piaÅ£a Åi bursa de energie
piaÅ£a Åi bursa de energie
piaÅ£a Åi bursa de energie
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
Piaţa <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică 117<br />
PIAŢA ŞI BURSA DE ENERGIE<br />
Bibliografie: Victor Vaida „Managementul pieţei <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică”<br />
1.4.4 Piaţa Centralizată a Serviciilor <strong>de</strong> Sistem Tehnologice<br />
1.4.4.1 Introducere<br />
Piaţa Centralizată a Serviciilor <strong>de</strong> Sistem Tehnologice (PCSST) are<br />
rolul menţinerii siguranţei în funcţionare a sistemului energetic naţional.<br />
Această piaţă are următoarele caracteristici:
118<br />
MANAGEMENTUL PIEŢEI DE ENERGIE ELECTRICĂ<br />
- Este centralizată şi operată <strong>de</strong> OTS;<br />
- Tranzacţionarea se face periodic (anual, lunar, etc.).<br />
- Este facultativă;<br />
- Se realizează cu participarea grupurilor energetice calificate să<br />
furnizeze Servicii <strong>de</strong> Sistem Tehnologice <strong>de</strong> către OTS;<br />
- Grupurile energetice se selectează pentru a livra Servicii <strong>de</strong><br />
Sistem Tehnologice, pe principiul preţului marginal;<br />
- Acţionează rezerve <strong>de</strong> reglaj secundar, terţiar rapid şi terţiar lent<br />
(reglajul primar este obligatoriu şi gratuit);<br />
- Cantităţile <strong>de</strong> <strong>energie</strong> achiziţionate sunt stabilite <strong>de</strong> OTS, în<br />
funcţie <strong>de</strong> reguli tehnice;<br />
- Cantităţile achiziţionate sunt ofertate numai pe piaţa <strong>de</strong><br />
echilibrare.<br />
Funcţionarea Pieţei Centralizate a Serviciilor <strong>de</strong> Sistem Tehnologice<br />
se bazează pe preve<strong>de</strong>rile tehnice din Codul Tehnic al Reţelei Electrice <strong>de</strong><br />
Transport şi pe preve<strong>de</strong>rile din Codul Comercial al Pieţei Angro <strong>de</strong> Energie<br />
Electrică.<br />
Codul Comercial stabileşte regulile şi procedurile pentru<br />
achiziţionarea:<br />
a) Rezervelor <strong>de</strong> Reglaj Secundar şi Terţiar;<br />
b) Puterii Reactive pentru reglarea tensiunii;<br />
c) Altor servicii <strong>de</strong> sistem tehnologice <strong>de</strong>finite <strong>de</strong> Codul Tehnic al<br />
Reţelei Electrice <strong>de</strong> Transport;<br />
d) Energiei Electrice pentru acoperirea pier<strong>de</strong>rilor Tehnice în<br />
Reţelele Electrice.<br />
Rezervele <strong>de</strong> Reglaj Secundar şi Terţiar, Puterea reactivă pentru<br />
reglarea tensiunii în reţeaua electrică <strong>de</strong> transport, precum şi Serviciilor <strong>de</strong><br />
Sistem Tehnologice se achiziţionează exclusiv <strong>de</strong> OTS, iar energia electrică<br />
pentru acoperire pier<strong>de</strong>rilor tehnice în reţelele electrice <strong>de</strong> către operatorul<br />
<strong>de</strong> reţea.<br />
Pentru achiziţionare rezervelor <strong>de</strong> reglaj secundar şi terţiar se<br />
realizează următoarele:<br />
- OTS achiziţionează <strong>de</strong> la participanţii PE, pe fiecare perioadă <strong>de</strong><br />
achiziţie, rezerve <strong>de</strong> reglaj secundar, terţiar rapid şi lent;<br />
- OTS stabileşte perioa<strong>de</strong>le <strong>de</strong> achiziţie pentru reglajul secundar şi<br />
terţiar, care pot fi continue la nivel anual, sezonier, lunar, săptămânal sau<br />
zilnic. Perioada <strong>de</strong> achiziţie poate fi limită la zile sau intervale <strong>de</strong><br />
dispecerizare, în cadrul perioa<strong>de</strong>i respective, adică zile lucrătoare sau
Piaţa <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică 119<br />
nelucrătoare, sărbători legale, ore sau alte tipuri <strong>de</strong> intervale. Perioa<strong>de</strong>le <strong>de</strong><br />
achiziţie pot fi diferite pentru diferite rezerve <strong>de</strong> reglaj;<br />
- OTS stabileşte cantităţile <strong>de</strong> rezerve <strong>de</strong> reglaj necesar să fie<br />
achiziţionate în perioada respectivă <strong>de</strong> achiziţie;<br />
- OTS publică cantităţile <strong>de</strong> rezerve <strong>de</strong> reglaj secundar sau terţiar,<br />
necesar a fi achiziţionate în timp util înainte <strong>de</strong> perioada <strong>de</strong> achiziţie;<br />
- Participanţii la PE sunt obligaţi să oferteze la OTS rezervele <strong>de</strong><br />
reglaj secundar şi terţiar. Pe baza regulilor şi procedurilor elaborate <strong>de</strong><br />
OTS, participanţii la PE transmit oferte agregate pentru unităţile şi<br />
consumurile dispecerizabile. Dacă oferta asigurată a participanţilor la PE nu<br />
acoperă necesarul <strong>de</strong> rezerve <strong>de</strong> reglaj secundare şi terţiare, OTS va solicita<br />
ofertarea unor cantităţi suplimentare, în funcţie <strong>de</strong> posibilităţile lor tehnice.<br />
Această cerere a OTS este obligatorie pentru participanţii la PE.<br />
- OTS poate încheia contracte bilaterale, pentru managementul<br />
congestiilor interne, pentru rezerve terţiare rapi<strong>de</strong> şi lente, cu participanţii la<br />
PE, în timpul perioa<strong>de</strong>i <strong>de</strong> contractare a rezervelor, în condiţiile date <strong>de</strong><br />
Codul Comercial.<br />
La achiziţia puterii reactive pentru reglarea tensiunii se au în ve<strong>de</strong>re:<br />
- OTS achiziţionează <strong>de</strong> la producătorii sau distribuitorii <strong>de</strong> <strong>energie</strong><br />
electrică, pentru fiecare perioadă <strong>de</strong> achiziţie, cantitatea necesară <strong>de</strong> putere<br />
reactivă pentru reglarea tensiunii, produsă în banda secundară, separat<br />
pentru puterea reactivă inductivă şi puterea reactivă captivă;<br />
- Cantitatea <strong>de</strong> putere reactivă pentru reglarea tensiunii, solicitată<br />
<strong>de</strong> OTS şi produsă în banda primară nu se plăteşte;<br />
- OTS stabileşte perioa<strong>de</strong>le <strong>de</strong> achiziţii pentru puterea reactivă<br />
necesară reglării tensiunii, care pot fi <strong>de</strong> tip continuu, la nivel anual,<br />
sezonier, lunar, săptămânal sau zilnic. Perioada <strong>de</strong> achiziţie poate fi limitată<br />
la zile şi intervale <strong>de</strong> dispecerizare, în cazul perioa<strong>de</strong>i respective;<br />
- OTS poate stabili perioa<strong>de</strong> diferite <strong>de</strong> achiziţie pentru puterea<br />
reactivă inductivă şi capacitivă, necesare pentru reglarea tensiunii;<br />
- OTS publică cantitatea <strong>de</strong> putere reactivă inductivă şi capacitivă<br />
necesară pentru reglarea tensiunii, în perioada <strong>de</strong> achiziţie la termene<br />
corespunzătoare, înainte <strong>de</strong> perioada <strong>de</strong> achiziţie;<br />
- Producătorii <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică sunt obligaţi să oferteze OTS,<br />
rezerva <strong>de</strong> putere reactivă inductivă şi capacitivă;<br />
- Producătorii transmit oferte angajate pentru mai multe unităţi sau<br />
consumuri dispecerizabile, pe baza regulilor şi procedurilor OTS;<br />
- Când oferta angajată a producătorilor nu acoperă necesarul <strong>de</strong><br />
rezervă <strong>de</strong> putere reactivă, OTS poate solicita ofertarea unor cantităţi
120<br />
MANAGEMENTUL PIEŢEI DE ENERGIE ELECTRICĂ<br />
suplimentare <strong>de</strong> rezervă <strong>de</strong> putere reactivă, în funcţie <strong>de</strong> posibilităţile lor<br />
tehnice. Cererea OTS este obligatorie pentru producători.<br />
La achiziţia altor servicii tehnologice se au în ve<strong>de</strong>re următoarele:<br />
- OTS poate achiziţiona şi alte servicii tehnologice,<strong>de</strong>cât rezervele<br />
<strong>de</strong> reglaj primar secundare şi terţiare şi puterea reactivă pentru reglarea<br />
tensiunii pe fiecare perioadă <strong>de</strong> achiziţii;<br />
- OTS <strong>de</strong>termină cantităţile şi tipurile <strong>de</strong> Servicii <strong>de</strong> Sistem<br />
Tehnologice necesare;<br />
- OTS stabileşte regulile şi procedurile pentru achiziţie;<br />
- Dacă ofertele date nu sunt suficiente, OTS va solicita oferte<br />
suplimentare, care sunt obligatorii.<br />
Pentru achiziţia <strong>energie</strong>i electrice, pentru acoperirea pier<strong>de</strong>rilor<br />
tehnice în reţelele electrice se au în ve<strong>de</strong>re următoarele:<br />
- Energia electrică pentru acoperirea pier<strong>de</strong>rilor tehnice în reţelele<br />
electrice se achiziţionează <strong>de</strong> fiecare operator <strong>de</strong> reţea, pe fiecare interval <strong>de</strong><br />
tranzacţionare;<br />
- Achiziţionarea <strong>energie</strong>i electrice pentru acoperirea pier<strong>de</strong>rilor în<br />
reţelele electrice se face prin utilizarea <strong>de</strong> proceduri <strong>de</strong> ofertare publică sau<br />
prin PZU;<br />
- Operatorul <strong>de</strong> reţea stabileşte perioa<strong>de</strong>le <strong>de</strong> achiziţie pentru<br />
<strong>energie</strong> electrică pentru acoperirea pier<strong>de</strong>rilor tehnice în reţelele electrice,<br />
care pot fi continue la nivel anual, sezonier, lunar, săptămânal sau zilnic. O<br />
perioadă <strong>de</strong> achiziţie poate fi limitată la zile sau intervale <strong>de</strong> dispecerizare;<br />
- Operatorul <strong>de</strong> reţea <strong>de</strong>termină cantitatea <strong>de</strong> <strong>energie</strong> pentru<br />
acoperirea pier<strong>de</strong>rilor tehnice din reţelele electrice, necesară în perioada <strong>de</strong><br />
achiziţie;<br />
- Cantitatea <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică va fi publicată şi va fi achiziţionată<br />
prin proceduri <strong>de</strong> ofertare publică;<br />
- Regulile şi procedurile <strong>de</strong> ofertare se stabilesc <strong>de</strong> operatorul <strong>de</strong><br />
reţea.<br />
1.4.4.2 Prezentarea Serviciilor <strong>de</strong> Sistem.<br />
1.4.4.2.1 Introducere.<br />
Cerinţele <strong>de</strong> ordin tehnic pentru funcţionarea Pieţei Centralizată a<br />
Serviciilor <strong>de</strong> Sistem sunt date <strong>de</strong> Codul Tehnic a Reţelei Electrice.
Piaţa <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică 121<br />
Scopul Codului Tehnic este stabilirea regulilor şi cerinţelor<br />
minimale <strong>de</strong> ordin tehnic pentru participanţii la piaţa <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică,<br />
pentru realizarea funcţionării sigure şi economice a SEN.<br />
Preve<strong>de</strong>rile acestei Cod Tehnic sunt în concordanţă cu cerinţele<br />
UCTE şi ale Codului Comercial al pieţei <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică şi au prioritate<br />
faţă <strong>de</strong> interesele individuale <strong>de</strong> natură economică sau financiară ale<br />
utilizatorilor RET.<br />
Obiectivele Codului Tehnic sunt următoarele:<br />
a) Stabilirea unui set <strong>de</strong> reguli şi norme pentru asigurarea accesului<br />
utilizatorilor la reţelele electrice <strong>de</strong> transport (RET);<br />
b) Stabilirea unui set <strong>de</strong> reguli şi norme pentru conducerea prin<br />
dispecer a SEN;<br />
c) Stabilirea responsabilităţilor şi obligaţiilor Transelectrica şi a<br />
tuturor utilizatorilor RET;<br />
d) Specificarea parametrilor tehnice <strong>de</strong> calitate în funcţionarea RET;<br />
e) Stabilirea procedurilor <strong>de</strong> conducere prin dispecer a grupurilor<br />
generatoare, în conformitate cu regulile pieţei <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică;<br />
f) Stabilirea cerinţelor tehnice pentru racordarea la RET;<br />
g) Stabilirea cerinţelor tehnice ale grupurilor dispecerizabile<br />
racordate la reţeaua electrică <strong>de</strong> distribuţie;<br />
h) Stabilirea principiilor pentru <strong>de</strong>zvoltarea RET;<br />
i) Stabilirea interfeţelor şi a fluxurilor informaţionale dintre<br />
Transelectrica şi utilizatorii RET.<br />
Conform Legii Energiei Electrice nr. 318/16.07.2003, HG<br />
627/13.07.2000 şi a Codului Tehnic, OTS asigură:<br />
a) Activitatea tehnică legată <strong>de</strong> exploatarea, mentenanţa,<br />
mo<strong>de</strong>rnizarea şi <strong>de</strong>zvoltarea RET;<br />
b) Reglementarea şi coordonarea serviciilor <strong>de</strong> racordare la RET în<br />
scopul stabilirii condiţiilor tehnice pentru instalaţiile utilizatorilor;<br />
c) Convenirea legăturilor şi instalaţiilor necesare pentru<br />
interconectarea cu alte sisteme electroenergetice;<br />
d) Coordonarea funcţionării instalaţiilor din SEN, în scopul<br />
conducerii funcţionării integrate a SEN, având ca obiectiv satisfacerea<br />
consumului <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică în condiţii <strong>de</strong> siguranţă şi calitate;<br />
e) Stabilirea prin studii pe termen mediu şi lung a cerinţelor <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>zvoltare ale SEN;<br />
f) Stabilirea, contractarea şi gestionarea serviciilor <strong>de</strong> sistem;<br />
g) Managementul interconexiunilor SEN cu alte sisteme<br />
electroenergetice;
122<br />
MANAGEMENTUL PIEŢEI DE ENERGIE ELECTRICĂ<br />
h) Coordonarea activităţilor <strong>de</strong> import-export sau <strong>de</strong> tranzit.<br />
1.4.4.2.2 Serviciul <strong>de</strong> Transport<br />
Serviciul <strong>de</strong> Transport, constă în asigurarea transmiterii unei<br />
cantităţi <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică între două sau mai multe puncte ale reţelei <strong>de</strong><br />
transport cu respectarea parametrilor <strong>de</strong> calitate. Este un serviciu public<br />
asigurat <strong>de</strong> OTS, prin care titularul <strong>de</strong> licenţă are obligaţia <strong>de</strong> a asigura<br />
accesul reglementat la reţeaua electrică <strong>de</strong> transport în condiţiile<br />
nediscriminatorii pentru toţi participanţii la piaţa <strong>energie</strong>i electrice precum<br />
şi pentru alţi consumatori racordaţi direct.<br />
OTS <strong>de</strong>sfăşoară următoarele activităţi conform licenţei <strong>de</strong> transport:<br />
a) Gestionează, exploatează, întreţine, mo<strong>de</strong>rnizează şi <strong>de</strong>zvoltă:<br />
- instalaţiile din SEN, primare şi secundare;<br />
- instalaţiile <strong>de</strong> măsurare şi contorizare a transferului <strong>de</strong> <strong>energie</strong><br />
electrică prin RET şi la interfaţa cu utilizatorii RET;<br />
- instalaţiile <strong>de</strong> informatică şi telecomunicaţii proprii din SEN;<br />
b) Asigură serviciul <strong>de</strong> transport prin RET pentru utilizatorii RET în<br />
conformitate cu contractele încheiate;<br />
c) Elaborează programe <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a RET, programe <strong>de</strong> revizii şi<br />
reparaţii ale instalaţiilor RET, programe <strong>de</strong> studii şi cercetări.<br />
d) Propune tarife pentru serviciul <strong>de</strong> transport;<br />
e) Analizează şi avizează în<strong>de</strong>plinirea condiţiilor tehnice <strong>de</strong><br />
racordare <strong>de</strong> către utilizatorii RET;<br />
f) Stabileşte testele necesare pentru racordarea la RET şi pentru<br />
grupurile dispecerizabile racordate la RED;<br />
g) Realizează, mo<strong>de</strong>rnizează, <strong>de</strong>zvoltă, verifică şi întreţine periodic<br />
sistemele <strong>de</strong> măsurare a <strong>energie</strong>i electrice;<br />
h) Realizează, exploatează, mo<strong>de</strong>rnizează şi <strong>de</strong>zvoltă sistemele <strong>de</strong><br />
protecţii şi automatizări din RET;<br />
i) Realizează, întreţine, mo<strong>de</strong>rnizează şi <strong>de</strong>zvoltă infrastructuri<br />
proprii <strong>de</strong> informatică şi <strong>de</strong> telecomunicaţii;<br />
j) Realizează, întreţine, mo<strong>de</strong>rnizează şi <strong>de</strong>zvoltă un sistem SCADA<br />
centralizat şi sisteme informatice <strong>de</strong> interfaţă cu sistemele SCADA locale,<br />
care să permită monitorizarea şi conducerea operaţională a SEN;<br />
k) Monitorizează şi evaluează siguranţa în funcţionare a instalaţiilor<br />
din RET;
Piaţa <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică 123<br />
l) Evaluează indicatorii <strong>de</strong> fiabilitate a instalaţiilor în conformitate<br />
cu preve<strong>de</strong>rile normelor tehnice în vigoare;<br />
m) Asigură serviciul <strong>de</strong> transformare şi conexiune pentru utilizatorii<br />
RET.<br />
OTS trebuie să asigure serviciul <strong>de</strong> transport, astfel încât să se<br />
în<strong>de</strong>plinească integral condiţiile tehnice necesare funcţionării interconectate<br />
sincrone conform cerinţelor UCTE prin:<br />
a) Asigurarea unei capacităţi <strong>de</strong> interconexiune suficiente<br />
în<strong>de</strong>plinirii criteriului <strong>de</strong> siguranţă N-1 în schema programată <strong>de</strong><br />
funcţionare, fără a influenţa negativ din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re tehnic sau<br />
economic funcţionarea sistemelor electroenergetice vecine.<br />
b) Asigurarea echipării RET cu sisteme <strong>de</strong> protecţie, automatizare,<br />
transmisiuni şi comunicaţie primară care să permită izolarea rapidă şi<br />
eficientă a inci<strong>de</strong>ntelor din reţea şi evitarea extin<strong>de</strong>rii acestora.<br />
c) Asigurarea sistemelor <strong>de</strong> reglaj al tensiunii în ve<strong>de</strong>rea menţinerii<br />
acesteia în limitele prevăzute în Codul Tehnic şi realizarea schimburilor <strong>de</strong><br />
putere reactivă cu sistemele electroenergetice vecine.<br />
Transelectrica gestionează energia electrică pentru acoperirea<br />
consumului propriu tehnologic din RET, care este acoperit <strong>de</strong> producătorii şi<br />
furnizorii <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică care au contracte în acest sens.<br />
Consumul propriu tehnologic este integrala în funcţie <strong>de</strong> timp, pe<br />
un interval <strong>de</strong>terminat a diferenţei între puterea activă totală la intrarea şi<br />
respectiv la ieşirea dintr-o reţea, dintr-o parte <strong>de</strong> reţea sau dintr-un element<br />
<strong>de</strong> reţea .<br />
În activitatea <strong>de</strong> transport a <strong>energie</strong>i electrice apar şi congestiile<br />
(restricţii <strong>de</strong> reţea), care sunt structurile <strong>de</strong> funcţionare în care transportul<br />
<strong>energie</strong>i între două noduri sau zone <strong>de</strong> sistem conduce la nerespectarea<br />
parametrilor <strong>de</strong> siguranţă a SEN, fiind necesară abaterea <strong>de</strong> la ordinea <strong>de</strong><br />
merit a grupurilor dispecerizabile.<br />
1.4.4.2.3 Serviciul <strong>de</strong> Sistem<br />
Serviciul <strong>de</strong> Sistem este asigurat pentru menţinerea nivelului <strong>de</strong><br />
siguranţă în funcţionare a SEN, precum şi a calităţii <strong>energie</strong>i electrice<br />
conform normelor în vigoare.<br />
Singurul furnizor al serviciului <strong>de</strong> sistem este OTS, serviciul fiind<br />
realizat în beneficiul tuturor utilizatorilor RET cu scopul <strong>de</strong> a asigura:<br />
- Funcţionarea în siguranţă a SEN;
124<br />
MANAGEMENTUL PIEŢEI DE ENERGIE ELECTRICĂ<br />
- Funcţionarea eficientă a pieţei <strong>de</strong> <strong>energie</strong>;<br />
- Menţinerea în permanenţă a parametrilor normali ai <strong>energie</strong>i<br />
electrice la toţi participanţii la piaţă;<br />
- Restaurarea funcţionării SEN după un colaps total sau al unei<br />
zone.<br />
Pentru realizarea Serviciului <strong>de</strong> Sistem, OTS utilizează:<br />
- Resurse proprii constând în Serviciile <strong>de</strong> Sistem Funcţionale pe<br />
care le furnizează utilizând competenţa şi mijloacele tehnice specifice;<br />
- Resurse achiziţionate constând în Servicii <strong>de</strong> Sistem Tehnologice.<br />
Serviciile <strong>de</strong> Sistem Funcţionale exprimă activitatea operaţională a<br />
OTS şi asigură următoarele funcţii:<br />
- Comanda operaţională;<br />
- Programarea operaţională;<br />
- Planificarea operaţională a SEN.<br />
Regulile pentru realizarea Serviciilor <strong>de</strong> Sistem sunt prezentate în<br />
Regulamentul <strong>de</strong> programare a funcţionării grupurilor dispecerizabile şi<br />
Regulamentul pentru conducerea prin dispecer al SEN.<br />
Serviciile <strong>de</strong> Sistem Tehnologice sunt furnizate <strong>de</strong> utilizatorii RET<br />
şi utilizate <strong>de</strong> OTS pentru a asigura:<br />
- Compensarea variaţiei <strong>de</strong> sarcină a SEN respectiv reglarea<br />
frecvenţei şi soldului SEN;<br />
- Compensarea diferenţelor faţă <strong>de</strong> programul <strong>de</strong> funcţionare a<br />
SEN, respectiv menţinerea <strong>de</strong> capacităţi <strong>de</strong> rezervă <strong>de</strong> putere activă;<br />
- Reglarea tensiunii în RET;<br />
- Compensarea consumului propriu tehnologic din RET;<br />
- Restaurarea funcţionării SEN după un colaps total sau al unei<br />
zone.<br />
Serviciile <strong>de</strong> Sistem Tehnologice sunt realizate cu următoarele<br />
mijloace (resurse):<br />
- Sistemele <strong>de</strong> reglaj primar a frecvenţei;<br />
- Sistemul <strong>de</strong> reglaj secundar frecvenţă-putere;<br />
- Rezervele <strong>de</strong> putere;<br />
- Sistemele locale <strong>de</strong> reglare a tensiunii;<br />
- Sistemele automate <strong>de</strong> izolare pe serviciile proprii şi <strong>de</strong><br />
autopornire a grupurilor în ve<strong>de</strong>rea restaurării funcţionării SEN după un<br />
colaps total sau al unei zone;<br />
- Consumatori dispecerizabili care îşi reduc sarcina sau pot fi<br />
<strong>de</strong>conectaţi la dispoziţia OTS.
Piaţa <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică 125<br />
Deoarece OTS răspun<strong>de</strong> <strong>de</strong> siguranţă funcţionării SEN, el <strong>de</strong>ţine<br />
controlul şi dreptul <strong>de</strong> utilizare necondiţionată asupra tuturor Serviciilor <strong>de</strong><br />
Sistem Tehnologice.<br />
Furnizorii <strong>de</strong> Servicii <strong>de</strong> Sistem Tehnologice sunt calificaţi <strong>de</strong> OTS<br />
prin proceduri specifice. Utilizatorii RET calificaţi pentru furnizarea<br />
Serviciilor <strong>de</strong> Sistem Tehnologice pot încheia contracte <strong>de</strong> furnizare.<br />
OTS poate solicita furnizarea <strong>de</strong> Servicii <strong>de</strong> Sistem Tehnologice, în<br />
scopul asigurării în funcţionarea a SEN, <strong>de</strong> la furnizorii <strong>de</strong> Servicii <strong>de</strong><br />
Sistem Tehnologice care au oferte şi care au încheiate contracte pentru<br />
serviciile tehnologice, dar şi <strong>de</strong> la utilizatorii RET care nu au contracte<br />
încheiat, în cazuri justificate. Serviciile <strong>de</strong> Sistem Tehnologice<br />
necontractate, dar solicitate vor fi plătite în baza reglementărilor pieţei <strong>de</strong><br />
<strong>energie</strong>.<br />
1.4.4.2.3.1 Servicii <strong>de</strong> Sistem Tehnologice utilizate pentru a asigura<br />
stabilitatea frecvenţei.<br />
Rezervele <strong>de</strong> putere se clasifică, în funcţie <strong>de</strong> timpul şi modul<br />
(manual sau automat) în care pot fi mobilizate, astfel:<br />
- Rezerva <strong>de</strong> reglaj primar;<br />
- Rezerva <strong>de</strong> reglaj secundar;<br />
- Rezerva <strong>de</strong> reglaj terţiar rapid (rezerva minut);<br />
- Rezerva terţiară lentă.<br />
Principalele setări pentru regulatorul <strong>de</strong> viteză (insensibilitate,<br />
statism permanent, consemn <strong>de</strong> frecvenţă) şi pentru repartitorul local al<br />
grupurilor participante la reglajul secundar (viteză <strong>de</strong> încărcare şi <strong>de</strong>scărcare<br />
grup, consemn <strong>de</strong> frecvenţă, funcţionare simultană sau nu în reglaj primar şi<br />
secundar) sunt la dispoziţia OTS în limitele <strong>de</strong>clarate şi verificate la punerea<br />
în funcţiune.<br />
1.4.4.2.3.1.1 Rezerva <strong>de</strong> reglaj primar.<br />
Rezerva <strong>de</strong> reglaj primar este rezerva <strong>de</strong> putere la abaterea<br />
frecvenţei <strong>de</strong> la valoarea <strong>de</strong> consemn, care poate fi mobilizată automat în 30<br />
secun<strong>de</strong> şi poate rămâne în funcţiune pe durata <strong>de</strong> minimum 15 minute.<br />
Reglajul primar (reglajul frecvenţei, reglajul primar al frecvenţei)<br />
este reglarea automată şi rapidă (timp 30sec), a puterii active a grupurilor<br />
generatoare sub activarea regulatoarelor <strong>de</strong> viteză proprii, în scopul<br />
menţinerii echilibrului dintre producţie şi consum la o frecvenţă apropiată <strong>de</strong><br />
valoarea <strong>de</strong> consemn, asigurând securitatea reţelei pe principiul solidarităţii<br />
partenerilor <strong>de</strong> producţie.
126<br />
MANAGEMENTUL PIEŢEI DE ENERGIE ELECTRICĂ<br />
Rezerva <strong>de</strong> reglaj primar trebuie să fie mobilizată automat şi integral<br />
în maxim 30 <strong>de</strong> secun<strong>de</strong>, la o abatere cvasistaţionară a frecvenţei <strong>de</strong> 200<br />
mHz <strong>de</strong> la valoarea <strong>de</strong> consemn şi trebuie să rămână în funcţiune pe o durată<br />
<strong>de</strong> minimum 15 minute, dacă abaterea se menţine.<br />
Toţi producătorii <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică sunt obligaţi să asigure reglaj<br />
primar, prin grupurile dispecerizabile proprii la solicitarea OTS.<br />
Producătorii au obligaţia să menţină disponibilă rezerva <strong>de</strong> reglaj<br />
primar.<br />
1.4.4.2.3.1.2 Rezerva <strong>de</strong> reglaj secundar.<br />
Rezerva <strong>de</strong> reglaj secundar este rezerva <strong>de</strong> putere care, la abaterea<br />
frecvenţei şi/sau soldului SEN <strong>de</strong> la valoarea <strong>de</strong> consemn, poate fi<br />
mobilizată automat într-un interval <strong>de</strong> maximum 15 minute.<br />
Reglajul secundar (reglajul frecvenţă-putere) este reglarea automată<br />
şi centralizată a puterii active a unor grupuri generatoare <strong>de</strong>semnate, în<br />
scopul readucerii frecvenţei şi soldului SEN la valorile <strong>de</strong> consemn în cel<br />
mult 15 minute.<br />
Rezerva <strong>de</strong> reglaj secundar are rol <strong>de</strong> a participa la refacerea rezervei<br />
<strong>de</strong> reglaj primar şi <strong>de</strong> a readuce frecvenţa şi soldul SEN la valoarea<br />
programată.<br />
Rezerva <strong>de</strong> reglaj secundar şi repartizarea sa pe grupuri se stabileşte<br />
<strong>de</strong> OTS.<br />
1.4.4.2.3.1.3 Rezerva <strong>de</strong> reglaj terţiar.<br />
Rezerva <strong>de</strong> reglaj terţiar (rezerva <strong>de</strong> minut) are rolul <strong>de</strong> a asigura<br />
refacerea rapidă (maximum 15 minute) a rezervei <strong>de</strong> reglaj secundar şi <strong>de</strong> a<br />
participa la reglarea frecvenţei şi a soldului SEN programată.<br />
Rezerva minut este furnizată sub formă <strong>de</strong> rezervă turnantă sau sub<br />
formă <strong>de</strong> rezervă terţiară rapidă. Această rezervă se încarcă <strong>de</strong> către<br />
producători la dispoziţia OTS, pe durata solicitată.<br />
Rezerva terţiară rapidă este rezervă <strong>de</strong> putere asigurată <strong>de</strong> grupuri<br />
generatoare care sunt calificate pentru a realiza încărcarea sarcinii în<br />
maximum 15 minute.<br />
1.4.4.2.3.1.4 Rezerva terţiară lentă.<br />
Rezerva terţiară lentă are rolul <strong>de</strong> a reface rezerva minut asigurând<br />
echilibrul producţiei-consum în cazul apariţiei unor abateri <strong>de</strong> durată <strong>de</strong> la<br />
programul stabilit. Această rezervă se încarcă <strong>de</strong> către producători, la<br />
dispoziţia OTS.
Piaţa <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică 127<br />
1.4.4.2.3.2 Serviciile <strong>de</strong> Sistem Tehnologice utilizate pentru a asigura<br />
stabilitatea tensiunii.<br />
Stabilitatea tensiunii se realizează sub conducerea OTS prin<br />
participarea cu instalaţiile proprii <strong>de</strong> reglaj, a producătorilor, a<br />
Transelectrica şi a consumatorilor. În nodurile <strong>de</strong> graniţă stabilitatea<br />
tensiunii se realizează în colaborare <strong>de</strong> către OTS cu sistemele<br />
electroenergetice vecine.<br />
La cererea OTS, producătorii asigură producţia sau absorbţia <strong>de</strong><br />
putere reactivă <strong>de</strong> către grupurile generatoare.<br />
OTS, distribuitorii şi consumatorii racordaţi la RET trebuie să-şi<br />
compenseze consumul sau producţia <strong>de</strong> putere reactivă din reţeaua proprie.<br />
Sunt admise schimburi <strong>de</strong> putere reactivă între RET şi reţetele <strong>de</strong> distribuţie<br />
sau consumatorii racordaţi la RET, dacă nu afectează siguranţa în<br />
funcţionarea a SEN, sau funcţionarea economică a partenerilor respectivi.<br />
1.4.4.2.3.3 Servicii <strong>de</strong> Sistem Tehnologice utilizate pentru a asigura<br />
restaurarea funcţionării SEN la rămânerea fără tensiune, în cazul unor<br />
avarii extinse sau al unui colaps <strong>de</strong> sistem.<br />
Restaurarea rapidă a funcţionării SEN se realizează utilizând<br />
următoarele surse <strong>de</strong> tensiune:<br />
- Grupuri generatoare cu autopornire;<br />
- Grupuri generatoare izolate pe servicii proprii;<br />
- Grupuri generatoare insularizate pe o zonă <strong>de</strong> consum;<br />
- Interconexiuni cu sisteme electroenergetice vecine.<br />
Grupurile generatoare care nu au reuşit izolarea pe servicii proprii<br />
trebuie să fie realimentate prin serviciile generale ale centralei, din SEN.<br />
Restaurarea funcţionării SEN prin participarea grupurilor<br />
generatoare se face prin Planul <strong>de</strong> restaurare a funcţionării SEN.<br />
În condiţii tehnice normale, fiecare producător trebuie să asigure<br />
funcţionarea izolată a cel puţin a unui grup generator pe servicii proprii.<br />
Utilizatorii RET au obligaţia să colaboreze cu OTS pentru<br />
restaurarea funcţionării SEN, care coordonează această activitate.<br />
1.4.4.2.4 Calitatea serviciilor <strong>de</strong> transport şi <strong>de</strong> sistem.<br />
Calitatea serviciilor <strong>de</strong> transport şi <strong>de</strong> sistem este dată <strong>de</strong> nivelul<br />
frecvenţei, a tensiunii şi <strong>de</strong> calitatea curbelor <strong>de</strong> tensiune şi <strong>de</strong> curent.
128<br />
MANAGEMENTUL PIEŢEI DE ENERGIE ELECTRICĂ<br />
1.4.4.2.4.1 Frecvenţa<br />
Frecvenţa nominală a SEN este <strong>de</strong> 50 Hz. Valorile normale <strong>de</strong><br />
variaţie a frecvenţei în funcţionare sunt:<br />
- 47,00 – 52,00 Hz timp <strong>de</strong> 100%din an;<br />
- 49,50 – 50,50 Hz timp <strong>de</strong> 99,5% din an;<br />
- 49,75 – 50,25 Hz timp <strong>de</strong> 95% din săptămână;<br />
- 49,90 – 50,10 Hz timp <strong>de</strong> 90% din săptămână.<br />
Frecvenţele <strong>de</strong> consemn sunt: 49,99, 50,00, 50,01, iar în mod<br />
excepţional pot fi 49,95, şi 50,05 Hz.<br />
1.4.4.2.4.2 Tensiunea în RET şi în reţeaua <strong>de</strong> 110 kV.<br />
Valorile nominale ale tensiunilor în RET şi reţelele <strong>de</strong> 110 kV sunt:<br />
750 kV, 400 kV, 220 kV, şi110 kV.<br />
Valorile normale ale tensiunii sunt cele în interiorul următoarelor<br />
benzi admisibile:<br />
a) Pentru reţeaua <strong>de</strong> 750 kV între 735 şi 765 kV;<br />
b) Pentru reţeaua <strong>de</strong> 400 kV între 380 şi 420 kV;<br />
c) Pentru reţeaua <strong>de</strong> 220 kV între 198 şi 242 kV;<br />
d) Pentru reţeaua <strong>de</strong> 110 kV între 99 şi 121 kV.<br />
1.4.4.2.4.3 Calitatea curbelor <strong>de</strong> tensiune şi curent.<br />
Calitatea curbelor <strong>de</strong> tensiune şi <strong>de</strong> curent este dată <strong>de</strong> cerinţele din<br />
tabelul 1.3.<br />
Tabelul 1.3<br />
Obiectul reglementării<br />
Forma curbei <strong>de</strong> tensiune<br />
Raportul între secvenţa<br />
negativă şi secvenţa<br />
pozitivă<br />
Preve<strong>de</strong>rea<br />
Factorul total <strong>de</strong> distorsiune armonică este<br />
<strong>de</strong> 3% (la înaltă tensiune). Se indică<br />
valorile admisibile pentru nivelul armonicei.<br />
Factorul <strong>de</strong> nesimetrie <strong>de</strong> secvenţă negativă<br />
este <strong>de</strong> 1% (înaltă tensiune).<br />
1.4.4.2.4.4 Siguranţa în funcţionare.<br />
Siguranţa în funcţionare a SEN este performanţa sistemului<br />
electroenergetic <strong>de</strong> a asigura livrarea <strong>energie</strong>i electrice la consumatori în
Piaţa <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică 129<br />
limitele normelor acceptate şi în cantitatea dorită. Siguranţa la nivelul<br />
transportului poate fi cuantificată prin frecvenţa, durata, probabilitatea şi<br />
magnitudinea unor efecte negative asupra furnizării, transportului sau<br />
producţiei <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică. Siguranţa SEN poate fi caracterizată luând<br />
în consi<strong>de</strong>rare două aspecte <strong>de</strong> bază şi <strong>de</strong> funcţionalitate ale unui sistem<br />
electroenergetic: a<strong>de</strong>cvanţa şi securitatea.<br />
A<strong>de</strong>cvanţa este capacitatea sistemului electroenergetic <strong>de</strong> a satisface<br />
în permanenţă cererile <strong>de</strong> putere şi <strong>energie</strong> ale consumatorilor, luând în<br />
consi<strong>de</strong>rare ieşirile din funcţiune ale elementelor sistemului, atât cele<br />
programate cât şi cele rezonabil <strong>de</strong> aşteptat a se produce neprogramat.<br />
Securitatea este capacitatea <strong>de</strong> a face faţă unor perturbaţii bruşte<br />
cum ar fi scurtcircuitele sau pier<strong>de</strong>ri neprevăzute ale unor elemente ale<br />
sistemului.<br />
RET este dimensionată să se asigure funcţionarea SEN astfel încât să<br />
se respecte:<br />
a) Criteriul <strong>de</strong> siguranţă (N-1);<br />
b) Criteriul <strong>de</strong> stabilitate statică;<br />
c) Condiţiile <strong>de</strong> stabilitate tranzitorie.<br />
Starea în care sunt satisfăcute aceste criterii se numeşte stare sigură<br />
<strong>de</strong> funcţionare.<br />
Sunt exceptate <strong>de</strong> la această regulă consumatorii sau zonele <strong>de</strong><br />
consum alimentate radial printr-un singur element <strong>de</strong> reţea (linie,<br />
transformator sau autotransformator), fără rezervă, precum şi grupurile<br />
generatoare care sunt racordate la SEN printr-un element <strong>de</strong> reţea.<br />
Starea normală <strong>de</strong> funcţionare a SEN, este starea <strong>de</strong> funcţionare care<br />
în<strong>de</strong>plineşte următoarele criterii:<br />
a) Parametrii <strong>de</strong> funcţionare sunt parametrii normali <strong>de</strong> funcţionare;<br />
b) Stare sigură <strong>de</strong> funcţionare.<br />
Starea critică <strong>de</strong> funcţionare a SEN este regimul permanent în care<br />
sistemul electroenergetic funcţionează cu parametrii în afara limitelor<br />
normale.<br />
Starea perturbată <strong>de</strong> funcţionare este orice stare diferită <strong>de</strong> starea<br />
normală <strong>de</strong> funcţionare.<br />
Criteriul (N-1). Este regula conform căreia, după <strong>de</strong>fectarea unui<br />
singur element <strong>de</strong> reţea (o linie electrică, un transformator, un grup<br />
generator, o bară <strong>de</strong> staţie electrică), elementele rămase în funcţionare<br />
trebuie să poată face faţă schimbărilor circulaţiilor <strong>de</strong> curenţi în reţea,<br />
provocate <strong>de</strong> această singură <strong>de</strong>fectare.<br />
Criteriul este satisfăcut dacă o contingenţă simplă nu are ca efect:
130<br />
MANAGEMENTUL PIEŢEI DE ENERGIE ELECTRICĂ<br />
a) Întreruperi în alimentarea consumatorilor <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică.<br />
b) Trecerea într-un regim staţionar <strong>de</strong> funcţionare, în care există<br />
<strong>de</strong>păşiri ale limitelor admisibile ale curentului (stabilite pentru durata<br />
ne<strong>de</strong>terminată şi respectiv, pe durata limitată <strong>de</strong> timp) şi tensiuni care au<br />
drept consecinţă <strong>de</strong>teriorări <strong>de</strong> echipamente;<br />
c) Trecerea într-un regim staţionar <strong>de</strong> funcţionare în care valorile<br />
tensiunii nu se încadrează în benzile admisibile;<br />
d) Depăşiri ale limitelor admisibile ale puterii <strong>de</strong> scurtcircuit în<br />
noduri;<br />
e) Pier<strong>de</strong>rea stabilităţii SEN;<br />
f) Declanşarea altor echipamente din RET, cu excepţia celor care<br />
<strong>de</strong>clanşează prin automatizări, prevăzute special împotriva extin<strong>de</strong>rii unei<br />
avarii în situaţia respectivă;<br />
g) Pier<strong>de</strong>rea caracterului uniform al SEN.<br />
Pier<strong>de</strong>rea unor elemente din SEN nu trebuie să ducă la afectarea<br />
siguranţei în funcţionarea interconectată, la <strong>de</strong>clanşări în cascadă sau<br />
pier<strong>de</strong>rea unui volum mare <strong>de</strong> consum. Elementele <strong>de</strong> reţea rămase în<br />
funcţiune trebuie să poată suporta încărcarea suplimentară rezultată,<br />
abaterea <strong>de</strong> tensiune şi regimul tranzitorii cauzat <strong>de</strong> <strong>de</strong>fectul iniţial.<br />
Contingenţa simplă este ieşirea din funcţiune a unui singur element<br />
(linie, transformator, grup generator) din SEN, în condiţiile funcţionării<br />
corecte a echipamentelor <strong>de</strong> comutaţie, protecţie şi automatizare SEN.<br />
În cazul unor perturbaţii majore, care pun în pericol funcţionarea<br />
SEN în ansamblu sau a unei zone importante a acestuia, OTS aplică,<br />
automat sau manual, măsuri în conformitate cu: Normativul <strong>de</strong> limitarea a<br />
consumului <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică pe tranşe în situaţii <strong>de</strong>osebite SEN, Planul<br />
<strong>de</strong> apărare a SEN împotriva perturbaţiilor majore şi Planul <strong>de</strong> restaurare a<br />
funcţionării SEN.<br />
Performanţa la nivel <strong>de</strong> RET se apreciază pe baza următorilor<br />
indicatori <strong>de</strong> performanţă:<br />
a) Timpul mediu <strong>de</strong> întrerupere (TMI), care este parametru <strong>de</strong><br />
performanţă şi se calculează cu formula:<br />
EN<br />
TMI 8760 60 [minute/an], (1.18)<br />
E<br />
C<br />
un<strong>de</strong>:<br />
E N – energia nelivrată datorită întreruperilor serviciului <strong>de</strong> transport<br />
MWh/an ;
Piaţa <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică 131<br />
E C – consumul anual net pentru sistemul electroenergetic (fără<br />
consumul propriu tehnologic) MWh/an ;<br />
b) Indicatorul <strong>de</strong> severitate (IS) este parametru <strong>de</strong> performanţă al<br />
serviciului <strong>de</strong> transport care estimează, pe baza timpului mediu <strong>de</strong><br />
întrerupere (TMI) pe an, durata medie a unei întreruperi a serviciului <strong>de</strong><br />
transport. Se calculează cu formula:<br />
TMI<br />
IS [minute/întrerupere], (1.19)<br />
NI<br />
un<strong>de</strong>:<br />
NI – numărul <strong>de</strong> inci<strong>de</strong>nte produse în RET, însoţite <strong>de</strong> întreruperi în<br />
alimentarea consumatorilor, pe an.<br />
c) Indicatorul <strong>de</strong> minute sistem, este parametrul <strong>de</strong> performanţă al<br />
serviciului <strong>de</strong> transport care estimează durata medie <strong>de</strong> întrerupere anuală<br />
prin raportare la vârful <strong>de</strong> consum anual. Se calculează cu relaţia:<br />
EN 60<br />
MS [minute sistem], (1.20)<br />
PV<br />
un<strong>de</strong>:<br />
E N – energia nelivrată consumatorilor, din cauza inci<strong>de</strong>ntelor<br />
produse în RET MWh/an ;<br />
PV – vârful anual <strong>de</strong> consum MWh/an .<br />
Gradul <strong>de</strong> siguranţă în funcţionare a RET se apreciază după<br />
următorii indicatori <strong>de</strong> siguranţă:<br />
d) Durata medie <strong>de</strong> întrerupere;<br />
e) Numărul mediu <strong>de</strong> întreruperi urmate <strong>de</strong> reparaţii;<br />
f) Numărul mediu <strong>de</strong> întreruperi urmate <strong>de</strong> manevre.<br />
Criterii <strong>de</strong> stabilitate statică. Stabilitatea statică este capacitatea<br />
unui sistem electroenergetic <strong>de</strong> a ajunge într-o stare <strong>de</strong> regim permanent,<br />
i<strong>de</strong>ntic cu regimul iniţial sau foarte aproape <strong>de</strong> acesta, în urma unei<br />
perturbaţii mici oarecare.<br />
Criteriul <strong>de</strong> stabilitate statică, este criteriul <strong>de</strong> dimensionare şi<br />
verificare constând în respectarea puterilor maxime admisibile în secţiunile<br />
SEN, astfel încât să fie asigurată o rezervă normată <strong>de</strong> stabilitate statică <strong>de</strong>:<br />
- k = 20 % din puterea limită <strong>de</strong> stabilitate statică pentru fiecare<br />
secţiune, în schema cu N elemente în funcţiune;<br />
- k = 8 % din puterea limită <strong>de</strong> stabilitate statică pentru fiecare<br />
secţiune, în cazul unei contingenţe simple, luând în consi<strong>de</strong>rare şi puterea<br />
fluctuantă.
132<br />
MANAGEMENTUL PIEŢEI DE ENERGIE ELECTRICĂ<br />
Puterea maximă admisibilă, este puterea maximă transferabilă printro<br />
secţiune a SEN pentru care sunt respectate rezervele <strong>de</strong> stabilitate statică<br />
normate.<br />
Puterea limită <strong>de</strong> stabilitate statică dintr-o secţiune a SEN, este<br />
puterea limită activă maximă transferabilă printr-o secţiune a SEN pentru<br />
care se păstrează stabilitatea statică.<br />
Puterea fluctuantă se calculează cu formula:<br />
P 1 , 4<br />
(1.21)<br />
P C<br />
un<strong>de</strong> P C este puterea consumată în zona cu cel mai mic consum <strong>de</strong> o<br />
parte sau alta a secţiunii.<br />
Puterea maximă admisibilă în secţiune, asigură o anumită rezervă <strong>de</strong><br />
stabilitate statică şi se calculează cu formula:<br />
Plim<br />
Pf<br />
P<br />
max_ adm<br />
[MW] (1.22)<br />
krez<br />
1<br />
100<br />
Un<strong>de</strong>:<br />
P lim - puterea limită <strong>de</strong> stabilitate statică în secţiune<br />
[MW];<br />
k rez - procentul normat <strong>de</strong> rezervă (8% sau 20%) <strong>de</strong><br />
stabilitate statică în secţiune [%];<br />
P f - puterea fluctuantă [MW].<br />
Rezerva <strong>de</strong> stabilitate statică într-o secţiune se calculează cu formula<br />
:<br />
Plim<br />
Pf<br />
Pfunc<br />
R<br />
st<br />
100 [%] (1.23)<br />
P<br />
func<br />
un<strong>de</strong> :<br />
P lim - puterea limită <strong>de</strong> stabilitate statică într-o secţiune a SEN<br />
[MW];<br />
P func - puterea care tranzitează o secţiune a SEN în momentul<br />
evaluării [MW];<br />
P f - puterea fluctuantă [MW].<br />
Stabilitatea tranzitorie. Este capacitatea unui sistem<br />
electroenergetic <strong>de</strong> a reveni la o stare <strong>de</strong> funcţionare sincronă, după una sau<br />
mai multe perturbaţii majore.
Piaţa <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică 133<br />
1.4.4.2.5 Asigurarea serviciilor <strong>de</strong> sistem funcţionale<br />
1.4.4.2.5.1 Introducere<br />
Serviciile <strong>de</strong> sistem funcţionale exprimă activitatea operaţională a<br />
OTS şi sunt <strong>de</strong>stinate să asigure următoarele funcţii:<br />
a) Comanda operaţională;<br />
b) Programarea operaţională;<br />
c) Planificarea operaţională.<br />
Regulile pentru realizarea serviciilor <strong>de</strong> sistem funcţionale sunt<br />
prezentate în Regulamentul <strong>de</strong> programare a funcţionării grupurilor<br />
dispecerizabile şi Regulamentul pentru conducerea prin dispecer a SEN.<br />
1.4.4.2.5.2 Conducerea operativă prin dispecer a SEN<br />
Conducerea prin dispecer a SEN este activitate specifică sectorului<br />
<strong>energie</strong>i electrice şi se realizează prin unităţi specializate numite Centre <strong>de</strong><br />
dispecer, care au relaţii ierarhizate <strong>de</strong> autoritate între ele şi asupra<br />
participanţilor la piaţa <strong>energie</strong>i electrice.<br />
Conducerea prin dispecer a SEN se realizează unitar şi este<br />
organizată ierarhizat, la nivel central, teritorial şi local. Scopul conducerii<br />
prin dispecer este asigurarea funcţionării acestuia conform normelor, în<br />
condiţii <strong>de</strong> siguranţă, calitate şi economicitate.<br />
Conducerea prin dispecer realizează:<br />
a) Funcţionarea sigură şi unitară a SEN;<br />
b) Echilibrul permanent între producţia şi consumul <strong>de</strong> <strong>energie</strong><br />
electrică în scopul menţinerii frecvenţei în limitele normate <strong>de</strong> funcţionare,<br />
în cazul funcţionării izolate a SEN;<br />
c) Reglarea schimburilor <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică cu sistemele<br />
electroenergetice ale altor ţări, consi<strong>de</strong>rând corecţia <strong>de</strong> frecvenţă în cazul<br />
funcţionării interconectate;<br />
d) Coordonarea regimurilor <strong>de</strong> funcţionare şi a manevrelor în<br />
instalaţiile electrice din SEN;<br />
e) Efectuarea manevrelor <strong>de</strong> coordonare, <strong>de</strong> execuţie şi prin<br />
telecomandă;<br />
f) Utilizarea în conformitate cu reglementările în vigoare a<br />
resurselor hidroenergetice şi a combustibililor pentru producerea <strong>energie</strong>i<br />
electrice;
134<br />
MANAGEMENTUL PIEŢEI DE ENERGIE ELECTRICĂ<br />
g) Corelarea producţiei <strong>energie</strong>i electrice cu cea termică la centralele<br />
în cogenerare în conformitate cu reglementările în vigoare.<br />
Funcţiile principale ale conducerii prin dispecer a SEN sunt:<br />
a) Conducerea operaţională;<br />
b) Planificarea operaţională.<br />
Conducerea operaţională constă în programarea operaţională şi<br />
comanda operaţională.<br />
Programarea operaţională este activitatea <strong>de</strong> programare pentru ziua<br />
lucrătoare următoare şi, după caz, pentru zilele nelucrătoare care o preced,<br />
<strong>de</strong> către un centru <strong>de</strong> dispecer în limitele autorităţii sale <strong>de</strong> conducere prin<br />
dispecer, a modului <strong>de</strong> echilibrare a balanţei producţie-consum, a schemei<br />
<strong>de</strong> funcţionare a reţelei electrice, etc.<br />
Comanda operaţională este o componentă a conducerii prin dispecer<br />
a SEN prin care se realizează în timp real, ierarhizat, <strong>de</strong> către personalul <strong>de</strong><br />
comandă operaţională din centre <strong>de</strong> dispecer, pentru funcţionarea sigură şi<br />
economică a echipamentelor şi instalaţiilor din SEN.<br />
Planificarea operaţională este activitate <strong>de</strong> planificare <strong>de</strong> către un<br />
centru <strong>de</strong> dispecer, pe diferite orizonturi <strong>de</strong> timp (anual, semestrial, lunar) a<br />
modului <strong>de</strong> echilibrare a balanţei <strong>de</strong> producţie-consum, a schemei <strong>de</strong><br />
funcţionare a reţelei electrice, etc.<br />
Centrul <strong>de</strong> dispecer este structura organizatorică ce este investită cu<br />
atributele autorităţii <strong>de</strong> conducere prin dispecer asupra echipamentelor şi<br />
instalaţiilor din SEN prin ordine <strong>de</strong> investire.<br />
1.4.4.2.5.3 Structura conducerii operative prin dispecer a SEN<br />
Prin conducere operativă a sistemului energetic naţional (SEN) se<br />
înţelege coordonarea producţiei <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică în centralele SEN,<br />
precum şi a transportului şi distribuţiei acesteia, pentru asigurarea<br />
alimentării consumatorilor în condiţii <strong>de</strong> siguranţă, calitate şi economicitate.<br />
Această activitate, specifică ramurii energetice, este concepută să se<br />
efectueze ierarhizat prin unităţi specializate care au relaţii <strong>de</strong> autoritate<br />
distincte <strong>de</strong> cele administrative.<br />
Conducerea operativă a SEN se realizează prin dispecere (centre <strong>de</strong><br />
dispecer) energetice (centre <strong>de</strong> conducere operativă a instalaţiilor energetice<br />
cu regim comun <strong>de</strong> funcţionare), care asigură exploatarea coordonată a<br />
instalaţiilor electrice şi echipamentelor componente ale acestuia.<br />
Cu toate că SEN reprezintă un tot unitar, numărul mare <strong>de</strong><br />
componente interconectate şi răspândite pe o arie geografică mare (toată
Piaţa <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică 135<br />
ţara), din punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al conducerii operative, a impus divizarea<br />
funcţională (ierarhică) şi geografică (teritorială) a acestuia.<br />
Divizarea funcţională (ierarhică) presupune gruparea elementelor<br />
componente ale SEN în funcţie <strong>de</strong> importanţă, dimensiune şi rol, în<br />
subsisteme (categorii) funcţionale <strong>de</strong> bază, şi anume:<br />
a) Instalaţii importante pentru sistemul electroenergetic în ansamblu<br />
(pe întreg teritoriu):<br />
- reţeaua <strong>de</strong> transport este reţeaua electrică care serveşte la<br />
transportul interregional <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică (750, 400 şi 220 kV).<br />
- centralele electrice <strong>de</strong> mare putere care <strong>de</strong>bitează direct în<br />
reţeaua <strong>de</strong> transport.<br />
b) Instalaţii <strong>de</strong> importanţă zonală:<br />
- reţeaua <strong>de</strong> repartiţie este reţeaua electrică <strong>de</strong> transport local<br />
(110 şi 220 kV), care serveşte la repartizarea <strong>energie</strong>i electrice preluate din<br />
reţeaua <strong>de</strong> transport în reţelele <strong>de</strong> distribuţie.<br />
- centralele electrice <strong>de</strong> mică putere.<br />
c) Instalaţii <strong>de</strong> importanţă locală:<br />
- reţeaua <strong>de</strong> distribuţie este reţeaua electrică care serveşte la<br />
distribuirea <strong>energie</strong>i electrice la consumatori (110; 20; 10; 6; 3; 0,380 kV).<br />
Divizarea geografică presupune o împărţire a SEN pe criterii<br />
teritoriale în subsisteme constituite din una sau mai multe componente<br />
funcţionale care intră în zona geografică (teritorială) respectivă.<br />
Deoarece fiecare subsistem teritorial poate să conţină unul sau mai<br />
multe subsisteme funcţionale, este inevitabilă o întrepătrun<strong>de</strong>re a celor două<br />
categorii <strong>de</strong> subsisteme. Aceasta a impus organizarea conducerii operative a<br />
SEN ierarhizat pe mai multe trepte (nivele) <strong>de</strong> conducere prin dispecer,<br />
care în ţara noastră sunt în număr <strong>de</strong> patru, şi anume:<br />
Treapta 1: - Dispecerul Energetic Central (DEC);<br />
Treapta 2: - Dispecerii Energetici Teritoriali (DET);<br />
Treapta 3: - Dispecerii Energetici Zonali <strong>de</strong> reţele electrice<br />
(DEZ);<br />
- Dispecerii Energetici Zonali <strong>de</strong> hidroamenajare<br />
(DHE);<br />
Treapta 4: - Dispecerii Energetici Locali, care pot fi:<br />
- <strong>de</strong> reţele electrice (DEL);<br />
- <strong>de</strong> centrale electrice - CTE, CET, CHE, CNE - (DLC) <strong>de</strong>numiţi şi<br />
Dispeceri şef Tură (DST);<br />
- ai consumatorilor (DELC).
136<br />
MANAGEMENTUL PIEŢEI DE ENERGIE ELECTRICĂ<br />
DET-urile organizate pe criterii teritoriale (fig. 61) sunt în număr <strong>de</strong><br />
cinci în ţara noastră - Bacău, Bucureşti, Cluj, Craiova şi Timişoara.<br />
DEZ-urile sunt organizate în cadrul filialelor <strong>de</strong> reţele electrice, când<br />
se mai numesc şi Dispecere Energetice <strong>de</strong> Distribuţie (DED), iar DHE-urile<br />
sunt organizate în cadrul filialelor <strong>de</strong> centrale hidroelectrice.<br />
DEL-urile sunt organizate, <strong>de</strong> asemenea, în cadrul filialelor <strong>de</strong> reţele<br />
electrice <strong>de</strong> regulă câte un punct DEL în fiecare filială (ju<strong>de</strong>ţ) însă, în<br />
funcţie <strong>de</strong> particularităţile reţelei <strong>de</strong> distribuţie şi <strong>de</strong> importanţa<br />
consumatorilor pot fi organizate mai multe puncte DEL în cadrul aceleiaşi<br />
filiale <strong>de</strong> reţele electrice.<br />
Legendă:<br />
LEA<br />
Staţie electrică<br />
Delimitare DET<br />
Fig. 1.65 Distribuţia geografică a DET-urilor<br />
DLC-urile, respectiv DST-urile sunt organizate în cadrul filialelor<br />
centralelor termoelectrice.<br />
DELC-urile sunt organizate în cadrul unor mari consumatori şi<br />
asigură conducerea operativă a instalaţiilor energetice din unităţile<br />
respective, în conformitate cu convenţiile încheiate cu unitatea furnizoare <strong>de</strong><br />
<strong>energie</strong> electrică şi reglementările interne ale unităţilor <strong>de</strong> care aparţin.
Piaţa <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică 137<br />
În cazul unor centrale hidroelectrice mici, situate într-o aceeaşi zonă<br />
geografică, <strong>de</strong> regulă sunt organizate Centre Hidroelectrice <strong>de</strong> Comandă<br />
(CHC). De asemenea, în cadrul Centrelor <strong>de</strong> Distribuţie a Energiei Electrice<br />
(CDEE-urilor) pot fi organizate Puncte <strong>de</strong> Supraveghere şi Comandă (PSC-<br />
CDEE), cu responsabilităţi şi atribuţii specifice reţelelor <strong>de</strong> distribuţie <strong>de</strong><br />
joasă tensiune (inclusiv posturile <strong>de</strong> MT/JT şi, eventual, unele linii <strong>de</strong> MT<br />
radiale), fără ca aceste compartimente să constituie o treaptă <strong>de</strong> dispecer<br />
propriu-zisă.<br />
În figura 1.66 este prezentat modul în care se realizează<br />
subordonarea ierarhică din punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al conducerii operative<br />
(subordonarea operativă) a diferitelor trepte <strong>de</strong> conducere prin dispecer şi a<br />
principalelor obiective energetice.<br />
Treapta 1<br />
DEC<br />
Treapta 2<br />
DET 1 ………………………… DET 2 …………………………………….……… DET 5<br />
Treapta 3<br />
DEZ<br />
DHE<br />
DST<br />
CTE<br />
P300<br />
MW<br />
DST<br />
CTE<br />
P>100<br />
MW<br />
DST<br />
CNE<br />
DST<br />
CTE<br />
P>1000<br />
MW<br />
ST<br />
Sta ţiile<br />
Isaccea<br />
Cernavod ă<br />
Treapta 4<br />
PSC-<br />
CDEE<br />
DELC<br />
ST<br />
Sta ţii<br />
U
138<br />
MANAGEMENTUL PIEŢEI DE ENERGIE ELECTRICĂ<br />
Autoritatea <strong>de</strong> conducere operativă a unei trepte <strong>de</strong> conducere<br />
operativă reprezintă ansamblul atribuţiilor cu care este investită treapta<br />
respectivă, în scopul realizării cu eficienţă a conducerii operative. Aceste<br />
atribuţii, precum şi instalaţiile şi respectiv echipamentele pentru care TCD<br />
are dreptul <strong>de</strong> a efectua conducerea operativă sunt precizate într-un act scris<br />
numit ordin <strong>de</strong> împărţire. Atribuţiile TCD sunt:<br />
a) Autoritatea <strong>de</strong> <strong>de</strong>cizie - atribuţia dată unei trepte <strong>de</strong> conducere<br />
prin dispecer <strong>de</strong> a lua <strong>de</strong>cizii privind starea operativă a echipamentelor<br />
(starea în care se află la un moment dat echipamentele), stabilirea sau<br />
modificarea regimului şi a siguranţei <strong>de</strong> funcţionare pentru instalaţiile şi<br />
echipamentele precizate prin ordinul <strong>de</strong> împărţire;<br />
b) Comanda <strong>de</strong> coordonare - ansamblul <strong>de</strong> activităţi legate <strong>de</strong><br />
necesităţile corelării în timp a unor grupe distincte <strong>de</strong> operaţii sau operaţii<br />
distincte, a căror succesiune se afectează reciproc în cuprinsul unei manevre<br />
ce se execută în instalaţii sau zone <strong>de</strong> reţea <strong>de</strong> două sau mai multe formaţii<br />
<strong>de</strong> servire operative diferite. Personalul din cadrul formaţiilor <strong>de</strong> servire<br />
operativă, <strong>de</strong>numit personal <strong>de</strong> servire operativă, îşi <strong>de</strong>sfăşoară activitatea în<br />
cadrul instalaţiilor (centrale, staţii electrice, zonă <strong>de</strong> reţea) şi are ca sarcină<br />
supravegherea funcţionării echipamentelor, executarea în mod nemijlocit a<br />
operaţiilor <strong>de</strong> reglaj ale parametrilor <strong>de</strong> funcţionare şi a manevrelor în cadrul<br />
acestora.<br />
Un echipament poate fi în comanda <strong>de</strong> coordonare numai a unei<br />
singure trepte <strong>de</strong> conducere prin dispecer, stabilită prin ordinul <strong>de</strong> împărţire;<br />
c) Competenţa - capacitatea <strong>de</strong> atribuire <strong>de</strong> sarcini şi responsabilităţi<br />
referitoare la exercitarea comenzii operative privind starea operativă a<br />
echipamentelor, stabilirea sau modificarea regimului şi siguranţei <strong>de</strong><br />
funcţionare pe care o au treptele <strong>de</strong> conducere operativă prin dispecer ce<br />
intervin direct între personalul <strong>de</strong> servire operativă şi treapta <strong>de</strong> dispecer<br />
investită cu autoritate <strong>de</strong> <strong>de</strong>cizie sau comandă <strong>de</strong> coordonare pentru<br />
instalaţiile şi echipamentele precizate în ordinul <strong>de</strong> împărţire a acesteia.<br />
În acest context, în instalaţiile în care o treaptă <strong>de</strong> conducere prin<br />
dispecer exercită autoritatea <strong>de</strong> <strong>de</strong>cizie, treptele subordonate ce intervin în<br />
comanda operativă până la treapta ce exercită comanda nemijlocită, inclusiv<br />
aceasta din urmă, au competenţă asupra echipamentelor respective.<br />
Comanda nemijlocită este comanda operativă prin care o treaptă <strong>de</strong><br />
dispecer sau alte trepte superioare acesteia îşi exercită autoritatea <strong>de</strong><br />
conducere operativă (autoritatea <strong>de</strong> <strong>de</strong>cizie, comanda <strong>de</strong> coordonare şi<br />
competenţa) asupra echipamentelor prevăzute în ordinul <strong>de</strong> împărţire, prin<br />
efectuarea convorbirilor operative direct între personalul <strong>de</strong> serviciu al
Piaţa <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică 139<br />
treptei respective (personalul <strong>de</strong> comandă operativă) şi personalul <strong>de</strong> servire<br />
operativă din instalaţii.<br />
1.4.4.2.5.3.1 Atribuţiile Dispecerului Energetic Central (DEC)<br />
Principalele atribuţii ale DEC sunt:<br />
- asigură echilibrul permanent între producţia şi consumul <strong>de</strong><br />
<strong>energie</strong> electrică;<br />
- asigură reglarea parametrilor <strong>de</strong> calitate ai <strong>energie</strong>i electrice<br />
(frecvenţă, tensiune);<br />
- asigură condiţiile în alimentarea consumatorilor şi realizarea<br />
schimbului <strong>de</strong> <strong>energie</strong> cu alte ţări;<br />
- stabileşte regimurile posibile <strong>de</strong> funcţionare şi coordonează<br />
manevrele pe ansamblul reţelelor <strong>de</strong> transport 750, 400 şi 220 kV ale SEN ;<br />
- execută comanda nemijlocită în centralele electrice mari, în<br />
staţiile Isaccea şi Cernavodă, şi asupra liniilor <strong>de</strong> interconexiune cu<br />
sistemele energetice vecine.<br />
DEC are autoritatea <strong>de</strong> conducere operativă, şi anume:<br />
- autoritatea <strong>de</strong> <strong>de</strong>cizie, asupra:<br />
reţelelor electrice <strong>de</strong> 220, 400 şi 750 kV;<br />
centralelor termoelectrice cu grupuri cu putere unitară<br />
mai mare sau egală cu 20 MW;<br />
centralelor hidroelectrice cu grupuri cu putere unitară<br />
mai mare sau egală cu 10 MW;<br />
casca<strong>de</strong>lor hidroelectrice cu grupuri cu putere unitară<br />
mai mare sau egală cu 1 MW;<br />
- comanda <strong>de</strong> coordonare, asupra:<br />
reţelelor electrice <strong>de</strong> 220, 400 şi 750 kV;<br />
unor CHE funcţionând în cascadă;<br />
- competenţa, asupra:<br />
reţelelor <strong>de</strong> 400 şi 220 kV;<br />
centralelor termoelectrice cu putere totală mai mare <strong>de</strong><br />
1000 MW şi cu puterea pe grup mai mare sau egală cu<br />
20 MW;<br />
centralelor hidro cu putere totală mai mare <strong>de</strong> 300 MW<br />
şi cu putere pe grup mai mare sau egală cu 10 MW.<br />
DEC exercită comanda nemijlocită, asupra:<br />
reţelei <strong>de</strong> 750 kV şi staţiilor <strong>de</strong> 400 kV Isaccea şi Cernavodă;<br />
centralelor termoelectrice cu putere totală mai mare sau egală<br />
cu 1000 MW;
140<br />
MANAGEMENTUL PIEŢEI DE ENERGIE ELECTRICĂ<br />
centralelor hidro cu putere totală mai mare sau egală cu 300<br />
MW.<br />
1.4.4.2.5.3.2 Atribuţiile Dispecerului Energetic Teritorial (DET)<br />
Principalele atribuţii ale DET sunt:<br />
- asigură realizarea regimurilor <strong>de</strong> funcţionare şi manevrele<br />
coordonate <strong>de</strong> DEC;<br />
- stabileşte regimurile <strong>de</strong> funcţionare şi coordonează manevrele în<br />
instalaţiile energetice din zona sa <strong>de</strong> activitate.<br />
DET în zona sa <strong>de</strong> activitate, are autoritatea <strong>de</strong> conducere<br />
operativă, şi anume:<br />
- autoritatea <strong>de</strong> <strong>de</strong>cizie, asupra:<br />
liniilor radiale <strong>de</strong> 220 kV;<br />
reţelei <strong>de</strong> 110 kV buclată;<br />
centralelor termoelectrice cu grupuri cu putere unitară<br />
cuprinsă între 6 şi 20 MW;<br />
centralelor hidroelectrice cu grupuri cu putere unitară<br />
cuprinsă între 1 şi 10 MW;<br />
- comanda <strong>de</strong> coordonare, asupra:<br />
reţelelor <strong>de</strong> 110 kV buclate;<br />
reţelelor <strong>de</strong> 220 şi 400 kV;<br />
- competenţa, asupra:<br />
reţelelor <strong>de</strong> 220 şi 400 kV;<br />
centralelor termoelectrice cu putere totală mai mică <strong>de</strong><br />
1000 MW şi cu puterea pe grup mai mare sau egală cu<br />
20 MW;<br />
centralelor hidro cu putere totală mai mică <strong>de</strong> 300 MW<br />
şi cu putere pe grup mai mare sau egală cu 10 MW.<br />
DET exercită comanda nemijlocită asupra:<br />
reţelelor <strong>de</strong> 400 şi 220 kV;<br />
centralelor termoelectrice cu putere totală mai mică <strong>de</strong><br />
1000 MW şi cu puterea pe grup mai mare sau egală cu<br />
20 MW;<br />
centralelor hidro cu putere totală mai mică <strong>de</strong> 300 MW<br />
şi cu puterea pe grup mai mare sau egală cu 10 MW.<br />
1.4.4.2.5.3.3 Atribuţiile Dispecerului Energetic Zonal <strong>de</strong> reţele electrice<br />
(DEZ)<br />
Principalele atribuţii ale DEZ sunt:
Piaţa <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică 141<br />
- asigură realizarea regimurile <strong>de</strong> funcţionare şi manevrele<br />
coordonate <strong>de</strong> DET;<br />
- stabileşte regimul <strong>de</strong> funcţionare şi coordonează manevrele în<br />
instalaţiile şi reţeaua electrică <strong>de</strong> 110 kV din zona filialei <strong>de</strong> reţele electrice<br />
din care face parte, în conformitate cu autoritatea <strong>de</strong> conducere operativă pe<br />
care o are asupra acestora.<br />
DEZ în zona sa <strong>de</strong> activitate, are autoritatea <strong>de</strong> conducere<br />
operativă, şi anume:<br />
- autoritatea <strong>de</strong> <strong>de</strong>cizie, asupra:<br />
liniilor radiale <strong>de</strong> 110 kV;<br />
centralelor termoelectrice cu grupuri cu P < 6 MW;<br />
centralelor hidro cu grupuri cu P < 1 MW;<br />
- comanda <strong>de</strong> coordonare, asupra:<br />
liniilor din reţeaua <strong>de</strong> 110 kV buclată;<br />
- competenţa, asupra:<br />
unor transformatoare <strong>de</strong> 400/110 kV şi 220/110 kV;<br />
unor linii radiale <strong>de</strong> 220 kV;<br />
liniilor electrice <strong>de</strong> 110 kV;<br />
centralelor termoelectrice cu P < 20 MW.<br />
DEZ exercită comanda nemijlocită asupra:<br />
- reţelei <strong>de</strong> 110 kV şi, în unele cazuri, asupra transformatoarelor <strong>de</strong><br />
220/110 kV şi a unor linii radiale <strong>de</strong> 220 kV;<br />
- centralelor termoelectrice cu putere instalată mai mică <strong>de</strong> 100<br />
MW, conectate la reţeaua electrică asupra căreia exercită atribuţia <strong>de</strong><br />
competenţă.<br />
1.4.4.2.5.3.4 Atribuţiile Dispecerului Energetic Local <strong>de</strong> reţele electrice<br />
(DEL)<br />
DEL stabileşte regimul <strong>de</strong> funcţionare şi coordonează manevrele în<br />
instalaţiile <strong>de</strong> distribuţie din zona sa <strong>de</strong> activitate, urmăreşte încadrarea<br />
consumatorilor alimentaţi din reţeaua <strong>de</strong> distribuţie din subordine în<br />
consumul aprobat, respectiv realizează regimul şi manevrele stabilite <strong>de</strong><br />
treptele superioare pentru instalaţiile prin care se alimentează, din sistem,<br />
reţeaua <strong>de</strong> distribuţie din subordine.<br />
DEL în zona sa <strong>de</strong> activitate, are autoritatea <strong>de</strong> conducere<br />
operativă (autoritatea <strong>de</strong> <strong>de</strong>cizie, comanda <strong>de</strong> coordonare, competenţa) şi<br />
exercită comanda nemijlocită asupra:<br />
- reţelelor electrice <strong>de</strong> MT;
142<br />
MANAGEMENTUL PIEŢEI DE ENERGIE ELECTRICĂ<br />
- unor linii radiale <strong>de</strong> 110 kV şi a unor transformatoare <strong>de</strong> 110<br />
kV/MT;<br />
- centralelor conectate la reţeaua <strong>de</strong> medie tensiune din zona sa <strong>de</strong><br />
activitate;<br />
- centralelor termoelectrice cu grupuri cu P < 6 MW;<br />
- centralelor hidro cu grupuri cu P < 1 MW.<br />
1.4.4.2.5.4 Exercitarea conducerii operative prin dispecer a SEN<br />
Conducerea prin dispecer a SEN se realizează în mod unitar,<br />
indiferent <strong>de</strong> subordonarea administrativă a unităţilor care exploatează<br />
instalaţiile din sistem, prin cele 4 trepte <strong>de</strong> conducere operativă precizate în<br />
paragraful 1.2.1.<br />
O treaptă <strong>de</strong> conducere prin dispecer cuprin<strong>de</strong> cel puţin două<br />
compartimente, şi anume:<br />
a) Un compartiment <strong>de</strong> comandă operativă cu personal organizat în<br />
ture, care conduce funcţionarea instalaţiilor prin coordonarea regimurilor şi<br />
a manevrelor din sistem sau o parte din acesta, în funcţie <strong>de</strong> autoritatea<br />
conducerii operative cu care este investită treapta operativă respectivă.<br />
Acest compartiment realizează <strong>de</strong>ciziile treptei superioare, ia <strong>de</strong>cizii proprii<br />
şi dă dispoziţii în consecinţă treptelor subordonate sau personalului <strong>de</strong><br />
servire operativă din centrale, staţii şi zone <strong>de</strong> reţea. Personalul acestui<br />
compartiment este numit personal <strong>de</strong> comandă operativă şi îşi <strong>de</strong>sfăşoară<br />
activitatea într-o cameră special amenajată numită cameră <strong>de</strong> comandă.<br />
b) Un compartiment <strong>de</strong> regimuri operative, numit şi compartiment<br />
funcţional <strong>de</strong> conducere operativă, care elaborează programul <strong>de</strong><br />
funcţionare al instalaţiilor şi al manevrelor, respectiv urmăreşte şi analizează<br />
modul <strong>de</strong> realizare al acestora pentru echipamentele aflate în autoritatea <strong>de</strong><br />
conducere operativă a treptei respective, elaborează instrucţiunile specifice<br />
activităţii <strong>de</strong> dispecer etc.<br />
Termenul <strong>de</strong> compartiment, folosit aici, are drept scop <strong>de</strong>limitarea<br />
activităţilor şi responsabilităţilor distincte în cadrul unei trepte <strong>de</strong> conducere<br />
prin dispecer, forma şi <strong>de</strong>numirea organizatorică putând diferi <strong>de</strong> la o treaptă<br />
la alta, în raport cu volumul <strong>de</strong> activitate.<br />
Activitatea personalului <strong>de</strong> comandă operativă la treptele <strong>de</strong><br />
conducere prin dispecer este condusă şi controlată <strong>de</strong> şeful<br />
compartimentului <strong>de</strong> comandă operativă.
Piaţa <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică 143<br />
Personalului <strong>de</strong> comandă operativă <strong>de</strong> serviciu al treptei <strong>de</strong> dispecer<br />
îi sunt subordonaţi, din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re operativ, potrivit ordinului <strong>de</strong><br />
împărţire:<br />
- personalul <strong>de</strong> comandă operativă <strong>de</strong> serviciu <strong>de</strong> la treptele <strong>de</strong><br />
conducere prin dispecer subordonate;<br />
- personalul <strong>de</strong> servire operativă <strong>de</strong> serviciu din centrale, staţii şi<br />
zone <strong>de</strong> reţea, care serveşte echipamente ce se află în autoritatea <strong>de</strong><br />
conducere operativă a treptei respective.<br />
Personalul <strong>de</strong> comandă operativă <strong>de</strong> serviciu al treptei <strong>de</strong> dispecer dă<br />
dispoziţiile operative în următorul mod:<br />
- direct personalului <strong>de</strong> comandă operativă <strong>de</strong> serviciu al treptei <strong>de</strong><br />
dispecer subordonate;<br />
- direct personalului <strong>de</strong> servire operativă <strong>de</strong> serviciu, pentru<br />
echipamentele asupra cărora treapta respectivă exercită comanda<br />
nemijlocită;<br />
- direct personalului <strong>de</strong> servire operativă <strong>de</strong> serviciu, pentru<br />
echipamentele asupra cărora comanda nemijlocită o exercită o treaptă<br />
subordonată, în situaţiile în care se impun acţiuni <strong>de</strong> urgenţă (prevenirea<br />
producerii sau extin<strong>de</strong>rii avariilor şi lichidarea lor).<br />
Treptele <strong>de</strong> conducere prin dispecer exercită autoritate <strong>de</strong> conducere<br />
operativă în modul următor:<br />
a) Autoritatea <strong>de</strong> <strong>de</strong>cizie - dispecerul <strong>de</strong> serviciu <strong>de</strong> la treapta <strong>de</strong><br />
dispecer cu autoritate <strong>de</strong> <strong>de</strong>cizie dă dispoziţiile sau aprobările direct<br />
personalului <strong>de</strong> servire operativă, atunci când exercită şi comanda<br />
nemijlocită în instalaţia respectivă, sau dispecerului <strong>de</strong> serviciu la treapta<br />
operativă cu competenţă, imediat subordonată.<br />
b) Comanda <strong>de</strong> coordonare se exercită:<br />
- nemijlocit, prin dispoziţii şi aprobări date direct personalului <strong>de</strong><br />
servire operativă, atunci când treapta <strong>de</strong> dispecer respectivă exercită<br />
comanda nemijlocită în instalaţiile afectate;<br />
- prin intermediul treptelor <strong>de</strong> dispecer cu competenţă, care exercită<br />
comanda nemijlocită în instalaţiile respective.<br />
c) Competenţa - treapta <strong>de</strong> dispecer care are competenţă primeşte<br />
dispoziţiile sau aprobările <strong>de</strong> la treapta superioară (treapta cu autoritate <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>cizie, comandă <strong>de</strong> coordonare sau competenţă), iar aceasta va da<br />
dispoziţiile sau aprobările necesare, <strong>de</strong>taliindu-le la nivelul necesar, fie<br />
direct personalului <strong>de</strong> servire operativă (atunci când exercită comanda<br />
nemijlocită), fie unei trepte imediat subordonate.
144<br />
MANAGEMENTUL PIEŢEI DE ENERGIE ELECTRICĂ<br />
Treapta <strong>de</strong> dispecer care are competenţă asupra unui echipament are<br />
obligaţia <strong>de</strong> a anunţa, pe linie ierarhică operativă, toate treptele <strong>de</strong><br />
conducere operativă din zona sa <strong>de</strong> activitate ale căror echipamente pot fi<br />
afectate <strong>de</strong> aprobările sau dispoziţiile privind echipamentul din competenţa<br />
sa. De asemenea, treapta <strong>de</strong> dispecer care are competenţă primeşte, <strong>de</strong> la<br />
personalul <strong>de</strong> servire operativă sau comandă operativă subordonat,<br />
informaţiile <strong>de</strong>spre evenimentele petrecute, starea echipamentelor, regimul<br />
şi parametrii <strong>de</strong> funcţionare ai acestora etc., sintetizează informaţiile primite<br />
şi informează treapta superioară care are competenţă sau autoritate <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>cizie şi, după caz, propune spre aprobare soluţiile <strong>de</strong> rezolvare sau îşi<br />
exprimă punctul său <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re privind configuraţia <strong>de</strong> funcţionare,<br />
manevrele necesare, regimul şi siguranţa <strong>de</strong> funcţionare etc.<br />
Treapta <strong>de</strong> dispecer care a primit o dispoziţie operativă <strong>de</strong> la treapta<br />
superioară este obligată să o aplice imediat, corespunzător cu sarcinile şi<br />
responsabilităţile ce-i revin prin exercitarea autorităţii <strong>de</strong> conducere<br />
operativă pe care o are asupra echipamentelor respective şi să transmită<br />
dispoziţiile necesare în<strong>de</strong>plinirii acesteia personalului <strong>de</strong> servire operativă<br />
(dacă exercită comanda nemijlocită în instalaţia respectivă) sau treptelor <strong>de</strong><br />
dispecer subordonate. Treapta <strong>de</strong> dispecer fără competenţă asupra<br />
echipamentelor poate fi folosită <strong>de</strong> către treptele superioare ca treaptă<br />
intermediară pentru transmiterea dispoziţiilor, aceasta fiind obligată să le<br />
transmită imediat şi corect, fără a omite nimic sau a modifica dispoziţia,<br />
precizând nominal în contul cui se va executa, ea rămânând răspunzătoare<br />
numai <strong>de</strong> corectitudinea transmiterii.<br />
În conformitate cu cele relatate mai sus rezultă că, pentru treptele <strong>de</strong><br />
conducere prin dispecer (TCD) organizate ierarhic şi geografic conform<br />
structurii <strong>de</strong> principiu prezentată în figura 1.2, principiul care stă la baza<br />
asigurării conducerii operative constă în transmiterea <strong>de</strong> către TCD<br />
superioară, TCD-ului subordonată (Treapta k la Treapta k+1, un<strong>de</strong> k =<br />
1,2,3) fie a listei manevrelor <strong>de</strong> executat, fie precizări privind regimul <strong>de</strong><br />
funcţionare a instalaţiilor din zona <strong>de</strong> competenţă atribuită (din subordine).<br />
În consecinţă, TCD coordonatoare (superioară) stabileşte regimul <strong>de</strong><br />
funcţionare şi manevrele ce urmează a fi realizate în zona <strong>de</strong> competenţă a<br />
TCD subordonate, acestea din urmă, în final, exercită comanda nemijlocită<br />
pentru în<strong>de</strong>plinirea acestora, iar execuţia efectivă este realizată <strong>de</strong> personalul<br />
<strong>de</strong> servire operativă. De asemenea, o intervenţie în zona <strong>de</strong> competenţă a<br />
unei TCD <strong>de</strong> la un nivel subordonat poate fi efectuată numai la cerere sau cu<br />
aprobarea TCD superioară a acesteia.
Piaţa <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică 145<br />
1.4.4.2.5.5 Activitatea <strong>de</strong> conducere operativă prin dispecer<br />
Dispecerul <strong>de</strong> serviciu <strong>de</strong> la treptele <strong>de</strong> conducere prin dispecer,<br />
potrivit autorităţii <strong>de</strong> conducere operativă şi în limitele performanţelor<br />
echipamentelor existente la un moment dat în exploatare, trebuie să asigure:<br />
a) În condiţii normale <strong>de</strong> funcţionare a SEN :<br />
- funcţionarea în condiţii <strong>de</strong> siguranţă a SEN şi a părţilor<br />
componente ale acestuia (zone, instalaţii, echipamente);<br />
- echilibrarea balanţei <strong>de</strong> producere-consum a <strong>energie</strong>i electrice în<br />
SEN sau zone din sistem pentru care are această responsabilitate;<br />
- reglarea schimburilor <strong>de</strong> <strong>energie</strong> între zone din SEN pentru care<br />
are această responsabilitate;<br />
- calitatea <strong>energie</strong>i electrice furnizate;<br />
- funcţionarea economică a SEN în condiţiile asigurării, în<br />
prealabil, a preve<strong>de</strong>rilor <strong>de</strong> la punctele precizate mai sus.<br />
b) În caz <strong>de</strong> inci<strong>de</strong>nt şi avarii:<br />
- continuitatea funcţionării SEN în ansamblu sau pe zone şi<br />
platforme care s-au izolat;<br />
- localizarea cât mai rapidă a inci<strong>de</strong>ntului sau avariei şi luarea<br />
măsurilor pentru prevenirea extin<strong>de</strong>rii avariei;<br />
- luarea măsurilor pentru repunerea cât mai rapidă în funcţiune a<br />
echipamentelor <strong>de</strong> alimentare cu <strong>energie</strong> electrică a consumatorilor afectaţi;<br />
- stabilirea, în funcţie <strong>de</strong> echipamentele disponibile şi <strong>de</strong> starea<br />
acestora, a unor scheme şi regimuri <strong>de</strong> funcţionare cât mai sigure în regimul<br />
<strong>de</strong> după avarie.<br />
Activitatea <strong>de</strong> conducere operativă se <strong>de</strong>sfăşoară:<br />
- în timp real, practic simultan cu procesul tehnologic (culegerea şi<br />
înregistrarea datelor, reglajul frecvenţă-putere <strong>de</strong> schimb, reglajul puterilor<br />
pe centrale, reglajul tensiunilor, comanda în caz <strong>de</strong> inci<strong>de</strong>nt etc.);<br />
- în timp real extins, reprezentând <strong>de</strong>cizii luate pe baza datelor<br />
culese în timp real (supravegherea stabilităţii funcţionării sistemului<br />
electroenergetic (SEE) şi optimizarea regimurilor <strong>de</strong> funcţionare);<br />
- în afara timpului real, constând, în principal, în următoarele:<br />
pregătirea regimurilor <strong>de</strong> funcţionare;<br />
planificarea regimurilor grupurilor energetice;<br />
analiza post-factum a funcţionării reţelei;<br />
analiza inci<strong>de</strong>ntelor;<br />
analiza funcţionării automaticilor şi protecţiei prin relee;
146<br />
MANAGEMENTUL PIEŢEI DE ENERGIE ELECTRICĂ<br />
evaluarea siguranţei în funcţionare pe baza calculului<br />
indicatorilor <strong>de</strong> stare;<br />
prelucrarea şi analiza statistică privind comportarea în<br />
exploatare a echipamentelor;<br />
pregătirea personalului.<br />
Activitatea <strong>de</strong>sfăşurată în timp real, respectiv cea în timp real extins<br />
este realizată <strong>de</strong> către compartimentul <strong>de</strong> comandă operativă, iar cea din<br />
afara timpului real <strong>de</strong> compartimentul <strong>de</strong> regimuri operative.<br />
1.4.4.2.5.5.1 Activitatea <strong>de</strong> conducere operativă în timp real la nivel DEC<br />
Conducerea operativă în timp real a instalaţiilor <strong>de</strong> producere şi<br />
transport ale <strong>energie</strong>i electrice la nivel DEC constă în:<br />
a) Supravegherea instalaţiilor <strong>de</strong> producere şi transport ale <strong>energie</strong>i<br />
electrice funcţionând la tensiuni <strong>de</strong> 220, 400 şi 750 kV şi asigurarea<br />
continuităţii în funcţionare a SEN prin:<br />
- urmărirea schemelor <strong>de</strong> funcţionare a instalaţiilor;<br />
- urmărirea parametrilor <strong>energie</strong>i electrice din principalele noduri<br />
ale SEN ;<br />
- estimarea stării sistemului;<br />
- luarea <strong>de</strong> măsuri preventive pentru evitarea stării <strong>de</strong> inci<strong>de</strong>nt.<br />
b) Optimizarea producţiei <strong>energie</strong>i electrice, prin:<br />
- repartiţia optimă a puterilor pe centrale;<br />
- stabilirea structurii optime a grupurilor în funcţiune;<br />
- stabilirea mărimii şi repartiţia rezervei <strong>de</strong> putere;<br />
- stabilirea nivelurilor <strong>de</strong> tensiune optime în reţelele <strong>de</strong> transport <strong>de</strong><br />
220, 400 şi 750 kV;<br />
- compensarea puterii reactive.<br />
c) Optimizarea configuraţiei reţelei <strong>de</strong> transport, prin:<br />
- <strong>de</strong>terminarea numărului <strong>de</strong> autotransformatoare, transformatoare<br />
şi linii electrice în funcţiune pentru reducerea pier<strong>de</strong>rilor;<br />
- analiza puterilor <strong>de</strong> scurtcircuit.<br />
d) Reglajul frecvenţei şi tensiunii în nodurile principale ale SEN ,<br />
prin:<br />
- asigurarea reglajului frecvenţă-putere <strong>de</strong> schimb pe liniile <strong>de</strong><br />
interconexiune;<br />
- repartizarea ordinului <strong>de</strong> reglaj frecvenţă-putere pe centralele<br />
reglante;<br />
- reglarea şi încadrările în limitele prestabilite ale nivelurilor<br />
tensiunilor din staţii şi ale circulaţiilor <strong>de</strong> puteri pe linii.
Piaţa <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică 147<br />
e) Comanda <strong>de</strong>conectării unor consumatori şi pornirea unor grupuri<br />
energetice, pentru:<br />
- <strong>de</strong>scărcări centralizate <strong>de</strong> sarcină;<br />
- încărcarea centralelor electrice;<br />
- restaurarea sistemului după o avarie gravă.<br />
1.4.4.2.5.5.2 Activitatea <strong>de</strong> conducere operativă în timp real la nivel DET<br />
Conducerea operativă în timp real a instalaţiilor <strong>de</strong> producere şi<br />
transport ale <strong>energie</strong>i electrice la nivel DET constă în:<br />
a) Supravegherea instalaţiilor <strong>de</strong> producere şi transport ale <strong>energie</strong>i<br />
electrice din aria <strong>de</strong> responsabilitate, prin:<br />
- urmărirea schemelor <strong>de</strong> funcţionare ale instalaţiilor;<br />
- urmărirea parametrilor <strong>energie</strong>i electrice;<br />
- estimarea stării;<br />
- luarea <strong>de</strong> măsuri preventive pentru evitarea stării <strong>de</strong> inci<strong>de</strong>nt.<br />
b) Optimizarea regimurilor <strong>de</strong> funcţionare pentru reţeaua <strong>de</strong><br />
transport şi distribuţie (110 kV buclată) din aria <strong>de</strong> responsabilitate, prin:<br />
- repartiţia optimă a puterilor pe centralele cu puteri instalate mai<br />
mici <strong>de</strong> 100 MW, în cadrul puterii totale <strong>de</strong> consum primită <strong>de</strong> la DEC;<br />
- optimizarea configuraţiei reţelei <strong>de</strong> transport din zonă, prin<br />
<strong>de</strong>terminarea numărului <strong>de</strong> transformatoare şi linii electrice în funcţiune.<br />
c) Reglajul tensiunii în reţelele buclate <strong>de</strong> 110 kV din aria <strong>de</strong><br />
responsabilitate, prin:<br />
- reglajul surselor <strong>de</strong> putere reactivă;<br />
- reglajul ploturilor la unităţile <strong>de</strong> transformare.<br />
d) Comanda nemijlocită a instalaţiilor din aria <strong>de</strong> responsabilitate, şi<br />
anume:<br />
- comandă direct efectuarea manevrelor în staţiile electrice;<br />
- comandă încărcarea centralelor (porniri/opriri <strong>de</strong> grupuri);<br />
- comandă <strong>de</strong>conectarea unor consumatori;<br />
- comandă izolarea instalaţiilor în ve<strong>de</strong>rea lucrărilor <strong>de</strong> întreţinere<br />
şi reparaţii;<br />
- verifică funcţionarea centralelor la puterea <strong>de</strong> consemn;<br />
- coordonează manevrele între DEZ-uri.<br />
1.4.4.2.5.5.3 Activitatea <strong>de</strong> conducere operativă în timp real la nivel DEZ<br />
Conducerea operativă în timp real a instalaţiilor <strong>de</strong> transport al<br />
<strong>energie</strong>i electrice la nivel DEZ constă în:
148<br />
MANAGEMENTUL PIEŢEI DE ENERGIE ELECTRICĂ<br />
a) Supravegherea şi asigurarea continuităţii în funcţionare a<br />
instalaţiilor <strong>de</strong> distribuţie din aria sa <strong>de</strong> responsabilitate, prin:<br />
- verificarea încadrării mărimilor în limite;<br />
- calculul puterilor şi energiilor absorbite <strong>de</strong> consumatori, respectiv<br />
produse în centrale;<br />
- verificarea condiţiilor <strong>de</strong> insularizare;<br />
- calculul puterilor pe DAS;<br />
- prognozarea consumului în zonă.<br />
b) Optimizarea funcţionării instalaţiilor <strong>de</strong> distribuţie <strong>de</strong> înaltă şi<br />
medie tensiune din aria sa <strong>de</strong> responsabilitate, prin:<br />
- <strong>de</strong>terminarea numărului şi încărcării transformatoarelor <strong>de</strong> 110<br />
kV/MT;<br />
- <strong>de</strong>terminarea prin calcul a pier<strong>de</strong>rilor pe linii, în transformatoare<br />
şi total zonă;<br />
- <strong>de</strong>terminarea bilanţurilor <strong>de</strong> putere pe staţii şi total DEZ.<br />
c) Reglajul tensiunii în reţelele <strong>de</strong> distribuţie <strong>de</strong> înaltă şi medie<br />
tensiune din aria sa <strong>de</strong> responsabilitate şi al nivelului <strong>de</strong> compensare al<br />
puterilor reactive, prin:<br />
- stabilirea nivelurilor <strong>de</strong> tensiune optime în reţeaua <strong>de</strong> 110 kV şi<br />
MT;<br />
- compensarea optimă a puterii reactive.<br />
d) Reglajul curbei <strong>de</strong> consum în aria sa <strong>de</strong> responsabilitate, pentru<br />
prevenirea extin<strong>de</strong>rii inci<strong>de</strong>ntelor.<br />
e) Comanda nemijlocită a instalaţiilor <strong>de</strong> distribuţie <strong>de</strong> înaltă<br />
tensiune şi a automatizărilor <strong>de</strong> zonă (DAS) din aria <strong>de</strong> responsabilitate.<br />
Pentru realizarea acestor funcţii, DEZ:<br />
- urmăreşte şi realizează programul <strong>de</strong> încărcare a centralelor din<br />
comanda operativă (corelat cu treptele superioare <strong>de</strong> dispecer);<br />
- verifică condiţiile <strong>de</strong> insularizare în aria sa <strong>de</strong> responsabilitate;<br />
- realizează reglajul frecvenţei şi tensiunii în zonele din aria sa <strong>de</strong><br />
responsabilitate, ce funcţionează izolat <strong>de</strong> SEN ;<br />
- urmăreşte injecţiile din reţeaua <strong>de</strong> transport, din reţelele DEZ<br />
vecine şi din centralele electrice racordate la reţeaua electrică condusă<br />
operativ;<br />
- urmăreşte, în aria sa <strong>de</strong> responsabilitate:<br />
încărcările pe staţii;<br />
producţia <strong>de</strong> putere reactivă;<br />
consumul propriu tehnologic în reţele;<br />
nivelurile <strong>de</strong> tensiuni;
Piaţa <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică 149<br />
încadrarea consumatorilor în puterile şi energiile<br />
programate, pe perioa<strong>de</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>ficit în SEN ;<br />
siguranţa în funcţionare a instalaţiilor;<br />
condiţiile <strong>de</strong> efectuare a manevrelor;<br />
- înregistrează şi consemnează:<br />
mărimile şi schimbările <strong>de</strong> stare, semnalizările şi<br />
evenimentele în toate regimurile <strong>de</strong> funcţionare a<br />
instalaţiilor electrice din aria sa <strong>de</strong> responsabilitate;<br />
informaţiile care au stat la baza luării <strong>de</strong>ciziilor <strong>de</strong><br />
efectuare a manevrelor, stabilirii sau schimbării<br />
regimurilor <strong>de</strong> funcţionare a instalaţiilor şi reţelelor<br />
electrice.<br />
1.4.4.2.5.5.4 Activitatea <strong>de</strong> conducere operativă în timp real la nivel DEL<br />
Conducerea operativă în timp real a instalaţiilor <strong>de</strong> transport al<br />
<strong>energie</strong>i electrice la nivel DEL constă în:<br />
a) Supravegherea şi asigurarea continuităţii în funcţionarea<br />
instalaţiilor <strong>de</strong> distribuţie din aria sa <strong>de</strong> responsabilitate, prin:<br />
- verificarea încadrării mărimilor în limite;<br />
- calculul puterilor şi energiilor absorbite <strong>de</strong> consumatori, respectiv<br />
produse în centrale;<br />
- prognozarea consumului în zonă.<br />
b) Reglajul curbei <strong>de</strong> consum din aria sa <strong>de</strong> responsabilitate, pentru<br />
prevenirea extin<strong>de</strong>rii inci<strong>de</strong>ntelor.<br />
c) Urmărirea bilanţului <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică pe contur FRE (în<br />
ve<strong>de</strong>rea gestionării <strong>energie</strong>i electrice intrate în contur).<br />
d) Optimizarea funcţionării instalaţiilor <strong>de</strong> distribuţie <strong>de</strong> medie şi<br />
joasă tensiune din aria sa <strong>de</strong> responsabilitate, prin:<br />
- <strong>de</strong>terminarea numărului şi încărcării transformatoarelor <strong>de</strong> 110<br />
kV/MT şi MT/JT;<br />
- <strong>de</strong>terminarea prin calcul a pier<strong>de</strong>rilor pe linii, transformatoare şi<br />
total DEL;<br />
- <strong>de</strong>terminarea bilanţurilor <strong>de</strong> putere pe staţii şi total DEL.<br />
e) Reglajul tensiunii în reţelele <strong>de</strong> distribuţie <strong>de</strong> înaltă şi medie<br />
tensiune din aria sa <strong>de</strong> responsabilitate şi al nivelului <strong>de</strong> compensare al<br />
puterii reactive, prin:<br />
- stabilirea nivelurilor <strong>de</strong> tensiune optime pe reţeaua <strong>de</strong> 110 kV şi<br />
MT;<br />
- compensarea optimă a puterii reactive.
150<br />
MANAGEMENTUL PIEŢEI DE ENERGIE ELECTRICĂ<br />
f) Urmărirea regimului <strong>de</strong> tratare a neutrului în reţelele <strong>de</strong> medie<br />
tensiune din aria sa <strong>de</strong> responsabilitate şi realizarea reglajului compensării<br />
curenţilor capacitivi.<br />
g) Comanda porniri/opriri <strong>de</strong> grupuri ale microhidrocentralelor din<br />
aria sa <strong>de</strong> responsabilitate.<br />
h) Comanda nemijlocită a instalaţiilor <strong>de</strong> distribuţie <strong>de</strong> medie<br />
tensiune şi a unora <strong>de</strong> 110 kV din aria sa <strong>de</strong> responsabilitate.<br />
Pentru realizarea acestor funcţii, DEL:<br />
- urmăreşte şi realizează programul <strong>de</strong> încărcare a centralelor din<br />
comanda operativă (corelat cu treptele superioare <strong>de</strong> dispecer);<br />
- urmăreşte injecţiile din reţeaua <strong>de</strong> distribuţie <strong>de</strong> 110 kV, reţelele<br />
<strong>de</strong> 110 kV şi <strong>de</strong> medie tensiune ale DEL (FRE) vecine şi din centralele<br />
electrice racordate la reţeaua electrică condusă operativ;<br />
- urmăreşte în aria sa <strong>de</strong> responsabilitate:<br />
încărcările pe staţii <strong>de</strong> 110 kV/MT şi posturile <strong>de</strong><br />
transformare;<br />
consumul propriu tehnologic în reţelele <strong>de</strong> 110 kV şi <strong>de</strong><br />
medie tensiune;<br />
nivelurile <strong>de</strong> tensiune (110 kV şi MT);<br />
reglajul compensării capacitive a reţelelor <strong>de</strong> MT;<br />
încadrarea consumatorilor în puterile şi energiile<br />
programate pe perioa<strong>de</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>ficit în SEN ;<br />
siguranţa în funcţionare a instalaţiilor;<br />
condiţiile <strong>de</strong> efectuare a manevrelor;<br />
- înregistrează şi consemnează:<br />
mărimile şi schimbările <strong>de</strong> stare, semnalizările şi<br />
evenimentele în toate regimurile <strong>de</strong> funcţionare a<br />
instalaţiilor electrice din aria sa <strong>de</strong> responsabilitate;<br />
informaţiile care au stat la baza luării <strong>de</strong>ciziilor <strong>de</strong><br />
efectuare a manevrelor, stabilirii sau schimbării<br />
regimurilor <strong>de</strong> funcţionare a instalaţiilor şi reţelelor<br />
electrice.<br />
1.4.4.2.5.5.5 Activitatea <strong>de</strong> conducere operativă în timp real la nivel <strong>de</strong><br />
Staţie Electrică<br />
Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al conducerii prin dispecer, personalul operativ<br />
din staţiile electrice este subordonat DEC, DET, DEZ sau DEL. Acest<br />
personal trebuie să asigure funcţionarea continuă, în condiţii <strong>de</strong> siguranţă şi
Piaţa <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică 151<br />
economicitate, a instalaţiilor pe care le are în gestiune şi exploatare. În acest<br />
scop:<br />
a) Supraveghează şi înregistrează parametrii tehnici ai<br />
echipamentelor.<br />
b) Supraveghează mărimile şi semnalizările <strong>de</strong> stare aferente<br />
schemei <strong>de</strong> funcţionare a staţiei (inclusiv cele aferente instalaţiilor <strong>de</strong><br />
protecţie şi automatizare).<br />
c) Execută manevrele, inclusiv reglajul <strong>de</strong> ploturi la transformatoare,<br />
dispuse <strong>de</strong> treptele <strong>de</strong> dispecer ierarhic superioare.<br />
d) Urmăreşte funcţionarea instalaţiilor <strong>de</strong> compensare (baterii <strong>de</strong><br />
con<strong>de</strong>nsatoare, compensatoare sincrone, acordul bobinelor <strong>de</strong> compensare a<br />
curentului capacitiv).<br />
e) Execută manevrele pentru lichidarea rapidă a inci<strong>de</strong>ntelor.<br />
f) Transmite datele şi informaţiile necesare la diferitele trepte <strong>de</strong><br />
dispecer şi la unitatea <strong>de</strong> care aparţine din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re administrativ<br />
(FRE).<br />
1.4.4.2.5.5.6 Informaţii necesare pentru activitatea <strong>de</strong> conducere operativă<br />
Informaţiile necesare pentru realizarea activităţii <strong>de</strong> conducere<br />
operativă în timp real şi în afara acestuia, la nivel <strong>de</strong> dispecer şi, respectiv,<br />
instalaţie (centrală, staţie electrică) sunt <strong>de</strong> două tipuri:<br />
a) mărimi (curent, tensiune, frecvenţă, putere activă, putere reactivă,<br />
<strong>energie</strong> activă, <strong>energie</strong> reactivă etc.) care, din punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al<br />
importanţei şi al frecvenţei <strong>de</strong> reînnoire (achiziţie), se împart în două grupe:<br />
- principale, care condiţionează cunoaşterea stării <strong>de</strong> ansamblu a<br />
instalaţiilor conduse şi a căror reînnoire se face la intervale scurte <strong>de</strong> timp<br />
(<strong>de</strong> circa 5 secun<strong>de</strong>);<br />
- secundare, care au o importanţă locală şi care se reînnoiesc la<br />
intervale <strong>de</strong> timp mai mari (<strong>de</strong> circa 60 secun<strong>de</strong>).<br />
b) Semnalizări care, în funcţie <strong>de</strong> starea sistemului, pot fi:<br />
- <strong>de</strong> stare, necesare pentru stabilirea configuraţiei sistemului,<br />
fiind reprezentate <strong>de</strong> poziţiile aparatajului <strong>de</strong> comutaţie primară, <strong>de</strong> poziţiile<br />
prizelor ploturilor transformatoarelor, <strong>de</strong> stările instalaţiilor <strong>de</strong> automatizare<br />
(DAS, RAR, AAR) etc. şi sunt aduse la cunoştinţa operatorului în maxim 30<br />
<strong>de</strong> secun<strong>de</strong> din momentul producerii;<br />
- <strong>de</strong> alarmare, necesare pentru luarea unor măsuri preventive<br />
privind regimul anormal <strong>de</strong> funcţionare al unor echipamente (<strong>de</strong> exemplu<br />
<strong>de</strong>fect întreruptor, <strong>de</strong>fect circuite secundare etc.) sau al sistemului (<strong>de</strong><br />
exemplu ieşirea din limitele admisibile ale unor mărimi), cu aducere la
152<br />
MANAGEMENTUL PIEŢEI DE ENERGIE ELECTRICĂ<br />
cunoştinţa operatorului în maximum 5 secun<strong>de</strong> <strong>de</strong> la apariţie, în ve<strong>de</strong>rea<br />
restabilirii regimului normal <strong>de</strong> funcţionare;<br />
- <strong>de</strong> inci<strong>de</strong>nt, prin care se aduce la cunoştinţa operatorului, în<br />
maximum 5 secun<strong>de</strong>, acţiunea instalaţiilor <strong>de</strong> protecţie şi automatizare<br />
(AAR, RAR, DAS etc.), în ve<strong>de</strong>rea luării unor măsuri imediate <strong>de</strong><br />
remediere.<br />
Tipul informaţiilor şi volumul acestora pentru fiecare instalaţie şi<br />
treaptă <strong>de</strong> conducere prin dispecer se stabileşte prin studii tehnice <strong>de</strong><br />
fundamentare, care au în ve<strong>de</strong>re cunoaşterea în fiecare moment a<br />
configuraţiei şi a stării instalaţiilor aflate în comanda operativă. Informaţiile<br />
primite la fiecare nivel <strong>de</strong> dispecer trebuie să permită ca operatorul să poată<br />
acţiona eficient atât pentru a evita trecerea sistemului, respectiv a<br />
instalaţiilor în stare <strong>de</strong> inci<strong>de</strong>nt, cât şi pentru lichidarea stărilor anormale <strong>de</strong><br />
funcţionare. De asemenea, informaţiile primite vor trebui să permită şi<br />
analiza inci<strong>de</strong>ntelor (post-inci<strong>de</strong>nt), precum şi crearea bazei <strong>de</strong> date<br />
statistice necesare pentru întocmirea studiilor <strong>de</strong> funcţionare a sistemului<br />
electroenergetic.<br />
1.4.4.2.5.6 Sistemul teleinformatic pentru conducerea operativă (STICO)<br />
Sistemul informatic <strong>de</strong> conducere reprezintă un ansamblu <strong>de</strong> meto<strong>de</strong>,<br />
proceduri, echipamente <strong>de</strong> calcul, programe şi specialişti, prin care se<br />
asigură colectarea, vehicularea, stocarea şi prelucrarea informaţiilor în<br />
scopul pregătirii şi transmiterii <strong>de</strong>ciziilor privind <strong>de</strong>sfăşurarea activităţilor<br />
din sistem, precum şi controlul în<strong>de</strong>plinirii acestora, în ve<strong>de</strong>rea în<strong>de</strong>plinirii<br />
obiectivelor propuse în condiţii <strong>de</strong> eficienţă maximă.<br />
În cadrul SEN există două categorii <strong>de</strong> sisteme informatice:<br />
a) Sistemul informatic pentru conducerea şi coordonarea activităţilor<br />
tehnico-economice (pentru management).<br />
b) Sistemul informatic pentru conducerea operativă a obiectivelor<br />
SEN .<br />
Sistemul informatic pentru conducerea operativă a obiectivelor SEN<br />
(staţie, centrală, zonă <strong>de</strong> reţea, SEN în ansamblu) furnizează, în timp real,<br />
toate informaţiile din cadrul obiectivului condus necesare personalului <strong>de</strong><br />
comandă operativă pentru a-şi exercita autoritatea <strong>de</strong> conducere operativă,<br />
respectiv pentru a efectua comanda nemijlocită şi permite acestuia să<br />
intervină, în orice moment, prin intermediul telecomenzilor, în obiectivul<br />
energetic condus. Deoarece datele sunt prelucrate într-un punct central<br />
(camera <strong>de</strong> comandă) situat la distanţă <strong>de</strong> locul un<strong>de</strong> au fost preluate
Piaţa <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică 153<br />
(obiectivul condus), sistemul informatic pentru conducerea operativă a SEN<br />
este numit Sistem Teleinformatic pentru Conducerea Operativă (STICO).<br />
1.4.4.2.5.6.1 Structura <strong>de</strong> principiu a STICO<br />
STICO, din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re constructiv, constă din totalitatea dotării<br />
tehnice prin care se asigură, în timp real, informaţiile necesare conducerii<br />
operative a instalaţiilor energetice <strong>de</strong> la toate nivelele (instalaţie, treaptă <strong>de</strong><br />
conducere prin dispecer) şi în toate stările prin care poate trece sistemul<br />
energetic (normală, <strong>de</strong> alarmă, <strong>de</strong> inci<strong>de</strong>nt sau <strong>de</strong> post inci<strong>de</strong>nt). Din punct<br />
<strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re funcţional, este un sistem <strong>de</strong> conducere distribuit pe mai multe<br />
nivele (vezi Fig. 1.67) şi se realizează respectând principiile generale ce<br />
guvernează sistemele ierarhizate, din care menţionăm:<br />
a) Sistemul <strong>de</strong> conducere <strong>de</strong> la un nivel inferior, <strong>de</strong>numit Sistem <strong>de</strong><br />
Conducere Subordonat (SCS) este <strong>de</strong>stinat achiziţiilor <strong>de</strong> date din<br />
subprocesele aferente, prelucrării lor primare, transmiterii unor date<br />
rezultate în urma prelucrării Sistemului <strong>de</strong> Conducere Coordonator (SCC)<br />
căruia îi este direct subordonat şi eventual elaborează comenzi pentru<br />
procesul condus.<br />
b) Sistemul <strong>de</strong> conducere <strong>de</strong> la un nivel superior (SCC) nu intervine<br />
direct în proces ci doar prin intermediul sistemelor <strong>de</strong> la nivelul inferior<br />
(SCS-urilor).<br />
c) În ceea ce priveşte exercitarea comenzii operative, nu există<br />
comunicaţie directă între sistemele <strong>de</strong> la acelaşi nivel, ci doar prin<br />
intermediul sistemului imediat superior. Aceasta pentru a evita conflictele ce<br />
ar putea să apară în luarea <strong>de</strong>ciziilor.<br />
Se precizează că în cazul sistemelor <strong>de</strong> conducere distribuite pe mai<br />
multe nivele, cum este şi STICO, un SCC <strong>de</strong> la un nivel inferior este<br />
consi<strong>de</strong>rat SCS pentru SCC-ul <strong>de</strong> la nivelul imediat superior.<br />
Ierarhizarea STICO corespun<strong>de</strong> structurii ierarhizate a conducerii<br />
operative prin dispecer a SEN . Structura acestuia este cea prezentată în<br />
figura 1.67, cu sisteme <strong>de</strong> conducere pe mai multe nivele, şi anume: la<br />
fiecare treaptă <strong>de</strong> conducere prin dispecer câte un SCC, iar la nivel <strong>de</strong> staţie<br />
<strong>de</strong> transformare şi centrală electrică câte un SCS numite Sisteme <strong>de</strong><br />
conducere locală (SCL).
154<br />
MANAGEMENTUL PIEŢEI DE ENERGIE ELECTRICĂ<br />
SCC<br />
S<br />
C<br />
S<br />
SCC<br />
………<br />
S<br />
C<br />
S<br />
SCC<br />
S<br />
C<br />
S<br />
SCC<br />
…<br />
S<br />
C<br />
S<br />
SCC<br />
S<br />
C<br />
S<br />
SCC<br />
…<br />
S<br />
C<br />
S<br />
SCC<br />
S<br />
C<br />
S<br />
S<br />
C<br />
S<br />
…<br />
S<br />
C<br />
S<br />
S<br />
C<br />
S<br />
………<br />
S<br />
C<br />
S<br />
S<br />
C<br />
S<br />
…<br />
S<br />
C<br />
S<br />
S<br />
C<br />
S<br />
Ca suport Fig. <strong>de</strong> comunicaţie 1.67Structura în <strong>de</strong> cadrul principiu SCL-urilor a STICO <strong>de</strong> la nivel <strong>de</strong> staţie<br />
sau centrală (comandă şi control local), se utilizează reţelele <strong>de</strong> date locale<br />
(LAN - Local Area Network), iar între SCL-uri şi SCC-urile <strong>de</strong> la nivelul <strong>de</strong><br />
conducere prin dispecer (centrele <strong>de</strong> comandă şi control), respectiv între<br />
acestea din urmă, se utilizează reţele specifice transmisiei la distanţă (WAN<br />
- Wi<strong>de</strong> Area Network) - fig. 1.68. La nivelul <strong>de</strong> conducere coordonator, <strong>de</strong><br />
la dispecer (SCC - centru <strong>de</strong> comandă şi control), pentru prelucrarea în timp<br />
real a informaţiei primite se impune prezenţa sistemelor <strong>de</strong> calcul<br />
(calculatoare) performante atît ca viteză, cît mai ales ca fiabilitate,<br />
prevăzute cu periferice generale capabile să stocheze volume mari <strong>de</strong> date şi<br />
cu periferice specifice ce formează Consola Operatorului <strong>de</strong> Proces (COP),<br />
prin care dispecerul să poată interveni comod şi eficient în conducerea<br />
instalaţiilor din subordine. Aceste calculatoare, <strong>de</strong> asemenea, sunt<br />
interconectate prin magistrale locale (LAN-uri) şi asigură funcţiile specifice<br />
conducerii la nivelul <strong>de</strong> dispecer respectiv. Transferul <strong>de</strong> date în LAN se<br />
face ciclic şi în mod imediat, iar în WAN, ciclic, în mod imediat sau la<br />
cerere. De asemenea, transferul <strong>de</strong> date între WAN-uri şi LAN-uri este<br />
asigurat <strong>de</strong> calculatoare cu funcţiuni <strong>de</strong> comunicaţie, autosupraveghere şi<br />
autocontrol, respectiv cu rol <strong>de</strong> Concentrator <strong>de</strong> date (CD), <strong>de</strong>numite şi FEP<br />
(Front End Processor).
Piaţa <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică 155<br />
Funcţiuni la nivelul centrului <strong>de</strong> comandă şi control<br />
LAN<br />
LAN<br />
Funcţiuni <strong>de</strong> comunicaţie,<br />
autosupraveghere şi<br />
autocontrol<br />
WAN<br />
Comandă şi control local<br />
LAN<br />
LAN<br />
Interfaţare cu procesul<br />
tehnologic<br />
PROCES<br />
TEHNOLOGIC<br />
1.4.4.2.5.6.2 Funcţiile Fig 1.68 STICO Arhitectura comunicaţiilor în STICO<br />
Sarcina <strong>de</strong> bază a oricărui sistem informatic o reprezintă informarea<br />
personalului <strong>de</strong> exploatare privind starea sistemului, respectiv a obiectivului<br />
energetic condus şi asistarea personalului <strong>de</strong> exploatare în luarea <strong>de</strong>ciziilor<br />
privind conducerea operativă. Informarea se realizează fie ciclic, fie la<br />
cerere, fie în mod imediat în cazul producerii unor evenimente (acţionări<br />
protecţii, ieşirea/revenirea unor parametri din/în limitele admisibile,<br />
modificarea topologiei reţelei electrice etc.), iar asistarea, în general, se<br />
rezumă la luarea <strong>de</strong>ciziilor privind efectuarea manevrelor operative şi <strong>de</strong><br />
stabilire a reglajelor echipamentelor <strong>de</strong> automatizare şi protecţii. Manevrele<br />
operative pot fi impuse fie <strong>de</strong> operaţiuni planificate (transferuri <strong>de</strong> sarcină,<br />
izolări <strong>de</strong> reţele electrice, conectări/<strong>de</strong>conectări <strong>de</strong> surse sau consumatori <strong>de</strong><br />
<strong>energie</strong> electrică etc.), fie <strong>de</strong> operaţiuni <strong>de</strong> aducere în stare normală <strong>de</strong><br />
funcţionare a sistemului în regimuri post avarie. Ca o sarcină conexă celei<br />
<strong>de</strong> informare şi asistare, sistemul informatic este folosit şi pentru întocmirea
156<br />
MANAGEMENTUL PIEŢEI DE ENERGIE ELECTRICĂ<br />
periodică a rapoartelor (protocoalelor) <strong>de</strong> lucru privind performanţele<br />
sistemului folosit (consumuri tehnologice, timpi şi parametri <strong>de</strong> funcţionare,<br />
balanţe energetice, liste cronologice <strong>de</strong> evenimente etc.).<br />
Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re funcţional, în STICO se disting două categorii<br />
<strong>de</strong> sisteme informatice <strong>de</strong> conducere, şi anume:<br />
a) Sistemul <strong>de</strong> supraveghere, comandă şi achiziţii <strong>de</strong> date, cunoscut<br />
în literatura <strong>de</strong> specialitate sub <strong>de</strong>numirea <strong>de</strong> SCADA (Supervisory Control<br />
and Data Aquisition);<br />
b) Sisteme <strong>de</strong> conducere ghid-operator (GO), respectiv sisteme<br />
expert (SE).<br />
Aceste sisteme <strong>de</strong> conducere reprezintă instrumente bazate pe<br />
calculator, utilizate <strong>de</strong> dispecerii energetici pentru a-i asista în controlul şi<br />
conducerea sistemelor electroenergetice. Denumirea şi conţinutul acestora<br />
sunt, în general, standardizate pe plan mondial şi software-ul aferent este<br />
disponibil comercial, pe o piaţă concurenţială.<br />
1.4.4.2.5.7 Funcţiile sistemului SCADA<br />
Sistemul SCADA, realizat în jurul unor sisteme cu microprocesor,<br />
constituie prima etapă <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a unui STICO şi constă din ansamblul<br />
<strong>de</strong> echipamente hard şi programe (soft) <strong>de</strong>stinate, în principiu, culegerii<br />
datelor din proces, transmiterii comenzilor către acesta, precum şi validării,<br />
prelucrării, afişării şi arhivării <strong>de</strong> date. El asigură:<br />
- monitorizarea şi conducerea <strong>de</strong> la distanţă a instalaţiilor<br />
electroenergetice;<br />
- informarea personalului <strong>de</strong> comandă operativă asupra topologiei<br />
şi stării obiectivelor energetice din subordine;<br />
- alarmarea în cazul disfuncţionalităţilor echipamentelor energetice;<br />
- urmărirea încărcării reţelelor;<br />
- reţinerea unui istoric al evenimentelor produse într-o anumită<br />
perioadă <strong>de</strong> timp, însoţite <strong>de</strong> momentul producerii acestora, pentru analize<br />
post avarie.<br />
Pentru realizarea celor prezentate mai sus, sistemele informatice <strong>de</strong><br />
tip SCADA includ, în principal, următoarele funcţii:<br />
a) Achiziţie şi schimb <strong>de</strong> date (Data Acquisition and Exchange).<br />
Funcţia este utilizată pentru a asigura interfaţa sistemului informatic <strong>de</strong>stinat<br />
conducerii operative cu echipamente <strong>de</strong> achiziţie <strong>de</strong> date şi sisteme<br />
informatice externe.<br />
Prin această funcţie se realizează:
Piaţa <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică 157<br />
- culegerea şi transmiterea informaţiilor din/în instalaţii (staţii,<br />
centrale etc.);<br />
- recepţia informaţiilor şi schimbul <strong>de</strong> date cu alte trepte <strong>de</strong><br />
conducere operativă sau alte sisteme informatice, inclusiv fişiere (baze <strong>de</strong><br />
date, imagini (display), rapoarte, scheme, diagrame etc.);<br />
- actualizări <strong>de</strong> baze <strong>de</strong> date;<br />
- mesaje operative (informaţii privind ieşiri din funcţiune,<br />
energii/capacităţi disponibile, preţuri);<br />
- telecomenzi (pentru a fi transmise la RTU) şi informaţii privind<br />
realizarea acestora;<br />
- controlul plauzibilităţii şi validarea informaţiilor.<br />
b) Prelucrarea datelor (Data Processing). Această funcţie asigură<br />
stocarea datelor obţinute în timp real în bazele <strong>de</strong> date <strong>de</strong>stinate, precum şi<br />
verificarea şi precizarea calităţii şi plauzibilităţii informaţiei codate, ca <strong>de</strong><br />
exemplu: telemăsură corectă, suprascriere manuală, ieşire din funcţiune,<br />
<strong>de</strong>păşire <strong>de</strong> limită, informaţie eronată etc. Funcţia inclu<strong>de</strong> următoarele:<br />
- prelucrare <strong>de</strong> date analogice scanate, realizând convertirea<br />
acestora în unităţi inginereşti şi verificarea încadrării lor în limitele<br />
prestabilite;<br />
- prelucrarea <strong>de</strong> date privind stările scanate, realizând punerea<br />
în evi<strong>de</strong>nţă a schimbării stării întreruptoarelor şi separatoarelor;<br />
- prelucrarea <strong>de</strong> date tip acumulare (energii) scanate, care<br />
constă în convertirea numărului <strong>de</strong> impulsuri în valori absolute (MWh,<br />
MVArh);<br />
- calcule în timp real: însumări, scă<strong>de</strong>ri, înmulţiri, împărţiri, medii<br />
orare, maxime şi minime orare, bilanţuri <strong>de</strong> energii pe contur etc., inclusiv<br />
<strong>de</strong>terminarea puterilor şi energiilor absorbite <strong>de</strong> consumatori şi încadrarea<br />
acestora în valorile contractate, precum şi verificarea topologică a<br />
informaţiilor.<br />
c) Revistă post - factum (post Disturbance Review). La fiecare 10<br />
secun<strong>de</strong> se stochează un snapshot (o citire instantanee) a unor puncte<br />
selectate <strong>de</strong> operator (dispecer) sau a întregii baze <strong>de</strong> date într-un fişier<br />
circular ce conţine ultimele 10 snapshot-uri. În cazul unui eveniment<br />
prestabilit (<strong>de</strong>clanşare <strong>de</strong> întreruptor, acţionare protecţii etc.) sau la cerere,<br />
fişierul circular se îngheaţă şi adiţional se memorează încă 30 <strong>de</strong> snapshoturi<br />
consecutive luate fiecare la 10 secun<strong>de</strong> după producerea evenimentului.<br />
Acest set <strong>de</strong> date stocate este <strong>de</strong>numit set <strong>de</strong> revistă.
158<br />
MANAGEMENTUL PIEŢEI DE ENERGIE ELECTRICĂ<br />
Multiplele seturi <strong>de</strong> revistă sunt înregistrate pe discuri, pentru a fi<br />
vizualizate pe display sau pentru hardcopy. Ele pot fi arhivate în ve<strong>de</strong>rea<br />
unor analize ulterioare, dacă se consi<strong>de</strong>ră necesar.<br />
d) Sistem <strong>de</strong> Informaţii Istorice (Historical Information System).<br />
Sistemul întreţine un istoric al modificării stărilor echipamentelor şi<br />
reţelelor electrice, punând la dispoziţia dispecerului energetic informaţiile<br />
necesare unei analize pertinente a evenimentelor petrecute. Toate<br />
evenimentele sunt memorate alături <strong>de</strong> localizarea lor în timp şi spaţiu, fiind<br />
prezentate dispecerului, în general, în ordinea cronologică, grupate pe<br />
categorii <strong>de</strong> instalaţii. Totodată, aceste informaţii pot constitui “materia<br />
primă” pentru sisteme expert <strong>de</strong> analiză post avarie asistată <strong>de</strong> calculator,<br />
precum şi pentru sisteme expert <strong>de</strong> restaurare a sistemelor energetice după<br />
că<strong>de</strong>ri (care pot asista dispecerul sau pot intra în funcţiune în mod automat).<br />
Prin această funcţie se realizează actualizarea şi completarea bazelor<br />
<strong>de</strong> date. În mod normal se utilizează un sistem <strong>de</strong> management <strong>de</strong> baze <strong>de</strong><br />
date relaţional accesibil comercial (relational database management system -<br />
RDBMS), ca <strong>de</strong> exemplu ORACLE, pentru crearea, întreţinerea şi accesul<br />
în baza <strong>de</strong> date a Sistemului <strong>de</strong> Informaţii Istorice.<br />
e) Telecomandă, telereglaj în instalaţii (Supervisory Control). Prin<br />
intermediul unui sistem informatic tip SCADA, un dispecer poate<br />
telecomanda (comanda din camera <strong>de</strong> comandă a dispecerului energetic)<br />
echipamentele aflate în staţii sau centrale electrice, ca <strong>de</strong> exemplu:<br />
- întreruptoare (<strong>de</strong>schis/închis);<br />
- separatoare acţionate cu motor (<strong>de</strong>schis/închis);<br />
- baterii <strong>de</strong> con<strong>de</strong>nsatoare (conectat/<strong>de</strong>conectat);<br />
- poziţie comutator <strong>de</strong> ploturi la transformatoare (creşte/sca<strong>de</strong>);<br />
- valori <strong>de</strong> consemn;<br />
- reglajul bobinelor <strong>de</strong> stingere.<br />
Echipamentele cu două stări sunt mai întâi selectate, telecomanda<br />
dată fiind o comandă nemijlocită.<br />
f) Marcarea (Tagging). Un echipament marcat reprezintă o acţiune<br />
a operatorului pentru a atrage vizual atenţia asupra unui echipament pe o<br />
schemă reprezentată pe display că este interzisă comanda acestui<br />
echipament sau că trebuie să se execute cu atenţie.<br />
În mod uzual este posibil a se marca un echipament cu până la patru<br />
niveluri, şi anume:<br />
- interzisă comanda;<br />
- interzisă comanda <strong>de</strong> închi<strong>de</strong>re;<br />
- interzisă comanda <strong>de</strong> <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>re;
Piaţa <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică 159<br />
- comanda permisă, dar se recomandă atenţie.<br />
g) Interfaţa cu utilizatorii (User Interface). Informarea <strong>de</strong> ansamblu<br />
a personalului <strong>de</strong> comandă operativă asupra topologiei şi stării obiectivului<br />
energetic condus se realizează prin intermediul interfeţelor om - maşină<br />
(MMI => Man - Machine Interface).<br />
Interfaţa om - maşină permite vizualizarea şi navigarea în zonele <strong>de</strong><br />
interes ale obiectivului energetic condus, într-o organizare ierarhică, cu<br />
niveluri <strong>de</strong> profunzime în care se pătrun<strong>de</strong> gradat. Se vizualizează schemele<br />
tehnologice, se afişează mărimile analogice, evenimentele şi alarmele. De<br />
asemenea, se permite introducerea <strong>de</strong> date în bazele <strong>de</strong> date, extragerea la<br />
imprimante, efectuarea controlului execuţiei aplicaţiilor etc. Prezentarea<br />
mărimilor analogice se poate face sub formă: numerică, diagrame, aparate<br />
analogice, poligoane umplute etc. Posibilităţile <strong>de</strong> selectare a imaginilor<br />
sunt extrem <strong>de</strong> diverse şi facil <strong>de</strong> <strong>de</strong>prins.<br />
Interfaţa cu utilizatorii se realizează prin:<br />
- Console display cu grafică completă (Full Graphics CRT<br />
Consoles), echipate cu 1-3 monitoare (CRT) color <strong>de</strong> mare rezoluţie. În mod<br />
obişnuit se poate avea în ve<strong>de</strong>re următoarea echipare:<br />
consolă operator -2-3 monitoare;<br />
consolă <strong>de</strong> programare/planificare -1 monitor;<br />
consolă pentru întreţinerea imaginilor -1 monitor;<br />
consolă pentru management -1 monitor.<br />
- Echipamente <strong>de</strong> imprimare (Loggers). În mod obişnuit sunt<br />
plasate două astfel <strong>de</strong> echipamente în zona operaţională şi câte unul în zona<br />
<strong>de</strong> planificare, zona <strong>de</strong> programare, zona <strong>de</strong> creare a bazelor <strong>de</strong> date şi zona<br />
<strong>de</strong> creare a imaginilor.<br />
- Copiatoare vi<strong>de</strong>o. În mod obişnuit, în aria operaţională se prevăd<br />
două echipamente hard-copy, capabile să reproducă imagini grafice color <strong>de</strong><br />
pe oricare din display-uri.<br />
h) Afişarea pe panou (Wallboard Display). Mulţi beneficiari au<br />
optat să-şi înlocuiască panoul lor mozaic cu un sistem <strong>de</strong> proiecţie vi<strong>de</strong>o în<br />
zona operaţională şi, eventual, cu altele în zonele <strong>de</strong> pregătire/vizualizare.<br />
Acest lucru permite comentarea imaginilor <strong>de</strong> pe display, fără a se crea<br />
aglomeraţie la consolă.<br />
Cerinţa pentru Afişarea pe Panou este în mod normal dictată <strong>de</strong><br />
utilizator (beneficiar). Posibilităţile includ:<br />
- panou mozaic static;
160<br />
MANAGEMENTUL PIEŢEI DE ENERGIE ELECTRICĂ<br />
- panou mozaic dinamic cu semnal <strong>de</strong> poziţie întreruptor, semnal <strong>de</strong><br />
alarmă în staţie, semnal <strong>de</strong> linie sub tensiune, tensiune pe bare, puteri pe<br />
linii;<br />
- sistem <strong>de</strong> proiecţie vi<strong>de</strong>o;<br />
- grup <strong>de</strong> sisteme <strong>de</strong> proiecţie vi<strong>de</strong>o;<br />
- combinaţia din cele <strong>de</strong> mai sus.<br />
i) Prelucrarea şi gestiunea alarmelor (Alarming). Sistemul<br />
recunoaşte stările <strong>de</strong> funcţionare necorespunzătoare ale echipamentelor şi<br />
reţelelor electrice (suprasarcini, nivele <strong>de</strong> tensiuni în afara limitelor,<br />
acţionarea sistemelor <strong>de</strong> protecţie, modificarea nedorită a stării<br />
întreruptoarelor şi separatoarelor etc.) şi avertizează optic şi/sau acustic<br />
personalul din tură (dispecerul) asupra celor întâmplate.<br />
Alarmele <strong>de</strong>tectate <strong>de</strong> sistemul SCADA sunt prelucrate astfel încât<br />
condiţiile <strong>de</strong> alarmă importante să fie transmise într-o manieră clară, concisă<br />
şi cu timpul asociat numai la consolele care au nevoie <strong>de</strong> această informaţie.<br />
Ele sunt tratate în raport cu nivelul lor <strong>de</strong> prioritate.<br />
j) Înregistrarea secvenţială a evenimentelor (Sequence of Events<br />
Recording). O serie <strong>de</strong> elemente din staţii şi centrale electrice (<strong>de</strong> exemplu<br />
întreruptoare) pot fi selectate pentru înregistrarea secvenţială a modificării<br />
stării acestora, modificare consi<strong>de</strong>rată ca eveniment.<br />
Mesajele <strong>de</strong> la înregistrarea secvenţială a evenimentelor sunt tratate<br />
separat <strong>de</strong> cele referitoare la schimbările normale <strong>de</strong> stare, ele nefăcând<br />
parte din procesul <strong>de</strong> tratare a alarmelor. Mesajele <strong>de</strong> la înregistrarea<br />
secvenţială sunt stocate şi raportate separat. Aceste informaţii sunt în mod<br />
normal utilizate post-factum, pentru analiza funcţionării echipamentelor şi<br />
instalaţiilor.<br />
k) Prelucrarea parolelor (Word Processing). Funcţia asigură<br />
gestionarea accesului utilizatorilor potenţiali în sistemele informatice<br />
<strong>de</strong>stinate conducerii operative a instalaţiilor SEN sau în anumite zone (arii)<br />
ale sistemului informatic.<br />
Printr-o permisie acceptată, chiar şi un utilizator extern sistemului<br />
poate face aceleaşi lucruri ca şi un utilizator local <strong>de</strong> la o staţie <strong>de</strong> lucru a<br />
sistemului.<br />
l) Supravegherea stării sistemului informatic. Funcţia asigură<br />
supravegherea stării <strong>de</strong> funcţionare a diferitor componente şi a sistemului<br />
informatic în ansamblu. Vor fi semnalizate operatorului şi administratorului<br />
<strong>de</strong> reţea stările anormale <strong>de</strong> funcţionare ale sistemului informatic, inclusiv<br />
ieşirea din funcţiune a diferitelor echipamente, precum şi diagnosticarea<br />
<strong>de</strong>fectelor.
Piaţa <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică 161<br />
Pentru asigurarea conducerii operative la nivelul fiecărei trepte <strong>de</strong><br />
dispecer în conformitate cu atribuţiile precizate în paragraful 1.2.2., este<br />
necesar ca în sistemul informatic al treptelor <strong>de</strong> dispecer <strong>de</strong> la toate nivelele<br />
să fie implementate toate funcţiile SCADA precizate mai sus, adaptate<br />
specificului activităţii fiecăreia.<br />
1.4.4.2.5.8 Funcţiile sistemelor GO şi SE<br />
Sistemele <strong>de</strong> conducere GO (ghid operator), respectiv SE (sisteme<br />
expert) sunt sisteme informatice, <strong>de</strong> regulă ataşate sistemului SCADA.<br />
Acestea utilizează informaţii prelevate <strong>de</strong> sistemul SCADA şi, în urma<br />
prelucrării lor, oferă personalului <strong>de</strong> comandă operativă un ajutor<br />
indispensabil în conducerea operativă a obiectivelor energetice din<br />
subordine.<br />
Sistemele GO şi SE implică rularea, în timp real, a unor programe, în<br />
general <strong>de</strong> mare complexitate, menite să răspundă la întrebări <strong>de</strong> genul: Ce<br />
se întâmplă dacă... (What if...) sau Ce trebuie făcut (What to do) şi<br />
eventual să indice măsurile operative şi momentul în care trebuie aplicate.<br />
Direcţiile spre care se îndreaptă eforturile specialiştilor în domeniul<br />
elaborării <strong>de</strong> programe pentru aceste sisteme <strong>de</strong> conducere sunt cu prioritate:<br />
- asistarea personalului <strong>de</strong> comandă operativă în luarea unor <strong>de</strong>cizii<br />
privind efectuarea unor manevre, în cazul unor operaţiuni planificate<br />
(transferuri <strong>de</strong> sarcini, izolări elemente <strong>de</strong> reţea, conectarea/<strong>de</strong>conectarea<br />
unor elemente etc.) sau în regimuri postavarie;<br />
- analiza, pe baza estimării evoluţiei sistemului, a regimurilor <strong>de</strong><br />
funcţionare viitoare, în ve<strong>de</strong>rea stabilirii măsurilor operative care se impun<br />
şi a momentelor când trebuie aplicate;<br />
- analize <strong>de</strong> regimuri dinamice şi contingenţe (situaţii posibile în<br />
funcţionarea SEE care pot fi <strong>de</strong>scrise printr-un anumit scenariu <strong>de</strong><br />
perturbaţii) consi<strong>de</strong>rând diferite perturbaţii (scurtcircuite, întreruperi,<br />
conectări/<strong>de</strong>conectări <strong>de</strong> sarcină etc.) - aşa zisele analize <strong>de</strong> regimuri<br />
perturbate - pentru fixarea parametrilor elementelor <strong>de</strong> reglaj automat<br />
(constante <strong>de</strong> timp, coeficienţi <strong>de</strong> amplificare etc.) şi ai protecţiilor (timp <strong>de</strong><br />
întârziere, valori <strong>de</strong> acţionare etc.);<br />
- indicarea măsurilor pentru optimizarea regimului <strong>de</strong> funcţionare<br />
existent la un moment dat;<br />
- efectuarea instruirii personalului <strong>de</strong> comandă operativă pe<br />
simulatoare.
162<br />
MANAGEMENTUL PIEŢEI DE ENERGIE ELECTRICĂ<br />
Deşi aceste sisteme <strong>de</strong> conducere (GO şi SE) servesc rezolvării<br />
aceloraşi sarcini, se <strong>de</strong>osebesc prin modul <strong>de</strong> prelucrare a informaţiilor.<br />
Astfel, GO utilizează programe scrise în limbaje procedurale <strong>de</strong> nivel înalt<br />
(C, PASCAL etc.), iar SE utilizează elemente <strong>de</strong> inteligenţă artificială,<br />
bazate pe limbaje neprocedurale (PROLOG, LISP, etc.).<br />
Aceste sisteme, în funcţie <strong>de</strong> obiectivul <strong>de</strong>stinat, pot fi <strong>de</strong> tip:<br />
- EMS (Energy Management System), aplicaţii <strong>de</strong>stinate<br />
dispecerilor <strong>de</strong> sistem;<br />
- DMS (Distribution Management System), aplicaţii <strong>de</strong>stinate<br />
dispecerilor locali <strong>de</strong> distribuţie a <strong>energie</strong>i electrice, care, practic, neputând<br />
fi concepute fără un sistem SCADA, se obişnuieşte să se vorbească <strong>de</strong>spre<br />
EMS/SCADA, DMS/SCADA etc.<br />
În cele ce urmează se prezintă unele <strong>de</strong>talii asupra funcţiilor <strong>de</strong> tip<br />
EMS şi DMS specifice conducerii operative prin dispecer la nivel <strong>de</strong> sistem<br />
(EMS) şi local (DMS), aşa cum sunt concepute în prezent în România<br />
conform normativului PE 029/97.<br />
1.4.4.2.5.9 Funcţii tip EMS<br />
Funcţiile <strong>de</strong> tip EMS se împart în două mari categorii, şi anume:<br />
A. Programarea şi reglarea generării (Generation Control and<br />
Scheduling), care efectuează o reglare, în timp real, a resurselor <strong>de</strong> generare<br />
disponibile în SEN şi programarea acestora pentru perioa<strong>de</strong> <strong>de</strong> până la o<br />
săptămână.<br />
B. Aplicaţii pentru reţele <strong>de</strong> transport (Transmission Applications),<br />
care ajută operatorul şi personalul <strong>de</strong> planificare operativă în activităţile <strong>de</strong><br />
planificare şi menţinere a funcţionării sigure şi economice a sistemului<br />
electroenergetic.<br />
A. Programarea şi reglarea generării (Generation Control and<br />
Scheduling). Funcţiile din categoria Programarea şi Reglarea Generării<br />
sunt incluse în mod obişnuit în sistemele mo<strong>de</strong>rne <strong>de</strong> Energy Management.<br />
Ele cuprind:<br />
A.a) Dispecer economic (economic dispatch-ED), care repartizează<br />
puterea <strong>de</strong> generat şi rezerva turnantă pe generatoarele din SEN , cu scopul<br />
<strong>de</strong> a minimaliza costurile <strong>de</strong> producţie. De asemenea, se calculează factorii<br />
economici <strong>de</strong> participare care trebuie alocaţi generării în cadrul funcţiei<br />
reglaj frecvenţă-putere.<br />
În general, funcţia dispecer economic realizează două repartizări,<br />
una pentru generatoarele care se află în comanda reglajului frecvenţă-putere
Piaţa <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică 163<br />
şi alta pentru toate generatoarele, inclusiv pentru generatoarele care sunt<br />
reglate manual. Funcţia furnizează un set <strong>de</strong> niveluri <strong>de</strong> încărcare<br />
recomandate pentru generatoarele care nu sunt comandate automat.<br />
Funcţia se execută automat, <strong>de</strong> regulă cu o periodicitate <strong>de</strong> 1-3<br />
minute.<br />
A.b) Reglajul frecvenţă-putere (load frequency control), care<br />
modifică automat producţia generatoarelor dintr-o anumită zonă din<br />
sistemul energetic, în scopul menţinerii frecvenţei şi schimburilor <strong>de</strong> puteri<br />
programate. De asemenea se comandă încărcarea generatoarelor în ve<strong>de</strong>rea<br />
realizării celui mai economic regim pentru sistemul energetic.<br />
Funcţia utilizează ca date <strong>de</strong> intrare rezultate din funcţia dispecerul<br />
economic, iar reglajul şi comanda încărcării se realizează pentru<br />
generatoarele <strong>de</strong>stinate scopului precizat mai sus.<br />
A.c) Supravegherea costului <strong>de</strong> producţie (Production Cost<br />
Monitor), care constă în calcularea datelor costurilor <strong>de</strong> producţie pentru<br />
fiecare unitate generatoare şi pentru sistemul energetic. Calculele sunt<br />
efectuate pe baza producţiilor momentane ale unităţilor şi a programului <strong>de</strong><br />
generare obţinut prin dispecerul economic. Consumul <strong>de</strong> combustibil al<br />
unităţii generatoare este calculat pe baza generării reale din momentul<br />
respectiv.<br />
Supravegherea costului <strong>de</strong> producţie se efectuează <strong>de</strong> dispecer<br />
economic, iar valorile calculate se integrează pe timp <strong>de</strong> o oră, pentru a fi<br />
obţinute valorile orare care se introduc în baza <strong>de</strong> date a sistemului <strong>de</strong> date<br />
istorice.<br />
A.d) Supravegherea rezervei (Rezerve Monitor), care constă în<br />
calcularea periodică a rezervei la nivelul întregului sistem energetic. Se<br />
calculează rezerva turnantă, care poate fi livrată în 10 minute <strong>de</strong> unităţi<br />
generatoare în funcţiune, precum şi rezerva cu pornire rapidă, care poate fi<br />
livrată într-un interval <strong>de</strong> 10 minute <strong>de</strong> unităţile generatoare aflate în rezervă<br />
rece.<br />
A.e) Programarea schimburilor între sisteme (Interchange<br />
Transaction Scheduler), care constă în <strong>de</strong>terminarea posibilităţilor <strong>de</strong> a<br />
introduce, modifica şi anula programele <strong>de</strong> schimb <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică. Se<br />
calculează valoarea netă <strong>de</strong> consemn instantanee pentru puterea <strong>de</strong> schimb şi<br />
se transmite la reglajul frecvenţă-putere pentru a se realiza corecţia<br />
necesară.<br />
A.f) Evaluarea schimburilor pe termen scurt (Short-Term<br />
Interchange Evaluation), care permite operatorului să evalueze vânzarea
164<br />
MANAGEMENTUL PIEŢEI DE ENERGIE ELECTRICĂ<br />
sau achiziţia <strong>de</strong> <strong>energie</strong> pe termen scurt. Evaluarea este, <strong>de</strong> regulă, efectuată<br />
pentru ora următoare sau pentru următoarele câteva ore.<br />
A.g) Prognoza consumului pe termen scurt (Short-Term Load<br />
Forecast), care <strong>de</strong>termină consumul (sarcina) orar total pe sistem pentru o<br />
anumită perioadă <strong>de</strong> timp (<strong>de</strong> regulă, până la 7 zile). Prognoza se face pe<br />
zone geografice şi ţinând seama <strong>de</strong> informaţiile meteorologice.<br />
A.h) Programarea unităţilor generatoare (Unit Commitment), care<br />
este utilizată pentru a minimaliza costurile <strong>de</strong> producţie pe o anumită<br />
perioadă <strong>de</strong> timp (<strong>de</strong> exemplu, până la 7 zile). Prin această funcţie se<br />
<strong>de</strong>termină programele <strong>de</strong> pornire/oprire a grupurilor şi încărcarea acestora,<br />
ţinând seama <strong>de</strong> utilizarea combustibilului, utilizarea apei, condiţiile <strong>de</strong><br />
pornire, avarii, condiţii <strong>de</strong> mediu etc.<br />
A.i) Evaluarea tranzacţiilor (Transaction Evaluation), care este<br />
utilizată pentru a ajuta operatorul sau planificatorul operativ la evaluarea<br />
tranzacţiilor posibile privind schimburile între sisteme, care pot influenţa<br />
funcţia programarea unităţilor generatoare.<br />
B. Aplicaţii pentru reţelele <strong>de</strong> transport (Transmission<br />
Applications). Funcţiile din această categorie se împart în două grupe mari:<br />
B1. Funcţii pentru analiza funcţionării reţelelor în timp real (realtime<br />
network analysis functions):<br />
a) prelucrarea topologiei reţelei (Topology Processing);<br />
b) estimator <strong>de</strong> stare (State Estimator);<br />
c) adaptarea parametrilor reţelei (Network Parameter Adaption);<br />
d) sensibilitatea reţelei (Network Sensitivity);<br />
e) analiza contingenţelor (Contingency Analysis);<br />
f) dispecer economic cu restricţii <strong>de</strong> siguranţă (Security Constrained<br />
Economic Dispatch);<br />
g) programarea tensiunilor (Voltage Scheduler);<br />
h) analize <strong>de</strong> scurtcircuit (Short Circuit Analysis);<br />
i) <strong>de</strong>terminarea echivalenţilor pentru reţele externe.<br />
B2. Funcţii pentru studii <strong>de</strong> analiză a funcţionării reţelelor (study<br />
network analysis functions):<br />
a) circulaţii <strong>de</strong> puteri (Power Flow);<br />
b) circulaţii <strong>de</strong> puteri optime (Optimal Power Flow);<br />
c) analiza contingenţelor (Contingency Analysis);<br />
d) programarea scoaterii din funcţiune a echipamentelor (Equipment<br />
Outage Scheduler);<br />
e) analize <strong>de</strong> scurtcircuit (Short Circuit Analysis);<br />
f) <strong>de</strong>terminarea echivalenţilor pentru reţelele externe.
Piaţa <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică 165<br />
În cele ce urmează se va prezenta o scurtă <strong>de</strong>scriere a funcţiilor<br />
menţionate mai sus.<br />
B1.a) Prelucrarea topologiei reţelei. Funcţia construieşte şi<br />
actualizează permanent mo<strong>de</strong>lul <strong>de</strong> reţea electrică pe baza informaţiilor<br />
achiziţionate în timp real din staţiile electrice.<br />
Sursele <strong>de</strong> date sunt: starea normală a întreruptoarelor şi<br />
separatoarelor din baza <strong>de</strong> date, stările în timp real ale acestora, datele<br />
introduse manual şi datele provenind prin legăturile <strong>de</strong> schimb <strong>de</strong> date cu<br />
sistemele energetice vecine.<br />
De obicei, funcţia se execută în regim <strong>de</strong> actualizare (cu o<br />
periodicitate <strong>de</strong> 5-10 minute), adică sunt prelucrate doar informaţiile care s-<br />
au schimbat, dar şi ori <strong>de</strong> câte ori se produce un eveniment, ca <strong>de</strong> exemplu<br />
schimbarea stării unui întreruptor.<br />
Funcţia se realizează pe baza datelor primite <strong>de</strong> la achiziţia <strong>de</strong> date<br />
(sistemul SCADA) şi reglarea automată a generării şi furnizează date<br />
pentru estimatorul <strong>de</strong> stare, circulaţii <strong>de</strong> puteri şi adaptarea parametrilor<br />
reţelei.<br />
B1.b) Estimatorul <strong>de</strong> stare. Pe baza informaţiilor referitoare la<br />
topologia reţelei şi a valorilor mărimilor telemăsurate în timp real (U, P, Q,<br />
I), se estimează în timp real nivelurile <strong>de</strong> tensiuni şi circulaţii <strong>de</strong> puteri din<br />
reţelele electrice, în diferitele regimuri posibile <strong>de</strong> funcţionare.<br />
Estimatorul <strong>de</strong> stare furnizează o soluţie posibilă completă <strong>de</strong> reţea<br />
corectă din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re fizic, care permite validarea sau invalidarea<br />
unor mărimi telemăsurate. Pe baza acestor calcule se pot, <strong>de</strong> asemenea,<br />
estima corect, pier<strong>de</strong>rile <strong>de</strong> putere activă şi reactivă din reţeaua<br />
supravegheată, <strong>de</strong> exemplu.<br />
Rezultatele obţinute pot fi utilizate ca o bază pentru alte funcţii <strong>de</strong><br />
analiză în timp real a reţelei, precum şi ca date <strong>de</strong> intrare pentru funcţiile <strong>de</strong><br />
studii <strong>de</strong> analiză a reţelelor. Dimensiunea reţelei va fi aleasă cu atenţie,<br />
pentru a se obţine soluţii suficient <strong>de</strong> precise atunci când se efectuează<br />
analiza <strong>de</strong> contingenţe.<br />
Funcţia primeşte date <strong>de</strong> la prelucrarea topologică şi adaptarea<br />
parametrilor reţelei şi furnizează date pentru adaptarea parametrilor<br />
reţelei, sensibilitatea reţelei, analiza contingenţelor, programarea tensiunii,<br />
dispecer economic cu restricţii <strong>de</strong> siguranţă şi circulaţii <strong>de</strong> putere.<br />
B1.c) Adaptarea parametrilor reţelei. Funcţia permite <strong>de</strong>terminarea<br />
parametrilor (coeficienţilor) <strong>de</strong> distribuire a consumurilor la barele staţiilor<br />
sistemului energetic, corespunzător sarcinii totale pe sistem. Aceşti<br />
parametri <strong>de</strong> distribuţie urmează să fie utilizaţi <strong>de</strong> alte funcţii, pentru a
166<br />
MANAGEMENTUL PIEŢEI DE ENERGIE ELECTRICĂ<br />
genera consumul pe bare la un anumit moment dat. De asemenea, sunt<br />
menţinuţi parametrii <strong>de</strong> poziţie ai întreruptoarelor, la un moment dat, pentru<br />
a prognoza stările (<strong>de</strong>schis/închis) componentelor sistemului.<br />
Funcţia primeşte informaţii <strong>de</strong> la estimatorul <strong>de</strong> stare şi circulaţii <strong>de</strong><br />
putere.<br />
B1.d) Sensibilitatea reţelei. Funcţia stabileşte măsura în care se<br />
modifică pier<strong>de</strong>rile (sensibilitatea pier<strong>de</strong>rilor) <strong>de</strong> putere activă în reţeaua <strong>de</strong><br />
transport la variaţiile, în anumite limite, ale generării şi ale schimburilor <strong>de</strong><br />
<strong>energie</strong> cu sistemele vecine. Utilizând aceste sensibilităţi, sunt calculaţi<br />
factorii <strong>de</strong> penalizare.<br />
Funcţia primeşte informaţii <strong>de</strong> la estimatorul <strong>de</strong> stare <strong>de</strong>terminat în<br />
timp real şi furnizează date pentru dispecerul economic, programarea<br />
unităţilor generatoare şi evaluarea schimburilor <strong>de</strong> <strong>energie</strong> pe termen scurt.<br />
B1.e) şi B2.c) Analiza contingenţelor. Funcţia constă în analizarea<br />
efectelor unor contingenţe simulate. Aceste contingenţe pot avea în ve<strong>de</strong>re<br />
scoaterea din funcţiune (<strong>de</strong>teriorarea) unei singure componente a reţelei sau<br />
a mai multor componente simultan. Pentru fiecare contingenţă în parte se<br />
verifică dacă aceasta va conduce la supraîncărcarea unor elemente din reţea<br />
sau la coborârea tensiunii sub limitele admisibile.<br />
Funcţia poate fi utilizată în analizele efectuate în timp real (se<br />
execută automat, în mod obişnuit cu o periodicitate <strong>de</strong> 15 minute) sau în<br />
analizele efectuate în cadrul studiilor <strong>de</strong> analiză a funcţionării sistemului<br />
energetic (la cererea operatorului).<br />
Funcţia primeşte date <strong>de</strong> la estimatorul <strong>de</strong> stare şi circulaţii <strong>de</strong> puteri<br />
şi furnizează date pentru circulaţii <strong>de</strong> puteri.<br />
B1.f) Dispecer economic cu restricţii <strong>de</strong> siguranţă. Funcţia<br />
<strong>de</strong>termină capacitatea (posibilitatea) <strong>de</strong> a repartiza economic, în timp real,<br />
puterea <strong>de</strong> generat pe unităţile generatoare din sistem, ţinându-se seama <strong>de</strong><br />
restricţiile impuse <strong>de</strong> circulaţia <strong>de</strong> putere activă din reţeaua <strong>de</strong> transport.<br />
Atunci când sunt <strong>de</strong>tectate <strong>de</strong> către estimatorul <strong>de</strong> stare<br />
supraîncărcări pe elementele <strong>de</strong> reţea, funcţia dispecer economic se execută<br />
împreună cu aceasta. Funcţia se execută periodic până când execuţia funcţiei<br />
dispecer economic nu va conduce la suprasarcină pe elemente <strong>de</strong> reţea.<br />
Funcţia primeşte date <strong>de</strong> la estimatorul <strong>de</strong> stare şi achiziţie <strong>de</strong> date<br />
(sistemul SCADA) şi furnizează date pentru dispecerul economic.<br />
B1.g) Programarea tensiunilor. Funcţia <strong>de</strong>termină posibilitatea <strong>de</strong> a<br />
executa o versiune în timp real a funcţiei circulaţii <strong>de</strong> puteri optime cu<br />
minimum <strong>de</strong> pier<strong>de</strong>ri. Funcţia se execută automat şi este iniţializată cu date<br />
<strong>de</strong> la ultima soluţie <strong>de</strong> reţea <strong>de</strong> timp real, elaborată <strong>de</strong> estimatorul <strong>de</strong> stare.
Piaţa <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică 167<br />
Funcţia <strong>de</strong>termină valorile optime <strong>de</strong> consemn pentru poziţiile<br />
comutatoarelor <strong>de</strong> ploturi ale transformatoarelor, tensiunile generatoarelor şi<br />
ale altor aparate <strong>de</strong> comandă ale puterii reactive (bobine <strong>de</strong> compensare,<br />
compensatoare sincrone, baterii <strong>de</strong> con<strong>de</strong>nsatoare), în ve<strong>de</strong>rea minimalizării<br />
pier<strong>de</strong>rilor <strong>de</strong> putere activă în reţeaua <strong>de</strong> transport, fără supraîncărcarea<br />
elementelor <strong>de</strong> reţea sau obţinerea unor tensiuni în afara valorilor<br />
admisibile. Atunci când limitele admisibile sunt <strong>de</strong>păşite în cazul <strong>de</strong> bază,<br />
funcţia programarea tensiunilor va încerca să reprogrameze reglajele<br />
tensiune/putere reactivă, în scopul revenirii încărcării elementelor şi<br />
tensiunilor în limitele admisibile.<br />
B2.a) Circulaţii <strong>de</strong> puteri. Funcţia se execută numai la cererea<br />
operatorului. Este, în principal, utilizată pentru studii în condiţii <strong>de</strong> sistem<br />
ipotetice sau anticipative, care pot apărea în anumite puncte în viitor.<br />
B2.b) Circulaţii <strong>de</strong> puteri optime. Funcţia este, în multe aspecte,<br />
similară funcţiei circulaţii <strong>de</strong> puteri, dar <strong>de</strong>termină o soluţie <strong>de</strong> circulaţie <strong>de</strong><br />
puteri optimizată după un anumit criteriu <strong>de</strong> performanţă dat, ca <strong>de</strong><br />
exemplu: optimizarea costului unităţii <strong>de</strong> putere activă, optimizarea<br />
producerii în siguranţă a puterii active şi respectiv optimizarea pier<strong>de</strong>rilor,<br />
minimalizarea costurilor <strong>de</strong> producţie prin reglarea atât a puterii active, cât<br />
şi a celei reactive, respectând condiţiile <strong>de</strong> restricţii.<br />
B2.d) Programarea scoaterii din funcţiune a echipamentelor.<br />
Funcţia furnizează date <strong>de</strong> intrare şi ieşire cu privire la starea<br />
echipamentelor prevăzute a fi <strong>de</strong>conectate (planificat, activ, anulat, amânat,<br />
terminat etc.).<br />
B1.h) şi B2.e) Analize <strong>de</strong> scurtcircuit. Funcţia este utilizată pentru<br />
<strong>de</strong>terminarea nivelurilor <strong>de</strong> scurtcircuit în reţelele <strong>de</strong> transport. De regulă, se<br />
consi<strong>de</strong>ră numai scurtcircuitul trifazat. Totuşi se pot implementa şi<br />
programe <strong>de</strong> calcul pentru scurtcircuite nesimetrice.<br />
B1.i) şi B2.f) Determinarea echivalenţilor pentru reţele externe.<br />
Funcţia asigură echivalenţii reţelelor externe, pentru a face posibilă<br />
estimarea stării şi analiza contingenţelor în sistemul energetic propriu.<br />
Funcţiile <strong>de</strong> tip EMS sunt incluse numai în sistemul informatic al<br />
treptelor 1 (DEC) şi 2 (DET). De asemenea, se precizează că, pe când în<br />
sistemul informatic <strong>de</strong> la nivelul DEC sunt incluse toate funcţiile <strong>de</strong> tip<br />
EMS prezentate mai sus, în sistemul informatic <strong>de</strong> la nivelul DET-urilor<br />
sunt incluse doar toate funcţiile referitoare la aplicaţii pentru reţelele <strong>de</strong><br />
transport (B), iar dintre funcţiile referitoare la programarea şi reglarea<br />
generării (A), numai prognoza consumului pe termen scurt (A.g) şi<br />
programarea unităţilor generatoare (A.h).
168<br />
MANAGEMENTUL PIEŢEI DE ENERGIE ELECTRICĂ<br />
1.4.4.2.5.10 Funcţii <strong>de</strong> tip DMS<br />
Ansamblul <strong>de</strong> funcţii pentru sistemele DMS nu a fost încă<br />
standardizat, aşa cum s-a realizat în cazul sistemelor EMS. Din această<br />
cauză, funcţiile care se vor prezenta în cele ce urmează sunt consi<strong>de</strong>rate ca o<br />
colecţie <strong>de</strong> posibilităţi funcţionale ce sunt incluse sau consi<strong>de</strong>rate a fi<br />
necesare pentru sisteme DMS care se află în prezent în implementare sau<br />
<strong>de</strong>zvoltare. Literatura <strong>de</strong> specialitate menţionează, în principal, următoarele<br />
tipuri <strong>de</strong> funcţii pentru sistemele DMS:<br />
a) Prelucrarea topologiei reţelei (Topology Processing). Această<br />
funcţie mai poartă <strong>de</strong>numirea <strong>de</strong> analiza conexiunilor (Connectivity<br />
Analysis) şi pentru reţelele <strong>de</strong> distribuţie reprezintă un configurator <strong>de</strong> reţea.<br />
Funcţia construieşte şi actualizează permanent mo<strong>de</strong>lul <strong>de</strong> reţea electrică pe<br />
baza informaţiilor achiziţionate în timp real din staţiile electrice.<br />
De obicei, funcţia se execută numai în regim <strong>de</strong> actualizare (cu o<br />
periodicitate <strong>de</strong> 5-10 minute), adică sunt prelucrate doar informaţiile care s-<br />
au schimbat dar şi ori <strong>de</strong> câte ori se produce un eveniment, ca <strong>de</strong> exemplu<br />
schimbarea stării unui întreruptor.<br />
În cazul reţelelor <strong>de</strong> distribuţie, în special <strong>de</strong> MT şi JT, analizele <strong>de</strong><br />
conexiuni sunt realizate pentru a se menţine în actualitate informaţiile <strong>de</strong><br />
conexiuni pe imaginile geografice (pe Display) şi ca suport pentru celelalte<br />
funcţii DMS.<br />
b) Estimarea stării reţelei observate (State Estimator). Pe baza<br />
informaţiilor referitoare la configuraţia reţelei şi a valorilor mărimilor<br />
telemăsurate în timp real (U, P, Q, I), se estimează în timp real nivelurile <strong>de</strong><br />
tensiuni şi circulaţiile <strong>de</strong> puteri din reţelele electrice, în diferitele regimuri<br />
posibile <strong>de</strong> funcţionare. De asemenea, se permite validarea sau invalidarea<br />
unor mărimi telemăsurate, respectiv, pe baza acestor calcule se pot estima<br />
corect, <strong>de</strong> exemplu, pier<strong>de</strong>rile <strong>de</strong> putere activă şi reactivă din reţeaua<br />
supravegheată.<br />
c) Reglajul automat tensiune-putere reactivă (Automatic voltagevar<br />
control). Reglajul automat tensiune-putere reactivă este utilizat pentru a<br />
menţine tensiunile în noduri într-o bandă specificată, prin telecomandarea<br />
comutatoarelor <strong>de</strong> ploturi ale transformatoarelor <strong>de</strong> distribuţie şi a<br />
întreruptoarelor bateriilor <strong>de</strong> con<strong>de</strong>nsatoare.<br />
d) Reglajul curbei <strong>de</strong> consum (Load Management). Funcţia este<br />
utilizată pentru aplatizarea, cît mai mult posibil, a curbelor <strong>de</strong> consum<br />
zilnice.
Piaţa <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică 169<br />
e) Prognoza consumului pe termen scurt (Short-Term Load<br />
Forecast). Prognozele <strong>de</strong> consum pe termen scurt au în ve<strong>de</strong>re <strong>de</strong>terminarea<br />
consumurilor totale orare probabile în reţeaua supravegheată pentru o<br />
perioadă <strong>de</strong> timp dată (<strong>de</strong> obicei pentru următoarele şapte zile). În<br />
<strong>de</strong>terminarea acestor prognoze se pot avea în ve<strong>de</strong>re şi factorii<br />
meteorologici probabili pentru acea perioadă.<br />
f) Analiza contingenţelor (Contingency Analysis). Se va simula<br />
acţiunea aparatelor <strong>de</strong> comutaţie, iar sarcinile pe elementele <strong>de</strong> reţea sunt<br />
afişate similar ca în timp real.<br />
Analizele <strong>de</strong> contingenţe pentru reţele radiale au rolul <strong>de</strong> a verifica<br />
dacă o acţiune <strong>de</strong> comutaţie planificată va conduce la supraîncărcarea<br />
elementelor reţelelor <strong>de</strong> distribuţie. La nivelul întregii reţele buclate dintr-un<br />
FRE această analiză este posibilă numai în condiţiile cunoaşterii<br />
echivalenţilor în nodurile <strong>de</strong> conexiune cu reţelele electrice vecine.<br />
g) Circulaţii <strong>de</strong> puteri în reţele <strong>de</strong> distribuţie (Distribution Circuit<br />
Power Flow). Funcţia permite dispecerului să analizeze circulaţiile <strong>de</strong> puteri<br />
pentru fee<strong>de</strong>ri sau unele zone selectate ale reţelei <strong>de</strong> distribuţie. De obicei,<br />
această funcţie este proiectată special pentru calcule <strong>de</strong>dicate reţelelor <strong>de</strong><br />
distribuţie prepon<strong>de</strong>rent radiale. Rezultatele calculelor au rolul <strong>de</strong> a semnala<br />
dispecerului posibile <strong>de</strong>păşiri <strong>de</strong> limite şi alarme, ca în cazul valorilor<br />
măsurate.<br />
h) Analize <strong>de</strong> scurtcircuit (Short Circuit Analysis). Funcţia se poate<br />
realiza prin implementarea unui program pentru efectuarea <strong>de</strong> calcule <strong>de</strong><br />
curenţi <strong>de</strong> scurtcircuit în reţelele <strong>de</strong> distribuţie.<br />
i) Minimalizarea pier<strong>de</strong>rilor (Loss Minimization). Programele <strong>de</strong><br />
calcul specifice reţelelor <strong>de</strong> distribuţie urmăresc minimalizarea pier<strong>de</strong>rilor<br />
prin controlul tensiunii pe fee<strong>de</strong>ri şi prin optimizarea topologiei. Ele au la<br />
bază estimarea stării reţelei observate.<br />
j) Coordonarea echipelor <strong>de</strong> intervenţii (Crew Dispatch). Funcţia<br />
permite coordonarea echipelor <strong>de</strong> intervenţii <strong>de</strong> către dispecerii <strong>de</strong><br />
distribuţie. În scopul realizării efective a acestei coordonări, informaţiile<br />
trebuie să fie disponibile pe imaginile geografice <strong>de</strong> pe display-ul<br />
dispecerului, precum şi pe terminalele din staţii. Unele companii au <strong>de</strong>ja<br />
instalate terminale <strong>de</strong> date mobile pe maşinile <strong>de</strong> intervenţie, pentru ca<br />
echipa <strong>de</strong> intervenţie să aibă acces rapid la informaţiile pertinente.<br />
k) Analiza apelurilor în caz <strong>de</strong> avarie. În timpul unor avarii este<br />
recepţionat un număr mare <strong>de</strong> apeluri telefonice <strong>de</strong> la consumatori. Un<br />
program <strong>de</strong> analiză a acestor apeluri poate asocia unui i<strong>de</strong>ntificator al<br />
consumatorului (<strong>de</strong> exemplu adresa, numele străzii, numărul blocului,
170<br />
MANAGEMENTUL PIEŢEI DE ENERGIE ELECTRICĂ<br />
numărul <strong>de</strong> telefon etc.) elemente din reţeaua electrică care îl alimentează<br />
(<strong>de</strong> exemplu, fee<strong>de</strong>rul sau transformatorul <strong>de</strong> alimentare). Această asociere<br />
realizată <strong>de</strong> program între i<strong>de</strong>ntificatorul consumatorului şi elementele din<br />
reţeaua care-l alimentează permite dispecerului sau echipei <strong>de</strong> intervenţie<br />
să localizeze <strong>de</strong>fectul şi să urgenteze remedierea acestuia. De asemenea,<br />
funcţia poate fi asociată cu un sistem <strong>de</strong> hărţi pentru localizarea geografică a<br />
echipamentelor <strong>de</strong>fecte, a consumatorului şi a rutei pe care trebuie să o<br />
urmeze echipa <strong>de</strong> intervenţie.<br />
Este <strong>de</strong> menţionat că într-un sistem informatic <strong>de</strong> management al<br />
distribuţiei <strong>energie</strong>i electrice, DMD/SCADA, prezentarea geografică a<br />
informaţiilor şi a componentelor reţelelor <strong>de</strong> distribuţie joacă un rol foarte<br />
important. Din această cauză, orientarea în tehnologia DMS este în direcţia<br />
utilizării produselor GIS (Geographic Information System) pentru a se crea<br />
şi utiliza:<br />
- baze <strong>de</strong> date structurate pe criterii geografice care permit<br />
adăugarea sau ştergerea facilă a unui echipament, poziţia geografică a<br />
echipamentului, orientând informaţiile spre o anumită bază <strong>de</strong> date;<br />
- imagini organizate pe criterii geografice pentru afişarea<br />
echipamentelor, asociative eventual hărţilor geografice.<br />
De asemenea, se menţionează că funcţiile <strong>de</strong> tip DMS se includ in<br />
sistemul informatic <strong>de</strong> la treptele <strong>de</strong> dispecer <strong>de</strong> la nivelele inferioare 3 şi 4.<br />
1.4.4.2.6 Asigurarea serviciilor tehnologice <strong>de</strong> sistem.<br />
1.4.4.2.6.1 Introducere<br />
Serviciile tehnologice <strong>de</strong> sistem sunt necesare pentru menţinerea<br />
stării normale <strong>de</strong> funcţionare a SEN sau pentru revenirea rapidă la starea<br />
normală <strong>de</strong> funcţionare în cazul în cazul unor perturbaţii.<br />
Aceste servicii au scopul <strong>de</strong> a asigura:<br />
a) Stabilitatea frecvenţei la regimuri normale şi <strong>de</strong> avarie;<br />
b) Stabilitatea tensiunii în regimuri normale şi <strong>de</strong> avarie;<br />
c) Acoperirea pier<strong>de</strong>rilor tehnice în regimuri normale şi <strong>de</strong> avarie;<br />
d) Restaurarea funcţionării SEN la rămânerea parţială sau totală fără<br />
tensiune.<br />
Serviciile tehnologice <strong>de</strong> sistem se asigură <strong>de</strong> către participanţii la<br />
piaţa <strong>de</strong> <strong>energie</strong>.
Piaţa <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică 171<br />
Producătorii <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică sunt calificaţi pentru furnizarea <strong>de</strong><br />
servicii tehnologice <strong>de</strong> sistem <strong>de</strong> către OTS pe baza procedurii operaţionale<br />
<strong>de</strong> calificare. Procedura stabileşte condiţiile şi modul <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfăşurare a<br />
calificării pentru producătorii interni.<br />
Asigurarea serviciilor <strong>de</strong> sistem <strong>de</strong> la furnizorii externi, participanţi<br />
la interconexiune, se va efectua pe baza aranjamentelor încheiate <strong>de</strong> OTS cu<br />
OTS-urile sistemelor interconectate.<br />
Valorificarea furnizorilor interni se efectuează pentru următoarele<br />
servicii tehnologice <strong>de</strong> sistem:<br />
a) Reglajul primar al frecvenţei;<br />
b) Reglajul secundar frecvenţă-putere, pentru grupurile cuplate <strong>de</strong><br />
regulatorul central frecvenţă-putere.<br />
c) Asigurarea rezervei <strong>de</strong> putere activă pentru:<br />
d) Rezerva turnantă;<br />
e) Rezerva terţiară rapidă;<br />
f) Rezerva terţiară lentă;<br />
g) Asigurarea puterii reactive în banda secundară <strong>de</strong> reglaj a<br />
tensiunii prin producerea sau absorbţia <strong>de</strong> <strong>energie</strong>/putere reactivă şi<br />
asigurarea condiţiilor tehnice necesare;<br />
h) Participarea la restaurarea SEN la rămânerea fără tensiune prin<br />
capacitatea <strong>de</strong> izolare pe servicii proprii şi capacitatea <strong>de</strong> a porni fără<br />
alimentarea din sistem.<br />
Calificarea producătorilor şi a grupurilor generatoare permite ca<br />
aceştia să contracteze servicii tehnologice <strong>de</strong> sistem. Serviciul <strong>de</strong> acoperire<br />
a preve<strong>de</strong>rilor <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică din RET, se poate asigura şi fără<br />
calificare.<br />
Producătorii care doresc să fie calificaţi ca furnizori <strong>de</strong> STS solicită<br />
la OTS calificarea însoţită <strong>de</strong>: lista grupurilor generatoare, caracteristicile<br />
tehnice ale grupurilor generatoare ale echipamentelor <strong>de</strong> reglare<br />
componente, documentaţia tehnică privind măsurarea <strong>energie</strong>i electrice<br />
furnizate în cadrul STS şi înregistrările probelor privind performanţele<br />
grupurilor generatoare, atestate <strong>de</strong> documentaţie tehnică şi certificate <strong>de</strong><br />
laboratoare autorizate, pentru probe şi verificări.<br />
Caracteristicile tehnice ale echipamentelor <strong>de</strong> reglare aferente<br />
grupurilor generatoare care au implicaţii asupra calităţii sau condiţiilor<br />
asigurării STS şi care pot avea modificări în timp (statism, insensibilitate,<br />
viteză <strong>de</strong> variaţie a puterii, banda primară sau secundară <strong>de</strong> reglaj <strong>de</strong> P şi Q<br />
etc.) vor fi verificate şi certificate periodic, la un interval <strong>de</strong> maximum 2 ani,<br />
chiar în condiţiile calificării <strong>de</strong>finitive.
172<br />
MANAGEMENTUL PIEŢEI DE ENERGIE ELECTRICĂ<br />
1.4.4.2.6.2 Reglajul primar <strong>de</strong> frecvenţă.<br />
Reglajul primar <strong>de</strong> frecvenţă este reglajul automat, <strong>de</strong>scentralizat,<br />
cu caracteristică statică al frecvenţei, repartizat pe un număr mare <strong>de</strong> grupuri<br />
generatoare, care asigură corecţia rapidă (în cel mult 30 <strong>de</strong> secun<strong>de</strong>) a<br />
diferenţelor între producţie şi consum, la o frecvenţă apropiată <strong>de</strong> consemn.<br />
OTS stabileşte rezerva <strong>de</strong> reglaj primar minimă care trebuie asigurată <strong>de</strong><br />
fiecare unitate dispecerizabilă. Aceasta trebuie să fie încărcată automat <strong>de</strong><br />
grupul generator în mai puţin <strong>de</strong> 30 secun<strong>de</strong> la o abatere cvasistaţionară a<br />
frecvenţei <strong>de</strong> 200 mHz şi trebuie să poată fi menţinută în funcţiune cel<br />
puţin 15 minute, dacă abaterea <strong>de</strong> frecvenţă se menţine. Banda <strong>de</strong> reglaj<br />
primar asigurată este între +2% şi +5%, respectiv între -2% şi -5%, din<br />
puterea nominală a generatoarelor.<br />
Asigurarea prin mijloace proprii sau prin colaborarea cu alţi<br />
producători, a reglajului primar, conform solicitării OTS, este o obligaţie<br />
pentru toţi producătorii <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică. Fiecare grup generator trebuie<br />
să fie dotat cu regulator automat <strong>de</strong> viteză (RAV), format dintr-un regulator<br />
<strong>de</strong> viteză şi regulatorul <strong>de</strong> putere, pentru a asigura răspunsul a<strong>de</strong>cvat la<br />
varietăţile <strong>de</strong> frecvenţă. Toate turbinele grupurilor generatoare, trebuie să<br />
răspundă comenzilor RAV.<br />
La grupurilor generatoare termoelectrice trebuie să funcţioneze bucla<br />
<strong>de</strong> reglaj sarcină care permite aplicarea regimului turbina conduce cazanul.<br />
La grupurile nucleare se aplică principiul reactorul conduce turbina.<br />
Criteriile <strong>de</strong> calificare pentru asigurarea reglajului primar <strong>de</strong><br />
frecvenţă, conform RET sunt:<br />
a) Grupul generator este dotat cu RAV rapid, pentru a asigura<br />
răspunsul la variaţiile <strong>de</strong> frecvenţă în condiţii normale <strong>de</strong> funcţionare;<br />
b) Grupul generator este capabil să reacţioneze la comenzile RAV, şi<br />
să aibă în funcţionare bucla <strong>de</strong> sarcină în regimul turbina conduce cazanul.<br />
c) Grupul generator este capabil să încarce şi să <strong>de</strong>scarce liniar în<br />
mai puţin <strong>de</strong> 30 secun<strong>de</strong> toată rezerva <strong>de</strong> reglaj primar, la o abatere<br />
cvasistaţionară a frecvenţei <strong>de</strong> 200 mHz şi să menţină această încărcare cel<br />
puţin 15 minute dacă se menţin condiţiile perturbatoare şi acest proces este<br />
repetabil ori <strong>de</strong> câte ori este nevoie.<br />
d) Valoare <strong>de</strong> consemn a frecvenţei RAV este ajustabilă în domeniul<br />
47,5 52 Hz.<br />
e) Statismul unităţii generatoare este cuprins între 2% şi 16% şi este<br />
ajustabil la solicitarea OTS, în limitele permise <strong>de</strong> echipament. Acesta este<br />
dat <strong>de</strong> relaţia:
Piaţa <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică 173<br />
f<br />
f<br />
P<br />
P<br />
n<br />
S (1.24)<br />
n<br />
f) Viteza <strong>de</strong> încărcare a unităţii generatoare este suficientă pentru<br />
asigurarea eficientă a reglajului primar;<br />
g) Zona <strong>de</strong> insensibilitate a RAV se încadrează în 10 mHz;<br />
h) Banda <strong>de</strong> reglaj primar asigurată este între +2% şi +5%, respectiv<br />
între -2% şi -5% din puterea nominală a generatorului.<br />
1.4.4.2.6.3 Reglajul secundar frecvenţă-putere.<br />
Reglajul secundar este reglajul automat, coordonat al frecvenţei (în<br />
cazul funcţionării izolate a SEN) sau al soldului SEN, cu corecţia <strong>de</strong><br />
frecvenţă (în cazul funcţionării interconectate a SEN cu alte sisteme<br />
electroenergetice), cu ajutorul grupurilor generatoare dispecerizabile<br />
calificate, racordate la regulatorul central <strong>de</strong> frecvenţă-putere instalat la<br />
Dispecerul Energetic Naţional.<br />
Operatorul <strong>de</strong> Sistem stabileşte zilnic, pentru fiecare interval orar,<br />
valoarea programată a frecvenţei <strong>de</strong> funcţionare în sistem, având în ve<strong>de</strong>re<br />
corelarea orei sincrone cu ora astronomică. Această valoare <strong>de</strong>vine valoarea<br />
<strong>de</strong> consemn pentru reglajul secundar <strong>de</strong> frecvenţă-putere. La funcţionarea<br />
interconectată a SEN, Operatorul <strong>de</strong> Sistem respectă convenţiile <strong>de</strong><br />
funcţionare în paralel referitoare la reglajul frecvenţei şi programarea<br />
rezervei conform principiilor <strong>de</strong> siguranţă şi solidaritate din sistemul<br />
interconectat. Sarcina stabilirii valorii <strong>de</strong> consemn pentru reglajul secundar<br />
frecvenţă-putere, revine organizaţiei care coordonează funcţionarea<br />
sistemelor interconectate.<br />
Rezerva <strong>de</strong> reglaj secundar are rolul <strong>de</strong> a readuce frecvenţa şi soldul<br />
puterii <strong>de</strong> schimb cu celelalte sisteme la valoarea programată şi <strong>de</strong> a<br />
participa la refacerea rezervei <strong>de</strong> reglaj primar.<br />
Criteriile <strong>de</strong> calificare pentru asigurarea reglajului secundar<br />
frecvenţă-putere ale producătorilor cu grupuri generatoare dispecerizabile<br />
sunt:<br />
a) Grupul generator este racordat la regulatorul central <strong>de</strong> frecvenţăputere;
174<br />
MANAGEMENTUL PIEŢEI DE ENERGIE ELECTRICĂ<br />
b) Grupul generator este capabil să-şi modifice puterea livrată în<br />
mod continuu într-o plajă <strong>de</strong> cel puţin 10% din puterea nominală ori <strong>de</strong> câte<br />
ori este nevoie, la comanda regulatorului secundar frecvenţă-putere aferent;<br />
c) Viteza <strong>de</strong> variaţie a sarcinii poate fi modificată la dispoziţia DEN,<br />
în limitele <strong>de</strong>clarate la calificare;<br />
d) Grupul generator poate funcţiona simultan în reglaj primar şi<br />
secundar (are în funcţiune bucla <strong>de</strong> putere cu corecţii <strong>de</strong> frecvenţă) şi la<br />
dispoziţia DEN funcţionează în acest regim. Valoarea statismului din bucla<br />
<strong>de</strong> frecvenţă se va seta la valoarea <strong>de</strong>cisă <strong>de</strong> Operatorul <strong>de</strong> Sistem.<br />
e) Grupurile termoenergetice funcţionează în reglaj <strong>de</strong> putere (reglaj<br />
secundar putere-frecvenţă) în regim turbina conductoare;<br />
f) Există mijloace <strong>de</strong> măsurare şi control a <strong>energie</strong>i electrice active<br />
produse în interiorul benzii <strong>de</strong> reglaj secundar pe fiecare grup şi centrală.<br />
Producătorii cu grupuri termoenergetice, pentru calificare prezintă<br />
schemele <strong>de</strong> realizare a buclei <strong>de</strong> sarcină bloc, cu <strong>de</strong>talierea regimului<br />
turbină conducătoare, schema funcţională a regulatorului <strong>de</strong> viteză cu<br />
evi<strong>de</strong>nţierea reglajului <strong>de</strong> putere, schemele principalelor bucle <strong>de</strong> reglare<br />
(apă alimentare, combustibil, aer ar<strong>de</strong>re,temperaturi) parametrii <strong>de</strong> acces ai<br />
regulatoarelor şi constantele <strong>de</strong> timp <strong>de</strong> întârziere ale părţii termo-mecanice.<br />
Pentru grupurile energetice noi sunt prevăzute următoarele cerinţe:<br />
- Timpii <strong>de</strong> pornire;<br />
- Numărul <strong>de</strong> cicluri <strong>de</strong> pornire şi oprire ale grupurilor (circa 200<br />
<strong>de</strong> porniri şi opriri pe an pentru fiecare grup);<br />
- Puterea minimă tehnică a unui grup în funcţiune continuă nu<br />
trebuie să <strong>de</strong>păşească 40% din puterea nominală;<br />
- Cazanul <strong>de</strong> abur şi circuitele sale <strong>de</strong> reglaj, nu trebuie să exercite<br />
nici un fel <strong>de</strong> perturbaţii suplimentare asupra puterii şi vitezei;<br />
- Grupurile generatoare noi trebuie să fie capabile să se separe <strong>de</strong><br />
SEN din orice punct <strong>de</strong> funcţionare din diagrama P-Q a generatorului<br />
electric şi să funcţioneze cu alimentarea serviciilor proprii cel puţin o oră şi<br />
în condiţiile <strong>de</strong> insularizare peste minimul tehnic cel puţin trei ore, în<br />
ve<strong>de</strong>rea restaurării funcţionării SEN. Fac excepţie grupurile cu turbină cu<br />
gaz şi cele cu contrapresiune.<br />
1.4.4.2.6.4 Asigurarea rezervei <strong>de</strong> putere activă<br />
Operatorul <strong>de</strong> Sistem trebuie să poată utiliza o rezervă <strong>de</strong> putere<br />
existentă în sistem şi mobilizată în timp util pentru a restabili echilibrul<br />
producţie-consum atât în cazul <strong>de</strong>zechilibrelor cu evoluţie lentă (abaterea
Piaţa <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică 175<br />
curbei <strong>de</strong> sarcină faţă <strong>de</strong> program), cât şi în cazul <strong>de</strong>zechilibrelor mari,<br />
apărute brusc (<strong>de</strong>clanşarea unui grup generator sau a unui consumator).<br />
Rezerva <strong>de</strong> putere activă are rolul <strong>de</strong> a participa la refacerea rezervei <strong>de</strong><br />
reglaj secundare şi <strong>de</strong> a echilibra balanţa <strong>de</strong> putere în cazul apariţiei unor<br />
abateri <strong>de</strong> la programul stabilit. Ea se încarcă <strong>de</strong> producătorii calificaţi, din<br />
dispoziţia OTS, pe durată nelimitată, în timpul maxim corespunzător tipului<br />
<strong>de</strong> rezervă.<br />
Rezerva <strong>de</strong> putere activă are următoarele componente:<br />
a) Rezerva turnantă, se încarcă imediat cu rezerva <strong>de</strong> încărcare<br />
convenită şi are rolul <strong>de</strong> a participa la refacerea rezervei <strong>de</strong> reglaj primar şi<br />
secundar şi <strong>de</strong> a echilibra balanţa în cazul unor abateri <strong>de</strong> la programul<br />
stabilit şi se încarcă la dispoziţia OTS şi trebuie menţinută pe durata<br />
selectată <strong>de</strong> acesta.<br />
b) Rezerva terţiară rapidă se încarcă în 30 <strong>de</strong> minute şi are rolul <strong>de</strong><br />
a participa la refacerea rezervei <strong>de</strong> reglaj primar şi reglaj secundar şi <strong>de</strong> a<br />
echilibra balanţa în cazul apariţiei unor abateri <strong>de</strong> la programul stabilit.<br />
Rezerva terţiară rapidă se încarcă <strong>de</strong> către producătorii calificaţi la dispoziţia<br />
OTS pe durata solicitată.<br />
c) Rezerva terţiară lentă se încarcă în 7 ore şi are rolul <strong>de</strong> a reface<br />
rezerva minut asigurând echilibrul producţie-consum în cazul apariţiei unor<br />
abateri previzibile <strong>de</strong> la programul stabilit.<br />
Rezerva terţiară lentă se încarcă <strong>de</strong> către producătorii calificaţi la<br />
dispoziţia OTS, pe durata stabilită.<br />
Pentru asigurarea rezervei <strong>de</strong> putere activă, se califică producătorii<br />
cu grupuri dispecerizabile care în<strong>de</strong>plinesc următoarele condiţii:<br />
a) Grupul energetic este capabil să furnizeze putere activă<br />
disponibilă la frecvenţe între 49,5 şi 50,5 Hz;<br />
b) Rezerva se poate încărca imediat la dispoziţia DEN, pe durată<br />
nelimitată, în timpul maxim corespunzător tipului <strong>de</strong> rezervă.<br />
c) Grupul generator este capabil să funcţioneze stabil cu o putere<br />
generată redusă, valoarea sa minimă (P min stabilă) fiind convenită cu OTS şi<br />
trecută în anexele <strong>de</strong> calificare care cuprind caracteristicile tehnice ale<br />
grupurilor propuse pentru calificarea pentru asigurarea rezervei <strong>de</strong> putere.<br />
1.4.4.2.6.5 Asigurarea puterii reactive în banda secundară <strong>de</strong> reglaj a<br />
tensiunii.<br />
Asigurarea stabilităţii tensiunii este o măsură <strong>de</strong> menţinere a<br />
funcţionării sigure şi economice a instalaţiilor <strong>de</strong> producere, transport şi
176<br />
MANAGEMENTUL PIEŢEI DE ENERGIE ELECTRICĂ<br />
distribuţie a <strong>energie</strong>i electrice, măsură care permite funcţionarea normală a<br />
instalaţiilor consumatorilor.<br />
Stabilitatea tensiunii se realizează sub coordonarea OTS, prin<br />
participarea, cu instalaţii proprii <strong>de</strong> reglaj, a producătorilor, a OTS, a<br />
consumatorilor, iar în caz <strong>de</strong> funcţionare interconectată, prin grija OTSurilor<br />
sistemelor electroenergetice vecine pentru reglajul tensiunii în<br />
nodurile <strong>de</strong> graniţă din reţelele acestora. OTS trebuie să menţină instalaţii<br />
proprii <strong>de</strong> compensare a puterii reactive în reţeaua electrică <strong>de</strong> transport,<br />
într-un volum suficient şi având caracteristici tehnice corespunzătoare<br />
(capacitate <strong>de</strong> comutaţie şi reglaj), astfel încât să poată fi asigurată<br />
respectarea valorilor limită normate, în următoarele situaţii:<br />
a) În regimuri <strong>de</strong> consum minim în SEN, până a se apela la<br />
<strong>de</strong>conectări <strong>de</strong> consumatori sau părţi din reţea;<br />
b) În condiţiile funcţionării oricărei reţele în gol;<br />
c) În regimuri <strong>de</strong> încărcare maximă a RET, cu respectarea criteriului<br />
<strong>de</strong> siguranţă (N-1).<br />
Valorile normale a tensiunilor şi asigurate 95% din timpul<br />
săptămânii, pentru tensiunile <strong>de</strong> 750, 400, 220 şi 110 kV.<br />
OTS trebuie să prevadă asigurarea rezervei <strong>de</strong> reglaj <strong>de</strong> putere<br />
reactivă <strong>de</strong> către centralele racordate la RET.<br />
Compensarea producţiei şi a consumului <strong>de</strong> putere reactivă se face<br />
<strong>de</strong> către OTS, distribuitorii şi consumatorii <strong>de</strong> <strong>energie</strong>. Pot fi aduse<br />
schimbări <strong>de</strong> putere reactivă între RET, reţelele <strong>de</strong> distribuţie sau<br />
consumatori, pe baza reglementărilor. OTS plăteşte numai energia reactivă<br />
produsă sau absorbită la cererea sa în benzile secundare <strong>de</strong> reglaj al tensiunii<br />
şi măsurată.<br />
Asigurarea puterii reactive în banda secundară <strong>de</strong> reglaj a tensiunii<br />
se face <strong>de</strong> către producătorii clasificaţi cu grupuri dispecerizabile care<br />
în<strong>de</strong>plinesc următoarele condiţii:<br />
a) Sisteme <strong>de</strong> reglaj al excitaţiei asigură variaţia puterii reactive<br />
furnizate sau absorbite în RET sau în reţeaua electrică <strong>de</strong> distribuţie în<br />
scopul compensării rapi<strong>de</strong> şi stabile a variaţiilor <strong>de</strong> tensiune apărute în<br />
timpul funcţionării normale;<br />
b) Regulatorul automat <strong>de</strong> tensiune acţionează continuu, fără<br />
instabilitate, pe toată plaja <strong>de</strong> funcţionare a generatorului;<br />
c) Generatorul poate parcurge plaja <strong>de</strong> putere reactivă, în limitele<br />
diagramei P-Q, pentru care a fost proiectat, în mod repetat.<br />
d) Generatorul poate furniza puterea activă nominală în orice punct<br />
<strong>de</strong> funcţionare situat între cosφ=0,85 inductiv şi cosφ=0,85 capacitiv.
Piaţa <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică 177<br />
e) Valoarea puterii reactive livrate în regim stabil <strong>de</strong> funcţionare este<br />
disponibilă în întregime pentru variaţii ale tensiunii <strong>de</strong> 5% în reţeaua <strong>de</strong><br />
400 kV şi <strong>de</strong> 10% în reţeaua <strong>de</strong> 220 kV şi 110 kV.<br />
f) Există mijloace <strong>de</strong> măsurare şi control a <strong>energie</strong>i reactive produse<br />
sau absorbite în benzile secundare <strong>de</strong> reglaj ale tensiunii.<br />
Pentru calificare, furnizorii prezintă diagrama P-Q <strong>de</strong> funcţionare a<br />
generatoarelor, <strong>de</strong> proiect şi cea ridicată în funcţionarea şi caracteristicile<br />
tehnice ale grupurilor propuse pentru calificare pentru asigurarea puterii<br />
reactive în banda secundară <strong>de</strong> reglaj a tensiunii.<br />
Banda secundară <strong>de</strong> reglaj a tensiunii reprezintă zonele din<br />
diagrama P-Q a unui grup generator sincron în care producţia sau absorbţia<br />
<strong>energie</strong>i reactive se face cu costuri suplimentare şi solicitări mari ale<br />
acestuia, în care se plăteşte energia reactivă.<br />
Banda primară <strong>de</strong> reglaj a tensiunii este zona din diagrama <strong>de</strong><br />
funcţionare P-Q a unui grup generator sincron în care energia reactivă<br />
produsă sau absorbită nu se plăteşte.<br />
1.4.4.2.6.6 Asigurarea restaurării SEN<br />
Restaurarea SEN se face în conformitate cu planul <strong>de</strong> restaurare a<br />
funcţionării SEN după rămânerea parţială sau totală fără tensiune.<br />
În cazul funcţionării interconectate, OTS realizează împreună cu<br />
ceilalţi operatori <strong>de</strong> sistem coordonarea planurilor <strong>de</strong> restaurare a<br />
funcţionării sistemelor energetice participante la interconexiune.<br />
Grupurile care participă la acest serviciu <strong>de</strong> sistem pot să pornească<br />
fără alimentare cu <strong>energie</strong> electrică din SEN, ele se pot separa <strong>de</strong> SEN pe<br />
servicii proprii cel puţin o oră şi <strong>de</strong>bitează într-o staţie electrică aflată pe<br />
unul din traseele stabilite <strong>de</strong> OTS pentru restaurarea SEN la că<strong>de</strong>re totală.<br />
Restaurarea funcţionării SEN se realizează pe baza unor surse <strong>de</strong><br />
tensiune, în diferite zone, care sunt:<br />
a) Grupuri generatoare cu autopornire care pot porni fără tensiune<br />
din SEN;<br />
b) Grupuri generatoare izolate pe servicii proprii;<br />
c) Grupuri generatoare insularizate pe o zonă <strong>de</strong> consum;<br />
d) Linii <strong>de</strong> interconexiuni cu sistemele energetice vecine.<br />
OTS are drept <strong>de</strong> utilizare necondiţionată asupra tuturor serviciilor<br />
tehnologice <strong>de</strong> sistem.<br />
Producătorii interni calificaţi ca furnizori <strong>de</strong> servicii tehnologice <strong>de</strong><br />
sistem <strong>de</strong> către OTS, pot fi plătiţi pentru aceste servicii, pentru acoperirea
178<br />
MANAGEMENTUL PIEŢEI DE ENERGIE ELECTRICĂ<br />
cheltuielilor suplimentare înregistrate din cauza reducerii randamentelor la<br />
funcţionare la sarcini parţiale, a costurilor <strong>de</strong> exploatare suplimentare, etc.<br />
Se califică producătorii pentru participarea la restaurarea SEN, care<br />
în<strong>de</strong>plineşte următoarele condiţii:<br />
a) În centrala din care face parte grupul generator există surse<br />
proprii capabile să pornească fără alimentare cu <strong>energie</strong> electrică din SEN şi<br />
să alimenteze serviciile proprii necesare pornirii şi funcţionării grupului<br />
generator respectiv.<br />
b) Grupul generator este capabil să se izoleze <strong>de</strong> SEN pe servicii<br />
proprii din orice punct al diagramei <strong>de</strong> funcţionare a generatorului şi<br />
funcţionarea pe servicii proprii se menţine cel puţin o oră;<br />
c) Când grupul generator funcţionează izolat <strong>de</strong> restul SEN pe un<br />
consum local, regulatorul <strong>de</strong> viteză este capabil să asigure reglajul<br />
frecvenţei la valori ale acestuia sub 52 Hz;<br />
d) Regulatorul <strong>de</strong> viteză al grupului generator permite funcţionarea<br />
şi resincronizarea la orice sarcină parţială cuprinsă între puterea necesară<br />
pentru alimentarea sarcinilor proprii şi puterea nominală. Funcţionarea cu<br />
sarcină parţială poate fi menţinută cel puţin o oră;<br />
e) Când funcţionează izolat pe sarcini proprii sau sarcină parţială,<br />
grupul generator poate suporta conectări bruşte <strong>de</strong> sarcină <strong>de</strong> până la 10%<br />
din puterea nominală;<br />
f) Grupul generator <strong>de</strong>bitează într-o staţie aflată pe unul din traseele<br />
stabilite în Planul <strong>de</strong> restaurare a SEN, fără tensiune.<br />
Producătorul pentru calificare prezentă la OTS caracteristicile<br />
tehnice documentaţia tehnică, rezultatul probelor <strong>de</strong> performanţă ale<br />
grupurilor energetice propuse pentru participarea la restaurare fără tensiune<br />
a SEN, în cazul unor avarii extinse sau că<strong>de</strong>ri totale ale SEN.<br />
1.4.5 PIAŢA DE CAPACITĂŢI<br />
1.4.5.1 Introducere<br />
Introducerea mecanismelor convenţionale în sectorul <strong>energie</strong>i<br />
electrice în conformitate cu preve<strong>de</strong>rile directivelor 96/92/EC şi<br />
2003/54/EC, a avut o serie <strong>de</strong> efecte pozitive, cum ar fi scă<strong>de</strong>rea preţurilor<br />
la <strong>energie</strong> electrică în termeni reali şi creşterea productivităţii muncii, dar şi
Piaţa <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică 179<br />
efecte negative cum este reducerea ritmului <strong>de</strong> înlocuire a capacităţii<br />
instalate <strong>de</strong> producere şi <strong>de</strong> punere în funcţiune <strong>de</strong> noi capacităţi. În acest<br />
sens Comisia Europeană, pentru stimularea investiţiilor şi asigurarea<br />
siguranţei în funcţionare, a luat o serie <strong>de</strong> măsuri prin propunerile legislative<br />
comunitare. Directiva 2003/54/EC preve<strong>de</strong> monitorizarea siguranţei în<br />
alimentarea cu <strong>energie</strong> electrică şi utilizarea mecanismului <strong>de</strong> licitarea a<br />
construcţiei <strong>de</strong> noi centrale electrice şi o nouă directivă, <strong>de</strong>dicată siguranţei<br />
în alimentare a fost supusă <strong>de</strong>zbaterii publice în anul 2003 şi va fi aprobată<br />
în 2005-2006. Acest proiect preve<strong>de</strong> obligaţia statelor membre <strong>de</strong> a asigura<br />
un climat investiţional stabil şi <strong>de</strong> a atrage şi a asigura un volum suficient <strong>de</strong><br />
investiţii în unităţile <strong>de</strong> producţie şi în reţele electrice.<br />
În România pon<strong>de</strong>rea tranzacţiilor concurenţiale în volumul pieţei<br />
angro <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică a crescut continuu, <strong>de</strong>păşind pragul <strong>de</strong> 50% în<br />
anul 2005. Tranzacţiile prin contracte reglementate cu preţuri şi cantităţi<br />
stabilite administrativ, se reduc continuu, până la dispariţia lor odată cu<br />
<strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea totală a pieţei <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică, programată pentru anul 2007.<br />
Directiva 2004/55/UE preve<strong>de</strong> şi pentru transport şi distribuţie<br />
utilizarea <strong>de</strong> mecanisme concurenţiali, transparente şi nediscriminatorii<br />
pentru achiziţia <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică necesară compensării pier<strong>de</strong>rilor.<br />
În conformitate cu Directiva 2001/77/EC privind promovarea<br />
<strong>energie</strong>i electrice produse din surse regenerabile pe piaţa internă <strong>de</strong> <strong>energie</strong><br />
electrică în România au fost create mecanisme <strong>de</strong> asigurare a unor venituri<br />
suplimentare celor obţinute prin vânzarea <strong>energie</strong>i electrice, aplicabile<br />
producătorilor ce utilizează resurse <strong>de</strong> <strong>energie</strong> curate. Aceşti producători<br />
primesc Certificate Verzi <strong>de</strong> la OTS, corespunzător <strong>energie</strong>i electrice<br />
produse. În acest mod se asigură venituri suplimentare care se adaugă<br />
veniturilor rezultate din vânzarea la preţul pieţei a <strong>energie</strong>i electrice<br />
produse. Astfel se asigură recuperarea costurilor <strong>de</strong> producţie a <strong>energie</strong>i<br />
electrice, chiar şi atunci când sunt mai mari, <strong>de</strong>cât a celor ce utilizează<br />
combustibili fosili, iar prin stabilirea prin reglementare a unei limite<br />
inferioare preţului unui Certificat Ver<strong>de</strong> la 24 Euro/MWh se garantează un<br />
nivel minim al veniturilor pe termen lung.<br />
Obligaţia furnizorilor <strong>de</strong> a cumpăra Certificate Verzi este stabilită<br />
prin Hotărâre <strong>de</strong> Guvern pentru perioada 2005-2012, în cote anuale<br />
raportate la volumul vânzărilor la consumatori. Sistemul utilizat asigură<br />
venituri suplimentare investiţilor în unităţi <strong>de</strong> producere a <strong>energie</strong>i electrice<br />
din surse regenerabile cât şi contribuţia consumatorilor la susţinerea<br />
financiară a producţiei <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică din surse regenerabili.
180<br />
MANAGEMENTUL PIEŢEI DE ENERGIE ELECTRICĂ<br />
Directiva 2004/8/EC privind promovarea <strong>energie</strong>i electrice produse<br />
prin cogenerare <strong>de</strong> înaltă eficienţă în piaţa internă <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică,<br />
urmează să fie transpusă în legislaţia fiecărui stat membru până la data <strong>de</strong> 21<br />
februarie 2006. Această directivă preve<strong>de</strong> susţinerea financiară a unor<br />
producători ce utilizează unităţi eficiente <strong>de</strong> producere simultan a <strong>energie</strong>i<br />
electrice şi a <strong>energie</strong>i termice.<br />
1.4.5.2 Piaţa <strong>de</strong> capacităţi în SEN<br />
Începând cu anul 2007, în România va funcţiona o piaţă <strong>de</strong><br />
capacităţi, care va crea producătorilor noi oportunităţi <strong>de</strong> asigurare a unor<br />
venituri in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nte <strong>de</strong> producţie <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică.<br />
Prin această piaţă se urmăresc două obiective, corelate între ele:<br />
a) Siguranţa în alimentarea cu <strong>energie</strong> electrică pe termen lung, prin<br />
asigurarea unei capacităţi naţionale <strong>de</strong> producere a <strong>energie</strong>i electrice<br />
suficiente acoperirii necesarului <strong>de</strong> consum şi <strong>de</strong> servicii <strong>de</strong> sistem.<br />
b) Atragerea <strong>de</strong> investiţii în sectorul <strong>de</strong> producere a <strong>energie</strong>i<br />
electrice, prin asigurarea unor venituri sigure şi predictibile.<br />
1.4.5.3 Piaţa <strong>de</strong> capacităţi la nivel regional.<br />
Prin tratatul Comunităţii Energetici sud-est europene se preve<strong>de</strong><br />
crearea unei pieţe regionale <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică în această zonă geografică,<br />
piaţă compatibilă cu legislaţia şi practicile Uniunii Europene.<br />
Până în anul 2010 se are în ve<strong>de</strong>re crearea unei pieţe unice europene<br />
<strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică. Pieţele regionale constituie o etapă intermediară pentru<br />
<strong>de</strong>zvoltarea pieţei unice europene. Dar crearea pieţei regionale <strong>de</strong> <strong>energie</strong><br />
electrică şi introducerea mecanismelor convenţionale în tranzacţionarea<br />
<strong>energie</strong>i electrice, extin<strong>de</strong> în această zonă geografică dificultăţile privind<br />
realizarea investiţiilor pentru capacităţi noi <strong>de</strong> producţie şi asigurarea<br />
siguranţei în alimentarea cu <strong>energie</strong> electrică. Până în anul 2020, trebuie<br />
investit 15,4 mld. Euro pentru montarea a 11 GW în capacităţi noi şi<br />
reabilitarea a 11,6 GW, în grupuri energetice existente.<br />
Se recomandă în aceste condiţii, crearea unei pieţe regionale <strong>de</strong><br />
capacităţi.
Piaţa <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică 181<br />
Parametrii caracteristici ai mecanismului pieţei <strong>de</strong> capacităţi (ce<br />
trebuie aprobaţi <strong>de</strong> ANRE) sunt următorii:<br />
a) Capacitatea <strong>de</strong> contractat (procentaj din vârful <strong>de</strong> sarcină D p );<br />
b) Durata contractelor <strong>de</strong> capacitate (recomandată 2 ani);<br />
c) Tipul, frecvenţa şi modalitatea <strong>de</strong> organizare a licitaţiilor pentru<br />
alocarea contractelor <strong>de</strong> capacităţi;<br />
d) Preţul plafon (P max ), respectiv cel mai mare preţ la care un<br />
producător poate vin<strong>de</strong> pe piaţă pentru Ziua Următoare, <strong>energie</strong> electrică<br />
aferentă capacităţii contractate;<br />
e) Preţul <strong>de</strong> bază (P min ), respectiv cel mai mic preţ care îi este permis<br />
unui producător să vândă pe PZU <strong>energie</strong> electrică aferentă capacităţii<br />
contractate;<br />
f) Valoarea penalizării <strong>de</strong> neconformare.<br />
Operatorul <strong>de</strong> transport şi Sistem, organizează licitaţii <strong>de</strong> capacitate<br />
şi se constitue contra-parte în contractele semnate cu producători selectaţi.<br />
Ofertele acceptate primesc pentru fiecare megawatt oferit, o primă<br />
<strong>de</strong> opţiune, egală cu preţul ultimei ofere acceptate. Plata primei <strong>de</strong> opţiune<br />
se eşalonează pe întreaga durată a Contractului şi este plătită lunar <strong>de</strong> OTS<br />
producătorilor cu care a contractat capacitate. Prima <strong>de</strong> opţiune, mai puţin<br />
penalităţile şi diferenţele colectate, se recuperează <strong>de</strong> OTS prin tariful <strong>de</strong><br />
servicii <strong>de</strong> sistem reglementat.<br />
Energia electrică aferentă capacităţii contractate prin contractele <strong>de</strong><br />
asigurare a capacităţii ofertată pe PZU nu poate fi angajată în alte contracte<br />
bilaterale <strong>de</strong> vânzare a <strong>energie</strong>i electrice sau pentru rezerve sau alte servicii<br />
tehnologice <strong>de</strong> sistem.<br />
Ofertele pe PZU trebuie să se încadreze în intervalul <strong>de</strong> preţuri<br />
cuprins între preţul plafon şi preţul <strong>de</strong> bază şi să corespundă cantitativ<br />
contractelor <strong>de</strong> asigurare a capacităţii. Dacă energia ofertată, în aceste<br />
condiţii <strong>de</strong> preţ corespun<strong>de</strong> unei capacităţi mai mici <strong>de</strong>cât cea contractată,<br />
producătorul va plăti penalităţi <strong>de</strong> neconformare pentru diferenţa dintre<br />
cantitatea contractată şi cea ofertată. Dacă preţul <strong>de</strong> închi<strong>de</strong>re a PZU (PIP)<br />
<strong>de</strong>păşeşte preţul plafon, producătorii contractanţi returnează OTS diferenţa<br />
între PIP şi preţul plafon (Fig. 1.69).
182<br />
MANAGEMENTUL PIEŢEI DE ENERGIE ELECTRICĂ<br />
Fig. 1.69 Oferta pe PZU a unui producător cu contract <strong>de</strong> capacitate<br />
Un<strong>de</strong>:<br />
P max – preţul plafon<br />
P min - preţul <strong>de</strong> bază<br />
Q a - cantitatea ofertată la preţuri sub preţul <strong>de</strong> bază<br />
Q b - cantitatea ofertată la preţuri între preţul <strong>de</strong> bază şi preţul plafon.<br />
Q c - cantitatea ofertată la un preţ peste preţul plafon.<br />
Q n - cantitatea totală ofertată.<br />
Pentru a atinge obiectivele mecanismului <strong>de</strong> asigurare a capacităţii,<br />
stabilirea parametrilor caracteristici trebuie să respecte o serie <strong>de</strong> reguli.<br />
Preţul plafon trebuie stabilit la un nivel situat peste costurile marginale<br />
(CM), ale celui mai costisitor producător din sistem, iar preţul <strong>de</strong> bază<br />
trebuie stabilit la un nivel care să-i excludă pe producătorii care vând în mod<br />
obişnuit pe PZU. Capacitatea totală (Q) se stabileşte ca fiind nivelul <strong>de</strong><br />
capacitate total, necesar funcţionării în siguranţă a sistemului C d , din care se<br />
sca<strong>de</strong> capacitatea tuturor producătorilor cu costuri marginale sub preţul <strong>de</strong><br />
bază (Fig. 1.70).
Piaţa <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică 183<br />
Acest mecanism Fig. 1.70 Stabilirea <strong>de</strong> rezervă producătorilor a capacităţii caracteristici propus <strong>de</strong> KEMA, asigură<br />
venituri suplimentare unităţilor <strong>de</strong> producere cu costuri marginale relativ<br />
mari, dar a căror funcţionare este necesară sistemului în condiţii <strong>de</strong> secetă<br />
sau în alte situaţii <strong>de</strong>osebite <strong>de</strong> sistem. Aceste unităţi pot să nu funcţioneze<br />
perioa<strong>de</strong> lungi <strong>de</strong> timp, iar în condiţiile în care este necesară funcţionarea<br />
pentru producere <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică, preţul <strong>de</strong> închi<strong>de</strong>re pe PZU să nu<br />
<strong>de</strong>păşească valoarea preţului plafon. Al doilea avantaj al sistemului este<br />
evitarea unor vârfuri <strong>de</strong> preţ, caracteristici perioa<strong>de</strong>lor <strong>de</strong> bază, în lipsa<br />
sistemului <strong>de</strong> remunerare a capacităţii. Un punct sensibil al mecanismului,<br />
este stabilirea capacităţii necesare.<br />
Mecanismul nu asigură venituri sigure pe termen lung, pentru<br />
investiţie şi nici nu încurajează proiecte <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>rnizare nefiabile.<br />
Pe piaţa internaţională nu există un mo<strong>de</strong>l perfect sau o reţetă unică,<br />
fiecare sistem electroenergetic având problemele sale specifice, ce au<br />
condus la mo<strong>de</strong>le diferite.<br />
Există pieţe <strong>de</strong> capacitate bazate numai pe preţul <strong>energie</strong>i electrice<br />
(ex. mo<strong>de</strong>lul BETTA organizat în Anglia şi Ţara Galilor).
184<br />
MANAGEMENTUL PIEŢEI DE ENERGIE ELECTRICĂ<br />
În concluzie, pieţele <strong>de</strong> capacitate, corect proiectate pot asigura atât<br />
cerinţele <strong>de</strong> siguranţă în alimentare pe termen lung cât şi menţinerea<br />
investiţiilor în capacitate <strong>de</strong> producere a <strong>energie</strong>i electrice.<br />
La nivel mondial se utilizează diverse mecanisme <strong>de</strong> remunerare a<br />
capacităţii, fie prin preţuri stabilite administrativ fie prin preţuri stabilite<br />
prin concurenţă.<br />
În România urmează a fi organizată o piaţă concurenţială <strong>de</strong><br />
capacităţi.<br />
1.4.6 Piaţa contractelor bilaterale<br />
1.4.6.1 Introducere<br />
Piaţa contractelor bilaterale <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică se mai împarte în:<br />
a) Piaţa contractelor bilaterale cu un orizont <strong>de</strong> timp unul sau mai<br />
mulţi ani; formată din contracte reglementate şi bilaterale negociate;<br />
b) Piaţa centralizată a contractelor bilaterale.<br />
1.4.6.2 Piaţa contractelor bilaterale<br />
Regulile pieţei contractelor bilaterale <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică sunt<br />
prevăzute <strong>de</strong> Codul Comercial. Sunt prevăzute următoarele tipuri <strong>de</strong><br />
contracte:<br />
1. Contracte <strong>de</strong> vânzare-cumpărare<br />
Contractele <strong>de</strong> vânzare cumpărare <strong>energie</strong> electrică pot fi contracte<br />
reglementate, cu conţinut minimal stabilit <strong>de</strong> ANRE sau contracte<br />
nereglementate, la care conţinutul este stabilit <strong>de</strong> părţi prin negociere<br />
directă, cu respectarea Codului Comercial.<br />
Contractele reglementate <strong>de</strong> vânzare-cumpărare se încheie între<br />
producătorii şi furnizorii consumatorilor captivi <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică, în<br />
ve<strong>de</strong>rea asigurării părţilor contractante împotriva riscului variaţiei preţului<br />
<strong>de</strong> închi<strong>de</strong>rea a pieţei, în baza unui contract-cadru aprobat <strong>de</strong> ANRE.
Piaţa <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică 185<br />
Contractele se încheie între producătorii <strong>de</strong>semnaţi <strong>de</strong> ANRE în<br />
calitate <strong>de</strong> vânzători şi fiecare furnizor al consumatorilor captivi, în calitate<br />
<strong>de</strong> cumpărător. La aceste contracte cantităţile <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică şi<br />
preţurile acesteia sunt ferme, profilate pe intervale orare, în funcţie <strong>de</strong><br />
variaţia orară a consumului captiv prognozat.<br />
Cantităţile <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică din contractele reglementate <strong>de</strong>scresc<br />
pe măsură ce creşte gradul <strong>de</strong> <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>re al pieţei concurenţiale.<br />
Cantităţile <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică şi preţurile orare din contractele<br />
reglementate sunt <strong>de</strong>terminate pe baze concurenţiale prin simularea<br />
funcţionării optime a unităţilor <strong>de</strong> producere a <strong>energie</strong>i electrice în ve<strong>de</strong>rea<br />
minimalizării costurilor în sistemul electroenergetic.<br />
Cantităţile şi preţurile <strong>energie</strong>i electrice din contractele reglementate<br />
se <strong>de</strong>termină în conformitate cu Metodologia <strong>de</strong> stabilire a preţurilor şi<br />
cantităţilor <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică vândute <strong>de</strong> producătorii cu contracte<br />
reglementate şi a preţurilor pentru energia termică livrată din centralele cu<br />
grupuri <strong>de</strong> cogenerare, aprobată <strong>de</strong> ANRE.<br />
2. Contractele <strong>de</strong> opţiune<br />
Sunt contracte reglementate <strong>de</strong> tip financiar care se încheie pe baza<br />
contractului cadru cu opţiune, aprobat <strong>de</strong> ANRE, între S.C. Hidroelectrica<br />
S.A. şi producătorii <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică care încheie contracte reglementate.<br />
Cantităţile <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică şi preţurile orare din contractele cu<br />
opţiune sunt <strong>de</strong>terminate pe baze concurenţiale, prin simularea funcţionării<br />
optime a unităţilor <strong>de</strong> producere a <strong>energie</strong>i electrice în ve<strong>de</strong>rea minimizării<br />
costurilor la nivelul sistemului electroenergetic.<br />
Preţurile şi cantităţile <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică se <strong>de</strong>termină <strong>de</strong> către S.C.<br />
Transelectrica S.A. prin aplicarea Procedurii pentru stabilirea preţurilor şi<br />
cantităţilor din contractele <strong>de</strong> opţiune, în condiţiile unei producţii <strong>de</strong><br />
<strong>energie</strong> electrică din surse hidro diminuată.<br />
Contractele cu opţiune se pot încheia pe o perioadă <strong>de</strong> 3 ani.<br />
3. Contracte reglementate pentru managementul congestiilor<br />
interne<br />
Sunt contracte pe care le poate semna OTS cu producătorii la care<br />
apelează în scopul soluţionării restricţiilor <strong>de</strong> reţea pentru a reduce costurile<br />
implicate <strong>de</strong> managementul congestiilor. Aceste contracte sunt contracte <strong>de</strong>
186<br />
MANAGEMENTUL PIEŢEI DE ENERGIE ELECTRICĂ<br />
furnizare servicii <strong>de</strong> sistem tehnologice pe baza contractului cadru pentru<br />
managementul congestiilor.<br />
4. Contracte <strong>de</strong> transport şi servicii <strong>de</strong> sistem<br />
Contractele <strong>de</strong> transport şi <strong>de</strong> servicii <strong>de</strong> sistem se încheie <strong>de</strong> S.C.<br />
Transelectrica S.A. în calitate <strong>de</strong> prestatoare <strong>de</strong> servicii, pe baza contractului<br />
cadru elaborat <strong>de</strong> ANRE cu următorii beneficiari:<br />
a) Producători şi furnizori sau consumatori pentru serviciul <strong>de</strong><br />
transport, componenta <strong>de</strong> introducere în reţeaua <strong>de</strong> transport (inclusiv pentru<br />
energia electrică introdusă în reţeaua transport din reţeaua distribuţie)<br />
inclusiv în cazul importului <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică;<br />
b) Producători şi furnizori sau consumatori pentru serviciul <strong>de</strong><br />
transport, componenta <strong>de</strong> preluare din reţeaua <strong>de</strong> transport inclusiv în cazul<br />
exportului <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică;<br />
c) Furnizori sau consumatori, pentru servicii <strong>de</strong> sistem.<br />
5. Contract <strong>de</strong> plată a serviciului <strong>de</strong> distribuţie<br />
Sunt contracte încheiate <strong>de</strong> operatorii <strong>de</strong> distribuţie în calitate <strong>de</strong><br />
prestatori <strong>de</strong> servicii pe baza contractului cadru elaborat <strong>de</strong> ANRE cu<br />
furnizorii / consumatorii <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică din zona <strong>de</strong> licenţă proprie.<br />
6. Contracte <strong>de</strong> import şi export <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică<br />
Sunt contracte bilaterale încheiate cu partenerii externi pentru export<br />
sau import <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică.<br />
Pentru realizarea acestor contracte, părţile contractante trebuie să-şi<br />
asigure capacitatea necesară <strong>de</strong> interconexiune internaţională.<br />
1.4.6.3 Piaţa centralizată a contractelor bilaterală (PCCB)<br />
Piaţa centralizată a contractelor bilaterale a început în <strong>de</strong>cembrie<br />
2005 şi se realizează în conformitate cu Procedura operaţională privind<br />
funcţionarea pieţei centralizate a contractelor bilaterale elaborată <strong>de</strong><br />
OPCOM şi aprobată <strong>de</strong> ANRE. Aceste contracte bilaterale se atribuie prin<br />
licitaţie publică. Principiile care stau la baza atribuirii contractelor sunt<br />
următoarele:
Piaţa <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică 187<br />
a) Accesul nediscriminatoriu la licitaţiile organizate pentru titularii<br />
<strong>de</strong> licenţă <strong>de</strong> producere şi / sau furnizare <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică şi consumatorii<br />
eligibili;<br />
b) Folosirea mecanismelor concurenţiale pentru atribuirea<br />
contractelor;<br />
c) Transparenţa, prin publicarea în avans a informaţiilor referitoare<br />
la contractele ce urmează a fi tranzacţionate şi sesiunile <strong>de</strong> licitaţie aferente;<br />
d) Nediscriminare şi obiectivitate, prin aplicarea în mod<br />
nediscriminatoriu a criteriilor <strong>de</strong> selecţie şi a criteriilor pentru atribuirea<br />
contractelor astfel încât participanţilor la licitaţie să li se acor<strong>de</strong> şanse egale<br />
<strong>de</strong> atribuire a contractului.<br />
Contractul bilateral pentru <strong>energie</strong> electrică atribuit prin licitaţie<br />
publică, este un contract încheiat în urma corelării unei oferte <strong>de</strong> vânzare cu<br />
o ofertă <strong>de</strong> cumpărare.<br />
Piaţa centralizată a contractelor bilaterale are următoarele<br />
caracteristici:<br />
a) Lista participanţilor la PCCB este un document public;<br />
b) Ofertele <strong>de</strong> vânzare sau cumpărare şi contractele aferente propuse<br />
<strong>de</strong> către vânzători / cumpărători sunt publicate <strong>de</strong> către OPCOM şi <strong>de</strong> către<br />
vânzători / cumpărători, înainte cu nouă zile faţă <strong>de</strong> data licitaţiei;<br />
c) Se vor organiza sesiuni <strong>de</strong> licitaţie separate pentru fiecare dintre<br />
ofertele <strong>de</strong> vânzare / cumpărare;<br />
d) Cumpărătorii / vânzătorii pot <strong>de</strong>pune oferte <strong>de</strong> cumpărare /<br />
vânzare pentru ofertele <strong>de</strong> vânzare / cumpărare, până cu o oră înainte <strong>de</strong><br />
începerea sesiunii <strong>de</strong> licitaţie;<br />
e) Pentru cumpărător şi vânzător se solicită o garanţie <strong>de</strong> participare<br />
la licitaţie ce va fi executată numai în cazul în care una din părţile care a<br />
încheiat tranzacţia <strong>de</strong>ci<strong>de</strong> să nu încheie contractul bilateral, pentru<br />
<strong>de</strong>spăgubirea celeilalte părţi;<br />
f) După încheierea tranzacţiilor, OPCOM notifică părţile<br />
contractante şi face public rezultatul tranzacţiilor, lista participanţilor ce au<br />
făcut oferte, părţile în favoarea cărora a fost atribuit contractul şi preţul<br />
ofertei câştigătoare;<br />
g) Părţile care au fost notificate asupra încheierii unei tranzacţii sunt<br />
obligate ca în termen <strong>de</strong> 5 zile <strong>de</strong> la notificarea primită din partea OPCOM,<br />
să confirme încheierea contractului.<br />
În figura 1.71 se prezintă modul <strong>de</strong> organizare şi funcţionare a pieţei<br />
centralizate a contractelor bilaterale:
188<br />
MANAGEMENTUL PIEŢEI DE ENERGIE ELECTRICĂ<br />
Fig. 1.71 Organizarea şi funcţionarea pieţei centralizate a contractelor<br />
Piaţa contractelor bilaterale bilaterale pentru centralizate energia electrică. se <strong>de</strong>sfăşoară în următoarele<br />
etape:<br />
a) Înregistrarea participanţilor, astfel:<br />
- Depunerea documentaţiei pentru înscrierea ca participant la<br />
PCCB, cu 25 <strong>de</strong> zile în avans, faţă <strong>de</strong> momentul sesiunii <strong>de</strong> licitaţie;<br />
- Comunicarea OPEE privind înregistrarea ca participant la PCCB,<br />
cu 15 zile în avans;<br />
- Comunicarea intenţiei <strong>de</strong> vânzare şi a documentaţiei necesare cu<br />
10 zile în avans;<br />
- Înregistrarea ca participant.<br />
b) Organizarea procesului <strong>de</strong> licitaţie, astfel:<br />
- Comunicarea intenţie <strong>de</strong> vânzare şi <strong>de</strong>punerea ofertei şi a<br />
contractului cadru cu 10 zile în avans;<br />
- Publicarea anunţului <strong>de</strong> organizare a licitaţie (vânzător, data, ora,<br />
contractul cadru, oferta) cu 9 zile în avans;
Piaţa <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică 189<br />
- Primirea şi înregistrarea ofertelor <strong>de</strong> cumpărare, până cu o oră în<br />
avans;<br />
c) Desfăşurarea licitaţiei astfel:<br />
- Deschi<strong>de</strong>rea ofertelor <strong>de</strong> cumpărare, corelarea ofertelor şi<br />
stabilirea ofertei câştigătoare în sesiunea <strong>de</strong> licitaţie :<br />
d) Comunicarea rezultatelor şi încheierea contractelor, astfel:<br />
- Comunicarea şi publicarea <strong>de</strong> către OPEE a rezultatelor<br />
tranzacţiilor la douăsprezece ore după încheierea licitaţiei ;<br />
- Semnarea contractelor bilaterale la 5 zile după încheierea licitaţiei<br />
1.4.7 Piaţa capacităţilor <strong>de</strong> interconexiune<br />
1.4.7.1 Introducere<br />
Capacitatea <strong>de</strong> interconexiune are un rol important pentru asigurarea<br />
siguranţei în funcţionare a sistemelor energetice interconectate şi pentru<br />
comerţul cu <strong>energie</strong> electrică. În cadrul UE s-au stabilit măsuri ca în viitor<br />
sistemele electroenergetice interconectate în UCTE să aibă o capacitate <strong>de</strong><br />
interconexiune <strong>de</strong> cel puţin 10% din consumul propus.<br />
Piaţa capacităţilor <strong>de</strong> interconexiune românească are următoarele<br />
caracteristici:<br />
- Este centralizată şi operată <strong>de</strong> OTS;<br />
- Participarea la piaţa capacităţilor <strong>de</strong> interconexiune este benevolă;<br />
- Se adresează comercianţilor <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică;<br />
- Tranzacţionarea se face periodic;<br />
- Alocarea se face gratuit dacă cererile sunt în limita NTS<br />
(Capacitate Netă <strong>de</strong> Transfer a liniilor <strong>de</strong> interconexiune);<br />
- Dacă cererile sunt peste NTC, alocarea se face la preţ negociat în<br />
limita NTC;<br />
- Se alocă cantităţile convenite cu partenerii <strong>de</strong> interconexiune.
190<br />
MANAGEMENTUL PIEŢEI DE ENERGIE ELECTRICĂ<br />
1.4.7.2 Alocarea capacităţilor <strong>de</strong> interconexiune<br />
Alocarea capacităţilor <strong>de</strong> interconexiune se face conform<br />
preve<strong>de</strong>rilor Codului Comercial pentru realizarea următoarelor obiective:<br />
- Determinarea <strong>de</strong> către OTS a capacităţilor disponibile <strong>de</strong><br />
interconexiune internaţională într-o manieră transparentă;<br />
- Alocarea capacităţilor <strong>de</strong> interconexiune internaţională<br />
disponibile către participanţii la piaţă şi utilizarea lor într-o manieră<br />
competitivă şi nediscriminatorie;<br />
- Facilitarea realizării unei pieţe regionale <strong>de</strong> electricitate prin<br />
introducerea unor mecanisme agreate <strong>de</strong> ţările participante.<br />
Prin alocarea capacităţilor <strong>de</strong> interconexiune prin Codul Comercial<br />
se stabilesc regulile şi procedurile privind:<br />
a) Înregistrarea participanţilor la licitaţie;<br />
b) Determinarea capacităţilor <strong>de</strong> interconexiune internaţională<br />
disponibile;<br />
c) Alocarea capacităţilor <strong>de</strong> interconexiune pe diferite perioa<strong>de</strong> <strong>de</strong><br />
licitaţie în <strong>de</strong>cursul unui an;<br />
d) Licitarea capacităţilor <strong>de</strong> interconexiune internaţională disponibile<br />
<strong>de</strong> către participanţii la licitaţie şi transferul capacităţilor neutilizate în<br />
cadrul licitaţiei următoare;<br />
e) Mijloacele şi obligaţiile <strong>de</strong> <strong>de</strong>semnare a utilizării capacităţilor <strong>de</strong><br />
interconexiune internaţională disponibile prin licitaţie;<br />
f) Alocarea capacităţilor <strong>de</strong> interconexiune internaţională rămase pe<br />
PZU.<br />
Statutul <strong>de</strong> participant la licitaţie pentru capacităţi <strong>de</strong> interconexiune,<br />
poate fi acordat exclusiv producătorilor, furnizorilor şi consumatorilor<br />
eligibili <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică, <strong>de</strong>ţinători <strong>de</strong> licenţă <strong>de</strong> furnizare.<br />
Înregistrarea ca participant la licitaţie se face <strong>de</strong> către OTS pe baza<br />
unei solicitări însoţită <strong>de</strong> documentaţia aferentă prevăzută <strong>de</strong> Codul<br />
Comercial.<br />
Retragerea şi revocarea participanţilor la licitaţie se face <strong>de</strong> către<br />
OTS în condiţiile prevăzute <strong>de</strong> Codul Comercial. OTS <strong>de</strong>termină<br />
capacităţile <strong>de</strong> interconexiune internaţională disponibile şi i<strong>de</strong>ntifică<br />
posibile restricţii <strong>de</strong> reţea în conformitate cu Codul Tehnic al Reţelei<br />
Electrice <strong>de</strong> Transport, necesare în procesul <strong>de</strong> alocare.<br />
Pentru asigurarea integrităţii şi securităţii SEN şi reducerea<br />
impactului negativ asupra pieţei <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică, OTS poate combina
Piaţa <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică 191<br />
mai multe linii <strong>de</strong> interconexiune într-un grup <strong>de</strong> linii <strong>de</strong> interconexiune,<br />
care pot fi i<strong>de</strong>ntice cu graniţele politice, pentru care OTS calculează şi<br />
publică următoarele date:<br />
a) Capacitatea totală <strong>de</strong> interconexiune internaţională (TTC);<br />
b) Marja <strong>de</strong> siguranţă a interconexiunii internaţionale, ce <strong>de</strong>rivă din<br />
funcţionarea reglajului <strong>de</strong> frecvenţă<br />
c) Schimburi <strong>de</strong> urgenţă cu alte ţări pentru rezolvarea unor<br />
<strong>de</strong>zechilibre în timp real sau măsurării inexacte a <strong>energie</strong>i electrice;<br />
d) Capacitatea netă <strong>de</strong> interconexiune internaţională (NTC);<br />
e) Capacitatea <strong>de</strong>ja alocată (AAC);<br />
f) Capacitatea Disponibilă <strong>de</strong> Interconexiune Internaţională (ATC);<br />
OTS <strong>de</strong>termină şi publică valorile medii pentru ATC şi NTC pentru<br />
fiecare grup <strong>de</strong> linii <strong>de</strong> interconexiune cel puţin trimestrial şi anual şi<br />
valorile actualizate ale acestora pentru treizeci <strong>de</strong> zile calendaristice, în<br />
conformitate cu recomandările UCTE şi ETSO.<br />
După <strong>de</strong>terminarea capacităţilor <strong>de</strong> interconexiune internaţională<br />
disponibile, OTS face propunere către ANRE <strong>de</strong> alocare a ATC pentru<br />
fiecare grup <strong>de</strong> linii <strong>de</strong> interconexiune, pentru fiecare perioadă <strong>de</strong> licitaţie şi<br />
pentru PZU.<br />
După aprobarea propunerii <strong>de</strong> către ANRE, alocarea capacităţilor <strong>de</strong><br />
interconexiune internaţională disponibilă <strong>de</strong>vine obligatorie pentru OTS şi<br />
OPEE.<br />
Participanţii la licitaţie pot obţine prin licitaţie dreptul <strong>de</strong> a utiliza o<br />
parte din ATC alocată unei anumite perioa<strong>de</strong> <strong>de</strong> licitaţie alta <strong>de</strong>cât perioada<br />
<strong>de</strong> licitaţie zilnică (PZU).<br />
Licitaţiile se organizează separat <strong>de</strong> către OTS, pentru fiecare<br />
perioadă <strong>de</strong> licitaţie, fiecare grup <strong>de</strong> linii <strong>de</strong> interconexiune şi fiecare flux <strong>de</strong><br />
import – export, pe baza ofertelor participanţilor.<br />
Participantului la licitaţie căruia i s-a acceptat complet sau parţial<br />
oferta <strong>de</strong> către OTS i se garantează dreptul <strong>de</strong> utilizare a capacităţii <strong>de</strong><br />
interconexiune alocată pe baza unui contract.<br />
Dacă cererea pentru capacităţile <strong>de</strong> interconexiune internaţională<br />
este mai mică <strong>de</strong>cât capacitatea disponibilă din licitaţie, diferenţa <strong>de</strong><br />
capacităţi <strong>de</strong> interconexiune rămasă este alocată pentru perioada <strong>de</strong> licitaţie<br />
mai scurte ce fac parte din perioada <strong>de</strong> licitaţie curentă.<br />
Dacă un solicitant nu utilizează o capacitate rezervată pe o perioadă<br />
<strong>de</strong> timp mai mare <strong>de</strong> treizeci <strong>de</strong> zile calendaristice, i se anulează rezervarea<br />
şi capacitatea <strong>de</strong>vine disponibilă.
192<br />
MANAGEMENTUL PIEŢEI DE ENERGIE ELECTRICĂ<br />
Capacitatea <strong>de</strong> interconexiune disponibilă pentru PZU este formată<br />
din capacitatea stabilită <strong>de</strong> OTS şi aprobată <strong>de</strong> ANRE, întreaga capacitate<br />
rămasă disponibilă în urma alocărilor şi capacitatea rezervată dar neutilizată<br />
<strong>de</strong> participanţii la licitaţie.<br />
Această capacitate se <strong>de</strong>termină zilnic <strong>de</strong> către OTS şi comunicată<br />
OPEE.<br />
1.4.7.3 Preve<strong>de</strong>ri privind piaţa regională <strong>de</strong> electricitate<br />
Pentru a facilita formarea unei pieţe regionale <strong>de</strong> electricitate, ANRE<br />
aprobă sau emite reguli şi proceduri suplimentare <strong>de</strong> utilizare a capacităţilor<br />
<strong>de</strong> interconexiune internaţională convenite <strong>de</strong> OTS şi ANRE şi alte OTS /<br />
autorităţi <strong>de</strong> reglementare din alte ţări, care să cuprindă în principal:<br />
a) Delegarea responsabilităţilor <strong>de</strong> operare către o instituţie dintr-o<br />
altă ţară, dacă respectiva instituţie este responsabilă pentru alocarea <strong>de</strong><br />
capacităţi <strong>de</strong> interconexiune internaţională din România;<br />
b) Delegarea responsabilităţilor pentru alocarea capacităţilor <strong>de</strong><br />
interconexiune internaţională cu o altă parte către o instituţie străină, dacă<br />
partea rămasă din capacităţile respective este alocată conform Codului<br />
Comercial;<br />
c) Înlocuirea mecanismelor aplicate în alocarea capacităţilor <strong>de</strong><br />
interconexiune internaţională cu alte mecanisme între partea română şi a<br />
altei ţări;<br />
d) Împărţirea venitului provenit din alocarea capacităţilor <strong>de</strong><br />
interconexiune internaţională cu alte ţări.<br />
Regulile şi procedurile suplimentare aprobate <strong>de</strong> ANRE şi propuse<br />
<strong>de</strong> OTS sau <strong>de</strong> OPEE sau iniţiate <strong>de</strong> ANRE, vor avea prioritate în aplicare<br />
faţă <strong>de</strong> orice alte reguli şi proceduri aprobate pentru alocarea capacităţilor <strong>de</strong><br />
interconexiune şi vor <strong>de</strong>veni obligatorii pentru toate părţile.<br />
În prezent împărţirea capacităţii <strong>de</strong> interconexiune între ţările din<br />
regiune se face astfel:<br />
a) Capacitatea <strong>de</strong> import se alocă integral <strong>de</strong> către OTS şi OPEE prin<br />
mecanisme <strong>de</strong> licitaţie;<br />
b) Capacitatea <strong>de</strong> export se alocă pentru contracte <strong>de</strong> către<br />
autorităţile ţărilor vecine, iar cantităţile nealocate pe contracte se alocă prin<br />
licitaţii implicate pe PZU.
Piaţa <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică 193<br />
1.5 PIAŢA EUROPEANĂ DE ENERGIE<br />
ELECTRICĂ<br />
1.5.1 Platforme <strong>de</strong> tranzacţionare a <strong>energie</strong>i electrice în<br />
Europa<br />
1.5.1.1 Piaţa scandinavă a <strong>energie</strong>i electrice<br />
Bursa scandinavă <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică, formată din Norvegia, Suedia,<br />
Finlanda şi Danemarca administrează următoarele pieţe <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică:<br />
a) Piaţa fizică, formată din: piaţa spot (Elspot) şi piaţa <strong>de</strong> echilibrare<br />
(Elbas);<br />
b) Piaţa financiară formată din: piaţa contractelor „forward” şi<br />
„futures” (Eltermin) şi piaţa contractelor cu opţiuni (Eloption).<br />
Piaţa spot, reprezintă mediul în care se tranzacţionează energia<br />
electrică „cu o zi înainte” faţă <strong>de</strong> ziua în care se face livrarea fizică. La<br />
Nord Pool, ofertarea este bilaterală (oferte <strong>de</strong> vânzare cumpărare). Ofertele<br />
sunt formate din perechi preţ-cantitate, iar preţul pieţei spot se calculează la<br />
intersecţia curbelor formate din oferte <strong>de</strong> vânzare şi <strong>de</strong> cumpărare. Pe piaţa<br />
spot se tranzacţionează contracte orare. Dacă apar congestii în reţea între<br />
regimurile geografice se foloseşte mecanismul <strong>de</strong> fragmentare al pieţei,<br />
rezultând preţuri zonale. Pe piaţa financiară Nord Pool, în perioada 2001 –<br />
2005 s-au tranzacţionat cantităţi <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică <strong>de</strong> 500 ÷ 1000 TWh.<br />
Pe piaţa <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică Elbas se tranzacţionează <strong>energie</strong><br />
electrică după ce sesiunea <strong>de</strong> tranzacţionare pe piaţa spot s-a încheiat.<br />
Contractele tranzacţionate pe piaţa financiară („futures” şi<br />
„forward”) sunt încheiate în scopul acoperirii riscului <strong>de</strong> evoluţie<br />
nefavorabilă a preţurilor tranzacţiilor cu <strong>energie</strong> electrică <strong>de</strong> pe piaţa fizică.<br />
Aceste contracte se încheie pe o perioadă <strong>de</strong> 4 ani.
194<br />
MANAGEMENTUL PIEŢEI DE ENERGIE ELECTRICĂ<br />
1.5.1.2 Piaţa franceză <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică<br />
Gestionarea pieţei <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică franceză este realizată <strong>de</strong><br />
societatea <strong>de</strong> investiţii <strong>de</strong> capital Powernext, care dispune <strong>de</strong> statutul <strong>de</strong><br />
Sistem Multilateral <strong>de</strong> Negociere şi are următoarele obiective:<br />
- Stabilirea unui preţ <strong>de</strong> referinţă a <strong>energie</strong>i electrice pe termen<br />
scurt şi mediu prin intermediul unei pieţe reglementate şi securizate;<br />
- În<strong>de</strong>plinirea unui rol important în construirea şi raţionalizarea<br />
pieţei <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică în Europa.<br />
Procesul <strong>de</strong> tranzacţionare la Powernext se <strong>de</strong>sfăşoară zilnic, 7 zile<br />
pe săptămână, inclusiv în sărbătorile legale. LCH Clearnet, principala Casă<br />
<strong>de</strong> Compensaţie din Europa şi filială a Euronext, garantează securitatea<br />
tranzacţiilor, fiind un intermediar între cumpărători şi vânzători, având un<br />
<strong>de</strong>pozit <strong>de</strong> garantare, ajustat zilnic, conform poziţiilor câştigate.<br />
Transmiterea ofertelor structurate, fie pe cel mult 64 perechi puterepreţ,<br />
pentru fiecare din cele 24 intervale orare (oferte simple), fie pe blocuri<br />
standardizate limitate la o cantitate <strong>de</strong> cel mult 25 MW / bloc (bloc <strong>de</strong>numit<br />
generic „1 – 4” acoperă orele 1 00 – 4 00 a.m. şi cel „5 – 8” acoperă orele 5 00 –<br />
8 00 a.m. şi aşa mai <strong>de</strong>parte) începe în ziua <strong>de</strong> miercuri a săptămânii<br />
anterioare zilei <strong>de</strong> tranzacţionare şi se termină la ora 11 00 a zilei <strong>de</strong><br />
tranzacţionare.<br />
Mecanismul <strong>de</strong> stabilire a preţului respectă principiul interpolării<br />
liniare, utilizat atât pentru oferte simple cât şi pentru oferte bloc. În acest<br />
scop ofertele bloc sunt transformate în oferte simple, stabilindu-se câte un<br />
preţ <strong>de</strong> echilibru pentru fiecare interval orar. O ofertă bloc poate fi<br />
acceptată sau respinsă integral.<br />
1.5.1.3 Piaţa germană <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică<br />
Bursa germană EEX – European Energy Exchange, administrează<br />
două pieţe:<br />
a) piaţa fizică (piaţa spot);<br />
b) piaţa financiară (piaţa contractelor „futures”).<br />
Piaţa Spot <strong>de</strong> la EEX oferă două platforme <strong>de</strong> tranzacţionare diferite:<br />
o platformă pentru tranzacţionare prin licitaţie închisă pentru contracte orare<br />
şi contracte bloc şi o platformă pentru tranzacţionarea continuă în conexiune
Piaţa <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică 195<br />
cu <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea şi închi<strong>de</strong>rea licitaţiilor pentru contractele pentru <strong>energie</strong> <strong>de</strong><br />
gol şi <strong>de</strong> vârf.<br />
Tranzacţionarea prin licitaţie închisă (sesiunea <strong>de</strong> tranzacţionare<br />
încheindu-se la ora 12 00 a.m. – cu o zi înainte) este bazată pe oferte <strong>de</strong><br />
cumpărare şi vânzare pentru contracte orare şi contracte bloc pentru ziua<br />
următoare. Determinarea preţului se bazează pe sistemul <strong>de</strong> tranzacţionare,<br />
însemnând că preţurile <strong>de</strong> echilibru sunt calculate în timpul licitaţiei după ce<br />
toate ofertele <strong>de</strong> vânzare şi <strong>de</strong> cumpărare au fost primite în <strong>de</strong>cursul unei<br />
perioa<strong>de</strong> fixate. Volumul cererii şi ofertei corespun<strong>de</strong> preţului <strong>de</strong> echilibru.<br />
În tranzacţionarea continuă, fiecare ofertă primită este verificată din<br />
punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al fezabilităţii. Registrul <strong>de</strong> oferte este <strong>de</strong>schis, ceea ce<br />
înseamnă că limitele <strong>de</strong> preţ şi volumele ofertate sunt vizibile.<br />
Dacă nu există congestii <strong>de</strong> reţea va fi stabilit un singur preţ pentru<br />
întreaga ţară, pentru fiecare licitaţie orară. Dacă apar congestii <strong>de</strong> reţea, se<br />
permite formarea unor zone <strong>de</strong> preţ diferite, prin mecanismul <strong>de</strong><br />
fragmentare al pieţei.<br />
1.5.2 Rezultate pe piaţa europeană <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică<br />
1.5.2.1 Evoluţia preţurilor la energia electrică<br />
Directivele EU 92 / 1996 şi 54 / 2003 au stabilit principalele condiţii<br />
pentru lansarea procesului <strong>de</strong> liberalizare. Apoi diferite ţări din Uniunea<br />
Europeană au început liberalizarea pieţei <strong>de</strong> <strong>energie</strong>, unul din scopurile<br />
urmărite fiind scă<strong>de</strong>rea preţului la <strong>energie</strong> electrică.<br />
În figura nr. 1.72 se prezintă evoluţia preţurilor la energia electrică în<br />
UE, pentru consumatorii industriali cu un consum <strong>de</strong> 24 GWh/an, în<br />
perioada 1995-2004.<br />
Se au în ve<strong>de</strong>re următoarele 12 ţări din UE: Belgia, Finlanda, Franţa,<br />
Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Norvegia, Portugalia, Spania<br />
şi Anglia. Se observă că, la început preţul a scăzut apoi a crescut. Evoluţia<br />
preţurilor la energia electrică pentru consumatorii casnici este prezentată în<br />
figura nr. 1.73.
196<br />
MANAGEMENTUL PIEŢEI DE ENERGIE ELECTRICĂ<br />
Fig. 1.72 Evoluţia preţurilor la energia electrică în UE pentru consumatori<br />
industriali<br />
Fig. 1.73 Evoluţia preţurilor la energia electrică în UE pentru consumatori<br />
casnici
Piaţa <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică 197<br />
În ambele cazuri preţurile sunt date fără taxe. Dacă ţinem cont <strong>de</strong><br />
inflaţie, preţul în anul 2004 este mai mic în ambele cazuri <strong>de</strong>cât cel din anul<br />
1995. În ultimii ani s-au <strong>de</strong>zvoltat bursele <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică pe care a<br />
crescut preţul <strong>energie</strong>i electrice <strong>de</strong> la 20 – 22 Euro/MWh în anul 2000, la 30<br />
– 32 Euro/MWh în anul 2004.<br />
1.5.2.2 Factorii <strong>de</strong> influenţă asupra preţului <strong>energie</strong>i electrice<br />
Preţul <strong>energie</strong>i electrice pe piaţa <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică este influenţat<br />
<strong>de</strong> următorii factori:<br />
- Evoluţia preţurilor la combustibili;<br />
- Măsurile <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă;<br />
- Capacităţile limitate <strong>de</strong> interconexiune;<br />
- Taxele;<br />
- Măsurile <strong>de</strong> reglementare a sectorului.<br />
a) Evoluţia preţurilor la combustibili (ţiţei) se prezintă în figura nr.<br />
1.74 pentru perioada 1988 – 2005. Se constată o creştere începând cu anul<br />
2000 şi o creştere accentuată în anii 2003 – 2004.<br />
Fig. 1.74 Evoluţia preţurilor la ţiţei
198<br />
MANAGEMENTUL PIEŢEI DE ENERGIE ELECTRICĂ<br />
b) Măsurile <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă au în ve<strong>de</strong>re în principal<br />
promovarea resurselor regenerabile şi comerţul cu emisie.<br />
Piaţa <strong>de</strong> certificate verzi va duce la creşterea preţului la energia<br />
electrică furnizată consumatorilor finali, în România în perioada 2005 –<br />
2012 (Fig. 1.75). Se are în ve<strong>de</strong>re o creştere minimă şi una maximă. În<br />
anul 2010 preţul <strong>energie</strong>i electrice va fi cu 3 – 3,5 EUR/MWh mai mare<br />
datorită promovării resurselor regenerabile.<br />
Fig. 1.75 Evoluţia preţurilor la energia electrică datorată pieţei <strong>de</strong> certificate<br />
verzi<br />
Comerţul cu emisii se face la preţuri diferite în diferite ţări europene.<br />
Pe baza Protocolului <strong>de</strong> la Kyoto, pentru reducerea emisiilor cu efect <strong>de</strong> seră<br />
şi a Directivei UE s-a creat piaţa europeană pentru reducerea emisiilor <strong>de</strong><br />
CO 2 , pe baza „creditelor carbon”, care au dus la creşterea preţului <strong>energie</strong>i<br />
electrice. O tonă <strong>de</strong> CO 2 se vin<strong>de</strong> cu 20 EUR.<br />
c) În figura 1.76 se prezintă modul în care se asigură capacităţile <strong>de</strong><br />
interconexiune. Este necesară o piaţă europeană a capacităţilor <strong>de</strong><br />
interconexiune. Legăturile prin liniile <strong>de</strong> înaltă tensiune au fost gândite
Piaţa <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică 199<br />
pentru întrajutorare, în caz <strong>de</strong> avarie, între sistemele electroenergetice şi nu<br />
pentru comerţ cu <strong>energie</strong> electrică.<br />
Fig. 1.76 Asigurarea capacitaţilor europene <strong>de</strong> interconexiune<br />
Capacitatea limitată a liniilor <strong>de</strong> interconexiune conduce la restricţii<br />
privind comerţul cu <strong>energie</strong> electrică.<br />
În situaţia actuală, capacitatea redusă a liniilor <strong>de</strong> interconexiune<br />
reprezintă o piedică în calea comerţului european cu <strong>energie</strong> electrică. În<br />
anul 2003 s-a stabilit ca în cadrul UE fiecare sistem electroenergetic<br />
naţional să aibă o capacitate <strong>de</strong> interconexiune <strong>de</strong> cel puţin 10% din<br />
consumul propus. România are în prezent o capacitate în liniile <strong>de</strong><br />
interconexiune <strong>de</strong> 10 – 14% din consumul propus.<br />
d) Evoluţia taxelor (fără TVA), în preţul <strong>energie</strong>i electrice la<br />
consumatorii industriali, în perioada 1995 – 2004 în UE se prezintă în figura<br />
1.77. Ele au crescut <strong>de</strong> la 2,3 % în 1995 la 11,5% în 2004, pentru un grup<br />
<strong>de</strong> 12 ţări din Uniunea Europeană.
200<br />
MANAGEMENTUL PIEŢEI DE ENERGIE ELECTRICĂ<br />
Sursa: studiu Eurelectric<br />
Fig. 1.77 Pon<strong>de</strong>rea taxelor în preţul <strong>energie</strong>i electrice pentru consumatori<br />
industriali<br />
Sectorul <strong>energie</strong>i electrice are în prezent următoarele părţi<br />
componente:<br />
- producţie, componentă concurenţială<br />
- transportul şi distribuţia, componenta reglementată<br />
- furnizarea componenta concurenţială<br />
Preţul <strong>energie</strong>i electrice pentru fiecare din aceste părţi are<br />
componente reglementate şi componente concurenţiale (Fig. 1.78).
Piaţa <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică 201<br />
Fig. 1.78 Structura preţurilor în sectorul <strong>energie</strong>i electrice<br />
Preţul <strong>de</strong> producţie al <strong>energie</strong>i electrice este format din preţul<br />
<strong>energie</strong>i electrice (componenta concurenţială) şi taxele (componenta<br />
reglementată). Preţul <strong>de</strong> transport al <strong>energie</strong>i electrice este format din tariful<br />
<strong>de</strong> transport şi tariful serviciilor <strong>de</strong> sistem, ambele reglementate.<br />
Preţul distribuţiei <strong>energie</strong>i electrice este format din tariful <strong>de</strong><br />
distribuţie, componenta reglementată. Preţul <strong>de</strong> furnizare este format din<br />
marja <strong>de</strong> furnizare şi promovarea surselor regenerabile (componenta<br />
concurenţială) şi taxele (TVA şi alte taxe), componente reglementate.<br />
Preţul la consumator este format din suma acestor componente<br />
concurenţiale şi reglementate. Componentele concurenţiale şi reglementate<br />
în preţul <strong>energie</strong>i electrice diferă <strong>de</strong> la ţară la ţară. În figurile 1.79, 1.80,<br />
1.81 şi 1.82 se prezintă componentele preţului pentru consumatorul casnic<br />
din Germania, Austria, Danemarca şi România.
202<br />
MANAGEMENTUL PIEŢEI DE ENERGIE ELECTRICĂ<br />
Fig. 1.79 Componentele concurenţiale şi reglementate pentru consumatorii<br />
casnici, în Germania<br />
Fig. 1.80 Componentele concurenţiale şi reglementate pentru consumatorii<br />
casnici, în Austria
Piaţa <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică 203<br />
Fig. 1.81 Componentele concurenţiale şi reglementate pentru consumatorii<br />
casnici, în Danemarca<br />
Fig. 1.82 Componentele concurenţiale şi reglementate pentru consumatorii<br />
casnici, în România
204<br />
MANAGEMENTUL PIEŢEI DE ENERGIE ELECTRICĂ<br />
În Germania, preţul se referă la consumatorii casnici cu un consum<br />
anual <strong>de</strong> 3500 kWh. În preţ sunt introduse opt taxe, din care şapte sunt<br />
reglementate (circa 77%) iar marja <strong>de</strong> furnizare este concurenţială.<br />
În Austria, preţul se referă la consumatorii casnici cu un consum<br />
anual <strong>de</strong> 3.500 kWh. În preţ sunt incluse cinci taxe din care patru (65%)<br />
sunt reglementate, iar marja <strong>de</strong> furnizare este concurenţială.<br />
În Danemarca, preţul se referă la consumatorii casnici cu un consum<br />
anual <strong>de</strong> 4.000 kWh şi are inclus şase taxe dintre care cinci (circa 75%) sunt<br />
reglementate.<br />
În România, preţul se referă la consumatorii casnici cu un consum<br />
anual <strong>de</strong> 4.000 kWh şi are inclus şase taxe dintre care cinci (circa 63%) sunt<br />
reglementate.<br />
În toate ţările UE, în cazul consumatorilor casnici, concurenţa<br />
acţionează pe mai puţin <strong>de</strong> 50%.<br />
1.6 BURSA DE ENERGIE ELECTRICĂ<br />
1.6.1 Bursa <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică românească<br />
OPCOM, ca bursă <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică are obligaţia principală <strong>de</strong> a<br />
asigura cele mai bune condiţii pentru stabilirea unui preţ consistent pentru<br />
tranzacţiile pieţei pentru ziua următoare şi pentru realizarea unei <strong>de</strong>contări a<br />
tranzacţiilor cu grad minim <strong>de</strong> risc. OPCOM are în ve<strong>de</strong>re <strong>de</strong>zvoltarea<br />
mecanismelor pieţei fizice a <strong>energie</strong>i electrice, precum şi a pieţei financiare<br />
a <strong>energie</strong>i electrice, a căror implementare va fi realizată în etape succesive,<br />
pe măsura creării condiţiilor necesare aplicării. Prin <strong>de</strong>zvoltarea pieţei<br />
financiare <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică OPCOM are în ve<strong>de</strong>re crearea mediului <strong>de</strong><br />
tranzacţionare oferind instrumente specifice pentru transferul şi diminuarea<br />
riscului pentru participanţii la piaţa fizică (fig. 1.83). Funcţiile pe care le<br />
în<strong>de</strong>plineşte OPCOM sunt:<br />
1. Bursa <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică pentru piaţa fizică (tranzacţii pentru ziua<br />
următoare);
Piaţa <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică 205<br />
2. Operator <strong>de</strong> <strong>de</strong>contare al pieţei pentru ziua următoare (spot), al pieţei<br />
<strong>de</strong> echilibrare, numai sub aspect financiar şi al <strong>de</strong>zechilibrelor participanţilor<br />
la piaţă;<br />
3. Administrator al pieţei <strong>de</strong> certificate verzi;<br />
4. Bursa <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică pentru piaţa financiară;<br />
5. Casa <strong>de</strong> Compensaţie (“Clearing House”) pentru compensarea<br />
contractelor bilaterale tranzacţionate în afara bursei;<br />
6. Tranzacţionarea instrumentelor <strong>de</strong>rivative.<br />
Fig. 1.83 Arhitectura bursei <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică<br />
Pe orizontul 2006 – 2008 OPCOM îşi propune <strong>de</strong>zvoltarea în întreg<br />
spaţiu din Sud-Estul Europei a unei burse pentru tranzacţii spot şi casă <strong>de</strong><br />
clearing (Fig. 1.84).<br />
Dezvoltarea burselor <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică românească şi regională va<br />
avea următoarele etape:<br />
a) Realizarea bursei naţionale pentru piaţa fizică (2005);<br />
b) Promovarea OPCOM ca bursă regională. Introducerea<br />
simulatorului <strong>de</strong> tranzacţii (2007-2008) şi realizarea casei <strong>de</strong> clearing<br />
(2008);<br />
c) Realizarea bursei regionale. Implementarea sistemului <strong>de</strong><br />
tranzacţionare şi experimentarea lui (2008-2009). Realizare bursei naţionale<br />
pentru piaţa financiară (2009);
206<br />
MANAGEMENTUL PIEŢEI DE ENERGIE ELECTRICĂ<br />
d) Realizarea OPCOM ca bursă regională (2008).<br />
Fig. 1.84 Dezvoltarea Bursei <strong>de</strong> <strong>energie</strong><br />
1.7 BURSA FINANCIARĂ PE PIAŢA DE<br />
ENERGIE<br />
Participanţii la piaţa <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică pot acţiona pe piaţa fizică<br />
prin două componente - piaţa contractelor bilaterale şi piaţa pentru ziua<br />
următoare - şi pe piaţa financiară tot prin două componente – piaţa<br />
bursieră şi piaţa extrabursieră.<br />
Avantajele unei burse financiare pe piaţa <strong>de</strong> <strong>energie</strong> sunt următoarele<br />
(fig.1.85):<br />
- Este un mediu <strong>de</strong> tranzacţionare centralizat în legătură cu Casa<br />
<strong>de</strong> Compensaţie pentru toate operaţiunile care au loc după tranzacţii (ex.<br />
Bursa <strong>de</strong> Valori);<br />
- Agenţii <strong>de</strong> piaţă pot participa direct sau prin intermediul<br />
brokerilor;<br />
- Tranzacţiile sunt anonime;
Piaţa <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică 207<br />
- Costul <strong>de</strong> tranzacţionare pentru energia electrică este minimizat;<br />
- Îşi asumă riscul <strong>de</strong> contraparte;<br />
- Oferă transparenţă şi nediscriminare.<br />
Fig. 1.85 Atributele bursei financiare<br />
Deşi poate exista o anumită percepţie privind aşa numita<br />
„speculaţie” bursieră, funcţia principală a unei burse rezultă din abilitatea <strong>de</strong><br />
a oferi o platformă pentru activităţile <strong>de</strong> management al riscului. În<br />
condiţiile variaţiei preţurilor resurselor primare şi a unei variaţii hidrologice<br />
însemnată, volatilitatea preţului pieţei <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică poate duce la<br />
situaţii în care producătorii <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică să vândă în anumite<br />
perioa<strong>de</strong> la preţuri care nu acoperă costurile <strong>de</strong> producţie sau furnizorii să<br />
cumpere la preţuri mai mari <strong>de</strong>cât cele contractate cu marii consumatori,<br />
respectiv cu tarifele consumatorilor casnici.<br />
Riscurile specifice sunt:<br />
- Riscul <strong>de</strong> piaţă - <strong>de</strong>terminat <strong>de</strong> volatilitatea preţului;<br />
- Riscul operaţional - <strong>de</strong>terminat <strong>de</strong> informaţii insuficiente sau<br />
inconsistente privind participanţii la piaţă;
208<br />
MANAGEMENTUL PIEŢEI DE ENERGIE ELECTRICĂ<br />
- Riscul legislativ - <strong>de</strong>terminat <strong>de</strong> nivelul scăzut al standardizării<br />
contractelor;<br />
- Riscul <strong>de</strong> contraparte - datorat împărţirii între participanţi a<br />
obligaţiilor aferente schimburilor energetice contractate.<br />
- Riscul <strong>de</strong> credit sau <strong>de</strong> contraparte, care este dat <strong>de</strong><br />
neîn<strong>de</strong>plinirea obligaţiilor contractuale <strong>de</strong> către partenerii <strong>de</strong> afaceri<br />
cuprin<strong>de</strong>:<br />
- Riscul <strong>de</strong> regularizare – riscul cu care sunt confruntaţi cei ce nuşi<br />
pot în<strong>de</strong>plini obligaţiile contractuale;<br />
- Riscul costului <strong>de</strong> înlocuire – are loc în două situaţii: când<br />
contrapartea nu îşi poate în<strong>de</strong>plini obligaţiile dintr-un contract cu<br />
regularizare valorică şi atunci când contrapartea nu-şi în<strong>de</strong>plineşte<br />
obligaţiile ce rezultă dintr-un contract cu livrare fizică;<br />
- Riscul <strong>de</strong> lichiditate – riscul indus tuturor participanţilor la piaţă<br />
prin neîn<strong>de</strong>plinirea obligaţiilor contractuale la timp.<br />
Diminuarea riscului <strong>de</strong> credit sau transferul acestuia – „hedging” –<br />
este rezolvată prin introducerea mecanismelor <strong>de</strong> compensare bursieră –<br />
Casa <strong>de</strong> Compensaţie – ale cărei avantaje sunt (fig. 1.86):<br />
- Interpunerea Casei între părţi, în termeni juridici procesul este<br />
<strong>de</strong>numit „novaţie”;<br />
- Evaluarea riscului <strong>de</strong> creditare (a bonităţii) pentru fiecare dintre<br />
participanţii la tranzacţii;<br />
- Verificarea şi controlul continuu al garanţiilor;<br />
- Supravegherea continuă a evoluţiei pieţei, preţului şi<br />
comportamentului participanţilor la piaţă;<br />
- Dezvoltarea unui mecanism transparent <strong>de</strong> calcul al indicatorilor<br />
<strong>de</strong> risc;<br />
- Administrarea situaţiilor <strong>de</strong> criză;<br />
- Înregistrarea contractelor extrabursiere;<br />
- Menţinerea unei relaţii eficiente cu sistemul bancar în ve<strong>de</strong>rea<br />
găsirii unor soluţii privind serviciile bancare oferite participanţilor la piaţă;<br />
- I<strong>de</strong>ntificarea unor oportunităţi <strong>de</strong> investiţie pentru instituţiile<br />
financiare;<br />
- Asigurarea unui program <strong>de</strong> pregătire a participanţilor la piaţă.
Piaţa <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică 209<br />
Principalele Fig. tipuri 1.86 Atributele <strong>de</strong> contracte Casei tranzacţionate <strong>de</strong> Compensaţie<br />
piaţa financiară<br />
sunt:<br />
- Contractele futures;<br />
- Contractele forward.<br />
Contractele Futures cu regularizare în numerar se bazează pe un<br />
angajament contractual <strong>de</strong> cumpărare (cumpărător) sau <strong>de</strong> vânzare<br />
(vânzător) a unei cantităţi standardizate <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică la un preţ<br />
pre<strong>de</strong>terminat pentru o perioadă <strong>de</strong> livrare ulterioară printr-o procedură <strong>de</strong><br />
regularizare în numerar; nu există o livrare fizică.<br />
- Perioada <strong>de</strong> tranzacţionare: regularizare în numerar.<br />
- Perioada <strong>de</strong> livrare: regularizare în numerar.<br />
Contractele Futures cu livrare fizică sunt contracte bazate pe un<br />
angajament contractual <strong>de</strong> cumpărare (cumpărător) sau <strong>de</strong> vânzare<br />
(vânzător) a unei cantităţi standardizate <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică la un preţ<br />
pre<strong>de</strong>terminat pentru o perioadă <strong>de</strong> livrare ulterioară, printr-o livrare fizică.<br />
- Perioada <strong>de</strong> tranzacţionare: regularizare în numerar.<br />
- Perioada <strong>de</strong> livrare: livrare fizică.<br />
Contractele Forwards cu regularizare în numerar se bazează pe un<br />
angajament contractual <strong>de</strong> cumpărare (cumpărător) sau <strong>de</strong> vânzare<br />
(vânzător) a unei cantităţi standardizate <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică la un preţ
210<br />
MANAGEMENTUL PIEŢEI DE ENERGIE ELECTRICĂ<br />
pre<strong>de</strong>terminat pentru o perioadă <strong>de</strong> livrare ulterioară, printr-o procedură <strong>de</strong><br />
regularizare în numerar dintre ultimul preţ regularizat şi in<strong>de</strong>xul pieţei spot<br />
(preţul pieţei spot), în timpul perioa<strong>de</strong>i <strong>de</strong> livrare.<br />
Diferenţa faţă <strong>de</strong> contractele Futures cu regularizare în numerar<br />
rezidă în modul în care se calculează marja <strong>de</strong> variaţie. În timp ce<br />
contractele Futures implică o regularizare în numerar zilnică, marja <strong>de</strong><br />
variaţie a contractelor Forwards nu implică o colateralizare zilnică care nu<br />
este obligatoriu în numerar. Astfel, contractele Forwards permit o<br />
rentabilizare a costurilor similară contractelor Futures, dar fără preve<strong>de</strong>rea<br />
unei sume suplimentare în numerar, în cazul unei evoluţii nefavorabile a<br />
pieţei.<br />
- Perioada <strong>de</strong> tranzacţionare: colateralizat.<br />
- Perioada <strong>de</strong> livrare: regularizare în numerar.<br />
Contractele Forwards cu livrare fizică sunt contracte bazate pe un<br />
angajament contractual <strong>de</strong> cumpărare (cumpărător) sau <strong>de</strong> vânzare<br />
(vânzător) a unei cantitaţi standardizate <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică la un preţ<br />
pre<strong>de</strong>terminat (preţ <strong>de</strong> exercitare) pentru o perioada <strong>de</strong> livrare ulterioară,<br />
printr-o livrare fizică, în timpul perioa<strong>de</strong>i <strong>de</strong> livrare (fig.187).<br />
- Perioada <strong>de</strong> tranzacţionare: colateralizat.<br />
- Perioada <strong>de</strong> livrare: livrare fizică.<br />
Fig. 1.87 Contracte Forwards cu livrare fizică<br />
Contractele Options reprezintă un drept (pentru cumpărător sau<br />
<strong>de</strong>ţinător) <strong>de</strong> cumpărare – opţiune <strong>de</strong> cumpărare – sau vânzare – opţiune <strong>de</strong><br />
vânzare – asupra unui activ suport la un preţ agreat anterior - preţ <strong>de</strong><br />
exercitare – nu mai târziu <strong>de</strong> data <strong>de</strong> livrare stabilită - data execuţiei
Piaţa <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică 211<br />
O opţiune este o obligaţie – pentru vânzător sau subscriptor – <strong>de</strong> a<br />
vin<strong>de</strong> sau <strong>de</strong> a cumpăra un activ suport la un preţ agreat anterior - preţ <strong>de</strong><br />
exercitare – nu mai târziu <strong>de</strong> dată - data execuţiei - la care cumpărătorul ar<br />
trebui să-şi exercite dreptul <strong>de</strong> cumpărare.<br />
Contracte pentru diferenţă reprezintă un contract Forward cu<br />
regularizare în numerar cu referinţă la diferenţa dintre o arie <strong>de</strong> preţ externă<br />
şi o arie <strong>de</strong> preţ internă; preţul pieţei unui contract pentru diferenţă în timpul<br />
perioa<strong>de</strong>i <strong>de</strong> tranzacţionare reflectă predicţia diferenţei <strong>de</strong> preţ al pieţei în<br />
timpul perioa<strong>de</strong>i <strong>de</strong> livrare.<br />
Introducerea instrumentelor financiare pe piaţa <strong>de</strong> <strong>energie</strong> electrică<br />
reprezintă pentru participanţii pe piaţa fizică o oportunitate privind<br />
administrarea riscului, pentru alte entităţi din spaţiul comunităţii <strong>de</strong> afaceri<br />
reprezintă o posibilitate <strong>de</strong> sporire a câştigurilor prin tranzacţionările<br />
efectuate.