MUNICIPIUL ORADEA. STUDIU DE ... - University of Oradea

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE GEOGRAFIE, TURISM ŞI SPORT
DEPARTAMENTUL DE GEOGRAFIE, TURISM
ŞI AMENAJAREA TERITORIULUI
ŞCOALA DOCTORALĂ
Marius I. STUPARIU
MUNICIPIUL ORADEA.
STUDIU DE GEOGRAFIE URBANĂ
TEZĂ DE DOCTORAT
≈ rezumat ≈
Conducător ştiinţific:
Prof. univ. dr. Alexandru ILIEŞ
ORADEA, 2012

CUPRINS
INTRODUCERE
1. STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR
1.1. La nivel internaţional
1.2. La nivel naţional
1.3. Istoricul cercetărilor asupra Municipiului Oradea
2. CADRUL CONCEPTUAL
2.1. Definiţia oraşului
2.2. Indicatori de definire urbană
2.3. Subsistemele urbane
2.4. Modele urbane
2.5. Structura internă a oraşului
2.6. Teoriile structurii urbane
2.6.1. Teoria oraşului în stea (sau teoria axială)
2.6.2. Teoria zonelor concentrice
2.6.3. Teoria sectorială
2.6.4. Teoria nucleelor multiple
3. CADRUL METODOLOGIC
3.1. Motivaţia, scopul şi obiectivele studiului
3.2. Metodologia de lucru
4. CADRUL NATURAL ŞI ADMINISTRATIV
4.1. Cadrul natural
4.1.1. Relieful
4.1.2. Clima
4.1.3. Apele locale
4.1.4. Solul
4.1.4.1. Tipurile de sol
4.1.4.2. Textura orizontului de suprafaţă
4.1.5. Vegetaţia
4.2. Cadrul administrativ
4.2.1. Aşezarea geografică
4.2.2. Valoarea geografică a sitului Municipiului Oradea
4.2.3. Administraţia publică locală
4.2.4. Împărţirea administrativă internă
4.2.5. Rangul urban
5. POPULAŢIA MUNICIPIULUI ORADEA
5.1. Evoluţia numerică a populaţiei. Recensăminte
5.1.1. Perioada precenzorială
5.1.2. Perioada aprecierilor cenzoriale
5.1.3. Perioada cenzorială
2

5.2. Dinamica naturală a populaţiei
5.2.1. Natalitatea
5.2.2. Mortalitatea
5.2.3. Mortalitatea infantilă
5.2.4. Bilanţul demografic natural
5.2.5. Nupţialitatea
5.2.6. Divorţialitatea
5.3. Mobilitatea teritorială a populaţiei
5.3.1. Migraţia istorică
5.3.2. Indicele de atracţie a migraţiei
5.3.3. Mobilitatea pendulară zilnică externă
5.3.4. Mobilitatea pendulară zilnică internă
5.3.5. Rata migraţiei brute
5.3.6. Rata de imigrare şi rata de emigrare
5.3.7. Rata migraţiei nete sau rata sporului migratoriu
5.3.8. Indicele de stabilitate a populaţiei
5.3.9. Mişcarea migratorie internă
5.3.10. Migraţie brută internă
5.3.11. Bilanţul migratoriu (migraţia netă)
5.4. Bilanţul general al populaţiei
5.5. Structura populaţiei
5.5.1. Structura pe sexe
5.5.2. Structura pe grupe de vârstă
5.5.3. Structura pe grupe de vârstă şi sexe
5.5.4. Structura etnică
5.5.5. Structura confesională
5.5.6. Structura profesională
5.5.7. Structura populaţiei active pe sectoare de activitate
economică
6. EVOLUŢIA TERITORIALĂ ŞI FUNCŢIONALĂ
6.1. Evoluţia teritorială şi funcţională până la sfârşitul secolului al XVIIlea
6.2. Evoluţia teritorială şi funcţională în secolul al XVIII-lea
6.3. Evoluţia teritorială şi funcţională în secolul al XIX-lea
6.4. Evoluţia teritorială şi funcţională între anii 1901 şi 1944
6.5. Evoluţia teritorială şi funcţională între anii 1945 şi 1989
6.6. Evoluţia teritorială şi funcţională după anul 1989
7. FUNCŢIILE MUNICIPIULUI ORADEA
7.1. Funcţia industrială
7.1.1. Societăţile comerciale din industrie
7.1.2. Salariaţii din industrie
7.1.3. Ramurile industriale
7.1.3.1. Industria pielăriei şi încălţămintei
3

7.1.3.2. Industria alimentară
7.1.3.3. Industria cauciucului şi maselor plastice
7.1.3.4. Industria construcţiilor metalice şi a produselor
din metal
7.1.3.5. Industria de prelucrare a lemnului şi mobilei
7.1.3.6. Industria textilă şi a confecţiilor
7.1.3.7. Industria produselor din minerale nemetalice
7.1.3.8. Alte ramuri industriale
7.2. Funcţia comercială
7.2.1. Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi
repararea autovehiculelor şi a motocicletelor
7.2.2. Comerţul cu ridicata, cu excepţia comerţului cu
autovehicule şi motociclete
7.2.3. Comerţul cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi
motocicletelor
7.2.4. Repartiţia teritorială a societăţilor comerciale
7.3. Funcţia de transport
7.3.1. Nodul rutier
7.3.2. Nodul feroviar
7.3.3. Nodul aerian
7.4. Funcţia turistică
7.4.1. Sistemul recreativ
7.4.2. Potenţialul turistic
7.4.3. Infrastructura de cazare
7.4.4. Agenţiile de turism
7.5. Funcţia culturală
7.5.1. Educaţie
7.5.2. Tiparul
7.5.3. Presa
7.5.4. Bibliotecile publice
7.5.5. Teatrul
7.5.6. Cinematograful
7.5.7. Muzeele
7.5.8. Filarmonica de Stat
7.5.9. Societăţile culturale
8. CARACTERELE URBANE ŞI CALITATEA VIEŢII ÎN MUNICIPIUL
ORADEA
8.1. Fizionomia oraşului
8.1.1. Evoluţia şi caracterele texturii străzii
8.1.2. Aspectul edilitar
8.2. Probleme de interes comun
8.2.1. Alimentarea cu apă. Canalizarea
8.2.2. Alimentarea cu energie electrică
4

8.2.3. Alimentarea cu energie termică
8.2.4. Alimentarea cu gaze naturale
8.2.5. Transportul intern de călători
8.3. Calitatea vieţii în Municipiul Oradea
8.3.1. Fondul de locuinţe
8.3.2. Învăţământ
8.3.3. Sănătate
9. PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE DURABILĂ URBANĂ
9.1. Strategii actuale
9.2. Zona Metropolitană Oradea
9.3. Conexiuni frontaliere
9.4. Analiza chorematică
9.5. Zona de influenţă urbană a muncipiului Oradea
9.5.1. Metoda poligoanelor lui Thiensen
9.5.2. Modelul gravitaţional Reilly-Converse
9.5.3. Modelul propriu
CONCLUZII
REFERINŢE BIBLIOGRAFICE
5

1. INTRODUCERE
Lumea contemporană este o lume urbană. Acest lucru se poate observa
în extinderea zonelor urbane şi extinderea unor influenţe urbane în mare parte
din suprafaţa locuibilă a planetei. Astăzi, pentru prima dată în istoria omenirii,
ponderea locuitorilor oraşelor este mai mare decât ponderea locuitorilor din
mediul rural. Urbanul are o importanţă fundamentală: de distribuire teritorială a
populaţiei, în organizarea producţiei economice, de distribuţie şi de schimb, în
structurarea de reproducere socială şi viaţa culturală, în alocarea şi exercitarea
puterii. În plus, în cursul secolului prezent numărul de locuitori din mediul
urban la nivel global este în creştere. Chiar şi cei care trăiesc dincolo de
graniţele administrative sau funcţionale ale unui oraş vor avea stilul lor de viaţă
influenţat într-o anumită măsură de către un oraş mai mult sau mai puţin
apropiat. Locuim într-o lume urbană în care răspândirea de zonele urbane,
precum şi influenţele urbane sunt un fenomen global. Rezultatele acestor
procese se manifestă în diversitatea de mediile urbane care caracterizează lumea
contemporană.
Studiul oraşului/mediului urban este un element central al tuturor
ştiinţelor sociale, inclusiv al geografiei, care oferă o anumita perspectivă şi o
introspecţie asupra stării urbane. Domeniul de aplicare şi conţinutul geografiei
urbane sunt ample, şi includ studiul mediilor urbane ca „puncte în spaţiu”,
precum şi de investigare a structurii interne a mediilor urbane.
În domeniul general al geografiei urbane, subzonele specializate atrag
cercetători interesaţi în special de aspectele mediului urban (cum ar fi dinamica
populaţiei, a economiei urbane, politică şi guvernare, comunităţile urbane,
probleme ale locuinţelor sau de transport, etc.). Această acoperire eclectică,
aliată la puterea de sinteza specifică perspectivei geografice, este un avantaj
major pentru cei care caută să înţeleagă complexitatea mediilor urbane
contemporane.
Geografia urbană încearcă să explice de distribuţia elementelor din
cadrul oraşelor, asemănările socio-spaţiale existente în cadrul mediilor urbane,
precum şi contraste care există în cadrul acestora. Acest lucru este posibil,
tocmai din faptul că există diferenţe între caracteristicile mediilor urbane.
Fiecare oraş are un caracter individual şi totodată caracteristici comune cu alte
oraşe. În toate oraşele se vor întâlni zone cu spaţii locative, linii de transport în
comun, zone cu activităţi economice, zone cu infrastructură specifică
serviciilor, zone cu spaţii comerciale, zone cu clădiri publice, etc., iar
intensitatea existenţei acestora va fi direct proporţională cu mărimea oraşului.
De-a lungul timpului, procesul de evoluţie a mediilor urbane a urmat
traiectorii similare. Chiar dacă evoluţiile au fost mai lente sau mai accentuate,
astăzi marile oraşe ale lumii, fie ele din ţările dezvoltate, din ţările în curs de
dezvoltare, în fostele ţări comuniste sau în ţările din lumea a treia, sunt
6

caracterizate de procese similare în diferite grade: suburbanizare, segregare
socio-spaţială, gentrificare urbană, locuinţe inadecvate, declin economic,
sărăcie, oameni bolnavi, polarizarea socială, congestionarea traficului urban,
poluarea mediului, etc. Aceste caracteristici comune, care sunt rezultatul
interacţiunilor unor serii de forţe (economice, tehnologice, sociale,
demografice, culturale, politice şi de mediu) a căror influenţă este variată în
funcţie de dimensiunea spaţială la care se desfăşoară, reprezintă obiectul de
bază al studiului geografiei urbane.
2. STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR
Încă de la apariţia sa, acum aproximativ 5200 de ani, mediul urban a
constituit întotdeauna un obiect de studiu. Bineînţeles este faptul că, odată cu
evoluţia, atât a urbanului, cât şi a percepţiei acestuia, studiile au devenit din ce
în ce mai complexe. Asistăm astăzi la o multitudine de studii ale mediului urban
din ce in ce mai diverse.
În acest capitol s-au urmărit lucrările care au avu ca obiect de studiu
mediul urban apărute pe plan internaţional, pe plan naţional şi strict despre
Municipiul Oradea.
3. CADRUL CONCEPTUAL
Geografia urbană s-a maturizat ca ştiinţă, după Al Doilea Război
Mondial, odată cu apariţia şi dezvoltarea oraşelor metropolitane (majoritatea
din vechi oraşe industriale). Oraşele contemporane sunt extrem de diverse.
Astăzi există un număr relativ mare de modele urbane care descriu
caracteristicile generale ale diferitelor tipuri de oraşe. De-a lungul timpului,
abordările geografiei urbane au evoluat, s-au schimbat şi s-au adaptat. Singurul
lucru consecvent, legat de evoluţia urbană, este faptul că oraşele sunt într-o
continuă evoluţie şi, implicit, schimbare a caracteristicilor lui. Pentru a înţelege
mai bine procesele care influenţează evoluţia urbană, principala problemă a
geografiei urbane este clasificarea acestor procese. Totuşi, aceste clasificări nu
ar trebui să se aplice prea rigid, deoarece multe dintre oraşe nu aparţin doar unei
singure categorii, ele regăsindu-se în mai multe categorii, şi, mai mult decât
atât, în cadrul fiecărei categorii există o mare diversitate de oraşe.
În acest capitol s-au urmărit ideea generală despre mediile urbane. Astfel
s-a început cu definirea mediilor urbane şi s-a continuat cu indicatorii care
definesc mediul urban, subsitemele mediului urban, modelele mediului urban,
structura internă a mediului urban, teoriile structurii mediului urban (Teoria
oraşului în stea (sau Teoria axială), Teoria zonelor concentrice, Teoria sectorială
şi Teoria nucleelor multiple), zonele funcţionale ale mediului urban, etc.
7

4. CADRUL METODOLOGIC
Strategiile şi tehnicile de cercetare, privite ca metodologie, bazate pe o
anumită concepţie teoretică, reprezintă şi stau la baza cunoaşterii ştiinţifice.
Astfel, în vederea îndeplinirii obiectivelor stabilite s-au ales metode de
cercetare care sunt în strânsă legatura cu acetea, ele variind de la un capitol la
altul. Prin extragerea, prelucrarea şi analiza materialului faptic, reprezentat de
totalitatea cunoştinşelor despre o anumită realitate, s-au dobândit cunoştinţe
ştiinţifice care, la rândul lor, prin concretizarea, generalizarea şi abstractizarea
ipotezelor, legilor şi modelelor folosite, stau la baza demersului ştiinţific al
acestei lucrări. Primul pas în elaborarea dezideratului ştiinţăfic l-a reprezentat
alegerea şi identificarea arealului de cercetare, care, în prezenta lucrare
abordează elemente ale geografiei urbane, un subiect actual, extrem de complex
şi chiar interdisciplinar.
În acest capitol s-au prezentat motivaţia, scopul, obiectivele studiului şi
metodologia de lucru.
5. CADRUL NATURAL ŞI ADMINISTRATIV
Cadrul natural
Premisa generală privind evoluţia dezvoltării în timp a oraşului are la
bază factorii naturali ai regiunii înconjurătoare. Chiar dacă în partea de nord-est
a Municipiului Oradea sunt, la periferie, pătrund prelungirile dealurilor
piemontane, nota dominantă a peisajului orădean este dată de câmpie. Acest
lucru influenţează foarte mult viaţa economică şi urbanistică a oraşului.
Dezvoltarea Municipiul Oradea fost influenţată de regiunea
înconjurătoare. Astfel, efecte importante le-a avut Câmpia de Vest, Depresiunea
Oradea-Bratca (Vad-Borod) Dealurile Piemontane Crişene şi chiar Zona
muntoasă (Munţii Plopişului şi Munţii Pădurea Craiului). Relieful din teritoriul
Municipiului Oradea este caracterizat de prezenţa teraselor.
Prin poziţionare, Municipiului Oradea are un climat cu caracter
continental moderat. Datorită predominanţei vestice a circulaţiei maselor de aer
iernile sunt caracterizate printr-un climat general mai blând. Configuraţia
reliefului de pe teritoriul administrativ al Municipiului Oradea, precum şi cel
din jur imprimă climei unele particularităţi cu caracter local. Nota climatică
generală a Municipiului Oradea este dată de interacţiunea dintre principalii
factori climatici, respectiv radiaţia solară, circulaţia generală a atmosferei şi
particularităţile fizico-geografice. Parametrii climatici analizaţi sunt:
temperatura aerului, umiditatea relativă a aerului, nebulozitatea, precipitaţiile
atmosferice şi circulaţia maselor de aer.
Apele de suprafaţă întâlnite pe teritoriul administrativ la Municipiului
Oradea sunt râul Crişul Repede, pârul Peţa, pârul Paris, pârul Umbrosu şi pârul
Sălbatec. Apele subterane (freatice şi de adâncime) de pe teritoriul Municipiului
8

Oradea se află în strânsă dependenţă cu componenţa petrografică, cu structura şi
cu tectonica acestuia.
Figura 1. Relieful zonei periurbane a Municipiului Oradea
Caracterizată printr-o mare varietate de soluri, reprezentate atât prin cele
zonale, respectiv cele automorfe şi cele autohidromorfe, cât şi de cele
intrazonale, respectiv cele hidromorfe şi halomorfe, din punct de vedere
pedologic, regiunea periurbană a Municipiului Oradea aparţine provinciei
panonice. Această mare varietate reflectă condiţiile fizico-geografice în care sau
format, precum şi diversitatea foarte mare de tipuri şi subtipuri genetice de
soluri. Solurile intrazonale sunt întâlnite pe suprafeţe întinse, deoarece s-au
format datorită unor varietăţi de condiţii geomorfologice, hidrogeologice şi
litologice, spre deosebire de solurile zonale care ocupă suprafeţe mai mici şi
sunt mai slab evoluate. Datorită poziţiei Munţilor Apuseni, situaţi la estul zonei
periurbane, faţă de Municipiul Oradea, solurile, atât cele zonale cât şi cele
azonale, se succed de la vest la est, tipul lor fiind influenţat şi de scăderea
temperaturii, dar şi de creşterea cantităţii de precipitaţii în această direcţie. Pe
larg au fost studiate tipurile de sol şi textura orizontului de suprafaţă.
Municipiul Oradea şi regiunea sa periurbană fac parte din zona de contact
dintre silvostepă (bine reprezentată în această parte a ţării) care ocupă câmpia
joasă de divagare şi pădurile de stejar aflate în câmpia piemontană înaltă, precum
şi în dealurile piemontane din est. În prezent, datorită dezvoltării oraşului,
vegetaţia primară de pe teritoriul Municipiului Oradea nu s-a mai păstrat decât pe
9

suprafeţe restrânse, izolatele unele de altele. Majoritatea modificărilor au fost
cauzate de către om prin defrişările pădurilor care acopereau odinioară terenurile
înalte şi dealurile aflate în partea de nord a Municipiului Oradea (scopul defrişării
acestor terenuri a fost introducerea lor în circuitul agricol). Pajiştile de silvostepă
s-au menţinut pe terenurile cele mai puţin potrivite pentru culturile agricole
(coaste, râpe, etc.) ocupate odinioară de păduri de foioase de tip panonic.
Cadrul adimistrativ
Municipiul Oradea este situat în partea de nord-vest a României, pe cele
două maluri ale Râului Crişul Repede la ieşirea acestuia din Depresiunea Oradea-
Bratca, la doar 10 km de frontiera de stat cu Republica Ungară, având
coordonatele geografice de 21°56’25’’ longitudine estică şi 47°03’05’’ latitudine
nordică (WDS84) şi reprezentând unul dintre cele mai importante puncte de
frontieră din România spre ţările din centrul şi vestul Europei, datorită aşezării
sale pe o importantă axă rutieră europeană (E60-DN1) care leagă capitala ţării de
Budapesta şi mai departe de Viena. Această şosea este dublată de linia ferată
Bucureşti–Braşov–Cluj-Napoca–Oradea (M300) care face legătura între ţările
Europei Centrale şi Occidentale şi ţările din Europa de Est şi de Sud-Est. Liniile
de cale ferată şi şoselele Oradea-Satu Mare (M402, E671, DN19) şi Oradea-
Arad-Timişoara (M310, E671, DN79) au o importanţă naţională. Astfel, aşezarea
Municipiului Oradea la intersecţia unor importante magistrale feroviare şi rutier,
dintre care unele de importanţă internaţională, face din oraş un important nod de
transport. Prin nodul feroviar Oradea se desfăşoară o bună partea a traficului
feroviar dintre Transilvania şi nord-vestul Câmpiei de Vest, precum şi între
nordul şi sudul acesteia. Ca aşezare, fiind situat la doar 10 km de frontiera de stat
cu Republica Ungară, Municipiul Oradea serveşte şi transportul de tranzit între
Orient şi Occident. Totodată, Municipiul Oradea este o importantă bază de
plecare pentru turismul intern, dar mai cu seamă pentru cel internaţional.
Apariţia, evoluţia şi dezvoltarea Municipiului Oradea în decursul perioadelor
istorice a avut loc în strânsă interdependenţă cu cea a căilor de comunicaţie.
Drumurile comerciale existente deja la prima atestare documentară a
Municipiului Oradea au favorizat formarea oraşului şi au ajutat la evoluţia şi
dezvoltarea ulterioară a acestuia, imprimându-i o puternică funcţie comercială.
Astfel la Oradea se realizau în vremurile respective aproape toate schimburile de
mărfuri dintre regiunile situate de-a lungul drumurilor comerciale care se
intersectau aici, Oradea îndeplinind în această perioadă şi rolul unui loc de popas.
Considerat o expresie a raporturilor dintre aşezarea umană şi elementele
locale ale cadrului fizico-geografic în care aceasta este amplasată, situl poate
pune în evidenţă caracteristicile care au jucat un rol important in apariţia şi
dezvoltarea ulterioară a municipiului, datorită corelaţiei strânse care există între
acestea, pe de o parte şi funcţiile şi zonele funcţionale (reflectarea funcţiilor în
spaţiu) pe de altă parte. Zonele funcţionale se formează şi se dezvoltă, la rândul
lor, respectând premisa topografică, motiv pentru care aceasta trebuie studiată
în strânsă legătură cu aşezarea geografică. Premisele apariţiei Municipiului
10

Oradea pe locul unde este situat şi astăzi sunt date, atât de Crişul Repede, cât şi
intrarea (sau ieşirea) din Depresiunea Oradea-Bratca. Necesitatea existenţei
unei funcţii strategice de apărare a fost hotărâtoare pentru amplasarea primului
nucleu a Municipiului Oradea, respectiv cetatea, în zona de luncă mlăştinoasă a
Crişului Repede, în apropierea locului de confluenţă (în acea perioadă) cu
pârâul Peţa, acesta din urma având un regim termic special, apele lui
neîngheţând niciodată. Poziţia respectivă, chiar dacă din punct de vedere
strategic era cea mai bună din zonă, era în permanenţă în pericol de inundaţie.
În România administraţia publică a unităţilor teritoriale este
reglementată prin Legea 215 din 23 aprilie 2001.Municipiul Oradea are pe
teritoriul său două instituţii cu caracter administrativ: Primăria Municipiului
Oradea, pentru administraţia publică locală şi Consiliul Judeţean Bihor, pentru
administraţia publică judeţeană.
În urma evoluţiei teritoriale a Municipiului Oradea din ultimii 20 de ani,
s-a impus retrasarea Planului Urbanistic General şi totodată delimitarea
cartierelor care compun Municipiul Oradea. În trasarea limitelor acestora s-a
ţinut cont, printre altele, de criteriile istorice, propunerile fiind făcute de către
Direcţia de Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Bihor în colaborare
cu Instituţiei Arhitectului Şef din cadrul Primăriei Oradea. Chiar dacă iniţiativa
a fost propusă în septembrie 2011, dosarul este încă în discuţie la Comisia
Judeţeană de Atribuire de Denumiri.
În conformitate cu Legea 351 din 6 iulie 2001 privind aprobarea
Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional, Secţiunea a IV-a, privind
clasificarea reţelei de localităţi, Municipiul Oradea este clasificat ca fiind
încadrat la rangul II, respectiv ca municipiu de importanţă interjudeţeană,
judeţeană sau cu rol de echilibru în reţeaua de localităţi.
6. POPULAŢIA MUNICIPIULUI ORADEA
Evoluţia numerică a populaţiei. Recensăminte
Chiar dacă primii oameni au ajuns în regiunea judeţului Bihor acum
aproximativ 50.000 de ani, prezenţa lor se face simţită pe teritoriul de azi a
Municipiului Oradea începând cu ultima perioadă a pietrei cioplite, respectiv
acum aproximativ 35.000 de ani. Dacă în perioada erei pietrei cioplite locuitorii
actualei vetre a Municipiului Oradea erau vânători, în perioada neoliticului făceau
agricultură pe terasele Crişului Repede, în perioada hallstatt-ului (prima epocă a
fierului) găsim o populaţie ierarhizată social dominată de războinici. Descoperirile
de monede din perioada epocii La Téne, precum două piese de bronz bătute la
Thurium (336 î.Ch.) şi Napoli (268 î.Ch.), dar şi o drahmă grecească din timpul lui
Filip al III-lea (323-316 î.Ch) atestă activitatea comercială intensă a locuitorilor
din arealul de azi a Municipiului Oradea în vremea respectivă. În perioada
secolelor IX-X, populaţia românească din regiunea Crişurilor se deplasează spre
munţi, sub impulsul pătrunderii dinspre vest a populaţiei maghiare. Un eveniment
deosebit de la sfârşitul secolului al XI-lea, în ceea ce priveşte locuirea populaţiei în
11

arealul de azi al Municipiului Oradea, a fost apariţia Cetăţii Oradea. În jurul ei se
va închega viitoarea aşezare urbană.
Primele date referitoare la numărul de locuitori ai Municipiului Oradea
datează de la mijlocul secolului al XV-lea, când oraşul a cunoscut perioada de
maximă dezvoltare din cursul Evului Mediu. În acest sens, urbariile au o
însemnătate deosebită, conţinând, pe lângă datele despre populaţie cu profil
demografic, şi date economice.
Recensământul populaţiei reprezintă operaţia de înregistrare, pe cale
administrativă a populaţiei. Situat, de-a lungul timpului, sub mai multe sfere de
influenţă politică şi administrativă, Municipiul Oradea a fost recenzat de mai
multe autorităţi: maghiare (în anii 1787, 1830, 1850, 1857 şi 1941), austroungare
(în anii 1869, 1880, 1890, 1900 şi 1910) şi române (în anii 1920, 1930,
1948, 1956, 1966, 1977, 1992, 2002 şi 2011).
Dinamica naturală a populaţiei
De-a lungul timpului creşterea alometrică a numărului de locuitori ai
Municipiului Oradea în diferite perioade a fost influenţată şi de sporul natural
(pe lângă sporul migratoriu).
Evoluţia populaţiilor umane este influenţată într-o mare măsură de
intensitatea cu care se manifestă fenomenul natalităţii. La rândul ei, natalitatea
este potenţial influenţată de intensitatea nupţialităţii şi divorţialităţii populaţiei.
De altfel, se poate afirma fără nici un fel de rezerve că cele trei fenomene sunt
implicate, direct sau indirect, în procesul reproducerii populaţiei, ceea ce susţine
necesitatea analizei corelate a acestora (natalitate-nupţialitate-divorţialitate).
Figura 2. Sporul mediu anual (locuitori/an) şi ritmul de creştere ( %)
al populaţiei Municipiului Oradea între recensămintele din anii 1787 şi 2011
(sursa datelor: Varga E.Á., 1999; Recensământul populaţiei şi locuinţelor din 7 ianuarie 1992
şi Recensământul populaţiei şi locuinţelor din 18 martie 2002)
Îmbunătăţirea generală a condiţiilor de viaţă de la începutul secolului al
XX-lea, dar şi a serviciilor de asistenţă medicală au avut efecte benefice şi
asupra indicelui de mortalitate.
12

În ultima perioadă, mortalitatea infantilă a urmat o tendinţă de scădere.
Influenţat în mod direct de cele două componente ale sale, cea activă –
natalitatea – şi cea pasivă – mortalitatea – bilanţul demografic natural al
populaţiei Municipiului Oradea, este caracterizat prin creşteri şi descreşteri
succesive. Acestea au la bază evenimentele petrecute de-a lungul timpului.
Familia, care constituie nucleul de baza al societăţii, reprezintă
principalul element care stă la baza realizărilor obiectivelor economice şi
sociale. În cursul unei istorii îndelungate a Municipiului Oradea, pentru
existenţa şi dezvoltarea societăţii, familia a îndeplinit un rol atât multiplu, cât
şi vital, dintre care cel mai important a fost şi este cel de asigurarea
perpetuării populaţiei. Rolul deosebit al familiei este valabil şi astăzi şi se va
menţine şi în continuare. Pentru situaţia Municipiului Oradea subiectul
privind familia capătă importanţă, nu numai în noul context local, atât
economic, cât şi social, ci şi în contextul naţional şi chiar european creat prin
integrarea în Uniunea Europeană, când libera circulaţie a persoanelor a
accelerat ritmul schimbărilor sociale, iar poziţia geografică a aşezării urbane
este favorabilă din toate aceste sensuri. Tendinţele actuale evidenţiază
schimbări profunde în formarea, structura şi disoluţia familiei, prin atitudinile
noi ale individului vis-à-vis de căsătorie, familie şi copil. Privite în ansamblu,
astăzi, familiile se întemeiază mai greu decât înainte, sunt mai puţin frecvente
şi se formează la vârste mai mari, apropiindu-se mai mult de modelul familiei
occidentale.
Analiza evoluţiei divorţialităţii poate pune în evidenţă problemele
stabilităţii din familie. Divorţurile apar atât datorită deteriorării relaţiilor dintre
soţi, cât şi dezechilibrelor apărute în interiorul familiei. Din păcate, cele mai
negative consecinţe ale unui divorţ sunt efectele înregistrate asupra copiilor, atât
la apariţia lui, cât şi ulterior. Lipsa unui părinte în procesul de educaţie, duce la
efecte negative asupra socializării copiilor. Majoritatea copiilor străzii provin
din familii divorţate. Creşterea stabilităţii familiei ar trebui să fie una dintre
principalele ţinte ale autorităţilor, atât locale, cât şi naţionale.
Mobilitatea teritorială a populaţiei
Mobilitatea alometrică a populaţiei din regiunea Municipiului Oradea a
fost determinată, în special, de schimbările de suveranitate care au survenit de-a
lungul timpului, precum şi de condiţiile sociale din diferitele ţări de origine ale
imigranţilor. Acest lucru a afectat populaţia românească şi mai târziu populaţiile
maghiară, sârbă, evrei, slovacă, rromă, etc.
Populaţia Municipiului Oradea a cunoscut de-a lungul timpului evoluţii
ale fenomenelor demografice diferite faţă de cele înregistrate în restul ţării.
Cauzele acestor particularităţi sunt atât de natură internă cât şi de natură
externă. Dintre acestea amintim pe cele mai importante: mutaţiile socioeconomice
şi culturale care au avut loc în decursul secolelor XVIII-XIX,
industrializarea, reformele introduse de Imperiul Habsurgic (din anul 1693) şi
ulterior de cel Austro-Ungar (din anul 1867), etc.
13

Mişcare teritorială a populaţiei de tip pendulatoriu zilnic, constând în
deplasarea de la domiciliu la locul de muncă, sau în cazul tinerilor pentru studii,
aflat într-o altă localitate reprezintă un alt element important în dinamica generală.
Cea mai mare parte din fluxul de deplasare pentru muncă spre
Municipiul Oradea provin din spaţiul suburban al oraşului. Alte zone care
„oferă” forţă de muncă municipiului Oradea sunt acele localităţi amplasate pe
căile de comunicaţie (rutiere şi feroviare) care leagă Municipiul Oradea de alte
importante oraşe.
Mişcări importante ale populaţiei în zona Municipiului Oradea pot fi
sesizate începând din perioada medievală. În jurul secolelor IX-X sunt atestate
deplasări ale populaţiei autohtone din regiunea Crişurilor şi a Tisei d Jos spre
est, sub impulsul pătrunderii dinspre vest a populaţiei maghiare. Aceasta a
pătruns în spaţiile locuite de populaţia românească pe 3 direcţii: pe Valea
Someşului, pe Valea Crişului Repede şi Valea Mureşului, aşezându-se atât în
mediul rural cât şi cel urban, cu precădere după anul 1867.
Conform fişelor localităţii Municipiului Oradea, în perioada 1990-2007
ponderea populaţiei masculine scade de la an la an de la 48,77 %, valoare
înregistrată în anul 1990 la 47,00 %, valoarea înregistrată în anul 2010,
bineînţeles, pe fondul creşterii ponderii populaţiei feminine de la 51,23 %,
valoare înregistrată în anul 1990 la 53,00 %, valoarea înregistrată în anul 2010.
Pe baza acestor distribuţii ale populaţiei în cadrul diferitelor grupe de
vârstă, se pot calcula diferiţi indicatori specifici ai structurilor pe grupe de
vârste. Dintre aceştia cei mai importanţi sunt: raportul de dependenţă totală,
raportul de dependenţă a populaţiei tinere, raportul de dependenţă a populaţiei
vârstnice, indicele de suport potenţial, indice de suport parental şi indice de
tensiune demografică asupra pieţei muncii.
Pentru a vizualiza structura pe sexe şi vârste a unei populaţii, demografii
obişnuiesc să construiască un grafic care conţine atât structura populaţiei de
grupe de vârstă, cât şi structura populaţiei de sexe. Fiind cunoscut sub
denumirea de piramida vârstelor, acest instrument grafic este de mare utilitate
pentru că pune în evidenţă un număr mare de fenomene şi sugerează interpretări
posibile. Piramida vârstelor a populaţiei din Municipiul Oradea, conform
datelor din 01.07.2009 era de tip regresiv.
Din punct de vedere etnic, datorită în mare parte şi condiţiilor istorice,
populaţia Municipiului Oradea a fost dominată de populaţia maghiară şi ulterior
de populaţia românească. Din punct de vedere confesional, populaţia
Municipiului Oradea a fost dominată de romano-catolici, reformaţi şi iudaici şi
ulterior de ortodocşi.
Ponderea populaţiei inactive este superioară celei active, iar valoarea
medie a Raportul de dependenţă economică a fost de 129,28.
Aşa cum era de aşteptat, ponderea populaţiei active pe sectoare
economice în Municipiul Oradea a fost dominată de sectorul secundar şi ulterior
de cel terţiar.
14

7. EVOLUŢIA TERITORIALĂ ŞI FUNCŢIONALĂ
Datorită dezvoltării ascendente în timp a vieţii sale economice, politice şi
culturale, Municipiul Oradea poate fi caracterizat printr-o multitudine de funcţii
complexe. Concomitent cu dezvoltarea acestora, şi mai ales datorită dezvoltării
funcţiei industriale, a atras după sine si dezvoltarea, atât teritorială a oraşului cât
şi ca potenţial demografic. Această dezvoltare a fost condiţionată de o mulţime de
factori, dintre care cei mai importanţi sunt: aşezarea oraşului pe malurile Crişului
Repede într-o poziţie strategică, importantă mai ales pentru perioada medievală,
situarea pe axele rutiere şi feroviare de legătură, atât între Transilvania şi Europa
de Vest, cât şi între vechile regiuni istorice Maramureş şi Banat, distanţa propice
faţă de celelalte centre urbane din jur (Satu Mare – 188 km, Cluj Napoca – 162
km, Arad – 126 km, Timişoara – 178 km, Szeged – 213 km, Szolnok – 156 km,
Nyíregyháza – 124 km, Debrecen – 71 km), existenţa în apropiere a materiilor
prime necesare industriei oraşului şi relieful favorabil dezvoltării teritoriale.
Municipiul Oradea, spre deosebire de alte oraşe din zonă, nu a fost
întemeiat. El a apărut şi s-a dezvoltat aproape continuu, cunoscând şi perioade
de regres. Prima atestare a unei aşezări urbane de pe teritoriul de azi a
Municipiului Oradea datează de la sfârşitul secolului al XI-lea (1075), când,
într-un vechi document se vorbeşte despre „civitas Bihar”, istoricii considerând
că referirea se face la aşezarea de pe Crişul Repede şi nu la cetatea de la
Biharea. În susţinerea acestei presupuneri vine actul din anul 1198, prin care
regele Emeric (1182-1204) actualizează privilegiile cetăţii Bihor la Criş date
iniţial de regele Ladislau I (1077-1095).
Regele Ladislau I a construit pe malul stâng al Crişului Repede (după
unii, datorită cursului meandrat şi mlăştinos, pe malul drept) o mănăstire. În
secolul al XIII-lea, apare, la vest de cetate (astăzi Piaţa Independenţei şi Parcul
1 Decembrie), un al doilea nucleu, care ulterior devine centrul economic al
aşezării, rolul cetăţii rămânând doar militar şi administrativ.
În secolul al XIV-lea, datorită noilor privilegii primite, în Oradea se
stabilesc noi meşteşugari. Dezvoltarea cunoscută în perioada acestui secol, este
net superioară perioadelor trecute. Tot acum se încearcă constituirea breslelor,
însă cum la Oradea nu a existat un monopol exclusiv asupra producerii şi
desfacerii unor anumite tipuri de marfă, fapt datorat în mare parte concurenţei
unor produse străine de oraş, acest lucru nu a fost posibil deocamdată.
Cunoscând un avânt economic, oraşul începe unele colaborări economice cu
alte centre din Europa Centrală. La acea vreme Oradea era renumită pentru
produsele agricole. În anul 1318, odată cu dezvoltarea culturii şi artei, în Oradea
ia fiinţă un colegiu a cărui sediu se afla în cetate. Tot în decursul secolului al
XIV-lea oraşul tinde să se extindă de-a lungul Crişului Repede.
Între anii 1557-1600, odată cu formarea Paşalâcului de la Buda, Oradea
intră în stăpânirea principilor transilvani.
15

În timpul domniei lui Gheorghe Rákóczi I (1593-1648) la Oradea se
simte o înviorare a meşteşugurilor, comerţului, ştiinţei şi artei.
În 1660 Cetatea Oradea este asediată timp de 46 de zile şi ulterior
cucerită de otomani. Odată cu recucerirea oraşului de către habsburgi în 1692,
începe reconstrucţia oraşului distrus în urma asediului armatelor austriece.
Figura 3. Evoluţia teritorială a Municipiului Oradea
(sursa: Susan, Aurelia, 1972, cu îmbunătăţiri)
În secolul al XVIII-lea reîncepe o perioadă e linişte şi de dezvoltare a
oraşului, care în veacurile următoare nu va mai suferii stricăciuni de amploarea
celor de la sfârşitul secolului al XVII-lea. Între anii 1695 şi 1703, oraşul a trecut
printr-o perioadă liniştită, fără operaţiuni militare, timp în care s-a terminat şi
refacerea cetăţii.
16

Începând din anul 1712, comerţul ia din nou un avânt puternic, datorită
intensificării activităţilor meşteşugăreşti.
În anul 1722 consiliul local a oferit privilegii celor din bresle. La vremea
respectivă în oraş erau următoarele bresle: cizmari, cojocari, croitori, croitori de
târg, curelari, dogari, fierari, funiari, lăcătuşi, măcelari, năsturari, ofevrari,
pantofari, pietrari, rotari, săpunari, sumănari, tâmplari, tăbăcari şi zidari. Dacă
în anul 1722 în Oradea existau cca. 200 de meşteşugari, în anul 1851 numărul
lor era de peste 900. Tot în anul 1722 cartierul Velenţa se desprinde de Oradea
Mare, iar în anul 1726 acelaşi lucru îl face şi Olosigul, ambele formând unităţi
administrative aparte.
Avântul forţelor şi relaţiilor de producţie continuă şi în prima jumătate a
secolului al XIX-lea, când se individualizează mici unităţi manufacturiere din
ramura industriei prelucrării metalelor, chimică, textilă şi alimentară.
Datorită dezvoltării în continuare a forţelor şi relaţiilor de producţie
capitaliste, în cursul celei de-a doua jumătăţi a secolului al XIX-lea viaţa
economică a oraşului se intensifică. Avântul vieţii economice este favorizat şi
de construcţia căilor ferate care lărgeşte sfera de aprovizionare cu materii prime
şi de desfacere a produselor finite. Oradea devine astfel un însemnat nod de căi
de comunicaţie şi oraş de legătură între Transilvania, Ţara Românească şi
Moldova şi Imperiul Austro-Ungar.
Secolul al XX-lea reprezintă o nouă etapă importantă în dezvoltarea
Municipiului Oradea. În anii premergători celui de-Al Doilea Război Mondial
se dezvoltă funcţia industrială şi se conturează din ce în ce mai bine funcţia de
transport. După anul 1918 Municipiul Oradea devine unul dintre cele mai
importante centre industriale ale ţării. Se intensifică şi funcţia administrativă a
Municipiului Oradea, datorată rolului său de reşedinţă de judeţ.
După Al Doilea Război Mondial viaţa economică şi culturală a oraşului
se dezvoltă rapid, Municipiul Oradea devenind un oraş cu funcţii complexe bine
definite, în cadrul cărora un loc important va fi deţinut de cea industrială.
Imediat după anul 1945, s-au luat măsuri pentru relansarea economică şi
refacerea meiului urban orădean. S-au redeschis instituţiile publice, s-au refăcut
clădirile avariate în perioada războiului (cele mai avariate erau în zona Gării
Centrale, zonei industriale din Velenţa şi zona cartierului Seleuş), s-ar reparat
liniile de tramvai distruse în timpul războiului, s-au construit linii noi de
tramvai şi s-a reparat podul Ferdinand.
Schimbările politice şi economice survenite în urma evenimentelor din
Decembrie 1989, au avut influenţe şi asupra evoluţiei Municipiului Oradea.
8. FUNCŢIILE MUNICIPIULUI ORADEA
Actul emis în anul 1198 prin care regele Emeric întăreşte donaţia unei
vămi făcută de regele Ladislau la sfârşitul secolului al XI-lea Episcopiei
17

Catolice nou înfiinţate de el la Oradea, arată prezenţa aici a unei aşezări – târg –
cu funcţii economice şi sociale importante. Însăşi prezenţa vămii presupune
existenţa unor drumuri comerciale, care, venind din direcţii diferite, s-au întâlnit
la Oradea, contribuind într-o mare măsură la apariţia şi dezvoltarea oraşului.
În decursul perioadelor istorice a îndeplinit şi o importantă funcţie
administrativă, creându-şi o zonă periurbană cu o întindere considerabilă.
Funcţia culturală a Municipiului Oradea a fost impulsionată de rolul de
reşedinţă episcopală, precum şi de funcţia sa politico-administrativă. Pe
parcursul timpului funcţia culturală a devenit tot mai complexă.
Odată cu construirea Cetăţii Oradea, oraşul a dobândit şi funcţia strategică.
Aşezată într-o poziţie geografică favorabilă, pe malurile Crişului Repede, la
ieşirea din Depresiunea Oradea-Bratca, Cetatea Oradea a fost amplasată în zona
de luncă, într-o regiune mlăştinoasă, în apropierea locului de confluenţă (în acel
timp) al Pârului Peţa cu Râul Crişul Repede. Având o astfel de aşezare a cetăţii,
Municipiului Oradea nu i-a fost greu să îndeplinească această funcţie.
Una dintre cele mai vechi funcţii ale Municipiului Oradea, datorată în
cea mai mare parte situării în apropiere a apelor termale de la Băile Felix şi
Băile 1 Mai este funcţia turistică.
Funcţia industrială
Dezvoltarea industriei Municipiului Oradea a fost şi este în continuare
influenţată de mai mulţi factori (materiile prime locale, forţa de muncă, poziţia
spaţială a oraşului, căile de comunicaţie, legăturile comerciale, etc.). Până la
sfârşitul secolului al XX-lea, datorită unei politici de industrializare dusă de
vechiul regim comunist, Municipiul Oradea era unul dintre centrele urbane cu
funcţii complexe, bine definite, în cadrul cărora, cel mai important rol îl deţinea
funcţia industrială. În Municipiul Oradea regăsim: industria pielăriei şi
încălţămintei, industria alimentară, industria cauciucului şi maselor plastice,
industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, industria de
prelucrare a lemnului şi mobilei, industria textilă şi a tricotajelor, industria
produselor din minerale nemetalice, industria produselor electronice şi optice,
industria chimică, industria de maşini, utilaje şi echipamente (nca), industria
echipamentelor electrice, industria metalurgică, industria autovehiculelor de
transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, industria extractivă, industria
hârtiei şi a produselor din hârtie, repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi
echipamentelor, industria tipografică şi a înregistrărilor, industria băuturilor,
industria produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea
ţiţeiului, industria farmaceutică, alte activităţi industriale (nca), etc.
Funcţia comercială
Comerţul reprezintă una dintre cele mai importante activităţi ale vieţii
urbane orădene. De-a lungul timpului, vechile drumuri comerciale existente în
această parte a ţării au favorizat formarea şi ulterior dezvoltarea oraşului,
imprimându-i o puternică funcţie comercială. Aceasta a fost favorizată şi de
situarea oraşului la contactul dintre două regiuni cu caractere diferite din punct
18

de vedere al activităţilor economice, şi totodată de necesitatea unui loc de
schimburi de mărfuri între locuitorii acestor regiuni. Dezvoltarea comerţului a
stimulat şi de dezvoltarea meşteşugurilor, şi ulterior a activităţilor industriale,
care la rândul lor au influenţat favorabil dezvoltarea activităţilor comerciale.
Funcţia comercială a Municipiului Oradea s-a dezvoltat şi a fost în mare măsură
legată şi de alte funcţii, respectiv funcţia administrativă, funcţia politică, etc.
Astăzi în Municipiul Oradea regăsim toate tipurile de comerţ.
Din totalul celor 5.845 de societăţi comerciale din comerţul
Municipiului Oradea, ponderea cea mai mare, respectiv 27,84 %, se găseşte în
cartierul Rogerius. Acesta este urmat de zona Olosig-Centru, cu o pondere de
11,63 %, zona Centru-Universitate-Cantemir, cu o pondere de 11,24 % şi zona
Salca-Nufărul-Seleuş, cu o pondere de 10,45 %. Cele mai mici ponderi sunt
întâlnite în zonele Oncea (1,21 %), Iorga (1,59 %), Episcopia Bihor (2,57 %)
sau Zona Industrială Vest (2,65 %)
Funcţia de transport
Transporturile reprezintă o latură a activităţii economice a societăţii
omeneşti, organizată în scopul învingerii distanţelor. Prin activitatea de
transport se realizează deplasarea în spaţiu a bunurilor sau a oamenilor în
vederea satisfacerii nevoilor materiale şi spirituale ale societăţii omeneşti.
Transportul, în toate formele sale, este strâns legat de Municipiul
Oradea, a apărut şi s-a dezvoltat odată cu aceasta. Evoluţia transporturilor a fost
impusă de dezvoltarea mereu ascendentă atât a factorilor de producţie cât şi a
factorilor de consum. Multe din cuceririle ştiinţei şi tehnicii, mai mult sau mai
puţin spectaculoase la vremea respectivă, au fost puse în slujba dezvoltării şi
modernizării bazei tehnico-materiale a transporturilor care, la rândul lor, au fost
capabile să asigure oamenilor o gamă variată de servicii într-un timp din ce în
ce mai redus. Sporirea necontenită a volumului producţiei materiale, necesitatea
schimbului de mărfuri, nevoia de deplasare la distanţe mari a bunurilor şi
oamenilor au constituit factori promotori ai dezvoltării ascendente a
transporturilor, ai adâncirii diviziunii muncii şi în cadrul acestei activităţi.
Prezentând unele avantaje faţă de transportul feroviar (nu depinde de
calea de rulare), transportul rutier s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani,
datorită mai ales a existenţei sale de subsistem de transport care asigură
deplasarea în spaţiu a mărfurilor şi persoanelor. Transporturile rutiere sunt
caracterizate printr-o mobilitate deosebită, motiv pentru care constituie o
componentă indispensabilă a transporturilor moderne.
Dezvoltarea economică şi social-politică a oricărei aşezări umane
cuprinde o serie de elemente de bază, vitale, fără de care nu se poate desfăşura.
Printre acestea se numără şi reţeaua de căi de comunicaţie, şi în special, cu
precădere în ultimii aproximativ 150 de ani, căile ferate. Racordarea
Municipiului Oradea la reţeaua de căi ferate a avut o importanţă deosebită, atât
din punct de vedere economic cât şi social, existenţa acestui mijloc de transport
contribuind la dezvoltarea fără precedent a oraşului. Datorită conexiunilor
19

eţelelor de cale ferată, Municipiul Oradea a stabilit legături rapide cu mai
multe oraşe, atât din vestul cât şi din estul Europei.
Municipiul Oradea este deservit de un aeroport propriu.
Figura 4. Intensitatea legăturilor feroviare ale trenurilor
care deservesc Municipiul Oradea (2010)
(sursa datelor: http://www.infofer.ro, 2010)
Funcţia turistică
Turismul din Municipiul Oradea, s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani,
fiind cea mai dinamică ramură economică, dispunând în continuare de largi
posibilităţi de dezvoltare. Totuşi, datorită condiţiilor socio-economice existente
în România, posibilitatea realizării călătoriilor în scop turistic este din ce în ce
mai restrânsă. Turismul în Municipiul Oradea este practicat în marea majoritate
de cetăţeni străini şi cetăţeni români aflaţi în interes de serviciu. Am putea
spune că un dezavantaj, din acest punct de vedere îl reprezintă existenţa în
apropierea Municipiului Oradea a Băilor Felix şi respectiv a Băilor 1 Mai, care
atrag celelalte categorii de turişti.
Funcţia culturală
În paralel cu apariţia şi dezvoltarea meşteşugurilor şi a comerţului, în
Municipiul Oradea s-a afirmat şi planul cultural. Considerată ca fiind una dintre
cele mai vechi funcţii ale Municipiului Oradea, funcţia culturală a fost dominată
de activităţile educative. Încă de la fondarea sa, Municipiul Oradea a îndeplinit
20

funcţia de reşedinţă episcopală, lucru care a impulsionat dezvoltarea funcţiei
culturale. În unele perioade istorice, influenţa culturală a oraşului a depăşit cu
mult limitele cadrului local, Municipiul Oradea fiind unul dintre cele mai vechi
şi mai importante focare de cultură din această parte a Europei.
În Municipiul Oradea funcţia culturală a fost dominată de educaţie,
activitatea tiparului, activitatea presei, instituţia bibiotecii publice, instituţia
teatrală, instituţia cinematografică, instituţiile muzeale, Filarmonica de Stat,
societăţile culturale, etc.
9. CARACTERELE URBANE ŞI CALITATEA VIEŢII ÎN
MUNICIPIUL ORADEA
Fizionomia oraşului
Fizionomia Municipiului Oradea este condiţionată de textura străzilor şi
de aspectul edilitar, între care există strânse relaţii reciproce. Organizarea
teritorială are o mare semnificaţie pentru sistematizarea şi remodelarea mediului
urban. De-a lungul timpului, în evoluţia urbană a Municipiului Oradea şi mediul
înconjurător s-a format o complexă legătură, evoluţia fizionomiei şi a structurii
vetrei Municipiului Oradea fiind direct influenţată de morfologia teritoriului.
Atât aspectul edilitar, cât şi textura străzilor Municipiului Oradea n-au
avut, în decursul diferitelor perioade istorice, un caracter stabil, fiind supuse
permanent schimbării. Diferenţa dintre ele se reflectă prin faptul că dinamica
evoluţiei şi dezvoltării lor nu este uniformă. Textura străzilor Municipiului
Oradea, unde elementul istoric se poate reflecta pe perioade mai lungi,
reprezintă elementul cel mai puţin flexibil, neadaptându-se imediat la noile
condiţii de viaţă ale populaţiei urbane. Spre deosebire de textură, schimbările
aspectului edilitar sunt mult mai puternice şi mai frecvente, deşi textura a avut
mereu tendinţa de a împiedica intensele şi desele transformări ale aspectului
edilitar. În mediul urban a existat o permanentă legătură între textura străzilor şi
aspectul edilitar, pe de o parte, dar şi între acestea şi structura internă a oraşului,
pe de altă parte, ultima dintre legături având o importanţă deosebită la
împărţirea pe zone funcţionale.
Între aspectul edilitar, textura reţelei stradale şi densitatea populaţiei din
Municipiul Oradea există raporturi reciproce. În general aspectul edilitar este
oferit de forma clădirilor, dar şi de materialele de construcţie folosite la acestea.
Totodată, aspectul edilitar conferă Municipiului Oradea specificitate, fiind în
strânsă legătură cu structura internă a oraşului, cu amplasarea zonelor
funcţionale, etc. Multitudinea de forme prin care se caracterizează aspectul
edilitar al Municipiului Oradea de datorează faptului că oraşul nu este omogen
ci un fenomen complex din punct de vedere social, economic, arhitectonic, etc.
Probleme de interes comun
Alimentarea cu apă potabilă corespunzătoare, cu energie electică,
energie termică sau gaz natural, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi
21

calitativ, este o problemă dificilă datorită, atât numărului mare de consumatori,
cât şi a complexităţii funcţionale a reţelei de distribuţie a apei, atât pentru
consumatorii industriali cât şi pentru instituţiile publice, precum şi al populaţiei
rezidenţiale. Stadiul actual al reţelei de distribuţie, pentru elementele mkai sus
amintite, din Municipiul Oradea este rezultatul unor etape îndelungate de
transformări impuse şi necesare odată cu dezvoltarea urbană a oraşului.
Transportul intern de călători
Diferenţele existente în cadrul Municipiului Oradea între zonele
funcţionale, care reprezintă reflectarea în spaţiu a funcţiilor centrale, cât şi a
celor exercitate de oraş, separă existenţa spaţială dintre locul de muncă, locul de
reşedinţă şi locul de recreere, generând o migraţie internă a populaţiei între
diferitele zone funcţionale. Datorită faptului că această migraţie internă se
desfăşoară pe distanţe relativ mari, ele neputând fi parcurse pe jos, apare în mod
necesar, pentru o anumită parte a populaţiei Municipiului Oradea (de-a lungul
timpului ponderile au fost variate), folosirea mijloacelor de transport în comun.
În Municipiul Oradea transportul de călători este asigurat de tramvaie, autobuze
şi taximetre.
10. PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE DURABILĂ URBANĂ
Strategii actuale
Municipiul Oradea a cunoscut în ultimii 70 de ani importante schimbări
urbane. Astfel, în perioada comunistă, datorită măsurilor luate de creştere a
sectorului industrial şi implicit a necesităţii forţei de muncă pentru susţinerea
lui a făcut să apară zonele de locuit intravilane, specifice perioadei, care au avut
un impact negativ asupra planului urban şi al habitatului. Tot această
expansiune accelerată a zonelor de locuit au avut un impact nedorit asupra
mediului ambiant şi nu în ultimul rând asupra culturii comunitare. Aceste
impacte negative au dus în final la suburbanizare. După anul 1990, pe lângă
amplificarea fenomenelor din perioada comunistă, specice sunt apariţia
cartierelor cu caracter rural. Totodată, stagnarea demografică şi accesul la o
economie de piaţă au dus, în final, la restructurarea economică a ramurilor
industriale ale Municipiului Oradea. Astfel sunt necesare măsuri de dezvoltare
şi regenerare urbană. centrate de mai multe direcţii: crearea şi asigurarea unor
spaţii publice de bună calitate protecţia mediului ambiant, dezvoltarea şi accesul
la infrastructură, creşterea şi dezvoltarea eficienţei energetice, îmbunătăţirea şi
dezvoltarea telecomunicaţiilor , accesul la spaţii locative, inovaţii pro-active,
politici educaţionale, acordarea unei atenţii speciale pentru zonele defavorizate
în contextul oraşului ca un tot unitar, consolidarea economiei locale şi a politicii
locale legată de piaţa forţei de muncă, politici de educaţie pro-activă şi pregătire
pentru copii şi tineri, promovarea unui transport urban eficient şi ieftin,
dezvoltarea turismului, combaterea excluderii sociale şi a dezechilibrelor
sociale, etc., care să ţină cont de caracterul limitat al resurselor naturale, umane
22

şi financiare, precum şi de echimlibrul dintre acestea. O dezvoltare urbană nu
poare fi concepută fără o redefinirea a planificării urbane şi implicit a
arhitecturii, care săţină cont de tradiţiile culturale urbane, valorile arhitectonice
clasice specifice zonei sau cele de referinţă de tip occidental.
Zona Metropolitană Oradea
Zona Metropolitană Oradea (Z.M.O.) este localizată în partea de nordvest
a României, respectiv în jueţul Bihor. A luat fiinţă la data de 06.02.2001.
Conform protocolului de înfiinţare, la data respectivă din Zona Metropolitană
Oradea făcea parte Municipiul Oradea şi comunele localizate în aria de
proximitate: Biharia, Borş, Cetariu, Nojorid, Oşorhei, Sânmartin şi Sântandrei,
acestea acoperind, la acea dată, o suprafaţă de 661,68 km 2 şi o populaţie de
241.406 locuitori. Ulterior, de-a lungul existenţei sale, Zona Metropolitană
Oradea a suferit modificări.
Conexiuni frontaliere
Poziţia geografică a Municipiului Oradea îi conferă privilegiul de a
putea avea proiecte comune cu entităţi similare din Republica Ungară. Cel mai
adecvat partener, din acest punct de vedere este Primăria oraşul Debreţin.
Colaborările între cele două instituţii au fost materializate în proiecte comune.
Analiza chorematică
Spaţiul urban al Municipiului Oradea are caracteristic nucleul central,
conform teoriilor urbane, situat relativ în centrul oraşului şi în jurul căruia
gravitează celelalte elemente, precum şi de axa naturală a Crişului Repede care
traversează oraşul de la est la vest.
Figura 5. Modelul chorematic al Municipiului Oradea
23

Zona de influenţă urbană a muncipiului Oradea
Modelul ideal al teoriei locurilor centrale emisă de Christaller, prin care
influenţa fiecărui loc central ar fi un hexagon regulat, nu are o dispoziţie
geometrică viabilă în spaţiu de influenţă urbană a Municipiului Oradea, atât
datorită diferenţelor demografice ale municipiilor reşedinţă de judeţ din jurul
Municipiului Oradea, a distanţelor diferite existente între acestea şi Municipiul
Oradea şi a poziţionării lângă graniţa de stat româno-maghiară a Municipiului
Oradea.
Figura 6. Zona de influenţă urbană a Municipiului Oradea
determinată prin modelul propriu
(sursa datelor: www.insse.ro, 2012)
24

CONCLUZII
Situat, azi, în partea de nord-vest a României, Municipiul Oradea s-a
conturat ca oraş, de-a lungul timpului, într-un spaţiu cu influenţe atât locale cît şi
europene, fiind aproape în permanenţă la limita dintre culturile şi civilizaţiile
Europei şi Asiei. Acestea, de-a lungul timpului, i-au imprimat oraşului o
dezvoltare caracteristică, unică între oraşele din această parte a ţării, cu influenţe
specifice atât asupra aspectelor demografice, cât şi a celor socio-economice.
Parcurgând analiza elementelor care caracterizează Municipiul Oradea,
putem afirma, că interesul pentru studiul acestui oraş s-a manifestat din cele mai
vechi timpuri, primele lucrări, cu caracter complex pentru acele vremuri, au
apărut încă din secolul al XVI-lea. Existenţa la Oradea a unei vieţi religioase
active, a imprimat oraşului o cultură care avea să domine spaţiul central
european vreme de mai multe secole.
Municipiul Oradea s-a evidenţiat ca centru urban în perioada
feudalismului timpuriu, într-o poziţie geografică oarecum simetrică între
Câmpia Barcăului şi cea a Miersigului şi între Dealurile Oradiei şi cele ale
Tăşadului, la contactul dintre Depresiunea Vad-Borod (sau Oradea-Bratca) cu
Câmpia de Vest, pe vechiul drum comercial care făcea legătura între ţările din
vestul Europei şi cele din sud-estul Europei. Situarea şi în zona de contact
dintre două forme de relief diferite (câmpie şi munte) a impulsionat dezvoltarea
funcţională a Municipiului Oradea. Datorită poziţiei strategice, pentru câteva
secole, Municipiul Oradea a îndeplinit şi funcţia de apărare. Totuşi, cea mai
importantă funcţie a fost cea de centru de schimb, apărută inevitabil în urma
existenţei nodului de căi de comunicaţie. Ritmul de dezvoltare al Municipiului
Oradea a fost impus de gradul de dezvoltare al funcţiilor urbane.
Carul natural a favorizat, prin configuraţia sa, evoluţia teritorială, de-a
lungul timpului, a Municipiului Oradea. Situat, în cea mai mare parte a sa, în
lunca Crişului Repede, expansiunea teritorială a Municipiului Oradea nu a
cunoscut oprelişti, ulterior dezvoltându-se inclusiv în regiunile deluroase din
partea de nord-nord-est, nord-est şi est-nord-est. Elementele restrictive din
aceste părţi ale oraşului s-au manifestat cu o intensitate relativ redusă în faţa
evoluţiei teritoriale a Municipiului Oradea. Dezvoltarea teritorială a
Municipiului Oradea s-a făcut concentric în jurul vechiului nucleu urban, iar
odată cu extinderea sa spaţială, a înglobat unele localităţi rurale aflate iniţial
dincolo de limitele administrative iniţiale (Episcopia Bihor şi Seleuş). În ceea
25

ce priveşte situaţia actuală, în cadrul teritoriului administrativ al Municipiului
Oradea, au apărut noi complexe rezidenţiale la periferia acestuia. Cele mai
concludente exemple în acest sens sunt: zona dintre străzile Ogorului, Ciheiului
şi Nufărului (construite în prima jumătate a anilor ’90), zona situată la nord de
Strada Gheorghe Pituţ (Oncea), zona situată de-o parte şi de alta a Străzii
Nojoridului (la sud de Strada Ogorului), etc. Totodată, pentru perioada actuală
sunt specifice apariţia noilor zone economice tot la periferia spaţiului
administrativ al Municipiului Oradea. Cele mai concludente exemple în acest
sens sunt: în partea de est (Calea Clujului, Strada Ogorului), în partea de sud-est
(Strada Ogorului), în partea de sud-vest (Strada Ogorului, Calea Aradului), în
partea de vest (Calea Borşului) şi în partea de nord-vest (Strada Suişului).
Elementele climatice se încadrează în regimul general climatic al
regiunii. În ciuda faptului că în perioada de observaţii, cuprinsă între anii 1896-
2007 au existat anumite perioade în care nu s-au făcut observaţii meteorologice
şi astfel nu s-au înregistrat date (astfel de cazuri fiind în perioadele cuprinse
între anii 1916-1925 şi 1956-1960), prin metode statistice s-au determinat
mediile parametrilor climatici ai Municipiului Oradea pentru toată perioada.
Caracterul urban al Municipiului Oradea a făcut ca acesta să fie deosebit
de toate aşezările din jur. Evoluţia sa a fost determinată de evenimentele
istorice. De-a lungul istoriei sale Municipiul Oradea a îndeplinit mai multe
funcţii (pe unele dintre ele le îndeplineşte şi azi). Fiecare etapă a istoriei şi-a
lăsat amprenta asupra dezvoltării, din toate punctele de vedere (politic, social,
funcţional, economic, cultural, etc.), a Municipiului Oradea. Schimbările
majore au survenit pe parcursul secolului al XX-lea.
Pe teritoriul Municipiului Oradea s-au găsit urme de locuire încă din
perioada pietrei cioplite. Datorită numeroaselor descoperiri, s-a atestat faptul că
vechile populaţii care au trăit în preajma teritoriului administrativ actual al
Municipiului Oradea erau foarte active, atât din punct de vedere militar, cât şi
economic. După o lungă stăpânire a acestor teritorii de către urmaşii dacoromanilor,
în perioada de început a evului mediu, acestea au fost sub dominaţia
gepizilor, avarilor, slavilor, hunilor şi, pentru o scurtă perioadă de timp, a
armatelor tătaro-mongole.
Din punct de vedere numeric, Municipiul Oradea a avut o populaţie
apreciabilă pentru secolele XV-XVI. Probabil că, în lipsa evenimentelor de la
sfârşitul secolului al XVII-lea, soarta Municipiului Oradea ar fi fost alta.
Odată cu apariţia recensămintelor, respectiv începând din anul 1787,
populaţia Municipiului Oradea nu mai este doar aproximată în urma unor
evaluări generale, ci numărată exact (chiar dacă la unele recensăminte anumite
categorii de oameni erau omise intenţionat), lucru care ne dă o imagine clară
despre potenţialul demografic al Municipiului Oradea în diferite perioade de
26

timp. De-a lungul istoriei, populaţia Municipiului Oradea a fost recenzată de
diferite autorităţi (austriece, maghiare, române) şi diferite instituţii (militare,
bisericeşti, institude de statistică, etc.).
În timp, odată cu creşterea şi ulterior descreşterea numerică a populaţiei
Municipiului Oradea, au evoluat şi s-au schimbat şi caracteristicile acesteia
(natalitate, mortalitate, structuri, migraţie etc.). Astfel, în ultimile două decenii,
a scăzut numărul locuitorilor Municipiului Oradea, şi s-au individualizat
anumite trăsături ale structurilor socio-economice (a apărut şomajul, care, la
rândul lui, a impus un anume tip de migraţie, a scăzut numărul celor angajaţi în
sectorul secundar şi a crescut ponderea angajaţilor din sectorul terţiar, etc.).
Comportamentul social al populaţiei s-a schimbat, lucru care se observă cel mai
bine în structura populaţiei pe grupe de vârstă.
Din punct de vedere al evoluţiei teritoriale, de-a lungul timpului
Municipiul Oradea a evoluat dependent de mai multe elemente. Acestea, prin
intensitatea manifestării lor, au avut o influenţa mai mare sau mai mică asupra
procesului de evoluţie. Cele mai importante elemente care au avut influenţă
asupra evoluţiei teritoriale a Municipiului Oradea au fost relieful, populaţia şi
activităţile economice. Astfel, undeva în perioada pietrei cioplite omul
preistoric a lăsat primele urme de locuire în arealul de azi al Municipiului
Oradea. De atunci, datorită unei poziţii favorabile, aşezarea a evoluat, la început
mai timid, apoi tot mai alert până în zilele noastre.
În secolul al XI-lea, oraşul era redus la cetate şi împrejurimile acesteia.
Începând din secolul următor, teritoriul oraşului creşte din ce în ce mai mult ca
suprafaţă, întinzându-se mai întâi spre vest şi nord-vest şi apoi spre sud şi sudest.
Abia după anul 1692, la iniţiativa autorităţilor austriece, are loc o
expansiune teritorială mai amplă. În secolul al XVIII-lea actualele cartiere
Velenţa (1722) şi Olosig (1726) s-au desprins de oraş organizându-şi propria
administraţie. Abia în anul 1861 cele patru târguri – Olosig, Oradea, Velenţa şi
Sub Cetate – s-au unit formând un singur oraş cu o singură administraţie.
Funcţional, Municipiul Oradea a avut o evoluţie determinată de
condiţiile existente, obţinând, încă din secolul al XII-lea, importanţă strategică,
şi îndeplinind ulterior, funcţiile comercială, militară, administrativă, financiară,
culturală şi religioasă. Datorită privilegiilor acordate, Oradea devine tot mai
atrăgătoare pentru meşteşugari şi comercianţi. Începând cu secolul al XIV-lea,
târgurile orădene sunt cunoscute în toată Europa.
Funcţia religioasă în Municipiul Oradea a avut continuitate neîntreruptă
încă de la apariţia oraşului.
În ultima parte a secolului al XVIII-lea, odată cu înfiinţarea Academiei
de Drept (1780) se autentifică importanţa Municipiului Oradea între oraşele cu
funcţie academică. Deschiderea Şcolii de Comerţ (1880) nu face decât să
întărească acest lucru.
27

Chiar dacă în jurul anul 1780 oraşul îşi pierde funcţia strategică,
dezvoltarea sa ulterioară este influenţată de funcţia comercială. Avântul începe
odată cu apariţia fabricilor şi a căilor ferate.
După anul 1918, se intensifică importanţa funcţiei administrative,
Municipiul Oradea devenind reşedinţă de judeţ.
Înainte şi după Primul Război Mondial, în Municipiul Oradea au
funcţionat filiale şi sucursale ale unora dintre cele mai importante bănci ale
vremii. Criza din anul 1931 a afectat şi domeniul bancar din Municipiul Oradea,
obligând unele bănci să fuzioneze cu altele sau să intre în faliment.
După cel de-Al Doilea Război Mondial, datorită politicilor de dezvoltare
impuse de noile autorităţi comuniste, funcţia industrială a Municipiului Oradea
cunoaşte un avânt cum nu s-a mai întâlnit vreodată până în acele vremuri. După
1989, are lor o restructurare a ramurilor industriale din Municipiul Oradea,
adaptate noilor condiţii impuse de economia de piaţă capitalistă. În urma acestor
restructurări în Zona de Vest a rămas un peisaj urban specific acestui fenomen.
Funcţia comercială, una dintre cele mai vechi existente în Municipiul
Oradea, este reprezentată azi (2011) de 5.845 de societăţi comerciale, acestea
acoperind aproape toate domeniile şi subdomeniile existente. Media de
repartiţie a scos în evidenţă insuficienţa societăţilor comerciale (doar anumite
tipuri) în cartierul Rogerius, precum şi excedentarismul societăţilor comerciale
(doar anumite tipuri) în Zona Industrială de Vest. În ultimii 20 de ani, serviciile
(sectorul terţiar) au luat, atât locul, cât şi angajaţii din industria Municipiului
Oradea (sectorul secundar).
Funcţia de transport a apărut şi s-a dezvoltat datorită poziţiei favorabile
avute de oraş. Astfel aici au apărut joncţiuni atât rutiere cât şi feroviare, care şiau
pus amprenta în mod favorabil asupra dezvoltării oraşului.
Din punct de vedere al funcţiei turistice, oraşul poate fi văzut, pe de o
parte ca o destinaţie pentru turiştii proveniţi din alte părţi, dar şi ca un posibil
furnizor de turişti pentru alte destinaţii turistice, pe de altă parte. Pentru turiştii
veniţi din alte părţi, Municipiul Oradea dispune de un bogat patrimoniu
arhitectural (84 dintre clădirile oraşului sunt incluse pe Lista monumentelor
istorice), precum şi de o bază de cazare care corespunde celor mai rafinate
pretenţii. Pentru potenţialii turişti proveniţi din rândurile populaţiei
Municipiului Oradea s-a conceput sistemul recreativ al Municipiului Oradea pe
baza distanţelor existente până la destinaţiile turistice.
În perioada medievală, Municipiul Oradea a fost un pol important de
cultură în Europa de Est. Ulterior, mai aproape de zilele noastre, în cadrul
funcţiei culturale s-au distins învăţământul, tiparul, presa, bibliotecile publice,
teatrul, cinematograful, muzeele, Filarmonica de Stat şi societăţile culturale.
Fiecare dintre acestea au făcut ca în Municipiul Oradea să apară şi să se
dezvolte o viată culturală activă.
Din punct de vedere economic Municipiul Oradea s-a adaptat la noile
condiţii existente, iar trecerea de la comunism la capitalism s-a făcut ţinându-se
28

cont de potenţialul local. În ultimii 20 de ani, odată cu trecerea la un nou sistem
politic, au avut loc transformări care au schimbat şi caracteristicile economice,
sociale şi culturale ale Municipilului Oradea.
Fizionomia oraşului a evoluat odată cu dezvoltarea lui, fiind direct
influenţată în procesul de evoluţie de necesităţile apărute. Existenţa iniţială a
podului peste Crişul Repede în apropierea Cetăţii a făcut ca principalele vechi
drumuri comerciale care veneau dinspre nord, est, sud-est, sud şi vest să facă
joncţiunea în actuala Piaţa Independenţei. Ulterior, între aceste artere principale
vor apărea uliţele secundare, la început neregulate şi abia după anul 1848
sistematizate, în jurul cărora se va forma oraşul. Municipiul Oradea a apărut şi
s-a dezvoltat în lunca Crişului Repede, iar odată cu expansiunea teritorială tot
mai mare, s-a extins pe terasele acestuia. Singurul impediment natural în calea
expansiunii teritoriale au fost Dealurile Oradiei situate la NV de oraş. În ultimul
timp, însă, datorită noilor construcţii apărute acolo, se poate afirma că nici
acestea nu mai constituie un impediment.
Aspectul edilitar al Municipiului Oradea a evoluat ca un fenomen
complex fiind influenţat de cerinţele sociale, economice, arhitectonice, etc.
Dacă la început construcţiile erau din lemn şi aveau un singur nivel, odată cu
trecerea timpului materialele de construcţie au devenit tot mai adaptate nevoilor
de a construi trainic, iar clădirile s-au înălţat la unu, două, trei, patru şi ulterior
la opt şi zece etaje. Nevoia permanentă de spaţii de locuit a făcut ca să dispară
casele unifamiliale şi să apară blocurile, mult mai convenabile într-un spaţiu
urban. Perioada comunistă şi-a pus amprenta asupra aspectului edilitar prin
multitudinea de construcţii efectuate în perioada respectivă, însă şi prin
caracterul uniform promovat. Abia după anul 1989 noile blocuri construite în
cadrul diferitelor ansambluri rezidenţiale din Municipiul Oradea au început să
ofere design-uri occidentale. Totodată periferia Municipiului Oradea a căpătat
un aspect rural.
Structurile din vechile zone industriale creează încă un peisaj repulsiv,
iar autorităţile locale nu au deocamdată programe şi/sau proiecte care să
schimbe această situaţie. Reintroducerea în circuitul economic al acestor
spaţii/structuri s-ar putea face cu ajutorul operatorilor privaţi.
În timp aspectul străzilor Municipiului Oradea devine tot mai modern.
Odată cu programele de preaderare a României la Uniunea Europeană, cu
fonduri ISPA (Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-Aderare), timp de
patru ani, au fost modernizate mai multe străzi urbane din cadrul Municipiului
Oradea. Aceste lucrări de modernizare au adus oraşului un aspect plăcut,
contemporan, care corespunde stadiului actual al progresului unei societăţi
moderne, aşa cum se vrea cea din Municipiul Oradea.
Dotarea tehnico-edilitară a Municipiului Oradea este satisfăcătoare. În
ceea ce priveşte alimentarea cu apă, deşi reţeaua centralizată nu cuprinde toate
29

egiunile oraşului, capacitatea posibilă de livrare a apei (767 l/s) este cu mult
peste cantitatea distribuită consumatorilor (125 l/s). Alimentarea cu energie
termică a locuinţelor din Municipiul Oradea prin sistemul centralizat este
deficitară, şi nu datorită caracteristicilor termice ale agentului ci a vechimii
reţelei de distribuţie. Chiar dacă alimentarea cu gaze naturale a consumatorilor
din Municipiul Oradea a început relativ târziu (după anul 2000), reţeaua de
distribuţie creşte de la an la an. Reţeaua transportului intern de călători s-a
adaptat în permanenţă nevoilor, iar parcurile existente sunt dotate cu cele mai
noi şi moderne autovehicule şi tramvaie.
Fondul de locuinţe al Municipiului Oradea cunoaşte o uşoară creştere
numerică şi calitativă în ultimii ani. Chiar dacă sunt distribuite spaţial relativ
uniform, unităţile şcolare din Municipiul Oradea păstrează un raport relativ
echilibrat cu situaţia existentă în mediul urban din România. În domeniul
sănătăţii, noile condiţii existente după anul 1989, au impus standarde ridicate de
performanţă, motiv pentru care serviciile medicale oferite de cabinetele medicale
şi spitalele private să fie cele alese de majoritatea pacienţilor.
Colaborarea dintre Municipiul Oradea şi oraşul Debreţin are vechi
traiţii, ele existând încă din perioada în care cele două oraşe erau sub
adimistraţie austro-ungară. Odată cu aderarea României la Uniunea Europaenă,
s-au ivit noi posibilităţi de colaborare, din care cel mai evident este programul
de colaborare transfrontalieră Ungaria-Romania (HURO) care se desfăşoară în
perioada 2007-2013.
Necesitatea unor stategii de dezvoltare urbană este evidentă, având în
vedere faptul că de mai bine de 70 de ani s-au luat măsuri care nu au ţinut cont
de planului urbanistic. De aici s-au extins efecte nedorite asupra mediului
ambiant, al habitatului şi al culturii comunitare urbane. Pentru o dezvoltare
armonioasă este necesar să se ţină cont şi de ritmul tehnologic, care ar putea
aduce beneficii. Este esenţială existenţa concordanţei între planurile de
dezvoltare locală şi planurile de dezvoltare regională, naţională şi chiar
internaţională (procesul globalizării are efecte în ceea ce priveşte dezvoltarea
urbană).
30

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE
Alexandrescu, I., Deac, I., Florescu, G.I., (1966), Oradea: Băile Felix et 1 Mai, Editura Meridiane,
Bucureşti;
Alpopi, Cristina, (2008), Elemente de urbanism, Editura Universitară, Bucureşti;
Apáti, Tímea Susana, (2011), Viaţa culturală a maghiarilor din Bihor (1849-1918), teză de doctorat;
Armaş, Iuliana, (2006), Teorie şi metodologie geografică, Editura Fundaţiei România de Mâine,
Bucureşti;
Augustin, I., Mihali, C., (2010), Dublu tratat de urbanologie, Idea, Bucureşti;
Aurousseau, M., (1924), Recent contributions to urban geography: a review, American Geographical
Society;
Bairoch, P., (1988), Cities and Economic Development: From the Dawn of History to the Present,
University of Chicago Press, Chicago, 1988;
Balogh, J., (1982), Varadinum. Várad vára, I-II, Budapesta;
Barabás, S., (1880), A székely krónika, în Történelmi Tár, Budapesta;
Barbu, N., Ungureanu, Al. (editori), (1987), Geografia municipiului Iaşi, Universitatea „Al.I.Cuza”, Iaşi;
Barna, E., (1908), Románia nemzetiségi politikája és az oláhajkú magyar polgárok: Dákó-Románia
hivatalos térképével, Nyomatott az Ellenzék Könyvnyomdájában;
Barrows, H., (1923), Geography as Human Ecology, Annals, Association of American Geographers, pag.
1-14;
Batty, M., (1971), Dynamic simulation of an urban system, University of Reading, Department of
Geography;
Batty, M., Besussi, Elena, Chin, Nancy, (2003), Traffic, urban growth and suburban sprawl, University
College, London, Centre for Advanced Spatial Analysis;
Bălcescu, N., (1902), Istoria românilor sub Mihaiu-Vodă-Viteazul, Institutul de Arte Grafice şi Editură
Minerva;
Băltăreţu, Andreea-Mihaela, (2010), Amenajarea turistică şi dezvoltarea urbană, Editura Universitara,
Bucureşti;
Beaujeu-Garnier, Jacqueline, Chabot, G., (1963, 1967), Urban Geography, Longman, London;
Beaujeu-Garnier, Jaqueline, Chabot, G., (1971), Geografie urbană, Editura Ştiinţifică, Bucureşti;
Bél, M., (1735), Adparatus ad historiam Hvngariae: sive Collectio miscella, monumentorum ineditorum
partim, partim editorum, sed fugientium, typis J.P. Royer;
Béla, M., (1960), Az 1851 és 1918 között működött magyarországi nyomdák és kiadók jegyzéke,
Budapesta;
Béla, M., (1961), Az 1919 és 1948 között működött magyarországi nyomdák és kiadók jegyzéke.
Budapesta;
Benczur, J., Bél, M., (1767, 1777), Compendium Hungariae geographicum: ad exemplar notititiae
Hungariae novae historico-geographicae, Landerer;
Benda, K., Irinyi, K., (1962), A négyszáz éves debreceni nyomda (1561-1961), Editura Akadémiai Kiadó,
Budapesta;
Benţe, F., (1993), Probleme geografice privind populaţia judeţului Bihor, AUOG III/1993, Editura
Universităţii din Oradea, Oradea;
Benţe, F., Benţe, D., Gravu, E., (1970), Aspecte fizico-geografice în zona oraşului Oradea, Lucrări
ştiinţifice, Oradea;
Berindei, I., (1977), Ţara Beiuşului, în vol. „Câmpia Crişurilor, Crişul Repede, Ţara Beiuşului”, colecţia
Cercetări în geografia României, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti;
Berr, B.J.L., Wheeler, J., (Ed.), (2006), Urban Geography in America, 1950-2000: Paradigms and
Personalities, Routledge, London;
Berry, B.J.L., (1964) Otiea as Systems within Systems of Cities, în Papers Regional Science Association,
pag. 147-163;
Berry, B.J.L., (1964), Cities as systems within systems of cities, Papers of Regional Sicence Association;
Birken, S. von, (1684), Der Vermehrte Donau-Strand: Mit Allen seinen Ein- und Zuflüssen: auch samt
kurtzer Verfassung einer Hungar-und Türckis-Cronik, und des Anno 1663. und 1664. geführten
Türken-Krieges: Anjetzo aber Mit einer Kurtzen Continuation der merkwürdigsten Türkischen
31

Kriegs-Handlungen ... versehen;
Bíró M, (1939), Nyomdászati lexikon, Budapesta;
Biró, J., (1932), Nagyvárad barokk és neoklasszikus művészeti emlékei, Budapesta;
Bleahu, M., et al., (1976), Geologia Munţilor Apuseni, Editura Academiei, Bucureşti;
Bokor, G., (1896), A magyar hivatalos statisztika fejlődése és szervezete, Budapesta;
Bolca, V., (1934), Şcoala normală română unită din Oradea. 1781-1934, Tipografia Scrisul Românesc,
Oradea;
Bondar, J., (1913), A Nagyváradi Nyilvános Könyvtár keletkezése és működésének első esztendeje, Oradea;
Bonfini, A., Brenner, M., Sambucus, J., (1565, 1581), Rervm Vngaricarvm Decades Qvatvor Cvm
Dimidia, Wechelus;
Borcea, L., (1992), Agonia: file dintr-un jurnal posibil: Oradea, ianuarie-aprilie 1919, Editura Cogito,
Bucureşti;
Borcea, L., (2003), Memoria caselor, Editura Arca, Oradea;
Borcea, L., Mihai, A., Moisa G., (2006), De la o staţie la alta, Editura Arca, Oradea;
Bordanc Floarea, (1980), Romania – Harta economică, sc.1:400 000, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti;
Borovszki, S., (1901), Bihar vármegye és Nagyvárad, Budapesta;
Borovszky, S., Sziklay, J., Csánki, D., (1901), Magyarország vármegyéi és városai: Bihar vármegye és
Nagyvárad, Országos Monográfia Társaság;
Borsa, G., (1996a), Hoffhalter-problémák, în Könyvtörténeti írások, Országos Széchényi Könyvtár,
Budapesta, pag. 206-211;
Borsa, G., (1996b), Hoffhalter Rudolf nyomdája a Dráva és Mura táján (1573-1574), în Könyvtörténeti
írások, Országos Széchényi Könyvtár, Budapesta, pag. 212-218.
Bradu, I., Firez, A., (1973), Filarmonica de Stat din Oradea: 1923-1973, Editura Comitetului de cultură şi
educaţie socialistă al judeţului Bihor, Oradea;
Brătianu, G.I., (1943), Origines et formation de l'unité roumaine, Editura T. Golea;
Broinaş, Aurica, (1969), Aspecte privind rolul presei din Bihor în consolidarea puterii populare în Bihor.
Trecut, prezent, perspective, Editura CCES, Oradea;
Brown, R.K., (1969). City Cybernetics, Land Economics, nr. 46, pag. 406-416;
Bucur, L., (2009), Studiu geografic al Zonei Metropolitane Oradea prin Sisteme Informaţionale
Geografice, teză de doctorat, Oradea;
Bud, Felicia (2003), Mission opportunities among the Romanian population in Oradea, Romania: a
historical approach, Calvin Theological Seminary;
Bunyitay, V., (1855), A mai Nagyvárad megalapítása, Magy. Tud. Akadémia;
Bunyitay, V., (1883), A Vâradi Piispokseg tdrtenete, Nagyvarad;
Bunyitay, V., (1886), A Varadi Kaptalan: Legregibb Statutumai, Nagyvarad;
Bunyitay, V., (1890), Nagyvárad természetrajza, Franklin-Társulat Nyomdája;
Bunyitay, V., (1892), Nagyvárad a török-foglalás korában: 1660-1692 visszavívása kétszázados
emlékünnepére, Franklin társulat nyomdája;
Bunyitay, V., Málnási, Ö., (1935), A váradi püspökök a száműzetés s az újraalapítás korában 1566-1780,
Debreţin;
Burgel, G., (1993), La ville aujourd’hui, Collection Pluriel, Hachette, Paris;
Burgess, E.W., (1924), The growth of the city: an introduction to a research project, Societatea
Americană de Sociologie;
Butură, V., (1989), Străvechi mărturii de civilizaţie românească, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică,
Bucureşti;
Buzalic, A,. (2008), 230 de ani de la înfiinţarea Eparhiei Române Unite de Oradea Mare - trecut, prezent
şi viitor: Oradea, 9-11 Mai 2007, Presa Univ. Clujeană, Cluj-Napoca;
Cadwallader, M., (1995), Urban Geography: An Analytical Approach, Prentice Hall, London;
Carter, H., (1972, 1976, 1981, 1995), The Study of Urban Geography, Edward Arnold, London;
Carter, H., (1991), Urban and rural settlements, Longman, London and New York, p.7;
Călugăru, T., (1949), Prietenii teatrului, în Viaţă Nouă, 23 noiembrie, Oradea;
Çelebi, E., (1664), Seyahatname;
Cellarius, C, Patrick, S., (1782), Christophori Cellarii Smalcaldensis Geographia antiqua recognita
denuo: & ad veterum novorumque scriptorum fidem, historicorum maxime, identidem castigata, & 5.
ed. plurimis locis aucta & immutataduplicemque indicem... addidit, totam recensuit, sumptibus J. &
T. Pote, E. Ballard, C. Bathurst, J.F. & C. Rivington, T. Longman, & G. Ginger;
32

Ceuca, J., Cubleşan, C., Manilici, Roxana, Nicolae, V., (1994), Teatrul Naţional Cluj-Napoca (1919-
1994). Teatrul românesc din Transilvania - 240 de ani, studiu monografic, Cluj-Napoca;
Chidioşan, N., (1974), Sincronismele apusene ale culturii Witetenberg stabilite pe baza importurilor
ceramice, în Crisia IV, Editura Muzeului Ţării Crişurilor, Oradea;
Chidioşan, N., (1981), Contribuţii privind epoca bronzului pe teritoriul Municipiului Oradea, în Crisia IX,
Editura Muzeului Ţării Crişurilor, Oradea;
Chipea, F., (1996) Ecologia infracţionaliăţii judecate şi condamnate în judeţul Bihor, în anul 1995,
AUOG VI/1996, Editura Universităţii din Oradea, Oradea;
Chira, I., (1971), Înfiinţarea Reuniunii de Cântări „Hilaria” şi primii ani de activitate a acesteia, în
Hilaria I, Oradea;
Chiriac, A., (2003), Camera de comerţ şi industrie. Repere istorce, Editura Muzeului Ţării Crişului,
Oradea;
Chiriac, A., (2003), Oradea: pagini de istorie: instituţia primarului, evoluţie administrativă, realitate
urbanistică şi arhitecturală: centenarul sediului primăriei municipiului Oradea, 1903-2003, Editura
Muzeului Ţării Crişurilor, Oradea;
Christaller, W., (1933), Die zentralen Orte in Süddeutschland, Editura Gustav Fischer, Jena;
Ciolan, I.N., Borda, V., Lăcătuşu, I., (1997), Transilvania prigonită de unguri, Casa de editură P. Maior,
Tg. Mureş;
Clark, D., (1982), Urban Geography: An Introduction Guide, Croom Helm Ltd, London;
Cocean, P., Moldovan, C., Zotic, V., Puiu, V., (2010), Amenajarea teritoriului suburban al municipiului
Bistriţa, Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca;
Cornea, Lucia, (1991), Adunarea generală de la Oradea a „Astrei” (17-18 octombrie 1920), în Analele
Universităţii din Oradea, Fascicula Istorie-Arheologie-Filosofie, Editura Universităţii din Oradea,
Oradea, pag. 88-96;
Cornea, Lucia, (1995), Consideraţii privind asociaţionismul cultural interbelic în Bihor, în Crisia, XXV,
Oradea, pag. 143-155;
Coteţ, P., Grumăzescu, Cornelia, (1967), Harta geomorfologică a Câmpiei Tisei, SCGGG – Geogr, XIV,
2;
Coxe, W., (1807), History of the House of Austria: from the foundation of the Monarchy by Rhodolph of
Hapsburgh to the death of Leopold the Second 1218 to 1792, Volumul 1, Partea 2, Printed by L.
Hansard and Sons, for T. Cadell and W. Davies, in the Strand;
Crişan, Rodica, (2004), Reabilitarea locuirii urbane tradiţionale, Editura Paideia, Bucureşti;
Csürös, F., (1911), A debreceni városi nyomda története, Debreţin;
Cucu, V., (1970), Oraşele României, Editura Ştiinţifică, Bucureşti;
Cucu, V., Ştefan, M., (1979), România, Editura Sport-Turism, Bucureşti;
Daicoviciu, C., Cheresreşiu, V., (1963), Din istoria Transilvaniei, Volumul 1 şi 2, Editura Academiei
Republicii Populare Române, Bucureşti;
Daicoviciu, C., Constantinescu, M., (1965), Brève histoire de la Transylvanie, Volumul 3, Académie de la
République socialiste de Roumanie, Bucureşti;
Dan Popa, Ion Malcoci, (1976), Optimizarea transportului urban, Editura Tehnică, Bucureşti;
Dányi, D., (1993), Az 1850 és 1857 évi népszámlálás, Központi Statisztikai Hivatal, Budapesta;
Dányi, D., Dávid, Z., (1960), Az első magyarországi népszámlálás (1784-1787), Budapesta;
Darabonţ, A., Vaiteanu, D., Iana, M., (1983), Circulaţia si poluarea sonoră a mediului urban, Editura
Tehnică, Bucureşti;
Dávid, Z., (1980), A magyar nemzetiségi statisztika múltja és jelene în „Valóság”, XXIII, nr. 8, Budapesta;
Deac, A., (1962), Mişcarea muncitorească din Transilvania, 1890-1895, Editura Ştiinţifică, Bucureşti;
Deák, F., (1877), Nagyvárad elvesztése 1660-ban;
Decsi, J., (1866), Magyar historiája, 1592-1598, Eggenberger;
Dejeu, P., (1926), Aşezămintele culturale din municipiul Oradea şi Judeţul Bihor, Tipografia Transilvania,
Oradea;
Densuşianu, N., (1884, 2001), Revolutiunea luí Horia în Transilvania si Ungaria, 1784-1785;
Diaconovich, C., (1896), Enciclopedia română: publicată din insărcinarea şi sub auspiciile Asociaţiunii
pentru literatura română şi cultură, W. Krafft;
Dickinson, R.E., (1961), The west European city: a geographical interpretation, Routledge & Paul;
Dima, M., (2005), Epurarea apelor uzate urbane, Editura Tehnopress, Bucureşti;
Drăganu, N., (1933), Românii în veacurile IX-XIV pe baza toponimiei şi a onomasticei, Editura
Imprimeriei Naţionale;
33

Drăguţ, V., (1979), Arta gotică în România, Editura Meridiane, Bucureşti;
Dumiter, Aurelia-Florina, (2004), Repere socio-economice în oraşul Oradea, AUOG XIV/2004, Editura
Universităţii din Oradea, Oradea;
Dumiter, Aurelia-Florina, (2005), Poluarea şi protecţia mediului atmosferic în oraşul Oradea, AUOG
XV/2005, Editura Universităţii din Oradea, Oradea;
Dumiter, Aurelia-Florina, (2006), Régime de la température moyenne annuelle de l’air à Oradea, AUOG
XVI/2005, Editura Universităţii din Oradea, Oradea;
Dumiter, Aurelia-Florina, (2007), Clima şi topoclimatele oraşului Oradea, Editura Universităţii din
Oradea, Oradea
Dumiter, Aurelia-Florina, (2008), Méthodes et moyens employés dans la réalisation des profiles topoclimatiques
dans l`aréal de la ville d’Oradea, AUOG XVIII/2008, Editura Universităţii din Oradea,
Oradea;
Dumitraşcu, S., (1971), Oradea. 860 sau 900 de ani de la prima atestare documentară, articol în ziarul
„Crişana”, 24 aprilie 1971;
Dumitru, Mărioara, (2011), Analiza şi evaluarea resurselor de ape subterane freatice şi de adâncime
medie din bazinul hidrografic Crişul Repede, teză de doctorat, Oradea;
Dumitru, S., Comşa, M., Rughinis, Cosima, Toth, Al,. Voicu, Mălina, (2006), Viaţa socială în România
urbană, Editura Polirom, Bucureşti;
Duţu, M., (2010), Dreptul urbanismului, ediţia a V-a, Universul Juridic, Bucureşti;
Duzinchevici, G., Reus-Mîrza, E., (1965), Cronica Transilvaniei, 1608-1665, Editura Academiei
Republicii Populare Române, Bucureşti;
Dvorzsak, L., (1941), Nagyvarad es Biharmegye utmutaoja, Nagyvárad;
Ebeling, W., Karmeshu, A.S., (2001), Dynamics of Economic and Technological Search Processes in
Complex Adaptive Landscapes. Advances in Complex Systems, 4(1), apariţie specială în Complex
Dynamics in Economics, editori Helbing, D., Schweitzer, F., Editura Plantijn Casparie,
Heerhugowaard, pag. 71-88;
Ecsedy, Judit, (1999), A könyvnyomtatás Magyarországon a kézisajtó korában 1473-1800, Editura Balassi
Kiadó, Budapesta;
Ecsedy, Judit, (2004), A régi magyarországi nyomdák betűi és díszei 1473-1600. A Hoffhalter-nyomda, în
Hungaria typographica, Editura Balassi Kiadó, Budapesta, pag. 91-98;
Eder, J.K., (1800), Scriptores rerum Transsilvanarum, Volumul 2, Partea 1, Typis sumptibusque Martini
Hochmeister;
Edroiu, N., Puşcaş, V., (1995), Maghiarii din România, Fundaţia Culturală Română, Centrul de Studii
Transilvane, Cluj-Napoca;
Eisner, S., Gallion, A., Eisner, St., (1993), The Urban Pattern, John Wiley and Sons;
Enghel, E., Pretor, D., Mendrea, S., (1964), Oradea, Villes et paysages de Roumanie, Editura Meridiane,
Bucureşti;
Erőss A., (1996), Gondolatok a sajtóról. 200 éves a magyar újságírás, Custos Kiadó, Târgu Mureş;
Faur, V., (1987), Societatea de lectură din Oradea. 1852-1875, Oradea;
Faur, V., (1992), Cultura românilor din Bihor, 1849-1918, Oradea;
Faur, V., Romînaşu, R., (2007), Statutele asociaţiilor cultural româneşti din Oradea şi Bihor (1849-1933),
Editura Universităţii din Oradea, Oradea;
Fehér, D., (1937), Biharmegye. Nagyvarad kulturtörténete, Nagyvarad;
Filimon, C., (2004), Unele aspecte privind apariţia şi evoluţia aşezărilor din Depresiunea Oradea-Bratca,
AUOG XIV/2004, Editura Universităţii din Oradea, Oradea;
Filimon, C., (2006), Densitatea populaţiei în Depresiunea Oradea-Bratca, AUOG XVI/2005, Editura
Universităţii din Oradea, Oradea;
Filimon, C., Pâle, Luminiţa, (2000), Depresiunea Oradea-Bratca. Evoluţia numerică a populaţiei în
perioada 1880-1992, AUOG X/2000, Editura Universităţii din Oradea, Oradea;
Filimon, Luminiţa, Chiriac, C., Petrea, Rodica, Filimon, C., (2009), Population Mobility and Its
Implications in Territorial Reconversion. A Case Study: The Crişul Repede Valley TPU (Territorial
Planning Unit), AUOG XIX/2009, Editura Universităţii din Oradea, Oradea;
Firu, N., (1924), Oradea Mare, Editura Cultura naţională, Bucureşti;
Fleisz, J., (2007), Metamorfoza unui oraş: Oradea 1850-1940, Editura Europrint, Oradea;
Forgách F., (1866), Ghymesi Forgách Ferencz nagyváradi püspök Magyar historiája, 1540-1572:
Forgách Simon és Istvánfi Miklós jegyzéseikkel együtt, Magyar Tudományos Akadémia. Történelmi
bizottsága;
34

Fyfe, N., Kenny, Judith., (Ed.), (2005), The Urban Geography Reader, Routledge, London;
Gaivoronschi, V., Andreescu I., (2010), Identitate şi alteritate în spaţiul urban, Editura Arhitext,
Bucureşti;
Gallacz, J., (1896), Monografia: rész. A Körös es Berettyó völgye, Szent László Nyomda
Részvénytársaság;
Ganoczy, A., (1776), Episcopi Varadinenses fide diplomatum concinnati;
Gavriş, A., (2011), Mari habitate urbane în Bucureşti, Universitara, Bucureşti;
Gazdag, J., (1982), Fejezetek Bihar vármegye levéltárának feudális kori történetéhez, Debrecen;
Gămănescu, Ş., (1984), Epidemia de holeră din 1873 în Banat şi Transilvania, în volumul „Apărarea
sănătăţii ieri şi azi” (coord. Gh. Brătescu), Bucureşti;
Ghiga, G., (2005), Infrastructura teritorială şi dezvoltarea urbană, Editura Uranus, Bucureşti;
Ghinea, D., (2002), Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti;
Ghionea, F., (2010), Transport urban. Fenomenul, Matrixrom, Bucureşti;
Giuliano, Genevieve, Hanson, Susan, (Ed.), (2004), Geography of Urban Transport, Guilford Press, New
York;
Gligor, V., (2011), Geografie aplicată şi planificare teritorială, Suport de curs, Cluj-Napoca;
Golu, P., (1989), Fenomene şi procese psihosociale: Cercetare, cunoaştere, acţiune, Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti;
Grad, C., Ciubotă, V., (1998), 1918: sfârşit şi început de epocă, Lekton, Zalău;
Graziani, G., (1728), Historiarum Venetarum, libri xxxii. quorum xxiv. priores nunc prodeunt, Volumul 2,
Joannes Manfré;
Gyalókay, J., (1913), Új adatok a régi Várad helyrajzához;
Györffy, G., (1963), Geographia historica Hungariae tempore stirpis Arpadianae, Budapesta;
Gyorffy, J., Szenkereszty, T., (1913), Bihar Vármegye és Nagyvárad város rovid földrajza, Budapesta;
György, K., (1938), Az erdélyi időszaki sajtó a kiegyezéstől a közhatalomváltozásig, 1867-1919,
Budapesta;
Hall, A.D., Fagen, R.E., (1956), Definition of a System, General Systems Yearbook, nr. I, pag. 18-27;
Hall, T., (1998, 2001), Urban Geography, Routledge, London;
Hammel, E., (2009), Air War Europa: Chronology, Pacifica Military History;
Harris, C.D., Ullman, E.L., (1945), The nature of cities, în Annals of the American Academy of Political
and Social Science, 242, p. 7-17
Hartshorn, T.A., (1980, 1981, 1990, 1992) Interpreting the City: An Urban Geography, John Wiley &
Sons, London;
Haşeganu, M., (1957), Geografia economica a R.P.R, Editura Ştiinţifică, Bucureşti;
Hathvani, S., (1777), Thermae Varadiensis, Viennae;
Hegedűs, N., (1957), Ady Endre Nagyváradon, Budapesta;
Hegyesi, M., (1885), Biharvármegye 1848-49-ben, Editura Hügel, Nagyvárad;
Heisu, G., Vancea, V., Heisu, Aurelia, Heisu, Otilia, (1993), Aspecte privind radioactivitatea atmosferei în
zona Municipiului Oradea în perioada 1980-1990, AUOG III/1993, Editura Universităţii din Oradea,
Oradea;
Horedt, K., (1958), Contribuţii la Istoria Transilvaniei, secolele IV-XIII, Editura Academiei, Bucureşti;
Horvarth, A., (1923), Ghidul oraşului Oradea Mare, Oradea;
Horváth, I., (1923), Ghidul oraşului Oradea Mare, Oradea;
Howkins, T.F., (1999), The adjustment of international rail passenger services to new state boundaries –
the Eastern Marchlands of Europe 1918–39, in Journal of Transport Geography, June 1999, pp. 149-
158, Elsevier, Londra;
Hoyt, H., (1939), The Structure and Growth of Residential Neighbourhoods in American Cities, Federal
Housing Administration, Washington;
Iancu, M., (1955), Curs de geografie fizică a României. Note de curs;
Ianoş, I., (1987), Oraşele şi organizarea spaţiului geografic. Studiu de geografie economică asupra
teritoriului României, Editura Academiei, Bucureşti;
Ianoş, I., (2000), Sisteme teritoriale. O abordare geografică, Editura Tehnică, Bucureşti;
Ianoş, I., (2001), Economic Transition and Urban Industrial Employment in Post-Communist Romania, în
„Post-Communist Romania: Coming to Terms with Transition”, Palgrave, Houndmills and New
York;
Ianoş, I., (2002), The maturing of the Romanian Urban System, în „International handbook of urban
systems: Studies of urbanization and migration in Advanced and Developing Countries”, Geyer, H.S.
35

(editor), Edward Elgar, Cheltenham
Ianoş, I., (2004), Dinamica urbană (Aplicaţii la oraşul şi sistemul urban românesc), Editura Tehnică,
Bucureşti;
Ianoş, I., (2005), Geografie urbană şi rurală, Proiectul pentru Învăţământul Rural, Ministerul Educaţiei şi
Cercetării;
Ianoş, I., (2007), A Major Challenge for Romanian Towns: The large habitats, în „Global Perspectives on
Urbanization” Pomoroy, G., Webster, G. (editori), University Press of America, Inc., Lanham;
Ianoş, I., Heller, W., (2006), Spaţiu, economie şi sisteme de aşezări, Editura Tehnică, Bucureşti;
Ianoş, I., Humeau J.-B., (2000), Teoria sistemelor de aşezări umane. Studiu introductiv, Editura Tehnică,
Bucureşti;
Ianoş, I., Pumain, Denise, Racine J.-B., (editori), (2000), Integrated Urban Systems and Sustainability of
Urban Life, IGU-Commission of Urban Development and Urban Life, Editura Tehnică, Bucureşti;
Ianoş, I., Tălângă, C., (1994), Oraşul şi sistemul urban românesc în condiţiile economiei de piaţă,
Institutul de Geografie, Academia Română, Bucureşti.
Ignat, D., (1974), Ceramica pictată neolitică de pe Valea Crişului Repede, în Crisia IV, Editura Muzeului
Ţării Crişurilor, Oradea;
Ilieş, Al., (1998), Etnie, confesiune şi comportament electoral în Crişana şi Maramureş (sfârşitul sec. XIX
şi sec. XX). Studiu geografic, Editura Dacia, Cluj-Napoca;
Ilieş, Al., et al, (1998), Potenţialul turistic al Bazinului Hidrografic al Crişului Repede, Editura
Universităţii din Oradea, Oradea;
Ilieş, Al., Staşac, M., (2009), Studiu geografic al populaţiei, Editura Universităţii din Oradea, Oradea;
Ilieş, Gabriela, (2008), Turism urban, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca;
Indig, O., (1975), Presa literară maghiară din Oradea la sfârşitul secolului al XIX-lea, teză de doctorat,
Oradea;
Indig, O., (1991), A nagyváradi színészet másfél évszázada: 1798-1944, Kriterion, Bucureşti;
Ionescu, A.S., (2006), Moda şi societate urbană în România epocii moderne, Editura Paideia, Bucureşti;
Ionescu, G., (1963), Istoria arhitecturii in România: De la orânduirea comunei primitive până la sfârşitul
veacului al XVI-lea, Editura Academiei Republicii Populare Române, Bucureşti;
Iordan, I., (1963), Toponimia româneasca, Editura Academiei Republicii Populare Române, Bucureşti;
Iordan, I., Gâştescu, P., Oancea, D.I., (1974), Indicatorul localităţilor din România, Editura Academiei,
Bucureşti;
Iorga, N., (1908), Istoria bisericii româneşti şi a vietii religioase a Românilor, Volumele 1-2, Tip. Neamul
Românesc;
Iorga, N., (1915), Istoria romînilor din Ardeal şi Ungaria: de la mişcarea lui Horea pănă astăzi, cu o
prefaţă despre epoca mai veche: lecţii ţinute la Universitatea din Bucureşti;
Iorga, N., (1939), Neamul românesc în Ardeal şi Ţara Ungurească la 1906, Editura Ministeriului de
Interne;
Istocescu, D., (1970), Stratigrafia depozitelor pliocene din extremitatea vestică a Bazinului Crişului Alb,
Dds. şed. Con. Geol., LVI (1968-1969);
Istvánffy, M., (1724, 1758), Historia Regni Hungariae, post obitum gloriosissimi Matthiae Corvini regis a
quo apostolicum hoc regnum Turcarum potissimum armis barbare invasum libris 34. rerum in
Pannonia, Dalmatia, Transylvania, typis Ioannis Thomae Trattner;
Jakó, Z., (1940), Bihar megye török pusztitás elöt, Budapesta;
János, F., (2005), Az erdélyi magyar sajtó története (1890-1940), Pro Pannonia Kiadói Alapítvány, Pécs;
Jekelfalussy, J., (1897, 2010), The millennium of Hungary and its people, Pesti könyvnyomdarészvénytársaság;
Johnston, R.J., (1980, 2006), City and Society: An Outline for Urban Geography, Penguin Books, London;
Jósa, Piroska, (2004), Ezüstös gépmadarak szárnyán érkezett a halál, Partium Füzetek 34, Oradea;
Josan, I., Tătar, C., Stupariu, M., (2007), Migraţia internă a populaţiei României la sfârsitul secolului XX
şi începutul secolului XXI, Revista Română de Geografie Politică, Editura UniversităŃii din Oradea,
Oradea;
Jucu, S., (2011), Analiza procesului de restructurare urbană în Municipiul Lugoj, Editura Universităţii de
Vest, Timişoara;
Kaiserlich-Königliches Militär-Geographisches Institut, (1897), Grosswardein (Oradea);
Kaplan, D., Wheeler, J.O., Holloway, s., (2004, 2008), Urban Geography, John Wiley & Sons, London;
Katona, I., (1798), Epitome chronologica rerum Hungaricarum, Transsilvanicarum, et Illyricarum,
Volumul 3, Typis Regiae Universitatis;
36

Katona, I., (1894), Historia critica regum Hungariæ, [42 vols. in 41 pt. Vols. 7 and 21 were apparently
omitted from the numeration in this edition];
Kazy, F., (1737, 1741, 1749), Historia regni Hungariæ, typis academicis S.J.;
Kéres Nadany, J.N. de, (1663), Florus Hungaricus sive rerum Hungaricarum ab ipso exordio ad Ignatium
Leopoldum deductarum compendium, ex off. Joannis à Waesberge;
Keserü, B., (1965), Adattár XVII, szàzadi szellemi mozgalmaink történetéhez I, Budapesta;
Kivell, P., (1992), Land and the City: Patterns and Processes of Urban Change, Routledge, London;
Knox, P.L., Linda McCarthy, Linda Mary, (1994, 2005, 2011), Urbanization: An Introduction to Urban
Geography, Prentice Hall, London;
Kollarius, A.F., (1783), Historiae iurisque publici regni Ungariae aemonitates, typis a Baumeisterianis;
Kőszeghy, J., (1913), Nagyvárad város közintézményeiről és közműveiről, Oradea;
Kovachich, M.-G., (1798), Scriptores rerum Hungaricarum minores hactenus inediti, synchroni, aut
proxime coaevi quos e codicibus autographis, partim etiam apographis inter se rite collatis, desumtos
et collectos, typis Regiae Universitatis;
Kovács, A., (1925), A népesség fejlődése Magyarországon az utolsó félszázad alatt, Magyar Statisztikai
Szemle, III, nr. 1;
Krims, A., (2007), Music and Urban Geography, Routledge, London;
Lakos, L., (1904), Nagy-Várad multja es jelenjéből: A varosi levéltár adatai alapjan írta: Lakos Lajos;
Láng, J., (1902), Szigligeti társaság el sö éve, Oradea;
Latham, A., McCormack, D., McNamara, K., McNeill, D., (2009), Key Concepts in Urban Geography,
Sage Publications Ltd, London;
Laurian, A.T., Laurian, T.A., Bălcescu, N., (1846), Magazinu istoriku pentru Dacia, Volumul 3, Cu
tipariul Collegiului National;
Lazin, G., Oltean, Daniela, Porumbăcean, C., (1996), Sovietizarea nord-vestului României: 1944-1950,
Editura Muzeului Sătmărean, Satu Mare;
Lee, D.B., (1973) Requiem for large-scale models, în Journal of the American Institute of Planners, nr. 39,
pag. 163-178;
Lee, D.B., (1994) Requiem for large-scale models, în Journal of the American Institute of Planners, nr. 60,
pag. 35–40;
Lehrer, M.G., Lehrer, Edith, Pătroiu, I., (1989), Ardealul pământ românesc, Editura Vatra românească,
Bucureşti;
Linc, R., Biriş, I., (1996), Funcţia medicală a Municipiului Oradea, AUOG VI/1996, Editura Universităţii
din Oradea, Oradea;
Linc, Ribana, (2004), Sur la question des déchets dans la ville d’Oradea, AUOG XIV/2004, Editura
Universităţii din Oradea, Oradea;
Luca, I. de, (1791), Geographisches Handbuch von dem östreichischen Staate, Degen;
Lünig, J.C., (1720), Das deutsche Reichs-Archiv, in welchem zu finden desselben Grund-Gesetze und
Ordnungen, Lanckischen;
Luttrell, N., (1857), A brief historical relation of state affairs: from September 1678 to April 1714, At the
University press;
Maior, G., (1906), Politica agrară la români: desvoltarea chestiunei agrare in toate tările locuite de
români din secolul XVII, XVIII şi XIX, Inst. de Arte Grafice "Carol Göbl";
Manciulea, Ş., (1938), Câmpia Tisei, în Buletinul Societăţii Române de Geografie, Anul LVII, Bucureşti;
Manciulea, Ş., (1941), Aşezări româneşti din Ungaria şi Transilvania în secolele XIV-XV, Blaj;
Massa, S., (1630), Chronicon Fuchsio-Lupino-Oltardinum, sive, Annales Hungarici et Transsilvanici,
opera et studio, Josef Franz Trausch;
Massa, S., Fuchs, M., Trausch, J., (1847, 1848), Chronicon Fuchsio-Lupino-Oltardinum sive Annales
Hungarici et Transsilvanici: Complectens annales ann. 990-1630, Volumul 1, Gött;
Măhăra, G., (1970), Regimul vântului în zona oraşului Oradea, Lucrări ştiinţifice, Oradea;
Măhăra, G., (1977), Câmpia Crişurilor – studiu fizico-geografic, în vol. Câmpia Crişurilor, Crişul Repede,
Ţara Beiuşului, în col. Cercetări în gerografia României, Editura ştiinţifică şi enciclopedică,
Bucureşti;
Măhăra, G., (1994), Contribuţii la stabilirea stresului bioclimatic în depresiunile golf din vestul Munţilor
Apuseni, AUOG 4/1994, Editura Universităţii din Oradea, Oradea;
Măhăra, G., Linc, Ribana, Gaceu, O., (2002), Umezeala relativă a aerului în judeţul Bihor, AUOG
XII/2002, Editura Universităţii din Oradea, Oradea;
Măhăra, G., Lungu, F., (1967), Contribuţii la studiul climei oraşului Oradea, Lucrări ştiinţifice, Oradea;
37

Mălinaş, C., (2002), Oradea în plăci memoriale, Biblioteca Judeţeană „Gheorghe Şincai” Bihor, Oradea;
Mărcuş, Ş., (1935), Muzică şi Teatru în Bihor, Tipografia Diecezană, Oradea;
Mărginean, I., (2000), Proiectarea cercetării sociologice, Editura Polirom, Iaşi;
McKenzie, R.D., (1971), The Ecological Approach to the Study of the Human Community, în The Social
Fabric of the Metropolis, Editor Short, J.F., University Chicago Press, Chicago, pag. 17-33;
Medvedkov, Y., (1967), The Regular Component in Settlement Patterns Shown on a Map, Soviet
Geography, VIII, pag. 150-168;
Mehedinţi, S., (1994), Terra. Introducere în geografie ca ştiinţă, Editura Enciclopedică, Bucureşti;
Meruţiu, V., (1929), Judeţele din Ardeal şi din Maramureş până în Banat: Evoluţia teritorială, Editura
Institutului de Arte Grafice Ardealul;
Meteş, Ş., (1935), Istoria bisericii şi a vieţii religioase a românilor din Transilvania şi Ungaria (până la
1698), Volumul 1, Editura Librăriei Arhidiecezane;
Meynen, N., (2002), L`italianisme dans l`arhitecture oradeenne au debut du XX-eme siecle, AUOG
XII/2002, Editura Universităţii din Oradea, Oradea;
Mihăilescu, I., (1999), Familia în societăţile europene, Editura Universităţii Bucureşti, Bucureşti;
Mihăilescu, M.V., (1915), Bucureştii, din punct de vedere etnografic;
Mihăilescu, M.V., (1941), Oraşul ca fenomen antropogeografic, în Cercetări şi studii geografice, seria II, I
(1937-1938);
Mihăilescu, V., (1966), Dealurile şi câmpiile României. Studiu de geografie a reliefului, Editura
Ştiinţifică, Bucureşti;
Mihoc, B., (1980), Aplicarea reformei agrare din 1921 în oraşul Oradea, în Crisia X, pag. 653-678,
Oradea;
Moga, V., (2003), Astra şi societatea: 1918-1930, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca;
Moldoveanu, M., (2007), Oradea, B. Lebon;
Morariu, T., (1964), Noua geografie a patriei, Editura Ştiinţifică, Bucureşti;
Morariu, T., Cucu, V., Velcea, I., (1969), The geography of Romania, Meridiane Pub. House, Bucureşti;
Morin, E., (1986), La connaissance de la connaissance, în La méthode, vol. 3, Editura Seuil, Paris;
Mózes, T., (1997), Evreii din Oradea, Editura Hasefer, Bucureşti;
Mumford, L., (1961), The city in history: its origins, its transformations, and its prospects, Harcourt,
Brace & World;
Munteanu-Murgoci, G., Popa-Burcă, I., (1903), România şi ţările locuite de Români, C. Göbl;
Nagy, S., (1885), Bihar-ország Utirajzok, II, Nagyvárad;
Nagy, S., (1886), Bihar vármegye földrajza Nagy-Várad város leírásával, Nagyvárad;
Naményi, L., (1902), A nagyváradi nyomdászat története, în Magyar Könyvszemle 9/2, Budapesta, pag.
170-182;
Neacşu, M.C., (2010), Imaginea urbană. Element esenţial în organizarea spaţiului, Editura
ProUniversitaria, Bucureşti;
Neacşu, M.C., (2010), Oraşul sub lupă. Concepte urbane. Abordare geografică, Pro Universitaria,
Bucureşti;
Nemeti, F., Biro, I., (1901), Nagyvaradi utmutato;
Neş, T., (1937), Oameni din Bihor, Tipografia Diecezană, Oradea;
Nimigeanu, V., (1971), Metoda concentraţiei şi aplicarea ei în studiul populaţiei şi aşezărilor din
România, An. Şt. Univ. Iaşi, Geografie, tom XVII, Iaşi;
Nistor, S., (1997), Alunecări de teren pe versantul drept al Crişului Repede în perimetrul oraşului Oradea,
AUOG VII/1997, Editura Universităţii din Oradea, Oradea;
Ofori-Amoah, B., (2006), Beyond the Metropolis: Urban Geography as If Small Cities Mattered,
University Press of America, Lanham;
Oliviu Puie, (2008), Reglementari juridice în materia amenajării teritoriului şi a urbanismului -
Legislaţie. doctrina. jurisprudenţă, Universul Juridic, Bucureşti;
Onofrei, B., Hristodorecu, D., Popliceanu, E.E., Dediu, M., (2005), Documente privind rolul sociologiei în
practica urbanismului, Sociologie urbană, MTCT;
Oprescu, G., (1965), Istoria teatrului în România, Volumul 3, Editura Academiei Republicii Populare
Române, Bucureşti;
Osváth, K., (1928), Erdéli Lexicon, Oradea;
Pacione, M., (2002), The City. Original concepts in the social sciences, Routelange, New York;
Pacione, M., (2002, 2005, 2009), Urban Geography, Routledge, London;
Pacione, M., (Ed.), (1997), Britain's Cities: Geographies of Division in Urban Britain, Routledge,
38

London;
Paddison, R., (Ed.), (2001), Handbook of urban studies, SAGE, Londra;
Palugyai, I., (1853), Magyarorszag történeti leirása, Vol. II, Budapesta;
Papp, L., (1943), Nagyvárad Városismertetes, Nagyvárad;
Parisi, G., (1998), Statistical field theory, Perseus Books;
Pascu, Ş., (1990), A history of Transylvania, Dorset Press, Londra;
Pauca, M., (1958), Izvoarele termale de la vest de Munţii Apuseni, Natura nr. 2, Bucureşti;
Petrea, Rodica, (2001), Aspecte de poluare şi de protecţie a mediului în Municipiul Oradea, AUOG
XI/2001, Editura Universităţii din Oradea, Oradea;
Petrea, Rodica, Josan, N., Luncan, A., Ilieş, Dorina-Camelia, Chiriac, C., (2005), Impact of
Geomorphologic Component on the New Urban Planning Policy of Oradea City, AUOG XV/2005,
Editura Universităţii din Oradea, Oradea;
Podea, T., (1992), Transylvania, Editura Fundaţiei Culturale Române;
Pop, G.P., (1970), Câmpia Crişurilor. Studiu de geografie economică, teză de doctorat;
Pop, G.P., (2005), Dealurile de Vest şi Câmpia de Vest, Editura Univerităţii din Oradea, Oradea
Pop, G.P., Rusu, V., (1969a), Aspecte ale geografiei transporturilor urbane în Municipiul Oradea, Lucrări
ştiinţifice, Oradea;
Pop, G.P., Rusu, V., (1969b), Unele aspecte privind populaţia oraşului Oradea, Comunicări de geografie,
vol. VIII, Bucureşti;
Pop, I.A., (1997), Istoria României. Transilvania, Editura George Bariţiu, Cluj-Napoca;
Pop, I.A., Nägler, T., Bărbulescu, M., (2005), The History of Transylvania: De la 1541 până la 1711,
Romanian Cultural Institute, Bucureşti;
Pop, P.G., (1991), Evoluţia urbanului în judeţul Bihor, AUOG I/1991, Editura Universităţii din Oradea,
Oradea;
Pop, V., (1931), Mic ghid al oraşului Oradea, Oradea;
Popa, D., Malcoci, I., (1976), Optimizarea transportului urban, Editura Tehnică, Bucureşti;
Popovici, Ana, Dragotă, Carmen, Măhăra, G., (1998), Evaluarea climatologică a ploilor din Câmpia
Crişurulor prin parametri de durată, cantitate şi intensitate, AUOG VIII/1998, Editura Universităţii
din Oradea, Oradea;
Popovici, I., (1988), Bihor: permanenţe ale luptei naţionale româneşti: documente, Volumul 1, Direcţia
Generală a Arhivelor Statului din Republica Socialistă România, Bucureşti;
Popovici, I., Covaci, Veronica, Mudura, G., Căluşer, Iudita, Apan, M., Ilea, Ana, Caciora, A., (1978),
1918. Bihorul în epopeea Unirii – Documente, Oradea;
Popovici, I., Maxim V., (1972), Muzeul Casei Naţionale a Judeţului Bihor (1929-1940), în Centenar
Muzeal Orădean, Oradea, pag. 87-93;
Posea, Aurora, (1977), Bazinul Crişului Repede, în volumul Câmpia Crişurilor, Crişul Repede, Ţara
Beiuşului din colecţia Cercetări în geografia României, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti
Posea, G., (1969), Asupra suprafeţelor şi nivelelor morfologice din sud-vestul Transilvaniei, în Lucrări
ştiinţifice, Institutul pedagogic Oradea, Seria A;
Posea, G., (1997), Câmpia de Vest a României, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti;
Possevino, A., (1584), Transilvania;
Povară, Rodica, (2006), Meteorologie generală, Editura Fundaţiei Rîmânia de Mâine, Bucureşti;
Pray, G., (1799, 1801), Historia regvm Hvngariae stirpis Avstriacae, typis et svmtibus Regiae
Vniversitatis;
Puie, O., (2011), Reglementări juridice în materia urbanismului. Dreptul de proprietate şi contenciosul
administrativ în materie, Universul Juridic, Bucureşti;
Pumain D., Robic, M.C., (1996), Theoriser la ville, în vol. Penser la Ville. Theories et modeles, editori:
Derycke, P.H., Huriot, J.M. şi Pumain, D., Collection Villes, Anthropos, Paris;
Rácz, G., (1883, 1923, 2010), Magyarország államéletéböl, 1541-1564, Bartalits I.;
Rapoport, A., (1970), Modern Systems Theory – An Outlook for Coping with Change, General Systems
Yearbook, nr. 15, pag. 15-25;
Răduică, Georgeta, (1995), Dicţionarul presei româneşti (1731-1918), Editura Ştiinţifică, Bucureşti;
Răduţiu, A., Gyémánt, L., (1995), Repertoriul izvoarelor statistice privind Transilvania 1690-1847,
Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti;
Reichersdorf, G., (1550), Geographia Transilvaniae;
Rogerius di Puglia, (1979), Carmen miserabile, Editura Roetzer (ediţie bilingvă în latină şi germană);
Roller, M., (1955), Documente privind istoria României: C. Transilvania, Volumul 14, Editura Academiei
39

Republicii Populare Române, Bucureşti;
Romînaşu, R., (2004), Reuniunea Culturală „Cele Trei Crişuri” (1919-1940), în „Cele Trei Crişuri”, serie
nouă, 4-6/2004, Oradea, pag. 9-20;
Romînaşu, R., (2005), Organizarea Casei Naţionale a Judeţului Bihor. Eforturi de coalizarea a vieţii
culturale bihorene între cele două războaie mondiale, în „Cele Trei Crişuri”, serie nouă, 1-3/2005,
Oradea, pag. 53-61;
Romînaşu, R., (2008), Asociaţiile culturale româneşti din Oradea şi judeţul Bihor în perioada interbelică,
Editura Universităţii din Oradea, Oradea;
Romînaşu, R., (2009), Manifestări cultural-artistice româneşti din Oradea şi judeţul Bihor în perioada
interbelică, Editura Universităţii din Oradea, Oradea;
Rossi, U., Vanolo A., (2011), Urban Political Geographies: A Global Perspective, Sage Publications Ltd,
London;
Roşca, F., (1988), Michael Haydn şi viaţa muzicală din Oradea, în Crisia, XVIII, Muzeul Ţării Crişurilor,
Oradea;
Rotariu, T., (2004), Recensământul agricol din 1895, în „Seria Studia Censualia Transilvanica”, vol I-II,
Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca;
Rotariu, T., (coord.) (2009), Recensământul din 1890 şi Recensământul ţiganilor din 1893. Transilvania,
Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca;
Rusu, A.A., (2002), Cetatea Oradea: Monografie arheologică, vol. I: zona palatului episcopal, Volumul 1,
Editura Muzeului Ţării Crişurilor, Oradea;
Rusu, M., (1971), Note asupra relaţiilor culturale dintre slavi şi populaţia romanică din Transilvania
(sec. VI-X), în Apulum, IX, Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia, Alba Iulia, pag. 713-728;
Rusu, R,. (2007), Organizarea spaţiului geografic în Banat, Editura Mitorn, Timişoara;
Sana, S.-I., (2009), Secvenţe de istorie ecleziastică. Studii privind istoria Eparhiei Române Unite cu Roma
de Oradea-Mare, Editura Universităţii din Oradea, Oradea;
Savage, M., Warde, A., (1993), Urban sociology, capitalism and modernity, Editura MacMillan, Londra;
Savu, Al., (1958), Raionarea fizico-geografică a Câmpiei Tisei, Geologie-geografie, Vol. III, Nr. 5, Studiu
Babeş-Bölyai, sect. II, fasc. I, Cluj;
Schingler, J.N., Palma, K.F., (1790), Vollständiger Auszug der hungarischen Vaterlandsgeschichte,
Sulzer;
Schöller, P., (1967), Die deutschen Städte, Wiesbaden;
Scholtz, A., (1907), Geschichte der Festung Nagyvárad, Nagyvárad;
Schön, D., (1981), Oradea memorial book - A Tegnap városa: a nagyváradi zsidóság emlékkönyve, Kiadta
a Nagyváradról Elszármazottak Egyesülete Izráelben;
Schwandner, J.G., Bél, M., (1746), Scriptores rervm hvngaricarvm veteres, Volumul 2, impensis I. P.
Kravs;
Schwartner, M. von, (1798), Statistik des Königreichs Ungarn;
Schwartz, Gabriele, (1966), Allgemeine Siedlungsgeographie, Berlin;
Schweitzer, F., (1997), Self-organization of complex structures: from individual to collective dynamics,
Gordon and Breach Science Publishers;
Scurtu, I., Boar, L., (1999), Minorităţile naţionale din România: 1931-1938, Arhivele Statului din
România, Bucureşti;
Sebestyén, G., Sebestyen, V., (1963), Arhitectura Renasterii în Transilvania, Editura Academiei
Republicii Populare Române, Bucureşti;
Short, J.R., (1996), The Urban Order: Introduction to Urban Geography, Wiley-Blackwell, Hoboken;
Simeonibus, F.A. de, (1713), De bello Transylvanico et Pannonico libri sex;
Simionescu, I., (1929), Oraşe din România, Editura Cartea Românească, Bucureşti;
Simon, A., (1972), Dictatul de la Viena, Cluj;
Simonkai, L., (1881), Nagyvárad és a Sebes-Körös felsöbb vidéke: Grosswardein and the neighbourhood
of the Sebes-Körös from a botanical point of view;
Sipos, O., (1903), Biharvármegye a népnevelési, vallási, nemzetiségi és közoktatási statisztika,
Nagyvárad;
Sipos, O., Gramma, D., (1901), Biharvármegye és Nagyvárad város földrajza, Nagyvárad;
Slavici, I., (1910), Românii din Ardeal, Bucureşti;
Smith, P.J., (1962), Calgary: A study in urban pattern, Economic Geography, 38(4), p.315-329;
Sofronie, B., Schifirneţ, C., (1936), Principiul naţionalităţilor în tratatele de pace din 1919-1920:
Frontierele româniei sunt intangibile pe baza principiului naţionalităţilor: Netemeinicia acţiunii
40

evizioniste maghiare, Editura Albatros;
Somogyi, S.L., (1935), Oradea kereskedelmi es ipari tajekostato;
Somogyi, S.L., (1938), Ghidul şi compasul comercial şi industrial pe anul 1937-1938, Oradea;
Spitzer, Clara, (1985), Oradea, Editura Sport-Turism, Bucureşti;
Staşac, M., Bucur, L., (2010), Geo-Demographical Changes in Rural Space of Oradea Metropolitan Area,
AUOG XX/2010, Editura Universităţii din Oradea, Oradea;
Staşac, M., Stupariu, M., (2010), External Migratory Dynamics of the Romanian Population at the End of
the 20 th Century and the Beginning of the 21 st Century Determined by the Change of Residence,
Analele Universităţii din Oradea, seria Geografie, Anul XX, 1/2010, Editura Universităţii din Oradea,
Oradea;
Stănciulescu, Gabriela, (2004), Managementul turismului durabil în centrele urbane, Editura Economică,
Bucureşti;
Stupariu, M., (2003), Aspecte privind circulaţia trenurilor de rang superior în România – Magistrala 900,
Analele Universităţii din Oradea, seria Geografie, Tom XIII, Editura Universităţii din Oradea,
Oradea;
Stupariu, M., (2004), Immigration to the United States Of America, în RRGP, VI, nr. 1-2, Editura
Universităţii din Oradea, Oradea;
Stupariu, M., (2005), Aspecte privind evoluţia structurii etnice a populaţiei judeţului Bihor între anii
1880-2002, Volumul de comunicări ştiinţifice a Facultăţii de Geografie din Chisinău, Chisinău;
Stupariu, M., Josan, I., (2006), Aspecte privind nupţialitatea şi divorţialitatea în România după 1989,
Analele Universităţii din Oradea, seria Geografie, Tom XVI, Editura Universităţii din Oradea,
Oradea;
Surd, V., (1982), Populaţia, aşezările şi economia mondială, Editura Dacia, Bucureşti;
Surd, V., (2003), Geografia aşezărilor, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca;
Surd, V., (2009), Geography of settlements, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca;
Surd, V., (coord.) (1996), Municipiul Turda. Studiu de geografie aplicată, Universitatea Babeş-Bolyai,
Cluj-Napoca;
Surd, V., et al., (2010), Planul urbanistic general al Municipiului Cluj-Napoca. Matricea geografică,
Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca;
Surhone, M.L., Tennoe, M.T., Henssonow, Susan (2010), Roman Catholic Diocese of Oradea Mare,
VDM Verlag Dr. Mueller AG & Co. Kg;
Susan, A., (1972), Municipiul Oradea. Studiu de geografie urbană, teză de doctorat;
Szabó, A., (2001), Az erdélyi némafilmgyártás története, în Természet Világához, 132, 10/2001,
Budapesta;
Szász, Z., (1927), The minorities in Roumanian Transylvania, The Richards press, limited;
Szaszky, J.T., Belius, M., (1750), Introductio in orbis hodierni geographiam, Monath;
Székely, Z., (1997), Perioada timpurie şi începutul celei mijlocii a epocii bronzului, Vavila Edinf,
Bucureşti;
Szelestei, N.L., (1992), Adatok a nagyváradi szemináriumi nyomda történetéhez (1740-1804), în Magyar
Könyvszemle 1992:3 pag. 275-284;
Szentiványi, M., (1699), Dissertatio Paralipomenonica Rerum Memorabilium Hungariae: Ex Parte Prima
Decadis Tertiae, Curiosiorum & Selectiorum, Variarum Scientiarum Miscellaneorum R. P. Martini
Szentivany Societatis Jesu Sacerdotis, Hörmann;
Şandru, I., Cucu, V., (1984), România, prezentare geografică, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică,
Bucureşti;
Şandru, I., Cucu, V., Poghirc, P., (1961), Contributions geographiques a la classification des villes de la
Republique Populaire Roumaine, Analele ştiinţifice ale Universităţii „Al.I. Cuza”, Iaşi, VII, 2;
Tarcea, Monica, Rada, Camelia, (2011), Viaţa sexuală şi familia în mediul urban românesc, Editura
Institutului European, Bucureşti;
Taylor, G., (Ed.), (2007), Urban Geography: A Study of Site, Evolution, Patern and Classification in
Villages, Towns and Cities, Routledge, Londra;
Tălângă, C., (2000), Transporturile şi sistemele de aşezări din România, Editura Tehnică, Bucureşti;
Teleky, J., (1857), Hunyaik kora Magyarországon, XII, Pesta;
Thirring, L., (1959), Népösszeírási adatok és adatforrások a nem nemes népességről a XIX. század első
feléből, Történeti Statisztikai Közlemények, nr. 1-2;
Thünen, von, J.H., (1826), The Isolated State;
Timon, S., (1764), Epitome chronologica rerum Hungaricarum et Transilvanicarum a nativitate divi
41

Stephani primi regis apostolici;
Tóth, J., (1972), Începuturile activităţii muzeografice din Bihor oglindite în ziarul Nagyvárad, în Centenar
muzeal orădean, Oradea;
Tóth, J., (1981), Contribuţii la cunoaşeterea activităţii societăţilor culturale orădene în a doua jumătate a
secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, în Crisia, XI, Oradea;
Tóth, S., (1977), Târgurile din Oradea (II), în Biharea IX, Oradea;
Tóth-Szabó, P., (1904), Nagyvárad: az erdélyi fejedelmek s a török uralom korában: lenyomat a
nagyváradi prémontrei fögymnásium, Editura Sebo, Oradea;
Tripon, A., (1936), Monografia-almanah a Crişanei, Tipografia dieceneză, Oradea;
Turnock, D., (1974), An economic geography of Romania, Bell;
Turoczi, L., (1768), Ungaria suis cum regibus;
Ungureanu, Al., (1980), Oraşele din Moldova. Studiu de geografie economică, Editura Academiei,
Bucureşti;
Vancea, V., (1991), Unele aspecte privind ploile acide în zona Municipiului Oradea, AUOG I/1991,
Editura Universităţii din Oradea, Oradea;
Vancea, V., Păcală, N., Martin, Maria, (1992), Unele aspecte privind poluarea aerului în zona
Municipiului Oradea şi măsuri de protecţie, AUOG II/1992, Editura Universităţii din Oradea,
Oradea;
Varga, E.Á., (1999a), Erdély Etnikai és felekezeti statisztikája, Editura Pro Print, Miercurea Ciuc;
Varga, E.Á., (1999b), Recensăminte ale populaţiei pe teritoriul Transilvaniei, în perioada 1850-1910, în
Recensământul din 1910 Transilvania, Traian Rotariu (coord.), Editura Staff, Bucureşti;
Vasii, Elena, Chiriac, C., (2001), The Study of the Geothermal Deposits from Bihor County, AUOG
XI/2001, Editura Universităţii din Oradea, Oradea;
Vasiliev, V., (1983), Probleme ale cronologiei Hallstattului în Transilvania, în Acta Musei Napocensis,
XX, Muzeul de Istorie al Transilvaniei, Cluj-Napoca;
Vătăşianu, V., (1959), Istoria artei feudale în Ţările Române, Editura Academiei Republicii Populare
Române, Bucureşti;
Verma, L.N., (2007), Urban Geography, Rawat Pubns, Jaipur;
Vico, G., (1715), De Rebus gestis Antonii Caraphaei libri quatuor;
Vico, G., (1840, 1841), Opere di Giambattista Vico cioè De constantia jurisprudentis liber alter, Volumul
3, Partea 1, Giuseppe Jovene;
Vico, G., (1852 1853, 1854, 2010), Opere: ordinate ed illustrate coll'analisi storica della mente di Vico in
relazione alla scienza della civiltà;
Vico, G., Ferrari, G., (1859), Opere di Giambattista Vico, Stamperia de' classici latini;
Vida, I., (1994), Puterea executivă şi administraţia publică, R.A. „Monitorul Official”, Bucureşti;
Vlăsceanu, G., Ianoş, I., (1998), Oraşele României - mică enciclopedie, Editura Odeon, Bucureşti;
Vlăsceanu, L., (1982), Metodologia cercetării sociologice. Orientări şi probleme, Editura. Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti;
Voiculescu, Sorina, (2002), Impactul confesiunilor asupra oraşelor mari din Câmpia de Vest. Studiu de
caz: Municipiul Oradea, AUOG XII/2002, Editura Universităţii din Oradea, Oradea;
Wandruszka, A., (1973), Die Habsburgermonarchie, 1848-1918: Die Wirtschaftliche Entwicklung, Verlag
der Österreichischen Akademie der Wissenschaften, Viena;
Wheeler, J.O., (2005), Assessing the role of spatial analysis in urban geography, in Berry, B.J.L.,
Wheeler, J.O., (editori), Urban Geography in America, 1950-2000, Paradigms and Personalities,
Editura Routledge, New York, pag. 117-128;
Windisch, K.G. von, (1780), Geographie des Königreichs Ungarn, Löwe;
Wirth, L., (1938), Urbanism as a Way of Life, in The American Journal of Sociology, Vol. 44, No. 1, (Jul.,
1938), The University of Chicago Press, Chicago, pp. 1-24;
Zaharia, Eugenia, Morintz, S., (1965), Cercetarea Hallstattului timpuriu în România, în Studii şi cercetări
de istorie veche, 3;
Zainea, I., (2004), Învăţământul normal de stat în limba română din Bihor în perioada interbelică, în
Anuarul Institutului de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca, Series Historica, XLIII, Editura
Academiei Române, pag. 569-592;
Zlate, M., (2000), Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Polirom, Iaşi;
***, (1552), Liber Regius;
42

***, (1848), Legea XXX/1848, emisă de autorităţile austro-ungare, privind construcţia de căi ferate;
***, (1853), Mittheilungen aus dem Gebiete der Statistik, Viena;
***, (1859), Bevölkerung und Viehstand von Siebenbürgen nach der Zählung vom 31. October 1857,
Viena;
***, (1859), Politikai Ujdonságok, ziar editat la Budapesta (primul număr în anul 1855)
***, (1862), Gazeta de Transilvania. Siebenbürgische Zeitung, rum. litt. cyr., Johann Gött;
***, (1868), Legea XLV, emisă de autorităţile austro-ungare, privind construcţia de căi ferate;
***, (1869), Legea III/1869, emisă de autorităţile austro-ungare, privind efectuarea recensământului;
***, (1871), A Magyar korona országaiban az 1870. év elején végrehajtott népszámlálás eredményei a
hasznos házi állatok kimutatásával együtt, Pesta;
***, (1872), Nagyvárad, ziar local (primul număr în anul 1870), Oradea;
***, (1874), Nagyvárad, ziar local (primul număr în anul 1870), Oradea;
***, (1875), Nagyvárad, ziar local (primul număr în anul 1870), Oradea;
***, (1880), Legea II/1880, emisă de autorităţile austro-ungare, privind efectuarea recensământului;
***, (1882), Nagyvárad, ziar local (primul număr în anul 1870), Oradea;
***, (1885), Legea XVIII/1885, emisă de autorităţile austro-ungare, privind construcţia de căi ferate;
***, (1889), Magyar Törvénytár, Oradea;
***, (1889), Nagyvárad, ziar local (primul număr în anul 1870), Oradea;
***, (1890), Legea IX/1890, emisă de autorităţile austro-ungare, privind efectuarea recensământului;
***, (1890), Magyar Törvénytár, Oradea;
***, (1891), Magyar Törvénytár, Oradea;
***, (1895), Maghiar Statisztikai Evkőnyv, Uj folyam, Budapesta;
***, (1898), Nagyvárad, ziar local (primul număr în anul 1870), Oradea;
***, (1899), Legea XXXV/1899, emisă de autorităţile austro-ungare, privind efectuarea recensământului;
***, (1899), Nagyvárad, ziar local (primul număr în anul 1870), Oradea;
***, (1900), Nagyvárad, ziar local (primul număr în anul 1870), Oradea;
***, (1901), Maghiar Statisztikai Evkőnyv, Uj folyam, Budapesta;
***, (1901), Nagyvárad, ziar local (primul număr în anul 1870), Oradea;
***, (1904), Nagyvárad, ziar local (primul număr în anul 1870), Oradea;
***, (1906), Nagyvárad, ziar local (primul număr în anul 1870), Oradea;
***, (1907), Legea XXVI/1907, emisă de autorităţile austro-ungare, privind reglementarea drepturilor
învăţătorilor din şcolile primare populare de stat şi cu privire la subordonarea locală a şcolilor
populare;
***, (1907), Legea XXVII/1907, emisă de autorităţile austro-ungare, privind raporturile juridice ale şcolilor
primare ce nu sunt de stat şi despre drepturile ce se cuvin învăţătorilor populari confesionali;
***, (1908), Magyar Törvénytár 1907, évi törvényczikkek, Budapesta;
***, (1909), Nagyvárad, ziar local (primul număr în anul 1870), Oradea;
***, (1910), Legea VIII/1899, emisă de autorităţile austro-ungare, privind efectuarea recensământului;
***, (1913), Magyar Statisztikai Közlemények, Budapesta;
***, (1917), Nagyvárad város Nyilvános Könyvtárának az V. évi jelentése 1916-ról, Városi Könyvtár
Bizottság, Oradea;
***, (1917), Nagyváradi Napló, ziar local;
***, (1918), Nagyvárad, ziar local (primul număr în anul 1870), Oradea;
***, (1925), Decretul regal 2465, emis la data de 25 septembrie 1925;
***, (1928), Buletinul Academiei de Drept din Oradea 1918/1919-1927/1928, Oradea;
***, (1929), Erdélyi és Bánáti közgazdasági lexikon, Oradea;
***, (1931), Gazeta de Vest, ziar local (primul număr în anul 1929), Oradea;
***, (1932), Monitorul Comunal, editat de Primăria Municipiului Oradea;
***, (1934), Legea Românească, Eparhia Ortodoxă Română a Orăzii Mari, Oradea;
***, (1934), Recensământul general al populaţiei României din 29 decembrie 1930, Arhivele Statului
Bucureşti, Fond Dr. Manuilă S., Bucureşti;
***, (1939), Monitorul comunal, nr. 3, editat de Primăria Municipiului Oradea;
***, (1939), Recensământul general al populaţiei României 1930, vol II, Bucureşti;
***, (1943), Enciclopedia României, Volumul IV, Editura Imprimeriei Naţionale, Bucureşti;
***, (1955), Decretul 456/1955, pentru modificarea art. 484 din Codul Penal, publicat în Buletinul Oficial
30 din 1 noiembrie 1955 (B. Of. 30/1955);
***, (1957), Decretul 463/1957, privind încuviinţarea întreruperilor de sarcină, publicat în Buletinul
43

Oficial 26 din 30 septembrie 1957 (B. Of. 26/1957);
***, (1960), Decretul 285/1960, privind acordarea alocaţiei de stat pentru copii, publicat în Buletinul
Oficial 15 din 10 august 1960 (B. Of. 15/1960);
***, (1966), Decret nr. 770/1966 din 01.10.1966, pentru reglementarea intreruperii cursului sarcinii,
publicat în Buletinul Oficial 60 din 1 octombrie 1966 (B. Of. 60/1966);
***, (1966), Decretul 779/1966, pentru modificarea unor dispoziţii legale privitoare la divorţ, publicat în
Buletinul Oficial 64 din 8 octombrie 1966 (B. Of. 64/1966);
***, (1968), Anuarul statistic al României, Direcţia Centrală de Statistică, Bucureşti;
***, (1968), Călători străini despre ţările române, I-IV, Editura Ştiinţifică, Bucureşti;
***, (1973), Hajdú-Bihar megye sajtóbibliográfiája, 1843-1970, Debreţin;
***, (1973), Legea nr. 5 din 28 martie 1973, privind administrarea fondului locativ şi reglementarea
raporturilor dintre proprietari şi chiriaşi (B.Of. nr. 47/31 mar. 1973);
***, (1974), Legea nr. 69 din 20 decembrie 1974, pentru aprobarea Decretului Consiliului de Stat
nr.174/1974 pentru modificarea unor dispoziţii privitoare la divorţ din Codul de procedura civila şi
Codul familiei, publicată în Buletinul Oficial 164 din 25 decembrie 1974 (B. Of. 164/1974);
***, (1981), Anuarul statistic al României, Direcţia Centrală de Statistică, Bucureşti;
***, (1990), Fişa statistică a localităţilor din judeţul Bihor, Direcţia Judeţeană de Statistică Bihor;
***, (1990), H.G. nr. 1079/08.10.1990 privind efectuarea recensământului populaţiei şi locuinţelor din
România, publicată în M.Of. nr. 113/16.10.1990;
***, (1991), Fişa statistică a localităţilor din judeţul Bihor, Direcţia Judeţeană de Statistică Bihor;
***, (1991), H.G. nr. 772/13.11.1991 privind modificarea Hotărârii Guvernului nr.1079/1990 privind
efectuarea recensământului populaţiei şi locuinţelor din România, publicată în M.Of. nr.
244/30.11.1991;
***, (1992), Fişa statistică a localităţilor din judeţul Bihor, Direcţia Judeţeană de Statistică Bihor;
***, (1992), Recensământul populaţiei şi locuinţelor din 7 ianuarie 1992, INS, Bucureşti;
***, (1993), Fişa statistică a localităţilor din judeţul Bihor, Direcţia Judeţeană de Statistică Bihor;
***, (1994), Carta municipiilor şi oraşelor europene pentru durabilitate (Carta Aalborg) aprobată de
participanţii la Conferinţa Europeană pentru Municipii şi Oraşe Durabile din Aalborg,
Danemarca, din 27 mai 1994;
***, (1994), Fişa statistică a localităţilor din judeţul Bihor, Direcţia Judeţeană de Statistică Bihor;
***, (1994), Magyar Színházművészeti Lexikon, Akadémiai Kiadó, Budapesta;
***, (1995), Fişa statistică a localităţilor din judeţul Bihor, Direcţia Judeţeană de Statistică Bihor;
***, (1996), Agenda Habitat de la Istambul, privind dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale;
***, (1996), Fişa statistică a localităţilor din judeţul Bihor, Direcţia Judeţeană de Statistică Bihor;
***, (1996), Raportul European Sustainable Cities, emis de Comisia Europeană la Bruxelles, Belgia,
martie 1996;
***, (1997), Declaraţia de la Bremen, privind dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale;
***, (1997), Fişa statistică a localităţilor din judeţul Bihor, Direcţia Judeţeană de Statistică Bihor;
***, (1997), Istoria României. Transilvania, Editura George Bariţiu, Cluj Napoca;
***, (1997), Tratatului de la Amsterdam, privind dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale;
***, (1998), Fişa statistică a localităţilor din judeţul Bihor, Direcţia Judeţeană de Statistică Bihor;
***, (1999), Fişa statistică a localităţilor din judeţul Bihor, Direcţia Judeţeană de Statistică Bihor;
***, (2000), Fişa statistică a localităţilor din judeţul Bihor, Direcţia Judeţeană de Statistică Bihor;
***, (2001), Anuarul statistic al României, Institutul Naţional de Statistică, Bucureşti;
***, (2001), Fişa statistică a localităţilor din judeţul Bihor, Direcţia Judeţeană de Statistică Bihor;
***, (2001), H.G. nr. 504/24.05.20011 privind efectuarea recensământului populaţiei şi locuinţelor din
România, publicată în M.Of. nr. 296/06.06.2001;
***, (2001), Legea 215 din 23 aprilir 2001 privind administraţia publică locală, publicată în Monitorul
Oficial 204 din 23 aprilie 2001 (M. Of. 204/2001), modificată prin legea 286/2006;
***, (2001), Legea 351 din 6 iulie 2001 privind aprobarea „Planului de amenajare a teritoriului naţional
- Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi”, publicată în Monitorul Oficial 408 din 24 iulie 2001 (M.
Of. 408/2001);
***, (2001), Legea 351 din 6 iulie 2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional,
Secţiunea a IV-a, publicată în Monitorul Oficial 408 din 24 iulie 2001 (M.Of. 408/2001);
***, (2001), Magyar Színháztörténet II. 1873-1920, Magyar Könyvklub – Országos Színháztörténeti
Múzeum és Intézet, Budapesta;
***, (2001), Teatru românesc la Oradea. Perspectivă monografică, Oradea;
44

***, (2002), Anuarul statistic al României, Institutul Naţional de Statistică, Bucureşti;
***, (2002), Fişa statistică a localităţilor din judeţul Bihor, Direcţia Judeţeană de Statistică Bihor;
***, (2002), Recensământul populaţiei şi locuinţelor din 18 martie 2002, INS, Bucureşti;
***, (2003), Anuarul statistic al României, Institutul Naţional de Statistică, Bucureşti;
***, (2003), Camera de Comerţ şi Industrie a Judeţului Bihor. Repere Istorice, coordonator Aurel Chiriac,
Editura Muzeului Ţării Crişurilor, Oradea;
***, (2003), Fişa statistică a localităţilor din judeţul Bihor, Direcţia Judeţeană de Statistică Bihor;
***, (2004), Anuarul statistic al României, Institutul Naţional de Statistică, Bucureşti;
***, (2004), Fişa statistică a localităţilor din judeţul Bihor, Direcţia Judeţeană de Statistică Bihor;
***, (2005), Anuarul statistic al României, Institutul Naţional de Statistică, Bucureşti;
***, (2005), Fişa statistică a localităţilor din judeţul Bihor, Direcţia Judeţeană de Statistică Bihor;
***, (2006), Anuarul statistic al României, Institutul Naţional de Statistică, Bucureşti;
***, (2006), Fişa statistică a localităţilor din judeţul Bihor, Direcţia Judeţeană de Statistică Bihor;
***, (2006), Legea 286 din pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr.
215/2001, publicată în Monitorul Oficial 621 din 18 iulie 2001 (M. Of. 621/2001);
***, (2006), Legea 396 din 30 octombrie 2006, privind acordarea unui sprijin financiar la constituirea
familiei;
***, (2007), Carta de la Leipzig pentru orase europene durabile, adoptata cu ocazia reuniunii ministeriale
informale privind dezvoltarea urbana si coeziunea teritoriala de la Leipzig, Germania, din 24 si
25 mai 2007;
***, (2007), Anuarul statistic al României, Institutul Naţional de Statistică, Bucureşti;
***, (2007), Fişa statistică a localităţilor din judeţul Bihor, Direcţia Judeţeană de Statistică Bihor;
***, (2007), Istoria oraşului Oradea, Editura Arca, Oradea;
***, (2007), Ordonanţa Guvernului nr. 36/2007 privind efectuarea recensământului populaţiei şi al
locuinţelor din România în anul 2011, aprobată cu modificări prin Legea nr. 5/2008;
***, (2008), Drumul de fier împlineşte 150 de ani, în Realitatea Bihoreană, 21.04.2008;
***, (2008), Fişa statistică a localităţilor din judeţul Bihor, Direcţia Judeţeană de Statistică Bihor;
***, (2008), Legislaţia construcţiilor, amenajării teritoriului şi urbanismului, Hamangiu, Bucureşti;
***, (2008), Regulamentul (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 iulie 2008
privind Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor;
***, (2009), Amenajarea teritoriului şi urbanism, ediţia a II-a, Best Publishing, Bucureşti;
***, (2009), Fişa statistică a localităţilor din judeţul Bihor, Direcţia Judeţeană de Statistică Bihor;
***, (2009), Hotărârea Guvernului nr. 1502/2009 privind organizarea şi desfăşurarea recensământului
populaţiei şi al locuinţelor din România în anul 2011;
***, (2009), Regulamentul (CE) nr. 1201/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului privind
Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor, publicat în JOL 329 din 15.12.2009;
***, (2010), Fişa statistică a localităţilor din judeţul Bihor, Direcţia Judeţeană de Statistică Bihor;
***, (2010), Hotărârea Guvernului nr. 1251/2010 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr.
1502/2009 privind organizarea şi desfăşurarea Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor din
România în anul 2011;
***, (2010), Hotărârea Guvernului nr. 1324/2010 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr.
1502/2009 privind organizarea şi desfăşurarea Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor din
România în anul 2011;
***, (2010), Regulamentul (CE) nr. 1151/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului privind
Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor, publicat în JOL 324 din 9.12.2010;
***, (2010), Regulamentul (CE) nr. 519/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului privind
Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor, publicat în JOL 151 din 17.06.2010;
***, (2011), Codul Civil, republicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 505 din 15 iulie 2011;
***, (2011), Harta cartierelor Municipiului Oradea, Biroul GIS al Primăriei Municipiului Oradea;
***, (2011), Hotărârea Guvernului nr. 922/2011 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1502/2009
privind organizarea şi desfăşurarea Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor din România
în anul 2011;
***, (2011), Legea nr. 170/2011 privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2011
pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2007 privind efectuarea
recensământului populaţiei şi al locuinţelor din România în anul 2011;
***, (2011), Ordonanţa de Urgenţă nr. 34/2011 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei
Guvernului nr. 36/2007 privind efectuarea Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor din
45

România în anul 2011;
***, (2012), Comunicat de presă, privind rezultatele provizorii ale Recensământului Populaţiei şi
Locuinţelor – 2011, 2 februarie 2012, Comisia Judeţeană pentru Recensământul Populaţiei şi al
Locuinţelor, Judeţul Bihor;
***, (2012), Recensământul populaţiei şi al locuinţelor din 2011 - date preliminare, Comisia Locală de
Recensământ Oradea din cadrul Primăriei Municipiului Oradea;
***, (2000), Directiva Parlamentului şi a Consiliului European 60/2000/EC, privind stabilirea unui cadru
de acţiune comunitar în domeniul politicii apei;
http://books.google.ro
http://dexonline.ro
http://epa.oszk.hu/00000/00028/00018/pdf/2.pdf
http://maps.google.ro
http://www.amazon.com
http://www.bibliobihor.ro/
http://www.distrigazvest.ro
http://www.ebihoreanul.ro/
http://www.edtn.ro
http://www.imobiliare.ro
http://www.infofer.ro
http://www.listafirme.ro
http://www.mtariicrisurilor.ro/
http://www.recensamantromania.ro
http://www.teatruloradea.ro
http://www.totalfirme.com
http://www.zmo.ro
https://statistici.insse.ro/shop/
https://wiki.familysearch.org/en/Hungary_Census
www.insse.ro
www.kia.hu
www.oradea.net
www.oradea.ro
www.oradea-online.ro
46