me ian - Cnr -cme

® 

ISSN: 2066 - 4974 

ANUL XIII, NR. 135, ianuarie 2013 

DIN SUMAR | TABLE OF CONTENTS: 

EDITORIAL 

Eficienţa energetică nu înseamnă sărăcire 3 

Energy efficiency does not mean impoverishment 

POLITICI ENERGETICE | ENERGY POLICIES 

Aspecte tehnice ale Super Reţelei din Marea Nordului 5 

Technical aspects North Sea Grid 

Energie la îndemâna tuturor 14 

Energy for all 

Lupta pentru gazele din zona Mediteranei de Est 17 

Fighting over eastern mediterranean gas 

Cum pot avea o factură mai mică fiind parte a unui grup de 

utilizatori 23 

How do I get an invoice being part of a smaller group of users 

DIN ENERGETICA UE | EU ENERGY 

Smart Cities and Communities Communication 30 

Orașe inteligente și comunicarea in cadrul Comunităților 

DIN ACTIVITATEA CME | WEC ACTIVITY 

Informaţii din “WEC INSIDE” 34 

‘WEC INSIDE’ News 

DIN ACTIVITATEA CNR-CME | WEC-RNC ACTIVITY 

Actualităţi pe tema SMART GRIDs 37 

News on Smart Grids 

Smart Regions - Raport actualizat privind Sistemele Inteligente 

de Măsurare a Energiei în Europa 38 

Smart Regions - updated report on Smart Metering in Europe. 

Conferința SEE Energy Forum,27 - 28 noiembrie 2012, Sinteza 

evenimentului 39 

SEE Energy Forum Conference, 27 to 28 November 2012, 

Summary Event 

SENIORII ENERGIEI | SENIORS OF ENERGY 

Niculae Napoleon ANTONESCU, Rector onorific al Universităţii din 

Ploieşti, consilier CNR-CME 42 

Niculae Napoleon ANTONESCU, Honorary Rector University of 

Ploiesti, counselor CNR-CME

M E S A G E R U L E N E R G E T I C 

Dragii noștri cititori, 

Pentru că uneori oamenii obișnuiesc să își facă un bilanț la pragul dintre ani, nu avem cum să nu ne întrebăm, la 

acest început de An Nou 2013: ce a fost bun și ce a fost rău pentru noi în anul care tocmai ne-a părăsit? 

Anul 2012 a fost plin de o serie de convulsii socio-politice și economice care și-au pus o serioasă amprentă pe 

aproape fiecare zi din viața noastră, cu toate îngrijorările, temerile, speranțele lor, care uneori au dus la disensiuni 

si separari atât de inutile, încât de multe ori ne-am întrebat, asemeni consulului roman Cassius, «Qui prodest ? / 

Cui foloseste?”. Si totuși, oamenii au încercat să-și ducă viața în mod normal, să muncească - cei care au avut 

unde să muncească și care chiar au vrut și mai credem încă în munca cinstită -, să încerce să facă abstracție de 

urâtul din jurul lor și să clădească lucruri noi, să demareze proiecte interesante sau să mai pună o cărămidă la 

ceea ce au realizat până acum. 

Evident, urmează o întrebare firească: Ce am facut noi la CNR-CME în 2012 și cum am promovat realizările 

energeticii românești și mondiale în paginile Mesagerului Energetic ? 

Intr-un an în care convulsiile au început să atingă din ce în ce mai serios până și presa scrisă românească, când 

importante publicații din toate domeniile de activitate și-au restrâns numărul de pagini și tirajele sau abia dacă 

mai respiră, Mesagerul nostru Energetic este din ce în ce mai vizibil pe piața energetică din România și din lume. 

Este îmbucurător și încurajator pentru noi să constatăm că spațiile editoriale ale Mesagerului au început să fie 

insuficiente și că societățile și companiile membre ale CNR-CME îl citesc cu interes crescut, pentru că am avut și 

vom avea în continuare multe lucruri intersante de spus și de transmis comunității energetice. 

Fiecare interviu realizat cu mari personalități naționale, oameni minunați ai energeticii noastre, pe care vi i-am 

adus cu drag în față și care ni s-au destăinuit într-un registru nou și necunoscut nouă până acum, a reprezentat 

pentru noi un regal și o bucurie de neegalat. Nu e puțin lucru să ai privilegiul de a discuta la o ceașcă de cafea cu 

adevarații prometei ai zilelor noastre, cei care au participat activ la nașterea, dezvoltarea și consolidarea 

sistemului energetic românesc, să le simți vibrațiile și emoțiile, să le cunoști pasiunea profesională devoratoare, 

dedicația până la contopire cu domeniul energetic, dorințele ori năzuințele profesionale și personale și să constați 

– a câta oară ?- că în domeniul energetic, a cărui evoluție a revoluționat întreaga activitate economică și socială a 

țării, omul este elementul cheie și că ingineria este o adevarată artă. 

Fiecare eveniment organizat de Comitetul nostru a fost sintetizat și prezentat cu dăruire și pasiune, astfel încât 

cititorii revistei să poată fi informați la zi despre activitățile sectorului energetic: prima întâlnire regională a 

Comitetelor Membre Naționale ale Consiliului Mondial al Energiei din Europa Centrală și de Est, diversele moduri 

de abordare ale eficienței energetice, alimentarea cu energie a localităților mediului rural, energii din surse 

neconvenționale, standardele în domeniul energiei, aniversarea centenarului primelor turbine cu abur, cercetareinovare 

și transfer tehnologic în domeniul acționărilor electrice de putere, culminând cu cel mai reușit Forum din 

regiunea central și est-europeană, FOREN 2012. Datorită participării unui număr important de factori de decizie și 

a celor mai buni specialiști energeticieni din țară și din străinătate, conferințele CNR-CME reprezintă o puternică 

platformă de dialog, comunicare și interacțiune între participanți, în cadrul căreia se analizează cele mai 

importante aspecte și tendințe din domeniul energie, oferind în același timp recomandări pertinente decidenților 

guvernamentali, corporativi și academici pentru un viitor durabil al energiei pentru lumea întreagă. 

Articolele tehnice scrise de prestigioși specialiști din țară și din străinătate v-au fost dăruite cu bucurie în scopul de 

a vă informa asupra problemelor și tendințelor de ultimă oră în domeniul energiei de toate formele. 

Si, pentru că CNR-CME acordă un credit imens noii generații de specialiști în domeniul energie, realizările tinerilor 

noștri viitori lideri energeticieni au fost și vor fi întotdeauna promovate cu drag în paginile Mesagerului Energetic. 

Noile resurse de energie și tehnologiile viitoriului – gazele din argile gazeifere (gazele de șist) și tehnologiile Smart 

Grids - au fost de asemenea atent reliefate și prezentate cititorilor noștri. 

Aflându-ne la ora de bilanț, poate că ar trebui să recunoaștem că în anul care tocmai s-a încheiat nu am reușit să 

fim suficient de convingători în a atrage alături de noi pe toți reprezentanții membrilor noștri colectivi și individuali. 

Am dori ca aceștia să nu ezite în a-și expune gândurile, realizările, experiențele profesionale în paginele Buletinului 

nostru Informativ. Acestea pot fi prețioase izvoare de informații și cunoștințe pentru toți cititorii noștri. 

In ceea ce ne privește, noi am încercat ca în paginile Mesagerului Energetic să comunicăm cu dumneavoastră, 

dragi cititori, să vă informăm despre tot ce se întâmplă în România și în lume privitor la fascinanta lume a energiei, 

să vă dăruim un strop din pasiunea noastră și să vă cooptam să veniți în lumea noastră publicând articole din 

activitățile dumneavoastră profesionale. 

Dacă am reușit să fim eficienți sau nu, dumneavoastră sunteti cei care ne vor spune. Nouă nu ne rămâne decât să 

vă mulțumim că ne citiți cu regularitate, că sunteți alături de noi și să vă așteptăm cu articole noi și interesante, 

pentru că Mesagerul Energetic este o adevarată tribună de dialog și comunicare între noi și membrii noștri. 

Intregul colectiv de redacție al revistei împreună cu echipa de specialiști din cadrul Secretariatului Executiv CNR- 

CME, vă dorim să vă bucurați de un an frumos, cu multă armonie, împliniri și speranțe realizate! 

Secretariatul Executiv 

1 ianuarie 2013 

Colectivul de Redacție Mesagerul Energetic 

2 ianuarie 2013


Editorial 

Eficiența energetică nu înseamnă sărăcire *) 

ANRE 

Antonio Galdo, Jurnalist si scriitor 

Antonio Galdo 

Eficiența energetică nu înseamnă sără - 

cire. Înseamnă creștere și dezvoltare, 

așa cum spunea John Maynard Keynes. 

Într-adevăr, în aceste vremuri de Mare 

Criză, o bună listă de lecturi pentru 

liderii din orice domeniu – politic, 

economic și financiar – ar trebui să 

includă câteva lucrări de Keynes. 

Singura problemă e că avem de unde 

alege; iar în universul marilor econo - 

miști, câți dintre ei – care tânjesc după 

magia creșterii dar nu știu nici cum să o 

definească – sunt capabili să găsească 

direcția corectă? 

Eficiența energetică, cu economiile 

direcționate către inova ție, tehnologie și 

cercetare, alimentează axe fundamen - 

tele de stimulare a dez voltării și încu - 

rajare a unei creșteri economice sănă - 

toase, durabile, de tip Keynesian, prin 

investiții publice siste mice, cu partici - 

pare privată, direcțio nate către o com - 

binație logică cu interese private, dar și 

către o mai bună calitate a vieții pentru 

beneficiul tuturor. 

Evitarea risipei: o alegere respon sa - 

bilă social 

Vorbind despre eficiența energetică, și 

deci de evitare a risipei ne duce imediat 

cu gândul la o alegere de recesiune, un 

fel de sărăcire a calității vieții și senza - 

ției de bunăstare. Dar nu este așa, ci 

dimpotrivă. Energia pe care o risipim în 

casele noastre și locurile publice este 

șocantă și nesustenabilă, în timp ce 

fiecare euro cheltuit pentru economi - 

sirea energiei este de cinci ori mai 

eficient decât un euro investit în surse 

regenerabile, care oricum cresc rapid și 

vor reprezenta o parte importantă din 

mixul energetic al viitorului. În Europa 

noastră bătrână și fragilă, în urmărirea 

neostenită a creșterii care s-a dovedit 

greu de obținut, energia utilizată pentru 

iluminatul public, pe cap de locuitor a 

ajuns la 51 kWh/an. Există, însă, diver - 

gențe relevante în această cifră medie: 

în Germania, de exemplu, consumul pe 

cap de locuitor este de 42 kWh/an, în 

timp ce în Italia este de două ori mai 

mare: 102 kWh/an. 

Deci iluminatul stradal ne poate spune 

mai multe decât alte statistici despre 

felul în care Europa este împărțită în 

două și ce drum lung mai avem, 

împreună, pentru a obține eficiența 

energetică care să ofere economii și 

creștere economică. Iluminatul public 

italian incredibil de risipitor costă statul 

1 mld € pe an, sau 18,7 € pe 

locuitor/an: de două ori mai mult decât 

suma plătită de populația Germaniei. 

Într-adevăt, de fiecare dată când mă 

întâlnesc cu studenți, elevi de liceu sau 

școală gene rală din Italia, observ ceva 

foarte ciudat: luminile în școli, coridoare 

și zonele comune sunt permanent 

aprinse, chiar și în timpul zilei. Când 

întreb direc torii, conducerea sau 

profesorii despre acest lucru, primesc 

același răspuns: sistemul este vechi, 

foarte vechi. Aceste sisteme învechite 

din școlile noastre sunt o povară pentru 

contribuabili și so cie tate și evidențiază 

risipa din chel tuielile publice pe care 

suntem inca pabili să o reducem. 

Exemplul Londrei și experiența 

americană 

O politică Keynesiană care să rezolve 

risipa din iluminatul public European ar 

www.nuclearagency.ro 

*) Preluare din revista Oil #18, 2012 

ianuarie 2013 3


Transelectrica 

stimula rapid și decisiv creșterea eco - 

nomică și ar declanșa o reacție în lanț. 

Londra deschide calea: în pregătire 

pentru Olimpiada 2012 s-au înlocuit 

deja circa 2000 de sisteme stradale de 

iluminat. Până în anul 2020, se vor fi 

economisit circa 9 milioane £, fonduri 

prețioase pe care autoritățile locale le 

vor putea investi în alte activități și 

servicii. Înlocuirea unui sistem stradal 

de iluminat sau conversia acestuia în 

scopul creşterii eficienței energetice 

necesită noi materiale, noi – și în 

general „inteligente” - tehnologii și deci 

noi comenzi pentru industrie și noi afa - 

ceri pentru întreg lanțul de producție. 

Întorcându-mă la Keynes, este vorba de 

o nouă cerere de bunuri și servicii, care 

creează spațiul pentru noi oferte. La fel 

ca în cazul energiei utilizată pentru echi - 

pamentele electrocasnice. 

Într-adevăr, conform datelor publicate 

de Departamentul de Energie și 

Protecție a Mediului, americanii au 

cheltuit circa 86.7 mld $ pe echipa - 

mente electro casnice eficiente energetic 

în anul 2011, din care 19 mld $ au fost 

pe televizoare de ultimă generație. În 

același an, cetățenii SUA au cheltuit 2 

mld $ pe lămpi electrice cu consum 

redus. Poate acesta este încă un motiv 

pentru care economia SUA poate rezista 

mai bine la urmările recesiunii decât 

țările europene? Ineficiența energetică 

– spre deosebire de eficiență, care, cu 

regret, nu este stimulată în prezent de 

politicile Keynesiene – aduce cu sine, 

precum grohotișul adus la mal de valuri 

– o serie de efecte colaterale care pun în 

pericol orice speranță de refacere și 

împing țările în umbrele recesiunii: 

•risipă costisitoare, 

•poluarea mediului și reducerea calității 

vieții, 

•atitudini inflexibile și un pesimism 

depri mant la nivelul utilizatorilor. 

Cererea scade și oferta nu se poate 

adapta: exact opusul învățămintelor și 

idealurilor lui Keynes. 

Construcțiile: un sector cu spațiu de 

manevră 

Ca de obicei - și cu o oarecare simetrie 

– risipa de energie din sectorul public 

merge mână în mână cu gestiunea 

deplorabilă a energiei în sectorul privat. 

Aici, aria de acoperire a unei intervenții 

Keynesiene ar fi uriașă și ar implica un 

alt sector economic care poate fi decisiv 

în stimularea creșterii economic: 

construcțiile. 

Fondul de locuințe mondial, chiar și în 

țările dezvoltate și în special în acele 

mari zone metropolitane în care popu - 

lația este din ce în ce mai con centrată, 

este deseori învechit, nesigur, ineficient 

și poluant. Un adevărat dezastru. 

Din nou, situația din Italia este repre - 

zentativă: 55% din locuințe au fost 

construite cu peste 40 de ani în urmă, 

procent care ajunge la 70% în orașele 

medii și 76% în zonele metropolitane. 

Majoritatea sunt clădiri vechi, ener - 

gofage, construite din materiale care 

acum sunt interzise pe criterii de 

poluare a mediului și poluare sonoră. 

Deci, ce se poate face? O soluție ar fi un 

plan măreț Keynesian de renovare, în 

care, din nou, am putea combina 

eficiența energetică (și de alte tipuri) cu 

perspectivele de creștere economică și 

noi forme de utilizare. Acest lucru ar fi 

mult mai ușor decât pare pe hârtie, 

deoarece implică un mod de îmbu - 

nătățire a siguranței și calității vieții 

pentru milioane de cetățeni, tăind la 

sursă orice noi construcții sau renovări 

improvizate cu materiale învechite sau 

periculoase. Deci, cine își poate lua res - 

ponsabilitatea pentru o schemă națio - 

nală de acest tip? Ne întoarcem la 

Keynes: investițiile publice pentru sti - 

mu larea schimbării sunt esențiale și, 

fiind în joc economiile naționale, trebuie 

găsite resurse, chiar și prin prioritizarea 

elementelor din program. Și aceste 

investiții ar putea fi directe, alcătuite din 

stimuli pur financiari, sau indirecte, re - 

pre zentate de avantaje fiscale, beneficii 

și stimulente pentru persoanele care își 

îmbunătățesc calitatea locuințelor. 

Referitor la finanțarea privată, interesul 

proprietarilor, chiar și din punct de 

vedere economic, este rapid explicat; 

îmbunătățirea proprietății, pe lângă 

îmbunătățirea calității vieții și eco - 

nomiile (la facturile de energie, în 

primul rând), ar însemna și creșterea 

valorii bunului imobiliar. 

Și nu poate fi decât un singur rezultat al 

combinației acestor inițiative: crește - 

rea econo mică, un sprijin pentru 

ieșirea din recesiune și stimularea 

unui nou tip de revoluție indus - 

trială, energetică și de mod de 

viață. 

O revoluție care l-ar fi mulțumit desigur 

pe John Maynard Keynes. n 



Politici energetice 

Aspecte tehnice ale Super Rețelei din 

Marea Nordului* ) 

Til Kristian VRANA – Olav Bjarte FOSSO, Department of 

Electric Power Engineering 

Introducere 

Următorul deceniu va marca dezvol ta - 

rea la scară largă a instalaţiilor eoliene 

în Marea Nordului. Centralele eoliene 

marine localizate în zona de coastă pot 

fi direct integrate în sistemul electric 

prin cabluri de tensiune alternativă 

radiale, oarecum similar cu parcurile 

eoliene terestre. Mai interesantă (din 

punct de vedere electric) este problema 

centralelor eoliene aflate la mare 

distanță de țărm, care trebuie conectate 

prin linii de înaltă tensiune continuă O 

centrală de acest tip, Bard offshore 1, se 

află deja în funcțiune. 

Liberalizarea și interconectarea piețelor 

de energie electrică europene creează 

ne cesitatea unor legături solide între ce - 

le trei sisteme electrice sincrone de-a 

lungul Mării Nordului. Producţia fluctu - 

an tă din surse necontrolabile creşte ma - 

siv, nevoia de legături de transport pe 

distanțe mari pentru a echilibra fluctua - 

țiile zonale. Capacitatea de stocare și 

flexibilitatea surselor hidroenergetice 

din peninsula scandinavă pot fi utilizate 

pentru echilibrare la nivel european, 

dacă interconexiunile sunt suficiente. 

Normele de mediu mai stricte impuse 

industriei de petrol și gaze vor implica 

electrificarea platformelor marine. 

Turbinele pe gaze de pe platforme pot fi 

înlocuite de un cablu tras de pe uscat. 

Pentru platformele îndepărtate este 

nevoie de legături la înaltă tensiune 

con tinuă, un sistem de acest tip fiind 

deja funcțional (exploatarea Troll); iar 

un al doilea sistem se află în construcție 

(exploatarea Valhall). 

Integrarea în sistemul electric a pro - 

ducției și utilizării în unitățile marine 

este avantajoasă, deoarece o parte din 

energia electrică produsă în larg poate fi 

utilizată local. 

Acest fapt va reduce pierderile, iar 

platformele alimentate de centrale 

eoliene din apropiere nu vor mai 

produce emisii de carbon. 

Toate aceste schimbări indică faptul că 

super-reţeaua din zona Mării Nordului - 

NSSG (North Sea Super Grid) va fi 

esențială pentru viitor [1] [2]. Pentru a 

justifica investițiile uriașe, se va pune 

accentul pe fiabilitate, redundanță, 

soliditate și flexibilitate. 

Construcția NSSG este un proiect de pio - 

nierat și va ridica o serie de dificultăți 

tehnice. Din cauza distanțelor mari, trans - 

portul pe o linie de înaltă tensiune 

alternativă este nerealist. Transportul pe 

linie de înaltă tensiune continuă s-a utilizat 

în mod tradițional doar pentru legături 

între două, și chiar dacă s-au realizat 

scheme multi-terminal [3] [4], acestea nu 

sunt deloc comparabile cu întreaga superreţea 

din zona Mării Nordului. 

În general, infrastructura NSSG poate fi 

înpărțită în patru niveluri (fig.1): 

1. Generare și utilizare 

2. Rețelele de colectare de la parcurile eoliene 

3. Rețelele marine buclate 

4. Transportul la înaltă tensiune con ti nuă 

pe distanțe lungi. 

În lucrare se prezintă tehnologiile rele - 

vante și se discută provocările aferente 

realizării NSSG. 

Generarea și sarcina din amplasa - 

mentele marine 

www.gdfsuez.com 

www.axpo.com 

www.elcen.com 

*) Preluare din revista Electra 258 



Cele mai multe unități care vor fi 

conec tate la NSSG vor fi instalaţii 

eoliene, iar celelalte tipuri de surse 

(centrale de va luri, turbine pe gaze 

din cadrul plat formelor) vor avea 

doar un rol minor. 

De asemenea, un rol redus îl va 

avea necesarul de energie din 

aceste amplasamente (pompele și 

compresoa rele platformelor, consu - 

mul intern al centralelor eoliene). 

Principala parte din energia elec - 

trică produsă nu va fi utilizată în 

larg, ci transportată la țărm prin 

linii de înaltă tensiune continuă. 

În acest fel, convertoarele marine 

ale liniilor de înaltă tensiune con - 

tinuă vor avea rolul de redresor. 

Pentru a putea înțelege o impor - 

tantă caracteristică a instalaţiilor 

eoliene moderne și problemele 

asociate cu aceasta, este important 

mai întâi să fie înțeleasă relația 

frecvență-putere din cadrul siste - 

melor de tensiune alternativă 

obișnuite, cu generatoare clasice. 

Echilibrarea puterii active în 

siste me le terestre 

Sistemele electrice includ în general 

un număr mare de generatoare sin - 

crone și motoare asincrone, care 

contribuie la inerția totală a siste mu - 

lui, rezultând o constantă de timp a 

sistemului de câteva secunde. 

Masa rotativă a rotoarelor tuturor 

mașinilor electrice oferă o mare ca - 

pa citate de stocare a energiei, care 

echilibrează automat dezechi li brele 

de putere. Poate fi privit ca o buclă 

fizică de reacție, în care un deze chi - 

libru de putere duce la o modificare a 

frecvenței, care la rândul ei duce la o 

modificare de putere la toate ma - 

șinile electrice. Astfel, sistemul este 

mai puțin vul nerabil la dezechilibrele 

de pute re de durată scurtă (la care 

devia țiile de frecvență se încadrează 

în limitele admise), deci controlul 

echi librării pu terii active poate fi 

destul de lent [5]. 

Constanta de timp a sistemului 

depinde direct de numărul și di - 

men siunea mașinilor rotative co - 

nec tate la sistem. Un sistem elec - 

tric cu o constantă de timp mult 

mai mică ar necesita un control al 

puterii active mult mai rapid. 

Echilibrarea puterii active la 

rețelele marine 

Producția marină nu este bazată pe 

generatoare sincrone cu viteză fixă 

conectate direct, ci pe instalaţii 

eoliene de viteză variabilă. Probabil 

că pe viitor vor domina două con - 

cepte diferite de conectare la rețea, 

care sunt în prezent aplicate la uni - 

tățile de mari dimensiuni (5MW+). 

Instalaţiile eoliene cu generator 

asincron cu dublă alimentare 

(Repower, Bard) dispun de o ma - 

șină electrică conectată la rețea, 

dar frecvența rețelei și viteza 

rotorului sunt decuplate. Puterea 

produsă nu este în relație directă cu 

frecvența rețelei. Instalaţiile eoliene 

cu generator sincron și un con - 

vertor de frecvență back-to back 

(Multibrid, Enercon) nu prezintă 

nici o cuplare directă a mașinii ro - 

tative la rețea. Grupurile eoliene de 

ambele tipuri nu contribuie deci la 

inerția totală a sistemului, ca în 

cazul generatoarelor clasice sin - 

crone și asincrone. Acest fapt eli - 

mină circuitul de reacție important 

pentru stabilitatea frecvenței. 

Energia electrică generată va fi 

transmisă în principal prin con ver - 

toare neinerțiale, care transferă 

energia produsă către uscat. Aces - 

tor convertoare le lipseşte o relație 

putere-frecvență. În acest caz, nici 

generarea şi nici utilizarea nu 

contribuie la inerția sistemului. 

Dacă rețeaua marină este constru - 

ită ca o rețea de tensiune continuă, 

conceptul de inerție și de frecvență 

a sistemului ca indicator al echi - 

librului de putere este total exclus. 

În ambele cazuri, singura posi bili - 

tate de stocare a energiei este 

oferită de condensatoarele și bobi - 

nele tuturor componentelor impli - 

cate. Viteza de răspuns a siste - 

mului de control al puterii active 

trebuie să fie mult mai mare. 

Problema cauzată de absența mași - 

nilor electrice conectate direct la 

rețea poate fi parțial rezolvată dacă 

convertoarele conectate sunt con - 

trolate ca și cum ar fi mașini sincrone 

virtuale. Această strategie de control 

poate contribui la echilibrarea puterii 

în sistemele cu număr mare de 

convertoare [6]. Controlul conver - 

toa relor de putere trebuie să fie pro - 

iectat în așa fel încât puterea rezul - 

tată să devină funcție a indicatorului 

de echilibru al puterii sistemului 

(frecvență pen tru reţele de tensiune 

alter nativă și ten siune pentru reţe - 

lele de tensiune continuă). 

Pentru turbinele eoliene, acest fapt 

ar însemna ca unghiul palelor și 

viteza de rotație a turbinei să nu 

mai fie optimizate doar în funcție 

de viteza vântului, ci și în funcție de 

indicatorul de echilibru al puterii, 

deoarece rotorul este folosit drept 

volant pentru stocarea energiei. 

Rețele de colectare pentru 

parcurile eoliene 

Rețeaua de colectare pentru parcu - 

rile eoliene conectează toate 

grupurile din acesta la un punct 

comun de colectare, care poate fi 

un transformator sau o stație de 

conversie. 

Un parc eolian, cu toate grupurile și 

rețeaua de colectare, este planificat 

și construit ca un singur proces, 

permițând buna coordonare a 

activităților. În general, sistemul nu 

mai suferă modificări majore 

ulterior. Întregul sistem poate fi 

supervizat și controlat de la o 

unitate centrală de control. 

Datorită acestei abordări coordo - 

nate, problemele sunt oarecum 

limitate, atâta vreme cât un singur 

parc eolian este conectat la un 

singur punct de colectare. Toate 

problemele pot fi direct atacate și 

se poate găsi o rezolvare optimă. În 

fig. 2 se prezintă o rețea tipică de 

colectare de formă radială pentru 

un parc eolian. 

Rețelele de colectare de 

tensiune alternativă 

În etapa actuală pentru rețelele de 

colectare ale parcurilor eoliene se 

folosesc reţele de tensiune alter - 

nativă întâlnite la toate parcurile 

eoliene existente. Această soluţie 

este convenabilă pentru centralele 



eoliene obișnuite de pe uscat, sau 

cele marine apropiate de coastă, 

având în vedere că acestea sunt 

conectate la un sistem electric de 

tensiune alternativă. 

Parcurile eoliene marine aflate în 

larg, conectate prin linii de înaltă 

tensiune continuă ridică probleme 

speciale, deoarece trebuie tratate 

ca insule electrice cu propriile 

frecvențe, care nu sunt legate de 

frecvența rețelei terestre. Așa cum 

s-a menționat în secțiunea prece - 

dentă, frecvența acestor rețele nu 

depinde nici de viteza de rotație a 

mașinilor electrice. 

Pentru rețelele de colectare de 

tensiune alternativă ale acestor 

insule electrice din larg apar pro - 

bleme specifice, iar experiența 

operațională pentru rețelele de 

tensiune alternativă obișnuite nu 

poate fi transferată direct. Înainte 

de toate, trebuie aleasă o frecvență 

a sistemului. Desigur 50Hz (sau 

60Hz) ar fi alegeri convenabile, 

deoarece s-ar putea utiliza multe 

din echipamentele existente, dar 

sunt posibile și alte frecvențe. 

Baza de date privind experiența 

operațională, cunoștințele și lite - 

ratura despre rețele de tensiune 

alternativă bazate doar pe conver - 

toare de putere sunt limitate. 

Schemele de control pentru utili - 

zarea invertoarelor conectate în 

paralel au fost elaborate [7], dar 

nu au fost aplicate decât la scară 

mică. Fezabilitatea pentru sisteme - 

le de dimensiuni reale este în curs 

de demonstrare la centrala Bard 

Offshore 1 în Germania, dar este 

puțin probabil ca detaliile impor - 

tante ale sistemului de control să 

fie făcute publice. 

Rețelele de colectare de 

tensiune continuă 

Referitor la parcurile eoliene aflate 

la mare distanță în larg, unde 

producția eoliană se transportă 

prin linii de tensiune continuă de 

înaltă, alegerea unei rețele de 

colectare de tensiune alternativă 

nu este evidentă. Pentru grupurile 

eoliene cu generator cu magneți 

permanenți, producția este direct 

redresată la tensiune continuă, 

datorită frecvenței variabile de 

ieșire a generatorului. Având în 

vedere că și energia produsă și 

transportul sunt de tensiune con - 

tinuă, este o consecință logică să 

ne punem întrebarea dacă este 

folositoare sau necesară conversia 

la tensiune alternativă. 

Pentru instalaţiile eoliene conectate 

prin linii de înaltă tensiune continuă, 

conceptul de tensiune continuă 

peste tot, pare promițător, deoa - 

rece evită etapele inutile de con - 

versie. Oferă, de asemenea, avan - 

tajele cunoscute ale tehnologiei la 

tensiune continuă, precum absența 

fluxului de putere reactivă și nece - 

sitatea celei de a treia faze. 

Fezabilitatea rețelelor de colectare 

de tensiune continuă a fost stu - 

diată în literatură și ar putea 

căpăta importanță pe viitor [8]. 

Rețelele marine buclate 

O rețea marină buclată (cluster) 

conectează mai multe parcuri eo - 

lie ne și integrează consumul local 

(o posibilă configurație este pre - 

zentată în fig. 3). 

Viitoarele rețele buclate vor fi mult 

mai mari decât un singur parc eolian. 

Acest lucru subliniază importanța 

unei structuri buclate. Planificarea și 

operarea unei rețele marine buclate 

poate fi difi ci lă, deoarece va incor po - 

ra mai multe parcuri eoliene cu ope - 

ra tori diferiți și echipamente produse 

de fabricanți diferiți, care ar putea 

utiliza diferite tipuri de rețele de 

colectare. 

Rețele de tensiune alternativă 

buclate 

Deoarece rețelele de colectare ale 

parcurilor eoliene sunt de obicei re a - 

li zate prin tehnologia la tensiu ne 

alternativă, este mai ușoară reali za - 

rea unei rețele buclate tot de ten si - 

une alternativă (dacă parcurile eolie - 

ne au aceeași frecvență). Această 

alegere este avantajoasă, deoarece 

tehnologia de tensiune alternativă 

este matură și sunt dis ponibile o 

multitudine de com po nente. Deose - 

bit de importante sunt întrerup toa - 

rele de tensiune alter na tivă, deoa - 

rece acestea per mit scheme fiabile și 

ieftine de pro tecție și secționare. 

Dacă frecvența aleasă este stabilită 

de unitatea cea mai mare, controlul 

este ușor dar vulnerabil dacă uni - 

tatea de referință se defectează. 

Odată cu creșterea reţelei buclate, 

unitatea de referință devine mai 

mică relativ la sistem, ceea ce 

poate produce probleme de stabi - 

litate. În sistemele mai mari, frec - 

vența trebuie să fie deter minată de 

toate unitățile (precum într-o rețea 

clasică de tensiune alter nativă). 

Parcurile eoliene care au fost cons - 

truite drept sisteme indepen dente 

care își creează propria frecvență 

vor trebui să se adapteze la sincro - 

nizarea cu cele lalte parcuri. 

Parcurile eoliene cu rețea de co lec - 

tare de tensiune continuă și stație 

de conversie tensiune con tinuă - 

linii de înaltă tensiune conti nuă ar 

avea nevoie de un convertor supli - 

mentar pentru a se putea co necta 

la rețeaua buclată de tensiune 

alter nativă. Același lucru se aplică 

la parcurile eoliene care folosesc 

altă frecvență. 

Rețele buclate de tensiune 

continuă 

Teoretic și rețeaua internă de co lec - 

tare a parcului eolian, precum și 

rețeaua buclată ar putea fi realizate 

prin tehnologie de tensiune continuă. 

Parcurile eoliene cu rețele de colec - 

tare de tensiune continuă ar putea fi 

conectate mai ușor la o rețea 

buclată de tensiune continuă, posi bil 

utilizând același convertor care a 

fost folosit pentru conectarea la 

țărm prin linii de înaltă tensiune 

continuă. Și parcurile eoliene ma rine 

îndepărtate cu rețele de colec tare de 

tensiune alternativă dispun deja de 



un convertor de înaltă tensiune 

continuă, care ar putea fi utilizat 

pentru conectarea la rețeaua buclată 

de tensiune con tinuă, în locul unei 

legături radiale cu țărmul. Toate 

parcurile eoliene de tensiune alter - 

nativă ar putea astfel să își mențină 

frecvența proprie, evitând nevoia de 

sincronizare. 

Această soluție ar putea oferi avan - 

taje semnificative pentru grupurile 

mari de producție din larg, dar încă 

nu s-a construit ceva asemănător, 

iar experiența operațională cu 

rețelele de tensiune continuă este 

încă limitată, ceea ce face ca 

tensiunea alternativă să fie o 

tehnologie mai atrăgătoare pentru 

această funcție în prezent. Pe de 

altă parte, construcția de rețele 

buclate mari în larg nu va avea loc 

astăzi, deci tehnologia de tensiune 

continuă va putea evolua , pentru a 

fi gata când va fi nevoie. 

Pe viitor, când mai multe rețele 

buclate de tensiune continuă vor fi 

interconectate cu mai multe linii de 

tensiune continuă de înaltă ten siune, 

acestea și transportul pe distanțe 

mari s-ar putea combina într-o 

singură structură, eliminând distinc - 

ția dintre nivelul III și nivelul IV. 

Transportul pe distanțe mari 

prin linii de tensiune continuă 

înaltă 

Transportul pe distanțe mari este 

fezabil doar utilizând tehnologia 

liniilor de tensiune continuă înaltă. 

Cele două mari tipuri de conver - 

toare pentru sistemele de transport 

la înaltă tensiune continuă sunt 

convertoarele de tensiune (VSC) 

care utilizează tranzistoare bipolare 

cu poartă izolată (IGBT) și con - 

vertoarele de curent electric (CSC) 

care utilizează tiristoare. Cele două 

tehnologii de conversie și numărul 

de două conver toare pentru fiecare 

legătură de înaltă tensiune conti - 

nuă determină trei opțiuni: sisteme 

VSC (voltage source convertor), 

CSC (current source convertor) și 

sistemul hibrid. O prezen tare de 

ansamblu a celor mai impor tante 

caracteristici este dată în tabelul 1. 

O prezentare mai detaliată se 

găsește în [9] [10]. 

Tabelul 1 – Comparație între tehnolo - 

giile liniilor de înaltă tensiune continuă 

VSC Hibrid CSC 

Puterea normată joasă joasă înaltă 

Semiconductor IGBT - Tiristor 

Tensiunea normată joasă joasă înaltă 

Pierderi mari medii mici 

Funcționare 

bidirecțională 

da nu depinde 

Controlul puterii 

reactive 

da - nu 

Cel mai mare 

400 MW 

sistem de cablu 

0 

1,4 GW 

Cel mai mare 

800 MW 

proiect de cablu 

0 

3,0 GW 

Dimensiunea 

convertorului 

mic - mare 

Cabluri XLPE da da depinde 

Filtre mici - mari 

Start la rece da depinde nu 

Multiterminal da depinde dificil 

Convertor sursă de tensiune (VSC) 

pentru linie de înaltă tensiune continuă 

Primul sistem cu convertor VSC 

pentru linie de înaltă tensiune 

continuă a fost instalat de ABB în 

Suedia și pus în funcțiune în 1997 

[4]. În ultimii ani s-au instalat și alte 

sisteme similare. În prezent puterea 

normată merge până la 400MW 

(legătura BorWin1), dar sunt în curs 

de dezvoltare sisteme de 800MW 

(legătura DolWin1). Pe site-ul ABB 

[4], tehnologia este propusă până la 

1,2 GW, dar s-au menționat și puteri 

mai mari în mod informal. 

Majoritatea sistemelor cu convertor 

VSC pentru linie de înaltă tensiune 

continuă existente sunt conver - 

toare de bază pe două niveluri, dar 

tehnologia de conver sie multinivel 

este de asemenea inte re santă, 

deoarece poate oferi pierderi re - 

duse de comutare și o mai bună 

calitate a energiei furnizate [11]. 

Un prim sistem cu convertor VSC 

pentru linie de înaltă tensiune 

continuă bazat pe convertor 

multinivel de 400MW (Cablul Trans 

Bay) a fost instalat de Siemens în 

2010, iar un sistem multinivel de 

800 MW (legătura BorWin2) 

urmează să fie implementat [12]. 

VSC funcționează la polaritate de 

ten siune fixă pe partea de tensiune 

con tinuă, ceea ce face posibilă 

conectarea mi multor convertoare 

la aceeași ma gistrală de tensiune 

continuă. 

Fluxul de putere poate fi ușor inver - 

sat prin schimbarea sen sului curen - 

tului electric con tinuu. Această 

facilitate este deo se bit de intere - 

santă atunci când este vorba de 

legături la înaltă tensiune con tinuă 

conectate în serie și de rețele de 

înaltă tensiune continuă buclate, așa 

cum se prezintă în capitolul ur mător. 

Acest fapt permite și utili zarea de ca - 

bluri XLPE. 

VSC pot genera propria tensiune 

alter nativă și astfel se pot conecta la 

rețele slabe, insule electrice sau chiar 

rețele pasive. Acest fapt este deo - 

sebit de inte resant pentru conec tarea 

la parcuri eo lie ne marine sau plat - 

forme de gaze și petrol. 

Capacitatea de pornire la rece este 

importantă pentru sisteme care nu 

dispun de generatoare cu această 

posibilitate. 

VSC pot produce sau consuma pu - 

tere reactivă independent de pute - 

rea activă. Fiindcă nu este nevoie 

de compensarea puterii reactive, 

iar cerințele de filtrare sunt destul 

de scăzute, stațiile cu VSC pot fi 

construite în mod compact [13] 

Datorită acestor caracteristici, linii - 

le de înaltă tensiune continuă cu 

VSC sunt privite ca tehnologia cea 

mai bună pen tru proiectele de co - 

nec tare la parcurile eoliene situa te 

în larg, și a câștigat mult interes în 

ultimii ani. Toate proiec tele de linii 

de înaltă tensiune con tinuă ma rine 

din prezent utilizează tehno logia 

VSC. 

Linii de înaltă tensiune continuă 

cu con ver toare CSC 

Tehnologia liniilor de înaltă tensiune 

con tinuă cu convertor CSC (cunoscut 

și sub numele de convertor cu comu - 

tație de linie) a fost aplicată la multe 

proiecte în întreaga lume. Legătura 

în cablu la înaltă tensiune continuă 

cu cea mai mare putere normată 

(1400MW) este în funcțiune în 

Japonia [14], iar o cone xiune între 

Java și Sumatra este în cons trucție. 

Pentru liniile aeriene de înaltă 

tensiune continuă, s-au obținut 

puteri normate chiar și mai mari, dar 

acest lucru nu este relevant pentru 

aplicațiile marine. Tiristoarele au 

pierderi de conducţie mici, iar 



frecvența de comutare este la fel de mică 

ca cea a reţelei, rezultând astfel și pierderi 

mici la comutare. În plus, CSC pot fi 

utilizate la ten siuni înalte, ducând astfel și 

la pier deri mai mici de transport, contri - 

bu ind la o efici ență totală superioară. 

Datorită numărului mare de con ver toare 

CSC care sunt în funcțiune de mulți ani, 

tehnologia este foarte bine cunoscută, 

fiind matură și fiabilă. 

CSC sunt rezistente la defectele pe 

partea de tensiune continuă da torită 

absenței diodelor anti-paralel. Bobina de 

pe partea de curent electric continuu 

limitează automat curentul electric de 

defect [15]. 

Stațiile cu convertor CSC sunt destul de 

mari, din cauza cerințelor de filtrare și 

compensare a puterii reactive. În mod 

tipic, necesarul de putere reactivă a 

unui convertor CSC este circa 50% din 

transferul de putere activă [16]. 

Filtra rea este de obicei necesară de la 

armo nica de rang 11 în sus, soluția 

standard fiind filtre armonice acordate 

cu mari baterii cu condensatoare. 

Tehnologia cu linii de înaltă tensiune 

con tinuă şi convertoare CSC este cea 

mai adecvată pentru transportul între 

re țele de tensiune continuă relativ 

puternice [16] [17], unde un echipa - 

ment de compensare STATCOM (Static 

Synchronous Compensator) nu este ne - 

cesar. Dacă se utilizează un echipa ment 

STATCOM, acesta ar putea înlocui și o 

parte dintre condensatoare și filtre, fă - 

când sistemul mai costisitor și com plex, 

dar mai mic, și deci mai potrivit pentru 

stațiile marine. 

Linii de înaltă tensiune continuă cu 

convertor hibrid 

Tehnologia cu linie de înaltă tensiune 

continuă cu convertor hibrid constă din - 

tr-un convertor VSC într-o parte și dintrun 

convertor CSC în cealaltă parte în 

cadrul unei legături la tensiune continuă 

(fig. 4). 

Conceptul a fost propus în [15], dar nu a 

fost aplicat până acum. 

Liniile de înaltă tensiune continuă cu 

convertor hibrid ar putea oferi avantaje 

pentru conectarea sistemelor electrice 

marine [15]. Terminalele compacte VSC 

sunt adecvate pentru platformele ma - 

rine și pot fi conectate la insule elec - 

trice. Terminalul CSC ar putea fi plasat 

pe uscat, acolo unde dimensiunile sunt 

mai puțin importante, și conectat la o 

rețea terestră puternică. Datorită pola - 

rității fixe a tensiunii la con vertorul VSC 

și sensul fixat al curen tului electric din 

convertorul CSC, inver sarea fluxului 

puterii nu este posibilă în mod direct. 

Sistemul ar trebui să fie oprit și recon - 

figurat cu polaritatea schimbată la un 

terminal. Unele confi gurații VSC au posi - 

bilitatea de a inversa polaritatea ten - 

siunii, care ar putea fi o soluție și pentru 

inversarea fluxului de putere. 

Dacă terminalul CSC este inversat, pola - 

ritatea tensiunii rămâne constantă, iar 

cablurile XLPE ar putea fi utilizate și 

pentru sistemele cu linii de înaltă tensiu - 

ne continuă cu convertor hibrid. 

Pentru a evita inversările fluxului de 

putere, legătura hibridă ar putea fi pro - 

iec tată doar pentru flux unidirec țional. 

Pentru legăturile rețelelor marine bucla - 

te, capacitatea bidirecțională nu este în - 

tot deauna necesară. 

Dezvoltarea acestei tehnologii se află 

încă în stadiile incipiente, și până acum 

nu a fost testată [18] [19] [15]. 

Legături la înaltă tensiune continuă 

multiple 

Viitoarele proiecte din Marea Nordului 

vor duce la o concentrare fără precedent 

a cablurilor de tensiune continuă și a 

convertoarelor. Numărul instalațiilor 

marine ce vor trebui conectate, precum 

și puterea normată totală a parcurilor 

eoliene vor depăși cu mult actualele 

siste me de transport la înaltă tensiune 

continuă. 

Numărul în creștere al instalațiilor ma - 

rine vor necesita legături în serie, unde 

mai multe convertoare marine sunt 

cuplate la același cablu de tensiune 

continuă. Puterile normate estimate ale 

celor mai mari parcuri eoliene vor depăși 

capacitatea de transfer a unei singure 

linii de înaltă tensiune continuă, impli - 

când cabluri de înaltă tensiune continuă 

conectate în paralel. Pentru a rezolva 

aceste probleme, o rețea buclată ar oferi 

avantaje, așa cum este cazul rețelelor 

de tensiune alternativă terestre. 



Datorită avantajelor mai susmențio 

nate ale tehnologiei VSC, 

aceasta este considerată cea mai 

potrivită pentru realizarea NSSG. 

Însă, convertoarele CSC prezintă 

pierderi mai mici și puteri normate 

mai mari, și ar putea fi deci o 

opțiune interesantă în unele cazuri. 

Aceasta poate fi o conexiune 

obișnuită cu convertoare CSC 

pentru un număr mai mare de 

grupuri eoliene, dacă dimensiunea 

convertorului poate fi redusă 

suficient. Ar putea fi aplicată și prin 

intermediul legăturilor la înaltă 

tensiune continuă cu convertor 

hibrid, în care un convertor CSC 

terestru este legat la mai multe 

terminale marine cu convertor VSC. 

Integrarea conexiunilor cu 

convertor CSC existente în NSSG ar 

putea genera astfel structuri 

hibride. 

Legături în serie 

Mai multe legături de înaltă 

tensiune continuă pot fi legate în 

serie, creând un sistem multiterminal 

MTDC (multiterminal 

system direct current) (fig. 5). 

Aceste sisteme sunt favorabile, 

atunci când mai multe instalații 

marine de dimen siu ni mici trebuie 

conec tate şi o singură linie de înaltă 

ten siune continuă are capacitatea 

pen tru a le deservi pe toate [20] 

[21]. 

Sistemele de linii de înaltă tensiune 

continuă legate în serie sunt posi - 

bile prin utilizarea ambelor tipuri de 

convertoare, fapt dovedit de siste - 

me le operaționale care folosesc 

con vertoare VSC (Shin – Shinano, 

Japonia) [3] și CSC (Quebec – New 

England, Canada) [4]. Deși sunt 

posibile ambele, convertoarele VSC 

oferă avantaje semnificative, dato - 

rită polarității fixe a tensiunii. Siste - 

mele multiterminal la tensiune con - 

tinuă existente arată că operarea 

multi-terminal este posibilă, dar 

acestea nu ar trebuie luate drept 

referință pentru posibilitățile tehni - 

ce ale acestor sisteme. Tehnologiile 

semiconductoarelor, convertoarelor 

și ale echipamentelor de control s- 

au îmbunătățit semnificativ în ulti - 

mul deceniu, astfel că viitoarele sis - 

teme de transport la înaltă tensiune 

continuă legate în serie vor fi mai 

performante decât cele actuale. 

O altă opțiune interesantă ar putea 

fi un sistem de transport la înaltă 

tensiune continuă cu convertor 

hibrid, conectat în serie, unde nu 

terminal CSC terestru puternic este 

conectat la mai multe terminale 

marine VSC de dimensiuni mici. 

Conexiunea în paralel 

Dimensiunea planificată a parcu rilor 

eoliene marine conduce la depăşirea 

posibilităților tehnice ale unei singure 

legături de înaltă ten siune continuă. 

Nu doar capacitatea de transport a 

legăturii de înaltă tensiune continuă 

limitează posibi li tățile, ci și rezerva 

primară a rețelei terestre la care se 

conec tează. Chiar dacă puterea 

nominală a cablurilor de înaltă ten - 

siune continuă ar crește semnifi - 

cativ pe viitor, instalațiile unice cu 

putere normată peste 1,5 GW vor 

rămâne problematice. Legături de 

înaltă tensiune continuă de până la 

10 GW au fost propuse în studii de 

sistem [23], fără a privi de ta liile 

tehnice. O defectare a unei astfel de 

legături de înaltă tensiune continuă 

ar avea un impact inac cep ta bil 

asupra sistemului terestru, și deci 

fezabilitatea unei astfel de co ne xiuni 

este pusă sub semnul întrebării. 

Legarea în paralel a liniilor de înaltă 

tensiune continuă (fig. 6) conduce 

nu doar la creşterea capacităţii to - 

ta le de transfer, dar asigură, în ace - 

laşi timp, şi redundanța nece sară. 

Legăturile pot fi considerate în pa - 

ra lel, dacă acestea leagă aceeaşi 

re ţea buclată marină la aceeași 

rețea terestră. 

Legăturile paralele de înaltă tensiu ne 

continuă vor implica mai multe stații 

de conversie de înaltă tensi une 

continuă în acelaşi amplasa ment, 

ceea ce oferă posibilitatea elaborării 

unor noi concepte opera ționale. 

Convertoarele CSC con su mă multă 

putere reactivă, oferită în mod 

normal de condensatoare. Conver - 

toa rele VSC pot produce putere 

reactivă și un convertor VSC puţin 

supradimensionat poate oferi valori 

semnificative ale puterii reactive pe 

lângă transferul de putere activă. 

Convertoarele de putere generează 

armonice care, de obicei, sunt 

limitate cu filtre acordate. Dacă două 

sau mai multe convertoare generea - 

ză aceeași frecvență, aceste armo - 

nice se pot anula reciproc. Conver - 

toarele CSC generează, de obicei, 

multe armonici nedorite, în timp ce 

convertoarele VSC pot fi controlate 

pentru a genera armonicele dorite. 

Convertoarele VSC ar putea fi ope - 

rate ca invertoare (sau redresoare), 

filtre active și STATCOM în același 

timp (fig. 7). 

Reducând cerinţele pen tru baterii cu 

condensatoare și filtre, convertoarele 

CSC ar putea scădea considerabil în 

dimensiuni, fiind astfel mai atractive 

pentru aplicațiile marine. 

Când rețelele buclate marine sunt 

conectate prin mai multe legături 

paralele, acestea nu sunt obliga - 

toriu identice. 

Dacă una din legături este bidirec - 

țională cu convertor VSC, este 

posibilă realizarea unei porniri la 

rece cu reţeaua buclată marină. 

Legăturile suplimentare oferă capa - 

citate crescută de transfer, dar 

capacitatea bidirec țională și de 

pornire la rece nu vor fi necesare. 

În această structură, chiar și o 



legătură cu convertor CSC sau 

hibrid ar putea fi folosită, cu cabluri 

XLPE, deoarece schimbările de 

polaritate ale tensiunii nu sunt 

necesare. Convertoarele VSC oferă 

po sibiltatea unei funcţionări bidirec - 

ționale și flexibile, cu capacitate de 

por nire la rece, în timp ce conver - 

toarele CSC oferă posibilitatea 

trans portului de puteri mari, cu pier - 

deri reduse, fiind posibilă com binarea 

avantajelor ambelor tehnologii. 

Sistemele electrice european conti - 

nental și Nordic sunt cuplate prin 

mai multe legături paralele de 

înaltă tensiune continuă. Ambele 

sistemele de tensiune alternativă 

sunt puternice, ceea ce face ope - 

rarea legăturilor de înaltă ten siune 

continuă relativ ușoară față de 

legă turile în instalațiile marine. 

Până acum, nu există instalații ma - 

rine care să depășească capa - 

citatea de transport a unei singure 

legături de înaltă tensiune conti - 

nuă, dar acest fapt se va schimba 

în viitor. 

Studii precum [24] au propus 

legături paralele de înaltă tensiune 

continuă pentru integrarea pro - 

ducției eoliene, dar problema a fost 

tratată din punct de vedere 

economic, și nu în detalii tehnice. 

Dacă posibilele beneficii ale legă - 

turilor la înaltă tensiune continuă 

paralele nu sunt luate în consi - 

derare, sau dacă toate legăturile 

sunt planificate individual, soluția 

rezultată nu va fi optimă. 

Reţea buclată 

Dacă mai multe legături de înaltă 

tensiune continuă sunt conectate la 

o rețea buclată (fig. 8), caracteris - 

ticile legăturilor de înaltă tensiune 

continua paralele și seriale vor fi 

combinate. 

O posibilă rețea de înaltă tensiune 

continuă ar putea să integreze 

puteri mari, să includă multe 

instalații marine și să per mită 

funcţionarea în condiţii de siguranță 

N-1. 

Cu toate avantajele pe care le oferă 

o rețea de înaltă tensiune continuă, 

aceasta rămâne în continuare o 

tehnologie în curs de dezvoltare și 

care ridică unele probleme serioa - 

se, în special referitoare la protecția 

sistemului și gestionarea defectelor. 

O altă problemă practică care tre - 

buie rezolvată este standardi zarea 

parametrilor normaţi ai echipamen - 

telor (tensiunea continuă) și ela - 

borarea „codurilor de rețea” pentru 

gestionarea cerințelor privind ter - 

minalele de înaltă tensiune conti - 

nuă care vor fi conectate la sistem. 

Fluxul de putere în cadrul unei 

rețele buclate nu poate fi ușor 

controlat. În timp ce transfor - 

matoarele cu reglaj de fază permit 

controlul precis al fluxului de putere 

în rețelele de tensiune alternativă, 

echipamente similare cu modificare 

de tensiune ar fi necesare pentru 

controlul fluxului de putere în reţe - 

lele de tensiune continuă. 

Viitorul superreţelei din Marea 

Nordului 

Țările din jurul Mării Nordului sunt de 

acord că NSSG va fi necesară pe 

viitor și că trebuie dezvoltată. 

Aceasta este o bună bază de plecare 

pentru o abordare coordonată, care 

este necesară pentru a face posibil un 

astfel de proiect imens. 

Trei regiuni din Marea Nordului vor 

avea un rol major în dezvoltarea 

NSSG (fig.9): 

- German Bight 

- Zona Valhall 

- Doggerbank. 

În zona German Bight sunt plani - 

ficate multe parcuri eoliene înde - 

păr tate de țărm. Construcția a în - 

ceput deja, iar primul parc eolian 

conectat prin linii de înaltă tensiune 

continuă este deja în funcțiune 

(Bard Offshore 1). Deoarece dis - 

tan ța dintre aceste parcuri eoliene 

va fi mai mică decât distanța până 

la țărm, soluţiile de tip rețele inte - 

ligente vor oferi beneficii față de 

legăturile radiale. 

Exploatarea de gaze norvegiană 

Valhall va fi conectată printr-o 

legătură de înaltă tensiune con - 

tinuă [4], această legătură fiind în 

construcție. Este încă un pas spre 

electrificarea Mării Nordului, dar 

datorită puterii normate reduse (78 

MW) a acestei legături, inte grarea 

sa în NSSG va fi de mică impor - 

tanță. Însă, regiunea este bogată în 

resurse naturale, iar dacă prețurile 

combustibililor continuă să crească, 

un mare număr de platforme ar 

putea fi construit în acea zonă, 

creând nevoia de interconectări mai 

puternice. Platformele vechi și fun - 

da țiile acestora, care sunt scoase 

din uz din cauza epuizării zăcă - 

mintelor, ar putea fi în final utilizate 

pentru instalații electrice ca noduri 

marine. Integrarea Norvegiei în 

NSSG este de o deosebită impor - 

tanță, nu numai datorită industriei 

petroliere și de gaze, ci, în special, 

datorită capacității de stocare 

menționată anterior a sistemului 

hidroelectric scandinav. 

Regatul Unit are mari planuri pen - 

tru parcuri eoliene la Doggerbank, 

dar acest proiect este doar în 

stadiul de planificare. Se planifică 

construirea unor parcuri eoliene de 

ordinul GW, indicând că această 

zonă va deveni un nod important în 

NSSG. 

Având în vedere aceste trei regiuni, 

structura generală a superreţelei 



din Marea Nordului este practic 

determinată şi o schemă simpli - 

ficată este prezentată în fig. 9 

S-au studiat mai multe scheme 

detaliate pentru NSSG, în cadrul 

mai multor studii [25]. Aceste 

studii pot fi luate drept indicații, dar 

multe dintre ele sunt destul de 

nerealiste deoarece se bazează pe 

o abordare plecând de la zero. 

Construcția infrastructurii electrice 

din cadrul Mării Nordului a început 

deja, dar dezvoltarea NSSG pentru 

conectarea la rețea a acestor pro - 

iecte de pionierat nu poate fi justi - 

ficată și nici finanțată. Proiectele 

individuale sunt în prezent coor - 

donate individual și nu urmează un 

plan cadru internațional. Proiectul 

eolian de la Kriegers Flak a arătat 

cât de dificilă este planificarea unei 

investiții mari de infrastructură 

atunci când sunt implicate mai 

multe țări. Superreţeaua din Marea 

Nordului va fi mult mai mare decât 

Kriegers Flak, și deci vor apărea 

probleme de coordonare. 

Această abordare individuală referi - 

toare la standardele tehnice și 

nivelul de tensiune este logică, dar 

va duce la complicații pe viitor când 

se va dori interconectarea acestor 

sisteme. Deoarece mai multe teh - 

no logii diferite vor trebui utilizate 

împreună, interfețele standardizate 

vor fi esențiale. 

Dezvoltarea tehnică a tehnologiei 

liniilor de înaltă tensiune continuă 

cu convertoare VSC marine avan - 

sează foarte repede, ceea ce 

facilitează NSSG. Pe de altă parte, 

aceasta contrazice eforturile privind 

de standardizarea necesară. Mai 

apar probleme și când nevoia de 

informație a operatorilor este în 

contrast cu secretul detaliilor tehni - 

ce al furnizorilor de echipamente. 

Până când se va realiza NSSG, vor 

exista deja mai multe instalații 

marine. Superreţeaua NSSG trebuie 

să integreze aceste instalații și nu 

poate începe de la zero [9]. Va trebui 

să integreze individual și inde - 

pendent proiectele planificate, inclu - 

zând mai multe niveluri de tensiune 

continuă și alternativă, precum și 

posibil diferite frecvențe ale insta - 

laţiilor de tensiune alternativă. 

Superreţeaua NSSG nu va fi 

construită într-un singur pas ca un 

sistem planificat. Această abordare 

flexibilă și modulară este diferită de 

toate proiectele de legături la înaltă 

tensiune continuă existente. Are 

similarități importante cu evoluția 

sistemelor electrice terestre, și va 

duce la o structură adaptată, și nu 

optimizată. Flexibilitatea va fi nece - 

sară și atunci când super reţeaua 

NSSG se va integra în viitoarea 

Super Rețea Europeană [26]. 

Concluzie 

Țările din jurul Mării Nordului au 

fost de acord cu construirea NSSG. 

Până acum nu s-a mai creat vreun 

sistem electric marin de mari 

dimensiuni. Acesta este un imens 

proiect de pionierat care ridică 

numeroase provocări. 

Construirea superreţelei NSSG doar 

cu tehnologie de tensiune 

alternativă este imposibilă din 

cauza distanțelor mari. Deși tensiu - 

nea continuă este văzută ca soluția 

pentru viitor, rămân multe provo - 

cări, din cauza lipsei de experiență 

operațională cu mari sisteme elec - 

trice de tensiune continuă. Parcurile 

eoliene marine de la mare distanță 

de țărm în funcțiune și în 

construcție utilizează o combinație 

de tehnologie de tensiune alter - 

nativă și de tensiune continuă, 

tensiune alternativă în cadrul 

parcului eolian și tensiune continuă 

pentru transportul către uscat. 

Privind departe în viitor, o trecere 

treptată la tehnologia de tensiune 

continuă poate fi prevăzută. 

Tehnologia transportului la înaltă 

tensiune continuă pe bază de 

convertoare VSC este utilizată în 

toate proiectele marine recente 

(Valhall, Troll, Bard Offshore 1...) și 

pare a fi soluția promițătoare 

pentru viitor. Odată cu creșterea 

dimensiunii rețelelor marine buclate, 

va apărea cererea de interconectare 

mai puternică, unde tehnologia cu 

convertoare CSC ar putea fi o bună 

soluție. Supereţeaua NSSG ar putea 

utiliza chiar și concepte asimetrice 

precum legături la înaltă tensiune 

continuă cu convertor hibrid. 

Numărul mare de sisteme de trans - 

port la înaltă tensiune continuă ce 

vor fi construite în cadrul NSSG 

indică nevoia de conexiuni inteli - 

gente între acestea. Cu toate că 

până acum au fost realizate numai 

legături între două noduri, super - 

reţeaua din Marea Nordului va 

necesita soluții mai complexe. Vor fi 

necesare structuri paralele și serie, 

ducând în final la rețele buclate de 

înaltă tensiune continuă. Protecția 

sistemului și controlul fluxului de 

putere sunt două elemente impor - 

tante în care este nevoie de 

progrese tehnologice pentru a face 

posibile rețelele buclate de înaltă 

tensiune continuă. 

Construcția infrastructurii electrice 

din Marea Nordului a început deja. 

Până la finalizarea proiectului 

NSSG, vor exista deja mai multe 

instalații marine. 

Procesul de planificare al NSSG 

este foarte complex din cauza 

multor probleme tehnice nerezol - 

vate. Coordonarea activităților este 

de asemenea o problemă, din 

cauza numărului mare de țări, 

companii și părți implicate. 

Deci superreţeaua NSSG va trebui 

să integreze individual și indepen - 

dent proiectele planificate, cu nive - 

luri diferite de tensiune continuă și 

alternativă și posibil frecvențe dife - 

rite ale reţelelor de tensiune alter - 

nativă. Această abordare flexi bilă 

modulară este diferită de toate 

proiectele de legături de înaltă ten - 

siune continuă existente și are 

simi larități majore cu evoluția siste - 

melor electrice terestre. 

Super rețeaua Mării Nordului nu 

va fi cons truită într-un singur 

pas ca un sistem optimizat, ci 

va crește treptat. 

Un sistem electric odată implemen - 

tat oferă întotdeauna beneficii pen - 

tru zona acoperită. Viitoarele pro - 

iec te marine vor avea avantajul că 

se pot conecta la superreţeaua 

NSSG, evitând legăturile lungi la 

uscat, care ar necesita investiții 

supli mentare. 

Toată Europa va beneficia de 

superreţeaua NSSG, din punct de 

vedere economic și ecologic. 

Referinţe: 


[1] N. Fichaux, J. Wilkes, "Oceans of 

Opportunity", European Wind 

Energy Association, page 34, 

September (2009) 

[2] T. Trotscher, M. Korpas, J .O. Tande, 

"Optimal design of subsea grid for 

offshore wind farms and trans - 

national power exchange", Sintef 

Energy Research, (2009) 

[3] T. Nakajima, S. Irokawa, "A control 

System for HVDC Transmission by 

Voltage Source Converters", IEEE 

Power Engineering Society Summer 

Meeting, pp. 1113-1119, (1999) [4] 

www. abb.com/hvdc accessed on 

january 5th (2011) 

[5] P. Kundur, "Power System Stability 

and Control ", McGraw-Hili, (1994) 

[6] T.K. Vrana, C. Hille, "A novel control 

method for disper sed converters 

providing dynamic frequency 

response", Elecrical Engineering, 

Springer-Verlag, (2011) . 

[7] M. Hauck, H. Spath, "Control of a 

Three Phase Inverter Feeding an 

Unba lanced Load and Operating in 

Parallel with Other Power Sources", 

EPEPEMC Dubrovnik & Cavtat, (2002) 

[8] L. Max, " Design and Control of a DC 

Collection Grid for a Wind Farm", 

Doctoral thesis, Chalmers University, 

(2009) 

[9] T.K. Vrana, R.E. Torres-Olguin, B. Liu, 

T.M. Haileselassie, "The North Sea 

Super Grid - A Technical Perspective", 

lET ACDC Conference, London (2010) 

[10] V.G. Agelidis, G.D. Demetriades, N. 

Flourentzou, "Recent advances in 

high-voltage direct-current power 

transmission systems", Proc. IEEE 

Int. Conf. Ind. Technol. (I CIT), pp. 

206-213, (2006) 

[11] A. Lindberg, T. Larsson, "PWM and 

control of three level voltage 

source converters in an HVDC 

back-toback station", AC and DC 

transmission, London, UK, (1996) 

[12] www.siemens.com accessed on 

january 5th (2011) 

[13] C.D. Barker, N.M. Kirby, N.M. 

Macleod, R.5. Whitehouse, "Rene - 

wable Generation: Connecting the 

generation to a HVDC Transmission 

Scheme", ClGRE Canada Conference 

on Power Systems, Toronto October 

4-6, (2009) 

[14] H. Nakao, others, "The 1,400-MW 

Kii -Channel HVDC System", 

Hitachi Review Vol. 50, No. 3, 

(2001) 

[15] Z. Zhao, M.R. Iravani, "Application 

of GTO voltage source inverter in a 

hybrid HVDC link", IEEE 

Transactions on Power Delivery, 

9(1):369-377, (1994) 

CCC and TCSC Converter Schemes for 

Long Cable Projects" , EPE 09, 

Lausanne, Switzerland, (1999) 

[17] L. Xu, B.R. Andersen, "Grid 

Connection of Large Offshore Wind 

Farms Using HVDC", Wind Energy. 

9:371-382, (2006) 

[18] Y. Iwata, S. Tanaka, K. Sakamoto, 

H. Konishi, and H. Kawazoe, 

"Simulation study of a hybrid HVDC 

system composed of a 

selfcommutated converter and a 

line-com mutated converter", Sixth 

International Conference on AC and 

DC Power Transmission, (1996) 

[19] R.E. Torres-Olguin, M. Molinas, 

T.M. Undeland, "A model-based 

controller in rotating reference 

frame for Hybrid HVDC", ECCE, 

(2010) 

[20] T. Haileselassie, M. Molinas, T. Un 

deland, "Multi-Terminal VSC-HVDC 

System for Integration of Offshore 

Wind Farms and Green 

Electrification of Platforms in the 

North Sea" , Nordic Workshop on 

Power and Industrial Electronics, 

June 9-11 , (2008) 

[21] R.L. Hendriks, G.c. Paap, WL. 

Kling, "Control of a multi-terminal 

VSC transmission scheme for 

connecting offshore wind farms", 

European Wind Energy Conference 

(2007) 

[22] W Pan, Y. Chang, H. Chen, "Hybrid 

Multi-terminal HVDC System for 

Large Scale Wind Power", PSCE 

Proceedings pp. 755-759, (2006) 

[23] F. Groeman, N. Moldovan, P. 

Vaessen, "Ocean grids around 

Europe", KEMA Briefing Paper, 

Novmber (2008) 

[24] F. VanHulle, "Integrating Wind", 

TradeWind project report, (2009) 

[25] J. DeDecker, A. Woyte, B. 

Schodwell, J. Volker, C. Srikandam, 

"Directory of Offshore Grid 

Initiatives, Studies & Organisations 

", OffshoreGrid, (2009) 

[26] S. Cole, T.K. Vrana, J.-B. Curis, c.- 

c. Liu, K. Karoui, O.B. Fosso, A.-M. 

Denis, "A European Super grid: 

Present state and future challenges 

", PSCC conference, Stockholm, 

(2011) n 

Partenerul ideal pentru 

Dumneavoastră! 

www.saem.ro 


Energie la îndemâna tuturor *) 

Gianluca Comin, Director relaţii externe ENEL 

Cu toate discuțiile despre dezvol tarea durabilă și economiile emer gente, un element fundamental deseori 

ignorat este energia electrică. Mai multe pro iec te din întreaga lume se concen trează pe aducerea de energie 

electrică în zonele rurale – fără aceasta dezvol tarea ar fi de neconceput. 

Încă din 2007, locuitorii mai puțin 

înstăriți ai statului brazilian Ceará 

s-au obișnuit cu reciclarea 

deșeurilor și au căpătat acces 

normal la energia elec trică. Acest 

rezultat important s-a rea lizat 

datorită inițiativei Ecoelce, care 

încurajează colectarea separată a 

de șeu rilor prin introducerea de 

reduceri a facturilor utilizatorilor 

finali pe baza cantității de materiale 

colectate. 

Sistemul se bazează pe un schimb 

simplu: clienții aduc deșeurile, 

separate corespunzător după tip, la 

puncte de colectare ușor de găsit. 

Fiecare tip de deșeu este cântărit și 

evaluat în funcție de prețul pieței, 

valoarea acestuia este imediat scrisă 

pe fișa clientului, iar sis temul de 

facturare al distribuitorului local de 

energie va aplica reducerea de preț. 

Există trei beneficii: 

•de mediu, prin reducerea consu mu - 

lui de materii prime și a deșeurilor; 

•social, datorită accesului la o re sur - 

să de bază și reducerea ratei 

îmbolnăvirii cauzată de gestiona rea 

necorespunză toare a deșeurilor; și 

•economice, datorită dezvoltării 

indus triei sociale de reciclare. 

Programul a fost implementat în 

Ceará și în prezent include 55 de 

puncte de colec tare, 33 din ele fixe și 

22 mobile, în prin cipal pentru 

comunitățile din zonele mai izolate; 

circa 70 de comunități și 20 de 

municipalități fiind implicate. De la 

crea rea sa în 2007, Ecoelce a reciclat 

peste 10.000 tone de deșeuri și a 

ajutat peste 300.000 familii prin 

peste 420.000 € de reduceri ale 

facturilor. Un beneficiu supli mentar 

pentru aceste comunități constă din 

250 de slujbe care au fost create 

direct de proiect și încă pe atâtea 

create indirect în industria de 

reciclare braziliană. 

Pe același continent, în Guatemala, 

Chile, Peru, Brazilia și Columbia, 

femei în vârstă analfabete din 

zonele rurale, de vârste între 30 și 

55 ani, vor fi selectate în acest an 

pentru a participa la Tilon, 

Rajastan. Timp de 6 luni acestea 

vor fi instruite în moduri inova toare 

de îmbunătățire a electrificării 

solare din satele lor. Acestea vor 

învăța cum să instaleze și să 

întrețină panouri solare și cum să 

prezinte aceste tehnici în satele lor 

natale. 

Instruirea se face prin gesturi, 

sunete și culori, pentru a putea 

comunica eficient chiar și fără a 

vorbi aceeași limbă. Femeile în 

vârstă sunt mai potrivite pen tru 

acest program deoarece sunt bine 

înrădăcinate în satul de baștină, și 

au responsabilități familiale mai 

mici decât tinerele mame. La 

sfârșitul pre gătirii, aces tea se vor 

întoarce în satele lor, unde vor 

învăța alte femei să aplice modelul 

la satele învecinate. 

Proiectul, efectuat în parteneriat de 

fur ni zorii de energie și organizații 

non-guvernamentale, reprezintă o 

inițiativă de energie verde care 

combate sărăcia prin oferirea 

accesului la resurse rege nerabile. 

În același timp, crește statutul 

femeilor și al comunităților rurale, 

arătând importanța practicilor 

sustenabile. 

Ecoelce și parteneriatul cu Barefoot 

College sunt două dintre numeroa - 

sele proiecte dezvoltate de Enel 

Group în mai multe țări unde este 

prezent, pentru a permite accesul 

la energie electrică în zone izolate 

sau dezavantajate. 

*) Preluare din revista Longitude #13 



Acestea sunt bune exemple de 

moduri în care energia electrică 

poate reprezenta un instrument 

extraordinar pentru asigura rea 

dezvoltării sociale și economice, pe 

de o parte, și a sustenabilității 

ecologice pe cealaltă parte. 

În realitate, ideile de bază ale 

dezvoltării și progresului sunt atât 

de strâns legate cu prezența 

energiei electrice încât nimeni nu își 

poate imagina un viitor prosper 

fără iluminat electric. 

Așa cum a declarat și IEA, energia 

deschide posibilități: Creșterea ori - 

cărei economii avansate și emer - 

gente a fost susținută de surse 

moderne de energie, în special cea 

electrică. Iar vasta majoritate a 

instrumentelor care au asigurat 

creșterea bunăs tării oamenilor în 

ultimul secol au fost alimentate de 

energia electrică – de la iluminat la 

radio; de la televiziune la telefoa - 

nele mobile; de la trenuri la 

internet. Iar energia electrică va fi 

și mai prezentă în viitor. Comisia 

Europeană, în Planul Energetic 

2050, prevede că „ener gia electrică 

va trebui să aibă un rol mult mai 

important decât în prezent... și va 

trebui să contribuie la decarboni - 

zarea transporturilor și încălzirii/ 

climatizării”. 

Într-adevăr, energia electrică nu 

este doar cea mai eficientă sursă de 

creștere, ci este și un instrument 

puternic de armonizare a acestei 

creș teri cu cerințele dezvoltării du - 

ra bile. Aceste cerințe sunt și mai 

ur gente acum prin prisma schimbă - 

rilor climatice cu care se confruntă 

planeta noastră. 

Însă, în ciuda faptului că noi con - 

siderăm energia electrică ca ceva 

banal, aceasta nu este egal distri - 

buită pe planetă. 

Și deși cererea de energie electrică a 

crescut constant în ultimii ani, 

alimentată de dezvol tarea țărilor 

emergente, IEA esti mea ză că în 

prezent există 1,3 miliarde de 

oameni care nu au acces la energie 

electrică – circa 20% din popu lația 

globului – conform Raportului Energetic 

Global 2011, și că circa 2,7 miliarde 

de oameni se bazează pe biomasă 

pentru pre pa rarea hranei – circa 

40% din populația globului, iar încă 1 

miliard nu au acces constant la 

electricitate. 

În mod natural, distribuția sărăciei 

energetice pe planetă este un 

fenomen neuniform: 58% din per - 

soa nele fără acces la energie 

trăiesc în Africa, 25% în India și 7% 

în America Latină. Mai mult, inves - 

tițiile în sectorul energiei verzi la 

nivel global – din care cea mai 

mare parte se referă la energie 

electrică – sunt distribuite inegal. 

Din 2009 până în 2010, investițiile 

publice și private au crescut cu 

30% ajungând la recordul de 243 

mld $. Însă, 90% din aceste inves - 

tiții au fost făcute în țările G-20. 

Distribuția inegală a investițiilor 

este vizibilă și în interiorul țărilor, 

mai multe fonduri fiind direcționate 

către zonele urbane decât zonele 

rurale mai sărace. 

Accesul insuficient la energie, și în 

special la energia electrică, este un 

obstacol major pentru eliminarea 

sărăciei și îndeplinirea Obiectivelor 

de Dezvoltare ale Mileniului. Ener - 

gia este esențială pentru a crește 

producția industrială și agricolă, 

crearea de locuri de muncă, îmbu - 

nătățirea educației și crearea de noi 

oportunități în toate sectoarele de 

dezvoltare. 

Pe lângă beneficiile legate de dez - 

voltarea economică, un mai bun 

acces la energie poate avea efecte 

semnificative asupra sănătății 

oamenilor. 

Conform datelor OMS, numărul de 

oameni care mor pre matur din 

cauza utilizării de bio masă în 

interiorul caselor va fi de 1,5 

milioane /an în 2030. Accesul la 

surse moderne de energie ar putea 

rezolva această problemă, pe lângă 

faptul că serviciile energetice mo - 

derne pot îmbunătăți sănătatea și 

în alte moduri, precum refrige rarea 

(o mai bună calitate a hranei și 

stocarea de medicamente) și forme 

moderne de comunicații pentru a 

preveni bolile. 

Din aceste motive, secretarul gene - 

ral ONU Ban Ki-Moon a proclamat 

2012 ca „Anul internațional al 

energiei durabile pentru toți”. 

Dar 2012 este un an marcant pentru 

sustenabilitate din mai multe puncte 

de vedere: acum 20 de ani, în 1992, 

Conferința ONU dedicată mediului și 

dezvoltării UNCED, de nu mită și 

„Summit-ul Pământului” a avut loc la 

Rio de Janeiro, cu participarea a 172 

de guverne naționale, 108 șefi de 

stat și 2400 de reprezentanți ai 

ONG-urilor. 

Acest Summit a dat naștere la mul te 

acorduri internaționale în dome niul 

dezvoltării durabile: 



Declarația de la Rio asupra Mediului și 

Dezvoltării, Convenția Diversității 

Biologice și Convenția Cadru asupra 

Schimbărilor Climatice, care a dus la 

Protocolul de la Kyoto. 

Cea de-a 20-a aniversare a 

Summit-ului Pământului va fi 

sărbătorită la Rio printr-un alt 

summit, care va analiza progresele 

făcute în domeniul dezvoltării dura - 

bile și va asigura continuarea anga - 

jamentului politic pentru acest 

obiectiv. 

În consecință, „Rio+20” se va con - 

centra în special pe două pro bleme: 

o economie verde în con textul dez - 

voltării durabile și eliminării sără - 

ciei; și cadrul institu țional pentru 

dezvoltarea durabilă. 

Deci, este clar că accesul universal 

la energie durabilă va fi una din 

prioritățile de la Rio. Va fi necesar 

un nivel semnificativ de investiții în 

următorii zeci de ani în acest do - 

meniu, din sectoarele public și 

privat. Rolul companiilor private a 

fost în continuă creștere în ultimii 

zeci de ani, cu un rol financiar și 

operațional vital în măsurile globale 

de dezvoltare durabilă. 

Acest tip de activități au fost con - 

solidate prin crearea Pactului Global 

al ONU. Programul a fost promovat 

în 1999 de către secretarul general 

al ONU la Forumul economic din 

Davos, Elveția. Inițiativa are rolul 

de a implica mediul de afaceri întrun 

nou tip de cooperare prin 

aderarea la zece principii universale 

ce țin de drepturile omului, crearea 

de locuri de muncă, protecția 

mediului și anti-corupție. 

Pactul Global dorește popularizarea 

principiilor care îi stau la bază în 

strategiile de afaceri și promovarea 

cooperării, în conformitate cu obiec - 

tivele ONU. Companiile participante 

s-au distins mai ales prin respon - 

sabilitatea socială. 

Acestea aspiră la o creștere globală 

care să țină seama de interesele și 

preocupările factorilor implicați. 

Companiile care au semnat acordul 

se angajează să respecte cele zece 

principii și să raporteze regulat 

rezultatele con crete ale măsurilor 

luate prin prezentarea unui 

Comunicat al Rezultatelor. 

Nerespectarea acestei obligații 

poate duce la eliminarea din 

program. 

Enel a fost membru al Pactului 

Global din 2004, iar din ianuarie 

2011 a participat și la LEAD, un 

program lansat de Pactul Global 

ONU care includ 56 de companii şi 

care sunt un model de sustena - 

bilitate economică, socială și de 

mediu. 

În acest context, și cu scopul de a 

asigura crearea de valoare pentru 

comunitățile unde activează, Enel a 

lansat un plan coerent de acțiune 

denumit Accesul la Energia Electrică. 

Planul a fost prezentat de Fulvio 

Conti, președinte al Grupului, în 

cadrul ultimei Adunări Generale 

ONU – forumul sectorului privat. 

În fața unui public format din șefi 

de state și guverne, președinți de 

companii, lideri ai societății civile și 

ai agențiilor ONU, Conti a explicat 

că inițiativele ENEL de producție 

distribuită destinate comunităților 

izolate din regiunile emergente 

(Magreb și America Latină) au 

permis deja ca peste un milion de 

familii să aibă acces la energie, și 

și-a luat angajamentul de a dubla 

această cifră în următorii trei ani 

printr-o gamă largă de măsuri pe 

trei continente. 

Proiectele de Acces la Energie 

Electrică sunt clasificate în trei ca - 

te gorii: proiecte de eliminare a ba - 

rierelor economice, precum Ecoelce 

menționat mai sus; proiec te de 

creare și distribuire a calificării și 

cunoștințelor, colabo rarea cu 

Barefoot College, de exemplu; și 

proiecte de garantare a accesi - 

bilității tehnologice și de infra - 

structură, cum ar fi colabo rarea cu 

întreprinderile locale Haitiene 

pentru producerea și distribuția de 

cuptoare de gătit de mare eficiență. 

Provocările dezvoltării durabile 

cu care ne confruntăm sunt încă 

majore. 

Asigurarea energiei sustena - 

bile, abordabile și accesibile 

pentru toți ar fi un pas uriaș 

înainte în această direcție. n 



Lupta pentru gazele din zona Mediteranei de est *) 

 

Franco Zallio, Director "Global Watch" dell'Ispi 

Franco Zallio 

Zăcăminte de gaze recent desco pe - 

rite care depășesc granițele dintre 

țări aflate în conflicte istorice riscă 

să reaprindă tensiunile. Dar o 

politică inteligentă ar putea utiliza 

gazele pentru stimularea cooperării 

și susținerea securității energetice. 

În decembrie anul trecut, Noble 

Energy, companie petrolieră cu 

sediul în Houston, a anunțat desco - 

perirea unui zăcământ de gaze 

estimat la miliarde m 3 la Aphrodite, 

în Blocul 12 al zonei de coastă a 

Ciprului. În aceeași zi, președintele 

cipriot Demetris Christofias a des - 

cris descoperirea drept „istorică”. 

Descoperirea oferă Ciprului un rol 

esențial în dezvoltarea bazinului de 

gaze din Mediterana de est, cu un 

impact semnificativ asupra situației 

geopolitice din zonă. 

Descoperirile de gaze din 2009- 

2012 de lângă coasta Israelului au 

iscat deja controverse cu Libanul 

referitoare la demarcarea granițelor 

maritime și a evidențial obstacolele 

din calea viitoarelor exporturi de 

gaze ale Israelului create de 

relațiile tensionate cu Turcia. 

Descoperirile din Cipru adâncesc 

tensiunile dintre această țară și 

Turcia (și, în special, cele dintre 

comunitățile grecești și turcești din 

Cipru). De asemenea, se întăresc 

relațiile Greciei cu Cipru și Israel, și 

atrag în regiune parteneri externi 

precum Rusia și China. 

Toate acestea contribuie la semni - 

ficația geopolitică a descoperirilor de 

gaze din Mediterana de Est și vor 

crește presiunea asupra UE (din 

care Cipru face parte, ca și din zona 

euro) și SUA de a dezvolta o abor - 

dare bazată pe cooperare pentru 

stin gerea potențialului conflict re gio - 

nal. Cipru a preluat de curând pre - 

ședinția prin rotație a CE (iuliedecembrie 

2012), fapt care repre - 

zin tă o mare provocare dar și o bună 

oportunitate pentru dezvolta rea 

unei politici UE pe această temă. 

Căderea regimului Mubarak și in - 

sta bilitatea în creștere din regiunea 

Sinai amenință livrările de gaze 

egiptene către Israel, acestea fiind 

des blocate de explozii care afec - 

tează conductele din Sinai. În acest 

context, decoperirile de gaze din 

2009-2010 au venit la momentul 

oportun pentru Israel. 

Dezvoltarea acestora, va alimenta 

cu prioritate consumului intern, 

care depinde puternic de importuri. 

Tamar – primul zăcământ marin de 

gaze descoperit, care ar trebui să 

fie dat în utilizare anul viitor – are 

rezerve suficiente pentru a acoperi 

necesarul de gaze naturale al 

Israelului pentru 20 de ani. 

Descoperirile ce au urmat – zăcă - 

mântul marin Leviathan descoperit 

în 2010 și considerat mult mai 

mare decât Tamar, precum și alte 

zăcăminte marine mai mici – au 

crescut substanţial nivelul rezer - 

velor de gaze, creând posibilitatea 

exporturilor. Însă, Israelul este 

limitat de relațiile tensionate cu 

Turcia, aflate la nivelul istoric cel 

mai critic, după afacerea Mavi 

Marmara de lângă coasta Gazei. 

Excluzând rutele de export via 

Turcia, se iau în considerare trei 

variante de export: conducte de 

gaze naturale, gaze naturale liche - 

fiate (GNL) și energie electrică. 

Aceste opțiuni ar urma trasee dife - 

rite și ar necesita o infra structură 

diferită. 

Prima prioritate de export ar fi 

către Iordania și Palestina; dar pe o 

perioadă de 7-10 ani, exporturile 

de gaze prin conducte ar fi direc - 

ționate în principal către Europa. 

Aceasta ar necesita construcția unei 

conducte submarine de gaze care să 

lege zăcămintele israeliene de gaze 

cu Grecia (via Cipru), și de acolo să 

meargă către alte piețe din UE. 

Exporturile de GNL – cu destinația 

Europa și/sau Estul Îndepărtat – ar 

necesita unul sau mai multe din 

următoarele elemente de infrastructură: 

o unitate GNL flotantă în apropierea 

zăcămintelor de gaze; o centrală 

GNL pe teritoriul Israelului, pe 

coasta Mediteranei sau în portul la 

Marea Roșie Eilat (în acest ultim 

caz, exporturile de GNL ar fi des - 

tinate țărilor din Orientul Înde - 

părtat; sau s-ar putea construi o 

centrală GNL în Aqaba, Iordania, 

pentru piața internă și Orientul 

Îndepărtat); o conductă submarină 

care să lege zăcămintele din Israel 

cu cele din Cipru și apoi cu o 

centrală GNL care ar trebui 

construită în Cipru. 

O altă opțiune ar fi exploatarea 

rezervelor de gaze din Israel pentru 

producția de energie electrică, 

însoțită de instalarea unui cablu 

pentru exportul de energie electrică 

către Cipru și Grecia. În martie anul 

trecut, o companie privată grecocipriotă, 

DEH Quantum Energy, a 

semnat două memorandumuri de 

cooperare cu Israel Electricity Corp. 

și Autoritatea Electrică din Cipru 

referitoare la un studiu de fezabi - 

litate pentru un cablu de 2GW care 

să lege Israelul, Ciprul, Creta și 

Grecia continentală. Conform stu - 

diului, cablul electric ar putea fi 

funcțional în 2016 pentru un cost 

de 1.5 mld. €. 

Aceste opțiuni se confruntă cu mai 

multe obstacole ce țin de ampla - 

samente și costuri, iar concursul de 

oferte este încă deschis. 

*) Preluare din revista Longitude #18 - 2012 



www.tractebelengineering-gdfsuez.com 

La înce putul lunii aprilie, Comitetul Tzemach 

pentru Politică Energetică din Israel a 

publicat raportul provizoriu pentru o 

audiere publică, după care va publica 

raportul final și îl va depune la guvern. 

Conform raportului preliminar, marile 

zăcă minte marine vor putea exporta 

până la 50% din rezerve, iar cele mai 

mici vor putea exporta mai mult. 

Comitetul nu identifică modul de expor - 

tare a gazelor, dar mențio nează că orice 

instalație de export trebuie să rămână 

sub control israelian și să se afle pe 

teritoriul Israelului sau a zonei eco no - 

mice ex clusive din larg. Aceste limitări 

ce țin de cota de export și ampla sa men - 

tul uni tăților de export nu au fost bine 

primite de companiile petroliere. Se știe 

că Noble Energy dorește o centrală GNL 

în Cipru, care ar deservi zăcă min tele de 

gaze din Israel și Cipru. Majoritatea 

companiilor petroliere au suferit scăderi 

la bursa din Tel Aviv după publicarea ra - 

portului intermediar. Dar, trebuie men - 

țio nat că acesta ar putea suferi schim - 

bări majore până la versiunea finală. 

În orice caz, principalele opțiuni de ex - 

port ale Israelului care implică parteneri 

externi sunt legate de Cipru și Grecia, 

indicând o nouă direcție în cooperarea 

regională. Însă, descoperirile de gaze 

din apele israeliene determină noi ten - 

siuni la nivel regional, ca şi în cazul 

Libanului. 

Importanța descoperirilor zăcămintelor de 

gaze din Cipru implică și sublinierea 

dimensiunilor regionale ale bazinului de 

gaze, o bază comună est-mediterană, 

mult mai mare decât zăcămintele găsite 

anterior lângă coasta Israelului. Acest 

fapt mărește șansele ca Libanul să de vină 

un producător și exportator de gaze. 

Până acum, complexitatea situației poli - 

tice din Liban a blocat explorarea poten - 

țialului de gaze: lansarea prevăzută a 

unei runde de licențieri marine nu s-a 

materializat. Singura noutate în dome - 

niul gazelor a fost o dispută cu Israelul 

pe tema granițelor maritime asupra unei 

zone comune de 850 km 2 . Aceasta 

subliniază riscul ca beneficiile economice 

ale descoperirilor de gaze să fie anulate 

de conflictele politice înrădăcinate. 

Israel și Liban, care au fost în război 

timp de mai mulți ani, și fără relații 

diplomatice, au cerut intervenția ONU în 

această dispută; sunt în desfășurare 

unele eforturi de mediere, ale SUA și 

altor țări, dar rezolvarea disputei nu 

pare să fie la îndemână. 

Pe plan intern, lansarea unei runde de 

licențieri a fost amânată mult timp de 

lipsa unui acord asupra înființării unei 

autorități energetice independente. 

Recent, s-a luat decizia de a nu crea 

autoritatea, și de stipulare a puterii de 

acordare a licențelor de explorare 

ministrului Energiei, o poziție deținută în 

prezent de un membru al partidului 

Aounist, aliat cu Hezbollah. Alocarea de 

licențe va fi probabil foarte politizată. 

Descoperirile din largul coastei Ciprului 

au dat insulei un rol central în dez vol - 

tarea resurselor de gaze est-medi - 

terane, crescând șansele ca Israel să 

aleagă opțiunea centralei GNL din Cipru 

pentru export. 

Republica Cipru a lansat prima rundă de 

ofertare pentru proiecte marine în 2007; 

la acel moment doar un sector (Blocul 12) 

a fost adjudecat (către Noble Energy și 

partenerul său israelian Delek), și s-au 

primit doar alte două oferte, din partea 

unui consorțiu de companii din Norvegia, 

EAU și UK, care ulterior s-a retras. În 

februarie anul trecut, Republica Cipru a 

lansat cea de-a doua rundă de ofertare 

pentru proiecte marine, pentru sectoarele 

rămase (Blocurile 1-11, și 13). Interesul a 

fost ridicat la nivel internațional: 29 

companii din 15 țări au depus oferte 

pentru licențe de explorare. Printre 

acestea: Edison, Enel și Eni din Italia, din 

Franța - Total, din SUA - Marathon, din 

Rusia - Novatek și GPB Global, din UK - 

Capricorn Oil, Premier Oil și Vito, din Israel 

- Delek și alte șase companii, din Australia 

– Worldwide Petroleum, din Coreea – 

Kogas și din Malaezia – Petronas. 

Președintele Christofias speră că con - 

trac tele vor fi acordate înainte de ale - 

gerile prezidențiale din 2013, ajutându-l 

să recâștige sprijinul popular. 

Imaginea președintelui a fost afectată 

de explozia din iulie 2011 de la baza 

navală din Mari, unde au murit 13 

oameni și s-a avariat grav cea mai mare 

centrală electrică a țării, provocând 

pene de curent extinse și creșterea 

prețurilor energiei electrice, de peste 

1.5 ori faţă de prețul mediu al UE. 

Mai mult, condiţiile privind reducerea 

datoriei naționale a Greciei au afectat 

grav Ciprul, având în vedere expunerea 

mare a băncilor și sectorului privat față 

de datoria publică și privată a Greciei. 

Guvernul dominat de AKEL (partidul 

comunist) a cerut ajutorul vechiului 

prieten, Rusia, care la sfârșitul lui 2011 

a oferit un credit de 2.5 mld € în condiții 



avantajoase pentru a acoperi necesarul 

de creditare al sectorului public pentru 

anul curent. Dar, economia este încă în 

recesiune, ratingul țării a fost scăzut și 

problemele financiare rămân acute. 

Pe plan internațional, descoperirile de 

gaze contribuie la tensiunile cu Turcia, 

împiedicând un acord politic între comu - 

nitățile grecești și turce din Cipru. 

Turcia, care nu recunoaște Republica 

Cipru, și în consecință, zona sa eco - 

nomică exclusivă – a contestat legiti - 

mitatea primei runde de ofertare pentru 

explorarea de gaze lansată de Cipru fără 

un acord politic între comunitățile mai 

sus-amintite. Mai mult, Turcia a criticat 

procesul de ofertare și pentru că include 

regiuni care Turcia consideră că aparțin 

faliei sale continentale, și a trimis un vas 

seismic turc, escortat de nave de război, 

în zona unde Noble Energy a început 

forajele la Blocul 12. Situația s-ar putea 

deteriora și mai mult la cea de-a doua 

rundă de ofertare, având în vedere că 

aceasta acoperă regiuni în care în 2011 

auto-proclamata Republică Turcă a 

Ciprului de Nord (recunoscută la nivel 

internațional doar de Turcia) a acordat 

licențe pentru TPAO, compania petrolieră 

turcă de stat. 

Ca reacție la acest lucru, și în paralel cu 

deteriorarea relațiilor dintre Israel și 

Turcia, Republica Cipru își îmbunătă țește 

rapid relațiile cu Israelul. Președintele 

Christofias a vizitat Israelul în 2011, iar 

președintele israelian Peres a vizitat și el 

Ciprul după câteva luni. În februarie 2012, 

Benjamin Netanyahu a fost primul primministru 

israelian care a vizitat insula. La 

începutul lui 2012, cei doi miniștri ai 

apărării au semnat un acord militar secret 

de cooperare care a crescut și mai mult 

tensiunile cu Turcia; există zvonuri că 

avioane spion turcești au survolat 

sectoarele de gaze ale Ciprului și că 

Israelul a adus avioane militare pe insulă. 

Acestea au implicații semnificative în 

dezvoltarea resurselor de gaze ale 

Ciprului. Cipru dorește să înceapă utili - 

zarea resurselor sale de gaze printr-o 

conductă ce leagă insula de bazinul de 

gaze din larg. Însă, Noble Energy și 

Delek susțin că este necesar un proiect 

de export pentru a acoperi costul de 1 

mld $ al conductei de legătură între 

Blocul 12 și țărmul Ciprului (200 km), 

având în vedere cererea internă limitată 

a insulei. 

Din acest motiv, Noble Energy și Delek 

au propus guvernului cipriot să constru - 

ias că la Vassilikos (lângă centrala elec - 

trică avariată) o centrală GNL de 15 

milioane tone/an, cu un cost estimat de 

10 mld $. Centrala ar exporta gaze din 

Cipru și Israel, fiind conectată prin 

conducte și cu zăcământul Leviathan, 

care se află la 50km est de Blocul 12. Ca 

prim pas, în februarie guvernul cipriot a 

permis Noble Energy accesul la locația 

Vassilikos, pentru evaluarea terenului. 

Mai mult, așa cum a fost menționat mai 

sus, unele rute pentru exporturile 

energetice israeliene implică Grecia, 

care în mod tradițional susține republica 

Cipru și în prezent își îmbunătățește 

relațiile cu Israelul. Grecia apare drept o 

țară de tranzit și un centru al trans por - 

tului de gaze pentru Europa, cu poten - 

țialul de a reduce rolul energetic al 

Turciei în regiune, deja redus de conflic - 

tele cu Siria. 

Grecia caută, de asemenea, propriile i 

zăcăminte de gaze, și vor fi lansate în 

timp util runde de ofertare pentru explo - 

rare în Marea Ionică și Marea Cretei. 

Exploatarea propriilor resurse energe - 

tice marine ar îmbunătăți previziunile 

economice ale Greciei pe termen lung, 

iar demarcarea zonei sale economice 

exclusive față de toți vecinii este o con - 

diție necesară. Acest fapt necesită acor - 

duri cu Cipru, Egipt, Libia și Turcia. Zona 

din sudul Cretei este considerată deo - 

sebit de importantă, iar compania israe - 

liană Delek a confirmat recent inte resul 

său pentru explorarea acestei zone. 

Dezvoltarea unei cooperări pe mai multe 

planuri între Cipru, Grecia și Israel 

crește oportunitățile pentru exploatarea 

gazelor. Însă, din cauza puternicelor 

implicații politice din această regiune 

instabilă, a apărut o puternică opoziție, 

care recent a reușit să blocheze o 

încercare de formalizare a cooperării. 

La începutul lui martie 2012, George 

Papakonstantinou, Ministrul pentru 

Energie și Mediu al Greciei a anunțat că 

până la sfârșitul lunii, Cipru, Grecia și 

Israel – după circa un an de negocieri – 

vor semna un memorandum de acord 

asupra cooperării energetice. Însă, după 

câteva săptămâni s-a arătat că memo - 

randumul a fost amânat pe termen 

nelimitat. Această schimbare bruscă 

poate fi explicată de mai mulți factori. 

În primul rând sunt alegerile din Grecia, 

care vor pune capăt mandatului de 

ministru al lui Papakonstantinou, și de - 

mi terea bruscă din 19 martie a 

Ministrului Comerțului Industriei și 

we are powering 

your business 

www.ispe.ro 

I S C E 

Implicare 

Seriozitate 

Calitate 

Eficienţă 

www.isce.ro 

Competenţă şi seriozitate 

în cercetarea şi dezvoltarea 

de echipamente de 

protecţia mediului. 

icpet_dpm@pcnet.ro 

INTELIGENŢA 

ESTE ENERGIE ! 

www.icpe.ro 

www.icpe-ca.ro 

www.icpe-actel.ro 

www.isph.ro 



www.chevron.ro 

Turismului din Cipru – Praxoula Antoniadou, 

care se ocupa de dezvoltarea exploa - 

tărilor de gaze. 

Însă există și probleme mai profunde: 

amânarea pare legată de un dezacord 

puternic dintre politicienii greci, pe de o 

parte, și strategia Ministerului Afacerilor 

Externe, pe de altă parte. În timp ce și 

fostul prim-ministru Papandreou și rivalul 

său, liderul Noii Democrații Antonis 

Samaras, susțin legături mai puternice cu 

Israelul, instituțiile de politică externă se 

tem că legături mai strânse cu Israelul ar 

pune în pericol bunele relații tradiționale 

dintre Grecia și țările arabe. 

De partea cipriotă, ezitarea de a semna 

memorandumul sunt cau zate de încer - 

cările fără succes de a reduce reţinerile 

Libanului asupra acordului de delimitare 

marină dintre Cipru și Israel, în timpul 

unei recente vizite în Liban a Ministrului 

Afacerilor Externe al Ciprului (Ciprul a 

semnat acorduri de delimitare cu Israel și 

Liban, deși cel cu Libanul nu a fost ratificat 

de parlamentul Libanez). 

În cele din urmă, referirile repetate la la 

o nouă „axă” Cipru-Grecia-Israel făcute 

de Ministrul israelian al Energiei și 

Resurselor de Apă Uzi Landau, nu i-au 

ajutat pe susținătorii greci și ciprioiți ai 

memorandumului. 

Pe viitor, memorandumul ar putea fi 

revitalizat; însă amânarea semnării subli - 

niază puternicul rol negativ al tensiunilor 

politice regionale și ma rile dificultăți cu 

care se con fruntă entitățile locale în 

crearea de acor duri de cooperare. Această 

situație lasă loc pentru entitățile din afara 

regiunii să contribuie la utilizarea resur - 

selor nou descoperite. 

Recentele descoperiri de gaze au atras 

deja interesul companiilor extraregionale. 

Un caz relevant este Rusia, 

care analizează oportu nități și provocări 

referitoare la bazinul de gaze estmediteran. 

Așa cum s-a menționat mai 

sus, Rusia are deja relații apropiate cu 

guver nul Cipriot, susținute de puternice 

legături economice. Conform statis ti cilor 

rusești, Cipru este un inves titor străin 

major, fenomen care însă se datorează 

în mare parte exportului de capital 

rusesc în Cipru din motive ilegale 

(evaziune fiscală, corupție), care este 

apoi reimportat în Rusia. 

Apar noi oportunități economice: 

Gazprom din Rusia este printre primele 

companii străine care plănuiește să facă 

oferte pentru licențe de explorare în 

apele Ciprului, și va participa probabil și 

la viitoarele licitații pentru exploa tările 

din jurul Libanului. Mai mult, Gazprom a 

semnat de curând un acord preliminar 

de cumpărare de GNL Israelian din 

exploatarea Tamar, și evaluează în 

prezent un acord similar pentru gazele 

produse la exploatarea Leviathan, cu 

intenția de a le vinde clienților din Asia. 

Referința la clienții din Asia este 

esențială, având în vedere că Rusia 

privește țările europene drept piața sa 

captivă pentru gaze și orice proiect de 

export al gazelor din zona estmediterană 

către Europa va fi privit ca o 

provocare pentru rolul dominant al 

Rusiei pe piața europeană de gaze. 

Chiar și China este interesată de noile 

resurse de gaze: China National Offshore 

Corp a prezentat recent guvernului cipriot 

o propunere de dezvoltare a unui terminal 

și a unei centrale GNL. 

Rolul acestor companii extra-regio nale 

ridică miza pentru SUA și UE, care au 

oportunitatea de a promova politici cu 

scopul de a reduce instabilitatea politică 

din regiune cauzată de noile desco periri de 

gaze, și de a încuraja exploatarea rezer - 

velor de gaze pentru beneficiul tuturor 

țărilor din regiune. 

UE, a cărei istorie se bazează pe 

cooperarea energetică, poate juca un rol 

esențial în promovarea interdependenței 

energetice drept fundație a unei mai bune 

cooperări în această regiune plină de con - 

flicte. În contextul actual tensionat și 

măsuri contradictorii, și cu puțin timp 

înainte de alegerile prezi dențiale din 

februarie 2013, preșe dinția UE care revine 

Ciprului poate fi o mare provocare. Dar, 

poate deveni și o oportunitate pentru UE 

de a lansa o serie de inițiative de 

promovare a interde pendenței re gio nale, 

pe probleme precum gra nițele maritime, 

zonele economice exclusive, proiectele de 

infra structură și acordurile financiare. 

UE are nevoie de sursele energetice din 

Mediterana de Est, pentru reducerea 

dependenței de Rusia și Africa de Nord. 

În același timp, UE necesită o politică 

energetică regională care să nu izoleze 

Turcia, un partener important deja 

afectat de amânarea candidaturii sale 

pentru statutul de membru UE. 

Preocuparea pentru viitoarele schim bări 

energetice regionale, și în special riscul 

marginalizării Turciei, este în atenția SUA, 

iar promovarea dezvoltării în comun a 

resurselor de gaze din Mediterana de Est 

poate fi un domeniu semnificativ de 

cooperare transatlantică.n 



Piețele de energie electrică și reglementarea *) 

Obiectul și membrii SC C5 

Obiectul Comitetului de Studii C5 

(SC C5) a fost la crearea sa în 2002 

analizarea și evaluarea diferitelor 

abordări și soluții precum și impac - 

tul acestora asupra performanței 

furnizării de energie electrică, în 

spri jinul economiștilor, planificato - 

rilor și operatorilor din cadrul in - 

dustriei, precum și a noilor ope ra - 

tori precum reglementatori, fur ni - 

zori și producători indepen denți de 

energie electrică (IPP). 

În special, ariile acoperite sunt: 

•structurile de piață și produse, 

precum piețele fizice și financiare și 

interacțiunea dintre acestea, con - 

tracte, piețe integrate internațional 

•tehnici și instrumente de sprijin al 

participanților pe piață, precum 

prog noze de cerere și de preț, 

estimări de profit, gestiunea riscu - 

lui financiar etc. 

•reglementări şi legistaţie, precum 

obiectivele, extensia şi limitele re - 

gle mentărilor, reglementarea pre - 

ţu rilor serviciilor de transport şi a 

serviciilor de sistem, armonizarea 

internaţională, obiectivele de me - 

diu şi de fiabilitate etc. 

Situația piețelor de energie 

electrică și a reglementărilor 

Până în 1990 furnizarea de elec - 

tricitate era dominată de companii 

electrice integrate vertical, care 

produceau, transportau și vindeau 

energia electrică. Existau diferențe 

de preț semnificative între regiuni 

și treptat s-a ajuns la concluzia că 

industria de energie electrică ar 

putea beneficia de concurență, ca și 

celelalte industrii, menținând în 

același timp politica esențială de 

servicii publice. 

Primii pași au inclus separarea 

serviciilor, unde trans portul era 

definit drept monopol natural, iar 

concurența se mani festa la nivelul 

producției. Modele ulterioare au 

introdus flexibilitate și libertatea 

utilizatorului de a-și alege furni - 

zorul. Strategia inițială era de a 

avea piețe relativ simple și de a 

introduce noi funcții, piețe și 

servicii ulterior, odată cu câștigarea 

experienței. La început, aceasta s-a 

referit la piețele naționale, dar ten - 

dința a fost de extindere a piețelor 

la nivel regional și multinațional. 

Acest fapt a ridicat probleme refe - 

ritoare la armonizarea regle men - 

tărilor și normelor. 

Integrarea la scară largă a surselor 

regenerabile și intermitente de 

energie va introduce provocări 

semnificative pentru operatorii de 

sistem și va avea impact asupra 

configurației piețelor. Cel mai pro - 

babil, orizonturile de timp se vor 

reduce, și va apărea o cuplarea mai 

strânsă între pieţele cu o zi înainte 

(day-ahead), intra-day şi piaţa de 

echilibrare, cu operarea de volume 

mari pe piețe apropiate. 

Piețele în expansiune, penetrarea 

surselor regenerabile și a celor in - 

ter mitente vor pune la încercare în 

viitor principiile tradiționale ale 

operării sistemelor energetice. 

Tendința va fi flexibilitatea cres cu - 

tă, reducerea fermităţii și nece si - 

tatea reducerii intervalului de timp 

între închiderea pieţii şi ope rare 

asemenea, este dificilă şi de durată 

obținerea permisiunii de extindere 

a sistemelor de transport, deci pro - 

fiturile vor deveni mai mici, și ope - 

rarea în general va fi mai dificilă. În 

unele cazuri, sursele re ge nerabile de 

energie vor avea capacitate sem - 

nificativă și se vor afla în locuri unde 

va fi nevoie de sisteme netra diționale 

(DESERTEC, parcuri eoliene marine). 

C5 trebuie să se concentreze în 

special pe aceste provocări și pe 

principiile pe care industria trebuie 

să le aplice pentru a le rezolva. 

Odată cu extinderea piețelor, pie - 

țele multi-regionale vor fi majo ri - 

tare, și acest fapt va ridica pro - 

bleme de interconectare, armo - 

nizare, fiabilitatea interconectărilor 

și reglementare. 

Direcția strategică 

Principala responsabilitate a SC C5 

o reprezintă piețele de energie 

electrică și reglementările. Însă, 

piețele sunt strâns legate de 

sistemele fizice, cu capacități de 

transfer limitate. De aceea este 

important să avem interfețe și 

activități comune cu celelalte 

comitete de sistem. Soluțiile feza - 

bile de proiectare a piețelor trebuie 

să aibă în vedere limitările tehnice. 

Operarea sistemelor de transport și 

planificare oferă date importante 

de intrare pentru piețe, dar flexi - 

bilitatea piețelor va fi esențială 

pentru eficiența sistemului. 

SC C5 va continua să se dedice 

următoarelor aspecte: 

•Dezvoltarea piețelor de energie 

electrică, iar numărul și varietatea 

participanților cresc. Această vari - 

e tate a noilor entități de pe piață 

reprezintă o provocare pentru 

ope rarea pe viitor a sistemelor în 

sensul fiabilității și solidității. Echi - 

librul dintre flexibilitatea de a 

participa la o piață liberă și res - 

ponsabilitatea serviciilor de sistem 

necesare este un aspect important. 

•Activitățile de piață și proiectarea 

piețelor sunt importante pentru 

integrarea continuă a surselor 

intermitente și regenerabile de 

energie. Flexibilitatea piețelor 

pentru a include aceste surse va fi 

un subiect important. A contribui 

la durabilitatea aprovizionării de 

energie este important. 

•Pe piețele restructurate, rețelele 

rămân reglementate în timp ce 

producția este deschisă concu - 

renței. Acest fapt are implicații 

pentru investițiile în noi unități de 

generare și instalații de transport, 

precum și pentru fiabilitatea, ex - 

ploatarea și performanța siste - 

melor. Stimulentele pentru inves - 

tiții și problemele de reglementare 

vor fi alt aspect de discutat. 

•Proiectarea piețelor și problemele 

*) Preluare din revista Electra 258 



www.generalelectric.ro 

www.siemens.ro 

www.romelectro.ro 

www.acue.ro 

www.superlux.ro 

Schunk Carbon Technology SRL 

Perii colectoare si sisteme port- perii 

Inele de etansare din grafit pentru turbine 

www.schunk-group.com 

www.comoti.ro 

de reglementare legate de dez voltarea 

rețelelor în viitor vor deveni o temă 

importantă de studiu. 

Publicații și lucrări recente 

Publicate: 

•TB 435: WG C5.6. Servicii de sis tem: o 

privire de ansamblu aprac ticilor inter - 

naționale 

•Electra iunie 2011: Perturbările pieței – 

seminar al SC c5 – Piețele de Energie 

Electrică și Reglementarea 

•TB 474: JWG C2/C5.05: „Interfețe 

dintre Operatorii de Sistem și Regle - 

mentatori” (Broșura tehnică) 

Următoarele lucrări sunt finalizate, dar 

așteaptă aprobarea finală pentru 

publicare: 

•WG C5.8: Surse Regenerabile de 

Energie și Eficiența Energetică – 

Integrarea pe piață (lucrare) 

•WG C5.3: Finanțarea investițiilor în 

generare și transport (Broşură Tehnică) 

•WG C5.7: Impactul investițiilor în 

infrastructură rezultând din pro iec tele 

piețelor de energie electrică (Broşură 

Tehnică) 

Lucrări aproape de finalizare (sfârșitul 

lui 2011): 

•WG C5.11: Proiectarea piețelor pen tru 

integrarea la scară largă a surselor 

regenerabile de energie și gestiunea 

cererii (Broşură Tehnică) 

•WG C5.10: Stabilirea de stimu lente 

normative eficiente și sus tenabile 

pentru investițiile de capital în rețelele 

electrice și generare (Broşură Tehnică). 

Organizații active și lucrări viitoare 

•C5.3: Investiții și finanțare 

•C5.7: Proiectarea piețelor – Structura 

şi proiectarea piețelor de energie 

electrică 

•C5.8: Surse regenerabile și efici ența 

energetică pe o piață liberă 

•C5.9: Concurența pe piața cu amă - 

nuntul – Schimbarea clienților, contori - 

zarea și profilele de consum 

•C5.10: Stabilirea de stimulente nor - 

mative eficiente și sustenabile pentru 

investițiile de capital în rețelele 

electrice și în generare 

•C5.11: Proiectarea piețelor pentru 

integrarea la scară largă a surselor 

regenerabile de energie și ges tiu nea 

cererii 

•C2/C5.02: Dezvoltarea și schim bări ale 

afacerilor Operatorilor de Sistem. 

Mai multe dintre acestea sunt finalizate 

sau aproape de final. SC este în curs de 

a dezvolta termenii de referință pentru 

noile grupuri de lucru. 

•Dintre temele explorate de SC: 

•Interacțiunea Prețului de piață și 

Acțiunile normative privind Teh no logiile 

Emergente 

•Noi tendințe și practici de finan țare a 

extinderii și modernizării generării și 

transportului 

•Gestionarea riscului cu obiectivul de a 

pregăti un manual și un tutorial. 

SC va urmări îndeaproape activi tățile 

legate de rețeaua inteligentă acolo unde 

vor deveni importante aspecte legate de 

piețe și regle mentări. 

Întâlniri și evenimente 

Întâlnirea SC din 2010 și sesiunea C5 au 

avut loc la Paris în luna August. 

Sesiunea C5 s-a bucurat de mulți 

participanți și discuții excelente. 

SC C5 a participat de asemenea la 

simpozionul internațional Sistemul 

electric al viitorului – Integrarea superrețelelor 

și micro-rețelelor de la 

Bologna, septembrie 2011. 

În anul 2011, întâlnirea anuală a C5 a 

avut loc la Sidney în noiembrie, odată cu 

colocviul C5 Factori ai schimbărilor 

normative și de structură a piețelor, 

incluzând Seminarul Perturbarea Pieței. 

Tutoriale și seminarii 

Comitetul de Studiu C5 a organizat un 

Seminar dedicat Perturbărilor de Piață în 

cadrul CIGRE 2010 de la Paris. Seminarul 

a avut succes, având mulți participanți și 

fiind pri mul dintr-o serie de seminarii 

create cu scopul de „a comunica ex - 

periențele și evenimentele im por tante 

legate de piețele de energie electrică și 

performanța acestora”. Acest seminar a 

explorat modul în care piețele de energie 

electrică și reglementările norma tive au 

răspuns la o serie de factori, de la condiții 

meteo extreme la restructurarea piețelor. 

C5 a orga nizat un al doilea astfel de 

seminar în cadrul unui colocviu planificat 

pentru întâlnirea SC 2011 de la Sidney. 

Informații referitoare la grupurile de 

lucru și alte activități SC C5 pot fi găsite 

pe site-ul C5 sau luând contact cu 

Președintele SC Olav B. Fosso sau 

Secretarul Alain Taccoen.n 



Cum pot avea o factură mai mică fiind parte a unui grup 

de consumatori? *) 

 

Drd. Ing. Ec. Cristina Loghin, CNTEE Transelectrica SA, Prof. Dr. Ing. Aureliu LECA, UPB 

Rezumat: 

Articolul îşi propune să aducă în discuţie câteva argumente în favoarea grupării consumatorilor în comunităţi de 

consum. 

Există consumatori de energie care 

ştiu că politica energetică euro - 

peană îi poziţionează în centrul 

atenţiei, că piaţa s-a liberalizat deja 

şi că le oferă posibilitatea dar şi 

responsabilitatea de a-şi alege fur - 

nizorul şi/sau de a negocia cu el. 

In România, la nivelul anului 2011, 

conform [1], ponderea consuma - 

torilor necasnici alimentaţi în regim 

concurenţial a luat un avans de 

doar 6% faţă de 2010, ceea ce ne 

determină să ne punem întrebarea 

dacă nu există cumva bariere pen - 

tru aceasta? 

In SUA şi în ţări ale UE grupurile de 

consumatori au identificat ca so - 

luţie a problemei gruparea în comu - 

nităţi 1 de consumatori, care, în 

afară de faptul că devin, prin con - 

sumul lor cumulat, interesante 

pentru un furnizor, pot oferi mem - 

brilor servicii din domeniul utili - 

tăţilor, la cel mai bun nivel de cali - 

tate şi la cel mai mic cost posibil. 

Astfel, în Germania, numai în anul 

2011 au fost înfiinţate 167 de 

cooperative, comparativ cu numai 

opt înfiinţate în 2006. Iar în sudul 

Germaniei unul din trei cetăţeni 

este membru al unei cooperative 

energetice. 

Acolo, modelul s-a dovedit a fi 

viabil, în special datorită politicii 

energetice de promovare a capa - 

cităţilor de producţie locale care 

utilizează surse regenerabile care 

să înlocuiască dependenţa de ener - 

gia nucleară şi datorită soluţiilor de 

rezolvare a problemelor energetice 

la nivel local. In plus, nu numai că 

cetăţenii s-au implicat pentru a 

avea o comunitate locală puternică, 

dar şi legislaţia s-a modificat pentru 

a încuraja înfiinţarea cooperativelor 

şi nu în ultimul rând băncile, în 

special cele organizate în mod 

tradiţional ca şi cooperative, au 

susţinut cu fonduri şi finanţări 

înfiinţarea de cooperative locale. 

Din punct de vedere tehnic, comu - 

nitatea de consum presupune o 

sumă de consumuri individuale 

care se află în relaţie, rezultând un 

consum agregat al acelei comu - 

nităţi. Agregarea nu reprezintă o 

sumă simplă, ci o compunere a 

consumurilor individuale armoni - 

zate. Consumurile individuale vor 

ţine cont de consumul colectiv 

agre gat, care va fi, de altfel, şi 

contractat, deci, ulterior contrac - 

tării, consumatorii îşi vor adapta 

consumul lor individual la cerinţele 

consumului comun, ţinând cont de 

cerinţele/restricţiile celorlalţi con - 

su matori cu care se află în comu - 

nitate. Cea mai importantă adap - 

tare a consumurilor individuale la 

consumul comun este consumul 

după un orar comun, astfel încât 

curba agregată de consum să fie 

mai aplatizată decât suma arit - 

metică a consumurilor indivduale. 

Consumul comun al unor consu - 

matori dintr-o comunitate de 

consum poate fi asimilat consu - 

mului comun al unei Părţi 

Responsabile cu Echilibrarea, în 

care toţi consumatorii individuali 

sunt alimentaţi şi se raportează la 

un anume furnizor în mod 

individual. 

Juridic, comunitatea de consuma - 

tori are o relaţie contractuală unică 

cu un singur furnizor, care acoperă 

toţi consumatorii interrelaţionaţi. 

Pentru a obţine condiţii favorabile 

de contractare, după adunarea 

consumurilor individuale se reali - 

zează o optimizare a consumului 

agregat, urmând ca în final să aibă 

loc repartizarea consumului opti - 

mizat pentru fiecare consumator, în 

cote proporţionale sau în cote 

convenite după un anumit criteriu. 

In comunităţile de consumatori se 

pun două probleme extrem de 

importante: 

- agregarea consumurilor indivi - 

dua le trebuie să menţină indivi - 

dua litatea şi/sau specificitatea 

fie că rui consumator sau a fie - 

cărui profil de consum în limite 

tole rabile pentru acesta; 

- optimul/optimurile profilului co - 

mun al consumului agregat tre - 

buie să fie acceptat/e de către 

fiecare consumator individual. 

In practică, aceasta înseamnă că, 

odată găsit optimul consumului 

agregat, criteriile de optim trebuie 

să fie reproduse de fiecare con - 

sumator individual iar valorile de 

optim trebuie să fie acceptate de 

fiecare consumator individual. 

In cazul cel mai simplu, situaţia se 

prezintă astfel: 

- curba individuală de consum 

poate avea unul sau mai multe 

paliere optimale, reprezentate de 

acele valori care pot fi folosite la 

contractarea individuală a aco - 

peririi consumului propriu. Aces - 

te paliere pot fi de natură 

tehnică, economică, financiară şi 

de risc. 

- consumul agregat este, la rândul 

său, optimizat. Astfel, se va 

determina acel palier/acele palie - 

re care optimizează curba agre - 

gată de consum a întregii 

comunităţi: criteriile sunt ace - 

leaşi ca şi în cazul curbelor 

individuale, respectiv de natură 

tehnică, economică, financiară 

sau de risc. 

- valorile optimale vor fi acceptate 

de fiecare consumator şi fiecare 

curbă de consum individual va fi 

reproiectată în corelaţie cu 

palierul/palierele optim/e. 



Aceasta poate avea o dezvoltare în 

următoarele situaţii: 

- atunci când se convine asupra 

unei funcţii comune de utilitate, 

de exemplu funcţia de cheltuieli 

cu achiziţionarea energiei: de 

obicei, un consumator individual 

se alătură unei comunităţi cu 

scopul imediat de a-şi reduce 

cheltuielile cu achiziţioanrea 

ener giei de care are nevoie, iar 

intrarea în comunitate este o 

alternativă la alegerea unui alt 

furnizor decât cel existent. 

- atunci când fiecare consumator 

individual are propria funcţie de 

utilitate, respectiv are alte criterii 

de optimalitate şi alte cerinţe 

către furnizorul său: este cazul 

consumatorilor individuali care se 

pot grupa după cerinţa unei 

siguranţe maxime a alimentării 

(spitale, instituţii care nu acceptă 

întreruperea alimentării, pentru 

că trebuie să menţină un grad 

ridicat de securitate etc.) şi care 

intră în comunitatea teritorială a 

unui alt grup de consumatori 

care doresc cheltuieli minime cu 

alimentarea proprie cu energie 

(de exemplu pentru puncte de 

consum sezoniere sau pentru 

puncte de consum cu profiluri 

neuzuale). La această comu - 

nitate mai poate dori să adere un 

grup de consumatori pe care îi 

interesează cheltuieli zero cu 

achiziţia energiei. Aceste grupuri, 

care au interese diferite, aderă la 

aceeaşi comunitate/cooperativă 

de consum fie din considerente 

de apartenenţă teritorială, fie din 

considerente de mediu (comu - 

nităţi umane responsabile care 

decid să contribuie la 

minimizarea efectelor asupra 

mediului), fie din considerente de 

altă natură (economică: comu - 

nităţi cu un anumit standard de 

viaţă, politică: comunităţi cu un 

anumit scop politic, socială: 

comunităţi religioase sau comu - 

nităţi care doresc să se separe/să 

se adune pe diverse criterii). 

- atunci când o comunitate doreşte 

un anumit grad de independenţă 

faţă de furnizori/producători ex - 

terni sau de interdependenţă 

energetică în interiorul comu - 

nităţii: acceptă sau nu un anumit 

furnizor de materii prime, accep - 

tă sau nu consumul unor anumite 

resurse, acceptă sau nu un anu - 

mit mod de trai sau o anumită 

colectivitate. In acest caz, comu - 

nitatea nu reduce neapărat 

alimentarea cu energie la un ţel 

legat de cheltuieli minime sau 

nule ci doreşte să fie şi furnizor 

propriu de energie pentru acei 

consumatori care aderă la ideile, 

valorile şi principiile comunităţii. 

La nivel macro, poate fi vorba 

chiar de colectivităţi sau 

autorităţi locale. 

In cazul în care comunitatea are ca 

obiectiv cheltuieli nule cu energia 

dedicată consumului propriu, inclu - 

zând deci realizarea unei capacităţi 

proprii de producţie de energie 

pentru acoperirea acestuia, sau nu 

găseşte un furnizor care să-i ac - 

cepte condiţiile, se trece la mode - 

larea unui consum comun care să 

permită această separare. 

Condiţia de existenţă a unei 

comunităţi / cooperative de consum 

este găsirea unui număr critic de 

consumatori sau care consumă în 

total o cantitate critică de energie 

electrică, care au încredere unii în 

alţii şi care au dorinţa de a acţiona 

în comun pentru a îmbunătăţi 

calitatea vieţii fiecăruia dintre ei. 

Apoi, prima şi cea mai importantă 

problemă care trebuie rezolvată în 

cadrul unei comunităţi/cooperative 

de consum se referă la schimbarea şi 

adaptarea profilurilor de consum ale 

fiecărui consumator în vederea 

contractului unic optimizat. Agre - 

garea iniţială a curbelor de consum 

individuale într-o curbă a comu nităţii 

este urmată de o optimizare a 

acesteia, pentru a putea con tracta 

energia totală necesară comunităţii în 

condiţii mai bune. 

Condiţiile negociate şi contractate 

de comunitate cu furnizorul trebuie 

să constituie baza de adaptare a 

consumurilor individuale. Aceasta 

poate să semnifice necesitatea 

aplatizării, într-o oarecare măsură, 

a curbei proprii de consum, prin 

translatarea unor vârfuri de 

consum la altă oră. 

Cel mai întâlnit exemplu este urmă - 

torul: anumite consumuri uzuale 

pentru o familie sunt planificate la 

momente succesive de timp sau, în 

orice caz, nu simultane. Este cazul 

banal al spălării rufelor, iar soluţia o 

reprezintă programarea maşinilor 

de spălat ale familiilor din comu - 

nitate pentru zile şi/sau ore cât mai 

diferite. Această planificare permite 

fie evitarea unui vârf de consum 

(de exemplu cel de sâmbătă 

dimineaţa), fie aplatizarea consu - 

murilor individuale care vor fi 

agregate în curba comună. 

Chiar dacă nu pare important, 

soluţiile problemei de mai sus se 

reduc la planificarea cât mai 

riguroasă posibil a unor consumuri 

individuale, în termeni de cantitate, 

valoare şi moment. Această pla - 

nificare poate merge de la simple 

înţelegeri cu privire la anumite ore 

de consum până o dispecerizare 

internă a consumurilor, caz în care 

smart metering-ul şi aparatura de 

comandă sunt esenţiale. Partea 

negativă a unor astfel de abordări 

este tendinţa consumatorilor indi - 

viduali de a se desprinde de comu - 

nitate/cooperativă de exemplu din 

cauza reducerii sau anulării deciziei 

proprii în administrarea consumului 

propriu. 

A doua problemă importantă 

pentru comunităţi/cooperative de 

consum este impactul lor modelator 

asupra pieţei sau asupra sistemului 

ener getic local. Optimizarea consu - 

murilor, care are ca scop principal 

reducerea cheltuielilor cu consumul 

de energie electrică pentru 

consumatori, poate avea implicaţii 

uneori neaşteptate la nivelul 

sistemului energetic local, astfel: 

- modificări de priorităţi în disp - 

ecerizarea locală; 

- reducerea per ansamblu a 

consumului, care este, de altfel, 

un scop declarat. Dar uneori se 

asistă la acea creştere a con - 

sumului a cărei valoare tinde să 

egaleze economiile rezultate. 

Altfel spus, economia de consum 

conduce, de multe ori, la un 

consum suplimentar sau la con - 

sumul pentru utilităţi care nu 

existau anterior. Este cazul, spre 

exemplu, al becurilor economice 

al căror număr creşte până ce 

puterea totală tinde să egaleze 



puterea becurilor clasice care au 

fost înlocuite. Mai mult, energia 

verde tinde să fie consumată cu 

precădere şi chiar în exces, con - 

ducând la concluzia că acesta 

este motorul dezvoltării dome - 

niului regenerabilelor. Dar acest 

exces de consum de energie cu 

„etichetă verde” va compensa 

economiile realizate la consumul 

de energie produsă clasic. 

Al treilea aspect important se 

referă la investiţii: comunităţile de 

consum tind să dorească să 

producă singure energia necesară, 

ceea ce poate determina o aglo - 

merare a proiectelor de investiţii în 

domeniul capacităţilor de producţie. 

Comunitatea de consum, prin 

crearea propriei capacităţi de 

producţie, face un salt ca entitate, 

devine, pe de o parte, mult mai 

responsabilă şi, pe de alta, mult 

mai independentă de furnizor şi mai 

puţin controlabilă. 

In acest sens, devine importantă 

nevoia de capital, suficient pentru a 

crea propria capacitate de pro - 

ducţie, mai ales când apare şi 

tendinţa de a produce suficient de 

mult astfel încât veniturile din 

tranzacţionarea energiei produse în 

exces faţă nevoi să acopere chel - 

tuielile comunităţii cu energia 

electrică. 

Bibliografie 

•*** Raport privind rezultatele 

monitorizării pieţei de energie 

electrică în luna decembrie 2011, 

ANRE – www.anre.ro, 2012 

•S.F. Ghaderi , J. Razmi, B. Ostadi, 

A Mathematical Model for Load 

Optimization: Linear Load 

Curves, Journal of Applied 

Sciences, 6: 883-887, 2006 

•C. Loghin, A. Leca, D. Loghin, 

Comunităţile/cooperativele de 

consumatori – o soluţie pentru 

diminuarea valorii facturii de 

energie electrică la consumatorul 

final, Forumul Energiei pentru 

Europa Centrală şi de Est – 

FOREN 2012, Neptun-Olimp, 17- 

21 iunie 2012 

•W.P. Watkins, Co-operative 

Principles; Today & Tomorrow, 

format electronic, International 

Co-operative Alliance ICA, Mai 

1986 

•F. Prose, K. Wortmann, A 

Consumer Initiative for better 

Lighting and Energy Saving - 

Negawatt for Megawatt, Paper 

given to 1st European Conference 

on Energy-Efficient Lighting, 

Stockholm, 1991 n 

Energie sustenabilă pentru toţi *) 

În luna septembrie 2011, secre - 

tarul general al Naţiunilor Unite a 

lansat iniţiativa Energie sustenabilă 

pentru toţi (SE4ALL) ca un par - 

teneriat multilateral între orga - 

nisme guvernamentale, sectorul 

privat şi societatea civilă. 

Iniţiativa Energie Sustenabilă pen - 

tru toţi are trei obiective principale 

ce urmează a fi atinse până în anul 

2030: 

- asigurarea accesului universal la 

servicii energetice moderne; 

- dublarea ritmului de creştere a 

eficienţei energetice; 

- dublarea ponderii energiei din 

surse regenerabile în mixul 

energetic global. 

În prezent, la această iniţiativă au 

subscris 61 de ţări, au fost mobi - 

lizate practic 10 miliarde dolari şi se 

propune asigurarea accesului la 

servicii energetice moderne pentru 

mai mult de un miliard de oameni. 

În stadiul actual, lucrările constau 

în obţinerea datelor necesare 

carac terizării accesului naţional la 

energie, a eficienţei energetice şi a 

penetrării surselor regenerabile de 

energie. 

În cadrul eforturilor privind energia 

sustenabilă în beneficiul tuturor 

este supusă discuţiei propunerea 

de metodologie pentru analiza 

eficienţei energetice. 

Evaluarea eficienţei energetice a 

proceselor şi la nivel global necesită 

iniţial o definiţie clară a noţiunilor şi 

a modului de măsurare a acesteia. 

De cele mai multe ori eficienţa 

energetică se defineşte pe baza 

relaţiei între energia de intrare şi 

serviciul energetic la ieşirea pro - 

cesului. În cadrul comparaţiilor 

internaţionale se foloseşte, în mod 

obişnuit, noţiunea de intensitate 

energetică, măsurată de obicei în 

MJ/USD ca o mărime globală ce 

caracterizează economic modul de 

utilizare a energiei. Acest indicator 

oferă totuşi informaţii insuficient de 

acurate având în vedere că va - 

loarea acestuia depinde nu numai 

de aspecte strict tehnice dar şi de 

structura sectorială a PIB. În acest 

sens, sunt dezvoltate metode 

diferite de a determina componenta 

care se referă strict la eficienţa 

energetică. 

Au fost propuse două metodologii 

pentru a defini indicatorul de 

intensitate energetică. 

În prima metodă s-a plecat de la 

evaluarea de piaţă a puterii de 

cumpărare. Această metodă are 

tendinţa de a subevalua PIB al eco - 

nomiilor în dezvoltare, având în 

vedere preţurile locale reduse. 

Apare necesară utilizarea unui 

factor de corecţie actualizat anual. 

În cea de a doua metodă sunt 

luate în consideraţie cererea de 

energie primară şi energie finala 

utilizată. Luând în considerare 

energia primară pentru evaluarea 

inten sităţii energetice este avut în 

vedere atât sectorul de producere 

cât şi cel de utilizare. Este dificil 

însă de a utiliza acest indicator 

pentru sectoarele sau subsec - 

toarele în care energia final utilizată 

este cea mai relevantă. Apare 

necesară utilizarea de indicatori 

suplimentari pentru a lua în 

considerare eficienţa energetică a 

sectorului de furnizare de energie. 

*) Sinteză SE4 ALL realizată de domnul profesor Nicolae Golovanov consilier CNR-CME 



Pentru efectuarea studiilor privind 

eficienţa energetică s-a propus ca 

indicator principal intensitatea 

energetică bazată pe PIB şi 

evaluarea tendinţei de creştere 

pentru diferitele ţări şi regiuni 

majore. De asemenea, vor fi 

analizate posibilităţile de descom - 

pune a indicatorului pentru a pune 

în evidenţă tendinţa de creştere a 

eficientei energetice separat faţă de 

aspectele legate de schimbările în 

structura PIB. 

Pe baza datelor obţinute din 

aproape 140 ţări va putea fi 

evaluată eficienţa energetică la 

nivelul sectorial şi subsectorial. 

În modul cel mai clar, la nivel 

inferior, eficienţa energetică poate 

fi exprimată prin relaţia dintre 

energia de intrare şi produsul final, 

la nivel individual de proces sau 

tehnologie, ca indicator de bază al 

piramidei indicatorilor de eficienţă 

energetică (fig. 1). Ca exemplu de 

acest indicator este energia 

necesară pentru producerea unei 

tone de otel, de un anumit tip, cu o 

calitate specificată, cu un material 

iniţial stabilit, în cadrul unui proces 

particular. 

Datele de acest tip, puternic 

dezagregate, nu pot oferi informaţii 

utile la nivel general şi de fapt, sunt 

greu de obţinut având în vedere 

confidenţialitatea acestora. Apare 

astfel necesitatea adoptării de noi 

indicatori agregaţi şi dezvoltarea 

unie metodologii corespunzătoare 

de agegare pentru obţinerea unor 

indicatori de nivel superior. 

În acest sens, este necesar a ana - 

liza comparativ informaţiile oferite 

de indicatorul de eficienţă ene - 

rgetică în raport cu indicatorul de 

intensitate energetică. Obţinerea 

unor informaţii realiste privind 

valorile intensităţii energetice nece - 

sită o analiză de detaliu a puterii de 

cumpărare în diferitele ţări sau 

regiuni şi a cursului valutar pe piaţa 

internatională, în special în ţările în 

curs de dezvoltare. 

Având în vedere volatilitatea valo - 

rilor carea stau la baza determinării 

eficienţei energetice, datorită posi - 

bilităţii de modificare atât a ener - 

giei de intrare (numitorul relaţiei de 

definiţie) cât şi a produsului realizat 

(numărătorul relaţiei de definiţie) 

apare necesitatea elaborării unei 

metodologii specifice care să per - 

mită obţinerea unor date care să 

permită comparabilitatea acestora. 

Metodologia propusă se bazează pe 

rezultate obţinute în 5 sectoare 

esenţiale de utilizare a energiei 

electrice (sector rezidenţial, trans - 

porturi, agricultură, industrie, ser - 

vicii), în două sectoare de furnizare 

de energie (energie electrică, gaze 

naturale) şi pentru două industrii 

ener gointensive (de exemplu, pro - 

ducţia de oţel şi producţia de 

ciment). Din datele globale obţi - 

nute pentru intensitatea energetică 

urmează a fi deduse infor maţiile 

necesare privind eficienţa energe - 

tică la nivel global (fig.2). 

Pentru fiecare dintre sectoarele 

analizate sunt prezentate pe larg 

criteriile de achiziţie şi validare a 

datelor şi modul în care sunt luate 

în calcul mărimile de intrare, mă - 

rimile de ieşire şi pierderile din 

sistem. 

Informaţiile obţinute permit deter - 

minarea tendinţei de creştere a 

eficienţei energetice şi a princi - 

palelor mărimi care o influenţează. 

Metodologia propusă permite unifi - 

carea modului de evaluare a efi - 

cienţei energetice globale în 

diferitele ţări şi regiuni, astfel încât 

să se obţină date coerente. Ca 

exemplu, CME cu suportul tehnic al 

ADEME/ENERDATA calculează un 

indicator global de eficienţa 

energetică bazat pe un set redus de 

indicatori agregaţi. Acest indicator 

global este adecvat mai ales ţărilor 

puternic dezvoltate. 

Dezvoltarea unor indicatori de 

eficienţă energetică în ţări în curs 

de dezvoltare este limitată de lipsa 

datelor, de calitatea datelor exis - 

tente şi de lipsa de expertiză 

privind colectarea, urmărirea şi 

analiza datelor. 

Evaluarea tendinţei de creştere a 

eficienţei energetice în diferitele 

ţări şi regiuni trebuie să aibă în 

vedere politicile privind eficienţa 

energetică, obiectivele propuse, 

cadrul instituţional şi nivelul 

investiţiilor. 

Metodologia propusă pentru 

evaluarea eficienţei energetice va fi 

testată pe termen mediu pentru a 

pune în evidenţă posibilitatea 

utilizării informatiilor privind inten - 

sitatea energetică pentru deter - 

minarea indicatorilor de eficienţă 

energetică. Eforturile actuale se 

focalizează pe creşterea nivelului 

de disponibilitate a datelor din 

diferitele sectoare de activitate, 

importante pentru balanţă ener - 

getică a ţării, pe obţinerea unor 

date mai realiste privind energia 

utilizată în sectorul rezidenţial şi în 

sectorul de transporturi. 

Se consideră că informaţiile obţi - 

nute vor dezvolta oportunităţi pen - 

tru investiţii mai centrate pe 

eficienţa energetică la scara întregii 

activităţi economice, pe baza unor 

date mai clare privind eficienţa 

energetică în cadrul diferitelor sub - 

sectoare şi pentru diferite tehno - 

logii/procese. 

În partea finală a lucrării sunt 

indicate măsurile pe termen scurt şi 

cele pe termen mediu necesar a fi 

adoptate la nivel de ţări şi la nivel 

global pentru obţinerea informa - 

ţiilor complete, veridice şi com - 

parabile pentru evaluarea coerentă 

atât a eficienţei energetice cât şi a 

tendinţelor de creştere a acesteia. 

Lucrarea şi metodologia propusă 

sunt deosebit de utile, în etapa 

actuală, în care se pune un accent 

deosebit pe eficienţa energetică 

datorită aportului deosebit pe care 

îl poate aduce la limitarea poluării 

mediului ambiant. 

Realizarea unui mod unitar de 

evaluare a eficienţei energetice pe 

baza unor indicatori comparabili va 

permite dezvoltarea politicilor de 

creştere a eficienţei energetice şi 

direcţionarea inves tiţiilor spre do - 

me niile care asigură aportul cel mai 

important la reducerea energiei 

utilizate pentru obţinerea aceluiaşi 

serviciu energetic.n 



Geological and Industrial Coal Resources in Leading 

Coal Producer Countries 

 

Prof. Em. Dr. h. c. mult. Dr. Ing. Ferenc Kovács Member of Hungarian Academy of 

Sciences Research Group of Geoengineering, Hungarian Academy of Sciences 

Nowadays (2008, 2010), the rate of coal in the world’s electricity production of 20·10 12 kWh/year is a round 40%. It is 

similarly high in leading coal producer countries: 47% in both the US and Germany. For the future (2020, 2030, 2050), longterm 

forecasts/plans predict a similarly high rate: 38% in the U an, a round 50% in Germany. with the world average being 

predicted to be 43% in 2035 with a production of 35·10 12 kWh/year. 

The present (2010) coal production of 6.3 billion t/year may increase to 11 billion t/year by the end of the 21st century with 

the century average amounting to 8 billion t/year. 

On the basis of official reports and expert estimations, the forecast data for both geological and, in greater detail, explored 

industrial coal resources (that can be economically exploited) are analysed. The wide range of professional estimations give 

approximately identical figures: the world’s industrial coal resources are 700 -1,000 (1,200) billion tons while estimated 

geological resources amount to 5,000 – 8,000 (15,000) billion tons. 

On the basis of the production (demand) data forecast for the 21st century, the average period of supply in industrial 

resources is 200-300 years in the large coal producer countries (over 1,000 years in Russia) while the world average is 160 

years due to China’s figure of 40 years attributable to exceptionally intensive production there. The average of the 8 leading 

coal producer countries (China’s 40 year figure included) is approxi mately identical with this while the average of 7 countries 

(China excluded) is a round 400 years. 

On the basis of the estimated geological resources (5,000 – 8,000 billion tons) and subject to further successful explorations, 

period of supply may even be 500-800 years. 

With a 10 Mt/year production volume, Hungary has supplies for 330 years, and with an unjustifiably low 4 Mt/year production 

volume, for 800 years. 

According to publication [1], the 

rate of coal in electricity production 

is quite considerable in the current 

period (2008-2010). In the world’s 

electricity production of 20·10 12 

kWh/year, the rate of coal is 41%, 

in the US, it is 47% for a 3.7·10 12 

kWh/year production while in 

Germany, it is 43% for a 0.62·10 12 

kWh/year production volume. 

When planning for the future, 

countries prepare long-term forecasts. 

According to the global forecast for 

2035, coal will be responsible for 

43% of the 39·10 12 kWh/year 

production volume. The US forecast 

for 2050 takes into account a 38% 

coal rate for the 5.0·10 12 kWh/year 

production. For the period following 

2020, the basic German forecast 

takes into account a 50% coal rate, 

which may even be higher due to 

the reduction of the production of 

nuclear power plants (close-downs) 

also depending on the amount of 

imported gas. [2, 3, 4] 

There are different estimations 

concerning fossil fuel (coal, lignite, 

mineral oil, natural gas) resources. 

As regards mineral oil, conventional 

world supply is estimated to last for 

30-40-50 years while the same figure 

for natural gas is 50-60-70 years. The 

exploration and exploitation of nonconventional 

resources (oil shale, oil 

sand, gas shale, gas hydrate) may 

significantly expand supply oppor - 

tunities. In case of coal (hard coal, 

brown coal, lignite), every esti - 

mation indicates significantly larger 

resources and longer supply 

periods. 

With regard to the above forecasts 

taking into account a 30-40-50% 

coal rate in electricity production, 

this paper gives an overview of 

what data the different experts and 

institutions have published about 

the world’s coal resources. In most 

of the cases, the figures for 

industrial coal resources (that can 

be economically produced with the 

currently available technologies) 

are given but for some authors, the 

figures for geological resources and 

for other expert estimations, the 

period of supply (how long it will be 

enough) are presented for the 

production volume at the time of 

estimation. As regards the issue of 

saving/depletion of coal resources, 

it is investigated what supply 

volumes can be taken into account 

for coal, and for how many 

generations, they will be sufficient. 

As early as at the beginning of the 

20th century, this was written [5]: 

’There is hardly any other issue in 

natural sciences that scholars 

would deal with so much as the 

question of fuels: what will happen 

if there is no longer any hard coal in 

the layers of the Earth.…. and hard 

coal is running out.’ The authors 

then made the following forecasts: 

The hard coal resources of Great 

Britain (one hundred million tons) 

will run out in 435 years… 

Belgium, Prussian Silesia and 

Russia possess the largest hard 

coal resources but even these will 

not be able to satisfy rising demand 

for longer than 500 years, 

According to Hall, North America 

may meet current world demand 

for ten thousand years. 



Fifty years later (in 1944), Kálmán 

Sztrókay [6] wrote the following on 

the basis of 1929 data: the brown 

coal resources of the Earth amount 

to 3,000 billion tons, of which 

industrial resources are 400 billion 

tons, and black coal resources give 

4,400 billion tons, of which 

industrial resources amount to 300 

billion tons. 

The figure for the resources of the 

five continents is 5,662 billion tons 

in black coal equivalent of 7,000 

calories. With the 1929 production 

volume of 1.25 billion tons, the 

industrial resources of 700 billion 

tons (present-day estimates 

indicate an identical figure for the 

minimum amount of current 

industrial resources) meant supply 

for 570 years (early 2000s). 

Now, let us investigate current 

’official’ and scientific figures and 

estimations. 

According to data from the Hungarian 

Geological Service [7], the world’s 

industrial black coal resources are 

519 billion tons while brown coal 

resources are 465 billion tons so with 

a 4.3 billion ton production volume, 

the 984 billion tons of resources 

provide supply for 228 years. 

According to data from György 

Vajda [8,9], the world’s industrial 

black coal resources amount to 510 

billion tons and brown coal 

resources are 475 billion tons, 

altogether 985 billion tons, which 

ensures supply for 219 years, 

taking a production volume of 3.6 

+ 0.9 - 4.5 billion tons/year into 

account. The coal resources of 

eight prominent countries (Russia, 

USA, China, Germany, India, 

Poland, South Africa) amount to 

817 billion tons. He indicates the 

world’s geological resources to be 

5,000 billion tons. 

Estimating the world’s geological 

resources to be 4,773 billion tons, 

the author of publication [10] gives 

a 136-year period of supply for 

industrial hard coal resources and a 

293-year period of supply for lignite 

resources. 

Investigating the expected prospects 

of coal production, Klaus Brendow 

[11] gives the figure 510 billion tce 

(7,000 calories) for the world’s 

black coal resources and 200 billion 

tce for brown coal resources, which 

are 710 billion tce altogether, 

equivalent to 160- and 460-year 

periods of supply and an average 

196-year period of supply. 

His figures for geological resources 

are the following: 6,000 billion tce 

black coal and 2,700 billion tce 

brown coal, altogether 8,700 billion 

tce. Adding up the production 

forecasts of the different countries, 

Klaus Brendow expects a 7 billion 

ton coal production volume for the 

year 2030 while the World Energy 

Council (London) gives the coal 

production forecast of 11 billion tce 

for the year 2100. 

In his study, István Lakatos [12] 

gives the figure of 1,083 billion tons 

for industrial coal resources with a 

40% rate of black coal. 

According to Shashi Kumar’s data 

[13], the world’s industrial coal 

resources (2002) amount to 951 

billion tons black coal and 465 

billion tons brown coal. He gives 

the supply data of 204 and 209 

years. 

The author of publication [2] 

estimates the world’s industrial coal 

resources to be at least 900 billion 

tons (Mehr als 900 Mrd Kohlevorräte, 

2004), of which the US accounts for 

250, Russia for 157, China for 120, 

India for 80, Australia for 75, 

Germany for 65, South Africa for 50 

and the Ukraine for 30 billion tons, 

827 billion tons altogether, other 

prominent contributors being 

Brasil, Poland, Indonesia and 

Colombia. 

According to V. S. Kovalenko’s data 

based on former explorations [14], 

in the world, Russia possesses the 

second largest coal resources after 

the US. Russian geological resour - 

ces amount to 5,335 billion tons, 

which is 36% of the world’s geolo - 

gical resources accoding to him. 

This indicates the world’s geological 

resources to be a round 15,000 

billion tons. 

With the above 800-1,000 (1,200) 

billion ton data of the world’s 

industrial coal resources/reserves 

(economically exploitable with 

current technologies) taken from 

official publications and expert 

estimates, a supply period of 150- 

230 years is estimated by experts. 

Even with the current production 

volume of 6.3 billion tons and the 

production volumes of 7 billion tons 

estimated for 2030 and 11 billion 

tons for 2100, taking into account 

an average production volume of 8 

billion tons/year for the 21st 

century, the currently registered 

industrial resources will safely meet 

the demands forecast for this 

century. 

With regard to the currently known 

(estimated) geological resources of 

5,000 – 15,000 billion tons and 

taking into account the expected 

development of production 

technologies, further industrial 

resources of 2,000 – 5,000 billion 

tons may be forecast for the period 

after the 21st century, providing 

supply opportunities for future 

generations. In view of all this, it is 

hardly justified to speak broadly 

about ’ever decreasing fuel 

resources’ – at least with respect to 

coal types. 

In addition to world data and 

forecasts, here are some data 

concerning coal in Hungary. [7] 

Geological 

Industrial Reserves 

resources 

resources 

Coal type M (10 6 ) tons M (10 6 ) tons M (10 6 ) 

tons 

Black coal 1,950 200 450 

Brown coal 2,170 195 180 

Lignite 4,400 2,930 730 

Total 8,520 3,325 1,360 

Present annual coal production 

(2010, 2011) is 8.0 – 8.5 M tons of 

lignite and 1.5 – 2.0 M tons of 

brown coal. Although emphasizing 

’a commitment to coal in principle’, 

the National Energy Strategy [14] 

takes into account a decreasing 

future coal rate of 4-5% in 



electricity production in spite of the 

present rate of 14%. This decrease 

cannot be supported with rational 

arguments and is totally 

unjustified. 

The level of supply of a country or 

the world with utilisable raw 

minerals, namely with coal, with a 

given production volume, also 

depends on the number of the 

population. Next to the data of 

industrial coal resources, the 

following table provides the figures 

of annual production and the 

number of population, and calcula - 

tes the per head amount of 

industrial resources and the 

expected supply period subject to 

current production volume. 

Country 

Total 

industrial 

coal 

resources 

M (10 6 ) 

tons 

Hungary 3,325 

US 

Russia 

China 

India 

Australia 

Productio 

n volume 

Populati 

on 

Industri 

al coal 

resource 

s per 

head 

M (10 6 ) 

tons/year M (106 ) t/perso 

n 

Period 

of 

supply 

years 

10 

330 

10 330 

4 830 

250,000 932 310 800 270 

157,000 140 142 1,100 1,120 

120,000 3,162 1,321 90 40 

80,000 400 1,210 70 200 

75,000 353 21 3,570 210 

Germany 

65,000 190 82 790 340 

S o u t h 

Africa 50,000 225 44 1,140 220 

Ukraine 

30,000 80 46 650 375 

Total and 

average 827,000 5,482 3,176 260 150 

World 1,000,000 6,300 7,000 140 160 

On the basis of the data per head 

(t/person) (specific values) and the 

period of supply figures (years), 

the following conclusions can be 

made: 

•In the world’s 8 leading coal 

producer countries, the amount of 

coal resources per head is 

practically twice as much as the 

’world average’ (260/140,) calcu - 

la ted from currently known 

(estimated) data. (Obviously, in 

Asia, Indonesia, Africa or South 

America, considerable resources 

may still be discovered.) 

•The period of supply calculated for 

the world’s 8 coal producer 

countries is practically identical 

with the world average (150/160) 

although figures reveal quite 

significant differences between the 

individual countries (see for 

example, Russia or China), 

similarly to the data of industrial 

coal resources per head (t/person). 

(Due to export/import data and 

rates, use parameters may differ for 

the individual countries.) 

•In Hungary, the amount of 

industrial coal resources per head 

as well as the supply parameter 

calculated on the basis of 

production volumes 10 M t/year, 

and especially 4 M t/year, well 

exceed the world average. In view 

of this, it is unjustified that the 

National Energy Strategy only 

takes into account a 5% coal rate 

in electricity production forecasts. 

References 

•Kovács, Ferenc: Szén arányok a 

villamosenergia termelésben, a 

klímaokok valódisága (’Coal rates 

in electricity production. The reality 

of climate causes’) (manuscript) 

•Fabian, Jan (2011): Steinkohle – 

lokale Auswirkungen eines globalen 

Aufschwungs. 12 November, 2011. 

Clausthal – Zellerfeld. 

•Karmis, Michael (2010): Carbon 

Capture and Storage : The Road to 

Deployment. Annual General 

Meeting. Society of Mining Professors. 

Tallinn, Estonia, June 2010. 

•Karcher, Christian (2012): RWE 

The Energy to Lead. Bergheim 

18.04.2012. 

•Cholnoky, Jenő – Litke, Aurél – 

Papp, Károly – Treitz, Péter: A 

Föld. A Föld múltja, jelene és 

felfedez ésének története. (’The 

Earth. Past, present and history of 

exploration’) Athenaeum Irodalmi 

és Nyomdai Részvénytársaság, 

Budapest, 1906. 

•Sztrókay, Kálmán: Föld, víz, tűz, 

levegő. (’Earth, water, fire, air’ ) 

Királyi Magyar Egyetemi Nyomda, 

Budapest, 1944. 

•Magyar Geológiai Szolgálat 

(’Hungarian Geological Service’): 

Magyarország ásványi 

nyersanyag vagyona. (’Hungary’s 

mineral resources’) Budapest, 

2004. 

•Vajda, György: Energiapolitika. 

(’Energy policy’) 2001. Magyar 

Tudományos Akadémia 

•Vajda, György: Energiaellátás ma 

és holnap. (’Energy supply today 

and tomorrow’) Stratégiai 

kutatások a Magyar Tudományos 

Akadémián, Budapest, 2004. 

•Klank, Maksymilian: Europe and 

the Coal Industry. EURACOAL 

European Association for Coal and 

Lignite. Coal Industry across 

Europe. 2008. 

•Brendow, Klaus: Sustainable World 

Coal Mining. Perspectives to 2030. 

20 th World Mining Congress 2005. 

7-11 November, 2005. Tehran, 

Iran. ’Mining and Sustainable 

Development’, pp. 51-59. 

•Lakatos, István: Perspectives of Oil 

and Gas Production/ Consumption 

in the 21st Century. (manuscript) 

•Kumar, Shashi: Global Coal Vision – 

2030. 19 th World Mining Congress. 

1-5 November, 2003. New Delhi, 

India. Mining in the 21 st Century – 

Quo Vadis? pp. 137-148. 

•Nemzeti Energiastratégia 2030 

(’National Energy Strategy 2030’) 

77/2011 (X. 14.) Parliamentary 

decision. n 



Din Energetica UE 

Comisia Europeană– Comunicate de presă 

Smart Cities and Communities Communication *) 

What are „Smart Cities & 

Communities“? 

Smart and innovative cities make 

the best use of Europe’s great capa - 

city for research and innovation to 

improve the urban environment. 

In essence, a smart city/community 

combines diverse technologies to 

increase the efficiency of how a 

city functions. Cities and industries 

join forces to develop a joint 

technology agenda. 

European cities: the challenges… 

One of the greatest challenges 

facing Europe is how best to design 

and adapt cities into smart, 

intelligent, sustainable environments. 

•Cities create some 80% of the 

EU’s gross domestic product with 

their concentration of trade, 

business and „people expertise“. 

Cities are a driving force in gene - 

rating Europe’s economic growth. 

•They will become even more 

important as the proportion of 

Europeans living in urban areas 

grows from just over two-thirds 

today to a forecast 85% by 2050. 

•68% of the EU population lives in 

urban areas, which consume 70% 

of energy. This accounts for 75% 

of the EU’s total greenhouse gas 

emissions (GHG). 

•The information and communications 

technology (ICT) sector will require 

more and more electricity by 2020. 

•Urban transport is responsible for 

one-quarter of all the emissions 

from road transport. 

•Congestion costs Europe about 

1% of GDP every year – most of 

if it from urban areas. 

Smart transformation of cities 

– the barriers… 

At present however, cities are 

confronted with many obstacles 

when it comes to the use of smart 

technologies: barriers to the 

adoption of efficient technologies, 

difficulties for the promotion of 

innovation in public procurement 

or uncertainty about returns on 

investment. In tough economic times, 

businesses are also reluctant to 

scale up and rapidly deploy inno - 

vative technologies despite poten - 

tial cost savings and longer-term 

emissions reductions. 

In addition, the transport, energy 

and ICT services and value chains 

are now converging. 

What are „smart cities and 

communities“ or „lighthouse 

projects“? How do they work in 

practice? 

The idea is that industry tests 

technology in a given city/commu - 

nity to show that the technology it 

developed works on the ground, 

can be implemented for reaso - 

nable costs and has advantages for 

citizens and the whole community. 

Many technologies have been 

tested by industry under labora - 

tory conditions and need to be 

validated under real conditions of a 

city. The projects therefore bring 

competent industrial consortia 

(composed of R&D intensive 

industries from the three sectors) 

together with one or two cities to 

demonstrate their advantages – so 

that other cities may follow to 

implement the same technologies. 

EU funding will be concentrated on 

a limited number of demonstration 

projects with high impact. 

It is therefore foreseen that: 

Starting from 2014, a High Level 

Group will formulate a technological 

agenda with the most important 

aspects/issues to be addressed. 

Based on this agenda, the 

European Commission will make 

calls for proposals. Industryconsortia 

can apply, submitting 

their project ideas. 

What is new compared to the 

2011“ Smart Cities and 

Communities initiative“? 

Strategic Guidance by Group of 

CEOs, Mayors and Bank Managers 

A „High Level Group for Smart Cities 

& Communities“ is being established 

to formulate a technological trans - 

formation agenda. It will advise on 

the strategic orientation of the 

initiative identifying bottlenecks that 

are blocking the transformation of 

our cities and necessary action. This 

will help to identify the main issues 

to be addressed by the lighthouse 

projects. Full implementation from 

2014 onwards… 

This Innovation partnership will be 

fully operational under „Horizon 

2020“, the new research and 

innovation funding framework under 

the next Multiannual Financing 

Framework (MFF 2014-2020). 

However, a first wave of lighthouse 

projects will be launched as of now, 

on the basis of a substantially 

increased budget. 

Higher Budget and pooling resources 

together… 

The Commission has substantially 

increased funding from € 81 

million in 2012 to € 365 million in 

2013. Under the next MFF, „Smart 

Cities & Communities“ will become 

an important part of Horizon 2020. 

In addition to the substantial 

increase of the budget, the quality 

of the demonstration projects is 

different. Rather than focussing on 

one sector as in the first year, 

selected demonstration project will 

have to integrate all three aspects: 

energy, ICT and transport. 

What kind of projects could be 

co-financed? 

*) Preluare din MEMO/12/538, Bruxelles, 2012 



•Smart buildings and neigh - 

bourhood projects. They can for 

example integrate and manage 

local and renewable energy 

sources. They could expand the 

use of high efficiency heating 

and cooling (using biomass, solar 

thermal, ambient thermal and 

geothermal heat storage, cogeneration 

and district heating). 

They could also support the 

construction of nearly zeroenergy 

buildings and positive 

energy buildings and neigh - 

bourhoods. 

•Smart supply and demand 

service projects. Funding could 

be available for schemes which 

provide data and information to 

citizens and end-users on energy 

consumption/production and 

multimodal transport and 

mobility services; to develop 

smart metering and related 

services for energy, water, waste; 

monitoring and balancing the 

grid; or energy storage (including 

virtual energy storage) 

•Urban mobility projects. These 

could be electric public transport 

vehicles (for example trolley 

buses, trams, metro vehicles) 

that are able to exchange surplus 

energy (braking and accelerating 

energy) with the energy system. 

They could be using ICT to 

manage energy flows or using 

hydrogen as an energy carrier for 

storing energy and balancing 

demand at city level for energy 

and stationary power – controlled 

by ICT using forecasts for 

demand patterns based on 

weather forecasts, event 

planning, vehicle route patterns, 

etc. 

•Smart and sustainable digital 

infrastructures. By reducing the 

carbon footprint of the Internet, 

in particular data centres and 

telecoms equipment, including 

broadband; intelligent heating, 

cooling and lighting solutions; 

Who can participate in the call 

for proposals? 

The call for proposals will be open 

to industry-led consortia operating 

in the three sectors: energy, ICT 

and transport. The consortia will 

need to include partners coming 

from three Member States and/or 

Associated Countries teaming up 

with at least two cities. These 

criteria should ensure that the 

demonstration projects presented 

and selected are market-oriented 

and that they can be replicated in 

different cities. 

Does the call target countries 

or cities having specific features? 

The call does not make any specific 

reference to the characteristics of 

the cities, for instance their size or 

population. However the projects 

are expected to have an EU impact 

and to test solutions at sufficient 

large scale enabling the market 

–uptake and roll out afterwards. 

How will the call for tender 

work organized? 

Every year, around the month of 

July the Commission will launch a 

call for proposals, covering the 

areas in which these three sectors 

are closely linked. Bidding 

consortia will have few months to 

propose their projects which will 

be evaluated by the Commission. 

Once the projects are selected and 

the contracts negotiated with the 

Commission, consortia can start 

working on the projects, around 

one year from the date of the call 

for proposals. 

How will the replication of 

successful urban applications 

be managed? 

There will be a „Smart Cities & 

Communities“ Stakeholder Platform 

which will bring city authorities, 

industry, NGOs and civil society 

together. The platform will 

accompany the implementation of 

the lighthouse projects and monitor 

overall implementation of the 

Innovation partnership. It will 

organise activities so that 

experience and knowledge from 

lighthouse projects will be shared.n 

Indirect Land Use Change (ILUC) *) 

What are biofuels? 

Biofuels are liquid or gaseous 

transport fuels made from 

biomass. The most important 

biofuels today are bioethanol 

(made from sugar and cereal 

crops) used to replace petrol, and 

biodiesel (made mainly from 

vegetable oils) used to replace 

diesel. There are two distinctive 

categories of biofuels: 

•Conventional (first generation) 

biofuels: First generation or 

conventionally produced biofuels 

are biofuels produced from food 

crops, such as sugar, starch and 

vegetable oils. They are produ - 

ced from land using feedstock 

which can also be used for food 

and feed. 

•Advanced (second and third 

generation) biofuels: Second and 

third generation or advanced 

biofuels are produced from 

feedstock that do not compete 

directly with food and feed crops, 

such as wastes and agricultural 

residues (i.e. wheat straw, 

municipal waste), non-food crops 

(i.e. miscanthus and short rota - 

tion coppice) and algae. 

Total biofuel consumption in the EU 

represented about 4,7% of trans - 

port fuel consumption in 2010, 

mainly first generation bio fuels. 

Biofuel consumption differs signifi - 

cantly across Member States. 

*) Preluare din MEMO/12/87, Brussels, 2012 


What are bioliquids? 

Bioliquids are liquid fuels made 

from biomass used for energy 

purposes other than transport. 

Bioliquids are normally made from 

vegetable oils. They are only used 

in some Member States and their 

consumption levels in the EU are 

low. 

Why do we need biofuels? 

We need sustainable biofuels to 

reach our 2020 targets for the use 

of renewable energy, fight climate 

change and to replace fossil fuels 

in the transport sector. Sustainable 

biofuels are the main alternative to 

petrol and diesel used in transport 

as they are low carbon fuels easily 

deployable on existing transport 

infrastructure. This is important as 

the transport sector produces 

around 20% of the greenhouse gas 

emissions in the European Union 

and emissions are expected to 

grow in the medium term due to 

increasing demand. 

What is indirect land use 

change (ILUC)? 

When biofuels are produced on 

existing agricultural land, the 

demand for food and feed crops 

remains, and may lead to someone 

producing more food and feed 

somewhere else. This can imply 

land use change (by changing e.g. 

forest into agricultural land), which 

implies that a substantial amount 

of CO2 emissions are released into 

the atmosphere. What is new in 

the legislative proposal? 

The new rules will make biofuels 

used in the EU more sustainable 

and will help us to reduce further 

Greenhouse Gas emissions and 

encourage greater market pene - 

tration of advanced biofuels. This 

will be achieved in particular by: 

•increasing the minimum green - 

house gas saving requirements 

for new installations to 60%, 

compared to fossil fuels, in order 

to improve the efficiency of 

biofuel production processes as 

well as discouraging further 

investments in installations with 

low greenhouse gas performance; 

•including indirect land use change 

(ILUC) factors in the reporting by 

fuel suppliers and Member States 

of greenhouse gas savings of 

biofuels and bioliquids; 

•limiting the amount of food cropbased 

biofuels and bioliquids 

that can be counted towards the 

EU’s 10% target for renewable 

energy in the transport sector by 

2020, to the current consump - 

tion level – 5% up to 2020, while 

keeping the overall renewable 

energy and carbon intensity 

reduction targets; this means 

that the remainder will have to 

come mainly from second gene - 

ration biofuels; 

•providing incentives for biofuels 

with no or low indirect land use 

change emissions, and in 

particular the 2 nd and 3 rd gene - 

ration biofuels produced from 

feedstock that do not create an 

additional demand for land, in - 

cluding algae, straw, and various 

types of waste, as they will 

contribute more towards the 

10% renewable energy in trans - 

port target of the Renewable 

Energy Directive. 

What are ILUC factors? 

The proposal sets out indirect 

land-use change (ILUC) factors for 

different crop groups. These 

factors represent the estimated 

land use change emissions that are 

taking place globally as a result of 

the crops being used for biofuels in 

the EU, rather than for food and 

feed. 

Simply put, all biofuels that use 

land will get an ILUC factor. 

Feedstock that do not require 

agricultural land for their 

production (i.e. waste, residues, 

algae) and those that cause direct 

land use change (i.e. in which case 

operators need to calculate their 

actual emissions) are exempt from 

the factors. Under the new rules, 

the estimated emissions from 

indirect land use change (ILUC 

factors), are to be included in 

Member States’ and fuel suppliers’ 

reporting of greenhouse gas 

savings under the Renewable 

Energy Directive and in the Fuel 

Quality Directive respectively. 

Why are these changes 

necessary? 

The scientific evidence on indirect 

land use change impacts of 

biofuels is indicating that some 

types of biofuels, such as those 

from waste and residues, are much 

better than others in terms of their 

climate impact. These biofuels, 

which are typically more expensive 

to produce, also do not pose 

problems related to increased food 

prices as they do not come from 

food crops. But unless action is 

taken now, they are not likely to be 

available in any significant 

amounts in 2020. 

Therefore, the Commission is 

proposing legislation that will 

enhance the incentives for the best 

performing biofuels, and thereby 

improve the greenhouse gas 

savings of the overall biofuel mix 

used in the EU by 2020 compared 

to fossil fuels, and reduce their 

impact on the potential increase in 

food prices. 

Does that mean that EU has 

radically changed its policy in 

this field? 

No. This is not a radical change of 

policy. 

The Directives on renewable 

energy and fuel quality asked the 

Commission to investigate the 

impact of ILUC, and propose ways 

to minimise it if necessary. The 

best available science indicates 

that ILUC is an issue that needs to 

be tackled and the current 

proposal does exactly that. The 

proposed changes are needed to 

ensure that the conditions Member 

States agreed on when adopting 

the legislation and notably the 

10% renewable energy in 

transport target, i.e. that biofuels 

are sustainable and a significant 

amount of advanced biofuels are 

available up to 2020, are met. 

What will happen to first 

generation biofuels? Will they 

be phased out? 

The Commission is of the view that 

all biofuels made from food crops 

and which do not lead to 


substantial greenhouse gas savings 

(when emissions from indirect land-use 

change are included) should not be 

subsidised in the period after 2020. In 

the interim period, the proposal aims at 

stabilising the consumption of first 

generation biofuels. 

Will there be any changes for 

Member States? 

For the fulfilment of the 10% renewable 

energy target, the Member States can 

only count 5% biofuels from food crops. 

The rest needs to come notably from 

advanced biofuels, like the ones made 

from wastes or agricultural residues 

such as straw, but also from the use of 

renewable electricity in road and rail 

transport. 

Will there be any changes to the 

introduction of E10 in Member 

States? 

E10 means blending petrol with up to 

10% (in volume) of ethanol and is a 

means to achieve the 2020 targets, 

which remain unchanged. Ethanol can 

not only be produced from food crops, 

but also from residues. Furthermore, 

the best available scientific evidence on 

ILUC indicates that ethanol offers 

significant greenhouse gas savings, 

also when ILUC emissions are included 

and that the use of E10 does not 

contribute to dramatic increases of food 

prices. E10 should therefore be 

introduced equally across the EU 

without delay. 

Will the 5% limitation in the 

amount of first generation biofuels 

that can be counted towards the 

targets of the EU legislation put a 

limit on the production of first 

generation biofuels? 

No. The production and consumption of 

first generation biofuels can be higher 

than 5% in a given Member State, but 

the excess of 5% will not count towards 

the Member States’ renewable energy 

targets. 

Can growing use of biofuels have a 

negative impact on the availability and 

prices of food and feed in the world? 

All increased use of land increases the 

competition for the resources that we 

get from our land areas. This holds for 

crops used for biofuels, cotton used for 

clothes, coffee, maize used for feeding 

animals for meat production and palm 

oil used for cosmetics. 

Under the new rules, the growth in 

biofuels in the EU should come from 

feedstock that are not in competition 

with food crops, thus minimising these 

impacts. 

How much arable land is used for 

growing the feedstock for biofuels? 

In the EU? In the world? 

The globe has ca 13 200 Mha of land of 

which about 1600 Mha is used for 

growing various crops. Less than 3% of 

global cropland is used to produce 

biofuels. In the EU, we use around 2% 

of our agricultural land for biofuels. 

Where are the biofuels consumed 

in the EU being produced? 

In 2010, 83% of the biofuels consumed 

in the EU were produced in the EU, part 

of which is produced from imported 

feedstock. The main countries expor ting 

biodiesel to the EU were Argentina, Brazil 

and USA for soy biodiesel and Indonesia 

and Malaysia for palm oil. For bioethanol, 

the main exporting countries were Brazil 

for sugarcane bioethanol and the USA for 

maize bioethanol. 

Do the new criteria apply also to 

imported biofuels? 

Yes, all the rules for greenhouse gas 

reporting and sustainability criteria for 

biofuels apply equally to biofuels 

produced in the EU Member States and 

third countries. There is therefore no 

discrimination. 

When will the new rules take 

effect? 

The new rules will take effect after the 

European Parliament and the Council 

will have adopted the proposal in a codecision 

procedure. Member States 

then have to transpose the provisions 

into national law within one year.n 

www.repower.com 

www.cert-int.com/romania 

/certification-international-ro 



Din activitatea CME 

WEC Inside 

1–14 December 2012 

News 

WEC releases 2012 World Energy Trilemma report 

The World Energy Council released 

the 2012 World Energy Trilemma 

report today (Saturday, 1 December) 

at a press conference at the 

UNFCCC’s 18th Conference of Parties 

(COP-18) in Doha, Qatar. 

While in Doha the WEC team, led by 

Joan MacNaughton CB, Executive 

Chair of the study, will be engaging 

energy and environment policymakers 

in a breakfast briefing to be 

held tomorrow, 2 December. This will 

be followed by a panel discussion at 

the World Climate Summit which will 

be attended by government officials, 

business leaders, environment 

experts, NGOs, and media. 

The team will hold a second press 

conference on Monday, 3 December, 

at 11.00 Doha time (GMT+3). This 

can be watched live or on-demand via 

the COP-18 webcast: 

http://bit.ly/UjQVvC 

This year’s study, conducted with 

project partner the global consulting 

firm Oliver Wyman, details what 

industry needs from policymakers in 

order to meet the challenges of the 

Joan MacNaughton (centre) and Mark Robson (right) at the press conference at COP-18 

launching the 2012 World Energy Trilemma report. Stuart Neil (left), WEC director of 

communications, moderated the press conference 

energy trilem-ma and is based on 

interviews with more than 40 energy 

industry CEOs and senior executives. 

“We now want to discuss the industry 

leaders’ pragmatic recommendations 

with ministers, policy-makers, and 

key civil servants in WEC member 

countries in order to understand their 

perspective on what they need from 

industry to be assured that policies 

have the intended outcomes,” says 

Sandra Winkler, WEC Deputy Director 

of Policies, who coordinated the study. 

“For this, we count on the support of 

the WEC member committees.” 

The WEC’s outreach activities at COP 

follow the dissemination of the full 

report plus briefing materials sent to 

national committees last week. 

The annual World Energy Trilemma 

report includes the Energy Sustainability 

Index, a global ranking of the WEC’s 

90+ member countries based on their 

performance on the three aspects of 

the energy trilemma. ■ 

Inside Insight 

Policies will make or break the sustainability of our energy systems – WEC report 

Senior energy industry executives have 

urged governments to establish coherent 

and joined-up policies to help achieve 

sustainable energy sys-tems, says the 

latest report by the World Energy Council 

(WEC), and produced with the global 

consulting firm Oliver Wyman. 

According to the WEC’s 2012 World Energy 

Trilemma report, “Time to get real – the 

case for sustainable energy policy”, policy - 

makers must develop a clear vision that 

encompasses a mix of different energy 

sources and technologies. 

They need to set a clear agenda in three 

key inter connected policy areas by: 

•Designing coherent and long-term policies; 

•Enabling market conditions that attract 

long-term investments; and 

•Encouraging initiatives that foster 

research and development in all areas of 

energy technology. 

Industry leaders see these policies as 

crucial to providing secure, affordable and 

environmentally sensitive energy for the 

world’s 7 billon people. 

According to the report, governments 

must establish coherent and long-term 

policies driven by their intended goals 

rather than to promote specific types of 

energy or technology. Policies must be 

separate from short-term politics. 

Energy policies must be connected both nationally 

and regionally. National energy 

policies must link up with national industrial, 

financial, environmental, trans port, and 

agricultural goals. Governments must think 

regionally: sharing resources across borders 

enables countries to increase regional 

energy security; reduce power costs; and 

attract investments by creating greater 

market scale, optimising natural resources, 

and developing common infrastructure. 

In addition, policymakers must create 

attrac-tive market conditions to stimulate 

long-term energy investments. To reduce 

risks and boost private sector investment, 

policymakers should support the develop - 

ment of investment mechanisms such as 

green banks, a green bond market, and 

public–private partnerships. 

Industry is calling for policy frameworks 

under-pinned by a stable and predictable 

carbon price to drive the transition to lowcarbon 

energy systems. Further, the use of 

subsidies should be minimised to avoid 

market distortion; and where used, subsidies 

should focus on achieving specific 



outcomes, and should have an exit 

strategy where possible. 

The report also suggests that to encourage 

innovation and R&D, policymakers must 

leave it to the market to decide the 

winning technologies. 

Intellectual property rights must be 

strongly enforced to incentivise the private 

sector to invest in cleaner and more 

energy-efficient technologies. 

The World Energy Trilemma report also includes 

the 2012 Energy Sustainability 

Index, a global ranking of countries based 

on their performance on the three aspects 

of the trilemma. 

The Index finds that most countries still 

have not managed to balance the energy 

trilemma. 

It reveals that: 

•Environmental impact mitigation remains 

a universal problem; 

•Providing highquality and affordable 

energy access remains a significant 

challenge for developing and emerging 

economies; and 

•Countries at various stages of 

development struggle with energy 

security. 

The top 10 performing countries in the 

WEC index are Sweden, Switzerland, 

Canada, Norway, Finland, New Zealand, 

Denmark, Japan, France and Austria, 

respectively. n 

15–31 December 2012 

Inside Insight 

Social equity: Africa’s weakest trilemma dimension 

Sub-Saharan Africa is well endowed 

both with fossil fuels such as oil, gas 

and coal, and renewable resources 

including hydro-power and 

geothermal. 

However, most of this potential 

remains untapped as countries face 

institutional and infrastructural 

barriers to make efficient use of it. 

In the WEC’s 2012 Energy 

Sustainability Index, countries in Sub- 

Saharan Africa score low in 

environmental impact mitigation, 

exhibiting high pollution of air and 

water. 

The region has very low energy and 

emissions intensity per capita, as only 

31% of the population currently has 

access to electricity. Social equity is 

therefore Sub-Saharan Africa’s 

weakest dimension. Overall, reliability 

of electricity supply remains a huge 

challenge and power outages are 

frequent. 

The region’s limited ability to improve 

its energy system and related 

services has significant repercussions 

on its social and economic 

development, including poor quality 

of life and low standards in health, 

education and economic 

competitiveness. 

While environmental and social equity 

performance varies across countries, 

it is notable that no country scores 

very well in either dimension. 

Energy sustainability balance of Sub-Saharan Africa. From the 2012 World Energy Trilemma 

report. 

Some countries, mostly the oilexporting 

ones, have strong energy 

security; however the average 

performance remains mediocre. 

This is primarily due to a positive 5- 

year energy consumption growth 

trend, which is necessary for 

expanding energy services. 

The region achieves a relatively good 

ratio of production to total energy 

supply; however with increasing 

economic and industrial development 

and rising demands, generation 

capacity and infrastructure will have 

to expand. 

Africa Energy Indaba (18–21 

February 2013, Johannesburg) will 

offer a platform for discussing the 

critical energy issues affecting Africa. 

The event will include the WEC’s 

annual African regional meeting. 

More on: www.energyindaba.co.za n 



SecNet News 

21 st December 2012 

Policies will make or break the sustainability of our energy systems – WEC report 

The WEC head office would like to say a big thank you 

to all those who joined us in Monaco last month for the 

2012 Executive Assembly. It was a particularly full 

week with a diverse and ambitious programme. 

Highlights included Secretaries’ Strategy Day in 

which members received an exciting preview of the 

new WEC website; the Energy Trilemma Summit, a 

high-level dialogue on critical energy issues and 

challenges; the SE4ALL Group Meeting; an exclusive 

preview into WEC’s 2012 Issues Monitor 

publication, with analyses from our Regional Vice- 

Chairs; and special addresses from UNIDO’s Kandeh 

Yumkella and the IEA’s Fatih Birol. The event was 

well attended with participation from over 225 

delegates and representation from 54 National 

Member Committees. 

The Executive Assembly Plenary provided the 

backdrop for a number of important decisions 

regarding the WEC’s governance and future events. 

Congratulations to Marie-José Nadeau (Canada) and 

Younghoon David Kim (South Korea) who have been 

elected as WEC Chair-elect and WEC Co-Chairelect 

respectively. Both Ms Nadeau and Mr Kim will 

assume their formal roles of WEC Chair and Co-Chair 

after the 2013 Congress. The election of new Officers 

was also approved, and we are delighted to welcome 

Leonhard Birnbaum (Germany) as Vice Chair, 

Europe and Dr Taha Zatari (Saudi Arabia), as Vice 

Chair, Special Responsibility for Middle East and Gulf 

States. Brian Statham (South Africa) has been reelected 

for a second term as Chair of the Studies 

Committee. Jean-Marie Dauger (France) and José 

da Costa Carvalho Neto (Brazil) take on Chair-elect 

roles for the Communications & Outreach and 

Programme Committee respectively. 

Future WEC events were also decided by the Executive 

Assembly. The Colombian Committee gave an 

excellent presentation in support of their bid to host 

the 2014 Executive Assembly in Cartagena, Colombia. 

The site of the 2016 Congress was also determined, 

and, following a close vote from members, Istanbul 

clinched the majority over Abu Dhabi. Our sincere 

congratulations go out to the Turkish National 

Committee whose delegation was led by Deputy 

Minister for Energy and Natural Resources, Mr Hasan 

Murat Mercan and the Chair of the Turkish 

Committee, Mr Süreyya Yücel Özden. We would like 

to thank both the UAE and the Turkish Committee for 

the quality and professionalism of their bids. 

We have received some excellent feedback from you 

following the EA and we hope that you enjoyed the 

meetings as much as us. 

Thanks to you all for your commitment and contri - 

butions, you really helped to make this year’s event a 

success. ■ 

If you weren’t able to make it to Monaco, read on… 

During Secretaries’ Day, we reviewed a number of member-related opportunities. One area that sparked 

considerable interest was the National Issues Mapping process, piloted earlier this year. Colombia, India, South 

Africa, Indonesia and Germany all produced national maps for 2012 and discussed their experiences of this 

process in Monaco. During these discussions it became clear that the potential scope and utility for the maps is 

very broad. Examples of uses for the maps included use in Board meetings to shape strategic direction; as an 

outreach mechanism to engage new members; as a tool to initiate discussion at workshops or events; and as 

a means to engage the government sector. Following this session, over 25 Member Committees signed up to be 

part of the 2013 process. If you were not in Monaco and would like to be involved next year, please let 

us know by emailing Ori Chandler. 

The 2012 Issues Monitor will be published and circulated in early 2013.■ 



Din Activitatea CNR-CME 

ACTUALITĂTI SMART GRIDS 

Călin Vilt, consilier CNR-CME 

In cadrul Planului de Acțiuni pentru 

implementarea Conceptului de re - 

țele inteligente în România, aprobat 

prin Ordinul Ministrului Economiei 

nr.2081/2010, au fost stabilite un 

număr de domenii de acțiune. 

Principala sursă de finanțare a 

implementării acestui concept teh - 

nologic o constituie sursele proprii 

care provin din tariful aprobat de 

ANRE, pentru fiecare activitate 

licențiată. 

Din perspectiva acestui aspect, o 

pri mă preocupare a Comisiei de 

coor donare o constituie promo - 

varea unor politici industriale de 

creştere a consumului de energie 

electrică. Aceasta idee este in 

consonanță cu eforturile de relan - 

sare a economiei și ieșire din criză. 

In condițiile Directivei privind efi - 

ciența energetică aceasta cerinta 

pare a fi ușor paradoxală, deoarece 

pe o parte se cere redu cerea con - 

sumului neeficient şi pe această 

parte creşterea consumului. Cerința 

este pe deplin justificată deoarece 

trebuie incurajate noi tehnologii cu 

eficiență energetică sporită, cum ar 

fi de exemplu iluminatul public care 

la aceleași fluxuri luminoase să 

consume mult mai puţin. 

Inlocuirea surselor de iluminat cu 

incadescență cu cele cu LED-uri 

diminuează de cel putin 8-10 ori 

consumul de energie, și permit 

aplicarea unor măsuri de imbună - 

tățire a fluxurilor de lumină, atât în 

iluminatul stradal, cât şi în spații 

publice. 

Din experiența altor țări a rezultat 

că este oportun sa fie dezvoltat 

iluminatul pe zonele pericu loa - 

se de pe șosele si autostrăzi. 

Există exemple în Belgia, unde 

toate autostrăzile sunt luminate, în 

Grecia unde autostrăzile sunt 

luminate în zonele de intersecții 

pentru intrări-ieșiri, iar în unele țări 

din zona Golfului sunt luminate 

toate şoselele şi autostrăzile şi 

exemplele pot continua. 

Beneficiile sociale ale acestor 

măsuri sunt destul de bine cunos - 

cute, ele ducând la scăderea numă - 

rului de accidente, la o securitate 

sporită a cetățenilor, reducând 

infracționalitatea, etc. 

Au apărut în ultimul timp concepte 

noi de iluminat adaptiv corelat cu 

orele de vârf de trafic şi condițiile 

meteo. Iluminatul public este un 

consumator important al golului de 

noapte. 

O altă sursă de creştere a consu - 

mului, mai ales la golul de noapte o 

constituie autovehicolele elec - 

trice. Introducerea lor are încă un 

preț aparent mare și necesită 

investiții mari atât în spații publice 

cât și în domeniul rezidențial, deoa - 

rece stațiile de încărcare necesită 

puteri mari în regimul de încărcare 

rapidă. Implementarea acestui con - 

cept va fi graduală, conform esti - 

mărilor specialiștilor, fiindcă până în 

2020, circa 6-7% din parcul auto va 

fi cu propulsie hibridă si electrică. 

Statisticile arată că în marile 

aglomerări urbane utilizatorii fac in 

medie sub 100 de kilometri zilnic, 

iar autonomia autovehicolelor creș - 

te deja peste 200 de kilometri, iar 

după 2020 va fi un salt deosebit, 

odată cu creşterea capacităţii noilor 

generații de baterii de peste 150 de 

ori, de la 140-160wh/kg, la peste 

4000 wh/kg. 

Marile aglomerări urbane au nevoie 

să se reducă poluarea, să aibă 

autovehicole mai mici care să 

satisfacă mai bine nevoile de 

parcare. In multe ţări au apărut 

timbre ecologice sau taxe de mediu 

zero pentru autovehicole electrice 

şi crescute corespunzător gradului 

de poluare, la cele cu motoare 

clasice. 

Studiile specialiștilor recomandă 

adoptarea transportului în comun 

electric în paralel cu autovehicolele 

individuale electrice. Stațiile de 

incărcare vor trebui să beneficieze 

de contoare inteligente și să aibă 

sisteme tarifare cu bonificații 

pentru folosirea la încăr care pe 

timpul golului de noapte. In marea 

majoritate a țarilor Uniunii 

Europene au fost realizate proiecte 

pilot experimentale de autovehicole 

electrice. 

In cadrul Conferinţei de eficienţă 

energetică din 23 noiembrie 2012 

dl. Prof. dr. ing. Şerban Raicu a 

făcut o prezentare deosebit de 

interesantă privind eficienţa ener - 

getică în transporturi care consti - 

tuie cea mai bună pledoarie în fa - 

voarea introducerii transportului 

electric în toate aglomerările 

urbane. 

O sursă foarte importantă de 

creştere a consumului va fi intro - 

ducerea plitelor si cuptoarelor 

electrice în bucătării. Acestea sunt 

necesare din mai multe motive: 

•primul ar fi că la un moment dat, 

dupa 2030-2040 când se vor 

epuiza gazele naturale, tot se va 

trece la altă sursă de preparare a 

hranei, 

•doi că se pot elimina din gos - 

podării gazele care produc frec - 

vente acci dente cu explozii şi 

incendii, diminuând în acelaşi 

tmp noxele şi 

•trei că au început să apară pe 

piață electrocasnice cu acumulare 

de energie în timpul golului de 

sarcină care pot fi folosite 

oricand, beneficiind de planuri 

tarifare cu facilitati de consum la 

gol. 



Dezastrele produse în ultimele luni şi 

ani, cu numeroase explozii, in cen dii şi 

mai ales victime, justifică pe deplin 

în locuirea aragazelor cu plite elec tri - 

ce. Apariţia unor noi ge ne raţii de elec - 

tro casnice “inteli gente” se va imple - 

men ta gradual. Introducerea pli te lor 

electrice este un proces care are ne - 

voie de plani ficare urbană şi de sti mu - 

lente in vestiţionale, similar pro gra - 

mului rabla. Este bine ca acest pro ces 

să înceapă gradual, cu noile car tiere şi 

ansambluri rezi den țiale în care toate 

aceste insta lații să fie pro iec tate şi 

realizate în acest nou concept. 

Creşterea dramatică a prețului ga - 

zelor naturale este un factor favo ri - 

zant care stimulează această schim - 

bare tehnologică. Aceste schim bări 

de esenţă tehnologică majoră au 

efec te pe termen lung şi necesită în - 

ce perea unor investiţii majore atât la 

consumator cât şi la utilităţi, în baza 

unor planuri de perspectivă. Pentru a 

se folosi raţional fondurile este opor - 

tun ca la investiţii noi să fie introduse 

aceste noi concepte chiar de la pro - 

iectare, prin noi standarde şi planuri 

de urbanism. Putem să exemplificăm 

că în Franţa bucătăriile sunt în marea 

majoritate echipate cu plite şi 

cuptoare electrice nu cu gaze, iar 

exemplele pot continua în multe ţări. 

Acestea sunt măsuri de creștere a 

con sumului preponderent în dome niul 

rezidențial. Pentru clienții persoane 

juridice în sectorul de afaceri şi cel 

industrial există o multitudine de 

soluții de creştere şi eficientizare a 

consumului de energie electrică 

atât în beneficiul consumatorilor cât 

și în al utilităților. Au apărut pe 

piață procesoare care realizează 

managementul energetic al unui 

imobil (Home Energy Management- 

HEM, Business-BEM, Factory-FEM 

sau Home Area Network-HAN) 

funcţie de diversele criterii stabilite 

legate de preţurile resurselor, 

energiei, sau disponibilitatea şi/sau 

integrarea surselor regenerabile de 

energie în noile concepte de clădiri 

verzi şi/sau inteligente. 

Digitalizarea acestor dispozitive şi 

instituirea dialogului între consu - 

ma tor şi utilitate în spiritul bene fi - 

ciilor reciproce este esența dezvol - 

tării lor explozive. Folosirea lor va 

aduce facturi mai mici consuma - 

torului, iar utilitățile vor obține 

curbe de sarcină aplatisate și 

îmbunătăţirea performanțelor eco - 

no mice. 

Rezultatele acestui proces se vor 

vedea gradual în următorii 25 de 

ani pe măsura realizării acestor 

ample programe de investiții care 

vor aduce beneficii atât clienților 

cât și utilităților. 

Tehnologiile de încurajare a consu - 

mului vor fi dezvoltate în paralel cu 

cele care vor avea stimulente 

tarifare în cadrul unor programe de 

tip Demand Response-DR sau 

Demand Side Management- DSM, 

acestea putând să fie implementate 

în paralel cu implementarea 

contorizării inteligente (tip AMI). 

Comisia de coordonare a imple - 

men tării conceptului de rețele 

inteligente are în atenție dezvol - 

tarea armonioasă a tuturor 

domeniilor din Planul de Acţiuni, 

astfel încât să se atingă scopul de 

piață funcțională de energie si de 

instituirea dialogului între clienți și 

utilități. 

Aceasta este ţinta strategică 

stabilită de Directivele 72 şi 73 

/2009 cu termene de parcurs 2015- 

2020 şi finalizare până în 2022. 

Toate eforturile societăților din 

cadrul SEN se vor orienta spre 

această țintă stabilită de 

Comisia Europeană. ■ 



SmartRegions - Raport actualizat privind Sistemele 

Inteligente de Măsurare a Energiei în Euro 

În cadrul proiectului SmartRegions 

a fost publicat Raportul Smart 

Metering în Europa, a doua ediţie. 

Primul raport a fost publicat în 

februarie 2011. Raportul Smart 

Metering 2012 analizează dezvolta - 

rea în Europa a sistemelor inteli - 

gente de măsurare a energiei şi a 

serviciilor de măsurare. Raportul 

inclu de actualizarea în detaliu a 

par ti cularităţilor implementării sis - 

te melor de contorizare a energiei în 

ţările membre ale Uniunii Europene 

şi în Norvegia, precum şi studii de 

caz asupra unor servicii conexe 

care încurajează comportamentul 

ac tiv al consumatorilor pentru apla - 

tizarea curbei de consum. 

În consens cu legislaţia Uniunii 

Europene, precum Directiva Serviciilor 

de Energie şi al 3-lea Pachet Legislativ 

pentru Energie, majoritatea ţărilor 

europene au implementat sau sunt 

pe cale să implementeze cadrul 

juridic pentru instalarea contoarelor 

inteligente. Introducerea contoarelor 

inteligente progresează în toată 

Europa și se află pe agenda politicii 

energetice în majoritatea țărilor. 

Subiectul continuă să genereze 

discuții aprinse și are dinamici 

diferite în Statele Membre ale UE. 

Raportul Smart Metering 2012 

descrie dezvoltarea contoarelor 

inte ligente în fiecare țară folosind o 

metodologie comună și evidenţiază 

vitezele diferite de abordare a con - 

torizării inteligente. Aceste rit muri 

diferite de implementare și abor - 

dările specifice în Statele Membre 

sunt reprezentate prin clasificarea în 

următoarele cate gorii: coordo natori 

de piaţă, evoluţie dinamică, evoluție 

ambiguă, nehotărâţi, întârziați. 

Ţări precum Estonia, Finlanda, 

Franţa, Irlanda, Italia, Malta, 

Olanda, Norvegia, Portugalia, 

Marea Britanie, Spania şi 

Suedia sunt considerate ca având 

o evoluţie dinamică. Multe dintre 

ele au decis deja asupra obliga ti - 

vităţii unui plan de instalare a con - 

toarelor inteligente și au adoptat 

un program specific de derulare. 

“Coordonatorii de piață” precum 

Germania, Cehia şi Danemarca 

nu au stabilit încă cerinţe legale 

pentru implementarea pe scară 

largă a sistemelor inteligente de 

măsurare. 

Există prevăzute obligațiile pentru 

introducerea contoarelor inteli gen - 

te numai pentru o anumită cate - 

gorie de consumatori, de exemplu 

în casele nou construite sau reno - 

vate. Cu toate acestea se merge 

mai departe cu instalarea de con - 

toare inteligente, fie din cauza 

efectelor sinergetice fie ca urmare 

a cererilor din partea clienților. 

Situația din Austria și Polonia 

poate fi caracterizată ca fiind am - 

biguă. Deși este vizibil un progres 

semnificativ, există încă decizii im - 

portante ce trebuie luate. În țările 

clasificate ca „nehotărâte“ au fost 

lansate primele inițiative și pro - 

iecte-pilot pentru introducerea con - 

toarelor inteligente. 

Figura de mai jos prezintă o viziune 

grafică asupra situaţiei juridice şi a 

reglementărilor aferente imple - 

men tării contorizării inteligente in 

ţările membre ale Uniunii Europene 

şi Norvegia. 

Evaluarea fiecare țări ia în 

considerare cadrul legal, planurile 

de imple mentare și numărul de 

contoare inteligente existente, 

precum și funcționa litățile acestora. 

Infrastructura de măsurare este 

doar o condiţie necesară imple - 

mentării sistemelor inteligente de 

tarifare, şi trebuie utilizată îm - 

preună cu servicii şi programe 

inovative pentru realizarea unui 

management energetic mai bun, 

prin diverse modalităţi de premiere, 

automati za rea intervenţiilor şi in - 

for maţii detaliate aupra con - 

sumului. 

Proiectul SmartRegions se con - 

cen trează pe servicii inovative de 

măsurare (cum ar fi sisteme de 

plată informatizate şi feedback, 

tarife variabile şi servicii de control 

al consumului) care sunt mai 

atractive în ceea ce priveşte 

eficientizarea transferului de 

energie către utilizatorii finali şi 

reducerea vârfului de consum. 

Deja sunt disponibile instrumente 

de feedback pentru afişarea infor - 

maţiilor precum display-urile insta - 

late la consumator sau afişarea şi 

accesul datelor de la distanţă prin 

intermediul telefoanelor mobile sau 

internet. Un număr de companii de 

furnizare testează şi operează, de 

asemenea, funcţii inovative, pre - 

cum răspunsul la cerere şi soluţii de 

control direct al consumului cu 

scopul de a aplatiza curba de 

consum. Raportul Smart Metering 

2012 oferă o descriere pertinentă a 

studiilor care sunt finalizate sau în 

curs de desfășurare. 

Este de subliniat faptul că numai 

prin adoptarea de noi servicii de 

măsurare se va putea exploata 

inteligent infrastructura de conto - 

rizare a energiei rezultând astfel o 

valoare adaugată semnificativă 

pentru utilizatorul final, singura 

capabilă să evidenţieze avantajele 

reale ale măsurării inteligente care 

vor fi (şi trebuie să fie) comparate 



cu costurile conexe suportate de 

către consumatori. 

Raportul Smart Metering este un 

document indispensabil pentru toți 

cei care se confruntă cu tema 

contorizării inteligente. 

Documentul poate fi descărcat 

gratuit de pe website-ul proiectului, 

www.smartregions.net. 

Raportul Smart Metering în Europa 

este întocmit în cadrul proiectului 

”Smart Regions – Promoting 

best practices of innovative 

smart metering services to 

European regions” finanţat de 

către Intelligent Energy – Europe 

(IEE). 

Raportul Smart Metering în Europa 

răspunde la următoarele întrebări: 

•Care este legislaţia europeană 

care coordonează implementarea 

măsurării inteligente în Europa? 

•Cum se prezintă situaţia în statele 

membre UE cu privire la intro - 

ducerea contoarelor inteligente? 

•Care ţări sunt promotoare şi care 

sunt soluţiile pe care le-au ales 

referitor la măsurările inteligente? 

•Care sunt strategiile de imple - 

men tare pe scară largă a siste - 

melor inteligente de contorizare a 

energiei în diferite ţări? 

•Ce fel de servicii de informare şi 

de feedback sunt oferite şi expe - 

rimentate în Europa? 

•Au avut efecte pozitive pe piaţa 

nor dică încercările de tarifare va - 

riabilă şi de aplicare a unor tarife 

diferenţiate pe intervale orare? 

•Care au fost programele de 

control direct al consumului deja 

imple mentate în Europa? 

Persoane de contact: 

•Roland Hierzinger, Austrian Energy 

Agency, Austria, Coordonatorul echi - 

pei de elaborare a raportului, 

Roland.Hierzinger@energyag 

ency.at +431 586 15 24 168 

•Tytti Laitinen, Jyväskylä Innovation 

Oy, Finland, Coordonatorul proiectului 

SmartRegions, 

tytti.laitinen@jklinnovation.fi 

+358 40 5000 489 

•Mihaela Albu, 

Universitatea Politehnica Bucureşti, 

Coordonator echipa UPB, partener în 

proiect si co-autor al raportului 

mihaela.albu@upb.ro 

+40-(0)-722409934 

•Adela-Sînziana Vintea, 

Universitatea Politehnica Bucureşti, 

Echipa UPB, partener în proiect, 

adela.vintea@ieee.org 

+40-(0)-722252552 

•Adriana Milandru, ISPE 

Institutul de Studii şi Proiectări 

Energetice Bucureşti Coordonator 

echipa ISPE, partener în proiect 

adriana.milandru@ispe.ro 

+40(0)212061002 

•Madalina Anastasiu,ISPE 

Institutul de Studii şi Proiectări 

Energetice Bucureşti Echipa ISPE, 

partener în proiect 

madalina.anastasiu@ispe.ro 

+40(0)212061004 

NOTĂ: 

Pentru informaţii supli mentare 

puteţi vizita website-ul proiectului 

www.smartregions.net. 

SmartRegions este finanţat de 

programul Energie Inteligentă 

–Europa (IEE). 

Autorii îşi asumă întreaga respon - 

sabilitate asupra continuţului publi - 

caţiei. 

Aceasta nu reflectă în mod necesar 

opinia Uniunii Europene. EACI şi 

Comisia Europeană nu pot fi făcute 

responsabile pentru orice formă de 

utilizare a informaţiei conţinută în 

raportul publicat.■ 

Conferința SEE Energy Forum, 27-28 noiembrie 2012,Sinteza 

evenimentului 

Călin Vilt, consilier CNR-CME 

clădiri verzi, piața de energie 

din surse regenerabile, au fost 

făcute mai multe prezentări 

deosebit de interesante. 

Dl. arhitect Serban Tigănaș 

Președintele Ordinului Arhitecților 

din România a vorbit despre 

aspectele noii Directive de 

eficiență energetică asupra 

noilor construcții din România și 

despre modificările de esență 

aduse acestui domeniu în scopul 

micșorării costurilor de climatizare 

(încălzire/răcire). 

Ediția II a conferinței SEE Energy 

Forum, organizată de Medien 

Conferences în 27-28 noiembrie 

2012 a fost gazduită de Pullman 

Hotel –WTC și a avut o agendă 

deosebit de bogată. 

In deschiderea Conferinței la 

secțiu nea de eficiență energetică 

Dl. Profesor dr. ing. Adrian Badea 

din cadrul UPB, împreună cu dna. 

ing. Mădălina Anastasiu din 

cadrul ISPE, au făcut o prezentare 

a proiectului denumit inițial al 



casei pasive, devenită apoi “plus 

energie”, construită și pusă în 

funcțiune în cadrul Universității 

Politehnice București. Proiectul a 

fost elaborat în cadrul unei finațări 

din fonduri Europene. Proiectarea a 

fost realizată de un consorțiu UPB- 

ISPE-Universitatea de Arhitectură 

și cea de Construcții, iar 

construcția a fost realizată de un 

grup de firme și sponsori. Casa res - 

pectivă constituie un proiect etalon 

conform normelor institu tului și 

Universității de la Darmstadt, care 

trebuie să consume sub 15 

kwh/mp și an. În prezent, după ce 

în primăvara 2012 construcția a 

fost recepționată, acum se află 

într-un program de cercetare în 

vederea omologării performanțelor 

proiectate. Construcția este com - 

pusă din două locuințe P+1 avand 

bucătărie, living, WC la parter și 3 

dormitoare cu 2 băi la etaj. Cele 

două locuințe au sisteme de 

ventilație cu recuperarea căldurii 

cu puțuri canadiene, pompe de 

căldură, centrală și un set de 

panouri fotovoltaice și o turbină 

eoliană care să le asigure o ușoară 

independență energetică la una din 

case care are un bilanț pozitiv de 

energie produsă. Proiectul va fi 

folosit în scopuri didactice, pentru 

cercetare și instruire a studenților. 

Următoarea prezentare a fost 

facută de Steven Boncamp și 

Luiza Manolea din partea 

Consiliului Român pentru Clădiri 

Verzi, fiind o pledoarie pentru 

proiectul de cladiri verzi derulat în 

România conform orientărilor 

Uniunii Europene în domeniul 

eficienței și conservării energiei și 

al caselor inteligente cu cele mai 

moderne tehnologii disponibile pe 

plan mondial. 

Ultima prezentare pe tema 

Eficienței energetice în trans - 

porturi elaborată de un colectiv 

din cadrul UPB coordonat de Dl. 

Profesor Dr. Ing. Șerban Raicu a 

făcut o remarcabilă trecere în 

revistă a tuturor formelor de 

transporturi. 

Prezentarea a fost deosebit de 

inte re santă pentru elaboratorii de 

strategii și politici la nivel național 

punând în evidență noile orientări 

europene în acest domeniu al 

transporturilor din punctul de 

vedere al eficienței energetice. 

Prezentarea a evaluat prognozele 

parcului mondial de autovehicole, 

eficiența energetică pe tipuri de 

mijloace de transport, comparativ 

pe tipuri de transport urban, 

regional, interregional, consumuri 

pe moduri și tehnologii de trans - 

port, grade de încărcare, influența 

vitezei, a distanței și alte criterii 

care duc la concluzii deosebit de 

interesante privind noile politici 

care vor trebui adoptate la nivelele 

decizionale din transporturi, urba - 

nism și politicile fiscale. 

Sesiunea II-a a conferinței s-a 

intitulat Romania pol de sigu - 

ranță și independență energe - 

tică în sud-estul Europei. 

Prima prezentare a strategiilor și 

politicilor în domeniul energiei a 

fost făcută de Domnul Ioan Dan 

Gheorghiu, în dubla sa calitate de 

Consilier Onorific al Primului 

Ministru al României și de 

Președinte – Director General al 

Institutului de Studii și Proiectări 

Energetice – ISPE București. 

Domnia sa a făcut o trecere în 

revistă a principalelor obiective ale 

noii strategii energetice a Guvernului 

României și a principalelor priorități 

aflate pe agenda executivului. 

Următoarea luare de cuvânt a fost 

a Domnului Nicolae Havrileț 

Președinte al ANRE, care a vorbit 

pe scurt despre principalele obiec - 

tive avute în vedere de autoritate 

în conformitate cu modificările 

aduse legislației energiei și gazelor 

și a noilor modificări aduse direc - 

tivelor UE. În finalul intervenției 

sale Dl. Președinte Havrileț a avut 

amabilitatea să răspundă unor 

întrebări puse de participanți și de 

presă. A fost subliniată necesitatea 

apariției unei strategii de indus - 

trializare și de creștere a consu - 

mului de energie electrică care să 

garanteze sursele de finanțare a 

dezvoltării noilor concepte de 

rețele inteligente. 

In incheirea sesiunii Dna. 

Speranța Tirsar Coordonator 

SACE-Italia pentru Europa Centrală 

și de Est a făcut o scurtă trecere în 

revistă a proiectelor finațate și 

garantate de instituții de credit din 

Italia pentru proiecte implementate 

în România în sectorul energetic. 

Următoarea sesiune 

a abordat 

subiectul “energie din surse re - 

ge nerabile versus energie con - 

vențională”. 

Doamna Ioana Anca Gheorghiade 

Director Executiv Project Finace în 

cadrul BCR a prezentat unele pro - 

iecte din surse regenerabile fi nan - 

țate de BCR cu studiul de caz 

concret al microhidrocentralei 

Săpânța din județul Maramureș. 

Integrarea surselor regenerabile de 

energie s–a demonstrat a fi o 

necesitate și autorul acestui articol 

a prezentat lucrarea cu studiul de 

caz al Proiectului Someș. Acest 

proiect cuprinde Centrala de 

acumulare cu pompaj Tarnița- 

Lăpustești de 1000 MW, aflată în 

curs de implementare, apoi 

continuarea amenajării întregului 

curs al râurilor care alcătuiesc 

bazinul Someș și după anul 2025 

începerea realizării unei noi 

centrale nucleare (în noul concept 

de generația IV) care va putea 

funcționa în acest ansamblu 

energetic de tip centrală virtuală. 

Conceptul este deosebit de inte - 

resant și necesită mai multe studii 

și cercetări care să confirme 

fezabilitatea proiectului. 

Sesiunea a continuat cu prezen - 

tarea Doamnei Dida Vlădescu din 

cadrul OPCOM cu subiectul pieței 

certificatelor verzi în contextul 

european și național ca un subiect 

de mare actualitate odată cu 

punerea în funcțiune a numeroase 

capacități de producție din surse 

regenerabile. 

In ultima sesiune cu tema 

“Proiectul Nabucco și noile 

resurse de gaze naturale din 

zona Mării Negre” a luat cuvântul 

Domnul Bogdan Mănoiu Consilier 

Prezidențial pentru Relații Inter - 

naționale și Politici Europene. 

Domnia sa a făcut o trecere în 

revistă a stadiului realizării proiec - 

tului Nabucco și a perspectivelor 

sale, cât și a necesității elaborării 

unor proiecte din fonduri struc - 

turale în domeniul energiei pentru 

perioada 2014-2020 care să 

îmbunătățească starea sistemului 

energetic din România. 

In cadrul sesiunii de întrebări și 

discuții au fost parcurse mai multe 

probleme de actualitate din 

industria energetică și a resurselor 

din România. n 



Reuniunea Regională a Comitetelor Membre din Europa 

Centrală şi de Est. Agenda de lucru 

Data: 18 - 21 martie 2013 

Locul: Bucureţti, Hotel Caro 

Co-organizatori: 

•CNR – CME 

•CME (London Office) 

•Membrii colectivi CNR - CME 

Prin Hotărârea CD nr. 150 din 13 decembrie 2012 au fost aprobate următoarele măsuri: 

•Participarea conducerii Consiliului Mondial al Energiei (London Office): 

-Dl. Christoph Frei, Secretar General CME 

-Dl. Slav Slavov, Coordonator CME pentru Europa 

-Dl. Masato Komiya, Director CME pentru Evenimentele Regionale, cu suportarea costurilor de călătorie dus – 

întors, cazare, masa, transport intern în România pentru toţi trei 

•Invitarea conducerilor Comitetelor Membre CME din Europa Centrală şi de Est, cca. 20 de Comitete 

•Data sosirii în România – 18.03.2013; Plecarea din România – 21.03.2013. 

•Locul unde se organizează Reuniunea şi cazarea delegaţilor – Hotel Caro 

•Suportarea costurilor de cazare 3 nopţi, masa, transport intern în România 

•Organizarea unui dineu în seara zilei de 18 martie 2013 la Restaurant Caro 

•Zile de lucru: 19 si 20.03.2013 

In prima zi – 19.03.2013 

Regional Meeting cu tema: „Evaluarea politicilor şi practicilor folosite de Comitetele Membre din Europa 

Centrală şi de Est- Dezvoltarea şi implementarea de strategii regionale”, şi anume: 

A.Problemele energetice critice la nivel regional şi care se reflectă în următoarele arii: 

-Accesul la energie 

-Monitorizarea resurselor energetice şi Tehnologiile 

-Eficienţa energetică 

-Energia şi Transportul electric 

-Energia şi Inovarea urbană 

-Resursele umane 

-Initiativa globală privind energia electrică 

B.Probleme care să ducă la îmbunătăţirea relaţiilor dintre Comitetele Membre CME din regiune: 

-Facilitarea de parteneriate 

-Imbunatatirea website-urilor cu rol de comunicare între Comitete 

-Partenerii globali - identificarea şi creşterea numărului acestora 

-Actiuni pentru fidelizarea/creşterea numărului de membri colectivi şi individuali 

-Promovarea Congresului Mondial al Energiei DAEGU 2013 

-Organizarea în comun de evenimente din Programul de Studii Globale CME 

-Dezvoltarea relaţiilor cu media din regiune, inclusiv identificarea de teme majore 

A doua zi – 20.03.2013: 

FOREN 2014 – Stabilirea de sarcini ce revin Comitetelor Membre CME pentru buna organizare a Forumului 

privind: 

-Participanţii din partea fiecarui Comitet Membru 

-VIP-urile pentru cele 3 Evenimente Importante: Deschiderea Oficială, Ziua Energiei la nivel regional şi 

Trilema Politică 

-Vorbitorii pentru restul de Evenimente Importante 

-Constitutirea Comitetului Internaţional de Organizare FOREN 2014 

-Lucrările FOREN 2014 cu care participă fiecare Comitet Membru 

-Mediatizare FOREN 2014 în perioada martie 2013 – iunie 2014 de către fiecare Comitet Membru în ţara sa 

•Mandatarea Secretariatului Executiv să se adreseze în continuare conducerilor membrilor colectivi CNR – CME să 

participe la Reuniune şi să susţina financiar şi organizatoric Reuniunea. 

Gheorghe Bălan, 

Director General Executiv CNR-CME 



Agenda WEC Central and Eastern Europe Regional 

Meeting. 

Date: 18 - 21 March 2013 

Venue: Bucharest, Caro Hotel Romania 

Co-organizers: •WEC/ RNC, •WEC (London Office), •WEC/ RNC Corporate members 

Proposal for participation of WEC staff (London Office): 

Mr. Christoph Frei, WEC Secretary General 

Mr. Slav Slavov, WEC Coordinator for Europe 

Mr. Masato Komiya, WEC Director for Regional Events, WEC/ RNC covering costs for the travel (to Romania 

and back), accommodation, internal transport in Romania for all three 

Invitations will be addressed for the staff of the WEC Member Committees in Central and Eastern Europe – about 

20 committees: 

Date of arrival in Romania – 18.03.2013; Departure from Romania – 21.03.2013. 

The venue where the regional Meeting takes place and where the delegates are accommodated–Caro Hotel 

Bucharest. WEC/Romanian National Committee will cover the costs of accommodation for 3 nights, meals, 

internal transport in Romania . WEC/Romanian National Committee organizes a dinner on 18 March evening, at 

Caro Restaurant 

Working days: 19 and 20.03.2013 

First day – 19.03.2013 

09.00 – 12.30 h 

09.00 – 09.15: Welcome & Introduction 

Welcome to participants (Ministry of Energy and WEC SG) 

Opening Remarks & Introduction to the Meeting by the Chair Iulian Iancu 

Approval of the Meeting Agenda 

09.15 – 12.30: – Matters for Information and Discussion 

„Evaluation of Policies and Practices used by WEC Member Committees in Central and 

Eastern Europe”, namely: 

Critical energy issues at regional level, which are reflected in the following areas: 

-Access to energy 

-Survey of Energy Resources and Technologies 

-Energy efficiency 

-Energy and Electric transport 

-Energy and Urban Innovation 

-Human resources 

-Global initiative on electricity 

12.30 – 14.00 h - Lunch 

14.00 – 18.00 h 

Issues that lead to the improvement of the relations among the WEC member committees in the 

region: 

-Facilitate partnerships 

-Improvement of the websites acting as communication committees 

-Global partners - identifying and increasing their numbers 

-Actions for increasing the number of individual and corporate members 

-Promoting DAEGU 2013 World Energy Congress 

-Joint organization of events related to the WEC Global Studies Programme 

-Developing media relations in the region, including identification of major themes 

Second day – 20.03.2013 – Matters for Discussion and Decisions 

09.30 – 12.30 h; 14.00 – 18.00 h 

FOREN 2014 – Establishing the themes for the Forum Important Events and establishing the 

tasks of the WEC Member Committees for a good organization of the Forum on: 

-Participants from each member committee 

-VIPs for the 3 Important Events: The Opening Ceremony, Regional Energy Day and Policy Trilemma 

-Speakers for the rest of Important Events 

-Establishing the FOREN 2014 International Organizing Committee 

-FOREN 2014 papers of each member committee 

-Media coverage for FOREN 2014 in March 2013 - June 2014 by each member committee in its country 

Others at your disposal 

12.30 – 14.00 h - Lunch 

Gheorghe Balan, WEC/ RNC Executive General Director 



Seniorii energiei 

Dialog de suflet cu domnul prof. dr. ing. Niculae Napoleon 

ANTONESCU - Rector onorific al Universităţii Ploieşti, consilier CNR-CME 

 

Elena Ratcu, Consilier CNR-CME 

Personalitate puternică. Inalt. 

Viguros. Hotarât. Activ. Vulcanic. 

Duios. Inţelept. Sfătos. Lider 

înnăscut. Optimist. Responsabil. 

Este profesorul Niculae Napoleon 

Antonescu, personalitate pluri - 

valentă a energeticii româneşti, 

profesionist în utilaj petrolier şi 

petrochimic, inginerie de petrol şi 

gaze, mediu, cu o prodigioasă 

activitate didactică, profesională şi 

ştiinţifică, politician activ şi 

consecvent. 

Absolvent al Institului de Petrol şi Gaze din Bucureşti (1957), cu specializări la 

Illinois Institute of Technology–Chicago (1972-1973) şi la Edingburgh – Marea 

Britanie (1995), dl. profesor Niculae Napoleon Antonescu şi-a început activitatea 

universitară în anul 1959, ca asistent universitar la Institutul de Petrol, Gaze şi 

Geologie din Bucureşti şi continuată din 1968 la Institutul/Universitatea Petrol şi 

Gaze din Ploieşti, parcurgând pe rând toate gradele didactice şi funcţiile 

academice, până la cea de profesor universitar şi conducător de doctorat, 

respectiv rector al Universităţii Petrol - Gaze din Ploieşti. Are o remarcabilă 

activitate de cercetare ştiinţifică, proiectare, dezvoltare tehnologică şi inovare în 

industria de petrol şi gaze şi nu numai, în utilaj petrolier şi petrochimic, forajextracţie, 

transportul hidrocarburilor, maşini-unelte şi prelucrări mecanice, 

ştiinţa materialelor şi tratamente termice, calitatea şi fiabilitatea produselor, 

tribologie (frecare, uzare, ungere), proiectarea şi fabricarea utilajelor asistată de 

calculator, management in industria de petrol şi gaze, protecţia mediului. 

Incepând cu anul 1950 până în prezent prestigioasa sa activitate de cercetare, 

proiectare, dezvoltare şi inovare s-a realizat, în special, pe baza a peste 150 de 

contracte încheiate cu beneficiari din toate sectoarele industriei de petrol şi gaze, 

precum şi din programe de cercetare, dezvoltare şi inovare naţionale şi 

internaţionale. Ca urmare a bogatei sale activităţi didactice, academice şi de 

cercetare-dezvoltare, dl. profesor Antonescu a publicat ca autor şi/sau coautor 

22 de cărţi (tratate, manuale, monografii) şi peste 280 lucrări şi articole în 

reviste şi volume ale unor manifestări ştiinţifice de prestigiu din ţară şi din 

străinătate. Este de asemenea coautor la 13 brevete de invenţie. Este 

preşedintele Colegiului Editorial al revistei „Petroleum Industry Review„, 

continuatoarea „Jurnalului de Petrol şi Gaze”, editor asociat din partea României 

la „Journal of the Balkan Tribological Association„ (revistă cotată I.S.I.), membru 

în consiliile ştiinţifice ale unor prestigioase reviste ştiinţifice din ţară şi din 

străinătate şi a fost recenzor la revista Applied Mechanics (USA). In calitate de 

Visiting Professor la universităţi din străinătate, a participat la schimburi de 

experienţă, colaborări şi programe comune cu peste 30 de universităţi din SUA, 

Marea Britanie, Franţa, Italia, Portugalia, Canada, Germania, Grecia, Spania, 

Azerbaidjan, Turcia, China, Siria, Egipt, India, Malaizia, Thailanda, Australia, 

Brazilia ş.a. A condus peste 250 de proiecte de diplomă şi lucrări de masterat, a îndrumat şi format peste 30 de doctori în 

ştiinţe inginereşti din ţară şi din străinătate, conduce în prezent 12 doctoranzi români şi străini. A fost membru al 

Consiliului Naţional de Evaluare şi Acreditare Academică (1999-2006), preşedintele comisiei de invăţământ tehnic şi 

vicepreşedintele Consiliului Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior (1993-2008) şi al Asociaţiei Române de 

Tribologie (din 1978), vicepreşedinte, preşedinte şi preşedinte de onoare al Asociaţiei Balcanice de Tribologie (din 1996), 

preşedinte al Fundaţiei Române de Petrol şi Gaze (din 2001), membru în Consiliul de Administraţie al Agenţiei pentru 

Managementul Cercetării Stiinţifice „AMCESIT POLITEHNICA„ (2001-2010), membru la AGIR, la Asociaţia de Sudură din 

România şi la Asociaţia de Mecanica Ruperii. Este membru de onoare/membru al Academiei de Stiinţe Tehnice şi al 

Academiei Oamenilor de Stiinţă din România, precum şi al Academiei de Stiinţe Miniere din Ucraina şi Doctor Honoris 

Causa la patru universităţi. Pentru întreaga sa activitate didactică, ştiinţifică, managerială, publică, culturală şi socială a 

fost distins cu numeroase ordine, medalii, diplome, premii ş.a. cum sunt: Ordinul Muncii clasa a III-a (1974), medalia 

Meritul Ştiinţific (1972), Ordinul Steaua României în grad de cavaler (1999), Diploma de Onoare a Asociaţiei Black Sea 

University Network (2001), precum şi peste 50 diplome şi medalii de onoare din partea unor prestigioase instituţii şi 

universităţi din ţară şi din străinătate, precum şi din partea unor prestigioase instituţii, societăţi ştiinţifice şi academice, 

asociaţii profesionale, companii etc. Este de asemenea Cetăţean de onoare al municipiului Ploieşti (2003) şi al municipiului 

Moreni (2004). Biografia sa a fost publicată în peste 25 de lucrări şi dicţionare de personalităţi naţionale şi internaţionale. 

De asemenea a fost deputat în Parlamentul României între anii 1996- 2004. 



Interviul nostru a avut loc într-o zi aurie de început de noiembrie, după mai multe tentative în acest 

sens, pentru că domnul profesor Antonescu are multiple şi variate activităţi extraordinar de 

interesante, care de regulă încep dimineaţa devreme şi se încheie abia spre seară. Povesteşte atât 

de pasionat şi entuziast şi are atât de mult de lucruri de spus, încât abia dacă îndrăznesc să-l 

întrerup pentru a-i adresa câte o întrebare. 

”Notarul este cel care mi-a pus 

numele Napoleon” 

Elena Ratcu: Domnule profesor, 

părinţii v-au dat numele Napoleon, 

un nume, pe cât de impre sio - 

nant pe atât de greu de repre - 

zentat…. 

Niculae Napoleon Antonescu: 

Nu părinţii mi-au dat numele, ci no - 

tarul (râde amuzat). Cand m-am 

născut, tata a fost atât de fericit că 

are băiat, încât a petrecut vreo 

cinci zile şi a uitat să mai treacă pe 

la notar să mă înregistreze. Nota - 

rul, care trebuia să trimită lista cu 

nou născuţii la plasă (sub diviziunea 

admistrativă din cadrul judeţului) şi 

care era mare admi rator al roma ni lor 

(pe copiii lui îi bo tezase Lucreţia, 

Romulus, Remus), dar şi al lui 

Napoleon, văzând că tata nu apare 

deloc şi nemaiputând aştep ta, mi-a 

trecut rapid pe actul de naştere 

numele Napoleon. Pentru că naşul 

se numea Niculae, în acte sunt tre - 

cut şi Niculae, nume adău gat la 

botez şi prin tribunal. 

”Vrei să câştigi peste 5000 lei 

pe lună ?” 

E.R.: Aveţi preocupări pe mul - 

tiple planuri, însă toate legate 

în special de petrol şi gaze. De 

ce v-a subjugat acest domeniu? 

N.N.A.: Am ales activitatea legată 

de petrol pentru că provin dintr-o 

zonă petrolieră, Moreni. Am urmat 

Şcoala Medie Tehnică de Petrol din 

Moreni-Dâmboviţa, apoi cursurile 

Facultăţii de Maşini şi Utilaj Petrolier 

din cadrul Institutului de Petrol şi 

Gaze Bucureşti. Deşi am avut bursă 

republicană şi am fost şef de pro - 

moţie, la absolvirea facultăţii n-am 

vrut să rămân în universitate. Am 

vrut să lucrez în producţie şi am făcut 

stagiul la Trustul de Explorări Geologice 

din Bucureşti. Vazând no tele bune de 

la facultate, direc torul general al 

trustului, m-a intrebat: ”Vrei să 

câştigi peste 5000 de lei pe lună ?” 

Prin anii 1957-1958, ăştia erau 

bani, nu glumă. ”Sigur că vreau”, 

am răspuns eu, imediat. ”Ei, atunci, 

te duci la Uzina 23 August, stai 

vreo două săptămâni acolo şi vezi 

cum e cu motoarele Diesel pentru 

instalaţiile de foraj, te duci apoi la 

Câmpina şi vezi cum le repară şi 

du-te şi la Sinaia să vezi cum sunt 

pompele de injecţie”. M-am dus, m- 

am informat şi în final am mers din 

nou la el să-i spun ce am făcut. 

”Acum te duci la Intreprinderea de 

Foraj Craiova şi vei fi mecanic şef 

adjunct”, mi-a spus el. 

Deci, la patru-cinci luni de la absol - 

virea facultăţii mi-a dat responsa - 

bilităţi mari. Acum din păcate tine - 

rilor nu li se mai acordă mult credit, 

şi sunt angajaţi doar dacă au expe - 

rienţă şi vechime în muncă. La 

Craiova am găsit un mecanic şef 

extraordinar, Marinescu, care nu 

ştia ce ştiam eu, dar nici eu nu 

ştiam ce ştia el. Impreună am 

format echipă timp de 4 luni, după 

care, aflându-se că a fost legionar, 

dar pentru că era totuşi un spe - 

cialist extrem de bun, l-au mutat la 

Intreprinderea de foraj de la Tecuci 

ca să i se piardă urma. Aşa m-am 

trezit eu mecanic şef la cea mai 

mare intreprindere de foraj din 

România, la 10 luni de la termi - 

narea facultăţii. Am făcut acolo şi 

lucruri bune, dar am mai făcut şi 

greşeli. Important este însă că am 

învăţat foarte multe. 

Pe fondul unei hepatite vechi, după 

aproape doi ani de lucru la schelă, 

n-am mai rezistat. Munceam mult, 

mâncam pe unde apucam, mă obo - 

seam pes te măsură, iar ficatul s-a 

supărat. 

A trebuit să renunţ şi am venit la 

Institutul de Petrol, Gaze şi Geologie 

de la Bucureşti. Profesorul Raşeev 

Dumitru, mare specialist în utilaje 

şi materiale, împreună cu care, 

când eram student, făcusem o lu - 

cra re pentru care am luat premiu 

pe ţară la Timişoara, avea contrac - 

te multe cu societăţi petro liere, deci 

leafa pe care o primeam la facul - 

tate, deşi mai mică decâ în schelă, 

se rotunjea substanţial, datorită 

acestor contracte. 

”E cel mai bine să ai respon sa - 

bilităţi la tinereţe, când min tea 

este proaspătă” 

Am stat un an asistent şi după trei 

ani de la absolvirea facultăţii am 

devenit singurul şef de lucrări din 

România atât de tânăr. Deci se 

putea pe vremea aceea să predai 

un curs chiar tânăr fiind, dacă mun - 

ceai, iar oamenii aveau încre de re în 

tine. E cel mai bine să ai responsa - 

bilităţi la tinereţe, când mintea este 

proaspătă, ai putere de muncă, eşti 

sănătos şi ai voinţa de a face ceva. 

La mine studenţii nu aveau voie să 

lipsească sau să nu-şi facă lucrările. 

Când mi s-a încre dinţat pentru 

prima dată să conduc un proiect de 

an, le-am spus stu denţilor mei că ei 

trebuie să înveţe să facă acest 

proiect şi că eu tre buie să învăţ săl 

conduc. Aşa, coo perând în echipă 

lucrurile au mers foarte bine. 

După ce mi-am luat docto ratul în 

1970, cu lucrarea ”Cercetări privind 

trans mi siile cu lan ţuri multiple în in - 

sta laţiile de foraj”, am devenit con - 

fe renţiar, iar în 1972 am fost ales 

decanul Facultăţii de Utilaj Petrolier, 

IPG Ploieşti. Intre 1979—1987 şi 

1992-1996 am fost prorectorul UPG 

Ploieşti, în 1996 am devenit rec to - 

rul Universităţii de la Ploieşti, iar 

din 2004 şi până acum sunt rector 

onorific. In paralel cu activitatea di - 

dac tică am derulat şi contracte de 

cercetare, din 1973 până în 1989 

am fost membru al Consiliului de 

Conducere al Centralei Industriale de 

Utilaj Petrolier-Ploieşti, iar după 

1989 am fost preşedintele AGA la 

UPETROM şi AMPLO-Ploieşti, mem - 

bru în CA la Romgaz–Mediaş şi 

Uzuc Ploieşti. 



Deci, eu tot timpul am avut legături 

strânse cu produc ţia şi conduceam 

permanent prac tica studenţilor, chiar 

şi când eram decan. Acum din păcate 

studenţii sunt rupţi de practică. 

E.R.: Aţi afirmat ceva foarte in - 

te resant, şi anume că, din pă - 

cate, tinerilor absolvenţi de 

acum nu li se mai acordă res - 

ponsabilităţi şi că nici practica 

studenţească nu se mai face 

cum se făcea înainte… 

N.N.A.: Problema este alta acum. 

Sunt mult mai mulţi studenţi decât 

înainte la institute de învăţământ 

particulare şi de stat. Atunci erau 

numai facultăţi de stat şi aveam o 

strategie pentu studenţi pe care noi 

o păstram şi o aplicam. Unele din 

uzine/întreprinderi mai merg şi 

acum, altele s-au privatizat sau 

chiar au fost lichidate. Acum stu - 

den ţii nu prea mai fac practică. In 

Franţa, de exemplu, societăţile de 

stat şi private primesc anumite re - 

du ceri de taxe şi impozite, cu con - 

diţia să primească studenţii la prac - 

tică. După 1992 la noi a fost o ex - 

plozie de peste 300 aşa-zise uni - 

versităţi particulare. După înfiin ţa - 

rea Consiliului Naţional de Evaluare 

şi Acreditare Academică, unde am 

lucrat şi eu, doar 30 de universităţi 

particulare au fost acreditate, din - 

tre care unele sunt chiar foarte 

bune şi care fac şi practică cu 

studenţii. Restul sunt autorizate 

tem porar sau au fost lichidate. 

”Cu instalaţiile noastre de foraj 

s-a săpat cea mai adâncă sondă 

din Europa” 

E.R.: Din 1857 România este 

recunoscută drept un jucător 

important pe piaţa de petrol şi 

gaze din Europa. Care au fost 

atuurile României faţă de 

celelalte ţări europene şi care 

este situaţia acum ? 

N.N.A.: La început petrolul se ex - 

ploata în SUA, Azerbaidjan, Rusia, 

Canada, Polonia, Mexic etc. dar şi 

în ţara noastră. România este pri - 

ma ţară din lume cu producţie de 

petrol, înregistrată oficial în 1857. 

In statisticile oficiale Canada este a 

doua după România, apoi vine SUA, 

care, la doi ani după noi şi-au 

înregistrat şi ei oficial producţia de 

petrol. Noi ne-am dezvoltat mult şi 

între cele două războaie mondiale. 

România a realizat cel mai înalt 

nivel al producţiei de petrol, dintre 

cele două războaie mondiale, în 

anul 1936 de 8.704.000 tone 

situând ţara noastră pe locul doi în 

Europa şi în primele 10 ţări pe plan 

mondial. În timpul celui de-al II-lea 

război mondial, industria de petrol 

românească a suferit pagube imen - 

se astfel că, după război, producţia 

s-a reluat dar cu mari eforturi pen - 

tru refacerea şi modernizarea aces - 

teia. După 1948 s-a investit ma siv 

în industria petro lului cum nu cred 

ca au investit multe ţări. Vârful de 

producţie a fost atins prin 1977- 

1978, la circa 15 milioane tone 

petrol, iar la gaze naturale în 1986 

cu peste 35 miliarde de metri cubi. 

La fel la gaz. Ulterior s-au desco - 

perit zăcăminte de petrol în Marea 

Nordului, Norvegia, Anglia, URSS, 

în Orientul Mijlociu, în nume roase 

ţări din Africa, Asia şi America de 

Sud, iar noi am rămas mai în urmă, 

dar aveam totuşi suficient. Noi 

exportam produse petroliere şi 

aveam o capacitate de rafinare de 

peste 30 de milioane tone/an, adică 

dublu faţă de cât produceam. Se 

dezvoltase mult industria de utilaj 

petrolier, iar România devenise a 

treia ţară producătoare din lume, 

după SUA si URSS şi a doua ţară 

exportatoare după SUA. URSS 

producea mult, dar şi consuma 

intern mult. Cu instalaţiile noastre 

s-au săpat cele mai adânci sonde 

din Europa şi din lume. 

De ase menea, România a construit 

cam 10 rafinării în diferite ţări: 

India, Pakistan, Siria, Iordania, 

Irak, Egipt, Turcia etc. Industria 

noastră petrolieră s-a dezvoltat 

mult pentru că am avut şi o şcoală 

deosebită şi o cercetare extra - 

ordinară. Se for mase Institutul de 

Petrol şi Gaze Bucureşti, se dezvol - 

taseră formi dabil institutele de cer - 

ce tare în petrol. OMV şi-a dat 

seama acum de aceste dezvoltări şi 

revitalizează institutul de la Câmpin 

care era cel mai bun în domeniul 

petrolului, atât de bun încât înainte 

de 1989 cana dienii făcuseră şi ei la 

Calgary un institut de Petrol şi Gaze 

care se numea, în glumă, ICPTC 

Câmpina-Filiala Calgary, deoarece 

acolo lucrau foarte mulţi ingineri, 

spe cialişti şi proiectanţi din 

România. 

[Foto: cu prof.dr. Nicolae Iliaş, 

decan UT Petroşani] 

E.R.: Cum este situaţia acum în 

domeniul petrolului şi al ga ze - 

lor şi care sunt perspectivele? 

N.P.P: Acum cercetarea şi proiec - 

tarea sunt la pământ. Ca ţară pro - 

ducătoare de petrol si gaze, noi 

producem o treime faţă de perioa - 

da 1975-1990. Atunci aveam la 

gaze peste 33 miliarde metri cubi, 

acum avem circa 11 miliarde metri 

cubi, iar la petrol avem acum 

aproa pe 5 milioane tone faţă de 15 

milioane cât aveam în 1978. Decli - 

nul la gaze este mai rapid decât la 

petrol. In pământ avem înca 65% - 

70% petrol, dar nu avem tehnologii 

să-l extragem. S-a scos prin erup - 

ţie naturală, necon trolată (erau 

son de la Moreni care dădeau peste 

500 tone/zi). De aceea s-a introdus 

recuperarea secundară, inclusiv 

prin fisurare hidraulică pe care o 

real i zăm de vreo 50 de ani cu 

rezultate foarte bune, iar acum toţi 

cei care nu se pricep sunt împotriva 

acestui pro cedeu pentru exploa - 

tarea gaze lor de şist. La Butimanu 

de exem plu, unde era un zăcământ 

de gaze acum este depozit de gaze. 

Luam gaze de la ruşi, le înma - 

gazinam vara în depozitul acesta şi 

în alte depozite subterane şi le 

consumam iarna când aveam 

vârfuri de con sum. Din fericire, 

evaluările de acum o lună au arătat 

că în plat forma continentală a Mării 

Negre, la adâncimi de apă de 900- 

1000 metri, există zăcăminte de 

gaze evaluate deocamdată, după 

cerce tările geofizice, la aproximativ 



400-600 miliarde de metri cubi. 

Dacă consumul nostru mediu anual 

va fi de circa 20 miliarde metri cubi, 

înseamnă că circa 20- 30 de ani am 

putea fi independenţi de import. 

Dacă la acestea adăugăm şi gazele 

naturale din zăcămintele neconven - 

ţionale, în special cele de şist, 

situaţia devine şi mai optimistă. De 

aceea este imperios necesar să 

începem, cât mai repede posibil, 

lucrările de explorare şi de evaluare 

a cantităţilor de gaze din aceste 

argile gazeifere pentru a şti pe ce 

vom conta. Trebuie menţionat 

faptul că lucrările de exploatare şi 

evaluare pot dura mulţi ani (pro - 

babil 4-8 ani) şi vor necesita sume 

mari de bani, aşa că ar trebui să 

fim bucuroşi că o companie petro - 

lieră mare şi de prestigiu este 

dispusă să investeasă în explorarea 

şi exploatarea acestor zăcăminte. 

După aprecierea specialiştilor, in - 

ves tiţiile necesare pentru a începe 

exploatarea gazelor din platforma 

continentală a Mării Negre ar fi de 

100 miliarde de dolari, ori statul 

român nu-şi poate permite în 

condiţiile de acum să facă aceste 

investiţii. Soluţia corectă este un 

parteneriat public privat cu cei care 

au licitat până acum: Petrom-OMV, 

Lukoil, Stirling, British Petroleum, 

Chevron etc. Dacă ai bani şi începi 

să sapi, producţia va fi rapidă, iar 

investiţiile se vor recupera uşor. 

”Oricât de mult ar creşte fac - 

torul de recuperare al hidro - 

carburilor, s-ar exploata alte 

zăcăminte noi şi s-ar reduce 

consumul, în circa 200 de ani 

tot se vor epuiza rezervele de 

petrol şi gaze” 

E.R. : Se pare că în ţările în curs 

de dezvoltare cererea de petrol 

nu mai este atât de mare ca 

până acum, ca urmare a creş - 

terii preţului petrolului după 

2005 şi a politicilor stricte cu 

privire la reducerea emisiilor 

gazelor cu efect de seră. Ce ar 

trebui să facă sectorul petrolier 

pentru a se dezvolta în actua - 

lele evoluţii economice, ecolo - 

gice şi geopolitice? 

N.N.A. : Când eram student se 

spunea că petrolul şi gazele natu - 

rale se termină în 40 de ani 

(zâmbeşte). Iată că au trecut peste 

40 de ani, iar acum se spune că mai 

sunt rezerve de petrol pentru încă 

40 de ani şi de gaze naturale pentru 

50-60 de ani. Dacă ţinem însă 

seama de zăcămintele neexploa ta - 

te, cum sunt cele de sub calota 

Polului Nord, probabil şi în Antarctica, 

de hidrocarbonaţii care se află în 

toate oceanele şi mările sau de 

zăcămintele existente la adâncimi 

mai mari la care nu am putut ajun - 

ge, precum şi de zăcămintele ne - 

con venţionale (gaze de şist, gaze 

legate etc), eu contez pe faptul că 

se vor dezvolta tehologiile şi 

utilajele necesare pentru exploa - 

tarea acestor resurse și că aceste 

perioade de utilizare se vor dubla 

sau tripla. Evident însă, oricât am 

progresa noi, în 200 de ani tot se 

vor epuiza rezervele de petrol şi 

gaze. Deci omenirea trebuie să 

caute în continuare soluţii alter - 

native. După părera mea, viitorul 

este în primul rând al energiei 

electrice de toate felurile, apoi al 

celei termice, dar nu numai din 

combustibili fosili, ci chiar din 

biocombustibili, deşi din punct de 

vedere ecologic biocombustibilii 

sunt la fel ca şi combustitilii fosili, 

pentru că la ardere tot CO 2 

emit, ba 

mai mult, uneori au şi sulf mai 

mult. Hidrogenul, care prin ardere 

produce apă, sistemele cu pompe 

de caldură, sursele de energie 

eoliene si solare, energia hidro - 

electrică şi nucleară vor fi la un 

moment dat principalele surse de 

energie. 

E.R.: Care ar fi în opinia 

dumneavoastră cele mai impor - 

tante aspecte privind dinamica 

pieţei gazelor naturale, inclusiv 

liberalizarea costurilor şi alinie - 

rea la normele europene? 

N.N.A.: Cu dinamica pieţei, e 

foarte clar. In primul rând trebuie 

să mărim producţia noastră. In 

privinţa liberalizării, trebuie să 

avem concurenţă pe piaţă. Liberali - 

zarea preţului la gaze trebuie 

făcută cu atenţie. Nu ştiu de ce ne 

preseaza pe noi UE să o facem aşa 

de repede şi să privatizăm Transgaz, 

Romgaz sau Conpet, când alte ţări 

(Franţa de exemplu) îşi propun să 

liberalize piaţa abia prin anii 2020. 

De ce să dăm un monopol de stat şi 

să facem un monopol privat ? 

Dacă e concurenţă, atunci da! Dar 

Transgaz şi Conpet nu au concu - 

renţă în transport. De ce să exter - 

nalizezi anumite servicii şi astfel să 

se nască firme căpuşă, când ai 

putea să le păstrezi la tine şi să 

reduci astfel costurile cu o treime? 

Să ne înţelegem: nu sunt împotriva 

privatizării, dar nu tre buie priva ti - 

zate companiile strate gice. Tări 

precum China, Vietnam, Malayesia 

sau ţările arabe nici nu vor să audă 

de privatizarea petro lului. Noi 

suntem singurii care am dat sub - 

solul, deşi prin Constituţie scrie că 

nu ai voie să-l dai. Ei spun că nu 

vând, ci concesionează. Cum să 

concesionezi pe o perioadă mare de 

timp cu redevenţe de nimic, când 

redevenţa medie în lume este de 

30-35%?! Arabii iau şi 50% re de - 

venţă, iar noi îl dăm cu 4% rede - 

venţă şi numai la petrol şi gaze. 

Când se vor trezi, va fi prea târziu. 

”Dacă mâine nu mai avem gaze 

de la ruşi, nu ne trebuie o 

alternativă?” 

E.R.: De ce este atât de contro - 

versată exploatarea gazelor 

naturale din zăcăminte necon - 

venţionale (gaze din argile 

gazeifere sau gaze de şist, cum 

li se mai spune)? Care credeţi 

că este viitorul acestora? 

N.N.A.: Controversa porneşte în 

pri mul rând din necunoaştere şi 

apoi din manipulare. In SUA, gazele 

de şist (shale gas) se exploateaă de 

ani buni cu rezultate deosebite care 

s-au concretizat în producerea unor 

cantităţi foarte mari, creând şi un 

supliment pentru export. De ase - 

menea, a crescut concurenţa şi a 

scăzut preţul gazelor naturale. In 

Polonia, care are cele mai mari 

rezerve de gaze de şist din Europa, 

nu sunt astfel de probleme, pentru 

că statul a înţeles corect impor - 

tanţa acestora. Din punct de vedere 

tehnic, la noi nu sunt nici un fel de 

probleme privind gazele de şist. 

Noi facem fisurare hidraulică în 



România de 50 de ani, iar fisurarea 

se face şi în zăcăminte conven - 

ţionale şi în cele neconvenţionale. 

Aici intervine manipularea. Ei se 

întreabă: dacă se produce un 

accident? 

Păi, se poate produce un accident la 

orice sondă, nu numai la sonda pen - 

tru gaze de şist, pentru că son da 

este aceeaşi ca şi cea pentru ga zele 

convenţionale. In privinţa po lu ării, 

asta e o prostie. Dacă nu faci bine 

tubarea şi cimentarea, orice son dă 

poluează straturile şi pânza freatică. 

Noi avem zăcăminte certe de gaze 

de şist în zona Bârladului şi a 

Dobrogei, iar pers pec tiva este op ti - 

mistă. Riscurile, dacă există, sunt 

absolut normale pentru orice sondă. 

Trebuie însă să le explici bine oa - 

me nilor, să le spui ce înseamnă, 

cum se face, că se formează locuri 

de muncă şi se dezvoltă economia 

zonei respective etc. De aceea s-a 

creat CENTGAZ-Centrul European 

de Excelenţă pentru gazele natu ra - 

le din argile gazeifere şi vom face 

un raport în sensul acesta pentru a 

lă muri guvernanţii, politicienii şi 

popu laţia asupra gazului de şist. 

Oficialităţile locale au început deja 

să înţeleagă. Dacă mâine nu mai 

avem gaze de la ruşi, nu ne trebuie 

o alternativă? Eu sunt optimist în 

privinţa gazelor neconvenţionale. 

Gazul de şist este primul care tre - 

buie exploatat. Avem logistică, un 

backgroud for midabil şi experti ză în 

domeniul explorării şi exploa tării 

zăcămin telor de ţiţei şi gaze. Ar tre - 

bui să folosim mai mult inteli genţa 

spe cialiştilor noştri. 

Avem spe cia liş ti atât de buni, încât 

ni-i iau străinii pentru lucrări în 

diverse ţări. 

E.R.: Sunteţi profesor de o viaţă 

şi peste 50 de generaţii de stu - 

denţi ar trebui să vă mulţu - 

meas că pentru tot ce i-aţi în - 

văţat, pentru modul în care i-aţi 

îndrumat şi pentru că în per - 

manenţă le-aţi fost şi v-au 

simţit aproape de ei. 

Dumneavoastră cui aţi putea 

spune ”vă mulţumesc”? 

N.N.A.: Ei, (oftează), era profesorul 

Raşeev Dumitru care a murit acum 6 

ani, la 94 de ani, apoi fratele lui, 

Raşeev Sergiu, care a fost rector si 

a murit anul trecut, la 95 de ani. 

Mai sunt profesorul P. Mazilu care 

face acum 98 de ani şi care este 

încă activ şi ţin legătura cu dânsul, 

precum şi alţi profesori eminenţi pe 

care i-am avut în facultate: 

R.Voinaroski, I Minoiu, R. Bogdan, 

C. Drâmbă, I. Agârbiceanu, N. 

Posea, Gh. Suciu, T. Oroveanu, Gh. 

Constantinescu şi mulţi alţii. Lor leaş 

putea spune ”vă mulţumesc”. 

Trebuie însă să le mulţumesc şi 

celor cu care am colaborat mult în 

industrie. Făceam o echipă formi - 

da bilă cu ei şi am realizat lucruri 

fru moase împreună. De exemplu în 

cadrul unui proiect INFOSOC (pro - 

gram naţional de cercetare-dezvol - 

tare şi inovare) al cărui director am 

fost, am făcut un centru de training 

mai mult pe riscul nostru şi prin 

autodotare. In petrol nu poţi lucra 

dacă specialiştii nu sunt recertificaţi 

la fiecare doi ani. 

Auditori erau cei de la Asociaţia 

Mondială a Contractorilor de Foraj, cei 

care dau şi diplomele. Un petrolist 

geolog de la OMV, văzând ce 

rezultate frumoase avem, a convins 

conducerea lui să ne aducă cel mai 

modern simulator pentru toate 

operaţiile care se execută la o 

sondă în foraj, de un milion de 

dolari, iar acum training-ul se face 

pe acest simulator. Nu numai că 

acest lucru aduce bani univer sităţii, 

dar este şi o chestie de prestigiu al 

nostru în lume. Mai sunt şi alte 

proiecte frumoase de care suntem 

tare mândri. 

”Eu sunt social-democrat din 

convingere” 

E.R.: Din 1991 sunteţi activ 

implicat în viaţa politică, iar 

între anii 1996-2004 aţi fost 

membru în grupul parlamentar 

PSD din Camera Deputaţilor. Aţi 

ales social democraţia din 

convingere? 

N.N.A.: Inainte de 1990 trebuia să 

fii membru de partid, altfel nu 

avansai în profesie. La Ploieşti, în 

general numai cei mai buni erau 

membri de partid. Am ales social 

democraţii pentru că am călătorit 

mult prin lume, am văzut sistemele 

altor ţări şi am realizat că social 

democraţia (cea adevărată – nu 

asta de acum -) se potriveşte cel 

mai bine omenirii. Eu sunt social 

democrat din convingere, aşa am 

fost şi înainte. Adevarul este că la 

noi acum fac greşeli şi unii si alţii 

pentru că nu au experienţă. Eu îi 

cunosc foarte bine, doar am fost cu 

ei în parlament. 

E.R. Aveţi realizări minunate în 

multe domenii de activitate: 

industria de petrol şi gaze, utilaj 

petrolier, petrochimic, mediu, 

învăţământ, ştiinţific, social, 

politic ş.a. S-a întâmplat vreodată 

să aveţi şi momente critice? 

N.N.A.: Eu am făcut tot timpul 

sport. In 1974, când am venit din 

SUA, unde sportul ocupa un loc im - 

portant, am înfiinţat Clubul Sportiv 

Universitar la care şi azi sunt pre - 

şedinte. In general, spor tivii aveau 

un sistem mai privilegiat la exa - 

menul de admitere la univer sitate. 



Eu eram prorector, iar rec torul de atunci 

m-a învinovăţit pe nedrept că le-am 

favorizat pe spor tive şi a vrut să mă dea 

afară. Atunci eu am solicitat o comisie 

de la Ministeul Educaţiei, care a 

anchetat situaţia în profunzime timp de 

mai bine de o lună. In final s-a dovedit 

că nu am avut niciun un fel de 

implicaţie, că eram complet nevinovat, 

iar lucrurile s-au liniştit. Făcusem enorm 

pentru institut, dar asta nu mai conta 

atunci pentru ei. A fost o perioadă de 

stres îngrozitor care m-a consumat 

extra ordinar de mult şi pe mine şi pe 

familie. Studenţii însă mă iubeau. Si 

acum primesc scri sori din ţară şi din 

străinătate de la foştii mei studenţi. Deşi 

eu sunt cam coleric de felul meu, îmi 

trece repede şi nu ţin ranchiună. Ei 

începuseră să mă cunoască şi nu se 

temeau de mine nici la examene, nici 

când mă enervam, pentru că ştiau că 

întotdeauna îi ajutam când aveau vreo 

problemă. Eu mă descarc, nu mă con - 

sum. E mai bine aşa. Dar întotdeauna 

îmi cer scuze dacă am greşit. 

”Dacă aş sta degeaba, aş lua-o 

razna!” 

E.R.: Acasă, în familie se în tâmp lă 

câteodată să fiţi coleric? 

N.A.A.: Câteodată da, dar mai rar (râde 

amuzat). Am o soţie extra ordinară. Neam 

cunoscut la uni ver sitate în 1964. Ea 

este chimistă. Acum câteva zile am 

aniversat 48 de ani de la căsătorie. Am o 

familie echilibrată. Am un fiu de 42 de 

ani, care a făcut electronică şi are o 

firma de IT şi care are şi el doi băieţi, 

unul în clasa a VI-a, iar celălalt în clasa a 

IV-a, la liceul francez. Nepotul cel mare 

e atât de bun, încât francezii au spus ca 

e cel mai bun elev din ultimii 5 ani, din 

promoţia lui. Soţia lui este avocat la o 

firmă internaţională de avocatură şi 

consulting. Sunt minunaţi cu toţii. 

E.R.: Care este filozofia dumneavoastră 

de viaţă? 

NA. In general în tot ceea ce faci trebuie 

să fii echilibrat, să nu fi negativist şi să 

nu spui niciodată că ceva nu se poate. 

Pentru mine nu există ”nu se poate”, 

mie trebuie să-mi spui cum se poate. 

Dacă nu şti cum, atunci vine altul care 

îmi spune cum se poate. Intotdeauna 

am fost un tip sociabil şi m-am integrat 

uşor în toate colectivele. Am educat şi 

am pregătit oamenii, iar asta îmi dă 

mare satisfacţie. Cea mai mare bucurie 

este atunci când sunt solicitat în ţară 

sau în străinătate. Asta e cea mai mare 

recompensă pentu mine. 

E.R.: Care este activitatea care vă 

face acum cea mai mare plăcere? 

N.N.A.: Tot activitatea didactică şi de 

cercetare este cea care îmi face plăcere 

mai mare. Acum fac parte din consiliile 

ştiinţifice ale unor prestigioase reviste 

naţionale şi internaţionale, sunt preşe - 

dinte la Petroleum Industry Review şi 

vom scoate o revistă nouă, Energy 

Industry Review. Lucrez cu o admirabilă 

echipă de tineri. De asemenea sunt 

preşedintele Fundaţiei Române de Petrol 

şi Gaze, consilier CNR-CME etc. Daca aş 

sta degeaba, aş lua-o razna! 

E.R. : Ce nu v-a lipsit niciodată? 

N.A.A.: Nicodată nu mi-a lipsit curajul. 

Nici acum, nici înainte de 1989. Numai 

astfel am reuşit să-mi realizez obiecti - 

vele propuse pentru studenţi: Sala de 

sport, Casa de Cultură a Studenţilor 

Petrolişti (Clubul), Campusul Universitar 

în ansamblu, la care am avut o contri - 

buţie majoră, dezvoltarea universitatii şi 

ridicarea prestigiului acesteia, deciziile 

luate în diverse foruri naţionale şi 

internaţionale, ş.a. Toate au necesitat 

eforturi şi investiţii mari. Eu aveam 

curajul să-mi asum riscul, iar colegii mă 

susţineau întotdeauna. Dacă ai curaj, 

reuşeşti să depăşeşti orice obstacol. 

E.R.: Aveti multă energie pozitivă 

care atrage oamenii în jurul 

dumneavoastră, dar aveţi şi multe 

zile agitate, zile nebune câteodată, 

nu-i aşa? 

N.N.A.: Cred că sunt prieten cu toţi. 

Petrolişitii sunt o adevarată familie. Noi 

şi acum ne serbăm zilele de naştere 

împreună şi ne ajutăm întotdeauna când 

este cazul. Eu am zile foarte pline, 

pentru că mie îmi plac zilele nebune. 

Sunt implicat în politică, în activităţi 

profesionale, ştiinţifice, manageriale şi 

cultural-sportive. Sunt preşedintele 

Clubului Sportiv Universitar, pe care eu 

l-am înfiinţat. Am făcut mult sport: 

jucam fotbal de la 14-15 ani, volei şi 

tenis de masă în Divizia A, handbal şi 

fotbal în Divizia B. Şi acum avem cea 

mai bună echipă de baschet masculin, 

CSU-Ploieşti, din România. Acum fac 

sport de menţinere, mergem la schi cu 

familia ori colegii, la teatru, operă, nu 

georgescu@3t.org.ro 

office@energy.org.ro 

www.david-baias.ro 



www.wecotravel.ro 

www.aem.ro 

www.energotech.ro 

www.icemenerg-service.ro 

aşa des cât am vrea însă. In weekend 

îmi iau nepoţii şi-i duc în parc, la muzee 

sau concerte. Citim împreună o grăma - 

dă de cărti, dar totuşi nu ca înainte. 

E.R.: Ce sfat le-aţi da profesiniştilor 

energeticieni ? 

N.N.A.: In general, energeticienii fac ce 

trebuie, dar nu prea sunt lăsaţi şi spri - 

jiniţi. Sursele clasice de energie vor mai 

merge mult timp, dar trebuie multe 

investiţii în sursele noi. Din păcate, noi 

am distrus cercetarea în toate dome - 

niile. Trebuie să educăm oamenii cum să 

consume şi cum să economi sească ener - 

gia, pentru că este multă risipă în 

anumite domenii. Avem specialişti bine 

pregătiţi, chiar şi o bază materială ac - 

cep tabilă, dar n-avem bani, iar cei puţini 

care sunt, sunt jefuiţi de firmele căpuşă. 

România are mari realizări în domeniul 

petrolului, însă nu prea mai avem re - 

surse aşa mari de petrol. La gaze însă se 

pare că ne vom reveni. Trebuie să folo - 

sim infrastructura existentă, inteli genţa 

din învăţământul superior, din cer cetare 

şi proiectare. De asemenea, trebuie să 

ne gândim la viitorul celor ce vin după 

noi, să nu punem în pericol generaţiile 

viitoare, iar dezvoltarea durabilă să nu 

rămână doar o vorbă pe hârtie. 

”O ţară care nu investeşte în ştiinţă, 

educaţie şi sănătate este o ţară fără 

viitor”. 

E.R.: Dar politicienilor noştri, ce sfat 

le-aţi da? 

N.N.A.: Politicienilor le-aş spune în 

primul rând să nu mai ia decizii tehnice 

şi economice fără consultarea specialiş - 

tilor din fiecare domeniu şi fără să ia în 

considerare studiile, stra tegiile, cerceta - 

rea şi învăţă mân tul. Culmea este că, 

înainte de 1990 politicienii ne consultau 

şi pe noi specialiştii! Eu consider că 

managementul privat la societăţile de 

stat este o prostie şi nu face decât să 

îmbogăţească firmele de management, 

fără niciun rezultat benefic pentru 

economie. De ase menea, trebuie acor - 

dată o atenţie sporită educării populaţiei 

în spiritul folosirii cu mai mare atenţie a 

resurselor energetice existente, să 

înţeleagă că acestea sunt limitate, că 

trebuie să ajungă şi pentru generaţiile 

viitoare şi că mediul înconjurător trebuie 

protejat. 

Iar recomadarea mea pentru politi ci eni, 

care este valabilă oricând, este să ştie 

că o ţară care nu investeşte în tineri, în 

educaţie şi în sănătate este o ţară fără 

viitor. Totul pleacă de la bani de fapt. 

Daca nu reuşim să ne redresăm eco - 

nomic şi finan ciar, lucrurile vor merge 

din ce în ce mai greu, iar populaţia, în 

special tineretul şi cei de vârsta a treia, 

vor avea mari dificultăţi. Speranţa 

noastră o reprezintă tinerii, cu con diţia 

să ştim să-i pregătim şi să-i promovăm 

corect şi cinstit, conform pregătirii, 

cunoştinţelor, capacităţii şi competenţei 

acestora. 

E.R.: Domnule profesor, aş sta cu 

dumneavoastră o zi întreagă să-mi 

povestiţi despre petrol şi gaze, 

despre educaţie şi oameni, despre 

cultură şi sport, despre dragoste şi 

pasiune, despre ţările şi civilizaţiile 

care v-au marcat, despre speranţe 

şi împliniri. A fost un dialog pe cât 

de interesant, pe atât de fascinant. 

Vă mulţumesc mult pentru amabili - 

tatea de a-mi fi acordat acest inter - 

viu şi vă doresc să reuşiţi să 

realizaţi toate proiectele noi pe care 

doriţi să le iniţiaţi. n 



Info CNR-CME 

Certification International Ltd: Ţinteşte calitatea –şi 

adaugă valoare!’’ 

Certification International Ltd. este un organism de certificare 

răspândit în lume cu 26 de birouri ce operează în ţări precum China, 

Dubai, Grecia, India, Italia, Japonia, Malaezia, Myanmar, 

Pakistan, Filipine, România, Arabia Saudită, Singapore, Sri 

Lanka, Thailanda, Turcia, Emiratele Arabe Unite, Bangladesh, 

Bulgaria şi Marea Britanie, Canada. Detine acreditarea celui mai 

important organism de acreditare din lume UKAS (United Kingdom 

Accreditation Service) Marea Britanie care este şi singurul organism 

național de acreditare recunoscut de către guvern pentru evaluarea 

standardelor convenite la nivel internațional de către organizațiile 

care furnizează servicii de certificare. CI asigură certificarea sub 

UKAS Accreditation a peste 20000 de clienti în lume şi include ISO 9001:2008 (Quality), ISO 14001:2004 

(Environmental), ISO 27001:2005 (Information Security), ISO 22000:2005 for Food Safety, OHSAS 18001:2007 

(Occupational health and safety), ISO 50001 (Energy Management) . 

CERTIFICATION INTERNATIONAL ROMANIA este reprezentantul naţional al CERTIFICATION 

INTERNATIONAL(UK) care activează pe piaţa din România şi care a devenit un lider activ într-un mediu 

concurenţial puternic. Cu colaborări şi filiale stabilite în toată ţara, am ajuns să reprezentăm organizaţii de 

renume pentru recunoaşterea internaţională a serviciilor şi acreditărilor oferite. 

Politica şi strategia organismului sunt clădite pentru a-şi îmbunătăţi permanent calitatea actului de evaluare a 

conformităţii, prin adaugarea de valoare sistemelor manageriale ale clienţilor şi prin pachete de servicii în 

permanenţă actualizate şi perfecţionate în domeniul calităţii , al mediului, sanătăţii şi siguranţei muncii, 

siguranţa alimentelor, al securităţii informaţiilor şi al energiei. 

Certification International nu se limitează numai la simpla evaluare a conformităţii cu standardul de referinţă. 

Prin serviciile noastre analizăm eficacitatea sistemului de managemet al organizaţiei şi întreaga contribuţie a 

acestuia, la afacerea dumneavoastră. 

Alegând echipa noastră înseamnă că veţi lucra cu o companie al cărui nume este sinonim cu securitatea afacerii. 

Evaluăm şi certificăm sistemele de management pentru unele dintre cele mai renumite companii la nivel 

internaţional. Noi știm că nu există doi clienţi la fel – toţi au nevoi și circumstanțe specifice. 

Cu aceasta în minte, 

CI se străduiește să mențină un nivel ridicat de servicii şi contact pentru clienţi. Ne dorim să fim receptivi şi 

determinaţi pentru a ne asigura că nevoile dumneavoastră, ca client al nostru, sunt îndeplinite si în același timp 

sunt puse în aplicare cele mai înalte standarde profesionale cerute de certificarea acreditată UKAS, cea ce 

înseamnă că puteţi avea certitudinea că veţi lucra alături de o organizaţie recunoscută ca având expertiza şi 

experienţa necesară pentru a vă oferi servicii de înaltă calitate. Ca şi companie internaţională ne susţinem 

clienţii în competiţia la nivel mondial prin intermediul celor 400 de auditori în reţeaua globală, în companii ca 

National Express East Anglia, Yellow Pages, Birmingham Hippodrome si Youth Justice Board. 



Portofoliu 

Optiuni de sevicii: pentru un întreg spectru de organizaţii industriale, comerciale, 

publice şi sectoare de afaceri la nivel global. 

Certificarea – Furnizăm servicii de evaluare şi certificare a conformităţii cu : 

ISO 9001 - Sisteme de management al calităţii 

ISO 14001 - Sisteme de management de mediu 

OHSAS 18001 - Sisteme de management al sanătăţii şi securităţii ocupaţionale 

ISO 22000 -Sisteme de management al sigurantei alimentelor 

ISO /IEC 27001 - Securitate IT 

ISO 50001- Sistem de Management al Energiei 

Obiectul Standardului pentru managementul energiei ISO 50001 

Standardul ISO 50001 pentru Managementul Energiei este un nou standard 

internaţional care specifică cerinţele sistemului de management al energiei, care 

trebuie să fie dezvoltate de către organizaţii în vederea implementării politicilor şi 

obiectivelor, care să includă toate obligaţiile legale aplicabile. Standardizarea în 

domeniul managementului energetic include următorii factori: 

•Alimentarea cu energie electrică 

•Practici de achiziţii pentru echipamente și sisteme care folosesc energia 

•Utilizarea energiei şi aspecte legate de eliminare 

•Măsurarea consumului actual de energie 

•Implementarea unui sistem de măsurare care să documenteze, să raporteze 

și să valideze îmbunătăţirile continue în domeniul managementului energiei. 

Sfera de aplicabilitate 

Certificarea în conformitate cu Standardul ISO 50001 pentru managementul 

energiei este aplicabilă tuturor sectoarelor industriale care doresc să instituie 

sisteme de management al energiei. Toate companiile și organizațiile care utilizează 



energie recunosc ca consumurile inutile pot fi evitate cit și se pot reduce costurile de energie deoarece, 

eficienţa energetică în industrie este atinsă în principal prin schimbarea felului în care este gestionată energia, 

mai degrabă decât prin instalarea de noi tehnologii. 

Certification International poate ajuta compania dvs. să adere la un standard de gestionare a energiei prin 

integrarea eficienţei energetice în sistemele existente de management industrial sau comercial. Astfel, eficienţa 

poate fi îmbunătăţită continuu. 

Experţii noştri, care cunosc în detaliu prevederile standardulului ISO 50001 standard pentru managementul 

energiei, vă pot ajuta să obțineți certificarea în conformitate cu standardul de management al energiei, astfel 

încât organizaţia dvs. să înregistreze progrese semnificative în domeniul eficienţei energetice. 

Certificarea este, in mod classic, un proces in doua etape constand intr-o prima analiza a sistemului pentru a 

determina daca sistemul de management propus este conceput pentru a respecta cerintele standardului.A doua 

vizita urmareste sa stabileasca nivelul de implementare si eficacitatea sistemului in respectarea cerintelor 

standardelor. 

Supravegherea – necesită o examinare programată a punerii în aplicare și întreținerea sistemului de 

management al organizatie în raport cu cerințele de standard în timpul perioadei de 3 ani de certificare (ciclu). 

Re-certificarea- continuarea procesului de certificare pe încă un ciclu de trei ani. 

Instruire : 

CERTIFICATION INTERNATIONAL ROMANIA are plăcerea să anunțe susţinerea cu succes a primului curs de 

formare auditori de terţă parte IRCA Registrated ISO 50001 realizat în ţara noastră în perioada lunii septembrie 

. Cursul s-a desfasurat în colaborare cu biroul japonez al CERTIFICATION INTERNATIONAL JAPONIA (CJI) 

şi a fost susţinut de un lector si tutore pe energie, anume domnul Takashi Tsuchie și domnul Mizuki Kuraucki. 

Impresiile despre nivelul ridicat al acestui curs şi cunoştinţele dobândite le puteţi vizualiza accesând site-ul 

companiei: www.cert-int.ro , www.cert-int.com. 

‘’ An excellent course – practical, based on interaction and teamwork. Delivery style and facilitating techniques 

were superb presented. I strongly recommend this course. ‘’ D. Cozma Energy Manager 

‘’It was remarkable. I gained more knowledge .Course materials and technical presentation allowed me to 

understand ISO 50001 standard requirements and to evaluate rigorous assessment management system 

implemented in an organization. I will definitely use in future activities of the company in gas distribution where 

am employed. Congratulations you are a very good training team.’’ 

Dacă doriți să vă alăturați familiei CI, a organizatiilor certificate sau doriti sa participati la instruirile organizate 

de noi vă rugăm să citiți cu atenție detaliile prezentate mai jos. 

Informatii suplimentare : 

Pentru articole utile, informaţii referitoare la gama noastra de servicii de certificare și instruire vă rugăm să 

vizitaţi: www.cert-int.ro 

Ne puteţi contacta la : 

Fax: 0368880188, Mobile: 0735313161 

Head office: De Mijloc nr.68, Brasov or Bucharest office B-dul Unirii nr.65, 

E-mail: office@cert-int.ro, Site: www.cert-int.ro, www.cert-int.com n 



In Memoriam 

Ing. Mihai OLTENEANU – născut în Bucureşti la 15 mai 1930. 

Absolvent al liceului Gheorghe Lazăr, diplomat al Facultăţii de Geologie a 

Universităţii Bucureşti, studii postuniversitare Cibernetică şi Combustibili 

minerali. 

Autor şi coautor a numeroase comunicări ştiinţifice, tratate de specialitate, 

cărţi de istoria ştiinţei şi tehnicii şi a peste 1000 de articole. 

A colaborat la emisiuni ştiinţifice ale Radiodifuziunii Române şi la realizarea 

de filme documentare. Colaborator permanent al publicaţiilor: AGIR, al 

ziarului Univers Ingineresc, al Monitorului de Petrol şi gaze şi al altor reviste 

şi publicaţii. 

A fost un colaborator important al CNR-CME si un partener de baza la multe 

din activitatile CNR-CME. 

Membru al Asociaţiei Generale a Inginerilor din România (AGIR), al Societăţii 

Naţionale de Geofizică (SNG), al Societăţii Ziariştilor din România (SZR) şi al Federaţiei Internaţionale a 

Ziariştilor, al Societăţii Inginerilor de Petrol şi Gaze(SIPG) şi al Comitetului Român pentru Istoria şi Filosofia 

Ştiinţei şi Tehnicii (CRIFST) al Academiei Române. 

Cu inimile îndurerate, în numele Asociaţiei “Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al 

Energiei CNR-CME”, cu profundă tristeţe şi durere vă anunţăm trecerea în nefiinţă, în dimineaţa zilei de luni 

- 14 ianuarie 2013, a celui care a fost colaboratorul şi prietenul nostru - Ing. Mihai OLTENEANU. L-am 

cunoscut, L-am apreciat, L-am avut alături ca un deosebit collaborator. Va rămâne veşnic în amintirea 

noastră! Suntem alături de familia îndoliată. Ne rugăm Domnului să-l primească pe Mihai Olteneanu, cel ce 

a fost de o aleasă omenie în trecerea sa prin această lume, în Grădinile Sale Alizee întru veșnică și meritată 

odihnă. 

Sincere condoleanțe familiei îndurerate! 

Dumnezeu să-l ierte! 

Gheorghe Bălan, 

Director General Executiv CNR-CME 

MESAGERUL ENERGETIC 

Colectivul de redacţie: 

Redactor Responsabil: Dr. ing. Gheorghe Bălan 

Membri:Acad. Prof. dr. ing. Gleb Drăgan, Dr. ing. Iulian Iancu 

Prof. dr. ing. Nicolae Vasile, Prof. dr. ing. Aureliu Leca, 

Prof. dr. ing. George Darie, Prof. dr. ing. Mircea Eremia, Cerc. şt. mat. Magdalena Cuciureanu 

Referenţi ştiinţifici: Prof. dr. ing. Nicolae Golovanov, Ing. Anton Vlădescu 

Traduceri: Prof. Eduard Adrian Nicolaescu 

Tehnoredactare şi machetare: Magdalena Cuciureanu 

Editare: Image Photo Production 

Secretariat Executiv CNR-CME: Telefon: 021/211 41 55; 021/211 41 56; 

Fax: 021/211 41 57 

E-mail: ghbalan@cnr-cme.ro; mesagerul-energetic@cnr-cme.ro 

Website: www.cnr-cme.ro 


M E S AMG E RS UA L G ERN UE L R GE EN TE IRC 

G E T I C 

22 nd WEC, Daegu, Korea (Rep. of), 13-17 October 2013 

Call for Papers 

The Daegu Organizing Committee and the World Energy Council are pleased to invite authors to submit papers for 

the 22 nd World Energy Congress. Your active involvement in this Call for Papers provides an excellent opportunity to 

contribute to the development of the global energy community. All of the selected papers will be presented to the 

dedicated expert forum at the Congress and distributed to all delegates on USB flash drives. Prizes will be awarded for 

the best papers – further details to be announced shortly. 

Important Dates 

Paper Submission Opens: 1 October 2012 

Paper Submission Deadline: 28 February 2013 

Selected Papers Notification: 15 May 2013 

Award Winners Notification: 1 July 2013 

Presentation at the Congress: 13-17 October 2013 

Paper Topic Categories 

Authors are invited to provide their insight on a theme relating to WEC’s six main Activity Areas: 

Energy Scenarios 

Energy Resources and Technologies 

Energy Policy Trilemma (i.e. the trade-off between energy security, social equity and 

environmental impact mitigation) 

Energy Access 

Energy and Urban Innovation 

Global Energy Frameworks and Governance 

See website www. daegu2013.kr for further details on focus topics. 

Paper Preparation Guidelines 

General 

- The paper must be substantially different from any published work. 

- The paper cannot be under review for any other conference or journal at any point during the Call for 

Papers process. 

- The paper must be written in English and must not exceed 15 pages in total length. 

Text Layout 

- The paper must be typed in single column format on international standard size A4 paper with margins of 

2.54cm. 

- The main text should be single-spaced and in 11pt Arial or Times New Roman font. Footnotes should 

appear in 9pt font. 

Structure (no more than 15 pages in total) 

- Cover (1 page): Title, authors, affiliations. Clearly indicate who is responsible for correspondence at all 

stages of submission, selection and presentation, including post-presentation. The following contact details 

must be provided for all co-authors: full postal address, email address, telephone and fax numbers (with 

country and area codes). 

- Executive Summary (1 page): Key Findings and Takeaways, Keywords. Provide self-contained one page 

Executive Summary outlining the aims, scope, core findings and conclusions of the paper. List 3-5 

keywords of the paper. 

- Main Text (no more than 10 pages). All figures and tables should be embedded in the text in the location 

that they should appear and numbered consecutively and given a suitable caption. Footnotes should be 

indicated in the text by superscript numbers which run consecutively through the paper. 

- Conclusions and Relevant Implications (1-2 pages) 

- References All publications cited in the text should be presented in a list of references following the text of 

the paper. 

- Appendix Appendices should be avoided whenever possible and their content incorporated into the text. 

Where this is not feasible, they should appear at the end of the paper. 

Submission Guidelines 

- The online paper submission system will open on 1 October 2012. 

- Papers should be submitted in PDF format. 

- The author must answer any additional uestions deemed necessary at submission stage. 

Contacts 

- Should you have any questions, please contact Ms Charlotte Connick at 

connick@worldenergy.org or Mr Yonghyuk Choi at yong@daegu2013.kr

me ian - Cnr -cme

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?