Sibiu Jazz Festival 2012 6-13 mai - Sibiu 100
Sibiu Jazz Festival 2012 6-13 mai - Sibiu 100
Sibiu Jazz Festival 2012 6-13 mai - Sibiu 100
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
16 REPORTAJ<br />
5 - 11 <strong>mai</strong> <strong>2012</strong> • www.sibiu<strong>100</strong>.ro 17<br />
Sfatul poliţistului<br />
Persoanele<br />
vârstnice,<br />
vulnerabile<br />
la furturi<br />
din locuinţă<br />
• Nu permiteţi persoanelor străine<br />
să intre în locuinţa dvs., indiferent de<br />
motivele invocate;<br />
• Dacă aveţi suspiciuni în legatură cu<br />
o persoana care se află la uşa dvs. sau<br />
chiar în imobilul în care locuiţi, anunţaţi<br />
imediat Poliţia, precum şi vecinii;<br />
• Acordaţi atenţie atunci când la uşa<br />
dvs. se prezintă persoane necunoscute<br />
care declară că fac parte din diferite<br />
instituţii sau societăţi;<br />
• Nu permiteţi accesul în locuinţă a<br />
acelor persoane care vând ori cumpără<br />
diverse produse sau se oferă să<br />
presteze servicii<br />
• Solicitaţi legitimaţia de serviciu şi/<br />
sau actul de identitate al persoanei<br />
care se prezintă la uşa dvs.;<br />
• Dacă persoanele ezită să se identifice,<br />
nu staţi la discuţii şi nu le permiteţi<br />
sub nicio formă accesul în imobil;<br />
• Montaţi la uşă un vizor – lipsa vizorului<br />
la uşă reprezintă o imprudenţă,<br />
care poate fi plătită scump;<br />
• Învăţaţi copiii să nu dea relaţii<br />
nimănui despre locuinţa sau bunurile<br />
care se află în ea şi să nu deschidă uşa<br />
nimănui în lipsa dvs.<br />
40 de poliţişti noi<br />
Inspectoratul Judeţean de Poliţie şi-a<br />
mărit efectivele din 2 <strong>mai</strong>, odată cu sosirea<br />
a 40 de agenţi de poliţie, absolvenţi<br />
ai şcolilor de profil din ţară. Îmbrăcaţi în<br />
uniforme de gală, aceştia au venit la prima<br />
lor zi de muncă la IJP <strong>Sibiu</strong>, de unde<br />
au fost repartizaţi la diferite departamente.<br />
(C.B.)<br />
A vrut să fie tâlhar<br />
la drumul mare<br />
Un minor de 17 ani a fost prins de<br />
poliţişti imediat după ce miercuri-noaptea<br />
a încercat să jefuiască două femei. Georgel<br />
F. a muşcat o femeie pe strada Luptei din<br />
<strong>Sibiu</strong> şi a fugit cu telefonul ei mobil, apoi<br />
prin lovire a încercat să fure geanta altei<br />
femei, pe strada Semaforului, dar a fost<br />
împiedicat de trecători. Poliţiştii l-au prins<br />
imediat pe infractor. (C.P.)<br />
Cel <strong>mai</strong> bătrân om din judeţul <strong>Sibiu</strong>:<br />
Traian Grancsea se<br />
apropie de 107 ani<br />
Raluca Buduşan<br />
Traian Grancsea este cel<br />
<strong>mai</strong> bătrân supravieţuitor<br />
al Holocaustului<br />
din România. A fost<br />
decorat de preşedintele<br />
României, Ion Iliescu,<br />
iar numele său a<br />
fost deseori menţionat<br />
în lucrări de specialitate şi în media.<br />
Astăzi însă, îl găsim şi în altă calitate.<br />
Cea de cel <strong>mai</strong> vârstnic om din<br />
judeţul <strong>Sibiu</strong>. La cei 107 ani ai săi, Traian<br />
Grancsea este unul dintre cei şapte<br />
bătrâni ai judeţului trecuţi de <strong>100</strong> de<br />
Mii de medieşeni la Maial<br />
ani. Cu chipul senin, încă pe picioarele<br />
lui, sprijit doar de un baston, cu văzul<br />
şi auzul bune, cu ochii <strong>mai</strong> mereu înlăcrimaţi<br />
de amintiri şi cu ţigara aprinsă,<br />
Traian Grancsea întâmpină pe oricine<br />
doreşte să-i asculte povestea. 107 ani<br />
de viaţă, 107 ani de istorie şi tot atâţia<br />
de evoluţie. S-a născut în anul 1905, la<br />
Viştea, în judeţul Braşov. A fost un copil<br />
al naturii, născut la cort de o familie<br />
de romi căldărari sau pletoşi, cum li<br />
se <strong>mai</strong> spunea. În buletin data naşterii<br />
este 24 noiembrie, dar el spune că a fost<br />
născut în ajunul Crăciunului. Ca arc<br />
peste timp este stră-strănepotul său,<br />
Ştefan Traian Grancea, de 4 luni, născut<br />
în 25 decembrie, cel <strong>mai</strong> tânăr membru<br />
al familiei.<br />
Şi-a pierdut familia<br />
în Transnistria<br />
Traian Grancsea povesteşte: „Orice<br />
mă întrebi dumneata îţi spui...”, însă<br />
braţele negre ale uitării, încurajate de<br />
vârsta înaintată îşi spun cuvântul şi<br />
Câteva mii de medieşeni au fost prezenţi pe data de 1 <strong>mai</strong> la Barajul de la Ighişu<br />
Nou unde Primăria Municipiului Mediaş, prin Direcţia de Cultură, Sport, Turism şi Tineret,<br />
a organizat tradiţionala sărbătoare câmpenească „Maial“. Serbarea a fost deschisă<br />
de către ansamblul folcloric ,,Purtata” Mediaş, care a prezentat dansuri tradiţionale<br />
din zona noastră, precum şi cântece interpretate de Diana Creţu şi Jeni Banea. De asemenea,<br />
medieşenii s-au bucurat de concertele susţinute de artişti de renume, printre<br />
care amintim câteva nume importante ale folclorului românesc, precum: Angela Rusu,<br />
Dinu Iancu Sălajanu, Leontina Pop şi Narcisa Luncan Simon. „De 5 ani organizăm<br />
această manifestare câmpenească, care a devenit deja tradiţie în municipiul nostru.<br />
Este ziua muncii, iar cei care muncesc merită să se relaxeze, iar noi ne bucurăm că<br />
putem oferi medieşenilori asemenea clipe de destindere“, a declarat Teodor Neamţu,<br />
primarul municipiului Mediaş. (C.P.)<br />
Marea dezinsecţie<br />
la <strong>Sibiu</strong><br />
Joi-noaptea, parcurile şi zonele verzi<br />
din <strong>Sibiu</strong> au fost stropite cu substanţe chimice,<br />
unele şi contra căpuşelor. Primăria<br />
Municipiului <strong>Sibiu</strong> a contractat firma Coral<br />
Impex SRL pentru această acţiune. În<br />
paralel, anul acesta iarba va fi cosită <strong>mai</strong><br />
des, pentru a rămâne mică şi a nu favoriza<br />
creşterea numărului de căpuşe. Doar în<br />
weekendul prelungit de 1 <strong>mai</strong> au fost aproape<br />
70 de sibieni muşcaţi de căpuşe. (C.P.)<br />
bătrânul nu-şi <strong>mai</strong><br />
aminteşte decât durere,<br />
iar ochii lui albaştri<br />
sunt scăldaţi <strong>mai</strong><br />
mereu în lacrimi. Copilăria<br />
şi-a petrecut-o<br />
la Porumbacu de Sus,<br />
acolo unde părinţii îşi stabiliseră<br />
cortul. A trecut primul<br />
război mondial cu bine.<br />
S-a căsătorit şi a avut copii.<br />
Viaţa lui de rom nomad părea<br />
că-şi urmează cursul firesc,<br />
dar, din păcate, istoria<br />
a avut un cuvânt aspru de<br />
spus: deportarea romilor<br />
din anii 40 în Transnistria,<br />
eveniment încadrat de mulţi<br />
istorici în Holocaustul<br />
din România. Atunci, peste<br />
25.000 de romi au fost deportaţi<br />
şi aproximativ 11.000<br />
şi-au pierdut viaţa. O pată<br />
neagră în istorie, o amintire<br />
neagră şi parcă din ce în ce<br />
<strong>mai</strong> prezentă în mintea lui<br />
Expoziţie<br />
de caprine<br />
cu vânzare<br />
prin licitaţie<br />
la Şeica Mare<br />
1907<br />
Răscoala<br />
ţărănească<br />
La Şeica Mare are loc, în 6 <strong>mai</strong>,<br />
prima ediţie a ,,Expoziţiei de caprine<br />
cu vânzare prin licitaţie”. Expoziţia<br />
este o premieră în întreg judeţul <strong>Sibiu</strong>.<br />
Evenimentul are loc lângă baza sportivă<br />
din Şeica Mare, iar licitaţia începe<br />
la ora 10:00. După încheiere va avea<br />
loc un spectacol de muzică populară şi<br />
voie bună. La expoziţie şi-au anunţat<br />
prezenţa aproximativ 20 de fermieri cu<br />
diferite rase de capre. Expoziţia a fost<br />
visul Asociaţiei Calva, transpus în realitate<br />
cu ajutorul primarului comunei<br />
Şeica Mare, Nicolae Şuşa, cu sprijinul<br />
Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană<br />
<strong>Sibiu</strong>, prin directorul său, Gheorge Budrală.<br />
De asemenea, Expoziţia se vrea<br />
a fi un succes care să aibă continuitate.<br />
„În prezent, ne bucurăm de o foarte<br />
bună colaborare. Am investit 15.000 de<br />
euro pentru amenajarea târgului pentru<br />
a fi eficient şi cunoscut de multă<br />
lume”, a declarat primarul Şuşa. Asociaţia<br />
Calva îl are ca preşedinte pe Mihai<br />
Stănilă şi însumează 20 de fermieri,<br />
crescători de oi şi capre. (R.B.)<br />
sibiu<strong>100</strong>.ro<br />
Istoria trăită<br />
de Traian Grancsea<br />
1989<br />
Revoluţia care a dus la<br />
căderea comunismului<br />
1914–1918<br />
Primul Război Mondial<br />
şi Marea Unire<br />
1939–1945<br />
Al Doilea Război Mondial<br />
cu deportarea romilor<br />
şi a evreilor<br />
1957–1962<br />
Colectivizarea<br />
comunistă<br />
2007<br />
Aderarea României<br />
la Uniunea<br />
Europeană<br />
În curând<br />
Două autospeciale de<br />
ridicat maşini vor vâna<br />
şoferii neatenţi<br />
O nouă autospecială care poate ridica maşini de 3,5 tone va intra în curând în<br />
funcţiune la Biroul de ridicări auto din cadrul SC Pieţe <strong>Sibiu</strong> S.A. Achiziţia va fi făcută<br />
în urma unei licitaţii publice, iar valoarea estimată înainte de atribuirea contractului<br />
este de 390.000 de lei, fără TVA. Deschiderea ofertelor pentru licitaţie este<br />
programată pentru vineri, 11 <strong>mai</strong> <strong>2012</strong>. Cu ajutorul actualei autospeciale destinată<br />
ridicării maşinilor parcate neregulamentar s-a reuşit anul trecut ridicarea a 2.635<br />
de maşini. Cu două autospeciale în dotare numărul de ridicări de autovehicule în<br />
acest an din municipiul <strong>Sibiu</strong> se va dubla.(R.B)<br />
Foto:<br />
Arc peste<br />
timp -<br />
a cincea<br />
generaţie<br />
Grancsea<br />
Victima birocraţiei<br />
Deşi Traian Grancsea a fost decorat<br />
de Ion Iliescu şi recunoscut<br />
ca victimă a Holocaustului din<br />
România, din cauza unei greşeli<br />
făcute la nume de persoana care<br />
i-a depus cererea, nu primeşte<br />
niciun fel de pensie de la statul<br />
român. Problema nu a fost remediată<br />
nici în ziua de astăzi.<br />
Traian Grancsea. „Ne-o luat tot. Ne-o<br />
luat muierile, caii, căruţele, două pahare<br />
de aur şi 30 de galbeni. Ne băteau, nu<br />
ne dădeau să mâncăm decât lubeniţe şi<br />
câteva crumpene de pâine. Îmi amintesc<br />
că luam crumpenu şi o bucăţică de lubeniţă şi ui aşa mâncam. Mi-au<br />
murit toţi acolo. Muierea, copiii, fraţii. Pe toţi i-am îngropat. Săpam<br />
gropi şi puneam câte nouă acolo. Nu aveam voie altfel”, povesteşte cu<br />
ochii plini de durere bătrânul. Şi, din păcate, acestea sunt amintirile<br />
care revin şi revin mereu pentru Traian Grancsea. Şi-a văzut fratele<br />
împuşcat în faţa lui şi au fost nevoiţi să taie pulpele unei vaci moarte<br />
şi să mănânce.<br />
„Dumnezeu ţine<br />
omul şi pământul”<br />
După patru ani de coşmar<br />
în care şi-a pierdut soţia, copiii,<br />
fraţii, Traian Grancsea se<br />
întoarce în ţară doar cu mama<br />
lui, un frate, care a murit ulterior<br />
şi o soră. „Mama era bolnavă<br />
de holeră. O căram pe<br />
braţe când eu, când frati-mio.<br />
Am reuşit să ajungem cu ea la<br />
Porumbacu de Sus. Aici ne-am<br />
pus cortul în grădina unui vecin care ne-a<br />
dat voie. Doar o minune a făcut ca noi să<br />
nu ne îmbolnăvim şi mama să se vindece.<br />
Ea a <strong>mai</strong> trăit mulţi ani de atunci.” În România<br />
el şi-a refăcut viaţa. S-a recăsătorit, a<br />
reuşit să-şi cumpere o bucată de pământ la<br />
Porumbacu de Jos şi să-şi ridice<br />
o casă. Astăzi are doi copii,<br />
o fată şi un băiat, şi peste 60 de<br />
nepoţi, strănepoţi şi stră-strănepoţi.<br />
Fumează de când era copil<br />
„...şi nu mă pot lăsa, domniţă,<br />
nici să vreau nu pot.” Nu mănâncă<br />
<strong>mai</strong> nimic din produsele<br />
existente pe piaţă astăzi, de la<br />
carne, la salamuri, în schimb,<br />
bea lapte mult, din când în când<br />
mănâncă o bucată de slănină şi<br />
nu că nu i-ar plăcea, dar nu <strong>mai</strong><br />
are cu ce şi este un împătimit<br />
al cafelei cu pâine. Familia lui<br />
povesteşte că i-au făcut o cameră a lui cu<br />
toate condiţiile din zilele noastre. Dar nu!<br />
Bătrânul Traian a vrut un pat într-o cameră<br />
simplă din spatele curţii, cu sobă de teracotă.<br />
Dacă îl întrebi ce a făcut de a ajuns la<br />
107 ani, răspunde simplu: „Dumnezeu ţine<br />
omul şi pământul, doamnă!”