare la
schimbarea globală (de mediu, economie, societate). Astfel, nu se poate evita o primă
concluzie generală de această natură, respectiv formalismul în completarea chestionarului,
ce poate fi pus pe seama sistemului inerţial şi birocratic moştenit în efectuarea
raportărilor solicitate la nivel superior, şi mai puţin pe interesul şi implicarea
personală. Este deopotrivă şi o problemă de atitudine faţă de "observare" ca mijloc

Blujdea
al practicianului /inginerului silvic de a conduce şi conserva resursele forestiere din
administrare.
În al doilea rând se constată absenţa unor preocupări sistematice de observare
a fenomenelor petrecute în ecosistemele (nu numai forestiere, în cele din urmă !) din
raza ocolului şi respectiv înregistrarea lor în registrul ocolului (acesta practic nu mai
există la unităţile silvice, la vechile generaţii de silvicultori era o obligaţie de serviciu,
dar deplin asumată moral şi etic). Apoi, se pare că o parte din chestionare nu au fost
completate aşa cum s-a recomandat (de către persoane cu experienţă şi răbdare). Din
punct de vedere al calităţii informaţiilor furnizate (fără a ţine seama de relevanţa
răspunsurilor pentru obiectivele chestionarului), se constată o capacitate foarte variabilă
de observare a mediului forestier, de la foarte bună la absentă în totalitate. Din
aceste motive recomandăm prudenţă în utilizarea metodei chestionarelor în studii de
această natură, nu atât din punct de vedere al ratei de răspuns, cât mai ales din punctul
de vedere al informaţiilor furnizate.
Parametrii solicitaţi în chestionar au fost cei pentru care există cele mai bune
informaţii la nivelul practicienilor silvici şi pentru care ei au diferite metode de
apreciere. Analiza integrată a chestionarelor a confirmat rezultatele unor cercetări
efectuate în diferite teme şi proiecte de cercetare.
Manifestarea extremelor de temperatură şi precipitaţii este frecvent raportată,
mai ales prin modificarea momentelor şi duratei de manifestare a lor, respectiv mai
devreme decât normal şi anormal de lungi ca durată, concretizate fie prin sezon vernal
uscat şi călduros sau prin veri ploioase şi reci. Sezonul vernal sărac în precipitaţii şi
călduros este semnalat ca unul dintre cele mai mari pericole pentru zona mediteraneană,
întrucât intrarea în vegetaţie şi caracteristicile biomasei foliare sunt strict
condiţionate de aceşti doi parametrii meteorologici (Kramer, 1979)
La nivelul ţării sunt bine cunoscute zonele cu arborete vulnerabile la condiţii
de mediu extreme (Simionescu, 2001; Roşu, 2001; Blujdea, 2000), însă din chestionare
reiese că zona de nord-est a ţării şi zona deluroasă din sud prezintă mai recent schimbări
de mediu cu posibil impact pe termen lung. Vulnerabilitatea acestora este cu atât
mai mare cu cât speciile forestiere specifice acestora sunt specii mai mezofite, ori
schimbarea condiţiilor de mediu, în sensul reducerii cantităţilor de precipitaţii, poate
avea un impact semnificativ în timp.
Invazia pădurii pe terenurile cu altă folosinţă, dar care sunt abandonate, sugerează
capacitate foarte ridicată de colonizare a speciilor forestiere, fie prin intermediari
de tip pionier, fie direct prin esenţe forestiere, cu rată de succes maximă dacă
liniştea este asigurată (evitarea păşunatului în mod special şi a tăierilor de arbori din
regenerările noi, spontane).
Luncile râurilor sunt zone extrem de sensibile şi vulnerabile din punct de
vedere al stabilităţii ecologice (Nicolae, 2001; Roşu, 2001), dată fiind schimbarea
regimului hidric al râurilor prin lucrările hidrotehnice sau îndiguiri, sau a precipitaţiilor
din bazinul de recepţie al râului, ce contribuie foarte semnificativ la definirea unui
regim hidric, fie favorabil, fie necorespunzator vegetaţiei forestiere din lunci. În
această accepţie, secetele sunt cele care contribuie la declinul şi uscarea arboretelor din
9

Anale ICAS, 48
lunci constituite din specii chiar indigene, dar mai adesea exotice, şi, retrospectiv, se
poate face o asociere cu modificarea precipitaţiilor. Local, specificul staţiunii poate
contribui major la întărirea efectelor generale climatice (Roşu, 2001).
O semnificaţie deosebită legată de schimbarea mediului o poate avea
creşterea agresivităţii unor insecte dăunătoare speciilor forestiere, care iniţial deşi
cunoscute în fauna indigenă nu produceau daune şi nu erau pe lista speciilor
supravegheate ca dăunători forestieri. Cum sistemul de avertizare şi prognoză al dăunătorilor
forestieri este pus la punct de circa jumătate de veac în România, ar fi fost
de aşteptat ca aceşti dăunători să fi fost semnalaţi în această perioadă dacă ar fi avut
atacuri şi să fie trecuţi sub observaţie. Este semnalată mai ales apariţia unor dăunători
noi (Simionescu, 2001). Speciile de insecte sunt recunoscute ca foarte adaptabile şi
responsive la schimbarea mediului în special prin frecvenţa generaţiilor. La speciile
aflate sub supraveghere şi combătute puternic, cum este cazul defoliatorilor "tradiţionali",
nu se pot face aprecieri <strong>privind</strong> eventuale reacţii la schimbarea mediului, dat
fiind comportamentul de adaptare la tratamente de combatere care acţionează ca un
catalizator în dinamica populaţiei, şi care acoperă alte influenţe de mediu.
Unele specii forestiere indigene prezintă fenomene de declin la limita arealului,
este cazul bradului care foarte frecvent prezintă "înroşire", în arborete plasate la
limita altitudinală inferioară. Alte specii indigene suferă de uscare cronică, fie în areal
(gârniţa) sau plantate în afara arealului, practic aproape toate speciile plantate în afara
arealului prezintă diferite tipuri de declin (Blujdea, 2002; Simionescu, 2001).
Fructificaţia speciilor forestiere este unul dintre parametrii cei mai intens monitorizaţi
de practicieni şi care este prin urmare bine caracterizat de aceştia. Specia cu
cele mai mari probleme rămâne gârniţa, care prezintă periodicitate foarte mare pentru
majoritatea regiunilor ţării, dar care în sud vest fructifică foarte bine. Nu atât cantitatea
este cea care limiteză producerea puieţilor ci calitatea ghindelor, în general acestea
sunt atacate de trombari (Neţoiu, 2004)
5. CONCLUZII
Ca şi concluzie generală, în urma anchetei realizate, este faptul că există un
nivel de informare limitat la nivelul practicienilor şi o capacitate limitată de observare
a ecosistemului forestier (analizând strict prin prisma răspunsurilor primite), nu atât ca
act în sine, cât mai ales şi foarte important la nivelul înregistrării şi raportării. Există
totuşi anumite activităţi unde se constată o informare şi comunicare foarte bună (ex:
protecţia pădurilor).
Factorii de mediu pentru care s-au raportat evidente schimbări sunt: modificarea
ritmului anual al căderii precipitaţiilor, excese de temperatură (cu totul
neobişnuite în unele zone), modificarea regimului hidrologic al râurilor din raza de
activitate şi coborârea pânzei freatice.
Factorii biocenotici pentru care este sesizată schimbare sunt: creşterea agre-
10

Blujdea
sivităţii unor insecte dăunătoare (de fapt care existau şi înainte în faună dar care nu
erau în supraveghere şi care nu provocau gradaţii), declinul arborilor la limita arealului
speciilor şi vulnerabilitatea crescută a speciilor moesice din zonele de dealuri, unde
fenomenul de secetă poate avea un efect mai intens.
Cercetări şi studii sistematice efectuate confirmă opiniile practicienilor în ceea
ce priveşte mare parte dintre indicatorii analizaţi, ca şi tendinţele acestora.
Mulţumiri
Lucrările au fost efectuate în cadrul proiectului intitulat "Studiul <strong>impactului</strong>
modificărilor climatului <strong>asupra</strong> fondului forestier naţional", contract 151/2003,
finanţat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării prin Agenţia AGRAL administrată de
Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti (USAMV).
Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice Bucureşti (ICAS) este lider de proiect,
Agenţia Naţională de Meteorologie (ANM) este partener, iar co-finanţarea se realizează
de către Baza Experimentală ICAS Ştefăneşti. Scopul proiectului este de a stabili
tendinţele de evoluţie a fondului forestier sub diverse scenarii de schimbare climatic
prognozate la nivel regional.
Si pe această cale adresăm mulţumiri colegilor practicieni care au participat la
acest exerciţiu profesional şi au acordat un răgaz completării chestionarelor (ocoale şi
direcţii silvice menţionate mai sus).
BIBLIOGRAFIE:
BLUJDEA V., 2000: Cercetări ecofiziologice în cerete şi gârniţete afectate de fenomenul de uscare.
Teza de doctorat. Universitatea Transilvania din Brasov
BLUJDEA V., ROSU C.: Ipostaze forestiere ale schimbării climatice în România.Padurea şi viitorul.
Nr. 8-2002.
GRAVES J., REAVEY D., 1996: Global Environmental Change - Plants, Animals and Communities.
Logman Group Limited. 1996
KREMAER P., KOZOWSKI T., 1979: Phisiology of Woody Plants. Academic Press. New York, San
Francisco, London. 1979
NETOIU C., 2004. Cercetări <strong>privind</strong> influenţa defolierilor timpurii <strong>asupra</strong> fructificaţiilor stejarilor.
Manuscris ICAS
NICOLAE C., ROSU C., DUMITRU D . 2001: Consideraţii <strong>privind</strong> reconstrucţia ecologică a
pădurilor din Lunca Dunării. Revista Pădurilor. nr. 6-2001.
SIMIONESCU, A., et al. 2001: Starea de sănătate a pădurilor din România în intervalul 1986-2000.
Ed. Musatinii, (partea I si partea a II)
ROSU C., 2001 : Cu privire la specificul condiţiilor pedoclimatice şi fenomenelor de declin al
pădurilor din Câmpia Română şi reconstrucţia ecologică a acestora. Revista de Ştiinţa Solului, nr. 1,
Bucuresti
**** Studiu <strong>privind</strong> impactul modificărilor climatului <strong>asupra</strong> fondului forestier naţional, Faza
II.2/2004 - Analiza <strong>privind</strong> scenariile de evoluţie climatică şi stabilirea indicatorilor forestieri asociaţi, contract
AGRAL 151/2003, Manuscris ICAS (responsabil proiect V. Blujdea)
11