me ian - Cnr -cme

More documents

Recommendations

Info

M E S A G E R U L E N E R G E T I C Aceasta poate avea o dezvoltare în următoarele situaţii: - atunci când se convine asupra unei funcţii comune de utilitate, de exemplu funcţia de cheltuieli cu achiziţionarea energiei: de obicei, un consumator individual se alătură unei comunităţi cu scopul imediat de a-şi reduce cheltuielile cu achiziţioanrea ener giei de care are nevoie, iar intrarea în comunitate este o alternativă la alegerea unui alt furnizor decât cel existent. - atunci când fiecare consumator individual are propria funcţie de utilitate, respectiv are alte criterii de optimalitate şi alte cerinţe către furnizorul său: este cazul consumatorilor individuali care se pot grupa după cerinţa unei siguranţe maxime a alimentării (spitale, instituţii care nu acceptă întreruperea alimentării, pentru că trebuie să menţină un grad ridicat de securitate etc.) şi care intră în comunitatea teritorială a unui alt grup de consumatori care doresc cheltuieli minime cu alimentarea proprie cu energie (de exemplu pentru puncte de consum sezoniere sau pentru puncte de consum cu profiluri neuzuale). La această comu - nitate mai poate dori să adere un grup de consumatori pe care îi interesează cheltuieli zero cu achiziţia energiei. Aceste grupuri, care au interese diferite, aderă la aceeaşi comunitate/cooperativă de consum fie din considerente de apartenenţă teritorială, fie din considerente de mediu (comu - nităţi umane responsabile care decid să contribuie la minimizarea efectelor asupra mediului), fie din considerente de altă natură (economică: comu - nităţi cu un anumit standard de viaţă, politică: comunităţi cu un anumit scop politic, socială: comunităţi religioase sau comu - nităţi care doresc să se separe/să se adune pe diverse criterii). - atunci când o comunitate doreşte un anumit grad de independenţă faţă de furnizori/producători ex - terni sau de interdependenţă energetică în interiorul comu - nităţii: acceptă sau nu un anumit furnizor de materii prime, accep - tă sau nu consumul unor anumite resurse, acceptă sau nu un anu - mit mod de trai sau o anumită colectivitate. In acest caz, comu - nitatea nu reduce neapărat alimentarea cu energie la un ţel legat de cheltuieli minime sau nule ci doreşte să fie şi furnizor propriu de energie pentru acei consumatori care aderă la ideile, valorile şi principiile comunităţii. La nivel macro, poate fi vorba chiar de colectivităţi sau autorităţi locale. In cazul în care comunitatea are ca obiectiv cheltuieli nule cu energia dedicată consumului propriu, inclu - zând deci realizarea unei capacităţi proprii de producţie de energie pentru acoperirea acestuia, sau nu găseşte un furnizor care să-i ac - cepte condiţiile, se trece la mode - larea unui consum comun care să permită această separare. Condiţia de existenţă a unei comunităţi / cooperative de consum este găsirea unui număr critic de consumatori sau care consumă în total o cantitate critică de energie electrică, care au încredere unii în alţii şi care au dorinţa de a acţiona în comun pentru a îmbunătăţi calitatea vieţii fiecăruia dintre ei. Apoi, prima şi cea mai importantă problemă care trebuie rezolvată în cadrul unei comunităţi/cooperative de consum se referă la schimbarea şi adaptarea profilurilor de consum ale fiecărui consumator în vederea contractului unic optimizat. Agre - garea iniţială a curbelor de consum individuale într-o curbă a comu nităţii este urmată de o optimizare a acesteia, pentru a putea con tracta energia totală necesară comunităţii în condiţii mai bune. Condiţiile negociate şi contractate de comunitate cu furnizorul trebuie să constituie baza de adaptare a consumurilor individuale. Aceasta poate să semnifice necesitatea aplatizării, într-o oarecare măsură, a curbei proprii de consum, prin translatarea unor vârfuri de consum la altă oră. Cel mai întâlnit exemplu este urmă - torul: anumite consumuri uzuale pentru o familie sunt planificate la momente succesive de timp sau, în orice caz, nu simultane. Este cazul banal al spălării rufelor, iar soluţia o reprezintă programarea maşinilor de spălat ale familiilor din comu - nitate pentru zile şi/sau ore cât mai diferite. Această planificare permite fie evitarea unui vârf de consum (de exemplu cel de sâmbătă dimineaţa), fie aplatizarea consu - murilor individuale care vor fi agregate în curba comună. Chiar dacă nu pare important, soluţiile problemei de mai sus se reduc la planificarea cât mai riguroasă posibil a unor consumuri individuale, în termeni de cantitate, valoare şi moment. Această pla - nificare poate merge de la simple înţelegeri cu privire la anumite ore de consum până o dispecerizare internă a consumurilor, caz în care smart metering-ul şi aparatura de comandă sunt esenţiale. Partea negativă a unor astfel de abordări este tendinţa consumatorilor indi - viduali de a se desprinde de comu - nitate/cooperativă de exemplu din cauza reducerii sau anulării deciziei proprii în administrarea consumului propriu. A doua problemă importantă pentru comunităţi/cooperative de consum este impactul lor modelator asupra pieţei sau asupra sistemului ener getic local. Optimizarea consu - murilor, care are ca scop principal reducerea cheltuielilor cu consumul de energie electrică pentru consumatori, poate avea implicaţii uneori neaşteptate la nivelul sistemului energetic local, astfel: - modificări de priorităţi în disp - ecerizarea locală; - reducerea per ansamblu a consumului, care este, de altfel, un scop declarat. Dar uneori se asistă la acea creştere a con - sumului a cărei valoare tinde să egaleze economiile rezultate. Altfel spus, economia de consum conduce, de multe ori, la un consum suplimentar sau la con - sumul pentru utilităţi care nu existau anterior. Este cazul, spre exemplu, al becurilor economice al căror număr creşte până ce puterea totală tinde să egaleze 24 ianuarie 2013
M E S A G E R U L E N E R G E T I C puterea becurilor clasice care au fost înlocuite. Mai mult, energia verde tinde să fie consumată cu precădere şi chiar în exces, con - ducând la concluzia că acesta este motorul dezvoltării dome - niului regenerabilelor. Dar acest exces de consum de energie cu „etichetă verde” va compensa economiile realizate la consumul de energie produsă clasic. Al treilea aspect important se referă la investiţii: comunităţile de consum tind să dorească să producă singure energia necesară, ceea ce poate determina o aglo - merare a proiectelor de investiţii în domeniul capacităţilor de producţie. Comunitatea de consum, prin crearea propriei capacităţi de producţie, face un salt ca entitate, devine, pe de o parte, mult mai responsabilă şi, pe de alta, mult mai independentă de furnizor şi mai puţin controlabilă. In acest sens, devine importantă nevoia de capital, suficient pentru a crea propria capacitate de pro - ducţie, mai ales când apare şi tendinţa de a produce suficient de mult astfel încât veniturile din tranzacţionarea energiei produse în exces faţă nevoi să acopere chel - tuielile comunităţii cu energia electrică. Bibliografie •*** Raport privind rezultatele monitorizării pieţei de energie electrică în luna decembrie 2011, ANRE – www.anre.ro, 2012 •S.F. Ghaderi , J. Razmi, B. Ostadi, A Mathematical Model for Load Optimization: Linear Load Curves, Journal of Applied Sciences, 6: 883-887, 2006 •C. Loghin, A. Leca, D. Loghin, Comunităţile/cooperativele de consumatori – o soluţie pentru diminuarea valorii facturii de energie electrică la consumatorul final, Forumul Energiei pentru Europa Centrală şi de Est – FOREN 2012, Neptun-Olimp, 17- 21 iunie 2012 •W.P. Watkins, Co-operative Principles; Today & Tomorrow, format electronic, International Co-operative Alliance ICA, Mai 1986 •F. Prose, K. Wortmann, A Consumer Initiative for better Lighting and Energy Saving - Negawatt for Megawatt, Paper given to 1st European Conference on Energy-Efficient Lighting, Stockholm, 1991 n Energie sustenabilă pentru toţi *) În luna septembrie 2011, secre - tarul general al Naţiunilor Unite a lansat iniţiativa Energie sustenabilă pentru toţi (SE4ALL) ca un par - teneriat multilateral între orga - nisme guvernamentale, sectorul privat şi societatea civilă. Iniţiativa Energie Sustenabilă pen - tru toţi are trei obiective principale ce urmează a fi atinse până în anul 2030: - asigurarea accesului universal la servicii energetice moderne; - dublarea ritmului de creştere a eficienţei energetice; - dublarea ponderii energiei din surse regenerabile în mixul energetic global. În prezent, la această iniţiativă au subscris 61 de ţări, au fost mobi - lizate practic 10 miliarde dolari şi se propune asigurarea accesului la servicii energetice moderne pentru mai mult de un miliard de oameni. În stadiul actual, lucrările constau în obţinerea datelor necesare carac terizării accesului naţional la energie, a eficienţei energetice şi a penetrării surselor regenerabile de energie. În cadrul eforturilor privind energia sustenabilă în beneficiul tuturor este supusă discuţiei propunerea de metodologie pentru analiza eficienţei energetice. Evaluarea eficienţei energetice a proceselor şi la nivel global necesită iniţial o definiţie clară a noţiunilor şi a modului de măsurare a acesteia. De cele mai multe ori eficienţa energetică se defineşte pe baza relaţiei între energia de intrare şi serviciul energetic la ieşirea pro - cesului. În cadrul comparaţiilor internaţionale se foloseşte, în mod obişnuit, noţiunea de intensitate energetică, măsurată de obicei în MJ/USD ca o mărime globală ce caracterizează economic modul de utilizare a energiei. Acest indicator oferă totuşi informaţii insuficient de acurate având în vedere că va - loarea acestuia depinde nu numai de aspecte strict tehnice dar şi de structura sectorială a PIB. În acest sens, sunt dezvoltate metode diferite de a determina componenta care se referă strict la eficienţa energetică. Au fost propuse două metodologii pentru a defini indicatorul de intensitate energetică. În prima metodă s-a plecat de la evaluarea de piaţă a puterii de cumpărare. Această metodă are tendinţa de a subevalua PIB al eco - nomiilor în dezvoltare, având în vedere preţurile locale reduse. Apare necesară utilizarea unui factor de corecţie actualizat anual. În cea de a doua metodă sunt luate în consideraţie cererea de energie primară şi energie finala utilizată. Luând în considerare energia primară pentru evaluarea inten sităţii energetice este avut în vedere atât sectorul de producere cât şi cel de utilizare. Este dificil însă de a utiliza acest indicator pentru sectoarele sau subsec - toarele în care energia final utilizată este cea mai relevantă. Apare necesară utilizarea de indicatori suplimentari pentru a lua în considerare eficienţa energetică a sectorului de furnizare de energie. *) Sinteză SE4 ALL realizată de domnul profesor Nicolae Golovanov consilier CNR-CME ianuarie 2013 25
Page 1 and 2: ® ISSN: 2066 - 4974 ANUL XIII, NR.
Page 3 and 4: M E S A G E R U L E N E R G E T I C
Page 13 and 14: [1] N. Fichaux, J. Wilkes, "Oceans
Page 23: M E S A G E R U L E N E R G E T I C
Page 33 and 34: substantial greenhouse gas savings
Page 55: M E S AMG E RS UA L G ERN UE L R GE

me ian - Cnr -cme

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?