me ian - Cnr -cme

More documents

Recommendations

Info

M E S A G E R U L E N E R G E T I C Declarația de la Rio asupra Mediului și Dezvoltării, Convenția Diversității Biologice și Convenția Cadru asupra Schimbărilor Climatice, care a dus la Protocolul de la Kyoto. Cea de-a 20-a aniversare a Summit-ului Pământului va fi sărbătorită la Rio printr-un alt summit, care va analiza progresele făcute în domeniul dezvoltării dura - bile și va asigura continuarea anga - jamentului politic pentru acest obiectiv. În consecință, „Rio+20” se va con - centra în special pe două pro bleme: o economie verde în con textul dez - voltării durabile și eliminării sără - ciei; și cadrul institu țional pentru dezvoltarea durabilă. Deci, este clar că accesul universal la energie durabilă va fi una din prioritățile de la Rio. Va fi necesar un nivel semnificativ de investiții în următorii zeci de ani în acest do - meniu, din sectoarele public și privat. Rolul companiilor private a fost în continuă creștere în ultimii zeci de ani, cu un rol financiar și operațional vital în măsurile globale de dezvoltare durabilă. Acest tip de activități au fost con - solidate prin crearea Pactului Global al ONU. Programul a fost promovat în 1999 de către secretarul general al ONU la Forumul economic din Davos, Elveția. Inițiativa are rolul de a implica mediul de afaceri întrun nou tip de cooperare prin aderarea la zece principii universale ce țin de drepturile omului, crearea de locuri de muncă, protecția mediului și anti-corupție. Pactul Global dorește popularizarea principiilor care îi stau la bază în strategiile de afaceri și promovarea cooperării, în conformitate cu obiec - tivele ONU. Companiile participante s-au distins mai ales prin respon - sabilitatea socială. Acestea aspiră la o creștere globală care să țină seama de interesele și preocupările factorilor implicați. Companiile care au semnat acordul se angajează să respecte cele zece principii și să raporteze regulat rezultatele con crete ale măsurilor luate prin prezentarea unui Comunicat al Rezultatelor. Nerespectarea acestei obligații poate duce la eliminarea din program. Enel a fost membru al Pactului Global din 2004, iar din ianuarie 2011 a participat și la LEAD, un program lansat de Pactul Global ONU care includ 56 de companii şi care sunt un model de sustena - bilitate economică, socială și de mediu. În acest context, și cu scopul de a asigura crearea de valoare pentru comunitățile unde activează, Enel a lansat un plan coerent de acțiune denumit Accesul la Energia Electrică. Planul a fost prezentat de Fulvio Conti, președinte al Grupului, în cadrul ultimei Adunări Generale ONU – forumul sectorului privat. În fața unui public format din șefi de state și guverne, președinți de companii, lideri ai societății civile și ai agențiilor ONU, Conti a explicat că inițiativele ENEL de producție distribuită destinate comunităților izolate din regiunile emergente (Magreb și America Latină) au permis deja ca peste un milion de familii să aibă acces la energie, și și-a luat angajamentul de a dubla această cifră în următorii trei ani printr-o gamă largă de măsuri pe trei continente. Proiectele de Acces la Energie Electrică sunt clasificate în trei ca - te gorii: proiecte de eliminare a ba - rierelor economice, precum Ecoelce menționat mai sus; proiec te de creare și distribuire a calificării și cunoștințelor, colabo rarea cu Barefoot College, de exemplu; și proiecte de garantare a accesi - bilității tehnologice și de infra - structură, cum ar fi colabo rarea cu întreprinderile locale Haitiene pentru producerea și distribuția de cuptoare de gătit de mare eficiență. Provocările dezvoltării durabile cu care ne confruntăm sunt încă majore. Asigurarea energiei sustena - bile, abordabile și accesibile pentru toți ar fi un pas uriaș înainte în această direcție. n 16 ianuarie 2013
M E S A G E R U L E N E R G E T I C Lupta pentru gazele din zona Mediteranei de est *) Franco Zallio, Director "Global Watch" dell'Ispi Franco Zallio Zăcăminte de gaze recent desco pe - rite care depășesc granițele dintre țări aflate în conflicte istorice riscă să reaprindă tensiunile. Dar o politică inteligentă ar putea utiliza gazele pentru stimularea cooperării și susținerea securității energetice. În decembrie anul trecut, Noble Energy, companie petrolieră cu sediul în Houston, a anunțat desco - perirea unui zăcământ de gaze estimat la miliarde m 3 la Aphrodite, în Blocul 12 al zonei de coastă a Ciprului. În aceeași zi, președintele cipriot Demetris Christofias a des - cris descoperirea drept „istorică”. Descoperirea oferă Ciprului un rol esențial în dezvoltarea bazinului de gaze din Mediterana de est, cu un impact semnificativ asupra situației geopolitice din zonă. Descoperirile de gaze din 2009- 2012 de lângă coasta Israelului au iscat deja controverse cu Libanul referitoare la demarcarea granițelor maritime și a evidențial obstacolele din calea viitoarelor exporturi de gaze ale Israelului create de relațiile tensionate cu Turcia. Descoperirile din Cipru adâncesc tensiunile dintre această țară și Turcia (și, în special, cele dintre comunitățile grecești și turcești din Cipru). De asemenea, se întăresc relațiile Greciei cu Cipru și Israel, și atrag în regiune parteneri externi precum Rusia și China. Toate acestea contribuie la semni - ficația geopolitică a descoperirilor de gaze din Mediterana de Est și vor crește presiunea asupra UE (din care Cipru face parte, ca și din zona euro) și SUA de a dezvolta o abor - dare bazată pe cooperare pentru stin gerea potențialului conflict re gio - nal. Cipru a preluat de curând pre - ședinția prin rotație a CE (iuliedecembrie 2012), fapt care repre - zin tă o mare provocare dar și o bună oportunitate pentru dezvolta rea unei politici UE pe această temă. Căderea regimului Mubarak și in - sta bilitatea în creștere din regiunea Sinai amenință livrările de gaze egiptene către Israel, acestea fiind des blocate de explozii care afec - tează conductele din Sinai. În acest context, decoperirile de gaze din 2009-2010 au venit la momentul oportun pentru Israel. Dezvoltarea acestora, va alimenta cu prioritate consumului intern, care depinde puternic de importuri. Tamar – primul zăcământ marin de gaze descoperit, care ar trebui să fie dat în utilizare anul viitor – are rezerve suficiente pentru a acoperi necesarul de gaze naturale al Israelului pentru 20 de ani. Descoperirile ce au urmat – zăcă - mântul marin Leviathan descoperit în 2010 și considerat mult mai mare decât Tamar, precum și alte zăcăminte marine mai mici – au crescut substanţial nivelul rezer - velor de gaze, creând posibilitatea exporturilor. Însă, Israelul este limitat de relațiile tensionate cu Turcia, aflate la nivelul istoric cel mai critic, după afacerea Mavi Marmara de lângă coasta Gazei. Excluzând rutele de export via Turcia, se iau în considerare trei variante de export: conducte de gaze naturale, gaze naturale liche - fiate (GNL) și energie electrică. Aceste opțiuni ar urma trasee dife - rite și ar necesita o infra structură diferită. Prima prioritate de export ar fi către Iordania și Palestina; dar pe o perioadă de 7-10 ani, exporturile de gaze prin conducte ar fi direc - ționate în principal către Europa. Aceasta ar necesita construcția unei conducte submarine de gaze care să lege zăcămintele israeliene de gaze cu Grecia (via Cipru), și de acolo să meargă către alte piețe din UE. Exporturile de GNL – cu destinația Europa și/sau Estul Îndepărtat – ar necesita unul sau mai multe din următoarele elemente de infrastructură: o unitate GNL flotantă în apropierea zăcămintelor de gaze; o centrală GNL pe teritoriul Israelului, pe coasta Mediteranei sau în portul la Marea Roșie Eilat (în acest ultim caz, exporturile de GNL ar fi des - tinate țărilor din Orientul Înde - părtat; sau s-ar putea construi o centrală GNL în Aqaba, Iordania, pentru piața internă și Orientul Îndepărtat); o conductă submarină care să lege zăcămintele din Israel cu cele din Cipru și apoi cu o centrală GNL care ar trebui construită în Cipru. O altă opțiune ar fi exploatarea rezervelor de gaze din Israel pentru producția de energie electrică, însoțită de instalarea unui cablu pentru exportul de energie electrică către Cipru și Grecia. În martie anul trecut, o companie privată grecocipriotă, DEH Quantum Energy, a semnat două memorandumuri de cooperare cu Israel Electricity Corp. și Autoritatea Electrică din Cipru referitoare la un studiu de fezabi - litate pentru un cablu de 2GW care să lege Israelul, Ciprul, Creta și Grecia continentală. Conform stu - diului, cablul electric ar putea fi funcțional în 2016 pentru un cost de 1.5 mld. €. Aceste opțiuni se confruntă cu mai multe obstacole ce țin de ampla - samente și costuri, iar concursul de oferte este încă deschis. *) Preluare din revista Longitude #18 - 2012 ianuarie 2013 17
Page 1 and 2: ® ISSN: 2066 - 4974 ANUL XIII, NR.
Page 3 and 4: M E S A G E R U L E N E R G E T I C
Page 13 and 14: [1] N. Fichaux, J. Wilkes, "Oceans
Page 15: M E S A G E R U L E N E R G E T I C
Page 33 and 34: substantial greenhouse gas savings
Page 55: M E S AMG E RS UA L G ERN UE L R GE

me ian - Cnr -cme

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?