me ian - Cnr -cme

M E S A G E R U L E N E R G E T I C
Cum pot avea o factură mai mică fiind parte a unui grup
de consumatori? *)
Drd. Ing. Ec. Cristina Loghin, CNTEE Transelectrica SA, Prof. Dr. Ing. Aureliu LECA, UPB
Rezumat:
Articolul îşi propune să aducă în discuţie câteva argumente în favoarea grupării consumatorilor în comunităţi de
consum.
Există consumatori de energie care
ştiu că politica energetică euro -
peană îi poziţionează în centrul
atenţiei, că piaţa s-a liberalizat deja
şi că le oferă posibilitatea dar şi
responsabilitatea de a-şi alege fur -
nizorul şi/sau de a negocia cu el.
In România, la nivelul anului 2011,
conform [1], ponderea consuma -
torilor necasnici alimentaţi în regim
concurenţial a luat un avans de
doar 6% faţă de 2010, ceea ce ne
determină să ne punem întrebarea
dacă nu există cumva bariere pen -
tru aceasta?
In SUA şi în ţări ale UE grupurile de
consumatori au identificat ca so -
luţie a problemei gruparea în comu -
nităţi 1 de consumatori, care, în
afară de faptul că devin, prin con -
sumul lor cumulat, interesante
pentru un furnizor, pot oferi mem -
brilor servicii din domeniul utili -
tăţilor, la cel mai bun nivel de cali -
tate şi la cel mai mic cost posibil.
Astfel, în Germania, numai în anul
2011 au fost înfiinţate 167 de
cooperative, comparativ cu numai
opt înfiinţate în 2006. Iar în sudul
Germaniei unul din trei cetăţeni
este membru al unei cooperative
energetice.
Acolo, modelul s-a dovedit a fi
viabil, în special datorită politicii
energetice de promovare a capa -
cităţilor de producţie locale care
utilizează surse regenerabile care
să înlocuiască dependenţa de ener -
gia nucleară şi datorită soluţiilor de
rezolvare a problemelor energetice
la nivel local. In plus, nu numai că
cetăţenii s-au implicat pentru a
avea o comunitate locală puternică,
dar şi legislaţia s-a modificat pentru
a încuraja înfiinţarea cooperativelor
şi nu în ultimul rând băncile, în
special cele organizate în mod
tradiţional ca şi cooperative, au
susţinut cu fonduri şi finanţări
înfiinţarea de cooperative locale.
Din punct de vedere tehnic, comu -
nitatea de consum presupune o
sumă de consumuri individuale
care se află în relaţie, rezultând un
consum agregat al acelei comu -
nităţi. Agregarea nu reprezintă o
sumă simplă, ci o compunere a
consumurilor individuale armoni -
zate. Consumurile individuale vor
ţine cont de consumul colectiv
agre gat, care va fi, de altfel, şi
contractat, deci, ulterior contrac -
tării, consumatorii îşi vor adapta
consumul lor individual la cerinţele
consumului comun, ţinând cont de
cerinţele/restricţiile celorlalţi con -
su matori cu care se află în comu -
nitate. Cea mai importantă adap -
tare a consumurilor individuale la
consumul comun este consumul
după un orar comun, astfel încât
curba agregată de consum să fie
mai aplatizată decât suma arit -
metică a consumurilor indivduale.
Consumul comun al unor consu -
matori dintr-o comunitate de
consum poate fi asimilat consu -
mului comun al unei Părţi
Responsabile cu Echilibrarea, în
care toţi consumatorii individuali
sunt alimentaţi şi se raportează la
un anume furnizor în mod
individual.
Juridic, comunitatea de consuma -
tori are o relaţie contractuală unică
cu un singur furnizor, care acoperă
toţi consumatorii interrelaţionaţi.
Pentru a obţine condiţii favorabile
de contractare, după adunarea
consumurilor individuale se reali -
zează o optimizare a consumului
agregat, urmând ca în final să aibă
loc repartizarea consumului opti -
mizat pentru fiecare consumator, în
cote proporţionale sau în cote
convenite după un anumit criteriu.
In comunităţile de consumatori se
pun două probleme extrem de
importante:
- agregarea consumurilor indivi -
dua le trebuie să menţină indivi -
dua litatea şi/sau specificitatea
fie că rui consumator sau a fie -
cărui profil de consum în limite
tole rabile pentru acesta;
- optimul/optimurile profilului co -
mun al consumului agregat tre -
buie să fie acceptat/e de către
fiecare consumator individual.
In practică, aceasta înseamnă că,
odată găsit optimul consumului
agregat, criteriile de optim trebuie
să fie reproduse de fiecare con -
sumator individual iar valorile de
optim trebuie să fie acceptate de
fiecare consumator individual.
In cazul cel mai simplu, situaţia se
prezintă astfel:
- curba individuală de consum
poate avea unul sau mai multe
paliere optimale, reprezentate de
acele valori care pot fi folosite la
contractarea individuală a aco -
peririi consumului propriu. Aces -
te paliere pot fi de natură
tehnică, economică, financiară şi
de risc.
- consumul agregat este, la rândul
său, optimizat. Astfel, se va
determina acel palier/acele palie -
re care optimizează curba agre -
gată de consum a întregii
comunităţi: criteriile sunt ace -
leaşi ca şi în cazul curbelor
individuale, respectiv de natură
tehnică, economică, financiară
sau de risc.
- valorile optimale vor fi acceptate
de fiecare consumator şi fiecare
curbă de consum individual va fi
reproiectată în corelaţie cu
palierul/palierele optim/e.
ianuarie 2013 23