anuarul b.h. olt

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ “APELE ROMÂNE”
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT
Str. Remus Bellu, nr. 6, cod 240156, Rm.Vâlcea, Jud. Vâlcea, România
tel: 0250 739881; 0350 401735; fax: 0250 738255
Cod fiscal: 18264803 sau RO23730128
Cod IBAN: RO40 TREZ 6715 025X XX00 3637
e-mail: dispecerat@dao.rowater.ro
http://www.rowater.ro/daolt
F-GA-7
http://www.rowater.ro
COD FISCAL: R 18207646/12.12.2005; COD IBAN: RO 93 TREZ 7005 025X XX00 1176
ANUARUL PRIVIND CARACTERIZAREA
SI GOSPODARIREA RESURSELOR DE APA
PENTRU BAZINUL HIDROGRAFIC OLT
IN ANUL 2012
RM.VALCEA
-iunie 2013-

ADMINISTRATIA NATIONALA “APELE ROMÂNE”
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA OLT
ANUARUL PRIVIND CARACTERIZAREA
SI GOSPODARIREA RESURSELOR DE APA
PENTRU BAZINUL HIDROGRAFIC OLT
IN ANUL 2012
DIRECTOR,
Ing. Ion STOENESCU
DIRECTOR TEHNIC, Dr. Ing. Toma BONCAN
SEF SERVICIU GMPRA, Ing. Gheorghe TIGARET
Intocmit,
Ing. Ion GEORGESCU
Nr. Ex. 2

C A P I T O L U L I
INTRODUCERE
1.1. Scopul si obiectul lucrarii
Anuarul are drept scop reflectarea ansamblului problematicii in domeniul apelor, atat sub
aspect statistic al cunoa]terii, cat si al analizei situatiilor de interes si se va folosi in ansamblul
activitatii de gospodarire a apelor in spatiile bazinului hidrografic Olt si Dunare administrate de
Administratia Bazinala de Apa Olt.
1.2. Surse de date utilizate
- Balanta apei in b.h. Olt 2012.
- Anuarul hidrologic si meteorologic 2012.
- Sinteza PCA 2012.
1.3.Principalele aspecte de gospodarire a apelor
1.3.1. Caracterizare generala
Cerintele de apa au fost satisfacute atat cantitativ cat si calitativ.
1.3.2. Elemente reprezentative privind dezvoltarea socio-economica
In anul 2012 are loc o tendinta de descrestere economica, volumul de apa pentru
industrie scade iar volumul de apa captat pentru populatie creste fata de anii anteriori.
1.3.4. Obiective noi si regimul de functionare al folosintelor consumatoare de apa
In anul 2012 nu au fost date in functiune obiective economice importante, avand loc o
restructurare si o regrupare a platformelor industriale. Volumele de apa captate pentru industrie
scad usor, iar volumele captate pentru populatie au o usoara crestere.
1.3.5. Parametrii globali privind folosintele consumatoare de apa
In anul 2012, pe total Administratie Bazinala Olt, s-a captat un volum de 302,779 mil.mc.
din surse de suprafata si subterane, restituindu-se 219,462 mil.mc. cu un consum de 83,317
mil.mc.
Din totalul suprafetei amenajate pentru irigatii de 426732 ha., a fost irigata efectiv o
suprafata de 832 ha.
1.3.6. Aprecierea globala privind regimul de exploatare a acumularilor si derivatiilor:
Aceste categorii de lucrari au functionat la parametrii optimi.
1.3.7. Conditii de satisfacere a folosintelor sub aspect cantitativ

In anul 2012 toti beneficiarii de apa din b.h. Olt au fost satisfacuti din punct de vedere
cantitativ, cerinta fiind asigurata integral.
1.3.8. Caracterizarea globala a calitatii apelor de suprafata.
Calitatea globală a râului Olt şi a afluenţilor conform evaluarii starii ecologice in anul
2012 se prezintă astfel: din 2703 km. monitorizati, 1900 km. au o stare ecologica buna si 803
km. au o stare moderata.
Corpurile de apa monitorizate in numar de 91, conform starii ecologice se prezinta
astfel : 62 corpuri au o stare ecologica buna si 29 corpuri au o stare ecologica moderata.
1.3.9. Efectul si comportarea lucrarilor de aparare impotriva inundatiilor
Lucrarile de aparare s-au comportat in general bine, atingandu-si scopul pentru care au
fost executate. Din cauza apelor mari au avut loc si distrugeri ale lucrarilor de aparare care s-
au remediat sau sunt in plan pentru remedieri.

C A P I T O L U L 2.
CARACTERIZAREA TERITORIULUI ADMINISTRAT
2.1. Elemente geografice.
Bazinul Hidrografic Olt este situat in partea centrala si de sud a tarii, fiind cuprins intre
Carpatii Orientali si Podisul Tarnavelor in zona superioara si Carpatii Meridionali , dealurile
subcarpatice si Campia Dunarii, in zona inferioara. El se situeaza intre 43 0 47 I si 46 0 45 I
latitudine nordica si 23 0 55 I si 26 0 24 I longitudine estica, avand o suprafata de 24.010 kmp,
reprezentand o pondere de 1o,1 % din suprafata totala a tarii. Limitele bazinului se contureaza
in N - E pe culmile Gurghiu Ciuc si Vrancei, care-l desparte de bazinul Siretului, in sud limita
se intinde pe culmea muntilor Ciucas, Barsei, Bucegi, Piatra Craiului si Fagaras despartindu-l de
bazinele Ialomita si Arges. In zona de sud, bazinul este limitat la est de cumpana apelor dinspre
bazinul Jiului si muntii Parang, Lotru si Cibin, care il despart de bazinul Muresului. Lungimea
totala a Oltului este de 615 Km, altitudinea medie de 62o m si o panta generala medie de 1,8 %.
B.H. Dunare are o suprafata de 551 Kmp si o lungime a fluviului de 48 Km.
Din punct de vedere geologic b.h. Olt prezinta trei zone distincte:
- muntoasa unde predomina flisul carpatic cu portiuni de roci vulcanice in N - E si calcar
in Piatra Craiului si muntii Capatanii;
- colinara si subcolinara, unde predomina nisipuri, conglomerate, gresie si marne, aflate
intre defileuri si avand un subsol provenit fie din miocen - pliocen si cristalin fie din cretacic si
roci eruptive (Ciuc, Barsa si Trei Scaune);
- de campie, terase si lunci reprezentate prin depozite aluvionare (bolovanisuri, pietrisuri,
nisipuri), depozite de terase acoperite cu prafuri loessoide si mai ales argile.
2.2 Hidrografie
Raul Olt se formeaza la contactul dintre masivul calcaros al Hasmasului Mare
(1.799 m) si cristalinul masivului Sipos (1.566 m) la o altitudine de 1.260 m.
Strabatand regiuni fizico - geografice diferite, are un regim hidrografic complex. Panta
medie a raului de la izvor la varsare este de 1,8%o. Pe cursul superior reteaua hidrografica are
in general o densitate redusa, cuprinsa intre 0,3 - 0,5km/ kmp si numai in depresiunile Ciucului
si Brasovului acesta creste la 0,7 - 1,1 km/kmp.
Principalii afluenti de ordinul -I- sunt situati pe partea stanga. Raul Negru cu lungimea
totala de 88 km. si suprafata bazinului de 2.349 kmp, Ghimbaselul (L = 43 km, S = 403 kmp ),
Barsa ( L = 73 km; S = 937 kmp ), iar pe partea dreapta Baraoltul ( L = 40 km, S = 221 kmp) si
Cormos ( L = 54 km., S = 545 kmp).
Panta medie in cursul superior este cuprinsa intre 25 %o la izvoare, 2,5 %o la intrarea in
Depresiunea Ciucului, 3 - 4 %o in defileul Tusnad si scade la 1,5 %o in Depresiunea Brasov.
Cursul mijlociu se remarca prin cea mai mare densitate a retelei hidrografice 1,4
km/kmp pe versantul nordic al muntilor Fagaras, atat in judetul Bra]ov cat si in judetul Sibiu.
Afluentii de pe stanga ai raului Olt cu obarsiile in zonele inalte, sunt mult mai bogati in ape
comparativ cu cei de pe dreapta care se alimenteaza in zona cu altitudini mai joase.
Afluentii de pe partea stanga sunt scurti dar torentiali, dispusi paralel. Dintre acestia sa
mentionam: Sinca, Sebes , Berivoi, Breaza, Vistea, Ucea , Arpas , Cartisoara, Scorei ,
Porumbacu , Avrig , Marsa , Racovita, cu lungimi cuprinse intre 5 - 37 Km si 11- 361 Kmp
suprafata bazinului. De mentionat ca majoritatea raurilor fagarasene din stanga prezinta

fenomene de inmlastinare, mai ales amonte de Voila, ceea ce necesita lucrari pentru drenare si
desecare.
Dintre afluentii de pe partea dreapta cei mai importanti sunt: Homorodul ( L = 62 km, S
= 855 km) si Cibinul ( L = 82 km, S = 2.194 kmp ). Ca afluenti de ordinul -II- mai importanti
sunt : Saliste ( L = 32 km , S = 220 kmp ), Hartibaciu ( L = 110 km, S = 1.025 kmp ) si Sadu
(L= 43 km, S = 280 kmp ). Pana la confluenta cu Cibinul, R. Olt strabatand depresiunea
Fagarasului are o panta medie de 1%o.
Aval r. Cibin, r.Olt are o panta medie de 1,5 %o de la intrarea in defileul Turnu Rosu si
Cozia la Rm. V`lcea si mai departe pana la confluenta cu pr.Govora.
Pe sectorul superior al defileului , afluentii se insira simetric din directia Lotrului cat si
directia muntilor Fagaras. Afluentii de stanga au dimensiuni mai mari, aval de Caineni unde
Oltul patrunde in depresiunea Lovistei.
Densitatea retelei hidrografice este de 1,1 - 1,4 km/kmp in zona deluroasa si sub aceste
valori in zona Rm. Valcea.
Dintre afluentii mai importanti amintim pe partea dreapta Lotru ( L = 85 km , S = 990
kmp ), Olanesti ( L = 48 km , S = 237 Kmp ) si Govora, Bistrita, Luncavat , Pesceana , Beica
cu lungimi cuprinse intre 27- 57 km si suprafete de 122 - 416 kmp., iar pe partea stanga Topolog
cu
L = 111 km si S = 543 kmp . Cei mai importanti afluenti de dreapta aval de Dragasani sunt
Oltetul
( L = 185 km , S = 2663 kmp ) si Tesluiul ( L = 110 km , S = 600 kmp).
In zona superioara a b.h. Olt intalnim lacul Sf. Ana de origine vulcanica, conturat in
craterul vulcanic al masivului Ciumatu la altitudinea de 950 m. Are o forma circulara cu
suprafata de 22 ha si adancimea maxima de 7,1 m. Pe cursul mijlociu , amplasat in Muntii
Fagaras , se gaseste lacul Balea, de tip glaciar, cu suprafata de 4,65 ha si adancimea maxima de
11,3 m.
2.3. Dezvoltarea socio – economica
2.3.1. Demografie
Pe teritoriul b.h. Olt si sectorul aferent din b.h. Dunare, conform datelor de la Directia
pentru Statistica , populatia este de 2 142 757 locuitori din care: 1 154 787 in mediul urban si
987 970 in mediul rural.
Situatia pe judete si orase este prezentata in tabelul alaturat.
NR.
CRT
JUDETUL
ORASUL
1. HARGHITA
-M. Ciuc
-Tujnad Bai
-Balan
-Vlahita
2. COVASNA
-Sf. Gheorghe
-Tg. Secuiesc
-Covasna
-Baraolt
3. BRASOV
-Brasov
TOTAL
POPULATIE
URBAN
125 350 57 593
41 410
1 603
7 456
7 127
203 699 106 258
61 341
20 988
12 724
11 205
598 941 438 507
275 901
RURAL
67 757
97 441
160 434

-Fagaras
-Codlea
-Sacele
-Zarnesti
Victoria
-Rajnov
-Rupea
-Predeal
-Ghimbav
4. SIBIU
-Sibiu
-Cisnadie
-Avrig
-Agnita
-Talmaciu
-Saliste
5. VALCEA
-Rm. Vilcea
-Dragasani
-Calimanesti
-Horezu
-Olanesti
-Govora
-Brezoi
-Oc. Mari
-Babeni
-Balcesti
-Berbesti
6. OLT , din care:
- b.h Olt
-Slatina
-Caracal
-Bals
-Draganesti-Olt
-Piatra- Olt
- b.h Dunare
-Corabia
37 360
24 656
33 624
25 632
8 528
16 525
5 537
5 186
5 558
313 624 183 554
137 026
13 410
12 297
9 417
6 320
5 084
405 002 185 219
110 731
20 245
8 769
6 701
4 551
2 885
6 945
3 521
9 752
5 539
5 580
385 202
366 013
170 146
150 957
77 108
34 730
20 845
12153
6 121
19 189
19 189
130 070
219 783
215 056
215 056
19 189
-
-
7. GORJ-b.h.Olt 5 068 - 5 068
8. ARGES-b.h.Olt 17 532 - 17 532
9. DOLJ- b.h. Olt
DOLJ- b.h. Dunare
-Dabuleni
31 416
36 328 13 510
31 416
22 818
10. TELEORMAN
b.h. Siu-Dunare 20 595 20 595
TOTAL b.h. OLT 2 066 645 1 122 088 944 557
TOTAL b.h. Dunare 76 112 32 699 43 413
TOTAL D.A. OLT 2 142 757 1 154 787 987 970
2.3.2. Industria

Gradul de industrializare al judetului Harghita este de 50 % ponderea fiind detinuta de
industria prelucratoare si constructoare de masini, de prelucrare a lemnului, ind. usoara.
In judetul Covasna predomina industria alimentara(13,45%), ind. textila si de confectii
(22,67%), ind. masini si aparate electrice (15,15%), ind. constructii metalice si a produselor din
metal 1,78%), ind. de exploatare si prelucrare a lemnului si productia de mobila (20,14%),
ind.ambalajelor(10,86%), etc. Gradul de industrializare este de 46 %.
Judetul Brasov are un grad de industrializare de 34,7 % , predominand industria
constructoare de masini, industria chimica, materialele de constructii, industria alimentara,
industria textila, turismul, comertul.
Judetul Sibiu are un grad de industrializare de 66,3 %, principalele ramuri industriale
fiind : constructii, comert, servicii, industria textila, industria de masini si echipamente,
industria alimentara, zootehnia si industria mica.
In judetul Valcea ponderea productiei industriale in cifra de afaceri a fost de 50.1%,
ramurile principale fiind : industria chimica, exploatarea lemnului, lignitului, industria
alimentara, productia de energie electrica.
Judetul Olt, cu pondere agricola, are o industrie concentrata in orasele Slatina, Caracal,
Bals, gradul de industrializare fiind de 58 %.
2.3.3. Agricultura
Suprafata totala agricola este de 1 572 448 ha din care arabila 825 854 ha . In b.h. Dunare
suprafata agricola este de 31 522 ha , din care arabila 27 416 ha.
Repartitia suprafetelor agricole si principalele culturi pe judete este redata in tabelul alaturat.
Nr. Judetul Supr. totala Suprafata
Principalele culturi
crt.
agricola (ha) arabila (ha)
1. Harghita 152 521 67 237 -cartofi 14 989 ha
sfecla de zahar
317 ha
-grau,secara
38 058 ha
-orz, orzoaica
12.510 ha
2. Covasna 186 172 83 327 -cartofi 17 284 ha
-plante de nutret 22 797 ha
-orzoaica,orz
7 015 ha
-ovaz
1 445 ha
-porumb 5 520
ha
-grau, secara 18 665
ha
-sfecla de zahar
-rapita pentru ulei
2 454 ha
863 ha
3. Brasov 248 030 88 598 -grau, secara 15 388
ha
-orz, orzoaica 5 387
ha
- cartofi 13 753
ha
-ovaz 1 277
ha
-porumb
8 727 ha
4. Sibiu 305 554 110 740 -paioase 8 828 ha

-porumb
26 212 ha
-plante tehnice
2005 ha
-plante de nutret
26 323 ha
5. Valcea 245 729 87 873 -grau, secara 15 494 ha
-porumb
36 459 ha
-leguminoase ptr. boabe 121 ha
-plante uleioase
239 ha
-cartofi
3 309 ha
-legume
5 244 ha
-plante de nutret
6 559 ha
6. Olt 434 442 388 079 -paioase 132 581 ha
-porumb
136 714 ha
-plante tehnice 712 056 ha
-plante de nutret 21 852 ha
Total b.h. Olt 1 572 448 825 854
-Judetul Harghita:
-Judetul Covasna:
-Judetul Brasov:
-Judetul Sibiu:
-Judetul Valcea:
Numar de animale:
-bovine= 102 828 capete
-porcine= 50 725 capete
-ovine+caprine= 180 590 capete
-pasari= 429 113 capete
-cabaline= 17 958 capete
-albine=21 947 familii
-iepuri=15 678 capete
-bovine= 34 500 capete
-porcine= 50 000 capete
-ovine+caprine= 188 300 capete
-pasari= 210 000 capete
-cabaline= 13 902 capete
-bovine= 58 341 capete
-porcine= 84 013 capete
-ovine+ caprine= 353 283 capete
-pasari=2 050 032 capete
-cabaline= 9 120 capete
-albine= 32 827 familii
-bovine= 35 000 capete
-porcine= 52 600 capete
-ovine+caprine= 569 000 capete
-pasari= 418 000 capete
-cabaline= 8 300 capete
-bovine= 86 870 capete
-porcine= 168 897 capete
-ovine+caprine= 140 854 capete

-pasari=2 294 000 capete
-cabaline= 14 016 capete
-Judetul Olt: -bovine= 45 000 capete
-porcine= 140 000 capete
-ovine+caprine=200 000 capete
-pasari= 1 900 000 capete
-cabaline= 32 190 capete
-TOTAL D.A. Olt:
-bovine= 362 539 capete
-porcine= 546 235 capete
-ovine+caprine= 1 632 027 capete
-pasari=7 301 145 capete
-cabaline=95 486 capete
2.3.4. Silvicultura
Suprafetele impadurite si gradul de impadurire , pe judete , se prezinta astfel :
Harghita – 257 300 ha ( 35 % ) , Covasna – 165 161 ha ( 44,52 % ) , Brasov – 201 500 ha(38,4
% ) , Sibiu – 194 473 ha ( 37,0 % ) , Valcea – 270 300 ha ( 50.40 % ) si judetul Olt – 51 592 ha
( 90 % ). Total suprafata impadurita in b.h. Olt : 1 120 479 ha.
2.3.5. STADIUL DE AMENAJARE SI ECHIPARE CU LUCRARI HIDROTEHNICE
2.3.5.1. ACUMULARI
In bazinul hidrografic Olt exista un numar de 69 acumulari care au rol preponderent
hidroenergetic:
Raul Nr. Total Volum brut Alimenta Energetic Irigatii Aparare S la
hidrografic de (mil.mc) ri
impotriva N.N.R.
acumulari
cu apa
inundatiilor (ha)
Olt 69 1549.314 113.061 803.327 375.305 13.718 10334.56
Din totalul de 69 de acumulari, 6 acumulari sunt destinate pentru
alimentare cu apa si 19 au rol de aparare impotriva inundatiilor sau
agrement.
2.3.5.2. DERIVATII
Pentru aportul de debite in sectiunile interesante sunt executate 94 derivatii din care 85
pentru suplinirea debitelor pe raul Lotru. Pentru ac.Vidra acestea sunt Vidra 83 plus 2
derivatii
Lungime 160,373 Km : ramura nord 73.170 Km,ramura sud 68.296 Km si vest 18.910 Km.
Toate au un debit instalat de 5.475 mc/s.
Derivatia Pascoaia : lungime 4.337 Km si debitul instalat de de 0.444 mc/s.
Derivatia Horezu : lungime 5.213 Km si un debit instalat de 1.300 mc/s
N Denumirea Scop Captare Restitutie Q.ma Peri Q.m Peri Vol.tota

C
rt
Derivatiei B.
H
Curs apa BH Curs apa x
derv.
Mc/s
Oada
in
derv
.
mc/
s
0.35
l oada
deriv.
mil.mc.
1. Varghis Salubru
Olt Varghis Olt Homorod 37.8 08.04 07.08. 5.088
ul Mic
.2012 0 2012
2. Alimentare a.a. Bu Basca Olt Covasna 0.030 12.12 0.02 12.10. 0.812
cu apa
zau Mare
.2012 3 2012
Covasna
3. Canal Timis a.a.in Olt Timis Olt Ghimbsel 0.350 01.10 0,00 08.09. 3.627
d.
.2012 0 2012
4. Vulcanita a.a.in Olt Barsa Olt Homorod *
d
Cica]
energ
5. Codlea a.ii. Olt Vulcanita Olt Barsa *
6. Copacioasa a.ind. Olt Sebes Olt Berivoi *
7. Berivoi a.i.i. Olt Berivoi Olt Hurez *
Racovita
8. Topolog en. Olt Topolog Olt Arges *
9. Ramura en Olt Bistrita Olt Lotru * 76.633
Sud**
Cerna
1
0
1
1
1
2
Lotru pompaj
RamuraNord
**
Lotru
Pompaj
Aport
gravit.**
Aduc.princ.
en
Sa
du
Olt
Herta
Tiganu
Sterpu
Olt Lotru * 75.371
en Olt Nopteasa
Manaileas
a
Rudareas
a
Olt Lotru * 6.307
en Olt Oltet Olt Lotru * 28.382
Ramura
Sud**
RamuraNord en Olt Hoteag Olt Lotru * 26.490
**
Ramura en Jiu Jiet Olt Lotru * 18.606
Vest**
Aport natural en Olt Lotru Olt Lotru * 87.355
*Nu se fac masuratori deoarece nu exista posturi hidrometrice.
Debitele afluente s-au determinat pe baza curbelor de capacitate teoretice ale
acumularilor Vidra, Petrimanu, Jidoaia, Balindru si Lotru Aval.
** Derivatiile pentru lacul de acumulare Vidra sunt grupate pe ramurile Sud, Nord si Vest
(pomaj sau gravitational).
Ramura Sud pompaj capteaza 6 parauri pe tronsonul Bistrita - Gurghiu: Bistrita, Pr. Rece,
Gurghiu, Bistricioara, Barcaciu, Horezu si Blaz.

Ramura Nord pompaj are 4 tronsoane pe care se capteaza 16 parauri, dupa cum urmeaza:
Tronsonul Pr. Cailor - Sterpu - Lacul Jidoaia, tronsonul Garcu II - traversare Sterpu,
tronsonul Gaujani - traversare Voinesita si tronsonul Capraretu - Munteni. Tot pe ramura
Nord, pentru lacul Jidoaia, pe galeria Porcu se capteaza din bazinul Sadu 4 parauri: Porcu,
Tigana Dreapta, Herta, Tigana Stanga.
Pe ramura Nord Gravitational se capteaza 15 parauri in doua tronsoane: tronson bazin de
refulare Jidoaia - traversare Balindru Mare si tronsonul Balindru Mare - lac Vidra.
Ramura Sud Gravitational capteaza 8 parauri pe doua tronsoane: Insiratele - Castel
Petrimanu si tronson galeria lac Galbenu - lac Vidra.
Pe ramura Vest Gravitational se capteaza 3 parauri pe tronsonul Jiet - Gr. Seaca I.
Aceste derivatii sunt deservite si de barajele: Galbenu (pe ramura Sud Gravitational), Jidoaia,
Balindru si Lotru Aval (pe ramura Nord Pompaj) si Petrimanu (pe ramura Sud).
Ultima derivatie, a 85-cea, este derivatia Pascoaia Aval care deserveste lacul de acumulare
Bradisor.
2.3.5.3. LUCRARI DE PROTEC|IE A ALBIILOR SI MALURILOR
Nr.
crt.
Judetul
Tipul lucrarilor
Regulariziri albii
% Nr. lucrari Lungimi (km)
Aparari de mal
Nr.lucrari Lungimi
(km)
%
1. Harghita 19 45 18 30 241 15
2. Covasna 29 90 24 19 67 8
3. Brasov 21 63 15 30 358 23
4. Sibiu 15 12.7 9 20 12.3 29
5. Valcea 50 126 34 56 142 18
6. Olt 5 2.3 0.1 10 79.4 7
Total 139 339 165 899.7
2.3.5.4. INDIGUIRI
Caracteristicile indiguirilor in anul 2012 este redat in tabelul de mai jos:
Judetul Numar Lungime
Bunuri aparate
Indiguir
i
totala km Case Ob. ind.
(nr.)
Cai
ferate(km)
Sosele
(km)
Supraf. teren
(ha)
Harghita 19 65 2323 39 4.8 12.5 7 316
Covasna 19 318 2758 84 10 35 13 241
Brasov 35 315 1933 30 50 74 8 838
Sibiu 11 34 698 5 10 10 3 000
Valcea 21 65 795 11 1 24 868
Olt 11 101 3174 - - 7 20 927
Total 116 1014 11681 276 214 393 36 947
3.5.5.5. DESECARI

Sisteme de desecare se gasesc in administrarea Agentiei Nationale de Imbunatatiri
Funciare –Filiala Brasov. Suprafata desecata=76984 ha, insumand 2560km de canale.
2.4. RESURSE DE APA
Resursele utilizabile potrivit gradului de amenajare a bazinului hidrografic Olt,
se prezinta astfel :
B.H. OLT
RESURSE - TOTAL - mii mc -
din care :
- suprafata
- asigurate in regim natural
- asigurate suplimentar prin lacuri de acumulare
- subteran
2 082 000
1 682 000
992 000
690 000
400 000

CAPITOLUL 3
CARACTERIZAREA METEOROLOGICA SI HIDROLOGICA
3.1. Caracterizarea climatica a anului 2012
Bazinului hidrografic al Oltului este caracterizat printr-un relief puternic framantat ce
determina modificari in regimul circulatiei generale a aerului , formarea diferitelor tipuri de
clima si repartitia neuniforma a diferitilor parametrii meteorologici . Radiatia solara este si ea
neuniform repartizata in funtie de relief .
3.1.1.Temperatura aerului
Anul 2012, din punct de vedere termic, se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale
ale aerului mai mari decat mediile multianuale la toate statiile meteorologice, cu valori cuprinse
intre 0,7 o C la Miercurea Ciuc si 1,4 o C la Dragasani. Temperatura medie a aerului in perioada
lunilor IV- IX a fost mai mare decat media multianuala acestei perioade la toate statiile
meteorologice, cu valori cuprinse intre 2,4 o C( la Baraolt si Brasov), 3,1 o C( la Sibiu, Rm.
Vilcea, Dragasani) si 3,5 o C la Slatina.
Luna cea mai calda luna a anului a fost luna iulie pentru statiile meteorologice si
s-au inregistrat temperaturi medii lunare de 17,9 o C la M. Ciuc, 20,3 o C la Brasov, 26,3 o C la
Rm Vilcea, 26,9 o C Dragasani, 27,1 o C la Slatina si 27,9 o C la Caracal.
Temperaturile maxime anuale au fost inregistrate in luna iulie la statiile Rm. Valcea si
Caracal 40,7 o C .
Cea mai rece luna a anului a fost februarie, cand temperaturile medii lunare au fost
cuprinse intre -10,2 o C la M. Ciuc , -9,0 o C la Ob. Lotrului, -6,0 o C la Brasov, -5,7 o C la Sibiu si -
4,0 o C la Rm Valcea.
Temperaturile minime anuale au fost de -29,2 o C la M.Ciuc, -26,5 o C la Brasov, -24,2 o
C la Sibiu, -19,4 o C la Rm.Vilcea si -23,3 o C la Caracal.
3.1.2.Precipitatiile atmosferice
Cantitatea totala de precipitatii cazuta in anul 2012 a fost mai mica decat media
multianuala aproape la toate statiile meteorologice, cu procente cuprinse intre 67,6 % la Caracal
si 90% la Baraolt, Brasov, Sibiu, 80% la Caracal. Cantitati mai mari de precipitatii decat cele
multianuale s-au inregistrat numai la Rm. Vilcea 108%.
In perioada de vegetatie a anului 2012, respectiv in lunile IV- IX suma precipitatilor a
fost mult mai mica decat suma multianuala a acestor luni, aproape la toate statiile
meteorologice : Caracal 55%, Sibiu 74%, Baraolt 86% si Brasov 90%. Exceptie a facut statia
meteorologica Rm. Vilcea unde s-a inregistrat o valoare mai mare decat suma multianuala
(106%) .
3.2. Caracterizarea hidrologica a anului 2012
3.2.1. Scurgerea medie
In anul 2012 scurgerea apei in reteaua hidrografica a bazinului hidrografic Olt a fost
dependenta de conditiile climatice care au determinat regimul termic al aerului si apei ,
regimul precipitatiilor, producerea formatiunilor de gheata si durata lor precum si regimul
debitelor lichide (ape medii, viituri, perioade de seceta ).

In anul 2012 scurgerea medie a apei in bazinul hidrografic Olt s-a caracterizat in general
prin valori mai mici fata de valorile medii multianuale in toate cele trei sectoare
( superior, mijlociu si inferior) cu unele variatii in timp si spatiu. La statiile hidrometrice de pe
raul Olt scurgerea medie a inregistrat valori cuprinse intre 65%-80% din scurgerea medie
multianuala; Tomesti 69(%), Sancraieni(66%), Micfalau (64%0, Sf. Gheorghe ( 72%). Cu valori
apropiate de 80% din valorile multianuale s-au situat doar statiile hidrometrice Podu-Olt(81%)
si Hoghiz (78%). Pe toate celelalte rauri, indiferent de zona de alimentare scurgerea medie
anuala a inregistrat valori sub cele multianule (cca. 40%-50% din acestea). Ca exemplu
mentionam statiile hidrometrice din bazinul hidrografic Homorod; Baile Homorod
(r.Homorodul Mare, 47%), Sanpaul (r. Homorodul Mare, 52% ) , Capalnita (r. Homorodul Mic,
46%),Lueta(r. Homorodul Mic, 50%)si statia hidrometrica Rupea-Gara unde scurgerea medie in
anul 2012 a reprezentat doar 36% din scurgerea medie multianuala., iar la st.h. Dacia de pe raul
Cozd, afluent de dreapta al r. Homorod scurgerea medie a fost de 12% din cea multianuala.
Valori scazute fata de mediile multianuale ( 40%-50% ) s-au inregistrat si pe afluentii
din Fagaras si pe raulrile din zona subcarpatica sudica ; Cartisoara (49%), Arpasu Mare (65%) ,
precum si in bazinul hidrografic Cibin ;Saliste (40%), Rasinari (48%), Talmaciu (52%). In
bazinul hidrografic Hartibaciu scurgerea medie s-a situat in jurul valorii de 25%-30% din
scurgerea medie multianuala (st.h. Agnita,32% si st.h. Cornatel ,26%) ca o consecinta a
cantitatilor foarte reduse de precipitatii din perioada august-octombrie 2012 si a infiltratiilor in
straturile sedimentare din zona de podis.
Cele mai mici valori ale debitelor medii in 2012 s-au inregistrat pe afluentii din zona de
campie ,valorile medii ale scurgerii situandu-se cu mult sub cele multianuale ca urmare a
deficitului de precipitatii inregistrat mai ales in a doua parte a anului si a pierderilor de apa in
patul nisipos al albiilor : r. Cungrea ( st. h. Campu Mare, 35%), r. Teslui t( st. h. Pielesti, 16%),
r. Gemartalui(st.h. Gropsani,20%).Pe celelalte rauri scurgerea medie a avut valori de 50%-60%
din valorile scurgerii medii multianuale; r. Cerna (st.h. Maciuca,57%),r. Oltet (st.h.Otetelis,
57%), r. Oltet (st.h. Bals,61%), r.Teslui (st.h. Resca,60%)etc.
3.2.2. Scurgerea maxima
Datorita pozitiei sale geografice , tara noastra este situata in calea principalelor tipuri de
circulatie atmosferica ( vestica, nordica, nord-vestica, sudica, sud-vestica) ceea ce conduce la
caderea unor cantitati mari de precipitatii in anumite perioade ale anului avand ca efect
producerea unor viituri importante.Scurgerea maxima se manifesta cel mai fercvent in sezonul
de primavara fiind determinata de ploile cazute in aceasta perioada a anului si de cedarea apei
din stratul de zapada acumulata pe timpul iernii, dar sunt frecvente cazurile de producere a unor
viituri si in perioada de vara si toamna, acestea fiind generate de ploile torentiale urmate de
concentrarea rapida a scurgerii pe versanti.
In primele trei luni ale anului valorile climatice ale temperaturilor si precipitatiilor s-au situat la
nivelul valorilor multianuale cu exceptia lunii februarie cand temperaturile au coborat sub
-25 o -30 o C si au cazut precipitatii insemnate cantitativ sub forma de ninsoare care au depus strat
nou de zapada cu valori ce au depasit 100 cm . Astfel, in luna februarie stratul de zapada s-a
majorat la 126 cm la st.h.Ob.Lotrului si 115 cm la st.h. Babarunca.
In primele trei luni ale anului scurgerea s-a mentinut la nivelul scurgerii medii
multianuale pe fondul temperaturilor negative si a precipitatiilor sub forma de ninsoare care au
cazut in special in luna februarie.
In intervalul 08-09.04.2012 ca urmare a faptului ca un front a traversat tara noastra au
cazut precipitatii sub forma de ploaie si aversa de ploaie, iar la munte lapovita si ninsoare.
Precipitatiile au fost mai insemnate in bazinul superior si mijlociu al Oltului cu urmatoarele
cantitati inregistrate: 30.3 l/mp la st.hidrom.Sancraieni (jud.Harghita), 32.0 l/mp la

st.hidrom.Varghis (jud.Covasna), 30.0 la st.hidrom.Dumbravita (jud.Brasov), 32.8 la
st.hidrom.Arpasu de Sus(jud.Sibiu), 18.7 la st.hidrom.Ob.Lotrului (jud.Valcea) si 13.5 l/mp la
st.hidrom.Strejesti (jud.Olt).Nu s-au inregistrat cresteri importante de niveluri si debite in
aceasta perioada.
In intervalul 14-18.04.2012 instabilitatea atmosferica generata de un ciclon
mediteraneean a determinat cantitati insemnate de precipitatii ( 25-30l/mp) cu maxima la
st.hidrom.Babarunca, jud.Brasov, 38.3 l/mp .In sudul bazinului, maxima s-a inregistrat la
st.hidrom.Resca (jud.Olt) 30.4 l/mp. Ca o consecinta a acestor precipitatii cazute s-au produs
cresteri ale nivelurilor si debitelor producandu-se prima viitura mai importanta din anul 2012 in
intervalul 14.04 – 28.04 in special in sectorul superior al b.h. Olt. Debitul maxim s-a inregistrat
in data de 18 aprilie pe afluenti (.st.h.Reci,Qmax.75.4 mc/s/18.04) si 19-20 aprilie pe raul Olt (
st.h. Podu-Olt,Q max.158mc/s/19.04, Feldioara , Qmax,180mc/s/19.04, st.h. Hoghiz,
Qmax.324mc/s /20.04).
Incepand cu data de 13.05.2012 au cazut precipitatii sub forma de aversa de ploaie care
frecvent au depasit pragurile de avertizare. Precipitatiile au fost neuniforme din punct de vedere
spatial cu valori cuprinse intre 7.0l/mp – 33.0l/mp ( st.h. Sancraieni,7.0l/mp, st.h. Aita
Mare,14.2l/mp, St. H. Moeciu de Sus, 33l/mp, st.h. Avrig,17.5l/mp).
Cele mai mari cantitati au cazut in zona subcarpatica sudica, in judetele Valcea si Gorj unde s-
au depasit valori de 90.0l/mp in 24 ore (94.4 l/mp la st.h.Olanesti Bai si 98.4 l/mp la
st.h.Polovragi). Ploile au continuat sa cada si in zilele urmatoare cantitatea maxima de
precipitatii fiind de 61.8 l/mp la st.h. Covasna (jud.Covasna), 49.7l/mp la st.h. teliu(jud.Brasov),
57.5l/mp la st.h. Horezu ,53.8 l/mp la st.h.Otesani(15.05.2012) si 46.5l/mp la st.h.Cazanesti,
jud.Olt(18.-19.05.2012). Ca o consecinta a acestor cantitati mari de precipitatii si a faptului ca
solul era saturat cu umiditate pe raurile din zona subcarpatica sudica nivelurile si debitele au
crescut inregistrandu-se prima viitura importanta din an.
In intervalul 27/28.05.2012 la st.h.Nistoresti au cazut 57.0 l/mp, la st.h.Cerna 42.2 l/mp,
la st.h.Sibiu(r.Cibin) 45.1 l/mp, iar in intervalul 29-30.05.2012 la st.h. Lemnia au cazut 38.0
l/mp.De mentionat ca in toata aceasta perioada au cazut precipitatii la aproape toate statiile
hidrometrice din bazin.
Debitele au fost in general variabile in primele zile ale lunii, cu cresteri de scurta
durata.In perioada urmatoare, dupa data de 15.05.2012 datorita precipitatiilor cazute care au
refacut rezerva de apa a solului, s-au produs cresteri de scurta durata a nivelurilor raurilor din
sudul bazinului hidrografic cu depasiri locale de scurta durata ale cotelor de atentie.
In data de 25.05.2012 s-au produs depasiri ale cotelor de atentie in bazinul superior al Oltului la
st.hidrometrice Lemnia ( Qmax.=16.3mc/s/30.05) si Covasna(Q max.=9.77mc/s/29.05) ca
urmare a precipitatiilor cazute. In bazinul inferior au fost cresteri locale dar fara atingerea cotei
de atentie (r.Oltet la Nistoresti, Qmax.=47.3mc/s/28.05).
In ultima saptamana a lunii mai s-au produs cresteri accentuate de niveluri pe raurile din
judetele Covasna, Brasov, Sibiu, Valcea si Olt ca urmare a precipitatiilor cazute cu depasirea
cotelor de atentie (C.A.)(st.h. Reci,st.h. Dumbravita,st.h.Podu-Olt,st.h. Maciuca,st.h.Otesani,
st.h. Sirineasa,st.h. Babeni si st.h. Bals,a cotelor de inundatie (C.I.)(st.h. Reci,st.h. Hoghiz) si a
cotei de pericol last.h. Otetelis de pe raul Oltet.
Cele mai mari debite s-au inregistrat pr R.Negru la st.h. Reci ( 108 mc/s/31.05 ora 02:00.),st.h.
Podu-Olt ( 158mc/s/30.05.ora03:00),st.h. Hoghiz (335 mc/s/31.05.ora6:00),st.h. Maciuca
(210mc/s/28.05.ora15:00),st.h. Otetelis (270mc/s/28.05.16:00) si st.h. Bals
(515mc/s/28.05.ora24:00).
Incepand cu luna iulie si pana al sfarsitul anului cantitatile de precipitatii s-au situat sub
valorile medii lunare multianuale la scara intregului bazin hidrografic scurgerea intrand intr-un

proces de diminuare continua a debitelor. Nu s-au mai inregistrat viituri la nicio statie
hidrometrica.
3.2.3. Scurgerea minima
Scurgerea minima este dependenta de epuizarea resurselor subterane de apa si de gradul
de interceptare a acestora de catre albiile raurilor , de capacitatea lor de drenare in stransa
legatura cu factorii zonali ( relief, structura geologica , caracteristici climatice ).
Pe toate raurile din bazinul hidrografic Olt in a doua jumatate a anului ( iuliedecembrie)
au cazut cantitati nesemnificative de precipitatii cu valori sub cele lunare
multianuale cu anumite variatii in timp si spatiu.
Pentru raurile din sectorul superior si mijlociu al b.h. Olt cele mai secetoase luni au
fost iulie ,august si noiembrie cand precipitatiile au inregistrat valori chiar sub 10l/mp . Astfel
in luna august cantitatile de precipitatii au avut valori de 4,3l/mp la Talmaciu, 4,5l/mp la
st.h.Reci, 8,5l/mp la Sancraieni, valori situate sub mediile lunare multianuale. Situatia a
continuat si in lunile urmatoare; st.h. Aita Mare ( 13,0l/mp in noiembrie), Borosneu Mare(
16,3l/mp in noiembrie), st. h.Sercaia (2,7l/mp in iulie si 10,6 l/mp in noiembrie),st.h.
Feldioara(15,4 l/mp in iulie si 14,3l/mp in noiembrie),st.h. Felmer (11,3l/mp in iulie si 14,7l/mp
in noiembrie) . In sectorul inferior al b.h. Olt lunile cele mai secetoase au fost iulie, august si
septembrie cand suma lunara a precipitatiilor s-a situat sub 10 l/mp ( Otetelis - 8.1l/mp in iulie ,
9.7l/mp in septembrie ), Maciuca(20.1l/mp in august , 12.4 l/mp in septembrie)etc.
Cantitatile mici de precipitatii cazute in intervalul septembrie-decembrie au avut efect
asupra scurgerii zilnice si lunare pe toate raurile din bazinul hidrografic Olt cand debitele
zilnice si implicit cele medii lunare s-au situat sub cele multianuale . La statiile hidrometrice de
pe raul Olt valoarea debitelor s-a situat in aceasta perioada la 31%-37% pe sectorul Tomesti-
Micfalau si 41%-43% pe sectorul Podu-Olt-Hoghiz din valorile multianuale.
Pe afluenti scurgerea medie a inregistrat valori sub 10% din valorile lunare
multianuale la majoritatea statiilor hidrometrice fapt ce a avut drept consecinta reducerea
drastica a rezervelor de apa din acumularile de pe r. Olt cu efecte economice imediate;
Borosneu Mare, r. Covasna (9.6% ), Baile Homorod , r. Homorodu-Mare( 8.7% ), Sanpaul ,
r.Homorodu Mare (2%), Bradut , r. Cormos (7.9%),Dacia, r. Cozd (0.3%) Rupea-Gara ,
r.Homorod(5.1%), Saliste (5.8%), Cornatel , r. Hartibaciu(7.3%).
Cu valori ale debitelor zilnice cuprinse intre 10%-25% se situeaza statiile hidrometrice : Sebes-
Olt (16.1%), Reci (14.1%), Baraolt (18.5%), Talmaciu (25.9%) si Bals (21%).
Cea mai grava situatie s-a inregistrat pe raurile din sudul bazinului hidrografic Olt unde
incepand cu luna iulie majoritatea cursurilor de apa au secat, fenomenul continuandu-se pana la
sfarsitul anului. Mentionam in continuare raurile si statiile hidrometrice unde s-a manifestat
fenomenul de secare; r. Cungrea ( st.h. Campu Mare) , r. Cungrea Mica ( st. h. Cazanesti), r.
Mamu ( st. h. Strejesti), r. Teslui ( st.hidrometrice Teslui si Pielesti) , r. Gemartalui la (st. h.
Gropsani) si r. Beica la st.h. Plesoiu. Fenomenul de secare s-a extins si pe majoritatea
afluentilor de ordinul II si III al raurilor din sudul tarii. Acest fenomen s-a mai produs si in alti
ani dar pe areale mai restranse si pe perioade mai scurte fata de anul 2012.
La o prima analiza situatia hidrologica din vara anului 2012 a fost grava, dar daca facem
referire la debitele minime istorice putem concluziona ca au fost ani cu debite si mai mici fata
de anul 2012. De exemplu pe raul Olt la st. hidrom. Tomesti debitul minim istoric a fost de
0.110 mc/sec in anul 1984 fata de 0.482mc/sec in 2012, la st. h. Sf. Gheorghe a fost de 1.11
mc/sec in 1995 fata de 4.10 mc/sec in 2012, iar la st. h. Hoghiz acesta a fost de 8.25 mc/sec in
1986 fata de 17.9 mc/sec in 2012.Avand in vedere faptul ca pe raul Olt aval de Hoghiz exista o
cascada de acumulari cu centrale hidroelectrice debitele mici din aceasta vara au avut consecinte

grave asupra volumelor de apa acumulate si uzinate cu urmari in ceea ce priveste productia de
energie electrica.
3.2.4. Ape subterane
Nivelurile piezometrice ale apelor subterane din bazinul hidrografic Olt au fost
caracterizate in general de variatii semnificative, functie de scurgerea lichida a apelor de
suprafata, precipitatii si de aportul de bazin aferent in care sunt amplasate forajele.
In partea de sud a bazinului hidrografic, exceptind luna ianuarie in care se inregistreaza
scaderii ale nivelului de pina la 22 cm, incepind cu luna februarie si pina in luna iunie nivelul
piezometric a fost intr-o continua crestere, de la 21cm pina la 88cm in luna iunie, in lunca
Oltului si afluenti.
Lunile iulie si august sint caracterizate de o scadere a nivelului piezometric in forajele
aferente zonei studiate, ajungind pina la 79 cm.
Incepind cu luna septembrie si inceputul toamnei ,caderea precipitatiilor aduc o usoara
crestere a nivelurilor, continuind in lunile urmatoare tot mai mult astfel ca in luna decembrie s-
au inregistrat cresteri de pina la 116 cm in forajele din lunca Oltului si afluenti sai.
Podisul Hirtibaciului si depresiunile Sibiului si Fagarasului s-au caracterizat de alternante
privind cresterea si descresterea nivelului piezometric.Astfel in luna ianuarie s-a inregistreaza o
crestere locala in depresiunea Sibiului, in timp ce in depresiunea Fagarasului s-au inregistrat
scaderi ale nivelului, urmind ca in luna februarie situatia sa se inverseze, inregistrindu-se scaderi
de pina la 55 cm in depresiunea Sibiu.
Incepind cu luna martie si pina in iunie au avut loc cresteri ale nivelului piezometric de la
26 cm pina la 80 cm .Exceptie au facut forajele din zona aferenta Podisului Hirtibaciului unde s-
a inregistrat o scadere a nivelului piezometric de pina la 22 cm.Stationari ale nivelurilor
piezometrice s-au inregistrat in lunile iulie, august si septembrie in depresiunea Sibiu,scaderi
ale nivelurilor in depresiunea Fagaras in lunile iulie august de pina la 67 cm.
In perioada urmatoare,respectiv lunile octombrie, noiembrie si decembrie,nivelurile
piezometrice s-au caracterizat prin de aceesi alternanta intre stationari, cresteri si scaderi ale
nivelurilor piezomertice in cele trei zone mentionate mai sus.
In sectorul superior la bazinului se respecta in mare cam aceleasi reguli pe care le-am
analizat pina acum.Astfel in depresiunea Brasovului si a Ciucului.pina in luna martie s-au
inregistrat stationari ale nivelului in luna ianuarie,respectiv scaderi de nivel de pina la 55cm in
luna februarie,dupa care se revine la regula generala, adica cresterea nivelurilor in lunile martieiunie,
continuind pina in iulie.Luna august a inregistat o usoara stationare ,dupa care incepind
cu luna septembrie si pina in noiembrie au avut loc cresteri continuedupa care incepand cu luna
decembrienivelurile piezometrice au inceput sa scada..
Ca o concluzie generala a celor prezentate mai sus se pot mentiona urmatoarele:
- in perioada de iarna in general nivelurile piezometrice sint in stationare sau scadere
usoara;
-in perioada de primavara-toamna datorita topirii zapezii si ploilor are loc o crestere a
nivelurilor piezometrice;
-lunile de vara duc la scaderi ale niveluilui in aproape toate forajele,exceptind periodele
cind cad precipitatii,perioada aceasta in general ca fiindcunoscuta drept o perioada mai saraca in
precipitatii.
3.3. Fenomene extreme
Fenomenele hidrologice extreme sunt reprezentate de viiturile exceptionale cu
depasiri mari ale cotelor de inundatie si pericol precum si de fenomenul de seceta.

In cursul anului 2012 nu s-au inregistrat viituri exceptionale ci doar local au fost
depasite pe perioade scurte cota de inundatie (st. h. Reci, R.Negru si Hoghiz, r.Olt) si cota de
pericol la st.h. Otetelis de pe raul Oltet.
Seceta si fenomenele generate de aceasta (aridizare si desertificare) au la baza, pe langa
modificarile in circulatia generala a atmosferei, determinate de manifestarea efectului de sera si
cauze antropice, datorate utilizarii nerationale a terenului, defrisarilor masive sau modificarilor
de peisaj, cu efecte negative asupra bilantului apei. Secetele excesive si prelungite prin
pierderile de apa care se cumuleaza de la un an la altul accentueaza declinul in agricultura prin
scaderea drastica a productiei agicole punand in pericol securitatea alimentara a populatiei.
Simultan seceta determina scaderea productiei de energie electrica in hidrocentrale, dificultati in
alimentarea cu apa a localitatilor , produce degradarea terenurilor agricole si reducerea
potentialului biologic al solului. Seceta ca fenomen hidrometeorologic extrem este considerat
dupa poluare riscul ecologic cu cea mai mare amploare si stabilitate.
In conditiile perioadei prelungita de seceta pe sectorul inferior al raului Oltet , pe
sectorul aval confluenta cu r. Cerna – st.h. Bals in perioada iulie-decembrie 2012 s-a semnalat
fenomenul de „ pierderi de apa” ca urmare a infiltratiilor in patul nisipos al albiei pe fondul
lipsei aportului din precipitatii si a scaderii continue a debitelor.
Tot ca o consecinta a perioadei prelungita de seceta pe raurile din zona de podis din
sectorul superior s-a inregistrat fenomenul de baltire , iar pe raurile din zona de campie
fenomenul de secare;
- raul Felmer , st.h. Felmer –baltire 22VII – 2XII
- raul Cozd (Valea Mare) , st.h. Dacia -baltire 13 IX-20 IX
- raul Pesceana , st.h. Sutesti - sec 26 VIII-24 X
- raul Teslui, st.h. Teslui - sec 14 VII-12 X;
- raul Mamu, st.h. Strejesti – sec 1 VII-20 XI;
- raul Cungrea , st. h. Campu Mare sec 4 VII- 28 X;
- raul Cungrea Mica , st. h. Cazanesti –sec 16 VII-10 X ;
- raul Gemartalui , st.h. Gropsani- sec 27 VII -28 X
- raul Beica , st.h. Plesoiu -sec 15 VII- 20 IX;
Ca fenomene meteo periculoase mentionam cantitatile mari de precipitatii cazute in timp
scurt, caderi de grindina si variatiile bruste de temperatura cu abateri mari fata de mediile
multianuale.
Astfel in data de 01.06.2012 mun. Rm.Valcea a fost afectat de o ploaie torentiala care la
statia meteorologica a inregistrat 70.4 l/mp intre orele 13.25-16.30.
De asemenea in seara zilei de 05.06.2012 la st.h.Borosneu Mare intre orele 18-19 a cazut o
cantitate de precipitatii de 75.0 l/ mp, iar in continuare intre orele 19-21 au mai cazut 18.0 l/mp.
Cantitatea totala de precipitatii inregistrata in 24 ore la aceasta statie hidrometrica fost de 105.0
l/mp.
In perioada 10-11.06.2012 bazinul superior si cel mijlociu al raului Olt a fost traversat de un
sistem frontal deosebit de puternic care a afectat cu precadere judetul Sibiu. Astfel, la postul
pluviometric de la barajul Gura Raului in data de 10.06.2012 intre orele 13.15-14.30 au cazut
42.0 l/mp, iar intre orele 14.30-16.15 au mai cazut 65.4 l/mp (total 107.4 l/mp in trei ore).
La st. hidrom. Costesti,jud.Valcea, in data de 23.07.2012 intre orele 15.30-17.30 au
cazut 41.2 l/mp precipitatii din aversa de ploaie insotite de descarcari electrice si grindina de
diametrul 2-3 mm.
In data de 26.07.2012 la st.hidrom.Maruntei, jud.Olt, a cazut grindina cu diametrul
de cca. 8 mm.

In ce priveste variatiile de temperatura ce au generat abateri mari fata de medie
mentionam faptul ca temperaturile minime au ajus la M.Ciuc pana la valori de 5.4gr.C in
dimineata zilei de 19 iulie, 2.0 gr.C in 30 iulie si 4.8 gr.C in data de 13.august 2012.
In luna octombrie temperatura minima a coborat pana la -4.0 gr.C la M.Ciuc si -1.8
gr.C la st.hidrom.Voineasa ceea ce constituie un fenomen extrem.
Si temperaturile maxime s-au situat pe o perioada destul de prelungita peste valorile multianuale
ale perioadei. Astfel, in data de 07.08.2012 la st.hidrom.Rm.Valcea(raul Olanesti) s-au
inregsitrat 41 gr C. Temperaturile maxime au fost foarte ridicate si in bazinul superior si
mijlociu al Oltului unde frecvent s-au inregistrat valori de 35-38 gr C.Astfel in prima decada a
lunii octombrie temperaturile maxime au atins frecvent valoarea de 32-33 o C in sectorul inferior
si 30-32 o C in sectorul superior al Oltului.
Alte fenomene hidro-meteo periculoase nu s-au inregistrat.

C A P I T O L U L 4
FOLOSINTE NECONSUMATOARE DE APA
4.1. Centrale hidroelectrice
In anul 2012 in b.h. Olt au functionat un numar de 31 centrale hidroelectrice din
care 25 centrale pe raul Olt, 3 pe Lotru, 2 pe riul Sadu si una pe Cibin.
Debitul instalat al tuturor centralelor este de 8650 mc / s iar puterea instalata
este de 1605 MW.
In anul 2012 s-a realizat o productie totala de 4642,58 GWh reprezentand 1,190
% fata de productia obtinuta intr-un an mediu care este de 3 900 GWh.
Situatia centralizata se prezinta astfel :
B.H.
sau
subbaz
Nr.
CHE
din care
- pe firul
apei
-cu lac
de ac.
- cu
deriv.
Qinst.
- mc/s -
Pinst.
- MW -
Prod.
en. an
mediu
- GW -
Volum
turbin.
2012
-mil mc-
BH Olt 31 28 31 3 8650 1605 3900 59318
4.2. Cai navigabile
In b.h. Olt nu exista cai de navigatie.
Aferent judetului Olt pe o lungime de 42 Km , Dunarea este navigabila.
4.3. Zone importante de agrement
In judetul Harghita sunt doua zone importante de agrement la Vlahita si
Sancraieni.
Judetul Covasna are ca principale zone de agrement cele de la Valcele , Sugas
Bai si Covasna.
Ca zone importante de agrement in judetul Brasov mentionam Dambul Morii ,
Rasnov , Halchiu , Codlea , Rupea , Cetate Parc, Fagaras , Victoria , Vulcan.
In judetele Valcea , Sibiu si Olt ca zone de agrement mentionam pe cele de pe
pr.
Sebes , lacurile de apa sarata de la Ocnele Mari , Ocnita si Ostroveni - Rm. Valcea si
lacul de agrement de pe Valea Milcov din municipiul Slatina.
In tabelul alaturat se dau date privind cele mai importante zone de agrement aflate in
evidenta cadastrala.