Revista Autoturismul 2_2009.pdf - ACR

autoturism
editorial
MOMENT DE REFERIN}~
ÎN ACTIVITATEA ASOCIA}IEI
AUTOMOBILI{TILOR ROMÂNI
Ing. Constantin Niculescu
Pre[edinte al Automobil Clubului Român
Forumul Na]ional al Automobil
Clubului Român, care a avut loc în
luna martie 2009, traseaz` un valoros
arc de timp în istoria de 105
ani a Asocia]iei noastre.
Conferin]a a marcat [i o premier`
semnificativ`, fiind organizat` la
Hotelul ACR Nehoiu, inaugurat în
mod oficial cu acest prilej, ca loca]ie
turistic` pus` la dispozi]ia membrilor [i ca Centru de
perfec]ionare a managementului Asocia]iei.
Mesajul principal al Conferin]ei Automobil Clubului
Român, adresat membrilor s`i, ca [i Societ`]ii Civile
din ]ara noastr`, în structurile c`reia se înscrie ca una
din cele mai durabile [i puternice organiza]ii neguvernamentale,
rezid` în afirmarea sa, printr-o voce distinct`,
ca ap`r`tor consecvent al intereselor majore ale
automobili[tilor în fa]a agresiunilor [i constrângerilor
care afecteaz` drepturile [i libertatea lor de mi[care pe
arterele de circula]ie, [i, inclusiv, ca furnizor de servicii,
avantaje [i facilit`]i acordate membrilor, în România [i
str`in`tate.
La Forumul automobili[tilor, care a fost precedat de
adun`ri generale ale membrilor clubului, în toate cele
41 de filiale teritoriale, Automobil Clubul Român s-a
prezentat cu fruntea sus [i cu demnitate.
În perioada de referin]` 2004 - 2008, s-au ob]inut
rezultate notabile în toate direc]iile de activitate ale
Automobil Clubului Român, într-o economie na]ional`
condamnat`, din cauza crizei, la o c`dere liber` f`r`
precedent, manifestat` [i prin mari constrângeri materiale,
suportate de popula]ie. Cu tot acest climat impropriu
de dezvoltare a mi[c`rii automobilistice, au
fost realiza]i principalii indicatori economici [i de eficien]`.
S-a asigurat o dezvoltare investi]ional` continu` în
consolidarea bazei materiale, prin modernizarea sediilor
filialelor, a bazei tehnice de asisten]` rutier` [i a
[colilor de [oferi, s-au modernizat în întregime loca]iile
turistice proprii de la Nehoiu, Ol`ne[ti [i Arad, s-au
achizi]ionat numeroase autovehicule pentru Ajutor
Rutier, etc.
Pe baza propunerilor care s-au formulat cu prilejul
forumurilor jude]ene ale filialelor ACR, ca [i la Conferin]a
Na]ional`, au fost fundamentate Programe de
dezvoltare a tuturor domeniilor Asocia]iei, în scopul
diminu`rii efectelor recesiunii economice, printr-o
promovare mai activ` a pachetelor de servicii, avantaje
[i facilit`]i puse la dispozi]ia membrilor.
Avem totodat` în vedere o viziune global` pentru
segmentul de membri ai cluburilor din str`in`tate care
ne viziteaz` ]ara, într-un sistem integrat, ca parteneri în
marea familie interna]ional` a automobili[tilor (FIA),
asigurând acestora Ajutor Rutier [i asisten]` turistic`,
juridic` [i medical` la nivel european.
În plan sportiv, trebuie s` subliniem c`, începând
cu anul 2007, în România a fost organizat`, pe un circuit
stradal în jurul cl`dirii Parlamentului, prima
competi]ie de nivel mondial, în cadrul Campionatului
FIA GT.
De asemenea, la ini]iativa ACR, a fost reînfiin]at
Campionatul Balcanic de Karting (SEEKZ), în care
pilo]ii români au ob]inut numeroase titluri interna]ionale,
la toate categoriile de vârst`, [i tot sub
egida FIA, în colaborare cu Autoclubul Maghiar, ACR a
fost coorganizator al primei edi]ii europene a Raliului
Dakar.
Nu putem încheia aceast` scurt` trecere în revist` a
unor momente de referin]` din activitatea noastr` f`r`
a reaminti c` Automobil Clubului Român i-a fost atribuit,
în anul 2008, Premiul FIA pentru activit`]i juridice
[i protec]ia membrilor, ca urmare a ac]iunii la Consiliul
Europei de anulare a Taxei de înmatriculare, iar în
noiembrie 2007, Comisia European` a acordat Autoclubului
nostru un prestigios "Premiu de Excelen]` în
Securitatea Rutier`", r`spl`tind astfel eforturile depuse
în promovarea valorilor civiliza]iei rutiere.
Publica]ie editat` de
AUTOMOBIL
CLUBUL ROMÂN
- fondat \n anul 1904 -
Membru al Federa]iei Interna]ionale
a Automobilului (FIA)
[i al Alian]ei Interna]ionale
de Turism (AIT)
Autoturism
Anul XLI - Nr. 2 (481)
Adresa redac]iei:
{os Colentina nr. 1, Bucure[ti, sect 2,
O.P. 10 Bucure[ti CP 103
Telefon/Fax: 021.252.79.23
Website: www.acr.ro
Tipar: Grupul de pres`
[i tipografie: „ROMPRINT“
ISSN 1221 - 852
Revista AUTOTURISM are 54.000 de cititori pe edi]ie
Pentru membrii ACR,
revista se difuzeaz` gratuit la domiciliu
DIRECTOR:
D.D. RUJAN
REDAC}IA:
dr. Ilie GABRA
ing. Alin DROSU
ec. Georgiana MOGA
ec. Lucia GHINJA
ing. Alex. VASILE
ing. Florin JUMUGA,
av. Carmen FÂNARU
Radu DRAGO{
Rodica {TEFAN
ART DIRECTOR:
Florin ZAGONEANU
www.acr.ro
3

nehoiu
6 martie 2009
CONFERIN}A
Conferin]a Na]ional` a Automobil Clubului Român
a fost convocat`, la 6 martie 2009, pe baza
Statutului, la împlinirea a cinci ani de la precedenta
Conferin]` din 2004.
Ordinea de zi a fost adoptat` în unanimitate:
Raportul de activitate al Automobil Clubului Român
[i Raportul Comisiei de Cenzori pe perioada
2004 - 2008; alegerea Pre[edintelui ACR, a Consiliului
de Conducere [i Comisiei de Cenzori; stabilirea
obiectivelor Asocia]iei pe perioada 2009 -
2014.
Continuând o tradi]ie a ACR, [i de aceast` dat`
Raportul de Activitate [i Raportul Comisiei de
Cenzori ca [i celelalte materiale au fost prezentate
într-un caiet tip`rit, bogat ilustrat cu imagini din
realiz`rile Asocia]iei, care a fost distribuit delega]ilor
la Conferin]a Na]ional`, care a avut loc la
Centrul de Perfec]ionare a Managementului ACR
de la Motelul Nehoiu, inaugurat cu acest prilej.
Raportul Comisiei de Validare a declarat
Conferin]a ca statutar constituit`, prin prezen]a
tuturor delega]ilor ale[i la Adun`rile Generale ale
membrilor ACR care au avut loc în cele 41 de filiale
teritoriale, în perioada premerg`toare acesteia.
Potrivit ordinii de zi, Pre[edintele Automobil
Clubului Român, domnul Constantin Niculescu, a
prezentat, în plenul acesteia, sinteza Raportului [i
liniile esen]iale de dezvoltare ale ACR în perioada
de referin]`, iar pre[edintele Comisiei de Cenzori a
expus con]inutul Raportului acestui organism
statutar.
În cadrul dezbaterilor Conferin]ei au luat
cuvântul {tefan Dumitrana, Cristin Tocan, Eugen
Ochenatu, Ionica Berbecel, Br`escu Vasile, Victor
Jucu, Dan Popescu, Ioan {taier, Tudor Costic`, Ilie
Gabra.
Ultimul punct al ordinii de zi s-a materializat
prin alegerea organelor de conducere ale Automobil
Clubului Român pentru perioada 2009 - 2014.
Ca Pre[edinte al ACR a fost reales, în unanimitate
de voturi, inginerul Constantin
Niculescu, care î[i onoreaz` fidelitatea
fa]` de Asocia]ie de patru
decenii, ca salariat al ACR, din care
peste trei decenii în structurile
centrale de conducere ale Automobil
Clubului Român, ca Vicepre[edinte,
Secretar General, iar din 1990 ca
Pre[edinte al acestuia.
A fost ales, de asemenea, Consiliul
de Conducere al ACR, constituit din 65
de membri ACR, reprezentând toate
filialele jude]ene; a fost desemnat Comitetul
Executiv format din 13 persoane,
din care cinci directori ai filialelor
jude]ene [i Municipiului Bucure[ti,
pe criteriile performan]ei manageriale,
ale fideliz`rii în timp fa]` de
valorile clubului [i reprezentând toate
zonele geografice ale ]`rii. A fost
aleas`, totodat`, Comisia de Cenzori
a ACR [i au fost desemnate Birourile
Executive ale celor nou` Comisii de
Specialitate ale clubului.
STRATEGII
MANAGERIALE OPTIME,
DOVAD~ A MATURIT~}II
{I VITALIT~}II
În perioada 2004 – 2009, în conformitate cu Statutul
Automobil Clubului Român, s-a ac]ionat pe un plan larg
pentru perfec]ionarea activit`]ii de management la nivelul
tuturor structurilor Asocia]iei.
Scopul fundamental urm`rit l-a constituit eviden]ierea
[i punerea în valoare a pachetului de avantaje [i facilit`]i
destinat membrilor ACR.
Consiliul de Conducere al Automobil Clubului Român [i
Comitetul Executiv [i-au îndeplinit func]iile statutare
organiz`rii [i conducerii activit`]ii Asocia]iei. În perioada
de referin]` Consiliul de Conducere [i-a ]inut sistematic
[edin]ele statutare.
De asemenea, Comitetul Executiv s-a întrunit lunar,
potrivit atribu]iilor [i competen]elor conferite, ceea ce pune
în eviden]` o implicare eficient` [i nemijlocit` în actul
decizional [i în controlul îndeplinirii hot`rârilor.
Având în vedere conceptul modern privind perfec]ionarea
continu` a personalului ca o prim` dimensiune a
performan]ei, Comitetul Executiv s-a preocupat de încadrarea
de personal,
pe direc]ii [i compartimente,
precum
[i în filialele
jude]ene, prin evaluarea
cu exigen]`
a capacit`]ii profesionale.
În perioada
2004 – 2009, în 20
de filiale au fost
promova]i directori
[i [efi de agen]ii
noi, a c`ror definitivare
pe post s-a
f`cut dup` perioada
de prob` a
capacit`]ii manageriale.
Dintre ace[tia,
aproape 70% au
vârste de pân` la
40 de ani.
În aparatul cen-
4

NA}IONAL~ A A.C.R.
tral al Asocia]iei, în cadrul
direc]iilor [i compartimentelor
s-a realizat
o infuzie semnificativ`
de personal
tân`r, beneficiind de
preg`tire superioar`,
avându-se în aten]ie,
totodat`, conceptul egalit`]ii
de [anse acordat
femeilor, în deplin
acord cu acela al competen]ei
profesionale.
Cum era firesc, s-a
pus accentul pe perfec-
]ionarea personalului
din Central` [i filiale, pe
palierele profesionale [i
de management.
A fost inaugurat Centrul
de Perfec]ionare a
Managementului ACR,
în cadrul acestuia fiind organizate
activit`]i specifice, cu anumite categorii
de personal salarial, de analiz`
[i stil managerial, periodic.
Este relevant faptul
c` s-a urm`rit, totodat`,
[i realizarea unui echilibru
dinamic pentru
atragerea de noi membri
ACR din toate
mediile socio-profesionale
[i din toate zonele
]`rii, asigurându-se o
medie optim` între
membrii vechi ai Asocia]iei
[i membrii noi,
proveni]i în majoritate
din rândul elevilor [i
studen]ilor, atra[i de
avantajul unor facilit`]i
deosebite, instituite
special pentru ei.
Se poate spune c`
membrul ACR constituie
ra]iunea de a fi a
Asocia]iei, pentru care
întregul personal salariat
este implicat în sus-
]inerea [i satisfacerea
intereselor majore ale acestuia.
Consiliul de Conducere [i Comitetul
Executiv [i-au îmbog`]it mijloacele
[i formele de rela]ii cu membrii
asocia]iei, ca un prim imperativ al
Asocia]iei.
Pe acest plan, a fost elaborat într-o
nou` concep]ie, Carnetul de Asisten-
]`, cuprinzând avantajele [i facilit`]ile
puse la dispozi]ie membrilor, care a
fost direc]ionat pe trei nivele: BASIC,
PREMIUM [i SENIOR.
Sistemul de cupoane cuprinde
grile valorice mai bine corelate cu
principiul fideliz`rii membrilor.
A fost introdus Programul de eviden]`
centralizat` a membrilor [i a
serviciilor de care ace[tia beneficiaz`,
care permite cunoa[terea structurii
Raportul prezentat Conferin]ei Na]ionale de c`tre Pre[edintele
ACR, ing. Constantin Niculescu, a avut darul de a
pune în lumin` eficien]a strategiilor manageriale [i ac]iunile
benefice membrilor Asocia]iei, întreprinse în perioada
2004-2008, într-o concep]ie unitar`, eficient`, în deplin`
legalitate [i transparen]`.
Atât Raportul, cât [i lu`rile de cuvânt pe marginea
acestuia, au scos în eviden]` faptul c` în perioada de
referin]` amintit` Automobil Clubul Român a reu[it s`
dobândeasc` rezultate notabile în toate direc]iile, în ciuda
unei economii na]ionale în c`dere liber`, a unei situa]ii
financiare precare în România, care au generat serioase
constrângeri materiale suportate de popula]ie.
Merit` subliniat faptul c` tocmai aceste strategii manageriale
optime au asigurat dezvoltarea Asocia]iei noastre,
cre[terea veniturilor acesteia, precum [i un suport solid al
dezvolt`rilor investi]ionale, de[i nivelul cotiza]iei anuale de
membru s-a p`strat între cele mai reduse între cluburile
similare din Europa, semn sigur al maturit`]ii [i vitalit`]ii
ACR.
socio-profesionale a zonelor [i mediilor
de provenien]` a membrilor, a
volumului [i naturii serviciilor solicitate
de ace[tia.
În paralel a fost modernizat sistemul
de comunicare cu membrii Asocia]iei
[i ceilal]i automobili[ti, într-o
concep]ie modern`.
Carnetul de membru ACR este expediat,
la domiciliul membrilor, de
c`tre serviciile de profil din Administra]ia
Central`.
Prin pagina de Internet a ACR, au
fost furnizate date [i informa]ii legate
de gama diversificat` a avantajelor [i
facilit`]ilor conferite membrilor.
A fost, de asemenea, introdus`
metodologia înscrierii de membri
ACR prin po[ta electronic`, ceea ce a
sporit considerabil operativitatea
în acest domeniu
vital.
Perioada de referin-
]` 2004 – 2009 se caracterizeaz`
prin relansarea
Automobil Clubului Român
în sistemul organiza]iilor
neguvernamentale
din Societatea Civil` româneasc`,
ca [i în direc]ia
ap`r`rii intereselor majore
ale automobili[tilor.
În aceast` ordine de
idei, Automobil Clubul Român
[i-a sporit presiunile
asupra factorilor guvernamentali
pentru anularea
taxei de înmatriculare [i
alinierea legisla]iei române[ti
la criteriile europene
de apreciere a polu`rii
mediului.
Comitetul Executiv
s-a implicat în promovarea
unei rezonabilit`]i optime în dinamica
pre]urilor combustibililor auto,
precum [i în ceea ce prive[te inspec]iile
tehnice periodice, stabilite
de Registrul Auto Român.
Reprezentând automobili[tii români,
Asocia]ia noastr` a fost prezent`,
ca organiza]ie neguvernamental`,
la principalele dezbateri
ini]iate pe plan na]ional [i în
mass-media pe teme ale siguran]ei
[i educa]iei rutiere, promovându-se
în continuare dezvoltarea tradi]ionalelor
rela]ii de colaborare
între ACR [i Poli]ia Rutier`.
5

conferin]a
na]ional` a ACR
A D U N ~ R I L E
G E N E R A L E
D E B I L A N }
A L E F I L I A L E L O R
J U D E } E N E A C R
A[a cum este prev`zut în Statutul
Asocia]iei, dar [i respectând frumoasele
tradi]ii ale ob[tei automobili[-
tilor, în perioada 13 – 28 februarie
a.c. au avut loc Adun`rile Generale
de bilan] ale membrilor ACR din filialele
jude]ene ce au premers
Conferin]a Na]ional` ACR. În toat` ]ara, au fost prezen]i peste 3.500 de
delega]i [i invita]i, reprezentând toate categoriile de membri ai Clubului.
În semn de respect pentru activitatea desf`[urat`, la adun`ri au participat
numeroase oficialit`]i locale: pre[edin]i de Consilii Jude]ene, prefec]i
[i viceprefec]i, primari de municipii re[edin]` de jude], de ora[e [i comune,
personalit`]i cu func]ii de conducere din principalele domenii tangente
automobilismului, turismului, siguran]ei circula]iei etc.
Pe baza bilan]urilor de activitate
din perioada 2004 – 2008, Adun`rile
generale s-au instituit în momente
specifice de analiz` a rezultatelor
ob]inute [i neîmplinirilor în via]a de
asocia]ie; în toate aceste forumuri,
imperativul care a stat la baza dezbaterilor
a vizat dep`[irea recesiunii
economice.
Au fost adoptate, în acest sens,
programe de m`suri de
natur` s` ridice calitatea
tuturor serviciilor pe care
Asocia]ia le acord` membrilor
s`i.
De asemenea, au fost
alese Consiliile filialelor,
fiind nominaliza]i ca Pre-
[edin]i Onorifici ai acestora
personalit`]i de referin]` din
via]a social-politic`
local`.
Totodat`, au fost
desemna]i delega]ii
pentru Conferin]a
Na]ional`, ce s-a
desf`[urat la Nehoiu,
în ziua de 6 martie
2009.
Ca un simbol al
schimbului de genera]ii,
în numeroase
adun`ri a fost
înmânat, în cadru festiv, „Carnetul de
Membru Simpatizant“ unor grupuri
compacte de elevi, membri ai cercurilor
ACR din cadrul Laboratoarelor
{colare de Educa]ie Rutier`.
În Adun`rile Generale ale membrilor
ACR au fost apreciate în mod
elogios activit`]ile deosebite, desf`-
[urate în ultimii ani pentru afirmarea
Automobil Clubului Român între
organiza]iile neguvernamentale importante
din România, dar [i în cadrul
Federa]iei Interna]ionale a Automobilului,
în structurile Uniunii Europene,
subliniindu-se deopotriv` [i meritul
Pre[edintelui Asocia]iei, ing.
Constantin Niculescu, în direc]ia ap`r`rii
intereselor majore ale automobili[tilor
din ]ara noastr`, promov`rii
valorilor siguran]ei rutiere [i
educa]iei tuturor participan]ilor la
traficul pe drumurile publice.
6

APRECIERE {I PRESTIGIU
PE PLAN INTERNA}IONAL
Înc` de la înfiin]area sa, la începutul secolului XX, Automobil Clubul
Român a desf`[urat o sus]inut` activitate pe plan extern, consolidând
rela]ii benefice [i dezvoltând noi colabor`ri cu cluburile automobilistice din
alte ]`ri, precum [i cu organiza]iile mondiale de profil. Se poate spune c`
imaginea interna]ional` de ast`zi a Automobil Clubului Român a
determinat [i o înalt` bonitate pe plan na]ional.
Cu atât mai mult în ultimii 5 ani, ACR a continuat s` se implice în
activit`]i interna]ionale atât în plan organizatoric [i de siguran]` rutier`, cât
[i turistic sau sportiv, militând cu consecven]` pentru reducerea num`rului
de accidente rutiere, a noxelor auto, dar [i promovând ini]iative de
protec]ie a automobilistului în calitate de consumator.
În acest spirit, când Federa]ia Interna]ional`
a Automobilului a propus
înfiin]area, în anul 2004, a unui organism
interna]ional cu preocup`ri
specifice în domeniul sportului auto,
ACR a salutat ini]iativa, devenind astfel
membru fondator al Institutului FIA
pentru Siguran]a Sportului Auto.
Acest Institut are ca obiectiv promovarea
siguran]ei în sportul auto
mondial prin cercetare în domeniu,
instruire a oficialilor implica]i în desf`-
[urarea evenimentelor sportive automobilistice,
precum [i prin elaborarea
de m`suri menite a spori siguran]a
pilo]ilor [i publicului la acest gen de
evenimente.
În spiritul aceleia[i preocup`ri pentru
reducerea accidentelor rutiere la
nivel mondial, în 2007, ACR a fost prima
institu]ie din România care a aderat
la Carta European` de Siguran]`
Rutier`.
Semnarea acestei Carte a constituit
un moment important în istoria Regiunii
I a FIA, având loc la Bruxelles, în
prezen]a reprezentan]ilor FIA, ai Direc]iei
de Transporturi a Comisiei Europene
[i a delega]ilor a peste 20 de
cluburi auto din Europa.
Acest moment a fost cu atât mai
semnificativ cu cât a avut loc, la doar
doua luni de la aderarea oficial` a
României la UE.
Urmare a activit`]ilor de educa]ie [i
siguran]` rutier` întreprinse constant
de ACR în ultimele decenii, precum [i
a îndeplinirii angajamentelor
asumate în cadrul Cartei Europene
de Siguran]` Rutier`, în
noiembrie 2007, ACR a fost
desemnat, de c`tre Comisia
European`, câ[tig`tor al Premiului
de Excelen]` în Siguran]`
Rutier`, la categoria Federa]ii
[i Asocia]ii. Ceremonia
de premiere s-a desf`[urat la
Bruxelles, iar premiile au fost
înmânate de dl. Jaques Barrot,
Vice Pre[edinte al Comisiei
Europene [i Comisar European
pe probleme de Transporturi.
În anul 2008, Automobil
Clubul Român s-a implicat activ,
printr-o ampl` ac]iune la nivel na-
]ional, împotriva taxei de prim` înmatriculare
a autovehiculelor, perceput`
abuziv de Guvernul României.
În cadrul acestei ac]iuni peste
120.000 de automobili[ti
români
din toat` ]ara au
semnat o peti]ie
împotriva acestei
taxe, care ignora
interesele cet`]enilor
[i normele
comunitare în domeniu.
Peti]ia a fost
înaintat` de reprezentan]ii
ACR [i
cei de la „Realitatea” TV, împreun` cu
toate semn`turile, c`tre Comisia de
Peti]ii a Parlamentului European, la
Bruxelles.
Ca urmare, taxa de prim` înmatriculare
a fost transformat` în tax` de
mediu. Dar cum a fost întocmit`
anapoda, ACR continu` s` militeze
pentru alinierea, în acest domeniu, a
legisla]iei române[ti la prevederile UE
privind protejarea mediului înconjur`tor.
Ac]iunile ACR în aceast` direc]ie
au fost deosebit de apreciate de Federa]ia
Interna]ional` a Automobilului,
care a oferit asocia]iei noastre Premiul
FIA pe anul 2008, pentru protejarea
intereselor membrilor.
Asigurarea de servicii diversificate
membrilor ACR a constituit întotdeauna
o preocupare a organiza]iei
noastre. În acest spirit, ACR a aderat,
înc` din anul 2005, la programul interna]ional
„Show Your Card”, ce se
adreseaz` cluburilor auto din toat` lumea.
Beneficiind de acest card, membrii
ACR se bucur` de facilit`]i în mii de
hoteluri, muzee, obiective turistice,
magazine, ce ofer` reduceri semnificative
membrilor cluburilor auto, în
toat` lumea.
Activitatea interna]ional` a Automobil
Clubului Român a însemnat
totodat` [i particip`ri anuale ale reprezentan]ilor
s`i la Congrese interna-
]ionale în domeniu: Adun`ri Generale
ale FIA [i AIT, ale Funda]iei
FIA pentru Automobil
[i Societate [i Institutului
FIA pentru Siguran]a
Sportului Auto.
De asemenea, delega]i
ai ACR au participat
activ la prezent`ri [i dezbateri
în cadrul Comisiilor
FIA pe probleme de
asisten]` tehnic`, turism,
mobilitate, siguran]` rutier`,
documente vamale,
marketing etc.
În ultimii 5 ani, la care s-a referit
Raportul prezentat Conferin]ei Na]ionale,
Asocia]ia noastr` a fost [i totodat`
[i gazda a numeroase delega]ii
ale FIA, ARC Transistance, Biroului FIA
din Bruxelles [i a altor reprezentan]i ai
cluburilor auto partenere de peste hotare,
care au participat la evenimente
organizate în România: raliuri aniversare,
ateliere lucrative, reuniuni zonale
etc.
7

nehoiu
6 martie2009
8
SPORTUL AUTO,
VECTOR DE IMAGINE AL ACR
Unul din argumentele principale ale p`rin]ilor fondatori
care au înfiin]at ACR a fost sprijinirea sportului
automobilistic [i promovarea organizat` de competi]ii
sportive interne [i interna]ionale.
Aceast` nobil` preocupare a constituit un vector de
imagine excep]ional pentru promovarea mi[c`rii automobilistice,
aflat` la început în toat` Europa.
În acest context, activitatea sportiv` desf`[urat` de
ACR prin Comisa Na]ional` de Automobilism [i Karting,
s-a dezvoltat constant în ace[ti ultimi cinci ani, prin
atragerea [i formarea unei noi genera]ii de sportivi de
toate vârstele, îndeosebi tineri, atât spre sportul de
performan]` , în cadrul Campionatelor Na]ionale, cât [i
spre întrecerile de amatori.
Competi]iile de nivel na]ional care
s-au desf`[urat sub patronajul Automobil
Clubului Român, în calitate de
Autoritate Sportiv` Na]ional` FIA, au
fost: Campionatul Na]ional de Raliuri
(2004), Campionatul Na]ional de Vitez`
pe Traseu Montan, Campionatul
Na]ional de Raliuri Tot-Teren [i Campionatul
Na]ional de Karting.
În aceast` perioad`, în cadrul Campionatelor
Na]ionale de automobilism
s-au desf`[urat 52 de etape, la care au luat startul 480 de
pilo]i [i copilo]i licen]ia]i, reprezentând 25 de echipe. În
Campionatele Na]ionale de karting au avut loc 30 de etape,
la care au luat startul 380 de pilo]i licen]ia]i, asista]i de circa
300 de mecanici reprezentând 27 de cluburi.
Merit` remarcate prin implicarea direct` în organizare
Filialele ACR din jude]ele Gorj, Hunedoara, Buz`u, Timi[,
Vâlcea, Maramure[, Alba, Bihor, Neam], Sibiu.
Demn` de remarcat a fost dezvoltarea competi]iilor de
amatori organizate în jude]e sau pe zone geografice de
c`tre structuri sportive afiliate la ACR-CNAK, unde au luat
startul peste 400 automobili[ti [i karti[ti, în cadrul a peste
100 de concursuri.
Pentru preocuparea de promovare a curselor de amatori,
o men]iune deosebit` merit` concursurile organizate
special pentru femei, care au cunoscut o dezvoltare aparte
în ace[ti ultimi cinci ani, mai ales în filialele Hunedoara,
Timi[, Satu Mare, Giurgiu, Bucure[ti.
Ca un fapt deosebit, prin impunerea spectaculoas` a
ACR în activitatea automobilistic` interna]ional` a fost
organizarea cu mare succes a primei competi]ii FIA de
nivel mondial, transmis` la televiziune în peste o sut`
de ]`ri: Bucharest City Challenge, etap` în Campionatul
FIA GT.
Aceast` manifestare sportiv` la nivel mondial, organizat`
cu sprijinul Prim`riei Generale a Capitalei, a fost
onorat`, de fiecare dat`, prin prezen]a celor mai înalte
oficialit`]i ale ]`rii.
Totodat`, în calitate de unic` Autoritate Sportiv` Na-
]ional`, reprezentând FIA în România, ACR a încurajat
participarea sportivilor români la competi]ii interna-
]ionale în ultimii cinci ani.
Ace[tia au reu[it [i câteva succese notabile în
campionate europene [i mondiale, îndeosebi la karting,
dar [i la automobilism: amintim aici pe Mihai Marinescu
(Formula Renault 2000 [i Formula BMW), Matei
Mih`escu (Formula Master), Doru Sechelariu (Formula
Renault 1600 [i Formula BMW), to]i provenind din
campionatele na]ionale de karting, posesori de licen]e
interna]ionale FIA eliberate de Automobil Clubul Român.
La Concursurile interna]ionale karting, sportivii români cu
licen]` ACR/CNAK au înregistrat în fiecare an câteva succese
importante. La ini]iativa ACR s-a reu[it, înc` din 2004, s` se
reînfiin]eze fosta competi]ie balcanic` de karting, recunoscut`
de FIA-CIK, sub numele de South-East European
Karting Zone (SEEKZ). Pilo]ii români au câ[tigat la aceste
întreceri câteva titluri, la toate categoriile de vârst` [i cilindree,
concurând al`turi de pilo]i din Bulgaria, Grecia,
Turcia, Macedonia, Serbia, Moldova [i Ucraina.
Prin deschiderea pe care România o are dup` intrarea în
Uniunea European`, a crescut num`rul întrecerilor auto cu
participarea unor automobili[ti sportivi cu ]`rile limitrofe,
inclusiv prin participarea la competi]iile de amatori.
În acest sens, se remarc` eforturile unor comisii jude]ene
CNAK din filialele Hunedoara, Giurgiu, Bucure[ti, Maramure[,
Satu Mare, care au organizat concursuri interesante
în acest sens.
De aceste condi]ii favorabile au beneficiat [i participan]ii
la Raliurile tehnico-aplicative desf`[urate în ]ar` [i
str`in`tate: Satu-Mare, Timi[, Maramure[, Br`ila, dar [i în
Ungaria, Cehia, Slovacia.
Karting-ul amator a fost, de asemenea,
într-o continu`
dezvoltare, ca [i num`rul pilo]ilor
amatori, datorit` filialelor
Timi[,Vâlcea, Gorj, Satu Mare,
Arad, Ia[i, Mehedin]i, Constan]a,
organizatoare ale unor concursuri
cu participare jude]ean` [i
interjude]ean`.
Automobil Clubul
Român, în calitate de Autoritate
Sportiv` Na]ional` FIA, a sprijinit deopotriv` atât competi]iile
interne, cât [i cele interna]ionale, prin eliberarea de
licen]e recunoscute FIA, eliberarea de permise de
organizare corespunz`toare [i ob]inerea avizelor necesare
de la autorit`]i, punerea la dispozi]ie a vehiculelor de Ajutor
Rutier, etc.
Totodat`, Comisia Na]ional` de Automobilism [i Karting
a preg`tit o nou` genera]ie de oficiali [i comisari sportivi,
buni cunosc`tori ai Codului Sportiv Interna]ional FIA, în baza
c`ruia au putut fi întocmite regulamente cadru adecvate de
desf`[urare a concursurilor, în conformitate cu prevederile
Forului sportiv mondial.
Eforturile f`cute în ultimii cinci ani în activitatea de
automobilism sportiv [i karting sportiv au putut asigura
Automobil Clubului Român performan]a atingerii unui înalt
nivel calitativ de organizare [i competen]` sportiv` din
întreaga istorie a ACR pe acest palier de performan]`.

O R I U N D E { I O R I C @ N D
LA DISPOZI}IA
AUTOMOBILI{TILOR
Activitatea de Ajutor Rutier este coordonat`
de c`tre Direc]ia Tehnic`, precum [i de
Centrala de Alarm` [i Informa]ii (prin
echipajele de interven]ie din filiale, arondate
în cele 100 de puncte de lucru, ateliere, sta]ii
de asisten]` tehnic`).
Fiind o activitate de mare tradi]ie în
ACR pus` la dispozi]ia membrilor,
aceasta este deservit` printr-un num`r
de 157 vehicule de depanare, remorcare
[i transport, la care sunt de permanen]`
83 de tehnicieni.
O parte dintre acestea au fost achizi]ionate
în perioada 2004 - 2009 [i
cuprinde acum inclusiv m`rci precum
Chevrolet AVEO sau auto-platforme de
transport Renault Mascot.
A[a a fost posibil ca, în perioada
2004 - 2009, ACR s` acorde Ajutor
Rutier [i asisten]` tehnic` la un nivel
corespunz`tor în peste 56.696 de
cazuri, din care 12.924 c`tre membrii
ACR, 13.420 c`tre membri ai cluburilor
partenere, dar [i 26.024 membrilor
ARC România [i 4.328 membrilor ARC
Europe.
Component` important` a Activit`-
]ii Tehnice, cele 23 de [coli de [oferi
ale ACR, majoritatea cu o experien]`
de peste 35 de ani, au preg`tit, în perioada
2004 - 2009, în vederea
ob]inerii permisului de conducere,
peste 48.000 de membri ACR.
Se poate afirma c` rata de promovabilitate
a conduc`torilor auto, bine
preg`ti]i în aceste [coli, este cea mai
ridicat` în majoritatea jude]elor, ceea
ce poate constitui un motiv de real`
satisfac]ie.
În prezent, exist` un parc auto de
138 de autovehicule, din care 80 de
„Dacii“ (Logan [i Solenza), 31 Daewoo
Matiz, 13 Ford Fiesta, precum [i
Chevrolet Aveo sau motociclete, în
ultimii ani fiind achizi]ionate
noi autoturisme
Logan, Solenza [i
Chevrolet.
Activitatea de manoper`
în atelierele proprii
s-a men]inut la un nivel
constant, ]inând cont de
faptul ca num`rul de
autoturisme noi s-a triplat,
membrii efectuând
în principal lucr`ri de tinichigerie
[i vopsitorie. Dup`
cum se [tie opera]iile mecanice
ce ]in de motorizare, transmisie
[i sisteme de siguran]` a
circula]iei sunt obligatoriu efectuate la
atelierele service agreate de dealerii de
unde au fost achizi]ionate autoturismele.
Pentru a veni în întâmpinarea unor
sugestii ale membrilor ACR, ca o nou`
m`sur` de îmbun`t`]ire a activit`]ii
tehnice, în anul 2008 au fost demarate
ac]iunile de dare în exploatare a 10
Sta]ii de Inspec]ie Tehnic` Periodic`. În
acest moment deja func]ioneaz`
patru, dou` sunt în a[teptarea autoriz`rii,
iar alte patru sunt în curs de definitivare
a amenaj`rilor [i montajul
utilajelor. |n toate jude]ele membrii
ACR beneficiaz` de posibilitatea efectu`rii
I.T.P. la firme partenere ale ACR,
în condi]ii avantajoase.
Fideli unei bune rela]ii de parteneriat
cu clubul automobili[tilor germani,
ACR a asigurat prin Biroul ADAC din
Bucure[ti, g`zduit chiar în sediul central
al Asocia]iei, Ajutor Rutier [i
asisten]` pentru peste 8000 de membri
auto, constând în servicii de depanare,
transport, rent-a-car, cazare, rezerv`ri
bilete avion [i tren [i chiar spitalizare
în cazul accidentelor grave etc.
Aceste servicii au fost realizate nemijlocit
prin re]eaua logistic` a Automobil
Clubului Român.
Totodat`, Automobil Clubul Român,
în baza parteneriatului cu ARC
EUROPE S.A., a asigurat asisten]a tehnic`
pentru 30.352 cazuri constând în
depanare, bilete de avion, repatriere,
transport, rent a car, cazare, atât în
România, cât [i pe teritoriul a 43 de
state europene.
9

campania
mondial` FIA
S` facem
drumurile sigure!
Reducerea accidentelor rutiere, atât pe drumurile
publice, cât [i în desf`[urarea concursurilor de automobilism
constituie o preocupare major` a Federa]iei
Interna]ionale a Automobilului.
De-a lungul ultimului deceniu, aceste eforturi sus-
]inute, atât pe plan material, cât [i al promov`rii Siguran]ei
Rutiere s-au concretizat prin multe rezultate de
excep]ie.
În prima decad` a lunii mai 2009, a avut loc, în Capitala
Italiei, reuniunea Forumului de Mobilitate [i Siguran]`
Rutier` al FIA, care a lansat, la nivelul tuturor cluburilor
automobilistice din lume, Decada a doua a Campaniei
Mondiale "S` facem drumurile sigure".
Au participat 300 de delega]i, din peste 80 de cluburi
automobilistice na]ionale, de pe toate continentele, precum
[i reprezentan]i ai B`ncii Mondiale.
D
ecada a doua a Campaniei
mondiale are ca mesaj
obiectiv "O decad` de
ac]iune pentru siguran]a
rutier`" [i [i-a propus drept
scop salvarea a 5 milioane
de vie]i [i evitarea a 50 de
milioane de accidente cu
v`t`m`ri corporale pân` în
anul 2020, având în vedere
c` în prezent accidentul
rutier reprezint` a 9-a cauz`
de deces pe plan mondial.
Organiza]ia Mondial` a
S`n`t`]ii avertizeaz` c`
dac` nu se iau m`suri urgente
[i eficiente în toate
]`rile, exist` riscul ca în
2015 accidentul rutier s`
devin` prima cauz` de
deces [i invaliditate pentru
copii între 5 - 14 ani.
Prognoza OMS anun]`
perspectiva sumbr`, rezultat`
din analize statistice, c`
în 2009, circa 260.000 de
copii vor fi uci[i pe drumurile
publice pe plan mondial.
În Campania mondial`
"S` facem drumurile sigure!"
se solicit` guvernelor
adoptarea de ac]iuni [i programe
urgente, inclusiv investi]ionale,
provenite din
b`nci [i de la donatori, pentru
prevenirea accidentelor
rutiere.
Acest mesaj este pe deplin
valabil [i în România,
unde în ultimii ani s-a înregistrat
o cre[tere a
accidentelor rutiere. În anul
2008, în România, au pl`tit
cu via]a peste 3000 de persoane
din cauza înc`lc`rii
regulilor de circula]ie rutier`.
De asemenea, în 2009,
în primele cinci luni, tributul
de vie]i omene[ti pe [osea,
se men]ine la un nivel foarte
ridicat, ceea ce reclam`
multiplicarea eforturilor tuturor
factorilor cu responsabilit`]i
în domeniu pentru
descurajarea tendin]elor de
ignorare a valorilor civiliza]iei
rutiere.
Automobil Clubul Român,
unul dintre cluburile
na]ionale auto cele mai implicate
în dezvoltarea responsabilit`]ii
în trafic a
pietonilor, începând de la
vârsta pre[colarit`]ii, a fost
reprezentat la reuniunea
Forumului de Mobilitate [i
Siguran]` Rutier` al FIA de
o delega]ie condus` de dl.
Constantin Niculescu, Pre-
[edintele ACR.
Ilie GABRA •
Supercampionul F1, M. Shumacher, se num`r`
\ntre principalii promotori ai siguran]ei rutiere, pe
plan mondial
10

Publicitate
Telefon/Fax: 021.252.79.23
11

E.S.C.
POATE
SALVA
MII
DE VIE}I!
A[a cum a informat recent [i site-ul ACR, începând din anul 2011,
sistemul ESC (Controlul Electronic al Stabilit`]ii) va fi introdus obligatoriu
de c`tre constructorii auto, în produc]ia de serie.
Controlul electronic al stabilit`]ii automobilelor pe suprafe]e de
drum cu aderen]` sc`zut` poate fi socotit o "inven]ie" cel pu]in la fel
de important` ca [i ABS-ul. Sunt dot`ri tehnice de-acum obi[nuite,
care contribuie substan]ial la sporirea siguran]ei rutiere.
Cei mai mul]i dintre cump`r`tori se
gândesc la pre], apreciind c` trebuie s` fie
o dotare scump`, ce dep`[e[te 1100 de
euro, de[i pre]ul ESC, inclus pe lista de
op]ionale de c`tre majoritatea produc`torilor,
se situeaz` doar între 450-500
euro!
De[i acest sistem al stabilit`]ii este cunoscut
[i experimentat [i inclus ca op-
]ional de aproape 15 ani, în care a fost
mereu perfec]ionat, totu[i, chiar [i în Germania,
despre utilitatea ESC [tiu corect
doar circa 54% dintre conduc`torii auto !
În prezent, tocmai popularizarea rezultatelor
EuroNCAP în urma sesiunilor de
crash-test [i a demersurilor Federa]iei Interna]ionale
a Automobilului (FIA) privind
promovarea siguran]ei rutiere a avut ca
efect o con[tientizare accelerat` a publicului
cump`r`tor de ma[ini, asupra importan]ei
securit`]ii auto.
Principiul ESC-ului e relativ simplu: de
fiecare dat` când respectiva dotare electronic`
"constat`" c` automobilul nu merge
pe traiectoria impus` de c`tre [ofer,
sau c` acesta intr`… în vrie, intervine
rapid computerul ESC-ului care comand`
frânarea selectiv` pe oricare dintre cele
patru ro]i, în func]ie de necesitatea ideal`.
Iar automobilul reac]ioneaz` în a[a fel, de
parc` [oferul ar ap`sa cât este necesar
pe… patru pedale de frân`, una pentru
fiecare roat`!
Astfel, într-o curb` la dreapta, dac`
automobilul intr` pe o pat` de ulei nesesizat`
la timp, tendin]a ar fi s` se duc`
drept înainte, pe contrasens.
În acest caz, ESC-ul frâneaz` selectiv
roata dreapt` spate, cu un dozaj optim. În
acest fel, ma[inii i se imprim` un u[or moment
de rota]ie înspre dreapta, revenind
pe sensul corect de mers.
Extraordinar la dotarea ESC este faptul
c` sistemul verific` automat, de 25 de ori
pe secund`, dac`
ma[ina este pe direc]ia
bun` [i intervine
extrem de rapid,
astfel impiedicând
din start derapajul.
Iar asta,
indiferent dac` automobilul
se deplaseaz`
cu vitez` constant`,
dac` [oferul
accelereaz` sau se
afl` în frânare.
Dar ESC-ul nu
ac]ioneaz` numai
asupra frânelor.
Înainte s` fie
trimise comenzile de
frânare c`tre ro]i, sistemul
intervine [i
asupra motorului,
reducând puterea de
propulsie. Astfel se
impiedic` patinajul
ro]ilor motoare, iar
de multe ori doar
acest lucru e necesar
pentru a ie[i din
situa]ii periculoase.
Teoretic, conduc`torului
auto îi r`mâne
principala responsabilitate
de a men]ine
[i corecta direc]ia
optim` din volan!
Analizând din cealalt` parte o situa]ie
neprev`zut`, ivit` în trafic, automobili[tii
f`r` ESC sunt, de regul`, dep`[i]i la manevrele
bru[te, necesare evit`rii obstacolelor,
pentru c` ace[tia ori contrabracheaz`
prea tare, ori se reped cu piciorul
pe frân`.
În asemenea situa]ii ma[ina intr` în
vrie, iar readucerea ei sub control devine
o sarcin` pe care doar pilo]ii de raliuri ori
[oferii foarte experimenta]i [i cu reac]ii rapide
o mai pot scoate la cap`t…
Cu ESC se ie[ea din impas mult mai
simplu… De regul`, posesorii de automobile
din clasa superioar` (pân` la clasa
12

medie) nu au astfel de probleme pentru c` ESC-ul se livreaz`
în dotarea standard de c`tre constructor.
Pentru a v` u[ura orientarea, trebuie s` [ti]i c` ESC
apare, la diferi]i producatori, [i sub alte denumiri, precum:
DSC (BMW), PSM (Porsche), MASC (Mitsubishi),
VSA (Honda) sau VSC (Toyota).
Despre cât de eficient` este dotarea automobilelor
cu ESC [i cât înseamn` aceasta în traficul de azi, s-a
aflat în urma unor studii complet independente, realizate
fie de autocluburi sau organiza]ii, fie de produc`tori.
Rezultatele au fost aproape senza]ionale: 4 din 5
accidente datorate derapajului, n-ar mai fi avut loc dac`
automobilul implicat în accident era dotat cu ESC !
Având în vedere c` 25% din cifra total` a
accidentelor soldate cu consecin]e grave sau letale se
datoreaz` acestui tip de coliziune, concluziile
eviden]iate în ADAC Motorwelt, sunt cu atât mai relevante.
Ing. C`lin VAIDA •
COMISIA EUROPEAN~
IMPUNE NORME NOI
PENTRU CONSTRUCTORII
DE AUTOVEHICULE
|n urm` cu doi ani, când ]`rile UE înc`
nu erau în criz`, produc`torii de automobile
au fost de acord cu propunerea
Comisiei Europene ca, pân` în anul
2010, toate automobilele s` fie dotate cu
sistemul eCall, care s` apeleze automat
num`rul unic 112, ce permite localizarea
imediat` a accidentului.
Un studiu al Comisiei Europene, în
colaborare cu speciali[tii în domeniu ai
FIA, a estimat c`, datorit` interven]iei rapide,
pân` la 2.500 de vie]i ar putea fi
salvate anual în Europa, dac` toate autovehiculele
ar fi echipate standard cu sistemul
eCall. }`rile membre ale UE au
fost invitate s` semneze un Protocol în
acest sens.
Ini]iativa face parte dintr-un program
mai larg, pe care [i l-a propus Comisia
European`, cu sprijinul FIA, s` reduc` la
jum`tate num`rul victimelor accidentelor
rutiere pân` la sfâr[itul anului 2010.
Totodat`, Comisia European` a încheiat
consult`rile cu to]i constructorii
auto pentru echiparea standard a tuturor
automobilelor cu sistemul de control
electronic al stabilit`]ii (ESC), fapt care ar
putea, de asemenea, salva câteva mii de
vie]i anual.
S-a apreciat statistic c` anul trecut
numai în Germania aproape o mie de
[oferi [i pasageri auto au fost salva]i de la
accidente mortale, datorit` faptului c`
autovehiculul în care se aflau era dotat
cu sistem de control electronic al stabilit`]ii.
Iat` c` Parlamentul European a decis,
recent, ca toate modelele auto ce vor
fi vândute în UE s` includ` în dotarea
standard Sistemul de Control Electronic
al Stabilit`]ii (ESC).
De[i unii constructori auto î[i doreau
ca sistemul s` fie obligatoriu înc` din
anul 2010, al]i produc`tori europeni au
solicitat ca termenul limit` pentru integrarea
pachetului ESC în dotarea standard
a tuturor modelelor, s` fie prelungit
pân` în 2012.
S-a convenit ca noile norme s` intre
totu[i în vigoare în luna noiembrie 2011,
cu amendamentul c` vor exista perioade
de tranzi]ie, care s` permit` constructorilor
adaptarea la noile norme europene.
Împreun` cu ESC, pachetele ABS [i
cel de reglarea presiunii din pneuri vor
face [i ele parte din dot`rile de serie ale
modelelor aflate în vânzare pe teritoriul
UE.
Noua Decizie a Parlamentului European
mai prevede, de asemenea, ca
media emisiilor la modelele vândute de
un produc`tor (sau grup auto) s` nu
dep`[easc` 120 grame CO2/km.
13

Publicitate
Telefon/Fax: 021.252.79.23
PATRU
DECENII
DE KARTING
ÎN ROMÂNIA
S-au împlinit, la începutul lunii
mai 2009, 40 de ani de când primele
karturi construite în România
au fost prezentate publicului
larg cu ocazia tradi]ionalei,
pe atunci, s`rb`tori de 1
Mai.
Atât la Bucure[ti, cât [i la Bra[ov,
dou` nume care au r`mas de referin]`
în sportul românesc au fost
ini]iatorii, dar [i proiectan]ii [i realizatorii
primelor karturi de concep]ie
[i construc]ie româneasc`.
Este vorba de doi ingineri de excep]ie,
ingenio[i constructori auto, pedagogi
în`scu]i, dar [i sportivi deopotriv`: Ion
Bobocel [i Dumitru Telescu.
Atunci, în anul 1969, construc]ia de
karturi - lansat` la Bucure[ti [i Bra[ov de
c`tre cei doi inventivi speciali[ti - s-a dezvoltat
exploziv în toat` ]ara, astfel c` în
anul urm`tor am avut [i primele competi]ii
la nivel de ]ar` (inclusiv un campionat
na]ional!), cu peste 100 de pilo]i participan]i.
Din rândul acestora s-au format mai târziu
cunoscu]i automobili[ti sportivi, participan]i
nu doar în campionatele interne,
dar [i în cursele interna]ionale de automobilism.
Cu satisfac]ie o spunem, în ]ara noastr`,
acest sport care a progresat extraordinar,
lansând în competi]iile europene de karting
câ]iva pilo]i de cert` clas`, doi dintre
ace[tia ajungând, iat`, chiar în acest an, în
elita european` a acestui frumos [i antrenant
sport, are în prezent cel pu]in trei
kartodromuri omologate interna]ional.
C.N. DE KARTING - ETAPA A II-A
TG. SECUIESC
|n perioada 23 - 24 mai, s-a desf`[urat
la Târgu Secuiesc pe circuitul SKAT KART
din localitate, cea de a II-a Etap` a Campionatului
Na]ional de Karting 2009.
Vremea frumoas` cât [i dorin]a pilo]ilor
de a concura \n competi]ii oficiale, au adus
la start aproape 50 de pilo]i \nscri[i la
diferite clase de concurs, cea mai disputat`
clas` fiind, ca de obicei, clasa MINI unde s-
au \nscris 19 concuren]i.
V` prezent`m, mai jos, clasamentele
provizorii, clasamente ce vor deveni definitive
\n urma omolog`rii acestora \n
cadrul sedin]ei ACR-CNAK de miercuri 27
mai 2009:
Clasa PUFO (7 pilo]i)
1- Martin Cristian - Real Racing
2- Paskar Mihailo - Selena Motor Sport
3- Borlovan Leonard - A.B.A.S.
Clasa MINI (19 pilo]i)
1- Florescu Petru] Gabriel - Urban Fast
2- Atanasiu Andrei - Danny Racing Kart
3- Vajda Andrei Alessandro - Go Kart Team
4- Martin Adrian - Real Racing
5- Proskurin Andrei - Selena Motor Sport
6- Garus Danil - Selena Motor Sport
Clasa KF3 - juniori (10 pilo]i)
1- Nicolescu Daniel - Kart Racing Club
2- Mihnea Stefan - S.K.H.
3- Vi[oiu Robert - Conarg Racing Club
Clasa KZ2 (7 pilo]i)
1- {tefan Viktor - Skat Kart
2- Dr`goiu Dan - Badsi Racing
3- Boar Adrian - Go Kart Team
14

MOTORUL
CIVILIZA}IEI
SAU
DU{MANUL
EI?
A[a cum dovedesc cifrele statistice, în lume se afl` în circula]ie circa o
jum`tate de miliard de autovehicule. De peste un deceniu, Federa]ia
Interna]ional` a Automobilului (FIA), este angajat` direct în implementarea
unor criterii cât mai riguroase privind securitatea circula]iei auto, în condi]iile
în care s-a dep`[it num`rul de 1,2 milioane de victime pe an datorate
accidentelor rutiere pe întreaga planet`!
Un "du[man", poate chiar mai periculos, a devenit poluarea tot mai
intens` a planetei. A[a cum se [tie, FIA se afl` între organiza]iile mondiale
cele mai active privind promovarea [i impunerea unor criterii eficiente de
reducere continu` a emisiilor de CO2 de c`tre motoarele automobilelor, iar
Programul Euro este cel mai elocvent exemplu.
De[i, înc` de la apari]ia sa, automobilul
a fost socotit un "motor" al civiliza]iei,
tot el se num`r` azi între principalii "vinova]i"
ai efectelor polu`rii globale a
mediului, în propor]ie de 19-20%.
Evident, datorit` introducerii generalizate
a tehnologiilor economice privind
consumul de combustibil [i implicit reducerea
drastic` a polu`rii, cel pu]in în
ultimii 10-15 ani, constructorii auto au fost
obliga]i s` ia asemenea m`suri. În acest
context, Comisia European` [i-a fixat ca
obiectiv reducerea polu`rii mediului în
]`rile UE cu circa 50% pân` în anul 2015!
Tocmai un consum mai redus de carburan]i
[i, implicit, emisii mai reduse de
CO2 se înscriu în aceast` linie de protec]ie
ecologic` a mediului, ce aduce avantaje
financiare cet`]eanului european, nu doar
la pompa de benzin`, ci [i în via]a socialeconomic`,
în general.
Iat` de ce înc` din anul 2007, un num`r
tot mai mare de ]`ri ale UE au introdus
(sau se preg`tesc s` implementeze)
legi severe de impozitare privind protec]ia
noi [i
Europa
mediului înconjur`tor.
Pe automobili[ti îi intereseaz` direct,
pentru c` ma[inile foarte economice beneficiaz`
de importante reduceri privind
impozitarea, penalizând vehiculele cu
consum mare de carburant [i implicit cu
emisii ridicate de CO2.
În România s-a desf`[urat anul trecut
o controvers` sus]inut` privind nefirescul
prevederilor unei taxe de înmatriculare,
transformat` pe parcurs în... tax` de mediu.
Spre meritul s`u, Automobil Clubul
Român, ca organiza]ie a Societ`]ii Civile, a
participat activ la promovarea, inclusiv la
organismele UE, a unor principii [i solu]ii
europene, care s` protejeze de abuzuri
masa larg` a proprietarilor de autovehicule.
Reactualizate în prezent prin efectele
economice severe ale crizei economice
mondiale, acestea au fost resim]ite
acut pe pia]a intern` a automobilelor, inclusiv
pe orizontala produc]iei de componente
auto. În acest context vom trece în
revist`, pe scurt, prevederi similare existente
în ]`rile UE, la care vor
trebui s` se alinieze [i
factorii deciden]i din România.
Astfel, în Fran]a s-a introdus,
înc` de anul trecut,
o reducere de impozit de
700 de euro pentru autovehiculele
ce emit noxe între
101 [i 120 grame CO2, [i
de 200 de euro pentru cele
ce emit între 121 [i 130 de
grame. Nu exist` reduceri
sau major`ri de impozit
pentru autovehiculele ce
emit între 130 [i 160 de
grame, e[antion ce reprezint`
aproape jum`tate din
totalul înmatricul`rilor de
autovehicule din Fran]a. De
aici în... sus, îns`, cump`r`torul
este taxat suplimentar
cu 200 de euro pentru
automobilele care emit
CO2 între valorile 161 g -
165 g , 750 de euro pân` la
200 g , 1600 de euro între
201-250 g, [i 2600 de euro
anual peste aceast` limit`!
Începând cu anul 2008,
în Germania, guvernul a
stabilit un program special de reducere a
emisiilor de CO2 în traficul auto, inclusiv
prin trecerea de la calcularea impozitului
pe baza puterii fiscale, la taxarea în func]ie
de emisiile de CO2, care au intrat treptat
în vigoare începând cu 1 ianuarie 2009.
Limitele sunt la fel de "strânse" ca [i în
Fran]a, în plus introducându-se treptat
utilizarea biocarburan]ilor.
De men]ionat c` în func]ie de vechimea
în exploatare a automobilelor [i cre[-
terea emisiilor de CO2, taxele anuale cresc
aproape exponen]ial..., sporind pe pia]`
num`rul vehiculelor second-hand, pentru
care impozitarea este tot mai mare.
Principiul general este clar: poluatorul
pl`te[te. Adic` în majoritate, de]in`torii de
automobile... Tocmai de aceea, pentru a
sc`pa de "balastul" autovehiculelor mai
vechi de zece ani, în Germania [i Fran]a se
acord` prime de casare foarte stimulative,
incluse în pre]ul produsului nou cump`rat.
Aceasta a fost [i [ansa nea[teptat` pentru
Uzina de la Pite[ti, care a sporit masiv livr`rile
la export în cele dou` ]`ri, lucrând
non-stop, inclusiv în week-end!
În ce ne prive[te, tot este un avantaj,
pentru c` ne-a scutit, în parte, de invazia
ma[inilor second-hand de anul trecut,
când num`rul acestora l-a dep`[it, la înmatriculare,
pe cel al ma[inilor noi. Dar, ca
[i în alte cazuri, tocmai "neajunsurile" legisla]iei
interne, pentru îmbun`t`]irea
c`reia a militat de la început Automobil
Clubul Român, impun în continuare alinierea
criteriilor antipoluare în rând cu cele
existente în ]`rile dezvoltate UE.
D. VÂLCEANU •
15

afaceri
patru clase, la "lec]iile" de teorie a
legisla]iei, efectuate prin... buc`t`rii
de bloc, acceptarea legal` a preg`tirii
viitorilor [oferi de c`tre instructori
auto individuali, "f`cu]i" la apelul de
sear`, asemenea taximetri[tilor de
ocazie, diluarea exigen]elor examecu
moartea
}ARA {OFERILOR
F~CU}I PE {PAG~!
Pentru cititorii no[tri, membri ai ACR,
care primesc Revista AUTOTURISM la
domiciliu, afacerile cu permise ob]inute
contra [pag`, dup` absolvirea unor [coli
de [oferi fantom`, nu mai sunt de mult
o noutate.
De cel pu]in trei ani, asemenea
subiecte "delicate" au fost periodic
publicate în paginile revistei noastre,
încercând s` eviden]iem cu onestitate
calitatea real` a instruirii, oferit` de [colile
de [oferi ale ACR.
16
Atunci când solicitam r`spunsuri
de la factorii de decizie asupra unor
matrapazlâcuri pe care automobili[tii
ni le sesizau, ni se cereau mereu dovezi
concrete sau chiar denun]uri din
partea celor c`rora li s-a cerut [pag`.
Ba chiar am fost aten]iona]i c` f`r`
situa]ii concrete, surprinse în flagrant,
ori în prezen]a unor martori, „aspectele
semnalate în pres` pot fi apreciate
[i drept calomnie“.
Iat` c`, în ultima vreme, de la o
lun` la alta, num`rul jude]elor unde
persoane din Birourile de Poli]ie Rutier`,
din Serviciile Regim Permise
Auto [i Înmatricul`ri sau din anumite
[coli de [oferi, ce au fost implicate în
asemenea fapte ilegale, cre[te neîncetat.
Simbolic, ordinea alfabetic` începe
cu teribila mafie arge[ean` a permiselor
auto, unde s-au "fabricat" pe
band` mii de [oferi f`cu]i pe [pag`.
Lista a continuat cu situa]ii similare,
dezv`luite în jude]ele Bac`u,
Cluj, Covasna, Ia[i, Mure[... [i nu se
va încheia cu jude]ul Suceava, unde
[i acolo s-a spart buboiul, chit c`
acesta e spre sfâr[itul alfabetului.
Deocamdat`, la Bucure[ti înc` se
]ine capacul pe oal`, de[i presiunea
sesiz`rilor, mai ales în zona automobilelor
furate, începe s` dea în
clocot.
Deocamdat` s-a spart un prim
buboi privind srl-urile unor „mili]ieni“,
specializate pe ciudate "tract`ri
auto", cu clien]i racola]i dintre cei
implica]i în accidente rutiere, chiar de
c`tre agen]ii ce întocmeau proceseleverbale
de constatare! Respectivii au
fost... risipi]i mai la marginea interesului
opiniei publice, dar m`surile
drastice probabil c` acum urmeaz`.
Sigur, lumea r`mâne n`uc` auzind
c` la Ia[i, de exemplu, aproape
jum`tate din Biroul Poli]iei Rutiere
este cercetat` pentru abuz în serviciu
[i chiar luare de mit`.
În alte jude]e, aparatul radar ori...
obi[nuita pând` la linia
continu`, au înlesnit unor
agen]i [efi s`-[i fac` vile în
doar câ]iva ani.
Acestea sunt alte "aspecte"
de care sper`m c` se va
ocupa pân` la cap`t
Direc]ia Na]ional` Anticorup]ie.
Pe majoritatea celor
cinci milioane de conduc`tori
auto din România îi
îngrijoreaz` îns` direct
faptul c` în trafic se încruci[eaz`
zilnic cu pseudo[oferi
ce [i-au ob]inut
permisul de conducere pe
[pag`, constituind un adev`rat
pericol public.
Tot mai frecvent, în
ultimii ani, presa scris` sau
emisiunile specializate de
televiziune au atras aten]ia
asupra consecin]elor unor
prevederi ale legisla]iei rutiere,
elaborate anapoda,
tocmai pentru a putea s` fie
"fentat`" legea!
Într-un foarte sumar inventar
al acestei "problematici"
despre care s-a dus
buhul în toat` Europa, vom
face trimitere doar la puzderia
de [coli de [oferi
ap`rute peste noapte, ...deservite
de instructori cu

Membrii ACR
au ceva special:
MOBILITATE
[i
CONFORT
\n DELTQ
nului psihologic [i mai ales lipsa de
control [i profesionalism din partea
Consiliilor Jude]ene asupra noilor
servicii publice comunitare privind
permisele auto [i înmatricul`rile auto.
Acolo s-au prip`[it tot felul de fo[ti
mili]ieni ori poli]i[ti compromi[i, care
au atras în aceste re]ele mafiote [i pe
unii agen]i din Birourile locale ale Poli]iei
Rutiere, ori pe al]i intermediari
care au înlesnit rularea de [p`gi, apreciate
la milioane de euro anual, la
nivelul întregii ]`ri.
Cineva ne va spune c` nici nu
trebuie s` ne mai mir`m, atâta
vreme cât, cam prin acelea[i jude]e,
alte filiere mafiote au eliberat unor
neispr`vi]i, peste 15.000 de diplome
universitare, de[i respectivii nici nu
au trecut pe la cursuri! {i, tot pe
[pag`, într-o ame]itoare cavalcad` a
incompeten]ei frauduloase, au ap`rut
profesori mincino[i, [coli mincinoase,
elevi mincino[i, într-o societate
în care te întrebi ce mai este
legal [i corect!!
Atâta vreme cât într-un cabinet
medical ri[ti s` fii consultat [i s` prime[ti
o re]et` din partea unui medic
ce [i-a ob]inut diploma "la negru", nici
nu mai ajungi cu re]eta la un farmacist
([i el "f`cut" pe puncte), pentru c`
po]i fi accidentat pe trecerea de pietoni
de c`tre un individ aflat la volan
ce [i-a luat permisul auto pe [pag`...
Doamne, în ce lume tr`im!
Radu D RAGO{ •
REZERVQRI
PENTRU
HOTELUL
PLUTITOR
SF. CONSTANTIN,
LA TEL.
021/317.82.48

salonul de
la geneva
HAINE DE OCAZIE
LA
BALUL S~R~CIEI
Salonul Auto Interna]ional de la Geneva
este un eveniment anual, ajuns în
aceast` prim`var`, la a 79-a edi]ie.
De-a lungul istoriei sale a fost locul
de prezentare [i lansare, în premier`, a
celor mai moderne modele auto [i prototipuri
ale secolului XX, precum [i noi
echipamente ori inova]ii tehnologice.
Mai mult, Salonul Auto de la Geneva
este catalogat de anali[tii din întreaga
lume ca fiind cel mai echilibrat „poligon
de încercare“ în industria de profil,
întrucât Elve]ia, neavând industrie auto,
acest lucru îi confer` un plus de
impar]ialitate.
Început` anul trecut în Statele Unite,
cu un debut de-a dreptul exploziv, criza
industriei auto a ajuns acut [i în Europa.
Iar vechiul [i fastuosul Salon de la Geneva
a fost catalogat mai degrab` ca un
bal al s`r`ciei, în care „nout`]ile“ erau
tot cele de anul trecut, doar cu alt facelift.
Evident c`, mai ales în acest prim trimestru,
evolu]ia industriei auto a p`rut
mai degrab`… o involu]ie, pia]a de profil
fiind în declin vizibil.
Cum se [tie, anul 2009 a început cu
sc`deri semnificative ale vânz`rilor majorit`]ii
m`rcilor, atât pe plan interna-
]ional, cât [i pe pia]a intern`.
Guvernul SUA face în continuare serioase
eforturi s`-i salveze pe marii
«DUSTER» un concept-car ce a stâ
[i care dovede[te c` avem designeri
vreodat`, rulând altfel decât \n an
18

constructori auto afla]i în pragul falimentului, [i nici cei din
Europa nu se simt prea bine…
În aceste condi]ii, s-a v`zut [i la Geneva, toate marile companii
încearc` s` supravie]uiasc`, c`utând s`-[i stabilizeze
cotele de pia]` pe fondul sc`derii vânz`rilor concuren]ei…
{i totu[I, Salonul Auto de la Geneva poate fi privit ca locul în
care industria auto (cel pu]in cea european`) încearc` s`-[i revin`,
constructorii importan]i anun]ând reorient`ri ale produc-
]iei c`tre ma[inile mici, ecologice, cu propulsie hibrid` sau electric`,
menite s` vin` în întâmpinarea noilor cerin]e eco, de pre]
[i de consum în condi]ii de criz`, pe care le manifest` clien]ii.
Pentru c` modelele aflate în produc]ie la Pite[ti sunt bini[or
învechite, constructorul autohton Dacia a prezentat la Geneva
un "concept" ce sugera "mobilitatea de mâine", dar care nu se
va produce niciodat`. Poate din aceast` pricin` a [i atras aten]ia
vizitatorilor [i speciali[tilor…
Cel mai important aspect al evenimentului genovez a fost
reprezentat de ma[inile pe care marii si de asemenea micii
constructori auto le-au prezentat publicului mai mult pentru a
se men]ine în top-ul publicit`]ii.
Anul acestea au fost înregistrate formal peste 50 de lans`ri
ale unor automobile de produc]ie, în general [tiute, cu modific`ri
nesemnificative, iar modelele concept-car r`mân, mai
mult ca alt`dat`, promisiuni pentru un viitor nu prea apropiat!
Dan VÂLCEANU •
târnit admira]ia publicului
eri de valoare. |l vom vedea,
anima]iile computerizate?
19

exporturi
profitabile
La sfâr[itul anului trecut, Uzina Dacia-Renault
fusese cea mai rentabil` unitate de produc]ie a
constructorului francez de automobile. {i totu[i,
conducerea Uzinei de la Mioveni s-a jucat s`pt`mâni
în [ir cu nervii angaja]ilor: când acas`, în
[omaj tehnologic, când la serviciu…
S-a dovedit c` [i disponibiliz`rile nu au fost
decât tot o manevr` abil` de „sensibilizare" a
opiniei publice, dar mai ales a viitorului Guvern
ce urma s` se instaleze în Pia]a Victoriei.
Curios, de[i angaja]ii de la Dacia
erau împin[i s` intre în grev` împotriva…
Guvernului (!?), echipa de fotbal
Udinese, din campionatul italian, este
sponsorizat` de „Dacia Pite[ti“… chit
c` ar avea la doi pa[i de sponsorizat
echipa… Dacia Mioveni!
Presiunile d-lui Fourmont, directorul
general al fabricii de la Mioveni, profit`
probabil de presupusele
consecin]e pe plaiuri arge-
[ene ale crizei economice [i,
f`r` jen`, solicit` de la
Bugetul de Stat al României
un substan]ial „ajutor“ financiar,
de[i numai prin devalorizarea
leului în ultimele
[ase luni, Uzina Dacia a avut
de câ[tigat „bini[or“ la
fiecare exemplar vândut.
Pentru c` de[i euro, în
aceast` perioad`, a crescut
cu 35%, pre]ul de vânzare al
automobilului pe pia]a
intern` a r`mas acela[i, iar la export a
fost majorat cu cel pu]in 500 de euro!
Ca român nu e tocmai foarte pl`cut
de acceptat realitatea c`, cel pu]in în
Germania [i Fran]a, fostul brand Dacia
(acum Dacia „Logan“ [i „Sandero“) au
devenit un fel de… simbol al actualei
crize economice!
Chiar a[a, deoarece pentru persoanele
cu venituri modeste devine un
adev`rat chilipir s` achizi]ioneze o ma-
[in` nou` la circa 4.800 de euro, în
pre]ul c`reia este inclus` [i prima de
casare.
A[a cum se [tie, pentru a stimula
produc]ie intern` auto, în Germania [i
Fran]a se acord` o prim` de casare de
2.500 euro, respectiv 1.500 euro, pentru
„reciclarea“ autovehiculelor mai
vechi de zece ani.
În acest context, automobilele fabricate
la Pite[ti au devenit o adev`rat`
man` cereasc`… Astfel, pie]ele celor
dou` ]`ri vor acapara, probabil,
aproape jum`tate din produc]ia Uzinei
de la Mioveni, în primele [ase luni ale
anului 2009!
Dar dl. Fourmont cere, în continuare,
un „ajutor“ [i de la Statul Român,
de[i guvernul francez a alocat déja,
preferen]ial, doar pentru industria
autohton` de automobile, un sprijin
direct de 6 miliarde euro, de care a
beneficiat substan]ial [i firma mam`
Renault!
În aceste condi]ii, datorit` exporturilor
profitabile, România a devenit în
februarie a.c. abia a treia pia]` de desfacere
pentru automobilele Dacia, pe
SIMBOLUL
CRIZEI
ÎN GERMANIA?
primele dou` locuri ale vânz`rilor situându-se
tocmai cump`r`torii mai s`raci
([i sunt destui!) din Germania [i
Fran]a!
S-a ajuns pân` acolo încât, în Germania,
de exemplu, dealerii Dacia întocmesc
liste de a[teptare (ca în România,
pe vremuri!) pentru „Logan“ [i
„Sandero“, de[i la Pite[ti se lucreaz` în
draci, în dou` [i trei schimburi, inclusiv
în week-end!
În cadrul unei conferin]e de pres` în
care motiva într-un fel „ajutorul“
solicitat de la Guvern, dl. Francois
Fourmont declara c` va fi lansat
un „Sandero Diesel“ în luna iunie
a.c., iar tot în var` va fi lansat`
oferta pentru România ce include
[i motorul pe benzin` de
1,2 litri, pentru „Logan“ [i „Sandero“,
Dacia continuând politica
de dezvoltare a gamei de produse.
Nu vor lipsi, în 2009, o motorizare
economic` [i ecologic`
pentru gama „Sandero“ [i „Logan“,
versiuni pe GPL destinate
pie]elor de export, versiuni cu
cutie de viteze automat` pentru
]`rile din Golf.
Cum spuneam, pentru c` îi merge
excelent produc]ia la export, constructorul
pite[tean va continua s`
func]ioneze la o caden]` de 1200 de
unit`]i pe zi, [i tinde spre cre[terea
acesteia la 1360 autovehicule ar presupune
noi angaj`ri.
Dar, pentru c` au fost disponibiliza]i
la repezeal`, înainte de Anul Nou prea
mul]i angaja]i, aceast` m`sur`
nu poate fi luat` în urm`toarele
câteva luni.
Reamintim c` la finele
anului trecut, Guvernul a
aprobat acordarea unor
ajutoare de stat c`tre
Automobile Dacia [i c`tre
patru furnizori de componente
auto, pentru sus-
]inerea [i diversificarea
produc]iei.
În cazul Dacia, ajutorul
de stat a fost de 15,4
milioane euro, fonduri ce
promiteau a fi folosite pentru diversificarea
gamei de produse în perioada
2009-2010.
Îi merge r`u Uzinei din Pite[ti?
N-am crede, deoarece bilan]ul pe
anul trecut arat` o cre[tere cu 10,1% a
cifrei de afaceri, care a ajuns la 2,1 miliarde
euro, o parte din profitul ob]inut
fiind repartizat pentru acoperirea pierderilor,
nu prea mari, reportate din anii
preceden]i.
Nem]ii \ncearc`
s` „r`stoarne“ ... Dacia
20

ESTE BUCURE{TIUL O
CAPITAL~ TURISTIC~?
P
entru cine intr` cu automobilul
dinspre Ploie[ti, pe sub podul
CFR B`neasa, recent modernizat, las`
în dreapta cunoscutul Palat al Presei
Libere (fosta Casa Scânteii), care înc`
mai este cea mai înalt` cl`dire din
]ar` cu cei 104 m în`l]ime [i cu o
uria[` suprafa]` construit`, de 25.000
mp, printre cele mai mari din Europa.
A devenit un loc comun s` tot vorbim cu un soi de nostalgie
despre Micul Paris, cum i se spunea odinioar` Capitalei
României.
Nu de mult, actualul ministru al Turismului a lansat câteva idei
privind relansarea Bucure[tiului ca un ora[ turistic!
Obi[nuita b`[c`lie dâmbovi]ean`, devenit` o p`guboas` marot`
cotidian`, a tratat „la mi[to” un lucru cât se poate de serios.
Înainte de a nega, s` încerc`m a descoperi de ce poate fi [i Bucure[tiul
o Capital` cu obiective turistice autentice, care pot constitui
interesante puncte de reper pentru un itinerar chiar atractiv.
Primul obiectiv interesant pe care îl
putem vizita este Muzeul Satului,
înfiin]at în anul 1936 de c`tre marele
om de cultur` Dimitrie Gusti.
La data inaugur`rii, în incinta Parcului
Her`str`u, a fost primul muzeu
etnografic în aer liber din lume, stârnind
acela[i interes [i ast`zi.
Tot pe [oseaua Kiseleff, în apropiere
se afl` Palatul Elisabeta, actuala
re[edin]` a Regelui Mihai, [i Arcul de
Triumf, monument semnificativ, ridicat
în anul 1935, omagiind jertfa
osta[ilor români în primul r`zboi
mondial [i întemeierea României
Mari.
Înainte de intrarea în Pia]a Victoriei,
pe dreapta se afl` Muzeul ]`ranului
Român, existent ca institu]ie de peste
o sut` de ani. Impresionanta cl`dire a
fost construit` anume între anii 1912-
1929, în cunoscutul stil arhitectonic
brâncovenesc. O cl`dire semnificativ`
din Pia]` este Palatul Victoriei, construit
în anul 1937 [i care g`zduie[te
azi Guvernul României. În partea
opus` afl`m Muzeul de Istorie Natural`
„Grigore Antipa”, o institu]ie de
valoare european`, înfiin]at` înc` din
anul 1834. Actuala cl`dire ce s-a
ridicat la insisten]ele renumitului
savant Grigore Antipa, a împlinit anul
trecut o sut` de ani de la inaugurare.
Exact în fa]` se
deschide celebra
Cale a Victoriei,
„t`iat`” de harnicul
domnitor Constantin
Brâncoveanu,
înc` la sfâr[itul
secolului XVII. Este
principal` ax` turistic`
a Bucure[-
tiului, mustind de
istorie [i legend`,
c`reia i s-au dedicat
studii [tiin]ifice,
dar [i romane,
melodii, ori poezii
de neuitat.
Nu departe, pe
dreapta, întâlnim
splendida „Cas` cu Lei“, palatul ridicat
în 1898, ce g`zduie[te, de peste o
jum`tate de veac, Muzeul „George
Enescu”.
La interesec]ia cu strada Lt. Lemnea
se afl` Institutul de Istorie a Artei,
apar]inând Academiei.
O superb` cl`dire în stil românesc,
proiectat` de celebrii arhitec]i C.
Clavel [i Gr. Cerchez, ce-[i va s`rb`tori
centenarul în prim`vara anului viitor.
Nu departe, pe dreapta, Casa Vernescu
poate fi socotit` între cl`dirile
cu cele mai frumoase interioare din
Capital`.
Micul palat, azi cazinou interna]ional,
s-a ridicat în anul 1920, dup`
planurile marelui arhitect Ion
Mincu, interioarele fiind pictate de cunoscutul
pictor G.D. Mirea.
Doi pa[i mai departe, se afl` Academia
Român`, g`zduit` într-o cl`dire,
ridicat` în urm` cu 110 ani, în stil
neoclasic, iar în curte, cu sprijinul
B`ncii Na]ionale, s-a construit mai de
curând o cl`dire modern`, ce g`zduie[te
Biblioteca Academiei [i Depozitele
de Carte ale venerabilei institu]ii.
Vizavi, e Biserica Sf.Nicolae Tabacu,
intrat` în con[tiin]a public` în
urm` cu 80 de ani, pentru c` aici s-a
oprit cortegiul funerar al Prin]ului
operetei, Nicolae Leonard, condus pe
ultimul drum de o mul]ime impresionant`
de cet`]eni ai Capitalei.
21

În preajm` se afl` Muzeul Colec-
]iilor de Art`, amenajat în Palatul
Romanit, unde câteva colec]ii de art`
sunt cu adev`rat admirabile.
Pe stânga, în drum spre fosta Pia]`
a Palatului, g`sim Biserica Alb`, adev`rat`
bijuterie arhitectonic`, ridicat`
în anul 1716, recl`dit` dup` cutremurul
din 1902, al c`rei interior a fost
pictat de cunoscutul Gh. Tattarescu.
Intrarea în fosta Pia]` a Palatului
(Pia]a Revolu]iei) este marcat` de
elegantul hotel Athene Palace, construit
în urm` cu 95 de ani de c`tre
acela[i arhitect francez Theophile
Bradeau [i de aceea[i societate, care a
construit Hotelul Palace din Sinaia [i
faimosul Cazinou. Lista personalit`-
]ilor marcante care au fost g`zduite
aici, îndeosebi în perioada interbelic`,
este mai mult decât onorant`.
Una dintre cl`dirile emblematice
ale Bucure[tiului este Ateneul Român,
ridicat într-o gr`din` cedat` de cunoscuta
familie a V`c`re[tilor, r`ma[i [i
astfel în istoria
cultural` a ]`rii.
La ini]iativa
Societ`]ii Ateneul
Român
(fondat` în
1865 de c`tre
V.A.Urechea,
Al.Odobescu,
N. Cre]ulescu,
C. Esarcu) s-a
lansat o list` de
subscrip]ie care
a prins extraordinar
prin simplitatea
mesajului: „Da]i un
leu pentru Ateneu!”
Conduc`tor de proiect
a fost arhitectul
francez Albert Galleron
[i poate de
aceea cupola este
asem`n`toare cu
cea a Operei din
Paris, în Sala Mare
(Rotonda), cu acustic`
de excep]ie,
concertând orchestre
[i dirijori celebri din toat` lumea.
Cl`direa care domin` pia]a este cea
a fostului Palat Regal, azi Muzeul Na-
]ional de Art`. Vizavi, o splendid` cl`dire,
cea a Bibliotecii Centrale Universitare,
distrus` de incendiul din 22
decembrie 1989, dar reconstruit` în
deceniul urm`tor, mai frumoas` chiar
decât a fost în urm` cu o sut` de ani.
În spatele acesteia se afl` Muzeul
Theodor Aman, o cl`dire ridicat` în
urm` cu 140 de ani, dup` planurile
pictorului, cel care tot atunci a pus
temelia înv`]`mântului de Arte Frumoase
în România.
La ie[irea din Pia]`, o alt` bijuterie
arhitectonic`: Biserica Cre]ulescu, zidit`
în anul 1720 [i restaurat` în 1860,
iar mai târziu, pictat` de Gh. Tattarescu.
O cl`dire care [i ea spune ceva este
cea a Palatului Telefoanelor, cea mai
înalt` cl`dire din Capital` în anul
1933, cu cei 55 m ai s`i. Vizavi, pe
locul unde a fost vechea cl`dire a
Teatrului Na]ional, s-a ridicat în ultimii
ani, un cunoscut hotel, în fa]` fiind
reconstruit` totu[i, în semn de respect,
vechea intrare a Teatrului de la
mijlocul secolului XIX.
La intersec]ia cu Bd.Regina Elisabeta
întâlnim o alt` cl`dire de o mare
frumuse]e arhitectonic`, ridicat` în
anul 1912: Cercul Militar Na]ional, în
Sala de Marmur` desf`[urându-se
multe evenimente de referin]` na]ional`,
printre care [i s`rb`torirea Centenarului
ACR. Peste drum se afl` faimosul
Grand Hotel Bulevard, construit
în anul 1870, un stabiliment vestit
cândva în Estul Europei.
Aici, la începutul secolului XIX, întrunul
din luxoasele sale saloane, s-a
semnat, la 5 aprilie 1904, Actul de
constituire a Automobil Clubului Român.
În generosul spa]iu arhitectural,
socotit Pia]eta unde se ridic` anual,
de ziua sa, Drapelul Na]ional, d`inuie,
din anul 1852, faimoasa Cas` Cap[a,
celebra Cafenea a Scriitorilor de pe
vremuri, un vestit local, fondat de
renumi]ii cofetari ai timpului, fra]ii
Cap[a, câ[tig`tori, între altele, ai unei
medalii de aur la Expozi]ia Universal`
de la Paris, din 1889.
22

Apropiindu-ne de Cheiul
Dâmbovi]ei, întâlnim câteva
puncte de reper turistic
deosebit. Fa]` în fa]`,
splendida construc]ie a
Palatului CEC, construit
între anii 1895-1900, iar
peste drum, fostul Palat al
Po[telor, ridicat dup`
modelul Po[tei din Geneva,
în urm` cu o sut` de ani.
Complet reamenajat` în
urm` cu 30 de ani, cl`direa
g`zduie[te azi Muzeul
Na]ional de Istorie. În
spatele acestuia, minunata
Biseric` Stavropoleos, construit`
în 1724, ref`cut` de
Patriarhie cu mare migal` în
ultimii ani, iar la intrarea pe
strada cu acela[i nume, o
alt` bijuterie arhitectonic`
ortodox`, Biserica Zl`tari,
ridicat` în 1702, pe locul
unde, în 1667, fiin]a o biseric`
din lemn, construit`
de breasla zl`tarilor (aurarilor)
din vechiul Bucure[ti.
Între ele, renumita ber`rie
„La Carul cu Bere”, deschis`
în 1879, unul din cele mai
frumoase localuri ale Bucure[tiului
de alt`dat`, care i-a
avut clien]i pe Caragiale,
Eminescu, Co[buc, Goga, ce
vizitau celebra ber`rie mai
mult pentru bucatele alese,
dar [i pentru berea, vestit`
pentru re]eta sa „secret`”.
Iar dup` o mas` copioas`,
s` încheiem plimbarea
prin Bucure[ti în Parcul Ci[-
migiu, faimoasa gr`din` public`,
amenajat` în anul
1845 de c`tre arhitectul
peisagist Karl F. Meyer, cel
care a condus [i lucr`rile de
amenajare ale Parcului Her`str`u
[i ale Parcului Kiseleff.
e c . L u c i a G H I N J A •
23

TURISMUL AUTO,
O {ANS~ PENTRU
ROMÂNIA DE MÂINE
Dup` integrarea României în Uniunea European`, realit`]ile globaliz`rii
- cu bunele, dar [i cu relele acesteia – nu puteau s` nu implice [i
]ara noastr` într-un vertij economic pe care economia mondial` nu l-a
mai cunoscut de 70 de ani.
Acum, pe lâng` agricultur`, între cele câteva resurse sigure pentru ie-
[irea din actuala criz`, pe care economia româneasc` se poate baza
este, desigur, turismul.
Deloc întâmpl`tor, în noul Guvern instalat la începutul anului 2009,
turismul românesc a fost repus în drepturile sale, reînfiin]ându-se un
Minister al Turismului, institu]ie de mare tradi]ie [i cu notabile rezultate
în deceniile trecute.
R`sfoind paginile Revistei Autoturism
de-acum patru decenii, constat`m cu pl`cere
c` Bucure[tiul a g`zduit, la începutul
lunii septembrie 1969, al III-lea Congres
interna]ional „Loisir et tourisme”,
organizat de Alian]a Interna]ional` de
Turism (AIT), o Asocia]ie mondial` a
Turing Cluburilor [i Automobil Cluburilor
din peste 80 de ]`ri, având înc` pe atunci
câteva zeci de milioane de membri.
La lucr`ri, ]ara noastr`, prin reprezentan]ii
[i speciali[tii A.C.R. [i Oficiului
Na]ional de Turism, a sus]inut o tem`
care s-a dovedit de mare interes pentru
mi[carea auto european`: „Turismul
individual [i turismul cu itinerar
prestabilit”.
Se c`utau, înc` de pe atunci, [anse [i
posibilit`]i în plus pentru vacan]e, ca surse
de profit [i revitalizare economic`.
Merit` subliniat faptul c` în ciuda barierelor
politice ale timpului, peste
100.000 de turi[ti din ]`rile Europei
Occidentale veniser` în România cu
automobilul, atra[i de litoralul românesc
[i Delta Dun`rii, de m`n`stirile din Moldova
[i bisericile din lemn ale Maramure[ului,
de sta]iunile balneo-climaterice [i
de tratament cu ape termale, de frumuse]ea
rustic` nealterat` a a[ez`rilor montane,
dar în primul rând de tradi]ionala
ospitalitate româneasc`.
Pare azi cumva exagerat, îns` cifrele
statistice nu mint: în anul 1972, num`rul
turi[tilor str`ini care au vizitat România
mai mult de dou` zile a fost de 3
milioane!
Era în firea lucrurilor ca România s`
g`zduiasc`, în 1973, Congresul Federa]iei
Interna]ionale a Ziari[tilor [i Scriitorilor de
Turism (FIJET), pentru c` ]ara noastr`
constituia atunci un adev`rat... boom turistic.
Acum, unii au zâmbit „îng`duitor”,
dar în urm` cu 35 de ani, în ]ara noastr`
se practica cu folos [i turismul ecumenic,
care aducea mul]i bani!
Vorbind despre tradi]ie turistic`, reprezentan]i
de marc` ai ACR s-au num`rat,
la începutul secolului trecut, printre pionierii
unor raiduri auto de mare rezonan]`
în presa vremii, mai ales prin persoana
primului pre[edinte al ACR, Prin]ul
George Valentin Bibescu.
Acesta a condus spectaculoase caravane
pe itinerarii inedite, precum Bucure[ti-Ispahan
(capitala vechiului imperiu
persan), care a inclus [i traversarea
Mun]ilor Caucaz, sau traversarea Africii,
pe un traseu ce a constituit o adev`rat`
aventur` automobilistic` în urm` cu 81
de ani.
Se poate spune c` întreaga istorie a
existen]ei ACR este marcat` de o preocupare
constant` pentru promovarea
24

libert`]ii de mi[care cu automobilul,
form` a turismului
modern, ce a c`p`tat, în acest
mileniu, dimensiunile unui
adev`rat fenomen, cultural [i
de loisir deopotriv`.
R`spunzând firesc acestor cerin]e
ale omului modern, ACR a
organizat ani la rând numeroase
excursii în Europa, la diferite
evenimente sportive [i
culturale, conducând caravane
formate, fiecare, din sute de
automobile, c`rora le erau asigurate,
pe întregul traseu,
asisten]` tehnic` [i turistic`
permanent`.
Excursioni[tii se alegeau dintre
participan]ii la unele ac]iuni
de mare interes, atât în plan
turistic, cât [i sportiv: Raliul Z`pezii,
Raliul Narciselor, Turul
Litoralului, Raliul Castanilor,
Turul României, Raliul Deltei,
Raliul Prim`verii, etc.
Sunt numai câteva argumente
care îndrept`]esc speran]a în
succesul [i eficien]a eforturilor
economico-sociale ce se
încearc` azi, prin Ministerul Turismului,
pentru revitalizarea industriei
f`r` fum, ce poate fi o
real` [ans`, nu doar ecologic`, pentru
genera]ia de azi [i de mâine a
României.
Dac` tichetele pentru turism p`reau
la început mai degrab` o „curiozitate”,
dup` ce cu to]ii am aflat c` nu este o
inven]ie româneasc`, ci o solu]ie economic`
de utilitate, iat`, constat`m c`
ar putea constitui, chiar din acest sezon
turistic, un adev`rat „declik”
pozitiv.
Cel pu]in pentru turi[tii cu automobilul,
care oricum nu-[i puneau probleme
de transport în vacan]e, tichetele
de turism ar putea relansa o
mi[care turistic` cu caracter „de mas`”,
chiar dac` termenul pare oarecum
vetust.
{i Automobil Clubul Român de]ine
în acest sens câteva loca]ii interesante
[i de bun` calitate, inclusiv o flot` turistic`
în Delta Dun`rii [i un hotel plutitor
de trei stele, ce pot oferi, nu doar
pentru membrii ACR, o atrac]ie autentic`.
Având tradi]ia practic`rii turismului
auto pe itinerarii deosebit de interesante,
este în firea lucrurilor ca ACR,
prin filialele sale jude]ene, s` reactiveze
mai sus]inut promovarea lor în
acest început de sezon turistic, ce se
anun]` efectiv mult mai bogat.
25

Bucure[ti
ora[ european?
CUM
NE IAU
LA GOAN~...
HINGHERII
LUI
PRIGOAN~
Într-una din nesfâr[itele sale apari]ii televizate, noul
guru na]ional, Silviu Prigoan` (înregistrat, probabil, la
Guiness Book pentru cele mai multe scandaluri de
divor] din România!) a explicat public într-o sear` de ce
a cerut Consiliului Local (Sector 3) o tax` de 5,5
milioane lei pentru ridicarea fiecarei ma[ini parcat` în
loc interzis.
Din câte s-a în]eles din "demonstra]ia" sa logoreic`,
f`r` respectiva tax`, "afacerea" nu i-ar mai fi rentabil`.
Iat` deci adev`rul gol-golu], înghi]it pe nemestecate de
consilieri, f`r` nici o justificare economic`. C`ci, în mod
teoretic, ar fi posibil ca to]i conduc`torii auto s` nu mai
încalce de mâine Legea circula]iei [i s`... parcheze
corect.
Nu acesta este scopul ideal al m`surii de ridicare a
automobilelor parcate anapoda? Ce vor face atunci
"ciracii" deputatului Prigoan`?
Deocamdat`, salaria]ii Rosal alearg`
ca hingherii, sprijini]i de Poli]ie, s`
g`seasc` ma[ini "de ridicat", cu
care s`-[i justifice leafa.
Din câte am în]eles, media ar fi
cam de 20 vehicule pe zi pentru o
platform` de ridicare! Ceea ce, iat`,
devine super-rentabil.
Cât este îns` de corect?
Agresiv [i limbut ca o chivu]` în
târg, Prigoan` pozeaz` în chip de
incoruptibil, c`ci, vezi Doamne, i-a
"arestat" [i ma[ina d-nei Videanu...
Ei [i? Problema grav` este c`,
vreme de patru ani, cât a fost
Primar General, colegul s`u de
partid nu prea s-a spetit cu
amenajarea de parc`ri pentru
automobili[tii bucure[teni, ci mai
mult cu nesfâr[ita borduriad`, cu
reasfalt`rile, sau cu dirijarea prin
satelit a traficului [i diverse proiecte
de sistematizare digital` a
semafoarelor montate acum 25 de
ani...
O statistic` din anul trecut eviden]ia
faptul c` în tot Bucure[tiul
sta]ioneaz`, neridicate, aproape
25.000 de "epave auto",
abandonate cu anii în diverse
parc`ri sau pe bulevardele
principale. Ridicarea acestora, în
primul rând, ar pune la dispozi]ia
cet`]enilor, în fiecare sector, în
medie, cel pu]in 4.000 de locuri
pentru parcare. Numai c` nu se
întâmpl` deloc a[a, noile srl-uri de
hingherit automobili[tii, s`rind ei
primii peste lege, pe calea
câ[tigurilor f`r` efort, deschis`
odinioar` de firma Dalli. [i iat`
cum:
Conform legii, pentru parcare în loc
nepermis, legisla]ia rutier` prevede
26

în prezent o amend` de 125 lei [i 3
puncte penalizare, care nu e de
comentat [i nici nu e pu]in. În
anumite zone, îns`, Consiliile
Locale de sector pot stabili ca
ma[inile parcate ilegal s` fie
ridicate [i duse într-un loc
amenajat, de unde proprietarul s`
le poat` recupera contra unor taxe
stabilite.
Dar toate acele zone de trafic auto
trebuie s` fie clar delimitate [i
semnalizate ca atare, cu panou
indicator, prev`zut anume în
legisla]ia rutier`. Doar acesta
avertizeaz` c` în respectivele locuri,
înc`lcarea interdic]iei duce la
ridicarea ma[inii! C` doar ridic`rile
auto nu se efectueaz` la gr`mad`,
de pe toate str`zile din Capital`!
Din p`cate, în fiecare sector al
Capitalei sunt anumite zone
supraaglomerate, unde se cunoa[te
dinainte c` exist` tendin]a, la unii
[oferi, de a nu respecta semnele de
interzicere a sta]ion`rii. În mod
inten]ionat, tocmai acolo nu sunt
montate, pe lâng` cele de
avertizare, [i pl`cu]e indicatoare
privind ridicarea ma[inii..., oferind
front de lucru firmelor lui alde
Prigoan`, Ilie Ciuclea [i câ]i or mai
fi.
Se întâmpl` îns` frecvent ca
proprietarul autovehiculului
contravenient s` apar` chiar în
timpul opera]iunii de ridicare. Cu
banii în mân`, omul vrea s`
pl`teasc` pe loc amenda, inclusiv
taxa de ridicare, ca s` nu mai bat`
drumul cu taxiul pân` în comuna
Voluntari, unde firma „Supercom“
are o curte pentru parcare, sau la
fosta Uzin` Acumulatorul, unde [i-a
prip`[it Prigoan` hingherii auto. Ei
bine, nu! Poli]istul comunitar ori se
face c` plou`, ori motiveaz` c` nu
poate elibera pe loc chitan]e de
contraven]ie. Iar dac` e de fa]` [i
cineva de la Poli]ia Rutier`, acesta
evit` s` se „bage“, ca s` poat`
„firmele“ de hingheri auto s`
încaseze în plus o tax` de transport
[i taxa de depozitare! Adic` înc` 4
milioane lei (!!), de[i [oferul
contravenient î[i ridic` ma[ina
imediat dup` ce a fost coborât` de
pe platform`!
Ceea ce este un abuz grosolan,
domnule deputat Silviu Prigoan`!
C`ci nu exist` umilin]` mai mare
decât s` rulezi în taxi, în urma
platformei de ridicare, pân` la
„Acumulatorul“, doar pentru a
justifica o tax` de transport [i de
depozitare absurd`!
Firma „Supercom“, de exemplu, [i-a
fixat numai aceast` tax` de
depozitare la peste 2 milioane lei
vechi, adic`... dublul amenzii
stabilite prin legisla]ia rutier` în
vigoare! [i de ce o tax` de parcare
pentru o zi, dac` omul [i-o ridic`
doar dup` o or` sau dou`? Acesta
nu este un abuz [i o ignorare
flagrant` a drepturilor cet`]eanului,
domnule primar, Neculai On]anu [i
domnilor consilieri din Sectorul 2?
Sigur c` activitatea de ridicare a
autovehiculelor parcate în locuri
nepermise nu a inventat-o în
Bucure[ti nici actualul deputat
Prigoan` [i nici consilierii primarilor
Negoi]`, On]anu sau Piedone.
Adev`rat, este o practic` european`
curent`, ivit` din necesitat`]i de
fluidizare [i descongestionare a
traficului în zonele
supraaglomerate, ca [i
o activitate de
disciplinizare rutier` a
conduc`torilor auto.
În marile centre urbane
din Spania, de exemplu
(ca [i în Italia, de altfel),
amenda
contraven]ional` poate
ajunge [i la 80-90 de
euro, iar taxele de
ridicare auto, între 50 [i
75 de euro (adev`rat,
la salarii de 4-5 ori mai
mari ca în România).
Taxa de „depozitare“ se
pl`te[te îns` cu ora, ca în orice
parcare obi[nuit`, nu cu ziua, ca la
cosit fânul, cum crede dl. Prigoan`!
Din aceast` cauz`, în loc s` fie o
m`sur` fireasc` de preven]ie [i
educa]ie civic`, activitatea de
ridicare auto, „model Prigoan`“, s-a
transformat într-un strict „business“
ce urm`re[te doar profitul,
ad`ugând înc` o bil` neagr` la
activitatea, [i a[a îndoielnic`, a
edililor bucure[teni.
27

PRIMARUL GENERAL PUNE STOP
A surprins oarecum propunerea curajoas` a Primarului
general Sorin Oprescu ,sus]inut [i de Consiliul Primariei Capitalei,
de a stopa agresiunea de[`n]at` a panourilor, banerelor [i
“cearceafurilor” publicitare ce sunt ag`]ate pe câte 3-4 etaje, care
îi uime[te, prin agresivitate, atât pe turi[tii str`ini, cât [i pe românii
întor[i acas` dup` îndelungate perioade de munc` în Occident. În
Bucure[ti, tocmai bulevardele principale par acum un fel de
“tunele” publicitare insolite. Pân` [i cl`diri dintre cele mai
respectabile au fost… împachetate cu afi[e uria[e, unele chiar
indecente, ce te îndeamn` s` cumperi sau s` bei te miri ce
n`stru[nicie !
Cei care vin pentru prima
oar` în Bucure[ti, v`zând
mul]imea de meshuri
publicitare de tip
„plas`“ ce acoper` fa]adele
multor cl`diri, au
senza]ia stranie c` se afl`
în capitala uneia dintre
]`rile cele mai s`race ale
lumii a treia, de[i noi avem
preten]ia, ba chiar suntem
o ]ar` a Uniunii Europene.
La noi nu se ]ine seama de
o realitate elementar`:
fiecare metropol` are o
personalitate proprie, ce
se eviden]iaz` [i prin cl`dirile
simbol, ca expresie a
unei imagini arhitectonice
distincte.
Cum s` ascunzi tocmai
cele mai reprezentative
cl`diri ale unui ora[ în spatele
unor stupidit`]i publicitare,
desf`[urate pe zeci
[i sute de metri p`tra]i ?
Pe de alt` parte, principala
surs` de informare
asupra condi]iilor de trafic
pentru conduc`torul auto
este chiar imaginea vizual`
! Tocmai de aceea în Uniunea
European` nu sunt
permise publicit`]i excesive,
care pot distorsiona
capacitatea de percep]ie a
celui aflat la volan, atât în
localit`]i, cât [i pe drumurile
[i [oselele din afara
ora[elor, ori pe autostr`zi.
Se [tie c` majoritatea
[oferilor (conduc`torul auto
cu performan]e medii)
are o limit` biologic` de a
distinge [i percepe informa]iile.
Dep`[irea pragului a-
cestei densit`]i de mesaje
vizuale pe unitatea de
timp, teoretic admise, modific`
timpii de reac]ie în
caz de pericol, distorsionând
receptarea semnaliz`rilor
rutiere obligatorii
ce ]in de siguran]a traficului.
O interesant` dezbatere
a fost declan[at` recent în
Germania pe o expertiz`
solicitat` de o cunoscut`
societate de asigurare, ce a
apreciat c` între cauzele
producerii unui accident
rutier (în parantez` fie
spus, cu consecin]e materiale
costisitoare), un factor
important l-a constituit
tocmai influen]a negativ`
a excesului de publicitate
pe o strad` aglomerat`,
care a distras în mod
periculos aten]ia celui aflat
la volan !
Acea avalan[` de mesaje
cu caracter informativ
agresiv, l-a f`cut incapabil
s` disting` dou` semnaliz`ri
rutiere importante, ce
ar fi putut preveni accidentul,
dac` erau respectate.
Ori, în Bucure[ti, asemenea
por]iuni de drum pot fi
întâlnite frecvent, mai ales
c` multe banere, afi[e [i
panouri acoper` direct
semnele de circula]ie. [i
mai grav`, prin consecin]e,
este noua mod` a “arti[-
tilor” Grafitti, care, la ad`postul
întunericului, au împânzit
Bucure[tiul cu ciudata
lor grafie cabalistic`,
mai ales în metrou, pe vitrine
[i pe pere]ii stradali.
Iresponsabilitatea lor a devenit
îns` de-a dreptul criminal`,
mâzg`lind la propriu
chiar semne de circula]ie
cu semnifica]ie major`.
Dac` la ie[irea dintr-o
strad` secundar`, un semn
de circula]ie indicând „Cedeaz`
trecerea” sau „Obligatoriu
la dreapta” devine
ilizibil, un accident grav în
locul respectiv devine iminent!
Ce m`suri de combatere
[i prevenire a acestui
periculos flagel antisocial
[i-a propus oare Poli]ia
Comunitar`?
Adev`rat , sunt [i unele
panouri publicitate realizate
în culori vii, amplasate
în zone neutre, ce pot deveni
„avantajoase“ în afara
ora[elor pentru conduc`torii
auto, predispu[i monotoniei,
pe itinerarii unde
aceasta este indus` de
configura]ia anonim` [i
inert` a traseului. Dar nu
despre ele vorbim acum.
În acest „domeniu”,
chiar Primarul general
Sorin Oprescu a atras aten-
]ia c` la noi reglement`rile
sunt mult r`mase în urm`.
Dar nici a[a dep`[ite cum
le vedem, nu sunt respectate
!
Iat` câteva spicuiri din
reglement`rile în vigoare,
care ori sunt „uitate“, sau
înadins eludate, ori nu
sunt cunoscute.
De exemplu, dimensiunea
maxim` a panourilor
publicitare nu poate
dep`[i 4,0 m x 3,0 m,
suprafa]` respectat` pe
28

AGRESIUNII PUBLICITARE !
Frumuse]ea Micului Paris se sufoc`, \ncet, nu doar pe baza unei
„concep]ii arhitectonice“ aiuristice, dominat` de neprofesionalism
[i ciubuc`real` balcanic` ci [i de mercantilismul unor firme care-
[i atârn` groz`viile publicitare acolo unde vor [i când vor. Cu
aprob`ri, bine\n]eles...
vremuri pân` [i la… tablourile
lui Ceau[escu !
Iat` c` în Capital`, mai
ales în campaniile electorale,
sunt utilizate dimensiuni
de-a dreptul aberante,
cuprinzând portrete
cât fa]ada unui bloc de
nou` etaje, cum s-a întâmplat
toamna trecut`, în
Pia]a Obor !
O regul` nu doar de
bun sim] interzice amplasarea
unor astfel de panouri
în intersec]ii, în apropierea
trecerilor de pietoni,
iar în afara localit`]ilor, în
zonele de vizibilitate
cuprinse din interiorul
curbelor!
De asemenea, la intersec]iile
cu alte drumuri
trebuie asigurat` conduc`torilor
auto o vizibilitate reciproc`
de minimum 20
m, fiind obligatorie degajarea
obstacolelor ce împiedic`
percep]ia vizual`
optim`.
Din acest punct de vedere,
din nou Capitala constituie
exemplul negativ,
tipic pentru amplasarea a-
buziv` a panourilor publicitare
în cadrul patrulaterului
de vizibilitate rutier`.
Pe de alt` parte, înscrisurile
de pe astfel de panouri
trebuie realizate cu
litere distincte, bine definite,
având în`l]imea minim`
de 200 mm, pentru a fi
vizibile, iar distan]a dintre
dou` panouri s` nu fie mai
mic` de 25 m (oare câte
firme de publicitate ]in
cont de aceast` prevedere?).
Nu se respect` nici
distan]a minim` la care
acestea pot fi amplasate
fa]` de marginea p`r]ii carosabile
(minimum de
1,50 m), prevedere frecvent
înc`lcat` în toate ora-
[ele mari din ]ara noastr`.
Acestea sunt doar câteva
cauze des întâlnite, în
care conduc`torii auto
sunt „asalta]i“, vizual [i
sonor, cu mesaje publicitare
exact în zone urbane
cu trafic intens [i în punctele
de maxim „conflict“
rutier, diminuând nepermis
efectul preventiv al
mijloacelor de semnalizare
rutier` (semafoare, indicatoare,
marcaje rutiere [i
de aten]ionare etc.).
D.D. R UJAN •
29

istoria
A C R
O CURS~ LEGENDAR~:
BUCURE{TI-BRA{OV
ÎN 90 DE MINUTE!
Pentru cititorii mai tineri ai revistei noastre, povestea unei
curse de vitez` contra cronometru vizând stabilirea unui record
între dou` localit`]i importante, poate fi chiar interesant`.
De ce s-a ales itinerarul Bucure[ti-Bra[ov? În primul rând pentru
c` a fost prima [osea realizat` (de c`tre o companie suedez`) la
standardele europene ale momentului, legând rutier Muntenia de
Transilvania. Iar „momentul“ despre care vorbim era anul 1936.
{i traseul, care m`sura 175 km, era
destul de diferit atunci fa]` de
[oseaua de azi. În primul rând c` se
trecea direct prin Ploie[ti, iar de la
Br`ne[ti [oseaua traversa ora[ul Câmpina,
apoi traversa râul Prahova,
intrând în Breaza de Jos, prin
Podul Vadului.
Se trecea prin localitatea
Breaza, prin Gura Beliei [i se
cobora în Comarnic.
De asemenea, nu exista nici
pseudo-ocolitoarea din Sinaia
[i nici pasajele rutiere care evit`
trecerile de nivel peste calea
ferat`...
Ceea ce pare azi o ciud`-
]enie (o curs` contracronometru
din Bucure[ti, cu plecare
din Pia]a Victoriei [i sosirea în
Bra[ov, în dreptul Hotelului Coroana)
atunci, în deceniul patru
al secolului XX, a consumat
mult` imagina]ie [i a înfierbântat
multe ambi]ii.
Primul care [i-a dorit acest
record (tocmai în ziua de 1 Mai
1936!) a fost aviatorul [i
polisportivul Alexandru Papan`,
ce avea s` devin` [i mai
celebru la bordul unui avion
IAR, în al doilea r`zboi mondial.
În dreapta sa, cronometrorul
oficial al ACR, Radu Costescu, iar în
spate, ziaristul Jenny Dumitrescu (un
fel de... Cristian Brancu al vremii).
Ma[ina sa, un Chrysler Air-Flow,
botezat` „S`geata de argint“, a realizat
timpul de o or`, 48 de minute, 46
de secunde [i 1/10 (medie orar`
95,486 km/h!), de[i pe unele por]iuni
în linie dreapt` a mers constant [i cu
165 km/h!
Cum spuneam, interesul a fost
enorm, postul na]ional de radio întrerupîndu-[i
emisiunile din zece în
zece minute, pentru a informa „live“
despre desf`[urarea cursei.
Papan` a instituit [i o cup`, în
amintirea pilotului Henri Manu, iar
regulamentul prevedea ca recordul
pentru a fi omologat, s` fie realizat cu
o ma[in` de serie [i s` dep`[easc` cu
cel pu]in un minut recordul precedent.
Mai mul]i automobili[ti de frunte ai
timpului au vrut s` ridice m`nu[a
aruncat` de faimosul pilot-aviator
Alex.
Papan`
Chrysler Air-Flow
Hotchkiss
Papan`, dar abia în 1938, cu sprijinul
Garajelor Mih`ilescu, din Bucure[ti,
tân`rul locotenent Alexandru Budi[-
teanu, la volanul unui Renault-Viva
Grand Sport, se lanseaz` în ziua de 17
iulie, la ora 4 diminea]a, s` bat`
recordul lui Papan`.
O barier`, la ie[irea din Câmpina, l-a
re]inut îns`, atât cât s` nu poat` bate
recordul lui Papan` decât cu o secund`
[i 1/5 (!), performan]` neomologabil`,
pentru c` diferen]a realizat`
nu era de cel pu]in un minut !
În 1939, tot în ziua de 1 Mai, redutabilul
as al volanului, Jean Calcianu,
ia [i el startul, tot din Pia]a Victoriei,
de fa]` fiind, al`turi de cronometrorii
ACR, [i c`pitanul Alexandru Papan`.
Acesta chiar ar fi vrut s`-l asiste pe
Calcianu din avion, dar un incident
minor l-a împiedicat.
Cu accelera]ia la fund, campionul
Jean Calcianu avea deja la Câmpina
un avans intermediar de 6 minute, iar
la Comarnic, înc` 3 minute. Din p`cate,
o ploaie toren]ial` îl oblig` s` amâne
tentativa. Dup` 18 zile, cu aceea[i
ma[in` Hotchkiss, ia din nou startul,
merge excelent pân` la Sinaia, dar un
nou incident de traseu îl face s` abandoneze.
De remarcat, pân` acolo avea un a-
vans de 19 minute fa]` de timpii lui
Papan`, viteza medie realizat` de Calcianu
fiind de 131,500 km/h!
Era evident c` la urm`toarea tentativ`,
recordul din 1936 realizat de
Papan` ar fi fost dep`[it cu u[urin]`.
[i atunci c`pitanul aviator î[i preg`te[te
exemplar automobilul BMW 328
(frumoasa invincibil` a anilor de atunci)
[i la dreapta sa cu acela[i cunoscut
ziarist Jenny Dumitrescu, se lanseaz`
în cursa unui nou record.
Pân` aproape de Câmpina, timpii
s`i erau comparabili cu cei realiza]i de
Jean Calcianu pe distan]a Bucure[ti-
Sinaia. Dar o banal` pan` îl
face s` piard` [apte minute,
iar la intrarea în Bra[ov, în
localitatea Dârste, un drum în
repara]ie îi mai fur` un minut.
Dar [i a[a, Papan` [i-a dep`[it
spectaculos propriul record,
realizând cu zece minute mai
pu]in decât timpul ob]inut în
urm` cu trei ani.
Obsedat de recordul lui Papan`,
în diminea]a de 29
august 1939 Jean Calcianu ia
din nou startul împreun` cu
cronometrorul Marcel Petal`.
În mare form`, celebrul pilot
bate toate recordurile distan]elor
intermediare de pân`
atunci, ob]inând 24 de minute
pân` la Ploie[ti [i 36 de
minute pân` la Câmpina, în
dreptul kilometrului 100!
P`strând acela[i ritm infernal,
Jean
Calcianu
reu[e[te s` ajung` în fa]a
Hotelului Coroana, din Bra[ov,
într-o or`, 30 de minute [i 54
de secunde, fiind cronometrat
cu o medie orar` excep]ional`:
111,420 km/h!
A fost un eveniment sportiv eviden-
]iat copios în presa acelor ani [i la
postul na]ional de radio, dar [i în presa
str`in`, pentru c` vechea [osea Bucure[ti-Bra[ov
avea, de la Câmpina
pân` la intrarea în Bra[ov, un traseu
dificil [i solicitant, cum bine îl cunosc
conduc`torii auto de azi.
Diferen]a este c` avea atunci o calitate
mult superioar`... Iar din cauza
r`zboiului [i a consecin]elor sale, recordul
lui Jean Calcianu a r`mas ca un
eveniment unic în cartea de recorduri
consemnate de ACR.
RADU DRAGO{ •
30

PANA PROSTULUI
ÎN FORMULA 1?
Alex. V ASILE
Început furtunos în
Campionatul Mondial,
unde pilo]ii Jenson Button
[i Rubens Barrichello au
realizat în Marele Premiu
al Spaniei, din nou „dubla“
împreun` cu echipa lor
abia înfiin]at` de c`tre
Ross Brawn [i care se
nume[te, cum altfel, decât
Brawn GP!
Un rezultat similar cu
debutul echipei Brawn GP
în F1 nu a mai fost
înregistrat din anul 1954,
când monoposturile conduse
atunci de Manuel
Fangio [i Karl King reu-
[eau acelea[i performan]e
spectaculoase pentru
Mercedes-Benz.
Str`lucitori anul trecut,
Felipe Massa, Kimi Raikkonen
[i echipa Ferrari,
campioana mondial` entitre,
au avut patru curse
de co[mar în aceast`
edi]ie de campionat mondial,
fiind obliga]i ori s`
abandoneze, ori s` se
claseze de-a dreptul je-
•
nant, în timp ce Lewis
Hamilton, de]in`torul titlului
la pilo]i, se zbate în
continuare în anonimat,
dup` ce campionul mondial
a mai fost [i exclus din
clasamentul unei etape
pentru m`rturie mincinoas`
în audierile solicitate de
FIA.
De altfel, Forul mondial
[i îndeosebi Pre[edintele
FIA, Max Mosley, au r`mas
consecven]i [i anul acesta
ideii de restructurare a
Formulei 1, obligând constructorii
s` coboare la
jum`tate cheltuielile, s`
p`streze intacte condi]iile
de securitate privind via]a
pilo]ilor, readucând astfel
în Formula 1 farmecul
competi]iei. A[a cum este
normal când vorbim despre
sport, fie el [i supertehnicizat,
talentul pilo]ilor,
valoarea lor sportiv` [i
determinarea trebuie s`
treac` înaintea for]ei izvorât`
din avantajul tehnologiilor
scumpe [i sofisticate
ale monopostului.
Dar [i Ross Brawn, unul
din marii conduc`tori de
echipe din istoria F1, î[i
dirijeaz` ca un „grande
maestro“ team-ul Brawn
GP, transformat anul a-
cesta într-o „orchestr`“
aproape perfect` de pilo]i,
ingineri, mecanici [i tot
restul personalului ce formeaz`
deocamdat` cea
mai redutabil` echip` din
Marele Circ. La Barcelona,
cel pu]in, liderul s`u incontestabil,
pilotul britanic
Jenson Button, a câ[tigat
deta[at primul loc, oprindu-se
doar de dou` ori la
boxe. Pentru al doilea pilot,
îns`, Rubens Barrichello
a folosit o strategie
cu trei opriri, soldat` cu un
loc secund ob]inut la fel
de lejer.
În M.P. al Spaniei, cel
mai spectaculos a fost
accidental stupid din primul
viraj, în care cei doi pilo]i
din echipa Toro Rosso
s-au acro[at proste[te,
antrenându-i indirect în
carambolaj pe Trulli [i
Sutil. La fel de nea[teptat`
Fernando Alonzo, Kimi
Raikkonen [i Felipe
Massa trei campioni
mondiali care au ratat
startul \n actualul sezon
este perpetuarea degringoladei
în echipa Ferrari,
unde, dup` abandonul
impardonabil al lui Raikkonen
(ce a plecat ultimul,
datorit` unor bâlbâieli ale
conducerii propriei echipe!),
Felipe Massa, cu
[anse la locul al treilea, a
trebuit s` „reduc` motoarele“
din cauza lipsei de
benzin`, dar f`când „pana
prostului“ imediat dup`
trecerea liniei de sosire…
[i ca umilin]a s` fie deplin`,
campionul mondial
Lewis Hamilton nu a prins
decât locul 14 pe grila de
start, terminând, târâ[-
gr`bi[, pe locul 9, dup` ce
Button îl dep`[ise cu un
tur !!
Clasament curs`: 1. Button, 10 p.; 2. Barrichello
(la 13,56 s), 8 p.; 3. Webber (la 13,92 p.), 6 p.; 4.
Vettel (la 18,94 p.),5 p.; 5. Alonso (la 43,16 p.), 4 p.;
6.Massa (la 50,82 p.),3 p.; 7. Heidfeld (la 52,31 p.), 2
p.; 8. Rosberg (la 1:05), 1 p.
Clasament pilo]i, dup` 5 etape: 1. Button, 41 p.;
2. Barrichello, 27 p.; 3. Vettel, 23 p.; 4. Webber, 15,5
p.; 5. Trulli, 14,5 p.; 6. Glock, 12 p.
Clasament echipe, dup` 5 etape: 1. Brawn GP,
68 p.; 2. Red Bull, 38,5 p.; 3. Toyota, 26,5 p.; 4.
McLaren, 13 p.; 5. Renault, 9 p.; 6. BMW, 6 p.
31

32
magazin
HOROSCOP
AUTOMOBILISTIC
BERBEC (21.03-20.04)
A]i f`cut eforturi pentru o mai bun` "stabilitate",
atât în rela]iile cu cei apropia]i, cât [i la
locul de munc`. Cu toate eforturile depuse, tot
se vor g`si persoane din ambele tabere care s` v` fac`
repro[uri. Str`dui]i-v` s` v`... înfrâna]i bine nervii [i s` v`
p`stra]i o atitudine pozitiv`.
TAUR (21.04-21.05)
Dispune]i de o puternic` motiva]ie pentru
a rezolva probleme importante. Destule semne
de restric]ie v` pot ap`rea în cale. Este o perioad`
când "reducerea vitezei" s-ar putea s` v` întârzie
unele proiecte. St`pânirea de sine [i echilibrul v` vor
ajuta s` rezolva]i numeroase greut`]i, care nu sunt numai
ale dv.
GEMENI (22.05-21.06)
Sunte]i exigent cu cei din jur, dar [i cu propria
persoan`. Reu[i]i s` v` apropia]i partenerii de
afaceri ori colaboratorii cu r`bdarea [i punctualitatea
dv. În aceste condi]ii nici nu v` va fi greu s`
porni]i "la rece" reluarea ac]iunilor de extindere a proiectelor.
{i la serviciu, [i în familie.
RAC (22.06-22.07)
În cele mai multe cazuri v` l`sa]i condus de instinct, dar nu
întotdeauna v` va duce pe... drumul cel bun. Flerul v` ajut` s`
preveni]i unele frân`ri inoportune, iar "semnalizarea" din timp a
unor nereguli, este unul din punctele dv. forte. Chiar [i în aceast` perioad`
grea, ve]i putea preveni impruden]ele partenerilor de afaceri.
LEU (23.07-22.08)
"Drum închis" s-ar putea numi situa]ia în care v` afla]i în
prezent. Cu toate acestea, conjuncturile favorabile v` pot scoate
din tot felul de intersec]ii ori blocaje ale vie]ii. La orizont, se întrevede
greu o revigorare financiar`.
FECIOAR~ (23.08-21.09)
Este posibil s` v` "ambala]i" mai mult decât este necesar în
unele "coliziuni" avute la locul de munc`. Înarma]i-v` totu[i cu argumente
pe m`sur`, deoarece dreptatea va fi de partea dv.
Perseveren]a [i abnega]ia v` pot aduce chiar succese în plan profesional.
BALAN}~ (22.09-22.10)
Este posibil s` fi]i presat... din spate în semnarea unor acte importante,
legate de o tranzac]ie. Chiar dac` la mijloc î[i fac loc [i
unele compromisuri, rezultatele ob]inute v` vor satisface. Ve]i
avea norocul s` alege]i bine "banda de rulare"...
SCORPION (23.10-21.11)
La ordinea zilei în apropiata vacan]` va fi o c`l`torie cu automobilul.
Aceasta implic`, îns`, [i cheltuieli mai mari, care v` pot
da peste cap bugetul pe o bun` perioad`. Oricum, p`re]i destul
de hot`rât ca s` v` mai r`zgândi]i...
S~GET~TOR (22.11-20.12)
Ve]i fi nevoit s` lupta]i cu nelini[tea [i nesiguran]a în aceast`
perioad` critic`. "Derapajul" financiar, nici el nu pare a fi prea
departe. În consecin]`, va trebui s` da]i dovad` de mult` pruden]`
în abordarea cheltuielilor, pentru a nu ajunge pe marginea pr`pastiei.
CAPRICORN (21.12-19.01)
V` num`ra]i printre privilegia]ii perioadei zodiacale actuale. Astrele
v` sunt favorabile [i în perioada de criz`. A[a c` pute]i
accelera cu n`dejde... "pe cai" (putere) mari! Feri]i-v` totu[i de
derapajele celor din jur, pentru a nu fi atras în "carambol".
V~RS~TOR (20.10-18.02)
Ve]i avea de luptat cu pruden]a exagerat` a celor din jur în ce
prive[te promovarea unor decizii îndr`zne]e. Insisten]a dv. de a
accelera pe orice drum, indiferent de "aderen]`", v` ajut` în mare
m`sur`. St`pânirea de sine este atu-ul dv. chiar [i în momentele critice.
PE{TI (19.02-20.03)
Este adev`rat c` a]i beneficiat pân` acum de multe succese, dar
trebuie s` înv`]a]i [i s` pierde]i... Depresiile care v` încearc` de la
o vreme nu trebuie s` le l`sa]i s` v` frâneze în nici un fel
planurile. Cei apropia]i a[teapt` aproape totul de la dv. Nu le în[ela]i
speran]ele [i încrederea!
4 ori 4
Saturnya DIEZ •
{OFATUL
{I LONGEVITATEA
Titlul mai potrivit pentru aceste rânduri ar putea
fi: „optimismul genereaz` longevitate“.
Aceast` „re]et`“, aparent simplist`, a putut fi
dovedit` [tiin]ific, dup` centralizarea unui amplu
studiu realizat în mai multe universit`]i americane
asupra unui e[antion de peste 2.000 de persoane
trecute de 50 de ani. Concluzia a fost f`r` echivoc:
dac` vrei s`-]i p`strezi s`n`tatea [i s` tr`ie[ti pân`
la adânci b`trâne]i, trebuie s` fii tonic, echilibrat,
optimist [i s` nu te îngrijoreze trecerea fireasc` a
timpului! Ce simplu...
Dar ce leg`tur` are condusul automobilului cu longevitatea?
În primul rând, [ofatul trebuie s` fie o bucurie, un
prilej de destindere [i relaxare, generat de peisajul mereu
altul care ne trece prin fa]a ochilor.
Din p`cate, nu putem spune acest lucru despre automobili[tii
din România care circul` mai mult în ora[e, iar
la acest capitol, al stress-ului str`zii, resim]it acut într-un
trafic infernal, conduc`torul auto din Bucure[ti este pe
primul loc. Cu toate consecin]ele de rigoare...
Din aceast` pricin` nu se mai respect` regulile comunitare:
cele de circula]ie, cele de bun sim] [i cele de
elementar` civiliza]ie!
Sunt parc` [oferi „nativ“ agresivi [i needuca]i, obi[nui]i
s` taie calea partenerului de trafic, s`-i pun` frân` brusc
în fa]`, s`-i arate pumnul sau degetul ridicat, s`-l înjure
f`r` remu[care, ba chiar s` scoat` pistolul...
A[a se nasc la cei agresa]i st`rile de anxietate urban`,
mai d`un`toare s`n`t`]ii decât fumatul sau obezitatea.
Studiul de care vorbeam a eviden]iat faptul c` printr-o
concep]ie pozitiv` despre via]` [i, în consecin]`, un comportament
echilibrat, s`n`tatea trupului poate fi ajutat`
mai mult decât prin p`strarea între limitele normale a
colesterolului [i a tensiunii arteriale, de[i s-a dovedit c`
protejarea acestor doi parametri prelunge[te via]a, în medie,
cu doi ani!
În acest context este bine s` subliniem: la 79% dintre
subiec]ii studiului s-a constatat c` un comportament [i o
fire optimist`, nu numai c` fac via]a mai pl`cut`, dar o [i
prelungesc efectiv, confirmând astfel puterea regeneratoare
a gândirii pozitive.

S-a relevat totodat` c` persoanele pesimiste, cu
manifest`ri anxioase, resimt mai acut apropierea
vârstei de pensionare, marca]i de trecerea ireversibil`
a timpului, spre deosebire de atitudinea viguroas` a
celor care accept` caracterul ciclic al vie]ii. Paradoxal,
aceast` pozi]ionare pozitiv`, energizant` fa]` de sine,
ar putea fi mai benefic` chiar decât renun]area la
fumat sau practicarea cu regularitate a unui sport
pentru men]inerea formei fizice.
Iar la întrebarea asupra frecven]ei utiliz`rii automobilului
dup` 70 de ani, persoanele care nu apreciaz`
urcatul la volan, manifestând rezerve în folosirea
automobilului, s-au dovedit a fi între subiec]ii
depresivi, acri]i de via]`, mereu nemul]umi]i, bolnavi
de anumite maladii mai mult închipuite, decât reale.
La cele dou` categorii de atitudine constatate la
aceast` vârst` s-a apreciat de c`tre realizatorii studiului
c` diferen]a în plus pentru optimi[ti poate
reprezenta un incredibil adaos de chiar pân` la 7-8
ani în favoarea optimi[tilor!
Studiul a dovedit astfel c` modul de a gândi [i a se
comporta în consecin]`, ad`ugat atitudinii cultivate
de a ac]iona pozitiv, reprezint` factori extrem de
importan]i în influen]area [i men]inerea s`n`toas` a
organismului, sporind concret longevitatea.
Dr. Mihai G~LE{EANU
•
VICIO{I... LA VOLAN
Vorbim atât de frecvent despre drepturile omului, dar
nu ne întreb`m de ce fumatul la volan este socotit un
du[man perfid, iar fum`torii, ni[te „vicio[i“ ce trebuie izola]i,
de parc` ar avea te miri ce boal` contagioas`... Ei nu
au drepturi?
Mai peste tot în lume, de câteva decenii, se tot fac
campanii împotriva fumatului, pentru
a-i convinge pe cei c`zu]i în p`cat s`
NU AI MU{CHI,
NU
CONDUCI!
De[i pare greu de crezut,
potrivit unui proiect
legislativ, eliberat de guvernul
vietnamez, orice
persoan` cu o circumferin]`
a pieptului sub 70 cm
nu va mai putea circula cu
motocicleta pe str`zile ]`rii.
Pentru un european,
m`sura pare aberant`, dar
în Vietnam, aproape 90%
dintre vehiculele aflate în circula]ie sunt motociclete, noteaz`
Daily Telegraph. Ideea Proiectului este aceea de a proteja
persoanele prea slabe, prea scunde sau boln`vicioase s`
produc` accidente, când conduc o motociclet`.
Aceea[i m`sur` se aplic` [i celor care sufer` de boli de
ficat sau sinuzit`. Evident c` vietnamezii nu sunt deloc
încânta]i de ideea guvernului lor, în contextul în care multe
dintre femei au sâni mici, deci circumferin]a bustului redus`,
în timp ce b`rba]ii sunt, în marea lor parte, scunzi [i slabi.
se lase de acest obicei deloc util [i
mai ales nes`n`tos. Principalii
campioni ai acestor demersuri
periodice „anti-tutun“ sunt precum
turn`torii cu dosar la CNSAS: cei mai
înver[una]i militan]i s-au dovedit a fi
tocmai... fo[tii turn`tori!
În toat` aceast` hor` mondial` cu
preten]ii de protec]ie civic` au fost
atra[i [i constructorii de automobile.
Dar cum nu o s` d`m numele unor
m`rci de ]ig`ri, nu o vom face nici
pentru acei constructori care ori au
desfiin]at scrumierele din bordul automobilului, ori le-au
trecut la „op]ionale“.
Adic`, vede]i d-voastr`, ei pun pe pia]` „automobile
eco“, pentru nefum`tori... Se uit` un fapt elementar: ma-
[ina este un bun personal, interiorul ei constituie proprietate
strict privat`, unde, m`car acolo... apropitarul s`-[i
poat` savura, a[teptând la stop, o ]igar`.
R`u e doar când deschide u[a discret [i î[i r`stoarn`
scrumiera... sub propriul automobil, uitând c` doar ma-
[ina, nu [i strada, este proprietate personal`!
Nu o s` crede]i, dar sunt mari ora[e unde fumatul în
automobil a fost interzis, socotindu-se un prost exemplu
pentru minori, manifestat în spa]iul public! Pu]in` logic`
ar exista într-o astfel de m`sur`.
De ce? În primul rând, în traficul infernal al marilor
metropole, conduc`torii auto fumeaz` de trei ori mai mult
din cauza nervilor, sau ca s` le treac` timpul. Apoi, în
timpul fumatului, conduc`torul auto î[i disperseaz`
aten]ia pentru a lua ]igara, pentru a o aprinde [i, periodic,
pentru a scutura scrumul...
În traficul de azi al Bucure[tiului, de exemplu, o secund`
de neaten]ie este suficient` s` lu`m „pe sus“ un pieton,
sau s` intr`m, ca berbecul, în portbagajul celui din
fa]`. Care probabil nu este fum`tor... Dar chiar dac` este,
tot ne va spune ceva „dulce“ printre din]i.
Nu mai vorbim c` destule accidente au loc atunci când
jarul de la ]igar` poate s` ne cad` pe picior, sau pe bancheta
pe care st`m.
O mi[care brusc` de volan în astfel de situa]ii, la 100
km/h, urmat` de riscul unei coliziuni frontale, se poate
solda cu consecin]e drmatice. [i exemplele nu lipsesc nici
la noi în ]ar`.
O ]igar` nestins`, proiectat` neglijent
pe geam, în miri[tea de la marginea
drumului, poate declan[a un incendiu
precum cel de anul trecut pe
„Autostrada Soarelui“, când fumul purtat
de vând a declan[at, din cauza lipsei
de vizibilitate, un accident în lan],
soldat cu câ]iva r`ni]i chiar grav!
În urm` cu zece ani, tot o ]igar`
aprins`, aruncat` incon[tient pe fereastr`,
a fost cauza teribilului
incendiu declan[at în Tunelul
Montblanc, la 25 martie 1999. Mucul
de ]igar` s-a nimerit s` intre în priza
de aer a unui autocamion-izoterm`, care a inflamat filtrul
motorului, iar fl`c`rile s-au propagat nea[teptat pân` la
înc`rc`tura plin` cu pachete de margarin`. Incendiul, apoi
fumul gre]os [i toxic degajat, urmat de exploziile unor
rezervoare de benzin` [i panica generat` în tunel de
ciocnirile în lan] s-a soldat cu zeci de r`ni]i grav [i chiar cu
decese. De[i pare neverosimil, totul a fost generat de un
banal muc de ]igar`...
Dac` a fost [i un lucru „pozitiv“ cu care s-a soldat aceast`
tragic` întâmplare, s` re]inem c` de atunci s-au luat
m`suri excep]ionale de protec]ie [i siguran]` rutier` la
traversarea tunelelor auto, inclusiv prin montarea unor
instala]ii performante de aerisire [i ventila]ie a acestor
spa]ii subterane, între care [i... interzicerea fumatului.
Q.E.D.! O s` încheiem amintind c`, potrivit unor statistici
ale Organiza]iei Mondiale a S`n`t`]ii, în ultimii 20 de ani
tutunul a ucis nemijlocit peste zece milioane de oameni,
în fiecare an îmboln`vindu-se din cauza fumatului alte
circa cinci milioane. Dar [i asta este, pentru fum`tori, doar
statistic`...
Psiholog Rodica B~ICULESCU •
33

caseta
cu amintiri
• Înc` de la începutul apari]iei
sale, Revista Autoturism, în calitate de
oficios al Automobil Clubului Român,
s-a impus [i prin sus]inerea introducerii
în România a unor prerogative
rutiere europene. Astfel, în num`rul
din luna martie 1969, Secretarul general
al ACR, ing. Vasile Iord`chescu,
î[i intitula articolul editorial cu un titlu
imperativ: „O necesitate: asigurarea
obligatorie a autoturismelor“. Pornind
de la obiec]iunile ridicate de mai
multe cluburi auto europene, ca [i de
numero[i automobili[ti str`ini ce au
vizitat România, [eful Executivului
ACR sublinia c` ace[tia „ridic` obiec-
]iuni în leg`tur` cu lipsa obligativit`]ii
acestei asigur`ri auto, ce
poate avea repercusiuni
asupra dezvolt`rii turismului
interna]ional spre
România“. Întregul editorial
de care amintim
aborda argumentat [i cu
mult curaj necesitatea
adapt`rii circula]iei rutiere
din România la cerin]ele
europene ale vremii,
care va contribui,
cit`m din nou: „în mod
eficient la stimularea turismului auto,
la dezvoltarea turismului interna-
]ional, la cre[terea con[tiin]ei civice [i
juridice a turi[tilor“.
• Un alt nume de referin]` în dezvoltarea
automobilismului românesc,
colaborator permanent al publica]iei
ACR, a fost [i col. Victor Beda, primul
analist auto postbelic [i comentator al
legisla]iei rutiere de la noi. În articolul
„Cifre care avertizeaz`“, publicat în
acela[i num`r, fostul [ef al Poli]iei
Rutiere analiza cauzele accidentelor
de circula]ie din anul precedent: „În
anul 1968, 65% din accidente s-au
produs din vina conduc`torilor de vehicule,
30,8% s-au datorat pietonilor,
4,23% defec]iunilor tehnice [i 0,39%
st`rii drumurilor.“ Foarte interesant`
este [i analiza statistic` a principalelor
cauze ale accidentelor de circula]ie,
comise de conduc`torii de vehicule,
primele patru cauze din tabelul de
mai jos totalizând aproape 65% din
num`rul accidentelor auto ce avuseser`
loc în anul 1968: excesul de vitez`,
24,6%; influen]a alcoolului la
volan,14,5%; dep`[iri neregulamentare,13,8%;
neaten]ie în conducere,11,7%;
neacordarea priorit`]ii,
7,12%; accidente generate de
bicicli[ti, 5,25%.
• Pentru a sus]ine cu exemple din
str`in`tate analiza statistic` de mai
sus, revista noastr` publica [i câteva
[tiri din presa str`in` cu privire la
primele dou` cauze ale accidentelor,
care erau... cam acelea[i [i în Europa.
Astfel, se nota c` în R.F. a Germaniei,
în anul precedent, fuseser` suspendate
peste 150.000 permise de conducere
din cauza consumului de
alcool (cam 10% din num`rul total al
[oferilor), în Finlanda, conduc`torii
auto depista]i la volan în stare de
ebrietate erau condamna]i la închisoare
pe termene de pân` la [ase
luni, în timp ce în Suedia accidentele
generaser` pagube materiale în valoare
de 400 de milioane dolari,
numai în anul 1968. Ca o curiozitate
a vremii, se publica [tirea c` în Turcia,
conduc`torii auto g`si]i în stare de
ebrietate erau transporta]i de poli]ie
în afara ora[elor [i l`sa]i acolo, fiind
obliga]i astfel s` parcurg` pe jos drumul
înapoi pân` la propriul autovehicul...
• Num`rul din aprilie 1969 debuteaz`
cu un reportaj realizat în ora[ul
CITIM ÎN REVISTA
AUTOTURISM
DE-ACUM 40 DE ANI
de la poalele Tâmpei, intitulat „Autoclubul
din Bra[ov“. Se eviden]iaz` c`
în primii trei ani de la înfiin]area
Filialei bra[ovene a ACR, num`rul
membrilor trecuse de 1.000, alc`tuind,
într-un fel, o adev`rat` mare
familie. Pentru ei, conducerea Filialei
organiza numeroase activit`]i atractive,
între care [i excursii inedite în
]ar` sau str`in`tate, pe itinerarii
deosebit de interesante. Un punct de
atrac]ie era „Întâlnarea s`pt`mânal`
de vineri“, g`zduit` tradi]ional într-un
salon anume din Complexul turistic
„Cerbul Carpatin“, unde bra[ovenii se
întâlneau cu personalit`]i marcante
ale automobilismului românesc:
acad. Victor Eftimiu, prof. univ. Radu
M`rd`rescu, fostul mare campion Petre
Cristea, cunoscu]ii pilo]i precum arh.
Puiu Aurel, ing. Florin Popescu, etc.
• În acela[i an, Filiala jude]ean`
ACR organizase prima [coal` specializat`
de arbitri, absolvit` de 50 de
aceri[ti bra[oveni, iar ora[ul Bra[ov a
fost gazda final` unde s-au încheiat
cele mai importante competi]ii ale
momentului de la noi: Raliul Dun`rii-
Castrol; Turul Europei [i Campionatul
Na]ional de Raliuri. În finalul articolului
erau inserate [i câteva aprecieri
asupra directorului Filialei ACR Bra-
[ov, ing. Constantin Niculescu, a c`rui
activitate „poate servi de exemplu
multor filiale care au r`mas la stadiul
unui birou de informa]ii [i înscrieri“.
• Faptul c` Revista Autoturism a
constituit de la început o fereastr`
larg deschis` spre nout`]ile automobilistice
din Europa [i din întreaga
lume sunt însemn`rile adunate de la
fa]a locului despre a 38-a edi]ie a
Raliului Monte Carlo, desf`[urat` la
începutul anului 1969. Autor, chiar
Petre Cristea, singurul pilot român înving`tor
în aceast` legendar` competi]ie,
[i Florin Popescu, campion en
titre în România, colaboratori permanen]i
al publica]iei noastre. Ca un
fapt inedit, pe locul al 5-lea în clasamentul
general se clasase pilotul
francez Jean-Luc Therier, la volanul
unui automobil Renault 8 Gordini,
identic cu cele achizi]ionate de c`tre
Automobil Clubul Român pentru
echipa na]ional` de raliuri! Pe aceea[i
linie, de a oferi cât mai multe date [i
informa]ii despre mi[carea automobilistic`
mondial`, se înscrie [i
coresponden]a special` din Tokio,
semnat` de corespondentul
Agerpres, Florea }uiu, despre
„Automobilul japonez“
[i industria auto din Japonia,
care deja în 1968 ajunsese
la o produc]ie anual`
de 4,1 milioane automobile.
• Una dintre cele mai
citite rubrici ale revistei, ilustrat`
cu multe fotografii inedite,
era intitulat` „Panoramic“.
În num`rul din aprilie
1969, afl`m despre primele
crash-teste de impact frontal între
dou` automobile, teleghidate fiecare
din elicopter! Asemenea ciocniri
dirijate studiau doar punctele de
rezisten]` ale caroseriei, manechinele,
atât de obi[nuite ast`zi în crashtestele
EuroNCAP, fiind introduse mai
târziu. În acela[i num`r citim o alt`
[tire interesant` pentru români: guvernul
turc aprobase un plan de cinci
ani pentru construc]ii rutiere, între
care realizarea unei autostr`zi care
urma s` traverseze Anatolia. Ei bine,
unul dintre principalii constructori de
drumuri, participan]i la licita]ie, a fost
[i firma româneasc` de construc]ii
„ARCOM“. Asta se întâmpla exact
acum 40 de ani...
• Promovarea turismului cu automobilul
a fost de la început una din
preocup`rile statornice ale Revistei
„Autoturism“. Era [i firesc pentru o
]ar` care începuse s` redescopere
turismul pe patru ro]i [i care fusese
vizitat`, cu un an înainte, de aproape
200.000 de turi[ti veni]i cu automobilul
din mai multe ]`ri din Occident.
Între primele trasee turistice care au
f`cut obiectul reportajelor ilustrate,
înso]ite de h`r]i rutiere locale [i itinerarii
montane a fost Valea Dâmbovi]ei,
}ara Bârsei, }ara F`g`ra[ului,
apoi zonele turistice Sovata, Tismana-
Ponoare, Dobrogea [i Litoralul M`rii
Negre. Dar în aceea[i m`sur` erau
publicate [i reportaje ilustrate despre
interesante trasee turistice în str`in`tate,
unde Automobil Clubul Român
organiza periodic caravane auto
pentru membrii Asocia]iei.
CRONICAR
•
34