me ian - Cnr -cme

M E S A G E R U L E N E R G E T I C
www.chevron.ro
Turismului din Cipru – Praxoula Antoniadou,
care se ocupa de dezvoltarea exploa -
tărilor de gaze.
Însă există și probleme mai profunde:
amânarea pare legată de un dezacord
puternic dintre politicienii greci, pe de o
parte, și strategia Ministerului Afacerilor
Externe, pe de altă parte. În timp ce și
fostul prim-ministru Papandreou și rivalul
său, liderul Noii Democrații Antonis
Samaras, susțin legături mai puternice cu
Israelul, instituțiile de politică externă se
tem că legături mai strânse cu Israelul ar
pune în pericol bunele relații tradiționale
dintre Grecia și țările arabe.
De partea cipriotă, ezitarea de a semna
memorandumul sunt cau zate de încer -
cările fără succes de a reduce reţinerile
Libanului asupra acordului de delimitare
marină dintre Cipru și Israel, în timpul
unei recente vizite în Liban a Ministrului
Afacerilor Externe al Ciprului (Ciprul a
semnat acorduri de delimitare cu Israel și
Liban, deși cel cu Libanul nu a fost ratificat
de parlamentul Libanez).
În cele din urmă, referirile repetate la la
o nouă „axă” Cipru-Grecia-Israel făcute
de Ministrul israelian al Energiei și
Resurselor de Apă Uzi Landau, nu i-au
ajutat pe susținătorii greci și ciprioiți ai
memorandumului.
Pe viitor, memorandumul ar putea fi
revitalizat; însă amânarea semnării subli -
niază puternicul rol negativ al tensiunilor
politice regionale și ma rile dificultăți cu
care se con fruntă entitățile locale în
crearea de acor duri de cooperare. Această
situație lasă loc pentru entitățile din afara
regiunii să contribuie la utilizarea resur -
selor nou descoperite.
Recentele descoperiri de gaze au atras
deja interesul companiilor extraregionale.
Un caz relevant este Rusia,
care analizează oportu nități și provocări
referitoare la bazinul de gaze estmediteran.
Așa cum s-a menționat mai
sus, Rusia are deja relații apropiate cu
guver nul Cipriot, susținute de puternice
legături economice. Conform statis ti cilor
rusești, Cipru este un inves titor străin
major, fenomen care însă se datorează
în mare parte exportului de capital
rusesc în Cipru din motive ilegale
(evaziune fiscală, corupție), care este
apoi reimportat în Rusia.
Apar noi oportunități economice:
Gazprom din Rusia este printre primele
companii străine care plănuiește să facă
oferte pentru licențe de explorare în
apele Ciprului, și va participa probabil și
la viitoarele licitații pentru exploa tările
din jurul Libanului. Mai mult, Gazprom a
semnat de curând un acord preliminar
de cumpărare de GNL Israelian din
exploatarea Tamar, și evaluează în
prezent un acord similar pentru gazele
produse la exploatarea Leviathan, cu
intenția de a le vinde clienților din Asia.
Referința la clienții din Asia este
esențială, având în vedere că Rusia
privește țările europene drept piața sa
captivă pentru gaze și orice proiect de
export al gazelor din zona estmediterană
către Europa va fi privit ca o
provocare pentru rolul dominant al
Rusiei pe piața europeană de gaze.
Chiar și China este interesată de noile
resurse de gaze: China National Offshore
Corp a prezentat recent guvernului cipriot
o propunere de dezvoltare a unui terminal
și a unei centrale GNL.
Rolul acestor companii extra-regio nale
ridică miza pentru SUA și UE, care au
oportunitatea de a promova politici cu
scopul de a reduce instabilitatea politică
din regiune cauzată de noile desco periri de
gaze, și de a încuraja exploatarea rezer -
velor de gaze pentru beneficiul tuturor
țărilor din regiune.
UE, a cărei istorie se bazează pe
cooperarea energetică, poate juca un rol
esențial în promovarea interdependenței
energetice drept fundație a unei mai bune
cooperări în această regiune plină de con -
flicte. În contextul actual tensionat și
măsuri contradictorii, și cu puțin timp
înainte de alegerile prezi dențiale din
februarie 2013, preșe dinția UE care revine
Ciprului poate fi o mare provocare. Dar,
poate deveni și o oportunitate pentru UE
de a lansa o serie de inițiative de
promovare a interde pendenței re gio nale,
pe probleme precum gra nițele maritime,
zonele economice exclusive, proiectele de
infra structură și acordurile financiare.
UE are nevoie de sursele energetice din
Mediterana de Est, pentru reducerea
dependenței de Rusia și Africa de Nord.
În același timp, UE necesită o politică
energetică regională care să nu izoleze
Turcia, un partener important deja
afectat de amânarea candidaturii sale
pentru statutul de membru UE.
Preocuparea pentru viitoarele schim bări
energetice regionale, și în special riscul
marginalizării Turciei, este în atenția SUA,
iar promovarea dezvoltării în comun a
resurselor de gaze din Mediterana de Est
poate fi un domeniu semnificativ de
cooperare transatlantică.n
20 ianuarie 2013