Nr. 1/2002 - Consiliul Legislativ

R A P O R T
ASUPRA ACTIVITĂŢII DESFĂŞURATE
DE CONSILIUL LEGISLATIV
ÎN ANUL 2001
I. CONSIDERAŢII INTRODUCTIVE
În cursul anului 2001 activitatea
Consiliului Legislativ s-a desfăşurat într-un ritm
comparabil cu cel al anului precedent. În
examinarea proiectelor de acte normative s-a
urmărit respectarea dispoziţiilor şi a principiilor
constituţionale, precum şi adoptarea unor soluţii
legislative coerente şi corecte, în concordanţă cu
actele normative cadru în vigoare în domeniul
respectiv.
Confruntat cu aceleaşi exigenţe ale unei
activităţi legislative în plină desfăşurare şi
mişcare, pus în situaţia de a răspunde deseori
foarte rapid unor cerinţe focalizate pe anumite
domenii preferenţiale, Consiliul Legislativ s-a
străduit să facă faţă, cu promptitudine şi
profesionalism, acestor exigenţe, dovedindu-se a
fi o piesă importantă în angrenajul complex al
elaborării normelor legale, sub aspectul
verificării constituţionalităţii, regularităţii şi
compatibilităţii lor juridice.
Raportul prezintă, ca şi în anii precedenţi,
problemele şi priorităţile asupra cărora Consiliul
Legislativ şi-a concentrat atenţia, şi anume:
- avizarea proiectelor de acte
normative;
- avizarea republicării şi rectificării
actelor normative;
- armonizarea legislaţiei interne cu
reglementările comunitare;
- reexaminarea legislaţiei anterioare
Constituţiei în vederea finalizării procesului
de asanare legislativă;
- asigurarea evidenţei oficiale a
legislaţiei;
- informatizarea activităţii şi a
evidenţei legislative;
- activitatea de informare şi
documentare legislativă.
II. ACTIVITATEA DE AVIZARE A PROIECTELOR DE ACTE NORMATIVE
1. În cursul anului 2001, Consiliul
Legislativ a fost sesizat cu 1395 proiecte de
acte normative transmise spre avizare, după
cum urmează:
- 1188 de la Guvern;
- 53 de la Senat;
- 151 de la Camera Deputaţilor;
- 2 de la Consiliul Concurenţei;
- 1 iniţiativă legislativă cetăţenească.
La acestea se adaugă 70 de cereri de
rectificări şi republicări de acte normative, astfel:
- 40 de cereri de rectificare şi
- 30 de cereri de republicare.
2. În ce priveşte avizele elaborate, care
au fost în număr de 1426, pe tipuri de proiecte
de acte normative şi alte cereri de avizare,
situaţia se prezintă astfel:
- 138 pentru proiecte de legi;
- 93 pentru proiecte de ordonanţe;
- 265 pentru proiecte de ordonanţe de
urgenţă;
- 674 pentru proiecte de hotărâri ale
Guvernului;
- 197 pentru propuneri legislative;
- 1 pentru o iniţiativă cetăţenească;
- 1 pentru un amendament la un proiect
de lege;
- 2 pentru proiecte de regulamente;
- 38 pentru cereri de rectificare;
- 17 pentru cereri de republicare.
3. După felul avizului elaborat,
prezentăm următoarea situaţie statistică:
Buletin de informare legislativã nr. 2/2002 1

Felul
avizelor
NUMĂR
TOTAL
avize
elaborate
Legi O.G. O.U.G
.
H.G.
Propu
neri
legisla
tive
Iniţiativă
legislativă
cetăţen.
Amenda
mente
la
proiecte
de legi
Proiecte
de
regula
mente,
instrucţi
uni
Cereri
de
rectifi
care
Cereri
de
republicare
favorabile,
fără 179 29 - 50 95 4 - - - - 1
propuneri şi
observaţii
favorabile în
forma 2 - - - - 1 - - 1 - -
definitivată
cu iniţiatorul
favorabile cu
propuneri şi 1209 109 93 213 576 168 1 1 1 31 16
observaţii
Negative 36 - - 2 3 24 - - - 7 -
Total
Consiliul
Legislativ
1426 138 93 265 674 197 1 1 2 38 17
Din compararea cifrelor statistice cu
cele din anul precedent se constată o uşoară
reducere a numărului de cereri de avizare
primite - de la 1616 la 1465 - dar mai ales o
reducere semnificativă a avizelor negative - de
la 115 la numai 36. Numărul mare însă de
observaţii formulate, cu referire nu numai la
fondul reglementării, dar, mai ales, la
redactarea şi respectarea normelor de tehnică
legislativă, la corelarea reglementărilor legale,
învederează, din păcate, un efect mai scăzut
decât cel scontat în urma intrării în vigoare a
Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică
legislativă pentru elaborarea actelor normative.
În Anexele nr.1A-1D sunt redate
situaţiile statistice privind activitatea de avizare
a Consiliului Legislativ în anul 2001.
4. Consiliul Legislativ a căutat, în
activitatea sa, să facă propuneri pentru
îmbunătăţirea conţinutului proiectelor.
Observaţiile şi propunerile, atât de ordin
general, cât şi punctual, la normele juridice
propuse spre adoptare, au fost determinate de
acelaşi gen de carenţe care s-au manifestat şi în
anii trecuţi, dintre care menţionăm:
a) Emiterea actelor normative fără
anticiparea consecinţelor aplicării soluţiilor
preconizate. Exemplificăm, în acest sens,
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr.229/2000 pentru modificarea şi completarea
Legii nr.52/1994 privind valorile mobiliare şi
bursele de valori, abrogată prin Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr.27/2001.
Deşi în cadrul observaţiilor formulate
asupra proiectului de Ordonanţă de urgenţă s-au
evocat o serie de inconveniente legate de
distorsionarea principiilor dreptului societar (în
sensul acordării unor privilegii disproporţionate
acţionarului minoritar), iniţiatorul nu a dat curs
acestora. Având în vedere reacţia negativă a
factorilor implicaţi (atât acţionarii minoritari,
cât şi cei majoritari), respectiva ordonanţă a fost
abrogată, confirmându-se, astfel, observaţiile
Consiliului Legislativ.
De asemenea, în legătură cu proiectul
de Ordonanţă privind activitatea consultanţilor
fiscali, în aviz s-a arătat că asocierea acestora
se poate face în societăţi civile profesionale, nu
în societăţi comerciale, asigurându-se astfel o
organizare similară cu aceea a altor profesiuni
liberale.
Acest proiect nu a mai fost promovat,
ceea ce ne îndreptăţeşte să credem că iniţiatorul
şi-a însuşit observaţiile formulate în aviz,
renunţând la soluţia propusă.
Neevaluarea corectă a efectelor ce pot
genera presiuni sociale a condus şi la
nepromovarea proiectului de Ordonanţă de
urgenţă privind reglementarea drepturilor de
natură salarială ale personalului din sectorul
bugetar.
b) Neconformitatea cu prevederile
Constituţiei
În cazul propunerii legislative pentru
modificarea Legii nr.35/1997 privind
organizarea şi funcţionarea Avocatului
Poporului, s-a semnalat că, pe fond, soluţiile
legislative preconizate prin proiect prezentau
aspecte de contradictorialitate. Astfel, norma
propusă pentru art.10 alin.(2) prevedea că unul
din adjuncţii Avocatului Poporului îndeplineşte
funcţia de Avocat al Copilului, în timp ce la
pct.II, Avocatul Copilului era tratat ca o
2 Buletin de informare legislativã nr. 2/2002

instituţie de sine stătătoare, distinctă de
instituţia Avocatul Poporului.
S-a menţionat că, potrivit dispoziţiilor
art.55 din Constituţie, rolul Avocatului Poporului
este acela de apărare a drepturilor şi
libertăţilor cetăţenilor români, desemnându-se,
în consecinţă, o competenţă materială generală
a instituţiei, nu una de specialitate.
Fără a face distincţie între drepturile şi
libertăţile cetăţeneşti pe care trebuie să le apere,
Avocatul Poporului veghează la respectarea
tuturor drepturilor consfinţite de Constituţie,
indiferent de natura, sfera sau întinderea lor
ori de categoriile de beneficiari ai acestora. Din
această perspectivă, nu se putea pune problema
constituirii unei instituţii distincte, definită
Avocatul Copilului, deoarece aceasta ar fi dus la
prevalenţa unui drept sau libertăţi asupra
alteia, la apărarea cu prioritate a unor categorii de
persoane în defavoarea celorlalte, o asemenea
abordare depăşind cadrul constituţional astfel cum
este el reglementat în prezent.
Tot sub aspect constituţional, s-a
relevat ideea unicităţii instituţionale a
Avocatului Poporului, motiv pentru care
constituirea unei alte instituţii, cu aceeaşi
denumire, chiar şi particularizată la problematica
drepturilor copilului, depăşea limitele
constituţionale, fiind susceptibilă a crea confuzii
de competenţe şi paralelisme instituţionale. Mai
mult, constituirea unei instituţii distincte, de
sine stătătoare, autonomă, cu o competenţă de
specialitate, ar fi determinat o dedublare a acestei
instituţii şi o diminuare a competenţei generale a
Avocatului Poporului, aşa cum aceasta este
statuată de Constituţie.
Referitor la propunerea legislativă
pentru modificarea şi completarea unor
dispoziţii ale Legii nr.115/1999 privind
responsabilitatea ministerială, avizul a relevat
faptul că reglementarea propusă nu era în
conformitate cu dispoziţiile art.108 alin.(2) din
Constituţie, care acordă Camerei Deputaţilor,
Senatului şi Preşedintelui României competenţa
de a cere urmărirea penală a membrilor
Guvernului, pentru fapte săvârşite în exerciţiul
funcţiei lor, fără a face vreo ierarhizare a
acestor trei autorităţi publice. Prin urmare,
oricare dintre aceste autorităţi este abilitată să
formuleze cererea de urmărire penală,
procedura care trebuie urmată de fiecare dintre
ele fiind prevăzută în art.9-19 din Legea
nr.115/1999. Introducerea unei dispoziţii prin
care s-ar fi acordat prioritate procedurii
parlamentare nu ar fi fost deci în conformitate
cu prevederile constituţionale.
Totodată, motivarea acestei proceduri
prin necesitatea evitării unor soluţii
contradictorii pentru aceeaşi situaţie, nu ţinea
seama de natura juridică a cererii privind
urmărirea penală a membrilor Guvernului,
cerere care nu este similară cu începerea
urmăririi penale, ci reprezintă doar o condiţie
pentru declanşarea acestei faze a procesului
penal. Punerea în mişcare a acţiunii penale şi
trimiterea în judecată sunt acte de competenţa
procurorului de la Parchetul General de pe
lângă Curtea Supremă de Justiţie, votul unei
Camere sau solicitarea Preşedintelui României
fiind doar o condiţie prealabilă pentru ca
procurorul competent să înceapă ancheta.
Propunerea legislativă privind aplicarea
proiectului "În oraş fără maşină", pe raza
municipiilor şi oraşelor din România, făcea
discriminare între şoferii din oraşe şi municipii
şi şoferii "din alte localităţi", încălcând astfel
principiul constituţional al egalităţii
cetăţenilor în faţa legii.
În acelaşi fel putea fi privită şi
exceptarea taximetriştilor de la această
interdicţie, ceea ce s-ar fi putut interpreta ca o
favorizare a unui grup profesional care şi-ar fi
putut realiza astfel "cifra de afaceri" în doar
câteva zile de activitate.
Referitor la un alt articol din acelaşi
proiect, avizul a menţionat că acesta nu putea să
prevadă cum vor fi sancţionaţi contravenienţii,
în condiţiile în care nici un text anterior n-a
instituţionalizat răspunderea contravenţională şi
nu a descris, în concret, care anume faptă
constituie contravenţie.
S-a semnalat, totodată, că apelarea la
sancţiunea suspendării carnetului de conducere
era contrară literei şi scopului proiectului,
deoarece acesta nu reglementa propriu-zis o
problemă de circulaţie, ci o problemă de
protecţie a mediului. În plus, prevederea numai
a limitei minime a perioadei pe care se putea
dispune o astfel de sancţiune (care în legislaţia
privind circulaţia pe drumurile publice este o
măsură administrativă, nu o sancţiune), putea
duce la abuzuri grave.
c) Contradictorialităţi şi paralelisme
În planul coerenţei legislaţiei cadru
aplicabilă privatizării, este de semnalat
contradictorialitatea unor prevederi ale
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.88/1997
cu conţinutul proiectului de modificare a
acestuia. Astfel, proiectul ordonanţei de urgenţă
privind modificarea Ordonanţei de urgenţă
nr.88/1997 privind privatizarea societăţilor
comerciale avea ca obiect modificarea art.9,
iniţiatorul propunând schimbarea destinaţiei
Buletin de informare legislativã nr. 2/2002 3

veniturilor încasate de instituţiile publice
implicate în procesul de privatizare şi crearea
unui fond de restructurare şi modernizare a
societăţilor comerciale din portofoliul
Autorităţii pentru Privatizare şi Administrarea
Participaţiilor Statului, fond gestionat de
Ministerul Finanţelor Publice. Având în vedere
că veniturile încasate de instituţiile implicate
urmau să capete o altă destinaţie decât aceea
prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr.38/2000, s-a semnalat că acest
lucru va avea implicaţii asupra plăţii datoriei
publice interne cu ocazia fundamentării
bugetului de stat pe anul 2001. Datorită
argumentărilor pertinente formulate de
Consiliul Legislativ, iniţiatorul a procedat la
reanalizarea situaţiei şi, în ultimă instanţă, a
renunţat la emiterea ordonanţei modificatoare.
O situaţie asemănătoare a fost şi în cazul
proiectului de Ordonanţă de urgenţă pentru
modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului
nr.113/1999 privind reglementarea producţiei,
circulaţiei şi comercializării alimentelor.
În aviz s-a remarcat existenţa unor
norme contradictorii, precum şi promovarea
conceptului de “durată minimală”, deşi pe
consumator îl interesează termenul până la care
produsul poate fi folosit, deci termenul maxim.
Ordonanţa de urgenţă nu a mai fost promovată,
iar ordonanţa asupra căreia urma să se intervină,
a fost abrogată prin Ordonanţa de urgenţă
nr.97/2001.
Referitor la propunerea legislativă
privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei
Naţionale de Dezvoltare Economico-Socială şi
de Reconversie Profesională a Zonelor din
Munţii Apuseni, în aviz s-a semnalat că aceasta
ar fi putut crea unele paralelisme cu activitatea
Ministerului Dezvoltării şi Prognozei care,
potrivit art.3 alin.(1) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr.2/2001, a preluat atribuţiile
Agenţiei Naţionale pentru Dezvoltare
Regională, care s-a desfiinţat.
Sub aspectul conţinutului, s-a arătat că
proiectul trebuia îmbunătăţit întrucât, în forma
prezentată, nu cuprindea toate elementele
necesare înfiinţării unui organ de specialitate al
administraţiei publice centrale.
Astfel, în cuprinsul acestuia ar fi trebuit
să se regăsească norme care să menţioneze
sediul Agenţiei, dacă angajaţii au sau nu
calitatea de funcţionari publici şi, în funcţie de
acest aspect, salarizarea acestora, stabilirea
atribuţiilor şi sarcinilor personalului prin
regulamentul de organizare şi funcţionare ş.a.
Referitor la conducerea Agenţiei, s-a
semnalat că, în timp ce potrivit art.8 alin.(1) şi
4
(4) aceasta era asigurată de preşedinte, primvicepreşedinte,
doi vicepreşedinţi şi colegiul de
conducere, alin.(8) al aceluiaşi articol se referea
la biroul executiv de conducere, fără ca acesta
să fi fost menţionat anterior printre organele de
conducere. Propunerea legislativă privind
restabilirea drepturilor de proprietate şi a
reparaţiilor pentru daunele cauzate proprietăţii
private în perioada 6 martie 1945-22 decembrie
1989, prelua parţial unele dispoziţii din Legea
nr.10/2001 şi Legea nr.112/1995.
Cu privire la domeniul abordat, avizul a
semnalat că, deşi titlul propunerii legislative se
referea la restabilirea dreptului de proprietate şi
a măsurilor reparatorii pentru daunele cauzate
proprietăţii private în perioada 6 martie 1945 -
22 decembrie 1989, s-a constatat o tratare
generică a acestora, ceea ce, în perspectiva
aplicării, ar fi generat ambiguităţi, interpretări
diferite şi conflicte de interese.
S-a arătat că proiectul restrângea aria de
aplicabilitate numai la categoria de beneficiari
persoane fizice, cetăţeni români, iar, pe de altă
parte, acesta nu cuprindea şi dispoziţii
referitoare la restituirea în natură sau la
despăgubirea proprietarilor, persoane fizice
sau juridice, cu privire la creanţele, acţiunile
şi părţile sociale trecute în proprietatea sau
posesia statului în perioada de referinţă, ci doar
norme referitoare la restituirea imobilelor.
Altă inconsecvenţă s-a semnalat şi la
proiectul de lege privind cooperativele agricole,
constând în aceea că, deşi cooperativa era
concepută ca o asociaţie de persoane şi nu de
capitaluri, proiectul avea în vedere, ca o
condiţie de validitate a adunării generale
ordinare, ponderea capitalului social,
reprezentând membrii cooperatori participanţi.
Pe de altă parte, prevederea care stabilea că
uniunile fac parte de drept din U.N.C.A.
contravenea principiului cooperatist al
adeziunii voluntare.
5. Intrarea în vigoare la 31 martie 2000
a Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică
legislativă pentru elaborarea actelor normative
nu a reuşit să asigure aplicarea întocmai a
acestor norme, menţinându-se în continuare
numeroase cazuri de nerespectare a regulilor
înscrise în lege, îndeosebi cu privire la
sistematizarea materiei reglementate prin actul
normativ, modul de realizare a normei de
modificare ori de completare a unui act
normativ anterior, folosirea unor termeni străini
limbii române, fără redarea traducerii
corespunzătoare, precum şi cu privire la tehnica
de abrogare.
Buletin de informare legislativã nr. 2/2002

În cadrul observaţiilor şi propunerilor
formulate în raport de normele de tehnică
legislativă, în avize s-au reţinut şi următoarele
aspecte:
- redactarea unor texte într-un stil
amalgamat, confuz şi nesistematizat, succesiunea
şi gruparea dispoziţiilor de fond nefiind realizate
în ordinea logică a activităţii reglementate;
- înscrierea de prevederi derogatorii,
fără să se menţioneze în mod expres actul de la
care se face derogarea;
- neabrogarea expresă a textelor de
conflict sau adoptarea unei formule care
exprimă, la modul general, abrogarea oricăror
dispoziţii contrare, deşi exista posibilitatea
identificării lor;
- formularea de texte modificatoare
care cuprind soluţii legislative ce nu se
integrează armonios în concepţia de ansamblu a
actului modificat;
- neexprimarea titlului actului într-o
formă sintetică, ci într-una prea amplă,
descriptivă;
- nereglementarea unor situaţii
tranzitorii, în special în cazul suspendării
aplicării unor ordonanţe ale Guvernului;
- nemotivarea cazului excepţional
prevăzut de art.114 alin.(4) din Constituţie, care
legitimează demersul legislativ realizat printr-o
ordonanţă de urgenţă;
- folosirea unor terminologii neunitare,
atât în cadrul proiectului, cât şi în raport cu
restul legislaţiei în materie sau chiar cu restul
actului normativ care rămâne nemodificat;
- promovarea prin actele de executare a
unor soluţii care nu concordă pe deplin cu
normele şi principiile existente în actele de
nivel superior ori depăşirea, prin actele de
executare, a reglementărilor primare în baza
cărora au fost emise;
- folosirea eronată, în cazul
modificărilor succesive a unor texte din acte
normative, a procedurii de modificare a actului
modificator, şi nu a actului de bază.
6. Activitatea specifică legislaţiei
privind relaţiile internaţionale
Din totalul avizelor elaborate, 212 au
fost avize referitoare la proiecte de acte
normative pentru ratificarea, aderarea sau
aprobarea unor înţelegeri internaţionale şi
anume: 66 avize la proiecte de legi, 48 avize la
proiecte de ordonanţe, 17 avize la proiecte de
ordonanţe de urgenţă, 69 avize la proiecte de
hotărâri, precum şi 12 note cu observaţii şi
propuneri elaborate în cazul unor anteproiecte.
Dintre avizele elaborate, 4 avize au fost
negative, 18 avize favorabile fără observaţii şi
178 avize cuprinzând 885 observaţii.
În general, s-a constatat o îmbunătăţire
a modului în care au fost elaborate proiectele de
acte normative pentru ratificare/aderare, deşi se
menţin totuşi o serie de carenţe.
Dintre principalele probleme semnalate
în avizele elaborate, menţionăm următoarele:
- unele proiecte de hotărâri au avut ca
obiect de reglementare aprobarea unor acorduri
care intraseră deja în vigoare la data semnării
lor, uneori cu 2 - 3 ani în urmă. Faptul că după
un anumit număr de ani se realizau, totuşi,
procedurile legale de aprobare a reprezentat o
recunoaştere a necesităţii îndeplinirii unei
condiţii legale care, iniţial, a fost ignorată;
- în unele proiecte de acte normative
pentru aprobarea/ratificarea unor amendamente
la diferite acorduri (în special de împrumut),
deşi amendamentele constituiau, la rândul lor,
noi înţelegeri internaţionale care trebuiau
aprobate/ratificate ca atare, s-a procedat, în mod
greşit, la parafrazarea sau încorporarea textului
în cuprinsul proiectului de lege sau de hotărâre;
- unele proiecte de acte normative
aveau ca obiect aprobarea de Acorduri prin
hotărâre a Guvernului, deşi conţinutul acestora
impunea ratificarea prin lege. Exemplificăm cu:
proiectul de Hotărâre referitor la aprobarea
Acordului între Guvernul României şi Guvernul
S.U.A. privind schimburile educaţionale şi
ştiinţifice administrate de Comisia Fulbright
româno-americană semnat la Bucureşti, la 26
octombrie 2000; proiectul de Hotărâre pentru
aprobarea Scrisorii de Înţelegere între Guvernul
României şi Guvernul S.U.A. privind controlul
drogurilor şi aplicarea legii, semnat la Bucureşti
la 3 iulie 2001;
- din cuprinsul unor acorduri
internaţionale supuse aprobării/ ratificării
rezulta existenţa unor contradicţii
(incompatibilităţi) între obligaţiile asumate de
România pe plan bilateral sau multilateral şi
cele asumate faţă de Uniunea Europeană (de
exemplu proiectul de lege pentru ratificarea
Convenţiei Europene privind televiziunea
transfrontalieră a Consiliului Europei, adoptată
la Strasbourg la 5 mai 1989, convenţie care
contravine Acordului comercial românoamerican
(ratificat prin Legea nr.50/1992), care
prevede clauza naţiunii celei mai favorizate în
materie de proprietate intelectuală. În acest
context, s-a menţionat faptul că reglementările
europene prevăd obligaţia statelor care devin
membre ale Uniunii Europene de a soluţiona
eventualele incompatibilităţi de acest fel.
Buletin de informare legislativã nr. 2/2002 5

În cursul anului 2001 s-au elaborat şi
12 note cu observaţii şi propuneri în cazul unor
anteproiecte referitoare la diferite acorduri
internaţionale, solicitate în principal de
Ministerul de Interne, majoritatea referitoare la
readmisia persoanelor.
7. Activitatea specifică legislaţiei penale
În ce priveşte legislaţia penală,
problematica a inclus reglementări privind
modificarea şi completarea Codului penal, a
Codului de procedură penală şi a unor legi
speciale sau iniţiative privind amendarea
dispoziţiilor penale privind unele categorii de
infracţiuni, cum sunt cele referitoare la viaţa
sexuală. Alte proiecte au privit exclusiv
problematica procedurii penale, vizând nu
numai Codul de procedură penală, dar şi alte
legi, cum ar fi: Legea nr.92/1992 pentru
organizarea judecătorească, Legea Curţii
Supreme de Justiţie nr.56/1993, Legea
nr.54/1993 pentru organizarea instanţelor şi
parchetelor militare, în timp ce altele au privit
numai modificarea şi completarea Codului de
procedură penală.
Domeniului legislaţiei penale îi aparţin
şi unele reglementări promovate în anul 2001 ca
urmare a unor evenimente internaţionale şi a
necesităţii întăririi colaborării internaţionale
pentru prevenirea şi combaterea fenomenului
criminalităţii, în special a terorismului.
Amintim, în acest sens, avizele complexe emise
la proiectul Ordonanţei de urgenţă pentru
sancţionarea unor acte de terorism şi a unor
fapte de încălcare a ordinii publice, la proiectul
Legii privind prevenirea şi combaterea
traficului de persoane, la proiectul Legii privind
asistenţa juridică internaţională în materie
penală, la proiectul Ordonanţei de urgenţă
privind sancţionarea unor fapte săvârşite în
afara teritoriului ţării de cetăţeni români sau de
persoane fără cetăţenie domiciliate în România.
De asemenea, o semnificaţie deosebită
pentru legislaţia penală au avut avizele emise în
legătură cu alte proiecte de acte normative, cum
au fost proiectul Legii asupra transferării
persoanelor condamnate în străinătate, proiectul
Ordonanţei pentru modificarea şi completarea
Ordonanţei Guvernului nr.1/2000 privind
organizarea activităţii şi funcţionarea
instituţiilor de medicină legală şi proiectul Legii
privind graţierea şi procedura acordării graţierii.
În marea majoritate a cazurilor s-au
formulat observaţii şi propuneri care au fost
reţinute, îmbunătăţindu-se astfel conţinutul
proiectelor.
În materia legislaţiei contravenţionale,
evenimentul legislativ cel mai semnificativ l-a
6
constituit adoptarea Ordonanţei Guvernului
nr.2/2001 privind regimul juridic al
contravenţiilor, menit să fixeze principiile
juridice ale răspunderii pentru contravenţii şi să
conducă la mai multă ordine şi la o abordare
ştiinţifică în materie. De asemenea, trebuie
amintit şi avizul emis la proiectul Legii pentru
modificarea şi completarea Legii nr.82/1999
privind înlocuirea închisorii contravenţionale cu
sancţiunea obligării contravenientului la
prestarea unor activităţi în folosul comunităţii.
Un aspect deosebit în această materie
merită a fi semnalat în legătură cu proiectul
Legii pentru protecţia persoanelor în privinţa
prelucrării datelor cu caracter personal şi libera
circulaţie a acestor date.
Astfel, în Capitolul VIII (Contravenţii şi
sancţiuni) nu exista un text anume privind
competenţa soluţionării plângerii împotriva
procesului - verbal de constatare a contravenţiei şi
aplicare a sancţiunii. În art.33 alin.2 se prevedea
însă că dispoziţiile referitoare la contravenţii se
completează cu dispoziţiile Legii nr.32/1968, care
prevedeau competenţa judecătoriei.
Proiectul a fost adoptat devenind Legea
nr.677/2001, care în art.35 alin.2 a înlocuit în
mod corect referirea la Legea nr.32/1968 cu
referirea la Ordonanţa Guvernului nr.2/2001
privind regimul juridic al contravenţiilor, adoptată
între timp. Şi noul regim juridic al contravenţiilor
prevede competenţa judecătoriei de a soluţiona
plângerile. În alin.3 din textul citat, competenţa a
fost stabilită la nivelul tribunalelor, ceea ce
principial era posibil mai ales că alin.2 precizase
că legea ar putea dispune şi altfel decât legea
cadru privind contravenţiile.
Ceea ce excede însă concepţia regimului
juridic al contravenţiilor este faptul că, la nivelul
tribunalelor, competenţa a fost atribuită secţiilor
de contencios administrativ. Menţionăm că
asupra acestei noi dispoziţii legale nu s-a cerut
un nou aviz al Consiliului Legislativ.
Astfel, în materia plângerii
contravenientului, în textul definitiv adoptat,
s-au instituit, fără nici o motivare teoretică,
două instanţe competente pentru soluţionare:
judecătoria, ca instanţă de drept comun pentru
fond şi secţiile de contencios administrativ ale
tribunalelor, ca instanţe specializate de drept
administrativ pentru calea de atac.
O astfel de derogare a legii de la
regimul juridic al contravenţiilor, la doar câteva
luni de la adoptarea Ordonanţei nr.2/2001
privind regimul juridic al contravenţiilor,
considerăm că trebuia evitată.
Buletin de informare legislativã nr. 2/2002

8. Avize favorabile, fără observaţii
Avizele favorabile (fără observaţii) în
număr de 26, au fost emise pentru proiectele
apreciate ca întrunind toate condiţiile de fond şi
formă pentru a putea fi promovate, sau datorită
faptului că proiectul a fost definitivat de
Consiliul Legislativ împreună cu iniţiatorul.
Dintre acestea menţionăm:
• Proiectul de Lege pentru modificarea
şi completarea Legii nr.193/2000 privind
clauzele abuzive din contractele încheiate între
comercianţi şi consumatori;
• Proiectul de Lege privind promovarea
investiţiilor directe cu impact semnificativ în
economie;
• Proiectul de Ordonanţă de urgenţă
pentru suspendarea aplicării Ordonanţei
Guvernului nr.99/2000 privind comercializarea
produselor şi serviciilor pe piaţă;
• Proiectul de Ordonanţă de urgenţă
privind conversia în acţiuni a unor sume
datorate statului;
• Proiectul de Ordonanţă de urgenţă
pentru suspendarea aplicării art.79 din Legea
nr.164/2001 privind pensiile militare de stat;
• Proiectul de Ordonanţă de urgenţă
pentru aprobarea participării Autorităţii pentru
Privatizare şi Administrarea Participaţiilor
Statului la constituirea unei societăţi comerciale
pe acţiuni prin aport în numerar;
• Proiectul de Ordonanţă de urgenţă
pentru suspendarea temporară a tuturor
procedurilor referitoare la adopţiile internaţionale;
• Proiectul de Hotărâre privind
interzicerea unor demnitari de a îndeplini
funcţia de administrator la societăţi comerciale
cu capital privat;
• Proiectul de Hotărâre privind importul
şi comercializarea unor produse folosite;
• Proiectul de Hotărâre privind
aprobarea valorii coşului minim de consum
lunar pentru trimestrul IV 2000;
• Proiectul de Hotărâre privind
Strategia Guvernului României de îmbunătăţire
a situaţiei romilor;
• Proiectul de Hotărâre pentru
aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
Legii nr.10/2001 privind regimul juridic al unor
imobile preluate în mod abuziv în perioada 6
martie 1945- 22 decembrie 1989.
9. Avize favorabile cu observaţii şi
propuneri
În marea majoritate a cazurilor, avizele
favorabile au conţinut o serie de observaţii şi
propuneri atât de fond, cât şi de tehnică
legislativă, de natură să contribuie la
perfecţionarea conţinutului proiectelor de acte
normative.
De cele mai multe ori, aceste
recomandări au fost însuşite de către iniţiatori la
redactarea textului final; alteori însă ele nu au
fost acceptate, proiectele fiind promovate în
forma prezentată la avizare. Câteva
exemplificări sunt sugestive:
a) Observaţii şi propuneri însuşite
• La Legea nr.445/2001privind semnătura
electronică s-a acceptat parţial reformularea art.17
alin.(2), avizul semnalând că se interferau drepturi
constituţionale cu posibilitatea accederii la unele
date personale ale unor terţi, numai prin
consimţământul unor beneficiari ai furnizorilor de
servicii de certificare.
• La Ordonanţa de urgenţă nr.119/2001
privind unele măsuri pentru privatizarea
societăţii comerciale Combinatul Siderurgic
SIDEX - S.A. Galaţi s-a acceptat propunerea de
a se preciza, pentru dispoziţiile cuprinse în
art.13 şi 14, caracterul derogator de la
prevederile Ordonanţei de urgenţă nr.17/2000
privind t.v.a., reformulându-se şi art.8 alin.(1)
lit.b) privind ridicarea dreptului de preferinţă al
celorlalţi acţionari la subscrierea de noi aporturi
pentru menţinerea cotei lor de participare la
capitalul social.
• La Ordonanţa de urgenţă nr.138/2001
pentru modificarea şi completarea Legii
nr.83/1998 privind procedura falimentului
băncilor, Banca Naţională a României a
transmis un nou proiect care includea toate
observaţiile formulate în aviz, importantă fiind
preluarea observaţiei referitoare la art.10 lit.h),
prin care s-a semnalat că eliminarea posibilităţii
de introducere a unei acţiuni în justiţie ar fi fost
neconstituţională, deoarece s-ar fi adus atingere
art.48 şi 49 din Constituţie.
• La Ordonanţa Guvernului nr.5/2001
privind procedura somaţiei de plată, nu exista o
corelare cu prevederile înscrise în Legea
nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru,
nefiind prevăzută o taxă de timbru pentru
introducerea somaţiei. Totodată, pentru corelare
cu prevederile înscrise la poz.V pct.2 din Legea
nr.324/2001 privind abilitarea Guvernului de a
emite ordonanţe, s-a solicitat ca intrarea în
vigoare a Ordonanţei Guvernului nr.5/2001 să
se facă la un termen ulterior publicării în
Monitorul Oficial, aceasta pentru a fi rezolvată
şi problema acestei taxe de timbru prin
includerea ei în ordonanţa cu caracter fiscal ce
urma să fie adoptată, corelându-se deci
termenele de intrare în vigoare.
• La Hotărârea Guvernului nr.767/2001
privind regimul de comercializare al produselor în
Buletin de informare legislativã nr. 2/2002 7

compoziţia cărora intră substanţe cu efect
embrionarcotic, s-a semnalat, pe de o parte, faptul
că, în ceea ce priveşte contravenţiile, o trimitere
generică la dispoziţiile art.46 din Ordonanţa
Guvernului nr.21/1992 nu era recomandabilă,
deoarece nu se indica în mod precis care anume
dintre sancţiunile prevăzute în acel text era
aplicabilă, iar, pe de altă parte, s-au identificat, pe
cazuri anume, tipurile de contravenţii, cu
trimitere la sancţiunile aplicabile.
• La Hotărârea Guvernului nr.1085/2001
privind organizarea perioadei de stagiu, condiţiile
de evaluare şi regulile specifice aplicabile
funcţionarilor debutanţi s-a făcut observaţia că
proiectul conţinea, în raport cu prevederile Legii
nr.188/1999 privind Statutul funcţionarilor
publici, unele dispoziţii care depăşeau limitele
competenţei instituite prin lege, deoarece, deşi
legea cuprindea dispoziţii cu privire la organizarea
unor examene de către Agenţia Naţională a
Funcţionarilor Publici, ea nu dispunea organizarea
unor examene de definitivare pentru funcţionarii
publici debutanţi. În aviz s-a propus eliminarea
articolelor 28 - 40 din proiect, observaţie care a
fost însuşită de iniţiator.
• La propunerea legislativă pentru
modificarea Legii nr.51/1995 pentru organizarea
şi exercitarea profesiei de avocat s-a făcut o amplă
şi documentată analiză a incompatibilităţilor
stabilite pentru această profesie liberală în mai
multe ţări, dar şi a istoricului legislaţiei în materie
în ţara noastră, ceea ce a dus la concluzia că
opţiunea alegerii incompatibilităţilor este una
politică, suspendarea exerciţiului funcţiei în cazul
senatorilor şi deputaţilor fiind mai greu de
motivat, cu atât mai mult cu cât propunerea
legislativă nu instituia acelaşi regim în cazul altor
funcţii elective (primar, consilier). Senatul a
respins propunerea legislativă.
• Propunerea legislativă privind
combaterea violenţei în familie a fost avizată
negativ prin avizul nr.897 din 29 aprilie 2001.
Avizul negativ a fost motivat de faptul că
aspectele juridice ale reglementării erau
neglijate, făcându-se abstracţie de dispoziţiile
legale intervenite în materie prin Legea
nr.197/2000, astfel că proiectul cuprindea
prevederi şi soluţii paralele celor în vigoare,
incriminarea unor fapte fiind necorespunzătoare
din punctul de vedere al legii penale, impunea
în toate cazurile luarea măsurii arestării
preventive şi, în genere, folosea o terminologie
neunitară. Autorii propunerii legislative au
refăcut proiectul în lumina observaţiilor şi
sugestiilor din aviz şi au înaintat un nou proiect
de lege care, fiind mult mai bine realizat din
punct de vedere juridic, a fost avizat favorabil.
8
b) Observaţii şi propuneri neînsuşite
Unele observaţii şi propuneri, atât de
fond cât şi de tehnică legislativă, deşi pertinente,
nu au fost întotdeauna însuşite în procesul de
finalizare a proiectelor de acte normative. Astfel:
• La Ordonanţa de urgenţă nr.76/2001
privind simplificarea unor formalităţi
administrative pentru înregistrarea şi autorizarea
funcţionării comercianţilor nu s-a preluat
observaţia generală ca această intervenţie să se
constituie într-o modificare expresă a Legii
nr.31/1990 privind societăţile comerciale,
respectiv a Legii nr.26/1990 privind registrul
comerţului, pentru o mai bună sistematizare a
legislaţiei, în scopul evitării atomizării acesteia
şi a eventualelor necorelări.
• La Ordonanţa de urgenţă nr.106/2001
pentru finalizarea procedurii de privatizare a
“Băncii Agricole” - S.A. nu a fost preluată
observaţia referitoare la art.2 alin.(1), conform
căreia trebuia menţionat explicit că dispoziţia
era derogatorie de la prevederile Legii
nr.81/1999 privind datoria publică, iar în art.2
alin.(3) nu s-a înlocuit expresia “active
neperformante”, deşi s-a arătat că aceasta nu era
corelată cu termenii folosiţi de Ordonanţa de
urgenţă nr.51/1998 privind unele măsuri
premergătoare privatizării băncilor.
• La Hotărârea Guvernului nr.173/2001
privind reorganizarea Regiei Naţionale a
Pădurilor, iniţiatorul nu a acceptat sugestia ca
proiectul să fie completat cu dispoziţii privind
conducerea regiei, normele reglementând acest
aspect fiind cuprinse în regulamentul anexă la
hotărâre, deşi avizul a menţionat că aceste
dispoziţii îşi au locul în cuprinsul hotărârii,
prin regulament neputându-se înscrie norme cu
conţinut independent sau care să adauge la actul
normativ de bază.
• La Hotărârile Guvernului nr.1066 -
1069/2001 privind înfiinţarea unor parcuri
industriale în administrarea consiliilor judeţene
Dâmboviţa şi Prahova nu a fost preluată
observaţia formulată pentru art.4, referitoare la
necesitatea corelării datei preluării personalului
aferent capacităţilor de producţie transferate, cu
termenul de 30 de zile prevăzut pentru
predarea/preluarea elementelor patrimoniale şi
cu momentul constituirii societăţii comerciale
administrator.
• La Hotărârea Guvernului
nr.1172/2001, pentru aprobarea Regulamentului
privind procedura de constituire, atribuţiile şi
funcţionarea comisiilor pentru stabilirea
dreptului de proprietate privată asupra
terenurilor, a modelului şi modului de atribuire
a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în
Buletin de informare legislativã nr. 2/2002

posesie a proprietarilor s-a învederat faptul că
actele normative privind fondul funciar au fost
modificate şi completate în repetate rânduri,
dar nu au fost republicate, ceea ce a creat
multe disfuncţionalităţi. În aviz s-a arătat că,
datorită succesiunii reglementărilor în acest
domeniu, au devenit necesare şi numeroase
modificări şi completări ale normelor de
aplicare a cadrului legislativ în materie,
recurgându-se însă, ca soluţie, la aprobarea
unui nou regulament, în loc să se opereze
numai completările şi modificările necesare în
urma adoptării Legii nr.1/2000.
În acest fel, multe din prevederile
iniţiale ale Hotărârii Guvernului nr.131/1991
s-au reluat, deşi ele s-au consumat în aplicare
sau au fost abrogate expres ori implicit, prin
intervenţiile legislative adoptate ulterior. Prin
reiterare, acestea s-au încorporat în noul act
normativ, deşi ceea ce interesa erau numai
normele aplicabile la data intrării în vigoare a
proiectului.
c. Avize negative
Avizarea negativă a unor proiecte de
acte normative a fost motivată atât pentru
încălcarea anumitor prevederi constituţionale
ori a principiilor ordinii de drept consfinţite prin
legi cadru, cât şi pentru constatarea că, pe fond,
conţin soluţii contradictorii, imposibil de aplicat
în cadrul legislativ în vigoare.
Menţionăm că s-a recurs la avizarea
negativă a unor proiecte sau propuneri
legislative numai pentru motivele fundamentale
sus-arătate. În restul situaţiilor, chiar dacă
observaţiile şi propunerile Consiliului
Legislativ au fost numeroase, avizul a rămas
totuşi favorabil, oferind soluţiile necesare
pentru corectarea deficienţelor semnalate.
Am considerat că, în acest fel, poziţia
noastră se înscrie pe linia rolului constructiv pe
care trebuie să-l îndeplinească instituţia noastră,
în calitate de organ consultativ, de specialitate,
al Parlamentului.
Lista proiectelor avizate negativ este
cuprinsă în anexa nr.2, în cele ce urmează
prezentându-se doar câteva exemple semnificative:
A. Reglementările care se propuneau a
fi modificate sau completate fuseseră abrogate
• La propunerea legislativă pentru
modificarea Ordonanţei Guvernului nr.43/1997
privind regimul drumurilor, republicată, avizul
negativ s-a justificat prin aceea că prin art.1
pct.8 din Ordonanţa Guvernului nr.79/2001
pentru modificarea şi completarea Ordonanţei
Guvernului nr.43/1997 privind regimul
drumurilor, articolul 42 (a cărui modificare
constituia obiectul de reglementare al
propunerii legislative) fusese deja abrogat;
• La propunerea legislativă de
modificare şi completare a art.11 şi art.16 din
Ordonanţa Guvernului nr.33/1995 privind
măsurile pentru colectarea, reciclarea şi
reintroducerea în circuitul productiv a
deşeurilor refolosibile de orice fel, avizul a
semnalat faptul că ordonanţa respectivă fusese
abrogată expres prin art.16 din Ordonanţa de
urgenţă nr.16/2001;
• La propunerea legislativă pentru
modificarea şi completarea Ordonanţei
Guvernului nr.12/1993 privind achiziţiile
publice, avizul a precizat că aceasta fusese
abrogată prin Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr.60/2001, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr.241 din 11 mai
2001;
• La propunerea legislativă pentru
modificarea Legii nr.72/1996 privind finanţele
publice, textul supus modificării fusese abrogat
prin art.66 alin.2 din Legea nr.189/1998 privind
finanţele publice locale;
• La propunerea legislativă cu privire la
amânarea aplicării prevederilor art.17, art.40
alin.(7), art.43 şi art.90 alin.(2) din Legea
administraţiei publice locale nr.215/2001,
avizul negativ a fost motivat prin faptul că
prevederile Legii nr.215/2001 intraseră deja în
vigoare, astfel încât măsura amânării unor
prevederi cuprinse în aceasta era irealizabilă.
B. Neconcordanţă cu prevederile
constituţionale şi cu alte prevederi legale de
nivel superior
• Propunerea legislativă care avea în
vedere modificarea şi completarea Legii
nr.70/1991 privind alegerile locale şi care
instituia obligaţia cetăţenilor români de a-şi
exercita dreptul de vot, sancţionând, totodată,
contravenţional, neexercitarea acestui drept, a
fost avizată negativ, întrucât nu era în
concordanţă cu principiile şi prevederile
constituţionale.
S-a menţionat că dreptul de vot, ca de
altfel toate celelalte drepturi politice recunoscute
de legiuitorul constituant cetăţenilor, sunt
drepturi subiective fundamentale ale persoanei
fizice şi, ca orice drept subiectiv, el poate să fie
exercitat sau nu de către titular.
Având în vedere că legiuitorul constituant
nu a reglementat şi obligaţia exercitării dreptului
de vot, rezulta neconformitatea propunerii
legislative cu prevederile şi principiile
Constituţiei.
• 5 propuneri legislative având ca
obiect de reglementare înfiinţarea (reînfiinţarea)
Buletin de informare legislativã nr. 2/2002 9

de comune noi au fost avizate negativ pentru
următoarele motive:
- potrivit art.20 din Legea administraţiei
publice locale nr.215/2001, orice modificare a
limitelor teritoriale ale comunelor, oraşelor şi
judeţelor se poate efectua numai după consultarea
prealabilă a cetăţenilor din unităţile administrativteritoriale
respective, prin referendum care se
organizează potrivit legii. Această cerinţă nu era
îndeplinită de către iniţiatori.
- înfiinţarea (reînfiinţarea) unor comune
presupune şi unele cheltuieli financiare pentru
dotarea sediului primăriei şi pentru plata
personalului - primar, viceprimar, secretar şi alţi
funcţionari.
În aceste condiţii, potrivit dispoziţiilor
art.110 alin.(1) din Constituţie era necesar şi
punctul de vedere al Guvernului, iar potrivit
art.137 alin.(5) din Constituţie, trebuia stabilită şi
sursa de finanţare a noilor cheltuieli bugetare,
cerinţe care nu erau îndeplinite în nici unul din
cazuri.
Totodată, s-a semnalat că adoptarea
propunerilor legislative ar fi putut avea drept
urmare şi încetarea, înainte de termen, a
mandatului de consilier pentru actualii
consilieri care îşi au domiciliul în comuna
propusă a se înfiinţa, întrucât ei nu ar mai fi
avut domiciliul în comuna în care au fost aleşi.
• Şi la propunerea legislativă privind
abilitarea unor ministere şi instituţii publice în
procesul de privatizare s-au semnalat necorelări
şi incompatibilităţi cu reglementările în vigoare.
Avizul negativ a fost motivat de faptul că
proiectul era insuficient realizat sub aspectul
corelării cu mecanismul de aplicare al
reglementărilor în vigoare în materie, precum şi
cu recentele acte normative de modificare a
Ordonanţei de urgenţă nr.88/1987 privind
privatizarea societăţilor comerciale, aprobată
prin Legea nr.44/1998, cu modificările şi
completările ulterioare.
• Referitor la propunerea legislativă
privind protecţia socială a persoanelor cu
venituri mici prin impozitarea diferenţiată a
bunurilor de bază, avizul a învederat faptul că
titlul propunerii nu reflecta obiectul ei,
deoarece aceasta viza atât modificarea Legii
nr.27/1994 privind impozitele şi taxele locale,
cu referire la locuinţe şi autoturisme, cât şi a
Legii nr.34/1994 privind impozitul pe venitul
agricol, cu modificările şi completările
ulterioare, nefăcându-se şi armonizarea de
rigoare pentru evitarea paralelismelor în
reglementare.
10
Propunerea avea în vedere sancţionarea
celor care au obţinut bunuri pe căi ilicite şi
micşorarea decalajelor dintre bogaţi şi săraci.
Or, dacă bunurile ar fi fost obţinute pe
cale licită, nimic nu ar fi justificat o sancţionare
fiscală a celor care au muncit mai mult pentru
a-şi crea sau dezvolta proprietatea, iar dacă
bunurile ar fi fost obţinute pe căi ilicite, erau
incidente prevederile legislaţiei penale.
• Referitor la propunerea legislativă
pentru completarea art.12 alin.(1) din Legea
nr.50/1991 privind executarea construcţiilor şi
unele măsuri pentru realizarea acestora, s-a
arătat că art.12 cât şi capitolul III în care acesta
este inclus vizează terenurile destinate
executării de construcţii, în timp ce propunerea
se referea la terenuri pe care există deja
construcţii edificate.
În plus, în textul propus, iniţiatorul
atribuia calitatea de proprietar unor persoane
fizice sau juridice care nu aveau încă acte de
proprietate asupra construcţiei respective, fără a
se avea în vedere prevederile art.492 Cod civil
referitoare la prezumţia de proprietate.
C. Nepromovarea de soluţii
legislative noi
Cu privire la restituirea către
comune şi oraşe a bălţilor şi lacurilor aflate
pe teritoriul lor de administrare, propunerea
legislativă avea în vedere şi rezilierea
contractelor de închiriere şi concesionare
încheiate cu beneficiarii care au exploatat
defectuos lacurile şi bălţile sau care nu s-au
îngrijit de buna lor gospodărire, precum şi
stabilirea unor obligaţii pentru autorităţile
administraţiei publice locale şi pentru organele
cu atribuţii din cadrul ministerului de resort.
• Propunerea legislativă, care se dorea a
fi o lege specială pentru protecţia lacurilor şi
bălţilor de pe teritoriul comunelor şi oraşelor, a
fost avizată negativ, deoarece nu promova
soluţii legislative noi, multe dintre ele fiind deja
reglementate. Având în vedere cerinţa
constituţională a simplificării şi sistematizării
legislaţiei, în condiţiile în care aspectele din
cuprinsul propunerii legislative erau deja
reglementate, promovarea proiectului ar fi
condus la paralelisme în plan legislativ.
• Propunerea legislativă pentru
modificarea şi completarea art.8 şi art.12 din
Legea nr.33/1996 privind repunerea în unele
drepturi economice a locuitorilor Munţilor
Apuseni a fost avizată negativ, întrucât aceasta
nu prevedea nici o sursă financiară pentru
acoperirea preţului pentru livrarea materialului
lemnos şi, deci, în fapt, nu aducea nimic nou
Buletin de informare legislativã nr. 2/2002

faţă de Legea nr.33/1996, astfel cum a fost
modificată prin Legea nr.144/1997.
10. Ritmul mediu anual, de aproximativ
1500 acte normative, adoptate în ultimii 3 ani,
ilustrează o stăruinţă evidentă de continuă
perfecţionare a unei legislaţii în prefacere, de
armonizare a unor noi relaţii politico-economice
şi sociale, care necesită însă timp până la
asigurarea consolidării legislative necesare.
Consiliul Legislativ constată că, şi în
acest an, a existat o anume instabilitate
legislativă motivată parţial prin specificităţile
perioadei de tranziţie - instabilitate exprimată
prin dese intervenţii legislative în aceeaşi
materie sau asupra aceluiaşi act normativ.
Fără a contesta sub nici o formă
posibilitatea şi utilitatea modificării actelor
normative, atunci când noile realităţi socialpolitice
şi economice o cer, trebuie subliniat
însă că spiritul de prudenţă în adoptarea unor
astfel de intervenţii legislative impune ca
acestea să fie mai puţin numeroase, astfel încât
norma de drept să fie cât mai constantă şi pe
cale de consecinţă mai bine cunoscută de
cetăţeni, fiind şi mai uşor de aplicat în practică.
Este fără îndoială motivul pentru care Consiliul
Legislativ rămâne fidel obiectivului său în
domeniul elaborării legilor, acela de a sugera şi
propune promovarea unor reglementări
normative clare şi precise, precum şi păstrarea
unei drepte şi judicioase cumpene între
principiul stabilităţii dreptului şi acela al
dinamicii acestuia, militând pentru restabilirea
încrederii în norma de drept, prin continuitatea
acesteia în aplicare.
Unele aspecte de instabilitate
legislativă, prin intervenţii făcute în mod repetat
asupra unor acte normative, sunt evidenţiate în
anexa nr.3 la prezentul raport.
III. ACTIVITATEA DE AVIZARE A REPUBLICĂRILOR ŞI RECTIFICĂRILOR
DE ACTE NORMATIVE
În ultimii ani, s-a remarcat faptul că în
cadrul operaţiunii de republicare s-au manifestat
tendinţe de depăşire a zonei specifice acestei
activităţi, ceea ce ar fi creat drept consecinţă
unele modificări de texte sau de introducere de
noi texte în corpul actelor normative în cauză,
situaţie care ar fi condus la o substituire, în
planul deciziei, a organului care a adoptat actul
respectiv.
Ca urmare, prin Legea nr.202/1998 şi
Legea nr.24/2000, precum şi prin Ordinul
nr.6/1999 al Secretarului General al Camerei
Deputaţilor şi Hotărârea Guvernului nr.555/2001
s-a reglementat în mod concret procedura
publicării, republicării şi rectificării actelor în
Monitorul Oficial al României.
1. Republicarea actelor normative
La întocmirea formei republicabile a
actului normativ, pentru a se evita utilizarea
unor texte ale legilor şi altor acte normative
publicate de către unele edituri cu eventuale
erori, prin art.20 din Legea nr.202/1998 s-a
dispus ca reproducerea legilor şi a celorlalte acte
normative să se facă numai după textele
publicate în Monitorul Oficial al României.
În conformitate cu normele legale arătate
mai sus, la republicarea unui act normativ se
interzic orice modificări, completări, reformulări
sau stilizări ale textelor, precum şi schimbarea
ortografiei şi a punctuaţiei.
Un alt element important la republicarea
actelor normative îl reprezintă necesitatea
renumerotării articolelor sau textelor. În practica
legislativă, asemenea aspecte au fost materializate
sub două forme complementare:
a) renumerotarea articolelor;
b) renumerotarea textelor.
În prima situaţie, este stabilit că, o dată
incluse în textul republicat a modificărilor şi
completărilor, se vor renumerota şi articolele.
Cu privire la realizarea celei de-a doua
situaţii, adică “renumerotarea textelor”,
menţionăm că aceasta vizează actul normativ în
ansamblu, renumerotându-se, după caz, atât
titlurile şi capitolele, cât şi articolele, alineatele
şi celelalte subdiviziuni de text.
Republicarea actului normativ, în sens
juridic, reprezintă o activitate oficioasă care nu
se poate realiza decât în baza unei dispoziţii
exprese dintr-un act normativ de modificare
şi/sau completare. Organul emitent dispune
republicarea unui act normativ luând în
considerare numărul de modificări care pot crea
dificultăţi în aplicarea acestuia, însă poate
decide republicarea chiar în urma unei singure
modificări, în cazul în care prin aceasta se
modifică structural actul de bază.
Potrivit legii, operaţiunea de republicare
se efectuează prin grija autorităţii publice care a
emis actul de modificare, respectiv de
completare. În acest sens, autorităţile publice
care au adoptat actele normative supuse
republicării au obligaţia de a trimite
Secretariatului General al Guvernului textul
actului normativ în forma republicabilă, cu
Buletin de informare legislativã nr. 2/2002 11

solicitarea de republicare în conformitate cu
dispoziţiile Legii nr.24/2000.
Legile, precum şi ordonanţele şi
hotărârile Guvernului se republică, cu avizul
Consiliului Legislativ asupra noului text, la
solicitarea Secretarului general al Camerei
Deputaţilor.
În anul 2001 au fost primite spre
examinare la Consiliul Legislativ 30 de cereri de
republicare a unor acte normative, dintre care
unele de mare întindere şi complexitate.
Dintre avizele emise, 16 au fost
favorabile, însoţite de observaţii şi propuneri
privind modul de republicare, 1 aviz a fost
favorabil fără observaţii şi propuneri, în 5 cazuri,
cererile au fost restituite, întocmindu-se note cu
observaţii şi propuneri, iar în 2 cazuri,
soluţionarea s-a realizat prin conexare. Diferenţa
între numărul cererilor de republicare primite şi
cel al soluţionărilor acestora o constituie avizele
emise de Consiliul Legislativ la începutul lunii
ianuarie 2002, pentru cererile înregistrate însă la
sfârşitul lunii decembrie 2001.
Menţionăm că în anul 2001, în cadrul
actelor de modificare adoptate s-a dispus
republicarea unui număr mult mai mare de acte
normative, respectiv 91, din care s-au republicat
însă numai 15. Celelalte republicări apărute în
anul 2001 au vizat acte normative care aveau ca
temei legal de republicare dispoziţii anterioare
acestui an.
Legat de această activitate subliniem, pe
de o parte, publicarea cu întârziere a actelor
normative a căror formă republicabilă a fost
avizată de Consiliul Legislativ (unele la 2 luni),
iar, pe de altă parte, faptul că unele nu au mai
fost republicate, deşi ele nu au mai fost
modificate ulterior emiterii avizului, iar altele nu
mai puteau fi republicate, întrucât, între timp,
actele de bază fuseseră abrogate.
Ca o apreciere generală, menţionăm că,
la întocmirea formelor republicabile, organele
emitente nu au tratat întotdeauna cu suficientă
atenţie această operaţiune, multe dintre acte
trebuind să fie refăcute în conformitate cu
recomandările formulate în avizele Consiliului
Legislativ.
Respectarea textului original al unui act
normativ, în forma în care a fost adoptat şi
publicat în Monitorul Oficial, constituie o
obligaţie de la care nu pot fi admise excepţii.
Cu titlu de exemplu, cităm Codul civil
care, după aproape 140 de ani, şi-a păstrat forma
redactată iniţial, inclusiv terminologia şi
structura frazelor caracteristice epocii. Orice
interpretare a textelor respective a fost făcută
prin note de subsol, dar în nici un caz nu s-a
12
schimbat textul adoptat. Considerăm că la fel
trebuie procedat cu toate actele normative,
indiferent de data adoptării lor.
În acţiunea de republicare a actelor
normative colaborează mai multe organe:
organul emitent, Camera Deputaţilor, Senatul,
Consiliul Legislativ şi Regia Autonomă
“Monitorul Oficial”. Potrivit normelor legale în
vigoare, redacţia Monitorului Oficial, care
primeşte spre tipărire actul normativ în forma
republicabilă prin procedura legală, nu poate să
modifice sau să completeze această formă ori
ortografia şi punctuaţia. În cazul când redacţia
Monitorului Oficial ar constata greşeli de
ortografie, unele cuvinte scrise greşit, sau, cu
atât mai mult, unele recorelări de texte, aceste
situaţii vor trebui prezentate organului
emitent, singurul care poate lua o decizie.
Actele normative propuse spre
republicare au fost examinate şi controlate în
raport cu legislaţia în vigoare în domeniul
respectiv, precum şi în legătură cu legislaţia
contingentă, în special cu modificările aduse
denumirilor şi competenţelor organelor
administraţiei publice centrale.
La republicarea unui act normativ se are
în vedere ca actul normativ să fie prezentat în
mod complet, cu toate modificările survenite,
inclusiv cu unele dispoziţii tranzitorii din legile
de modificare ce sunt în vigoare şi nu pot fi
încorporate în textul republicat.
Având în vedere prevederile Legii
nr.202/1998, ale Legii nr.24/2000 şi ale
Ordinului nr.6/1999 al Secretarului General al
Camerei Deputaţilor, cu privire la publicarea,
republicarea şi rectificarea actelor normative, se
poate aprecia totuşi că în anul 2001 s-a realizat o
îmbunătăţire evidentă în desfăşurarea acestor
activităţi.
2. Rectificarea actelor normative
În anul 2001 au fost avizate favorabil 31
de rectificări cu observaţii şi propuneri, 7
rectificări au fost avizate negativ, iar 4 cereri de
rectificare au fost restituite, întocmindu-se note
cu observaţii.
Diferenţa dintre numărul de soluţionări
şi cel al cererilor de rectificare primite (40) o
constituie avizele emise la începutul lunii
ianuarie 2001 pentru cererile primite în luna
decembrie 2000.
În avizele negative s-a constatat că
propunerile de rectificare nu îndreptau erori
materiale ci, în fapt constituiau modificări de
fond. În acest sens, redăm câteva exemple:
• În cererea Ministrului Agriculturii şi
Alimentaţiei prin care se solicita rectificarea
Ordinului nr.146/2001 privind aprobarea tarifelor
Buletin de informare legislativã nr. 2/2002

pentru efectuarea analizelor şi examenelor de
laborator, precum şi a unor activităţi sanitarveterinare,
operaţiunea rectificării viza anexa nr.3
din acest ordin, interzicându-se instituirea unei alte
soluţii normative în ceea ce priveşte avizul sanitarveterinar
pentru comercializarea produselor de uz
veterinar, care urmau să nu se supună
înregistrării.
S-a semnalat că potrivit Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr.90/2000 pentru
modificarea Legii sanitar veterinare nr.70/1974,
republicată, în anexa nr.2 sunt prevăzute taxele
pentru eliberarea avizului sanitar veterinar şi
pentru certificatul de înregistrare şi
reînregistrare a medicamentelor, produselor
biologice şi a altor produse de uz veterinar, în
cuprinsul ordonanţei neexistând produse care să
nu fie supuse înregistrării şi reînregistrării.
Din comparaţia textelor amintite s-a
semnalat contradicţia între Ordinul nr.146/2001
şi dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr.90/2000, astfel că cererea de
rectificare a fost avizată negativ,
recomandându-se modificarea expresă a actului,
pentru înlăturarea contradicţiei semnalate.
• Un alt exemplu îl constituie cererea de
rectificare a Băncii Agricole S.A. prin care se
semnala că textul publicat al Legii nr.122/2001
pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă
nr.210/2000 privind recapitalizarea Băncii
Agricole S.A. în vederea privatizării conţinea
unele inadvertenţe şi erori care urmau a fi corectate
prin procedura rectificării. Astfel, potrivit pct.5 al
Legii nr.122/2001 care vizează modificarea
alin.(1) al art.3 din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr.210/2000, s-a mandatat Autoritatea
pentru Privatizare şi Administraţia Participaţiilor
Statului, în calitate de acţionar majoritar al statului
la Banca Agricolă - S.A., să propună adunării
generale a acţionarilor aprobarea transferului cu
plată, din proprietatea Băncii Agricole - S.A. în
domeniul public al statului şi în administrarea
Regiei Autonome “Administraţia Patrimoniului
Protocolului de Stat” a clădirilor pentru birouri şi
unităţi social-economice, împreună cu terenurile şi
dotările aferente, prevăzute în Lista cuprinsă în
anexa la ordonanţa de urgenţă.
Prin pct.6 din Legea nr.122/2001 a fost
introdus un nou alineat (1 1 ) la art.3 al ordonanţei
de urgenţă în care se prevede termenul în care se
încheie protocolul de predare-primire la care face
referire alin.(1) numai că textul listei prevăzută în
anexă se referă la transferul cu plată în
proprietatea privată a statului şi nu în domeniul
public al acestuia.
În mod evident exista o contradicţie
între textul alin.(1) al art.3 şi noul alineat (1 1 ) al
aceluiaşi articol.
Prin cererea de rectificare s-a solicitat ca
inadvertenţele dintre pct.5 şi 6 să fie îndreptate,
prin înlocuirea în textul legii a sintagmei
“proprietatea privată a statului” cu sintagma
“domeniul public al statului”.
Avizul a semnalat că, în principiu,
contradicţia din cuprinsul unui act normativ nu
poate fi înlăturată prin procedura rectificării în
condiţiile Legii nr.202/1998 şi ale Legii
nr.24/2000, astfel că punerea de acord a textelor
în cauză se putea realiza numai pe calea unei
modificări exprese a Ordonanţei de urgenţă.
În acest scop, prin aviz s-a recomandat
emiterea unui act normativ, prin care să se
realizeze eliminarea contradicţiei dintre cele două
texte menţionate.
Precizăm că, în această materie, ca urmare
a normelor legale adoptate şi a rigurozităţii
avizelor Consiliului Legislativ, organele emitente
au fost mai reţinute prin cererile de rectificare.
Semnalăm, totuşi că, în alte 3 cazuri,
rectificările au fost publicate în Monitorul
Oficial fără ca acestea să fie avizate anterior
de Consiliul Legislativ. Este cazul Normelor
nr.1/2001 privind lichiditatea băncilor, a căror
rectificare a fost publicată în Monitorul Oficial
al României nr.216 din 26 aprilie 2001, al
Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor Legii nr.156/2000 privind protecţia
cetăţenilor români care lucrează în străinătate,
aprobate prin Hotărârea Guvernului
nr.384/2001, a căror rectificare a fost publicată
în Monitorul Oficial al României nr.219 din 27
aprilie 2001 şi a Hotărârii Guvernului
nr.790/2001 pentru modificarea şi completarea
Hotărârii nr.22/2001 privind organizarea şi
funcţionarea Ministerului Sănătăţii şi Familiei,
rectificare publicată în Monitorul Oficial al
României nr.557 din 7 septembrie 2001.
1. Activitatea desfăşurată în anul 2001
de Consiliul Legislativ prin Departamentul
pentru armonizarea legislaţiei cu reglementările
IV. ARMONIZAREA LEGISLAŢIEI INTERNE
CU REGLEMENTĂRILE COMUNITARE
comunitare a urmărit, ca şi în anii precedenţi,
analizarea şi verificarea transpunerii în textele
proiectelor de acte normative a obligaţiilor pe
Buletin de informare legislativã nr. 2/2002 13

care România şi le-a asumat, iniţial, în baza
Acordului de asociere iar, ulterior, în baza
celorlalte documente noi elaborate de Guvernul
României, împreună cu instituţiile Uniunii
Europene.
O dată cu deschiderea procesului de
negociere - intervenit în cursul semestrului I al
anului 2000 -, România a intrat într-o nouă
etapă, ireversibilă şi fundamentală, pe drumul
integrării în Uniunea Europeană, ceea ce a sporit
importanţa activităţii de avizare, din perspectiva
concordanţei reglementărilor naţionale cu cele
ale Uniunii Europene.
De aceea, activitatea de avizare propriuzisă
a implicat acţiuni premergătoare ce includ
identificarea domeniului în legislaţia europeană
(care nu corespunde totdeauna cu cel din
legislaţia română), identificarea actelor juridice
comunitare, traducerea şi interpretarea acestora,
verificarea concordanţei proiectului cu
dispoziţiile sau principiile dreptului comunitar.
În procesul de analiză a proiectelor
supuse avizării, pe lângă activitatea de verificare
a concordanţei textelor cu actul juridic
comunitar, s-au reţinut şi obligaţiile care revin
României, conform :
- Programului naţional de aderare a
României din iunie 2001;
- Raportului periodic al Comisiei
Europene privind realizările României în
pregătirea aderării la U.E;
- Raportului Guvernului asupra
progreselor înregistrate în pregătirea pentru
aderarea la Uniunea Europeană şi a măsurilor
necesare în vederea înlăturării deficienţelor
constatate şi, respectiv, accelerării procesului de
aderare.
În afara acestor documente, fiecare
proiect a fost analizat şi din perspectiva noilor
schimbări sau abordări care au intervenit în
strategia europeană faţă de statele candidate
(politica road map) sau legislaţia cuprinsă în
actele juridice comunitare ce constituie New
approach.
În anul 2001 s-au formulat puncte de
vedere sau rapoarte din perspectiva
compatibilităţii cu dreptul comunitar, asupra
unui important număr de proiecte de acte
normative.
Din analiza modului de preluare sau
adaptare a normelor dreptului comunitar putem
preciza că nivelul de compatibilitate al acestora
cu acquis-ul comunitar a fost diferit,
comportând nuanţări de la proiect la proiect.
Astfel, un număr de 34 de proiecte au
fost elaborate prin preluarea şi transpunerea
clară şi fără modificări majore a directivelor
14
sau regulamentelor comunitare în domeniu,
printre care amintim:
• Legea privind semnătura electronică;
• Legea privind prelucrarea datelor cu
caracter personal şi protecţia vieţii private în
sectorul telecomunicaţiilor;
• Legea privind protecţia persoanelor cu
privire la prelucrarea datelor cu caracter
personal şi libera circulaţie a acestor date;
• Hotărârea Guvernului pentru aprobarea
Instrucţiunilor de metrologie legală I.M.L. 8-01
„Preambalarea unor produse în funcţie de masă
sau volum”;
• Hotărârea Guvernului privind
stabilirea cerinţelor referitoare la etichetarea
şi eficienţa energetică pentru introducere pe
piaţă a maşinilor combinate de spălat şi uscat
rufe de uz casnic;
• Hotărârea privind stabilirea cerinţelor
referitoare la etichetarea şi eficienţa energetică a
aparatelor frigorifice de uz casnic pentru
introducerea lor pe piaţă;
• Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
privind reglementarea producţiei, circulaţiei şi
comercializării alimentelor;
• Hotărârea Guvernului privind
gestionarea uleiurilor uzate;
• Hotărârea Guvernului privind
stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă şi
de funcţionare a a aparatelor electrice şi
electronice din punct de vedere al
compatibilităţii electromagnetice.
În cadrul acestor proiecte, s-a constatat,
în funcţie de natura şi specificitatea domeniului
abordat, un grad mai mare sau mai redus în
preluarea dispoziţiilor comunitare, efectuat prin
traducerea integrală ori parţială şi inserarea
corespunzătoare a textelor comunitare în
proiecte. În multe asemenea situaţii, din motive
ce ţin de particularităţile legislaţiei interne, s-a
procedat la adaptarea dispoziţiilor comunitare la
legea naţională şi la structurile care operează în
spaţiul naţional.
Având în vedere unele concluzii
formulate de Comisia Europeană în Raportul
periodic de evaluare şi prin care s-au
identificat mai multe domenii ce ridică
probleme în cadrul îndeplinirii criteriilor
politice (ex: situaţia copiilor aflaţi în dificultate,
reforma administraţiei etc.), au fost avizate o
serie de proiecte care urmăreau să elimine, sub
acest aspect, deficienţele semnalate. Printre
acestea amintim:
• Hotărârea Guvernului pentru aprobarea
Strategiei Guvernului privind accelerarea
reformei în administraţia publică;
Buletin de informare legislativã nr. 2/2002

• Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
pentru suspendarea temporară a tuturor
procedurilor referitoare la adopţiile
internaţionale;
• Hotărârea Guvernului privind
aprobarea metodologiei de funcţionare a
Comisiei pentru protecţia copilului;
• Hotărârea Guvernului pentru aprobarea
programelor de interes naţional în domeniul
protecţiei drepturilor copilului.
În activitatea de analiză a unor
proiecte de acte normative, s-a verificat şi
dacă acestea se încadrează în spiritul
legislaţiei comunitare sau al principiilor
generale care guvernează dreptul comunitar,
cum ar fi principiul liberei circulaţii a
lucrătorilor, capitalului şi serviciilor în teritoriul
Pieţei interne, principiul concurenţei libere şi
loiale, principiul nediscriminării naţionale între
cetăţenii sau persoanele juridice din Uniunea
Europeană.
Dintre proiectele care respectau aceste
principii, amintim :
• Legea privind liberul acces la
informaţiile de interes public;
• Hotărârea Guvernului privind criteriile
şi metodologia de încadrare a locurilor de muncă
în condiţii deosebite;
• Hotărârea Guvernului privind
înfiinţarea Gărzii de Mediu;
• Legea privind prevenirea şi
combaterea marginalizării sociale;
• Legea privind modificarea şi
completarea Codului penal cu privire la
infracţiunile referitoare la viaţa sexuală;
• Legea privind egalitatea de şanse între
femei şi bărbaţi (ultimele legi citate au fost
adoptate în 2002).
Pe lângă acestea, au fost analizate şi
proiecte care, fără a prelua normele dreptului
comunitar, creau condiţii de fond pentru o
viitoare preluare a acquis-ului comunitar,
cum ar fi:
• Legea pentru aprobarea Ordonanţei
Guvernului nr.55/2000 privind organizaţiile
interprofesionale pe produse agroalimentare;
• Hotărârea Guvernului privind
înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea
Comitetului Interministerial pentru
Supravegherea Pieţei Produselor şi Serviciilor
şi Protecţia Consumatorilor;
• Hotărârea Guvernului privind regimul
bateriilor şi acumulatoarelor care conţin
substanţe periculoase.
O atenţie deosebită s-a acordat
proiectelor care, deşi aparent nu aveau nici o
conotaţie comunitară, adoptarea şi aplicarea lor
în practică ar fi putut intra în conflict cu
dreptul comunitar. În acest sens, dispoziţiile
prin care se creau diverse facilităţi pentru
parcurile industriale încălcau principiul
concurenţei din tratatul CE. Pe de altă parte,
dispoziţiile din proiectul de Hotărâre privind
produsele electro-casnice (second hand) erau
susceptibile de a încălca principiul liberei
circulaţii a produselor.
În cazul proiectului de Lege privind
modificarea şi completarea Legii nr.199/2000
privind utilizarea eficientă a energiei şi
introducerea unor elemente de centralizare,
aceasta se putea interpreta ca un pas înapoi faţă
de vechea reglementare şi faţă de dreptul
comunitar, întrucât ar fi putut îngreuna libera
circulaţie a produselor şi buna funcţionare a
pieţei.
Au existat şi proiecte care, deşi erau în
concordanţă cu reglementările comunitare, erau
susceptibile să creeze probleme pe plan
internaţional, întrucât intrau în conflict cu tratate
sau acorduri internaţionale la care România este
parte. Exemplificăm cu Ratificarea Convenţiei
europene “Televiziune fără frontiere”, a
Consiliului Europei, care conţine dispoziţii ce
contravin Acordului TRIPS al OMC (Legea
nr.133/1994) sau Acordului comercial semnat cu
SUA (Legea nr.150/1992).
Pentru o serie de propuneri legislative
avizele emise au semnalat promovarea unor
reglementări care nu erau în acord cu legislaţia
europeană în materie.
Astfel, referitor la propunerea legislativă
privind regimul incompatibilităţilor, în aviz s-a
arătat că, în marea lor majoritate, dispoziţiile
proiectului constituiau un mozaic legislativ, prin
preluarea unor dispoziţii din Constituţie şi din
legi speciale, care prevăd incompatibilităţi,
creând astfel un paralelism şi, uneori, chiar
aspecte de necorelare cu dispoziţiile existente în
materie.
Raportat la maniera inedită de a
reglementa în mod unitar ansamblul
incompatibilităţilor corespunzătoare exercitării
unor funcţii publice ori activităţi profesionale
care se regăsesc actualmente consacrate în
cadrul unor acte normative speciale, s-a
menţionat că legislaţia comunitară nu
cunoaşte o asemenea abordare. Aşa cum
rezultă şi din directivele comunitare, elementele
specifice restricţiilor ori condiţiilor specifice de
acces la o funcţie sau o activitate independentă
fac corp comun cu aspectele de fond supuse
reglementării, astfel că o abordare separată a
incompatibilităţilor, distinctă de aspectele de
conţinut ale exercitării acelor funcţii sau
Buletin de informare legislativã nr. 2/2002 15

profesii, este o practică neuzuală, care nu se
regăseşte la nivelul Uniunii Europene.
S-a arătat că incompatibilităţile
prevăzute în legile speciale sunt strâns legate de
concepţia acestora şi, dacă s-ar fi resimţit nevoia
instituirii unor noi incompatibilităţi, aceasta s-ar
fi putut realiza prin amendarea corespunzătoare
a legilor în cauză.
Ca o concluzie generală, semnalăm că
iniţiatorii au preluat cu mai multă acurateţe
textele comunitare, achitându-se astfel, în
general, de obligaţiile ce le reveneau potrivit
legii.
S-a mai constat, totuşi, în special în
cadrul unor propuneri legislative, existenţa unor
confuzii între legislaţia statelor membre şi
dreptul comunitar, precum şi între Convenţiile
adoptate de Consiliul Europei şi actele elaborate
de instituţiile Comunităţilor Europene.
În cursul anului 2001, Consiliul
Legislativ şi-a intensificat colaborarea cu
Ministerul Integrării Europene, cu care a păstrat
permanent legătura. Prin intermediul acestui
minister, Consiliul Legislativ a intrat în posesia
unor documente oficiale elaborate de Comisia
Europeană sau de alte structuri implicate în
procesul de aderare, care au fost avute în vedere
în activitatea de avizare. La invitaţia acestui
minister, Consiliul Legislativ, prin
Departamentul de specialitate, a participat la
două reuniuni ale Comitetului Ministerial
întrunit conform dispoziţiilor Acordului de
Asociere, unde s-a prezentat situaţia negocierilor
pe domenii şi a zonelor ce ridică probleme în
raport cu legislaţia Uniunii Europene.
V. REEXAMINAREA LEGISLAŢIEI
ANTERIOARE CONSTITUŢIEI
1. Reexaminarea legislaţiei anterioare
Constituţiei
Consiliul Legislativ a continuat
preocupările privind reexaminarea legislaţiei
anterioare Constituţiei, sarcină importantă
rezultată din dispoziţiile art.150 din
Constituţie şi art.2 alin.1 lit.e) din Legea
nr.73/1993 privind organizarea şi
funcţionarea Consiliului Legislativ.
Este de menţionat că activitatea de
reexaminare a legislaţiei se apropie de faza
finală, fiind abrogate, până în prezent, ca
urmare a demersurilor întreprinse în plan
legislativ, un număr de 1752 acte normative,
care însă nu au necesitat înlocuirea lor cu alte
acte normative novatoare, fiind, de regulă,
căzute în desuetudine prin lipsa unei cerinţe în
aplicare.
Fondul de acte normative anterioare
Constituţiei, rămas în vigoare parţial sau în
totalitate, necesită un studiu de profunzime în
raport cu noile acte normative de
macroconcepţie adoptate în perioada post
decembristă şi cu luarea în considerare a
Programului legislativ al Guvernului pentru
perioada 2001 - 2004, în funcţie de obiectul şi
tematica pe care o cuprinde fiecare act
normativ. Este de relevat că dintr-o primă
analiză a conţinutului acestor acte normative, s-
a apreciat că în marea lor majoritate ele nu pot
fi abrogate pur şi simplu, trebuind a fi înlocuite
cu alte reglementări, adecvate cerinţelor actuale
şi de perspectivă.
În acest sens, în desăvârşirea procesului
de reexaminare a legislaţiei anterioare Constituţiei
şi de sistematizare a legislaţiei, s-a considerat
oportună realizarea, cu sprijinul Guvernului, a
unei ample colaborări cu ministerele şi celelalte
autorităţi ale administraţiei publice centrale, în
scopul creării unei cât mai cuprinzătoare viziuni
în realizarea activităţii complexe de asanare
legislativă, imperios necesară în momentul actual.
S-a pornit de la premisa că procesul legislativ se
iniţiază, de regulă, la nivelul ministerelor, care
sunt implicate în elaborarea într-o primă formă, a
proiectelor de acte normative şi, totodată, de la
faptul că procesul de aplicare a legislaţiei este
strâns legat de activitatea ministerelor.
În realizarea colaborării cu ministerele
în cadrul activităţii de reexaminare şi asanare a
legislaţiei şi în vederea cunoaşterii punctului lor
de vedere referitor la legislaţia anterioară
Constituţiei s-a transmis acestora un inventar al
actelor normative în cauză, urmând ca ele să-şi
exprime opinia în acest sens.
Pentru informare, prezentăm în
continuare o situaţie statistică privind actele
normative interne şi internaţionale din fondul
activ la 31 decembrie 2001:
16
Buletin de informare legislativã nr. 2/2002

Nivel act
normativ
Decrete-Legi
şi
Legi
Ordonanţe ale
Guvernului
Ordonanţe de
urgenţă ale
Guvernului
4
Hotărâri ale
Guvernului
Hotărâri ale
Consiliului de
Miniştri
TOTAL
Acte normative
din perioada 1864 - 31 decembrie 2001, în vigoare sau neabrogate expres,
existente în fondul activ al legislaţiei României
Perioada 1864
-
21 decembrie
1989
Perioada
22 decembrie
1989 -
31 decembrie
1992
265 1 185
(107 interne -
78
internaţionale)
10
(10 interne)
Perioada 1993
-
31 decembrie
1996
349
(172 interne –
177
internaţionale)
109
(78 interne -
31
internaţionale)
- 2
(interne)
861
(745 interne -
116
internaţionale)
802
(539 interne –
263
internaţionale)
Perioada 1997
-
31 decembrie
2000
638
(452 interne -
186
internaţionale)
306
(198 interne -
108
internaţionale)
254
(222 interne -
32 internaţionale)
1615
(1389 interne-
226
internaţionale)
Perioada 2001
-
31 decembrie
2001
713
(649 interne -
64
internaţionale)
46
(29 interne -
17
internaţionale)
108
(99 interne -
9 internaţionale)
534
(502 interne - 32
internaţionale)
Total
2150
(1645 interne -
505
internaţionale)
471
(315 interne -
156
internaţionale)
364
(323 interne -
41 internaţionale)
3812
(3175 interne -
637
internaţionale)
83 - - - - 83 interne
348 1056
(862 interne -
194
internaţionale)
1262
(791 interne –
471
internaţionale)
2813
(2261 interne -
552
internaţionale)
1401 (1279
interne -
122
internaţionale)
6880
(5541 interne -
1339
internaţionale)
Din datele înscrise în această situaţie
statistică, rezultă că ponderea actelor normative
din fondul vechi, dinainte de 22 decembrie
1989, este nesemnificativă, fiind în continuă
scădere, acestea reprezentând mai puţin de 5%
din totalul actelor normative cuprinse în
legislaţia activă a României.
VI. EVIDENŢA OFICIALĂ A LEGISLAŢIEI ŞI
REPERTORIUL LEGISLAŢIEI ROMÂNIEI
1. Evidenţa oficială a legislaţiei
Fişierul operativ care serveşte la
identificarea rapidă a oricărui act normativ cu
toate evenimentele legate de acesta cuprinde, în
anul 2001, un număr de 3.714 fişe mici (cu date
succinte de identificare a actelor), care, adăugate
la cele existente în anii anteriori, totalizează un
număr de 32.694 fişe.
În privinţa fişelor mari ale fiecărui act
normativ, întocmite după un studiu amănunţit al
acestuia, menţionăm că s-au elaborat 1.480
astfel de fişe, determinând circa 17.760 de
înregistrări, care au îmbogăţit baza de date
existentă, în prezent aceasta numărând 31.791
fişe mari.
Evidenţa pe indici alfabetici, pentru cele
două domenii distincte, respectiv acte interne şi
acte internaţionale, a crescut cu circa 2000,
însumând în total 17.200 indici alfabetici.
Pe baza acestui tezaur informativ s-au
alcătuit o serie de situaţii care şi-au dovedit
utilitatea, atât în activitatea Consiliului
Legislativ, cât şi pentru instituţiile care ne-au
solicitat sprijinul. Astfel, s-au întocmit:
- situaţia actelor normative care au
dispus elaborarea de norme metodologice sau
1 În acest număr sunt cuprinse şi decretele Consiliului de Stat şi decretele prezidenţiale (interne), dar nu sunt
evidenţiate actele internaţionale ratificate/aprobate în această perioadă, deoarece nu a existat o asemenea
evidenţă la fostul Consiliu Legislativ (în perioada 1984-1989).
Buletin de informare legislativã nr. 2/2002 17

alte acte de aplicare pentru anii 1999 şi 2000, cât
şi pentru întreg anul 2001;
- situaţia “Actelor normative care au
dispus republicări în anii 1999, 2000 şi 2001 şi
modul cum au fost realizate aceste dispoziţii”;
- situaţia privind textele de lege
declarate neconstituţionale (în urma admiterii
unor excepţii de neconstituţionalitate) de către
Curtea Constituţională în anul 2001;
- situaţia actelor normative care
reglementează probleme ale minorităţilor
naţionale.
Dată fiind funcţia evidenţei oficiale a
legislaţiei, s-a răspuns tuturor solicitărilor legate
de aceasta, atât din interiorul Consiliului
Legislativ, privind activitatea de avizare a
proiectelor de acte normative, cât şi din partea
celorlalte autorităţi publice solicitante sau chiar
a unor persoane fizice.
2. Repertoriul legislaţiei României
Ca şi ediţiile precedente, Repertoriul
Legislaţiei României, apărut sub egida
Consiliului Legislativ, reflectă coexistenţa a
două fonduri legislative, şi anume fondul vechi,
din 1864 până la 22 decembrie 1989, în continuă
diminuare, şi fondul adoptat după 22 decembrie
1989, până la 31 decembrie 2001, care a creat
cadrul legislativ pentru realizarea statului de
drept şi a economiei de piaţă.
La elaborarea ediţiei a VI-a a
Repertoriului s-a avut în vedere menţinerea
structurii proiectate iniţial în cele două părţi
componente, şi anume, partea cronologică şi
partea indexului alfabetic.
În Partea I, cronologică, atât în fondul
actelor normative în vigoare, cât şi în fondul
istoric (acte normative abrogate, respinse,
temporare ş.a), sistemul legislaţiei este organizat
şi structurat în raport cu ierarhia actelor
normative şi cu nivelul organelor de la care
emană actul normativ, existând o organizare pe
verticală, în funcţie de emitent şi de forţa
juridică a actului.
Totodată, un loc important s-a acordat şi
actelor de decizie ale altor autorităţi statale,
justificat de rolul pe care acestea îl au în viaţa
juridică a ţării. Astfel, în Repertoriul legislaţiei
se regăsesc şi informaţii cu privire la deciziile
Curţii Constituţionale referitoare la textele din
actele normative care au făcut obiectul admiterii
excepţiilor de neconstituţionalitate, precum şi la
deciziile Secţiilor unite ale Curţii Supreme de
Justiţie prin care s-au admis recursurile în
interesul legii.
În Repertoriul legislaţiei au fost
cuprinse, alături de actele normative, şi unele
acte individuale, în măsura în care prezentau
interes din punct de vedere al cunoaşterii
politicii legislative a României în etapa dată.
Partea a II-a, Indexul alfabetic, care este
un vocabular controlat, conţine cuvinte cheie,
instituţii juridice, concepte sau noţiuni relevante,
extrase din cuprinsul legislaţiei inserate în
Capitolul I al Părţii cronologice. Aceste informaţii
indică actele normative referitoare la problemele
selectate, ele fiind prezentate în raporturi de sub şi
supra ordonare, respectându-se, astfel, principiul
supremaţiei legii.
La această ediţie a Repertoriului, la
Capitolul III, unde sunt cuprinse actele
normative din fondul vechi, dinainte de 22
decembrie 1989, au fost inserate şi modificările
survenite în timp în legislaţia veche, cu
indicarea elementelor de identificare ale actelor
normative modificatoare. O astfel de informaţie
este deosebit de utilă, în condiţiile în care acest
fond urmează a fi reexaminat în vederea asanării
legislaţiei prin abrogarea expresă a actelor
normative care sunt desuete sau abrogate
implicit.
Având în vedere accelerarea procesului
de informatizare a societăţii româneşti, în
perspectivă, Repertoriul legislaţiei României
urmează a fi prezentat de Consiliul Legislativ şi
pe CD-ROM.
Varianta informatizată a Repertoriului
va putea reflecta sintetic sistemul dreptului
pozitiv românesc privind organizarea şi
structurarea actelor normative, nu numai în plan
vertical, ci şi orizontal, încât să conţină, pe lângă
informaţii la nivel de instituţii juridice, şi o
sistematizare la un nivel superior, pe ramura de
drept de care aparţine norma juridică.
În acest mod, se vor putea transmite pe
Internet informaţii despre sistemul dreptului
românesc, care este specific familiei dreptului
romano-germanic din care şi sistemul nostru
juridic face parte.
VII. INFORMATIZAREA ACTIVITĂŢII
ŞI EVIDENŢEI LEGISLATIVE
În anul 2001, sarcina principală a fost
aceea de a aplica elemente ale tehnologiei
informaţiei ca suport pentru activitatea de
18
avizare a proiectelor de acte normative, precum
şi pentru acţiuni specifice activităţii de evidenţă
oficială a legislaţiei.
Buletin de informare legislativã nr. 2/2002

Realizarea acestor obiective s-a bazat pe
o infrastructură de calcul formată din 60 de
calculatoare din familia IBM-PC, dintre care
30% conectate la reţeaua Internet, prin
intermediul facilităţilor tehnice oferite de
Camera Deputaţilor, precum şi a unui colectiv
format din 12 specialişti din cadrul Consiliului
Legislativ.
Un moment important a fost
achiziţionarea şi activarea domeniului care a
făcut posibilă lansarea site-ului Consiliului
Legislativ, www.clr.ro, realizat împreună cu
specialiştii de la Secţia pentru evidenţa oficială a
legislaţiei.
Necesitatea furnizării de informaţii în
“intranet-ul” Camerei Deputaţilor a condus la
schimbarea topologiei de reţea a Consiliului
Legislativ, în sensul că a fost inclus în reţeaua
Consiliului un server atât pentru ieşirea în
Internet, cât şi ca server de baze de date dedicat
activităţii Consiliului.
Printr-o strânsă colaborare între
structurile Consiliului Legislativ s-a obţinut o
variantă tranzacţionabilă în INTRANET pe
site-ul Camerei Deputaţilor, a Repertoriului
Legislaţiei din România, variantă aflată în faza
de implementare. Prin această soluţie s-a
urmărit disponibilizarea imediată a variantelor
amendate de specialiştii Secţiei pentru evidenţa
oficială a legislaţiei, fără a fi necesară apariţia
unei noi versiuni a Repertoriului.
La rândul său, Consiliul Legislativ şi-a
materializat propria concepţie în materie,
transpunând evidenţa oficială a legislaţiei în
repertoriul - ţinut la zi de specialiştii instituţiei -
ce poate fi accesat cu uşurinţă în INTERNET, pe
site-ul Consiliului. La fiecare titlu al unui act
normativ sunt ataşate toate intervenţiile
legislative produse în timp asupra respectivului
act, precum şi textul integral al acestuia, astfel
cum este publicat în Monitorul Oficial, începând
cu anul 1990 până în prezent. Căutările se pot
efectua pe mai multe criterii: numărul actului,
anul de apariţie, cuvinte din titlu, tipuri de acte
normative etc.
O preocupare importantă a fost
actualizarea tehnologiei de stocare şi interogare
a bazei de date textuale prin elemente specifice
tehnologiilor Internet, cum ar fi XML, pentru
stocarea şi regăsirea datelor semistructurate.
Au fost dezvoltate noi funcţii ale
sistemului de programe pentru management-ul
activităţii de avizare a proiectelor de acte
normative impuse de schimbările legislative sau
de noile cerinţe ale beneficiarilor. Au fost
elaborate funcţii speciale de preluare şi
distribuire între secţii a informaţiilor din fişele
însoţitoare ale dosarelor de avizare, în vederea
unei identificări unice a acestora.
Consultarea bazei de date legislative a
departamentului oferă solicitanţilor informaţii
necesare întocmirii fişelor de închidere a
proiectelor de acte normative de către secţiile
avizatoare.
În anul 2001, Biblioteca Consiliului
Legislativ a avut în vedere, ca şi până acum,
îmbogăţirea fondului de publicaţii prin
achiziţiile specifice în domeniul drept-legislaţie.
Volumul achiziţiilor a fost de 257 de titluri de
carte şi a inclus, în mare parte, producţia de
carte juridică românească, în special cea a
editurilor de specialitate - “ALL BECK” şi
“Lumina Lex”. Cu ocazia târgurilor de carte la
care au participat şi edituri din alte ţări s-au
achiziţionat şi titluri mai importante din
literaturi juridice străine; de asemenea, s-au
făcut abonamente la unele periodice juridice din
străinătate.
Serviciul de informare şi
documentare legislativă a continuat să
prelucreze periodicele străine şi să completeze
cu încă 225 rezumate “Baza de date privind
articolele din revistele străine de drept intrate în
Biblioteca Consiliului Legislativ”. Acestea au
VIII. ACTIVITATEA DE INFORMARE ŞI
DOCUMENTARE LEGISLATIVĂ
fost inserate în “Buletinul de informare
legislativă” şi s-a dovedit că multe din articolele
semnalate au fost solicitate de beneficiarii
Buletinului. “Baza de date privind legislaţia
străină” constituită în Serviciul de informare şi
documentare legislativă s-a îmbogăţit şi ea
semnificativ, ajungând să cuprindă 1465 de
înregistrări.
În anul 2001, s-au realizat documentare
de legislaţie comparată în susţinerea unor avize
ale Consiliului ori, la cerere, mape
documentare legislative pe diverse subiecte:
“Partide create pe criterii etnice”, “Legislaţie
străină privind cultivarea viţei de vie”, “Frauda
electorală”, “Existenţa pe plan mondial a unor
ministere sau departamente ministeriale pentru
veteranii de război”, “Legislaţia din alte ţări
privind amnistia”, precum şi studii
documentare pe diferite teme, cum ar fi:
“Curtea cu juraţi”, “Instituţia juraţilor în
Buletin de informare legislativã nr. 2/2002 19

România antebelică: Opinii pro şi contra”,
Judecătorul de instrucţie”, care au fost publicate
şi în “Buletinul de informare legislativă”.
Acesta a continuat să apară trimestrial, iar
specialiştii din Consiliul Legislativ au analizat şi
şi-au exprimat opiniile pe subiecte diverse,
realizându-se şi unele studii de mai mare
amploare, ca de pildă: “Despre justiţie”,
“Pedeapsă şi clemenţă, amnistie şi iertare”,
“Preocupări actuale privind codificarea dreptului
internaţional cutumiar”, “Elaborarea noilor
coduri penale” etc.
De asemenea, s-au efectuat numeroase
traduceri din şi în limba engleză şi franceză şi
s-a realizat un interviu cu preşedintele
Consiliului de Stat al Italiei, conducătorul
delegaţiei care a efectuat o vizită oficială în ţara
noastră, interviu ce a fost publicat şi în revista
“Palatul de Justiţie”.
Un element important în cadrul
organizării bibliotecii şi serviciului de
documentare îl constituie achiziţionarea unui
program de evidenţă informatizată (TINLIB)
dedicat activităţii de bibliotecă şi documentare,
cu performanţe moderne şi care poate fi utilizat
în reţeaua internă.
IX. RELAŢII EXTERNE
Cele mai importante manifestări în
planul relaţiilor externe au constat în
organizarea la Bucureşti (în zilele de 25 şi 26
iunie 2001) şi la Roma (în perioada 22-23
octombrie 2001) a unor colocvii bilaterale
între Consiliul de Stat al Republicii Italiene
şi Consiliul Legislativ din România.
Discuţiile din cadrul colocviilor s-au
axat pe probleme de interes comun pentru cele
două părţi, accentul fiind pus pe aspecte ce
privesc procedura legislativă în cele două state
şi pe activitatea de avizare a proiectelor de acte
normative. Aceste colocvii se înscriu în cadrul
întâlnirilor pe care Consiliul Legislativ le-a avut
în anii trecuţi cu instituţii similare din alte ţări
europene (Franţa, Luxemburg, Grecia, Cehia) şi
care vor continua şi în cursul anului 2002 cu
Olanda şi Franţa.
Specialişti ai Consiliului Legislativ au
fost invitaţi să participe, în anul 2001 şi la o
serie de simpozioane, seminarii şi conferinţe
pe teme de specialitate, cum ar fi:
• Rolul grupurilor de interese în
procesul legislativ (Bruxelles, 3-14 martie);
• Analiza actelor juridice comunitare
(Bruxelles, 16-17 martie);
• Valorile şi ordinea juridică a Uniunii
Europene, o provocare pentru ordinea juridică a
statelor candidate (Zagreb, 5-7 aprilie);
• Controlul organismelor
administrative: controlul judiciar, controlul
parlamentar, Avocatul Poporului (Trieste, 23-
27 septembrie);
• Dreptul şi valorile umane (Kopaonik,
13-16 decembrie).
De asemenea, experţii Consiliului
Legislativ au beneficiat de stagii de pregătire
atât în cadrul programului BICOPARL al
Uniunii Europene, în cadrul parlamentelor
finlandez, olandez şi italian, cât şi în cadrul
programului de schimb Centre de Documentare
Europeană, prin vizitarea unor centre de
informare şi documentare din Belgia.
Tot în cursul anului 2001, preşedintele
Consiliului Legislativ a primit, la sediul
instituţiei, o serie de vizite importante, cum a
fost cea a vicepreşedintelui Parlamentului
European, domnul Guido Podesta şi cele ale
delegaţiilor Curţilor Constituţionale din
Ungaria şi Lituania.
În acest context, trebuie menţionate, de
asemenea, şi discuţiile tehnice purtate, atât cu
misiunea Băncii Mondiale, pe marginea analizei
diagnostice a sistemului juridic şi judiciar din
România, cât şi cu experţii SIGMA, în legătură
cu proiectul “Capacitatea administrativă a
Parlamentului României”.
X. ACTIVITATEA LOGISTICĂ
Şi în anul 2001 Consiliul Legislativ a organizat
şi administrat resursele umane şi cele materiale
în raport cu indicatorii bugetari care i-au fost
alocaţi, astfel încât să-şi poată realiza atribuţiile
ce-i revin.
Execuţia bugetului de venituri şi
cheltuieli aferent anului 2001 se prezintă astfel:
Creditele deschise în anul 2001 au fost
în sumă de 23.900.000 mii lei. Din acestea s-au
efectuat plăţi în sumă de 23.076.628 mii lei pe
titluri de cheltuieli, după cum urmează:
20
Buletin de informare legislativã nr. 2/2002

- mii lei -
Indicatori Buget iniţial Buget definitiv Credite deschise Credite
utilizate
Cheltuieli total 28.204.748 24.350.000 23.900.000 23.076.628
Cheltuieli curente 26.404.748 22.550.000 22.550.000 21.990.084
din care:
Cheltuieli de 22.704.748 19.435.000 19.435.000 18.974.616
personal
Cheltuieli 3.700.000 3.115.000 3.115.000 3.015.468
materiale
Cheltuieli de
capital
1.800.000 1.800.000 1.350.000 1.086.544
La 31 decembrie 2001, alocaţiile
bugetare în ansamblul lor au fost utilizate în
proporţie de 95%, din care:
- alocaţiile bugetare aferente
cheltuielilor de personal : 97%;
- alocaţiile bugetare aferente
cheltuielilor de materiale : 97%;
- alocaţiile bugetare aferente
cheltuielilor de capital : 60%.
Gradul de folosire a creditelor bugetare
în cadrul cheltuielilor de capital s-a justificat
prin menţinerea blocării în proporţie de 50% a
creditelor aferente cheltuielilor de capital pentru
trimestrul IV (450.000 mii lei).
La titlul “Cheltuieli de personal”, gradul
de folosire a creditelor bugetare în proporţie de
97% s-a justificat prin economiile efectuate la
articolul “Cheltuieli privind deplasările “ şi
articolul “Contribuţii pentru asigurări sociale de
stat”.
Gradul de folosire a creditelor bugetare
în cadrul titlului “Cheltuieli materiale şi
servicii” în proporţie de 97% se justifică prin
economiile efectuate la nivelul fiecărui articol
bugetar.
Plăţile şi cheltuielile prezentate în darea
de seamă contabilă la data de 31 decembrie 2001
s-au efectuat cu respectarea normelor legale, cu
aprobarea fondurilor materiale şi băneşti puse la
dispoziţie.
Evidenţa contabilă şi operativă s-a ţinut în
conformitate cu prevederile legale, înregistrarea
documentelor de cheltuieli şi a altor mişcări
patrimoniale s-a făcut cu respectarea normelor
metodologice ale Ministerul Finanţelor,
urmărindu-se cu rigurozitate ca documentele
justificative care au stat la baza înregistrărilor în
evidenţa contabilă să corespundă cu desfăşurarea
reală a fenomenelor economico-financiare, să
asigure integritatea, gestionarea şi păstrarea în
bune condiţii a mijloacelor materiale şi financiare.
Aşa cum a constatat şi controlul anual al
execuţiei bugetare efectuat de Curtea de Conturi,
activitatea Consiliului Legislativ s-a desfăşurat în
mod chibzuit şi cu respectarea strictă a disciplinei
financiare.
În legătură cu activitatea Consiliului
Legislativ în acest domeniu este necesar să
semnalăm din nou Parlamentului, după cum am
informat şi în rapoartele precedente, faptul că
prevederea art.6 alin.(4) din Legea nr.73/1993,
potrivit căreia lucrările financiar-contabile ale
acestei instituţii se asigură de compartimentul de
specialitate al Camerei Deputaţilor, este de natură
să genereze unele greutăţi.
Cu toate că aparatul de specialitate pus la
dispoziţie în acest scop de către Camera
Deputaţilor şi-a îndeplinit sarcinile cu
profesionalism şi corectitudine, faptul că acesta a
trebuit să opereze cu un buget autonom al altei
instituţii, cu ordonator principal de credite propriu
şi să colaboreze cu serviciul administrativgospodăresc
al Consiliul Legislativ, a generat
unele necorelări, precum şi unele greutăţi în
întocmirea documentelor contabile.
Anexa nr. 1A
Situaţie statistică privind proiectele de acte normative primite spre avizare
la Consiliul Legislativ în anul 2001
după solicitanţi şi categorii
I. Total proiecte de acte normative primite spre avizare: 1395,
din care, de la:
• Guvern – 1188, din care:
! proiecte de legi – 146
! proiecte de ordonanţe – 93
! proiecte de ordonanţe de urgenţă – 272
Buletin de informare legislativã nr. 2/2002 21

! proiecte de hotărâri – 677
• Senat – 53, din care:
! propuneri legislative – 53
• Camera Deputaţilor – 151, din care:
! propuneri legislative – 150
! amendamente la proiecte de legi – 1
• Consiliul Concurenţei – 2, din care:
! proiecte de regulamente – 2
• Iniţiative legislative cetăţeneşti – 1
II. Total cereri de rectificare / republicare primite spre avizare: 70,
din care:
! cereri de rectificare – 40
! cereri de republicare – 30
Anexa nr. 1B
Situaţie statistică privind avizele emise de Consiliul Legislativîn anul 2001
după felul avizului şi solicitanţi
Total avize elaborate: 1426, din care:
• favorabile, fără propuneri şi observaţii – 179, din care, pentru:
! Guvern – 174
! Senat – 2
! Camera Deputaţilor – 2
! Cereri de republicare – 1
• favorabile, cu propuneri şi observaţii – 1209, din care, pentru:
! Guvern – 991
! Senat – 47
! Camera Deputaţilor – 122
! Consiliul Concurenţei – 1
! Cereri de rectificare / republicare – 47
! Iniţiative legislative cetăţeneşti – 1
• în forma definitivată cu iniţiatorul – 2, din care, pentru:
! Camera Deputaţilor – 1
! Consiliul Concurenţei – 1
• negative – 36, din care, pentru:
! Guvern – 5
! Senat – 2
! Camera Deputaţilor – 22
! Cereri de rectificare – 7
Anexa nr. 1C
Situaţie statistică privind avizele emise de Consiliul Legislativ în anul 2001
după solicitanţi şi felul avizului
Total avize elaborate: 1426, din care, pentru:
• Guvern – 1170, din care:
! favorabile, fără propuneri şi observaţii – 174
! favorabile, cu propuneri şi observaţii – 991
! negative – 5
• Senat – 51, din care:
! favorabile, fără propuneri şi observaţii – 2
! favorabile, cu propuneri şi observaţii – 47
! negative – 2
• Camera Deputaţilor – 147, din care:
! favorabile, fără propuneri şi observaţii – 2
! favorabile, cu propuneri şi observaţii – 122
! în forma definitivată cu iniţiatorul – 1
! negative – 22
• Consiliul Concurenţei – 2, din care:
! favorabile, cu propuneri şi observaţii – 1
! în forma definitivată cu iniţiatorul – 1
• Iniţiative legislative cetăţeneşti – 1, din care:
! favorabile, cu propuneri şi observaţii – 1
• Cereri de rectificare / republicare – 55, din care:
! favorabile, fără propuneri şi observaţii – 1
! favorabile, cu propuneri şi observaţii – 47
! negative – 7
22
Buletin de informare legislativã nr. 2/2002

Anexa nr. 1D
Situaţie statistică privind activitatea de avizare a
cererilor de rectificare / republicare în anul 2001
A. Total cereri de rectificare / republicare intrate spre avizare – 70,
din care:
• Cereri de rectificare – 40
• Cereri de republicare – 30
B. Total avize elaborate – 55, din care:
• pentru Cereri de rectificare – 38
• pentru Cereri de republicare – 17
Felul avizelor elaborate:
• favorabile, fără propuneri şi observaţii – 1, din care, pentru:
! Cereri de republicare – 1
• favorabile, cu propuneri şi observaţii – 47, din care, pentru:
! Cereri de rectificare – 31
! Cereri de republicare – 16
• negative – 7, din care, pentru:
! Cereri de rectificare – 7
C. Total note (restituiri) cu observaţii şi propuneri – 9, din care, pentru:
• Cereri de rectificare – 4
• Cereri de republicare – 5
D. Total conexări realizate – 2, din care, pentru:
• Cereri de republicare – 2
Anexa nr.2.
Situaţie privind avizele NEGATIVE emise în anul 2001
1. • Aviz nr.72/2001 - Dosar nr.57/2001
Proiect de Hotărâre pentru modificarea anexei O.U.G.nr.83 din 8 iunie 1999 privind restituirea unor bunuri care au aparţinut
comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România şi a anexei H.G.nr.1334 din 14 decembrie 2000
pentru completarea anexei la O.U.G.nr.83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor
cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România
Solicitant - Guvern
2. • Aviz nr.127/2001 - Dosar nr.129/2001
Propunere legislativă de modificare şi completare a art.11 şi art.16 din Ordonanţa Guvernului nr.33 din 18 august 1995
privind măsurile pentru colectarea, reciclarea şi reintroducerea în circuitul productiv a deşeurilor refolosibile de orice fel
Solicitant - Camera Deputaţilor
3. •Aviz nr.136/2001 - Dosar nr.135/2001
Proiect de Hotărâre privind stabilirea condiţiilor de derulare a creditului de 300 miliarde lei contractat de SC "Compania
Naţională de Transporturi Aeriene Române - TAROM" SA
Solicitant - Guvern
4. • Aviz nr.185/2001 - Dosar nr.163/2001
Propunere legislativă privind Legea de abilitare a unor ministere şi instituţii publice în procesul de privatizare
Solicitant - Camera Deputaţilor
5. • Aviz nr.244/2001 - Dosar nr.167/2001
Propunere legislativă privind necesitatea restituirii prin lege către comune şi oraşe, a bălţilor şi lacurilor aflate pe teritoriul lor
de administrare
Solicitant - Camera Deputaţilor
6. • Aviz nr.333/2001 - Dosar nr.330/2001
Rectificarea Legii nr.122/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.210/2000 privind recapitalizarea
Băncii Agricole - SA în vederea privatizării, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.160 din 29 martie 2001
Solicitant - Monitorul Oficial
7. • Aviz nr.380/2001 - Dosar nr.283/2001
Propunere legislativă privind activităţile religioase desfăşurate în cadrul misiunilor diplomatice
Solicitant - Camera Deputaţilor
8. • Aviz nr.419/2001 - Dosar nr.357/2001
Propunere legislativă cu privire la despăgubirea cetăţenilor din zona "Clisura Dunării" care au fost expropriaţi în perioada
1964-1989 în vederea construirii Hidrocentralei Porţile de Fier
Solicitant - Camera Deputaţilor
9. • Aviz nr.482/2001 - Dosar nr.452/2001
Propunere legislativă privind înfiinţarea comunei Valea Drăganului, judeţul Cluj
Solicitant - Camera Deputaţilor
Buletin de informare legislativã nr. 2/2002 23

10. • Aviz nr.483/2001 - Dosar nr.451/2001
Propunere legislativă privind înfiinţarea comunei Negreni, judeţul Cluj
Solicitant - Camera Deputaţilor
11. • Aviz nr.485/2001 - Dosar nr.475/2001
Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.12/1993 cu modificările şi completările
ulterioare privind achiziţiile publice
Solicitant - Camera Deputaţilor
12. • Aviz nr.497/2001 - Dosar nr.528/2001
Proiect de Hotărâre privind introducerea sistemelor de plată a salariilor
Solicitant - Guvern
13. • Aviz nr.515/2001 - Dosar nr.512/2001
Propunere legislativă privind reînfiinţarea comunei Răchiţele, judeţul Cluj
Solicitant - Camera Deputaţilor
14. • Aviz nr.520/2001 - Dosar nr.444/2001
Proiect de Ordonanţă de urgenţă privind afilierea României la Institutul European cu sediul în Washington, D.C., Statele
Unite ale Americii şi plata contribuţiei anuale la acest institut
Solicitant - Guvern
15. • Aviz nr.542/2001 - Dosar nr.463/2001
Propunere legislativă privind amânarea aplicării prevederilor art.17, 40 alin. (7), 43 şi 90 alin. (2) din Legea nr.215/2001 a
administraţiei publice locale
Solicitant - Camera Deputaţilor
16. • Aviz nr.547/2001 - Dosar nr.479/2001
Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea art.8 şi 12 ale Legii nr.33/1996 privind repunerea în unele drepturi
economice a locuitorilor Munţilor Apuseni
Solicitant - Camera Deputaţilor
17. • Aviz nr.577/2001 - Dosar nr.570/2001
Rectificarea Ordinului nr.146/2001 al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor privind aprobarea tarifelor pentru
efectuarea analizelor şi examenelor de laborator, precum şi a unor activităţi sanitare veterinare, publicat în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr.286 din 31 mai 2001
Solicitant - Monitorul Oficial
18. • Aviz nr.590/2001 - Dosar nr.480/2001
Propunere legislativă privind protecţia socială a persoanelor cu venituri mici prin impozitarea diferenţiată a bunurilor de bază
Solicitant - Camera Deputaţilor
19. • Aviz nr.604/2001 - Dosar nr.627/2001
Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale
Solicitant - Camera Deputaţilor
20. • Aviz nr.631/2001 - Dosar nr.626/2001
Rectificarea Hotărârii Guvernului nr.391/1995 privind transmiterea unor spaţii comerciale în patrimoniul societăţilor
comerciale cu activitate de producţie din domeniile morărit şi panificaţie, carne şi produse din carne, lapte şi produse din
lapte, peşte şi produse din peşte, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.163 din 27 iulie 1995, rectificată în
Monitorul Oficial nr.178 din 9 august 1995
Solicitant - Monitorul Oficial
21. • Aviz nr.632/2001 - Dosar nr.550/2001
Propunere legislativă privind înfiinţarea comunei Stroeşti, judeţul Argeş
Solicitant - Camera Deputaţilor
22. • Aviz nr.641/2001 - Dosar nr.574/2001
Propunere legislativă privind înfiinţarea comunei Chilia, judeţul Olt
Solicitant - Camera Deputaţilor
23. • Aviz nr.731/2001 - Dosar nr.693/2001
Rectificarea Protocolului adiţional la Convenţia asupra transferării persoanelor condamnate, adoptat la Strasbourg la 18 decembrie 1997,
ratificat prin Ordonanţa Guvernului nr.92/1999 şi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.425 din 31 august 1999
Solicitant - Monitorul Oficial
24. • Aviz nr.803/2001 - Dosar nr.657/2001
Propunere legislativă privind reglementarea efectelor "Legii privind maghiarii care trăiesc în statele învecinate" pe teritoriul
României
Solicitant - Camera Deputaţilor
25. • Aviz nr.897/2001 - Dosar nr.649/2001
Propunere legislativă privind combaterea violenţei în familie
Solicitant - Senat
26. • Aviz nr.916/2001 - Dosar nr.918/2001
Propunere legislativă privind reînfiinţarea comunei Sânnicolau Român, judeţul Bihor
Solicitant - Camera Deputaţilor
24
Buletin de informare legislativã nr. 2/2002

27. • Aviz nr.1052/2001 - Dosar nr.1091/2001
Proiect de Ordonanţă de urgenţă privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea finanţării învăţământului superior
Solicitant - Guvern
28. • Aviz nr.1139/2001 - Dosar nr.1179/2001
Rectificarea Ordinului nr.292/2001 al ministrului dezvoltării şi prognozei pentru aprobarea Procedurilor privind
implementarea, monitorizarea şi evaluarea unor programe de dezvoltare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr.633 bis din 9 octombrie 2001
Solicitant - Monitorul Oficial
29. • Aviz nr.1154/2001 - Dosar nr.1189/2001
Rectificarea Ordinului nr.295/2001 al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor privind aprobarea Listei cuprinzând
deţinătorii de patrimoniu genetic al animalelor în anul 2001 pentru speciile ovine, porcine, păsări, animale de blană, viermi de
mătase, albine şi peşti, pe rase, linii şi hibrizi, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.443 din 7 august 2001 şi
a Ordinului nr.314/2001 al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor
Solicitant - Monitorul Oficial
30. • Aviz nr.1189/2001 - Dosar nr.1176/2001
Propunere legislativă pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.43/1997 privind regimul drumurilor, republicată
Solicitant - Camera Deputaţilor
31. • Aviz nr.1227/2001 - Dosar nr.1152/2001
Propunere legislativă pentru completarea art.12 alin. (1) din Legea nr.453/2001 privind executarea construcţiilor şi unele
măsuri pentru realizarea locuinţelor
Solicitant - Camera Deputaţilor
32. • Aviz nr.1291/2001 - Dosar nr.1246/2001
Propunere legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.70/1991 privind alegerile locale
Solicitant - Camera Deputaţilor
33. • Aviz nr.1292/2001 - Dosar nr.1247/2001
Propunere legislativă privind completarea şi modificarea Legii nr.69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României
Solicitant - Camera Deputaţilor
4
34. • Aviz nr.1293/2001 - Dosar nr.1248/2001
Propunere legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.68/1992 pentru alegerile Camerei Deputaţilor şi Senatului
Solicitant - Camera Deputaţilor
35. • Aviz nr.1315/2001 - Dosar nr.1334/2001
Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr.72/1996 privind finanţele publice
Solicitant - Senat
36. • Aviz nr.23/2001 - Dosar nr.1579/2000
Rectificarea Ordinului nr.218/2000 al fostului ministru al agriculturii şi alimentaţiei privind aprobarea Listei cuprinzând
deţinătorii de patrimoniu genetic al animalelor în anul 2000, pe specii, rase, linii şi hibrizi, publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr.585 din 22 noiembrie 2000
Solicitant - Monitorul Oficial
Exemple de acte normative care au suferit mai multe modificări în ultimii ani
intervenite până la data de 31 decembrie 2001
ANEXA nr.3
L. nr. 27/1994 privind impozitele şi taxele locale
M. Of. nr. 127/24 mai 1994
Modificări:
– O. G. nr. 24/1995
(M. Of. nr. 193/25 aug. 1995)
– L. nr. 105/1997
(M. Of. nr. 136/30 iun. 1997)
– O. G. nr. 61/1997
(M. Of. nr. 226/30 aug. 1997)
– O. G. nr. 68/1997
(M. Of. nr. 227/30 aug. 1997)
– O. U. G. nr. 84/1997
(M. Of. nr. 375/24 dec. 1997)
- L. nr. 73/1998
(M. Of. nr. 142/8 apr.1998)
Buletin de informare legislativã nr. 2/2002 25

Republicare:
M. Of. nr. 273/22 iul. 1998
Modificări:
- O.U.G. nr.62/1998 – modifică art.5, art.6, art.11, art.14, art.18 alin. (2), art.20, art.22 alin.(1), art.24, art.27 pct.1-3, 6, 9-13,
art.30, art.31, art.38, art.46, art.49 alin.2 şi 3, art.50 alin. (4), art.52 alin. (2) şi (3), art.53, art.58, art.60; introduce la art.28
alin. (3), la art.47 alin. (8); abrogă art.32-37, art.43-45, art.54; înlocuieşte anexele nr.1 şi 2
(M.Of.nr.517/30 dec.1998)
- O.U.G. nr. 15/1999 – modifică art.6, art.14, art.18 alin. (2), art.30, art.31, art.49, art.51, anexa nr.2; înlocuieşte
anexa nr.1; introduce alin. (2) la art.5 (M.Of. nr.92/3 mart.1999)
- O.U.G. nr. 27/1999 – modifică art.27 pct.2 ultimul alineat
(M.Of. nr. 130/31 mart.1999)
- L. nr. 122/1999 – introduce coloana 2 bis la tabelul de la art.14 alin. (1)
(M.Of. nr. 340/16 iul.1999)
- L. nr. 149/1999 – modifică art.22 alin. (1)
(M.Of. nr. 370/3 aug.1999)
- L. nr. 67/2000 – completează anexa nr. 2
(M. Of. nr. 183/27 apr. 2000)
- O.U.G. nr. 228/2000 – modifică titlul cap.VII, art.38-41
(M. Of. nr. 616/30 nov.2000)
- L. nr. 422/2001 – modifică titlul cap.VII, art.38, art.39, art.40, art.41; abrogă O.U.G. nr. 228/2000
(M. Of. nr. 407/24 iul.2001)
L. nr. 84/1995 Legea învăţământului
M. Of. nr. 167/31 iul. 1995
(v. D. C. C. nr. 72/1995 (art.9 alin.(1)) – M. Of. nr. 167/31 iul. 1995; D.C.C. nr.121/1996 (art.166 alin.(3)) –
M.Of.nr.101/27 mai 1997)
Modificări:
– L. nr. 131/1995
(M. Of. nr. 301/29 dec. 1995)
Republicare:
M. Of. nr. 1/5 ian. 1996
Modificări:
– O. U. G. nr. 36/1997
(M. Of. nr. 152/14 iul. 1997)
– O. U. G. nr. 68/1997
(M. Of. nr. 294/29 oct. 1997)
– L. nr. 68/1998
(M. Of. nr. 140/7 apr. 1998)
- L. nr. 151/1999
(M.Of. nr. 370/3 aug.1999)
Republicare:
M. Of. nr. 606/10 dec.1999
26
Modificări:
- O.U.G. nr. 30/2000 – modifică art.166 alin. (4); introduce alin.(4 1 ) – (4 4 ) la art.166
(M. Of. nr. 160/17 apr. 2000)
- O.U.G. nr. 130/2000 – modifică art.31 alin.(1); completează art.24 alin.(1) cu lit.d, art.26 alin.(2) lit.B cu un
paragraf, art.59 cu alin.(5)
(M. Of. nr. 306/4 iul.2000)
- O.U.G. nr. 206/2000 – modifică art.166 alin.(4 1 ) şi (4 2 ), art.167 alin.(1) şi (3); introduce alin.(4 5 ) şi (4 6 ) la art.166,
alin.(2 1 ) la art.167
(M. Of. nr. 594/22 nov.2000)
- O.U.G. nr. 295/2000 – suspendă O.U.G. nr. 130/2000
(M. Of. nr. 707/30 dec.2000)
- O.U.G. nr. 32/2001 – modifică art.170 alin.(1)
(M. Of. nr. 110/5 mart.2001)
- L. nr. 98/2001 – abrogă lit.d de la art.24 alin.(1), paragraful „Filiera profesională“ din art.24 alin.(2) lit.B şi
alin.(5) de la art.59 – introduse prin art.unic pct.1,2 şi 4 din O.U.G. nr. 130/2000
(M. Of. nr. 157/29 mart.2001)
- O.U.G. nr. 112/1999(aprobată cu modificări prin L. nr. 159/2001) – modifică art.22
(M. Of. nr. 185/11 apr.2001)
Buletin de informare legislativã nr. 2/2002

- O.U.G. nr. 123/2001 – modifică în mod corespunzător
(M. Of. nr. 643/15 oct.2001)
- L. nr. 713/2001 – modifică art.166 alin.(4), (4 1 )-(4 4 ), art.167; abrogă alin.(4 5 )-(4 6 ) * de la art.166 şi alin.(2 1 ) de la
art.167 introduse prin O.U.G. nr. 206/2000
(M. Of. nr. 803/14 dec.2001)
- O.U.G. nr. 184/2001 – modifică art.166 alin.(4 1 ) – (4 3 ); introduce alin.(2 1 ) la art.167
(M. Of. nr. 849/29 dec.2001)
L. nr. 31/1996 privind regimul monopolului de stat
M. Of. nr. 96/13 mai 1996
(v.D.C.C. nr.15/2000 constată că dispoziţiile O.U.G. nr.23/1999– M.Of. nr.267/14 iun.2000 sunt neconstituţionale)
Modificări:
- O.U.G. nr. 3/1997 – modifică art.10
(M. Of. nr. 32/27 febr.1997)
- O.U.G. nr. 7/1998 – abrogă art.10
(M. Of. nr. 133/2 apr.1998)
- O.U.G. nr. 23/1999 - abrogă L. nr. 31/1996
(M.Of. nr. 177/26 apr.1999)
- O.U.G. nr. 295/2000 – suspendă aplicarea O.U.G. nr. 23/1999 de abrogare a L. nr. 31/1996
(M. Of. nr. 707/30 dec.2000)
- L. nr. 171/2001 – introduce alin.(2 1 ) şi (2 2 ) la art.6; abrogă alin.(3) al art.6
(M. Of. nr. 184/11 apr.2001)
L. nr. 114/1996 Legea locuinţei
M. Of. nr. 254/21 oct. 1996
Modificări:
– O. U. G. nr. 40/1997
(M. Of. nr. 154/14 iul. 1997)
– L. nr. 146/1997
(M. Of. nr. 173/29 iul. 1997)
– L. nr. 196/1997
(M. Of. nr. 331/26 nov. 1997)
Republicare:
M. Of. nr. 393/31 dec. 1997
Modificări:
- O.U.G.nr.44/1998 – modifică art.69 şi anexa nr.2
(M.Of.nr.460/30 nov.1998)
- O.G. nr. 73/1999 – abrogă la 1 ian.2000 prevederile art.63 alin. (1)
(M.Of. nr. 419/31 aug.1999)
- L. nr. 145/1999 – modifică art.7 alin. (2), art.20 alin. (1) şi (5), art.27, art.34 alin. (2) lit.b, art.35 alin. (2), art.42
alin.(1), art.48 lit.d, art.58 alin. (2) şi (3), art.69, anexa nr.2; introduce alin.(3) şi (4) la art.5, alin.(2) la art.13, alin.
(9) la art.20, art.35 1 , alin. (2) la art.56, alin. (4) şi (5) la art.59, alin. (4) la art.62; abrogă art.7 alin. (3) şi (4), art.70
(M.Of. nr. 439/9 sept.1999)
- O.U.G. nr. 127/1999 – abrogă art.5 alin. (1), art.6, art.12 alin. (2)
(M.Of. nr. 455/20 sept.1999)
- O.U.G. nr. 215/1999 – abrogă art.5 alin. (3)
(M.Of. nr. 649/30 dec.1999)
- O.U.G. nr.17/2000 – abrogă art.5 alin.(3)
(M. Of. nr.113/15 mart.2000)
- O.U.G. nr. 22/2000 – modifică art.5 alin. (2) şi (4); introduce un alineat la art.7 după alin.(2)
(M. Of. nr. 129/28 mart. 2000)
- O.U.G. nr. 98/2000 - modifică art.20 alin.(1), alin.(7) şi (8); introduce un nou alineat după alin.(9) al art.20
(M.Of. nr. 302/3 iul.2000)
- O.U.G. nr. 295/2000 – suspendă O.U.G. nr.98/2000
(M. Of. nr. 707/30 dec.2000)
- L. nr. 330/2001 – respinge O.U.G. nr. 98/2000
(M. Of. nr. 358/4 iul.2001)
- O.G. nr. 76/2001 – abrogă art.62 alin.(2)-(4)
(M. Of. nr. 540/1 sept.2001)
Buletin de informare legislativã nr. 2/2002 27

L. nr. 118/1996 privind constituirea şi utilizarea Fondului special al drumurilor publice
M. Of. nr. 261/25 oct. 1996
Modificări:
– O. U. G. nr. 20/1997
(M. Of. nr. 95/20 mai 1997)
– L. nr. 164/1997
(M. Of. nr. 288/24 oct. 1997)
Republicare:
M.Of. nr.150/15 apr.1998
Modificări:
– O. G. nr. 72/1998 – modifică art.1, art.2, art.3, art.4, art.5, art.6, art.7, art.12, art.15; introduce cap.III 1 ;
înlocuieşte anexa ''Sumele fixe pentru utilizarea drumurilor''
(M. Of. nr. 316/27 aug 1998)
– H.G. nr. 21/1999 – modifică anexa, actualizează sumele fixe anuale pentru utilizarea drumurilor
(M.Of. nr. 19/21 ian.1999)
– H.G. nr. 166/1999 – modifică art.unic al H.G. nr. 21/1999
(M.Of. nr. 107/15 mart.1999)
– O.G. nr. 110/1999 – modifică art.1, art.4, art.5, art.7 alin. (1), art.8, art.9 1 alin. (2) şi (4), art.15 alin. (1) şi (4);
completează cu alin. (4) art.6; înlocuieşte anexa
(M.Of. nr. 425/31 aug.1999)
Rectificare:
M.Of. nr. 489/11 oct.1999
M.Of. nr. 507/20 oct.1999
Modificări:
- H.G. nr. 1.059/1999 – actualizează sumele fixe anuale pentru utilizarea drumurilor publice prevăzute în anexă
(M.Of. nr. 643/29 dec.1999)
- O.U.G. nr. 35/2000 – modifică art.4, 5, 6, 7;abrogă Cap.III 1 , art.11, 12, art.15 alin. (4) şi (5) şi anexa
(M. Of. nr. 165/19 apr. 2000)
- O.G. nr. 74/2000 – modifică art.9
(M. Of. nr. 407/29 aug. 2000)
- O.U.G. nr.295/2000 – suspendă aplicarea O.G. nr. 74/2000
(M. Of. nr. 707/30 dec.2000)
- L. nr. 213/2001 – respinge O.G. nr. 74/2000
(M. Of. nr. 213/26 apr.2001)
- L. nr. 264/2001 – modifică art.4, art.9; completează cu un alineat art.5
(M. Of. nr. 271/25 mai 2001)
- O.G. nr. 10/2001 – modifică art.4
(M. Of. nr. 449/8 aug.2001)
- O.U.G. nr. 160/2001 – introduce 5 alineate la art.4, după alin.(2)
(M. Of. nr. 802/14 dec.2001)
L. nr. 145/1997 Legea asigurărilor sociale de sănătate
M. Of. nr. 178/31 iul. 1997
Modificări:
- O.U.G.nr.30/1998 – modifică art.6 lit.d, art.37 alin. (2), art.46 alin. (2), art.52 alin. (2) şi (3), art.55 alin. (1) lit.b,
art.60 lit.b şi c, art.78 alin. (2); introduce art.93 – 107
(M.Of.nr.421/6 nov.1998)
- O.U.G.nr.72/1998 – modifică art.88; introduce art.108
(M.Of.nr.523/31 dec.1998)
- O.G. nr. 73/1999 – abrogă la 1 ian.2000 prevederile art.52 alin.3
(M.Of. nr. 419/31 aug.1999)
- O.U.G. nr. 155/1999 – modifică art.101 alin. (1) lit.b şi c
(M.Of. nr. 510/21 oct.1999)
- O.U.G. nr. 180/2000 – modifică art.6 lit.d, art.10 alin.(2), art.11 alin.(2), art.17 lit.a şi b, art.23, art.23, art.57
(introdus în secţiunea a 2-a din cap.V), art.60, art.62, art.93, art.95 partea introductivă, art.101, art.102, art.103
alin.(4) şi (5); înlocuieşte din art.105 alin.(1) referirea la „precum şi a casei de asigurări de sănătate, constituită prin
lege specială“ cu referirea „precum şi a Casei Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei
Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti, înfiinţată prin Ordonanţa Guvernului nr. 56/1998“; introduce alin.(3) la art.2,
alin.(2) la art.36, alin.(4) la art.44, alin.(2) la art.48, lit.d la art.95, art.109
(M. Of. nr. 537/31 oct.2000)
- L. nr. 419/2001 – respinge O.U.G. nr. 72/1998
(M. Of. nr. 402/20 iul.2001)
28
Buletin de informare legislativã nr. 2/2002

L.nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru
M.Of.nr.173 din 29 iul. 1997
Rectificare:
M.Of.nr.287/23 oct.1997
Modificări:
-O.G.nr.11/1998 – modifică art.6 textul introductiv, art.15 lit.r, art.17, art.19; introduce la art. 3 lit.ţ 1 , la art.9 alin.7,
la art.15 lit.f 1 , art.17 1
(M.Of.nr40/30 ian.1998)
-L.nr.112/1998 – modifică art.9 alin.7, art.15 lit.f 1 şi r, art.17, art17 1 , art.19, art.25 şi art.26
(M.Of.nr.212/9 iun.1998)
-L.nr.26/1999 – modifică art.17
(M.Of.nr.31/27 ian.1999)
-O.G.nr.30/1999 modifică art.6 lit.c, art.15 lit.o, art.17, art.20 alin.5, art.30 alin.2 liniuţa a patra; introduce lit.a 1 la
art.3, art.3 1 , art.8 1 , art.16 1 , alin.5 la art.25
(M.Of.nr.43/29 ian.1999)
-H.G.nr.752/1999 – actualizează taxele judiciare de timbru modificând art.2 alin.1, art.3-8, art.8 1 alin.2, art.9 alin.1,
art.11 alin.2, art.12, conform anexei
(M.Of.nr.454/20 sept.1999)
-O.U.G.nr. 53/2000 - modifică art.15 lit.f
(M.Of.nr.227/23 mai 2000)
- O.G. nr. 34/2001 – modifică art.11, art.20 alin.(5), art.25 alin.(5); introduce lit.o 1 la art.3, art.8 2 ; abrogă art.15
lit.f 1 , abrogă O.U.G. nr. 53/2000
(M. Of. nr. 511/28 aug.2001)
L. nr. 189/1998 privind finanţele publice locale
M. Of. nr. 404/22 oct.1998
Modificări:
- O.U.G.nr.61/1998 – modifică art.5 pct.2, art.66; introduce art.67 şi art.68
(M.Of.nr.517/30 dec.1998)
- L.nr.36/1999 – modifică art.8 alin. (3), prevederile referitoare la impozitul pe salarii se aplică începând cu
drepturile salariale aferente lunii ianuarie 1999
(M.Of. nr. 97/8 mart.1999)
- O.U.G. nr. 71/1999 – modifică anexele nr. 1 şi 2
(M.Of. nr. 232/25 mai 1999)
- L.nr.86/1999 – modifică art.66 alin. (5) şi (6) care devin alin. (5), art.66 alin. (7) devine alin. (6)
(M.Of.nr.246/1 iun.1999)
- O.U.G. nr. 216/1999 – modifică art.8 alin. (3), art.51 alin. (1)
(M.Of. nr. 650/30 dec.1999)
- O.U.G. nr. 219/2000 – modifică art.1 pct.6, art.15 pct.2, art.16 alin.(5), art.48 alin.(1), (2) şi (7), art.49 alin.(2) şi
(3), art.51 alin.(1) şi (2), art.63 alin.(2), anexa nr. 2; introduce la art.1 pct.6 1 , 6 2 şi 6 3 , la art.5 pct.6 1 ,art.52 1 , 53 1 , la
art.63 alin.(1) pct.3 1 , art.64 1
(M. Of. nr. 606/25 nov.2000)
- O.U.G. nr. 295/2000 – suspendă pe o perioadă de 90 de zile O.U.G. nr.219/1999
(M. Of. nr. 707/30 dec.2000)
- L. nr. 337/2001 – modifică art.1 pct.6 1 , art.49 alin.(2), art.51 alin.(1)
(M. Of. nr. 378/11 iul.2001)
L. nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privaţi pentru înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor mici
şi mijlocii
M.Of.nr.349/23 iul.1999
Modificări:
- O.G. nr. 73/1999 – abrogă prevederile art.27 cu privire la sistemul forfetar de impozitare stabilit în funcţie de cifra
de afaceri din anul precedent, pentru veniturile persoanelor fizice, ale asociaţiilor familiale şi ale întreprinderilor
mici şi mijlocii fără personalitate juridică
(M.Of. nr. 419/31 aug.1999)
- O.G. nr. 118/1999 – abrogă la 1 mart.2000 art.15
(M.Of. nr. 431/31 aug.1999)
- O.U.G. nr. 215/1999 – abrogă art.22 şi 25
(M.Of. nr. 649/30 dec.1999)
- O.U.G. nr. 217/1999 – abrogă art.23, art.24, art.26 şi art.27
(M.Of. nr. 650/30 dec.1999)
Buletin de informare legislativã nr. 2/2002 29

- O.U.G. nr. 6/2000 – abrogă art.23, 24, 26 şi 27, referitoare la scutirea de impozitare a profitului reinvestit, la
reducerea impozitului pe profit în cazul de noi locuri de muncă, precum şi pentru profitul obţinut din producţia livrată
la export, la sistemul forfetar de impunere
(M. Of. nr. 74/21 febr. 2000)
- O.U.G. nr. 17/2000 – abrogă art.22 şi 25
(M. Of. nr. 113/15 mart.2000)
- L. nr.76/2000 – elimină de la abrogare art.22 şi 25 (prevăzută prin O.U.G. nr. 215/1999 şi O.U.G nr. 17/2000)
(M. Of. nr.195/5 mai 2000)
- O.U.G. nr. 48/2000 – încetează activitatea Agenţiei Naţionale pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii(ca urmare a
comasării prin absorbţie cu Agenţia Naţională pentru Dezvoltare Regională)
(M. Of. nr. 203/11 mai 2000)
- O.G. nr. 64/2000 – introduce art. 14 1
(M.Of. nr.395/23 aug.2000)
- O.U.G. nr. 291/2000 – abrogă O.U.G. nr. 48/2000
(M. Of. nr. 706/29 dec.2000)
- O.U.G. nr. 295/2000 – suspendă O.G. nr. 64/2000
(M. Of. nr. 707/30 dec.2000)
- O.U.G. nr. 297/2000 – introduce art.14 1 , art.21 1 -21 5
(M. Of. nr. 707/30 dec.2000)
- O.U.G. nr. 2/2001 – înlocuieşte denumirea Agenţiei Naţionale pentru Dezvoltare Regională cu Ministerul
Dezvoltării şi Prognozei
(M. Of. nr. 10/9 ian.2001)
- H.G. nr. 272/2001 – majorează limitele amenzilor contravenţionale prevăzute la art.38 alin.(1)-(3)
(M. Of. nr. 119/8 mart.2001)
- L. nr. 189/2001 – abrogă prevederile din art.23, 24, 26, 27 referitoare la scutirea de impozit a profitului reinvestit,
la reducerea impozitului pe profit în cazul creării de noi locuri de muncă, precum şi pentru profitul obţinut din
producţia livrată la export, la sistemul forfetar de impunere
(M. Of. nr. 196/19 apr.2001)
- L. nr. 294/2001 – respinge O.U.G. nr. 6/2000
(M. Of. nr. 303/8 iun.2001)
- O.U.G. nr. 76/2001 – abrogă art.10
(M. Of. nr. 283/31 mai 2001)
- L. nr. 415/2001 – modifică art.14 1 alin.(3) şi (4), art.21 1 -21 4 ; introduce alin.(5) la art.14 1 ; abrogă art.21 5
(M. Of. nr. 406/23 iul.2001)
- O.G. nr. 7/2001 – abrogă la 1 ian.2002 prevederile art.21 5 cu privire la aplicabilitatea acestora persoanelor fizice şi
asociaţiilor familiale
(M. Of. nr. 435/3 aug.2001)
L. nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici
M. Of. nr. 600/8 dec. 1999
30
Modificări:
- O.U.G. nr. 82/2000 – modifică titlul secţiunii a 2-a din Cap.II, art.10-12, art.13. alin.(1), art.14, art.16, art.25
alin.(1) lit.b, art.30 alin.(2) lit.b, art.35 alin.(2), art.51, art.54 alin.(1), art.58 alin.(1), art.59 alin.(2), art. 60 alin. (1),
titlul secţiunii a 2-a din Cap.VII, art. 63-64, art. 65 alin.(1), art.66, art.89 lit.e, art.91 alin.(2), art.92 lit.c, art.96,
art.97 alin.(1) şi (2); completează art.92 cu lit.e; înlocuieşte anexa
(M.Of. nr. 293/28 iun.2000)
- O.U.G. nr. 284/2000 – modifică art.58 alin.(1) teza a doua, art.82 alin.(1), anexa; introduce alin.(3) la art.9,
art.15 1 , art.66 1 , art.94 1
(M. Of. nr. 696/27 dec.2000)
- O.U.G. nr. 291/2000 – modifică în mod corespunzător
(M. Of. nr. 706/29 dec.2000)
- O.U.G. nr. 33/2001 – suspendă până la 1 ianuarie 2002 aplicarea prevederilor art.32 alin.(2) referitoare la
cuantumul sporului pentru orele lucrate peste durata normală a timpului de lucru, ale art.33 alin.(2) teza a doua
referitoare la acordarea primei pentru plecarea în concediul de odihnă şi ale art.82 alin.(2) teza a doua referitoare la
cuantumul indemnizaţiei de delegare; pe perioada suspendării redevin aplicabile dispoziţiile legale existente la data
intrării în vigoare a L. nr. 188/1999
(M. Of. nr. 108/2 mart.2001)
- L. nr. 386/2001 – repune în vigoare, pe perioada aplicării suspendării prevăzută de O.U.G. nr. 33/2001, dispoziţiile
legale în materie existente la data intrării în vigoare a L. nr. 188/1999
(M. Of. nr. 390/17 iul.2001)
- L. nr. 661/2001 – modifică art.15 1 alin.(2)-(4), art.58, art.94 1 , anexa
(M. Of. nr. 764/30 nov.2001)
- L. nr. 743/2001 – prelungeşte până la 31 dec.2002 suspendarea aplicării prevederilor art.32 alin.(2) referitoare la
cuantumul sporului pentru orele lucrate peste durata normală a timpului de lucru, ale art.33 alin.(2), teza a doua
referitoare la acordarea primei pentru concediul de odihnă, ale art.82 alin.(2), teza a doua referitoare la cuantumul
indemnizaţiei de delegare; pe perioada suspendării se reia aplicabilitatea dispoziţiilor legale existente la data
suspendării
(M. Of. nr. 784/11 dec.2001)
Buletin de informare legislativã nr. 2/2002

- L. nr. 744/2001 – prelungeşte până la 31 dec.2002 suspendarea aplicării prevederilor art.32 alin.(2) referitoare la
cuantumul sporului pentru orele lucrate peste durata normală a timpului de lucru, ale art.33 alin.(2), teza a doua
referitoare la acordarea primei pentru concediul de odihnă, ale art.82 alin.(2), teza a doua referitoare la cuantumul
indemnizaţiei de delegare; pe perioada suspendării se reia aplicabilitatea dispoziţiilor legale existente la data
suspendării
(M. Of. nr. 785/11 dec.2001)
L. nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale
M. Of. nr. 140/1 apr. 2000
Rectificare:
M. Of. nr. 183/27 apr. 2000
Modificări:
- O.U.G. nr. 41/2000 – modifică art.80, art.81, secţiunea a 8-a devine secţiunea a 7-a, art.108 alin.(2), art.177
alin.(1) lit.c; elimină titlul secţiunii a 7-a
(M. Of. nr. 183/27 apr.2000)
- O.U.G. nr. 171/2000 – modifică art.140 alin.(4)
(M. Of. nr. 531/27 oct.2000)
- O.U.G. nr. 294/2000 – modifică art.140 alin.(2)-(6) şi (8), art.143, art.177 alin.(1) şi (3); completează art.140 cu
alin.(9); înlocuieşte denumirea „Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale“ cu denumirea „Ministerul Muncii şi
Solidarităţii Sociale“ , denumirea „Agenţia Naţională pentru Ocupare şi Formare Profesională“ cu denumirea
„Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă“ iar denumirea „agenţiile de ocupare şi formare profesională
judeţene şi a municipiului Bucureşti“ cu denumirea „agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă şi a
municipiului Bucureşti“
(M. Of. nr. 707/30 dec.2000)
- O.U.G. nr. 49/2001 – modifică art.5 alin.(1) pct.I, pct.III, pct.IV lit.f şi pct.VI, art.5 alin.(2), art.6 alin.(3), art.17
alin.(2), art.21 alin.(5), art.23 alin.(1) lit.a, art.25, art.26 alin.(1) lit.b, c şi d, art.29 lit.c, art.37, art.38 alin.(1) lit.b,
art.38 alin.(3), art.42 alin.(1), art.43 alin.(1), art.44, art.49, art.52, art.56 alin.(4), art.59 alin.(3), art.68 alin.(2),
art.69, art.70, art.71 alin.(2), art.76, art.77, art.78 alin.(8), art.80 alin.(1), art.81, art.83, art.86 alin.(3), art.87,
art.88, art.92 alin.(1) lit.b şi d, art.94 alin.(2), art.95 alin.(1), art.99 alin.(1) şi (2), art.101 alin.(1) lit.B, lit.a, art.102
lit.d, art.104 alin.(1), art.111, art.117 alin.(4), art.121 alin.(1) lit.a şi b, art.123 alin.(1) şi (2), art.127 alin.(2) lit.b,
art.129, art.133 alin.(2) lit.c, art.135 lit.c, art.141 alin.(2), art.142, art.148 lit.l, art.162 alin.(2), art.180, art.193,
art.195, art.198 penultima liniuţă, anexa nr.4, anexa nr.6; introduce lit.e la art.20, alin.(5 1 ) la art.21, alin.(5) la
art.24, alin.(4) la art.43, art.48 1 , alin.(1 1 ) la art.50, art.78 1 , lit.d la alin.(1) art.94, alin.(5) la art.98, alin.(5) la art.99,
lit.g la alin.(1) art.109, alin.(6)-(8) la art.117, alin.(3) la art.133, art.144 1 , alin.(3) la art.163, alin.(2) la art.167(textul
actual devine alin.(1)), art.167 1 şi 167 2 , alin.(3)-(5) la art.168, alin.(2) la art.171(textul actual devine alin.(1)),
art.180 1 , alin.(2) la art.184 (textul actual devine alin.(1)), alin.(2) şi (3) la art.185 (textul actual devine alin.(1)),
art.186 1 ; înlocuieşte denumirile Ministerul Sănătăţii, Ministerul Transporturilor, respectiv Comisia Naţională pentru
Statistică cu denumirile Ministerul Sănătăţii şi Familiei, Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei şi
respectiv Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice
(M. Of. nr. 161/30 mart.2001)
- O.U.G. nr. 107/2001 – modifică art.21 alin.(5 1 ), art.23 alin.(1) lit.a, art.37 alin.(2), art.41 alin.(5), art.43 alin.(4),
art.45, art.78 1 , art.80 alin.(1), art.101, art.104, art.144 lit.f, art.148 lit.k, art.149, art.151; introduce alin.(1 1 ) la art.6,
alin.(5 2 ) la art.21, alin.(6) şi (7) la art.31, alin.(2 1 ) şi (2 2 ) la art.37, alin.(2 1 ) la art.99, lit.k 1 la art.148, alin.(4) la
art.167 1
(M. Of. nr. 352/30 iun.2001)
- L. nr. 340/2001 – modifică art.140 alin.(9)
(M. Of. nr. 378/11 iul.2001)
O. G. nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare
M. Of. nr. 23/31 ian. 1996
(Aprobată cu modificări prin L. nr. 108/1996 – M. Of. nr. 251/17 oct. 1996)
Rectificare:
M. Of. nr. 131/25 iun. 1996
Modificări:
– L. nr. 108/1996 – modifică art. 31 alin. (1) şi art. 43 alin. (3)
(M. Of. nr. 251/17 oct. 1996)
– O. G. nr. 7/1997 – completează art. 1; abrogă art. 7
(M. Of. nr. 11/29 ian. 1997)
– O. G. nr. 53/1997 – modifică titlul de la Titlul I, Capitolul I şi Capitolul IV, art. 1, art. 8 alin. (1), art. 10 alin. (2),
art. 12 alin. (2), art. 13 alin. (3), art. 14, art. 15, art. 16 alin. (2), art. 22, art. 24 alin. (1), art. 26, art. 27 alin. (1), art.
35 alin. (1) lit. a, art. 37, art. 42 alin. (5) şi (7), art. 43 alin. (3), art. 44, art. 52, art. 58 alin. (3), art. 59 alin. (1), art.
63 alin. (1), art. 65 alin. (3), art. 70 alin. (2), art. 71 alin. (1) partea introductivă, art. 73 alin. (2), art. 74, art. 82 alin.
(1), (4) şi (5), art. 86 lit. e, art. 87 alin. (1) liniuţa 1 şi alin. (2), art. 90, art. 91, art. 93 alin. (2) lit. f, art. 98 lit. b, art.
Buletin de informare legislativã nr. 2/2002 31

99 lit. d, art. 103, art. 104, art. 108; introduce art. 6 1 , la art. 11 după alin. (2) alin. (3), la art. 13 un alineat nou după
alin. (2), art. 13 1 , la art. 16 un alineat după alin. (1), la art. 48 un alineat după alin. (1), la art. 82 un alineat după
alin. (2), art. 108 1 , art. 110 1 ; abrogă art. 53 alin. (2), art. 93 alin. (2) lit. e, art. 100 lit. f, art. 106 alin. (2)
(M. Of. nr. 224/30 aug. 1997)
– O.U.G. nr. 15/1998 – introduce art.92 1 - 92 12
(M. Of. nr. 359/22 sept. 1998)
– L.nr.258/1998 – modifică art.13 alin. (3) şi art.13 1 alin. (1)
(M.Of.nr.516/30 dec.1998)
– O.U.G. nr. 22/1999 – modifică art.13 alin. (3)
(M.Of. nr. 124/25 mart.1999)
– O.U.G. nr. 41/1999 – introduce un alin după alin. (1) al art.92 2 , un alin după alin. (2) al art.92 11 ; abrogă alin. (3)
al art 92 3
(M.Of. nr. 148/8 apr.1999)
– O.U.G. nr. 113/1999 – modifică art.1, art.6 1 , art.10 alin. (3), art.11 alin. (2), art.12 alin.(1), art.13, art.17 alin. (4),
art.24, art.25 alin. (4), art.27 alin. (2), art.29 alin. (1), art.37, art.48 alin. (1), art.54 alin. (3), art.56 alin. (1) şi alin.
(3), art.57 alin. (2), art.62, art.67, art.70, art.71 alin. (1) lit.d, art.82-84, art.95-96, art.100 lit.c, art.102 – 103,
art.105, art.108, art.110 1 , art.111 alin. (2) lit.a; introduce un alin. înaintea alin. (1) al art.31, art.67 1 , art.68 1 , două
alineate la art.92; abrogă art.49 alin. (2), art.66 alin. (4), art.78 alin. (3), art.85, art.100 lit.d
(M.Of. nr. 315/ 30 iun.1999)
– O.U.G. nr. 211/1999 – modifică art.92 2 , art.92 3 alin.2; introduce un alineat la art.92 7 după alin. (2), cinci alineate
la art.92 8 după alin. (4)
(M.Of. nr. 649/30 dec.1999)
- O.U.G. nr. 138/2000 – abrogă art.72 alin.1 şi 2
(M. Of. nr. 479/2 oct.2000)
- O.U.G. nr. 222/2000 – modifică art.82
(M. Of. nr. 606/25 nov.2000)
- O.U.G. nr. 290/2000 – modifică data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 138/2000
(M. Of. nr. 706/29 dec.2000)
- O.U.G. nr. 43/2001 – modifică art.82, art.84
(M. Of. nr. 148/26 mart.2001)
- O.G. nr. 26/2001 – modifică art.8, art.13, art.13 1 , art.82 alin.(1), art.87
(M. Of. nr. 470/16 aug.2001)
O.G. nr. 124 / 1998 privind organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale
M. Of. nr. 328 / 29 aug. 1998
(Aprobată cu modificări prin L. nr. 629/2001 – M. Of. nr. 724/13 nov.2001)
Modificări:
- O.U.G. nr. 116/1999 – modifică art.1 alin. (1), art.6 alin. (1), art.13, art.14; completează art.9 cu alin. (2)
(M.Of. nr.312/30 iun.1999)
- O.G. nr. 73/1999 – abrogă la 1 ian.2000 prevederile art.9 alin. (2) referitoare la cheltuielile pentru investiţii, dotări
şi alte utilităţi necesare înfiinţării şi funcţionării cabinetelor medicale fără personalitate juridică
(M.Of. nr. 419/31 aug.1999)
- O.U.G. nr. 266/2000 - introduce art.14 1 -14 2
(M. Of. nr. 662/15 dec.2000)
- L. nr. 534/2001 – respinge O.U.G. nr. 266/2000
(M. Of. nr. 654/18 oct.2001)
- L. nr. 535/2001 – respinge O.U.G. nr. 116/1999
(M. Of. nr. 658/19 oct.2001)
- L. nr. 629/2001 – modifică art.1 alin.(1) şi (2), art.5 alin.(2) şi (3), art.6 alin.(1) şi (3), art.7, art.8 lit.d, e, f, art.12-
15; introduce alin.(4) şi (5) la art.6, alin.(2) la art.9, cap.III 1 cu art.12 1 , art.14 1 , art.14 2 ; înlocuieşte sintagma
„casele de asigurări de sănătate judeţene sau a municipiului Bucureşti“ cu sintagma „casele de asigurări de
sănătate“
(M. Of. nr. 724/13 nov.2001)
O.G. nr. 128 / 1998 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor legal confiscate sau
intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului
M. Of. nr. 328 / 29 aug. 1998
(Aprobată cu modificări prin L. nr. 98/1999 – M.Of. nr. 248/1 iun.1999)
32
Modificări:
- O.U.G.nr.38/1998 – modifică art.13 lit.b; introduce art.13 1
(M.Of.nr.440/18 nov.1998)
- L. nr. 94/1999 – modifică art.13 1
(M.Of. nr. 248/1 iun.1999)
- L. nr. 98/1999 – modifică art.3 alin. (1), art.5 alin. (2), art.6 alin. (2), art.7 alin. (2), art.8, art.9 alin. (1), art.13 alin.
(1) lit.c; introduce alin. (2 1 ) la art.7, alin. (2 1 ) la art.11; abrogă art.11 alin. (2)
(M.Of. nr. 248/1 iun.1999)
Buletin de informare legislativã nr. 2/2002

- O.G. nr. 37/2000 – modifică art.1, art.2, art.6 alin. (1), art.10 alin. (2), art.13 alin. (1) lit.a, art.14; introduce lit.b 1
la art.4 alin. (2), lit. d şi e la art.13 alin. (1)
(M.Of. nr. 44/31 ian. 2000)
- O.G. nr. 113/2000 – modifică art.1, art.2, art.6 alin.(2) şi (6), art.9 alin.(1), art.11 alin.(1), art.12, art.13 alin.(1) lit. b şi e
(M. Of. nr. 425/1 sept. 2000)
- O.U.G. nr. 190/2000 – abrogă prevederile art.4 alin.(2) lit.b
(M. Of. nr. 572/16 nov.2000)
- O.U.G. nr. 295/2000 – suspendă O.U.G. nr. 190/2000
(M. Of. nr. 707/30 dec.2000)
- O.U.G. nr. 194/2001 – modifică art.1 alin.(1), art.2, art.4 alin.(2) şi (4), art.5, art.6 alin.(3) şi (5), art.11, art.13
alin.(1) lit.b şi d, art.14; introduce alin.(1 1 ), alin.(5) şi (6) la art.1, lit.f la art.13 alin.(1), alin.(3) la art.13; abrogă
art.7 alin.(2 1 ), art.11 alin.(2 1 )
(M. Of. nr. 849/29 dec.2001)
O.G. nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor
M. Of. nr. 42/31 ian.2000
Modificări:
- O.U.G. nr. 134/2000 – modifică art.7 alin.(3) lit.b, art.7 alin.(5), art.15, art.16, art.19 alin.(1), art.22, art.25 lit.a şi
i, art.26, art.30 alin.(1), art.34 alin.(4) lit.h, art.50 alin.(2), art.56, anexele nr.1 şi 2; introduce două alineate la art.3
lit.a, lit.j la art.25, subsecţiunea „Sistemul de supraveghere a circulaţiei alcoolului“ cu art.28 1 şi 28 2 , subsecţiunea
„Sistemul de supraveghere a circulaţiei băuturilor alcoolice spirtoase în vrac“ cu art.28 3 şi 28 4 , subsecţiunea
„Sistemul de supraveghere a circulaţiei produselor petroliere“ cu art.33 1 , alin.(7 1 )-(7 3 ) la art.34, art.47 1 , art.50 1 ,
lit.v, x, y, z, z 1 -z 7 la art.51 alin.(1), 8 liniuţe la art.51 alin.(2), art.52 1 , anexele nr. 26 şi 27; abrogă art.23, art.32
alin.(3)
(M. Of. nr. 476/30 sept.2000)
- O.U.G. nr. 157/2000 – prorogă termenul prevăzut la art.III din O.U.G. nr. 134/2000 până la 1 noiembrie 2000
(M. Of. nr. 504/13 oct.2000)
- O.U.G. nr. 187/2000 – modifică art.51 alin.(1) lit.z 3 ; abrogă art.52 1
(M. Of. nr. 561/13 nov.2000)
- O.U.G. nr. 209/2000 – modifică art.5 alin.(1), art.6, art.16, art.51 alin.(1) lit.f, anexa nr. 1; abrogă art.33 1 alin.(8)
(M. Of. nr. 585/21 nov.2000)
- O.U.G. nr. 252/2000 – modifică art.8 alin.(2) şi (3) şi anexa nr.1; introduce alin.(3) la art.32; abrogă art.27 lit.b,
art.34 alin.(4) lit.i, art.45 alin.(2) şi (3), anexa nr. 23
(M. Of. nr. 641/8 dec.2000)
- O.U.G. nr. 44/2001 – modifică anexa nr. 1
(M. Of. nr. 151/28 mart.2001)
- O.U.G. nr. 117/2001 – modifică art.2 lit.a, titlul secţiunii a II-a, art.3 partea introductivă art.3 lit.a şi alin.(1) al
lit.a, art.7 alin.(1), art.26 alin.(1), art.34 alin.(1) şi (3), art.42, anexa nr. 1; introduce alin.(3) şi (4) la art.4, alin.(11)
la art.8, alin.(4) şi (5) la art.36; abrogă art.25 lit.f şi h
(M. Of. nr. 613/28 sept.2001)
- O.U.G. nr. 158/2001 – abrogă la data de 1 ianuarie 2002 art.1-27, art.43-50 alin.(1)
(M. Of. nr.767/30 nov.2001)
O. U. G. nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale
M. Of. nr. 381/29 dec. 1997
(Aprobată prin L. nr. 44/1998 – M. Of. nr. 88/25 febr. 1998)
(v. D.C.C. nr. 34/1998 (art.35) - M.Of. nr.88/25 febr.1998)
Modificări:
- O.U.G.nr.56/1998 – modifică în mod corespunzător
(M.Of.nr.515/30 dec.1998)
- O.U.G. nr.3/1999 – modifică art.14 alin. (1)
(M.Of. nr. 50/3 febr.1999)
- O.U.G. nr. 37/1999 – completează art.9 cu alin. (6 1 )-(6 4 )
(M.Of. nr. 137/2 apr.1999)
- L. nr. 99/1999 – modifică art.1-3, Titlul cap.II, art.4-5, art.6 alin. (1) şi (4), art.8 alin. (3), art.9 alin. (1)-(6 1 ), art.10,
art.13-15, art.19, Titlul cap.IV, art.24, art.26-28, Titlul cap.V, art.31-33, Titlul cap.VII, art.34 alin.(1), art.41;
introduce art.4 1 - 4 3 , alin. (4 1 ) la art.9, alin. (5 1 ) la art.9, art.15 1 şi 15 2 , cap.V 1 – V 3 , art.34 1 , cap.VII 1 ; abrogă art.6
alin. (2), art.8 alin. (1) şi (2), art.11, Titlul secţiunii I a cap.III, Titlul secţiunii a II-a a cap.III, art.20, art.21 alin. (3),
art.22, Titlul secţiunii I a cap.IV, art.25, Titlul secţiunii a II-a a cap.IV, art.29-30, art.35, art.37-38, art.40
(M.Of.nr.236/27 mai 1999)
- O.U.G. nr. 98/1999 – abrogă art.32 alin. (2) – (5)
(M.Of. nr. 303/29 iun.1999)
- O.U.G. nr. 150/1999 – modifică art.14 alin. (4) – (7)
(M.Of. nr. 501/18 oct.1999)
- O.U.G. nr. 38/2000 – abrogă art.9 alin. (4)
(M.Of. nr. 178/25 apr.2000)
- O.U.G. nr. 251/2000 – modifică art.14 alin.(5) şi (6)
(M. Of. nr. 647/12 dec.2000)
Buletin de informare legislativã nr. 2/2002 33

- O.U.G. nr. 296/2000 – înlocuieşte sintagma „Fondul Proprietăţii de Stat“ cu sintagma „Autoritatea pentru
Privatizarea şi Administrarea Participaţiilor Statului“
(M. Of. nr. 707/30 dec.2000)
- L. nr. 30/2001 – respinge O.U.G. nr. 3/1999
(M. Of. nr. 116/7 mart.2001)
- L. nr. 379/2001 – înlocuieşte sintagma „Fondul Proprietăţii de Stat“ cu sintagma „Autoritatea pentru Privatizare şi
Administrarea Participaţiilor Statului“
(M. Of. nr. 386/16 iul.2001)
- L. nr. 444/2001 – modifică art.14 alin.(4), (5) şi (7); abrogă O.U.G. nr. 150/1999
(M. Of. nr. 409/24 iul.2001)
- L. nr. 548/2001 – respinge O.U.G. nr. 150/1999
(M. Of. nr. 676/25 oct.2001)
O. U. G. nr. 92/1997 privind stimularea investiţiilor directe
M. Of. nr. 386/30 dec. 1997
(Aprobată cu modificări prin L.nr.241/1998 – M.Of.nr.483/16 dec.1998)
Modificări:
- L.nr.241/1998 – modifică art.1, art.2 partea introductivă, art.2 lit.a, b şi d, art.4-6, art.8 alin. (1) şi (2), Titlul
cap.III, art.9, alin. (2) al art.9 devine art.9 1 , art.10 lit.a, art.11, art.13 lit.a-c, art.14, art.18; introduce la art.2 lit.e, la
art.13 lit.f, art.13 1 , art.15 1 ; abrogă art.12
(M.Of.nr.483/16 dec.1998)
-L. nr.36/1999- suspendă facilităţi fiscale
(M.Of. nr.97/8 mart.1999)
-O.U.G. nr.32/1999 – interpretează art.6 alin. (2) din L.nr.36/1999 (în înţelesul acestor prevederi, facilităţi fiscale
sunt cele prevăzute la cap.IV, Facilităţi vamale şi fiscale)
(M.Of. nr. 127/26 mart.1999)
- O.U.G. nr. 127/1999 – modifică art.13 lit.a
(M.Of. nr. 455/20 sept.1999)
- O.U.G. nr. 215/1999 – abrogă art.13 lit.a şi b
(M.Of. nr. 649/30 dec.1999)
- O.U.G. nr. 217/1999 – abrogă art.13 lit.c, e, f, art.13 1 , art.15
(M.Of. nr. 650/30 dec.1999)
- O.U.G. nr. 6/2000 – abrogă art.13 lit.c, d, e, f şi art.13 1 referitoare la deducerea cheltuielilor cu amortizarea
accelerată, reclamă şi publicitate, recuperarea pierderilor anuale, scutirea de la plata impozitului pentru profitul
reinvestit, reducerea cotei de impozit pe profit corespunzător valorii investiţiei, art.15 şi 15 1 .
(M. Of. nr. 74/21 febr. 2000)
- O.U.G. nr. 17/2000 – abrogă art.13 lit.a şi b
(M. Of. nr. 113/15 mart.2000)
- L. nr. 189/2001 – abrogă prevederile din art.13 lit.c, d, e, f şi art.13 1 referitoare la deducerea cheltuielilor cu
amortizare accelerată, reclamă şi publicitate, recuperarea pierderilor anuale, scutirea de la plata impozitului pentru
profitul reinvestit, reducerea cotei de impozit pe profit corespunzătoare valorii investiţiei şi prevederile art.15 şi 15 1
referitoare la facilităţile în derulare prevăzute de L. nr. 35/1991 privind regimul investiţiilor străine în România,
republicată şi la scutirea, reducerea şi cota redusă a impozitului pe profit prevăzute de O.U.G. nr. 31/1997
(M. Of. nr. 196/19 apr.2001)
- L. nr. 294/2001 – respinge O.U.G. nr. 6/2000
(M. Of. nr. 303/8 iun.2001)
- L. nr. 576/2001 – abrogă modificările efectuate prin O.U.G. nr.127/1999
(M. Of. nr. 679/26 oct.2001)
O.U.G. nr. 98/1999 privind protecţia socială a persoanelor ale căror contracte individuale de muncă vor fi desfăcute
ca urmare a concedierilor colective
M. Of. nr. 303/29 iun.1999
(Aprobată cu modificări prin L. nr. 312/2001 – M. Of. nr. 365/6 iul.2001)
Modificări:
- O.G. nr. 73/1999 – abrogă la 1 ian.2000 prevederile art.36 alin. (1) şi (3) cu privire la scutirea de la plata
impozitului pe venit
(M.Of. nr. 419/31 aug.1999)
- O.U.G. nr. 185/1999 – modifică art.21 alin. (3), art.34; introduce alin. (4) la art.21, alin. (3) la art.42
(M.Of. nr. 564/19 nov.1999)
- O.U.G. nr. 217/1999 – abrogă prevederile referitoare la impozitul pe profit din art.36
(M.Of. nr. 650/30 dec.1999)
- O.U.G. nr. 6/2000 – abrogă art.36, referitor la scutirea de la plata impozitului pe profit pentru societăţile
comerciale înfiinţate de personalul disponibilizat
(M. Of. nr. 74/21 febr. 2000)
34
Buletin de informare legislativã nr. 2/2002

- O.U.G. nr. 77/2000 – modifică art.33, art.39,art. 42, art. 45 alin.(1), art.60 alin.(1) lit.a; completează art.46 cu
alin.(4) şi (5); abrogă art.34-36 * şi 38*, art.41, secţiunea a III-a “Măsuri pentru stimularea societăţilor comerciale
aflate în procesul de restructurare” şi art. 51-54, art.61, art.62 şi art.63 pct.3, actele normative prevăzute la lit.B din
anexă, cu excepţia prevederilor care reglementează plăţile compensatorii acordate în baza programelor aprobate
anterior acestei date, aflate în derulare, care îşi vor înceta aplicabilitatea la expirarea perioadei de plată a acestora
(M.Of. nr.283/22 iun.2000)
Rectificare:
M. Of. nr. 370/9 aug.2000
Modificări:
- L. nr. 189/2001 – abrogă prevederile din art.36 referitoare la scutirea de la plata impozitului pe profit pentru
societăţile comerciale înfiinţate de personalul disponibilizat
(M. Of. nr. 196/19 apr.2001)
- L. nr. 294/2001 – respinge O.U.G. nr. 6/2000
(M. Of. nr. 303/8 iun.2001)
- L. nr. 310/2001 – respinge O.U.G. nr. 77/2000
(M. Of. nr. 332/21 iun.2001)
- L. nr. 311/2001 – respinge O.U.G. nr. 185/1999
(M. Of. nr. 332/21 iun.2001)
- L. nr. 312/2001 – modifică art.1, art.2, art.3, titlul cap.II, titlul secţiunii I din cap.II, pct.1 al secţiunii I din cap.II,
art.4 alin.(1), art.5 alin.(1), art.6, art.7 alin.(1), pct.2 al secţiunii I din cap.II, art.8 alin.(1), art.9, art.11, art.12
alin.(3), titlul secţiunii a II-a din cap.II, art.13 alin.(2), titlul secţiunii a III-a din cap.II, titlul secţiunii a IV-a din
cap.II, art.17, art.20, art.21 alin.(3), titlul secţiunii a V-a din cap.II, art.23, art.24 alin.(1), art.32 alin.(1), art.33,
art.39, art.42, art.45 alin.(1), art.46, art.47 alin.(2), art.56 alin.(3), art.60 alin.(1) lit.a, art.64 alin.(1), anexa care
devine anexa nr.1; înlocuieşte denumirea „Fondul Proprietăţii de Stat“ cu denumirea „Autoritatea pentru
Privatizarea şi Administrarea Participaţiilor Statului“, iar denumirea „Agenţia pentru Ocupare şi Formare
Profesională“ cu denumirea „Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă“; introduce alin.(4) la art.21, art.60 1 ,
anexa nr.2; abrogă art.34-36 * şi 38 * , art.41, secţiunea a III-a din cap.IV cu art.51-54, art.61, art.62, art.63 pct.3
(M. Of. nr. 365/6 iul.2001)
Rectificare:
M. Of. nr. 483/21 aug.2001
Buletin de informare legislativã nr. 2/2002 35

DIN TRECUTUL CONSILIULUI LEGISLATIV
M E D A L I O N
ION NESTOR: O viaţă dedicată dreptului comercial
Sorin POPESCU
Preşedinte de Secţie
Consiliul Legislativ
Tudor PRELIPCEANU
expert
Consiliul Legislativ
Problema creşterii calităţii procesului
legislativ a preocupat, în decursul timpului,
numeroşi jurişti de seamă ai ţării. Un loc
important între ei
l-a deţinut Ion
Nestor, care, în
vasta sa operă în
domeniul ştiinţei
dreptului şi
practicii juridice,
s-a pronunţat cu
consecvenţă pentru
un asemenea
deziderat. El a
avut în vedere
precedentul oferit de instituţia Consiliului
Legislativ ce a funcţionat cu mult succes în
perioada interbelică, dar care, în urma
modificărilor majore intervenite în viaţa politică,
determinate de intrarea ţării sub dominaţia
Uniunii Sovietice şi instaurarea regimului
comunist, a fost desfiinţat în 1948. Ion Nestor
şi-a făcut studiile în timpul în care Consiliul
Legislativ creat după primul război mondial era
în plină activitate, perioadă, de altfel, deosebit
de propice dezvoltării vieţii juridice româneşti.
I. Nestor s-a născut la 18 noiembrie
1920, în comuna Pietroasele, judeţul Buzău,
într-o familie de învăţători. Cursurile primare
le-a făcut în comuna natală. A urmat, în
continuare, Liceul "Bogdan Petriceicu Haşdeu"
din Buzău şi s-a înscris la Facultatea de Drept a
Universităţii din Bucureşti, obţinând
calificativul "magna cum laudae" la absolvirea
ei, în 1943.
Între 1943 şi 1950 Ion Nestor a fost un
avocat deosebit de apreciat, bucurându-se de
mari realizări profesionale, dar nu şi materiale.
Tânărul ce-şi trăgea seva din viguroasele plaiuri
buzoiene impresiona prin talentul său, prin
pledoariile în care argumentele prezentate erau
de nezdruncinat, prin spiritul său pătrunzător,
prin pasiunea pe care o punea în muncă, prin
sentimentul dreptăţii, dar şi prin felul echilibrat
de a fi, aspecte relevate de reputatul jurist Ion
Băcanu, care în acea perioadă a colaborat strâns
cu Ion Nestor în domeniul avocaturii. De altfel,
I. Nestor şi I. Băcanu deţineau împreună un
cabinet de avocatură, ce era situat în imobilul
cunoscut sub denumirea de "Casa dr.
Angelescu" de pe strada Maria Rosetti, şi se
implicau în procese din diverse domenii ale
dreptului: civil, penal, comercial etc. O strânsă
prietenie i-a legat pe I. Nestor şi I. Băcanu,
acesta din urmă fiindu-i naş la căsătorie şi la
botezul copilului ce a urmat. Dând dovadă de
mult bun simţ şi de altruism, I. Nestor a apărat,
în calitatea sa de avocat, oameni din toate
păturile sociale, persecutaţi de regimul comunist
instaurat în ţară, fapt ce a deranjat autorităţile
vremii. Între personalităţile care s-au bucurat de
sprijinul său profesional s-a numărat şi Tudor
Arghezi, care drept recunoştinţă i-a oferit
volumul de poezii "Cuvinte potrivite" cu
următoarea dedicaţie: "Domnului Ion Nestor o
ediţie veche, arvună de gratitudine gingaşe la
ediţiile - speranţă - viitoare. 15 dec. 1947 ziua
primei zăpezi". 2 Deşi era un avocat apreciat şi
plin de har, a fost arestat, în 1950, reţinut timp
de două luni şi radiat din Colegiul avocaţilor,
2
Ion Băcanu, Octavian Căpăţînă, Savelly
Zilberstein, Gheorghe Ţigăeru: In memoriam: Ion
Nestor: 80 de ani de la naşterea sa: 1920 - 1986, în
"Revista de drept comercial", nr. 10/2000, p. 215.
36 Buletin de informare legislativã nr. 2/2002

Din trecutul Consiliului Legislativ
pentru o vină închipuită, în fapt o înscenare
tipică pentru acele timpuri. Acest eveniment, de
tristă amintire pentru familia lui I. Nestor, a avut
loc în contextul în care au fost epuraţi din
avocatură toţi marii avocaţi ai vremii. A urmat o
perioadă de mari greutăţi, inclusiv materiale, în
care I. Nestor a fost marginalizat. În intervalul
1950 - 1953, a fost contabil la o cooperativă
producătoare de nasturi, ca apoi să ajungă, în
anii 1953-1954, jurisconsult la un minister.
În 1954, ca urmare a recunoaşterii
pregătirii sale juridice de excepţie, I. Nestor a
ajuns cercetător ştiinţific principal la Sectorul de
drept internaţional privat din Institutul de
cercetări juridice al Academiei Române, ce
fusese înfiinţat cu puţin timp înainte, sub
conducerea lui I. Gh. Maurer. La selectarea
specialiştilor pentru acest institut, un rol
deosebit de important l-a jucat reputatul profesor
Traian Ionaşcu. I. Nestor a devenit unul din
colaboratorii apropiaţi şi apreciaţi ai lui Traian
Ionaşcu, participând la activitatea deosebit de
meritorie a acestei veritabile şcoli juridice
româneşti, ce o reprezenta institutul, care îşi
propusese nu numai elaborarea unor noi lucrări
esenţiale de specialitate, dar şi promovarea
valorilor tradiţionale, perene, ale dreptului
românesc. Institutul de cercetări juridice a
constituit un mediu cât se poate de potrivit
pentru I. Nestor pentru a-şi demonstra din plin
calităţile sale profesionale, pentru a evidenţia
vocaţia sa de veritabil cercetător, ţinuta sa
academică. Ca urmare, a ajuns, rând pe rând,
conducător al Sectorului de drept internaţional
privat şi director adjunct ştiinţific al institutului.
La sectorul menţionat a fost coleg şi a condus un
colectiv ce număra printre membrii săi pe
Octavian Căpăţînă, Ion Lipovanu, Roxana
Munteanu şi Victor Tănăsescu, renumiţi
specialişti în acest domeniu al dreptului. În
calitatea sa de director adjunct ştiinţific, a
condus, în unele perioade, institutul, ce nu avea
încă numit un director titular, după plecarea
profesorului Traian Ionaşcu. Se poate afirma că
institutul a câştigat în prestigiu prin prezenţa lui
I. Nestor în rândurile sale.
Profund cunoscător al multor domenii
ale ştiinţelor juridice, s-a dedicat cu deosebire
dreptului civil şi mai ales dreptului internaţional
privat, în slujba căruia a pus, pe tot parcursul
vieţii, marea sa putere de muncă şi faţă de care
şi-a manifestat deplinul său entuziasm şi
întreaga pasiune. Cu această ocazie, a promovat
teze ce puteau fi considerate îndrăzneţe în acea
perioadă, cum ar fi cea privind recunoaşterea
drepturilor individuale, cum este principiul
autonomiei de voinţă, ca principiu de bază al
dreptului internaţional privat.
Tot din 1954, I. Nestor a funcţionat ca
asistent arbitral, ajungând, apoi, arbitru în
Comisia de Arbitraj de pe lângă Camera de
Comerţ şi Industrie din Bucureşti. De remarcat
că I. Nestor a funcţionat ca arbitru, inclusiv pe
plan internaţional, până la decesul său.
Ca urmare a preţuirii de care se bucura
pregătirea sa profesională, el a fost, timp de doi
ani, consilier personal, cu probleme juridice, al
preşedintelui Comitetului de Stat pentru Energie
Nucleară, funcţie deţinută de fizicianul Ioan
Ursu, membru titular al Academiei Române. În
perioadele 1963-1965 şi 1970-1972 a fost
prezent la Viena, în calitate de specialist
recunoscut, la lucrările din cadrul Agenţiei
Internaţionale pentru Energie Atomică,
aducându-şi o preţioasă contribuţie la elaborarea
Convenţiei internaţionale privind răspunderea
civilă în materie de daune nucleare.
Demersurile întreprinse în acea perioadă
de unii specialişti oneşti pentru îmbunătăţirea şi
perfecţionarea cadrului legislativ, sfidând
vremurile grele prin care trecea ţara, au dus la
înfiinţarea, prin Legea nr.15/1971, a unui nou
Consiliu Legislativ, care, spre deosebire de cel
vechi, îndeplinea rolul de organ consultativ de
specialitate pe lângă Consiliul de Stat. Acest
Consiliu Legislativ, care poseda o anumită
autonomie funcţională în domeniul său de
activitate, avea menirea de a sprijini organele de
stat în activitatea de pregătire, coordonare şi
sistematizare a legislaţiei, dar, în acelaşi timp,
avea şi obligaţia de a se încadra în parametrii de
politică legislativă privind rolul conducător al
statului în societate, caracteristică a acelei epoci
de dictat.
Datorită experienţei dobândite în
domeniul dreptului şi a evidentelor calităţi de
cercetător ştiinţific, Ion Nestor, care în 1967
obţinuse titlul de doctor în drept cu teza
"Arbitrajul pentru comerţul exterior în ţările
sistemului mondial socialist", avându-l drept
îndrumător ştiinţific pe profesorul Ilie
Stoenescu, a fost inclus, în 1971, în colectivul
Consiliului Legislativ, ce tocmai luase fiinţă,
colectiv compus din specialişti de mare renume.
El a fost încadrat, de la început, consilier şi şef
al Secţiei I, ce avea în competenţa sa dreptul
constituţional, dreptul administrativ, dreptul
penal şi procesual penal, precum şi dreptul
internaţional public. A lucrat în această secţie, în
1972 - practic primul an de activitate al
Consiliului Legislativ -, cu Ioan Busuioc,
consilier şi, totodată, adjunct de şef de secţie, cu
Buletin de informare legislativã nr. 2/2002 37

Din trecutul Consiliului Legislativ
Iulian Poenaru şi Nae Androne, experţi, şi cu
Dumitru Ifrim şi Cornelia Vasilescu, consultanţi.
Cu mult tact, I. Nestor reuşea să pună în valoare
calităţile profesionale ale subalternilor săi, care
s-au remarcat, în timp, ca specialişti de marcă.
Modestia, sensibilitatea şi cumpătarea, trăsături
fundamentale ale caracterului său, l-au făcut
iubit, stimat şi apreciat de colegi şi colaboratori.
Ion Nestor manifesta, de altfel, un sentiment
permanent de caldă prietenie pentru toţi cei din
jurul său. În cazul lui I. Nestor au predominat
calităţile profesionale şi umane, consideră Ilariu
Mrejeru, ce a lucrat la Consiliul Legislativ din
acea perioadă, şi care îşi aminteşte cu plăcere de
felul politicos de a fi, blând, de loc iritabil, al
colegului său.
Câmpul de activitate al lui I. Nestor era
foarte larg, avându-se în vedere că între
atribuţiile noului Consiliu Legislativ figurau:
întocmirea de studii asupra concordanţei
reglementărilor juridice existente cu cerinţele
dezvoltării vieţii economice şi sociale;
examinarea proiectelor de reglementări juridice
propuse de organele iniţiatoare, sub aspectul
necesităţii şi fundamentării lor, precum şi sub
aspectul tehnicii legislative; întocmirea de studii
şi elaborarea de propuneri către organele
competente cu privire la continua perfecţionare
a legislaţiei; întocmirea şi supunerea spre
aprobarea Consiliului de Stat a metodologiei
generale de tehnică legislativă privind pregătirea
şi sistematizarea tuturor proiectelor de acte
normative - legi, decrete, hotărâri ale Consiliului
de Miniştri, instrucţiuni, alte asemenea acte ale
organelor centrale ale administraţiei de stat,
hotărâri şi decizii ale organelor locale de stat;
avizarea proiectelor de legi, de decrete
cuprinzând norme cu putere de lege şi de
hotărâri ale Consiliului de Miniştri, cu caracter
normativ. "Ion Nestor şi-a adus o contribuţie
remarcabilă la elaborarea avizelor legate de
soluţionarea şi redactarea proiectelor actelor
normative la care acest important for era
chemat să-şi dea avizul, ca şi la întocmirea unor
studii", relatează colegul său de secţie Nae
Androne.
Fiind şef de secţie, Ion Nestor a făcut
parte din colegiul ştiinţific care conducea
Consiliul Legislativ, în cadrul căruia a participat
la dezbaterea şi definitivarea proiectelor de
avize, întocmite de către secţiile de specialitate
potrivit profilului fiecăreia; în cadrul acestor
dezbateri a ridicat întotdeauna probleme de
principiu şi a susţinut puncte de vedere în acord
cu direcţiile de dezvoltare a dreptului pe plan
internaţional.
38
Între Ion Nestor şi profesorul Ioan
Ceterchi, ce a deţinut funcţia de preşedinte al
Consiliului Legislativ, a existat o colaborare
permanentă. În absenţa lui I. Ceterchi,
conducerea Consiliului Legislativ revenea de
drept şefului Secţiei I, poziţie deţinută de I.
Nestor, ce a desfăşurat o muncă asiduă, practic
nelimitată, sacrificându-şi, în consecinţă, tot
timpul pe care ar fi putut să-l pună la dispoziţia
familiei sale. Această ambianţă atât de potrivită
lucrului era facilitată de atmosfera existentă la
Consiliul Legislativ, care, ca şi cea de la
Institutul de cercetări juridice, este apreciată,
însă, de Alexandra Nestor, soţia marelui jurist,
drept o "atmosferă de familie profesională". Ca
urmare, I. Nestor, ca şi alţi reputaţi jurişti, au
găsit, în acele timpuri de restrişte, un veritabil
refugiu atât la Institutul de cercetări juridice, cât
şi la Consiliul Legislativ. Alexandra Nestor, ce a
fost, la rândul ei, magistrat, notar, asistent
arbitral şi apoi arbitru în Comisia de Arbitraj de
pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie din
Bucureşti, îşi aminteşte că soţul ei nu a plecat
niciodată la lucru cu reţinere sau părere de rău,
ci, din contră, cu o nedisimulată plăcere. Familia
Nestor, mutându-se, în 1972, în aceeaşi clădire
din strada Sfinţii Voievozi, în care mai locuiau
Octavian Căpăţînă şi Savelly Zilberstein,
obişnuia să-i primească pe cei doi reputaţi jurişti
în apartamentul pe care îl deţinea pentru a
discuta diferitele probleme care-i preocupau,
pentru a vedea împreună materiale de
specialitate, pentru a dezbate ideile care îi
frământau. Aceste întâlniri profesionale de la
familia Nestor constituiau un veritabil factor de
emulaţie. De altfel, I. Nestor a fost cu jumătate
de inimă la Institutul de cercetări juridice şi cu
cealaltă jumătate de inimă la Consiliul
Legislativ, apreciază fiul acestuia, Ion I. Nestor,
care a beneficiat din plin de educaţia solidă
primită în cadrul familiei de jurişti în care s-a
născut, ajungând, la rândul lui, un renumit
avocat. I. Nestor a ţinut foarte mult la Consiliul
Legislativ, fapt ce a ieşit la iveală cu prilejul
cutremurului din 1977. Fiul său îşi aminteşte cât
de marcat a fost I. Nestor de cele întâmplate în
sediul puternic deteriorat de seism al Consiliului
Legislativ, situat în incinta Consiliul de Stat, la
etajul II, într-una din aripile fostului Palat regal.
I. Nestor intrase într-o stare de supralicitare
nervoasă, de frenezie, activând din plin în
vederea mutării cât mai grabnice a Consiliului
Legislativ în noul sediu primit în incinta clădirii
fostului Parlament al ţării. Dar faptul că a trebuit
să plece din locul unde a lucrat atâta timp l-a
afectat profund, fiind şi foarte marcat fizic, ca
Buletin de informare legislativã nr. 2/2002

Din trecutul Consiliului Legislativ
urmare a eforturilor depuse. În aceste
împrejurări, la scurt timp după seism, respectiv
la 11 aprilie 1977, I. Nestor a suferit un accident
vascular.
Capacitatea profesională deosebită a lui
Ion Nestor a fost din plin pusă în valoare de
activitatea ştiinţifică din domeniul dreptului, pe
care a desfăşurat-o la Consiliul Legislativ până
în 1977, an în care a încetat în fapt să mai
lucreze la această instituţie. Munca de cercetare
pe care a dus-o a fost concretizată şi prin
contribuţia sa la elaborarea lucrărilor "Legislaţia
şi perfecţionarea relaţiilor sociale" (1976) şi
"Dreptul românesc contemporan - evoluţie şi
perspective" (1977), apreciate unanim în lumea
juridică ca lucrări fundamentale, întocmite cu
multă competenţă, pasiune şi migală. În
perioada rodnică în care a activat la Consiliul
Legislativ a apărut şi valorosul său studiu
"Arbitrajul comercial internaţional" (1973).
Acestor creaţii din domeniul dreptului se adaugă
numeroasele sale articole şi comentarii care au
apărut în periodicele de specialitate din ţară,
cum ar fi "Studii şi cercetări juridice" sau
"Revista română de drept", dar şi din străinătate,
cum este cazul revistei "Journal du Droit
International" (fondată de Edouard Clunet), în
care a publicat, în repetate rânduri, împreună cu
Octavian Căpăţînă, cronici axate pe practica
arbitrală şi care făceau cunoscute, pe plan
mondial, soluţiile novatoare ale arbitrajului
instituţionalizat de la Bucureşti, în condiţiile
vitrege ale inexistenţei unor norme juridice în
domeniu în România. De altfel, această deosebit
de preţioasă practică arbitrală a constituit, peste
ani, una dintre sursele principale de inspiraţie
pentru dispoziţiile cuprinse în viitoarea Lege
nr.105/1992 cu privire la reglementarea
raporturilor de drept internaţional privat, un
veritabil cod al normelor conflictuale aplicabile
în ţara noastră.
În cadrul activităţii de cercetare
ştiinţifică, pe care a desfăşurat-o nu numai cu
pricepere, dar şi cu multă dăruire, sunt
remarcabile contribuţiile sale în domeniul
arbitrajului comercial internaţional (domeniu
care l-a preocupat timp de peste douăzeci de
ani), al comerţului exterior, în dreptul
internaţional privat şi în dreptul familiei. La
obţinerea succeselor pe tărâm ştiinţific l-a ajutat,
în mare măsură, şi experienţa acumulată la
Consiliul Legislativ. Arbitrajul comercial cu
caracter permanent, instituţionalizat, a constituit
una din preocupările sale majore, numărându-se
printre susţinătorii acestei forme de arbitraj în
ţara noastră. A promovat ideea perfecţionării
arbitrajului comercial internaţional, a
armonizării şi unificării reglementărilor în acest
domeniu. Remarcabilă a fost şi preocuparea sa
pentru optimizarea organizării şi funcţionării
arbitrajului de pe lângă Camera de Comerţ şi
Industrie din Bucureşti. El a susţinut teza
aplicabilităţii în continuare a Codului comercial
din 1887, atunci când legea română era chemată
să cârmuiască raporturile juridice dintre părţi.
Codul comercial era considerat de autorităţile
vremii căzut în desuetudine pe plan intern, dar el
a fost reactivat pe plan extern. I. Nestor a făcut
parte din grupul celor care au luptat pentru
menţinerea în vigoare a cărţii a IV-a din Codul de
procedură civilă referitoare la arbitrajul ad-hoc.
Problemele ridicate de procesul deosebit
de complex al apropierii, armonizării şi
unificării reglementărilor normative din ţările
socialiste în cadrul C.A.E.R le-a analizat în
studiile sale privind comerţul exterior. Ion
Nestor susţinea că "relaţiile de comerţ exterior
nu se pot dezvolta decât sub semnul unei
încrederi reciproce. De multe ori însă,
încrederea reciprocă nu se manifestă - sau se
manifestă mai puţin - din cauza lipsei de
cunoaştere reciprocă. De aici nevoia existenţei
unor surse de cunoaştere a desfăşurării
relaţiilor de comerţ exterior". 3 De remarcat că în
cadrul teoriei generale privind dreptul
internaţional privat, a reuşit să evidenţieze, în
mod convingător, funcţia dreptului internaţional
privat de a fi un instrument specific, pus în
slujba colaborării între state cu orânduiri socialpolitice
diferite. În ce priveşte problemele
specifice ale dreptului internaţional privat, I.
Nestor s-a concentrat cu prioritate, în studiile şi
cronicile sale de jurisprudenţă, asupra regimului
conflictual al contractelor cu elemente de
extraneitate.
În perioada în care Ion Nestor a lucrat la
Consiliul Legislativ a primit numeroase
solicitări de colaborare din afara instituţiei,
conducând chiar şi doctorate. Având în vedere
că era deschizător de drum în dreptul
internaţional privat român, dar şi în arbitrajul
comercial, I. Nestor a fost în mod deosebit
solicitat de Ministerul de Externe şi de
Ministerul Finanţelor. Astfel, la cererea
Ministerului Finanţelor, a tratat acordarea, în
acele timpuri, a unui împrumut foarte important
pentru România de către Banca Internaţională de
Reconstrucţie şi Dezvoltare (B.I.R.D.).
3 Ion Nestor: Arbitrajul în comerţul exterior al
R.P.R., Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1957, p.3
Buletin de informare legislativã nr. 2/2002 39

Din trecutul Consiliului Legislativ
Ion Nestor a desfăşurat o activitate
bogată şi pe tărâm internaţional. A fost trimis la
diferite sesiuni ale Organizaţiei Naţiunilor
Unite, impunându-se ca membru al delegaţiei
române, iar mai apoi ca raportor, ales de
organisme ale ONU. Astfel, în perioada 1956 -
1957 a făcut parte, în calitate de expert, din
delegaţia ţării noastre la sesiunile Adunării
Generale a ONU. Între 1968 şi 1973 a fost
reprezentantul României la sesiunile Comisiei
ONU pentru dreptul comercial internaţional
(UNCITRAL). În calitate de raportor special
desemnat de UNCITRAL, I. Nestor a întocmit
"Raportul asupra arbitrajului comercial
internaţional", difuzat, în 1972, ca document al
ONU, vastul document elaborat bucurându-se,
după cum îşi aminteşte Nae Androne, fostul său
coleg de la Consiliul Legislativ, de o
excepţională apreciere în lume. I. Nestor a fost,
de asemenea, prezent la congresele de la
Helsinki (1966), Buenos Aires (1968) şi Madrid
(1976) ale Asociaţiei de Drept Internaţional de
la Londra, în calitate de membru al acestei
instituţii juridice de mare prestigiu pe plan
mondial. Ca urmare a recunoaşterii pregătirii
sale deosebite în domeniul dreptului comercial,
Ion Nestor a reprezentat ţara noastră la o serie de
conferinţe şi seminarii internaţionale, cum au
fost cele de München (1967) şi Hernstein
(Austria) în 1972, impunându-se cu lucrări de
mare valoare ştiinţifică.
Membru marcant al multor delegaţii
române la diferite negocieri bilaterale, mai ales
în domeniul consular, Ion Nestor s-a remarcat
prin intervenţiile sale pertinente. Munca sa
neobosită a fost înglobată în conţinutul
convenţiilor consulare încheiate de ţara noastră
cu Italia (1966) şi Franţa (1967), al convenţiei
adoptate, în 1972, la Moscova, privind
soluţionarea pe cale arbitrală a litigiilor de drept
civil decurgând din raporturile de colaborare
economică şi tehnico-ştiinţifică. Avându-se în
vedere apartenenţa ţării noastre în acea perioadă
la C.A.E.R., a fost prezent la o serie întreagă de
consfătuiri iniţiate de această organizaţie
economică la Moscova, Varşovia, Berlin şi
Budapesta în care s-au dezbătut probleme de
drept comercial şi arbitraj comercial. Rolul jucat
de Ion Nestor la soluţionarea unor probleme
juridico-financiare la Paris şi Berna în 1964, la
Washington în 1974, la Banca Internaţională de
Reconstrucţie şi Dezvoltare, a fost unanim
recunoscut.
I. Nestor a reuşit să îmbine într-un mod
armonios activitatea practică cu cea de cercetare
teoretică a problemelor arbitrajului comercial
internaţional, fiind adeptul ideii vocaţiei de
universalitate a acestuia, ca o cale alternativă de
soluţionare a diferendelor în materie. A fost ales
membru titular în Consiliul Internaţional pentru
Arbitraj Comercial şi, drept urmare, a participat,
în perioada 1966 - 1975, la congresele pe teme
de arbitraj de la Rotterdam, Veneţia, Moscova şi
New Delhi. Activitatea sa ca arbitru competent
şi imparţial s-a remarcat ca deosebit de meritorie
în toate litigiile cu firmele de naţionalitate
străină.
Din păcate, în anul 1977, după
îmbolnăvirea sa, a fost pensionat prematur. Dar
chiar şi după pensionare, Ion Nestor nu a încetat
să ţină o strânsă legătură cu foştii colaboratori.
I-a ajutat, prin sugestii, să soluţioneze diferite
probleme, bazându-se pe bogata sa experienţă,
pe erudiţia sa juridică.
În diferitele etape ale prodigioasei sale
activităţi profesionale, Ion Nestor a scris un
număr mare de studii de specialitate, de înaltă
ţinută ştiinţifică, ce abordau subiecte variate, dar
a manifestat o predilecţie deosebită pentru
domeniul arbitrajului - atât de actual astăzi -, ce
l-a pasionat toată viaţa, impunându-se atât ca
teoretician, cât şi ca practician al dreptului. O
etapă foarte importantă din activitatea sa a
parcurs-o când s-a aflat la Consiliul Legislativ,
împlinindu-şi aici, în măsura în care epoca în
care a trăit a permis acest lucru, arzătoarea sa
dorinţă de a contribui la îmbunătăţirea legislaţiei
româneşti. O mare pierdere pentru lumea
juridică românească s-a produs o dată cu decesul
său, survenit la 30 octombrie 1986. Pentru
juriştii de astăzi o însemnată parte a operei sale a
rămas în actualitate, multe din lucrările sale
fiind, de altfel, considerate de referinţă de o
serie întreagă de specialişti români şi străini. În
amintirea lor, el s-a păstrat ca un remarcabil
cercetător şi practician, de deosebit prestigiu pe
plan naţional şi internaţional. Pentru generaţiile
viitoare de jurişti, opera sa va rămâne, cu
siguranţă, o mărturie vie a înaltelor sale calităţi
creatoare în domeniul dreptului.
40
Buletin de informare legislativã nr. 2/2002

Din trecutul Consiliului Legislativ
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ A LUCRĂRILOR PUBLICATE ∗
I. LUCRĂRI ÎN LIMBA ROMÂNĂ
A. LUCRĂRI CU CARACTER MONOGRAFIC
1. Arbitrajul în comerţul exterior al R.P.R., Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1957, 224p.
2. Ocrotirea părintească (Drepturile şi îndatoririle părinţilor faţă de copiii minori), Bucureşti, Editura
Ştiinţifică, 1960, 383p. (în colaborare).
3. Probleme privind arbitrajul pentru comerţul exterior în ţările socialiste europene, Bucureşti, Editura
Academiei R.P.R., 1962, 389p.
4. Rudenia în dreptul Republicii Socialiste România, Bucureşti, Editura Academiei, 1966, 340p.
5. Legislaţia şi perfecţionarea relaţiilor sociale, Bucureşti, Editura Academiei, 1976 (în colaborare).
6. Dreptul românesc contemporan - evoluţie şi perspective, Bucureşti, Editura Academiei, 1977 (în
colaborare).
B. STUDII ŞI ARTICOLE
1. Arbitrajul de stat şi arbitrajul de pe lângă Camera de comerţ a R.P.R., în "Revista Arbitrajului de stat"
nr.5/1956.
2. Unificarea formelor juridice pentru comerţul exterior în cadrul relaţiilor economice dintre ţările
socialiste şi dezvoltarea dreptului internaţional privat, în "Studii juridice", Editura Academiei R.P.R., 1960.
3. Probleme ale arbitrajului pentru comerţul exterior în relaţiile dintre ţările socialiste europene, în
"Justiţia nouă", nr.4/1961.
4. Procedee folosite în ţările socialiste pentru prevenirea conflictelor de legi şi limitele autonomiei de
voinţă a părţilor (în colaborare cu prof. dr. Traian Ionaşcu), în "Studii şi cercetări juridice" nr.4/1962
5. Câteva precizări în legătură cu dreptul internaţional privat al coexistenţei paşnice, în "Studii şi
cercetări juridice" nr.4/1964
6. Examen teoretic de practică arbitrală pentru comerţul exterior, în "Studii şi cercetări juridice"
nr.1/1965 şi nr.2/1967
7. Principiul „jura novit curia” în cazul aplicării legii străine, în "Studii şi cercetări juridice" nr.2/1965
8. Probleme noi în aplicarea dreptului român la contractele de vânzare internaţională, în "Justiţia nouă"
nr.9/1966
9. Propuneri de lege ferenda privitor la organizarea şi funcţionarea arbitrajului permanent pentru
rezolvarea litigiilor ce se nasc din operaţiile de comerţ exterior, în "Studii şi cercetări juridice" nr.1/1967
10. Legea aplicabilă statutului personal al străinilor potrivit dreptului internaţional privat român, în
"Revista română de drept", nr.9/1967
11. Probleme actuale ale teoriei şi practicii arbitrajului pentru comerţul exterior în ţara noastră, în
"Revista română de drept" nr.1/1968
12. Tendinţe şi contribuţii ale practicii judiciare şi arbitrale în cadrul dreptului internaţional privat român,
în "Instituţii şi reglementări în dreptul socialist român", Editura Academiei, 1969
13. Acţiunea Naţiunilor Unite pentru răspândirea arbitrajului comercial internaţional, în "Revista română
de studii internaţionale", nr.2(8), 1970
14. Arbitrajul comercial internaţional, în "Viaţa economică", vol.II, 1973
II. LUCRĂRI ÎN LIMBI STRĂINE
1. The limits of Party Autonomy (în colaborare cu prof. dr. Traian Ionaşcu) în volumul „The sources of the
law of international trade with special reference to East-West trade", London, Stevens, 1963.
2. Quelques précisions sur le droit international privé de la coexistence pacifique, în „Revue roumaine
des sciences sociales. Série de sciences juridiques”, nr.1/1965.
3. Le principe „jura novit curia” en cas d'application de la loi étrangère par les tribunaux de la
République Socialiste de Roumanie, în „Revue roumaine des sciences sociales. Série de sciences juridiques”,
nr.2/1965.
4. L'arbitrage international commercial: Roumanie, în vol. editat de "Union Internationale des avocats",
tome II şi III, Haga, 1965.
∗ Majoritatea lucrărilor au fost preluate din bibliografia selectivă apărută la materialul: „In memoriam: Ion
Nestor: 80 de ani de la naşterea sa: 1920-1986”, publicat in „Revista de drept comercial”, nr.10/2000.
Buletin de informare legislativã nr. 2/2002 41

Din trecutul Consiliului Legislativ
5. Quelques obligations dérivant du droit international contemporain relatives à l'élaboration par les
états des normes de droit international privé, în „Revue roumaine des sciences sociales. Série de sciences
juridiques”, nr.2/1966.
6. Le passage des risques du vendeur à l'acheteur pour les marchandises en cours de transit (în
colaborare cu prof. dr. Traian Ionaşcu), Paris, 1966.
7. L'arbitrage commercial international. Aspects juridiques de l'arbitrage commercial international entre
organisations d'Etat et firmes commerciales étrangères. Raport pentru cea de-a doua Conferinţă organizată de
„International Law Association”, Helsinki, 14-21 august 1966.
8. La détermination du tribunal compétent en droit international privé, Raport prezentat la cel de-al VIIlea
Congres al Academiei internaţionale de drept comparat, Uppsala, 6-13 august 1966.
9. Theoretical survey on Arbitral Practice in Foreign Trade Issues, în „Revue des sciences sociales”,
nr.2/1967.
10. Quelques problèmes relatifs à la compétence de l'arbitrage commercial, în vol. "Rechtsfragen der
Kooperation zwischen Unternehmen in Ost und West", 1967.
11. Chronique de jurisprudence roumaine du droit international privé, în „Journal du Droit International”
nr.2, 1968, nr.3, 1971, nr.4, 1978 şi nr.1, 1982.
12. Examen théoretique de la jurisprudence arbitrale en matière de commerce extérieur, în „Revue
roumaine de sciences sociales, Série de sciences juridiques”, nr.1/1969.
13. Organisation et functionnement de l'arbitrage roumain pour le commerce extérieur în revista „Il diritto
negli scambi internazionali”, nr.2/1969.
14. L'action des Nations Unies pour la diffusion de l'arbitrage commercial international, în „Rivista di
diritto internazionale privato e processuale”, nr.4/1969.
15. Droit international privé, în „Bibliographie juridique roumaine: 1944-1968”, Bucureşti, 1969.
16. La réglementation de la prescription extinctive d'après les nouvelles Conditions générales de livraison
C.A.E.M. - 1968, în „Revue roumaine des sciences sociales. Série de sciences juridiques”, nr.2/1969.
17. L'Arbitrage Commercial International, Rapport Spécial, Commission de l'ONU pour le droit
commercial international (C.N.U.D.C.I.). Document A/CN.9/64, 1 mars 1972.
18. Organization and Working of the Arbitration in the Foreign Trade of Romania, în „Die internationale
Handelschiede Gerichtsbarkeit in ZentralEuropa, în SchriftenReihe der Bundeskammer”, Wien, nr.23, 1972.
19. Die Aussenhandelschiedsgerichtsbarkeit der sozialitischen Länder im Handel unt der Budesrepublik
Deutschland (capitolul România), Heidelberg, 1973.
20. L'amiable compositeur et l'arbitrage selon les règles du droit, în vol. „Arbitrage Commercial (Essais in
memoriam Eugenio Minoli)”, Roma, 1974.
21. National Report în vol. I din „Yearbook - Commercial Arbitration”, 1976.
22. Handbook of Institutional Arbitration in International Trade, (capitolul România), Amsterdam, New
York, Oxford, 1977.
23. Réglements bilateraux de conciliation conclus par des Chambres de Commerce ou des Associations
Professionneles, în vol. „The Art of Arbitration, Antwerp, Boston, London şi Frankfurt, 1982.
24. Arbitrage commercial international, Rapport préliminaire, redigé à la demande de la Commission de
l'ONU pour le droit commercial international. Document A/CN 9/42.
42
Buletin de informare legislativã nr. 2/2002

NOI APARIŢII EDITORIALE
Les régimes politiques des pays de l’Union Européenne
et de la Roumanie,
Bucureşti, Editura “Monitorul Oficial”, 2002, 413 p.
De curând a
ieşit de sub tipar o
interesantă lucrare de
drept comparat,
elaborată din iniţiativa
şi sub directa coordonare a doamnei prof. univ. dr.
Genoveva Vrabie, preşedinta Asociaţiei române de
drept constituţional, rector al Universităţii „Mihail
Kogălniceanu” din Iaşi.
Ideea de a face mai bine cunoscute şi deci
înţelese sistemele constituţionale ale ţărilor
membre ale Uniunii Europene şi a României prin
editarea unui volum consacrat acestui subiect
merită felicitări, acoperind lipsa surselor
documentare directe, necesare cunoaşterii şi
aprecierii textelor constituţionale ale statelor
Uniunii Europene.
Organizarea politică şi constituţională a
fiecărui stat este explicată şi apreciată de către un
profesor specialist din ţara respectivă. Capitolele
respective, care se constituie în mici monografii
despre 13 ţări (12 din Uniunea Europeană şi
România) fiind încredinţate unor experţi în
materie, eminenţi savanţi în ţările respective fac o
prezentare clară şi sintetică a marilor principii de
drept constituţional şi a instituţiilor politice din
aceste ţări, accentul fiind pus pe ideile care
structurează sistemele politice pentru a permite
înţelegerea funcţionării lor. Studiile de drept
constituţional sunt elaborate prin prisma dreptului
comunitar, iar autorii, având acces direct la sursele
documentare ale fiecărei ţări, au ştiut să extragă
analize şi concluzii clare şi convingătoare,
revelând în acelaşi timp o mare rigoare ştiinţifică.
Concepută în standarde academice, în
ciuda denumirii „manual” conferite de profesoara
Genoveva Vrabie în Introducere, lucrarea
abordează diferitele aspecte ale instituţiilor politice
şi ale dreptului constituţional într-o manieră
clasică.
Volumul, inedit în peisajul publicisticii
juridice din România, a apărut la prestigioasa
Editură Regia Autonomă „Monitorul Oficial”,
într-o limbă de circulaţie internaţională, ceea ce-i
conferă accesibilitatea difuzării şi receptării
mesajului conţinut în întreg spaţiul european.
Coordonatoarea lucrării mărturiseşte că din motive
subiective a preferat ca prima ediţie a acestei
lucrări să fie în limba franceză şi anunţă că
următoarele două ediţii vor fi în limbile engleză şi
română exprimându-şi speranţa că o astfel de carte
va fi utilă funcţionarilor comunitari, dar şi celor
din statele asociate Uniunii Europene, care
activează în domeniul integrării. În acelaşi timp,
lucrarea reprezintă o tentaţie pentru fiecare
profesor specialist în acest domeniu de a cunoaşte
opinia confraţilor săi, iar pentru studenţii de la
facultăţile de drept şi de politologie se constituie
într-un instrument necesar abordării comparatiste a
sistemelor politice.
Prefaţa semnată de Didier Maus,
vicepreşedintele Asociaţiei internaţionale de drept
constituţional, reliefează „tradiţiile constituţionale
comune” ale ţărilor membre ale Uniunii Europene
şi afirmă că România, prin Constituţia sa din 1991,
prin apartenenţa la Consiliul Europei şi prin voinţa
de a se alătura, de îndată ce va fi posibil, celor15
state comunitare, consimte cu anticipaţie la această
sintagmă.
Preşedintele Consiliului Legislativ,
domnul dr. Dragoş Iliescu, cel care semnează
Cuvântul-înainte al acestei lucrări, pune accentul
pe faptul că dreptul constituţional, ca ansamblu de
norme juridice conţinute în parte în textul
Constituţiei, trebuie mai mult decât orice ramură a
dreptului să ţină seama de opinia publică. În acest
context, regimurile politice, oricare ar fi forma sau
natura lor, nu pot să funcţioneze corect dacă nu
există un acord mai mult sau mai puţin constant,
mai mult sau mai puţin exprimat între guvernaţi şi
guvernanţi. Dacă un guvernant nu respectă regula
constituţională nici o sancţiune nu-i va tulbura
acţiunea. Sancţionarea ilegalităţilor, neregulilor
comise de guvernanţi n-o poate face decât opinia
publică prin canalele mass-media - presă scrisă,
radio, televiziune, dar, mai ales, prin scrutin. Or,
pentru a realiza acest lucru, ea trebuie să fie bine
informată, iar cartea de faţă vine tocmai în
sprijinul acestei idei.
Concluzia preşedintelui Consiliului
Legislativ este fermă: „Este o lucrare de care, cu
siguranţă, se va ţine cont”.
Sorin Popescu
Victoria Ţăndăreanu
Buletin de informare legislativã nr. 2/2002 43

Noi apariţii editoriale
Paul Mircea Cosmovici, Roxana Munteanu -
Dreptul european al concurenţei. Înţelegerile dintre
întreprinderi. Reguli generale
Bucureşti, Editura Academiei Române, 2001, 588p.
Politica privind concurenţa este una
dintre politicile comunitare fundamentale, care
presupune o activitate normativă deosebită la
nivelul legislaţiei secundare. În acest sens, au
fost adoptate de către instituţiile comunitare
numeroase reglementări (regulamente, decizii
ori directive), prin care sunt puse în aplicare
dispoziţiile cu caracter general prevăzute în
tratatele comunitare de bază.
Implementarea politicilor în cauză, prin
intermediul acestor reglementări şi dispoziţii,
impune o serie de clarificări în planul
conceptelor sau al noţiunilor utilizate, în
general, al doctrinei juridice în materie, dar, nu
mai puţin, soluţiile oferite de jurisprudenţă vin
să complinească preocupările în această direcţie,
pentru evidenţierea unor poziţii şi tendinţe în
procesul de afirmare a principiilor care trebuie
să călăuzească desfăşurarea corectă a relaţiilor
comerciale intracomunitare.
Unor asemenea deziderate le vine în
întâmpinare şi ultima lucrare a domnului acad.
Paul Mircea Cosmovici, director onorific al
Institutului de Cercetări Juridice al Academiei
Române, şi a doamnei dr. Roxana Munteanu,
cercetător ştiinţific principal în cadrul
Institutului, şi anume, ”Dreptul european al
concurenţei. Înţelegerile între înteprinderi.
Reguli generale”, apărută la Editura Academiei.
Autorii, reputaţi specialişti în domeniul
dreptului comunitar, abordează, într-o viziune
organică, principalele mecanisme ale
concurenţei, aplicabile în dreptul comunitar,
într-o structură formată din 3 titluri, astfel: Titlul
I realizează o radiografie a Uniunii Europene,
prin raportare la prevederile Tratatului de la
Maastricht; Titlul al II-lea analizează tipurile de
politici concurenţiale aplicabile la nivel
comunitar, regulile de concurenţă derivând din
Tratatul instituind Comunitatea Europeană,
autorităţile competente să aplice dreptul
comunitar al concurenţei, conexiunile dreptului
comunitar al concurenţei cu dreptul intern al
statelor membre, dimensiunea internaţională a
44
concurenţei, prin aplicarea regulilor acesteia
unor întreprinderi situate în afara spaţiului
Uniunii Europene, în funcţie de criteriul
localizării efectelor anticoncurenţiale; Titlul al
III-lea fundamentează problematica regulilor
de concurenţă aplicabile înţelegerilor dintre
întreprinderi, accentuându-se materia
acordurilor dintre întreprinderi, deciziile
asociaţiilor de întreprinderi, practicile
concertate, afectarea comerţului dintre statele
membre, restricţii ale concurenţei în interiorul
pieţei comune şi sancţionarea înţelegerilor
restrictive.
Având un caracter monografic şi
abordând un subiect inedit în doctrina
românească, opinăm că lucrarea de faţă
răspunde unor necesităţi stringente, referitoare la
înţelegerea sub aspect teoretic şi, mai ales,
practic, a conţinutului şi sensului unora dintre
preocupările actuale legate de iminenta integrare
a României în structurile comunitare, autorii
punând la dispoziţia celor interesaţi suficiente
elemente de referinţă pentru acţiunile viitoare de
natură legislativă, organizatorică şi practică şi,
uneori, a inacdevării unor decizii ori măsuri deja
asumate.
Trebuie, de asemenea, reliefată
excelenta documentare a lucrării de faţă, o
remarcă deosebită cuvenindu-se făcută bogatei
jurisprudenţe prelucrate de autori, care poate
servi ca suport în procesul de soluţionare a unor
cauze ce ar urma să fie dezbătute de autorităţile
de concurenţă ori de organele de jurisdicţie
competente.
Prin demersul lor, deopotrivă
comprehensiv şi accesibil ca adresabilitate,
autorii întăresc convingerea că aprofundarea
dreptului comunitar al concurenţei este extrem
de necesară pentru ca întreprinderile
(companiile), în calitate de principali factori în
relaţiile de afaceri din perimetrul pieţei comune,
să-şi adecveze comportamentele la cerinţele
acestuia din urmă privind accesul liber la spaţiul
comunitar, nerestricţionat prin actele sau
Buletin de informare legislativã nr. 2/2002

Noi apariţii editoriale
practicile ilicite ale concurenţilor sau chiar ale
statelor membre ale Uniunii Europene.
Volumul, dens şi foarte bogat în idei,
oferă soluţii pragmatice, care şi-au probat
viabilitatea în economiile statelor membre,
acestea vizând construirea unor economii de
piaţă performante, cu respectarea principiului
libertăţii circulaţiei persoanelor, serviciilor şi
capitalului, fără ca acest lucru să afecteze
mobilitatea resurselor şi afacerilor din spaţiul
economic unic, trebuind menţinută integritatea
pieţei comune, deoarece, în caz contrar,
divizarea şi singularizarea pieţelor poate atrage
sancţiuni economice.
Prin întregul său conţinut, prin modul
ştiinţific şi elegant al prezentării, apreciem că
lucrarea de faţă, anunţată ca fiind primul volum
dintr-o serie de cinci, se adresează studenţilor de
la facultăţile cu profil juridic sau economic, dar
şi cercetătorilor ori cadrelor universitare,
practicienilor dreptului şi economiei şi, nu în
ultimă instanţă, oamenilor de afaceri, cît şi celor
care fac parte din administraţie (”economical
establishment”), care vor găsi în ea argumentele
şi motivaţiile necesare, pentru a lua deciziile
care să optimizeze activitatea agenţilor
economici, în general.
Sorin Popescu
Florin Constantinescu
Buletin de informare legislativã nr. 2/2002 45

Noi apariţii editoriale
Corneliu Manda, Cezar Manda – Dreptul
colectivităţilor locale,
Bucureşti, Editura Lumina Lex, 2002, 418 p.
Sub semnătura
conf.univ.dr. Corneliu Manda, consilier
parlamentar în cadrul Comisiei juridice a
Camerei Deputaţilor şi a lector univ.drd. Cezar
Manda, expert în cadrul Consiliului Legislativ,
prestigioasa editură cu profil juridic "Lumina
Lex" a publicat recent lucrarea intitulată
"Dreptul colectivităţilor locale".
Această nouă apariţie editorială
reprezintă prima lucrare care tratează
reglementările juridice generale şi particulare
aplicabile colectivităţilor locale şi este rezultatul
bogatei experienţe teoretice şi practice
acumulate de autorii săi atât în activitatea
profesională cât şi ca urmare a publicării unor
lucrări anterioare referitoare la administraţia
publică locală din România.
Remarcându-se din ce în ce mai
pregnant ca o subramură a dreptului
administrativ românesc, dreptul colectivităţilor
locale este o materializare a transformărilor
produse în ultimii ani, pe plan normativ, de
condiţiile interne şi externe care au influenţat
administraţia publică locală. Studiul
aprofundează premisele apariţiei acestei noi
subramuri de drept şi bazele sale constituţionale,
izvoarele şi normele juridice care îl definesc,
raporturile juridice specifice, precum şi legătura
dreptului colectivităţilor locale cu alte ramuri ale
sistemului de drept românesc.
Desigur, o examinare detaliată a
evoluţiei normelor care guvernează
colectivităţile locale nu este posibilă fără o
clarificare a originilor istorice şi evoluţiei
acestora din nucleele sociale constituite pe
teritoriul României. Evoluţia temporală a acestor
grupări sociale a dus la apariţia unor forme de
administraţie locală, care au avut la bază primele
reglementări de drept administrativ.
În opinia autorilor, autorităţile
administraţiei publice locale au un rol deosebit
de important, influenţând prin activitatea lor
viaţa culturală, socială şi economică a
comunităţii. Structura lor complexă, determinată
de competenţele multiple cu care sunt investite,
alte aspecte de ordin teoretic şi practic ale
46
acestei problematici, precum şi conceptul de
mandat al aleşilor locali împreună cu
implicaţiile sale juridice sunt abordate pe larg în
cuprinsul lucrării.
Competenţele specifice autorităţilor
administraţiei publice locale şi limitele
exercitării acestora sunt, la rândul lor, analizate
în lumina prevederilor constituţionale şi legale.
Activitatea propriu-zisă de exercitare a
atribuţiilor proprii acestor autorităţi se
materializează prin emiterea unor acte
administrative. De aceea, lucrarea evidenţiază
chestiunile legate de clasificarea, formele
procedurale de elaborare a actelor administrative
şi efectele juridice pe care acestea le produc,
particularizând contractele administrative
încheiate la nivel local.
Aplicarea principiului autonomiei locale
şi a principiului descentralizării serviciilor
publice, principii fundamentale consacrate de
Constituţia României, impune existenţa unui
control exterior asupra modului de realizare a
atribuţiilor ce revin autorităţilor administraţiei
publice locale. În acest context, sunt prezentate
formele, natura şi tipologia controlului
administrativ, sub aspect general şi particular.
Luând în considerare toţi factorii care
concură la manifestarea rolului normelor
dreptului colectivităţilor locale în reglementarea
raporturilor sociale, autorii evidenţiază
trăsăturile caracteristice ale noţiunilor de funcţie
publică, patrimoniu, serviciu public şi formă de
asociere şi cooperare cu alte autorităţi publice
naţionale sau internaţionale, aşa cum sunt ele
structurate la nivel local.
"Dreptul colectivităţilor locale" se
adresează, cu prioritate, funcţionarilor din
administraţia publică locală şi centrală,
specialiştior din mediul academic, juriştilor, dar
şi studenţilor la drept; de asemenea, fiind prima
lucrare de specialitate care realizează un studiu
aprofundat şi de o mare valoare teoretică şi
practică asupra acestui domeniu, ea va suscita,
cu siguranţă, un real interes şi din partea
publicul larg.
Daniela Niculescu
Buletin de informare legislativã nr. 2/2002

Noi apariţii editoriale
Emanuel Albu – De la Înalta Curte de Casaţie la
Curtea Supremă de Justiţie: O istorie a legilor de
organizare şi funcţionare: 1861-2001.
Bucureşti, Monitorul Oficial, 2001, 403 p.
Cu prilejul
împlinirii a 140 de ani de la intrarea în funcţie a
Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a văzut
lumina tiparului lucrarea „De la Inalta Curte de
Casaţie la Curtea Supremă de Justiţie: O istorie a
legilor de organizare şi funcţionare: 1861-2001”
sub îngrijirea lui Emanuel Albu, judecător la
Curtea Supremă de Justiţie, Secţia de contencios
administrativ.
Pentru prima dată ideea unei Curţi de
Casaţie se găseşte înscrisă în Convenţia de la
Paris din 7/19 august 1858, care prevedea
înfiinţarea unei astfel de instituţii comună
ambelor Principate cu sediul la Focşani. Legea
din 12 ianuarie 1861 fixează sediul la Bucureşti
şi statuează atribuţiile, modul de organizare, dar
şi salarizarea şi statutul judecătorilor. Ca Înaltă
Curte de Casaţie aceasta putea casa hotărârile
definitive ale tuturor instanţelor, iar ca Înaltă
Curte de Justiţie putea judeca pe miniştri, pe
înalţii demnitari, fiind şi instanţă disciplinară
pentru magistraţi. Curtea, condusă de un primpreşedinte,
avea trei secţii: Secţia I a
reclamaţiilor, Secţia a II-a civilă şi Secţia a III-a
criminală. S-au făcut mai multe modificări ale
legii, cea mai importantă fiind cea din 1905,
când s-a înfiinţat Secţia a III-a pentru
contenciosul administrativ şi comercial.
În urma adoptării Constituţiei din 1923,
a fost votată o nouă Lege pentru Curtea de
Casaţie şi Justiţie la 19 decembrie 1925, care
modifica fundamental organizarea şi
funcţionarea acesteia.
Prin Legea nr.341/1947 pentru
organizarea judecătorească, Curtea de Casaţie
şi Justiţie a pierdut privilegiul de a avea o lege
proprie de organizare şi funcţionare, iar prin
Decretul nr.132/1949 pentru organizarea
judecătorească, denumirea i-a fost schimbată în
Curtea Supremă, pentru ca prin Legea nr.5/1952
titulatura să devină Tribunalul Suprem, cum
avea să rămână aproape patru decenii.
O dată cu revenirea României în
rândurile ţărilor democratice, în Constituţia din
1991 s-a prevăzut că justiţia se realizează prin
Curtea Supremă de Justiţie şi prin celelalte
instanţe judecătoreşti. Legea nr.56/1993 a Curţii
Supreme de Justiţie stabileşte că aceasta are
atribuţia de a judeca recursurile împotriva
hotărârilor Curţilor de apel şi a altor hotărâri
stabilite de lege, precum şi de a judeca
recursurile în anulare şi recursurile în interesul
legii, având şi competenţa de a judeca în fond în
cazurile prevăzute de lege.
Lucrarea de faţă este o amplă culegere a
legilor care, de-a lungul vremii, au reglementat
înfiinţarea, organizarea, funcţionarea şi statutul
judecătorilor de la instanţa supremă a statului,
dar şi a reglementărilor constituţionale
referitoare la puterea judecătorească.
Materialul este sistematizat conform
marilor cicluri istorice ale României moderne şi
contemporane, demarcate şi de principalele
constituţii, respectiv perioada Principatelor
Unite, a României Mici şi a Regatului României,
perioada României de după Marea Unire,
perioada României comuniste, perioada
României actuale, postrevoluţionare.
Demn de semnalat este faptul că sunt
prezentate şi expunerile de motive care au însoţit
legile ce reglementau înfiinţarea, organizarea şi
funcţionarea Înaltei Curţi, iar anexele cuprind in
extenso sau în extras documente referitoare la
statutul înaltei instanţe, la înfiinţarea şi
dificultăţile începuturilor funcţionării sale.
Prin prefaţa semnată de Paul Florea,
preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, dar şi
prin Prezentarea generală semnată de autor,
lucrarea se constituie într-o adevărată pledoarie
pentru un nou statut al Înaltei Curţi.
Volumul prezintă interes nu numai
pentru studenţii facultăţilor de drept, pentru toţi
practicienii, în special magistraţii, ci şi pentru
istorici având în vedere că instituţiile
judecătoreşti ale României moderne îşi au
originea în Regulamentele organice din 1831-
1832 şi în Convenţia de la Paris din august 1848.
Victoria Ţăndăreanu
Buletin de informare legislativã nr. 2/2002 47

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE
ARTICOLE DIN REVISTELE STRĂINE DE DREPT
INTRATE ÎN BIBLIOTECA CONSILIULUI LEGISLATIV
- Bibliografie adnotată ∗ -
JOURNAL DU DROIT INTERNATIONAL
1. COUSTON, MIREILLE - La multiplication des juridictions internationales. Sens et
dynamique = Înmulţirea jurisdicţiilor internaţionale. Sens şi dinamică. În: Journal du droit
international. - Paris : Juris Classeur. - nr.1, ian.-mar. 2002, p.5-53
Autorul analizează fenomenul actual al înmulţirii noilor jurisdicţii internaţionale. Acestea, în ciuda diferenţelor, prezintă
similitudini la nivel substanţial, funcţional şi statutar. Existenţa acestor planuri de convergenţă tinde să demonstreze că
justiţia internaţională este angajată într-un proces de transformare profundă, iar autorul face referire la tribunalele cele mai
recente: Tribunalul Internaţional al Drepturilor Mării, Tribunalele Penale Internaţionale, Curtea Penală Internaţională etc.
2. DIESSE, FRANÇOIS - La bonne foi, la coopération et le raisonnable dans la Convention des
Nations Unies relative à la vente internationale des marchandises (CVIM) = Buna credinţă,
cooperarea şi raţionalitatea în Convenţia Naţiunilor Unite privind vânzarea internaţională de mărfuri
(CVIM). În: Journal du droit international. - Paris : Juris Classeur. - nr.1, ian.-mar. 2002, p.56-112
Principiile pe care se bazează Convenţia Naţiunilor Unite privind vânzarea internaţională de mărfuri (CVIM) - buna
credinţă, cooperarea şi raţionalitatea - ocupă în vânzarea internaţională de mărfuri un loc deosebit de important. Ele joacă un
dublu rol în realizarea efectivă a dreptului uniform şi de ele depinde succesul viitor al Convenţiei. Aceste principii generale
permit judecătorului, indiferent de particularităţile diferitelor sisteme juridice să pună de acord dreptul vânzarii
internaţionale cu practica afacerilor. Autorul examinează cele trei principii şi aplicarea acestora de către jurisprudenţă.
3. LI-KOTOVTCHIKHINE, XIAO-YING - Le nouveau droit chinois des contrats internationaux
(1) = Noul drept al contractelor internaţionale în China (1). În: Journal du droit international. - Paris :
Juris Classeur. - nr.1, ian.-mar. 2002, p.113-164
Legea unică asupra contractelor din 15 martie 1999 realizează unificarea dreptului contractelor interne şi internaţionale
în China, prin abrogarea a trei legi anterioare. Ea se înscrie în cadrul unei schimbări operate începând cu relansarea
reformei în anul 1992, de către legiuitorul chinez. Inspirată de Convenţia de la Viena şi de principiile "Unidroit", legea
din 1999 încearcă să se conformeze regulilor admise în mod obişnuit în dreptul internaţional. Totuşi, această liberalizare
lasă să subziste intervenţia statului; aceasta se explică mai ales prin existenţa a două sisteme economice în China.
MODERN LAW REVIEW
4. BRIDGEMAN, JO - "Learning from Bristol": healthcare in the 21st century = "Învăţând din
experienţa Bristolului": asigurările de sănătate în secolul 21. În: Modern law review. - Oxford,
Boston : Blackwell Publishers. - vol.65, nr.2, mar. 2002, p.241-255
Neregulile grave înregistrate la serviciul de cardiologie pediatrică de la unul din spitalele din Bristol, în perioada 1984-
1995, au dus la declanşarea unei anchete publice în Marea Britanie. S-a constatat, cu acest prilej, că încercarea din
perioada amintită de introducere a modelului de piaţă în cadrul Serviciului Naţional de Sănătate, pentru maximizarea
eficienţei şi reducerea cheltuielilor publice, s-a încheiat cu un eşec sub raportul calităţii serviciului medical, fiind
necesară reorganizarea activităţii SNS. Modelul aplicat s-a dovedit incompatibil cu principiile SNS, ce implicau
finanţarea publică, asigurarea unui serviciu complex pentru pacienţi, respectarea echităţii în ce priveşte accesul
cetăţenilor la serviciul medical.
5. CYGAN, ADAM - The white paper on european governance: Have glasnost and perestroika
finally arrived to the European Union = Cartea Albă privind guvernarea europeană: Au ajuns, în
cele din urmă, glasnost şi perestroika la Uniunea Europeană În: Modern law review. - Oxford,
Boston : Blackwell Publishers. - vol.65, nr.2, mar. 2002, p.229-240
∗ Lucrare realizată de Svetlana BACIU şi Tudor PRELIPCEANU, experţi la Consiliul Legislativ
48 Buletin de informare legislativã nr. 2/2002

Referinţe bibliografice
Autorul analizează, în paralel, reformele ce se impun a fi înfăptuite în Uniunea Europeană, reforme cerute de procesul de
lărgire iminentă a acesteia, precum şi reformele numite la timpul lor glasnost şi perestroika, care nu au reuşit, totuşi, să
oprească dizolvarea URSS, datorită imenselor dificultăţi economice pe care această ţară nu a putut să le surmonteze. Un
semnal de alarmă l-a reprezentat pentru Uniunea Europeană votul negativ înregistrat la referendumul din Irlanda cu
privire la Tratatul de la Nisa. Pentru a contracara apatia şi chiar atitudinea negativă a cetăţenilor ţărilor membre ale UE
faţă de integrare, anul trecut a fost dată publicităţii o Carte Albă a Comisiei Europene în care se cere reformarea
procedurilor politice.
6. HARLOW, CAROL - Public law and popular justice = Dreptul public şi justiţia populară. În:
Modern law review. - Oxford, Boston : Blackwell Publishers. - vol.65, nr.1, ian. 2002, p.1-18
Prezenţa grupurilor de interese, de presiune şi acţiune socială în procesele din Marea Britanie este tot mai amplă. Aceste
grupuri introduc acţiuni în justiţie în numele membrilor lor sau în apărarea aşa-zisului interes public. Autorul constată că
proliferarea lor poate să ducă la slăbirea poziţiei Parlamentului în societate, remarcând faptul că democraţia
reprezentativă are tendinţa să pălească în faţa viziunii, de fapt iluzorie, a democraţiei populare promovate de grupurile
menţionate. Presiunile pe care ele le exercită ameninţă, în mod clar, principiile centrale care trebuie să guverneze orice
proces, adică independenţa, obiectivitatea şi finalitatea.
7. HOLLINGSWORTH, KATHRYN; DOUGLASS, GILLIAN - Creating a children's champion for
Wales The care standards act 2000 (part V) and the children's commissioner for Wales act 2001
= Înfiinţarea unui apărător al copiilor în Ţara Galilor Legea privind principiile de protecţie a copilului
din 2000 (partea a V-a) şi Legea privind instituţia comisarului pentru copii din Ţara Galilor din 2001
În: Modern law review. - Oxford, Boston : Blackwell Publishers. - vol.65, nr.1, ian. 2002, p.58-78
Înfiinţarea unui comisar sau a unui ombudsman pentru copii este considerată pe plan mondial drept una din cele mai
eficiente măsuri menite să asigure protecţia copilului. O asemenea instituţie a fost creată în Ţara Galilor pe baza a două
legi adoptate în 2000 şi respectiv 2001. Comisarul pentru copiii din Ţara Galilor, ce este, totodată, singurul din Marea
Britanie, se inspiră din experienţa ombudsmanului pentru adulţi, dar el are drept obiectiv nu numai protecţia, ci şi
implicarea copiilor, ca participanţi activi, în viaţa întregii comunităţi.
8. JACKSON, EMILY - Conception and the irrelevance of the welfare principle = Fertilizarea
umană şi lipsa de relevanţă a principiului bunăstării. În: Modern law review. - Oxford, Boston :
Blackwell Publishers. - vol.65, nr.2, mar. 2002, p.176-203
Problema aplicării principiului bunăstării când se pune problema acordării unui tratament împotriva infertilităţii unei
persoane dornice să nască un copil a stârnit o veritabilă polemică în Marea Britanie. Autoarea propune anularea secţiunii
13(5) din Legea privind fertilizarea umană şi embriologia, din 1990, care specifică faptul că nimeni nu trebuie să
primească asistenţă medicală în vederea conceperii unui copil până nu se face calculul bunăstării de care se poate bucura
copilul ce va fi născut, deoarece conţine o prevedere nedreaptă, fără sens şi inconsistentă. Ea consideră că doar medicii
din clinici ar putea să aibă un cuvânt autorizat de spus în problema combaterii sau nu a infertilităţii unei persoane.
9. KOSKENNIEMI, MARTTI - "The lady doth protest too much". Kosovo, and the turn to
ethics in international law = "Doamna protestează prea mult". Kosovo şi întoarcerea la etică în
dreptul internaţional. În: Modern law review. - Oxford, Boston : Blackwell Publishers. - vol.65, nr.2,
mar. 2002, p.159-175
Cea mai mare parte a juriştilor specializaţi în drept internaţional au aprobat bombardamentele din 1999 asupra Serbiei
efectuate de forţele NATO, dar şi-au dat seama că aceste bombardamente nu erau compatibile cu conţinutul strict al
Cartei ONU. Aceşti specialişti s-au străduit să împace intuiţia lor morală cu competenţa profesională. Evenimentele din
Kosovo, care l-au inspirat pe autor să citeze în titlu o replică celebră a reginei Gertrude, personaj din piesa "Hamlet" a lui
W. Shakespeare, îi invită pe juriştii menţionaţi la o dezbatere despre ei înşişi, despre ceea ce consideră că este normal şi
ceea ce este excepţional, despre ce fel de drept internaţional să se aplice în practică.
10. REDMAYNE, MIKE - Appeals to reason = Apeluri la raţiune. În: Modern law review. - Oxford,
Boston : Blackwell Publishers. - vol.65, nr.1, ian. 2002, p.19-35
Statistica constituie, în opinia autorului, o unealtă importantă pentru justiţie, ea permiţând realizarea de cuantificări, de
comparaţii, contribuind chiar la crearea de noi concepte. De altfel, există o modalitate statistică de a raţiona, dar din
păcate nu se ţine seama suficient de mult de ea. Argumentele statistice se bucură în Marea Britanie de o atentă utilizare
în domeniul dreptului şi în special în domeniul dreptului penal, având în vedere că exercită o puternică influenţă în ce
priveşte selectarea probelor. Un exemplu în susţinerea afirmaţiei de mai sus îl reprezintă folosirea statisticii la stabilirea
ratei criminalităţii.
11. RUBIN, G.R. - United Kingdom military law: autonomy, civilianisation, juridification =
Legislaţia militară în Marea Britanie: autonomie, demilitarizarea dreptului şi a jurisdicţiei. În:
Modern law review. - Oxford, Boston : Blackwell Publishers. - vol.65, nr.1, ian. 2002, p.36-57
Legislaţia militară a parcurs în Marea Britanie un lung proces de schimbare. Demilitarizarea dreptului şi a jurisdicţiei s-a
manifestat pregnant de la începutul anilor 1960, când justiţia militară a adoptat normele dreptului penal ce se aplică în
viaţa civilă. Aceste schimbări autorul le pune pe seama evoluţiilor înregistrate în domeniile politic şi social, materializate
Buletin de informare legislativã nr. 2/2002 49

Referinţe bibliografice
50
prin lărgirea drepturilor omului. Totodată a fost necesară punerea de acord a legislaţiei militare britanice cu prevederile
Uniunii Europene în materia apărării drepturilor omului.
12. TULLY, JAMES - The unfreedom of the moderns in comparison to their ideals of
constitutional democracy = Lipsa de libertate în lumea modernă în contrast cu idealurile de
democraţie constituţională. În: Modern law review. - Oxford, Boston : Blackwell Publishers. - vol.65,
nr.2, mar. 2002, p.204-228
O democraţie constituţională este legitimă dacă îndeplineşte cerinţele principiului democraţiei referitor la suveranitatea
poporului, precum şi pe cele ale principiului supremaţiei legii. Autorul trece în revistă cercetările întreprinse pe această
temă, în ultimii zece ani, în Europa şi America de Nord. Această retrospectivă i-a permis să constate tendinţa de
restrângere a libertăţii în lumea modernă, fapt ce intră în contradicţie cu idealurile democraţiei constituţionale.
REVUE CRITIQUE DE DROIT INTERNATIONAL PRIVÉ
13. DROZ, GEORGES; GAUDEMET-TALLON, HÉLÈNE - La transformation de la Convention
de Bruxelles du 27 septembre 1968 en Règlement du Conseil concernant la compétence
judiciaire, la reconnaissance et l'exécution des décisions en matière civile et commerciale =
Transformarea Convenţiei de la Bruxelles din 27 septembrie 1968 în Regulament al Consiliului
privind competenţa judiciară, recunoaşterea şi executarea deciziilor în materie civilă şi comercială.
În: Revue critique de droit international privé. - Paris : Dalloz. - nr.4, oct.-dec.2001, p.601-652
Convenţia de la Bruxelles din 27 septembrie 1968 s-a transformat într-un instrument comunitar - în Regulamentul
Consiliului din 22 decembrie 2000 privind competenţa judiciară, recunoaşterea şi executarea deciziilor în materie civilă
şi comercială. Conform articolului 76 al Regulamentului (intrare în vigoare la 1 martie 2002), acesta urmează să devină
obligatoriu şi să se aplice în statele membre, conform Tratatului care instituie Comunitatea Europeană. Articolul este
consacrat studierii modificărilor de fond şi se referă la incidenţele în plan instituţional ale transformării Convenţiei de la
Bruxelles în Regulament.
REVUE DU DROIT PUBLIC
14. AVRIL, PIERRE; CAMBY, JEAN-PIERRE; HERTZOG, ROBERT; PELLET, REMI - Sur le
législatif = Despre legislativ. În: Revue du droit public. - Paris : Editions juridiques associées. - nr.1-2,
2002, p.268-312
În secţiunea dedicată puterii legislative a numărului special al revistei sunt abordate aspecte care se referă la: echilibrul
între Guvern şi Parlament, puterile financiare ale Parlamentului, posibila luare în considerare a unor reforme devenite
necesare din motive politice şi economice, care să vizeze legea organică privind legile financiare ale statului, cât şi cea
privind legile de finanţare a asigurărilor sociale.
15. BERGOUGNOUS, GEORGES - Sur le statut de parlementaire. De l'application souveraine à
la souveraineté du droit = Despre statutul parlamentarului. De la aplicarea suverană, la
suveranitatea dreptului. În: Revue du droit public. - Paris : Editions juridiques associées. - nr.1-2,
2002, p.340-362
În prezent, statutul parlamentarului face obiectul unor contestaţii. Deja au intervenit modificări ale normelor care se
aplică pentru a răspunde exigenţelor câteodată contradictorii, de consolidare a independenţei reprezentanţilor naţiunii.
După părerea autorului, statutul parlamentarului va trebui să concilieze exigenţele independenţei mandatului, cu
principiul de egalitate, iar în cadrul unei reforme instituţionale mai vaste, statutul parlamentarului va evolua în mod cert.
16. BORGETTO, MICHEL - Sur les rapports Etat-société. Quelle démocratie sociale = Despre
raporturile stat-societate. Ce fel de democraţie socială În: Revue du droit public. - Paris : Editions
juridiques associées. - nr.1-2, 2002, p.194-214
Problema locului care trebuie să fie rezervat în dreptul francez şi de către instituţiile franceze, noţiunii de "democraţie
socială" se pune astăzi, într-o manieră nouă, în cadrul dezbaterii politico-juridice naţionale, iar autorul propune o discuţie
pe această temă.
17. BURDEAU, FRANÇOIS - Contributions. Comment naissent les Républiques = Contribuţii.
Cum apar Republicile În: Revue du droit public. - Paris : Editions juridiques associées. - nr.1-2,
2002, p.127-138
Autorul invită la o incursiune în trecut, investigând procesul obişnuit prin care s-a născut fiecare dintre Republicile
franceze şi îşi prezintă consideraţiile pe această temă.
18. CAMBY, JEAN-PIERRE - Intérim, suppléance et délégation = Interimat, suplinire şi delegaţie.
În: Revue du droit public. - Paris : Editions juridiques associées. - nr.6, noi.-dec.2001, p.1605-1612
Buletin de informare legislativã nr. 2/2002

Referinţe bibliografice
Autorul propune o dezbatere pe tema interimatului, suplinirii şi delegaţiei, referindu-se la preşedintele Republicii şi la
prim-ministru, concepte care sunt analizate din punct de vedere al prevederilor Constituţiei franceze.
19. CHAGNOLLAUD, DOMINIQUE - La Cour de Cassation et la responsabilité pénale du Chef
de l'Etat ou les dominos constitutionnels = Curtea de Casaţie şi responsabilitatea penală a şefului
statului sau domino constituţional. În: Revue du droit public. - Paris : Editions juridiques associées. -
nr.6, noi.-dec.2001, p.1613-1624
Este comentată decizia Consiliului Constituţional din Franţa (5 ianuarie 1999) care, sesizată în legătură cu
compatibilitatea dinte Constituţie şi Tratatul care instituie Curtea Penală Internaţională, a decis că responsabilitatea
penală a şefului statului nu poate fi pusă în cauză decât în faţa Înaltei Curţi de Justiţie, conform articolului 68 al
Constituţiei. Decizia a dat naştere, astfel, unei dezbateri asupra interpretării art. 68 al Constituţiei şi asupra chestiunii de
a şti dacă această decizie se impunea judecătorului penal, dezbatere care a fost tranşată de Decizia Curţii de Casaţie din
10 octombrie 2001.
20. COMMUNIER, JEAN-MICHEL - Aux origines des idées constitutionnelles du cardinal de
Richelieu = La originea ideilor constituţionale ale cardinalului Richelieu. În: Revue du droit public. -
Paris : Editions juridiques associées. - nr.6, noi.-dec.2001, p.1659-1690
După părerea autorului, ideile constituţionale ale lui Richelieu reprezintă o vastă sinteză de doctrine politice şi de teorii
juridice, dezvoltate, de-a lungul secolului al XVI-lea, în serviciul absolutismului. Autorul se referă la viziunea lui
Richelieu asupra statului monarhic, inspirată de ideile începutului secolului al XVII-lea, ele conciliind doctrina
absolutistă şi teoria dreptului divin, pentru a legitima alegerea monarhiei regale ca formă de guvernământ. Un alt aspect
analizat de autor este reprezentat de metodele de guvernare ale lui Richelieu caracterizate prin recurgerea la raţionalism,
mişcare predominantă în secolul al XVII-lea, ministeriatul fiind ales ca mod de guvernare.
21. DUVAL, JEAN-MARC - Faute personnelle, faute disciplinaire et faute pénale, en matière
d'activité médicale hospitalière = Greşeală personală, abatere disciplinară şi delict penal în materie
de activitate medicală desfăşurată în spital. În: Revue du droit public. - Paris : Editions juridiques
associées. - nr.6, noi.-dec.2001, p.1843-1886
Greşelile personale, în materie de disciplină şi cele penale din spitale sunt determinate de un comportament care poate fi
privit în acelaşi timp, ca ilicit şi reprehensibil. Medicul practician din spital se supune unor obligaţii medicale care
decurg chiar din specificul activităţii, iar prin încălcarea acestora, se ajunge la cele trei tipuri de greşeli. Aspectele asupra
cărora se opreşte autorul sunt: deontologia medicală privită ca sursă de obligaţii medicale în materie de activitate
medicală desfăşurată în spital, de obligaţii administrative şi penale.
22. FABIUS, LAURENT; PONCELET, CHRISTIAN; BADINTER, ROBERT; BURGELIN, JEAN-
FRANÇOIS - Réflexions = Reflecţii. În: Revue du droit public. - Paris: Editions juridiques associées. - nr.1-2,
2002, p.93-116
În partea a II-a a numărului special al revistei sunt prezentate reflecţii ale unor personalităţi din lumea politică franceză
(Robert Badinter, Jean-François Burgelin, Laurent Fabius, Christian Poncelet) care se referă la situaţia celei de-a V-a
Republici franceze în prezent, la necesitatea de a continua evoluţia instituţiilor, de a echilibra puterile, de a lărgi
drepturile cetăţenilor, la descentralizare, la garanţiile democratice. Ţinând cont de modificările constituţionale
intervenite în numeroase reprize şi de faptul că societatea franceză s-a schimbat mult din anul 1958, devine necesară o
nouă privire asupra Constituţiei franceze. Sunt abordate şi aspecte care se referă la responsabilitatea penală a
preşedintelui Republicii şi "reconstrucţia "justiţiei franceze.
23. FRAISSEIX, PATRICK - Propos iconoclastes sur l'avenir de l'élection du Président de la
République au suffrage universel direct = Afirmaţii iconoclaste asupra viitorului alegerii
preşedintelui Republicii prin vot universal direct. În: Revue du droit public. - Paris : Editions
juridiques associées. - nr.6, noi.-dec.2001, p.1749-1778
Autorul propune o dezbatere pe tema alegerii prim-ministrului şi preşedintelui Republicii, aceste modificări putând să
contribuie după părerea sa, la clarificarea relaţiilor constituţionale între cei doi protagonişti ai puterii executive şi să pună
bazele unei coexistenţe mai liniştite. Astfel, el propune ca prim-ministrul să fie ales prin vot universal direct, iar
preşedintele Republicii să fie ales prin vot universal indirect. El expune de asemenea principiile şi modalităţile acestor
doua tipuri de alegere.
24. FRAISSEIX, PATRICK - Sur les révisions constitutionnelles. La Constitution du 4 octobre
1958 et ses révisions = Despre revizuirile constituţionale. Constituţia din 4 octombrie 1958 şi revizuirile
acesteia. În: Revue du droit public. - Paris : Editions juridiques associées. - nr.1-2, 2002, p.458-484
Autorul analizează practica în materie de revizuiri constituţionale în cadrul celei de-a V-a Republici. Concluzia sa este
că textul original al constituţiei franceze din anul 1958 are o calitate care nu a meritat întotdeauna revizuirile care i-au
fost aduse, ceea ce ar putea necesita o ajustare a procesului de revizuire.
Buletin de informare legislativã nr. 2/2002 51

Referinţe bibliografice
25. GOHIN, OLIVIER - Sur les collectivités locales. Quel nouveau droit constitutionnel des collectivités
territoriales = Despre colectivităţile locale. Ce fel de nou drept constituţional al colectivităţilor teritoriale.
În: Revue du droit public. - Paris : Editions juridiques associées. - nr.1-2, 2002, p.441-457
După părerea autorului, redefinirea schemei de descentralizare teritorială prin revizuirea integrală a titlului XII al
Constituţiei franceze trebuie făcută pe baze clare, autorul reţinând două axe majore: lărgirea cadrului descentralizării şi
dezvoltarea conţinutului descentralizării.
26. Interviews à propos du Conseil Constitutionnel. Six constitutionnalistes répondent à six
questions concernant le Conseil Constitutionnel = Interviuri privind Consiliul Constituţional. Şase
constituţionalişti răspund la şase întrebări privind Consiliul Constituţional. În: Revue du droit public.
- Paris : Editions juridiques associées. - nr.1-2, 2002, p.509-565
Cea de-a IV-a parte a numărului special al revistei cuprinde şase interviuri care se referă la Consiliul Constituţional din
Franţa, în lumina opiniilor unor personalităţi din domeniul dreptului constituţional francez: Dominique Chagnollaud,
Bruno Genevois, Pascal Jan, François Luchaire, Jacques Robert, Dominique Rousseau.
27. JAN, PASCAL - Déférer une loi au Conseil constitutionnel, un choix discrétionnaire attaché
à la procédure législative. A propos d'une ordonnance du Conseil d'Etat du 7 novembre 2001 =
Deferirea unei legi Consiliului Constituţional, o alegere discreţionară legată de procedura legislativă.
Pe marginea unei ordonanţe a Consiliului de Stat din 7 noiembrie 2001. În: Revue du droit public. -
Paris : Editions juridiques associées. - nr.6, noi.-dec.2001, p.1645-1658
Autorul pune în discuţie prevederile articolului 61, alin.2 din Constituţie, completate prin Ordonanţa Consiliului de Stat
din 7 noiembrie 2001.
28. LAUZE, JACQUES - Les grands principes du droit budgétaire d'une loi organique à l'autre
= Marile principii ale dreptului bugetar, de la o lege organică la alta. În: Revue du droit public. -
Paris : Editions juridiques associées. - nr.6, noi.-dec.2001, p.1691-1748
Noua Lege organică nr. 2001-692 din 1 august 2001 privind legile financiare va fi aplicată prin intrarea în vigoare treptată a
mai multor dispoziţii particulare, urmând ca ea să se aplice după abrogarea Ordonanţei organice din 2 ianuarie 1959. De la
apariţia finanţelor publice moderne, câteva mari principii au reprezentat puncte de reper în cadrul dreptului bugetar francez,
consacrate cu adevărat de Ordonanţa organică din 1959 şi ele au fost adevărate repere pentru legiuitor şi pentru practicienii
bugetului. Observatorii au evidenţiat patru principii bugetare clasice: unitatea, universalitatea, anualitatea şi specialitatea,
însă de-a lungul timpului, jurisprudenţa constituţională a degajat două principii suplimentare: sinceritatea şi stabilirea unui
echilibru bugetar. Ele sunt comentate şi analizate de autor în lumina Legii organice din anul 2001.
29. LE DIVELLEC, ARMEL; LASCOMBE, MICHEL; ARDANT, PHILIPPE; BLANQUER, JEAN-
MICHEL - Sur l'exécutif = Despre executiv. În: Revue du droit public. - Paris : Editions juridiques
associées. - nr.1-2, 2002, p, 215-267
Un alt aspect reflectat de diverşii autori care au contribuit la realizarea numărului special al revistei se referă la executiv.
Astfel, sunt prezentate reflecţii asupra viitorului sistemului de guvernare al celei de-a V-a Republici, specificitatea
Franţei în ceea ce priveşte împărţirea puterilor între preşedintele Republicii si primul-ministru, precum şi posibilele
modificări necesare în ipoteza revizuirii profunde a textului actualei constituţii. O altă problema dezbătută se referă la
responsabilitatea ministerială, prin abordarea chestiunii reformelor eventuale ale responsabilităţii politice în cadrul celei
de-a V-a Republici.
30. MELLERAY, FABRICE - Ecole de Bordeaux, école du service public et école duguiste.
Proposition de distinction = Şcoala de la Bordeaux, şcoala serviciului public şi şcoala lui Duguit.
În: Revue du droit public. - Paris : Editions juridiques associées. - nr.6, noi.-dec.2001, p.1887-1906
Autorul stabileşte distincţiile existente între şcoala de la Bordeaux, şcoala serviciului public şi şcoala lui Léon Duguit.
Şcoala de la Bordeaux şi şcoala lui Duguit este formată din autori care se recunosc în operele lui Duguit şi care au făcut
din acestea, baza reflecţiilor şi cercetărilor lor. Cea de-a treia, îi desemnează pe autorii care au văzut în serviciul public,
un criteriu al dreptului administrativ. Autorul propune o demonstraţie pentru teoria sa conform căreia în centrul şcolii
serviciului public nu se află L. Duguit, autorul central al acesteia fiind considerat Gaston Jèze.
31. PRETOT, XAVIER - Quand la Cour de Cassation donne une leçon de droit au Conseil
constitutionnel. A propos de la responsabilité pénale du Président de la République = Atunci
când Curtea de Casaţie dă o lecţie de drept Consiliului Constituţional. Pe marginea responsabilităţii
penale a preşedintelui Republicii. În: Revue du droit public. - Paris : Editions juridiques associées. -
nr. 6, noi.-dec.2001, p.1625-1644
Este comentată decizia Curţii de Casaţie din Franţa privind responsabilitatea penală a preşedintelui Republicii (10
octombrie 2001), care, după părerea autorului, se înscrie în perspectiva unei jurisprudenţe în care respectul datorat
autorităţii deciziilor Consiliului Constituţional nu exclude o anumită rezervă. Motivaţia deciziei trimite la articolul 68 al
Constituţiei franceze, dar ea se bazează şi pe articolele 3 şi 5 ale Constituţiei care se aplică principiilor de suveranitate
naţională.
52
Buletin de informare legislativã nr. 2/2002

Referinţe bibliografice
32. QUERMONNE, JEAN-LOUIS; DUTHEIL DE LA ROCHÈRE, JACQUELINE;
BURGORGUE-LARSEN, LAURENCE - Sur l'Europe = Despre Europa. În: Revue du droit public.
Paris : Editions juridiques associées. - nr.1-2, 2002, p.393-440
În cadrul secţiunii dedicate Europei din numărului special al revistei, sunt grupate articole în care autorii abordează
aspecte care se referă la Uniunea Europeană. Astfel, se pune problema necesităţii de a dota Uniunea Europeană cu un
guvern veritabil. De asemenea, este propusă o dezbatere pe tema - "Viitorul Uniunii Europene şi dezbaterea
constituţională franceză".
33. REYDELLET, MICHEL - Le bicamérisme a-t-il un avenir en France = Oare bicameralismul
are un viitor în Franţa. În: Revue du droit public. - Paris : Editions juridiques associées. - nr.6, noi.-
dec.2001, p.1779-1842
După părerea autorului, se pune din nou problema viitorului celei de-a doua Camere a Parlamentului francez.
Monocameralismul a fost respins în Franţa, prin referendumul din anul 1946 şi cel din 1969, iar tentativa de reformă a
Senatului a eşuat în iulie 2000. Autorul susţine ideea că bicameralismul ar putea avea un viitor în Franţa, dacă el va fi
conceput pe baze radical diferite de cele din 1795, 1875, 1958, iar un bicameralism egalitar, cu cea de-a doua cameră
identică cu prima, nu ar fi util. De asemenea, el consideră că trebuie conceput un bicameralism modern şi democratic
pentru secolul XXI şi creat un Senat care să simbolizeze atât reînnoirea democraţiei parlamentare, cât şi a democraţiei
locale.
34. ROBERT, JACQUES - Une novation constitutionnelle = O novaţie constituţională. În: Revue
du droit public. - Paris : Editions juridiques associées. - nr.1-2, 2002, p.13-38
Cu toate că în textul Constituţiei franceze din 1958 nu au fost operate modificări majore care să ducă la modificarea
profundă a spiritului iniţial al acesteia, prin revizuirile numeroase care au avut loc, după părerea autorului, s-a ajuns la un
fel de novaţie constituţională care a realizat trecerea de la un regim politic la altul. Urmând acest raţionament, autorul
încearcă să dea un răspuns la întrebări privind tendinţa şi oportunitatea trecerii spre un nou regim sau a reîntoarcerii la
modele mai vechi deja încercate, iar reflecţiile propuse se înscriu în tema propusă de numărul special al revistei - cea
privind o viitoare a VI-a Republică.
35. ROUSSEAU DOMINIQUE; GAUDEMET, YVES; TURPIN, DOMINIQUE - Sur les
juridictions = Despre jurisdicţii. În: Revue du droit public. - Paris : Editions juridiques associées. -
nr.1-2, 2002, p.363-382
În secţiunea care se referă la jurisdicţii a numărului special al revistei sunt prezentate opinii ale diverşilor autori. Astfel,
Dominique Rousseau consideră că a venit momentul unei reforme radicale a actualului Consiliu Constituţional din
Franţa şi propune o dezbatere pe aceasta temă. Yves Gaudemet se referă la Consiliul de Stat în cea de-a V-a Republică,
care este văzut ca o instituţie ce nu ar trebui antrenată în mişcarea lumii constituţionale. De asemenea, Dominique
Turpin propune o dezbatere pe tema "putere sau autoritate jurisdicţională"
36. ROUVILLOIS, FREDERIC; ROSSETTO, JEAN; COHENDET, MARIE-ANNE - Sur la
nature du régime = Despre natura regimului. În: Revue du droit public. - Paris : Editions juridiques
associées. - nr.1-2, 2002, p.132-193
În cea de-a treia parte a numărului special al revistei de drept public sunt prezentate opinii ale personalităţilor din domeniu,
privind cea de-a V-a Republică - aceasta apărând în prezent, ca un regim constituţional, în mod cert, perfectibil. De asemenea,
se încearcă răspunsul la întrebarea privind "Ce fel de regim prezidenţial pentru cea de-a VI-a Republică"
37. TEBOUL, GERARD - Sur le préambule. A propos du Préambule de la Constitution du 4
octobre 1958. Quelques remarques = Despre Preambul. Pe marginea Preambulului Constituţiei din
4 octombrie 1958. Câteva observaţii. În: Revue du droit public. - Paris : Editions juridiques
associées. - nr.1-2, 2002, p.485-508
Articolul se referă la preambulul Constituţiei franceze pentru motive care ţin de caracterul fundamental prospectiv al
problemelor ridicate de preambul - dacă acesta trebuie sau nu desfiinţat sau în cazul menţinerii acestuia, dacă trebuie să
fie modificat conţinutul lui.
38. Témoignages = Mărturii. În: Revue du droit public. - Paris : Editions juridiques associées. - nr.1-
2, 2002, p.39-92
Prima parte a numărului special al revistei care se intitulează "Mărturii" prezintă puncte de vedere asupra unor probleme
aflate, în prezent, în curs de dezbatere în Franţa - textul Constituţiei, revizuirile constituţionale, regimul politic,
instituţiile Republicii - prezentate în convorbiri avute pe aceste teme cu personalităţi ca: Valéry Giscard d'Estaing,
Raymond Barre, Édouard Balladur, Charles Pasqua, Jean-Jacques Jégou, Arnaud Montebourg, care îşi prezintă reflecţiile
cu privire la viaţa constituţională şi politică a Franţei.
Buletin de informare legislativã nr. 2/2002 53

Referinţe bibliografice
REVUE FRANÇAISE DE DROIT CONSTITUTIONNEL
39. BEATSON, JACK - Le Royaume-Uni et la Nouvelle Déclaration des Droits = Regatul Unit al
Marii Britanii şi noua Declaraţie a drepturilor. În: Revue française de droit constitutionnel. - Paris :
Presses Universitaires de France. - nr.48, oct.-dec.2001, p.687-694
Unul din obiectivele importante ale programului de reformă constituţională a Guvernului Marii Britanii a fost
introducerea în Marea Britanie a drepturilor reunite de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Propunerile privind
drepturile omului au trecut la stadiul legislativ, prin Legea asupra drepturilor omului din 1998. Autorul examinează
două probleme: prima se referă la modelul ales pentru aplicarea Convenţiei Europene, impactul acesteia asupra
interpretării legilor şi puterii Curţilor de a exercita controlul asupra activităţii administrative, prin controlul judiciar. În al
doilea rând, autorul se referă la protecţia oferită de Legea asupra drepturilor omului.
40. CAHIN, GÉRARD - L'évolution de la République italienne = Evoluţia Republicii Italiene. În:
Revue française de droit constitutionnel. - Paris : Presses Universitaires de France. - nr.48, oct.-
dec.2001, p.705-720
Începând cu anul 1998, în Italia, este în curs mutaţia sistemului politic şi instituţional, inaugurată de două evenimente
majore care s-au influenţat reciproc. Primul reprezintă operaţiunea "Mâini curate" (Mani pulite), declanşată în anul 1992,
de magistraţii tribunalului din Milano, vizând corupţia economico-politică. Al doilea este reprezentat de procesul de
tranziţie instituţională angajat printr-o tentativă de revizuire constituţională, încă neterminată şi prin diferite reforme
legislative. După părerea autorului, reformele cu caracter legislativ, întreprinse începând cu anul 1993 sunt limitate, nu
pot modifica în profunzime, regimul primei Republici Italiene. Un astfel de proiect necesită o revizuire constituţională
de altă amploare, al cărei viitor este pentru moment incert.
41. DELPEREE, FRANCIS - Bélgique. La nouvelle vague fédéraliste = Belgia. Noul val federalist.
În: Revue française de droit constitutionnel. - Paris : Presses Universitaires de France. - nr.48, oct.-
dec.2001, p.675-686
Reforma care a avut loc în Belgia, în cursul anului 2000 şi care urmează după patru revizuiri constituţionale, reprezintă
după părerea autorului "noul val" federalist şi poate duce la transformări majore în organizarea statului belgian. Ea
conferă regiunilor, responsabilităţi în două noi domenii: cel al colectivităţilor locale şi cel al politicii agricole, acordând
mijloace financiare complementare.
42. DUVAL, JEAN-MARC - La sanction des comportements irréguliers relevés au cours des
opérations éléctorales = Sancţionarea comportamentului incorect din cursul operaţiunilor electorale.
În: Revue française de droit constitutionnel. - Paris : Presses Universitaires de France. - nr.48, oct.-
dec.2001, p.825-846
În Franţa, legiuitorul a reglementat finanţarea campaniilor electorale şi a vieţii politice, asigurând eficienţa dispoziţiilor
de fond care consolidează dreptul electoral, printr-un dispozitiv de sancţionare care să permită judecătorului electoral să
asigure un adevărat control al legalităţii comportamentului financiar al tuturor candidaţilor la alegeri. Aspectele
prezentate se referă la insuficienţa dispozitivului tradiţional de sancţionare a comportamentului incorect, relevat în cursul
operaţiunilor electorale şi la comportamentul incorect şi legalitatea operaţiunilor electorale.
43. FLAUSS, JEAN-FRANÇOIS - Human Rights Act 1998: kaleïdoscope = Legea asupra
drepturilor omului din anul 1998: caleidoscop. În: Revue française de droit constitutionnel. - Paris :
Presses Universitaires de France. - nr.48, oct.-dec.2001, p.695-704
Legea asupra drepturilor omului (Human Rights Act) care elaborează un mecanism de adaptare a dreptului britanic la
dreptul Convenţiei Europene a Drepturilor Omului a suscitat un număr impresionant de comentarii, mai ales în rândul
constituţionaliştilor. Autorul examinează Legea drepturilor omului, dintr-o triplă perspectivă: cea a dreptului
internaţional, cea a dreptului comunitar şi cea a dreptului constituţional.
44. GELARD, PATRICE - Droit constitutionnel étranger. L'actualité constitutionnelle en Russie,
dans les Etats de la CEI et de l'Europe de l'Est et dans les Etats toujours ou anciennement
communistes (août-octobre 2001) = Drept constituţional străin. Actualitatea constituţională în
Rusia, în statele CSI şi din Europa de Est şi în statele foste sau în prezent comuniste (augustoctombrie
2001). În: Revue française de droit constitutionnel. - Paris: Presses Universitaires de
France. - nr.48, oct.-dec.2001, p.870-882
Cronica prezintă actualitatea constituţională în anul 2001, din Rusia, statele CSI, din Europa de Est şi din Cambodgia,
China, Coreea de Nord, Cuba, Laos, Vietnam.
45. LAMOUROUX, SOPHIE - La codification ou la démocratisation du droit = Codificarea sau
democratizarea dreptului. În: Revue française de droit constitutionnel. - Paris : Presses Universitaires
de France. - nr.48, oct.-dec.2001, p.801-824
Aspectele prezentate se referă la obiectivele codificării şi la principiile stabilite, începând cu anul 1989 (anul relansării
codificării în Franţa). De asemenea, este prezentată decizia Consiliului Constituţional din 16 decembrie 1999, care declară
54
Buletin de informare legislativã nr. 2/2002

Referinţe bibliografice
conformă cu Constituţia, legea care abilitează guvernul să procedeze la codificare prin ordonanţe şi pe de altă parte,
calificând ca "obiectiv cu valoare constituţională", accesibilitatea şi inteligibilitatea legii. Un alt aspect prezentat se referă la
consolidarea statului de drept, codificarea fiind considerată ca fiind deosebit de preţioasă pentru statul de drept.
REVUE INTERNATIONALE DE DROIT COMPARÉ
46. DELEBECQUE, PHILIPPE - Les garanties des apporteurs de fonds en droit français =
Garanţiile investitorilor în dreptul francez. În: Revue internationale de droit comparé. - Paris : Société
de législation comparée. - nr.1, ian.-mar.2002, p.55-60
Conceptul de garanţie se referă la toate tehnicile care fac posibilă satisfacerea creditorului. Articolul se referă la
garanţiile la care investitorii recurg atunci când este vorba de a finanţa activităţi sau operaţiuni de interes public. Sunt
deosebite garanţiile reale de cele personale.
47. ELLAND-GOLDSMITH, MICHAEL; KIVIATOWSKI, JEAN-MARC - Le cas des
infrastructures routières en Grande Bretagne et en France = Infrastructurile rutiere în Marea
Britanie şi în Franţa. În: Revue internationale de droit comparé. - Paris : Société de législation
comparée. - nr.1, ian.-mar.2002, p.33-40
Articolul se prezintă sub forma unui studiu de caz, el comparând încadrarea juridică a unui proiect rutier în Marea
Britanie, unde acesta este inclus în iniţiativa de finanţare privată (PFI - "private finance initiative"), iar în Franţa, în
cadrul concesiunilor de lucrări publice. Aspectele vizate sunt: baza şi formarea contractelor care reprezintă suportul
jurdic al acestor proiecte şi executarea acestora, mecanismele de rezolvare a diferendelor, cât şi modul în care sunt
repartizate riscurile specifice proiectelor autorutiere şi care pot fi diferenţiate în funcţie de perioada de construcţie sau de
perioada de exploatare a acestor infrastructuri.
48. ELLAND-GOLDSMITH, MICHAEL - Public Finance Initiative: Les infrastructures
routières = "Public Finance Initiative": Infrastructurile rutiere. În: Revue internationale de droit
comparé. - Paris : Société de législation comparée. - nr.1, ian.-mar.2001, p.17-32
Articolul se referă la formarea şi executarea concesiunilor de infrastructuri rutiere în Marea Britanie şi la tratamentul
contractual al riscurilor specifice proiectelor rutiere.
49. FATOME, ETIENNE - L' apport en garantie des équipements publics = Aducerea în garanţie
a dotărilor publice. În: Revue internationale de droit comparé. - Paris : Société de législation
comparée. - nr.1, ian.-mar.2002, p.61-72
Dotările publice (autorul precizează faptul că prin aceasta se înţeleg lucrările imobiliare destinate satisfacerii unor nevoi
de interes general, prin voinţa unei persoane publice sau a unui organism privat, însărcinat cu o misiune de serviciu
public) care aparţin domeniului public nu pot fi aduse în garanţie, conform principiului de bază care prevede faptul că
toate dependinţele domeniului public sunt inalienabile. Aducerea în garanţie a dotărilor publice pune deci două
probleme. În primul rând, în ce măsură acestea trebuie să aparţină domeniului public şi dacă cele care nu aparţin
domeniului public pot fi din acest motiv, aduse în garanţie sau dimpotrivă trebue îndeplinite alte condiţii.
50. FREEDLAND, MARK - Le financement privé des activités publiques. Problématique
générale du droit anglais = Finanţarea privată a activităţilor publice. Problematica generală a
dreptului englez. În: Revue internationale de droit comparé. - Paris : Société de législation comparée. -
nr.1, ian.-mar.2002, p.7-12
"Private Finance Intiative" (PFI) - iniţiativa de finanţare privată - a devenit sinonimă în Marea Britanie cu ideea generală
de finanţare privată a activităţilor publice, mai precis, această iniţiativă se referă numai la activităţile publice ale
Guvernului central, pentru cele la nivel regional, fiind aplicat sistemul "Public Private Partenerships"- (PPP) -
parteneriate publice/private -. Autorul propune o dezbatere privind abordarea constituţională şi juridică a PFI,
prezentându-şi în prealabil consideraţiile asupra naturii acestora.
51. GOODE, ROY - The private finance initiative and security for payment under english law =
Iniţiativa de finanţare privată şi garantarea plăţilor în legislaţia engleză. În: Revue internationale de
droit comparé. - Paris : Société de législation comparée. - nr.1, ian.-mar. 2002, p.41-53
Iniţiativa de finanţare privată reprezintă în dreptul englez o formă de parteneriat între sectoarele public şi privat ce
vizează realizarea în comun a unor proiecte de construcţii de imobile de interes public, de poduri, şosele, precum şi a
unor proiecte din domeniul serviciilor. În acest parteneriat garanţiile joacă un rol major. Iniţiativa de finanţare privată
continuă însă să suscite dezbateri pe plan legislativ în Marea Britanie. Rămâne de văzut ce legislaţie se va adopta în final
în această problemă.
52. LONG MARCEAU - Remarques conclusives = Concluzii. În: Revue internationale de droit
comparé. - Paris : Société de législation comparée. - nr.1, ian.-mar.2002, p.73-84
Buletin de informare legislativã nr. 2/2002 55

Referinţe bibliografice
Comunicările prezentate şi dezbaterile din acest număr, dedicat finanţării private a activităţilor publice în Marea Britanie
şi Franţa au permis autorului să-şi prezinte consideraţiile privind efectele economice şi dimensiunea politică a
parteneriatului între sectorul public şi privat pentru activităţile publice.
53. MARQUIS, LOUIS - L' interprétation du droit commercial international uniforme: un
modèle personnifié par Marc-Antoine = Interpretarea dreptului comercial internaţional uniform: un
model personificat de către Marc Antoniu. În: Revue internationale de droit comparé. - Paris : Société
de législation comparée. - nr.1, ian.- mar.2002, p.97-128
Articolul are drept obiectiv să stabilească un model de interpretare a dreptului comercial internaţional uniform. Modelul
propus se descompune în trei etape. Prima se referă la informarea în legatură cu dreptul uniform, cea de-a doua etapă
este consacrată raţionamentului, pentru a stabili în ce mod interpretul tratează şi transformă datele obţinute pe parcursul
etapei de luare la cunoştinţă. În cea de-a treia etapă, este evaluată justeţea deciziei, în raport cu tot ceea ce a putut fi decis
până atunci, în dreptul uniform. Modelul poate fi aplicat oricărei forme de decizie, el fiind înţeles ca un proces mental, la
capătul căruia s-a făcut o alegere, s-a stabilit o orientare.
54. RICHER, LAURENT - Convergences parallèles = Convergenţe paralele. În: Revue internationale
de droit comparé. - Paris : Société de législation comparée. - nr.1, ian.-mar.2001, p.13-16
Autorul compară sistemul francez şi cel din Marea Britanie, din punct de vedere al recurgerii la finanţarea privată. În
timp ce, în Marea Britanie, iniţiativa de finanţare privată - "private finance initiative" (PFI) - priveşte Guvernul central,
în Franţa, caracterul recurgerii la finanţarea privată se regăseşte pe plan local, sub numele de "private partenership" -
parteneriate private (PPT). Aspectele vizate de autor sunt: motivele recurgerii la contracte de tip PFI, abilitarea
autorităţilor publice de a recurge la tehnici de tip PFI, clasificarea şi condiţiile în care se recurge la contracte de tip PFI.
55. SEFTON-GREEN, RUTH - Compare and contrast: monstre à deux têtes = "Compare and
contrast": un monstru cu două capete. În: Revue internationale de droit comparé. - Paris : Société de
législation comparée. - nr.1, ian.-mar.2002, p.85-95
Articolul critică afirmaţia conform căreia juriştii care provin din ţări cu tradiţie de "common law" şi juriştii de tradiţie
civilistă nu ar putea să se înţeleagă, cu adevărat. Această ultimă idee derivă dintr-o reflecţie mai generală asupra
dreptului comparat, care identifică dreptul cu o cultură. Sunt examinate diferenţele de mentalităţi între jurişti şi culturile
juridice ale celor două sisteme, autorul susţinând ideea conform căreia comparatiştii trebuie să aibă o teorie a dreptului.
"Compare and contrast", verbe utilizate în limba engleză atunci când se realizează o analiză critică, fără ca dreptul
comparat să fie în joc - adică găsirea similitudinilor şi a diferenţelor - iată monstrul cu două capete.
REVUE INTERNATIONALE DU TRAVAIL
56. CAMPBELL, DUNCAN - La fracture numérique peut-elle être réduite = Poate fi redusă
"fractura numerică" În: Revue internationale du travail. - Genève : BIT. - nr.2, 2001, p.157-182
Noile tehnologii ale informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) sunt din ce în ce mai mult folosite. Acest progres rapid
accentuează "fractura numerică", între ţările industrializate şi ţările în curs de dezvoltare în ceea ce priveşte accesul la
instrumentele informatice, accesul la Internet, consolidează inegalitatea socială şi economică care le separă (expresia
"fractură numerică " este folosită de autori, pentru a descrie situaţiile în care există acest dezacord în accesul la
instrumentele informatice). Pornind de la rezultatele "Raportului asupra muncii" în lume, publicat de Organizaţia
Internaţională a Muncii în anul 2001, articolul trece în revistă aspecte legate de această "fractură numerică", analizează
efectele exploatării TIC şi demonstrează modul în care anumite ţări în curs de dezvoltare au reuşit să intre în economia
informaţiei, prin luarea măsurilor politice care se impuneau.
57. CAZES, SANDRINE - Trop grande insécurité de l'emploi dans les économies en transition =
O prea mare insecuritate a muncii în economiile în tranziţie În: Revue internationale du travail. -
Genève : BIT. - nr.3, 2001, p.345-380
Articolul examinează intensitatea şi cauzele rotaţiei mâinii de lucru, din Bulgaria, Estonia, Ungaria, Lituania, Polonia,
Rusia, Slovenia, Cehia şi Ucraina. De asemenea este dezbătută problema dacă tranziţia a favorizat sau nu instabilitatea şi
insecuritatea muncii, în comparaţie cu vechiul sistem de economie planificată. Stabilitatea muncii este examinată în
lumina datelor privind vechimea în muncă, pentru a vedea în ce măsură modelul care asigura locuri de muncă sigure pe
termen lung a dispărut.
58. FULTZ, ELAINE; RUCK, MARKUS - La réforme des régimes de retraite dans les pays
d'Europe centrale et orientale: enjeux et nouvelles tendances = Reforma regimurilor de pensionare
în ţările Europei centrale şi orientale: mize şi tendinţe noi. În: Revue internationale du travail. -
Genève : BIT. - nr.1, 2001, p.23-50
Ţările Europei centrale şi orientale experimentează diferite metode pentru a restructura sistemele lor de pensii într-un
context general de schimbări politice, de constrângeri financiare şi în mod frecvent, în absenţa consensului tripartit. Cu
toate că mai rămâne un drum lung de parcurs înainte de a putea evalua rezultatele definitive, autorii reperează anumite
tendinţe care se profilează, precum şi dificultăţile comune pentru fiecare dintre soluţiile adoptate şi anume, privatizarea
56
Buletin de informare legislativã nr. 2/2002

Referinţe bibliografice
sau restructurarea regimurilor publice existente. Ei abordează subiectul sub toate aspectele sale, fie că este vorba de
consecinţele economice ale tranziţiei asupra vechilor regimuri de pensii, de proiecţiile demografice sau de aspectele
financiare şi instituţionale ale reformelor.
59. HEPPLE, BOB - Egalité et renforcement du pouvoir d'action pour un travail décent =
Egalitate şi consolidarea puterii de acţiune pentru o muncă decentă. În: Revue internationale du
travail. - Genève : BIT. - nr.1, 2001, p.7-22
Noţiunea de egalitate stă la baza "muncii decente" - un nou concept al Organizaţiei Internaţionale a Muncii - vizând
accesul bărbaţilor şi a femeilor la o muncă decentă şi productivă în condiţii de libertate, echitate, securitate şi demnitate.
Autorul articolului analizează noţiunea de egalitate în contextul altor drepturi fundamentale şi examinează diversele
modele reglementare de punere în aplicare a obligaţiilor privind promovarea egalităţii şi modul în care aceste modele pot
servi la consolidarea puterii de acţiune a anumitor grupuri de persoane.
60. LANSKY, MARK - Perspectives. Du genre, des femmes et de tout le reste (2) = Perspective. Despre
gen, femei şi despre alte lucruri (2). În: Revue internationale du travail. - Genève : BIT. - nr.1, 2001, p.95-131
Sunt prezentate consideraţiile autorului în problema inegalităţilor existente între bărbaţi şi femei, cât şi alte consideraţii
cum ar fi, criticile aduse conceptului juridic al egalităţii care implică necesitatea unei noi abordări politice susceptibile de
a favoriza egalitatea în viaţa reală a femeilor şi bărbaţilor.
61. MAJID, NOMAAN - Les travailleurs pauvres dans les pays en développement = Muncitorii săraci
în ţările în curs de dezvoltare. În: Revue internationale du travail. - Genève : BIT. - nr.3, 2001, p.323-344
În societăţile avansate care au sisteme de asigurări sociale, nivelul şomajului reprezintă un indicator pentru problemele
legate de muncă. În ţările sărace, lipsite de asigurări sociale, multe persoane sunt obligate să muncească pentru a
supravieţui şi pentru a se îngriji de nevoile familiilor lor, în timp ce şomerii pot supravieţui doar cu ajutorul familiei sau
organismelor nonguvernamentale cât timp se află în căutarea unui loc de muncă. Acest lucru explică faptul că nivelul
şomajului rămâne scăzut, în timp ce, cel al săraciei rămâne crescut. Autorul propune o metodologie pentru estimarea
numărului de lucrători săraci - cei care muncesc şi care aparţin unor familii sărace. El constată faptul că populaţia
lucrătorilor săraci a diminuat în multe din ţările cu venit mediu între 1986 şi 1997, dar că în ţările cu un venit scăzut se
înregistrează atât o scădere, cât şi o creştere a acestei categorii de populaţie.
62. MARX, IVE - Aides à la création d'emplois et allégement des cotisations sociales à la charge
des employeurs: bilan de divers travaux d'évaluation empirique = Ajutoare pentru crearea de
locuri de muncă şi reducerea cotizaţiilor sociale pentru angajatori: bilanţul a diverse lucrări de
evaluare empirică. În: Revue internationale du travail. - Genève : BIT. - nr.1, 2001, p.77-94
În numeroase ţări, guvernele au oferit subvenţii pntru crearea de locuri de muncă şi au redus cotizaţiile sociale patronale
în scopul de a ameliora perspectivele de muncă pentru şomeri şi alte grupuri vulnerabile de pe piaţa muncii. Factorii de
decizie justifică adesea această strategie, invocând analizele teoretice şi simulările care indică faptul că aceste măsuri pot
avea importante efecte pozitive. Articolul trece în revistă concluziile evaluărilor empirice privind efectele subvenţiilor
pentru crearea de locuri de muncă. Studiile existente demonstrează că impactul subvenţiilor asupra carierei beneficiarilor
rămâne limitat, chiar negativ, dacă ele nu sunt asociate cu formarea şi orientarea profesională.
63. MORIN, MARIE-LAURE; VICENS, CHRISTINE - Licenciement économique, flexibilité des
entreprises et sécurité des travailleurs: les enseignements d'une comparaison européenne =
Concedierea economică, flexibilitatea întreprinderilor şi securitatea lucrătorilor: învăţămintele unei
comparaţii europene. În: Revue internationale du travail. - Genève : BIT. - nr.1, 2001, p.51-76
Dezbaterea este bazată pe un studiu comparativ efectuat de echipe pluridisciplinare din patru ţări europene - Germania,
Spania, Franţa şi Italia, pe tema: "Concedierea economică un risc de excludere socială". Studierea întregului proces de
concediere economică a permis în cadrul acestei cercetări abordarea problemelor care sunt tratate în mod separat:
protecţia socială, reguli în materie de concediere şi intervenţiile pe piaţa muncii, soarta salariaţilor vârstnici şi a
lucrătorilor slab calificaţi.
64. PEROTIN, VIRGINIE - Secteur associatif, création d'emplois et politique sociale: promesses
ou illusions = Sectorul asociativ, crearea de locuri de muncă şi politica socială: promisiuni sau
iluzii În: Revue internationale du travail. - Genève : BIT. - nr.3, 2001, p.381-422
Redescoperirea potenţialului sectorului asociativ a dus la ideea că acesta ar putea constitui o sursă importantă de locuri
de muncă şi că ar fi chiar posibilă rezolvarea a numeroase probleme sociale actuale prin încurajarea dezvoltării
organizaţiilor fără scop lucrativ şi de binefacere, pe scară largă. Articolul defineşte sectorul asociativ, având în vedere
faptul că nu există o definiţie unformă în toate ţările ("sector independent", "organizaţii neguvernamentale", "organizaţii
de binefacere", "organizaţii fără scop lucrativ"). Se pune problema dacă sectorul asociativ poate să se dezvolte suficient
pentru a reduce şomajul sau să se ocupe de furnizarea anumitor servicii sociale. Totuşi, după părerea autoarei, chiar dacă
sectorul asociativ poate reprezenta o sursă de inspiraţie pentru sectorul public, el nu poate fi un panaceu pentru toate
problemele existente în domeniul muncii şi al politicii sociale.
Buletin de informare legislativã nr. 2/2002 57

Referinţe bibliografice
65. RUBERY, JILL; GRIMSHAW, DAMIAN - Les TIC, l'emploi et la qualité de l'emploi =
Tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor (TIC), munca şi calitatea muncii. În: Revue internationale
du travail. - Genève : BIT. - nr.2, 2001, p.207-238
Indiferent dacă este vorba de muncă, de posibilităţi de carieră sau alte aspecte ale calităţii muncii, percepţiile actuale
privind efectele tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) se polarizează între optimism şi pesimism. În practică,
după părerea autorilor, ceea ce se va produce va depinde de alegerile politice făcute. Studiul se referă la transformările
produse de TIC asupra formelor de organizare, protecţia locurilor de muncă şi relaţiilor profesionale asupra timpului de
muncă, autonomiei muncii, competenţelor, organizării muncii şi asupra perspectivelor de muncă.
66. SAGET, CATHERINE - Lutte contre la pauvrété et emploi dans les pays en développement: de
l'utilité d'un salaire minimum = Lupta împotriva sărăciei şi munca în ţările în curs de dezvoltare: despre
utilitatea unui salariu minim. În: Revue internationale du travail. - Genève : BIT. - nr.3, 2001, p.287-322
Efectele salariului minim asupra muncii şi sărăciei reprezintă un subiect permanent de controversă. Pe baza unor date
privind salariul minim, obţinute în cursul anului 2000, autoarea procedează la o analiză empirică a efectelor salariului
minim asupra sărăciei şi muncii în ţările în curs de dezvoltare. Din această analiză rezultă faptul că salariul minim poate
avea rezultate pozitive în lupta împotriva sarăciei, prin ameliorarea condiţiilor de viaţă ale lucrătorilor şi familiilor lor,
fără a avea efecte negative asupra muncii.
67. SOETE, LUC - TIC, économie du savoir et emploi: un défi pour l'Europe = Tehnologiile
informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) şi munca: o provocare pentru Europa. În: Revue internationale du
travail. - Genève : BIT. - nr.2, 2001, p.183-206
Este dificil de prevăzut ce incidenţă vor avea asupra muncii, tehnologiile informaţiei, a comunicaţiilor, precum şi
societatea informaţiei care ia naştere, fie că este vorba de volumul acesteia sau de structura sa sectorială ori profesională.
Efectele directe şi indirecte riscă să fie considerabile şi vor accelera în mod indubitabil cursul mutaţiilor structurale ale
societaţii. Astfel, în prezent, există ramuri de activitate care folosesc milioane de persoane, de exemplu industria
calculatoarelor, a produselor informatice, a microelectronicii, video şi televiziune. Totuşi, rapiditatea cu care acestea se
vor dezvolta va depinde înainte de toate, de cadrul instituţional şi reglementar care va trebui să favorizeze deschiderea
unor pieţe ale informaţiei şi comunicaţiilor şi condiţii macroeconomice favorabile.
68. STEINMUELLER, EDWARD W. - Les TIC et les possibilités pour les pays en développement de
brûler les étapes = Tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) şi posibilităţile, pentru ţările în curs de
dezvoltare, de a sări peste etape. În: Revue internationale du travail. - Genève : BIT. - nr.2, 2001, 239-258
Tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) pot susţine o strategie de dezvoltare care sare peste etape, putând evita
anumite procese de acumulare a capacităţilor umane şi a investiţiilor în capital fix, pentru a reduce deosebirile în ceea ce
priveşte productivitatea şi producţia care separă ţările industrializate de cele aflate în curs de dezvoltare. Posibilităţile de
a sări peste etape sunt şi mai promiţătoare pe viitor, datorită Internetului. Unele ţări în curs de dezvoltare au reuşit să
reducă distanţa care le separa de lumea industrializată prin producerea pentru export de TIC sau mai rar utilizând aceste
tehnologii pentru a ameliora productivitatea sau pentru a crea noi pieţe.
.
REVUE TRIMESTRIELLE DE DROIT EUROPÉEN
69. BENOIT-ROHMER, FLORENCE - Le commissaire du gouvernement auprès du Conseil
d'Etat, l'avocat général auprès de la Cour de justice des Communautés européennes et le droit à
un procès équitable (Observations sous l'arrêt Kress c/France rendu par la Cour européenne des
droits de l'homme le 7 juin 2001, req. no. 39594/98) = Comisarul Guvernului de pe lângă Consiliul
de Stat, avocatul general de pe lângă Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene şi dreptul la un
proces echitabil (Observaţii pe marginea deciziei Kress c/France emise de Curtea Europeană a
Drepturilor Omului, la data de 7 iunie 2001). În: Revue trimestrielle de droit européen. - Paris :
Dalloz. - nr.4, oct.-dec.2001, p.727-742
Instituţia comisarului Guvernului de pe lângă Consiliul de Stat din Franţa constituie o verigă esenţială a jurisdicţiei
administrative care datorează acestuia o mare parte din specificitatea sa. Autorul comentează impactul jurisprudenţei
Kress asupra Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene.
70. RUIZ-JARABO, DÁMASO - La réforme de la Cour de justice opérée par le traité de Nice et sa
mise en oeuvre future = Reforma Curţii de Justiţie realizată de Tratatul de la Nisa şi aplicarea acestuia
în viitor. În: Revue trimestrielle de droit européen. - Paris : Dalloz. - nr.4, oct.-dec.2001, p.705-726
Tratatul de la Nisa, semnat la data de 26 februarie 2001 a făcut obiectul unor numeroase critici. Totuşi, după părerea
autorului, în ceea ce priveşte reforma sistemului jurisdicţional comunitar, Tratatul realizează anumite progrese. Studiul
realizează o analiză aprofundată a reformelor pe care le are în vedere Tratatul.
58
Buletin de informare legislativã nr. 2/2002

Referinţe bibliografice
CĂRŢI RECENT ACHIZIŢIONATE DE BIBLIOTECA
CONSILIULUI LEGISLATIV 1
- Bibliografie indexată ∗ -
1. ARDANT, PHILIPPE - Institutions politiques et droit constitutionnel / Philippe Ardant. - 13e
édition. - Paris : Librairie Générale de Droit et de Jurisprudence, 2001. 608 p. - (Manuel). Index,
ISBN 2-275-02070-5 : 535000 lei
SUBIECT: drept public; drept constituţional; instituţii politice; stat; constituţie; democraţie; regim politic; guvern;
parlament; Franţa.
342/A72
2. BALAHUR, DOIN - Protecţia drepturilor copilului ca principiu al asistenţei sociale / Doina
Balahur. - Bucureşti : Editura ALL BECK, 2001. 386 p. - (Juridica. Studii juridice) Bibliogr. p.367.
ISBN 973-655-130-X : 199000 lei
SUBIECT: drepturile omului; drepturile copilului; ONU; Carta drepturilor copilului; Convenţia Naţiunilor Unite cu
privire la drepturile copilului, New York 1989; drept constituţional; drept civil; dreptul familiei; reglementări internaţionale
341.231.14/B19
3. BARAC, LIDIA - Constantele şi variabilele dreptului penal : Partea generală ; Partea
specială ; Jurisprudenţă penală / Conf.univ.dr. Lidia Barac. - Bucureşti : Editura ALL BECK, 2001.
772 p. - (Praxis). ISBN 973-655-118-0 : 349000 lei
SUBIECT: România; drept penal; drept penal general; drept penal special; jurisprudenţă
343/B28
4. BISTRICEANU, GHEORGHE D. - Lexicon de finanţe, bănci, asigurări / Gheorghe D.
Bistriceanu. - Bucureşti : Editura Economică, 2001. ISBN 973-590-503-5
Vol. 1 : A-C . - 2001. - 560 p. - Index. - ISBN 973-590-504-3 : 188000 lei
Vol. 2 : D-O . - 2001. - 544 p. - Index. - ISBN 973-590-505-1 : 184000 lei
Vol. 3 : P-Z . - 2001. - 512 p. - Index. - ISBN 973-590-506-X : 176000 lei
SUBIECT: bancă; dicţionar; economie; finanţe; bănci; asigurări;drept comercial;drept financiar
038:336/B54
5. BÎRSAN, CORNELIU - Drept civil. Drepturi reale principale / Corneliu Bîrsan. - Bucureşti :
Editura ALL BECK, 2001. IX, 372 p. - (Juridica. Curs universitar) Index. ISBN 973-655-143-1 :
SUBIECT: România; drept civil; drepturi reale; dreptul de proprietate
347.2/B54
6. BOROI, GABRIEL; STANCIULESCU, LIVIU - Drept civil: Curs selectiv pentru examenul de
licenţă; Teste grilă / Gabriel Boroi, Liviu Stănciulescu. - Bucureşti: Editura ALL BECK, 2002. 512 p.
(Juridica. Curs universitar) ISBN 973-655-201-2 : 299000 lei
SUBIECT: România; drept civil; drepturi reale; teoria generală a obligaţiilor; contracte speciale; drept succesoral;
moştenire legală
347.1/B69
7. BREWER-CARIAS, ALLAN R. - Études de droit public comparé / par Allan R. Brewer-Carias ;
préface de Roland Drago. - Bruxelles : Etablissements Emile Bruylant, 2001. 1183 p. Antetitlu:
Académie internationale de droit comparé ISBN 2-8027-1499-6 : 2073000lei
SUBIECT: drept public; drept comparat; drept administrativ; justiţie constituţională; integrare; regionalizare;
descentralizare; libertatea de informaţie
340.5:342/B82
8. Buletinul jurisprudenţei : Culegere de decizii pe anul 2000 / Curtea Supremă de Justiţie. -
Curtea de Argeş : Editura Juris Argessis, 2001. 1072 p. Indice ISBN 973-99579-7-8
SUBIECT: România; Curtea Supremă de Justiţie; jurisprudenţă
340.14/C95
1 Lucrările apărute în editura ALL BECK reprezintă donaţia acestei edituri către Consiliul Legislativ
∗ Lucrare realizată de Eliza ORBESCU, expert la Consiliul Legislativ
Buletin de informare legislativã nr. 2/2002 59

Referinţe bibliografice
9. The Constitutional Court of the Republic of Lithuania / [The Constitutional Court of the
Republic of Lithuania ; prepared by Viktoras Rinkevicius]. - Vilnius : Constitutional Court of the
Lithuania, [2000]. 20 p. : il.color. ISBN 9986-9181-1-1
SUBIECT: Lituania; drept constituţional; Curtea Constituţională
342.565.2/C68
10. CRISTEA, SILVIA LUCIA - Cambia în dreptul comparat / Lect.univ.dr. Silvia Lucia Cristea.
Bucureşti : Editura Lumina Lex, 2001. 256 p. Bibliogr. p. 237 ISBN 973-588-387-2 : 200000 lei
SUBIECT: drept comercial; drept comercial internaţional; drept financiar; drept comparat; cambie
347.735/C87
11. DRAGOŞ, DACIAN COSMIN - Recursul administrativ şi contenciosul administrativ :
Doctrină, jurisprudenţă şi drept comparat / Dacian Cosmin Dragoş. - Bucureşti : Editura ALL
BECK, 2001. VI, 158 p. - (Juridica. Studii juridice) Bibliogr. p.147 ISBN 973-655-142-3 : 99000 lei
SUBIECT: România; drept administrativ; recurs administrativ; contencios administrativ; drept comparat
342.9/D79
12. DUCULESCU, VICTOR ; CĂLINOIU, CONSTANŢA ; DUCULESCU, GEORGETA - Tratat
de teorie şi practică parlamentară / Prof.univ.dr. Victor Duculescu, prof.univ.dr. Constanţa
Călinoiu, Georgeta Duculescu ; Cu un cuvânt înainte de prof.univ.dr. Tudor Drăganu. - Bucureşti :
Editura Lumina Lex, 2001. ISBN 973-588-388-0 : vol.1+2 : 400000 lei
Vol. 1 : 797 p.
Vol. 2 : 704 p.
SUBIECT: România; drept public; drept constituţional; drept parlamentar; parlament; control parlamentar;
organizare; partid politic; diplomaţie parlamentară
342.53/D86
13. DUŢU, MIRCEA - O istorie a Avocaturii române / Mircea Duţu. - Bucureşti : Editura
Economică, 2001. ISBN 973-590-470-5
Vol.1: De la origini până la primul război mondial. - 304 p. - ISBN 973-590-471-3 : 72000lei.
SUBIECT: România; drept; istoria dreptului; avocat; istoria avocaturii
347.965/D97
14. FENET, ALAIN; KOUBI, GENEVIEVE; SCHULTE-TENCKHOFF, ISABELLE - Le droit
et les minorités : [Analyses et textes] / par Alain Fenet et Geneviève Koubi, Isabelle Schulte-
Tenckhoff. - 2ème édition remaniée, mise à jour et complétée. - Bruxelles : Etablissements Emile
Bruylant, 2000. 663 p. - (Organisation internationale et relations internationales ; 32) Bibliogr. p. 641
Index. ISBN 2-8027-1388-4 : 2234000 lei
SUBIECT: drept internaţional; minoritate; drepturile minorităţilor; drept comunitar; drepturile omului; Franţa;
acorduri şi tratate internaţionale
341.234/F36
15. GAUDEMET, JEAN - Les naissances du droit : Le temps, le pouvoir et la science au service
du droit / Jean Gaudemet. - 3ème édition. - Paris : Edition Montchrestien, 2001. XII, 391 p - (Domat.
Droit public) Index ISBN 2-7076-1260-X : 588000 lei
SUBIECT: istoria dreptului
34(091)/G24
16. Les régimes politiques des pays de L'U.E. et de la Roumanie / Thomas Gross, Karl Stöger,
Francis Delpérée, ... ; Sous la direction de Genoveva Vrabie ; Préface de Didier Maus ; Avant-propos
de Dragoş Iliescu. - Bucureşti : Monitorul Oficial, 2002. 415 p. Bibliogr. p. 400 ISBN 973-567-362-2:
148000 lei
SUBIECT: drept public; drept comparat constituţional; stat; regim politic; partid politic; putere de stat; autoritate
publică; sistem electoral; drepturi fundamentale; integrare; Germania; Austria; Belgia; Spania; Finlanda; Franţa; Grecia;
Irlanda; Italia; Olanda; Portugalia; Marea Britanie; România
342(4)/R39
17. IORGOVAN, ANTONIE - Tratat de drept administrativ / Antonie Iorgovan. - ediţia a 3-a
restructurată, revăzută şi adăugită. - Bucureşti : Editura ALL BECK, 2001. - (Juridica. Curs
universitar) ISBN 973-655-144-X
Vol. 1 : Introducere în dreptul administrativ. Organizarea administraţiei publice. Funcţia
publică . - XXII, 624 p. - ISBN 973-655-145-8 : 399000 lei
60
Buletin de informare legislativã nr. 2/2002

Referinţe bibliografice
SUBIECT: drept public; drept administrativ; drept constituţional; administraţie publică; România; istoric; drept
comparat; preşedinţie; guvern; administraţie centrală; administraţie publică locală; funcţie publică; funcţionar public
342.9/I-72
18. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale 2000 / Curtea Constituţională. - Bucureşti : Editura ALL
BECK, 2002. 733 p. Index ISBN 973-655-158-X : 349000 lei
SUBIECT: România; Curtea Constituţională; jurisprudenţă
342.565.2/C95
19. LAMMERANT, ISABELLE - L'adoption et les droits de l'homme en droit comparé / par
Isabelle Lammerant ; préface de M.T. Meulders-Klein. - Bruxelles: Etablissements Emile Bruylant ;
Paris: Libraire Générale de Droit et de Jurisprudence, 2001. XV, 764 p. - (Bibliotheque de la
Faculté de droit de l'Université Catholique de Louvain; XXXIII). Index ISBN 2-275-02089-6 ;
ISBN 2-8027-1320-5 : 2613000 lei
SUBIECT: drept civil; dreptul familiei; adopţie; familie; copil; drept comparat; drepturile omului; drepturile
copilului; Marea Britanie; Franţa; Belgia; Elveţia
347.63/L18
20. LEŞ, IOAN - Comentariile Codului de procedură civilă / Prof.univ.dr. Ioan Leş. - Bucureşti :
Editura ALL BECK, 2001. - (Comentarii ALL BECK). ISBN 973-655-136-9
Vol. 1 : XXVIII, 646 p. - ISBN 973-655-137-7 : 499000 lei
Vol. 2 : XXX, 613 p. - ISBN 973-655-138-5 : 499000 lei
SUBIECT: România; drept civil; procedură civilă; codul de procedură civilă
347.91/.95/L52
21. LEŞ, IOAN - Manual de drept notarial / Ioan Leş. - Bucureşti : Editura ALL BECK, 2001. IX,
136 p. - (Juridica. Curs universitar). ISBN 973-655-126-1: 134000 lei
SUBIECT: Legea notarilor publici şi a activitaţii notariale nr.36/1995; România; drept civil; drept comercial;
notariat; notar public; statutul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România
347.961/L52
22. MOTICA, RADU I. ; BERCEA, LUCIAN - Drept comercial român şi drept bancar / Radu I.
Motica, Lucian Bercea. - Bucureşti : Editura Lumina Lex, 2001. ISBN 973-588-352-X
Vol. 1 : Drept comercial român. - 415 p. – 200000 lei
Vol. 2 : Drept bancar. - 276 p. – 150000 lei
SUBIECT: România; drept comercial; drept bancar
347.7/M92
23. NĂSTASE, ADRIAN; AURESCU, BOGDAN - Drept internaţional contemporan: Texte esenţiale
/Adrian Năstase, Bogdan Aurescu. - Bucureşti: Monitorul Oficial, 2000. 840 p. ISBN 973-567-310-X :
143000 lei
SUBIECT: drept internaţional; acorduri şi tratate internaţionale; ONU
341.24/N24
24. NECULAESCU, SACHE - Introducere în dreptul civil / Dr. Sache Neculaescu. - Bucureşti :
Editura Lumina Lex, 2001. 256 p. Bibliogr. p. 250 ISBN 973-588-406-2 : 200000 lei
SUBIECT: prescripţie extinctivă; România; drept civil; raport juridic civil; act juridic civil
347.1/N34
25. PAŞCA, VIOREL - Constituţia şi Codul penal / Viorel Paşca. - Bucureşti : Editura ALL BECK,
2002. XIII, 398 p. - (Praxis). Bibliografie la sfîrşitul capitolelor. ISBN 973-655-203-9 : 239000 lei
SUBIECT: România; drept constituţional; constituţie; constituţionalitate; drept penal; cod penal; Curtea
Constituţională; decizii
342.4/P39
26. PREDA, MIRCEA - Drept administrativ : Partea generală / Prof.univ.dr. Mircea Preda. -
Ediţie revăzută şi actualizată. - Bucureşti : Editura Lumina Lex, 2000. 400 p. ISBN 973-588-286-8 :
SUBIECT: România; drept administrativ; drept administrativ-parte generală; stat; funcţie publică; funcţionar public;
act administrativ; domeniu public; domeniu privat al statului; control administrativ; răspundere administrativă; contencios
administrativ
342.9/P90
Buletin de informare legislativã nr. 2/2002 61

Referinţe bibliografice
27. PREDA, MIRCEA - Drept administrativ : Partea specială / Prof.univ.dr. Mircea Preda. -
Ediţie revăzută şi actualizată pe baza legislaţiei în vigoare la data de 1 septembrie 2001. - Bucureşti :
Editura Lumina Lex, 2001. 480 p. ISBN 973-588-286-8 : 150000 lei
SUBIECT: România; drept administrativ; drept administrativ-partea specială; administraţie publică centrală;
preşedinţie; guvern; ministere; administraţie publică locală; legislaţie
342.9/P90
28. PRISACARU, VALENTIN I. - Actele şi faptele de drept administrativ /Dr. Valentin I.
Prisacaru. - Bucureşti: Editura Lumina Lex, 2001. IV, 404 p. Bibliogr. p. 397. Index ISBN 973-588-362-7:
200000 lei
SUBIECT: România; drept administrativ; administraţie publică; act administrativ; fapt administrativ; răspundere
administrativă
342.9/P92
29. STROWEL, ALAIN; DERCLAYE, ESTELLE - Droit d’auteur et numerique : logiciels,
bases de donnees, multimedia; droit belge, europeen et compare /Alain Strowel et Estelle
Derclaye. – Bruxelles : Etablissements Emile Bruylant, 2001. XVII, 489 p. Bibliogr. p.459 Index
ISBN 2-8027-1518-6 : 1580000 lei
SUBIECT : dreptul proprietăţii intelectuale; drept de autor; protecţie; contract; informatică; soft; bază de date;
multimedia; drept comunitar; drept comparat; SUA; Belgia; Franţa; Olanda
347.77/.78/S91
30. TĂNĂSESCU, IANCU; TĂNĂSESCU, CAMIL; TĂNĂSESCU, GABRIEL - Drept penal
general / Iancu Tănăsescu, Camil Tănăsescu, Gabriel Tănăsescu. - Bucureşti : Editura ALL BECK,
2002. XXVI, 753 p. - (Juridica. Curs universitar). ISBN 973-655-202-0 : 399000 lei
SUBIECT: România; drept penal general
343.2/T17
31. TITULESCU, NICOLAE - Opere complete / Nicolae Titulescu ; îngrijire ediţie, cuvânt înainte
şi studiu introductiv de Ion M. Oprea, Ion C. Grecescu. - Bucureşti : Editura ALL BECK, 2001.
(Juridica. Restitutio).
Vol. 1 : 386 p. - ISBN 973-655-139-3 : 269000 lei
SUBIECT: România; istoria dreptului; Titulescu, Nicolae
34(091)/T65
32. TIZZANO, ANTONIO; VIGNES, DANIEL - Code de l'Union européenne : Traités institutifs
et textes relatifs au fonctionnement ; Principes fondamentaux ; Citoyens de l'Union et étrangers;
Union économique et monétaire ; Politique étrangère et de sécurité commune ; Justice et affaires
intérieures / Antonio Tizzano et Daniel Vignes. - 2 ème édition avec le texte du Traité de Nice. -
Bruxelles : Etablissements Emile Bruylant, 2001. XXIX, 1141 p. - (Pratique du droit communautaire).
Index ISBN 2-8027-1446-5 : 1495000 lei
SUBIECT: Uniunea Europeană; drept comunitar; cod european; tratate; Tratatul de la Nisa; cetăţenie comunitară;
Carta drepturilor fundamentale a Uniunii europene; politică comunitară; justiţie comunitară; economie comunitară
341.217(4)UE/T65
33. ŢICLEA, ALEXANDRU; TUFAN, CONSTANTIN - Cumulul de funcţii / Dr. Alexandru
Ţiclea, dr. Constantin Tufan. - Bucureşti : Editura Lumina Lex, 2001. 344 p. ISBN 973-588-396-1 :
150000 lei
SUBIECT: România; dreptul muncii; contract de muncă; cumul de funcţii
349.22/T58
34. URS, IOSIF R. ; ANGHENI, SMARANDA - Drept civil / Prof.univ.dr. Iosif R. Urs, prof.univ.dr.
Smaranda Angheni. - ediţia a 3-a. - Bucureşti : Editura Oscar Print, 2000. ISBN 973-9264-43-3 : vol.1-3 :
168000 lei
Vol.1 : Partea generală. Persoanele. – 317 p.
Vol.2 : Drepturile reale. Teoria generală a obligaţiilor. - 376 p.
Vol.3 : Contracte civile . – 280 p.
SUBIECT: România; drept civil; bunuri; act juridic civil; prescripţia extinctivă; persoană fizică; persoană juridică;
drepturi reale; proprietate; obligaţii civile; contracte civile; modele de contracte civile;.
347/U84
62
Buletin de informare legislativã nr. 2/2002