Profil judetul Sibiu - ADR Centru

Profilul Județului SIBIU 

Oportunități de dezvoltare și afaceri 

2012 

1 

Twinning Follow Up EP017 

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru I Ministerul Federal pentru Economie şi Tehnologie

Cuprins 

1.Prezentare generală ............................................................................................................................. 3 

2. Infrastructura de transport ................................................................................................................. 4 

2.1. Accesibilitate. Principalele căi rutiere și feroviare de transport .................................................. 4 

2.2. Infrastructura de transport în cifre statistice .............................................................................. 6 

3. Populație și demografie ....................................................................................................................... 7 

3.1. Evoluția principalilor indicatori demografici ................................................................................ 7 

3.2.Populația urbană ......................................................................................................................... 10 

3.3. Structura populației după nivelul instituției de învățământ absolvite ....................................... 11 

3.4. Participarea populației la activitatea economică ....................................................................... 11 

4. Economia ........................................................................................................................................... 13 

4.1. Date generale privind economia ................................................................................................ 13 

4.2. Numărul și structura întreprinderilor ......................................................................................... 15 

4.3.Agricultura ................................................................................................................................... 17 

4.4.Industria ...................................................................................................................................... 20 

4.5.Turism .......................................................................................................................................... 22 

5. Piața forței de muncă ........................................................................................................................ 24 

6. Infrastructura socială și de educație ................................................................................................. 27 

6.1. Nivelul de dezvoltare al județului Sibiu exprimat prin indicatori sintetici ................................. 27 

6.2. Județul Sibiu în contextul educațional și a ofertei profesionale. Aspecte ale capitalului uman 28 

6.3. Capacități de cercetare ............................................................................................................... 30 

6.4. Județul Sibiu în contextul social ................................................................................................. 34 

7. Rețele și instituții de sprijin pentru afaceri ....................................................................................... 36 

7.1. Infrastructura de sprijin pentru afaceri ...................................................................................... 36 

7.2. Asociații și instituții de sprijin pentru mediul de afaceri ............................................................ 36 

8. Finanțarea mediului economic .......................................................................................................... 37 

8.1. Dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri ................................................................................ 37 

8.2. Sprijin pentru mediul de afaceri în dezvoltarea de proiecte sau parteneriate .......................... 38 

8.3. Accesul la informații privind sursele de finanțare eligibile pentru mediul de afaceri ............... 39 

8.4. Soluții alternative de finanțare acordate de bănci ..................................................................... 41 

2

1.Prezentare generală 

Așezare: în partea centrală a României și în partea sudică a Regiunii Centru 

Suprafață: 5433 kmp (2,3 % din teritoriul țării) 

Unități administrativ-teritoriale: 11 orașe și municipii (reședința de județ este Sibiu), 53 

comune și 177 sate 

Relieful: Forma predominantă de relief este cea de podiş – Podişul Hârtibaciului şi 

Podişul Secaşelor, subunităţi ale Podişului Târnavelor - acesta ocupând mai bine de 

jumătate din suprafaţa judeţului. În partea de sud se află Munții Făgăraşului, Munţii 

Cindrelului și Munţii Lotrului, iar la contactul dintre zona montană şi cea de podiș se află 

depresiunile Făgăraşului şi Sibiului. Altitudinea minimă: 228 m (Lunca Târnavei), iar 

altitudinea maximă: 2535 m (Vârful Negoiu din Munții Făgărașului) 

Clima: temperat-continentală cu nuanțe climatice în funcție de particularitățile reliefului: 

climat umed și răcoros în zona montană și climat blând, mai cald și uscat în zona de deal 

și podiș 

Numărul locuitorilor: 375.992 locuitori (02.02.2012, rezultat preliminar al 

recensământului populației); Grad de urbanizare: 66,8%??; Structura etnică: români 

90,6%, maghiari 3,6%, romi 4,1%, germani 1,6%, alții 0,1% 

Orașe: 2 municipii: Sibiu, Mediaș și 9 orașe: Agnita, Avrig, Cisnădie, Copșa Mică, 

Dumbrăveni, Miercurea Sibiului, Ocna Sibiului, Săliște și Tălmaciu 

Resurse naturale: zăcăminte de gaz metan, sare, roci de construcție (argile, nisipuri, 

pietrișuri, marmură, calcar), lemn, ape minerale clorosodice 

Economie: PIB/locuitor: 26.831 euro PCS 1 (2009); Structura: servicii 48,6%, industrie 

35,1%, construcții 11,3 %, agricultura 5 % 

Utilizarea terenului: arabil 21,5%, pășuni 19,8%, fânețe 13,4%, vii și livezi 1,5%, păduri și 

alte terenuri cu vegetație forestieră 37,2%, ape, alte suprafețe 6,6% (2009). 

Transport: lungimea rețelei rutiere: 1601 km (densitatea drumurilor: 29,5 km/100 kmp) 

lungimea rețelei feroviare: 145 km (2009), 1 aeroport internațional 

Capacitatea de cazare turistică: 6013 locuri de cazare în 172 de unități cu funcțiuni de 

cazare turistică (2009); Număr turişti cazaţi: 244,7 mii persoane 

Principalele forme de turism: turism cultural, turism de afaceri, turism balnear, turism 

montan, turism de agrement, agroturism (Mărginimea Sibiului). Obiective turistice: 

centrul medieval restaurat al municioiului Sibiu (oraș declarat în 2007 capitală culturală a 

Europei), Muyeul Brukenthal și Muzeul Civilizației Populare Tradiționale ASTRA (unul 

dintre cele cinci cele mai importante muzee din România), centrul municipiului Mediaș, 

reședința de vară a baronului Brukenthal de la Avrig, biserici săsești fortificate (dintre 

acestea Biertan și Valea Viilor parte a patrimoniului UNESCO), sporturi de iarnă (la 

1 Paritatea de Cumpărare Standard (PCS) reprezintă moneda de referință stabilită la nivelul UE, fiind o unitate 

de valută convențională ce exclude influența diferențelor între nivelul prețurilor dintre țări, permițând astfel 

comparații internaționale. 

3

Păltiniș și Rășinari), stațiuni balneoclimaterice (Bazna și Ocna Sibiului), rezervații naturale 

(Parcul Natural Cindrel), Mărginimea Sibiului și Valea Hârtibaciului. 

2. Infrastructura de transport 

2.1. Accesibilitate. Principalele căi rutiere și feroviare de transport 

a. Accesibilitate rutieră 

 

 

Distanța dintre Sibiu și București: 280 km 

Distanța dintre Sibiu și orașele vecine de importanță regională sau națională: 

o Sibiu - Cluj Napoca (nord): 163 km 

o Sibiu - Alba Iulia (nord-vest): 70 km 

o Sibiu - Târgu Mureș (nord-est): 123 km 

o Sibiu - Râmnicu Vâlcea (sud): 105 km 

o Sibiu - Brașov (est): 165 km 

Accesibilitatea rutieră de la reședința de județ Sibiu spre municipiile și orașele 

din județul Sibiu (viteza medie de deplasare: 55 km/h) 

De la Sibiu la: 

Accesibilitate rutieră 

Municipiu Distanța (km) Timpul de parcurgere 

(minute) 

Mediaș 56 61 

Oraș 

Agnita 56 61 

Avrig 26 28 

Cisnădie 13 14 

Copșa Mică 43 47 

Dumbrăveni 75 82 

Miercurea Sibiului 42 46 

Ocna Sibiului 18 20 

Săliște 23 25 

Tălmaciu 17 19 

b1. Aeroport: Aeroportul Internațional Sibiu (localizat la 5 km de centrul municipiului Sibiu) 

b2. Distanța de la Sibiu la Aeroportul Internațional Cluj Napoca: 165 km 

c. Căi rutiere de transport 

4

Drumuri de importanță europeană: 

- E81 (DN7): leagă România de țările membre ale Uniunii Europene prin 

Ucraina, frontiera ucraineano-română Nevetlenfolu - Halmeu (Satu Mare - 

Cluj Napoca - Alba Iulia - Sibiu - Râmnicu Vâlcea - București - Constanța). 

Permite de asemenea, prin drumul european E60, o bună conexiune cu 

Ungaria și țările din centrul și vestul Europei. 

- E68 (DN1): leagă România de țările membre ale Uniunii Europene prin 

Ungaria, prin frontiera ungaro-română Nagylak - Nădlac (Arad - Deva - Alba 

Iulia - Sibiu - Brașov) 

Drumuri de importanță națională și județeană 

- DN7C: sau ”Transfăgărășanul” începe din județul Argeș (Bascov, lângă Pitești) 

în direcția Curtea de Argeș și se termină la intersecția cu DN1 (între Sibiu și 

Brașov), în apropierea comunei Cârțișoara 

- DN67C: sau ”Transalpina”, este șoseaua construită la cea mai mare altitudine 

din România care traversează masivul Parâng la o înălțime de 2.223 m. 

Această șosea face legătura între județele Vâlcea, Sibiu, Alba și Hunedoara 

- DN14: drum național ce leagă municipiul Sibiu de orașul Sighișoara din județul 

Mureș (prin Mediaș și Copșa Mică) 

- DN14A: drum național ce leagă orașele Mediaș și Târnăveni de Iernut din 

județul Mureș 

- DN14B: drum național ce asigură legătura dintre Mediaș și orașul Teiuș din 

județul Alba 

- Drumuri județene care asigură legătura cu obiective turistice importante: 

dintre acestea DJ141B (Biertan, biserică fortificată din patrimoniul UNESCO), 

DJ106 (Mărginimea Sibiului) 

c. Căi feroviare de transport 

 

 

Magistrale feroviare de importanță națională 

- magistrala 200 (București - Brașov - Făgăraș - Sibiu - Vințu de Jos - Simeria - 

Arad - Curtici) 

- magistrala 300 (București - Brașov - Sighișoara - Mediaș - Blaj - Teiuș - Cluj 

Napoca - Oradea - Episcopia Bihorului) 

Căi feroviare de importanță județeană și locală 

- Sibiu - Agnita - Sighișoara (jud. Mureș) 

- Sibiu - Copșa Mică 

5

2.2. Infrastructura de transport în cifre statistice 

Lungimea totală a drumurilor județene este de 943 km, dintre care 189 km sunt modernizați 

(20,04%) . Lungimea totală a drumurilor naționale este de 259 km, dintre care 100 % 

modernizate. Densitatea drumurilor publice este de 29,5 km/100 km 2 . 

Lungimea totală a căilor ferate sunt 145 de km, dintre care 30,3% electrificate. 

Infrastructura rutieră la 31 decembrie 2009 

Drumuri 

publice 

Total 

Moderni 

zate 

din care: 

Cu 

IUR* 

Drumuri 

naționale 

din care: 

Drumuri 

județene și 

comunale 

din care: 

Densitatea 

drumurilor 

publice la 

100 km 2 

teritoriu 

Moderni 

zate 

Cu IUR* 

Moderni 

zate 

România 81713 23847 22515 165503 15114 1105 65210 8733 21410 34,3 

Regiunea 

Centru 10709 3406 2384 2264 2178 50 8445 1228 2334 31,4 

Județul 

Sibiu 1601 314 558 259 259 - 1342 55 558 29,5 

Sursa datelor: Anuarul Statistic al României, Ediția 2010 

Cu 

IUR* 

Infrastructura feroviară 31 decembrie 2009 

Total 

Căi ferate (km) 

Electrificate 

Regiunea CENTRU 1336 669 

Județul Sibiu 145 44 

Sursa datelor: Anuarul Statistic al României, Ediția 2010 

În perioada 2002-2009 a crescut semnificativ numărul de autovehicule de transport 

persoane și marfă de motociclete și motorete a scăzut. 

6

Creșterea/descreșterea numărului de autovehicule de transport persoane, 

marfă, motociclete și motorete din 2009 față de 2002 

-373 

Autovehicule de transport marfă 

-6898 

Motociclete, motorete 

-4246 

Autovehicule de transport persoane 

-8000 -7000 -6000 -5000 -4000 -3000 -2000 -1000 0 

Rata de creștere/descreștere a autovehiculelor de transport persoane, marfă, motociclete 

și motorete în 2009 față de 2002) 

Autovehicule 

de transport 

persoane 

Motociclete, 

motorete 

Autovehicule 

de transport 

marfă 

Regiunea Centru 25.8 -50.5 22.3 

Județul Sibiu -4.4 -77.0 -2.9 

Sursa datelor: Indicatori prelucrați pe baza datelor: INS, Baza de date TEMPO 

3. Populație și demografie 

3.1. Evoluția principalilor indicatori demografici 

Cu o populație totală de 375.992 locuitori în 2012 (rezultat preliminar al recensământului 

populației), județul Sibiu se situează pe poziția 23?? în rândul celor 41 județe ale României. 

Densitatea populației este de 78,3?? locuitori/kmp, sub cea înregistrată la nivel național dar 

peste media regională. În ultimii 20 ani, populația județului s-a redus cu 15,2%, înregistrând 

unul din cele mai severe ritmuri de declin, iar până în anul 2050, potrivit prognozelor 

demografilor, județul Sibiu ar mai putea pierde alte 13% din populația actuală. Evoluția 

structurii pe grupe de vârstă pune în evidență un accentuat proces de îmbătrânire 

demografică, ponderea vârstnicilor mărindu-se de la 8,9% în 1990 la 12,5% în anul 2010, 

prognoza pentru 2050 fiind de 28,9%. 

7

mii persoane 

1990 2000 2010 2025 2050 2010/ 

1990 

2050/ 

2010 

Populația totală 

(mii pers.) 501,5 444,0 425,3 394,1 368,2 -15,2 -13,4 

Densitatea 

populației (loc/kmp) 92,3 81,7 78,3 72,6 67,8 x x 

Ponderea în pop. 

regiunii (%) 17,6 16,8 16,9 17,1 19,3 x x 

Ponderea în pop. 

României (%) 2,2 2,0 2,0 2,0 2,3 x x 

Distribuția pe medii rezidențiale (%) 

Urban 68,1 68,1 66,8 … … x x 

Rural 31,9 31,9 33,2 … … x x 

Distribuția pe grupe de vârste (%) 

0-14 ani 24,4 18,7 15,4 13,0 10,9 x x 

15-64 ani 66,7 69,7 72,1 70,5 60,2 x x 

65 ani si peste 8,9 11,6 12,5 16,5 28,9 x x 

Sursa: Institutul Național de Statistică 

… date nedisponibile 

Evolutia numarului populatiei judetului Sibiu 

600 

500 

400 

300 

200 

100 

0 

501,5 

444 425,3 

394,1 

368,2 

1990 2000 2010 2025 2050 

Cu toate că în cea mai mare parte a perioadei 1990-2009 natalitatea a depășit mortalitatea, 

iar pe întregul interval s-a înregistrat un spor natural de 3518 persoane, populația județului 

Sibiu a continuat să scadă, îndeosebi în anii 90, ca urmare a unui intens proces migrațional. 

Restructurarea economică a unităților industriale din perioada comunistă a dus la dispariția 

a numeroase locuri de muncă, afectând în special localitățile urbane mici (Cisnădie, 

Dumbrăveni, Copșa Mică, Avrig). O altă cauză ce a determinat reducerea numărului total al 

populației a fost emigrarea de mare amploare, la începutul anilor 90, a populației de etnie 

germană. În total, în perioada 1990-2010, soldul negativ cumulat al migrației interne și 

externe este de aproximativ 70 mii persoane. 

8

‰ 

Evolutia structurii pe grupe de varsta a populatiei 

105% 

90% 

75% 

8,9 11,6 12,5 16,5 

28,9 

60% 

45% 

66,7 

69,7 72,1 

70,5 

60,2 

30% 

15% 

24,4 

18,7 15,4 13 10,9 

0% 

1990 2000 2010 2025 2050 

0-14 ani 15-64 ani 65 ani si peste 

Principalele componente ale mișcării naturale 

1990 1995 2000 2005 2009 

Rata natalității (‰) 12,4 10,1 10,4 10,9 11,6 

Rata fertilității (‰) 50,2 38 37,8 40,5 44,6 

Rata mortalității (‰) 9,0 10,4 9,9 10,6 10,7 

Rata sporului natural 

(‰) 3,4 -0,3 0,5 0,3 0,9 

Sporul natural 

(persoane) 1725 -114 222 100 359 


13 

12,5 

12 

11,5 

11 

10,5 

10 

9,5 

9 

8,5 

Evolutia miscarii naturale a populatiei 

1990 1995 2000 2005 2009 

Rata natalitatii 

Rata mortalitatii 

9

1990 2000 2010 2025 2050 

Raportul de dependență 50 44 39 42 66 

demografica (%) 

Rata îmbătrânirii 

365 619 809 1265 2651 

demografice (‰) 

Speranța de viață (ani) 71,05 71,77 73,28 … … 


Ca urmare a scăderii ponderii populației tinere (0-14 ani), raportul de dependență 

demografică s-a redus în ultimii 20 ani de la 50% la 39%, însă va ajunge până în anul 2050 la 

66% datorită creșterii ponderii populației vârstnice. Ca efect al acelorași modificări ale 

structurii pe vârste, rata îmbătrânirii demografice a crescut de la 365‰ la 809‰ în 2010, 

valoarea acestui indicator putând crește de 3,3 ori până în anul 2050. Aceste valori plasează 

județul Sibiu printre județele cu ritm prognozat mai redus de îmbătrânire demografică din 

România. În perioada 1990-2010 s-a înregistrat și o creștere moderată a speranței de viață, 

aceasta ajungând în prezent la 73,28 ani. 

Analizate în profil teritorial, evoluțiile demografice mai sus amintite se desfășoară în mod 

diferit. Există zone cu un puternic dinamism economic și social precum municipiul Sibiu și 

localitățile adiacente, în care numărul populației crește și se menține o structură echilibrată 

pe grupe de vârstă, în timp ce unele localități urbane monoindustriale sau comune din zona 

montană sau Podișul Secașelor suferă un proces accelerat de îmbătrânire și depopulare. 

3.2.Populația urbană 

Rata de urbanizare la nivelul județului Sibiu era în 2010 de 66,8%, fiind superioară mediei 

înregistrate la nivel național sau regional. Rețeaua localităților urbane cuprinde 2 municipii și 

9 orașe. Dintre acestea, un municipiu are o populație mai mare de 100 000 locuitori, un 

municipiu are populația cuprinsă între 50000 și 100000 locuitori, 3 localități au între 10000 și 

20000 locuitori iar 6 orașe au sub 10000 locuitori. 

Populația localităților urbane din județul Sibiu la 1 iulie 2010 

-persoane- 

Total 284259 

Municipiul Sibiu 154220 

Municipiul Mediaș 52472 

Agnita 11078 

Avrig 14447 

Cisnădie 16205 

Copșa Mică 5598 

Dumbrăveni 8260 

10

Miercurea Sibiului 4294 

Ocna Sibiului 4205 

Săliște 5853 

Tălmaciu 7627 


3.3. Structura populației după nivelul instituției de învățământ absolvite 

Conform datelor recensământului populației din anul 2002, 7,57% din totalul populației de 

peste 10 ani avea o diplomă universitară, 3,82 % au studii postliceale sau de maiștri, 22,70% 

au absolvit liceul, iar 18,67% sunt absolvenți ai școlii profesionale, restul populației cu vârsta 

mai mare de 10 ani având un nivel scăzut de pregătire școlară. Rata analfabetismului este 

sub 1,8% , fiind inferioară mediei înregistrate la nivel național și regional. 

Total 

Sup de 

lungă 

durată 

Sup de 

scurtă 

durată 

Postliceal, 

de 

maiştri 

Liceal 

Profesional 

Gimnazial 

Primar 

Fără 

şcoală 

absolv. 

-%- 

Şcoala 

nedecl. 

Analfabeţi 

100,00 7,11 0,46 3,82 22,70 18,67 27,75 15,31 4,07 0,10 1,76 

Sursa: Institutul Național de Statistică, Recensământul populației și al locuințelor 2002 

Structura populatiei dupa nivelul scolii absolvite 

4,07 1,86 

7,57 

3,82 

27,57 

15,31 

22,7 

Superior 

Postliceal si de maistri 

Liceal 

Profesional 

Gimnazial 

Primar 

Fara scoala abs., scoala nedecl. 

Analfabeti 

18,67 

3.4. Participarea populației la activitatea economică 

Din cele 380 mii persoane, reprezentând populația totală a județului la 2011, populația 

activă numără 186,4 mii persoane (49 % din total), în timp ce resursele de muncă însumează 

277,6 mii persoane, reprezentând 65% din populația județului (aici fiind incluse toate 

persoanele în vârstă de muncă, apte de lucru precum și persoanele în afara vârstei de 

11

muncă, aflate în activitate). Diferența de 92,1 mii persoane este constituită din studenții și 

elevii în vârstă de muncă care frecventează cursuri de zi, femeile casnice și alte categorii de 

persoane neocupate. Numărul persoanelor ocupate înregistrate în anul 2011 era de 175,6 

mii. 

Populația inactivă numără 239,8 mii persoane (56,4% din total), fiind alcătuită din elevi și 

studenți, pensionarii care nu realizează alte venituri în afara pensiei, femei casnice, copiii și 

adulții care nu au statut de elev, respectiv pensionar și care sunt întreținuți de familie, stat 

sau organizații private. Ponderea populației inactive a crescut în perioada 1995-2005 atât ca 

urmare a creșterii numărului de pensionari cât și datorită tendinței de prelungire a duratei 

medii a studiilor, scăzând ușor în perioada ulterioară (56,4% în anul 2009 comparativ cu 

58,4% în 2005). În luna decembrie 2010 erau înregistrate 8.006 persoane aflate în șomaj. 

Rata șomajului era în anul 2011 de 4,3 %. 

Componentele populației în funcție de participarea la viața economică 

-mii persoane- 

Populația totală, din care: 425,3 

Resurse de muncă 277,6 

A. Populația activă civilă 185,5 

Populația ocupată civilă 170,2 

Șomeri 15,3 

B. Populația inactivă, din care: 239,8 

Populația în pregătire profesională și alte 

categorii de populație în vârstă de muncă 92,1 

Sursa: Institutul Național de Statistică, Balanța forței de muncă 2010 

Principale componente ale populatiei dupa participarea la activitatea 

economica, in anul 2009 

170,2 

15,3 

239,8 

Pop. ocupata 

Someri 

Pop. inactiva 

0 50 100 150 200 250 300 350 400 450 

mii 

12

4. Economia 

4.1. Date generale privind economia 

Valoarea, structura produsului intern brut al județului Sibiu 

UM 1998 2000 2005 2008 2009 

Produsul intern 

brut 

Mil lei 

preturi 

curente 709,9 1523,5 6103,1 11141,4 11.406 

Structura VAB 

Agricultur % 11,5 9,0 8,3 5,0 

a 

Industrie % 32,0 40,2 32,0 35,1 

Construcți % 8,4 7,3 8,4 11,3 

i 

Servicii % 48,1 43,5 51,3 48,6 

PIB/ locuitor Euro PCS 5129 8548 12968 26.831 lei 

PIB/loc. în raport 

cu media 

națională % 101,1 100,1 108,2 109,9 

PIB/loc. în raport 

cu media 

europeană % 27,3 27,9 37,1 51,7 

Sursa: Calcule pe baza datelor Institutului Național de Statistică 

Produsul intern brut realizat la nivelul județului Sibiu în anul 2009 însumează 11.406 

milioane lei prețuri curente. Structura acestuia relevă predominanța sectorului serviciilor și a 

industriei (48,6% respectiv 35,1% din total), cota agriculturii fiind de doar 5% din PIB iar cea a 

sectorului construcțiilor de 11,3%. 

Produsul intern brut/locuitor la nivelul județului Sibiu în anul 2009 a atins 26.800 lei. În anul 

2008 era de 12.968 Euro PCS (euro la paritatea puterii de cumpărare standard), valoare 

peste cea a indicatorului la nivel național (12000 euro PCS). Comparativ cu alte state 

europene, PIB/locuitor la nivelul județului Sibiu ajunge la 51,7% din media europeană. Acest 

raport a crescut de aproape 2 ori în doar 10 ani, datorită ritmului superior de creștere 

economică înregistrat în județul Sibiu. 

13

120 

PIB/locuitor la nivelul jud. Sibiu comparativ cu media nationala si 

europeana 

100 

80 

% 

60 

40 

20 

0 

1998 2000 2005 2008 

% fata de media nationala % fata de media UE27 

Evoluția structurii valorii adăugate brute (VAB) la nivelul județului Sibiu 

% 

1998 2000 2005 2008 

Agricultură, silvicultură, pescuit 11,5 9,0 8,3 5,0 

Industrie 36,5 40,2 32,0 35,1 

Construcții 6,2 7,3 8,4 11,3 

Comerţ, hoteluri şi restaurante, 

transporturi, comunicaţii 27,6 25,2 20,6 21,1 

Intermedieri financiare, tranzacţii imobiliare, închirieri 

şi activităţi de servicii pentru întreprinderi 8,6 7,3 16,3 14,3 

Administraţie publică, învăţământ, sănătate şi 

asistenţă socială 9,6 11,0 14,4 13,2 

Agricultura și silvicultura și-au redus ponderea în valoarea adăugată brută la nivel județean 

de la 11,5% în 1998 la 5,0% în 2008, în timp ce ponderea industriei fluctuează între 32% și 

40%. Creșteri importante au înregistrat sectorul construcțiilor, intermedierile financiare și 

serviciile pentru întreprinderi precum și sectorul ,,Administrație publică, învățământ și 

sănătate”, în timp ce domeniul ,,Comerț, hoteluri, transporturi și comunicații” și-a redus 

contribuția la formarea V.A.B. 

14

4.2. Numărul și structura întreprinderilor 

Unitățile economice locale active din județul Sibiu, după activitatea principală și clasa de 

mărime, în anul 2008 

-nr.- 

Total 

din care 

0-9 sal. 10-49 sal. 50-249 sal. peste 250 

sal. 

Total 12136 10685 1114 282 55 

Agricultura, silvicultura 277 247 26 4 0 

Industria extractivă 25 18 5 2 0 

Industria prelucrătoare 1803 1295 326 146 36 

Energie electrică și 

termică, gaze și apă 18 7 7 3 1 

Construcții 1302 1092 170 35 5 

Comerț 3773 3446 290 33 4 

Hoteluri și restaurante 679 592 77 10 0 

Transporturi și 

comunicații 1065 963 79 19 4 

Intermedieri financiare 144 136 7 1 0 

Tranzacții imobiliare și 

alte servicii 2413 2292 94 25 2 

Învățământ 64 62 2 0 0 

Sănătate și asistență 

socială 265 253 9 3 0 

Alte activități 308 282 22 3 1 


Notă: Sunt incluse doar entitățile comerciale cu activitate economică nefinanciară, 

organizate ca: societăți comerciale, regii autonome, societăți cooperatiste, societăți agricole 

La finele anului 2008, în județul Sibiu existau 12136 firme active, 88,0% dintre acestea 

încadrându-se în clasa microîntreprinderilor, 9,2% în clasa întreprinderilor mici, 2,3% în cea a 

întreprinderilor mijlocii și doar 55 firme (0,5% din total), se situau în categoria 

întreprinderilor mari. 

Predomină firmele având ca activitate principală comerțul (peste 31% din total), urmate de 

cele din sectorul tranzacțiilor imobiliare și serviciilor pentru întreprinderi (19,9%) și de cele 

din industria prelucrătoare (14,9%). 36 din cele 55 firme mari, cu peste 250 salariați, 

activează în industria prelucrătoare, alte 5 firme mari activează în construcții, câte 4 în 

domeniul comerțului și în sectorul transporturilor, 2 firme mari în domeniul tranzacții 

imobiliare și alte servicii pentru întreprinderi și câte 1 firmă mare în sectorul producerii și 

distribuției energiei, apei și gazului. 

15

Exceptând sectorul producerii și distribuției energiei electrice, a apei și a gazului, celelalte 

domenii înregistrează ponderi ale întreprinderilor mici și microîntreprinderilor de peste 90% 

din numărul de firme la nivel de ramură. 

Cifra de afaceri, investițiile brute și personalul unităților locale active din industrie și 

servicii, la nivelul județului Sibiu, în anul 2008 

Cifra de 

afaceri 

(mil. lei) 

Investiții 

brute 

(mil. lei) 

Investiții 

brute/ 

1000 lei 

C.A. (lei) 

Personal 

(nr.) 

Productivitatea 

muncii 

(mii lei) 

Total 21353 3645 171 118943 179,5 

Industria extractivă 1994 622 312 4412 451,9 

Industria 

prelucrătoare 6429 913 142 48646 132,2 

Energie electrica și 

termică, gaze și apă 385 104 270 1570 245,2 

Construcții 1901 267 140 13455 141,3 

Comerț 7555 702 93 22688 333,0 

Hoteluri și 

restaurante 265 106 400 4200 63,1 

Transporturi și 

comunicații 1724 474 275 10630 162,2 

Tranzacții imobiliare 

și alte servicii 827 406 491 10520 78,6 

Învățământ 10 1 100 206 48,5 

Sănătate și asistență 

socială 69 25 362 1015 68,0 

Alte activități 194 25 129 1601 121,2 


Notă: Sunt incluse doar entitățile comerciale cu activitate economică nefinanciară, 

organizate ca: societăți comerciale, regii autonome, societăți cooperatiste, societăți agricole 

Cifra de afaceri totală realizată de firmele locale s-a ridicat în anul 2010 la 22.433 milioane 

lei, aportul comerțului fiind de aproximativ 35%, iar cel al industriei prelucrătoare de 30%. 

Investițiile brute realizate în anul 2008 la nivelul județului Sibiu au depășit 3600 milioane lei, 

activitățile economice care au beneficiat de cel mai important volum de investiții fiind 

industria prelucrătoare, comerțul și industria extractivă. Capitalul investit reprezintă 17% din 

cifra de afaceri obținută de companiile locale din industrie, construcții și servicii. Comparativ 

cu cifra de afaceri la nivel de ramură, aferentă anului 2008, cele mai ridicate valori ale 

investițiilor s-au realizat în domeniul tranzacții imobiliare și servicii către întreprinderi, 

învățământ, în sectorul hotelurilor și restaurantelor, în sănătate și în industria extractivă. Cu 

doar 93 lei investiți la 1000 lei cifra de afaceri obținută în 2008, sectorul comerțului ocupă 

ultima poziție în clasamentul pe domenii economice realizat în funcție de acest indicator 

economic. 

16

Productivitatea muncii în industrie, construcții și servicii 

Analizate strict prin prisma indicatorilor financiari, nivelurile cele mai ridicate ale 

productivității muncii, la nivelul anului 2008, s-au înregistrat în industria extractivă, în 

domeniul comerțului și în sectorul producerii și distribuției energiei electrice, energiei 

termice, gazului și apei. La polul opus, niveluri scăzute ale productivității se înregistrează în 

unitățile economice din domeniul învățământului, din sectorul hoteluri și restaurante și din 

domeniul sănătății. 

4.3.Agricultura 

Județul Sibiu dispune de un potențial agricol semnificativ. Terenurile arabile însumează 

aproximativ 117 mii hectare, pășunile aproape 108 mii hectare, fânețele cca 73 mii hectare, 

iar livezile peste 5000 hectare. Terenurile arabile sunt localizate cu precădere în depresiuni, 

în lunca Târnavei Mari și în Podișul Secașelor. Solurile se încadrează în clasa de fertilitate 

medie și în mai mică măsură în clasa de fertilitate ridicată, iar condițiile de climă permit 

cultivarea majorității cerealelor, furajelor, legumelor și plantelor tehnice. Viticultura are o 

veche tradiție în județul Sibiu, cele mai importante suprafețe cultivate cu viță de vie fiind 

localizate, pe valea Târnavei Mari, în zona Mediașului și în partea de sud-vest a județului, în 

arealul Apold - Miercurea Sibiului. 

Utilizarea terenurilor 

-ha- 

1995 2000 2005 2009 

Suprafața agricolă totală, 

din care 307974 307149 306192 305554 

Terenuri arabile 116276 116404 115874 117041 

Pășuni 107126 107222 106886 107825 

Fânețe 75724 75479 75780 72925 

Vii 3194 2759 2759 2670 

Livezi 5654 5285 4893 5093 

Păduri 201750 186391 204124 201950 

Ape 6734 6452 6023 6004 

Alte terenuri 26790 43256 26909 29740 


Suprafața arabilă cultivată este în continuă diminuare, în anul 2009 aceasta reprezentând 

doar 47,4% din terenurile arabile. Predomină cultura cerealelor – 67,4% din total, urmate de 

furaje –16,1 din suprafața cultivată și de cartofi –8,6%. Alte suprafețe importante sunt 

cultivate cu legume. 

17

Ca urmare a reducerii suprafețelor cultivate, numărul de mașini și utilaje agricole este în 

scădere. Cu suprafață medie de 44 hectare teren arabil/ tractor, județul Sibiu se plasează pe 

unul din primele locuri la nivel național. 

Suprafața cultivată 

-ha- 

1995 2000 2005 2009 

Total, din care 108715 80995 78858 55422 

Cereale 66108 45608 47204 37331 

Cartofi 6237 5768 5490 4783 

Sfeclă de zahăr 1579 339 185 757 

Floarea soarelui 315 274 140 353 

Legume 2740 3370 3081 3419 

Furaje 30990 25249 22311 8925 


120000 

100000 

80000 

60000 

40000 

20000 

Alte culturi 

Furaje 

Legume 

Floarea soarelui 

Sfecla de zahar 

Cartofi 

Cereale 

0 

1995 2000 2005 2009 

Parcul de mașini și utilaje agricole 

1995 2000 2005 2009 

Tractoare 3143 2646 2586 2642 

Pluguri 2299 1992 1937 2005 

Semănători mecanice 867 803 716 773 

Combine pentru recoltat 835 454 318 307 


-nr- 

18

Caracterizate prin producții la hectar peste mediile naționale la majoritatea culturilor, 

producția agricolă vegetală înregistrează variații importante de la un an la altul, depinzând 

într-o măsură considerabilă de factori climatici. 

Producția agricolă vegetală 

-tone- 

1995 2000 2005 2009 

Cereale 185239 109333 150567 116585 

Cartofi 79722 74272 71061 83821 

Sfeclă de zahăr 32607 3931 6665 27584 

Floarea soarelui 414 113 134 345 

Legume 37572 36963 34733 47446 

Furaje 542445 255796 232097 158764 

Fructe (excl. struguri) 13207 16190 26113 21229 

Struguri 3663 6180 1096 1571 


200000 

180000 

160000 

140000 

120000 

100000 

80000 

60000 

40000 

20000 

0 

Cereale Cartofi Sfecla de zahar Legume 

1995 

2000 

2005 

2009 

Efectivele de animale sunt în diminuare la toate speciile, cu excepția ovinelor. Cu peste 550 

mii de ovine, județul Sibiu ocupă primul loc la nivel național (6% din șeptelul României). 

Creșterea oilor constituie principala activitate economică pentru multe localități rurale din 

zona de munte, păstoritul tradițional păstrându-se până în zilele noastre în zona Mărginimii 

Sibiului. 

Efectivele de animale 

-capete- 

1995 2000 2005 2009 

Bovine 65706 45133 53040 48388 

Porcine 114497 85345 113276 98932 

Ovine 385978 298577 506964 550905 

Păsări 1456800 801563 829958 732213 


19

4.4.Industria 

Producția de energie primară 

UM 2008 

Cărbuni (tone) Tone - 

Gaze naturale extrase ( mii mc) Mii mc 906496 

Puterea instalată (MW) MW 96,1 

Producția de energie electric ă (mii kWh) Mii KWh 234244 


Principalele resurse energetice ale județului Sibiu sunt hidroenergia și biomasa. Potențialul 

energetic al râului Olt și al afluenților săi (Sadu, Cibin Rășinari) este valorificat prin 4 

hidrocentrale a căror putere instalată însumează 58 MW și prin alte câteva centrale de 

putere mică și microhidrocentrale amplasate pe cursul unor râuri mai mici (Sadu, Cibin, 

Rășinari, Sebeș). Hidrocentrala Sadu I, pusă în funcțiune în anul 1896, este cea mai veche 

amenajare hidroenergetică din România. Alte microhidrocentrale se află în diferite etape 

constructive sau au fost puse recent în funcțiune, rămânând totuși un important potențial 

hidro nevalorificat. 

Potențialul biomasei, reprezentat de cantitatea mare de deșeuri forestiere, de culturile de 

plante energetice și reziduurile agricole valorificabile în scopuri energetice este o altă resursă 

de energie importantă a județului. Potrivit unui studiu realizat de ICEMENERG SA, potențialul 

energetic al biomasei la nivelul județului Sibiu s-ar ridica la aproximativ 302 Terajouli. 

Extracția gazului metan din domurile gazeifere din zona de nord a județului are o tradiție de 

aproape 100 ani. Producția de gaze naturale s-a ridicat în anul 2008 la 906496 mii m 3 , 

completând tabloul resurselor energetice ale județului Sibiu. 

Producția realizată în 2008 la câteva produse industriale reprezentative 

pentru județul Sibiu: 

Produs industrial UM Prod. anuală 

Gaz metan extras mii mc 906496 

Preparate din carne tone 1643 

Conserve din carne tone 21681 

Lapte de consum hl 1232 

Bere mii hl 26 

Confecții textile mii lei 278123 

Încălțăminte mii per. 1598 

Cherestea mc 50876 

Plumb tone 24033 

Mobilier mii lei 24144 


20

Chiar dacă ponderea industriei în totalul valorii adăugate brute și în ce privește ocuparea 

forței de muncă la nivel județean s-a redus în ultimii 15-20 ani, industria își păstrează locul 

important în ansamblul economiei județului Sibiu. Cea mai mare parte a volumului de 

investiții economice s-a îndreptat spre industrie, aceasta fiind totodată principala sursă de 

exporturi. 

Județul Sibiu a cunoscut o dezvoltare industrială timpurie, ce s-a consolidat începând cu 

debutul secolului XX. Atât Sibiul cât și municipiul Mediaș s-au numărat printre orașele 

românești cu un puternic profil industrial, cu firme activând într-o gamă largă de ramuri 

industriale. Pe lângă acestea, o serie de alte localități mai mici s-au specializat fie în 

subramuri ale industriei ușoare (Cisnădie, Dumbrăveni, Agnita) sau ale industriei grele 

(Copșa Mică, Avrig). 

Anii 90 au adus un puternic recul economic, industria locală fiind de asemenea afectată. 

Șocul economic a fost resimțit mai puternic de localitățile monoindustriale (Copșa Mică, 

Dumbrăveni, Cisnădie). În ultimii câțiva ani s-a produs o revigorare a industriei locale, 

inclusiv datorită unui importante investiții ale unor mari companii multinaționale. 

În prezent pilonii principali ai industriei județului Sibiu sunt industria construcțiilor de mașini, 

industria mijloacelor de transport (subansamble și componente auto), industria 

electrotehnică, industria confecțiilor textile și a încălțămintei. 

Forța de muncă locală bine calificată, legăturile culturale tradiționale cu țările germanofone, 

infrastructura de transport în plină dezvoltare (inclusiv aeroport internațional) au constituit 

premisele atragerii unor investiții străine semnificative, îndeosebi ale firmelor germane. 

Aceste investiții s-au realizat fie prin deschiderea de noi filiale fie prin preluarea în totalitate 

sau în majoritate a unor companii românești. Domeniile spre care s-a îndreptat majoritatea 

investițiilor străine sunt industria auto și a componentelor auto, industria construcțiilor de 

mașini și utilaje, piese și subansamble electrice și electrotehnice, industria ușoară. 

De altfel, industria mijloacelor de transport (inclusiv componente), industria construcțiilor de 

mașini mașinile și industria echipamentelor electrice asigură peste 50% din exporturile 

județului. Industria confecțiilor textile și a încălțămintei, continuă puternica tradiție locală, 

prosperând ca urmare a dezvoltării producției în sistem ”lohn”. 

 

 

 

 

 

 

Principalele firme cu sediul în județul Sibiu având industria ca obiect principal de 

activitate: 

Producerea și distribuția gazului natural : Romgaz, Transgaz 

Industria alimentară și a băuturilor : Scandia Română, Boromir, Salconserv 

Industria confecțiilor textile și încălțămintei: Euroconf, Modex, Sib Dress, Somarest, 

Transeuro Textile, Incstar 

Industria construcțiilor de mașini și utilaje: SNR Rulmenți, Uzina Mecanica Mârșa 

Industria de armament: Uzina Mecanica Mârșa 

Industria electrotehnică: Marquardt Schaltsysteme SCS, Simea, Siemens Electrical 

Installation Technology, Raguse Medizinische Produkte Romania 

21

Industria mijloacelor de transport: Compa, Kromberg & Schubert, Continental 

Automotive, Faurecia Seating Tălmaciu, Takata – Petri, Thyssen Krupp Bilstein Compa, 

Construcții metalice: Armax Gaz 

Servicii industriale: Dafora 

Metalurgie neferoasă: Sometra 

Industria bunurilor casnice: Emailul 

Industria sticlei: Geromed, Vitrometan, Sticla Avrig 

4.5.Turism 

Turismul beneficiază în județul Sibiu de un potențial important, reprezentat de cadrul 

natural deosebit și de obiectivele sale culturale de certă valoare. 

Arealul montan, prin Munții Făgăraș (supranumiți Alpii Transilvaniei datorită înălțimii și 

masivității lor), Munții Cindrel, și Munții Lotrului constituie principala zonă de atracție 

turistică a județului Sibiu. 

În județul Sibiu se află una din cele mai vechi stațiuni de iarnă ale României – stațiunea 

Păltiniș, situată la o altitudine de peste 1400 m. În munții Făgăraș, pe traseul spectaculos al 

Transfăgărășanului, la Bâlea, se dezvoltă în prezent o nouă stațiune de iarnă, care datorită 

altitudinii ridicate permite practicarea sporturilor de iarnă (inclusiv a sporturilor extreme) 

timp de 6 luni pe an. 

Îmbinând farmecul rustic cu atracțiile naturale, agroturismul este una din formele de turism 

care a cunoscut o dezvoltare remarcabilă în ultimii ani, fiind bine reprezentat în zona 

Mărginimii Sibiului. Situată în partea de sud-vest a județului, la poalele Munților Cindrel, 

întinsa zonă etnofolclorică a Mărginimii cuprinde 18 localități având o bogată moștenire 

culturală. Tradițiile pastorale (oieritul transhumant), tradițiile folclorice, stilul arhitectonic și 

cel vestimentar bine păstrate au constituit premisele apariției și dezvoltării turismului în 

această zonă rurală. La Sibiel se găsește un celebru muzeu al icoanelor țărănești pe sticlă, ce 

atrage anual cca 15000 vizitatori, iar la Tilișca se pot vedea urmele unei cetăți dacice. 

Turismul cultural a cunoscut o dezvoltare semnificativă în ultimii ani. Principala atracție o 

reprezintă orașul Sibiu, cu numeroase obiective cultural-istorice (cetatea, bisericile, piețele 

medievale, Muzeul Brukenthal, Complexul Muzeal Astra) și gazda unor importante 

evenimente culturale (Festivalul internațional de Teatru, Festivalul de Jazz, Festivalul 

ARTmania, Festivalul de film documentar ,,Astra film”). Ca recunoaștere a bogatei moșteniri 

culturale, Sibiul a fost ales de către Comisia Europeană drept capitală europeană a culturii în 

anul 2007, fiind până în prezent singurul oraș din România care a primit acest titlu De 

interes turistic sunt și localități mai mici precum municipiul Mediaș (cetate medievală), Avrig 

(palat baroc), Dumbrăveni (biserica armeano-catolică), Cisnădioara (veche biserică în stil 

romanic), Cârța (ruinele abației cisterciene), Slimnic (cetate țărănească), Biertan (biserică 

evanghelică fortificată, timp de 300 de ani reședință episcopală), Valea Viilor, Alma, Moșna, 

Dealu Frumos, Merghindeal, Iacobeni (biserici fortificate, primele două fiind incluse în 

patrimoniul UNESCO). 

22

mii 

Turismul balnear dispune în județul Sibiu de două vechi stațiuni - Ocna Sibiului și Bazna – ce 

se află de câțiva ani într-un amplu proces de modernizare. 

Nu în ultimul rând trebuie amintit turismul de afaceri care a luat amploare în ultimii ani, fiind 

potențat atât de interesul oamenilor de afaceri străini pentru zona Sibiu cât și de condițiile 

de cazare de înalt nivel și facilitățile oferite în cadrul structurilor de primire din Sibiu. 

Principalii indicatori ai activității turistice 

UM 1995 2000 2005 2009 

Capacitate de primire existentă locuri 5611 5269 4754 6013 

Capacitate de primire în funcțiune mii locuri-zile 1436,7 999,9 1162,8 1604,3 

Număr sosiri mii 234,6 156,8 228,6 244,7 

Număr înnoptări mii 446,4 275,3 369,0 381,7 


Capacitatea de primire la 2011 cuprindea 6.065 locuri în 172 unități de cazare (106 dintre 

acestea fiind pensiuni turistice și agroturistice), multe dintre acestea fiind unități noi sau 

recent modernizate. 

Numărul de înnoptări înregistrează un trend descendent, în condițiile sporirii capacității de 

primire în funcțiune, determinând scăderea indicelui de utilizare netă a capacității de 

primire. Acest lucru arată necesitatea de diversificare în continuare a ofertei turistice și a 

oportunităților de petrecere a concediului în vederea prelungirii sejurului turiștilor în județul 

Sibiu. 

Evolutia capacitatii de cazare si a fluxului turistic 

2000 

1500 

1000 

1436,7 

999,9 

1162,8 

1604,3 

500 

446,4 

275,3 

369 381,7 

0 

1995 2000 2005 2009 

Capacitate de cazare in functiune 

Nr. innoptari 

23

mil euro 

euro 

4.6. Exporturi 

UM 2001 2005 2007 2009 2010* 

Valoarea exporturilor mii euro 295058 552700 1118356 1071194 1449972 

Ponderea în exporturile României % 2,3 2,5 3,8 3,7 3,9 

Exporturi/ locuitor euro 696 1306 2643 2522 3409 

*date provizorii 


Exporturile de mărfuri joacă un rol tot mai important în dezvoltarea economică a județului 

Sibiu. Principalele mărfuri exportate în anul 2009 au fost mașinile și echipamentele (41% din 

total), produsele textile (20,3%), mijloacele de transport (9,6%). Produsele agricole și 

materiile prime dețin ponderi neglijabile în exportul județului (sub 2%). Exporturile județene 

au crescut într-un ritm accelerat, valoarea mărfurilor exportate mărindu-se de aproape 5 ori 

între 2001 și 2010, ajungând la 1,45 miliarde euro. Astfel, ponderea județului în exporturile 

naționale a crescut de la 2,3% la 3,9%, ceea ce arată că județul Sibiu a devansat tendința de 

creștere a exporturilor la nivel național. 

Evolutia exporturilor in perioada 2001-2010 

1600 

1400 

1200 

1000 

800 

600 

400 

200 

0 

2001 2005 2007 2009 2010 

3600 

3300 

3000 

2700 

2400 

2100 

1800 

1500 

1200 

900 

600 

300 

0 

Valoarea exporturilor 

Exp./ locuitor 

5. Piața forței de muncă 

Numărul populației active a județului Sibiu a scăzut de la 200,8 mii persoane în 1995 la 

186,4 mii în 2011. În mod similar, în perioada 1995-2011, s-au redus populația ocupată, de 

la 181,5 mii persoane la 175,6 mii persoane și forța de muncă salariată, de la 138,9 mii 

persoane la 115,9 mii persoane. Aceste evoluții au determinat scăderi semnificative ale ratei 

de activitate și ale ratei de ocupare a populației în vârstă de muncă. 

Numărul șomerilor și rata șomajului au avut evoluții determinate în mare parte de ciclurile 

economice, cu scăderi în perioadele de creștere economică (1995-1996, 2000-2007) și 

creșteri în perioadele de recesiune (1997-1999, 2008-2009). 

24

mii 

Ca o consecință a reducerii numărului populației ocupate și a variației numărului de 

persoane inactive, rata de dependență economică a populației a înregistrat o evoluție 

oscilantă în perioada 1995-2009, ajungând la 1437‰ la finele perioadei sus menționate. 

Principalii indicatori ai pieței muncii 

UM 1995 2000 2005 2009 2010 

Populația activă Mii 200,8 185,0 175,6 185,5 … 

Populația ocupată Mii 181,5 166,0 165,1 170,2 … 

Nr. salariaților Mii 138,9 113,0 104,5 115,9 106,7 

Nr. șomerilor Mii 19,3 19 10,5 15,3 10,8 

Rata de activitate % 66,3 59,8 58,5 64,4 … 

Rata de ocupare % 59,9 53,7 55,0 56,1 … 

Rata șomajului % 9,6 10,3 6,0 8,2 5,8 

Rata de dependență 

economică ‰ 1462 1675 1558 1437 … 


… date nedisponibile 

Evolutia nr. populatiei ocupate si a somerilor 

210 

180 

150 

120 

90 

60 

30 

0 

19,3 

19 10,5 

15,3 

181,5 

166 165,1 170,2 

1995 2000 2005 2009 

Pop.ocupata 

Someri 

Populația ocupată pe principalele sectoare de activitate 

Mii pers. 

1995 2000 2005 2009 

Total 181,5 166,0 165,1 170,2 

Agricultura 39,8 41,1 30,5 27,6 

Industrie 73,4 58,9 54,0 52,4 

Construcții 6,8 7,7 9,9 12,0 

Servicii 61,5 58,3 70,7 78,2 


25

Structura pe domenii de activitate a populației ocupate a suferit modificări notabile în 

intervalul 1995-2009. Populația ocupată în agricultură și în industrie a scăzut atât în cifre 

absolute cât și ca pondere în totalul populației ocupate și a crescut semnificativ populația 

ocupată în sectorul serviciilor, ajungând la 45,9% din total. Aceste evoluții apar mai pregnant 

dacă se analizează evoluțiile structurii forței de muncă salariate, ponderea salariaților din 

domeniul serviciilor depășind 54% în anul 2009, în timp ce agricultura și silvicultura dețin 

1,4% din numărul salariaților. 

Cu toate acestea, structura ocupării la nivelul județului Sibiu este departe de a avea 

caracteristicile unei economii postindustriale, unde sectorul serviciilor deține peste 70% din 

forța de muncă. 

Structura pe principalele sectoare de activitate a populației ocupate 

100% 

90% 

80% 

70% 

60% 

50% 

40% 

30% 

20% 

10% 

0% 

33,9% 35,1% 

42,8% 45,9% 

3,7% 4,6% 

6,0% 

7,1% 

40,4% 35,5% 

32,7% 

30,8% 

21,9% 24,8% 

18,5% 16,2% 

1995 2000 2005 2009 

Agricultura Industrie Constructii Servicii 

Structura pe domenii de activitate a salariaților 

Mii pers. 

1995 2000 2005 2009 

Total 138,9 113,0 104,5 115,9 

Agricultura 9,0 3,0 2,0 1,6 

Industrie 71,9 56,4 46,5 42,1 

Construcții 6,9 7,3 8,4 9,5 

Servicii 51,1 46,3 47,6 62,7 


26

6. Infrastructura socială și de educație 

6.1. Nivelul de dezvoltare al județului Sibiu exprimat prin indicatori sintetici 

Indicator de măsurare sintetică a dezvoltării umane, Indicele de Dezvoltare Umană (IDU) 2 a 

fost calculat pe baza mediei geometrice indicilor celor 3 dimensiuni fundamentale ale 

dezvoltării umane: o viață lungă și sănătoasă, acces la informație și educație și un standard 

decent de trai. IDU la nivelul județului Sibiu este 0.857. 

Indicele de Dezvoltare Umană și valorile indicatorilor acestuia pentru anul 2008 la nivelul 

județului Sibiu 

Indicatorii dezvoltării umane durabile 

Speranța medie de viață la naștere (ani) 73.34 0.857 

Rata alfabetizării (%) 98.24 

Rata de școlarizare (%) 86 

PIB per locuitor în $ la paritatea puterii de cumpărare 13845.9 

IDU 

Valoarea Indicatorului Dezvoltării Umane (IDU) a județului Sibiu este mai mare decât 

valoarea indicatorului calculată atât la nivelul Regiunii Centru cât și a întregului teritoriu 

național. 

0,85 

0,8 

Valoarea IDU la nivelul județului Sibiu comparativ cu 

IDU în Regiunea Centru și România în 2008 

0,857 

0,814 

0,821 

0,75 

IDU 

0,7 

Județul Sibiu Regiunea Centru România 

Accesul la informație și dinamica fenomenului de urbanizare din ultimul timp a atras după 

sine o creștere a gradului de dezvoltare din majoritatea orașelor din județ, două treimi din 

populația județului Sibiu trăiește în mediul urban (67% potrivit datelor statistice din 2009). În 

expresia gradului de dezvoltare la nivelul județului Sibiu o componentă de bază o reprezintă 

și mediul rural, indicatorul sintetic care pune cel mai bine în evidență nivelul de dezvoltare la 

nivel unitate administrativ - teritorială rurală fiind Indicele Dezvoltării Comunelor (IDC) 3 , a 

2 Calculating the Human Development Index, 

http://hdr.undp.org/en/media/HDR_2010_EN_TechNotes_reprint.pdf 

3 Dumitru Sandu, Dezvoltarea comunelor din România, 2009 

27

cărui expresie matematică este compusă dintr-o serie de indicatori selectați pentru 4 

domenii: infrastructura de locuire, resurse publice, capitalul economic individual-familial și 

capitalul uman condiționat de vârstă. Operând în baza conceptului de sărăcie comunitară 

potrivit căruia o comună este cu atât mai puțin dezvoltată cu cât la nivelul ei se înregistrează 

o probabilitate mai mare de consum redus de bunuri publice sau private, IDC la nivelul 

județului Sibiu este 66 indicând o dezvoltare mai mare la nivelul mediului rural, față de 

media națională care are valoarea 50. Primele 22 de comune cele mai dezvoltate din județul 

Sibiu și care au un IDC de 65 și peste sunt: Șelimbăr (128), Râu Sadului (114), Sadu (103), 

Șura Mică (99), Șura Mare (82), Arpașu de Jos (81), Cristian (78), Blăjel (76), Axente Sever 

(76), Micăsasa (75), Dârloș (72), Șeica Mare (70), Tilișca (69), Racovița (67), Turnu Roșu (67), 

Șeica Mică (66), Loamneș (66), Alma (66), Gura Râului (66), Marpod (65), Ațel (65) și Slimnic 

(65). 

6.2. Județul Sibiu în contextul educațional și a ofertei profesionale. Aspecte ale 

capitalului uman 

La nivelul județului Sibiu aspecte privind capitalul uman este evidențiat printr-un set de 

indicatori relevanți privind: evoluția ratei de absolvire pe niveluri de educație, formarea 

profesională a adulților, accesul la educație și sănătate. 

Potrivit datelor aferente anului școlar 2009/2010 în județul Sibiu, accesul la educație și 

învățământ se realizează prin intermediul celor 137 de școli pentru învățământul de zi, seral 

și cu fără frecvență redusă: 94 de școli pentru învățământul primar și gimnazial, 39 de licee, 3 

școli postliceale și o școală profesională. 

În perioada 2000-2008 evoluția populației școlare a înregistrat o scădere ca urmare a 

fenomenelor demografice, cu excepția populației din învățământul liceal. 

Evoluția populației școlare 4 a județului Sibiu în perioada 2000-2008 

4 Sursa datelor: Institutul Național de Statistică 

28

În județul Sibiu accesul la învățământul superior este asigurat de 4 instituții de învățământ 

superior în cadrul cărora există 21 facultăți, principalele domenii de pregătire profesională 

fiind: inginerie industrială, inginerie mecanică, mine, petrol și gaze, inginerie managerială, 

inginerie electrică, ingineria mediului, ingineria transporturilor, tehnologia informațiilor, 

biotehnologii, agricultură, horticultură, științe economice, finanțe - contabilitate, marketing, 

comerț, drept, turism, medicină, medicină dentară, tehnică dentară. În anul universitar 

2008-2009 numărul total de studenți înscriși la cele 4 universități și 21 facultăți a fost de 

24211, iar cel al absolvenților 5845. 

Evoluția ratei de absolvire pe niveluri de educație 5 la nivelul județului Sibiu în perioada 2000- 

2007 a înregistrat diferențieri semnificative în funcție de nivelurile de învățământ și medii de 

rezidență. În mediul urban cele mai mari rate de absolvire sunt în învățământul gimnazial și 

liceal, iar în ultimii ani și în învățământul profesional și de ucenici. 

Evoluția ratei de absolvire pe niveluri de educație la nivelul județului Sibiu 

în perioada 2000-2007 

An şcolar 

Învăţământ 

gimnazial 


liceal 


profesional 

şi de 

ucenici 


postliceal 

şi de 

maiştri 

2000/2001 88.2 45.7 33.2 9.8 

2001/2002 82 44.8 26.3 9.3 

2002/2003 85.7 48.6 31.6 9.4 

2003/2004 84.1 45.9 24.8 7.6 

2004/2005 76.9 51 56.8 7.4 

2005/2006 90.4 46.6 53 5.3 

2006/2007 80.8 48.8 42.9 4.9 

În județului Sibiu există societăți comerciale și firme de consultanță care oferă cursuri de 

formare profesională, dar și o rețea de învățământ prin care se derulează programe ce 

vizează educația adulților oferind noi oportunități în rândul celor care doresc o reconversie 

profesională sau dobândirea de noi competențe. 

În anul 2008 în cadrul a 24 programe autorizate CNFPA derulate prin rețeaua de învățământ 

de stat au beneficiat de formare profesională 521 de persoane, 50% din numărul total de 

școli de învățământ tehnic și profesional (28) fiind autorizate CNFPA. 

5 Rata de absolvire reprezintă procentul absolvenţilor unui anumit nivel de educaţie din totalul populaţiei în 

vârstă teoretică de absolvire specifică nivelului de educaţie respectiv 

29

Programe autorizate CNFPA și alte programe de formare profesională derulate în 2008 6 

Judeţul Şcoala Denumirea programului Nr. 

programe 

derulate 

SIBIU 

Colegiul Tehnic de Ind. Alimentară 

"Terezianum" Sibiu 







Nr. 

participanţi 

Măcelar 2 40 

Brutar 5 84 

Formator 1 16 

Electromecanic utilaje şi instalaţii 

comerciale, electrocasnice şi de 

industrie alimentară 

2 38 

Colegiul Tehnic Textil Sibiu Marochiner 2 70 

Grupul Şcolar C-ţii de Maşini Mârşa Sudor 1 18 

Şcoala de Cooperaţie Sibiu Frizer - coafor - manichiurist - 

1 20 

pedichiurist 

Şcoala de Arte şi Meserii Târnava Lucrător maşinist utilaje 5 130 

Şcoala de Arte şi Meserii Târnava Maşinist la alte maşini de transport pe 2 44 

orizontală şi verticală 

Şcoala de Arte şi Meserii Târnava Macaragiu 1 27 

Şcoala Naţională de Gaz Mediaş Sondor foraj 1 16 

Şcoala Naţională de Gaz Mediaş Mecanic motoare termice 1 18 



Program Phare de calificare şi 

recalificare a forţei de muncă - brutar 

5 85 



Program Phare de calificare şi 

2 35 

recalificare a forţei de muncă - 

electromecanic 

Total 31 641 

Un indicator care se reflectă în calitatea capitalului uman este sănătatea populației și accesul 

la infrastructura și serviciile de sănătate. Potrivit datelor statistice din anul 2009, asistența 

medicală spitalicească este asigurată de 10 spitale. Asistența medicală primară se realizează 

prin intermediul a 322 cabinete medicale de familie și medicină generală. Asistența 

ambulatorie de specialitate se realizează prin 10 ambulatorii integrate spitalelor și de 

specialitate. Numărul total de paturi din spital este de 2896 (6,8 nr. paturi la 1000 de 

locuitori). Personalul medico-sanitar este de 4552 dintre care: 1076 de medici, 370 de 

stomatologi, 237 de farmaciști, restul de 2869 fiind personal sanitar mediu. 

6.3. Capacități de cercetare 

Dezvoltarea sectorului cercetare - dezvoltare - inovare este unul dintre factorii care poate 

potența competitivitatea la nivelul județului Sibiu. Necesitatea întăririi legăturii dintre 

mediul economic și cel de afaceri atrage în viitor dezvoltarea economiei bazate pe 

6 Sursa datelor: ISJ Alba, situația la 1 februarie 2009 

30

cunoaștere, a clusterelor industriale și a celor bazate pe cercetare, accelerând procesul de 

transfer tehnologic. 

Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu 

Situată în municipiul Sibiu, centru universitar cu tradiție, Universitatea ”Lucian Blaga” se 

bucură datorită liderilor și personalului didactic de o bună reputație atât pe plan național cât 

și internațional. 

a. Facultăți și specializări 

 

 

 

 

 

 

Facultatea de Inginerie 

o Inginerie industrială, Inginerie mecanică, Mine, petrol şi gaze, Inginerie şi 

management, Calculatoare şi tehnologia informaţiilor, Inginerie electrică, 

Ingineria mediului, Ingineria transporturilor. 

Facultatea de Științe 

o Matematică, Informatică, Fizică, Sociologie, Psihologie, Ecologie şi Protecţia 

Mediului, Biologie, Asistență socială. 

Facultatea de științe Agricole, Industrie Alimentară și Protecția Mediului 

o Ingineria produselor alimentare, Biotehnologii, Inginerie și management, 

Agricultură, Horticultură și Ingineria mediului. 

Facultatea de Științe Economice 

o Afaceri internaționale, Finanțe-bănci, Marketing, Management, Informatică 

economică, Economie generală, Contabilitate și informatică de gestiune, 

Economia comerțului, turismului și serviciilor 

Facultatea de Medicină 

o Medicină, Medicină dentară, Asistenţă medicală, Tehnică dentară și Asistenţă 

dentară 

Facultatea de Științe Politice, Relații Internaționale și Studii Europene 

o Ştiinţe politice, Relaţii internaţionale şi studii europene. 

Universitatea ”Româno-Germană” 

Universitatea ”Alma Mater” 

Universitatea ”Dimitrie Cantemir” 

Universitatea ”Nicolae Bălcescu” cu secții ale Universității ”Babes-Bolyai” din 

Cluj-Napoca și ”Spiru Haret” din București 

b. Centre și departamente de cercetare 

În cadrul universității își desfășoară activitatea 33 de centre de cercetare, 5 dintre acestea 

fiind acreditate CNCSIS 7 

7 CNCSIS - Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior - este o instituție care finanțează 

cercetarea științifică în universitățile din România 

31

o Centrul de Cercetări în Domeniul Calităţii (Facultatea de Inginerie „Hermann 

Oberth”) 

o Centrul de cercetări economice al Universităţii Lucian Blaga din Sibiu 

(Facultatea de Ştiinţe Economice) 

o Centrul de cercetare în știința comunicării si tehnologia informației 

(Facultatea de Științe) 

o Departamentul de Cercetare şi Producţie Textilă (Facultatea de Inginerie) 

o Departamentul de Cercetare, Expertiză şi Asistenţă Tehnică cu profil în 

domeniul agriculturii montane (Facultatea de Ştiinţe Agricole, Industrie 

Alimentară şi Protecţia Mediului) 

o Centrul de Cercetări Interdisciplinare şi de Frontieră (Facultatea de Inginerie 

„Hermann Oberth”) 

o Centrul de Cercetare şi Implementare Metode Numerice (Facultatea de 

Inginerie „Hermann Oberth”) 

o Centrul de Instruire a Formatorilor în Domeniul Învăţământului Asistat de 

Calculator (Facultatea de Inginerie „Hermann Oberth”) 

o Centrul de Cercetări pentru Tehnologii Neconvenţionale şi Electrotehnologii 

(Facultatea de Inginerie „Hermann Oberth”) 

o Centrul de Studii şi Cercetări pentru Tehnologii Integrate (Facultatea de 

Inginerie „Hermann Oberth”) 

o Centrul de Cercetări în Ştiinţa şi Ingineria Materialelor (Facultatea de Inginerie 

„Hermann Oberth”) 

o Centrul de Cercetări şi Consultanţă pentru Afaceri Industriale - Concept 

(Facultatea de Inginerie „Hermann Oberth”) 

o Centrul de Sănătate Publică Sibiu (Facultatea de Medicină „Victor Papilian”) 

o Centrul de Studii şi Diagnoză Socială (Facultatea de Ştiinţe) 

o Centrul de cercetare pentru arhitecturi avansate de procesare a informaţiei 

(Facultatea de Inginerie) 

o Centrul de cercetare aplicată şi implementare a elementelor de chirurgie 

deschisă şi miniinvazivă inovatoare (Facultatea de Medicină „Victor Papilian”) 

o Academia Locala CISCO (Netcad) (Facultatea de Inginerie) 

o Centrul de cercetare experimentală şi microchirurgie (Facultatea de Medicină 

„Victor Papilian”) 

o Centru de Cercetare a Suprafeţei Oculare (Facultatea de Medicină „Victor 

Papilian”) 

o Centrul de studii şi cercetare ştiinţifică în dreptul privat (Facultatea de Drept) 

o Centrul de Studii şi Cercetare Ştiinţifică şi Cooperare Internaţională în Drept 

Public şi Ştiinţe Administrative (Facultatea de Drept) 

o Centru de cercetări în biotehnologie (Facultatea SAIAPM) 

o Centrul de cercetare Ecologie aplicată (Facultatea de Ştiinţe) 

o Centrul de cercetare în tehnologii inteligente (Facultatea de Inginerie) 

32

o Centrul de Cercetare în Ştiinţe Politice, Relaţii Internaţionale şi Studii 

Europene (Facultatea de Ştiinţe Politice, Relaţii Internaţionale şi Studii 

Europene) 

c. Oferta de cercetare și activități de cercetare în beneficiul mediului de afaceri 

 

Numărul de publicații ISI (indicator relevant în evaluarea ofertei de cercetare a unei 

universități) a însumat în ultimii 5 ani 235 de articole: 

Total 2010 2009 2008 2007 2006 

235 59 56 46 42 32 

 

 

primele 7 domenii care beneficiază de cercetare a cărei vizibilitate este oferită prin 

publicațiile ISI și BDI 8 sunt: medicină, matematică, științe economice, inginerie 

alimentară, ingineria mediului, tehnologia informației și științe juridice 

Servicii și activități de cercetare în beneficiul mediului de afaceri în domeniile 

amintite anterior: studii, analize, proiectări, studii de fezabilitate, etc 

d. Proiecte de succes finalizate sau în curs de implementare a căror rezultate contribuie la 

procesul de dezvoltare durabilă: 

o Instrumente specifice managementului bazat pe cunoștințe pentru IMM-urile din 

România - IMCIMM (Proiect nr. 92123/2008 finanțat prin Programul Parteneriate - 

ULBS) 

o Elaborarea și implementarea unei metodologii inovative de analiză și evaluare a 

caracteristicilor și performanțelor managementului antreprenorial din România - 

PERFORMAN (Proiect nr. 92124/2008 finanțat prin Programul Parteneriate - ULBS) 

o Parteneriat pentru cercetarea de excelență în dezvoltarea aptitudinilor 

antreprenoriale și a capitalului uman competitiv în economia și societatea bazată pe 

cunoaștere și inovare (Proiect nr. 91069/2007 finanțat prin Programul Parteneriate - 

ULBS) 

o Produse și tehnologii ecologice pentru conservarea integrată a patrimoniului național 

arhitectural din zona Sibiu - capitală culturală europeană 2007) (Proiect nr. 

1305/2007 finanțat prin Programul Parteneriate - ULBS) 

o Centru de cercetare de laborator, clinică și paraclinică în domeniul medicinii 

respiratorii pediatrice (proiect finanțat din POS CC, Programul Capacități) 

o Centru pentru modelarea și prevenirea eroziunii solului pajiștilor naturale - CEMPER 

(proiect finanțat din POS CC, Programul Capacități) 

8 BDI (Baza de Date Internațională) baza de date internațională cu articole de înaltă calitate a rezultatelor 

cercetărilor 

33

Institute de Cercetare 

 

 

 

 

Institutul de Cercetare și Ingineria Mediului din Sibiu 

Institutul de Cercetări pentru Produse Auxiliare Organice din Mediaș 

Institutul de Cercetări Socio - Umane din Sibiu 

Institutul pentru Cercetarea și Valorificarea Patrimoniului Cultural Transilvănean în 

Context european din Sibiu 

Alte institute suport pentru mediul de cercetare 

 

 

Universitatea Romano - Germană din Sibiu 

o Universitatea a fost fondată în anul 1998, ca structură autonomă în cadrul 

Fundației Universitare pentru Integrare Europeană, având ca unic fondator 

Institutul de Științe Administrative al României ”Paul Negulescu” 

Institutul de Științe Administrative din Sibiu 

6.4. Județul Sibiu în contextul social 

Un Indicator relevant în identificarea principalelor disparități în dezvoltarea socială este 

Indicele de Dezvoltare Socială Locală (IDSL) a cărui valoare numerică este de 77 pentru 

județul Sibiu (locul 3 pe țară după județele Ilfov și Brașov), indicând un nivel dezvoltat, 

comparativ cu nivelul Regiunii Centru (76) care este unul mediu superior dezvoltat. Nivelul 

de dezvoltare socială din mediul rural din județul Sibiu este considerat a fi unul dezvoltat. 

Dezvoltarea socială a județului Sibiu în 2008 pe medii rezidențial 9 în comparație cu valorile 

maxime și minime la nivel național 

Dezvoltarea socială a județelor pe medii rezidențiale 

Valoarea IDS 2008 

Mediul urban 

Mediul rural 

Jud. Sibiu 94 60 

IDS maxim 

IDS 99 71 

Nume județ Cluj Ilfov 

IDS minim 

IDS 72 38 

Nume județ Giurgiu Teleorman și Vaslui 

9 Dumitru Sandu (2010), Disparități sociale în dezvoltarea și în politica regională din România, Universitatea 

București, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, pagina 8. (studiu elaborat în cadrul proiectului 

Dezvoltarea capitalului comunitar din România, CNCSIS-ID 2068) 

34

În funcție de IDSL calculat la nivelul anului 2008, cele mai mari valori s-au înregistrat în 

județul Sibiu pentru 2 orașe dezvoltate: Sibiu (103), Mediaș (90), 3 orașe mediu dezvoltare: 

Cisnădie (87), Agnita (82), Avrig (82), 2 orașe sărace: Dumbrăveni (77), Tălmaciu (76) și 12 

comune dezvoltate: Șelimbăr (83), Axente Sever (77), Șura Mare (77), Cristian (75), Dârloș 

(69), Valea Viilor (68), Sadu (67), Slimnic (67), Bazna (66), Blăjel (65), Șeica Mare (65) și Șura 

Mică (65). 

Un indicator care permite o măsurare indirectă a bunăstării comunitare care la rândul ei se 

reflectă în contextul social este Indicele de dezvoltare a satului (DEVSAT), ), a cărui valoare 

de 71 situează județul Sibiu peste media națională din mediul rural. La nivel de județ acest 

indicator a fost construit prin agregarea a 4 indici referitori la capitalul uman, capitalul vital, 

condițiile de locuire (capitalul material) și gradul de izolare a comunităților, indicii fiind 

calculați ca medii ale valorilor DEVSAT ponderate cu populația satului în 2002. 

Gradul mediu de dezvoltare socială 10 a satelor din județul Sibiu comparativ cu valorile 

maxime și minime la nivel național 

Gradul mediu de dezvoltare socială a satelor pe județe 

Județul DEVSAT Capital uman Capital vital Capital Grad de izolare 

material 

Sibiu 71 60 69 72 36 


Minim 

material 

Vaslui 46 39 55 42 47 


Maxim 

material 

Ilfov 81 72 84 72 34 

Total 

mediu 

rural 

DEVSAT 

Mediu 

național 

Capital uman Capital vital Capital 

material 

Grad de izolare 

60 54 64 55 42 

În funcție de clasificare satelor după nivelul de dezvoltare a acestora, potrivit datelor 

statistice, cea mai mare pondere a populației rurale din județul Sibiu, peste jumătate, 

trăiește în sate cu nivel maxim de dezvoltare (51,3%), acest fapt se reflectându-se pe mai 

multe nivele de dezvoltare privind condițiile de trai, educație și calitatea vieții. 

10 Dumitru Sandu, Indicele dezvoltării satului DEVSAT, pag 5 

35

Ponderea populației rurale pe categorii de sate în funcție de nivelul de dezvoltare 11 

din județul Sibiu 

Sate foarte Sate sărace Sate mediu Sate Sate cu nivel maxim de 

sărace 

dezvoltate dezvoltate dezvoltare 

9.4 9.7 13.6 16 51.3 

7. Rețele și instituții de sprijin pentru afaceri 

7.1. Infrastructura de sprijin pentru afaceri 

 

 

 

 

 

Parcuri industriale 

o SC Parcul Industrial Sibiu SA 

o SC Parcul Industrial Sibiu - Șura Mică SA 

o SC Parcul Industrial Copșa Mică SA 

o SC Parcul Industrial Sibiu - Șelimbăr SA 

o Parcul Industrial Mediaș 

o Parcul Industrial Cârța 

Centre de informare tehnologică 

o Centrul de Informare Tehnologica COMPETECH 

Incubatoare de afaceri 

o Incubatorul de afaceri din cadrul Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură 

Sibiu 

Centre de cercetare pentru transfer tehnologic 

o Centrul de Cercetări pentru Tehnologii Neconvenționale și Electrotehnologii 

(CCTNE-ULBS) Sibiu 

o Asociația Romana pentru Tehnologii Neconvenționale din cadrul Universitarii 

"Lucian Blaga" din Sibiu 

Clubul Oamenilor de Afaceri Germani din Sibiu 

7.2. Asociații și instituții de sprijin pentru mediul de afaceri 

A. Dezvoltarea durabilă a mediului economic și înconjurător: 

1. Dezvoltarea mediului de afaceri 

 

Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Sibiu 

11 Dumitru Sandu, Indicele dezvoltării satului DEVSAT, pag 6 

36

Asociația Romano-germană pentru Pregătire și Perfecționare Profesională din 

Sibiu 

2. Agricultura și dezvoltarea rurală 

 

 

 

 

Asociația Crescătorilor de Taurine din Sibiu 

Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din Sibiu, Mediaș, 

Agnita 

Asociația Pădurilor Jinei din localitatea Jina 

Asociația Silvică Iacobeni Laslea 

Administrația Administratorilor de Păduri, Sibiu 

3. Industrie, transporturi, comerț 

 

Asociația Română pentru Transporturi Internaționale Rutiere din Sibiu 

Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR 1903) - Filiala Sibiu 

4. Producători, meșteșuguri tradiționale 

Asociația Teritorială a Cooperativelor Meșteșugărești din Sibiu 

5. Turism și ecologie 

 

 

 

Asociația Județeană de Turism, Sibiu 

Fundația de Cultură și Ecologie Sibiu 

Fundația Ecologică GREEN din Sibiu 

B. Dezvoltarea durabilă comunitară 

Asociația pentru Dezvoltare și Integrare comunitară MILENIUM din Sibiu 

Asociația Grupului de Acțiune Locală Podișul Mediașului, Sibiu 

Asociația GAL Țara Oltului, Sibiu 

Grupul de Acțiune pentru Dezvoltarea Agriculturii, Sibiu 

Asociația GAL Microregiunea Hârtibaciu, Sibiu 

Asociația GAL ”Mărginimea Sibiului” 

Asociația GAL ”Țara Secașelor” 

Asociația Primăriilor Axente Sever, Șeica Mare și Șeica Mică 

Asociație intercomunală (ADI) Centrul Translivaniei, Păltiniș-Cindrel 

Asociația Eco Sibiu 

Asociația Econord 

8. Finanțarea mediului economic 

8.1. Dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri 

 

Dezvoltarea mediului de afaceri și a antreprenorialului 

o Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice: Axa 

prioritară 1 ”Un sistem de producție inovativ și eco-eficient”, DMI 1.1 

”Investiții productive și pregătirea pentru concurența pe piață a 

37

întreprinderilor, în special IMM-uri”, DMI 1.2 ”Accesul IMM la finanțare”, DMI 

1.3 ”Dezvoltarea durabilă a antreprenorialului” 

o Programul de Competitivitate și Inovare al Comisiei Europene (CIP) - 

Programul pentru inovație și spirit antreprenorial” (The Entrepreneurship and 

Innovation Programme, EIP) 

o Programul UNCTAD/EMPRETEC - România pentru sprijinirea dezvoltării 

întreprinderilor mici și mijlocii 

o Schema de ajutor de stat privind asigurarea dezvoltării economice durabile 

instituită prin HG nr.1680/2008 

o Programul de Finanțare a Consultanței în Afaceri ”Business Advisory Service 

BAS Programme”, Schema de finanțare BAS România 

o Programul de sprijin pentru beneficiarii proiectelor în domenii prioritare 

pentru economia românească, finanțate din Instrumente Structurale ale 

Uniunii Europene 

 

Transferul de know-how, competitivitate și valorificarea rezultatelor cercetării de 

către mediu de afaceri 


prioritară 2 ”Creșterea competitivității economice prin cercetare - dezvoltare 

și inovare”, DMI 2.1 ” CD în parteneriat între universități/ institute de 

cercetare - dezvoltare și întreprinderi, în vederea obținerii de rezultate 

aplicabile în economie”, DMI2.3 ”Accesul întreprinderilor la activitățile de 

cercetare - dezvoltare și inovare” 

o Programul de Competitivitate și Inovare al Comisiei Europene (CIP) 

8.2. Sprijin pentru mediul de afaceri în dezvoltarea de proiecte sau parteneriate 

 

 

Tehnologia informației și a comunicațiilor 


prioritară 3 ”Tehnologia informațiilor și comunicațiilor pentru sectoarele 

privat și public” 

o Programul de sprijinire a politicii în domeniul tehnologiilor informației și 

comunicațiilor (ICT Policy Support) 


Programul de sprijin în politica tehnologiei informației și comunicațiilor (The 

Information Communication Technologies Policy Support Programme, ICT- 

PSP) 

Conservarea energiei și utilizarea de energii regenerabile 


prioritară 4 ”Creșterea eficienței energetice și a securității furnizării în 

contextul schimbărilor climatice” 

38


Programul Energie Inteligentă europeană (The Intelligent Energy Europe 

Programme, IEE) 

Valorificarea resurselor naturale și protecția mediului 

o Programul de mediu LIFE+ al Comisiei Europene 

Dezvoltarea durabilă a industriei 

o Programul de Creștere a Competitivității produselor industriale 

o Programul Relații industriale și dialog social al Uniunii Europene 

Dezvoltare rurală și agricultură ecologică 

o Programul Național pentru Dezvoltare Rurală, Măsura 141 (Sprijinirea 

fermelor agricole de semisubzistență), Măsura 142 (Înființarea grupurilor de 

producători) , Măsura 221 (Prima împădurire a terenurilor agricole), Măsura 

312 (Sprijin pentru crearea și dezvoltarea de micro-întreprinderi), Măsura 322 

(Reconstrucția și dezvoltarea satelor) 

Dezvoltare și promovarea valorilor culturale, tradiționale și turistice 

o Programul Cultura 2007-2013, Componenta 1 ”Sprijinirea proiectelor 

culturale”, Componenta 2 ” Sprijinirea organizațiilor active la nivel european 

în domeniul culturii”, Componenta 3 ”Sprijinirea activităților de analiza, 

colectării și difuzării informațiilor, precum și a optimizării impactului 

proiectelor din domeniul cooperării culturale” 

o Programul Național pentru Dezvoltare Rurală, Măsura 313 (Încurajarea 

activităților turistice) 

o Programul național pentru perioada 2002-2012 pentru susținerea 

meșteșugurilor și artizanatului 

o Programul de finanțare Media 2007 

8.3. Accesul la informații privind sursele de finanțare eligibile pentru mediul de 

afaceri 

o În fiecare lună Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru publică catalogul 

surselor de finanțare pentru societăți comerciale: 

http://www.adrcentru.ro/Detaliu.aspx?t=PFCatalog 

http://www.fonduri-structurale.ro 

o Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice, 

finanțat de Uniunea Europeană și Guvernul României, fiind gestionat de 

Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri 

http://amposcce.minind.ro/ 

o Programul de Competitivitate și Inovare al Comisiei Europene, finanțat de 

Uniunea Europeană 

http://ec.europa.eu/cip/ 

39

o Programul UNCTAD/EMPRETEC - România pentru sprijinirea dezvoltării 

întreprinderilor mici și mijlocii, finanțat de Guvernul României și Conferința 

Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD), gestionat de Agenția 

pentru Implementarea Proiectelor și programelor pentru IMM-uri (AIPPIMM) 

http://www.aippimm.ro/ 

o Schema de ajutor de stat privind asigurarea dezvoltării economice durabile 

instituită prin HG nr.1680/2008, finanțată de Guvernul României 

http://www.finantare.ro/program-1371-Schema-de-ajutor-de-stat-privindasigurarea-dezvoltarii-economice-durabile.html 

o Programul de Finanțare a Consultanței în Afaceri ”BAS România”, finanțat de 

Ministerul Federal de Finanțare al Austriei 

http://www.basromania.ro/ 

o Programul de sprijin pentru beneficiarii proiectelor în domenii prioritare 

pentru economia românească, finanțate din Instrumente Structurale ale 

Uniunii Europene alocate României prin OUG nr.9/2010, program finanțat de 

Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderilor Mici și 

Mijlocii 

o Programul de sprijinire a politicii în domeniul tehnologiilor informației și 

comunicațiilor (ICT Policy Support) , finanțat de Uniunea Europeană 

http://ec.europa.eu/information_society/activities/ict_psp/participating/calls 

/call_proposals_11/index_en.htm 

o Programul de Creștere a Competitivității produselor industriale, finanțat de 

Guvernul României și Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri 

http://www.minind.ro/competitivitate/competitiv.html 

o Programul Relații industriale și dialog social, finanțat de Uniunea Europeană 

http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=329&langId=en&callId=292&furth 

erCalls=yes 

o Programul Național pentru Dezvoltare Rurală, finanțat de Uniunea Europeană 

și Guvernul României, gestionat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale 

http://www.madr.ro/pages/page.php?self=03&sub=0302&tz=030202 

o Programul de Mediu LIFE+, finanțat de Uniunea Europeană 

http://ec.europa.eu/environment/life/ 

o Programul Cultura 2007-2013, Componenta 1 ”Sprijinirea proiectelor 

culturale”, finanțat de Uniunea Europeană,implementat în România de 

Centrul de Cercetare și Consultanță în Domeniul Culturii prin Punctul de 

Contact Cultural al României 

http://eacea.ec.europa.eu/culture/index_en.php 

și 

http://www.cultura2007.ro/ 

o Programul național pentru perioada 2002-2012 pentru susținerea 

meșteșugurilor și artizanatului, finanțat de la Bugetul de Stat , program 

40

gestionat de Agenția pentru Implementarea Proiectelor și Programelor pentru 

IMM-uri (AIPPIMM) 

http://programenationale2011.aippimm.ro/ 

o Programul de finanțare Media 2007, finanțat de Uniunea Europeană 

http://ec.europa.eu/culture/media/index_en.htm 

8.4. Soluții alternative de finanțare acordate de bănci 

 

BRD Groupe Societe Generale: 

o EUROBRD IMM: http://www.fondurieuropenebrd.ro/ro/oferta-brd/eurobrdimm.html 

- Credit de investiții în completarea surselor proprii, pentru cofinanțarea 

componentei de contribuție proprie 

- Credit destinat pre-finanțării fondurilor nerambursabile aferente 

proiectului cu componenta fonduri europene 

- Credit destinat finanțării cheltuielilor ne-eligibile aferente proiectului 

cu componenta fonduri europene 

- Finanțarea necesarului de capital de lucru ca urmare a implementării 

și operării proiectului de investiții 

o BRD PROFIT http://www.brd.ro/persoane-juridice/pachete-business/ 

- gamă completă de pachete Profit destinată microîntreprinderilor și 

întreprinderilor mici 

 

 

 

CEC Bank 

o Soluții de finanțare prin credit pentru investiții, credit pentru stocuri, plafon 

credit overnight acordat anterior încasărilor externe 

https://www.cec.ro/home/persoane-juridice/credite/credite.aspx 

o Credit pentru IMM-uri din surse BERD și UE: 

- Facilități de finanțare în domeniul eficienței energetice 

- Facilități de finanțare în domeniul rural 

Banca Transilvania 

o Credite Agricole 

http://www.bancatransilvania.ro/imm/creditele_agricole.html 

o Credite cu analiză simplificată, credite rapide fără garanții materiale, credite 

rapide pentru investiții, credite pentru firme nou înființate, credite rapide din 

surse BERD 

http://www.bancatransilvania.ro/imm/credite_persoane_juridice.html#ancor 

a1 

ALPHA BANK 

o Alpha IMMturism 

https://www.alphabank.ro/ro/produse/alpha_IMM_turism.htm 

o Soluții de cofinanțare pentru proiecte europene 

41

https://www.alphabank.ro/ro/produse/alpha_cofinantare.htm 

Banca Românească 

o Linii de finanțare pentru IMM-uri: EURO CREDIT și Creditul EURO INVEST 

http://www.banca-romaneasca.ro/main.php?did=535&code=imm+sme 

o Finanțarea companiilor: a necesităților urgente, curente, a investițiilor și 

activităților de comerț 

http://www.bancaromaneasca.ro/main.php?did=135&code=facilitati+de+creditare 

Banca Comercială Carpatica 

o Programe de finanțare: Creditul BEI, creditul din surse EFSE si Proiecte de 

dezvoltare rurală 

http://www.carpatica.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=2 

22&Itemid=185 

o Credite pentru IMM-uri și corporații: Credit Plafon Global Multioption, Credit 

de Investiții, Creditul Agricol 

http://www.carpatica.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=2 

22&Itemid=185 

Raiffeisen Bank 

o Credite IMM: Credite clienți Medii, Credite clienți Micro, Credit de investiții 

pentru eficiență energetică 

http://www.raiffeisen.ro/intreprinderi-mici-si-mijlocii/credite-imm 

42

Profil judetul Sibiu - ADR Centru

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?