me ian - Cnr -cme

More documents

Recommendations

Info

M E S A G E R U L E N E R G E T I C Transelectrica stimula rapid și decisiv creșterea eco - nomică și ar declanșa o reacție în lanț. Londra deschide calea: în pregătire pentru Olimpiada 2012 s-au înlocuit deja circa 2000 de sisteme stradale de iluminat. Până în anul 2020, se vor fi economisit circa 9 milioane £, fonduri prețioase pe care autoritățile locale le vor putea investi în alte activități și servicii. Înlocuirea unui sistem stradal de iluminat sau conversia acestuia în scopul creşterii eficienței energetice necesită noi materiale, noi – și în general „inteligente” - tehnologii și deci noi comenzi pentru industrie și noi afa - ceri pentru întreg lanțul de producție. Întorcându-mă la Keynes, este vorba de o nouă cerere de bunuri și servicii, care creează spațiul pentru noi oferte. La fel ca în cazul energiei utilizată pentru echi - pamentele electrocasnice. Într-adevăr, conform datelor publicate de Departamentul de Energie și Protecție a Mediului, americanii au cheltuit circa 86.7 mld $ pe echipa - mente electro casnice eficiente energetic în anul 2011, din care 19 mld $ au fost pe televizoare de ultimă generație. În același an, cetățenii SUA au cheltuit 2 mld $ pe lămpi electrice cu consum redus. Poate acesta este încă un motiv pentru care economia SUA poate rezista mai bine la urmările recesiunii decât țările europene? Ineficiența energetică – spre deosebire de eficiență, care, cu regret, nu este stimulată în prezent de politicile Keynesiene – aduce cu sine, precum grohotișul adus la mal de valuri – o serie de efecte colaterale care pun în pericol orice speranță de refacere și împing țările în umbrele recesiunii: •risipă costisitoare, •poluarea mediului și reducerea calității vieții, •atitudini inflexibile și un pesimism depri mant la nivelul utilizatorilor. Cererea scade și oferta nu se poate adapta: exact opusul învățămintelor și idealurilor lui Keynes. Construcțiile: un sector cu spațiu de manevră Ca de obicei - și cu o oarecare simetrie – risipa de energie din sectorul public merge mână în mână cu gestiunea deplorabilă a energiei în sectorul privat. Aici, aria de acoperire a unei intervenții Keynesiene ar fi uriașă și ar implica un alt sector economic care poate fi decisiv în stimularea creșterii economic: construcțiile. Fondul de locuințe mondial, chiar și în țările dezvoltate și în special în acele mari zone metropolitane în care popu - lația este din ce în ce mai con centrată, este deseori învechit, nesigur, ineficient și poluant. Un adevărat dezastru. Din nou, situația din Italia este repre - zentativă: 55% din locuințe au fost construite cu peste 40 de ani în urmă, procent care ajunge la 70% în orașele medii și 76% în zonele metropolitane. Majoritatea sunt clădiri vechi, ener - gofage, construite din materiale care acum sunt interzise pe criterii de poluare a mediului și poluare sonoră. Deci, ce se poate face? O soluție ar fi un plan măreț Keynesian de renovare, în care, din nou, am putea combina eficiența energetică (și de alte tipuri) cu perspectivele de creștere economică și noi forme de utilizare. Acest lucru ar fi mult mai ușor decât pare pe hârtie, deoarece implică un mod de îmbu - nătățire a siguranței și calității vieții pentru milioane de cetățeni, tăind la sursă orice noi construcții sau renovări improvizate cu materiale învechite sau periculoase. Deci, cine își poate lua res - ponsabilitatea pentru o schemă națio - nală de acest tip? Ne întoarcem la Keynes: investițiile publice pentru sti - mu larea schimbării sunt esențiale și, fiind în joc economiile naționale, trebuie găsite resurse, chiar și prin prioritizarea elementelor din program. Și aceste investiții ar putea fi directe, alcătuite din stimuli pur financiari, sau indirecte, re - pre zentate de avantaje fiscale, beneficii și stimulente pentru persoanele care își îmbunătățesc calitatea locuințelor. Referitor la finanțarea privată, interesul proprietarilor, chiar și din punct de vedere economic, este rapid explicat; îmbunătățirea proprietății, pe lângă îmbunătățirea calității vieții și eco - nomiile (la facturile de energie, în primul rând), ar însemna și creșterea valorii bunului imobiliar. Și nu poate fi decât un singur rezultat al combinației acestor inițiative: crește - rea econo mică, un sprijin pentru ieșirea din recesiune și stimularea unui nou tip de revoluție indus - trială, energetică și de mod de viață. O revoluție care l-ar fi mulțumit desigur pe John Maynard Keynes. n 4 ianuarie 2013
M E S A G E R U L E N E R G E T I C Politici energetice Aspecte tehnice ale Super Rețelei din Marea Nordului* ) Til Kristian VRANA – Olav Bjarte FOSSO, Department of Electric Power Engineering Introducere Următorul deceniu va marca dezvol ta - rea la scară largă a instalaţiilor eoliene în Marea Nordului. Centralele eoliene marine localizate în zona de coastă pot fi direct integrate în sistemul electric prin cabluri de tensiune alternativă radiale, oarecum similar cu parcurile eoliene terestre. Mai interesantă (din punct de vedere electric) este problema centralelor eoliene aflate la mare distanță de țărm, care trebuie conectate prin linii de înaltă tensiune continuă O centrală de acest tip, Bard offshore 1, se află deja în funcțiune. Liberalizarea și interconectarea piețelor de energie electrică europene creează ne cesitatea unor legături solide între ce - le trei sisteme electrice sincrone de-a lungul Mării Nordului. Producţia fluctu - an tă din surse necontrolabile creşte ma - siv, nevoia de legături de transport pe distanțe mari pentru a echilibra fluctua - țiile zonale. Capacitatea de stocare și flexibilitatea surselor hidroenergetice din peninsula scandinavă pot fi utilizate pentru echilibrare la nivel european, dacă interconexiunile sunt suficiente. Normele de mediu mai stricte impuse industriei de petrol și gaze vor implica electrificarea platformelor marine. Turbinele pe gaze de pe platforme pot fi înlocuite de un cablu tras de pe uscat. Pentru platformele îndepărtate este nevoie de legături la înaltă tensiune con tinuă, un sistem de acest tip fiind deja funcțional (exploatarea Troll); iar un al doilea sistem se află în construcție (exploatarea Valhall). Integrarea în sistemul electric a pro - ducției și utilizării în unitățile marine este avantajoasă, deoarece o parte din energia electrică produsă în larg poate fi utilizată local. Acest fapt va reduce pierderile, iar platformele alimentate de centrale eoliene din apropiere nu vor mai produce emisii de carbon. Toate aceste schimbări indică faptul că super-reţeaua din zona Mării Nordului - NSSG (North Sea Super Grid) va fi esențială pentru viitor [1] [2]. Pentru a justifica investițiile uriașe, se va pune accentul pe fiabilitate, redundanță, soliditate și flexibilitate. Construcția NSSG este un proiect de pio - nierat și va ridica o serie de dificultăți tehnice. Din cauza distanțelor mari, trans - portul pe o linie de înaltă tensiune alternativă este nerealist. Transportul pe linie de înaltă tensiune continuă s-a utilizat în mod tradițional doar pentru legături între două, și chiar dacă s-au realizat scheme multi-terminal [3] [4], acestea nu sunt deloc comparabile cu întreaga superreţea din zona Mării Nordului. În general, infrastructura NSSG poate fi înpărțită în patru niveluri (fig.1): 1. Generare și utilizare 2. Rețelele de colectare de la parcurile eoliene 3. Rețelele marine buclate 4. Transportul la înaltă tensiune con ti nuă pe distanțe lungi. În lucrare se prezintă tehnologiile rele - vante și se discută provocările aferente realizării NSSG. Generarea și sarcina din amplasa - mentele marine www.gdfsuez.com www.axpo.com www.elcen.com *) Preluare din revista Electra 258 ianuarie 2013 5
Page 1 and 2: ® ISSN: 2066 - 4974 ANUL XIII, NR.
Page 3: M E S A G E R U L E N E R G E T I C
Page 7 and 8: M E S A G E R U L E N E R G E T I C
Page 13 and 14: [1] N. Fichaux, J. Wilkes, "Oceans
Page 33 and 34: substantial greenhouse gas savings
Page 55:
M E S AMG E RS UA L G ERN UE L R GE
show all

me ian - Cnr -cme

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?