Arumunet Albania Nr 22 - TV-Radio Makedonia

durrës
e përmuajshme kulturore artistike
viti i dytË I botimit nr. 22, janar 2013
GJUHA VLLAHE
GJUHA VLLAHE, E BUKUR SA MË S’KA
E HERËSHME SA VET NJERËZIMI
TI KE AQ VLERA TË MEDHA
NGA LASHTËSIA TEK QYTETËRIMI
MOJ GJUHA JONË, TI NGA GJENEZA
NËPËR DRITËHIJET E HISTORISË
SI PRUSH ZJARRMI NA NGROH NËPËR BREZA
DRITË SHPRESE HAPËSIRËS SË VLLAHISË
NË GOJË TË VLLEHËVE, TI MJALTËRON
KËSHTU NËNA NA E KA MËKUAR
ASHTU SI PRANVERA QË PRANVERON
VLLAHCE MOJ, TI S’KE TË KRAHASUAR
SIC E FLASIM NE DO TA SHKRUAJMË
NË SHKOLLAT TONA, ME AQ DASHURI
PLOT KRENARI, MË LARTË DO TË TË NGREJMË
VLLAHCE MOJ, PLOT DRITË NË HISTORI
22.01.13 JANI KERI
BERAT
• Unâ hâbari importantâ - Prima shcolâ armânâ tu câsibâlu Ferca, Albania
• COLA BABU - Mizucheia-a mea
• DINA CUVATA - “Va nã pugudim, Alit-aga, va nã pugudim”
• Mihal Prifti - Ñiclu tâmpânaru
• Nga Dhimitër Basho - Një ditë e bukur promovimi vlerash
• Mbledhja e Kryesisë Partisë ABDE

Ky numër u sponsorizua nga një familje e vjetër arumune dhe me tratida
në qytetin e Durrësit.
Dupâ 20 mesu esti primâ sponsorizat da armânji in afara Arbinishii.
Cai vrea s-da mishteari ti aestâ rivistâ spunem, ma nghios, contul bancar:
Botuesi i revistës “Arumunët Durrës” Valentin Mustaka
Cel: +355 682058712. e-mail: vamus1948@gmail.com
Valentino Mustaka
_______________________
Procredit Bank sha
Swift Code FEFAALTR
IBAN AL73209122020000201323080101 Lekë
IBAN AL30209122020000201323080002 Euro
preciul 300 Euro / ti un mesu
Vâ hâristusim ti agiutarea a voastrâ ti cauza armâneascâ!
Rivista s-da gratis.
Christian Bandu, Freiburg
Ghirmanii.
Foto-Arhiva: Cadru dit
anlu 1908, fciori armâni
ai Lichiului românescu dit
Monastir (Bitolia)
cari imnau cu Steaua.
Cumu s-veadi tru cadru,
earau atumtsea afirisitsi
di un zaptie (jandar turcu)
canda njerdzeau tru cásábalu
cu corinda.
Të nderuar lexues, ju kërkojmë ndjesë për një gabim shtypi të bërë në Revistën Nr. 4 Muaji
Korrik 2011 faqe 10, ku është shkruar Papakota Bullumaçi
në vend që të shkruhej Papa Kota Ballamaçi. Ju falënderojmë për mirëkuptimin.
Botuesi
Valentin Mustaka
Përpunimi Grafik: Ilmi Shahu
Shtypur në shtypshkronjën “MILENIUMI I RI” | Adresa: Autostradë Tiranë - Durrës, km 26
mobile : 0682064654 | e-mail: info@mileniumiri.de | http://www.mileniumiri.de
Shume Urime !
Një lajm i veçantë.
Shkolla e parë Arumun/vllahe në qytetin e Fierit.
Për etnin tonë dita e shtunë datë 19 Janar 2013 ora
11, do të mbetet një ditë e shënuar. Pse,; sepse mbas
më shumë se 100 vjetësh dhe mbas 20 vjet demokraci,
banorët arumun/vlleh të këtij qyteti mbas shumë
përpjekjesh të lodhëshme dhe të mundimëshme me
koncepte dhe xhelozira të pa skrupullta për hapjen e
shkollave në çdo vend ku ne do të kemi mundesitë,
më në fund e konkretizuan këtë ëndër shumë vjeçare.
Në këtë inaugurim të fillimit të mësimeve kishin
ardhur fëmijët e kësaj klase-shkollë, prindërit e tyre,
banorë të etnis tonë në këtë qytet dhe shumë të ftuar
nga rrethet.
Në orën 11 intelektuali i apasionuar z. Thoma
Musha filloi ditën dhe orën e parë të këtij mësimi. Në
klasë ishin 14 nxënësit e parë të kësaj shkolle, emrat
e të cilëve do të mbeten në historikun e mëtejshëm të
kësaj shkolle.
Për të ngritur këtë shkollë mobilizimi ishte shumë
i madh nga shoqata”Arumunët/vllehët e Shqipërisë”,
një shoqatë e ngritur rishtaz, por që ka filluar një punë
të madhe. Mendoi se puna këmbëngulëse e zotërinjve
Thoma Musha, Aleks Semeu, Todi Xoxi, Zisa Musha etj.
bëri të mundur hapjen e kësaj shkolle. Lokali u dha në
dispozicion për shkollë nga z. Aleks Semeu, kjo shkollë
është në lagjen”Konferenca e Pezës”, rruga “ Jakov
Xoxa” ( arumun). Kompletimi me orenditë si banga dhe
karrike u bë i mundur nga disa arumun të tjerë.
Kjo shoqatë në mbështetje edhe nga partia ABDE
shumë shpejt do të hapi shkollat në Urën Vajgurore,
Berat, fshatin”Andon Poçi”, më vonë edhe në disa
qendra të tjera me arumun/vlleh.
I urojmë nga zemra nxënësve, mësuesit dhe gjithë
antarëve të kësaj shoqate që kjo shkollë të ketë jetë
të gjatë dhe jo formale, të hapi shkollat e tjera që ka
në projektet e saj. Vetëm kështu armënamja nuk do
të humbi. Në bisedë me shumë të përkushtuarin z.
Thoma Musha unë e pyeta; z. Thoma a do të arrijmë
të hapim 16 shkolla siç kemi patur dikur, Valentin
më tha ai; me vullnetin dhe këmbënguljen që na
karëkterizon besoj se nuk do të jetë e largët dita për të
realizuar këtë ëndër.
Unë e besoj këtë, me punë të sinqertë dhe me
ideal të kulluar, larg interesave miskine kjo ëndër
realizohet.
Valentin Mustaka
Unâ hâbari importantâ
Prima shcolâ armânâ tu câsibâlu Ferca, Albania
Ti etnia a nostrâ dzua di sâmbâta, 19-li l’inar 2013
sahatea 11.00, va s-armânâ unâ dzuâ cu semn, câ dupu
ma mults di 100 di anji shi dupu 20 anji democratsii,
bânâtoriâ armânji ashtilui câsibâ, dupu multi ciucuterii
cu pidimo sh-strâdzeari cu mintuer shi gelozii fârâ
scrupul’i ti dischideari shcoli armânesht tu itsi loc
iu noi va s-avem ocazionul, tu soni u fetsim realiteati
aestu nvis di mults anji.
Tu inagurimea a ahurhierii a nvâtsâmentului avea
vinitâ elevii ashtil’ei clasâ-shcolâ, printsiâ a lor,
bânâtor armânji dit aestu câsibâ shi mults acl’imats
dit alti reghionuri.
La sâhatea 11.00 intelectualul cu pasion domnul
Toma Musha ahurhi prima oarâ a nvâtsâmentului.
Tu clasâ ira 14 di elevii di prota ashtil’ei shcolâ,
numili a cui va s-armânâ tu isturia di vinitor
ashtil’ei shcolâ.
Ti dishchideari aestâ shcolâ mobilizimea ira mult
mari di societatea nauâ “Armanjl’ia din Albania”,
unâ SC fundatâ nau, ama tsi ari ahurhitâ un mari
lucr. Mintuescu câ lucrul pasionant a domnilor Toma
Musha, Alecs Semeu, Todi Xoxi, Zisa Musha, sha.
fetsi ocazionul dishchiderea ashtil’ei shclolâ. Casa
s-dedi ti shcolâ di domnul Alecs Semeu, aestâ shcolâ
easti tu mâhâlâlu “Conferentsa ali Pezi”, calea “Jacov
Xoxa” (armân, ira scriitor). Ti mobilimea agiutarâ shalts
armânji.
Aestâ SC, andrupatâ sh-di Partia ABDE mult
cântroarâ va s-dishcidâ shcoli sh-la Ura Vajgurore,
Berat, hoara “Andon Poci”, sh-ma nclo sh-tu alti
centri iu bâneadzâ armânji.
Lâ urâm dit inimâ a elevilor, dascalu, sh-tuts
membrii ashtil’ei SC tsi aestâ shcolâ s-aibâ banâ
lungâ sh-cu sucsesi, s-dishchidâ sh-alti shcoli tsi ari
tu proiectili a l’iei. Mash ashâ limba armâneascâ nu
cheari.
Anda zburam cu pasionantul Toma Musha, mini lu
ntribai: domnu Toma va s-agiundzem s-dishchidem
16 di shcoli cum li aveam ma ninti Valentin nj-dzâsi
elu, cu pasionul tsi avem credu câ nu va s-hibâ diparti
dzua ti realizeari aestu nvis !
Mini credu aestâ, cu lucr sincer, sh-cu vreari
curatâ, diparti di interesili meschini, aestu nvis va si
facâ realitet !
Valentino Mustaca
3

4 5
COLA BABU
MIZUCHEIA-A MEA
(puizii) Cãtã cititorlji
Anlu-aestu s-umplu 37 di-anji di
traghica moarti-al Cola Babu, di-anda
pi 9 di Lunar anlu 1967 fu cãlcat di
tramvailu, Bucureshti, dupã informatsiea loatã
di la hilji-sa, poeta Ovidia Babu, pitricutã pi dl
I. Zeana (shi nu di-amaxi cum ãngrãpsii mini
tu cartea “Scriitori Armãneshtsã”, UCAM,
2001, Scopia). Vrum su-l adutsem aminti Cola
Babu shi s-adràm un lucru bun. Puiziili-a lui li
shteam, atseali-ndauùã cãti eara publicati pit
Antologhii (shi-al Hr. Cãndroveanu (1975), iara
Hr. Cãndroveanu shi Kira Iorgoveanu (1985) shial
Atanasie Nasta (1985), tuti di Bucureshti. Dit
atseali Antologhii nica shteam cà ari-alãsatã unã
carti di puizii shi cumàts di teatru.
Mini, nica dit anlu l989 mi ded dupã torlu-a
manuscrisilor shi cu-agiutorlu-a tinjisitlui I.
Zeana, cari nji-agiutà s-mi cãnoscu cu ljirtatlu
di Cola Guli, nershu-acasã la hilji-sa-a poetlui,
Ovidia Babu, pi sucachea “Spiru Haret” nr. 13.
Ea, tsi-i dealihea, cãndãsi s-li da manuscrisili
s-hibã publicati shi lipsea tu meslu Shcurtu 1990
s-mi duc mini Bucureshti shi s-li ljeaù, shi cu
unã prezentari-a ljei, ca poetã shi ea, ma shi ca
hiljea-a autorlui. Cum s-featsirã lucãrli dit meslu-
Andrù 1989, s-ca minti niheamã situatsiea cu
manuscrisili. Neisi, mini mi ca trapshu nanãparti
s-ved tsi-a s-easã di tut atsel lucru. Di multsãlji
cari taha lj-doari ti literatura-armãneascã di
Bucureshti, canã nu shi-u featsi ti ghini s-li caftã
manuscrisili shi s-li publicã. Cara vidzui ashitsi,
mini tu toamna-a anlui 2001 iara lji-adush
aminti-a tinjisitlui I. Zeana ti manuscrisili-al
Cola Babu tsi suntu la hilji-sa Ovidia Babu. El
shi-u lo salami borgea s-veadã tsi va s-facã. Pãn
tu soni, ãnji featsi hãbari cà manuscrisili va li da
Ovidia Babu, ma cà el nu va u-aibã putearea s-li
facã xerox, a sh-nitsi ea nu poati. Atumtsea mini-l
pãlãcãrsii tinjisitlu Stere Paris shi el u lo borgea
s-li pãlteascã hàrgili ti xero-copiarea. Shi-ashitsi,
tu trei voltsã lucurlu fu bitisit. Noi azã putem
s-him pirifanji cà furã-ascãpati manuscrisili-al
Cola Babu shi, cà-a s-poatã s-hibã publicati.
Lucurlu cu manuscrisili sheadi-ashitsi: di
teatru nu suntu 5 comedii shi unã triloghii, cum
ãngrãpsea Atanasie Nasta, ma suntu patru cumàts
njits shi dauùã cama màri, a dauùã cumàts
(Asusearea-al Cola shi Muma cu Nipoata) li
tritsem tu partea-a puiziilor, cà zate atsea shi
suntu. Poati eali aù tsiva elementi ca di dialog,
poati cà autorlu shi-u minduea vãrã turlii unã
stsenã, ma-ashi cum li-alãsà, suntu mash puizii
shi ca-ahtàri va li publicàm. Manuscrisili tuti,
ashi cum suntu-ngrãpsiti trec di 600 di frãndzã di
caiet, ma bãtuti la machinã shi tipusiti va s-aibã
mash ca la di 300-350 di frãndzã, shi-atsea va lindridzem
ashitsi: unã carti cu puizii, unã carti-a
s-hibã paturli cumàts njits shi dauùã càrtsã-a
s-hibã daùli drami istoritsi, icà tut-cu-tut patru
càrtsã cama njits, cà-ashitsi nã easti shi putearea
ti publicari.
Vrem sã spunem cum sheadi lucurlu sh-cu
manuscrislu cu puiziili. Noi va li publicàm ahãti
cãti li-avem, ma shtim cà nu suntu shi tuti, cara
videm cà partea-a lor ahurheashti di la frãndza 48
shi iara tu niscãnti locãri suntu shcurti niscãnti
frãndzã di iu s-veadi cà autorlu li-ari scoasã shi
datã la vãrã, cari nu shi-u featsi ti ghini s-li toarnã
nãpoi. La eali li-adãvdzem shi-atseali dauùã
cumàts tsi li tricum dit caietlu cu comediili,
Asusearea-al Cola shi Muma cu Nipoata shi
unã cama mari poema Fãrsherotlu, tsi eara tu
partea cu dramili, ti cari shi insashi d-na Ovidia
Babu dimãndà, prin d-l I. Zeana, cà s-hibã tricutã
la partea-a puiziilor. Cu puiziili-aflàm shi-unã
cumatã cari nu-avea titlu shi noi lj-bãfàm titlul
Moartea-a Hristolui. Ti-aestã puizii sh-dealihea
nã easti jeali, cà dupã cum videm di-atsea tsi nãarmasi,lipseashti
s-eara unã puizii multu ma mari
shi cama-avutã cu lucri prezentati.
Un lucru tsi nã bãgà pi ciudii easti-atsea cà
pristi tut autorlu ningã numa sum cari lu shteam
adapsi shi-atsea di Naduleanu, ama noi lji-ualãsàm
ashitsi cum el fu cãnãscut pãnã tora tu
literatura-armãneascã.
Insushi autorlu, pi caetili cu comediili bãgà
cà suntu pi dialectul fãrshirutescu, ama atsea
s-ducheashti shi la puiziili. Noi ashitsi li-alãsàm.
Ghini ma, dupã cãt shtim autorlu shi nu s-tsãnu dip
di-atsea cà s-li-adarã sh-tamam pi fãrshiruteashti,
cara-aflàm a noshti tu loc di a noci, cãt shtim noi
cà dzãc Fãrshi-rotslji, shi-alti nica multi.
Vazhdon në Nr e ardhshëm
DINA CUVATA
“Va nã pugudim,
Alit-aga, va nã pugudim”
Paplu Ianca-al Pãrdu vrea s-ancupãrã
casã Dubrusheana. Nu vrea cama sã
sta Lipovdol, ama shi dzinir-su Costa
lji-aduna tucinjlji ta sh-si-aflã la paturlji frats a
lui. Lj-featsirã hãbari cuscãrlji shi, unã Sãmbãtã
tahina, mash cãt avea-apiritã, na-li pap Ianca
Dubrusheana, s-u veadã casa tsi s-vindea. Aveaaoatsi
unã njicã problemã - paplu Ianca nu shtea
turtseashti, a Alit-aga nu shtea ni machiduneashti
ni-armãneashti. Avea shi-un defectu tehnic tuaesu
lucru - paplu Ianca nu videa di-unlu oclju, ljeara-ncljis.
Ma, iara, shi cu-unlu oclju, paplu Ianca
vrea s-li veadã agãrli tsi li-ancupãra. S-vidzurã,
s-ghunuirã cu-Alit-aga shi, aidi, dinãoarã arãirã
pit cãmpu. Shi, tora-ahurhescu lucrili:
- Tu-agurlu-aestu tsi s-fatsi un gãrnu ... naa,
broaschili s-ved tu el! lji spunea vulpea di-Alitaga
shi hamu-arãdea pi sum mustàts.
- Che se pogodime, Alit-aga, che se pogodime,
(Va nã pugudim, Alit-aga, va nã pugudim), lj-i-u
turnà dãrutlu pap Ianca. Bunji suntu-Armãnjlji,
bre, a curiva nu vor sã-lji facã slãbintsã.
- Aoa tsi s-fac niscãntsã hiumãnits ... naa ... ca
shushlu di lambã! iara lji spunea Alit-aga, la altu
un agur. Paplu Ianca nica ma pi chefi lj-turnà:
- Che se pogodime, Alit-aga, che se pogodime!
shi shi-arasi gurmadzlu.
- Cãts pãradz caftsã ti casa Ãntribà, nai tu
soni, paplu Ianca. E, tora pareiçin acãchisi shi-
Alit-aga, em nu eara shi-ahãt glar, de!
- Krık bin dinar (paturdzàts di njilji di dinari),
lj-dzãsi unã tinjii Alit-aga.
- Nema kaj mene krk-mrk, ako sakash
cetirieset iljadi (Nu-ari la mini crãc-mrãc, cara
s-vrei paturdzàts di njilji)...
Itru tsã fu Turcul, s-pari cà tsifrili li shtea shel.
Lji-u teasi mãna giuneashti, canda vru sã-lji
dzãcã “aidi la s-hibã pi-a ta!” Shi, s-pugudirã, shi
doilji eara ağnó chefi di pãzãrlãchea ...
Hiumãnitslji-al Cara-Asani
Unã Gioi-amãnat dupã-prãndzu Cara-Asani
ãncãrcà unã litarcã cu hiumãnits, trapsi Calea
di pãzari shi dãnãsi la Aputslu-a Cuvatanjlor,
aproapea di Ureclji. Pãnã-aoatsi eara cama di
giumitati di calea, ama shi boilji lipsea s-pascã.
Vinirea tahina, ağonjea dit hãrghii, lipsea sãnchiseascã
ti Shtip. Unã tsi-agiumsi, ãlji disprigni
boilji shi-lji silighi s-pascã. Amãnat noaptea,
ãlji ligà boilji di-amaxi shi s-bãgà shi, cara eara
multu-armas, dinãoarã-agãrshi di durnji.
Paplu Ioryi Patelu sh-li pãshtea oili pi
schinarea, di stri-Aputslu-a Cuvatanjlor. Diaclotsi
mãtrea cà tsi s-fãtsea dighos, tu bãgat.
Tãroarã sh-lu featsi planlu. Oarã ti chireari
nu-avea. Dinãoarã li ligà paturli choashcãri-a
capotãljei shi-nchisi ti la-amaxi. Cara sh-si sãrãsi
cà Cara-Asani sh-lu coatsi somnul ghini, s-alinà
pi litarcã shi-l umplu “saclu” cu hiumãnits. Unã
oarã, nica ‘nã oarã sh-nica ‘nã oarã .... Pãrnarlu tu
cari eara bãgats hiumãnitslji cà s-nu s-agudeascã
calea tu-amaxi lu-ndreapsi ghini sh-musheat
cà ta s-nu s-ducheascã cà-amaxea easti gulitã.
Hiumãnitslji lji-ascumsi pit mãrunjli-a curi nica
nu lã-avea cãdzutã sh-dip frãndzãli.
Cara-Asani nica ni cripatã hãrghiea s-dishtiptà,
ãlji prigni bolji tu-amaxi shi-nchisi. Boilji, cara
eara discurmats ghini, sh-lishoarã cum earaamaxea,
dip musheat u trãdzea. Dip lishor u
tricurã shi marea himã di la Ureclji tu-nghos shi
pãnã iuva-aproapea di Sushuva. Niheamã ninti di
Sushuva, tu bãgat, ãlji dãnãsi boilji Cara-Asani,
tsiva ca shubiliticã lj-si vidzu lishureasa cu cari
dipusirã boilji hima-atsea. Anda, tsi s-veadã ...
hiumãnitslji iuva ...
-Ai anasini Ghaurlar... mash featsi unã oarã shlji
shtsã boilji ti nãpoi. Toamna tutã sh-gumitati di
iarna mash moùbetea-a lui lji-u featsirã oaminjlji
di Dubrusheana ... Paplu Ioryi Patelu, a piningã
el shi tuts alantsã picurari, cafi searã shi scutea
cãti unã zefcã musheaã cu hiumãnitslji-al Cara-
Asani ... Iu suntu-atselji-anji ... ama iu suntu shi
oaminjlji Armasirã mash pirmifili.
La dispãrtsari
Dusi! Mãni fug Tursãlji! Mash nica ‘nã
noapti lã-armãnea s-doarmã, tu casili-a lor
dit hoara Dubrusheana. Fudzea vãrã 15-16 di
fumelji. Dininti-a cafi-unãljei casã eara trapti
cãti unã-amaxi-litarcã, cà tahinima-ağonjea
s-hibã-ncãrcatã lafãrma shi, ãndreptu calea ti la
stashonea di Shtip, ta sh-si-ncarcã pi vagonjli
casten dimãndati ti-ashitsi.
Vazhdon në Nr e ardhshëm

6 7
Frats Armanj dit Arbinishii, mi harseahsti factul tsi cu avoastri mar eforturi patut
s-dishchljidets shcola pi limba armanesca. Mash ashi va s-putem su tsanem shi u zburam
limba armaneasca.
Cala anbar s-va hiba shi mash suctseas tu lucurlu avostru.
Yioryi al Giuiapi
Dupa multi ani si eforturi s-a deschis in
Albania prima scoala romaneasca de dialect
aroman. Pentru cei care nu stiu si in perioada
interbelica, de dupa constituirea statului
albanez existau scoli romanesti unde se preda
in dialesc si apoi la clasele mai mari 5-8 se
preda si limba romana moderna .
E un inceput bun si fiti siguri ca nune oprim aici
! Ma avem sute de scoli de deschis in Balcani.
Bagiu Ovidiu Ilie
Presedinte Asociatia FAPTE
Bucuresti - Romania
Mitko ha scritto: "Bravo Valentino,
mash dats ninti!!!S-na veada tuta lumea ka
avem ku tsi s-na marim!!!!"
Vidzum ca tinjisitslji di la Partia-a Armanjlor dit Arbinishii deadira una reactsii ca nu-u pricanoscu
reghistrarea-a populatsiiljei tu Arbinishii, ti furnjia ca numirlu-a Armnjlor nu fu scos real. Ma
nghios suntu rezultatili, dupa gazetili di la noi, iu s-veadi ca Armanji suntu spushi 8.266 di inshi.
Gazetili di la noi informeadza ca nitsi una minoritati nu easti haristusita, ca s-featsi una manipulari
a tsifrilor shi numirlu nu-i spus cum dealihea easti, shi tuti minoritatsli semnara una declaratsii ti
nipricanushteari-a nreghistrariljei. va s-da reactsii shi la institutsiili di-acasa shi internatsionali. mash
Armanjlji nu suntu adushi aminti ca semantari-a declaratsiiljei. s-na spuna placarsim tinjisitslji frats
di-aclo cum easti lucurlu. Ma s-aiba ananghi di sustsaneari di la alti sutsati dit Balcani, noi ca Unii
him etinji s-la dam. Sa spuna shi CA tsi minduescu ti-aestu lucru shi tsi apofasi ofitsiala va s-ljea shi
tsi va s-adara.
Easti intereantu ca shi minoritatea gartseasca dit Arbinishii nu-i haristusita ca lji scosira mashi 24 di
njilji shi elji semneadza declaratsia. easti arada shi chirolu s-hiba antribats (di catra CA) cum stau
lucarli sh-tu Gartsii.
Cu tinjii,
Goran Pushuticlu
Frate Andon, adghivasescu multu activitatea ta cu revista shi pot s-dzacu ca fats lucru multu bunu.
Ca fats multu pidimo, ca ai paradz,ca nu ai, vara nu antreaba, ma tini lucurlu lu fats cu miraki shi
haraua.
Lipseashti tuts armanii s-ducheasca ca ari multu lucru ti tuts,ma de, altu s-lu faca .Ca pisti tutu iu
baneadza armanii, ari shi di atsei tsi baga cheadicu (ambudghisescu), ma atsei armani adara isticli
aestu lucru ca suntu psefts,suntu frustrats,shi nu lipseashti s-na anchidicam di ei. Omlu easti ca pravda
shi va minari pi anarga, anarga, shi mini dzacu ca cu chiadiclu cari -l baga agiuta lucurlu armanescu.
Tsi dzats tini ca a lor la easti lishoru Nu pot s-veada ma largu di mintea tsea psefta.
Ei vas yina pi minduiarea buna ma noi vas na mutrim di lucurlu a nostu,shi s-him etimi sa-i apruchem.
Un zboru armanescu dzatsi;mi vedz cu un ochilu,ti vedu cu doi.Tsa uoru lucru ambaru,multa
sanatati,sarbatorli s-yina cu haraua,shi anchiliciuni la tuts fratsi
Cu vreari
Zoe Carabash
Mihal Prifti
Ñiclu tâmpânaru
Aide cu noi s-nidzemu, pa ram pam pam pam
Natlu-Amiră s-videmu, pa ram pam pam pam
Mushati doarâ s-lomu, pa ram pam pam pam
Pri amiră s-mishtemu, pa ram pam pam pam
ram pam pam pam
Ashi s-lu tiñisimu, pa ram pam pam pam
La Elu anda-a s-himu.
O lăi natu Hristo, pa ram pam pam pam
Oarfânu-ñi hiu sh-io, pa ram `pam pam pam
Pishkesi nu-amu s-tsâ dau, pa ram pam pam pam
Pri anamea a ta-u, pa ram pam pam pam
ram pam pam pam
ram pam pam pam
Unu cânticu va-ñi tsâ batu, pa ram pam pam pam
Pri tâmpâna tsi-u amu.
Maria mina caplu, pa ram pam pam pam
Ñellilli tsânea rithmolu, pa ram pam pam pam
Io tâmpâna-ñi bâteamu, pa ram pam pam pam
Mushatu cumu-ñi puteamu, pa ram pam pam pam
ram pam pam pam
Sh-natlu sumarâdea, pa ram pam pam pam
La io sh-tâmpâna a mea,
La io sh-tâmpâna a mea.
Nënës sime Kostandina
Kristo- Diturea
Tetë fëmijë, njëzeteshtatë nipër e mbesa
Po si i prisje me dashuri
Edhe stërnipër e stërmbesa
Dhe nga përparsja-dilnin ëmbëlsi !
Pi armaneashti:
Ata a-mea Costandina Cristo-Diturea
Optu natl’ii, shaptisparl’inl’its nipots
sh-nipoati
Ma cum l’i ashtiptai cu mari vreari
Sh-alts strinapots, strinapoati
Sh-dit dit pudhiaua scutai dultseami!

8 9
Santa Al Djika
"HRIOS ANLU NÃŬ 2013 !
SÃRBÃTORLI TIMULTSÃ ANJ !
Vã orŭ sãnãtati, ghinets, vreari, achicãseari
shi suctsei !
Lucurlu s-vã si ducã mbarŭ !
Alumta-i greauã , ma tinjia-I mari
Cãndu ti alumtsã ti ata dunjauã !
S-bãnedz !
S-tsã bãneadzã taifa, soiea, sotslji shi
oaspitslji
cu cari ti alumtsã ti ndreptuli-a Armãnamiljei!
Dt. Nikolla Jorgoni
SI ZOGU NË KAFAZ
Në kafaz kanarina
Këndon vazhdimisht
Në shtrat ka psherëtima
Nga i sëmuri shpirtërisht
Në çdo kohë zogu këndon
Në kafazin e mbyllur
I mërzitur i sëmuri rënkon
N’shpirt e zemër të ndryllur
Zogu në kafaz qëndron
Prej shumë ditë e muaj
Përsëri këndon e cicëron
Dhe nuk duket se vuan
A nuk është kanarina
Nji zog i bukur
Dhe kur do me qa
Duket se është e lumtur
Tinjisit Valentin!
I nderuar Valentin!
President al Partidului ABDE! Kryetar i Partise ABDE!
Cu ocazia al Craciunului sa Anului Nou Me rastin e Krishtlindjeve dhe Vitit te Ri
va pitrec orarili nai ma buni- Sanatati, ju dergoj urimet me te mira-Shendet,
mbareatsa, suxesuri la lucru a vost ge- mbaresi, suksese ne punen tuaj fisneros
ti/tra buneteatsa ali aromanamil’ei nike per te miren e aromenames
tu Arbinushia, Balcan sha Diaspora. ne Shqiperi, Ballkan dhe Diaspora.
Cu Censusu, cututca nu de(a)di adeva- Me Censusin, megjithese nuk dha te verrata
obiectiva historica, spusi un fact ca teten objektive historike, tregoj nje fakt
si s-aprova/aprucha ufitsial egzisentsa qe u aprovua zyrtarisht eksistenca
ali minoritatiljei AROMANA/VLLAHA. e minoritetit ARUMUN/VLLAH.
Trasalutar inimoasi, orarili ma
Pershendetje te perzemerta, urimet me
buni ti/tra tut fratsilji a noshtri Aromani/ te mira per te gjithe vellezerit tane
Vllah!
Arumune/Vllehe!
Cu consideratsi
Me konsiderate
Iancu Ballamaci
Janku Ballamaci
Filadelfia, 31 decembre 2012. Filadelfia, 31 dhjetor 2012
I sëmuri që rënkon
Duhet të shpresoj
Në qoftë se kërkon
Që shpirti ti shpëtoi
Nga zogu të mësoj
Ku me cicërima bërtet
Dhe s’duhet të harroj
Se kjo është e vërtet
Të besoj në shkrim
Ta lej sëmundjen vetëm
Se kështu ka shpëtim
Që ta gëzoj jetën
Mes miqsh Arumunë - Berat.

10 11
Nga Dhimitër Basho
NJë DITË E BUKUR
PROMOVIMI VLERASH
Në datën 11 nëntor 2012 në qytezën e
Andon Poçit, kishte ardhur Kryetari i
partisë“Aleanca për Barazi e Drejtësi
Europiane”, zoti Valentin Mustaka. Bashkë me një
vjetorin e themelimit te partisë ishte planifikuar të
promovohej dhe libri i autorit vllah, Ilia Kolonja,
me titull: “DICTIONAR-ARMANESCU-
LATINESCU” ( “Alfabeti vllah- latin”). Referatin,
apo analitikën per këtë problem e mbajti zoti
Pano Bakalli, N/kryetari i partisë, si dhe kryetar i
saj për rrethin e Sarandës. Ai e ngriti lart figurën
e Ilia Kolonjës. Midis të tjerash theksoi: “…Ilia,
me këtë libër te sapo nxjerrë, ka bërë një punë të
jashtëzakonshme. Ai ka pasqyruar alfabetin vllah
shumë qartë e pastër, duke e lehtësuar lexuesin
në përvetësimin e tij. Atij iu desh mjaft kohë,
durim, guxim dhe mendje të ndritur kërkimesh
në dokumente shkencore, kohë për pyetje të
njerëzve të moshuar dhe arriti, më në fund, të japë
identitetin vllah në një libër me shumë vlerë të
pallogaritshme dhe efikase.
Ilia kurrë nuk ka reshtur së shkruari për
identitetin vllah, për gjuhën e bukur të tyre…
Ai a filluar të shkruajë që prej vitit 1971 në disa
gjini si poezi, skica, tregime, portrete dhe këngë.
Pas vitit 1994 shkrimet e tij kanë qenë në gjuhën
vllahe : “Kënticli o Meli” poezi (Këngët e mia ).
Gjithashtu ai ka botuar përmbledhje me tregime
“Llunjina shi Aumbro” (Drita dhe hija) dhe tani, së
fundi, me gjithë sëmundjen që ka kaluar, arriti të
bëjë alfabetin vllah. Të gjithë vllehët duhet t’i jenë
mirënjohës Ilia Kolonjës për këtë punë serioze që
ka bërë”.
Pano Bakalli në fjalën e tij u shpreh, midis të
tjerave, dhe :” Mund t’ju them se, në këtë vepër,
me këtë libër, të cilin e e realizoi Ilia, për mendimin
tim, dal në një përfundim logjik se është për ne një
njeri i madh e i përkushtuar”.
Pas referatit të zotit Pano e mori fjalën Kryetari
i partisë, zoti Valentin Mustaka.
Ai, midis të tjerave, falënderoi autorin e librit
për këtë sakrificë dhe e nxiti të mos ndalej për
të shkruar për identitetin vllah. “Tani, - u shpreh
Mustaka,- ne kemi një material për gjuhën tonë,
për të mos u harruar kurrë gjuha e mëmës, se vihet
re, sidomos kohët e fundit, me shpërndarjen edhe
si emigrantë të vllehëve, kjo gjuhë po asimilohet
nga të tjerat”.
Ai bëri dhe një analizë të punës një vjeçare të
Partisë dhe u shpreh: “ Me zgjedhjet e ardhshme të
kemi dhe ne deputetin në kuvend për të përfaqësuar
identitetin tonë, zakonet, traditat, gjuhën. Të
ngrejmë figuart e vllehëve, që i kanë dhënë këtij
vendi. Kudo ku ndodhemi ne vllehët nuk u kemi
sjellë asnjë shqetësim as qeverive dhe as njerëzve
me kombësi të ndryshme. Këtë kulturë na e ka
falur natyra. Nuk duam t’i bëjmë keq asnjeriut,
veçse i duam njerëzit e mirë dhe urrejmë të këqijtë.
Dhe së fundi dua të përmend disa nga figurat
e ndrituara vllahe me famë botërore, sikundër
aktorin Aleksandër Moisiu, shkrimtarin e
madh Viktor Eftimiun, poetin kombëtar Naim
Frashëri, ideologun e neoshqiptarizmës Branko
Merxhanin, Naum Bredhi Veqilharxhi, Papa
Kristo Negovanin, Papa Harallamb Ballamaçi,
Jorgji Karbunarën(baba Dudë Karbuarën) e shumë
e shumë të tjerë. Dhe së fundi, dua të theksoj, se
duhej këtu një pjesëmarrje më e madhe, sidomos
në këtë fshat që të gjithë jemi vllehë. Ja sot ne
promovojmë librin e Ilia Kolonjës, duhej të ishte
një pjsëmarrje e gjerë…”.
Pas zotit Mustaka e mori fjalën zoti Ziso Basho,
Kryetar i ABDE-së i Andon Poçit, i cili shprehu
mirënjohjen e tij të thellë për zotin Ilia Kolonja
për këtë vepër të çmuar që i dha komunitetit për
identitetin. “Duhet të përpiqemi më tepër, të kemi
një parti të fortë, të sinqertë për të mirën e vllehëve;
vërejtja e zotit Valentin është me vend. Duhej një
mobilizim për të sqaruar njerëzit se çfarë qëllimi ka
kjo parti, megjithëse është në fillim të veprimtarisë
sa saja dhe tashmë duhet të bëhet punë intesive
njohëse.. Por me kalimin e kohës, në sajë dhe të
punës sonë, njërerëzit do ta kuptojnë se kjo parti
është përfaqësuese e denjë e komunitetit vllah.
Ne nuk kemi qëllim përçarjeje, por luftojmë dhe
përpiqemi për të mirën e vllehevë”.
Të gjithë diskutantët, që morën fjalën, në
radhë të parë, shprehën mirënjohjen për punën
pasionante të Ilia Kolonjës dhe e falënderuan
atë, por gjithashtu u ndalën dhe te puna e
partisë gjatë këtij viti.
Është për t’u theksuar se shokët e Ilia Kolonjës,
që kishin ardhur posaçërisht nga Mursia, për
ta nderuar shokun e tyre të shkollës fillore dhe
shtatëvjeçare, në këtë promovim libri, shprehën se
Ilia ka qenë një nxënës i dalluar, pra i shkëlqyer, por
kishte dhe një veti tjetër, që duhet të evidentohet,
korrektesa dhe disiplina që nga fshati ku banonte
me familje, me një trastë leshi dhe libra qe i pari
që vinte në mëngjes në shkollë. E pyesnim ne se
si kishte ardhur kaq shpejt. Ai përgjigjej: “Unë dua
të jem korrekt. Ja sikur ndënja dhe 10-15 minuta
më vonë, çfarë do të kuptoja. Pse të mos jem
më përpara, t’i hap dhe një herë librat, para se të
fillojnë mësimet”.
Të dy shokët e fëminisë të Ilias shprehën
mendimet e tyre për librin duke e vlerësuar atë dhe
i uruan atij shërim të shpejtë, dhe e porositën që
duhet të shkruaj vazhdimisht, pasi ka se çfarë t’i japë
komunitetit.. Interesante ishin dhe episodet për vitet
e shkollës, një kthim i bukur në retrospektivë,duke
treguar shumë peripeci jetësore të Ilias.
Edhe diksutantët e tjerë, në sintezë, shprehën
vlerësimet tyre për punën dhe evidentuan
pasionin e Ilisë për librin si dhe theksuan të
gjithë që të jemi të bashkuar për të mirën e
komunitetit tonë se deri tani në këtë aspekt
është folur shumë pak...T’i çojmë figurat tona
atje ku e meritojnë. Ne nuk jemi nga ata që
të mburremi me meritat e të tjerëve. Zoti na
ndihmoftë, ashtu sikundër e kemi në zemër.
Mbarësi dhe mirësi.
Por në fund iu dha rëndësi edhe festimit të 100
vjetorit të Pavarësisë, i cili, sikundër u shprehën të
gjithë, të na gjejë të bashkuar më shumë se kurrë
të gjithë shqiptarë, vllehë, minoritarë, si një trup i
vetëm. Duke u bashkuar me shqiptarët në Kososë
, Maqedoni, Mal e Zi se edhe në këto shtete ka
komunet vllah e sidomos në Maqedoni.
Shprehja e të gjithëve ishte urimore: “Ta
gëzojmë 100 vjetorin dhe me shpresë se festimet
e tjera të na gjejnë një shtet modern në të gjitha
drejtimet, në një Evropë të bashkuar”.
kalendari arumun janar 2013
01.01.1868 – easti faptu George Murnu - hoara
Brazi (ninga Veria), poet sh-istoric, academician
m. 17.11.1957 – Bucuresti
01.01.1809 - easti faptu Andrei Shaguna -
Miskolz (Ungaria), mitropolit m. 28.06.1873
Rashinari (Romania)
4.01.1914 - easti faptu Pascal Marco – Dallas,
Texas (USA), scriitor -m.08.02. 1993 New York
(USA)
5.01.1940 - easti faptu scriitorlu Cola Fudulea
- Toccilar (Caliacra),
6.01.1999 - muri Bucuresti, jurnalistul Stere
Paris - f. 8.08.1921 Gramada, (ninga Blagoevgrad)
Vâryaria, 7.01. - easti faptâ Mariana Caciandoni
Budesh – redactor la emisia armâneascâ di la
Radio Constantsa
8.01.1907 - muri (Bituli) - Dimitrie
Athanasescu - protlu dhascal armanm - f.
16.04.1836 (Târnova)
8.01.1924 - muri (Bucuresti) Nicolae Velo ,
scriitor - f.1882 Muluvishte
9.01.2003 - muri Bucuresti Ionel Zeana,
scriitor - f. 19.07.1912 Doliani (ninga Veria)
09.01.1911 - easti faptu Veria, Cola Caraiscu,
poet - m. Constanta 1969
9.01.1924 - easti faptu Bojidar Nastev,
lingvistu academician - m.- 23.06.1980
10.01.1926 - easti faptu Vudena, (Edessa),
Tiberiu Cunia fondatorlu ali editură CARTEA
AROMANA, profesor universitar si statistician
cu anami mondială, tinjisitu cu premiul Alexander
von Humboldt.
10.01. - easti faptu Vasili Topa ,actor di teatru
shi cumnadarlu ali pareie "Boastea Pindului"
11.01.1920 - easti faptu –Gramaticova (ninga
Vudena), Nicolae Celea, jurnalistu - m. 22.09
Bucuresti
12.01.1886 - easti faptu, Veles, Nida Boga
scriitor, istoric - m. 26.07.1974 Vaslui (Romania)
13.01.1906 - easti faptu Cruşuva, Valeriu
Papahagi, istoric - m.
13.01.1921 - muri Iaşi, Ioan Caragiani,
istoric, academician - f. 11.02.1841 Damashi
(ninga Avdela).
16.01.1961 - easti faptâ Bucuresti Mariana
Bara, scriitoari sh-lingvistă

12 13
Românii di iuţido sânt di totna patrioţi buni a
locului di origina a lor.
Scriitura a mea ti sârbătoarea mari a
poporului român, 200 di ani di la înfiinţarea
a protei şcoală didactică(pedagogică)
tu România,mini ma u ahurhescu dit sonea a
vizitei la căsăbălu Arad. După vizita ş prăndzu
mult nostim la Mănăstirea Hordoş+Bogrod,tuţi
acḻimaţi, cu maşinili a lor, chisiră tu locurili a lor,
iu băneadză. La Hotel Parc, hotel cu trei stele( di
adevăr) agiumsiră şasi participanţi a sărbătoarei,
doamna Mariana Marin, Preşedinte a Asociaţiei
Generală a Învătătorilor din România, filiala
din Republica Moldova, doamna Eleonora,
Profesoară di limba română la Liceul din Chişinău,
Dr. Valeri Volcov, Director a Muzeului Pedagogic
din Chişinău, doamna Aurica Bojescu, deputată
la Consiliul Judeţean Cernăuţi, la Ucraina, Dr.
Dorinel Stan, subpreşedinte şi profesor la Liceul
Român din hoara a lui ş domnul Nicola Pipa.
La întâlnirea, ninti di ţină,prof. Viorel Dolha
ma promis că dzua di măni, dimineaţa, vas mi
duţea cu maşina a lui până la căsăbălu Vărşeţ.
Din Curceauă ş până la Vărşeţ mini alăxescu,
cu bagajele tu mână, 6+ 7 autocaro ş taxi, ş din
Vărşeţ până la Timişoara ică Arad, aistă esti calea
ca ma cu sicleti şi acurmari ti mini. Lipsea să
aştept la Autostop vărnu maşină ca s-mi lua ică
vărnu taxi fără licenţă. Ş prof. Viorel Dolha,, vas
făţea ti mini 170x 2 km dus-întors ca s-mi duţea pi
mini până la Vărşeţ. Nu ştiu în caz că tu Europa di
Vest, are ahtări intelectuaḻi cavaleri. Tihia u vru, ţi
dimineaţa la Hotel Parc, sa ivi un păreacḻă român
cu maşina a lui nauă. Stoc cu Dr.Stan mi luară
şi pi mini. Aduchi ună licşuriadză mari tu suflitu
a meu, nu ahănt ti cheltuielili di benzină, ţi ş tu
România, ca iuţido ari agiumtă cifra record, ma ti
ahurmaria a lui.Cu oaspiḻăi a mei intrai diunoară
tu muabeti ş din partea lor nvâţai 3 elemente
nale, nicănăscute până tora din partea a mea. Dr.
Dorinel Stan, din zona Vărşeţului ñă spusi munţiḻi
tu partea a mea di a dreapta, nu mult analţi ş ñă
dzăsi că aist s-acḻeamă „Capu a Munţilor Carpat”
ţi ahurheaşti din Banatul român ş s-tindi până la
Braşov. Din partea a domnului Dorinel Stan, aduşi
aminti ninca unoară, că cathi hoară ari grădiniţă,
şcoală di prota ş gimnaz tu limba română, ca tu
cathi hoară ari biserică ş prefţi, ţi slujba u fac
singur tu limba română, că tu cathi centru di
comună ari Liceul tut aşa tu limba română ş că dr
Stan esti profesor la Liceul din hoara a lui, care să
află 10 km diparti din căsăbălu Vărşeţ.
Din Vărşeţ până aproapea di căsăbălu Pancevo
muabetea continuă ma ahânt caldă, cum şi
ma ninti. Nicuchiru ali maşini s-a prezantat cu
numa lui ş ñă spusi că EL avea studiată ti inginier
la Timişoara ş cu “Blonda” feata a mea, Donila,
era membri a Asociaţiei a Studenţilor Români
(Peste Hotare ) tu aist căsăbă. Din muabetea
cu năs aduchi că inginer Ştefan Mihaicov,
ninti di doi ani, era alept Preşidinte a tuturor
românilor din Sârbia ş că di la preşedintele di
ma ninti nu avea luată vărnu experienţă bună.
Nuntru di aistă perioadă şcurtă, preşedintele
nou avea riorganizată asociaţia ş lucru ahurhit
din partea a ḻirtatului Cristea Sandu Timoc,
secretar general a Asociaţiei” Astra Română”,ş
Prea Sfănţitul Mitropolit Dr. Nicolae Corneanu,
preşedinte a iştei asociaţie din Timişoara, care
ar merita mult mare ti deşteptarea ş dezvoltarea
a românilor ţi băneadză la zona a Timocului
Sărbesc, ma u duţi ninga ca ma ninti ş di cathi
ani organizează trei festivale folclorice a tuturor
românilor ţi băneadză tu Serbia, tut aşa di la anul
2010 s-tipăreşte la Vărşeţ Revista de Cultură şi
Istorie a Românilor din Serbia cu titul „GLASUL
CERBICIEI” cu redactor şef-fondator Dr.Stan, ş
că tu anul 2011 tu căsăbălu Pancevo, doamna
Svetlana Nicolin tipări cartea „ N”ica Antologie
di Poezie Armănească”, unde sunt publicate ş
niscănti poezii a poeţilor aromâñi din Albania ca
Spiro Fuchi ş Ilia Coloña.
La întrebarea a mea în caz că voi hiţi bănător
autocton ică viniţi au tu Serbia, Năsă mă explică
ş mă feţi cunoscut cu elementul a doiḻea.
Să ştie că tu anul 1692 Imperiu Otomon s-frămsi(
s a distrus) dinintea a porţilor din Viena ş di
astumsinea lo numa „Lăndzitu a Bosforului” ş
di tihia slabă a arbineşilor ş aromâñilor, Noi ază
vas sărbătoream nu 100 de ani ma 300 di ani a
Proclamaţiei di indipendenţa. Zona iu acăţară
loc Români tu teritoriu serb ma ninti era stepă,
fără oamiñi, ma ocupanti austro hungarez luară
colonă din zona a Româninei din Muntenia,ţi
ocupa zona a Bucureştului , ş Craiovei ş din
zona a Ardealului, care se cunoaşte tu istoria
a poporului român ş mai departe, ca locul iu
intelectuali din toată ţara română s aduna ş căfta
Unirea Naţională a tuturor principatelor române
tu un stat singur, un lucru care s-a finalizat singur
la 1 Decembrie 1918. Aistă stepă s a populat ş
sa dezvoltat din bănători a României. Dininti di
Polimu al Doiḻea raportu tu aisti hori era 3cu 1 tu
favoarea a românilor ş după polimu, ş mai mult
tu aisti 20 de ani di soni, mulţi români ar fudzită
ca s lucreadză şi băneadză tu Europa, America ş
Australia, ş azi raportul a populaţiei esti 2 cu 1
tu favoarea a Serbilor. Tu lunga muabeti, precḻea
română (muḻearsa era din căsăbălu Arad) ma
propus ca s mi duţeam ti ună vizită la casa a lor
ş macă era dzua di Dumănica, să luăm parte ş
la ceremonia deosebită(specială) ţi să făţea la
biserica la hoara a lui „Satul Mare” . Nu singur
că li mulţumi ti acḻimarea ma era ş ună harau
specifică ti mini ca să vizitam ună casă ş ună
biserică română tu teritoriu sărbi. Maşina s a
opri(chinduri) tu intrarea casei, care era ună
vilă nauă ş muşată cu trei etaje ş construită cu
tuvli albi. Intrăm acasă ş la camera di stăteari mi
salutai cu domsu ali casi, un bărbat înalt şi ghini
făcut care ñă dzăsi ca avea un an ş giumitati ţi
avea işată tu pensii ş că a fost profesor la Liceul
din hoara a lui, iu dădea materia di Biologie.
Doamna ali casi, care ira di origină serbă, m a
servit cu o băutură caracteristică, Ţuica Română
ş m-a năpoi un ceaşcă di cafe. Tatăsu a domnului
Ştefan nea stimulat cas nă duţeam cât ma
aghonia la biserică că ceremonia avea ahurhită
de la săhatea 15:00.
Treiḻă intrăm la biserică ş cuntroară m-am mirat
cu mărimea, muşuteaţa ş participarea mare
a credinciosilor. Biserica se numea cu numa
“Înălţarea a Sfăntului Duh”. Biserica ică ma
exact Catedralea ocupa o suprafaţă mult mari,
lărdzimea a ḻei era nu ma puţăn di 14 di metri,
cu tăvanea înaltă tu forma di harcu ş fără cupolă.
Vizavi cu intrarea cădea tu ocḻiu Iconostasu mult
mari ş înalt, Iconostas mult muşat, ţi un ahtari nu
aveam vădzută până tora. Iconostasu larg ş analt
ira compus di 4 etaje, iu sunt băgati icoanile; tu
partea a ndreapta aţa a Domnului Isus Hristos,
tu stânga ali uşi a Altarului, aţa a StăMăriei cu
hiliusu a ḻei ş până tu etaju a patrulea tut spaţiu
ira umplut cu picturili a sfănţilor. Sala a Catedralei
ira mult mari ş tu partea a ndreapta avea 3
rănduri(aradhă) cu scamnuri-careclă, aşă cum
sunt şi la biserica noastră aromână din Curceauă.
Tu aradha a nteia şi a daua stătea moaşili, ş tu
aradha a treia stătea bărbaţiḻi ş partea stânga
tut aşa era completată.Catedralia ari ş un balcon
mult mari şi aco stătea corul, care însoţea liturgia
a preoţilor. Sum balcon năpoi avea 5 ică 6 rănduri
cu scamnuri şi caregli. Singură aistă descriere
spune pentru mărimea a Catedralei. Catedralea
esti construită tu anul 1805 ş după zăconi(zaconi)
bisericili si scula după ţi bănători s-a stabilit ghini
tu locurili a lor.Catedralea era plină di credincios
ş nu singur scamurile-careglili erau ocupati, ma
tu intrarea a bisericii un grup di tiner ş tinere
stătea pi cicioari. Aistă tihisea ş că aistă era
un ceremonie specială dinintea a Crăciunului.
Suprizile nu aveau bitiseari. Slujba religioasă
s făţea di un grup di prefţi. Afară di preotul ali
hoari, tu aistă ceremonie specială avea vinită
ş şapti prefţi alţi din hoarili români a Banatului
Serbesc. Toţi prefţiḻ stătea tu centru a salei ş tu
momenti diferite s răspăndea tu şasi puncturi
a Catedralei, iu năşi cănta slujirea ş credincioşi
băga capu sum PETRAIL.Aistă s acḻemă slujirea
di sănătati. Un impresie altă avui când preoţiḻ,
după ceremonia trăţea prin scamnurili –caregli
ş lă făţea a credinciosilor MIROSA tu frămti ş tu
mâni . ş aistă să acḻema Slujirea a untulemului
di pătigiuni. Aist lucru tihisi nu ma puţân di 5-6
ori. Tu ună altă miroasă, domnul Ştefan ḻă dzăsi
a preftului că domnul Nicola esti din Albania,
căsăbălu Curceauă, ş dănsu mă salută cu
expresia muşată „Mă Bucur că v-am cunoscut”.
Tu Miroasa altă preotul Aurel ñă dzăsi că cu
preotul a vostru Veriga, tu anul 2006, avem fută
stoc la o adunare. Vă rog să îi transmiteţi lui
salutările mele.
Ceremonia bitisi la ora 18:00., ş treiḻă nă dusăm
la casa a lor. Cuntruoară doamsa ali casi vrea să
mă servea Ţuica, ma bărbatsu a ḻei u ţănu că năs
vrea s ñă dădea a ñia ună cupă di răchie di 6 ani,
răchie tu avea făcută singur. Ş dialihirea răchia
ira multă nostimă ş avea diferenţă cu prota.
Neaştiptat di mini, masa s umplu cu măncări
cu mulţime ş cualitative ma, cu tută că iram
nimăcat(fără prăndz) li mulţumi pi domni ali casi
ti ospitalitatea ş inima mare a lor, ma lipsea să
iram la Beograd ninti di săhatea 20:00, altăsoi
mini vas chirieam autocarul a liniei Beograd-
Struga. Inginerul Ştefan lo maşina ş stoc feţăm
18km cali până la staţea di autobus a căsăbălului
Pancevo. Mi dispărţai cu domnul Ştefan cu multă
vreari ş recunoştiinţă ti tuti ţi feaţi di mini.
Nicola Th Pipa
29.12.2012

14 15
ATHANASIE NASTA –
100 di anj di la amintari
Di multu kiro dukeamu ca unâ borgi s-ashternundauâ
zboarâ trâ Athanasie Nasta – omlu tsi alâsă
tu mintea sh-inima mea unâ thimiseari ahoryea. U
facu tora cu furnjia câ s-umplurâ 100 di anj di cându
s-amintă (Grâmâticuva, tu 2-lu di Brumaru 1912).
La anlu 1976 s-avea teasâ hâbarea pritu
armânamea di Bucureshti câ la theatrulu ditu
pâzarea Amzei va s-hibâ unu spectacolu di
cântitsi shi giocuri armâneshtsâ. Eara ti ciudii
shi ti nipistipseari tr-atselu kiro ditu Rumunia.
Nitsi adzâ nu shtiu cari avea andreaptâ atselu
aleptu spectacolu, cari ahurhi cu „Dimândarea
pârinteascâ“, nu shtiu cari avea alâgatâ la
institutsiunjli di cratu tra sâ s-da cali la aestu
spectacolu! Shtiu mashi câ pareia di giocuri eara
cumândâsitâ di Cristian Bandu.
Adushu aminti aestu lucru ti itia câ tu atsea
salâ di theatru avuiu tihea s-lu cânoscu shi s-lu
vedu trâ prota shi tr-atsea ditu soni oarâ, marli
anvitsatu armânu Tache Papahagi. Tutu atumtsea
mi cânâscuiu sh-cu Athanasie Nasta.
Deapoia, cându prof.Vasili Barba andridzea
ploacea cu poezii armâneshtsâ, lu xanavidzuiu
At.Nasta tu studioulu Electrecord, iu alânci
ploacea.
Eara tu Shcurtu 1977. Dzuuâ trâ niagârsheari.
Atsea dzuuâ avdzamu boatsea alu Toma Caragiu
cari “bumbunidza” cându fâtsea-nreghistrarea a
poemâljei-blâstemu “Dimândarea pârinteascâ”!
Shtimu tuts câ furâ atseali ditu soni-nreghistrări
a marilui theatrinu!
Dupu Toma Caragiu, vini aradha alu Ion
Caramitru, Matilda Caragiu-Mariotseanu, Vasili
Barba shi Athanasie Nasta.
Boatsea alu At.Nasta ashtirnutâ, dultsi, ca unâ
hâidipseari di afendi, di papu, spunea musheata-lj
poemâ “Antribari picurâreascâ”…
Mini, atsea ma tinira atumtsea di tuts, intramu
tu unâ lumi culturalâ tsi nica nu shteamu câtâ iu
va mi minâ…
Prof.Vasili Barba, cari bâna Brashov, mi
urnipsi câ easti ghini s-tsânu ligâtura cu At.Nasta
câ easti ananghi Bucureshti di tiniri armânji cari
lucreadzâ tu dumenea litirarâ.
Ashi anvitsaiu câ At.Nasta cumândâsea di la
anlu 1975 Cenaclu/Studioulu di litiraturâ “George
Murnu”. N-alâximu numirli di tilifoani shi Ath.
Nasta ahurhi s-mi caftâ la editura la cari lucramu.
Prindi sâ-nj dischljidu suflitlu shi sâ spunu
câ, tu-ahurhitâ, nu para dukeamu tsi lucru easti cu
aestu cenaclu/studio di litiraturâ armâneascâ…
Ath.Nasta ânj dzâtsea câ aclo va s-adyivâsimu
shi va s-azburâmu trâ nalili anyrâpseri piarmâneashti…
Armashu ca ciudusitâ. Nu shteamu
atumtsea câ avea vârâ scriitoru tsi-nyrâpsea
pi-armâneashti… Mini câtu aveamu ahurhitâ
s-anyrâpsescu ndauâ poemati pi armâneashti…
Urdinaiu la aestu cenaclu pânâ la 1986 shiaclo
cânâscuiu poetslji: Costa Guli, Yioryi Merca,
Ionel Zeanâ.
Adzâ, dupu ahântsâ multsâ anj, mi-ntrebu:
cumu di putu s-mindueascâ unu armânu, tu atselu
kiro di greauâ scutidi culturalâ, di sparizmâ
politicâ, s-dishcljidâ ahtari cenaclu
Ath.Nasta, omlu praymaticu, avucatlu tsi shtia
tuti nomurli, avu unâ dukeari tsi-lj ciuciură tru
ureaclj: prindi s-adari tsiva trâ Fara a ta!
Avuiu multi muabets cu Ath.Nasta tu kirolu
anamisa di 1977-1986 shi, ma amânatu, dupu
1990. Lu cânâscuiu ca unu durutu armânu,
cu suflitlu pliyuitu di nostalghia a Pindului, a
Makiduniljei – alâsati shi trâ daima nividzuti.
Mashi unâ ahtari pleayâ tsâ da putearea s-aladz
dupu unâ Idhee, dupu unu Yisu… Yislu a lui eara
“turnarea tru paradislu armânescu”, unâ turnari
culturalâ cari s-poatâ s-u toarnâ “acasâ” limba
armâneascâ.
Ath.Nasta, cata cumu tuts anvitsatslji,
scriitorilji armânji di ma nâinti (Tulliu, Murnu)
purtă tutâ bana cu elu loclu iu s-amintă... Acâ
avea agiumtâ anvitsatu, avucatu, Bucureshti, tu
somnulu sh-tu yisili-a lui atseali ma musheati
videa siyura Grâmâticuva – hoara iu vidzu
lunjina…
Doi armânji tsi-lj avuiu tu suflitu, fârshirotslji
Ath.Nasta shi Miciu Bacu, nj-azbura di
Grâmâticuva ca di “paradislu kirutu”.
Stâ-vearâ, mi dusi calea Grâmâticuva shi trândauâ
kicuti di kiro, minduiiu la elji… Hoara
easti ashi cumu anj pirmithusea elji: unu dealihea
paradisu!
Ditu aestâ pleayâ a suflitlui s-amintă unâ di nai
ma musheatili poemati alu Ath.Nasta:”Antribari
picurâreascâ” cari va u dămu tu bitisita alushtoru
zboarâ.
Idealistu ama sh-praymaticu, ashi cumu furâ
shi suntu multsâ di-anvitsatslji a noshtsâ, Ath.
Nasta âshi featsi borgea câtâ Fara a lui, cu vrearea,
lucurlu shi pistea trâ unu yinitoru ma bunu trâ
limba shi cultura armâneascâ.
Minutu tu boie, cu zborlu daima tinjisitu, ghini
yixitu, cu unu sumuarâsu tsi ti cândâsea s-hii
deadunu cu elu tru aestâ ahurhitâ di dishtiptari
a armânamiljei. Nu potu s-pistipsescu s-fu vârâ
oarâ tu bana a lui nitinjisitu tu zboru, arâkitu,
nârâitu… Asprândea unâ isihii vluyisitâ tsi yinea
ditu suflitlu a lui kiskinu, musheatu…
La studio/cenaclu nu yinea multsâ armânji
shi nai multsâ eara cama tricuts. Ama, nj-aducu
aminti câ videamu tu salâ ndoi tiniri armânji tsi
yinea di Custantsa (fratslji Beca), di Tulcea.
Nu mi-arisea câ tu-ahurhita a cenaclui
prindea sâ s-facâ cuvendâ tr-atseali ditu soni
zboarâ/discursuri a pseftului kihâe di-atumtsea a
cratlui shi câ yinea daima unu omu di la partia
comunistâ. Avea “borgea” s-aveaglje s-nu s-facâ
muabets niuidusiti, contra a politicâljei a cratlui
comunistu. Ath.Nasta nu putu s-mi cândâseascâ
vârnâoarâ s-facu aestâ cuvendâ sh-atumtsea elu,
mâratlu, cu unâ diplumatsii tsi adzâ u tinjisescu
ma multu, shtea s-treacâ aestâ jgljioatâ greauâ. U
fâtsea azburânda tu unâ limbâ limnusitâ… Eara
njiclu cumprumisu tsi lu fâtsea tra s-poatâ s-ardâ
nâinti njica lunjinâ di la aestu cenaclu.
Ath.Nasta fu unu poetu aleptu. Tipusi poemati
tu limba rumunâ, ama, axiia a lui poeticâ s-veadi
ma multu tu poematli anyrâpsiti pi armâneashti.
Poemati-ndilicati, ca lishoara livâ di vimtu
veara… ashi cumu eara shi suflitlu-a lui…
Nu potu s-bitisescu aesti zboarâ fârâ sâ-lj
hâristusescu sh-tora, dupu ahântsâ anji, trâ atsea
tsi featsi cându alânci prota mea carti di poemati
tu limba armâneascâ – „Steaua di doru“, 1983.
Ânj dzâsi câ ari vrearea s-andreagâ unâ
adunari trâ pârâstâsearea a cartiljei la Theatrulu
“Ion Creangă” di Bucureshti shi, cu idyia furnjii,
sâ s-dizvârteascâ shi unu spectacolu cu pareia
armâneascâ di Slobozia, tsi sh-avea bâgatâ numa
dupu cartea a mea. Ânj si pârea ti nipistipseari,
ca unâ utopie…
Shi s-featsi ashi cumu âlj fu vrearea: vini multâ
armânami la theatru, sala di 1000 di locuri s-avea
umplutâ. Fu atsea ma musheata dzuuâ di bana a
mea di poetâ! Tr-aestâ dzuuâ âlj hâristusescu shadzâ
alu Ath.Nasta!
Shi, tra s-hibâ haraua di-atsea dzuuâ sh-ma
mplinâ, mi urnipsi s-mi ducu
acasâ la Elie Carafoli (marli anvitsatu,
inginerlu tsi fu unu di protslji cari
dusi nâinti aerodinamica trâ aeroplani ) shi
s-lu câlisescu la spectacolu.
(La Elie Carafoli mi-aveamu dusâ deadunu cu
prof.Vasili Barba shi
H.Cândroveanu shi n-avea pirmithusitâ cumu
la 15 di anji avea vgatâ di
Veria pânâ Bituli sh-deapoaia câtâ Rumunii.)
Lu-ascultaiu shi lu câlisiiu Elie Carafoli. Dupu
spectacolu, featsimu muabeti cu marli ingineru
shi, cu oclji mplinj di harauâ shi nostalghii, nâ
spusi câ nu mata minduia s-bâneadzâ aestâ ciudii:
s-avdâ zboru shi cânticu armânescu! Dupu-ndoi
meshi, Elie Carafoli nu mata eara tu banâ.
Ath.Nasta fu atselu tsi-lj featsi aestâ harauâ tu
bitisita di banâ…
Easti ghini s-nu-lj agârshimu atselji cari
ahurhirâ aestâ ditu soni alumtâ trâ dishtiptarea
armânamiljei. “Alumtâ” tsi u featsirâ cu Vreari,
cu Pisti tu Farâ, cu Cundiljlu…
Athanasie Nasta easti unu di elji…
Paradislu tsi lu-avea alâsatâ trâ daima tu
Makidunia-lj vrutâ, siyura lu-aflâ shi ashi află shi
apandisea la-ntribarea ditu poema a lui atsea ma
aleapta -„Antribari picurâreascâ“:
„Nâ ljartâ, Doamne, aestâ antribari,
Tsi nâ cârti nâ noapti-ntreagâ-n yis:
Cându-arâiesc cupiili di njiljoari
I ma mushat la Tini-n paradis
Nâ avrâ cu anjurizmi ca di nveasti,
Ca nâ harauâ dultsi nâ pitrundi
Sh-birbiljlji cântâ! O, Tini, Doamne,
Paradislu-a tău macâ nu easti
Un tser ma limbid ca unâ hâryii,
Surin cu izvuri sh-cupii di oi –
Cu munts anălts ca tu Machidunii,
Ahtari paradis nu i trâ noi…“
Kira Mantsu
4-li di Brumaru 2012
P.S. pitrecu caduri cu Ath.Nasta di la theatru,
1983 shi di la unâ searâ armâneascâ di la 1985,
andreaptâ di studentsâlji di Bucureshti. Unu diaeshtsâ
studentsâ eara primarlu/dimarhulu di adzâ
a hoarâljei Eschibaba, di Dobrogea, Dumitru
Enache (Shamata)…

16 17
SHANA DI ĞRAMUSTI
Leo Gjata
Balada a li Ĝramusti
Optusprats’di dzeni, ti’ar avărrăgită,
Ca semnu di nviastă, Pindhu ai’stulusită.
Tish ca vărr llutsefur, namăsa di steli,
Tini sh’Vuscupoia, ca kiatra pi neli.
Prôta ndau tendi, sh’cilivi tu bărră,
Ma vini kirollu, zilipsest păzărră.
Vuscupoia shcolla*, Ĝramustia cupia,
Rrămănjjă j’tsăn minti, j’sciră isturia.
Gôllă sciritoru, sciră’atsa sturii,
Ma su vidiai Ĝramu, tish ca zoĝrafii,
Dzenili’ra mplini, lju tsădo s’nidziai,
Cu cupili di’oi, tut clopitli avdzai,
Cănjjă alătra, sh’picurarjă s’prrăndză,
I bitia dzumarru, to’umbra di frăndză.
Casili di’ağnanghia, albi ca palati,
Căljiurră pistriti, cu plloch ashtărrati,
Fetili cu ghumu, mănitsli’adunati,
Căt sănt nicukiri, sănt ahtănt mushati.
Cu dau biserits, ună lla platii,
Doispărdzats di prefts, s’facă liturjii.
Chenitsjiă ncallar, pi binets c’ôshau,
Mustatsa turrată, sh’fustanellă nau,
Si’aduna doi-tre, acô lla pllatei,
Păĝur di rikii, ii vărră cafei,
Di tuts rrămănia, chenitsjă ma mar,
Llaptili tu kiunghi, vinia lla cishar.
Cărvănjli cu suti, n’cărcats di bulmeti,
Nădzia pănă M’Poli, dutsia bărăketi,
Hărarljă di lănă, umt sh’cash ninga’mari,
Li’adutsia n’cărcati, cu satsjă di sari.
Turtsjă fitsia polum, cu’Afstria sh’Rusia,
Askeria va s’măcă, va hărreri sh’iia.
S’fetsără avdzăts, sh’numă tu zămani,
Cănd nvătsă sultanu, pitrăcu firmani,
Chenitsljă ma’vuts, la sărai s’niagă,
Lj’tinjisi viziru, sh’rrămănia ntragă,
Tinjii di beanj, sh’di păshadz avuts,
Tu’aftocratorii, cama cănăscuts.
Vini Ali Păshălu, cu treidzăts di gionj,
Domnu Hagisterghiu, ca pi gărtsălonj,
Tu Ĝramustia ntragă, chenăcu ma mari,
Fripsi doi bărbets, cu beri sh’măcari.
Nu vra turts rrămănjjă, lla ushă silj viadă,
Cănd s’fitsia vărr sherr, s’chucutia s’li ndragă.
Dupu’ună stămănă, -Hagisterghio-lj’dzăsi,
voi fiata s’nju dai, ma buna di năsius
pitrec simenj-ljă, ta z’ină su ljia,
voi su fac turcallă, tu harămia’mia-
-Atsa s’ti află tini, căne fără besă,
mini săts dau Shana, di nj’pătărcush shcesă*-
Hagisterghiu dzăsi, dininti’ali hôri:
-Nu pot silj dau Shana, vlat’o njell mi dôri,
A’zină z’lja oili, sh’casa di aô n’hôră,
Ma fetil’anôasti, nu li dăm vărrôră-
-Ĝramustia’rrămănjllu, bănăm cu tinjii,
Nu ĥim hor di grets, zh’di arbinishii-
-Mitru picurarru, si’alăpătă mprost,
Dzăsi:-Hagisterghiu, esti om di’anost,
Tuts noi Ĝramustianjjă, ĥim ună fumeljă,
Nu didem dot Shana, ca cănd didem njeljă,
Us neg s’adun sotsjiă, lla cupili tuti,
Măni cu dufekli, us ĥim patru-suti,
Sll’acătsăm pusia, sj’aĝunim zaĝarjiă,
Sh’tuts s’ni vătămăm, njitsiljă păn lla marljiă.
Allantă dimiatsă, seimenj di dovleti,
Stulusits ca crusht, ca ti ziafeti
Mitru sh’capedanjjă, lla rrău j’anvărrtiră,
J’tijară ca cănjjiă, gollă doi fudziră.
Doispădzats di prefts, fitsia liturjii,
Tsisperdzats di agust, ali Stă-Mării,
S’rrustună icôna, ncărcată di’armati,
Ti buniatsă s’ibă, s’avem sănătati.
Doi cărvănar cala, vinia di Cullonja,
Vădzur’alvanadzjă, si’apurkia aĝonja,
Cărtsăniră ndrept, namăsa di hari,
Bătură cămbania, sh’dedără hăbari.
Allăsară njeljiă, lla frăptaj pi sullă,
Grir’a picurarlu, sh’băgar om lla cullă,
Dufekli ntur’mănă, tuts muljer-burbats,
Mardzăna di rrău, lla oht ndupurrats,
Rrău al Niculea, nu prindi su tracă,
Tuts fitsia cărutsia, ună thavmă* s’facă.
Tipilena tută, sh’Păshăllu dininti,
Ca ciăcărdhăsit, shi zbătut di minti,
Cai căts z’vătămară..săndzili rrăcii,
Tuts arbinishiadzjă, n’or faptă vakii,
Z’vătăma cu suti, ma n’ovia mbureri,
Păn allantă dzuă, vinia alt’askeri.
Turtsjiă llô irushi, etinj s’intră n’hôră,
Rrămănjjă llu da, cu dufek sh’tăpôrră.
Multă vătămari, căt nu pots zj’aledz,
Polumu si alumtă, optu stămănj ntredz,
Ĝramustianjjă gionj, nu si parada,
Ghini ma bărutia, llo si bătăsia,
Fumejli ncărca, tu nôpti pi’afura,
Cu oi sh’cătăndii, ta s’nidzia aljura.
Turtsjiă nu s’tsinia, arrupsără n’hôră,
Tish ca cănj turbats, vra s’ôflla căntrôră,
Ca gretsjiă di Troi, tsi căfta Eleni,
Mutra ushă di’ushă, pi la casi xeni.
Casa al Hagisteghiu, aco ninga pôrtă,
Năcată tu săndzi, ira Shana môrtă.
Cu arma n’turmănă, ashă cum stitia,
Aspăra ca ljiă, canda vra z’dzătsia:
-Vai ni vătămats, păn s’ôvets n’turmănă,
ma nu us llots ljiă, nă fiată rrămănă-
Nvătsă Ali Pasha, sh’nu llu tsinia llocu,
-Hôra ntragă- dzăsi: voi silj băgats focu!-
Di tut’atsa hôră, cu njiljiă di casi,
Tish ca Vuscupoia, tsăva n’ôrrămasi.
Nu bati cămbania, sh’cloput di cupii,
Ni căni s’alatră, s’fetsi cătărdii.
Nu si’avdi rrăzboilu, sh’cicrikia s’llucradză,
Kipurră di căp, z’bată tu căpradză.
Gionjljă mă nu giôcă, sh’fetili s’mutrastă,
Căti or fitsia numtă, hôra s’hărăsiastă.
Nvestili tu lai, multă vătămari,
Tuti sănt tu jeali, trec cu suskirari.
Oili tsi scăpară, sh’plachca tsi’arămasi
Altă di furari, sh’tsi scăpă sh’nu si’arsi.
Tuts cu capu nĥima, chenits sh’picurar,
Tinărljă părpadi, sh’aushljă ncalar.
Neg citi Livădz, Zanitsa sh’Crushuva,
Hrupishti sh’Rodopi, alts tu Magaruva.
Ĝramustia biniadză, că noi n’ôgărshăm,
Shana sh’atselj gionjjă, aco lj’allăsăm.
Vuscupoia sh’Ĝramustia’esti M’Polia’nôstă,
Rrămănjj’ună dzuă, dunjau’j cănôstă.
I* Foto - Numtă di Ĝramustianj
II* Foto - Biserică di Ĝramusti
III* Foto - Ğramustia ază (2011)
Hedhja e kryqit në ujë, 6 janar - 2013, në portin e Durrësit.

18 19
URARI
Bre, Armâne, frati bunù,
Adzâ, tu-dzua di Cârciunù,
Hai s-fâtsemù unâ urari,
Msheatâ shi-mplinâ di-hari:
Multâ tihi, Armâname,
S-ai tu anlu cari yini,
Birichets, câtù ma multi,
Ti oi sh-prãvdzâli tuti.
S-ai soari sh-multâ lunjinâ,
Sh-bana di cuveti-mplinâ,
S-u-ai measa cu di tuti,
Pâni, cashù sh-multi fructi.
S-ti hârseshtsâ di-a tãi naturi,
Sh-di sivdai s-nu ti saturi,
S-u ai tu vreari a ta farã,
Shi s-nu-u-agârsheshtsâ vârnâoarâ.
Tacu Piceava
25-li di Andreu 2012
CROSTIH
Ahãrzitù a parlamentarlui Ivrupeanù
M. LLUIS MARIA PE PUIG
Mãrilje a tsãia, tinjisite Catalan!
Limba-a noastã armãneascã di estanù,
Lilici dit fumealja-a limbilor latini,
Unã yisteari lingvisticã-a balcanjlorù,
Ifhãristiseashti ti-agiutorlu datù di-tini,
S-hibã pricunuscutã ca-limbã-a Armãnjlorù.
Mãrilje-a tsãia, tinjisite Catalan!
Axiusitù di Dumnidzã ta s-vrei s-agiuts,
Rãmânimiljei ntreagã agiumtã la-amanù,
Iliftirii a graiului a ljei s-lj-aduts
Alumtãnda tini ca unù giunarù aslanù.
Doxâ-ts, Catalane, ti tutù tsi-adrash ti noi,
Efhãristii ditù suflitù di la-Armãnj ti voi.
Populu-armãnescu cu-sãndzi di latinù,
Umineasca-ts vreari ti a lui Armãnji,
Ihtibari multã va tsâ poartã prin
Grailu-atsel strâvecljiu ditù a lui pãpânji.
Sumedru 1997
Dumnmidză s-lu ljeartâ shi s-lu arihătipseascâ tu
Paradislu catalan, cumu sh-tu atselu armanescu.
Tacu Piceava
Mbledhja e Kryesisë Partisë ABDE
Me datë 12 Janar 2013, në Selinë e partisë ABDE, u zhvillua mbledhja e rradhës e Kryesisë së
kësaj partie. Ishin ftuar, përveç antarëve të kryesisë edhe aktivist të kësaj partie si dhe disa
shoqata arumune/vllahe.
Në këtë mbledhje u diskutuan detyrat që na dalin për pregatitjen që duhet bërë për të hyrë në
fushatën e zgjedhjeve parlamentare. Antarët e kryesisë morrën detyrat përkatëse, si dhe kryetarët
e shoqatave pjesëmarrëse deklaruan zyrtarisht për të mbështetur Partinë ABDE në këtë fushatë
zgjedhore e para për etnin tonë.
Shoqata “Bashkimi vlleh i Myzeqesë Apollonia”
Shoqata e re “ Arumunët/vllehët e Shqipërisë”
Shoqata “ Lidhja arumunëve të Shqipërisë”
Kryetarët e Kryesive Vendore dhanë llogari për punën që ata kanë bërë dhe detyrat për të ardhmen.
Logua jonë në këtë fushatë është “Pro Europës, kundra asimilimit etnik”
I bëjmë thirrje dhe i ftojmë të gjithë dashamirësit e armënames në Shqipëri e Kudo që janë
Maqedoni, Bullgari, Sërbi, Greqi, Rumani, Gjermani, Francë, U.S.A etj që të kontribojnë (nga ana
financiare dhe materiale)për fushatën e zgjedhjeve parlamentare që partia ABDE do të zhvillojë gjatë
muajit Mars-prill-Maj deri 23 qershor 2013.
Ju sigurojmë që këto fonde do të administrohen me korektësi maksimale nga komisioni që do të
ngarkohet.
Për tu njohur me partinë ABDE(arumune/vllahe) e para Parti që përfaqëson etnin tonë shihni
www.partia-abde.blogspot.com
Me shume respekt
Valentino Mustaka
U
mplu 8 anji di când s-publicâ marea Sâmta Scripturâ (Vecl'ia sh-Naua), transpusâ pi armâneashti
di Dina Cuvata.
Ti nâsâ el ari loatâ diplomâ, un lucr di 10 anji, un lucr di apostul, poati s-u adarâ mash ELU, Dina
Cuvata!
Unâ mari opera pi armâneashti, u trec di multi ori pi tru mânâ, u alegu, sh-tut mi mintuescu: cum
poati omlu s-u facâ aestâ mari operâ... dapoea dzâc: poati, mash cu vreari!
Itsi armân va s-u aibâ in-casâ aestâ carti ti ambâratsâ.
S-ti avem hâros sh-cu multâ puteari frate Dina!
Andon

Mbas urimit për krishtelindje
në “Andon Poçi” 27 dhjetor
2012, në ujin e ftohtë Tepelenë
Spiro Basho, Valentin Mustaka,
Ziso Basho, Anna Tuçi, poeti
Sokol Basho.
“
në
“
Revista në numrin e
ardhshëm do ti kushtoj një
rëndësi të madhe Arumunëve
qytetin e Beratit.
Në foto: Prof. Llambi Goxhomani,
Valentin Mustaka
Krishtlindjet në Korçë
25.12.2013