romana - Istorie, Filosofie şi Teologie

Prof. univ. dr. Vasile LICA
UNIVERSITATEA DUNĂREA DE JOS DIN GALAłI
FACULTATEA DE ISTORIE ŞI FILOSOFIE
CATEDRA DE ISTORIE
Directorul Seminarului de Istorie Antică şi Epigrafie Nicolae Gostar al UniversităŃii Dunărea de Jos
GalaŃi; Str. Domnească 47 - RO 800 008 - GalaŃi; TEL: +40-36-41.56.41; +40-721-27.48.00; FAX: +40-
36-46.13.53; www.historia-antiqua.ugal.ro; vasile.lica@ugal.ro
INFORMAłII
PERSONALE
Nume
Vasile LICA
Adresă
Str. Arad 10; Bl. PS14B; Ap. 9; GalaŃi
Telefon 0721-274 800
Fax
E-mail
vasile.lica@ugal.ro; vasilelica2004@yahoo.com
NaŃionalitate
Română
Data naşterii 25 ianuarie 1953
EXPERIENłĂ
PROFESIONALĂ
* Perioada (de la - până la) 2007-1990
* Numele şi adresa Universitatea Dunărea de Jos din GalaŃi, Str. Domnească 47; 800 008 –
angajatorului
GalaŃi
* Tipul activităŃii sau Activitate didactică şi de cercetare, managementul învăŃămîntului
sectorul de activitate universitar
* FuncŃia sau postul ocupat lector (1990-1993); conferenŃiar (1993-1999); profesor (1999-
* Principalele activităŃi şi
responsabilităŃi
- SusŃinerea cursurilor generale de ISTORIE ANTICĂ, ISTORIOGRAFIE
GENERALĂ, ISTORIA BIZANłULUI şi a unui număr semnificativ de
cursuri speciale şi opŃionale la toate formele de învăŃămînt: licenŃă, masterat,
doctorat;
- Bursier al FundaŃiei Alexander von Humboldt-Germania (1991-1992;
1994; 1995; 1996; 2001; 2005; 2006) la Universitatea din Bonn, pe lîngă
Prof. dr. Gerhard Wirth (Seminar f. Alte Geschichte)
1998 – Director-fondator al Seminarului de Istorie Antică şi Epigrafie
Nicolae Gostar al UniversităŃii GalaŃi;
2000-2004 - Director de programe al Catedrei de Istorie;
2001 - Coordonatorul Programului ERASMUS-SOCRATES dintre
Catedra de Istorie a UniversităŃii GalaŃi şi Historisches Institut al RWTH-
Aachen, Germania;
2001-2004 - Şeful Catedrei de Istorie şi membru al Senatului
UniversităŃii;
2002 – Editor-fondator al ANALELOR UNIVERSITĂłII GALAłI, seria
ISTORIE. Au apărut: t. I (2002); II (2003); III (2004); IV (2005)
2004 – Conducător de doctorat la Universitatea Ovidius din ConstanŃa,
unde am 5 doctoranzi.
2004 – Expert CNCSIS;

2005 – Expert CEEX, RNE;
2005 – Coordonatorul Programului ERASMUS-SOCRATES dintre
Catedra de Istorie a UniversităŃii GalaŃi şi Universitatea din Antile şi Guyana
Franceză;
2006 – Membru al Comisiei de specialitate – ISTORIE – a CNATDCU
(Anexa 3 a Ordinului MEdC nr. 3904/10.05.2006)
2006 – Rxpert ARACIS
2007 – Conducător de doctorat la Universitatea Dunărea de Jos din
GalaŃi; Directorul Şcolii Doctorale
* Perioada (de la - până la) 1977-1990
* Numele şi adresa Liceul de chimie industrială nr. 1 din Brăila; Şoseaua Buzăului 15 –
angajatorului
Brăila.
* Tipul activităŃii sau Activitate didactică şi de cercetare
sectorul de activitate
* FuncŃia sau postul ocupat Profesor de istorie: definitivat – 1980; gradul didactic II – 1984; gradul
didactic I – 1987.
* Principalele activităŃi şi - Activitate didactică: predarea istoriei naŃionale şi universale la toate
responsabilităŃi
formele de învăŃămînt existente în liceu;
- Coordonarea cercurilor ştiinŃifice ale elevilor;
- Coordonarea Cabinetului de Istorie al liceului etc.
* Perioada (de la - până la) 1972-1973
* Numele şi adresa Uzina Rulmentul Braşov
angajatorului
* Tipul activităŃii sau Prelucrarea metalelor
sectorul de activitate
* FuncŃia sau postul ocupat Maşinist
* Principalele activităŃi şi
responsabilităŃi
Prelucarera şi tratarea chimică şi termică a metalelor la SecŃia de
CuzineŃi a Uzinei Rulmentul Braşov.
EDUCAłIE ŞI
FORMARE
* Perioada (de la - până la) - 1990-1992
* Numele şi tipul instituŃiei Institutul de Arheologie Vasile Pârvan al Academiei Române
de învăŃământ şi al
organizaŃiei profesionale prin
care s-a realizat formarea
profesională
* Domeniul studiat/aptitudini Specializarea ISTORIE ANTICĂ
ocupaŃionale
* Tipul calificării/diploma
obŃinută
Diploma de DOCTOR ÎN ISTORIE: cu teza RelaŃiile politice şi juridice ale
Romei cu geto-dacii pînă la anul 106 p. Chr., conducător ştiinŃific Prof. dr.
Al. Suceveanu, Institutul de Arheologie V. Pârvan al Academiei Române,
susŃinută pe 18 iunie 1992
* Nivelul de clasificare a Superior
formei de
instruire/învăŃământ
* Perioada (de la - până la) - 1973-1977
* Numele şi tipul instituŃiei Universitatea Al. I. Cuza din Iaşi
de învăŃământ şi al
organizaŃiei profesionale prin
care s-a realizat formarea

profesională
* Domeniul studiat/aptitudini Istorie universală şi naŃională – Specializarea ISTORIE ANTICĂ
ocupaŃionale
* Tipul calificării/diploma Diplomă de licenŃă
obŃinută
* Nivelul de clasificare a Superior
formei de
instruire/învăŃământ
APTITUDINI ŞI
COMPETENłE
PERSONALE
Limba maternă
Limbi străine cunoscute
* abilitatea de a citi
* abilitatea de a scrie
* abilitatea de a vorbi
Limba
* abilitatea de a c Limbi
străine cunoscute iti
* abilitatea de a scrie
2003 – Research Senior Fellow – Zentrum für Europäische
Integrationsforschung, Universitatea din Bonn;
1992 – Cursuri intensive de limbă germană la Goethe-Institut din Bad
Godesberg.
Limba română
Limba engleză
Citit: Mediu
Vorbit: Satisfăcător
Scris: Satisfăcător;
Limba franceză
Citit: Excelent
Vorbit: Bine
Scris: Bine;
Limba germană
Citit: Excelent
Vorbit: Bine
Scris: Bine;
Limbile italiană, spaniolă, portugheză şi rusă: pot lectura textele
ştiinŃifice;
* abilitatea de a vorbi
Aptitudini şi competenŃe
sociale
Aptitudini şi competenŃe
organizatorice
Limbile clasice: pot consulta textele antice pentru nevoile meseriei.
Aptitudini de comunicare, de lucru în echipă, dat fiind că posturile
ocupate pînă acum presupun o colaborare strânsă, atât la nivel de
instituŃie, cât şi la nivelul dialogului cu alte instituŃii atît în ceea ce priveşte
activitatea didactică cît şi cea de cercetare ştiinŃifică.
ExperienŃă în activitatea de management al colectivelor didactice şi
ştiinŃifice;
ExperienŃă în evaluarea proiectelor
.
Aptitudini şi competenŃe Utilizare uzuală a calculatorului: Word, Internet Explorer etc.
tehnice
Permis de conducere -

INFORMAłII
SUPLIMENTARE
Lucrări şi studii ştiinŃifice
LISTA PUBLICAłIILOR
CărŃi:
1. Gostar, N. & Lica, V., 1984, Societatea geto-dacica de la Burebista la
Decebal, Editura Junimea, Iaşi, 200 p.;
2. Lica, V., 1999, Scripta Dacica, Editura Istros, Brăila, 193 p.;
3. Lica, V., 2000, The Coming of Rome in the Dacian World, (Xenia-
Reihe. Heft 44), UVK Universitätsverlag Konstanz GmbH, Konstanz, 299
p.
Studii:
4. Lica, V., 1976, ObservaŃii asupra ‘nemuririi’ getice, Analele ştiinŃifice ale
UniversităŃii Al. I. Cuza din Iaşi. III. Istorie, 22 (1976) 123-130 (= AUI);
5. Lica, V., 1979, Autorii antici şi moderni despre proprietatea funciară la
geto-daci, AUI 25 (1979) 47-56;
6. Gostar, N. & Lica, V., 1980, Kogaionon (Strabon 7. 3. 5), 1980, Anuarul
Institutului de Istorie şi Arheologie ‘A. D. Xenopol’ 17 (1980), 623-627 (=
AIIAI);
7. Lica, V., 1980, Reforma sacerdotal-religioasă a lui Deceneu, Istros 1
(1980) 177-182;
8. Lica, V., 1982, Preocupări istorice la ‘Analele Brailei’ (1929-1940), AIIAI
19 (1982) 479-484;
9. Lica, V., 1983, W. Bessell despre religia getică, SCIVA 32.2 (1983) 136-
141;
10. Lica, V., 1984, Pînă cînd a trăit Deceneu , StCl 22 (1984) 56-67;
11. Lica, V., 1987, Oroles = Rholes , AUI 33 (1987) 1-8;
12. Lica, V., 1988, Die dakischen Geiseln im Römischen Reich, StCl 26
(1988) 35-44;
13. Lica, V., 1989, Octavianus şi Rholes, Getarum rex, Revista de Istorie 42.5
(1989) 499-504 (= RIst);
14. Lica, V., 1989, Captivi romani în Dacia, RIst 42.10 (1989) 983-989;
15. Lica, V., 1990, Specificul naŃional la G. Călinescu. Dimensiunea thracogetică,
AIIAI 27 (1990) 137-146;
16. Lica, V., 1991, Sardonius, qui et Diurpaneus, SCIVA 42.3-4 (1991) 199-
204;
17. Lica, V., 1992, Burebista, Istros 6 (1992) 59-71;
18. Lica, V., 1992, Philoromaios oder philokaisar , Bonner Jahrbücher 192
(1992) 225- 231;
19. Lica, V., 1993, Römische Kriegsgefangene und ‘Geiseln’ in Dakien,
Bonner Jahrbücher 193 (1993) 161-164;
20. Lica, V., 1996, RelaŃiile Imperiului cu dacii în timpul Flavienilor,
Ephemeris Napocensis 6 (1996) 113-121;
21. Lica, V., 1997, Die siebente Akklamations Oktavians, Tyche (Viena) 12
(1997) 159-169;
22. Lica, V., 1992, Das Foedus zwischen Rom und Kallatis, StCl 28-30
(1992-1994) 27-38;
23. Lica, V., 1997, Începuturile relaŃiilor Romei cu geŃii şi dacii – Pompeius
şi Oroles, Ephemeris Napocensis 7 (1997) 11-29;
24. Lica, V., 1997, RelaŃiile dintre Octavianus şi M. Licinius Crassus (30-27
a. Chr.), SCIVA 48.4 (1997) 341-352;
25. Lica, V., 1998, Pompeius and Oroles, Dacorum rex, Tyche 12 (1998) 25-
46;

26. Lica, V., 1998, The Romans on the Lower Danube. A Juridical
Approach, Proceedings of the XVIIth International Congress of the Roman
Studies (Edited by N. Gudea) Zalău, 1998, 907-913;
27. Lica, V., 1998, Bătălia din Pădurea Teutoburgică – o consecinŃă
ignorată, Ephemeris Napocensis 8 (1998) 53-60;
28. Lica, V., 1998, Frontierele regatului dac după a. 102 p. Chr., Pontica
(1998) 99-109;
29. Lica, V., 2001, Clades Variana and Postliminium, Historia (Stuttgart) 50
(2001) 496-501;
30. Lica, V., 2002, Alexanderrezeption in der rumänischen Kultur, Analele
UniversităŃii Dunărea de Jos GalaŃi. Seria ISTORIE I (2002) 119-141;
31. Lica, V., 2004, Alexander in Rumänien, în Diorthoseis. Beiträge zur
Geschichte des Hellenismus und zum Nachleben Alexanders des Großen, ed.
R. Kinsky, K. G. Saur-Verlag, München-Leipzig, 2004, 51-73;
32. Lica, V., 2004, Fatum Dapyx's Brother, Getarum rex, în ORBIS
ANTIQVVS. Studia in honorem Ioannis Pisonis, ed. Ligia Ruscu, Carmen
Ciongradi, R. Ardevan, C. Roman, C. Găzdac, Ed. NereaMia Napocae, Cluj-
Napoca 2004, 887-894;
33. Lica, V., 2004, ‘Dacă eu aş fi Alexandru...' (Arrianus, 2.25.2), în
Omagiu istoricului Constantin Buşe, coord. H. Dumitrescu, Edit. Pallas,
Focşani, 2004, 14-53.
34. Lica, V., 2006, De la thracologie la thracomanie. Glose marginale, în
Fontes Historiae. Studia in honorem Demetrii Protase, ed. Corneliu Gaiu,
Cristian Gazdac, Editura Accent, Cluj-Napoca 2006, 1011-1028;
35. Lica, V., 2006, Die römische Donaugrenze von Pompeius bis Oktavian,
în Historiae Diversitas. Festschrift für Vl. Iliescu zum 80. Geburtstag, Hrsg.
von Vasile Lica unter Mitarbeit von Decebal Nedu, Academica Verlag, Galatzi,
2006, 75-97;
36. Lica, V., 2006, Alexander the Great in Mihail Sebastian's 'Ultima oră', în
PHILIA. Festschrift für G. Wirth zum 80. Geburtstag, Hrsg. von Vasile
Lica unter Mitarbeit von Decebal Nedu, Academica Verlag, Galatzi, 2006, 75-
97; 237-289;
37. Lica, V., 2007, M. Licinius Crassus (cos 30 v. Chr.) und die
Donaugrenze, Pontica 40 (2007) 227-244.
38. Lica V., 2007 – Alexander the Great – A Modern Receptiveness, Analele
UniversităŃii Dunărea de Jos GalaŃi. Seria ISTORIE VI (2007), ISSN-1583-
7181, 203-252.
Recenzii:
39. Lica, V., 1978, I. H. Crişan, Burebista şi epoca sa 2 , Bucureşti, 1977, AIIAI
15 (1978) 540-547;
40. Lica, V., 1980, Ligia Bârzu, Continuitatea vieŃii materiale şi spirituale a
poporului român pe teritoriul fostei Dacii, Bucureşti, 1979, AIIAI 17 (1980)
713-716;
41. Lica, V., 1980, P. Alexandrescu, Natura lui Zalmoxis, potrivit relatarii lui
Herodot [SCIVA 33.3 (1980) 343-353], AIIAI 19 (1982) 692-695;
42. Lica, V., 1983, D. Tudor (ed.), Enciclopedia civilizaŃiei romane, Bucureşti,
1982, AIIAI 20 (1983) 821-825;
43. Lica, V., 1984, Al. Zub, Pe urmele lui Vasile Pârvan, Bucureşti, 1983, RIst
37.12 (1984) 1239-1241;
44. Lica, V., 2003, St. Rebenich, Theodor Mommsen. Eine Biographie,
München, 2002, Analele UniversităŃii Dunărea de Jos GalaŃi. Seria ISTORIE
II (2003) 205-221;
45. Lica, V., 2005, G. Aly, Hitlers Volksstaat. Raub, Rassenkrieg und
nationaler Sozialismus, 3. Auflage, S. Fischer Verlag, Frankfurt am Main,
2005, 445 p., Analele UniversităŃii Dunărea de Jos GalaŃi. Seria ISTORIE IV
(2005), 354-369;

46. Lica, V., 2006 – Michael Rathmann, Perdikkas zwischen 323 und 320.
Nachlassverwalter des Alexanderreiches oder Autokrat, Verlag der
Österreichischen Akademie der Wissenschaften, Wien, 2005 – ISBN 3-7001-
3503-3 (Österreichische Akademie der Wissenschaften, Philosophisch-
Historische Klasse, Sitzungsberichte, 724. Band), Analele UniversităŃii
Dunărea de Jos GalaŃi. Seria ISTORIE V (2006), 354-369, ISSN-1583-7181,
215-230.
EdiŃii:
47. Lica, V. (ed.), 1980, N. Gostar, The Ancient Character of the Roman
Element in the East of Carpathians, AIIAI 17 (1980) 1-9;
45. Lica, V. (ed.), 1984, N. Gostar, Dinaştii daci de la Burebista la Decebal,
SCIVA 35.1 (1984) 45-53;
48. Historiae Diversitas. Festschrift für Vl. Iliescu zum 80. Geburtstag,
Hrsg. von Vasile Lica unter Mitarbeit von Decebal Nedu, Academica Verlag,
Galatzi, 2006, 300 p. (Band I – Historia Antiqua Galatiensis, Hrsg. Vasile
Lica);
49. PHILIA. Festschrift für G. Wirth zum 80. Geburtstag, Hrsg. von Vasile
Lica unter Mitarbeit von Decebal Nedu, Academica Verlag, Galatzi, 2006, 290
p. (Band II – Historia Antiqua Galatiensis, Hrsg. Vasile Lica)
ConferinŃe:
50. 1995, ian., Foedus Callatinum – L. Cornelius Sulla oder M. Licinius
Lucullus , Universitatea din Bielefeld;
51. 1996, dec., M. Licinius Crassus an der unteren Donau, Universitatea din
Bielefeld;
52. 1996, aprilie, K. Strobel şi 'demitizarea' istoriei getice şi dacice, la
Colocviul internaŃional Mitologii vechi şi noi, Universitatea GalaŃi;
53. Das dakische Königtum im Rahmen der antiken Monarchie,
Universitatea din Mannheim, dec. 2001; Universitatea din Düsseldorf, febr.
2003; Historisches Institut Aachen, febr. 2005; Universitatea din Marburg,
iunie 2005
54. 2001, dec., Die römische Donaugrenze von Pompeius bis Okctavian,
Historisches Institut Aachen;
55. Alexander in Rumänien, Universitatea din Bonn, dec. 2001; Universitatea
din Mannheim, febr. 2003; Universitatea din Bochum, febr. 2003;
56. 2002, iunie, Les formes juridiques des relations de Rome avec les Daces
avant la conquête, Colocviul Tradition roumaine, droit romaine et
codification, organizat de Academia Română, Union Latine, Consiglio
Nazionale delle Ricerche, Univeristatea din Pisa, Universitatea din Bucureşti;
57. 2003, mai, De ce n-au cucerit turcii otomani łările Române. Părerea
unui istoric al AntichităŃii, Colocviul Controverse istoriografice, Universitatea
GalaŃi;
58. 2003, oct., Caligula - un dezaxat sau un 'cinic al puterii'', Colocviul
internaŃional Putere politică şi ideologie. De la tiranii AntichităŃii la dictatorii
contemporani, Universitatea GalaŃi;
59. 2003, dec., De la thracologie la thracomanie, la Colocviul Dacomania
rediviva, Universitatea GalaŃi;
60. 2004, febr., Alexandru cel Mare – argument istoric la români, Colocviul
internaŃional Discursul istoric între tradiŃie şi modernitate, Universitatea
GalaŃi;
61. 2005, mai, Patriotismus und Nationalismus in der rumänischen
Historiographie, Historisches Institut Aachen;
62. Dilemele lui Alexandru Macedon - Universitatea „Al. I. Cuza”, Facultatea
de Istorie, Centrul de Studii Clasice şi Creştine anunŃă conferinŃa: - Prezintă

Prof. univ. dr. Vasile Lica (Facultatea de Istorie şi Filosofie, Seminarul de
Istorie Veche şi Epigrafie „Nicolae Gostar”, Universitatea „Dunărea de Jos”
GalaŃi). - Corpul H (Casa Catargi) - Sala H 1, Miercuri, 18 aprilie 2007, ora
18.00;
63. Politica orientala a lui Alexandru cel Mare – 26 oct. 2007 – Universitatea
Nationala de Stat din Chisinau;
64. Scholia ad Alexandrum Magnum, „InterferenŃe politice, economice şi
spirituale în regiunea Dunării maritime”, organizat de Catedra de Istorie,
Facultatea de Istorie şi Filosofie, GalaŃi, 22-23 noiembrie 2007;
65. Constantin Noica in Jurnalul lui Mihail Sebastian, Simpozionul National
CONSTANTIN NOICA. Intre idiomatic si universal, 7-8 dec. 2007,
Universitatea din Galati;
66. Ioannes Chrysostomos si epoca sa, Simpozionul National SFÂNTUL
IOAN GURÃ DE AUR, PÃSTOR, APOLOGET, DASCÃL, FILANTROP,
Episcopia Dunării de Jos-Universitatea din GalaŃi, Galati, 12-13 nov. 2007.
Traduceri:
67. Armin Heinen, Stalinizarea României, istoria minorităŃilor naŃionale şi
logica argumentelor între anii 1944-1947: cucerire străină-implicare
internă- inadecvare a discursului politic, în Anuarul Institului de Istorie
A.D. Xenopol dina Iaşi, 2006-2007, 595-609.
Co-participare:
68. Romania between Yesterday and Tomorrow. Ghid pentru studenŃii
străini care studiază în Romania, realizat în cadrul Programului Leonardo
Da Vinci al UniversităŃii Dunărea de Jos din GalaŃi, 2005. Ghidul este postat
pe site-urile: www.comsys.ro/romana/travelling.htm;//www.comsys.ro/french/
travelling.htm.
Proiecte internaŃionale şi naŃionale:
a. 2001, febr.-aprilie – finanŃare asigurată de FundaŃia
Alexander von Humboldt pentru proiectul ştiinŃific
Alexandru cel Mare de la realitate la ficŃiune;
b. 2005, mai-august – finanŃare asigurată de FundaŃia
Alexander von Humboldt pentru proiectul ştiinŃific
Receptarea lui Alexandru cel mare în cultura română;
c. 2006, iulie-august – finanŃare asigurată de FundaŃiile
Alexander von Humboldt şi Fritz von Thyssen pentru
proiectul ştiinŃific Roma et externae gentes. Suplimentar,
proiectul asigură şi un stagiu de cercetare de 4 luni unui
tînăr coleg desemnat de către bursierul Humboldt, eu
optînd pentru dl dr. Decebal Nedu, actualul meu asistent.
Aceste proiecte – ca şi cele anterioare din a. 1995-6 – au adus
Seminarului de Istorie Antică şi Epigrafie Nicolae Gostar dotări importante,
sub formă de carte şi revistă de specialitate, oferite de FundaŃia Alexander von
Humboldt, Deutsche Forschungsgemeinschaft, Kommission f. Alte Geschichte
u. Epigraphik a Institutului Arheologic German, însumând cca 15 000 de euro.
Acestora li se adaugă un număr foarte mare de titluri de specialitate, primite de
la prieteni şi colegi din Germania (G. Wirth, Bonn; P. Schreiner, Köln etc.), aşa
încât biblioteca Seminarului cuprinde cîteva mii de titluri. Am primit, de
asemenea, şi două computere şi o imprimantă;
- Contract CNCSIS PN II-PC – 81-041, Arheopolice, proiect 1646,
Sistem expert arheometric pentru combaterea inteligentă a traficului cu

valori ale patrimoniului cultural- istoric. Durata: 28. 09. 2007- 30. 04. 2010,
sumă proprie: 5000 Euro.
Addenda:
I. Activitatea mea didactică, pe care încerc să o îndeplinesc în
sensul teoriei marelui W. von Humboldt, care pleda pentru armonia
dintre Lehre und Forschung.
Organizarea activităŃii didactice şi a cercetării ştiinŃifice la Universitatea
GalaŃi:
.1. Începînd cu anul 1997, considerînd că este obligatoriu ca
experienŃa acumulată ca profesor secundar şi ca bursier Humboldt să fie pusă la
contribuŃie, am preluat misiunea elaborării planurilor de învăŃămînt şi a creării
noilor specializări: Istorie-Filosofie, Istorie-Engleză, Istorie. Am creat primul
program de Studii aprofundate al Catedrei de Istorie, iar, apoi, Masteratul
interdisciplinar Dunărea în istoria europeană, la care colaborează, ca
asociaŃi ori ca Visiting Professors, istorici, filologi, specialişti în domeniul
construcŃiilor navale, acvaculturii şi pescuitului. Ca şef al Catedrei de Istorie,
care, la preluare, în a. 2001, era, practic, dezarticulată, aplicînd ferm şi riguros
standardele academice, am reuşit, în acest timp scurt, să reechilibrez situaŃia,
astfel că, astăzi, Catedra dispune de o structură tînără, dinamică şi angajată în
activitatea didactică şi ştiinŃifică.
2. Avînd mereu în minte modelul marelui Seminar für Alte
Geschichte din Bonn, am început, în a. 1998, împreună cu dl dr. Decebal
Nedu, pe atunci încă student, organizarea – cu proprie cheltuială şi cu ajutorul
unor prieteni generoşi – a unui Seminar de Istorie Antică şi Epigrafie, căruia
i-am dat numele neuitatului meu Maestru, Prof. Nicolae Gostar. Incontestabil,
Seminarul Gostar este o miniatură, dar se apropie de standardele naŃionale, aşa
cum sînt ele aplicate la Bucureşti, Cluj şi Iaşi. Biblioteca Seminarului Gostar
are cîteva mii de titluri, de la lucrrările uzuale, necesare cursurilor şi
seminariilor de istorie antică, pînă la lucrări de cea mai strictă specialitate,
unele existente doar la GalaŃi. Există, aşadar, la Seminarul Gostar un fond de
carte şi de revistă – primim 8 reviste străine importante – în măsură să asigure
o bună documentare celor interesaŃi de istorie antică.
3. În calitatea mea de bursier Humboldt, am căutat să exploatez, la
maximum, toate posibilităŃile oferite de acest statut. Am invitat - pe spezele
FundaŃiei Humboldt - mai mulŃi colegi germani, care au conferenŃiat la GalaŃi
şi au contribuit la sporirea fondurilor de carte şi revistă ale Seminarului Gostar.
4. Am invitat, ca Visiting Professor, personalităŃi ştiinŃifice importante
– Maria Iliescu (Innsbrück-Trento), Dan Berindei, Gh. Ceauşescu, Neagu
Djuvara, M. R. Errington (Marburg a. Lahn), St. Fischer-GalaŃi
(Columbia, SUA) A. Heinen (Aachen), Kl. Heitmann (Heidelberg), L.
Kühnhardt (Bonn), Vl. Iliescu (Aachen), Dan Monah, P. Schreiner (Köln),
Al. Suceveanu, Al. Zub.
5. Am organizat mai multe colocvii naŃionale ori internaŃionale, e. g.:
oct. 2003, Putere politică şi ideologie, la care au participat Kl. Heitmann, A.
Heinen, Vl. Iliescu; dec. 2003, Dacomania rediviva, cu invitarea lui M.
Babeş; ian. 2004, România de la Mica Unire la Marea Unire, unde au
participat I. Agrigoroaiei, Gh. Iacob şi M. Cojocaru; febr. 2004, Discursul
istoric între tradiŃie şi modernitate, la care au participat Kl. Heitmann, Vl.
Iliescu, Al. Zub. PrezenŃa acestor colegi români şi străini a reprezentat un
bun prilej pentru membrii Catedrei de a stabili cele mai bune contacte
ştiinŃifice şi personale cu personalităŃi importante ale ştiinŃei istorice.
DistincŃii
Medalia MERITUL INVĂłĂMÎNTULUI cl. II, 2004