3.4.3. Presiuni hidromorfologice semnificative Informatiile <strong>de</strong>spre tipurile si marimea presiunilor hidromorfologice la care sunt supuse corpurile <strong>de</strong> apa <strong>de</strong> <strong>suprafata</strong> din fiecare bazin hidrografic sunt necesare a fi cunoscute si monitorizate in scopul i<strong>de</strong>ntificarii corpurilor <strong>de</strong> apa puternic modificate. 52
Criterii pentru <strong>de</strong>semnarea presiunilor hidromorfologice semnificative. Criteriile utilizate au la baza Proiectul Regional UNDP-GEF al Dunarii si iau in consi<strong>de</strong>rare tipurile <strong>de</strong> lucrari hidrotehnice, magnitudinea presiunii si efectele acestora asupra ecosistemelor. Din multitudinea activitatilor <strong>de</strong>sfasurate pe ape sau care au legatura cu apele, numai unele dintre ele exercita asupra acestora o presiune semnificativa, <strong>de</strong>terminata pe baza unor criterii bine <strong>de</strong>terminate, care se regasesc in Capitolul 6, in tabelul 6.5 (Criterii abiotice pentru clasificarea corpurilor <strong>de</strong> apa <strong>de</strong> <strong>suprafata</strong>). Pe baza acestor criterii s-au i<strong>de</strong>ntificat corpurile <strong>de</strong> apa care sunt afectate semnificativ <strong>de</strong> prezenta presiunilor hidromorfologice. In fig. 3.15 se prezinta presiunile hidromorfologice din spatiul hidrografic <strong>Crisuri</strong> (atat lucrarile existente cat si cele propuse a fi executate). Spatiul hidrografic <strong>Crisuri</strong> cuprin<strong>de</strong> mai multe categorii <strong>de</strong> lucrari: acumulari, <strong>de</strong>rivatii, regularizari, indiguiri si aparari <strong>de</strong> maluri, executate pe corpurile <strong>de</strong> apa in diverse scopuri (energetic, asigurarea cerintei <strong>de</strong> apa, regularizarea <strong>de</strong>bitelor naturale, apararea impotriva efectelor distructive ale <strong>apelor</strong>, combaterea excesului <strong>de</strong> umiditate, etc), cu efecte functionale pentru comunitatile umane. In continuare, se prezinta aceste presiuni hidromorfologice: Lacurile <strong>de</strong> acumulare In spatiul hidrografic <strong>Crisuri</strong>, lacurile <strong>de</strong> acumulare a caror <strong>suprafata</strong> este mai mare <strong>de</strong> 0,5 km 2 sunt in numar <strong>de</strong> 9, si produc o presiune hidromorfologica prin intreruperea continuitatii scurgerii si regularizarea <strong>de</strong>bitelor (fig. 3.15). Acumularile sunt amplasate in bazinele hidrografice ale raurilor: Crisul Alb, Cigher, Crisul Repe<strong>de</strong>, Iad, Valea Dragan, Valea Fancica, Almas si Gut. Ele au fost construite in scopuri multiple: alimentare cu apa potabila si industriala, energetic, piscicol, irigatii si combaterea inundatiilor. In bazinul hidrografic mijlociu al Crisul Repe<strong>de</strong> au fost construite in scop energetic doua acumulari: Lugasu si Tileagd, iar in partea superioara pe cursurile afluentilor acestuia: Valea Draganului si respectiv Iad doua acumulari importante: Dragan si Iad, cu scop energetic, <strong>de</strong> atenuare a viiturilor si <strong>de</strong> alimentare cu apa a localitatilor din aval. Amenajarea hidroenergetica Dragan-Iad (AHE Dragan -Iad, 162.1MW putere instalata) este constituita in principal din: barajele si lacurile <strong>de</strong> acumulare Dragan, Lesu si Bulz, <strong>de</strong>rivatii, galerii <strong>de</strong> fuga si <strong>de</strong> aductiune, statii <strong>de</strong> pompare, captarile secundare, centrale hidroelectrice (Munteni I, Lesu) si microhidrocentrale, conducte <strong>de</strong> aductiune si fortate, etc. Schema <strong>de</strong> amenajare se bazeaza pe captarile si aductiunile secundare amplasate in bazinele: Sacuieu (captarile: Racad, Valea cu Pesti, Anisel, Alunis, Valea lui Serp, Rujet si Banisor), Dragan (captarile: Dara si Zarnisoara) si Iad (captarile: Carligatele, Izvor, Salhis si Zimbru) care gravitational sau/si prin pompare cresc aportul <strong>de</strong> apa in acumularea Dragan. In sub-bazinul hidrografic al Vaii Fancica se gasesc doua acumulari: Salacea si Abramut-Crestur care au ca <strong>de</strong>stinatii asigurarea necesarului <strong>de</strong> apa pentru agricultura. Acumularile Taut si Rovina sunt pozitionate in sub-bazinul hidrografic al Crisului Alb, pe cursurile Cigher si Gut, avand ca scop irigatiile si piscicultura. Acumularea Fegernic se afla pe cursul <strong>de</strong> apa Almas si are ca <strong>de</strong>stinatie irigatiile. 53
Change language