21.01.2015 Views

Sibiu Jazz Festival 2012 6-13 mai - Sibiu 100

Sibiu Jazz Festival 2012 6-13 mai - Sibiu 100

Sibiu Jazz Festival 2012 6-13 mai - Sibiu 100

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

8 SOCIAL<br />

5 - 11 <strong>mai</strong> <strong>2012</strong> • www.sibiu<strong>100</strong>.ro 9<br />

Cuvântul<br />

ortodox<br />

de duminică<br />

„DOAMNE, NU AM PE NI-<br />

MENI...” (Ioan 5.1-15)<br />

Punct şi de la capăt. Cam<br />

aşa decurge relaţia noastră,<br />

prin citirea Evangheliei,<br />

cu Dumnezeu. Evanghelia<br />

aceasta, numită a vindecării unui<br />

paralizat la scăldătoarea Vitezda,<br />

ne readuce în vremea activităţii<br />

Mântuitorului Hristos. Dar, de data<br />

aceasta, fixarea ei după Praznicul<br />

Învierii ne obligă să vedem <strong>mai</strong><br />

mult decât simpla vindecare a celui<br />

care şedea bolnav, de multă vreme<br />

(Ioan 5.6). Între mulţii orbi şi şchiopi<br />

şi paralizaţi, Dumnezeu Îl alege<br />

toc<strong>mai</strong> pe acesta, ca prin el lecţia să<br />

fie deplină. Omul e părăsit de toţi.<br />

Îi şi spune Domnului că nu are pe<br />

nimeni să-l arunce în scăldătoare<br />

la tulburarea apei (Ioan 5.7), când<br />

îngerul coborându-se făcea din tulburare<br />

limpede vindecare. Putem<br />

bănui drama amărâtului. Nimeni<br />

lângă tine în suferinţă şi, în ciuda<br />

aglomeraţiei sau toc<strong>mai</strong> datorită ei,<br />

nicio nădejde de izbăvire. Mântuitorul<br />

reacţionează prompt, ca un<br />

Dumnezeu care-şi respectă chipul<br />

oglindit în om. Porunceşte ridicare<br />

şi ridicarea aduce vindecare. Între<br />

porunca Mântuitorului şi ridicarea<br />

omului nu-i timp de comentarii, de<br />

negocieri. Hristos Domnul vindecă<br />

şi nu e nimic neobişnuit în asta...<br />

atunci când admiţi că El este Dumnezeu.<br />

Cei care continuau să-L aştepte<br />

şi nu descoperiseră în Iisus Domnul<br />

pe Mesia nu văd vindecarea ca pe o<br />

normalitate izvorâtă din dumnezeirea<br />

Sa. Ei văd încălcarea legii, căci<br />

acea zi era a sabatului (Ioan 5.9). Şi<br />

reacţia iudeilor - bănuim noi că fariseii<br />

şi cărturarii şi saducheii..., e<br />

ilară. Nu văd vindecarea omului,<br />

dar văd că încalcă legea, prin aceea<br />

că e gata să-şi poarte patul, după<br />

vindecare. Nicio urmă de bucurie<br />

ori de recunoştinţă, nici vorbă de<br />

smerită recunoaştere a dumnezeirii<br />

lucrătoare... Nu. Rigizii lipsiţi de<br />

Duh sunt deranjaţi că Dumnezeu<br />

lucrează în afara programului... Ca<br />

un Dumnezeu.<br />

Călcarea sâmbetei acesteia şi a<br />

altora este taxată grabnic. Cârcotaşii<br />

pun la cale să-L omoare pe Hristos<br />

(Ioan 5.16-18). E clar că nu-i bucură<br />

un Dumnezeu care nu-i fariseu şi<br />

saducheu şi cărturar ca ei. Unul care<br />

refuză să fie după chipul şi asemănarea<br />

lor. Hristos se încăpăţânează<br />

să rămână Viu. El vindecă pe omul<br />

acela pentru ca niciodată omul să<br />

nu <strong>mai</strong> creadă că nu are cine-l ajuta<br />

la vreme de tulburare a apelor.<br />

Şi e gata să plătească Întruparea<br />

Sa cu moartea! Spre surprinderea<br />

ucigaşilor Săi, Domnul nu vindecă<br />

nu<strong>mai</strong> paralizia omului aceluia, ci<br />

şi moartea noastră. El ne vindecă<br />

de moarte pe toţi aceia care credem<br />

că El e Învierea! Şi nu e nimic neobişnuit<br />

în asta, atunci când crezi<br />

şi mărturiseşti că El este „Domnul<br />

meu şi Dumnezeul meu”!<br />

Pr. Constantin Necula<br />

Poveşti cârpite<br />

în Pompinciu<br />

Alexandra Ion Cristea<br />

Ziduri crăpate, camere insalubre,<br />

uşi care scârţâie<br />

din toate încheieturile şi<br />

mult mucegai. Câini vagabonzi<br />

aciuaţi pe scările<br />

înalte şi oameni privind<br />

afară prin ochiuri de<br />

geam murdar. Şi copiii –<br />

mulţi copii care aleargă<br />

prin curtea plină de lemne şi de vechituri<br />

– vorbesc tare pe holurile care fac<br />

ecou şi răsar parcă de nicăieri, frumoşi,<br />

inocenţi, desculţi.<br />

Aceasta nu este doar o altă poveste<br />

despre copii săraci, uitaţi, izolaţi întrun<br />

bloc din Cisnădie sau de nicăieri.<br />

Nici despre părinţi fără viitor, nenorocoşi<br />

sau depăşiţi de situaţie. Clădirea<br />

de pe strada Târgului, vizitată de reporterii<br />

<strong>Sibiu</strong> <strong>100</strong>%, se poate asemăna cu<br />

zeci de alte locuri din România. Istoria<br />

familiilor de aici poate fi similară cu cea<br />

a sute şi zeci de mii de români. Dar diferenţa<br />

între poveste şi realitate stă în<br />

faptul că aceşti copii din Cisnădie sunt<br />

vii, reali. Ei sunt cei care vor înţelege cel<br />

<strong>mai</strong> bine adevărul acestei lumi în care<br />

cresc, în fiecare zi.<br />

Gol de cărămidă<br />

O stradă obişnuită, situată chiar la<br />

intrarea într-un oraş obişnuit, Cisnădie.<br />

Case, grădini, magazine felurite şi<br />

iar case. Urmăream trecerea peste un<br />

pod, aşa cum ne-a fost descrisă zona<br />

denumită de localnici Pompinciu. Dar<br />

nu ne-am fi aşteptat ca micul cartier să<br />

fie situat chiar între două clădiri aparţinând<br />

Grupului Şcolar de Industrie<br />

Uşoară Cisnădie. Un pârâiaş plin de<br />

gunoaie desparte zona de restul străzii<br />

asfaltate. Priveliştea ce ţi se dezvăluie<br />

seamănă <strong>mai</strong> mult cu cea a unei foste<br />

hale dezafectate, decât cu cea a unor<br />

blocuri de locuinţe. Adevărat, Pompinciu<br />

înseamnă clădiri, foste magazii de<br />

fabrică, devenite astăzi mormane de<br />

cărămidă, crăpate şi cârpite peste tot,<br />

în care locuiesc, cu acte în regulă, 11<br />

familii.<br />

Acoperiş bun<br />

De la balconul lung ce face legătura<br />

către apartamentele de la etajul întâi,<br />

o femeie ne priveşte fără entuziasm.<br />

Rutele<br />

ocolitoare<br />

pentru<br />

Viaductul<br />

Gara Mică<br />

Privim şi noi cu frică la câinii care coboară<br />

agitaţi scările înalte.” Locuiesc<br />

aici de 10 ani”, ne spune una dintre cele<br />

<strong>mai</strong> vechi locatare din Pompinciu. „La<br />

început eram foarte puţini, 2-3 familii,<br />

acum s-a umplut de lume, sunt mulţi<br />

copii”, adaugă ea. Aflăm că majoritatea<br />

apartamentelor au fost improvizate<br />

în vechile ateliere şi că fiecare locatar<br />

plăteşte chirie la primărie, în funcţie<br />

de spaţiul ocupat. În Pompinciu încălzirea<br />

s-a făcut dintotdeauna pe lemne,<br />

iar accesul la apă curentă e ceva nou, de<br />

câteva luni.<br />

Creioane şi poezii<br />

Printre grămezile de lemne, nisip,<br />

moloz, înconjuraţi de-o parte şi de<br />

alta de culmi întregi de haine puse la<br />

uscat, nimerim, într-un final, intrarea<br />

Constructorul contractat<br />

de municipalitate pentru reabilitarea<br />

viaductului Gara<br />

Mică - asocierea de firme Sinecon/Geiger<br />

Transilvania/<br />

CON-A/Wilhelm Geiger<br />

GmbH - a decis rutele ocolitoare<br />

pe perioada lucrărilor de<br />

reabilitare. Acesta estimează<br />

că viaductul se va închide în<br />

luna iunie şi indică drept rută<br />

pentru deviere centura ocolitoare<br />

a <strong>Sibiu</strong>lui, aceasta asigurând<br />

accesul către zona comercială.<br />

Ruta ocolitoare va fi<br />

semnalizată prin montarea de<br />

indicatoare şi semne de ocolire<br />

pe principalele artere de trafic.<br />

Dacă iniţial se vehicula ca rută<br />

ocolitoare şi strada Bagdazar,<br />

aceasta a fost respinsă. Iohannis<br />

a precizat că aici accesul<br />

auto de tranzit va fi interzis,<br />

fiind permis doar riveranilor.<br />

Devierea traficului se va aplica<br />

şi în cazul mijloacelor de<br />

transport în comun, care vor<br />

folosi, de asemenea, centura<br />

ocolitoare pentru rutele de<br />

transport în comun. Traseele<br />

1 şi 117, care înainte aveau capăt<br />

de linie peste viaduct, vor<br />

avea capăt de linie în Terezian,<br />

după închiderea viaductului.<br />

De asemenea, pentru a face<br />

legătura dintre oraş şi Viile<br />

<strong>Sibiu</strong>lui, se va înfiinţa temporar<br />

un nou traseu cu numărul<br />

19. Acest traseu va pleca din<br />

Terezian pe ruta strada Rusciorului<br />

– N. Teclu – Constituţiei<br />

– Ştefan cel Mare – H.<br />

Coandă – centura ocolitoare<br />

– Viile <strong>Sibiu</strong>lui şi retur. Devierea<br />

traficului se va aplica pe o<br />

perioadă de aproximativ 1 an,<br />

timp în care podul va fi închis<br />

pentru executarea lucrărilor<br />

care nu pot fi efectuate sub<br />

trafic. (C.P.)<br />

principală în edificiu. Un hol înalt şi<br />

gol ne întâmpină. Urcăm treptele ştirbe<br />

pe alocuri şi, trecând de uşi puse sub<br />

lacăt, ajungem la ultimul etaj al blocului.<br />

Într-un apartament imens, compus<br />

din două camere, stau Codruţa Ciurea<br />

şi cei 4 copii ai săi. Acelaşi acoperiş de<br />

deasupra capului, lăudat de<br />

cei de la parter, stă să se prăbuşească<br />

în locuinţa tinerei<br />

mame. „Plouă, ninge, trebuie<br />

reparat”, ne spune femeia,<br />

explicând găleţile puse peste<br />

tot, la streaşină. Dar nu jucăriile<br />

vechi sau sârmele pline<br />

de rufărie, camera mobilată<br />

modest şi bucătăria improvizată<br />

îţi atrag atenţia aici.<br />

Peste plapumă<br />

Cei trei copii care ne privesc<br />

curioşi sunt vedetele<br />

acestui loc. David, cel mare,<br />

ne spune poezii cu Moş Crăciun,<br />

în timp ce fetiţele îl<br />

aplaudă vesele. Una desenează cu un<br />

pix fără mină, iar cealaltă ne anunţă<br />

mândră că de anul acesta va merge la<br />

<strong>Festival</strong>ul<br />

Grădinilor<br />

în Piaţa Mare<br />

Piaţa Mare din <strong>Sibiu</strong> este la acest<br />

sfârşit de săptămână una dintre cele<br />

<strong>mai</strong> mari grădini din oraş. Între 4 şi<br />

6 <strong>mai</strong> are loc „<strong>Festival</strong>ul Grădinilor”,<br />

unde iubitorii de flori au ocazia să<br />

se aprovizioneze cu tot ceea ce este<br />

nevoie pentru amenajarea unei grădini<br />

de vis. În cadrul evenimentului au loc<br />

seminare şi workshopuri de grădinărit,<br />

susţinute de către specialişti şi<br />

firme din domeniu, pe teme legate de<br />

creşterea şi întreţinerea florilor, de<br />

amenajarea grădinilor şi a spaţiilor<br />

verzi, de rolul grădinilor publice în<br />

viaţa comunităţilor locale. De asemenea,<br />

se organizează ateliere de creaţie<br />

artistică pentru copii, aceştia fiind<br />

încurajaţi să realizeze, sub îndrumarea<br />

cadrelor didactice, lucrări practice cu<br />

tema „<strong>Festival</strong>ul Grădinilor”. (A.S.)<br />

grădiniţă. Copiii ne urmăresc fără griji<br />

– nu par să înţeleagă ce e aşa interesant<br />

la ei acasă. Într-un colţ, culcat în cărucior,<br />

un băieţel de opt luni gângureşte<br />

în pace.<br />

Alt apartament, altă poveste spusă<br />

pe întuneric, într-o cameră de la parter.<br />

Aici e chiar frig, chiar dacă nu plouă la<br />

fel de des. De aceea Elena îşi păstrează<br />

hainele groase şi căciula îndesată peste<br />

părul ciufulit. Femeia locuieşte de 5 ani<br />

în Pompinciu alături de cei doi fii ai săi.<br />

Unul, <strong>mai</strong> mic, răsfoieşte caiete de colorat<br />

uzate, în timp ce băiatul cel mare<br />

doarme acoperit de plăpumi.<br />

Toţi trei au suferit mult, mutaţi dintr-o<br />

casă incendiată, ameninţaţi an de<br />

an cu îngheţul în Pompinciu,<br />

urmăriţi de un<br />

tată alcoolic şi pedofil.<br />

Dar nu totul e pierdut<br />

căci viaţa lor se va<br />

îmbunătăţi curând,<br />

după cum ne asigură<br />

mama. „Strâng bani<br />

vara asta şi îmi cumpăr<br />

o sobă ca lumea”,<br />

povesteşte ea hotărâtă.<br />

În urma noastră<br />

uşa Elenei se închide<br />

parcă singură. Ce ai<br />

putea să adaugi peste<br />

imaginea acestui loc<br />

rupt de lume, în care<br />

oameni obişnuiţi speră<br />

în continuare, fără<br />

speranţă totuşi. Ai vrea să spui că te vei<br />

întoarce să asculţi, să vezi, să ajuţi. Dar<br />

poate că nu e adevărat.<br />

Impact<br />

Radio<br />

Vocea<br />

Evangheliei<br />

Construieşte<br />

relaţii frumoase!<br />

„…roada neprihănirii este<br />

semănată în pace pentru cei ce<br />

fac pace.” (Iacov 3.18)<br />

Nu-i aşa că ţi-ai dori relaţii<br />

frumoase ori cel puţin civilizate<br />

cu <strong>mai</strong> toţi cei din<br />

jur! Sau măcar cu apropiaţii...<br />

Ei bine, dacă te preocupă asta,<br />

dacă vrei să te implici în a clădi astfel de<br />

relaţii speciale, împlinitoare, îţi sugerez<br />

să ţii cont şi de aceşti câţiva paşi: Pune-i<br />

pe ceilalţi pe primul loc! Ia aminte:<br />

„Slujiţi-le cu bucurie, ca Domnului, iar<br />

nu oamenilor!” (Efeseni 6:7). Dacă ţii<br />

cont de acest principiu în toate interacţiunile<br />

şi contactele tale cu ceilalţi, nu<br />

poţi da greş! Nu căra cu tine inutile bagaje<br />

emoţionale! Dacă cineva te-a rănit<br />

şi trebuie să rezolvi această problemă,<br />

fă-o imediat! Iartă, lămureşte – şi treci<br />

<strong>mai</strong> departe, las-o în urmă! Iar dacă<br />

nici nu merită abordarea, pur şi simplu<br />

uit-o şi vezi-ţi de drum! Investeşte<br />

în relaţii dintre cele <strong>mai</strong> semnificative!<br />

Nu–ţi irosi timpul, vânând respectarea<br />

sau beneficiile principiului „primul<br />

venit, primul servit!” Nu lăsa relaţiile<br />

fără valoare să te consume, astfel încât<br />

să nu-ţi rămână resurse pentru cele care<br />

chiar contează! Slujeşte cu bucurie! Directorul<br />

executiv al unei mari companii<br />

aeriene explica odată cât este de greu să<br />

angajezi şi să pregăteşti oamenii potriviţi<br />

pentru activităţi în acest domeniu:<br />

„Serviciile reprezintă singurul «produs»<br />

pe care-l avem de vânzare, şi toc<strong>mai</strong><br />

asta constituie lucrul cel <strong>mai</strong> greu<br />

de «predat» şi de însuşit, pentru că nimeni<br />

nu pare prea dispus să fie învăţat<br />

şi apoi obligat să slujească!” Exprimăţi<br />

constant aprecierea! Spune-le celor<br />

dragi cât de mult îi iubeşti şi fă asta cât<br />

de des poţi! Prea mulţi dintre noi consideră<br />

că modalitatea cea <strong>mai</strong> bună de a-i<br />

conştientiza ori de a-i ajuta pe alţii este<br />

fie critica, fie exprimarea vastei noastre<br />

înţelepciuni! Greşit! Cea <strong>mai</strong> bună metodă<br />

de a-i ajuta pe alţii este să identifici<br />

şi să valorifici cele <strong>mai</strong> bune calităţi din<br />

fiecare! Practică „principiul celor 101<br />

procente”: caută 1 (un) lucru vrednic de<br />

a fi admirat la cineva şi apoi încurajează<br />

<strong>100</strong>% acea persoană să-şi dezvolte cât<br />

<strong>mai</strong> mult acea calitate, acel punct forte!!<br />

Aceasta va lucra deopotrivă la stimularea<br />

creşterii respectivului, te va ajuta şi<br />

pe tine să placi şi să iubeşti acea persoană,<br />

dar şi pe ea sau pe ei să te placă<br />

pe tine! Şi ce poate fi <strong>mai</strong> benefic decât<br />

asta, pentru orice relaţie!

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!