BIBLIA

de bãrbat; am sã vi le aduc afarã ºi le
veþi face ce vã va plãcea. Numai nu
faceþi nimic acestor oameni, fiindcã**
au venit sub umbra acoperiºului casei
mele.” *Judc. 19.24. **Cap. 18.5.
9. Ei au strigat: „Pleacã!” ªi au zis:
„Omul acesta* a venit sã locuiascã
aici ca un strãin, ºi acum vrea sã
facã** pe judecãtorul. Ei bine, o sã-þi
facem mai rãu decât lor.” ªi, împingând
pe Lot cu sila, s-au apropiat sã
spargã uºa. *2 Pet. 2.7,8. **Exod 2.14.
10. Dar bãrbaþii aceia au întins mâna,
au tras pe Lot înãuntru la ei în casã ºi
au încuiat uºa.
11. Iar pe oamenii care erau la uºa
casei i-au lovit cu orbire*, de la cel
mai mic pânã la cel mai mare, aºa cã
degeaba se trudeau sã gãseascã uºa.
*2 Împ. 6.18. Fapt. 13.11.
Nimicirea Sodomei ºi Gomorei
12. Bãrbaþii aceia au zis lui Lot: „Pe
cine mai ai aici? Gineri, fii ºi fiice ºi
tot ce ai în cetate: scoate-i* din locul
acesta. *Cap. 7.1. 2 Pet. 2.7,9.
13. Cãci avem sã nimicim locul acesta,
pentru cã* a ajuns mare plângere
înaintea Domnului împotriva locuitorilor
lui. De aceea ne-a trimis**
Domnul, ca sã-l nimicim.”
*Cap. 18.20. **1 Cron. 21.15.
14. Lot a ieºit ºi a vorbit cu ginerii
sãi, care luaserã* pe fetele lui: „Sculaþi-vã**”,
a zis el, „iesiþi din locul
acesta; cãci Domnul are sã nimiceascã
cetatea.” Dar ginerii† lui credeau cã
glumeºte.
*Mat. 1.18. **Num. 16.21,45. †Exod 9.21. Luca 17.28; 24.11.
15. Când s-a crãpat de ziuã, îngerii au
stãruit de Lot, zicând: „Scoalã-te*,
ia-þi nevasta ºi cele douã fete, care
se aflã aici, ca sã nu pieri ºi tu în
nelegiuirea cetãþii.” *Num. 16.24,26. Apoc. 18.4.
16. ªi, fiindcã Lot zãbovea, bãrbaþii
aceia l-au apucat de mânã, pe el, pe
nevasta sa ºi pe cele douã fete ale lui,
cãci Domnul* voia sã-l cruþe; l-au
scos** ºi l-au lãsat afarã din cetate.
*Luca 18.13. Rom. 9.15,16. **Ps. 34.22.
17. Dupã ce i-au scos afarã, unul din
ei a zis: „Scapã-þi* viaþa; sã** nu te
uiþi înapoi ºi sã nu te opreºti în vreun
loc din câmpie: scapã la munte, ca sã
nu pieri.” *1 Împ. 19.3.
**Vers. 26. Mat. 24.16-18. Luca 9.62. Filp. 3.13,14.
18. Lot le-a zis: „O! nu*, Doamne!
*Fapt. 10.14.
19. Iatã cã am cãpãtat trecere înaintea
GENEZA (FACEREA) 19 19
Ta ºi ai arãtat mare îndurare faþã de
mine, pãstrându-mi viaþa; dar nu pot
sã fug la munte înainte ca sã mã atingã
prãpãdul, ºi voi pieri.
20. Iatã, cetatea aceasta este destul de
aproape ca sã fug în ea ºi este micã. O!
de aº putea sã fug acolo... este aºa de
micã... ªi sã scap cu viaþã!”
21. ªi El i-a zis: „Iatã* cã-þi fac ºi
hatârul acesta ºi nu voi nimici cetatea
de care vorbeºti. *Iov 42.8,9. Ps. 145.19.
22. Grãbeºte-te de fugi în ea, cãci
nu* pot face nimic pânã nu vei ajunge
acolo.” Pentru aceea s-a pus cetãþii
aceleia numele** Þoar 1 . *Cap. 32.25,26.
Exod 32.10. Deut. 9.14. Marc. 6.5. **Cap. 13.10; 14.2.
23. Rãsãrea soarele pe pãmânt când
a intrat Lot în Þoar.
24. Atunci Domnul* a fãcut sã plouã
peste Sodoma ºi peste Gomora pucioasã
ºi foc de la Domnul din cer.
*Deut. 29.23. Isa. 13.19. Ier. 20.16; 50.40. Ezec. 16.49,50.
Osea 11.8. Amos 4.11. Þef. 2.9. Luca 17.29. 2 Pet. 2.6. Iuda 7.
25. A nimicit cu desãvârºire cetãþile
acelea, toatã câmpia ºi pe toþi locuitorii
cetãþilor ºi tot ce creºtea* pe
pãmânt. *Cap. 14.3. Ps. 107.34.
26. Nevasta lui Lot s-a uitat înapoi ºi
s-a prefãcut într-un stâlp* de sare.
*Luca 17.32.
27. Avraam s-a sculat a doua zi disde-dimineaþã
ºi s-a dus la locul unde
stãtuse* înaintea Domnului. *Cap. 18.22.
28. ªi-a îndreptat privirile spre Sodoma
ºi Gomora ºi spre toatã câmpia;
ºi iatã cã a vãzut ridicându-se de pe
pãmânt un fum*, ca fumul unui cuptor.
*Apoc. 18.9.
29. Când a nimicit Dumnezeu cetãþile
câmpiei, ªi-a adus aminte* de Avraam;
ºi a scãpat pe Lot din mijlocul
prãpãdului prin care a surpat din
temelie cetãþile unde îºi aºezase Lot
locuinþa. *Cap. 8.1; 18.23.
Pãcatul fetelor lui Lot
30. Lot a ieºit din Þoar ºi a rãmas pe
munte*, cu cele douã fete ale lui, cãci
s-a temut sã rãmânã în Þoar. A locuit
într-o peºterã, cu cele douã fete ale
lui. *Vers. 17,19.
31. Cea mai mare a zis celei mai
tinere: „Tatãl nostru este bãtrân; ºi nu
mai este nici un bãrbat în þinutul
acesta, ca sã intre* la noi, dupã
obiceiul tuturor þãrilor.
*Cap. 16.2,4; 38.8,9. Deut. 25.5.
1. Adicã: Mic