me ian - Cnr -cme

M E S A G E R U L E N E R G E T I C
Acestea sunt bune exemple de
moduri în care energia electrică
poate reprezenta un instrument
extraordinar pentru asigura rea
dezvoltării sociale și economice, pe
de o parte, și a sustenabilității
ecologice pe cealaltă parte.
În realitate, ideile de bază ale
dezvoltării și progresului sunt atât
de strâns legate cu prezența
energiei electrice încât nimeni nu își
poate imagina un viitor prosper
fără iluminat electric.
Așa cum a declarat și IEA, energia
deschide posibilități: Creșterea ori -
cărei economii avansate și emer -
gente a fost susținută de surse
moderne de energie, în special cea
electrică. Iar vasta majoritate a
instrumentelor care au asigurat
creșterea bunăs tării oamenilor în
ultimul secol au fost alimentate de
energia electrică – de la iluminat la
radio; de la televiziune la telefoa -
nele mobile; de la trenuri la
internet. Iar energia electrică va fi
și mai prezentă în viitor. Comisia
Europeană, în Planul Energetic
2050, prevede că „ener gia electrică
va trebui să aibă un rol mult mai
important decât în prezent... și va
trebui să contribuie la decarboni -
zarea transporturilor și încălzirii/
climatizării”.
Într-adevăr, energia electrică nu
este doar cea mai eficientă sursă de
creștere, ci este și un instrument
puternic de armonizare a acestei
creș teri cu cerințele dezvoltării du -
ra bile. Aceste cerințe sunt și mai
ur gente acum prin prisma schimbă -
rilor climatice cu care se confruntă
planeta noastră.
Însă, în ciuda faptului că noi con -
siderăm energia electrică ca ceva
banal, aceasta nu este egal distri -
buită pe planetă.
Și deși cererea de energie electrică a
crescut constant în ultimii ani,
alimentată de dezvol tarea țărilor
emergente, IEA esti mea ză că în
prezent există 1,3 miliarde de
oameni care nu au acces la energie
electrică – circa 20% din popu lația
globului – conform Raportului Energetic
Global 2011, și că circa 2,7 miliarde
de oameni se bazează pe biomasă
pentru pre pa rarea hranei – circa
40% din populația globului, iar încă 1
miliard nu au acces constant la
electricitate.
În mod natural, distribuția sărăciei
energetice pe planetă este un
fenomen neuniform: 58% din per -
soa nele fără acces la energie
trăiesc în Africa, 25% în India și 7%
în America Latină. Mai mult, inves -
tițiile în sectorul energiei verzi la
nivel global – din care cea mai
mare parte se referă la energie
electrică – sunt distribuite inegal.
Din 2009 până în 2010, investițiile
publice și private au crescut cu
30% ajungând la recordul de 243
mld $. Însă, 90% din aceste inves -
tiții au fost făcute în țările G-20.
Distribuția inegală a investițiilor
este vizibilă și în interiorul țărilor,
mai multe fonduri fiind direcționate
către zonele urbane decât zonele
rurale mai sărace.
Accesul insuficient la energie, și în
special la energia electrică, este un
obstacol major pentru eliminarea
sărăciei și îndeplinirea Obiectivelor
de Dezvoltare ale Mileniului. Ener -
gia este esențială pentru a crește
producția industrială și agricolă,
crearea de locuri de muncă, îmbu -
nătățirea educației și crearea de noi
oportunități în toate sectoarele de
dezvoltare.
Pe lângă beneficiile legate de dez -
voltarea economică, un mai bun
acces la energie poate avea efecte
semnificative asupra sănătății
oamenilor.
Conform datelor OMS, numărul de
oameni care mor pre matur din
cauza utilizării de bio masă în
interiorul caselor va fi de 1,5
milioane /an în 2030. Accesul la
surse moderne de energie ar putea
rezolva această problemă, pe lângă
faptul că serviciile energetice mo -
derne pot îmbunătăți sănătatea și
în alte moduri, precum refrige rarea
(o mai bună calitate a hranei și
stocarea de medicamente) și forme
moderne de comunicații pentru a
preveni bolile.
Din aceste motive, secretarul gene -
ral ONU Ban Ki-Moon a proclamat
2012 ca „Anul internațional al
energiei durabile pentru toți”.
Dar 2012 este un an marcant pentru
sustenabilitate din mai multe puncte
de vedere: acum 20 de ani, în 1992,
Conferința ONU dedicată mediului și
dezvoltării UNCED, de nu mită și
„Summit-ul Pământului” a avut loc la
Rio de Janeiro, cu participarea a 172
de guverne naționale, 108 șefi de
stat și 2400 de reprezentanți ai
ONG-urilor.
Acest Summit a dat naștere la mul te
acorduri internaționale în dome niul
dezvoltării durabile:
ianuarie 2013 15