Zona protejata a Branului Scoala de vara - Intbau

Raport de atelier
Arh. Carmen Tanase
Zona protejata a Branului
Scoala de vara
Plan de conservare in zona faimosului castel Bran
Desfasurat in Bran, Transilvania, Romania , 31 Iulie - 7 August 2005

CONTINUT
Rezumat
pag. 2
Scopul scolii de vara
Zona studiata
Laslea Commune and the villages around
pag. 3
pag. 4
Problematica zonei
pag. 5-7
Echipele
Zona protejata Simon
A detailed description of what each group has done
The three main categories of habitat
pag. 8
pag. 9-24
Studii preliminare pentru planul
general al Branului
Activitati planificate pentru 2006
pag. 25-28
pag. 29-30
Lista Activities participantilor planned for 2006
Activities planned for 2006
pag. 31
1

REZUMAT
Castelul Bran, Transilvania 2005. fotografie de Claus Zapffe
Dupa cele trei scoli de vara organizate in Laslea, Transilvania intre 2003 si
2005, INTBAU Romania a organizat a patra scoala de vara in comuna
Bran, in perioada 31 Julie - 7 August 2005.
La eveniment au luat parte arhitecti din Romania, Anglia si Norvegia precum
si academicieni si studenti din aceste trei tari, acesta fiind sponsorizat de
Dan Dimancescu, Consulul Onorific al Romaniei in Boston, USA.
In paralel, la scoala de vara a participat si un grup de studenti de la
Universitatea de Arhitectura din Timisoara, la initiativa Decanului Universitatii,
Radu Bancila, in colaborare cu primarul localitatii Bran, domnul Gheorghe
Hermeneanu. Autoritatile locale au avut un rol activ si s-au aratat deosebit
de interesate de munca efectuata de echipa internationala de profesionisti.
Scoala de vara a avut doua obiective: primul, de a stabili un Plan de
protectie a imprejurimilor zonei Simon si un al doilea, de a face Studii
preliminare pentru viitorul plan general al comunei Bran. Planul de
protectie a fost restrans asupra unei anumite zone, urmand a fi folosit de
autoritatile locale in elaborarea unui program de protectie mai amplu,
pentru intreaga comuna Bran, ce atrage mii de turisti in fiecare an. Echipa a
analizat posibilitatile viitoare de dezvoltare a centrului din Bransi capacitatea
acestuia de a deveni o destinatie placuta de vacanta, in care turistii sa
poposeasca vrene de cateva zile si nu sa treaca pentru a vedea castelul.
In ultimii ani, comuna Bran s-a dezvoltat necontrolat, din cauza lipsei
unor reglementari privind dezvoltarea urbana si a faptului ca specificul
arhitectonic local nu pare sa fie pretuit. Principalul obiectiv este crearea
unui plan de dezvoltare durabil pentru comuna Bran, care sa permita
dezvoltarea normala si deplina, pastrandu-se in acelasi timp mostenirea
arhitecturala si naturala a zonei.
Simon, Transilvania 2005. fotografie de Matthew Hardy
2

REZUMAT
cine si unde,
cu ce scop
Workshopul a fost condus de echipa INTBAU: Arhitect Arne Sødal, Dr.
Matthew Hardy si Susan Parham cu consultanta arhitectului si cofondatorului
INTBAU Romania – Dorin Boila, al profesorului arhitect la
Universitatea “Ion Mincu” din Bucuresti – Dr. Hanna Derer si al arhitectului
de la Muzeul Satului din Bucuresti, Iuliana Ciotoiu. Autoritatile si asociatiile
locale, precum Asociatia ProBran si Asociatia Nationala a Turismului Rural
Ecologic si Cultural din Romania s-au aratat interesate de munca pe care
am efectuat-o si au ajutat echipele pentru a intelege problematica zonei.
Echipa a ales asa-numita metoda de lucru intitulata "charrette", ce se
bazeaza pe un efort intensiv si colectiv pe o perioada de timp limitata.
In loc sa lucreze in birourile lor - care pot fi la sute de kilometri distanta
de zona in discutie - arhitectii lucreaza la fata locului, intr-o atmosfera
colaborativa permitand participarea efectiva a oricarei persoane implicate
Prezentarea comunei Bran fotografie de Claus Zapffe in proiect.
(Termenul ‘charrette’ este de origine franceza si este mentionat pentru prima data la
sfarsitul secololui XIX, cand studentii de arhitectura din Paris, nevoiti sa se grabeasca cu
desenele spre Scoala Des Beaux-Arts ,le-au pus pe un carut ce se numea ‘charette’. In
timp, cuvantului i s-a mai adaugat inca un “r” si este acum cunoscut global ca o eficienta
si echitabila metoda.)
Obictivul echipei a fost sa intelega situatia din zona Bran, in special
conflictul aparut intre dezvoltarea rapida si peisajul natural si construit , si
nevoia de a controla aceasta transformare. Echipa a incercat sa formuleze
propuneri in concordanta cu “genius loci, cu traditiile locale si peisajul
natural. O zona protejata a fost selectata pentru studii in detaliu, cu scopul
de a identifica valorile naturale si culturale ca baza a planului de protectie.
Echipa a facut de asemenea studii preliminare pentru planul general al
comunei Branului ce ar putea fi tema urmatorului workshop INTBAU in
Bran.
Bran-echipa la lucru fotografie de Claus Zapffe 3

Zona studiata
Zona de studiu acopera Comuna Bran (6785
he. si populatia de 5343) cu cele cinci sate: Bran-
Poarta, Sohodol, Simon, Predelut,
concentandu-se pe zona rurala Simon si de
asemenea, pe centrul Branului si peisajul
inconjurator.
Comuna Bran (Turzburg in germana) are o
istorie legata in mare parte de existenta castelului,
construit in 1377 de mestesugarii din zona
Brasovului la ordinul regelui Sigismund al Ungariei.
Pozitionat pe varful unei stanci abrupte, castelul
veghea o ruta comerciala strategica intre
Transilvania si Valahia, in timp ce asezarea Bran a
inceput sa se dezvolte in zona. In 1498 Bran a
ajuns sub jurisdictia Brasovului.
In timpul domniei dinastiei de Hohenzollern, ca
regi ai Romaniei, castelul a fost imbunatatit si
transformat intr-o resedinta de vara din 1920 pana
in 1948. Regina Maria a Romaniei iubea atat de
mult locul incat ultima sa dorinta a fost ca inima ei
sa fie ingropata pe dealul din fata castelului. Ea a
avut o mare influenta in dezvoltarea Branului.
Cateva vile burgheze au aparut in centrul Branului
care, in secolul XX era recunoscut ca un centru
turistic exclusivist. Astazi turismul este foarte
diferit, bazandu-se pe un turism de masa de scurta
durata si Branul trebuie sa faca fata unei mari
characteristic fortified
church
fortified church
harta comunei Bran
Predelut
Simon
Poarta
Sohodol
Bran
middle age church
only saxon village
4

Problematica
zonei Bran
presiuni de dezvoltare.
Pentru a crea o strategie de dezvoltare a zonei Branului , a trebuit sa
studiem tipurile specifice de case construite in aceasta zona, valorile
naturale si culturale, mentalitatea oamenilor din aceasta comunitate si
viziunea lor asupra viitorului comunei Bran.
Castelul Bran - la inceputul secolului XIX
Castelul Bran - astazi centrul Branului - astazi
Mitul lui Dracula cumparaturi in Bran
Primaria Bran case de lemn traditionale
PROBLEME LEGATE DE COMUNITATE si METODE DE
CONSTRUCTIE
Noile comunitati create dupa ‘89 par sa nu simta ca apartin unei comunitati,
care este adesea lipsita de unitate si coeziune . Locuitorii Branului arata
dezinteres pentru traditiileregionale arhitecturale si introduc noi cladiri
si facilitati, afectand serios viata rurala si armonia acesteia cu natura.
Centrul Branului iese in evidenta fata de celelalte sate din zona din cauza
dezvoltarii sale in jurul castelului Bran. Prezenta castelului este
caracteristica dominanta a zonei, dar a generat o explozie comerciala ce
are tendinta sa sufoce comuna. Majoritatea cladirilor aparute in ultimii
cincisprezece ani sunt in contrast cu celelalte, aducand un vocabular
arhitectural ce nu are nici o legatura cu atmosfera locului si nu contribuie
cu nimic la calitatile si armonia zonei vechi. Multe case frumoase din
secolele XIX si XX, construite in stilul castelului, sunt ascunse de kioskuri
sau sunt reparate incorect. Vechile cladiri sunt adesea stricate prin
folosirea cimentului si betonului in renovare, iar noile cladiri sunt incoerente
in dimensiuni si materiale. Problema in Bran si in alte sate din Transilvania
este in principal una de mentalitate, la care se adauga nepriceperea in
materi de restaurare traditionala si lipsa unei legislatiei specifice.
5

Problematica
zonei Bran
frumoasa casa dupa model traditional a doamnei Ameke, Magura
In Bran, spre deosebire de satele sasesti, e greu de stabilit ce se
potriveste si ce nu, pentru ca nu exista un stil arhitectonic atat de coerent.
Pe de alta parte, zonele rurale au o traditie bine stabilita in constructia
fermelor, variind de la fermele din zona de munte ,in zona satului, la
hambaresi anexe.
Am gasit cateva exemple noi despre cum poti construi o casa in Bran,
astfel incat sa poti mentine armonia locului si in acelasi timp sa ai confortul
modern atat de ravnit de localnici si turisti. Comunitatea oamenilor de
afaceri doreste sa transforme Branul intr-o statiune turistica moderna,
lucru care poate fi posibil fara a distruge ramasitele traditiei, si in acelasi
timp peisajul.
peisajul in Simon casa traditionala veche in Simon
armonia locului casa veche in stare proasta
cum e inteleasa traditia astazi
PROBLEME LEGATE DE TURISM
Turismul este astazi cea mai importanta sursa de venit a locuitorilor
Branului,dar principala atractie este exploatata insa intensiv. Majoritatea
turistilor vad Castelul Bran ca fiind atractie din zona, si in consecinta, vin
doar sa viziteze castelul si pleaca fara sa lase prea multe beneficii comunitatii.
Valorificarea agro-turistica a mediului si a mostenitrii rurale are un mare
potential de dezvoltare. Astazi, putini turisti vin pentru a ramane mai mult
de o zi in zona Branului si majoritatea sunt gazduiti in casele satenilor.
Fermierii primesc turistii in propiile case si ii servesc cu mancare facuta
in casa. Unii au construit cladiri speciale pentru cazarea turistilor ,acestea
fiind facute fara a tine cont de arhitectura traditionala si de asemenea
prost adaptate peisajului. Propietarii nu au sfaturi de la specialisti in
cladiri (arhitecti, ingineri constructori), iar cei care isi transforma
6

Problematica
zonei Bran
Bran vazut de sus centrul Branului
zona urbana a Branului primaria vazuta de sus
casele pentru a caza mai multi turisti au tendinta de a urma practica gresit
folosita de ceilalti.
Pentru ca Branul sa devina statiune turistica, trebuie sa ofere mai mult
decat doua ore de vizitare a castelului. Ar trebui sa ofere placerea
traseelor turistice prin peisajul spectaculos, sa ofere posibilitatea de
vizitare a fermelor si satelor, sa ofere turistului posibilitate de a se simti
inconjurat de flora si fauna, si nu in ultimul rand posibilitatea de a explora
muntii si dealurile din imprejurimi.
Din acest motiv este foarte importanta mentinerea sub control a dezvoltarii
zonei Bran si conservarea valorilor naturale si arhitecturale autohtone.
OBIECTIVELE ECHIPEI
parcul central al Branului vechile case urbane
Branul vazut de sus imprejurimile
Echipa INTBAU si studentii din Timisoara au incercat sa gaseasca si alte
atractii ce vor largi interesul turistilor in zona, sa descopere calitatile
arhitecturale specifice din zona urbana si rurala si sa identifice valorile
culturale si naturale care ar putea fi baza unui Proiect de Zona Protejata.
Echipa a incercat sa descopere bogatele resurse pe care le are Branul,
multe de care localnicii nu par constienti, sau nu au priceperea sa le
exploateze.
Acest lucru implica:
- definirea traseelor din zona urbana, in special cele care duc din centru
inspre peisajul inconjurator si gasirea altor puncte de interes.
- definirea caracterului arhitectural a diferitelor zone atat rurale cat si urbane
si reprezentarea lor sub forma de harti si desene.
7

Echipele
Arne Sodal si Hanna Derer the ...in skilled cautarea draughtsmen ideilor
cercetand ...cu bucurie
muncind din greu ...cu talent
desenand ...cu pasiune
Participantii s-au organizat in functie de teme, in sase grupuri mari:
1. Tipuri de cladiri din zona rurala - Grupul a avut tema de a identifica
principalele tipuri de cladiri din zona rurala si de a desena un plan in care sa
indice zonele cu diferitele tipuri de cladiri.
Persoanele implicate in acest grup au fost: Alexandru Marinel (arhitect), Cetina Samoila
(student la arhitectura), Iuliana Ciotoiu (arhitect la Muzeul Satului din Bucuresti), studenti
din Timisoara.
2. Tipologia caselor din zona urbana - Grupul a avut tema de a
identifica cele mai intreresante cladiri din mediul urban si diferitele tipuri de tesut
urban pentru a desena o sectiune urbana.
Persoanele implicate in acest grup au fost: Raluca Genoiu (arhitect), Irina Neacsu (student
arhitect ), Ioana Saboslai (arhitect), Carmen Tanase (architect).
3. Trasee urbane - Grupul a avut tema de a identifica cararile din interiorul
comunei Bran si sa deseneze o harta a acestor carari si legaturile cu zona rurala.
Persoanele implicate in acest grup au fost: Mattew Hardy (arhitect),Susan Parham
(urbanist).
4. Carari rurale- Grupul a avut tema de a identifica cararile din zona rurala
si potentialele noi carari si rute de drumetii din zona inconjuratoare.
Persoanele implicate in acest grup au fost: studentii din Timisoara.
5. Atractiile din zona si probleme legate de turism- Grupul a
avut tema de gasi alte atractii ce pot atrage interesul turistilor.
Persoanele implicate in acest grup au fost: Catalin Rata (agent turistic) si studentii din
Timisoara.
6. Grupul de investigatii - Grupul a avut tema de a investiga felul in care
localnicii si turistii vad Branul, nemultumirile si dorintelor acestora.
Persoanele implicate in acest grup au fost: studentii din Timisoara.
Rezultatele muncii noastre s-au concretizat in harti si desene.
8

Zona protejata
in Simon
Echipe implicate:
-Tipuri de cladiri in zona rurala
-Carari rurale
-Atractii in zona si probleme
legate de turism
limitele zonei protejate
Harta 1
intravilan
limitele zonei protejate
in extravilan
rau
drum
liziera padurii
Limitele Zonei protejate
Echipa INTBAU a delimitat Limitele Zonei Protejate bazandu-se pe
criteriul valorilor culturale si naturale din zona.
Pentru definirea acestor limite am luat in calcul utilizarea actuala a terenului
si vegetatia existenta, precum si drumuri, rauri si margini de padure care
ar putea delimita zona protejata (vezi harta).
Pentru definirea regulilor de constructie in zona protejata, echipa a studiat
tipologii de cladiri existente, materiale din care cladirile traditionale au fost
construite, detalii arhitecturale specifice, orientarea cladirilor , tipuri de
loturi si gradul de ocupare a terenurilor si modul in care cladirile sunt
plasate in peisaj. Aceste studii au devenit o baza de informatii folosita
pentru definirea regulilor viitoarei dezvoltari a zonei.
Forma terenului si tipul de limite determina folosirea pamantului. Astfel,
in zona delimitata de rau si de marginea comunei, este o zona de paduri
si pasuni.
In zona marginita de drumul principal si de rau , am descoperit un peisaj
complex de livezi, gradini si case, diferenta de altitudine fiind importanta.
Harta propune ca limita de definire a zonei construite (linia rosie) sa devina
limita viitoarei dezvoltari urbane si zona definita de cele doua limite ale
satelor si padurea de pini (linia rosie, groasa, punctata) sa devina zona
protejata cu restrictii specifice de construire.
Aceasta zona ar trebui sa fie dedicata in special recreatiei si folosintei
agricole.
Noile cladiri ar trebui concentrate in zonele care au deja o densitate ridicata
de constructii.
In viitor, alte parti ale comunei ar trebui identificate ca zone cu statut de
protectie de catre primar si consiliu, astfel creandu-se un echilibru intre
zonele naturale protejate si zonele concentrate din sate.
9

Zona protejata
in Simon
Echipe implicate:
-Tipuri de cladiri in zona rurala
-Carari rurale
-Atractii in zona si probleme
legate de turism
travel in time
propuneri pentru zona protejata
Caracterul specific al comunei Bran este de
asezare montana, cu ferme cu ocol intarit,
inconjurate de teren agricol, avand loturile mult
mai mari decat in majoritatea comunelor.
Harta arata zonele folosite pentru teren arabil,
pentru pasunat, pentru fanete si livezi, zonele
construite fiind marcate prin linie rosie subtire.
Harta prezenta identifica modul in care pamantul
este folosit in ziua de azi si va fi baza pentru
folosintele ulterioare.
Pentru a mentine peisajul cultural este important
ca fermierii locali sa pastreze dreptul si interesul
de a folosi pamantul exclusiv pentru pajisti, chiar
daca o parte din ferme se vor transforma in
viitor in facilitati turistice, case de vacanta, sau
ceva similar.
LEGENDA
Harta 2
Folosirea terenului:
teren arabil
limitele zonei intravilane
fanete
pasuni
limitele zonei extraurbane a
comunei
livezi
Harta 2
Propuneri pentru zona protejata
tufaris
Peisajul in Simon
10

123456
123456
123456
123456
123456
123456
123456
123456
123456
123456
123456
123456
Zona protejata
in Simon
Echipe implicate:
-Tipuri de cladiri in zona rurala
-Carari rurale
-Atractii in zona si probleme
legate de turism
travel in time
propuneri pentru zona protejata
Harta identifica centrele satelor, zonele din jurul
acestora intr-un perimetru ce poate fi parcurs
pe jos, drumurile si cararile ce fac legaturile intre
ele. Harta arata ca noile cladiri ar trebui
concentrate intr-o zona definita, astfel incat
sa poate ajunge in zona centrala pe jos. Pe
harta apar zonele unde este posibila deplasarea
fara folosirea autovehiculelor, mergand pe jos
5-10 minute. In aceasta zona pot fi construite
cladiri intr-o concentratie mai mare. In afara
acestor granite, ar trebui sa se afle zone cu
densitate scazuta de cladiri, predominand
fermele si facilitatile de scara redusa pentru
excursionisti.
Este foarte important sa se mentina dreptul
turistilor de a ajunge la acest peisajul natural,
chiar daca pamantul se afla in proprietatea cuiva.
Propunerea a fost facuta pentru a conserva
peisajul natural si construit existent si pentru a
preveni aparitia unor cladiri noi in peisaj.
LEGENDA
Harta 3
intravilan
centrele oraselor / satelor
zona de maximum 5 minute
de mers pe jos spre centru
zona de maximum 10 minute
de mers pe jos spre centru
Harta 3
Propuneri pentru zona protejata
drum principal
drum secundar
carare
Peisajul in Simon
11

Zona protejata
in Simon
Echipe implicate:
-Tipuri de cladiri in zona rurala
-Carari rurale
-Atractii in zona si probleme
legate de turism
tipologii in zona travel protejata in time
Studiul asupra zonei protejate include de
asemenea o cercetare asupra tipologiilor de
case din zona. Tipic pentru comuna Bran este
“satul risipit”,cu case pe loturi mari imprastiate
pe dealuri, dar in acelasi timp cu tendinta de a
se plasa de-a lungul drumului principal. Aceasta
harta arata densitatea si diversitatea tipologiilor
de case. Apare o diferenta marcanta intre zona
numita “Muchia lui Balaban”, unde am gasit
constructii mici rasfirate in peisajul deschis ,avand
functiunea de grajduri sau depozite de fan,si zona
din apropierea satului unde cladirile au o densitate
mai mare spre drum sau spre rau si loturile sunt
mai mici si mai bine definite. In aceasta parte
am descoperit case cu curti interioare.
LEGENDA
Harta 4
zona de mare densitate / tipologie mixta de case
case intr-un singur volum- cu / fara prispa
case cu curte interioara
tip de cladire: vila / case noi
ansambluri- ferme
hambare, adaposturi pentru
animale
case in forma de “L”
Harta 4
Tipologii in zona protejata
biserica
case izolate pe loturi
padure
mari imprastiate pe
zona protejata propusa
dealuri
12

Zona protejata
in Simon
Echipe implicate:
-Tipuri de cladiri in zona rurala
-Carari rurale
-Atractii in zona si probleme legate de turism
-”Monumente de Arhitectura si tehnici traditionale
in zona Bran”
de Ioan Praoveanu
Tipologii travel de in time
case
Bran
parcul national
bucegi
padure
zona protejata propusa
zona
protejata
Simon
zona
urbana
sectiune prin Bran si Simon, incluzand zona protejata propusa
sat risipit
zona protejata propusa
Fermele si casele traditionale din zona Bran
reprezinta tipul dominant de cladiri din zona
rurala.
Materialele de constructie folosite in aceasta
zona de-a lungul secolelor au fost: lemnul (in
special lemnul de brad), piatra si mult mai tarziu
caramida. Uneori lemnul era vopsit- in special
la cladirile principale.
Cel mai reprezentativ tip de casa, tipic pentru
zona Branului este casa cu ocol intarit (cu
curte inchisa).
Majoritatea fermelor au fost amplasate pe
platouri inalte si insorite, constituind cel mai
arhaic tip de asezare imprastiata.
O casa cu curte inchisa este compusa dintr-o
camera de intrare si inca o camera numita “casa
mare” (o camera mai mare) avand functie
reprezentativa.
Paralel cu aceasta se aflau grajdurile impreuna
cu alte camere folosite pentru depozitare, toate
fiind unificate de o curte inchisa.
Alte tipuri de case erau fermele inchise pe
trei laturi care deriva din casele cu curte inchisa
cu un gard inalt in dreptul drumului.
Acest tip de casa a aparut la sfarsitul secolului
XIX si s-a generalizat de-a lungul secolului XX.
case cu curte inchisa, Simon, 1858
case inchise pe trei laturi,
Sohodol, 1905 13

Zona protejata
in Simon
Echipe implicate:
-Tipuri de cladiri in zona rurala
-Carari rurale
-Atractii in zona si probleme legate de turism
-”Monumente de Arhitectura si tehnici traditionale
in zona Bran”
de Ioan Praoveanu
Tipologii travel de in time
case
casa cu curte deschisa,
Simon, a doua jumatate sec. XIX
casa pe doua nivele,
Simon, 1866
casa pe doua nivele,
Simon, a doua jumatate sec. XIX
Ferma inchisa pe doua laturi- este un tip mai
rar intalnit decat celelalte tipuri. In acest caz, casa
si grajdul (amplasat paralel cu casa) sunt
amplasate perpendicular pe linia drumului, in
mijlocul lotului.
Ferma cu curtea deschisa- este cel mai des
intalnit tip de asezare agricola, generalizata in
perioada secolului al XX-lea, fiind intalnita si
astazi in toate satele din zona Bran.
Aceste tipuri de case sunt rezultatul unui proces
care a inceput in prima jumatate a secolului XX
,cand membrii tineri ai unei familii, dupa ce se
casatoreau, primeau loturi noi pentru a-si construi
case.
Parintii lor ramaneau sa traiasca in vechile case
din varful dealurilor, sau in unele cazuri, se mutau
si ei in zona de vale folosind vechile case doar
in timpul verii.
Ferma cu casa pe doua nivele
Acest tip de ferma cu curte deschisa are doua
etaje. Acest tip este de obicei construit in zonele
in panta , unde parterul era folosit drept beci.
Asezarile temporare au un rol important in
arhitectura vernaculara si sunt compuse dintr-o
camera pentru locuirea temporara si un adapost.
Sunt de obicei amplasate intr-un peisaj deschis.
casa inchisa pe doua laturi,
Sohodol, 1905
adaposturi temporare,
casa cu curte deschisa,
Simon, prima jumatate a sec.XX Simon, 1866 14

Zona protejata
in Simon
Echipe implicate:
-Tipuri de cladiri in zona rurala
-Carari rurale
-Atractii in zona si probleme
legate de turism
tipologii travel de in time
case
Dupa un studiu in efectuat in teritoriu , echipa a
investigat tipurile de case din satul Simon si lea
clasificat in functie de perioada in care au fost
construite.
Cel mai vechi tip de casa descoperita in
aceasta zona este casa de lemn avand
acoperis in sarpanta cu patru pante, fiind
construita in secolul XIX. Mai tarziu,acoperisul
s-a transformat intr-un acoperis in sarpanta cu
doua pante cu fronton, in principal din cauza
influentei urbane dar si a celei sasesti din
aceasta zona.
Echipa a clasificat casele din zona Simon in
patru mari grupe in functie de perioade. Mai
multe case au suferit transformari din momentul
cand au fost construite.
LEGENDA
Harta 5
limitele satului
apa
drum urban
drum forestier
padure
intravilan
case construite inainte de 1920
case construite intre 1950-1970
Harta 5 Tipologii de case in Simon
case construite dupa 1989
biserica
case din lemn in zona
rurala a Simonului 15

Zona protejata
in Simon
case din periodada 1900-1920
Echipe implicate:
-Tipuri de cladiri in zona rurala
-Carari rurale
-Atractii in zona si probleme
legate de turism
Secolul XIX:
Cele mai des intalnite trasaturi ale caselor
construite in aceasta perioada sunt:
- case cu un etaj
- fundatia de piatra
- pereti de lemn
- acoperis in sarpanta cu 2 sau 4 pante
- ferestre mici
- casa cu curte interioara sau inchisa pe 2-3 laturi
Perioada 1900-1920:
- structura de lemn
- fundatia de piatra
- ferestre mici
- cornise largi
- intrarea in pod se face direct din exterior printro
scara de lemn
Perioada 1950-1970- principalele trasaturi:
- introducerea unei camere in pod accesibila
printr-o trapa
- aceasta camera a fost initial proiectata pentru
locuire dar in timp si-a schimbat utilitatea in
camara- spatiu de depozitare.
- acoperisul este facut din lemn, avand o
invelitoare din sindrila realizata manual
- ferestrele au 2-3 panouri din sticla, rectangulare
sau in arcada
- casele au de regula o cruce pe acoperis
tipologii travel de in time
case
case din sec XIX
16

case din 1950-1970
Zona protejata
in Simon
Echipe implicate:
-Tipuri de cladiri in zona rurala
-Carari rurale
-Atractii in zona si probleme
legate de turism
- intr-o parte a satului, camera din pod este
amplasata intr-un colt al acoperisului iar in alta
parte a satului, in centrul acoperisului
- casele avand trasaturile mentionate mai sus, sunt
de obicei gasite in grupuri de cate 2-3 case
- fundatia este facuta din piatra sau ciment
- accesul in casa se face prin zona din spate
- sunt izolate sau au o curte inchisa total sau partial
- sunt asezate la o distanta de strada de la 3 pana
la 10 metri
Perioada 1989-2005
- 2/3 din casele din zona Simon au fost construite
in aceasta perioada si sunt agresive din punct de
vedre vizual
- nu se potrivesc unei anumite tipologii
- majoritatea dintre acestea au fost construite de
catre investitori care nu sunt localnici , fapt care
ar putea explica infuzia de elemente ce nu sunt
specifice zonei
- culori tipatoare pe fatade si solutii volumetrice
extrem de variate
- decizii de design irationale (ex. lipsa simetriei,
ferestre triunghiulare)
- asociatii improprii de diverse elemente
ornamentale
- principalele functii: hotel, magazin (la parterul
cladirilor)
- lipsa unui sistem functional de canalizare
tipologii travel in de time
case
casa noua
casa noua
detaliile unei noi fatade
redecorarea unei
houses 1960-1970
case vechi
17

Zona protejata
in Simon
Studiu de Hanna Derer,
Doctor Arhitect
UAIM, Bucuresti
ipotezele evolutiei travel in istorice time
Harta 6
Ipotezele Evolutiei Istorice
Viitorul unei asezari este determinat de trecutul ei. Valoarea ei culturala
ca zona protejata trebuie inteleasa prin demonstrarea evolutiei sale.
Ipoteze referitoare la caracteristici esentiale ale evolutiei istorice:
Premize:
Tendinta actuala de uniformizare a:
- tesutului urban si rural si implicit a arhitecturii
- relatiei dintre tesutul rural / urban si peisaj
- activitatilor economice si serviciilor turistice
Scop si metoda:
- identificarea aspectelor care au generat varietatea prin cerecetare la
scara teritoriului, efectuata in sit (inspectie vizuala, elemente de cartare)
si a literaturii secundare (autori reprezentativi)
Concluzii:
• Varieteatea a fost generata de dinamica specifica unui teritoriu de
granita, situat pe relief accidentat si ocupat de activitati economice
care propun mobilitate
• Aceasta dinamica s-a materializat in:
- moduri diferite de constituire a asezarilor
- tipuri diferite de tesut
- numar ridicat de tipuri de gospodarii si de cladiri
- adoptarea de tipuri de cladiri cu capacitate de modificari functionale
- tipuri diferite ale realtiei intre natural si artificial
• Constantele care echilibreaza varietatea se gasesc atat la scara
macro - logica evolutiei in raport cu datul natural, istoric in sens
politic, economic, cultural si cel dictat de principiul eficientei- precum
si la scara materialelor si al tehnicilor de constructie sau a detaliilor
decorative
18

Zona protejata
in Simon
Echipe implicate:
-Tipuri de cladiri in zona rurala
-Carari rurale
-Atractii in zona si probleme
legate de turism
atractii rurale travel si in carari time
Un capitol a fost dedicat studiului atractiilor
rurale si a cararilor in special in zona Simon.
Echipele implicate in cercetare au evidentiat
Principalele puncte de interes din zona
Simon:
• Peisajul, casele si hambarele vernaculare
• Cararile ce duc la Varful Omu si respectiv
la Padina
• Carari ce duc la satul Poarta
• “Noua biserica” dedicata Sfantului
Nicolae, a fost construita in centrul satului in
perioada 1846-1849 si pictata ulterior de
preotul Vartolomei
• “Vechea biserica” dedicata Sfintei
Paraschiva este amplasata pe drumul comunal
al Simonului (strada Iancu Gontea)
LEGENDA
Harta 7
frumosul peisaj,
casele vernaculare si
hambarele fac ca aceasta
zona sa fie unica
apa
cladiri religioase
monumente de arhitectura
echipa de salvamontisti
drum national
drum comunal
poteca
poteca marcata
poteca marcata catre
varful OMU
padure
Harta 7
Atractii rurale si carari in zona Simon
zona urbana
19

Zona protejata
in Simon
Echipe implicate:
-Tipuri de cladiri in zona rurala
-Carari rurale
-Atractii in zona si probleme
legate de turism
Concluzii si sugestii cu privire la atractiile
din zona Simon:
atractii rurale si carari
O noua constructie din lemn
• In Simon lipseste semnalizarea posibilelor
atractiile turistice. Acest lucru poate fi imbunatatit
cu fonduri reduse, folosind forta de munca si
materiale locale pentru a scoate in evidenta
aceste atractii.
• Simonul este afectat si din cauza lipsei
unui centru de informare in Bran care sa
furnizeze harti si informatii detaliate despre sate.
• Posibilitatea crearii altor atractii turistice
(zone pentru inot, zone pentru pescuit,
posibilitatea de a calari,drumuri pentru ciclism)
ar trebui atent studiata.
• Satului i-ar mai trebui inca un magazin de
mestesuguri. Are doar doua magazine de acest
fel care nu au nici un fel de reclama la strada.
peisaj rural in schite
drumuri de tara
• Cararile sunt precare, folosite in principal
de localnici pentru a ajunge la parcelele lor.
Cararile ar putea fi reconstruite si scoase in
evidenta. Ar putea fi integrate intr-o retea mai
mare ce face legatura intre satele Branului si
cele doua parcuri din zona.
20

Zona protejata
in Simon
Echipe implicate:
-Tipuri de cladiri in zona rurala
-Carari rurale
-Atractii in zona si probleme
legate de turism
atractii rurale si carari
Simon vazut de sus- in schite
Echipa a facut de asemenea observatii cu privire la starea drumului si la
modul in care sunt percepute cladirile din strada.
Disfunctii:
• Una din marele probleme din aceasta zona este lipsa unui sistem de canalizare
care duce in nenumarate cazuri la deversarea rezidurilor in rau.
• Drumul este intr-o stare foarte proasta si trotuarele lipsesc in totalitate
• Accesul din si spre dealurile inconjuratoare se poate face in principal doar
prin gradinile ce sunt propietate privata.
• De asemenea, nu sunt semne care sa indice prezenta punctelor de acces.
• Regimul de inaltime a multor cladiri noi nu corespunde regulamentului P+1+M
(numarul maxim de nivele admise sunt parter +un etaj+mansarda).
• Folosirea culorilor puternice, brutale in vopsirea cladirilor.
• Finisaje necorespunzatoare
• Dezvoltarea haotica a cladirilor pe loturi.
• Finisari necorespunzatoare a acoperisurilor, precum metal puternic reflectiv.
• Alinierea: nu exista aliniere a cladirilor fata de strada.
• Interventii arbitrare asupra caselor traditionale ce rezulta in fatade cu disfunctii
vizuale.
Propuneri cu privire la modul de constructie
• Cladirile de langa drum ar trebui aliniate in functie de cele din stanga sau din
dreapta.
• Procentul de ocupare a loturilor ar trebui sa fie mai mic de 20%.
• Regimul de inaltime a cladirilor ar trebui sa fie P+1+M.
• E necesara o atentie sporita la forma si dimensiunile elementelor de fatada.
• Culorile folosite pentru fatade nu ar trebui sa fie stridente. O paleta traditionala
de culori ar trebui sa fie stabilita.
• Elementele de stil discordante ar trebui evitate.
Aceste reguli ar trebui puse in legatura cu diferitele tipuri de cladiri
si trecute in culegerea cu tipurile de locuire.
casa veche din varful unui deal
21

Zona protejata
in Simon
Studiu de
Dorin Boila,
Arhitect in
Sibiu
Aceasta harta arata pozitionarea comunei Bran
intre cele doua parcuri nationale din zona:
Parcul national “Piatra Craiului” in partea
Nord-Vestica si Parcul national “Muntii
Bucegi” in sud.
In partea de sud se gaseste de asemenea
Rezervatia Naturala “Piatra Arsa”, parte a
Parcului National “Muntii Bucegi”, ce aduna
3500 specii de animale , de la cocosul salbatic,
la capra salbatica, corbul, cerbul, vulturul de
munte, linxul, ursul carpatic si altele.
Trecatoarea Rucar-Bran intrerupe migratia
sezoniera a animalelor salbatice dintr-un parc
in altul.
Un studiu trebuie efectuat pentru a identifica
posibilele coridoare existente pentru animale.
Pentru a asigura mobilitatea animalelor aceste
coridoare ar trebui protejate in planul general.
travel plan regional in time
Aceasta harta arata de asemenea posibilitatea
de a extinde zona protejata catre Magura si
Fundata, formand o legatura directa intre cele
doua parcuri nationale.
Harta 8 Extinderea zonelor de protectie 22

Zona protejata
in Simon
Echipe implicate:
-Tipuri de cladiri in zona rurala
-Carari rurale
-Atractii in zona si probleme
legate de turism
concluzii referitoare
travel in time
la zona protejata
peisaj rural
peisaj rural
• Peisajul de deal din zona Bran este definit de pajisti, drumuri pietruite,
ferme mici si garduri de lemn. Este foarte important ca aceste caracteristici
sa fie pastrate.
• Este esential ca fermierii locali sa-si pastreze dreptul si interesul de a
folosi pamantul exclusiv ca pasuni, chiar daca in viitor o parte din ferme se
vor transforma in case de vacanta, facilitati pentru turisti sau altceva similar.
Acest lucru poate fi obtinut prin legislatie, dandu-le dreptul fermierilor de a
folosi pamantul pentru pastorit chiar daca terenul este vandut altcuiva.
Folosirea uneltelor traditionale ar trebui incurajata, deoarece ele fac parte
din sfera culturala a regiunii si pot atrage turistii, mai ales pe cei straini.
• De o importanta deosebita este si pastrarea accesului localnicilor si
publicului la peisaj. Este important de asemenea ca oamenii sa aiba dreptul
de a traversa pajistile, chiar daca acestea se afla in propietatea altcuiva. Aceste
tipuri de legi sunt intalnite in mai multe tari europene, cum ar fi Norvegia,
unde legea numita “Allmenferdsel” da dreptul tuturor de a traversa o propietate
de o anumita intindere si oricine are dreptul de a se deplasa pe unde
doreste. Acest lucru este important pentru incurajarea excursionistilor.
• Deschiderea vizuala a terenului trebuie de asemenea mentinuta. Pentru
a realiza acest lucru si in relatie cu primul punct trebuie conceput un proiect
special de garduri. Gardurile nu trebuie sa fie mai inalte de un anumit nivel,
de obicei nivelul taliei, si trebuie construite din materiale naturale (ex lemn).
Gardurile ar trebui sa aiba porti in locurile in care cararile trec prin zona de
pajiste, pentru a permite accesul public. Zidurile ar trebui interzise deoarece
ar constitui un element strain in acest peisaj.
• Imprejmuirile de gard viu existente si marginile de padure ar trebui
mentinute si protejate impotriva exploatarii extensive.
• Marimea loturilor: Fermele nu ar trebui divizate sub o anumita marime,
pentru pentru a mentine structura loturilor characteristica peisajului de azi.
23

Zona protejata
in Simon
Echipe implicate:
-Tipuri de cladiri in zona rurala
-Carari rurale
-Atractii in zona si probleme
legate de turism
concluzii referitoare
la zona travel protejata in time
peisaj rural
peisaj rural
• Ar trebui documentate tipologiile tipice ale fermelor din aceasta zona,
iar noile cladiri ar trebui sa se bazeze din punctul de vedere al dimensiunii, a
proportiilor, a materialelor, a pozitionarii si orientarii, a culorilor, etc. , pe
principiile date de cladirile istorice. Pana si detaliile arhitecturale ar trebui sa
fie in legatura cu traditia locala. Aceasta munca de documentare a fost inceputa
in primul nostru workshop, dar ar trebui continuata pentru a alcatui o culegere
de modele ca o baza pentru regulamente si reguli de proiectare a cladirilor
viitoare.
• Cel mai important aspect ar fi limitarea activitatilor de constructie in
zona de deal si mentinerea dezvoltarii in zona de la baza vaii, cum este in
ziua de azi, cu o distinctie clara intre sat si peisajul din zona rurala. Toate
constructiile (si cele de pe deal si cele din zona de vale) ar trebui controlate
prin zonificare definind densitati diferite de loturi, distanta minima dintre cladiri
si inaltimea maxima a cladirilor. Ar trebui deasemenea elaborate ghiduri despre
modul in care trebuie plasate cladirile in peisaj si reguli pentru plasarea
cladirilor in relatia cu drumul si celelalte cladiri invecinate.
• Recomandam elaborarea unui plan de management pentru pajisti in
cooperare cu fermierii locali si propietarii de pamanturi. De exemplu, trustul
Grassland este o institutie caritabila din Marea Britanie ce activeaza in
Romania si care este specializata in asta. Ei lucreaza deja cu ADEPT in
Transilvania, in stransa colaborare cu fermierii, comunitatile locale, consiliile
locale, agentia regionala de consultanta in agricultura (ANCA), institutiile de
mediu si universitatile. Un plan managerial va asigura mentinerea biodiverstatii
si a caracterului de peisaj.
Coridorul pentru animalele salbatice:
• Structura urbana a satului Bran consta in intersectia unor zone naturale
intinse. Un studiu ar trebui efectuat pentru a identifica coridoarele existente
pentru animale salbatice, drumurile pe care animalele le folosesc pentru a
ajunge dintr-un loc in altul. Aceste coridoare ar trebui apoi protejate prin
intermediul unui plan general, pentru asigura mobilitatea animalelor.
24

Studii asupra planului
general al Branului
Echipe implicate:
-Tipologia caselor in zona urbana
-Trasee urbane
-Grupul de investigatii
tipuri existente de travel tesut in time urban
Echipa INTBAU a efectuat de asemenea studii
preliminare pentru Planul General Bran.
In primul rand, am studiat diferitele tipuri de
tesuturi urbane, intrucat, pentru fiecare tip, exista
cateva reguli urbane ce ar trebui aplicate. Harta
arata cele patru tipuri principale de tesuturi
urbane pe care noi le-am identificat, de la
peisajele deschise de pe dealuri, la densitatea
mare din zonele din centrul Branului.
Pentru fiecare dintre ele am identificat tipologii
de cladiri, marimile loturilor si relatia dintre drum
si peisaj. Harta zonei arata unde se gasesc
tesuturile tipice si poate servi ca si ghid pentru
facilitarea adoptarii proiectelor de dezvoltare
potrivite o in diferitele zone din Bran.
Omogenitatea si caracterul Branului pot fi mai
consolidate daca vor fi interzise cladirile care
au o arhitectura irelevanat pentru Bran.
TIPUL 1: peisajul natural national,
parcuri, pajisti
TIPUL 2: ferme, adaposturi temporare,
case izolate
LEGENDA
Harta 9: tipuri de tesut urban
TIPUL 3: cladiri rezidentele cu
densitate mica si anexe
TIPUL 1: peisaj national,
parcuri, pasuni
TIPUL 2: ferme, adaposturi
temporare, case izolate
TYPE 3:cladiri residentiale cu
densitate mica si anexe
patrimoniu construit
strazi
carari
TIPUL 4A : case si anexe de
densitate medie
Harta 9 Tesuturi urbane existente
TYPE 4B : case si anexe de
densitate mai mare
TYPE 4A : case si anexe de
densitate medie
25

Studii asupra planului
general al Branului
Echipele implicate:
-Tipologia caselor din zona urbana
-Carari din zona urbana
-Grupul de investigatii
carari travel urbane in time
O parte a acestui studiu a constat in cercetarea
retelei de drumuri urbane si legaturile acestora
cu drumurile si cararile din regiunea rurala.
Centrul Branului e strabatut de o sosea nationala
care nu poate fi mutata. Aceasta sosea, pe langa
faptul ca atrage un volum mare de trafic rutier,
asigura accesul turistilor ce in marea majoritate
traverseaza Branul pentru a vizita Castelul, dar
nu investesc mult in aceasta comunitate.
Lipsa locurilor de parcare, a trotuarelor si
densitatea mare de oameni si masini fac din
centru un loc haotic.
Circulatiei pietonilor nu i-a fost acordata
prioritate. Este necesara identificarea unei
retele de trasee pietonale ce poate fi legata
de traseele rurale.
LEGENDA
Harta 10
padure
pasuni, livezi, fanete
rau
drum european
drum comunal
poteci
Harta 10 Carari in zona urbana
atractii turistice
26

Studii asupra planului
general al Branului
Echipele implicate:
-Tipologia caselor din zona urbana
-Carari din zona urbana
-Grupul de investigatii
concluzii asupra travel zonei in urbane time
• Este mare nevoie de a organiza traficul din centrul Branului. In
acest moment este o combinatie de trafic de tranzit, pietonal si local
combinat cu conditii haotice de parcare. Parcarea trebuie in mod special
rezolvata astfel incat sa poata fi eliberate si largite trotuarele. Traficul de
tranzit trebuie incetinit in centrul Branului printr-o regandire a strazilor.
• Traficul pietonal trebuie de asemenea regandit: trebuie identificata
o retea de cai pietonale si aceasta conectata la drumurile rurale ce
inconjoara Branul. Acolo unde rutele pietonale intersecteaza soseaua,
pietonii trebuie sa aiba prioritate.
case urbane de la sfarsitul secolului XIX
• Unii participanti la workshop au mentionat ideea unui drum de
centura pentru a reduce traficul de tranzit.
Dar construirea unei noi sosele va avea un mare impact nu numai asupra
valorilor naturale si culturale ale Branului dar si asupra orasului in sine -
mai putin trafic in centrul orasului, mai putini clienti pentru afacerile locale.
De aceea decizia de a construi o sosea de centura/ocolire trebuie sa se
bazeze pe o analiza temeinica, parte a unui studiu independent. De
aceea acest raport nu face nici o recomandare in acest sens.
• La fel ca in ariile naturale protejate, constructiile in zona urbana a
Branului ar trebui sa fie bazate pe un set de reguli clare in legatura cu
dimensiunea cladirilor, proportii, pozitionare, oriantare, culoare etc.
Aceste reguli ar trebui sa fie bazate pe tipologiile cladirilor existente
care sa fie inregistrate intr-un set de tipare.
Aceasta munca de documentare a fost inceputa in primul nostru
workshop dar ea trebuie continuata pentru a finaliza crearea unui set de
tipare si a unei sectiuni urbane detaliate ca baza pentru reglementari
27

Studii asupra planului
general al Branului
Echipele implicate:
-Tipologia caselor din zona urbana
-Carari din zona urbana
-Grupul de investigatii
concluzii asupra travel zonei in urbane time
urbane si reguli de proiectare a viitoarelor cladiri. Diferitele parti ale satului
sunt prevazute cu tipologii si densitati diferite de cladiri, tipologii si densitati
ce ar trebui sa se reflecte in noile constructii. Astfel omogenitatea si
caracterul pot fi intarite lasand in acelasi timp spatiu pentru dezvoltarile
ulterioare.
• Majoritatea constructiilor din Bran ar trebui directionate spre zona
urbana pentru a nu deteriora peisajul zonei.
• In privinta zonei urbane a Branului sunt mult mai multe probleme
importante decat cele precizate mai sus. Ultimul workshop nu a avut
obiectivul de a identifica problemele specifice zonei urbane a Branului.
• Am dori sa propunem organizarea unui seminar complet, de tip
"Charette" care sa analizeze dezvoltarea economica si sociala a
regiunilor urbane din Bran. Pentru aceasta am dori sa includem
autoritatile locale, riverani, reprezentanti din industria turismului, arhitecti,
studenti la Facultatea de Arhitectura si alti profesionisti din domeniu
pentru a dezvolta o strategie pentru viitorul regiunii urbane din Bran.
• Avand in vedere aceste lucruri, trebuie stabilite granite urbane pentru
viitorul apropiat, pentru a se putea disocia clar intre regiunile urbane si
rurale astfel incat satele individuale din Bran sa poata fi clar indentificate.
28

Activititati planificate
DATA pentru COLLECTION
2006
Activitati Viitoare ale Fundatiei INTBAU Romania
INTBAU si-a inceput activitatea in Romania acum mai bine de trei ani cu un atelier in Laslea, un sat sasesc din Transilvania. De
atunci, am dezvoltat o retea de membri romani, formata din arhitecti, studenti, cadre universitare si sustinatori simpli ai arhitecturii
traditionale. Am elaborat proiecte, in special in Laslea, intrucat nivelul saraciei este foarte ridicat datorita faptului ca majoritatea
localnicilor nu au un loc de munca. INTBAU Romania are in vedere alte patru proiecte in 2006.
Centrul de Pregatire
Activitatea noastra in Romania are scopul sa ajute comunitatea locala in conservarea si restaurarea elementelor specifice
arhitecturii sasesti traditionale. Intentionam sa deschidem un Centru de Informare si Pregatire in una din cele mai mari case sasesti
din satul Laslea. Casa numarul 344 este restaurata de Fundatia Mihai Eminescu, care a fost activeaza in zona de cativa ani. In acest
moment cele doua organizatii caritabile sunt implicate in restaurarea uneia dintre cele mai mari case din Laslea , pozitionate
intr-o zona centrala si vizeaza gazduirea Centrului de Pregatire si Informare.
Centrul va putea fi folosit in mod gratuit de toate organizatiile non-profit din Romania sau care opereaza in Romania, organizatii ce
promoveaza arhitectura traditionala, eco-turismul si agricultura organica. Centrul va fi deschis tuturor celor care vor sa invete
cum sa restaureze dupa metode traditionale case sasesti, gazduind practicanti din Romania dar si din afara tarii. Centrul se
adreseaza in special localnicilor care si-au pierdut slujbele ca urmare a inchiderii fabricilor din zona. Speram ca aceasta
initiativa sa contribuie substantial la revitalizarea mestesugurilor traditionale, complet neglijate in perioada comunista.
Lectii de desen in Transilvania
27 Mai – 3 Iunie 2006
INTBAU este onorata sa anunte o excursie de o saptamana in Transilvania care va include lectii de desen. Excursia va avea loc in
asa-numita zona saseasca din jurul Sighisoarei, si este gandita atat pentru turistii romani, cat si pentru cei straini. Este coordonata
de unul din membrii INTEBAU, Catalin Rata. El lucreaza la Cultural Travel & Tours Agency, care este specializata in programe culturale.
Martin Shortis de la The Prince's Drawing School va oferi lectii de desen la cerere, tuturor participantilor. Martin Shortis a
studiat la Ruskin Drawing School si la Royal Academy Schools. Din 1987 Martin Shortis a lucrat pentru cativa ani la ample desene
cu scene complexe de viata.
29

Activititati planificate
DATA pentru COLLECTION
2006
Din 1992 Martin a predat desen si pictura de observatie, mai intai la The Prince of Wales Institute of Architecture si din 2001 la The
Prince's Drawing School in Shoreditch.
Scopul acestei excursii este prezinte turistilor informatii despre despre cultura si traditiile romanesti, in contextul vietii de zi cu zi
din satele sasesti. Excursia va include urmatoarele sate: Biertan, Richis, Copsa Mare, Noul Sasesc, Rondola, Laslea, Malancrav,
Floresti, Cris, Stejareni si Saes.
Costul de participare este de 299€ pentru cetatenii romani si 499 € pentru participantii din strainatate . In acest pret este inclus
transportul de la Budapesta sau Bucuresti la Sighisoara, transportul local , taxele de intrare, cazare si pensiune completa (fiind
incluse si picnicurile).
Pentru mai multe informatii vizitati http://www.intbau.org/Transylvaniadrawing.htm
Atelierul de constructii de la Laslea
In vara anului 2006 INTBAU Romania intentioneaza sa organizeze un atelier in Laslea,Transilvania timp de doua saptamani.
Workshopul va fi deschis pentru studenti si profesionisti din Romania si din strainatate.
Principalele activitati ale atelierului se vor axa pe restaurarea casei 344 din Laslea. Vom folosi aceasta casa drept studiu de caz
pentru exercitii practice de constructie cu zidarie pe baza de var, constructii din lemn tencuite, timp in care ne vom concentra pe
productia si aplicarea mortarului de var. Vom suplimenta aceasta cu editarea unui studiu de tipologii in satul Laslea si in satele din
jur, si de asemenea cu cateva plimbari in peisajul din zona.
Atelierul de planificare urbane in Bran
Ca urmare a atelierului descris in raport, INTBAU Romania intentioneaza sa organizeze un atelier in vara anului 2006 in Bran.
Spre deosebire de atelierul din 2005 care s-a axat pe zonele rurale din jurul Branului , acest atelier din 2006 intentioneaza sa se
axeze pe situatia urbana si dezvoltarea zonei centrale a orasului. Se vor aborda problemele conservarii , a trecutul istoric, problemele
traficului, activitatii economice locale, etc. pentru a ajuta Branul sa se dezvolte durabil.
Atelier in Bucuresti
Membrii INTBAU Romania au avut ideea de a organiza un scurt atelier in Bucuresti in 2006 sau 2007 bazat pe conservarea si
dezvoltarea partilor vulnerabile a orasului.
30

Lista participantilor
DATA COLLECTION
No.
Nume
Titlu
Institutie
Tel.
detalii de contact
Adresa e-mail
1 Smaranda BICA
2 Radu BANCILA
3 Ioan PRAOVEANU
4 Hanna DERER
5 Claus ZAPFFE
6 Sebastian MINISAN
7 Cristina BABA
8 Anda-Liana MACAVEI
9 Vlad ALBU
10 Andreea Snejana SIMICI
11 Valentin-Andrei DOLOG
12 Anca DIANA
13 Sergiu BORZA
14 Laura SINTEAN
15 Erica DUDAS
16 Bogdan OPRESCU
17 Corina GLIGOR
18 Alexandru BOTICI
19 Ovidiu Calin DECA
20 Daniel BAISANU
21 Andrada DOBRICIAN
22 Matthew HARDY
23 Raluca GENOIU
24 Alexandru MARINEL
25 Cetina SAMOILA
26 Irina NEACSU
27 Dorin BOILA
28 Carmen TANASE
29 Catalin-Tudor RATA
30 Claudia-Adeline SIMION
31 Alexandra-Cornelia PITAR
32 Iuliana CIOTOIU
33 Arne SøDAL
34 Susan PARHAM
Asistent Profesor
Prof. Dr. inginer
Prof.dr.
Doctor Arhitect
Arh.
Stud.
Stud.
Stud.
Stud.
Stud.
Stud.
Stud.
Stud.
Stud.
Asistent Arh.
Asistent Arh.
Stud.
Stud.
Stud.
Stud.
Stud.
Doctor Arhitect
Arh.
Arh., MA Stud.
Arh. Cond.
Stud.
Arh.
Arh.
Agent de turism
Stud.
Stud.
Doctor Arhitect
Arh.
Urbanist
FCEAT
FCEA T
Muzeul Bran
UAIM
Moderno AS
FCEA
FCEA
FCEA
FCEA
FCEA
FCEA
FCEA
FCEA
FCEA
FCEA
FCEA
FCEA
FCEA
FCEA
FCEA
FCEA
INTBAU
UAIM
UAIM
UAIM
UAIM
Cultural Travel & Tours
FCEA
FCEA
Muzeul Satului, Bucuresti
Arne Sødal Architects
CEU (Council for European Urbanism)
Asociatia Pro Bran
Ramulescu Law
+40.21.307.71.76.
+47.91.11.41.17.
+40.256.21.46.29.
+40.256.49.55.64.
+40.359.41.26.29.
+40.256.20.44.96.
+40.256.49.72.48.
+40.721.49.89.48.
+40.726.57.19.28.
+40.744.59.49.98.
+40.723.60.31.58.
+40.742.86.25.59.
+40.740.45.17.17.
+40.743.63.12.87.
+40.743.01.88.99.
+40.744.69.07.90.
+44.20.76.13.85.20.
+44.20.76.13.85.99.
+40.721.87.97.68
+40.742.90.47.53.
+40.723.41.13.00.
+40.722.13.43.07.
+40.723.28.24.50
+40.740.03.05.55.
+40.744.37.31.35.
+40.723.19.21.29.
+40.726.11.54.61.
+40.724.99.78.89
+47.22 20 09 26
+44.20 7354 2743
sbica@ceft.utt.ro
Radu.Bancila@ceft.utt.ro
hanna@iaim.ro
office@moderno.no
cristyna@go.ro
anda_macavei@yahoo.com
valydolog@yahoo.com
dredudiana2001@yahoo.com
ericadudas@hotmail.com
b.oprescu@yahoo.com
nbabotici@yahoo.co.uk
danielbaisanu@yahoo.com
matthew.hardy@princes-foundation.org
www.intbau.org
rgenoiu@yahoo.com
alexprotest@yahoo.com
cetina2@email.ro
yna_line@yahoo.com
dorinsb@gmail.com
carmenarh@yahoo.com
catalin@cttours.ro
furby_gizmo8@yahoo.de
alexandra_pitar@yahoo.com
iuliana@e-xtreme.ro
arnsoeda@online.no
sp@cagconsult.co.uk
35 Gabriel Moja Presedinte
+40(0)722 499 298 vrajamuntilor@yahoo.com
36 Mihaela Ramulescu Avocat
+40(0)722-606-138 mg_ramulescu@hotmail.com
31