BIBLIA

sãi: „Treceþi înaintea mea ºi lãsaþi o
depãrtare între fiecare turmã.”
17. A dat celui dintâi porunca urmãtoare:
„Când te va întâlni fratele meu,
Esau, ºi te va întreba: „Al cui eºti?
Unde te duci? ªi a cui este turma
aceasta dinaintea ta?”
18. Sã rãspunzi: „A robului tãu
Iacov; ea este un dar trimis domnului
meu Esau; ºi el însuºi vine în urma
noastrã.”
19. A dat aceeaºi poruncã celui de al
doilea, celui de al treilea ºi tuturor
celor ce mânau turmele: „Aºa sã
vorbiþi domnului meu Esau când îl
veþi întâlni.
20. Sã spuneþi: „Iatã, robul tãu Iacov
vine ºi el dupã noi.” Cãci îºi zicea el:
„Îl voi potoli* cu darul acesta, care
merge înaintea mea; în urmã îl voi
vedea faþã în faþã ºi poate cã mã va
primi cu bunãvoinþã.” *Prov. 21.14.
21. Astfel darul a trecut înainte, iar el
a rãmas în tabãrã în noaptea aceea.
22. Tot în noaptea aceea s-a sculat, a
luat pe cele douã neveste ale lui, pe
cele douã roabe ºi pe cei unsprezece
copii ai lui ºi a trecut* vadul Iabocului.
*Deut. 3.16.
23. I-a luat, i-a trecut pârâul ºi a
trecut tot ce avea.
Lupta lui Iacov: Israel
24. Iacov însã a rãmas singur. Atunci
un om s-a luptat* cu el pânã în
revãrsatul zorilor. *Osea 12.3,4. Efes. 6.12.
25. Vãzând cã nu-l poate birui, omul
acesta l-a lovit la încheietura* coapsei,
aºa cã i s-a scrântit încheietura
coapsei lui Iacov pe când se lupta cu
el. *Mat. 26.41. 2 Cor. 12.7.
26. Omul acela* a zis: „Lasã-Mã sã
plec, cãci se revarsã zorile.” Dar Iacov
a rãspuns: „Nu Te** voi lasã sã pleci
pânã nu mã vei binecuvânta.”
*Luca 24.28. **Osea 12.4.
27. Omul acela i-a zis: „Cum îþi este
numele?” „Iacov”, a rãspuns el.
28. Apoi a zis: „Numele* tãu nu va
mai fi Iacov, ci te vei chema Israel
(Cel ce luptã cu Dumnezeu); cãci ai
luptat** cu Dumnezeu ºi cu oameni†
ºi ai fost biruitor.” *Cap. 35.10.
2 Împ. 17.34. **Osea 12.3,4. †Cap. 25.31; 27.33.
29. Iacov L-a întrebat: „Spune-mi,
Te rog, numele Tãu.” El a rãspuns:
„Pentru ce* Îmi ceri numele?” ªi l-a
binecuvântat acolo. *Judc. 13.18.
GENEZA (FACEREA) 32, 33 37
30. Iacov a pus locului aceluia numele
Peniel (faþa lui Dumnezeu);
„cãci”, a zis el, „am* vãzut pe Dumnezeu
faþã în faþã ºi totuºi am scãpat
cu viaþã.” *Cap. 16.13.
Exod 24.11; 33.20. Deut. 5.24. Judc. 6.22; 13.22. Isa. 6.5.
31. Rãsãrea soarele când a trecut pe
lângã Peniel. Însã Iacov ºchiopãta din
coapsã.
32. Iatã de ce, pânã în ziua de azi,
israeliþii nu mãnâncã vâna de la încheietura
coapsei; cãci Dumnezeu a lovit
pe Iacov la încheietura coapsei în vânã.
Împãcarea lui Iacov cu Esau
1. Iacov a ridicat ochii ºi s-a
33 uitat; ºi iatã ca Esau* venea cu
patru sute de oameni. Atunci a împãrþit
copiii între Lea, Rahela ºi cele douã
roabe. *Cap. 32.6.
2. A pus în frunte roabele cu copiii
lor, apoi pe Lea cu copiii ei, ºi la urmã
pe Rahela cu Iosif.
3. El însuºi a trecut înaintea lor; ºi
s-a aruncat* cu faþa la pãmânt de ºapte
ori, pânã ce s-a apropiat de tot de
fratele sãu. *Cap. 18.2; 42.6; 43.26.
4. Esau* a alergat înaintea lui; l-a
îmbrãþiºat, i s-a aruncat** pe grumaz
ºi l-a sãrutat. ªi au plâns.
*Cap. 32.28. **Cap. 45.14,15.
5. Esau, ridicând ochii, a vãzut
femeile ºi copiii ºi a zis: „Cine sunt
aceia?” ªi Iacov a rãspuns: „Sunt
copiii*, pe care i-a dat Dumnezeu
robului tãu.” *Cap. 48.9. Ps. 127.3. Isa. 8.18.
6. Roabele s-au apropiat, cu copiii
lor, ºi s-au aruncat cu faþa la pãmânt;
7. Lea ºi copiii ei, de asemenea, s-au
apropiat ºi s-au aruncat cu faþa la
pãmânt; în urmã s-au apropiat Iosif ºi
Rahela ºi s-au aruncat cu faþa la
pãmânt.
8. Esau a zis: „Ce ai de gând sã faci
cu toatã* tabãra aceea pe care am
întâlnit-o?” ªi Iacov a rãspuns: „Voiesc
sã capãt** trecere cu ea înaintea
domnului meu.” *Cap. 32.16. **Cap. 32.5.
9. Esau a zis: „Eu am din belºug,
pãstreazã, frate, ce este al tãu.”
10. ªi Iacov a rãspuns: „Nu; te rog,
dacã am cãpãtat trecere înaintea ta,
primeºte darul acesta din mâna mea;
cãci* m-am uitat la faþa ta cum se uitã
cineva la faþa lui Dumnezeu, ºi tu
m-ai primit cu bunãvoinþã.
*Cap. 43.3. 2 Sam. 3.13; 14.24,28,32. Mat. 18.10.
11. Primeºte deci darul* meu, care
þi-a fost adus, fiindcã Dumnezeu m-a