PUG ORAÂªUL RÃÂªNOV JUDEÃUL BRAÂªOV - Primaria Rasnov

PUG ORAªUL RÂªNOV 

JUDEÞUL BRAªOV 

BENEFICIAR: PRIMÃRIA ORAªULUI RÂªNOV 

PROIECTANT: S.C. URBAN TEAM S.R.L. 

SEPTEMBRIE 2009

PLAN URBANISTIC GENERAL 

P U G O R A Ş R Â Ş N O V 

BENEFICIAR: 

PRIMARIA ORAŞ RÂŞNOV 

PROIECTANT GENERAL: S.C. URBAN TEAM S.R.L. 

SEF PROIECT: 

urb. DANA APOSTOL 

DATA: SEPTEMBRIE 2009

BORDEROU 

I – PIESE SCRISE 

1. Memoriu general 

2. Regulament local de urbanism 

II – PIESE DESENATE 

1. Încadrare în teritoriul administrativ pl. 1.1 sc. 1/25.000 

2. Încadrare în teritoriul administrativ pl. 1.2 sc. 1/25.000 

Unităţi teritoriale de referinţă 

3. Situaţia existentă – Râşnov pl. 2.1 sc. 1/5.000 

4. Situaţia existentă – Glăjărie pl. 2.2 sc. 1/10.000 

5. Situaţia existentă – Cheile Râşnoavei pl. 2.3 sc. 1/10.000 

6. Regim juridic – Râşnov pl. 3.1 sc. 1/10.000 

7. Regim juridic – Glăjărie pl. 3.2 sc. 1/10.000 

8. Regim juridic – Cheile Râşnoavei pl. 3.3 sc. 1/10.000 

9. Reglementări circulaţii – Râşnov pl. 4.1 sc. 1/5.000 

10.Reglementări circulaţii – Glăjărie pl. 4.2 sc. 1/10.000 

11.Reglementări circulaţii – Cheile Râşnoavei pl. 4.3 sc. 1/10.000 

12.Reglementări reţele tehnico-edilitare pl. 5.1.1 sc. 1/5.000 

Alimentare cu apă şi canalizare - Râşnov 


Alimentare cu apă şi canalizare - Glăjărie 


Alimentare cu apă şi canalizare - 

Cheile Râşnoavei 


Alimentare cu energie electrică, telecomunicaţii 

şi gaze naturale - Râşnov 

16.Reglementări urbanistice – Râşnov pl. 6.1 sc. 1/5.000 

17.Reglementări urbanistice – Glăjărie pl. 6.2 sc. 1/5.000 

18.Reglementări urbanistice – Cheile Râşnoavei pl. 6.3 sc. 1/5.000 

Urb. Dana APOSTOL

COLECTIV DE ELABORARE: 

PROIECTANT GENERAL: SC URBAN TEAM SRL 

ŞEF PROIECT: urb. DANA APOSTOL 

Urbanism: 

Reţele edilitare: 

urb. Dana APOSTOL 

urb. Victor GHEORGHE 

ing. Sergiu POPOVICI 

ing. A. COJOCARU 

Populaţie şi demografie, 

probleme economice 

Căi de comunicaţie: 

Redactare, grafică computerizată: 

Soc. Alina CHICOŞ 

Tehn. Victor PRECUP 

Tehn. Bogdan SANDU



MEMORIU GENERAL DE URBANISM 



SEPTEMBRIE 2009

PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV 

- MEMORIU GENERAL DE URBANISM - 

CUPRINS 

1. INTRODUCERE ................................................................................... 3 

1.1. Date de recunoaştere a documentaţiei ............................................ 3 

1.2. Obiectul lucrării ............................................................................ 6 

1.3. Surse documentare ...................................................................... 8 

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII URBANISTICE .......................... 13 

2.1. Evoluţie ..................................................................................... 13 

2.2. Elemente ale cadrului natural ....................................................... 14 

2.3. Relaţii in teritoriu ....................................................................... 15 

2.4. Activităţi economice .................................................................... 19 

2.4.1. Potenţial economic - Dinamica sectorului de IMM-uri ................. 19 

2.5. Populaţia. Elemente demografice şi sociale .................................... 25 

2.5.1. Evoluţie şi potenţial demografic .............................................. 25 

2.5.2. Densitatea populaţiei ............................................................. 28 

2.5.3. Structura pe sexe şi vârste .................................................... 28 

2.5.4. Structura etnică şi religioasă .................................................. 33 

2.5.5. Mişcarea naturală şi migratorie ............................................... 34 

2.5.6. Resursele umane şi forţa de muncă ........................................ 36 

2.6. Circulaţii .................................................................................... 41 

2.6.1. Situaţia existentă şi disfuncţionalităţi....................................... 41 

2.7. Intravilan existent. Zone funcţionale. Bilanţ teritorial. ..................... 44 

2.8. Zone cu riscuri naturale .............................................................. 47 

2.9. Echiparea edilitară ...................................................................... 50 

2.9.1. Gospodărirea apelor ............................................................. 50 

2.9.2. Alimentare cu apă. Cerinţa de apă .......................................... 52 

2.9.3. Canalizare ............................................................................ 58 

2.9.4. Instalaţii de încălzire ........................................................... 59 

2.9.5. Instalaţii de gaze naturale ................................................... 60 

2.9.6. Instalaţii electrice ................................................................ 60 

2.9.7. Telecomunicaţii..................................................................... 61 

2.10. Probleme de mediu ..................................................................... 61 

2.10.1. Factor de mediu - aer ............................................................ 61 

2.10.2. Factor de mediu – sol ............................................................ 63 

2.10.3. Factor de mediu - apa ........................................................... 64 

2.10.4. Arii naturale protejate ........................................................... 66 

2.10.5. Concluzii .............................................................................. 68 

2.11. Disfuncţionalităţi ........................................................................ 68 

1



3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ ................................... 69 

3.1. Optimizarea relaţiilor în teritoriu ................................................... 69 

3.2. Evoluţia populaţiei. Elemente demografice şi sociale ....................... 70 

3.2.1. Prognoza populaţiei şi propuneri pentru dezvoltarea resurselor 

umane 70 

3.3. Organizarea circulaţiei................................................................. 73 

3.4. Intravilan propus. Zonificarea funcţională. Bilanţ teritorial. .............. 78 

3.5. Măsuri în zonele cu riscuri naturale ............................................... 88 

3.6. Dezvoltarea echipării tehnico-edilitare a teritoriului ......................... 88 

3.6.1. Gospodăria apelor ................................................................ 88 

3.6.2. Alimentare cu apă ............................................................... 88 

3.6.3. Canalizare ape uzate menajere ............................................ 90 

3.6.4. Canalizare ape pluviale ........................................................ 91 

3.6.5. Instalaţii de încălzire şi de gaze naturale ............................ 91 

3.6.6. Instalaţii electrice ................................................................ 92 

3.6.7. Instalaţii de telecomunicaţii .................................................. 93 

3.7. Protecţia mediului ....................................................................... 94 

3.7.1. Gestionarea deşeurilor ........................................................... 94 

3.8. Reglementări urbanistice ............................................................. 99 

3.9. Obiective de utilitate publică .......................................................101 

4. CONCLUZII. MĂSURI ÎN CONTINUARE .......................................... 102 

2



MEMORIU GENERAL 

1. INTRODUCERE 

1.1. Date de recunoaştere a documentaţiei 

Denumirea lucrării: PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL CODLEA 

Beneficiar: PRIMĂRIA ORAŞULUI RÂŞNOV 

Proiectant: S.C. URBAN TEAM S.R.L. Bucureşti 

Data elaborării: 

septembrie 2009 

Baza proiectării: 

Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul 

- M. Of. 373 - 10.VII.2001 

Emitent : Parlament 

Modificări şi completări: 

-ORD. G 69/13 august 2004 - M. Of. nr. 773 - 24.VIII.2004 

- Legea 289/07iulie 2006 

-ORD. G 18/31 ianuarie 2007 - M. Of. nr. 81 - 01.II.2007 

- Legea 168/12iunie 2007 

-ORD. G 27/27 august 2008 - M. Of. nr. 628 - 29.VIII.2008 

Elemente legislative conexe: 

Proiectul are la bază: 

o Codul civil; 

o Hotărârea Guvernului nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului 

General de Urbanism (Emitent : Guvern, A fost publicată prima dată în M. Of. 

149 - 16.VII.1996, Rectificare - M. Of. 199 - 26.VIII.1996 


Hotărâre G 789/2 decembrie 1997 - M. Of. 356 - 15.XII.1997 

Hotărâre G 59/4 februarie 1999 - M. Of. 55 - 8.II.1999) 

3



o Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcțiilor si unele 

masuri pentru realizarea locuințelor 

- M. Of. 163 - 7.VIII.1991 


Rectificare - M. Of. 183 - 12.IX.1991 


O. 91 - M. Of. 228 -14.XI.1991 

Lege P 125/16 octombrie 1996 - M. Of. 259 - 24.X.1996 

Lege P 50/29 iulie 1991 - M. Of. nr. 3 - 13.I.1997 - republicare 

ORD. G 4/14 ianuarie 1997 - M. Of. 18 - 24.I.1997 

Lege P 453/18 iulie 2001 - M. Of. 431 - 1.VIII.2001 

Lege P 401/7 octombrie 2003 - M. OF. 749 - 27.X.2003 

Lege P 199/25 mai 2004 - M. Of. nr. 487 - 31.V.2004 

Lege P 50/29 iulie 1991 - M. Of. nr. 933 - 13.X.2004 - republicare 

ORDU. G 122/24 noiembrie 2004 - M. Of. nr. 1152 - 06.XII.2004 

Rectificare - M. Of. nr. 961 - 31.X.2005 

o Legea nr. 18/1991 a fondului funciar; 

- M. Of. 01 - 5 ianuarie 1998 


A fost publicată prima data în M. Of. 37 - 20.II.1991 


Lege P 29/21 martie 1991 - M. Of. 59 - 22.III.1991 

ORD. G 23/21 august 1992 - M. Of. 213 - 28.VIII.1992 

Lege P 14 - M. Of. 311 - 30.XI.1992 



ORDU. G 5/31 august 1996 - M. Of. 207 - 2.IX.1996 


Lege P 169/27 octombrie 1997 - M. Of. nr. 299 - 04.XI.1997 

ORDU. G 1/23 ianuarie 1998 - M. Of. 26 - 26.I.1998 

Lege P 247/19 iulie 2005 - M. Of. nr. 653 - 22.VII.2005 

ORDU. G 209/22 decembrie 2005 - M. Of. nr. 1194 - 30.XII.2005 

Lege P 358/06 decembrie 2005 - M. Of. nr. 1106 - 07.XII.2005 

Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publică ; 

4



Legea P 289/11 octombrie 2005 privind unele măsuri pentru prevenirea şi 

combaterea fenomenului infracţional în domeniul transportului pe calea ferată 

Legea P 89/25 mai 1999 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a 

Guvernului nr.12/1998 privind transportul pe căile ferate române şi 

reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române 

o Legea nr.215/2001 a administraţiei publice locale; 

- M. Of. 204 - 23.IV.2001 



Lege P 141/30 aprilie 2004 - M. Of. nr. 396 - 04.V.2004 



Republicare: 

Lege P 215/23 aprilie 2001 - M. Of. nr. 122 - 20.II.2007 

o Legea nr. 7/1996 cadastrului imobiliar şi publicităţii imobiliare; 

M. Of. nr. 61 - 26.III.1996 



ORDU. G 41/27 mai 2004 - M. Of. nr. 509 - 07.VI.2004 


Republicare: 

Lege P 7/13 martie 1996 - M. Of. nr. 201 - 03.III.2006 

o Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii 

M. Of. 12 - 24.I.1995 



H. G 272/14 iunie 1995 - M. Of. 193 - 28.VII.1995 

H. G 399/9 iunie 1995 - M. Of. 131 - 29.VI.1995 

H. G 925/20 noiembrie 1995 - M. Of. 286 - 11.XII.1995 

o Legea nr. 137/1995 privind protecţia mediului 

M. Of. 304 - 30.XII.1995 


Rectificare - M. Of. 27 - 6.II.1996 


5



H. G 314/12 iunie 1998 - M. Of. 221 - 17.VI.1998 

Republicare: 

Lege 137/29 decembrie 1995 - M. Of. 70 - 17.II.2000 

o Legea nr. 82/1998 privind regimul juridic al drumurilor; 

o Legea nr. 107/1996 a apelor; 

M. Of. nr. 244 - 08.X.1996 



Lege PRES 112/04 mai 2006 - M. Of. nr. 413 - 12.V.2006 

o Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al 

acesteia; 

o Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunii; 

M. Of. 459 - 30.XI.1998 



H. G 216/25 martie 1999 - M. Of. 140 - 6.IV.1999 

ORDU. G 34/19 aprilie 2006 - M. Of. nr. 418 - 15.V.2006 

o Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajare 

Naţional - Secţiunea a III-a - zonele protejate; 

Teritoriului 

o Ordinul M.L.P.A.T nr. 13N/1999 de aprobare a Ghid privind 

metodologia de elaborare şi conţinutul cadru al Planului Urbanistic 

General; 

o Ordinul 536/1997 al Ministrului Sănătăţii privind normele de igienă şi 

recomandări privind mediul de viaţă al populaţiei 

1.2. Obiectul lucrării 

Obiectul lucrării îl constituie actualizarea Planului Urbanistic General al 

localităţii Râşnov şi Regulamentul Local de Urbanism (RLU) aferent. Lucrarea 

stabileşte obiectivele, acţiunile şi măsurile de dezvoltare pentru următorii 10 ani. 

Lucrarea se elaborează pe baza temei de proiectare, întocmită de 

beneficiar. 

În conţinutul documentaţiei se regăsesc următoarelor categorii de 

probleme: 

- probleme principale rezultate din analiza situaţiei existente, 

disfuncţionalităţi şi priorităţi de intervenţie în teritoriu; 

6



- zonificarea funcţională a teritoriului localităţii şi stabilirea regimului juridic 

al acestora printr-un sistem de reglementări şi servituţi adecvate; 

- volumul şi structura potenţialului uman, resurse de muncă; 

- potenţialul economic al localităţii; 

- organizarea circulaţiilor si a transporturilor; 

- echiparea tehnico-edilitară; 

- reabilitarea, protecţia şi conservarea mediului; 

- condiţii şi posibilităţi de realizare a obiectivelor de utilitate publică 

În urma studiului şi a propunerilor de soluţionare a acestor categorii de 

probleme menţionate mai sus, materialul oferă un instrument de lucru la 

îndemâna administraţiei publice locale în următoarele domenii: proiectare, 

administraţie centrală şi locală, agenţi economici, colectivităţi sau persoane 

particulare beneficiare. 

Prevederile P.U.G. aprobat se preiau şi se detaliază în documentaţiile ce 

urmează a se elabora pentru părţi componente ale teritoriului (PUZ sau PUD). 

P.U.G. se elaborează cu scopul : 

. stabilirii direcţiilor, priorităţilor şi reglementărilor de amenajare a 

teritoriului şi dezvoltare urbanistică a localităţilor; 

urbanistice; 

. utilizării raţionale şi echilibrate a terenurilor necesare funcţiunilor 

. precizării zonelor cu riscuri naturale (alunecări de teren, inundaţii, 

neomogenităţi geologice, reducerea vulnerabilităţii fondului construit existent); 

. evidenţierii fondului construit valoros şi a modului de valorificare a 

acestuia în folosul localităţii; 

. creşterii calităţii vieţii, cu precădere în domeniile locuirii şi serviciilor; 

. fundamentării realizării unor investiţii de utilitate publică; 

. asigurării suportului reglementar pentru eliberarea certificatelor de 

urbanism şi autorizaţiilor de construire; 

judeţean; 

. corelării intereselor colective cu cele individuale în ocuparea spaţiului. 

Dintre principalele obiective urmărite în cadrul PUG se menţionează: 

. optimizarea relaţiilor localităţilor cu teritoriul lor administrativ şi 

. valorificarea potenţialului natural, economic şi uman; 

. organizarea şi dezvoltarea căilor de comunicaţii; 

. stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan; 

7

construire; 



. stabilirea şi delimitarea zonelor construibile; 

. stabilirea şi delimitarea zonelor funcţionale; 

. stabilirea şi delimitarea zonelor cu interdicţie temporară sau definitivă de 

. stabilirea şi delimitarea zonelor protejate şi de protecţie a acestora; 

. modernizarea şi dezvoltarea echipării edilitare; 

. evidenţierea deţinătorilor terenurilor din intravilan; 

. stabilirea obiectivelor de utilitate publică; 

. stabilirea modului de utilizare a terenurilor şi condiţiilor de conformare şi 

realizare a construcţiilor. 

1.3. Surse documentare 

o Planul Urbanistic General al oraşului Râşnov, elaborat de S.C. PROIECT 

BRAŞOV S.A. în anul 1997 şi 2002; 

o Documentare pe teren şi consultări cu autorităţile locale privind 

necesităţile şi opţiunile populaţiei; 

o Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Braşov, INCD Urbanproiect, 

UAUIM Bucureşti; 

o Planul Integrat de Dezvoltare Urbană pentru Zona Metropolitană Braşov 

Pol Naţional de Creştere, Agenţia Metropolitană Braşov, Martie 2009; 

o Concept de dezvoltare durabilă a Judeţului Braşov, Agenţia de Dezvoltare 

Durabilă a Judeţului Braşov în colaborare cu Compartimentul de Protecţia 

Mediului al Consiliului Judeţean Braşov, 2007; 

o Elemente din Planurile de Amenajare ale Teritoriului Naţional; 

o Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor, Ministerul Agriculturii, 

Pădurilor, Apelor şi Mediului, septembrie 2004; 

o Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor Regiunea 7 Centru, Agenţia 

Regională pentru Protecţia Mediului Sibiu, Decembrie 2006 ; 

o Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor judeţul Braşov, S.C. 

Interdevelopment S.R.L. - Consulting & Engineering, S.C. Standard Consulting 

S.R.L., ianuarie 2008; 

o Raport privind starea mediului în judeţul Braşov – 2008, Agenţia pentru 

Protecţia Mediului Braşov; 

o Fişa localităţii, Oficiul judeţean de statistică Braşov 

o AJOFM 

8



o Documentaţiile de urbanism aprobate: 

Nr. 

PUZ/ 

Denumire PUZ/PUD 

HCL 

PUD 

001 PUZ - Construire case de vacanta - Kloos Rosa 152/28.06.2007 

002 PUZ - Construire case de vacanta - Balan Gabriel şi alţii 123/31.05.2007 

003 PUZ - Construire case de vacanta - Botoman Victor 105/26.04.2007 

004 

PUZ - Construire case de vacanta - SC DACIA PROPERTIES & 

SERVICE 107/26.04.2007 

005 PUZ - Construire case de vacanta - Constantinescu Valeriu 3/30.01.2007 

006 PUZ - Construire complex turistic - Constantinescu Valeriu 104/26.04.2007 

007 PUZ - Construire case de vacanta - Popa Mircea si altii - 

008 PUD - Construire locuinta - Ionescu gheorghe - 

009 PUD - Construire cabana si case de vacanta - SC Buma SRL 235/30.10.2007 

010 PUD - Construire casa de vacanta - Ionita Nicolae 211/31.10.2006 

011 PUD - Construire casa de vacanta - Balan Ioan 152/29.08.2006 

012 PUD - Construire locuinta - Stoica Constantin 177/27.10.2005 

013 PUD - Construire Locuinta - Marian Ioan 178/27.10.2005 

014 PUD - Construire casa de vacanta - Ghita Cristina 155/29.08.2006 

015 PUD - Construire casa de vacanta - Eftimie Rodica 19/28.02.2005 

017 PUD - Construire locuinta - Fertu Jenica 126/31.05.2007 

30/ PUD - Construire locuinta - Stefan Constantin 77/21.02.2003 

019 PUD - Construire pastravarie - Heltianu Ioan 19/31.01.2008 

020 PUD - Construire pensiune turistica - SC ONIFEM SRL 187/28.09.2006 

021 PUD - Construire casa de vacanta - Gramada Vasile 213/31.10.2006 

022 PUD - Construire locuinta - Samoila Lierdi 20/31.08.2004 

023 PUD - Pensiune turistica rurala - SC IDEAL COMEXIM SRL 73/24.05.2005 

024 PUD - Construire locuinta - Urs Ion 36/20.09.2004 

025 PUZ - Construire case de vacanta - Alexe Valentina 191/23.08.2007 

026 PUZ - Construire case de vacanta - Alexe Valentina si altii 262/19.12.2006 

027 

PUZ - Construire pensiune, dotari agrement, case de 

vacanta - Alexe Valentina si altii 30/15.07.2008 

029 PUZ - Construire case de vacanta - Olteanu Georgeta 106/26.04.2007 

030 PUZ - Construire case de vacanta - Miron Justin 33/20.02.2007 

031 PUZ - Construire Locuinta - Velea Nicolae 159/29.08.2006 

032 PUZ - Construire case de vacanta - Rasori Ioana 36/20.02.2007 

033 

PUZ - Construire case de vacnta, complex sportiv, zona de 

agrement - Jucu Ingrid 156/29.08.2006 

035 PUD - Construire locuinta - Anghel Ioan 194/23.08.2007 

036 PUD - Construire locuinta si garaj - Rasnoveanu Daniel 64/22.03.2007 

037 PUZ - Construire a trei case de vacanta - Bott Emil 220/19.09.2007 

038 PUZ - Construire pensiune turistica - Inta Marius 266/29.11.2007 

039 

PUD - Construire Centru de vacanta Rosenau - Asociatie 

Purtatorilor de Faclie 18/31.08.2004 

040 PUD - Construire casa de vacanta - Sbarcea Anca 179/27.10.2005 

041 PUD - Construire casa de vacanta - Savu Iuliana 212/31.10.2006 

042 PUD - Construirea a doua case de vacanta - Toister Adriana 265/29.11.2007 

043 PUD - Construire pensiune - Razvan Cristian 174/27.10.2005 

044 PUD - Construire casa de vacanta - Pricop Gheorghe 264/19.12.2006 

045 PUD - Pensiune turistica - Marculescu Dan 153/29.08.2006 

046 PUZ - Construire casa de vacanta - Barsan Razvan 118/20.06.2006 

047 PUZ - Construirea a 30 case de vacanta - Schiopu ioan 185/17.07.2007 

9



Nr. 

PUZ/ 


HCL 

PUD 

048 

PUD - Construire casa de vacanta si pensiune turistica - 

Teodorescu Paul 155/28.06.2007 

049 

PUD - Construire casa de vacanta - SC A&J INT. Cultural 

Turism SRL 6/30.01.2007 

051 PUD - Construire casa de vacanta - Ochialbescu Mihai 125/31.05.2007 

052 PUD - Construire casa de vacanta - Zaharia Nicolae 242/30.11.2006 

053 PUD - Construire casa de vacanta - Tudor Ioan 63/22.03.2007 

054 PUD - casa de vacanta - Stefanica Gheorghe - 

057 PUD - Construire locuinta - Macsimoiu Traian 173/27.10.2005 

058 PUD - Construire casa de vacanta - Candea Nicolae 5/30.01.2007 

059 PUD - Construire casa de vacanta - Danciulescu Adrian 76/13.04.2006 

060 PUD - Construire case de vacanta - Oprea Stela 132/24.04.2008 

061 PUD - Construire case de vacanta - Bucsa Neculae si altii 212/19.09.2007 

062 

PUZ - Zona dotari turistice, sport, agrement - Triandafil 

Catalin si altii 91/25.03.2008 

063 PUD - Construire casa de vacanta - Ionescu Liviu 18/31.01.2008 

064 

PUD - Construire locuinte si spatii de prestari servicii - Puiu 

Dumitru 92/25.03.2008 

065 

PUZ - Construire doua case de vacanta, pensiune 

agroturistica - Bratu Cristinel 34/15.07.2009 

066 PUZ - Construire locuinte - Munteanu Ionel 149/20.05.2008 

067 PUZ - Construire casa de vacanta - Facasanu Emil 150/20.05.2008 

068 PUD - Construire casa de vacanta - Munteanu Ioan 91/30.09.2008 

069 

PUZ - Case de vacanta, spatii cazare, sport si agrement - 

Radulescu Gabriel 136/30.10.2008 

070 PUD - Construire locuinta, garaj si anexa - Barsan Ioan 72/20.08.2008 

071 PUZ - Construirea a 4 case de vacanta - Tudose Florica 31/15.07.2008 

072 PUD - Construirea a trei locuinte - Laba Vasile 28/15.07.2008 

073 PUZ - Construire casa de vacanta - Butnar Alexandru 95/30.09.2008 

074 PUZ - Construirea a 26 case de vacanta - Scurtu Dan 94/30.09.2008 

075 PUZ - Construire case de vacanta - Devalkener Carmen 73/20.08.2008 

076 

PUD - Construirea a trei case de vacanta - Ivan Dragos si 

altii 26/15.07.2008 

077 PUD - Construire locuinta si anexa - Luscan Gheorghe 71/20.08.2008 

078 PUZ - Construire casa de vacanta - Mititelu Constantin 221/19.09.2007 

079 PUD - Pensiune turistica rurala, sera si han - Rusu Marius 103/21.06.2005 

080 PUZ - Pensiuni si case vacanta Glajerie - Butnar Valentin 33/15.07.2008 

081 PUZ - Construire locuinte - Chiscariu Claudiu 103/26.04.2007 

082 PUZ - Construire locuinte colective - Dulugea Dorin si altii 93/30.09.2008 

083 PUD - Construirea a doua locuinte colective - Szeleinyi Petru 27/15.07.2008 

084 

PUZ - Construire ansamblu case de vacanta, dotatari 

turistice si agrement - Cherciu Dragos 97/30.09.2008 

085 

PUZ - Construire ansamblu case de vacanta cu dotari 

sportive - Calmuc Silviu 129/24.04.2008 

086 PUZ - Construire case de vacanta - Barbu Stelian 25/15.07.2008 

087 PUZ - Construire locuinte - Nofal Mohammad 90/25.03.2008 

088 PUZ - Construire Locuinte - Popa Nicu 19/15.07.2008 

089 

PUZ - Construire zona prestari servicii, sedii de firma si 

depozite - Dragoi Mariana 17/31.01.2008 

090 

PUZ - Construire locuinte - Pitica Ioan, Mocsan Vasile, 

Sevastru Mihai si Soiu Dumitru 215/31.10.2006 

10



Nr. 

PUZ/ 


HCL 

PUD 

091 

PUZ - Construire case de vacanta si agrement - 

Cristoloveanu Alexie 190/23.08.2007 

092 

PUD - Construire locuinta P+E+M, garaj si magazie - Panea 

Andreea Nicoleta 93/25.03.2008 

094 PUD - Construire casa de vacanta din lemn - Dogariu Tudor 113/14.04.2008 

095 PUZ - Construire ansamblu de locuinte - Senchea Radu 234/30.10.2007 

096 

PUZ - Construire apartamente de vacanta, hotel, vile si 

dotari complementare -Yellow Sky 16/31.01.2008 

097 PUZ - Construire hotel 4 stele - S.C. Comnico Serv S.R.L 144/31.05.2007 

098 

PUZ - Construire dotari turistice si de agrement - S.C. 

Comnicoserv S.R.L 35/20.02.2007 

099 

PUZ - Construire obiective turistice si de agrement - Stanciu 

Raimond 74/20.08.2008 

100 PUD - Construire casa de vacanta si anexe 127/31.05.2007 

101 

PUZ - Constructii turistice, vile, pensiuni si functiuni 

complementare - Radulescu Marius 157/29.08.2006 

102 PUZ - Complex turistic - S.C. Soiu Media Group S.R.L 186/28.09.2006 

103 PUZ - Construire case de vacanta - Scurtu Georgeta 4/30.01.2007 

104 

PUZ - Construire locuinte, case de vacanta, pensiuni, 

alimentatie publica - Ducar Gheorghe 29/15.07.2008 

105 PUD - Complex turistic, echitatie - S.C ERSAND S.R.L - 

106 PUZ - Construire pensiune - Mirea Iulian 171/12.11.2008 

107 PUZ - Construire sat vacanta - Ducar Dumitru 130/24.04.2008 

108 PUZ - Construire case de locuit - Balanescu Raul 41/23.03.2006 

109 PUZ - Construire locuinte - Popoiu Mioara 151/20.05.2008 

110 PUZ - Construire locuinte - Basa Nicolae si altii 60/22.03.2007 

111 PUZ - Construire casa de vacanta - Vornicu Marius 9/30.01.2007 

112 

PUZ - Schimbare de destinatie si construire pensiune - 

Mihalache Gheorghe 266/19.12.2006 

113 

PUZ - Construire birou P+M, hala parter si locuinta - Caba 

Petru 59/22.03.2007 

114 PUD - Construire casa de vacanta - Nichitean Petru 93/25.05.2006 

115 PUD - Construire a doua locuinte - Voiculet Marius 124/31.05.2007 

116 PUD - Construire casa de vacanta - Grigore Sandu 154/29.08.2006 

117 

PUZ - Construire casa de vacanta, garaj si imprejmuire - 

Mititelu Gheorghe 89/25.03.2008 

118 PUD - Construire locuinta - Pavel Nicolae 323/11.09.2003 

119 PUD - Construire locuinta - Ungureanu Dumitru 4/31.01.2005 

120 

PUZ - Construire pensiuni si case de vacanta - Butnar 

Valentin 32/15.07.2008 

121 

PUZ - Construire magazin Penny Market, parcare - SC REWE 

PROJEKTEN WICKLUNG ROMANIA SRL 61/22.03.2007 

122 PUZ - Construire case de vacanta - Miloiu Cristian si altii 158/29.08.2006 

123 

PUZ - Construire Complex Turistic Rural - SC Cheiile 

Rasnoavei SRL 214/20.12.2005 

124 

PUZ - Construire case de vacanta si dotari complementare - 

Cristolovean Gheorghe si altii 42/23.03.2006 

125 PUZ - Construirea a 5 cabane - Mezei Dorel si altii 265/19.12.2006 

126 

PUZ - Construire complex turistic - SC MIKE 

INTERNATIONAL SRL 193/23.08.2007 

127 PUZ - Construire case de vacanta - Stakenburg Giurgi 34/20.02.2007 

11



Nr. 

PUZ/ 


HCL 

PUD 

128 

PUZ - Construire complex turistic si agrement - S.C. MALTA 

Pr. Dev. S.R.L 153/28.06.2007 

129 

PUZ - Construire casa de vacanta, imprejmuire si utilitati - 

Sterescu Gabriel 51/28.02.2008 

130 

PUZ - Construire complex turistic rural si dotari turistice - 

Ursu Ioan 198/29.11.2005 

131 PUZ - Construire case de vacanta - Dumitru Marius 261/19.12.2006 

132 PUZ - Construire locuinte si case de vacanta Bergel Ana lipsa PUZ 

133 PUZ - Construire case de vacanta - Dogaru Cornel 92/25.05.2006 

134 PUZ - Construire case de vacanta - Bogoiu Teodora 263/19.12.2006 

135 PUZ - Construire case de vacanta - Gornescu Bogdan 35/15.07.2008 

136 PUD - Construire spatiu comercial - Tandarel Vasile 267/29.11.2007 

137 

PUZ - Construire case de vacanta - SC Domoconta SRL si 

altii 154/28.06.2007 

138 PUD - Construire complex turistic - SC NOVA CONS SRL 180/27.10.2005 

140 

PUZ - Construire locuinte, zona de depozite si mica industrie 

- Bacanu Gheorghe si altii 70/28.02.2008 

141 PUD - Construire locuinta - Schiopu Ioan 108/26.04.2007 

142 PUZ - Construire case de vacanta - Barsan Ioan si altii 260/19.12.2006 

143 

PUD - Construire sediu firma si spatii comerciale - SC Vlad 

Com Star SRL 8/30.01.2007 

144 PUD - Construire locuinte colective - Chiscari Ioan 92/30.09.2008 

145 PUZ - PUZ - Brezeanu Iulian 51/22.05.2003 

146 PUZ - Construire case de vacanta - Pojar Radu 131/24.04.2008 

148 

PUZ - Construire case de vacanta si dotari turistice si de 

agrement - Stamate Andrei 176/27.11.2008 

149 

PUZ - Construire case de vacanta, zona de agrement si 

turism - Tatomir Gheorghe 9/29.01.2009 

150 PUZ - Construire casa de vacanta - Cristea Cristina 10/29.01.2009 

151 

PUZ - Construire locuinte colective cu regim de inaltime - SC 

Covaciu Construct SRL 11/29.01.2009 

152 PUZ - Construire casa de vacanta - Hodosan Valentin 12/29.01.2009 

154 PUZ - Construire locuinte - Blelea Ioan 216/31.10.2006 

155 

PUZ - Construire locuinte si zone de servicii - Avramescu 

Gabriel 140/30.10.2008 

156 PUZ - Construire locuinte - Tolea Bebe 192/23.08.2007 

157 

PUZ - Construire ansamblu rezidential si functiuni 

complementare - Marcu Carmen 177/27.11.2008 

158 PUZ - Construire blocuri de locuinte - Apostu Constantin 215/23.12.2008 

160 PUD - Garii - Locuinte unifamiliale tip P - Proca Nicolae 

161 PUD - Zona CFR Ghimbasel - Primaria Rasnov 

162 PUD - Valea Carbunarii - Primaria Rasnov 

163 PUZ - Zona florilor - Primaria Rasnov - 

164 

PUZ - Modificare PUZ - construire complex turistic - Cocean 

Gheorghe - 

165 PUD - Pastravarie - SC GREEN CENTER SRL 82/30.11.2004 

166 

PUZ - Construire case de vacanta, dotari turistice si 

agrement - Richards Claudia - 

167 PUD - Construire casa de vacanta - Enachescu Andrei - 

168 

PUZ - Construire case de vacanta, dotari turistice si 

agrement - Butnar Valentin - 

12



Nr. 

PUZ/ 


HCL 

PUD 

169 PUD - Construire doua vile de vacanta - Rusu Constantin - 

170 PUZ - Construire pensiune - Puscaru Voicu - 

171 PUZ - Construire pensiune - SC Euromotor SRL - 

172 PUZ - Construire complex turistic - Georgescu Constantin - 

173 

PUZ - Construire hotel si casa de vacanta - Cocean 

Gheorghe - 

174 

PUZ - Construire complex hotelier - SC NORTH CAPITAL 

BALTIKUM SRL - 

175 PUZ - Ansamblu ecumenic - Asociatia Ordinul Fratilor Minori - 

176 PUD - SC CANARIS SRL - 

177 PUD - Pensiune - Costiug Dumitru 64/29.10.2004 

178 PUZ - Casa de vacanta - Vornicu Marius - 

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII URBANISTICE 

2.1. Evoluţie 

Date generale: 

Teritoriul judeţului Braşov aflat la confluenţa a două domenii carpatice – 

Carpaţii Orientali şi Carpaţii Meridionali, cu a treia unitate majoră de relief – 

depresiunea deluroasă a Transilvaniei este un spaţiu de veche locuire, amintit în 

documente încă din sec. XIII – XIV. El se suprapune în bună parte, unor “ţări 

carpatice” , forme de organizare de altădată “Ţara Bârsei şi “Ţara Făgăraşului” 

desfăşurate de o parte şi alta a axei montane a Perşanilor. 

Date privind evoluţia în timp 

Documentar oraşul Râşnov este atestat în 1331. 

Localitatea s-a dezvoltat la baza cetăţii pe un important drum comercial ce 

lega Ţara Bârsei de Ţara Românească prin Pasul Bran. 

- În sec. XVII funcţiona o manufactură de prelucrarea sticlei. 

- În sec. XVIII pe lângă populaţia săsească este adusă o importantă 

populaţie românească din alte zone. 

- În sec. XIX în localitate se dezvoltă o fabrică de postav, apoi se realizează 

Uzina Electrică şi se construieşte calea ferată Braşov – Zărneşti. 

Zona săsească s-a dezvoltat în jurul bisericii evanghelice cu construcţii 

iniţial din lemn, apoi din materiale durabile. 

Zona românească s-a dezvoltat pe firul Văii Dobricea. Sub aspect 

urbanistic oraşul s-a dezvoltat pe fondul unei aşezări rurale, iar evoluţia sa 

ulterioară a fost determinată de zona unităţilor industriale, Fabrica de scule şi 

ROMACRIL (uzina chimica). 

13



Caracteristici semnificative ale teritoriului 

Teritoriul administrativ este străbătut de DN 73 Braşov – Bran, de DN 73A 

Râşnov – Zărneşti şi calea ferată Braşov – Zărneşti. 

propriu-zis. 

Teritoriul are un relief atât de munte cât şi de câmpie, în zona oraşului 

2.2. Elemente ale cadrului natural 

Caracteristicile reliefului 

Oraşul Râşnov este amplasat în Depresiunea Ţara Bârsei la o altitudine 

medie de 620 – 640 m la poalele unei zone muntoase şi se afla în a doua treaptă 

a amfiteatrului de relief pe terenul aluvionar a râului Ghimbăşel. 

Reţeaua hidrografică 

Oraşul Râşnov este străbătut de pârâul Ghimbăşel format din unirea a 

două ramuri: Ghimbăşelul Mare ce izvorăşte din versantul nordic al Bucegilor şi 

Ghimbăşelul Mic ce izvorăşte din versantul mic al muntelui Postăvarul. 

Nivelul apei subterane creşte dinspre est spre vest. În zona muntoasă 

acesta se află la adâncimi destul de mari în perioadele cu precipitaţii nivelul apei 

se poate ridica la 1,20 – 1,30 m adâncime. În zona centrală a oraşului 

adâncimea apei este cuprinsă între 2 şi 7,00 m, iar în zona de şes, de ordinul 

zecilor de metri. 

Clima 

Oraşul Râşnov se află în Depresiunea Braşov într-o zonă de interferenţă a 

influenţelor climatice estice şi vestice, expusă mai mult maselor de aer 

continental dar şi simţită influenţa maselor de aer oceanic. Frecvente sunt 

inversiunile de temperatură cu deosebire iarna şi începutul verii, când masele de 

aer rece şi dens se îngrămădesc în valea depresionară, fiind greu de disociat 

datorită ramei muntoase înconjurătoare. 

Media anuală a precipitaţiilor depăşeşte 700 mm. Îngheţurile timpurii (în 

medie în prima decadă a lunii octombrie, dar apărând şi din septembrie) şi cele 

târzii (sfârşitul lui aprilie şi începutul lui mai) se resimt direct în eşalonarea 

muncilor agricole. 

Sintetizând se poate sublinia caracterul de adăpost, dar cu particularitate 

care îl definesc rece şi umed, afectat de inversiuni de temperatură şi favorabil, 

într-o măsură mai redusă decât înalte regiuni ale ţării, dezvoltării economiei 

14



agricole, care îşi are specificul propriu, legat destul de strâns de condiţiile 

climatice. 

Condiţii de fundare 

Datele geologice, geomorfologice ale oraşului Râşnov îl prezintă în 

extremitatea nord - estică a culoarului depresionar Bran – Râşnov. 

diferite: 

Din punct de vedere geomorfologic se deosebesc trei zone cu caracteristici 

a) Zona muntoasă în partea estică a oraşului caracterizată prin pante 

abrupte pe un relief calcaros. Terenul este constituit dintr-o rocă relativ dură 

(stâncă) acoperită de un strat subţire de sol vegetal şi o pătură de alterare. 

b) zona de proluviu delimitată spre vest de pârâul Ghimbăşel unde terenul 

este constituit din material deluvial argilos-nisipos cu grosimi de 4-5 m şi cu 

intercalaţii de material grosier aluvionar. 

c) zona de coluviu sau conul de dejecţie al Ghimbăşelului cu o stratificaţie 

încrucişată, neuniformă în care alternează straturile cu caracter aluvionar cu 

diferite dimensiuni ale particulelor. Un con de dejecţie redus ca dimensiuni se 

suprapune peste zona de tratare în capătul văii Cetăţii. 

Zonarea seismică – conform normativului P.100/92 privind proiectarea 

antiseismică a construcţiilor, amplasamentul în studiu aparţine “D” caracterizată 

prin Ks = 0,16 şi perioada de colţ Tc = 1,0. 

Adâncimea de îngheţ de care se va ţine seama la proiectarea lucrărilor 

de fundaţii este conform STAS 6054/77 de 1,10 m. 

naturale. 

Riscuri naturale 

Pe teritoriul oraşului Râşnov nu sunt evidenţiate zone expuse riscurilor 

2.3. Relaţii in teritoriu 

Oraşul Râşnov face parte din zona Ţara Bârsei, fiind al cincilea oraş din 

cadrul acestei zone, iar ca mărime în cadrul judeţului ocupă locul şase din punct 

de vedere al locuitorilor. 

Este situat în partea de sud-est a judeţului Braşov, într-o zonă cu densă 

reţea de localităţi. 

Legătura cu celelalte localităţi din zonă se face pe arterele: 

Râşnov – Cristian 5 km pe DN 73 

Râşnov – Zărneşti 12 km pe DN 73A 

Râşnov – Bran 12 km pe DN 73 

15



Râşnov – Braşov 12 km pe DN 73 

Râşnov – Predeal pe DN 73A 

Prin distanţa şi poziţia sa în teritoriu, oraşul Râşnov se află în raza de 

influenţă directă a municipiului Braşov. 

Prin amplasarea sa oraşul are acces la sistemul drumurilor naţionale, 

judeţene şi comunale şi la calea ferată Braşov – Zărneşti. 

Teritoriului administrativ se învecinează la est cu cel oraşului Zărneşti, la 

sud-est cu cel al comunei Bran, la nord-est cu cel al comunei Vulcan şi Cristian, 

la sud-est cu cel al oraşului Predeal şi la est cu cel al municipiului Braşov. 

Noua Lege a administraţiei publice locale, nr. 286/2006, prevede 

înfiinţarea zonelor metropolitane, definite ca asociaţii de dezvoltare 

intercomunitare constituite pe bază de parteneriat. 

Zona metropolitană a municipiului Braşov cuprinde municipiul Braşov şi 11 

comunităţi învecinate acestuia, şi anume: municipiul Codlea şi Săcele, oraşele 

Ghimbav, Predeal şi Râşnov, comunele Cristian, Sânpetru, Hălchiu, Tărlungeni, 

Prejmer şi Hărman. 

Zona metropolitană a municipiului Braşov este constituită în scopul creării 

de noi oportunităţi de afaceri, al construcţiei şi amenajării de locuinţe şi locuri de 

recreere, al atragerii de investiţii, al coordonării proiectelor de mediu şi de 

infrastructură. 

16



În nordul zonei metropolitane predomină dezvoltarea de tip rezidenţial. 

Aici sunt prezente comunităţi rurale; de asemenea un număr mare de locuitori 

din municipiul Braşov s-au mutat în această zonă. 

Estul zonei metropolitane reprezintă o arie majoră de intervenţie, datorită 

multitudinii de factori care contribuie la izolarea socială şi economică a acestui 

teritoriu. Astfel, zona cartierului Gârcini (Săcele) şi comuna Tărlungeni (cu satele 

Tărlungeni, Zizin, Purcăreni şi Cărpiniş) au un nivel scăzut al activităţilor 

economice, iar populaţia se situează la un nivel scăzut de educaţie şi bunăstare. 

Sudul zonei metropolitane reprezintă zona cu o dezvoltare pregnantă a 

turismului. Staţiunea Poiana Braşov, precum şi oraşul Predeal, sunt dedicate 

aproape exclusiv turismului şi sporturilor de iarnă. Oraşul Râşnov se află în 

perioada de evoluţie post-industrială, iar activităţile turistice par să fie răspunsul 

prioritar la problema dezvoltării durabile a oraşului. 

Conform PATJ Braşov, fără o abordare integrată, se poate vedea că 

întreaga zonă are un aspect „peninsular”, fragmentat. Asocierea unităţilor 

administrativ teritoriale poate duce la eliminarea teritoriului nedezvoltat şi 

apariţia unui teritoriu caracterizat de coeziune. 

17



Conform „Conceptului de dezvoltare durabilă a Judeţului Braşov”, oraşul 

Râşnov este inclus în micro-regiunea de dezvoltare durabilă Zona Metropolitană. 

Împărţirea judeţului în 7 micro-regiuni de dezvoltare durabilă 

Sursa: Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov 

18

2.4. Activităţi economice 



2.4.1. Potenţial economic - Dinamica sectorului de IMM-uri 

În ceea ce priveşte profilul economic al oraşului Râşnov, acesta este relativ 

diversificat, activităţile economice reprezentative fiind industria (în special 

industria prelucrătoare), serviciile (în special comerţul) şi agricultura. Domeniile 

de activitate în care exista forţă de muncă calificată în oraşul Râşnov sunt: 

industria de construcţii metalice şi părţi componente ale structurilor metalice, 

industria lemnului, fabricarea substanţelor şi produselor chimice, agricultură, 

comerţ şi construcţii. Strategia de dezvoltare a economiei locale trebuie să plece 

de la elementele care pot să conducă la creşterea competitivităţii, iar unul ar fi 

încurajarea creşterii economice la nivel de firmă, din perspectiva productivităţii şi 

a cifrei de afaceri, ştiut fiind că gradul de bunăstare la nivel local este dat de 

suma bunăstării actorilor individuali. 

Oraşul Râşnov se află pe primele locuri în economia judeţeană la fabricarea 

construcţiilor metalice şi a uneltelor de mână, precum şi la fabricarea cleiurilor şi a 

gelatinelor. Înafara sectorului secundar, cu cea mai mare pondere în economia 

locală, sectorul primar este prezent prin activităţi de cultivare a cerealelor şi creştere 

a animalelor, iar sectorul terţiar în special prin activităţi de comerţ şi transporturi. În 

ultimii ani au înregistrat creşteri semnificative activităţi din industria de prelucrare a 

lemnului şi din producţia de componente electrice pentru motoare şi vehicule, 

aferente sectorului secundar, şi activităţi de consultanţă pentru afaceri şi 

management şi servicii pentru turism, din terţiar. 

În analiza economică ne vom axa în special pe dinamica Întreprinderilor Mici 

şi Mijlocii (IMM) în perioada 2002-2007, subliniind evoluţia salariaţilor şi a cifrei de 

afaceri, precum şi domeniul de activitate a acestora, acolo unde există informaţii. 

Până în anul 2002 (exclusiv) s-au înfiinţat la nivelul oraşului Râşnov 257 

de IMM-uri, cu activităţi principale în comerţ (46% dintre firme), industrie 

prelucrătoare şi construcţii. IMM-urile înfiinţate până în 2002 aveau, la bilanţul 

declarat pe anul 2002, în total 1333 de salariaţi, cei mai mulţi angajaţi fiind la 

FABRICA DE SCULE RÂŞNOV SA (594), la AGROINDUSTRIALA RÂŞNOV SA (137), 

urmate de LUX LORELEI SRL (67) şi ARA SRL (62 salariaţi). 14 dintre firmele 

înfiinţate până în 2002 erau firme cu capital străin şi activau în domenii ca 

prelucrarea lemnului, hoteluri, transporturi şi comerţ. 

19



Numărul total al salariaţilor din firmele înfiinţate până în 2002 rămâne 

constant la bilanţul din 2007 comparativ cu cel din 2002, chiar dacă în firmele 

amintite acesta se diminuează. Cea mai importantă diminuare a numărului de 

salariaţi se înregistrează la FABRICA DE SCULE RÂŞNOV SA (cu 52%, vezi tabelul 

de mai jos), VOPEL SRL şi P.K.M.EXPORT IMPORT SRL, ultimele două cu 

activitate de producţie substanţe chimice, respectiv producţie de mobilier. 

Compensatoriu creşte numărul de salariaţi din comerţ cu aproximativ 80% în 

2007 faţă de 2002 în firmele înfiinţate până în 2002. 

Cifra de afaceri (CA) totală a acestor firme înfiinţate până în 2002 

(exclusiv) creşte de 2,3 ori, de la 51384441 lei în 2002 la 115906273 lei în 2007, 

iar cele care au avut în 2002 CA peste 1milion lei sunt prezentate în tabelul de 

mai jos. Această creştere a cifrei totale de afaceri are loc mai ales pe seama 

firmelor cu activităţi în construcţii (creştere a CA de peste 6,7 ori) şi cu activităţi 

în servicii, în special cele din comerţ (creştere a CA de peste 3 ori) şi din hoteluri, 

baruri şi restaurante (creştere a CA de peste 2,7 ori). 

Tabel 6. Evoluţia salariaţilor şi a cifrei de afaceri în firmele înfiinţate până în anul 

2002, cu cifra de afaceri de peste 1milion lei în 2002 

Firma Domeniu de activitate 

CAEN 

Salariaţi 

2002 

Salaria 

ţi 2007 

FABRICA 

DE SCULE 

RASNOV SA 

M & M 

PRODUCT 

SRL 

ROM RE RO 

MUNTEANU 

SRL 

AGROINDU 

S-TRIALA 

RISNOV SA 

BARBIX 

COM SRL 

CRAEX 

COMIMPEX 

SRL 

VINILACRIL 

CONSULT 

SA 

Fabricarea uneltelor de 

mână 

Comerţ cu ridicata al 

altor produse 

Fabricarea cleiurilor si 

gelatinelor 

Activităţi in ferme mixte 

(cultura vegetală 

combinată 

cu creşterea animalelor) 

Comerţ cu ridicata al 

băuturilor 

Comerţ cu amănuntul in 

magazine nespecializate 

cu 

vânzare predominantă d 

e 

produse alimentare, bău 

turi şi tutun 

Fabricarea altor produse 

chimice 

Capital 

social 

(LEI) 

130062 

98 

Cifra de 

Afaceri 

2002(LEI) 

Cifra de 

Afaceri 

2007(LEI) 

594 12945660 285 12424096 

45900 22 4615965 40 

200 14 2462544 35 

15115 

65 

13115462 

6839274 

137 2054268 73 2440038 

30981 10 1908770 20 1787049 

10000 16 1818298 19 

27589 

8 

3767292 

19 1642004 13 818625 

20

Firma 

EMSILVA 

SRL 

ARA SRL 

PROD 

AURORA 

SRL 

LUX 

LORELEI 

SRL 



Domeniu de activitate 

CAEN 

Silvicultura si 

exploatare forestiera 

Fabricarea altor articole 

din metal 

Fabricarea băuturilor 

alcoolice distilate 

Fabricarea altor articole 

de îmbrăcăminte 

Sursa: : www.listafirme.ro 

Capital 

social 

(LEI) 

14928 

0 

Salariaţi 

2002 

Cifra de 

Afaceri 

2002(LEI) 

Salaria 

ţi 2007 

Cifra de 

Afaceri 

2007(LEI) 

2 1567375 3 9706 

3640 62 1492582 43 2257791 

10000 11 1188694 12 1420380 

200 67 1183677 50 1570394 

Domeniul de activitate al firmelor enunţate mai sus arată că cele mai 

rentabile activităţi economice erau comerţul cu ridicata, fabricarea produselor 

chimice şi comerţul cu amănuntul în magazine nespecializate, deoarece pentru 

aceste firme creşte numărul de salariaţi şi cifra totală de afaceri (în medie de trei 

ori, vezi sumele evidenţiate în tabelul de mai sus). 

După anul 2002 (inclusiv) până în 2007 mai apar 355 de firme, din ele 22 

cu capital străin, dintre care cele mai rentabile activează în tăierea, rindeluirea şi 

impregnarea lemnului şi în fabricarea ambalajelor. Numărul total de salariaţi al 

acestor firme înfiinţate după 2002 era în 2007 de 838, care, însumaţi la totalul 

salariaţilor în 2007, provenind de la firmele înfiinţate până în 2002, dau totalul de 

salariaţi ai IMM-urilor din oraşul Râşnov în anul respectiv. 

Este important de amintit că în analiza sectorului privat, deşi bazele de 

date conţineau în 2009, la începutul anului, 664 de firme pentru oraşul Râşnov, 

doar 612 firme au făcut obiectul analizei, deoarece 52 de firme erau 

înmatriculate în anul 2008, deci nu aveau activitate în 2007, iar datele discuţiei 

s-au bazat pe bilanţul din acest an. Comparativ cu anul 2007, când s-au înfiinţat 

103 firme, se poate constata o scădere a dinamicii apariţiei de IMM-uri în 2008, 

ceea ce constituie un semnal de alarmă pentru dezvoltarea acestui sector. 

Cifra de afaceri a firmelor înfiinţate după 2002 se ridică la suma de 71 

milioane lei, iar cifra totală a tuturor firmelor existente în 2007 pe teritoriul 

oraşului şi care au predat bilanţul în acest an era de 186 milioane lei, o cifră de 

afaceri de peste 3,5 ori mai mare decât în 2002. 

Din totalul de firme existente în 2007 cu sediul în Râşnov, 18 aveau o 

cifră de afaceri de peste 2 milioane lei, 4 fiind înregistrate în perioada 2002-2007 

şi 14 provenind din perioada 1990-2002. Puterea economică a celor 18 firme 

21



este subliniată de faptul că 44% din totalul salariaţilor erau concentraţi în aceste 

firme şi 60% din cifra de afaceri totală a anului 2007 era realizată la nivelul 

acestora. 

Se poate remarca în tabelul de mai jos că, pe lângă fabricarea de 

construcţii metalice, care sunt cele mai rentabile din punct de vedere al cifrei de 

afaceri realizate în 2007, apar noi activităţi importante în peisajul economic, cum 

ar fi producţia de componente electrice pentru autovehicule. 

Tabel 7. Firme noi înfiinţate după anul 2002 şi care au cifra de afaceri peste 1 

milion lei în anul 2007 

Cifra de 

Capital Salari 

Afaceri 

Firma 

Domeniu de activitate CAEN social aţi 

2007 

(LEI) 2007 

(LEI) 

HI LO SISTEME DE 

DEPOZITARE SRL 

BOMBARDIER SRL 

PSICONTROL 

MECHATRONICS 

SRL 

CUMIDAVAS SCC 

Fabricarea de construcţii metalice 

şi părţi componente ale structurilor me 

talice 

Fabricarea de construcţii metalice 

şi părţi componente ale structurilor me 

talice 

Producţia altor componente electrice 

pentru motoare şi vehicule 

Comerţ cu amănuntul, in magazine 

specializate al produselor alimentare 

6079210 147 22934793 

100000 90 11168391 

1700000 45 3462028 

9096 25 2380688 

OCOLUL SILVIC AL 

ORAŞULUI 

Silvicultura şi exploatare forestieră * 20 1795420 

RASNOV 

STEFLORA SRL 

Comerţ cu ridicata al florilor si al 

plantelor 

200 * 1430051 

Sursa: www.listafirme.ro ; *lipsă date la bilanţul pentru anul 2007 

Chiar dacă unele dintre firmele înfiinţate înainte de anul 2002 au 

falimentat, iar dintre cele apărute după această dată nu au rezistat până în 2007, 

putem afirma, conform analizei de mai sus, că sectorul IMM-urilor se dezvoltă în 

oraşul Râşnov, deoarece în perioada 2002 – 2007 numărul de firme creşte în 

2007 de 2,4 ori faţă de anul 2002, numărul de salariaţi creşte de 1,6 ori şi cifra 

de afaceri totală creşte de peste 3,6 ori în acest timp. Graficul de mai jos arată 

cu cât contribuie firmele înfiinţate până în anul 2002 (notate cu 2002 în grafic) şi 

cu cât contribuie cele înfiinţate după 2002 (notate cu 2007 în grafic) la realizarea 

principalilor indicatori ai sectorului de IMM-uri existent în oraşul Râşnov în anul 

2007. Graficul arată că numărul de firme înfiinţate până în 2002, deşi este mai 

mic faţă de cele înfiinţate după 2002, concentrează în 2007 cea mai mare parte a 

22



salariaţilor şi contribuie semnificativ la realizarea cifrei de afaceri din acest an 

(aprox. 62% din valoarea ei), ceea ce relevă stabilitatea sectorului de IMM-uri. 

Contributia firmelor infiintate pana in 2002 si dupa 2002 la realizarea 

principalilor indicatori ai IMM-urilor din orasul Rasnov, in anul 2007 

Cifra totala de 

afaceri (lei) 

62.01% 

37.99% 

Salariaţi 

60.99% 

39.01% 

Numar firme 

41.99% 

58.01% 

0.00% 20.00% 40.00% 60.00% 80.00% 100.00% 

Sursa primară de date: www.listafirme.ro 

Firme infiintate pana in 2002 

Firme infiintate dupa 2002 

Referitor la turism, se poate observa din fişa localităţii că indicatorii 

specifici acestui domeniu au cunoscut creşteri spectaculoase in ultimii 5 ani, 

îndeosebi cei referitori la înnoptările din pensiunile urbane, care cresc de aproape 

11 ori, ca o consecinţă a faptului că cele 233 locuri existente în 2007 în acest tip 

de unitate de cazare sunt foarte solicitate de turişti. În 2003 existau doar 17 

locuri în pensiuni urbane, de aceea putem spune că acest tip de cazare a 

cunoscut o dinamică extrem de benefică pentru dezvoltarea activităţilor de 

turism din zona Râşnovului. 

Este recomandabil să se aibă în vedere Strategia de dezvoltare regională şi 

Planul naţional de dezvoltare 2007-2013, care au ca scop o dezvoltare turistică 

durabilă şi care sunt finanţate prin Programul Operaţional Regional. Se ştie deja 

că autorităţile mizează pe un nou segment pentru dezvoltarea turismului 

romanesc: domeniul schiabil. Programul „Superschi in Carpaţi“ exista, ce-i 

drept, încă din 2003, însă nu prea a avut succes, din cauză că scoaterea 

23



terenurilor agricole din circuitul forestier pentru amenajarea de pârtii presupunea 

plata unor taxe de ordinul miliardelor de lei vechi, ceea ce devenea imposibil de 

aplicat pentru autorităţile locale. 

Pentru subprogramul “Schi în România ” Primăria Râşnov a pregătit deja un 

proiect, în asociaţie cu alte 5 primării, Sinaia, Buşteni, Azuga, Predeal şi Bran- 

Moeciu, pentru a demara investiţiile îndată ce noul program va fi aplicabil. Acest 

subprogram are ca obiective: modernizarea şi extinderea pârtiilor existente şi 

realizarea de noi pârtii de schi în vederea asigurării condiţiilor pentru practicarea 

sporturilor de iarnă la standarde internaţionale; dezvoltarea turismului montan şi 

îmbunătăţirea calitativă a ofertei staţiunilor montane în vederea atragerii de 

turişti. Primarii din aceste localităţi au în vedere, în primul rând, domeniul 

schiabil, dar putem vorbi de un beneficiu mai general privind turismul montan. 

Asemenea investiţii sunt binevenite, mai ales ca in multe din aceste localităţi 

industria se află în declin de mai mult timp. 

Proiectele ce pot fi finanţate prin programul “Superschi în Carpaţi” pot avea 

următoarele arii de interes: 

- amenajarea, dezvoltarea sau reabilitarea infrastructurii generale: căi de 

acces, alimentări cu apă, gaze, curent electric, canalizări, staţii de pompare şi de 

epurare, parcări, drumuri forestiere şi alte utilităţi necesare; 

- amenajarea, dezvoltarea sau reabilitarea pârtiilor de schi, cu instalaţiile de 

transport pe cablu aferente, instalaţiile şi echipamentele de producere a zăpezii 

artificiale şi de întreţinere a pârtiilor şi instalaţii pentru iluminatul pârtiilor de 

schi; 

- amenajarea, dezvoltarea sau reabilitarea pârtiilor destinate practicării 

celorlalte sporturi de iarnă: biatlon, bob, sanie, sărituri de la trambulină şi 

echiparea acestora cu instalaţiile şi echipamentele corespunzătoare; 

- construirea, dezvoltarea sau reabilitarea structurilor de primire turistică 

În privinţa finanţării necesare pentru realizarea infrastructurii specifice, 

primăriile pot accesa fonduri europene pe Axa V, pentru proiecte de dezvoltare a 

turismului regional si local. 

actuale; 

În privinţa unităţilor de cazare se impun câteva măsuri: 

- construirea de pensiuni urbane, astfel încât ele să facă faţă standardelor 

- crearea de noi servicii cu valoare adăugată mare; 

24



- o politică de marketing corespunzătoare, astfel încât pensiunile să aibă un 

grad de ocupare cât mai mare pe întreaga durată a anului; 

- integrarea bazelor de cazare din Râşnov în asociaţiile şi structurile de 

promovare a turismului din România. 

Pentru agrement se poate construi un complex multifuncţional dotat cu 

piscină, saună, restaurant şi baruri, unităţi comerciale, spaţii pentru sport. În 

Râşnov, datorită suprafeţelor generoase de pădure existente, se pot amenaja 

piste/spaţii pentru ATV-uri şi cicloturism/mountainbike. 

În concluzie, în cadrul judeţului Braşov, oraşul Râşnov se poate dezvolta ca 

destinaţie de odihnă şi tratament, dar şi pentru drumeţie montană şi schi. În 

acest sens promovarea antreprenoriatului şi îmbunătăţirea nivelului de instruire 

şi a abilităţilor profesionale şi tehnice ale forţei de muncă de pe plan local 

reprezintă priorităţi majore privind dezvoltarea resurselor umane necesare 

susţinerii şi dezvoltării economice a oraşului. 

2.5. Populaţia. Elemente demografice şi sociale 

2.5.1. Evoluţie şi potenţial demografic 

Descrierea evoluţiei populaţiei şi analiza potenţialului demografic ale 

oraşului Râşnov au fost realizate comparativ cu cele ale populaţiei urbane din 

judeţul Braşov, folosind datele furnizate de Recensămintele populaţiei şi 

locuinţelor din 1966 până în 2002, de fişa localităţii de la Direcţia Judeţeană de 

Statistică Braşov, precum şi date disponibile din baza TEMPO online a Institutului 

Naţional de Statistică. Motivaţia comparaţiei cu populaţia urbană, şi nu cu 

întreaga populaţie, constă în obţinerea unei fidelităţi cât mai mari în conturarea 

profilului demografic al oraşului. Compararea valorilor tuturor indicatorilor cu 

media urbană a contextului suprateritorial arată cât de critică sau avantajoasă 

este poziţia oraşului Râşnov faţă de alte oraşe şi care ar fi problemele cu care se 

confruntă sau care sunt atuurile sale privind potenţialul său demografic. 

După cum se observă din Tabelul 1 populaţia oraşului Râşnov la 

recensăminte manifestă o tendinţă de accentuată creştere, comparativă cu cea a 

populaţiei urbane în general din judeţ, o creştere de peste 60% dacă ne 

raportăm la recensământul din 1966. Pe fondul unui proces de industrializare 

forţată şi de urbanizare accelerată, din perioada comunistă, această creştere are 

loc de fapt până în anul 1990, după care în intervalul 1992 – 2002 se 

înregistrează o scădere a volumului populaţiei oraşului (-5,4%), însă mai slabă în 

25



intensitate decât diminuarea în general a populaţiei urbane din judeţul Braşov (- 

10,2%). 

Tabel 1. Volumul populaţiei oraşului Râşnov la recensăminte 

Recensământ: 1966 1992 2002 

Oraşul 

Râşnov 

Judeţ Brasov* 

(populatie 

urbana) 

Frecvenţe 

absolute 9589 16414 15520 

Frecvenţe 

relative 

1966 = 

100% 

171,2% 161,9% 

Frecvenţe 

absolute 299976 497343 446677 

Frecvenţe 

relative 

1966 = 

100% 

165,8% 148,9% 

Sursa: INSSE, Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor 2002 

*Nota: Populaţia urbană conţine şi populaţia oraşului Râşnov 

La nivel judeţean, populaţia urbană continuă sa scadă până în anul 2002 şi 

se va redresa până în anul 2004, după care scade lent către sfârşitul perioadei 

analizate. 

Evolutia populatiei orasului comparativ cu populatia urbana a judetului 

Brasov, in perioada 1966-2008 

550000 

17400 

520000 

16000 

490000 

Rasnov 

14600 

13200 

11800 

460000 

430000 

400000 

370000 

340000 

Brasov 

10400 

310000 

280000 

9000 

250000 

nr.pers. 

1966 

1990 

1991 

1992 

2002 

2003 

2004 

2005 

2006 

2007 

2008 

Rasnov 

BRASOV_urban 

26



Sursa: DJS (Direcţia Judeţeană de Statistică) Braşov, Fişa Localităţii şi baza de 

date TEMPO a INSSE 

În Râşnov, oraş a cărui denumire în documente apare prima dată în anul 

1331 sub forma româno-slavă de Rosnou, populaţia începe să crească în volum 

încă din anul 2003, într-un ritm superior tendinţei contextului suprateritorial (vezi 

figura de mai jos). Astfel în iulie 2008 populaţia oraşului Râşnov (16193 locuitori) 

va fi cu 4,3% mai mare, comparativ cu cea înregistrată la ultimul recensământ, 

pe când populaţia urbană a judeţului Braşov scade cu 1,3 % în aceeaşi perioadă. 

Evoluţia detaliată pe ani consecutivi, după anul 1990, arată că punctul 

critic al dinamicii populaţiei oraşului a fost anul 2002, când, faţă de anul 1990 

(care a reprezentat vârful evoluţiei populaţiei în ultimii 18 ani), numărul de 

locuitori stabili ai oraşului s-a diminuat cu 10,9%. După acest an, contrar 

tendinţei la nivel judeţean populaţia s-a aflat în continuă creştere, chiar dacă în 

ultimii trei ani această creştere este mai lentă ca ritm. 

nr.pers. 

Evolutia populatiei in perioada 1966-2008 

17400 

16000 

14600 

13200 

11800 

10400 

9000 

1966 

1990 

1991 

1992 

1993 

1994 

1995 

1996 

1997 

1998 

1999 

2000 

2001 

2002 

2003 

2004 

2005 

2006 

2007 

2008 

Sursa: DJS – Braşov, Fişa Localităţii 

Perioada postrevoluţionară (după decembrie 1989) este caracterizată de 

un volum relativ mare de populaţie la debutul ei, de 1,8 ori mai mare decât cel 

înregistrat la recensământul din ’66, cu un uşor declin în 1992 şi cu cel mai 

scăzut număr de locuitori în 2002 (vezi figura de mai jos), după care volumul 

27



populaţiei din 2003 până în 2008 se redresează, ajungând aproximativ la 

valoarea înregistrată în anul 1999. 

În concluzie, după recensământul din 1966, populaţia aproape că se 

dublează în 25 de ani, iar în următorii 20 de ani are tendinţa de a rămâne 

constantă, cu mici fluctuaţii nesemnificative. 

Ar fi utilă o cercetare asupra cauzelor ce au condus la scăderea populaţiei 

până în 2002 şi asupra factorilor favorizanţi redresării ei din perioada următoare, 

ce au determinat creşterea constantă a populaţiei în ultimii 5 ani din perioada 

analizată (1990-2008). 

2.5.2. Densitatea populaţiei 

Datorită creşterii continue a volumului populaţiei oraşului Râşnov, în 

perioada 2003 – 2008, a crescut în acelaşi ritm şi densitatea populaţiei de la 96 

locuitori/km² în 2003 la 99 locuitori/km² în 2008. Densitatea populaţiei oraşului 

a fost permanent mult inferioară mediei densităţii urbane din judeţul Braşov (99 

locuitori/km² faţă de 359 locuitori/km² în 2008) ceea ce demonstrează că oraşul 

deţine o suprafaţă administrativă întinsă, ţinând cont de faptul că prin mărimea 

populaţiei este un oraş de talie medie în grupul celor 10 UAT urbane din judeţ. 

Oraşele mai mari sunt: Braşov, Făgăraş, Săcele, Zărneşti şi Codlea. Chiar dacă 

este al şaselea oraş ca mărime a populaţiei, Râşnov are avantajul de a fi câştigat 

populaţie în volum în ultimii 5 ani, fenomen manifestat numai în alte trei oraşe 

din judeţ: Codlea, Ghimbav şi Zărneşti. 

2.5.3. Structura pe sexe şi vârste 

Distribuţia pe sexe a populaţiei oraşului Râşnov reflectă un relativ echilibru 

între ponderea populaţiei masculine 48,8% - 7886 bărbaţi şi a celei feminine 

51,2% - 8269 femei, situaţia fiind uşor diferită faţă de cea observată la nivelul 

mediului urban al judeţului Braşov – populaţie feminină (51,9%) şi populaţie 

masculină (48,1%),. Raportul de masculinitate (număr de bărbaţi la 100 femei) 

are în 2008, la nivelul oraşului studiat, valoarea de 95,3 ceea ce înseamnă că 

acesta este superior celui calculat la nivelul judeţului Braşov, care indică 92,8 

bărbaţi la 100 de femei. Acest indicator a fost subunitar tot timpul, în perioada 

studiată, cu alte cuvinte numărul femeilor l-a depăşit pe cel al bărbaţilor încă de 

la începutul anilor ’90. Până în 1992 raportul masculin-feminin a fost în general 

unul echilibrat, după care diferenţa dintre sexe s-a accentuat în detrimentul celei 

masculine, urmând ca în ultimii doi ani să revină la echilibru de la începutul anilor 

28



’90. Vom vedea însă în structura pe sexe şi vârste a populaţiei care sunt 

cohortele de populaţie cu diferenţe semnificative între sexe. 

Tabel 2. Evoluţia populaţiei pe sexe şi grupe principale de vârstă în anii 2002 şi 

2008, faţă de recensământul din 1992 

Grupe 

principale 

de vârstă 

0 –14 ani 15 – 59 ani 60 şi peste 

1992 2002 2008 1992 2002 2008 1992 2002 2008 

Femei 2382 

(100%) 

Bărbaţi 2345 

(100%) 

-43.9 -52.8 

-39.1 -48.3 

5061 

(100%) 

5082 

(100%) 

8.7 16.5 

5.2 13.0 

886 

(100%) 

628 

(100%) 

Total 4727 

10143 

1514 

-41.5 -50.5 

6.9 14.7 

(100%) 

(100%) 

(100%) 

Sursa primară de date: Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov 

22.3 40.9 

29.6 48.4 

25.4 44.0 

Analiza evoluţiei populaţiei pe sexe şi grupe de vârstă arată că cea mai 

dezavantajată categorie de vârstă sunt copiii, care sunt din ce în ce mai puţini 

faţă de recensământul din 1992. Dintre aceştia, fetele scad ca număr într-un ritm 

uşor superior scăderii numărului de băieţi, astfel că în 2008 rămân doar 47 

procente din totalul existent în 1992. Pe toată perioada analizată, scăderea totală 

a populaţiei de 0-14 ani, la 50% din cea existentă în 1992, se face atât pe seama 

populaţiei feminine, cât şi pe seama celei masculine din această categorie de 

vârstă. Populaţia masculină este însă cea care influenţează semnificativ evoluţia 

unei alte categorii de populaţie, şi anume vârstnicii (60 de ani şi peste), pozitiv 

de această dată, ajungând ca în 2008 această categorie să crească în volum cu 

aproape 48,4% faţă de anul 1992. Recensământul din 2002 este cel care 

marchează de fapt diferenţierea de creştere dintre bărbaţi şi femei la această 

categorie de vârstă (valoarea punctată în tabelul de mai sus), când ponderea 

bărbaţilor era mai mare cu o treime din totalul populaţiei de peste 60 de ani faţă 

de cea înregistrată în anul 1992. Creşterea numărului de bărbaţi cu vârste de 60 

de ani şi peste şi a populaţiei în general din această categorie de vârstă, 

combinată cu scăderea numărului de copii, cu aceeaşi intensitate, confirmă 

existenţa unui proces de îmbătrânire demografică la nivelul oraşului, cu implicaţii 

profunde socio-economice. 

Se poate afirma că în general mediul urban al judeţului Braşov se 

confruntă cu această problemă, însă, faţă de anul 1992, aici ponderea de copii 

29



scade până în 2002 cu 9,6 puncte procentuale, pe când în Râşnov scăderea este 

de aproape 14,4 puncte procentuale în aceeaşi perioadă (de la 28,9% în 1992 la 

14,5%). În ceea ce priveşte populaţia de 60 de ani şi peste, la recensământul din 

1992, era mai redusă ca pondere în oraşul Râşnov (9,2%) decât în populaţia 

urbană totală a judeţului (11%) şi ajunge la o pondere de 13,5% în populaţia 

totală a anului 2008, în timp ce ponderea la nivel de judeţ creşte şi ea la 16,4%. 

Cu alte cuvinte, populaţia tânără a oraşului scade mai mult între recensăminte 

decât a altor oraşe din judeţ, în schimb populaţia vârstnică înregistrează un ritm 

de creştere inferior în Râşnov faţă de celelalte oraşe din judeţ. Totuşi în 2008 

ponderea copiilor este mai mare comparativ cu cea a judeţului, iar ponderea de 

vârstnici este mai mică în populaţia Râşnovului faţă de cea urbană a judeţului 

(13,5% faţă de 16,4%). 

Piramida vârstelor pe sexe, Orasul Rasnov, judeţul 

Brasov, comparativ pentru anii 1992 şi 2008 

85 > 

80-84 ani 

75 -79 ani 

70-74 ani 

65-69 ani 

60-64 ani 

55-59 ani 

50-54 ani 

45-49 ani 

40-44 ani 

35-39 ani 

30-34 ani 

25-29 ani 

20-24 ani 

15-19 ani 

10-14 ani 

5- 9 ani 

0- 4 ani 

-1000 -800 -600 -400 -200 0 200 400 600 800 1000 

Masculin 

Feminin 

Asta înseamnă că în anii ’90 oraşul Râşnov avea avantajul unei populaţii 

foarte tinere în comparaţie cu celelalte oraşe ale judeţului Braşov, însă în timp 

30



pierde treptat acest avantaj, ajungând în 2008 la o populaţie relativ îmbătrânită, 

dar mai puţin îmbătrânită faţă de majoritatea celorlalte oraşe, ceea ce-i conferă 

un atribut de oraş tânăr în peisajul urban al judeţului. 

Populaţia în vârstă de muncă, cu vârste cuprinse între 15-59 ani, a fost în 

Râşnov mai redusă ca pondere decât în alte oraşe la recensământul din 1992 

(61,9% faţă de 64,8% ponderea medie urbană) şi nu depăşeşte media la 

recensământul din 2002 (69,9% faţă de 70,1% ponderea medie urbană), dar în 

2008 reuşeşte să înregistreze valori mai mari decât media (72% faţă de 71,4% 

pondere media urbană), ceea ce arată teoretic că în acest oraş ar exista o sursă 

importantă de forţă de muncă. Practic este util de ştiut cât din această populaţie 

este activă şi câtă inactivă pentru a aprecia corect mărimea acestei resurse. 

Distribuţia detaliată pe sexe şi grupe mici de vârstă este cea care arată 

mărimea comparativă a cohortelor generaţionale (câte 5 generaţii) exprimată 

grafic prin piramida vârstelor, iar comparaţia celor două piramide de mai sus ne 

dă informaţii despre tendinţele de înlocuire a generaţiilor în ultimii 15 ani. 

Piramidele vârstelor, realizate cu datele înregistrate la nivelul anilor 1992 

(reprezentată prin coloane orizontale pentru fiecare categorie de sex) şi 2008 

(reprezentată prin linii pentru fiecare categorie de sex), furnizate de Direcţia 

Judeţeană de Statistică Braşov, vin să completeze analiza structurii pe vârste a 

populaţiei oraşului Râşnov, punând în evidenţă efectivele reduse ale cohortelor 

de tineri, în special a populaţiei feminine, dar şi un proces de îmbătrânire a 

populaţiei în curs de instalare. 

Acest lucru e confirmat de forma bazelor celor două piramide, ce se 

îngustează până în 2008 semnificativ la toate grupele mici de vârstă până în 15 

ani (vezi figurile de mai sus), în special grupa 5-9 ani femei. Dacă în prezent 

numărul de nou-născuţi este relativ echilibrat pe cele două sexe, acum 5-10 ani 

a existat o tendinţă constantă de descreştere a numărului de fete. 

Îngroşarea vârfului piramidei din 2008 faţă de cea din 1992, în special a 

populaţiei masculine de peste 60 de ani, indică creşterea în volum a populaţiei 

vârstnice. În acelaşi timp, această modificare a mărimii populaţiei vârstnice arată 

o îmbunătăţire a nivelului de trai prin creşterea duratei medii a vieţii. Pentru 

mediul urban al judeţului Braşov durata medie a vieţii a crescut în perioada 

1996-2006 de la 66,8 ani la 70,1 ani pentru bărbaţi şi de la 75,1 ani la 77,4 ani 

pentru femei. Totuşi această redimensionare a populaţiei de 60 de ani şi peste 

31



înseamnă, pe lângă o sarcină socială sporită pentru segmentul populaţiei adulte, 

o creştere a necesităţii de servicii sociale şi medicale. 

Dacă în 1992 populaţia tânără şi în special generaţiile cu vârste cuprinse 

între 10-14 ani la femei şi 35-39 ani la bărbaţi deţineau cel mai mare segment 

din populaţia totală, în 2008 generaţiile anilor:’54 -’58, ’79 -’83 (la femei) şi ’84- 

’88 (la bărbaţi) sunt cele mai bine reprezentate. Asta înseamnă că în prezent 

oraşul are o importantă resursă de forţă de muncă tânără, dar, dacă nu se vor 

lua măsuri de stimulare a natalităţii, peste 30-35 de ani această populaţie devine 

inactivă din punct de vedere economic şi o sarcină socială din ce în ce mai mare 

pentru o populaţie tânără viitoare din ce în ce mai redusă ca număr. 

Indicele vitalităţii populaţiei, calculat prin raportarea populaţiei tinere la 

populaţia vârstnică, are în 2008 valoarea de 1,1 pentru oraşul Râşnov, sub 

nivelul dorit de 1,5 care asigură înlocuirea generaţiilor. Însă este de remarcat 

faptul că pentru mediul urban al judeţului Braşov acest indicator este mult mai 

mic (0,7). 

Nupţialitatea şi divorţialitatea, cu alte cuvinte numărul de căsătorii şi 

divorţuri la mia de locuitori, sunt indicatori ce dau informaţii asupra modelului de 

familie spre care se tinde în teritoriul analizat. Sunt indicatori demografici 

dinamici, care influenţează sănătatea familiei, cu repercusiuni asupra stării de 

sănătate a individului. Dacă în perioada anilor ’90 nupţialitatea rămâne relativ 

constantă, divorţialitatea atinge un maxim în 1996 de 2‰, după care timp de 10 

ani scade la valori sub 0,2‰. În 2005 avem o creştere importantă a numărului 

de divorţuri, 1,6‰, şi cea mai scăzută rată a nupţialităţii din ultimii 18 ani, 

4,5‰. În prezent, datele disponibile la nivel de an 2007 arată că nupţialitatea 

este mai mare în oraşul analizat (9‰ faţă de 8,4‰ media urbană), iar 

divorţialitatea semnificativ mai mică (0,9‰ faţă de 3,3‰ media urbană), ceea 

ce înseamnă că, faţă de celelalte oraşe, în Râşnov, chiar dacă apare familia 

mononucleară şi creşte vârsta medie la căsătorie a ambilor parteneri, tinde să se 

conserve modelul familial tradiţional nuclear. 

Mişcarea naturală în general şi procesul de îmbătrânire demografică în 

special determină calitatea, amploarea şi ritmul vieţii socio-economice în oraşul 

studiat. Efectele acestora pot fi puse în evidenţă de raportul de dependenţă după 

vârstă care exprimă raportul dintre populaţia tânără şi vârstnică şi populaţia în 

vârstă de muncă (15-59 ani) şi ne arată sarcina socială pe care o suportă 

segmentul populaţiei adulte, care are cea mai importantă contribuţie la realizarea 

32



bugetului familial şi are de asemenea un rol activ în formarea tinerei generaţii. 

Raportul de dependenţă după vârstă, pe baza datelor din 2008, stabilea la nivelul 

oraşului un număr de 388 dependenţi minori şi vârstnici ce revin la 1000 de 

persoane în vârstă de muncă, faţă de 400 la nivelul Braşovului urban, ceea ce 

face ca sarcina socială a populaţiei apte de muncă a oraşului Râşnov să fie mai 

mică decât cea a populaţiei urbane în vârstă de muncă din judeţul Braşov. Ca o 

circumstanţă favorizantă pentru Râşnov trebuie menţionat că valoarea mare a 

indicatorului se datorează ponderii mai mari de copii decât de vârstnici (14,5% 

respectiv 13,5%), situaţie ce-i conferă un avantaj în raport cu mediul urban al 

judeţului. 

2.5.4. Structura etnică şi religioasă 

Pentru caracterizarea structurii etnice s-au folosit date de la recensăminte, 

dar mai ales un studiu realizat de Direcţia Judeţeană de Statistică (DJS) Braşov 

privind situaţia rromilor din judeţul Braşov. Analiza relevă tendinţa continuă de 

creştere în ultimul timp a ponderii populaţiei care s-a declarat la recensământ de 

etnie rromă în total populaţie a judeţului, de la 0,8 % în anul 1966 la 3,1 % în 

anul 2002. Din diferite motive, la recensămintele precedente, rromii au ezitat săşi 

declare naţionalitatea. Faptul că la recensământul din 2002 populaţia începuse 

să conştientizeze că declararea apartenenţei la o etnie nu reprezintă un pericol ci 

dimpotrivă, poate explica această creştere. O altă explicaţie ar fi aceea că etnia 

rromă are un profil demografic specific cu o fertilitate feminină mai ridicată. 

În ceea ce priveşte structura etnică a populaţiei oraşului Râşnov, trebuie 

menţionat că după români, care sunt majoritari (96,6% conform recensământului 

din 2002, date de pe www.edrc.ro ), maghiarii ar reprezenta a doua etnie ca 

pondere (2,1%), iar germanii a treia (1%). Rromii reprezentau doar 0,2% din 

populaţia din acel moment. Faţă de mediile la nivel judeţean putem afirma că aici 

avem români şi germani mai numeroşi ca pondere în total populaţie stabilă din 

2002, însă mult mai puţini maghiari faţă de ponderea pe judeţ. Structura 

populaţiei după limba maternă arată că, după limba română, ponderi însemnate 

de locuitori din Râşnov vorbeau maghiara, germana şi limba rromanes. La ultimul 

recensământ, dintre religiile menţionate în Râşnov, cele cu cei mai mulţi adepţi 

erau: ortodoxă (93%), romano-catolică (2,7%) şi reformată (0,6%). 

33



2.5.5. Mişcarea naturală şi migratorie 

Dintre componentele care determină evoluţia populaţiei se remarcă ca 

importanţă cele două tipuri de mişcări ale populaţiei: mişcarea naturală cu cele 

două fenomene pe care le surprinde – natalitatea şi mortalitatea – şi mişcarea 

migratorie. 

Natalitatea, ca fenomen demografic, este măsurată prin rata natalităţii 

care reprezintă numărul de copii născuţi vii la 1000 de locuitori într-o perioadă 

determinată (un an calendaristic). În anul 2007, conform datelor furnizate de 

DJS Braşov (Fişa localităţii), în oraşul Râşnov rata natalităţii avea valoarea de 

10,4‰, cea mai mare valoare din ultimii 15 ani. Dacă la începutul anilor ’90 rata 

natalităţii era în medie de peste 10‰, ea scade între anii 1993-2000, an după 

care se redresează cu valori ce nu trec sub pragul 9,5‰ (vezi graficul de mai 

jos). În 2007 natalitatea înregistrată la nivelul urbanului din judeţ (9,2‰) era 

inferioară celei din oraşul Râşnov. Valorile natalităţii în oraşul analizat au fost în 

toată perioada de referinţă superioare mediei urbane, ceea ce înseamnă că avem 

un oraş tânăr în raport cu celelalte oraşe, cu un potenţial crescut de vitalitate 

demografică. 

Evolutia miscarii naturale in perioada 1990-2007 

12.0 

10.0 

8.0 

6.0 

4.0 

2.0 

0.0 

-2.0 

1990 

1991 

1992 

1993 

1994 

1995 

1996 

1997 

1998 

1999 

2000 

2001 

2002 

2003 

2004 

2005 

2006 

2007 

natalitate mortalitate spor natural 

34



Mortalitatea se măsoară tot cu ajutorul unei rate care reprezintă numărul 

celor decedaţi la 1000 de locuitori într-o perioadă determinată (un an 

calendaristic), iar importanţa acestui fenomen demografic derivă din faptul că el 

este şi un indicator al calităţii vieţii, fiind direct influenţat de factori socioeconomici, 

precum accesul la serviciile de sănătate şi nivelul de educaţie, dar şi 

de factori ecologici. Rata mortalităţii în oraşul Râşnov avea în 1997 şi în 2004 cea 

mai ridicată valoare în ultimii 18 ani, de peste 9‰. În 2005 scade la 7,6‰, însă 

după aceea creşte constant cu câte 0,1 puncte procentuale până în 2007. În 

context suprateritorial este de remarcat situaţia extrem de favorabilă a oraşului 

privind rata mortalităţii mult inferioară mediei urbane atât din 2007 (7,8‰ faţă 

de 9,1‰), cât şi din ultimii 3 ani. În ceea ce priveşte mortalitatea infantilă, 

trebuie precizat faptul că în aceşti ultimi 3 ani s-a înregistrat un număr constant 

de decese 0-1 an, de aceea, chiar dacă mortalitatea infantilă are valori sub 

media urbană, trebuie tras un semnal de alarmă privind calitatea serviciilor 

medicale pentru nou-născuţi şi monitorizarea evoluţiei lor. 

Sporul natural este un indicator care reflectă echilibrul existent între cele 

două fenomene: natalitate şi mortalitate. El evidenţiază creşterea naturală a unei 

populaţii şi se calculează ca diferenţă între numărul de naşteri şi cel de decese 

care au avut loc într-un an raportată la volumul populaţiei. Pentru oraşul Râşnov 

sporul natural înregistrează valori negative doar în 1997, în rest are valori 

pozitive, având tendinţa în ultimii 2 ani să recupereze poziţiile de la debutul 

perioadei analizate, când natalitatea era mare şi mortalitatea mică (vezi graficul 

de mai sus). În context suprateritorial sporul natural este negativ din 1994 până 

în 2006, şi numai în 2007 devine pozitiv, dar cu o valoare aproape de 0, ceea ce 

plasează oraşul studiat într-o poziţie favorabilă privind creşterea naturală a 

populaţiei, în peisajul urban al judeţului. 

Tabel 3. Mişcarea migratorie a populaţiei oraşului Râşnov (1990/2007) 

Anul Persoane Sold La 1000 de locuitori 

stabilite plecate 

migratoriu 

stabilite 

‰ 

plecate 

‰ 

rata 

‰ 

1990 211 682 -471 12.1 39.2 -27.0 

1992 304 170 134 18.5 10.4 8.2 

2002 296 242 54 19.1 15.6 3.5 

2007 322 224 98 20.1 14.0 6.1 

BV_urban_2007 6373 7924 -1551 14.5 18.0 -3.5 

Sursa primară de date: Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov, Fişa Localităţii 

1990-2007 

35



Evoluţia volumului populaţiei este influenţată nu doar de mişcarea naturală 

a acesteia, ci şi de mişcarea migratorie. Chiar dacă mişcarea naturală este 

pozitivă, mişcarea migratorie rămâne şi ea foarte importantă prin intensitatea 

manifestării fenomenului şi prin sensul acesteia. Migraţia reprezintă totalitatea 

stabilirilor şi plecărilor cu domiciliu înregistrate la nivelul unei unităţi 

administrativ-teritoriale. 

Sporul migratoriu pentru oraşul Râşnov înregistrează în anul 1992 cea mai 

mare valoare pozitivă a sporului migratoriu din perioada analizată. Dacă în 

perioada 1995-1998 acest indicator avea valori negative (1990, cea mai scăzută 

valoare, vezi tabelul de mai sus), recuperează din 2001, moment în care tinde să 

atingă valoarea din 1992. Sporul migratoriu nu depăşeşte valoarea de atunci şi 

ajunge la doar 6,1‰ în 2007. Totuşi, valoarea pozitivă a acestui spor la nivelul 

oraşului Râşnov faţă de nivelul mediului urban braşovean în general, ne 

îndreptăţeşte să afirmăm că este un oraş atractiv pentru populaţia din judeţ, şi 

nu numai. 

Luând în considerare atât mişcarea naturală, cât şi mişcarea migratorie, 

sporul anual al oraşului Râşnov înregistrează în 2007 o valoare pozitivă de 

8,7‰, mai mică decât în 2001 (9,8‰), însă pozitiv comparativ cu media 

urbană negativă a judeţului Braşov (-3,7‰), valoare dată atât de mişcarea 

naturală, cât şi de cea migratorie (ambele negative) înregistrate în acest an. 

Acest lucru relevă tendinţa scăderii populaţiei urbane braşovene contrară 

tendinţei de creştere a populaţiei oraşului Râşnov. 

2.5.6. Resursele umane şi forţa de muncă 

Resursele de muncă reprezintă acea categorie de populaţie care dispune 

de ansamblul capacităţilor fizice şi intelectuale care îi permit să desfăşoare o 

muncă utilă în una din activităţile economiei naţionale şi includ: populaţia în 

vârstă de muncă, aptă de a lucra (bărbaţi de 16 - 62 ani şi femei de 16 - 57 ani), 

precum şi persoanele sub şi peste vârsta de muncă aflate în activitate. 

Datele puse la dispoziţie de DJS Braşov privind distribuţia populaţiei pe 

grupe de vârstă din anul 2002 arătau că, deşi în oraşul Râşnov proporţia 

populaţiei în vârstă de muncă (15-59 ani) era de aproximativ 70%, doar 44,1% 

reprezenta populaţia activă a oraşului (6834 persoane) în total populaţie. Dintre 

acestea, 4902 erau persoane ocupate (reprezentând 31,6% din populaţia totală a 

oraşului şi 71,7% din populaţia activă a oraşului), iar 1932 erau şomeri. 

36



Ponderea ocupării masculine era în 2002 de 56% depăşind-o pe cea a ocupării 

feminine cu 12 puncte procentuale. Salariaţii reprezentau, în anul 2002, 

aproximativ 42,6% din populaţia ocupată şi circa 13,5% din populaţia totală a 

oraşului. Numărul mediu de salariaţi scade în perioada 2003-2006, dar creşte în 

2007, ajungând la o valoare mai mare ca la recensământul din 2002. 

Cel mai mare număr de ocupaţi îl regăsim în industria construcţiilor 

metalice şi a produselor din metal – 587 (27,6% din total ocupaţi în industrie şi 

12,0% din totalul de ocupaţi), în comerţ – 10,9% , în administraţie publică – 

7,6% şi în construcţii – 7,5%. În general la recensământul din 2002 sectorul 

secundar era predominant (50, 9%), urmat de sectoarele terţiar, cu 44,3% din 

ocupaţi, şi primar, cu 4,7% populaţie ocupată în acest sector. 

Tabel 4. Situaţia privind numărul cursurilor de formare profesionala pentru 

persoanele care beneficiază de servicii gratuite de formare profesionala, 

organizate de AJOFM Braşov in perioada 01.01.2009 - 30.04.2009 

nr. 

crt. Denumire calificare 

Total 

cursuri 

1 Bucătar 2 

2 Camerista 2 

3 Coafor 1 

4 Cofetar patisier 1 

5 Cosmetician 1 

6 Dulgher, tâmplar, parchetar 2 

7 

Instalator instalaţii tehnico-sanitare şi 

gaze 1 

8 Limba engleză 1 

9 Limba germană 1 

10 Lucrător în comerţ 2 

11 Manichiurist, pedichiurist 2 

12 Maseur 1 

13 

Montator pereţi şi plafoane din ghips - 

carton 1 

14 Operator calculator electric şi reţele 9 

15 

Operator la maşini unelte semiautomate şi 

automate 1 

16 

Ospătar (chelner) vânzător în unităţi de 

alimentaţie 1 

17 Sudor 1 

18 Tâmplar universal 1 

19 Tehnician maseur 1 

20 Zidar, pietrar, tencuitor 3 

21 Zugrav, ipsosar, tapetar, vopsitor 1 

Sursa de date: AJOFM Braşov, iunie 2009 

37



Rata şomajului, calculată ca raport între şomeri şi populaţia activă, 

înregistrată în oraşul Râşnov, în anul 2002, era de 28,3%, înregistrând valori 

uşor mai ridicate în rândul bărbaţilor, decât în rândul femeilor. Valoarea ridicată 

a ratei şomajului corelată cu diminuarea numărului mediu de salariaţi între anii 

2003-2006 au impus necesitatea iniţierii unor programe de formare şi reorientare 

profesională în domenii cu potenţial de dezvoltare, spre exemplu în servicii (vezi 

oferta de cursuri din tabelul de mai jos). În perioada amintită, numărul de 

salariaţi din industrie s-a diminuat (pe seama scăderii acestuia în industria 

energie electrică, termică, gaze şi apă), dar şi cel din sănătate şi asistenţa 

socială şi agricultură. Singurele activităţi ale economiei naţionale ce au înregistrat 

creşterea numărului de salariaţi în ultimii 5 ani sunt comerţul, construcţiile şi 

administraţia publică. 

La începutul anului 2009, oraşul Râşnov cu 490 persoane ocupa poziţia a 

5-a în judeţ privind numărul de şomeri, după municipiul Braşov, cu cei mai mulţi 

şomeri - 3.779 persoane, urmat de Făgăraş – 749 , Săcele – 702 şi Zărneşti – 

543. 

Oferta de cursuri la nivel de judeţ va trebui urmărită şi la nivelul oraşului 

Râşnov, pentru a informa permanent această categorie de populaţie, care adesea 

nu are acces la astfel de informaţie. 

O privire de ansamblu asupra populaţiei oraşului ne arată modul în care 

aceasta se distribuie între populaţie activă şi inactivă. Mai sus a fost prezentată 

componenta activă a populaţiei şi modul în care aceasta se distribuie în ocupaţi şi 

şomeri; componenta inactivă 

se compune din pensionari, studenţi, persoane 

casnice şi persoane aflate în întreţinere. În Râşnov, la ultimul recensământ, rata 

de inactivitate era destul de mare, în jur de 55%. 

Populaţia şcolară a oraşului Râşnov îşi desfăşura activitatea la nivelul 

anului 2007 în 73 de săli de clasă şi cabinete şcolare, dotate cu 78 de PC-uri, şi 

era compusă din 2506 de preşcolari şi elevi distribuiţi astfel: copii înscrişi în 

grădiniţe – 506, elevi în şcoli primare – 551, gimnaziale – 662, la liceu – 553 şi 

în şcoli de arte şi meserii – 234. În ultimii 5 ani, numărul de elevi scade, în 

deosebi cei din învăţământul gimnazial şi liceal, în timp ce populaţia preşcolară 

creşte cu 30%. Personalul didactic care deserveşte această populaţie şcolară era 

compus din 189 de cadre didactice distribuite astfel: 26 cadre didactice în 

grădiniţe, 116 în învăţământul primar şi gimnazial şi 47 în învăţământul liceal. În 

oraş există 8 laboratoare şcolare şi 5 biblioteci, din care una este publică. Pentru 

38



a reorienta profesional resursele umane ale oraşului este necesar să fie 

îndreptate către un învăţământ profesional şi postliceal orientat spre domenii 

diverse de interes pentru dezvoltarea locală. 

În domeniul ocrotirii sănătăţii erau implicate 43 cadre medicale din care 

medici de familie – 11, stomatologi – 8, farmacişti – 6 şi personal mediu sanitar 

– 18. Pe lângă cele 11 cabinete ale medicilor de familie, din sectorul public, mai 

există 8 cabinete stomatologice (4 sector public, 4sector privat), 5 farmacii şi 4 

cabinete medicale de specialitate (1 sector public şi 3 sector privat). 

În concluzie, din punct de vedere al evoluţiei populaţiei şi al potenţialului 

demografic, precum şi al resurselor de muncă existente, oraşul Râşnov se 

caracterizează prin: 

Creşterea uşoară a volumului populaţiei de la 16108 locuitori în 2000 

la 16193 în 2008, contrar tendinţei de scădere a populaţiei urbane din 

judeţul Braşov (în ultimii 5 ani); Râşnov are avantajul de a fi câştigat 

populaţie în volum în ultimii 5 ani, fenomen manifestat numai în alte 

trei oraşe din judeţ: Codlea, Ghimbav şi Zărneşti 

Densitatea populaţiei oraşului a fost în ultimii 18 ani net inferioară 

mediei densităţii urbane din judeţul Braşov (99 locuitori/km² faţă de 

359 locuitori/km² în 2008) 

Scădere accentuată a populaţiei de 0-14 ani la 50% din cea existentă 

în 1992 

Fenomen de îmbătrânire lentă a populaţiei – procent relativ mare al 

populaţiei cu vârste de 60 ani şi peste - 13,5%, însă mult mai scăzut 

faţă de cel la nivel urban al judeţului – 16,4%; populaţia vârstnică 

înregistrează un ritm de creştere inferior în Râşnov faţă de celelalte 

oraşe din judeţ 

În 2008 generaţiile anilor: ’54 -’58, ’79 -’83 (la femei) şi ’84-’88 (la 

bărbaţi) sunt cele mai bine reprezentate, ceea ce reprezintă o 

importantă resursă de forţă de muncă tânără 

Populaţia în vârstă de muncă, cu vârste cuprinse între 15-59 ani, 

depăşeşte media urbană în 2008 (72% faţă de 71,4% pondere media 

urbană) 

Raportul de dependenţă demografic avea în 2008 valoarea de 388‰, 

mai mic faţă de 400‰ la nivelul Braşovului urban, mai ales pe seama 

39



ponderii mai mari de copii decât de vârstnici, situaţie ce-i conferă un 

avantaj în raport cu mediul urban al judeţului 

Indicele vitalităţii populaţiei în 2008 de 1,1 se află sub valoarea 

dezirabilă (1,5) care asigură înlocuirea generaţiilor, însă este superior 

celui la nivel urban (0,7) 

Creşterea duratei medii a vieţii în perioada 1996-2006 de la 66,8 ani la 

70,1 ani pentru bărbaţi şi de la 75,1 ani la 77,4 ani pentru femei; 

După români, care sunt majoritari (96,6% conform recensământului 

din 2002), maghiarii ar reprezenta a doua etnie ca pondere (2,1%), iar 

germanii a treia (1%) 

Natalitatea înregistrată în 2007 avea valoarea de 10,4‰, cea mai 

mare valoare din ultimii 15 ani, superioară faţă de media urbană 

(9,3‰) 

Rata mortalităţii era în 2007 mult inferioară (7,8‰) mediei urbane 

(9,1‰), fenomen constant în ultimii 3 ani; 

Sporul anual al oraşului Râşnov înregistrează în 2007 o valoare 

pozitivă de 8,7‰ (cu 6,1‰ spor migratoriu), contrar sporului anual la 

nivelul urban al judeţului Braşov (-3,7‰), atât din cauza mişcării 

naturale, cât şi a celei migratorii (ambele negative) înregistrate în 

acest an; 

Deşi proporţia populaţiei în vârstă de muncă (15-59 ani) era în 2002 

de aproximativ 70%, doar 44,1% reprezenta populaţia activă a 

oraşului (6834 persoane) din total populaţie; 

Salariaţii reprezentau, în anul 2002, 42,6% din populaţia ocupată şi 

circa 13,5% din populaţia totală a oraşului 

La recensământul din 2002 sectorul secundar era predominant 

(50,9%), urmat de sectoarele terţiar, cu 44,3% din ocupaţi, şi primar, 

cu 4,7% populaţie ocupată în acest sector 

Cel mai mare număr de ocupaţi îl regăsim în industria construcţiilor 

metalice şi a produselor din metal – 587 (27,6% din total ocupaţi în 

industrie şi 12,0% din totalul de ocupaţi), în comerţ – 10,9% , în 

administraţie publică – 7,6% şi în construcţii – 7,5% 

Rata şomajului era în anul 2002 de 28,3%, înregistrând valori uşor mai 

ridicate în rândul bărbaţilor, decât în rândul femeilor 

Rata de inactivitate era destul de mare în 2002, în jur de 55% 

40



În ultimii 5 ani, numărul de elevi scade, în deosebi cei din 

învăţământul gimnazial şi liceal, în timp ce populaţia preşcolară creşte 

cu 30% 

La începutul anului 2009, oraşul Râşnov ocupa poziţia a 5-a în judeţ 

privind numărul de şomeri, după municipiul Braşov, Făgăraş, Săcele şi 

Zărneşti indicatori care reflectă prezenţa şi manifestarea unor alterări 

ale structurilor demografice la nivelul oraşului Râşnov, dar şi anumite 

avantaje ale acestora. 

2.6. Circulaţii 

2.6.1. Situaţia existentă şi disfuncţionalităţi 

Oraşul Râşnov este străbătut de: 

- traseul drumului naţional DN 73 (E574), la 5 km de Cristian, la 12 km de 

Braşov şi la 12 km de Bran; 

Infrastructura rutieră 

41

Predeal; 



- traseul drumului naţional DN 73A, la 12 km de Zârneşti şi la 22 km de 

- traseul drumului naţional DN 1E, la 9 km de Poiana Braşov; 

- traseul drumului judeţean DJ 101. 

Din punct de vedere al infrastructurii feroviare, teritoriul oraşului Râşnov 

este străbătut de calea ferata Braşov-Zărneşti, cu staţia şi halta Râşnov, şi de un 

racord CF industrial. 

Reţeaua stradală a oraşului este formată din străzi de categoriile a III a şi 

a IV a, cu elemente geometrice (vezi tabel) ale profilului transversal având, 

multe dintre ele, valori reduse şi diferite de-a lungul traseului, cu asimetrii de 

amenajare stânga-dreapta, unele fără trotuare amenajate, fără amenajări pentru 

scurgerea eficientă a apelor meteorice, cu intersecţii la distante mici şi/sau 

neamenajate corespunzător, cu vizibilitate redusă, unele trasee sinuoase, toate 

aceste caracteristici purtând, în cele mai multe cazuri, amprenta istorică a 

modului de construire în evoluţia ţesutului urban şi a condiţiilor de relief. 

Intersecţiile drumurilor naţionale cu calea ferată sunt amenajate la nivel. 

Reţeaua stradală majoră este alcătuită din traseele principalelor drumuri 

publice care traversează teritoriul oraşului, din străzile care conduc fluxurile 

importante de trafic către aceste drumuri şi din alte câteva străzi care asigură 

legăturile interzonale. 

Lăţimi medii ale părţii carosabile şi trotuarelor în oraşul Râşnov 

Nr. crt. Denumire stradă Lăţime medie 

carosabil ml. 

Lăţime medie 

trotuar ml. 

1. Abatorului 6,2 neamenajat 

2. Alecu Russo 6,5 macadam neamenajat 

3. Ana Ipătescu 4,9 neamenajat 

4. Alexandru Sahia 8,0 DN 73 A 2,3 

5. Alexandru Vlahuţă 4,9 neamenajat 

6. Armata Română 5,9 1,5 - 75 % 

7. Aurel Vlaicu 6,2 1,4 – 50 % 

8. B.Ş. Delavrancea 4,5 neamenajat 

9. Brânduşelor 6,2 neamenajat 

10. Brazilor 9,4 2,3 – 15 % 

11. Braşovului 7,2 DN 73 neamenajat 

12. Şos. Bran 9,0 DN 73 1,7 pavele 

13. Bucegi 7,3 neamenajat 

14. Caraiman 11,7 DN 73 2,0 pavele 

15. Câmpului 8,0 DN 73 1,0 – 50 % 

16. Cp. Iancu Şofran 5,2 neamenajat 

42




carosabil ml. 


trotuar ml. 

17. CV. Centru Nord 6,1 1,6 

18. Cetăţii 5,7 neamenajat 

19. Cloşca 5,8 – 30% neamenajat 

20. Crişan 3,5 - macadam neamenajat 

21. Crizantemelor 6,3 1,2 

22. Eroilor 5,5 neamenajat 

23. CV Florilor 6,3 2,5 

24. Florilor 10,0 2,0 

25. Garofiţei 6,0 macadam neamenajat 

26. Gladiolelor 6,0 macadam neamenajat 

27. G. Coşbuc 6,0 neamenajat 

28. Gării 6,1 neamenajat 

29. G. Topârceanu 5,3 neamenajat 

30. Gh. Lazăr 5,0 neamenajat 

31. Glăjerie – Râul Mare 6,5 macadam neamenajat 

32. Horia 3,5 macadam neamenajat 

33. Iazului 5,4 neamenajat 

34. I.L.Caragiale 7,0 1,5 

35. I. Creangă 6,5 2,0 

36. I. Slavici 6,2 Neamenajat 

37. I.H. Rădulescu 4,9 neamenajat 

38. P-ţa. Industriei 7,0 DN 1E neamenajat 

39. CV. ISR 5,6 1,5 

40. Izvor 5,6 1,5 

41. Lalelelor 6,0 neamenajat 

42. Libertăţii 5,0 neamenajat 

43. M.Basarab 3,6 neamenajat 

44. Mişu Pop 7,1 2,0 

45. 1 Mai 6,1 – 50 % 1,6 – 40 % 

46. M. Sadoveanu 6,0 neamenajat 

47. Narciselor 6,0 macadam neamenajat 

48. Negoiu 6,1 DN 1 E 2,3 

49. N. Bălcescu 4,9 neamenajat 

50. Panseluţelor 6,0 macadam neamenajat 

51. Panduri 5,0 neamenajat 

52. Postăvar 5,6 neamenajat 

53. Predeal 6,3 DN 73A 1,5 

54. Primăverii 4,7 0,8 

55. Republicii 8,7 2,5 

56. R. Cristoloveanu 5,0 1,5 

57. P-ţa. Şcolii 5,9 2,6 

58. Teiului 7,3 2,3 

59. Trandafirilor 6,0 macadam neamenajat 

60. Toamnei 4,2 0,8 

61. Uzinei 7,5 1,6 

62. Vlad Ţepeş 5,2 neamenajat 

63. Vulturului 6,0 2,8 

64. V. Alecsandri 4,3 neamenajat 

43




carosabil ml. 


trotuar ml. 

65. Z. Stancu 4,3 neamenajat 

66. Vulcan 7,2 1,5 

67. Vânători 5,6 2,1 

68. Mică 5,1 neamenajat 

69. P-ţa Unirii 8,2 5,0 

70. M. Viteazu 13,0 2,0 

71. Grădinarilor 4,0 macadam neamenajat 

72. Orhideelor 6,0 neamenajat 

73. M. Eminescu 7,5 2,3 

74. T. Vladimirescu 6,2 1,2 

75. Ghimbăşel 6,2 2,1 

76. Soarelui 7,0 macadam neamenajat 

2.7. Intravilan existent. Zone funcţionale. Bilanţ teritorial. 

Zonele funcţionale din intravilanul existent 

Zona destinată locuirii 

Este zona cu cea mai mare importanţă ocupând majoritatea suprafeţei 

intravilanului existent, respectiv 61,49%. 

În oraş predomină regimul de înălţime mic, P – P+1. Construcţiile mai 

înalte sunt foarte puţine, realizate în perioada anilor 80: 

- zona numită I.L. Caragiale după numele străzii si partea de sud a 

oraşului lângă pârâul Ghimbăşel, 

- zona străzilor Izvorului şi Brazilor 

- zona străzii Florilor. 

Dotările aferente zonelor de locuit (comerţ, alimentaţie publică) nu sunt 

concentrate într-o anumită zonă, ele fiind răspândite în teritoriu. 

Dotările de interes public, pentru învăţământ (grădiniţe, şcoli generale) 

pentru sănătate (staţie de salvare, cămin de bătrâni) sau agrement prezintă un 

deficit important. O disfuncţie majoră din acest punct de vedere este lipsa de 

terenuri libere pentru dezvoltări viitoare ale acestor funcţiuni, ţesutul urban fiind 

foarte dens construit. 

Monumente istorice, situri şi rezervaţii de arhitectură şi arheologice pe 

teritoriul oraşului 

Principalele monumente istorice înscrise în lista monumentelor istorice 

sunt următoarele: 

44



734 - BV-II-a-A-11755 - Cetatea Râşnovului 

735 - BV-II-m-A-11755.01 - Dubla incintă de vest, cu turnuri, barbacane, 

zwinger, casa paznicului, încăperi pentru provizii 

şi capelă (păstrate fragmentar), fântână 

736 - BV-II-m-A-11755.02 - Incinta de est, cu turn de poartă şi capelă 

(păstrată fragmentar) 

737 - BV-II-a-B-11756 - Ansamblul “Str. Ion Luca Caragiale” 

738 - BV-II-a-B-11757 - Ansamblul “Str. Cetăţii şi str. Romulus 

Cristoloveanu” 

739 - BV-II-a-B-11758 - Ansamblul “Str. Florilor” 

740 - BV-II-a-B-11759 - Ansamblul “Pe Dobrice” 

741 - BV-II-a-B-11760 - Ansamblul “Piaţa Unirii” 

742 - BV-II-a-B-11761 - Ansamblul “Str. Ion Creangă” 

743 - BV-II-a-B-11762 - Biserica “Sf. Nicolae” 

744 - BV-II-a-B-11763 - Ansamblul bisericii evenghelice 

745 - BV-II-a-B-11763.01 - Biserica evanghelică “Sf. Matthias” 

745 - BV-II-a-B-11763.02 - Zid de incintă 

33 - BV-II-a-B-20902 - Ansamblul “Str. Republicii 

Conform Repertoriul Arheologic Naţional (RAN), actualizat in data de 

11.05.2009, pe teritoriul UAT Râşnov exista 4 situri arheologice, astfel: 

COD RAN DENUMIRE CATEGORIE TIP CRONOLOGIE 

40376.04 Situl arheologic 

de la Râşnov - 

"Peştera Gura- 

Cheii", 8 km E- 

SE de Râşnov, 

malul drept al 

pârâului Cheia 

locuire civilă locuire în 

peşteră 

Neolitic, Paleolitic, 

Eneolitic, Epoca 

bronzului 

40376.01 Castrul roman 

de la Râşnov - 

"La Cetate". la 

cca. 3 km NNV 

de oraş, vis-avis 

de Gara 

C.F.R., cca. 450 

m în dreapta 

râului Bârsa 

40376.11 Cetatea de 

pământ de la 

Râşnov. Pe 

culmea unui 

deal la sud de 

localitate 

40376.08 Biserica Sf. 

Nicolae de la 

Râşnov 

locuire militară castru Epoca romană, 

Epoca bronzului / 

sec. II - III 

locuire civilă cetate Latène, Epoca 

medievală / sec. 

XIV - XVIII, sec. 

XIV 

structură de 

cult/religioasă 

biserică 

Epoca medievală 

45



Zona rezervată instituţiilor şi serviciilor de interes public 

Administraţie 

Primăria oraşului se află în prezent pe str. I.L. Caragiale nr. 21 într-o 

clădire revendicată la Legea 112 urmând ca noul sediu să fie la intersecţia dintre 

străzile I.L.Caragiale şi I.Creangă. 

Poliţia se află pe str. Brazilor nr. 9. 

Activitate financiar-bancară 

Este grupată în zona centrală a oraşului. 

Dotări de învăţământ: 

În oraş funcţionează 4 grădiniţe git. 

În oraş funcţionează 3 şcoli generale cu 57 săli de clasă: 

- Şcoala generală nr. 1 (I.L. Caragiale nr. 131) are 16 clase dotate cu sală 

de sport 

- Şcoala generală nr. 2 (str. Izvor nr. 8) are 26 săli de clasă dotate cu sala 

de sport 

- Şcoala generală nr. 3 (str. Piaţa Şcolii 5) are 16 săli de clasă. 

Singurul liceu din oraş este Liceul industrial din str. Republicii nr. 9 cu 3 

corpuri de clădire, 42 săli de clasă. 

Dotări comerciale 

Comerţul alimentar, nealimentar şi alimentaţie publică se află în clădiri 

diverse răspândite în zonele cu funcţiuni de locuinţe şi aflate în proprietate 

privată. 

Dotări de sănătate 

Oraşul dispune de 3 dispensare şi în zona centrală de o policlinică. 

Dotări de cult 

În localitate exista 4 biserici ortodoxe, una catolică şi una evanghelică. În 

documentaţiile de urbanism (PUD/PUZ) aprobate şi preluate de noul PUG se 

propune realizarea a încă două biserici. 

Zona căi de comunicaţie şi transport – cuprinde atât căile de 

comunicaţie rutieră cât şi calea ferată 

Zona de gospodărie comunală 

Este reprezentată prin terenurile rezervate pentru terenurile pentru 

captarea apei, rampa de depozitare a deşeurilor menajere şi cimitirele. 

46



Dotări de sport şi agrement 

Baza sportivă este amenajată pe Valea Cetăţii cuprinzând un teren de 

fotbal, ştrand şi dotările aferente. Al doilea teren de sport este lângă secţia de 

captare apă a ROMACRIL. 

În oraş există un singur hotel. 

Zona spaţiilor verzi 

În afara scuarului existent în zona centrală, oraşul nu dispune de spaţii 

verzi de tip parc orăşenesc. 

Zonă cu destinaţie specială - cuprinde unităţile militare (4) 

Zonele funcţionale din intravilanul existent 

• Zona unităţilor economice 

În oraşul Râşnov funcţionează următoarele activităţi industriale, mică 

industrie, depozite şi prestări de servicii: 

FABRICA DE SCULE RASNOV SA - Fabricarea uneltelor de mână 

M & M PRODUCT SRL - Comerţ cu ridicata al altor produse 

ROM RE RO MUNTEANU SRL - Fabricarea cleiurilor si gelatinelor 

BARBIX COM SRL - Comerţ cu ridicata al băuturilor 

CRAEX COMIMPEX SRL - Comerţ cu amănuntul in magazine nespecializate 

cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun 

VINILACRILCONSULT SA - Fabricarea altor produse chimice 

EMSILVA SRL - Silvicultura si exploatare forestiera 

ARA SRL - Fabricarea altor articole din metal 

PROD AURORA SRL - Fabricarea băuturilor alcoolice distilate 

LUX LORELEI SRL - Fabricarea altor articole de îmbrăcăminte 

• Unităţi cu activităţi agricole sunt: 

AGROINDUS-TRIALA RISNOV SA - Activităţi in ferme mixte (cultura vegetală 

combinată cu creşterea animalelor) 

2.8. Zone cu riscuri naturale 

Conform Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a - 

Zone de risc natural oraşul Râşnov se află în zona 7 1 de intensitate seismică pe 

scara MSK cu o perioadă medie de revenire de circa 50 ani. 

47



Sursa: LEGEA Nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a 

teritoriului naţional - Secţiunea a V-a - Zone de risc natural 

Din punctul de vedere al expunerii la inundaţii nu exista riscuri mojare de 

inundaţii datorate revărsării unui râu sau a scurgerilor de torenţi. Partea nordică 

a UAT Râşnov reprezintă o zonă unde cantitatea maximă de precipitaţii căzută în 

24 ore (în perioada 1901-1997) este de sub 100 mm (înălţime coloană de apă ce 

s-ar depune pe 1mp) iar restul teritoriului administrativ este situat in categoria 

100-150 mm. 

48





Din punctul de vedere al alunecărilor de teren PATN Secţiunea a V-a 

situează cea mai mare parte a teritoriului administrativ al oraşului Râşnov într-o 

macrozonă teritorială cu un potenţial mediu de produce al alunecărilor şi o 

probabilitate de alunecare redusă. Oraşul nu este încadrat între unităţile 

teritoriale afectate de alunecări de teren primare sau reactivate. În ultimii doi ani 

însă, alunecările de teren au produse pagube izolate unor locuinţe dar şi 

drumului naţional 1E Râşnov – Poiana Braşov din cauza prăbuşirii pe carosabil a 

unui zid de sprijin. 

49





2.9. Echiparea edilitară 

2.9.1. Gospodărirea apelor 

Principalele cursuri de apă din zona oraşului Râşnov fac parte din bazinul 

hidrografic al râului Olt şi sunt următoarele : 

(i) pârâul Ghimbăşel (Pârâul Mare) are izvoare în munţii Bucegi şi trece 

prin localitatea Râşnov ; 

(ii) pârâul Valea Râşnoavei (Pârâul Mic), afluent dinspre est al pârâului 

Ghimbăşel, are izvoarele principale în masivul Postăvarul (valea Cheii, Valea 

Dracului Poiana) ; 

(iii) afluenţii dinspre est ai pârâului Ghimbăşel în zona oraşului Râşnov : 

valea Cărbunării, valea Cetăţii, cu izvoare în masivul Postăvarul. 

(iv) pârâul Pănicel porneşte din masivul Bucegi se varsă în pârâul Turcu şi 

în continuare în pârâul Bârsa. 

Conform studiilor SGA Braşov, debitele de apă pe cursurile de apă din zonă 

sunt următoarele : 

50



------------------------------------------------------------------------------------------ 

Poz. Secţiunea Q mediu multianual Q minim 

mc/s 

mc/s 

------------------------------------------------------------------------------------------ 

1. Pârâul Ghimbăşel, la Râşnov 2,10 0,185 

2. Pârâul Ghimbăşel la DN 13 2,75 0,210 

3. Pârâul Ghimbăşel, amonte râul Olt 4,57 0,330 

4. Pârâul Pănicel, la Râşnov 0,16 0,028 

------------------------------------------------------------------------------------------ 

Pâraiele Valea Cărbunării şi Valea Cetăţii au debite maxime de 4 mc/s la 

asigurarea de 5 % conform unor lucrări de regularizare executate în zonă. 

Pârâul Velea Cetăţii este regularizat în zona de trecere a localităţii Râşnov, 

de la restaurantul Valea Cetăţii până la vărsarea în Ghimbăşel. Pârâul curge 

printr-un canal din tuburi de beton armat Dn 2000 mm. 

În perioada 7-12 iulie 2009 au avut loc ploi abundente în zona masivului 

Bucegi care au condus la nivele ridicate pe pâraiele Ghimbăşel şi afluenţii săi. Au 

avut loc inundaţii pe zonele neregularizate din amonte de oraşul Râşnov cu 

ruperea unor drumuri şi prăbuşirea unor case şi anexe gospodăreşti. 

În zona oraşului Râşnov pârâul Ghimbăşel este regularizat, n-au fost 

probleme în perioada 7-12 iulie dar nivelul maxim s-a aflat la cca 0,60 - 1,0 m de 

la cota maximă a digurilor. Situaţia atenţionează asupra pericolelor ce pot avea 

loc la asigurări mai mici. 

Pâraiele şi văile afluente din amonte au regimuri torenţiale fără să aibă 

bazine de retenţie care să atenueze undele de viitură. În perioade cu precipitaţii 

bogate rezultă debite maxime de scurgere care produc inundaţii în localităţile 

limitrofe. O dată cu apele sunt aduse şi debite solide de nisip, pietriş, lemne care 

se depun pe albia majoră a cursului de apă. În general nu se produc pagube 

majore. 

În zona amonte de oraşul Râşnov, pe valea Glăjeriei şi Râşnoavei, s-au 

dezvoltat zone turistice cu pensiuni şi case de vacanţă. Pe unele tronsoane 

ambele pâraie produc inundaţii cu rupturi de terenuri şi de drumuri. Chiar şi 

drumul naţional Dn 73 A, Râşnov – Predeal, a fost întrerupt în unele perioade din 

cauza rupturilor produse de torenţii veniţi dinspre munţii Bucegi. 

51



Din punct de vedere al apelor subterane zona Râşnov face parte din zona 

5, cu nivelul apei la adâncime de până la 40 m, în straturi formate din nisipuri cu 

pietrişuri, cu debite de cca 7,0 l/s / 100 m. Paralel cu cursul apelor de suprafaţă 

există un curs subteran alimentat din masivele Piatra Craiului, Bucegi, Postăvarul 

cu ieşire în zona mlăştinoasă Prejmer-Bod. Pe parcurs acest curs subteran este 

interceptat prin fronturi de captare cu puţuri forate în zonele Râşnov (pentru 

fosta uzină chimică), Cristian, Ghimbav, Măgurele (pentru staţiunea Poiana), 

Sânpetru - Hărman – Prejmer (alimentare cu apă Braşov şi desecare terenuri 

agricole Prejmer). 

2.9.2. Alimentare cu apă. Cerinţa de apă 

Estimarea structurii pe vârste a populaţiei oraşului Râşnov este 

următoarea : 

Populaţia 0 – 14 ani Populaţia 15 – 59 

ani 

Populaţia 60 ani şi 

peste 

2007 2015 2007 2015 2007 2015 

2338 1650 11637 12030 2180 3335 

Total 2007 = 16155. Total 2015 = 17015 

Conform STAS 1343-1-2006, debitele cerinţei de apă pentru oraşul Râşnov 

sunt următoarele : 

Oraş Râşnov 

Nr. q sp Kp Ks Kzi Ko Q zi med 

locuitori (l/zi) 

(mc/zi) 

Q zi max 

(mc/zi) 

Q orar max 

(mc/oră) 

Situaţia actuală 

Locuinţe 16.155 110 1,25 1,10 1,30 1,42 2.443 3.176 188 

Nevoi publice 607 824 52 

Alte consumuri 300 400 30 

Total 3.350 4.400 270 

Total l/s 39 51 75 

Anul 2015 

Locuinţe 17.015 110 1,10 1,10 1,30 1,42 2.265 2.944 174 

Nevoi publice 565 736 46 

Alte consumuri 280 360 20 

Total 3.110 4,040 240 

Total l/s 36 47 67 

în care: 

Q zi med = Kp x (N x q sp ) / 1000 (mc/zi) 

52



Kp = coeficient de pierderi = 1,25 în prezent şi 1,10 în anul 2015. 

Deşi populaţia creşte în anul 2015, debitele de apă necesare sunt mai mici 

ca în prezent. Se contează că până în anul 2015 se va executa reabilitarea 

reţelelor de distribuţie a apei iar pierderile mari care au loc în prezent vor scădea 

substanţial. 

Q zi max = Kzi x Q zi med 

(mc/zi) 

Q orar max = Ko x Q zi max / 24 (mc/oră) 

Combaterea incendiilor din exterior : 2 incendii x 15 l/s = 30 l/s ; 

Volum rezervă de incendiu = 30 l/s x 3,6 x 3 h = 324 mc. 

Debit refacere rezervă de incendiu Q ref = 324 / 86,4 = 3,75 l/s. 

Refacerea rezervei de incendiu se admite a se face şi prin restrângerea 

altor consumuri. 

Pierderile de apă prin reţelele existente sunt de 25 – 35 %. Pentru 

diminuarea acestor pierderi se impun următoarele măsuri : 

-- înlocuirea reţelelor şi branşamentelor existente cu durata de funcţionare 

depăşită cu conducte din ţeavă de polietilenă cu garanţie de 50 de ani ; 

-- montare de contoare de măsurare a debitelor de apă pe sectoare de 

reţea şi la fiecare consumator ; 

Pe lângă consumurile din localitatea Râşnov se menţionează dotările 

turistice de pe valea Glăjeriei şi valea Râşnoavei (case de vacanţă, pensiuni, etc). 

Consumurile de apă în perspectiva anului 2015 sunt următoarele : 

Nr. 

turişti 

q sp Kp Ks Kzi Ko Q zi med 

(l/zi) 

(mc/zi) 

Q zi max 

(mc/zi) 

Q orar max 

(mc/oră) 

1.Valea Glăjeriei 


Turişti 300 110 1,10 1,10 1,30 1,42 40 52 3,1 

Total l/s 0,5 0,65 0,9 

Anul 2015 

Turişti 600 110 1,10 1,10 1,30 1,42 80 104 6,2 

Total l/s 1,0 1,30 1,8 

2.Valea Rasnoavei 


Turişti 100 110 1,10 1,10 1,30 1,42 13 17 1,0 

Total l/s 0,15 0,20 0,3 

Anul 2015 

Turişti 300 110 1,10 1,10 1,30 1,42 39 51 3,0 

Total l/s 0,45 0,60 0,9 

În oraşul Râşnov există instalaţii centralizate de alimentare cu apă, cu 

reţele de distribuţie pe toate străzile. Alimentarea cu apă a localităţii se 

53



realizează din sursa Cheile Râşnoavei prin drenaje executate de-a lungul pârâului 

Valea Cheii. 

Apa colectată este înmagazinată într-un rezervor tampon de 100 mc de 

unde este condusă la rezervoarele de compensare existente în zona “DOBRICE”, 

la cota 687 m. Rezervoarele au o capacitate de 3.300 mc (2 buc×1.000 mc, 2 

buc × 500 mc, 1 buc × 300 mc). De la rezervoare apa se distribuie prin artere şi 

reţele de distribuţie, existente, care au o lungime totală de cca. 40,251 km. 

Numărul branşamentelor existente la consumatori (populaţie, agenţi economici) 

este de cca. 2.440 buc. Lungimea totală a branşamentelor existente este de cca. 

19,5 km. 

Clădirile existente în oraşul Râşnov au în prezent instalaţii interioare de 

apă în marea lor majoritate, instalaţii de încălzire şi apă caldă de consum cu 

combustibil gaze naturale. Canalizarea apelor uzate menajere este rezolvată pe 

cca 50 % din străzi. Evacuarea apelor uzate se face printr-un colector de 

canalizare cu secţiuni ovoid 500/750, 600/900 mm, la staţia de epurare a 

municipiului Braşov. Colectorul de canalizare preia pe traseu şi apele uzate din 

comunele Cristian şi Ghimbav. 

Exploatarea instalaţiilor de apă din oraşul Râşnov se face de către 

Societatea “GOSCOM” Râşnov care se află în administrarea Consiliului Local 

Râşnov. Societatea “GOSCOM” Râşnov asigură şi exploatarea instalaţiilor de apă 

şi canalizare din comuna Cristian, situată la nord de oraşul Râşnov, la cca 2 km 

distanţă. 

Prima etapă de alimentare cu apă s-a dat în funcţiune în anul 1967 şi a 

constat din captare prin drenuri, aducţiune Dn 250 mm, L=7,60 km, rezervoare 

1 x 300 mc + 2 x 500 mc şi reţele de distribuţie . 

A doua etapă s-a executat în perioada 1982-1985 şi a constat din mărirea 

capacităţii de captare de la 50 la 78 l/s, o nouă conductă de aducţiune Dn 300 

mm, L = 7,2 km, rezervoare 2 x 1000 mc şi artere de distribuţie L = 5 km. 

Captarea izvoarelor Cheia Râşnov reprezintă un ansamblu de scurgeri 

carstice răspândite pe o lungime de cca. 200 ml la baza versantului muntos, 

situat la intrarea în Cheile Răşnoavei, pe malul stâng al pârâului Valea Cheii. 

Sursa de apa este formata din : 

-- trei izvoare concentrate 

-- doua puţuri verticale cu diametrul de 3m 

-- reţea de drenaj Φ 300mm, L=16ml si Φ 400mm, L=180ml. 

54



Izvorul nr.1 este captat printr-o camera de captare de forma 

dreptunghiulara cu un volum de 12 mc. În zona de apariţie la zi a izvorului, 

radierul camerei de captare nu este betonat, apa circulând in mod ascensional 

printr-un filtru invers realizat din nisip si pietriş mărgăritar. Apa filtrată, ajunge 

într-o başă cu dimensiunile de 0,5 x 0,5 x 0,5 ml , de unde prin intermediul a 

doua conducte din oţel cu Dn 250mm,L = 70 ml si Dn 500mm L=63ml apa este 

condusă către căminul de echilibrare a debitelor din sistem. 

Izvorul nr.2 este captat printr-o reţea de drenaj, executată cu tuburi din 

beton cu Dn 400mm şi lungimea de 40ml. 

Drenul este prevăzut cu trei cămine de vizitare, realizate cu tuburi din 

beton armat cu Φ 800mm, 

unde datorită diferenţei de nivel dintre cota de 

intrare a apei în cămin şi cota radierului se produce şi o primă decantare a 

particulelor în suspensie. Apa captată este deversată în puţul nr.1 de unde prin 

intermediul unei conducte din azbociment cu Dn 300mm şi a unor cămine de 

intersecţie apa ajunge în rezervorul de 50 mc. 

Izvorul nr.3 este captat printr-o reţea de drenaj, executată cu tuburi din 

beton cu Dn 400mm si lungimea de 25ml. Principiul de captare şi funcţionare 

este identic cu cel de la captarea izvorului nr.1. Din căminul nr.3, apa este 

condusă către căminul de echilibrare a debitelor din sistem, unde deversează şi 

izvorul nr.1, printr-o conductă cu Dn 400mm si L= 15ml. 

Din căminul de echilibrare a debitelor din sistem, care este de forma 

dreptunghiulară cu un volum de 12 mc, apa pleacă printr-o conductă de 

azbociment cu Dn 500mm si L=115ml către rezervorul de 50 mc. Scurgerea 

preaplinului din căminul de echilibrare a debitelor din sistem se face printr-o 

conductă cu Dn 250 mm şi L = 70ml. 

Puţ captare nr.1 este o construcţie din beton armat cu diametrul de 3m şi 

adâncimea de 5m. Radierul puţului nu este betonat, apa circulând în mod 

ascensional printr-un filtru invers realizat din nisip şi pietriş mărgăritar. Apa 

filtrată, ajunge într-o conductă din azbociment cu Dn 300mm şi L=45m, care o 

deversează în primul cămin de intersecţie. Puţul este prevăzut cu un planşeu 

intermediar şi o scară de acces până la nivelul apei. 

Puţ captare nr.2 este o construcţie din beton armat cu diametrul de 3m şi 

adâncimea de 4,5m. Radierul puţului nu este betonat, apa circulând în mod 

ascensional printr-un filtru invers realizat din nisip şi pietriş mărgăritar. Apa 

55



filtrată, ajunge într-o conductă din azbociment cu Dn 300mm şi L=45m, care o 

deversează în cel de al doilea cămin de intersecţie. 

Din căminul de intersecţie numărul 2, în care soseşte şi apa din căminul de 

intersecţie numărul 1, printr-o conductă cu Dn 300mm şi L=55ml apa ajunge în 

rezervorul îngropat cu V=50mc. 

Conducta de aducţiune este formată din două fire, un fir de conductă din 

azbociment cu Dn 250 mm, L = 7800 ml iar cel de al doilea fir este realizat cu 

conductă din oţel cu Dn 250 mm, L = 6350ml. Conductele au traseul comun fiind 

montate la o distanta de 4-5 ml una de alta, ambele trasee fiind bornate cu 

borne din beton. 

Dezinfectarea apei captate se face manual, direct în rezervoarele tampon, 

din cadrul gospodăriei captării 

izvoarelor, cu cloramina. Având în vedere 

lungimea traseului de aproximativ 7000ml / fir, pana la ajungerea apei in bateria 

de rezervoare din oraşul Râşnov, apa se consideră dezinfectată. Menţionăm că 

săptămânal, se fac analizele de potabilitate a apei captate. 

Staţia de clorinare de la bateria de rezervoare de 2x1000 + 2x500mc + 

1x300mc nu funcţionează, fiind dezafectată în totalitate. 

Pentru compensarea consumului orar maxim s-a 

realizat o baterie de 

rezervoare pentru înmagazinarea apei cu capacitatea totală de 3300 mc, care are 

drept scop asigurarea compensării variaţiilor orare de debit şi păstrarea rezervei 

de incendiu. 

Rezerva de incendiu există doar la rezervoarele de 2 x 500mc si 2 x 1000 

mc şi este de 945 mc. 

Reţeaua de distribuţie este alcătuită din ţeava de oţel cu diametre cuprinse 

între 100 – 250 mm şi are o lungime totală de 40,251 Km. Pe întreagă lungime a 

reţelei de distribuţie se află 270 hidranţi subterani pentru stingerea incendiilor, 

cu ∅ 80 mm . 

Uzina chimică Râşnov (S.C. Romacril) a avut un sistem de alimentare cu 

apă din sursa de suprafaţă Pârâul Mare (afluent al pârâului Ghimbăşel), 

amplasată la cca 7.8 km amonte de oraşul Râşnov, pentru un debit de 240 l/s. 

Pârâul Mare adună apele de la mai mulţi afluenţi din masivul Bucegi, zona 

cabanei Diham. Pârâul nu străbate nici o localitate până în zona de captare astfel 

că apa nu prezintă fenomene de poluare. 

Apa era utilizată ca apă industrială la Uzina Chimică Râşnov. La captare 

există următoarele lucrări : 

56

var ; 



- captare cu prag de fund din albia cursului de apă Pârâul Mare ; 

- bazin de distribuţie a apei ; 

- bazine cu şicane pentru amestecul apei captate cu soluţie de clorură de 

- 4 decantoare orizontale ; 

- staţie de preparare soluţii de coagulant şi soluţie de clor echipată cu 

pompe dozatoare, rezervoare, conducte şi armături . 

În amonte de captarea pentru Uzina Chimică se află o hidrocentrală 

electrică de cca 70 ani vechime, cu o putere de cca 400 kw. Conducta de ieşire 

de la turbine trece prin staţia de tratare a Uzinei Chimice şi există un racord la 

bazinele de decantare care pot prelua această apă. Astfel, staţia de tratare are 

două posibilităţi de alimentare, din pârâu, prin captarea cu prag de fund, şi din 

conducta de ieşire (canalul de fugă) a hidrocentralei. Sursa directă din pârâu se 

utilizează în perioadele în care hidrocentrala nu funcţionează sau funcţionează la 

parametrii reduşi. 

De la staţia de tratare pleacă două conducte spre Uzina Chimică, una Dn 

600 mm din tuburi PREMO iar a doua din ţeavă de oţel Dn 300 mm. Conductele 

au traseul paralel pe drumul dinspre cabana Diham (Glăjărie) în direcţia Râşnov, 

iar după cca 1,2 km o iau la stânga spre Uzina Chimică. 

În prezent Uzina Chimică este privatizată (S.C. ROMACRIL) iar activitatea 

de producţie este foarte redusă. De cca 15 ani fosta Uzina Chimică nu mai 

foloseşte apă de la Pârâul Mare. Necesităţile reduse pentru birouri sau alte 

activităţi ocazionale se asigură de la o captare prin puţuri existentă în aval de 

Uzină. Captarea şi staţia de tratare de la Pârâul Mare se află în conservare şi este 

preluată prin Protocol de către Serviciul de Gospodărire a Apelor Braşov. 

Terenul pe care se află staţia de tratare este proprietatea Primăriei 

Râşnov. 

Construcţiile turistice existente pe Valea Glăjeriei sau Valea Râşnoavei se 

alimentează cu apă prin puţuri forate sau captări de izvoare. 

Utilizarea puţurilor forate pune problema consumurilor de energie electrică 

costisitoare şi cu probleme în exploatare determinate de orice echipamente aflate 

în funcţiune continuă. 

În zonele respective există izvoare cu debite care pot asigura alimentarea 

zonelor respective. 

57

2.9.3. Canalizare 



Sistemul de canalizare existent în oraşul Râşnov este divizor. 

a) Canalizare ape uzate menajere 

Debitele de ape uzate menajere aferente întregii localităţi sunt 

următoarele: 


Număr 

locuitori 

Q zi med 

(mc/zi) (l/s) 

Q zi max 

(mc/zi) (l/s) 

Q orar max 

(mc/oră) (l/s) 


Locuinţe 16.155 1.954 22,6 2.541 29,4 150 41,7 

Nevoi publice 486 5,6 659 7,6 42 11,7 

Alte consumuri 240 2,8 320 3.7 24 6,6 

Total 2.680 31,0 3.520 40,7 216 60,0 

Anul 2015 

Locuinţe 17.015 1.812 21,0 2.355 27,3 139 38,6 

Nevoi publice 452 5,2 589 6.8 37 10,3 

Alte consumuri 224 2,6 288 3.3 16 4,4 

Total 2.488 28,8 3.232 37,4 192 53,3 

Pentru zonele turistice ocupate cu case de vacanţă şi pensiuni sunt 

următoarele debite: 

Număr 

turişti 

Q zi med 

(mc/zi) 

Q zi max 

(mc/zi) 

Q orar max 

(mc/oră) (l/s) 

(l/s) 

(l/s) 

1.V. Glăjeriei 


Turişti 300 32 0,40 42 0,50 2,5 0,7 

Anul 2015 

Turişti 600 64 0,80 83 1,0 5,0 1,4 

2.V.Râşnoavei 


Turişti 100 10 0,12 14 0,16 0,8 0,2 

Anul 2015 

Turişti 300 30 0,36 41 0,5 2,4 0,7 

Pentru oraşul Râşnov este executat din anul 1975 un colector de canalizare 

pe traseul Râşnov – Cristian – Ghimbav – staţia de epurare a municipiului 

Braşov. Colectorul are dimensiuni de 500/750 mm pe tronsonul Râşnov – 

Cristian, 600/900 mm pe tronsonul Cristian – Ghimbav – Braşov şi Dn 1000 

mm în zona Bartolomeu Braşov. 

58



În oraşul Râşnov există reţele de canalizare menajeră cu diametre de 300 

– 500 mm pe majoritatea străzilor. 

În prezent se execută şi un colector de canalizare din staţiunea Poiana 

până la colectorul ovoid 500/750 mm Râşnov – Cristian. Debitul de ape uzate 

preluat din staţiunea Poiana este de cca 60 l/s. 

Colectorul de canalizare Râşnov – staţia de epurare Braşov corespunde 

debitelor actuale şi în perspectiva anului 2.015. Sunt perioade în care colectorul 

existent apare încărcat dar această încărcare se datorează apelor pluviale care 

sunt dirijate în mod incorect în canalizarea menajeră. Este necesar a se realiza o 

rezolvare a apelor pluviale pentru toate zonele din localităţile Râşnov – Cristian – 

Ghimbav şi atunci colectorul de ape uzate menajere va fi degrevat de aceste 

debite şi va putea transporta fără probleme apele respective la staţia de epurare 

Braşov. 

b) Canalizare ape pluviale 

Pentru apele pluviale există în prezent reţele şi colectoare de canalizare 

pluvială în zona centrală a oraşului care descarcă apele colectate în pârâul 

Ghimbăşel. 

Pârâul Valea Cetăţii este captat în zona complexului Ştrand şi curge printrun 

canal din beton armat Dn 2000 mm pe strada Valea Cetăţii – M. Viteazu şi 

ajunge în pârâul Ghimbăşel. 

Pârâul Valea Cărbunării traversează şi el oraşul Râşnov fiind acoperit în 

zona centrală şi ajunge în pârâul Ghimbăşel. 

Pe parcurs aceste pâraie colectează şi apele pluviale de pe străzile pe care 

le traversează. 

S-au mai executat reţele de canalizare pluvială în cartierul Primăverii 

pentru noul cartier realizat, cu descărcare în pârâul Ghimbăşel şi pe strada 

Vânători. 

În celelalte zone evacuarea apelor pluviale se face prin rigole. 

2.9.4. Instalaţii de încălzire 

În majoritate, construcţiile existente în oraşul Râşnov au asigurată energia 

termică pentru încălzire şi prepararea apei calde de consum prin instalaţii de 

gaze naturale, cu centrale termice sau cu sobe. O parte din clădiri au şi instalaţii 

de încălzire prin sobe ce funcţionează cu lemne. 

59



În urmă cu cca 15 ani au existat centrale termice de cvartal pentru 

blocurile de locuinţe dar acestea şi-au încetat funcţionarea din cauza locatarilor 

care nu şi-au achitat cheltuielile de întreţinere. În prezent se utilizează 

centrale termice de apartament cu combustibil gaze naturale dar, in lipsa 

fondurilor necesare, se folosesc si radiatoare electrice cu ulei, sobe cu lemne sau 

alte improvizaţii mai puţin costisitoare dar cu un confort mult diminuat. 

2.9.5. Instalaţii de gaze naturale 

Oraşul Râşnov este alimentat cu gaze naturale din conducta de înaltă 

presiune (magistrală) Dn 250 mm ce leagă fronturile de captare din bazinul 

Mediaş cu localităţile din judeţul Braşov. 

Două conducte magistrale de gaze naturale merg spre Zărneşti – Bran iar 

4 conducte pe Valea Râşnoavei spre Predeal. 

În partea de nord a oraşului, lângă fosta uzină Chimică, există o staţie 

principală de reglare, predare – primire, de la care pleacă conducte de presiune 

redusă în cartierul Chimica şi o conductă de medie presiune până la fosta fabrică 

de scule (FSR). În incinta fabricii exista o staţie de reglare de sector de la care 

pleacă reţele de distribuţie în localitatea Râşnov. 

Sistemul de distribuţie existent este depăşit în prezent din cauza creşterii 

numărului de consumatori racordaţi şi este necesară o redimensionare. 

2.9.6. Instalaţii electrice 

Oraşul Râşnov este alimentat din sistemul naţional de alimentare cu 

energie electrică, respectiv reţelele de transport de 20 sau 110 kv. 

Teritoriul administrativ al oraşului Râşnov este străbătut în partea vestică 

de LEA 400 kV Bradu-Braşov (de la stâlpul 365 la stâlpul 378), pusă în funcţiune 

în anul 1980. 

Racordarea localităţii se face printr-o staţie de transformare 110/20 kv 

situată în zona fabricii de scule, unitatea 2. De la staţia de transformare pleacă 

reţele de 20 kv la care sunt racordate 19 posturi de transformare de 20 / 0,4 

kvA. Din aceste posturi pleacă reţele de distribuţie de 0,4 kv pe toate străzile 

localităţii pentru alimentarea clădirilor existente. Reţeaua de joasă tensiune de 

380 V este montată în general aerian, pe stâlpi din beton armat, iar în noile 

cartiere de locuit sunt cabluri montate subteran. 

60



Pe valea Glăjeriei există o hidrocentrală în amonte de staţia de captare a 

fostei uzine chimice cu o capacitate de 400 kvA. Hidrocentrala funcţionează de 

cca 70 de ani şi este legată la sistemul naţional de distribuţie printr-o linie de 20 

kv. La această linie de 20 kv sunt racordate pensiunile sau casele de vacanţă din 

zonă prin posturi de transformare de 20/0,4 kv. 

2.9.7. Telecomunicaţii 

Există un cablu de fibră optică Braşov-Râşnov, 3 cabluri Râşnov-Predeal şi 

3 cabluri Râşnov- Codlea. 

Reţeaua telefonică este montată aerian pe stâlpi sau direct pe clădiri. În 

zona cartierelor cu blocuri de locuinţe reţelele de telecomunicaţii sunt montate 

îngropat. 

2.10. Probleme de mediu 

O problematică deosebită este cea legată de zonele de rezervaţii de 

arhitectură şi arheologice. 

Studiul privind aceste zone – PATJ Braşov – Secţiunea monumente istorice 

şi de arhitectură, situri arheologice şi ansambluri de arhitectură pr. nr. 35054/99 

evidenţiază aceste zone. 

În studiu sunt prezentate atât limitele şi suprafeţe zonelor protejate, cât şi 

zonele istorice. 

Studiul întocmit de Consiliul Judeţean Braşov privind rezervaţiile relevă 

existenţa biosferei – Parcul Naţional Bucegi din care în judeţul Braşov sunt 8437 

ha. În rezervaţie sunt incluşi şi munţii Bucegi având localizare administrativă şi 

pe teritoriul oraşului Râşnov. 

Tot în cadrul rezervaţiilor este inclusă Peştera Valea Cetăţii în suprafaţă de 

cca. 1 ha aflată pe teritoriul oraşului Râşnov. 

2.10.1. Factor de mediu - aer 

Planul de ocupare a teritoriului Ţara Bârsei pr. nr. 31128/95 atrăgea 

atenţia asupra poluării factorilor de mediu în zona Braşov datorită existenţei unor 

activităţi industriale. 

Printre întreprinderile identificate erau Fabrica de Scule şi SC ROMACRIL, 

dar întrucât în prezent acestea nu funcţionează, nu se mai pot lua în calcul. 

61



Nu sunt evidenţiate activităţi care să producă poluări ale aerului la nivelul 

oraşului Râşnov. 

sunt: 

La nivelul judeţului unităţile cu rol determinant în poluarea atmosferică 

- CET, SC FinEco SA (depozit ecologic de deşeuri menajere), SC Prescon 

Var SA, SC Ursus Breweries SA (producţie malţ şi bere), toate din Braşov, 

- SC Lafarge Ciment(Romania)SA din Hoghiz, 

- SC Nitroporos SA din Făgăraş (producător de îngrăşăminte cu săruri de 

azot şi explozivi), 

turbine). 

- SC Schaeffler Romania SRL din Cristian (fabricare de motoare şi 

Pe teritoriul judeţului Braşov au fost identificate zone critice sub aspectul 

poluării atmosferei: 

- zona centrală ce cuprinde municipiul Braşov împreună cu localităţile 

învecinate (Săcele, Cristian şi Codlea), 

- zona central-nordică cu localităţile Racoş, Hoghiz şi Rupea, 

- zona central-vestică cu localităţile Victoria şi Făgăraş. 

62



Oraşul Râşnov se află în imediata vecinătate a zonei critice centrale 

existând riscul de extindere a acesteia în eventualitatea în care nu sunt 

implementate măsuri adecvate de reducere a poluării. 

Traversarea de către DN 73 a localităţii este alt element ce duce la crearea 

de vibraţii şi praf, prin emisiile rezultate de la vehicule care circula prin zonă. 

2.10.2. Factor de mediu – sol 

Nu sunt cunoscute degradări ale unor terenuri din intravilan, iar în ceea ce 

priveşte măsura de protecţie şi conservare a mediului în momentul de faţă se 

impune respectarea legislaţiei privind realizarea studiilor de impact asupra 

mediului în cazul realizării unor proiecte noi, obţinerea acordului de mediu pentru 

realizarea investiţiilor şi a autorizaţiei de mediu în momentul începerii activităţilor 

cu impact semnificativ asupra mediului 

Nu sunt evidenţiate activităţi care să producă poluări ale solului la nivelul 

oraşului Râşnov. La nivelul judeţului unităţile cu pondere mare în poluarea solului 

sunt: 

- SC Avasca(Platforma Colorom) din Codlea, 

- SC Flavus Investiţii (Platforma Tractorul) şi SC Masterange 

Imobiliare(Platforma Lubrifin-IUS-Lemexim) ambele din Braşov. 

Cei trei dezvoltatori imobiliari sunt potenţiali poluatori ai solului prin 

poluarea istorică datorată activităţilor desfăşurate în trecut pe amplasamente. 

Zone din judeţ sub aspectul degradării solurilor sunt următoarele: 

Tipul degradării Suprafaţa (ha) Localităţi şi suprafeţe afectate (ha) 

Eroziuni de suprafaţă 38.000 Cincu (1.800),Drăuşeni (1.750), Grânari 

(1.400), Perşani (1.200), Rotbav (1.200), 

Ticuşul Vechi (120), Valea Timişului 

(1.100) 

Alunecări de teren 4.546 Cincu (300), Făgăraş (235), Homorod 

(200), Râşnov (200), 

Crihalma (185) 

Depuneri de deşeuri 

industriale 

63,83 CET (52,5), Viromet Victoria (0,64), 

Nitramonia Făgăraş (2), 

Energotec Braşov (9,38), Ecopaper Zărneşti 

(0,5) 

Depuneri de deşeuri 

menajere 

36,63 Braşov (21,83), Săcele (3), Zărneşti (2), 

Făgăraş (2,35), Codlea (2), Râşnov (2,2), 

Predeal (0,45), Viştea (1,4), Rupea (1,4) 

Total 42.646,46 

63



În ceea ce priveşte cimitirele, acestea sunt bine întreţinute, de îngrijirea 

lor ocupându-se locuitorii. Nu sunt necesare extinderi. 

2.10.3. Factor de mediu - apa 

Nu sunt evidenţiate activităţi care să producă poluări ale apei la nivelul 

oraşului Râşnov. La nivelul judeţului unităţile cu pondere mare în poluarea apelor 

sunt: 

- SC Protan SA din municipiul Codlea (activităţi de colectare şi tratare 

reziduuri) 

- Compania Apa RA din Braşov, 

- SC Europig SA din comuna Şercaia (profil zootehnic), 

- Compania Naţională a Uraniului – Uzina R din comuna Feldioara, 

- SC Ecopaper SA din oraşul Zărneşti (fabricare hârtie şi carton). 

Tratarea, distribuţia apei potabile, transportul şi evacuarea apelor uzate 

menajere şi a apelor industriale din Râşnov sunt asigurate de către SC GOSCOM 

Cetatea Râşnov SA. Oraşul Râşnov este racordat la staţia de epurare a 

municipiului Braşov, operator regional de captare şi epurare ape municipale şi 

orăşeneşti fiind Compania Apa RA din Braşov. Epurarea apelor uzate din 

localităţile: Braşov, Săcele, Cristian, Râşnov, Ghimbav, Hărman, Sânpetru se 

64



asigură în Staţia de epurare Stupini, care are o capacitate de 2200 l/s pentru 

treapta mecanică şi treapta biologică. Staţia de epurare a fost modernizată şi 

retehnologizată, în perioada 1998-2000. 

Compania Apa RA este un potenţial poluator prin epurare 

necorespunzătoare a apelor uzate orăşeneşti. 

Sub aspectul poluării apelor de suprafaţă în judeţul Braşov, se disting 

următoarele zone critice : 

Hamaradia). 

- zona municipiului Braşov (canalul Timiş), 

- zona central-sudică (râurile Bârsa, Pănicel, Ghimbăşel, Vulcăniţa, 

Oraşul Râşnov se află la limita zonei critice central-sudice prin râurile 

Pănicel, Ghimbăşel fiind necesară implementarea unor măsuri adecvate de 

reducere a poluării în special pentru râul Pănicel. 

Sub aspectul poluării apelor subterane există zone critice la Bod, Codlea, 

Făgăraş, Ucea, Braşov, Hărman şi Prejmer. 

65



SC Goscom Cetatea Râşnov SA, operatorul apă/canal din oraşul Râşnov, a 

primit autorizaţie de funcţionare cu program de conformare în ceea ce priveşte 

măsura înlocuirii reţelei de distribuţie a apei si reabilitării canalizării. 

O altă problemă importantă privind protecţia mediului în Râşnov o 

reprezintă nefinalizarea colectorului Râşnov pentru preluarea apelor uzate 

menajere din staţiunea Poiana Braşov. 

2.10.4. Arii naturale protejate 

Conform Legii nr.57/2007 privind regimul ariilor protejate, conservarea 

habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, ariile protejate din judeţul Braşov 

se încadrează în următorul regim de management: 

- 1 parc naţional - Piatra Craiului 

- 1 parc natural Bucegi 

- 14 monumente ale naturii 

- 14 rezervaţii naturale 

- 2 arii de protecţie avifaunistică 

Pe teritoriul administrativ al oraşului Râşnov se află parcul natural Bucegi 

şi Peştera Valea Cetăţii, declarată monument al naturii. 

Parcuri naturale Oraşul Râşnov 

Cod Cod 

naţional european 

Denumire Suprafaţă Unităţi administrativ teritoriale 

Oraşele Comarnic, Sinaia, Buşteni 

(judeţul Prahova), comunele 

H 20678 Bucegi 32.663 Râşnov, Bran, Moieciu (judeţul 

Braşov), Moroieni (judeţul 

Dâmboviţa) 

Sursa: Fişa judeţului Braşov, Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov 

Monumente ale naturii Oraşul Râşnov 

Cod 

naţional 

Cod 

european 

Denumire Suprafaţă Unităţi administrativ teritoriale 

2.248. 183692 

Peştera Valea 

Cetăţii 

15,63 Comuna Râşnov 


66

Rezervaţii naturale 



Cod Cod 

naţional european 

2.253. 63628 

Denumire Suprafaţă Unitate administrativ teritorială 

Postăvarul 

Municipiul Braşov, oraşul Predeal, 

1236 

Muntele 

oraşul Râşnov 

Rezervaţii naturale în interiorul Parcului Natural Bucegi 

Bucegi 

(Abruptul 

2.234. 9376 Bucşoiu, 1.717 oraşul Râşnov, comuna Bran 

Mălăeşti, 

Gaura) 


Zonele naturale protejate din judeţul Braşov 

Sursa: Compartimentul de Protecţia Mediului, Consiliul Judeţean Braşov 

67



Din 2004 , APM Braşov a primit solicitări şi a emis acte de custodie pentru 

12 arii naturale protejate, la care se adăuga administraţia celor două parcuri 

naturale. Parcul Natural Bucegi, care se întinde pe teritoriul oraşului Râşnov, este 

luat în custodie de către Administraţia Parcului Natural Bucegi având aprobat un 

plan de management ce prevede luarea unor măsuri stricte de protejare a 

tuturor habitatelor şi speciilor din interiorul parcului. 

Au fost delimitate, conform OG 57/2007 privind regimul ariilor naturale 

protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, siturile de 

importanţă comunitară ROSCI0013 – BUCEGI şi ROSCI0207 – POSTĂVARUL. 

Situri NATURA 2000 Oraşul Râşnov 

LOCALITATE 

SCI (Sit de importanţă Suprafaţa 

comunitară) 

-ha- 


ROSCI0013- Bucegi 3.197,3 

ROSCI0207- Postăvarul 350,34 

Sursa: Raportul de mediu PJGD judeţ Braşov 

Total suprafaţă 

adm. a localităţii 

-ha- 

15.225,25 

2.10.5. Concluzii 

1. pe amplasamentul oraşului Râşnov nu exista poluări istorice 

2. trebuie urgentată realizarea proiectelor privind managementul 

integrat al deşeurilor; 

3. trebuie realizate măsurile din programele de conformare privind 

măsurile de înlocuire a reţelei de distribuţie a apei şi de reabilitare a canalizării 

localităţii. 

4. se impune adoptarea unor măsuri adecvate pentru reducerea poluării 

în special pentru râul Pănicel. 

2.11. Disfuncţionalităţi 

Din analiza situaţiei existente, se desprind următoarele disfuncţionalităţi: 

- Drumul este străbătut de pârâul Ghimbăşel care nu este regularizat pe 

întregul parcurs; 

- Oraşul deţine o valoroasă zonă urbanistică de rezervaţie de arhitectură 

care trebuie protejată şi se impune de urgenţă întocmirea unor documentaţii de 

68



specialitate care să reglementeze condiţiile de construire, remodelare sau 

restaurare; 

- În privinţa fondului de locuinţe existent, el se află în mare parte în 

proprietate particulară şi numai resursele acestora vor schimba situaţia actuală; 

- Confort scăzut oferit de locuinţele colective; 

- Deficit de dotări complementare locuirii (dotări de învăţământ, sănătate, 

comerţ alimentar şi nealimentar, sport şi agrement, spaţii verzi şi servicii 

diverse); 

- Lipsa rezervei de terenuri (terenuri libere proprietatea administraţiei 

locale) pentru dezvoltarea funcţiunilor de interes public; 

- Creşterea emisiilor de noxe gazoase şi pulberi generate de agenţii economici 

care utilizează echipamente uzate şi neperformante, arderea necontrolată a 

deşeurilor, a miriştilor şi a deşeurilor vegetale, precum şi intensitatea traficului 

rutier şi parcul auto în cea mai mare parte neperformant. 

- DN 73 traversează zona de locuit fapt ce îngreunează traficul pe drumul 

Naţional dar în acelaşi timp creează şi un număr mare de intersecţii periculoase 

în intravilanul oraşului; 

- Existenta multor intersecţii neamenajate lipsite de vizibilitate; 

- staţiile de transport în comun sunt în partea carosabilă constituind un 

obstacol în derularea traficului; 

- Este necesară regularizarea pârâului Ghimbăşel pe tot parcursul lui pe 

teritoriul oraşului şi malurile consolidate. 

3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ 

3.1. Optimizarea relaţiilor în teritoriu 

Mutaţiile intervenite în folosinţa teritoriului administrativ al localităţii din 

necesitatea de a rezolva în primul rând cererea de locuinţe, atât pentru localnici 

cât şi pentru cetăţeni din afara localităţii şi unele necesităţi de dotare cu spaţii 

verzi, instituţii publice, noi utilităţi ale localităţilor componente, au dus la 

extinderea pentru perspectivă a intravilanului de la 1113,85 ha la 1701,05 ha. 

Extinderea a fost făcută la cererea şi cu acordul autorităţilor locale 

ţinându-se cont de normele uzuale europene pentru echipamente şi alte 

funcţiuni publice. În ultimii 10 ani teritoriul intravilan al oraşului Râşnov a fost 

extins pe baza Planurilor Urbanistice Zonale, ceea ce a condus însă la o 

fragmentare a teritoriului si apariţia unui număr foarte mare de trupuri 

69



dispersate (106 trupuri). Extinderile propuse au căutat să integreze aceste 

dezvoltări anteriore, să le coreleze ca pe un ansamblu unitar, menit să ofere 

confort urban locuitorilor. Ca urmare a acestor operaţiuni numărul de trupuri 

dispersate a fost redus la 41. 

3.2. Evoluţia populaţiei. Elemente demografice şi sociale 

3.2.1. Prognoza populaţiei şi propuneri pentru dezvoltarea resurselor umane 

În contextul societăţii contemporane, când dezvoltarea cunoaşte un ritm 

accelerat, nevoia prognozelor demografice devine imperioasă datorită 

implicaţiilor evoluţiei populaţiei şi implicit ale fenomenelor demografice în 

evoluţia vieţii socio-economice a societăţii. Prognoza demografică este acea 

variantă a proiectărilor demografice care are probabilitatea cea mai mare de a se 

realiza, prin proiectare demografică determinându-se volumul unei populaţii 

plecând de la structura pe vârste şi sexe la un moment dat şi emiţând ipoteze 

asupra evoluţiei probabile a celor trei componente care modifică în timp numărul 

şi structura populaţiei: mortalitate, fertilitate şi migraţie. Distingem două mari 

tipuri de abordare a evoluţiei probabile: 

1. Abordarea tendenţială - porneşte de la ipoteza că factorii care au determinat 

evoluţiile trecute şi actuale vor acţiona şi în viitor în acelaşi sens. 

2. Abordarea normativă - pleacă de la ipoteza că evoluţiile componentelor în ţări 

mai puţin dezvoltate din punct de vedere socio-economic şi cultural vor urma, 

cu un decalaj în timp şi cu unele particularităţi, evoluţiile pe care le-au avut la 

acelaşi stadiu de dezvoltare populaţiile din ţările avansate. 

Evoluţia populaţiei este influenţată de o serie de factori care pot fi grupaţi 

în trei categorii principale: elemente demografice – posibilităţile de creştere 

naturală a populaţiei funcţie de evoluţia contingentului fertil şi de evoluţia 

probabilă a indicilor de natalitate, de numărul populaţiei vârstnice şi evoluţia 

probabilă a mortalităţii, de comportamentul specific al femeilor faţă de natalitate, 

de numărul de copii dorit etc.; posibilităţile de ocupare a resurselor de muncă în 

raport cu locurile de muncă existente şi posibil de creat, veniturile potenţiale pe 

care le pot oferi acestea; gradul de atractivitate al oraşului ca o consecinţă 

directă a numărului şi calităţii dotărilor publice, condiţiilor de locuit, gradul de 

echipare edilitară a localităţii. 

70



Raportat la elementele descrise mai sus prognoza demografică pentru 

oraşul Râşnov a fost realizată dintr-o perspectivă tendenţială care presupune 

constanţa mortalităţii, fertilităţii şi migraţiei, în sensul menţinerii aceloraşi 

tendinţe specifice perioadei 1992 – 2002. Prognoza demografică realizată pe 

grupe mari de vârstă, în această variantă, pentru oraşul studiat este redată în 

tabelul de mai jos: 

Tabel 5. Estimarea structurii pe vârste a populaţiei oraşului Râşnov 

Populaţia 0 – 14 ani Populaţia 15 – 59 ani Populaţia 60 ani şi peste 

2007 2015 2007 2015 2007 2015 

2338 1650 11637 12030 2180 3335 

După cum se observă populaţia totală a zonei va creşte semnificativ până 

în 2015, cu aproximativ 860 de persoane faţă de anul 2007, ceea ce reprezintă o 

creştere de aproximativ 5,3%. Această creştere uşoară se datorează unei 

populaţii în vârstă de muncă în creştere corelată cu îmbunătăţirea calităţii vieţii 

(mortalitate redusă, durată medie a vieţii crescută). 

Se constată o scădere a populaţiei tinere 0-14 ani cu 4,5 puncte 

procentuale (de la 17,8% în 2006 la 13,4% în 2015) şi o creştere a populaţiei în 

vârstă de 60 de ani şi peste cu 1,7%. Această scădere a populaţiei tinere se 

datorează unui nivel redus al fertilităţii, prin care generaţia de părinţi este 

înlocuită doar parţial şi migraţiei externe care afectează, mai ales, tinerii cu un 

grad ridicat de pregătire profesională. Scăderea populaţiei tinere se va resimţi pe 

piaţa forţei de muncă. Deoarece populaţia tânără reprezintă un potenţial pentru 

dezvoltarea unei anumite zone, ponderea scăzută a acesteia poate reprezenta un 

factor restrictiv al dezvoltării. Totodată o scădere în viitor a ponderii populaţiei 

tinere ar necesita o reorganizare a distribuţiei unităţilor de învăţământ, de 

cultură. 

Aceste analize surprind o serie de fenomene demografice negative care ar 

putea afecta evoluţia populaţiei oraşului Râşnov în perioada prognozată. Cele mai 

importante sunt: scăderea ponderii populaţiei tinere şi accentuarea procesului de 

îmbătrânire demografică. Măsurile destinate reducerii fenomenelor demografice 

negative trebuie să se bazeze pe relansarea economică. Chiar dacă este lentă, 

creşterea populaţiei în vârstă de 60 de ani şi peste conduce la nevoi ridicate în 

71



ceea ce privesc serviciile de sănătate şi asistenţă socială şi la creşterea 

cheltuielilor sociale datorită presiunii acestei categorii de populaţie asupra 

populaţiei active. 

Acest fapt susţine necesitatea luării unor măsuri care să aibă ca scopuri 

finale îmbunătăţirea potenţialului demografic, dezvoltarea resurselor umane şi 

creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă: 

susţinerea natalităţii prin flexibilizarea oportunităţilor pe care le au femeile 

tinere de a se dezvolta profesional, concomitent cu procesele de 

întemeiere a unei familii şi de naştere şi creştere a copiilor, 

facilităţi economico-financiare şi privind locuirea acordate tinerelor familii, 

de ex. programul „prima casă” 

creşterea cantitativă şi calitativă a serviciilor oferite familiilor tinere, 

asigurarea accesului la servicii de sănătate de calitate şi dezvoltarea 

serviciilor de asistenţă socială, 

stimularea încadrării în muncă a tinerilor, 

diversificarea ofertei de locuri de muncă, a activităţilor economice şi 

instituirea unor programe de formare şi reconversie profesională, 

creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă prin dezvoltarea unor 

programe destinate tinerilor, femeilor şi şomerilor, 

îmbunătăţirea nivelului de instruire şi a abilităţilor profesionale şi tehnice 

în vederea asigurării unei forţe de muncă adaptabilă la cerinţele pieţei, 

promovarea antreprenoriatului prin furnizarea de sprijin pentru persoanele 

care încep să administreze o afacere. 

Elaborarea unei strategii viabile de dezvoltare in domeniul resurselor 

umane nu se poate realiza fără sa avem in vedere principiile cadru de susţinere a 

dezvoltării capitalului uman : educaţia şi formarea profesională iniţială şi 

continuă. In acest context elaborarea unui plan cadru, care sa sublinieze 

necesitatea implicării tuturor factorilor responsabili (instituţiile statului, 

administraţia publica locală, universităţi, agenţi economici) în politica de 

dezvoltare a resurselor umane, în creşterea gradului de ocupare şi în combaterea 

excluziunii sociale se impune ca prioritate pentru dezvoltarea şi transformarea 

oraşului Râşnov într-un pol urban important al reţelei de localităţi braşovene. 

72

3.3. Organizarea circulaţiei 



Din punct de vedere al circulaţiei, principalele probleme ale actualizării 

acestui P.U.G. au fost ridicate de: 

- analiza efectelor induse de traversarea teritoriului de către viitoarea 

autostradă Bucureşti-Braşov, 

- propunerea unor extinderi de intravilan în corelare cu prevederile 

documentaţiilor urbanistice aprobate de la avizarea vechiului PUG şi până 

în prezent, 

- eliminarea disfuncţionalităţilor sau diminuarea efectelor acestora. 

În urma consultărilor cu administraţia locală şi în măsura datelor avute la 

dispoziţie au fost propuse o serie de măsuri. Acestea au la bază legislaţia în 

vigoare . 

Drumurile naţionale şi judeţene îşi păstrează categoria funcţională din care 

fac parte, fiind considerate continue în traversarea localităţii, servind totodată şi 

ca străzi principale. 

Zonele de protecţie, situate de o parte şi de alta a drumurilor se întind faţă 

de ax până la 50 m pentru autostrăzi, 22 m pentru drumurile naţionale, 20 m 

pentru drumurile judeţene. În intravilan zonele de siguranţă şi de protecţie vor fi 

stabilite în urma unui studiu de trafic. 

În vederea fluidizării traficului, în zonele de extindere a intravilanului, se 

interzice amplasarea oricăror construcţii care generează un trafic suplimentar, la 

o distanţă mai mică de 50 m de marginea îmbrăcămintei asfaltice în cazul 

autostrăzii Bucureşti-Braşov şi al drumului naţional european E574 (DN73), 

respectiv 30 m pentru celelalte drumuri de interes naţional (DN73A, DN1E) şi 

judeţean (DJ101). Accesul în zonele care cuprind in perimetrul lor drumuri de 

interes national se va realiza numai prin artere colectoare. Artere colectoare 

propuse vor intersecta drumurile naţionale în intersecţii deja existente, care vor 

fi amenajate corespunzător noilor volume de trafic. 

În scopul desfăşurării în bune condiţii a circulaţiei feroviare şi al prevenirii 

evenimentelor de cale ferată, se instituie zona de siguranţă şi zona de protecţie a 

căii ferate. 

Zona de siguranţă a infrastructurii feroviare cuprinde fâşiile de teren în 

limita de 20 m fiecare, situate de o parte şi de alta a axului căii ferate, necesare 

73



pentru amplasarea instalaţiilor de conducere operativă a circulaţiei trenurilor, 

precum şi a instalaţiilor şi lucrărilor de protecţie a mediului. 

Zona de protecţie a infrastructurii feroviare cuprinde terenurile limitrofe, 

situate de o parte şi de alta a axei căii ferate, indiferent de proprietar, în limita a 

maximum 100 m de la axa căii ferate, precum şi terenurile destinate sau care 

servesc, sub orice formă, asigurării funcţionării acesteia. 

Proiectarea intersecţiilor noi şi amenajarea celor existente se va face 

ţinându-se seama de fluxurile de circulaţie, de relaţiile dintre curenţii de trafic, 

de condiţiile de vizibilitate şi de siguranţă a circulaţiei, amenajarea căilor de 

acces la drumurile publice făcându-se cu acordul prealabil al administratorului 

drumului public şi al poliţiei rutiere. 

În zonele de extindere a intravilanului, configuraţia tramei stradale şi a 

tuturor acceselor rutiere vor fi stabilite în documentaţiile urbanistice care vor 

detalia prevederile Planului Urbanistic General, fiind recomandate soluţii care sa 

nu limiteze accesibilitatea in zonele învecinate. 

În condiţiile în care reţeaua stradală a oraşului va fi degrevată de traficul 

de tranzit prin realizarea autostrăzii, considerăm necesară elaborarea unui studiu 

de circulaţie care să reglementeze accesul traficului greu, să studieze 

posibilitatea creării de străzi rezidenţiale şi pietonale şi realizarea unui sistem de 

sensuri unice (de exemplu in perimetrul delimitat de străzile Narciselor, Izvorului, 

M.Viteazul, Florilor, Uzinei, Câmpului, Caraiman, Braşovului). 

Având în vedere amplasarea oraşului, transportul public va fi studiat la 

nivelul zonei metropolitane a Braşovului, iar amplasarea staţiilor se va face la 

propunerea administraţiei publice locale, cu avizul administratorului drumului şi 

al politiei rutiere, cu amenajarea lor, acolo unde se poate asigura spaţiul necesar, 

în afara fluxului circulaţiei. 

Se impune cu prioritate identificarea de terenuri pentru amenajarea de noi 

parcaje, mai ales la dotările existente şi obiectivele de interes turistic (inclusiv 

pentru autocare/microbuze) şi impunerea asigurării locurilor de parcare/garare la 

construcţiile noi, conform Regulamentului General de Urbanism. 

Prin realizarea viitoarei autostrăzi dintre Comarnic şi Braşov se urmăreşte 

în principal rezolvarea a trei probleme majore ale circulaţiei: 

● descongestionarea traficul pe Drumul Naţional nr. 1; 

74



● creşterea vitezei de deplasare, de la o medie de 10 -15 km/h cât este în 

prezent, la 80 km/h; 

● îmbunătăţirea condiţiilor de acces într-o zonă turistică de interes 

naţional, în condiţii sporite de siguranţă a traficului. 

Studiile de trafic au prognozat, pe reţeaua existentă (în ipoteza fără 

autostradă), o creştere a numărului de vehicule pe DN 73 Braşov-Râşnov, de la 

10276 în 2005 la 25367 în 2025, iar pe DN 73A de la 2684 în 2005 la 23613 în 

2025. 

Conform aceloraşi studii, tot pentru anul 2025, valorile de trafic atras de 

autostradă sunt de 16144 vehicule pe tronsonul Predeal – Râşnov şi de 32318 

vehicule pe tronsonul Râşnov – Cristian. 

Traseul autostrăzii A3 intersectează o serie de drumuri de diverse categorii 

(agricole, exploatare, comunale, judeţene, naţionale) întrerupând continuitatea 

acestora. În funcţie de importanţa lor, s-au prevăzut intersecţii denivelate fără 

acces la autostradă, sau devierea lor în lungul autostrăzii şi gruparea în vederea 

realizării unei treceri comune peste autostradă. 

Traseu autostrada Bucureşti-Braşov tronsonul Comarnic – Braşov 

75



Secţiunea Predeal – Braşov (Cristian) 

Secţiunea de autostradă Predeal – Braşov (Cristian) şi Racordarea 

Autostrăzii la reţeaua de drumuri existente reprezintă sectorul 5 al Autostrăzii. 

Aceasta are următoarele caracteristici tehnice: 

• Lungime : 21,80 km ; 

• Parte carosabilă : 2 x (2 x 3,50 m) sau 2 x (2 x 3,75 m); 

• Benzi de ghidare : 4 x 0,25 m sau 4 x 0,50 m ; 

• Benzi de staţionare de urgenţă : 2 x 2,50 m ; 

• Acostamente de pământ : 2 x 0,50 m ; 

• Spaţii pentru parapet : 2 x 0,75 m ; 

• Zona mediană (impermeabilizată) : 2,50 m sau 3,00 m; 

• Poduri, pasaje, şi viaducte pe autostradă: 19; 

• Viteza de proiectare : 80 km/h si 100 km/h şi 120 km/h ; 

• Clasa de încărcare : E (V80, A30). 

Traseul de autostradă pe secţiunea Predeal – Braşov ( Cristian ) străbate 2 

zone distincte: de munte şi apoi platou. Pe zona de munte există o succesiune de 

viaducte lungi şi debleuri mari, cu declivităţi mari în profil longitudinal, care 

necesită introducerea benzii a 3-a pentru vehicule lente. Benzile suplimentare se 

realizează prin transformarea benzii de staţionare în bandă de circulaţie. 

Sectoarele unde este necesară introducerea unei benzi pentru vehicule lente sunt 

următoarele: km146+800 – km149+500 (dreapta) şi, respectiv, km 149+500 – 

km 157+600 (stânga). Lungimea totală a acestor sectoare este de 10,80 km. 

Pe sectorul de autostrada Predeal – Cristian sunt 2 profiluri transversale 

tip cu următoarele caracteristici: 

• Profilul transversal tip cu lăţimea platformei de 23,50 m se aplică intre 

Predeal şi Râşnov. Se adaugă 2 fâşii laterale de câte 0,75 m pentru parapete. 

Acest profil transversal tip are: 

- parte carosabilă 2 x 7.00 m 

- benzi de ghidare 4 x 0.25 m 

- benzi de staţionare de urgenţă 2 x 2.50 m 

- acostamente 2 x 0.50 m 

- spatii pentru parapete 2 x 0.75 m 

- zona mediană 2.50 m (impermeabilizată) 

• Profilul transversal tip cu lăţimea platformei de 26,00 m se aplică între 

Râşnov şi Cristian. Se adaugă 2 fâşii laterale de câte 0,75 m pentru parapete. 

76



Acest profil transversal tip are: 

- parte carosabilă 2 x 7.50 m 

- benzi de ghidare 4 x 0.50 m 

- benzi de staţionare de urgenţă 2 x 2.50 m 

- acostamente 2 x 0.50 m 

- spaţii pentru parapete 2 x 0.75 m 

- zona mediană 3.00 m (impermeabilizată) 

Centrul de întreţinere şi coordonare (CIC) Râşnov Km 162+150 

Centrul de întreţinere şi coordonare (CIC) este situat în spaţiul din 

interiorul nodului Râşnov Km 162+150 CIC este o unitate de deservire a unui 

sector de Autostradă, având rolul de a menţine Autostrada în stare 

corespunzătoare de exploatare şi de a asigura securitatea circulaţiei rutiere în 

sectorul arondat, reasigurând reparaţia utilajelor din dotare. 

Centru de întreţinere şi coordonare CIC Râşnov este un complex tehnic 

care are o serie de sarcini grupate astfel: 

circulaţiei; 

• supravegherea traficului, a influenţei factorilor meteorologici asupra 

• acordarea de prim ajutor în caz de accidente; 

• întreţinerea autostrăzii pe tronsonul aferent, a spaţiilor de servicii, 

marcajelor, a instalaţiilor de iluminat şi a instalaţiilor de telecomunicaţii; 

• refaceri şi remedieri după accidente sau calamităţi naturale; 

• perceperea de taxe şi amenzi; 

• alimentarea cu combustibil a utilajelor de întreţinere; 

• întreţinerea utilajelor din dotare, etc. 

Lăţimile podurilor, viaductelor şi pasajelor autostrăzii corespund Normelor 

TEM/2001 , Normativului pentru proiectarea autostrăzilor extraurbane indicativ 

PD 162-83 şi normelor tehnice 46/27.01.1998 anexa la ordonanţa 43/1997 

aprobata prin Legea 82/15.04.1998 si anume: 

• lăţimea părţii carosabile pentru toate lucrările de artă pe autostradă, 

între parapetele interioare ale unui sens de circulaţie - 12.00 m 

• lăţimea părţii carosabile pentru pasajele peste autostradă pentru drumuri 

naţionale, judeţene cu două benzi de circulaţie - 7.80m+2x1.50m 

• lăţimea părţii carosabile pentru pasajele peste autostradă pentru drumuri 

comunale şi de exploatare - 7.00m+2x1.50m 

• pasaje pe bretele cu două benzi - 9.00 m 

77



• pasaje pe bretea cu o bandă - 6.00 m 

Înălţimile de gabarit rutier şi CF pentru pasajele denivelate sunt 

următoarele: 

• pasajele peste autostradă şi cele pe autostradă la traversarea de drumuri 

naţionale, judeţene şi comunale - 5.50 m 

• pasajele peste liniile CF - min. 7.50 m 

La traversarea căilor ferate s-a ţinut cont de eventualele dublări ale 

acestora. Gabaritul pe orizontală respecta STAS 4392-84 si Fisele UIC 777. 

• Înălţimea liberă sub poduri, până la nivelul maxim al apelor de viitură cu 

asigurare de 2% pe pârâurile şi râurile traversate, este de - min 1.00 m 

Pentru a evita accesul pe autostradă (oameni, animale,etc.), pe toată 

lungimea acesteia a fost prevăzută o împrejmuire de două tipuri: cu înălţimea de 

1,40 m, pentru zonele de câmpie şi de 1,80 m, pentru zonele în care sunt 

traversate păduri. 

Nodul rutier Râşnov 

Pentru accesul autovehiculelor la Autostradă, s-a prevăzut nodul rutier la 

Râşnov, la km 162+150, în apropierea intersecţiei actuale între DN 73 şi DN 73A. 

Pentru realizarea nodului rutier, a fost proiectat un pasaj pe bretea, care are 

lungimea totala de 119,00 m. Tablierul are lungimea 2X20,00 + 30,00 + 

2X20,00 = 110,00 m pe cinci deschideri. 

Partea carosabilă are 9,00 m; nu există trotuare. 

Lăţimile buclelor şi bretelelor s-au proiectat conform normelor şi 

normativelor în vigoare; aceste lăţimi sunt: 

• 7,50 m + supralărgire pentru bucle şi bretele cu 1 bandă, 

• 10,50 m + supralărgire pentru bucle şi bretele cu 2 benzi 

Lăţimile de mai sus includ 2X0,75 m platforma de pământ pentru 

amplasarea parapetului. 

3.4. Intravilan propus. Zonificarea funcţională. Bilanţ teritorial. 

In cadrul Planului Urbanistic General s-au stabilit suprafeţele de teren 

care, alături de cele existente vor forma noul intravilan. Extinderile propuse au 

fost făcute de comun acord cu autorităţile locale ca urmare a solicitărilor 

populaţiei de a construi locuinţe unifamiliale şi spaţii destinate activităţilor de 

comerţ, servicii şi mică producţie. 

78

propus. 



• Zona de locuinţe reprezintă 58.02 % din teritoriul intravilanului 

Extinderea destinată zonei de locuinţe este desfăşurată de-a lungul DJ101, 

zona fiind cunoscută sub numele de Glăjărie. Prin aceasta extindere se urmăreşte 

omogenizarea, unificarea trupurilor de intravilan existent rezultate din diverse 

documentaţii de urbanism aprobate (PUD/PUZ), crearea unei unităţi 

compoziţionale a unei zone dezvoltate în prezent total haotic. Acest lucru se 

poate realiza prin trasarea, cu caracter orientativ, a unor trasee de străzi ce au 

rol de a orienta parcelările viitoare. 

Pe întreaga suprafaţă a acestei zone este obligatorie întocmirea de 

PUZ-uri pe suprafeţe mai mari, nu strict pe terenul studiat, astfel încât 

să se demonstreze coordonarea şi corelarea cu documentaţiile deja 

aprobate. 

Zona mixtă (M1 instituţii publice, servicii şi locuinţe şi M2 mica 

industrie, depozite şi prestări servicii) reprezintă 7.6% (M1 - 1.61%, M2 – 

5.99%) din teritoriul intravilan propus. 

În cadrul organizării viitoare a oraşului Râşnov sunt menţinute dotările 

comerciale şi de servicii existente. 

Prin delimitarea zonelor mixte de dotări, servicii şi funcţiuni reprezentative 

se încearcă gruparea acestora în zone de interes de-a lungul unor artere de 

circulaţie importante şi cu potenţial polarizator pentru obţinerea unei configuraţii 

morfo-structurale bine definită a localităţii. 

Prezentul PUG propune transformarea prin conversii funcţionale a zonelor 

industriale şi agro-zootehnice nefuncţionale situate în intravilanul oraşului în zone 

mixte tip M2 (mica industrie, depozite şi prestări servicii). 

Aceasta strategie urmăreşte rezolvarea problemelor de folosire ineficientă 

a terenurilor localităţii prin ocuparea acestora cu amplasamente industriale şi 

agrozootehnice dezafectate, obiectivul strategic fiind îndepărtarea acestor 

funcţiuni din intravilanul oraşului şi amplasarea acestora în 

cadrul unor zone 

special constituite şi destinate acestor funcţiuni, spre periferia localităţii 

obţinându-se astfel o configuraţie urbanistică morfo-structurală echilibrată. 

S-a urmărit amplasarea zonelor mixte (atât M1 cât şi M2) de-a lungul 

căilor de comunicaţie majore având la bază două raţiuni: 

- Asigurarea accesului facil la infrastructura majoră de transport (vitală 

acestui tip de funcţiuni) 

79



- Evitarea unei dezvoltări necontrolate şi deficitare a locuinţelor de-a 

lungul căilor de comunicaţie majore (ştiut fiind faptul că în timp acest tip 

de dezvoltare duce la congestionarea traficului şi ridică probleme 

importante în ceea ce priveşte asigurarea accesului la utilităţi, precum 

apa curentă şi canalizarea) 

Zona unităţilor industriale şi de depozite reprezintă 1.63 % din totalul 

intravilanului propus si este 

Zona spaţii verzi (V) 

Aceasta zonă este foarte slab reprezentată, 5.11 % din teritoriul 

intravilanului propus. 

În prezent, aceasta zona este reprezentată de zonele verzi de protecţie 

pentru căile majore de comunicaţie, reţelele tehnico-edilitare şi cursurile de apă. 

Pentru zonele de locuinţe ce urmează a se dezvolta se recomandă ca un 

procent de minimum 25% din lot sa fie spaţiu verde pentru îmbunătăţirea 

microclimatului zonei. 

De asemenea se propune amenajarea de zone verzi, terenuri de sport, 

îmbogăţirea acestora cu dotări şi realizarea unor plantaţii de protecţie către 

infrastructura majoră de circulaţie, infrastructura tehnico-edilitară şi unităţile de 

producţie industriale şi agro-zootehnice, dar şi de-a lungul cursurilor de ape. 

Pentru zonele de protecţie ale reţelelor majore de gaze şi a liniilor electrice 

aeriene, zone aflate sub interdicţie de construire se propune amenajarea 

acestora ca spaţii verzi. 

propus. 

Zona de sport şi agrement (Sp) reprezintă 1.16% din intravilanul 

Aceasta zonă este constituită din: 

- zona destinată construirii complexului sportiv format din pista de 

biatlon şi complexul de trambuline K15, K35 si K64, proiect de importanţă 

naţională; 

- complexul sportiv de la Forban. 

Zona de dotări turistice şi servicii complementare (St) reprezintă 

14,68% din intravilanul propus. 

Zona cu destinaţie specială reprezintă 1.56% din intravilanul propus. 

Aceasta cuprinde unităţile militare, fiind supusă prevederilor normelor şi 

legislaţiei specifice în vigoare. 

80



Căile de comunicaţie reprezintă 6.88% (căi rutiere – 6.51%, căi ferate – 

0.37%) din teritoriul intravilan propus. Zona aferentă circulaţiei carosabile va 

suferi modificări calitative, în primul rând prin modernizarea străzilor existente şi 

în al doilea rând prin realizarea de noi străzi în zonele de extindere prevăzute. 

Zona de gospodărie comunală reprezintă 0.79 % (construcţii şi 

amenajări izolate pentru gospodărie comunală – 0.5%, cimitire – 0.29%) din 

teritoriul intravilan propus. 

81



Bilanţul teritorial pentru intravilanul oraşului Râşnov: 

Locuinţe şi 

funcţiuni 

complementare 

Instituţii şi servicii 

de interes public 

Unităţi agrozootehnice 

Unităţi industriale 

şi depozitare 

Spaţii verzi şi de 

protecţie 

Zonă mixtă 

Zonă de activităţi 

sportive, loisir şi 

agrement 

Gospodărie 

comunală 

Zone cu destinaţie 

specială 

ZONE FUNCŢIONALE 

L1 

Subzona locuinţe individuale cu max. 

P+2 niveluri în zone construite 

L2 

Subzona locuinţe individuale cu max. 

P+2 niveluri situate în noile extinderi 

sau enclave neconstruite 

L3 

Subzona case de vacanţă şi dotări 

turistice 

L4 

Subzona locuinţe colective cu maxim 

P+6 niveluri 

ZC 

Zona centrală (funcţiuni de 

reprezentare, servicii si locuire) 

A1 

Subzona activităţi agrozootehnice 

A2 

Subzona activităţi industriale şi 

depozitare 

V 

Zona verde culoare de protecţie faţă de 

infrastructura tehnică şi oglinzi de apă 

din intravilan 

M1 

Subzona mixtă (servicii şi locuire) 

M2 

Subzona mixtă (servicii, mică industrie, 

depozite) 

St 

Dotări turistice şi servicii 

complementare 

Sp 

Dotări sportive 

G1 

Subzona construcţiilor şi amenajărilor 

izolate pentru gospodărie comunală 

G2 

Subzona cimitirelor 

S 

Unităţi militare 

Oraşul 

Râşnov 

EXISTENT 

SUPRAFAŢĂ (HA) 

Trupuri 

2 -106 

TOTAL 

PROCENT % 

din total 

intravilan 

Oraşul 

Râşnov 

Glăjărie 

PROPUS 


Cheile 

Râşnoavei 

Trupuri 

2 -41 

TOTAL 

PROCENT 

% din total 

intravilan 

164,39 164,39 14,76% 164,39 164,39 9,66% 

296,88 18,81 315,69 28,34% 141,35 20,29 161,64 9,50% 

194,13 194,13 17,43% 517,91 108,13 626,04 36,80% 

10,74 10,74 0,96% 34,95 34,95 2,05% 

28,17 28,17 2,53% 28,17 28,17 1,66% 

23,64 8,94 32,58 2,92% 5,22 0,23 1,25 6,70 0,39% 

55,02 55,02 4,94% 20,95 20,95 1,23% 

29,80 13,87 43,67 3,92% 38,28 35,83 12,80 86,91 5,11% 

27,47 27,47 1,61% 

101,89 101,89 5,99% 

100,16 100,16 8,99% 207,56 42,14 249,70 14,68% 

19,97 19,97 1,79% 19,70 19,70 1,16% 

3,23 5,35 8,58 0,77% 3,23 4,13 1,22 8,58 0,50% 

5,01 5,01 0,45% 5,01 5,01 0,29% 

21,39 5,07 26,46 2,38% 21,39 2,70 2,37 26,46 1,56% 

82



Căi de comunicaţie 

şi transport 

ZONE FUNCŢIONALE 

C1 

Căi rutiere 

C2 

Căi ferate 

Oraşul 

Râşnov 

EXISTENT 


Trupuri 

2 -106 

TOTAL 

PROCENT % 

din total 

intravilan 

Oraşul 

Râşnov 

Glăjărie 

PROPUS 


Cheile 

Râşnoavei 

Trupuri 

2 -41 

TOTAL 

PROCENT 

% din total 

intravilan 

61,24 31,56 92,80 8,33% 63,55 20,28 14,53 12,37 110,73 6,51% 

6,23 6,23 0,56% 6,23 6,23 0,37% 

Ape 5,44 2,42 7,86 0,71% 5,44 5,13 2,34 12,91 0,76% 

Altele (cantoane căi ferate, Cumidava) 2,39 2,39 0,21% 0,23 2,39 2,62 0,15% 

TOTAL INTRAVILAN LOCALITATE / TRUPURI 711,18 402,67 667,52 586,44 239,60 207,49 

TOTAL INTRAVILAN EXISTENT 1113,85 100,00% PROPUNERE 1701,05 100,00% 

83

Nr. Trup 

Trup 1 

Trup 2 

Trup 3 

Trup 4 

Trup 5 

Trup 6 

Trup 7 

Trup 8 

Trup 9 

Trup 10 

Trup 11 

Trup 12 

Trup 13 

Trup 14 

Trup 15 

Trup 16 



Teritoriul intravilanul existent al oraşului Râşnov este format din: 

Oraşul Râşnov (Trup 1) S= 711,18 ha 

şi 105 trupuri izolate totalizând 402,67,53 ha, astfel : 

TOTAL INTRAVILAN EXISTENT al localităţii S= 1113,85 ha. 

Nume trup 

Râşnov 

Glăjărie 

Cetatea Cumidava 

Construire locuinţe - Nofal Mohammad + Tolea Bebe 

Construire locuinţe - Popa Nicu 

Construire case de locuit - Balanescu Raul 

Construire locuinţe - Popoiu Mioara 

Canton CFR 

Post trafo 

Ferma Avicola (pasari) 

Cetatea Râşnov 

Complex turistic Valea Cetăţii 

Construire ansamblu case de vacanţă cu dotări sportive - Calmuc Silviu 

Construire case de vacanţă, dotări turistice şi agrement - Butnar Valentin 

Construire case de vacanta si agrement - Cristoloveanu Alexie + Construire 

ansamblu case de vacanta, dotatari turistice si agrement - Cherciu Dragos 

Zona dotari turistice, sport, agrement - Triandafil Catalin si altii 

Trup 17 Complex turistic Pănicel 1 

Trup 18 

Trup 19 

Trup 20 

Trup 21 

Trup 22 

Trup 23 

Trup 24 

Trup 25 

Trup 26 

Trup 27 

Trup 28 

Trup 29 

Trup 30 

Trup 31 

Trup 32 

Trup 33 

Trup 34 

Trup 35 

Construire case de vacanta - Barbu Stelian 

Construire case de vacanta - Barbu Stelian 

Construire case de vacanta - Miron Justin 

Construire case de vacanta si dotari turistice si de agrement - Stamate 

Andrei 

Construire case de vacanta, dotari turistice si agrement - Richards Claudia 

Construire case de vacanta - Botoman Victor 

Construirea a 26 case de vacanta - Scurtu Dan 

Construire case de vacanta - Constantinescu Valeriu 

Construire case de vacanta - Olteanu Georgeta 

Case de vacanta, spatii cazare, sport si agrement - Radulescu Gabriel 




Pensiuni si case vacanta Glajerie - Butnar Valentin 

Construire casa de vacanta si pensiune turistica - Teodorescu Paul 

Construire case de vacanta - Devalkener Carmen + Construire case de 

vacnta, complex sportiv, zona de agrement - Jucu Ingrid 

Construire case de vacanta - Popa Mircea si alti + Balan Gabriel si altii 

Construire case de vacanta - Oprea Stela + Construire case de vacanta, 

zona de agrement si turism - Tatomir Gheorghe + Construire casa de 

vacanta - Mititelu Constantin 

84



Nr. Trup 

Trup 36 

Trup 37 

Trup 38 

Trup 39 

Trup 40 

Trup 41 

Trup 42 

Trup 43 

Trup 44 

Trup 45 

Trup 46 

Trup 47 

Trup 48 

Trup 49 

Trup 50 

Trup 51 

Trup 52 

Trup 53 

Trup 54 

Trup 55 

Trup 56 

Trup 57 

Trup 58 

Trup 59 

Trup 60 

Trup 61 

Trup 62 

Trup 63 

Trup 64 

Trup 65 

Trup 66 

Trup 67 

Trup 68 

Trup 69 

Trup 70 

Trup 71 

Trup 72 

Trup 73 

Trup 74 

Trup 75 

Nume trup 

casa de vacanta - Stefanica Gheorghe 

Construire casa de vacanta - Balan Ioan 

Construire pastravarie - Heltianu Ioan 

Pensiune turistica rurala, sera si han - Rusu Marius + Construire casa de 

vacanta - Sbarcea Anca 

Construirea a doua case de vacanta - Toister Adriana 

Construire casa de vacanta - Enachescu Andrei 

Panicel (ferma agricola) 

Construire case de vacanta - SC DACIA PROPERTIES & SERVICE 

Construire casa de vacanta - Butnar Alexandru 

Construire complex turistic - SC NOVA CONS SRL 

Casa de vacanta - Vornicu Marius 

Construire casa de vacanta - Cristea Cristina + Construire casa de vacanta - 

Vornicu Marius 

Construire case de vacanta - Scurtu Georgeta 

Complex turistic - S.C. Soiu Media Group S.R.L 

Construire complex turistic - Georgescu Constantin 

Construire casa de vacanta din lemn - Dogariu Tudor 

Cabana Cheia 

Complex turistic, echitatie - S.C ERSAND S.R.L 

Statie reglare gaz 

Pensiune - Costiug Dumitru 

Construire locuinte, case de vacanta, pensiuni, alimentatie publica - Ducar 

Gheorghe 

Construire locuinte, case de vacanta, pensiuni, alimentatie publica - Ducar 

Gheorghe 

Construire case de vacanta - Bogoiu Teodora 

Construire sat vacanta - Ducar Dumitru 

Construire case de vacanta - Dumitru Marius 

Construire case de vacanta - Barsan Ioan si altii 

Construire case de vacanta - SC Domoconta SRL si altii 

Construire case de vacanta - Pojar Radu 

Construire complex turistic si agrement - S.C. MALTA Pr. Dev. S.R.L 

Construire locuinte si case de vacanta Bergel Ana 

Construire hotel, cladiri apartamente de vacanta - Cocean Gheorghe + 

Modificare PUZ - construire complex turistic - Cocean Gheorghe 

Ferma Cheia (gater, ciupercarie) 

Ferma Cheia (nefunctionala) 

Construire complex turistic rural si dotari turistice - Ursu Ioan 

Construire case de vacanta - Dogaru Cornel 

Construire pensiune - SC Euromotor SRL 

Construire case de vacanta si dotari complementare - Cristolovean 

Gheorghe si altii 

Construire pensiuni si case de vacanta - Butnar Valentin 

Construire Complex Turistic Rural - SC Cheiile Rasnoavei SRL 

Construire case de vacanta - Stakenburg Giurgi 

85



Nr. Trup 

Trup 76 

Trup 77 

Trup 78 

Trup 79 

Trup 80 

Trup 81 

Trup 82 

Trup 83 

Trup 84 

Trup 85 

Trup 86 

Trup 87 

Trup 88 

Trup 89 

Trup 90 

Trup 91 

Trup 92 

Trup 93 

Trup 94 

Trup 95 

Trup 96 

Trup 97 

Trup 98 

Trup 99 

Trup 100 

Trup 101 

Trup 102 

Trup 103 

Trup 104 

Trup 105 

Trup 106 

Nume trup 

Construire pensiune - Puscaru Voicu 

Construirea a 5 cabane - Mezei Dorel si altii 


Construire pensiune - Mirea Iulian 


Constructii turistice, vile, pensiuni si functiuni complementare - Radulescu 

Marius 

Construire hotel si casa de vacanta - Cocean Gheorghe 



Complex Cerbul 

Construire complex turistic - SC MIKE INTERNATIONAL SRL 

Ansamblu ecumenic - Asociatia Ordinul Fratilor Minori 

Construire apartamente de vacanta, hotel, vile si dotari complementare - 

Yellow Sky 

Construire dotari turistice si de agrement - S.C. Comnicoserv S.R.L 

Construire case de vacanta - Gornescu Bogdan 

SC Pajisti (casa de vacanta SC Carmen International) 


Construire casa de vacanta - Grigore Sandu 


Construire casa de vacanta, imprejmuire si utilitati - Sterescu Gabriel 

Complex sportiv MAPN + Construire case de vacanta - Miloiu Cristian si altii 

Construire obiective turistice si de agrement - Stanciu Raimond + 

Construire hotel 4 stele - S.C. Comnico Serv S.R.L 

Construire obiective turistice si de agrement - Stanciu Raimond 

Construire obiective turistice si de agrement - Stanciu Raimond 

Cabana Diham 

Construire casa de vacanta, garaj si imprejmuire - Mititelu Gheorghe 

Construire casa de vacanta si anexe 

Cabana Malaiesti 

Construire ansamblu rezidential si functiuni complementare - Marcu Carmen 

Canton CFR 

Trambulina schi si pista biatlon Valea Carbunarii 

Teritoriul cuprins în intravilanul de perspectiva al oraşului Râşnov este 

format din: 

Oraşul Râşnov (Trup 1) S= 667,52 ha 

şi 40 trupuri izolate totalizând 1033,53 ha, astfel : 

- Trup 2 : Glăjărie, S=586,44 ha 

- Trup 3 : Construire ansamblu rezidenţial şi funcţiuni complementare - 

Marcu Carmen, S=2,86 ha 

- Trup 4 : Cetatea Cumidava, S=2,18 ha 

86



- Trup 5 : Construire locuinţe - Nofal Mohammad + Tolea Bebe, S=5,4 ha 

- Trup 6 : Construire locuinţe - Popa Nicu, S=1 ha 

- Trup 7 : Construire case de locuit - Balanescu Raul, S=2,24 ha 

- Trup 8 : Construire locuinţe - Popoiu Mioara, S=0,57 ha 

- Trup 9 : Canton CFR, S=0,06 ha 

- Trup 10 : Canton CFR, S=0,13 ha 

- Trup 11 : Post trafo, S=1,07 ha 

- Trup 12 : Ferma Avicola (păsări), S=1,25 ha 

- Trup 13 : Cetatea Râşnov, S=1,73 ha 

- Trup 14 : Complex turistic Valea Cetăţii, S=6,17 ha 

- Trup 15 : Mestecăniş, S=49,64 ha 

- Trup 16 : Zona dotări turistice, sport, agrement - Triandafil Catalin şi alţii, 

S=1,65 ha 

- Trup 17 : Construire case de vacanţă - Barbu Stelian, S=1,40 ha 

- Trup 18 : Construire case de vacanţă şi dotări turistice şi de agrement - 

Stamate Andrei, S=1,66 ha 

- Trup 19 : Construire casă de vacanţă - Enăchescu Andrei, S=0,39 ha 

- Trup 20 : Pănicel (fermă agricolă), S=1,08 ha 

- Trup 21 : Construire complex turistic - SC NOVA CONS SRL, S=3,4 ha 

- Trup 22 : Casă de vacanţă - Vornicu Marius, S=0,27 ha 

- Trup 23 : Construire casa de vacanţă - Cristea Cristina + Construire casa 

de vacanţă - Vornicu Marius, S=0,88 ha 

- Trup 24 : Construire case de vacanţă - Scurtu Georgeta, S=0,31 ha 

- Trup 25 : Staţie reglare gaz, S=0,15 ha 

- Trup 26 : Complex turistic - S.C. Soiu Media Group S.R.L, S=2,76 ha 

- Trup 27 : Construire complex turistic - Georgescu Constantin, S=0,33 ha 

- Trup 28 : Construire casa de vacanta din lemn - Dogariu Tudor, S=0,8 ha 

- Trup 29 : Cheile Râşnoavei, S=239,6 ha 

- Trup 30 : Construcţii turistice, vile, pensiuni şi funcţiuni complementare - 

Rădulescu Marius, S=6,58 ha 

- Trup 31 : Construire hotel şi casă de vacanţă - Cocean Gheorghe, S=1,61 ha 

Trup 32 : Construire hotel şi casă de vacanţă - Cocean Gheorghe, S=0,19 ha 

- Trup 33 : Construire hotel şi casă de vacanţă - Cocean Gheorghe, S=0,1 ha 

- Trup 34 : Complex Cerbul, S=1,73 ha 

87



- Trup 35 : Construire complex turistic - SC MIKE INTERNATIONAL SRL, 

S=6,07 ha 

- Trup 36 : Ansamblu ecumenic - Asociaţia Ordinul Fraţilor Minori, S=0,67 ha 

- Trup 37 : Construire apartamente de vacanţă, hotel, vile şi dotări 

complementare - Yellow Sky, S=12,26 ha 

- Trup 38 : Forban, S=34,28 ha 

- Trup 39 : Proviţa, S=41,21 ha 

- Trup 40 : Cabana Mălăieşti, S=0,49 ha 

- Trup 41 : Valea Cărbunarii, S=15,79 ha 

TOTAL INTRAVILAN PROPUS al localităţii S= 1701,05 ha. 

TOTAL EXTINDERI S= 587,2 ha 

Se observă faptul că intravilanul a crescut cu un procent de 52,72 %. 

3.5. Măsuri în zonele cu riscuri naturale 

Nu este cazul. 

3.6. Dezvoltarea echipării tehnico-edilitare a teritoriului 

3.6.1. Gospodăria apelor 

Cel mai important curs de apă, pârâul Ghimbăşel, traversează oraşul 

Râşnov pe o secţiune regularizată cu maluri din beton armat sau zidărie de 

piatră. Este necesară prelungirea zonei regularizate atât în aval cât şi în amonte 

unde oraşul s-a dezvoltat, s-au construit locuinţe care au avut de suferit în urma 

ploilor abundente din luna iulie 2009. Este necesar a se asigura curăţirea albiei 

cursurilor de apă astfel încât să nu existe piedici în scurgerea apelor. 

De asemenea sunt necesare lucrări de regularizare (îndiguiri) pe văile 

Glăjeriei (pârâul Mare) cât şi pe Valea Râşnoavei (pârâul Mic) pentru protejarea 

construcţiilor turistice realizate sau în curs de realizare. 

3.6.2. Alimentare cu apă 

Debitele de apă necesare calculate conform capitolului 1.2. sunt următoarele : 

(a) Zona localităţii Râşnov : 

88

Nr. 

crt 



Etapa Q zi mediu Qzi maxim Q orar maxim 

mc/zi l/s mc/zi l/s mc/h l/s 

l/s 

3.350 39 4.400 51 270 75 

actuală 

1 Situaţia 

2 Anul 2015 3.110 36 4.040 47 240 67 

(b) Valea Glăjeriei 

Nr. 

crt 

Etapa Q zi mediu Qzimaxim Q orar maxim 


l/s 

40 0,5 52 0,65 3,1 0,9 

actuală 

1 Situaţia 

2 Anul 2015 80 1,0 104 1,30 6,2 1,8 

(c) Valea Râşnoavei : 

Nr. 

crt 



l/s 

13 0,15 17 0,20 1,0 0,3 

actuală 

1 Situaţia 

2 Anul 2015 39 0,45 51 0,60 3,0 0,9 

La oraşul Râşnov apar consumuri mai mici în anul 2015 faţă de situaţia 

actuală deoarece în situaţia actuală sunt pierderi mari de apă din cauza reţelelor 

vechi şi cu defecţiuni cât şi a faptului că nu există contoare de măsurare a 

consumurilor de apă la fiecare consumator. Prin remedierea acestor deficienţe se 

va ajunge la reducerea consumurilor de apă. Consumurile de apă s-au redus faţă 

de trecut şi din cauza încetării activităţii la o serie de unităţi productive (f-ca de 

scule). 

Sursa actuală din drenurile existente pe valea Cheii are un debit de 60 l/s 

care asigură debitul zilnic maxim necesar. Rezervoarele existente pe dealul 

Dobrice, cu o capacitate de 3.300 mc asigură un procent de cca 80 % din 

consumul zilnic ceea ce corespunde normelor. 

Se impune însă reabilitarea reţelelor existente, respectiv înlocuirea conductelor 

existente din ţeavă de oţel, cu durata de exploatare depăşită, cu conducte din 

polietilenă cu durata de utilizare de 50 de ani. 

Pentru zona Glăjerie sau Valea Râşnoavei se recomandă realizarea unor 

sisteme centralizate de alimentare cu apă cu o singură sursă, captări de izvoare, 

89



rezervoare de compensare, o distribuţie centralizată şi o exploatare de către o 

unitate de specialitate. S-a propus realizarea unei captări pe Valea Glăjeriei şi a 

altei captări pe Valea Râşnoavei astfel încât distribuţia apei să se facă pe cale 

gravitaţională, cu consumuri minimale de energie. 

Ca rezervă pentru eventuale dezvoltări ulterioare rămâne şi utilizarea 

captării de apă foste a uzinei Chimica Râşnov cu un debit de 120 l/s. SGA Braşov 

şi-a dat acordul pentru alimentarea cu apă a localităţii Râşnov din această sursă 

care asigură distribuţia gravitaţională în localitate, la un preţ mult mai redus faţă 

de alte soluţii propuse (preluare apă din Braşov prin pompări succesive). Pentru 

asigurarea condiţiilor de potabilitate, staţia existentă în prezent trebuie 

recondiţionată şi completată cu o treaptă suplimentară de filtrare. 

Pentru îmbunătăţirea (modernizarea) condiţiilor de exploatare este 

necesară asigurarea unui program de monitorizare a presiunilor din reţelele de 

distribuţie, în punctele importante, cu montarea de manometre şi instalaţii 

telemetrice de transmitere la un post dispecer comun. 

De asemenea, este necesară montarea de echipamente de măsurare a 

nivelului apei în rezervoare şi transmiterea datelor la postul dispecer. 

3.6.3. Canalizare ape uzate menajere 

Debitele de ape uzate evacuate la canalizare sunt următoarele : 

(a) Zona localităţii Râşnov: 

Nr. Etapa Q zi mediu Qzi maxim Q orar maxim 

crt 


l/s 

1 Situaţia 2.680 

3.520 40,7 216 60,0 

actuală 

31,0 

2 Anul 2015 2.488 

3.232 37,4 192 53,3 

28,8 

(b) Valea Glăjeriei: 

Nr. 

crt 



l/s 

32 0,4 42 0,5 2,5 0,7 

actuală 

1 Situaţia 

2 Anul 2015 64 0,8 83 1,0 5,0 1,4 

90

(c) Valea Râşnoavei: 



Nr. 

crt 



l/s 

10 0,12 14 0,16 0,8 0,2 

actuală 

1 Situaţia 

2 Anul 2015 30 0,36 41 0,50 2,4 0,7 

vigoare. 

Reţelele şi colectorul de canalizare existente corespund normelor în 

Pentru viitor se prevede extinderea reţelei de canalizare menajere pe toate 

străzile existente. Cea mai importantă extindere este pe strada Caraiman (DN 

73), în zona centrală a localităţii. Din cauza drumului naţional este necesar a se 

executa reţele de canalizare pe ambele părţi ale străzii. 

Pentru dotările turistice de pe Valea Glăjeriei şi Valea Râşnoavei se 

prevede prelungirea reţelei de canalizare existente în zonele respective pentru 

asigurarea îmbunătăţirea condiţiilor de protecţie a mediului. 

Evacuarea apelor uzate se realizează gravitaţional. 

3.6.4. Canalizare ape pluviale 

Pentru apele pluviale se prevede extinderea reţelelor existente pe toate străzile 

cu racordare la conducte existente sau direct în pârâul Ghimbăşel. 

3.6.5. Instalaţii de încălzire şi de gaze naturale 

Având în vedere că localitatea Râşnov are în prezent un sistem de 

distribuţie a gazelor naturale pe majoritatea străzilor, asigurarea încălzirii, a 

preparării apei calde de consum şi a hranei se va face cu acest combustibil. 

Reţelele sunt executate de 10 - 15 ani, se încadrează în durata normală de 

exploatare şi nu este necesară încă înlocuirea lor. Pentru zonele în care se 

realizează noi construcţii se vor executa extinderi cu conducte noi de polietilenă 

care au durata normată de exploatare de 50 de ani. 

Având în vedere însă preţul ridicat al gazelor naturale există şi varianta 

montării de centrale termice cu combustibil solid, cazane cu gazeificare, ce 

asigură un randament de peste 85 % şi costuri mult mai mici în exploatare, 

suportate mai uşor de către populaţie. 

91



Pentru zonele turistice de pe Valea Glăjeriei şi Valea Râşnoavei se 

recomandă utilizarea de soluţii de încălzire cu panouri radiante electrice care 

funcţionează automatizat în funcţie de temperatura fixată de beneficiar. Soluţia 

cu panouri radiante 

electrice este mai comodă în exploatare şi asigură 

temperatura dorită într-un timp redus, în comparaţie cu o centrală termică pe 

combustibil solid. 

Nr. 

crt. 

Debitele de gaze naturale necesare sunt următoarele : 

Etapa de dezvoltare 

1 Situaţia actuală 7.000 

2 Etapa 2015 14.000 

Debite instalate (mc/h) 

Consumurile din anul 2015 vor creşte datorită creşterii numărului de 

imobile care îşi vor instala instalaţii de gaze naturale, respectiv extinderi pe străzi 

pe care nu există în prezent aceste reţele. 

În prezent există tendinţa utilizării unor noi resurse de energie la costuri 

mai scăzute, pe bază de energii neconvenţionale. 

Se recomandă utilizarea de instalaţii solare pentru prepararea apei calde de 

consum, pompe de căldură, turbine eoliene, turbine hidraulice. 

3.6.6. Instalaţii electrice 

Pentru alimentarea cu energie electrică a obiectivelor proiectate se 

prevede extinderea reţelelor de tensiune joasă pe toate străzile proiectate. La 

obiectivele mai importante se prevăd posturi de transformare noi racordate la 

reţeaua de medie tensiune. 

crt. 

Puterile electrice necesare sunt următoarele : 

Nr. 

Etapa 

dezvoltare 

de 

Puteri 

(kwh) 

instalate 

Puteri maxim absorbite 

(kwh) 

1 Situaţia actuală 120.000 30.000 

2 Etapa 2015 140.000 40.000 

92



Având în vedere creşterea gradului de dotare cu aparate electrice şi noile 

construcţii ce se vor executa se vor reevalua posturile de transformare existente 

şi se vor executa posturi noi amplasate în centrele de consum. 

Pentru obiectivele turistice din zonele Valea Glăjeriei şi Valea Râşnoavei se 

prevăd racorduri din linia aeriană existentă de 20 kv, posturi de transformare, 

reţele şi racorduri până la fiecare obiectiv. 

Pe Valea Carbunarii se prevede realizarea unor dotari sportive de iarna, 

trambuline de sarituri cu schiurile si pista de biatlon. 

În conformitate cu indicii realizaţi la lucrări similare, puterile necesare la 

complexul sportiv sunt următoarele: 

Pinstalat = 480,00 kw ; P maxim absorbită = 280,00 kw. 

Alimentarea cu energie electrică se va rezolva prin racordare la postul de 

transformare PT 18 z existent în oraşul Râşnov, linie de 20 kv, L = 1,0 km, post 

de transformare nou PT 20/0,4/400 kvA. Din postul de transformare proiectat se 

prevede o reţea electrică subterană de 0,4 kv la obiectivele proiectate : 

telescaun, clădire anexă, staţie de pompare apă pentru zăpadă artificială, 

iluminat exterior, etc. 

Prin studiile tehnice întocmite de către SC Electrica se propune înlocuirea 

liniilor de joasă tensiune pe majoritatea străzilor şi un post nou de transformare 

în zona străzii Teiului. 

3.6.7. Instalaţii de telecomunicaţii 

În funcţie de cerinţe se vor executa extinderi de canalizaţii telefonice, 

internet, televiziune prin cablu pe străzile proiectate. 

În perspectivă se recomandă schimbarea sistemelor de distribuţie a 

reţelelor electrice sau de telecomunicaţii de la montaj aerian la montaj subteran, 

în special în zonele centrale ale localităţii. 

Pentru modernizări de instalaţii se vor întocmi studii tehnice de 

specialitate. 

93

3.7. Protecţia mediului 

solului: 



Căile de limitare şi/sau eliminare a poluării şi degradării aerului, apei şi 

1. inventarierea tuturor surselor de poluare existente şi viitoare, acestea 

incluzând: localizare, parametrii fizici ai emisiilor, debite masice ale poluanţilor, 

mod de utilizare a instalaţiilor (inclusiv a celor de captare şi de epurare a gazelor 

daca este cazul) 

2. reducerea etapizată şi progresivă a emisarilor în corelare cu progresul 

ştiinţific şi tehnic în domeniu şi în funcţie de disponibilităţile financiare pe baza 

studiilor cost-eficienţă 

3. elaborarea si aplicarea unui sistem de reglementari pentru protecţia 

mediului la nivel local 

4. pentru toate zonele industriale şi de depozitare se prevăd plantarea de 

perdele forestiere de protecţie faţă de vecinătăţi şi zone tampon acolo unde este 

necesar 

5. s-au instituit zone de siguranţă şi de protecţie acolo unde legislaţia şi 

normele sanitare o impun (cimitire, ape, rezervoare de ape, staţii de epurare, căi 

de comunicaţie şi infrastructură edilitară, monumente istorice). 

3.7.1. Gestionarea deşeurilor 

a) GENERALITĂŢI 

Activitatea de gestionare a deşeurilor la nivel naţional se află într-o fază de 

restructurare şi reorganizare ca urmare a transpunerii prevederilor legislaţiei 

europene în domeniul gestionării deşeurilor în legislaţia naţională prin Ordonanţa 

de Urgenţă a Guvernului 78/2000 privind regimul deşeurilor, modificată şi 

aprobată prin Legea 426/2001 cu completările şi modificările ulterioare. 

Această nouă lege are ca scop crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea 

si implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor, eficient din 

punct de vedere ecologic şi economic. Obiectivul general îl reprezintă reducerea 

impactului gestionării deşeurilor asupra mediului, concomitent cu dezvoltarea 

beneficiilor economice prin utilizarea deşeurilor ca resursă şi îndeplinirea 

cerinţelor legislaţiei europene. 

Concret, noua strategie naţională în domeniu va avea ca rezultat 

închiderea tuturor depozitelor de deşeuri şi platformelor de gunoi necontrolate, 

94



construirea unor depozite ecologice de deşeuri şi a unor staţii de transfer locale, 

în cadrul unui sistem de colectare integrat pentru zonele urbane şi rurale. 

La nivel naţional, până la 16 iulie 2009, România trebuia să închidă 78 de 

depozite municipale neconforme, din care la nivelul regiunii 7 Centru un număr 

de 49 depozite neconforme. 

La nivelul judeţului Braşov existau 9 depozite de deşeuri municipale 

NECONFORME CLASA ”B” (conform HG 349/2005), în 4 municipii şi 5 oraşe, 

conform tabelului de mai jos: 

Depozit 

Depozitele de deşeuri municipale - situaţia existentă la nivelul 

judeţului Braşov 

Anul de sistare 

depozitare 

(cf HG 349/2005) 

Suprafaţa depozitului la 

momentul sistării 

depozitării, (ha) 

Braşov 2007 15 

Făgăraş 2008 15 

Râşnov 2008 2,4 

Săcele 2008 3 

Zărneşti 2008 2 

Codlea 2009 2,14 

Predeal 2009 0,5 

Victoria 2009 1,5 

Rupea 2017 1,5 

Total 30,39 

Sursa datelor: Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor – Regiunea 7 Centru 

De asemenea , la nivelul regiunii 7 Centru, în mediu rural, funcţionau un 

număr de 1049 spaţii de depozitare care, în general, erau terenuri neamenajate. 

La nivelul judeţului Braşov, conform datelor furnizate de către Agenţia de 

Protecţie a Mediului (APM), funcţionau un număr de 59 spaţii de depozitare în 

mediul rural, care trebuiau să fie închise şi ecologizate până la 16 iulie 2009. 

Suprafaţa ocupată de aceste depozite era de cca. 30 ha în mediul urban şi de 

cca. 22 ha în mediul rural. 

95



Harta depozitelor - situaţia existentă la nivelul Regiunii 7 Centru 

Sursa: Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor – Regiunea 7 Centru 

În Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor este prevăzut că în judeţul 

Braşov vor fi funcţiona două depozite ecologice: cel care deja funcţionează la 

Braşov şi unul în zona Făgăraşului. Depozitul de la Făgăraş este, deocamdată, 

doar în stadiul de proiect, atâta timp cât încă nu a fost identificată o locaţie 

pentru amenajarea acestuia. 

Depozit ecologic zonal Braşov, operat de către S.C. FIN-ECO S.A. Braşov. 

A fost pus în funcţiune în 2004, iar anul estimat de închidere este 2029. 

Depozitul deserveşte un număr de 450.000 locuitori din municipiul Braşov şi 

localităţile arondate Braşov, Bod, Bran, Budila, Cristian, Dumbrăviţa, Feldioara, 

Fundata, Ghimbav, Hălchiu, Hărman, Moieciu, Ormeniş, Poiana Mărului, Prejmer, 

Sânpetru, Şinca, Târlungeni, Vama Buzăului, Teliu, Codlea, Săcele, Predeal, 

Râşnov şi Zărneşti. 

Staţiile de transfer sunt spaţii amenajate şi autorizate în care deşeurile 

sunt colectate, selectate pe categorii (acolo unde nu a fost efectuată operaţiunea 

96



de colectare selectivă) în deşeuri metalice, deşeuri combustibile formate din 

plastic, lemn, hârtie şi deşeuri biodegradabile pentru fabricarea compostului iar 

deşeurile care nu pot fi valorificate vor fi transferate la depozitul conform de 

deşeuri pentru eliminare definitivă. În general, staţiile de transfer sunt construite 

pentru distante de peste 60 km de amplasamentul depozitului de deşeuri şi 

volume anuale de deşeuri de peste 10.000 tone. Pentru a fi justificate din punct 

de vedere economic, staţiile de transfer ar trebui să genereze economii de 

transport mai mari decât costurile de operare. Cele şase staţii de transfer din 

judeţul Braşov trebuie construite la Râşnov, Măieruş, Predeal, Prejmer, Hoghiz şi 

Victoria, dar, deocamdată, doar primăriile din Prejmer, Predeal, Hoghiz şi Victoria 

au făcut primii paşi spre realizarea staţiilor de transfer, singura staţie funcţională 

deja fiind la Prejmer. 

b) GESTIONAREA DEŞEURILOR ÎN ORAŞUL RÂŞNOV 

Serviciul de salubrizare al oraşului Râşnov (precolectare, colectare, 

transport şi depozitare deşeuri municipale) se desfăşoară sub controlul, 

autorităţilor publice locale. 

Activitatea de salubrizare este realizată prin gestiune delegată de către 

S.C. Goscom Cetate Râşnov S.A. care, în baza unui contract de delegare a 

gestiunii, realizează gestiunea propriu-zisă a serviciilor, precum şi administrarea 

şi exploatarea sistemelor publice tehnico-edilitare necesare în vederea realizării 

acestor servicii. 

Autorităţile au propus o schemă generală de optimizare a gestionarii 

deşeurilor. Aceasta cuprinde colectarea selectivă a deşeurilor la sursă, ceea ce 

presupune organizarea sistemului de colectare, amenajarea unor puncte de 

colectare a deşeurilor refolosibile şi dotarea acestor puncte cu containere 

personalizate, transportul deşeurilor reciclabile de la punctele de colectare la 

staţia de sortare sau la unităţi economice abilitate să recicleze materiale 

refolosibile, în timp ce deşeurile nereciclabile vor fi transportate la staţia de 

transfer, după care vor fi trimise la depozitul ecologic zonal Braşov sau Făgăraş. 

Până în prezent, practica curentă de colectare a deşeurilor menajere este 

colectarea în amestec. Colectarea selectivă a deşeurilor menajere este încă în 

stadiu incipient. 

Consiliul Local Râşnov, în parteneriat cu Consiliul Local Cristian, 

intenţionează să implementeze un proiect pentru dezvoltarea colectării selective 

97



de deşeuri prin achiziţionarea de autogunoiere şi containere, finanţat prin fonduri 

structurale. 

În urma implementării acestui proiect, în valoare de 625.150 de 

euro, se aşteaptă o îmbunătăţire a colectării deşeurilor, în special a ceea ce 

priveşte colectarea selectivă, precum şi un nivel îmbunătăţit de informare şi 

educare în rândul celor 16.000 de locuitori ai oraşului Râşnov. Vor fi achiziţionate 

5.060 de europubele cu care vor fi dotate gospodăriile din localitate, dar şi 100 

de instalaţii de compost in care vor fi reciclate deşeurile biodegradabile. Alte 220 

de containere vor fi amplasate în zone ale oraşului Râşnov pentru iniţierea 

colectării selective. Tot prin intermediul proiectului, vor fi achiziţionate trei 

autogunoiere, personalul urmând să beneficieze de pregătire specifică în 

exploatarea şi întreţinerea sistemului de gestionare a deşeurilor menajere. 

Depozitul Râşnov este neconform şi a sistat activitatea la 31.12.2008, fiind 

în curs de emitere Avizul de Mediu 

cu Program de Conformare la sistarea 

activităţii şi închidere în baza proiectului de închidere a depozitului. Depozitul a 

fost deschis în anul 1989, pe o suprafaţă proiectată de 2,4 ha. Cantitatea de 

deşeuri depozitate anual era de aprox. 7000 mc., depozitul având o capacitate 

proiectată de 220.000mc. 

Realizarea Staţiei de Transfer Râşnov a început, a fost obţinut Certificatul 

de Urbanism pentru amplasamentul Staţiei de Transfer, fiind în curs de realizare 

documentaţia în vederea obţinerii avizelor solicitate. De asemenea au fost 

realizate studiile geodezice, topografice şi cadastrale pentru amplasamentul 

viitoarei Staţii de Transfer. 

Staţia de transfer va fi realizată în colaborare cu SC.FIN-ECO SA Braşov, 

urmând ca Primăria Râşnov să contribuie cu terenul iar FIN-ECO să realizeze 

investiţia în valoare de 160.000 euro. După finalizare, aceasta va 

prelua 

deşeurile generate atât de oraş cât şi din zonele arondate conform proiectului 

privind ”Managementul Integrat al Deşeurilor“, aprobat prin Hotărâre 

Consiliului Judeţean. 

anume: 

Frecvenţa de colectare va fi în conformitate cu prevederile legale şi 

- pentru fracţiunea umedă odată la doua zile în sezonul cald şi odată la trei 

zile în sezonul rece; deşeurile generate de unităţile de alimentaţie publică, 

învăţământ sau spitaliceşti sunt transportate zilnic în sezonul cald la punctele de 

pre-colectare; 

a 

98



- pentru fracţiunea uscată: săptămânal sau atunci când este cazul 

indiferent de anotimp. 

În Râşnov colectarea şi transportul deşeurilor pre-colectate în punctele de 

pre-colectare se face cu autogunoiere cu capacităţi de regulă cuprinse între 16 ş 

18 mc, dar şi cu alte tipuri dimensionale în măsura în care acestea sunt 

justificate din punct de vedere economic sau funcţional. 

Având în vedere dezvoltarea localităţii (atât în sfera turismului cât şi a 

zonelor rezidenţiale cu locuinţe de vacanţă, putem presupune o creştere 

importantă a cantităţilor de deşeuri generate, fiind indicat ca autoritatea locală 

sa urgenteze înfiinţarea spaţiilor cu dotări specifice activităţii de colectare 

diferenţiată şi depozitare temporară în special a deşeurilor provenite din 

ambalaje (vezi modelul Bran sau Predeal descris in PRGD Regiunea 7 Centru). 

3.8. Reglementări urbanistice 

În urma analizei multicriteriale a situaţiei existente dar şi ţinând cont de 

solicitările autorităţii locale, teritoriul intravilan stabilit a fost împărţit în mai 

multe zone funcţionale, fiecăreia corespunzându-i o unitate teritorială de 

referinţă. Aceste UTR-uri au fost stabilite având la bază mai multe criterii: 

funcţiunea dominantă, caracteristicile ţesutului existent, condiţiile de amplasare 

şi configurare a clădirilor în zona respectivă, urmărind delimitarea lor astfel încât 

să se poate stabili, la nivelul fiecărei unităţi un set de reglementări unitare şi 

omogene. Aceste zone funcţionale, UTR-uri sunt: 

- zona de locuinţe care a fost împărţită în patru subzone astfel: L1 zona de 

locuinţe individuale situate în zonele existente constituite, în ţesutul tradiţional al 

localităţii, L2 – zona de locuinţe noi situate în enclavele neconstruite şi în zonele 

de extindere ale intravilanului şi L3 – zona de locuinţe şi case de vacantă şi L4 

zona de locuinţe individuale şi colective mici 

- zona de activităţi productive care cuprinde zonele industriale şi cele de 

depozite (A2) si cele agro-zootehnice (A1) 

- zona spaţiilor verzi care cuprinde culoarele de protecţie faţă de 

infrastructura tehnică şi oglinzi de apă din intravilan 

- cele doua tipuri de zone mixte M1 – zona mixtă de servicii şi locuire şi 

M2 - zona mixtă care cuprinde funcţiuni de mică industrie, depozite şi prestări 

servicii 

- zona sport şi agrement (Sp) care cuprinde zona complexului sportiv cu 

pista de biatlon şi trambuline K15, K35, K64. 

99



- zona de dotări turistice şi servicii aferente (St) 

- zona de căi de comunicaţie care este reprezentată de căile rutiere (C1) şi 

căile ferate (C2) 

- zona de gospodărie comunală care cuprinde atât construcţiile şi 

amenajările izolate pentru gospodărie comunală (G1), cât şi într-o subzonă 

distinctă, cimitirele (G2). 

Prin instituirea acestor UTR-uri prezentul PUG încearcă o reconfigurare a 

zonificării funcţionale a oraşului. 

În urma analizei situaţiei existente s-a observat o tendinţă de dezvoltare 

total aleatorie şi haotică. Aceasta creează incompatibilităţi funcţionale, zone 

destructurate şi un mod total ineficient de utilizare a terenului. 

Reglementările impuse au menirea de a direcţiona şi a controla această 

dezvoltare. Ţinând cont de necesităţile şi tendinţele evidente de dezvoltare ale 

oraşului a fost creionată o strategie care urmăreşte unificarea şi omogenizarea 

ţesutului, crearea unei compoziţii urbanistice coerente în dezvoltările viitoare. Un 

alt obiectiv strategic este îndepărtarea zonelor industriale şi agrozootehnice 

nefuncţionale din intravilanul oraşului şi amplasarea acestora spre periferia 

localităţii, obţinându-se astfel o configuraţie urbanistică morfo-structurală 

echilibrată şi evitându-se utilizarea total ineficientă a terenurilor prin ocuparea lor 

cu amplasamente dezafectate. 

Se încearcă păstrarea şi extinderea acolo unde se poate a zonelor verzi de 

sport şi agrement. Pentru îmbunătăţirea microclimatului zonei se propune ca 

minimum 25% din suprafaţa fiecărei parcele noi sa fie amenajată ca spaţiu 

verde. 

Se instituie zona de protecţie de 100.00 m în jurul monumentelor istorice 

înscrise în Lista monumentelor istorice, zone de protecţie sanitară de 50.00 m în 

jurul cimitirelor, iar în jurul fermelor zone de protecţie de 500.00 m . La drumuri 

se instituie zone de protecţie de 50.00 m din axul autostrăzii, 22.00 m din axul 

drumului naţional, şi 20.00 m din axul drumului judeţean. 

Pentru zonele de conversii funcţionale se instituie interdicţie de 

construire până la întocmirea PUZ. Este obligatorie întocmirea PUZ pe 

întreaga suprafaţă a zonelor respective în vederea configurării tramei 

stradale, rezolvării acceselor şi a echipării tehnico-edilitare. Această 

interdicţie urmăreşte evitarea fragmentării zonelor destinate funcţiunilor mixte, 

100



realizarea unor configuraţii ale tramelor stradale coerente şi unitare cu 

rezolvarea acceselor fără a se îngreuna traficul pe căile de comunicaţie majore. 

În enclavele neconstruite din intravilanul existent dar şi în zonele de 

extinderi de intravilan este necesară întocmirea de PUZ-uri pentru stabilirea 

detaliată şi exactă a tramei stradale, a lotizării, acceselor şi echipării tehnicoedilitare. 

Pentru zonele Glăjărie şi Cheile Râşnoavei este obligatorie 

întocmirea de PUZ-uri pe suprafeţe mai mari, nu strict pe terenul studiat, 

ci stabilite astfel încât să se demonstreze coordonarea şi corelarea cu 

documentaţiile(PUD/PUZ) deja aprobate. 

Ţinând cont de caracterul specific al localităţii, prezentul PUG propune în 

privinţa regimului de înălţime al viitoarelor construcţii să nu se depăşească P+2 

pentru locuinţele individuale şi P+6 pentru cele colective. 

În cadrul localităţii nu apare necesitatea instaurării interdicţiei definitive 

de construire pentru zone cu riscuri naturale sau tehnologice grave. 

3.9. Obiective de utilitate publică 

În baza legislaţiei actuale, lucrările considerate a fi de utilitate publică 

sunt, în general, următoarele: prospecţiunile şi exploatările geologice, căile de 

comunicaţie, alinierea şi lărgirea străzilor, echiparea tehnico-edilitară, îndiguiri şi 

regularizări de râuri, sisteme de irigaţii şi lucrări de gospodărire a apelor, clădirile 

şi terenurile necesare obiectivelor sociale şi de administraţie publică, salvarea, 

protejarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice, apărarea ţării. 

Din analiza situaţiei existente a rezultat ca necesar a fi realizate 

următoarele obiective de utilitate publică: 

1. amenajarea intersecţiilor importante de pe teritoriul localităţii, a 

străzilor propuse şi realizarea autostrăzii Transilvania. 

2. echiparea tehnico-edilitară în teritoriu 

3. Protejarea monumentelor de arhitectură 

4. Ca obiective de utilitate publică, se propun spre înfiinţare în Râşnov: 

spaţii verzi, parcuri (amplasamentele acestora vor fi stabilite prin PUZ) 

101



4. CONCLUZII. MĂSURI ÎN CONTINUARE 

Prezenta documentaţie urmează a fi supusă discuţiei autorităţilor locale, şi 

ale Judeţului Braşov şi apoi avizată şi aprobată conform reglementarilor Legii nr. 

350/2001. 

Odată aprobat Planul Urbanistic General şi Regulamentul aferent 

capătă valoare juridică, oferind instrumentul de lucru necesar administraţiei 

locale şi judeţului Braşov ce vor urmări aplicarea lor. 

Stabilirea reglementarilor impuse s-a realizat în baza analizei 

multicriteriale la nivelul localităţilor componente privind: 

- Funcţiunea dominantă în zonă; 

- Fondul construit existent; 

- Circulaţia şi echiparea edilitară; 

Având în vedere că studiul privind organizarea viitoare a localităţii a 

condus la extinderea intravilanului existent, se impune ca aceste zone sa fie 

tratate mai amănunţit în Planuri Urbanistice Zonale. 

Aplicarea prevederilor Planului Urbanistic General se face conform 

Regulamentului aferent Planului Urbanistic General – care cuprinde : 

- Prescripţii şi reglementari generale la nivelul teritoriului cuprins în 

intravilanul propus al comunei; 

- Prescripţii specifice de construibilitate la nivelul unităţilor teritoriale de 

referinţă. 

Întocmit, 

Urb. Dana Apostol 

102



REGULAMENT LOCAL DE URBANISM 



SEPTEMBRIE 2009

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORASUL RASNOV, JUDETUL BRASOV 

- REGULAMENT LOCAL DE URBANISM - 

REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM AFERENT 


ORASULUI RASNOV, JUD. BRASOV 

CUPRINS: 

I - PRESCRIPTII GENERALE 

1. DOMENIU DE APLICARE 

2. CORELARI CU ALTE DOCUMENTATII. 

3. CONDITII DE APLICARE. 

4. CONDITII DE CONSTRUIBILITATE ALE PARCELELOR 

5. DIVIZIUNEA TERENULUI IN ZONE, SUBZONE SI UNITATI TERITORIALE DE 

REFERINTA. 

6. OBSERVATII 

II. PRESCRIPTII SPECIFICE UNITATILOR TERITORIALE DE REFERINTA 

M – ZONA MIXTA: M1 si M2 

L- ZONA DE LOCUINTE: L1, L2, L3 si L4 

Zc – ZONA CENTRALA 

A - ZONA DE ACTIVITATI PRODUCTIVE: A1 si A2 

V - ZONA SPATIILOR VERZI 

Sp - ZONA DE ACTIVITATI SPORTIVE, LOISIR SI AGREMENT 

St - ZONA DE TURISM SI SERVICII COMPLEMENTARE 

S – ZONE CU DESTINATIE SPECIALA: S1 

C - ZONA CAI DE COMUNICATIE: C1 si C2 

G - ZONA DE GOSPODARIE COMUNALA : G1 si G2 

1


- Regulament Local de Urbanism- 

REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM AFERENT 


ORAS RASNOV, JUD. BRASOV 

I - PRESCRIPTII GENERALE 

1. DOMENIU DE APLICARE 

1.1. Prezentul regulament local de urbanism este parte integranta a Planului 

Urbanistic General al orasului Rasnov. 

1.2. Regulamentul local de urbanism cuprinde si detaliaza prevederile referitoare la 

modul de utilizare a terenurilor si de amplasare, dimensionare si realizare ale 

constructiilor. 

1.3. Prezentul regulament are un caracter director. Prevederile sale permit 

autorizarea directa, cu exceptia derogarilor si situatiilor speciale. In acest caz se 

impune elaborarea unor Planuri Urbanistice Zonale sau Planuri Urbanistice de 

Detaliu. 

Prin derogare se intelege modificarea conditiilor de construire: functiuni admise, 

regim de construire, inaltime maxima admisa, distante minime fata de limitele 

parcelei, POT, CUT. 

1.4. Derogari de la prevederile prezentului regulament sunt admise numai in 

urmatoarele situatii: 

conditii dificile de fundare; 

dimensiuni sau forme ale parcelei care nu se inscriu in prevederile 

regulamentului; 

obiective cu destinatii semnificative. 

1.5. Derogarile de la prezentul Regulament pot fi aprobate in conditiile 

legii 350/2001 cu modificarile si completarile ulterioare (art.32): 

- modificarea distantelor fata de limitele laterale si posterioare ale 

parcelei sunt posibile pe baza unor Planuri Urbanistice de Detaliu – PUD 

aprobate conform legislatiei in vigoare. 

- modificarea uneia dintre conditiile stipulate in PUG privind functiunile 

admise, regimul de construire, inaltimea maxima admisa, CUT si retragerea 

cladirilor fata de aliniament si distantele fata de limitele laterale si 

2



posterioare ale parcelelor este posibila pe baza unor Planuri Urbanistice 

Zonale – PUZ aprobate in conditiile si conform legislatiei in vigoare. 

1.6. Aprobarea unor modificari ale Planului Urbanistic General si implicit 

ale Regulamentului Local de Urbanism se poate face numai cu respectarea 

filierei de avizare. 

1.7. Impartirea teritoriului in unitati teritoriale de referinta (denumite in continuare 

UTR), s-a facut conform plansei de Reglementari. 

1.8. Definirea unei anumite unitati teritoriale de referinta este determinata de 

urmatorii parametri: 

(1) functiunile dominante admise cu sau fara conditionari; 

(2) configuratia parcelarului si a constructiilor pe lot, POT, CUT. 

Schimbarea unuia dintre parametri conduce la modificarea prevederilor 

regulamentului si deci, este necesara incadrarea terenului in alta categorie de UTR. 

2. CORELARI CU ALTE DOCUMENTATII. 

2.1. Prezentul regulament preia acele prevederi din regulamentele anterioare, ale 

caror efecte sunt imprimate in configuratia cadrului construit actual al localitatilor si 

care isi pastreaza si in prezent valabilitatea. 

3. CONDITII DE APLICARE. 

3.1. Regulamentul Local de Urbanism preia prevederile Regulamentului General de 

Urbanism si le aplica in corelare cu conditiile specifice orasului Rasnov. 

3.2. In cazul operatiunilor urbanistice importante ca arie, volum de constructii si 

complexitate a lucrarilor de infrastructura tehnica, prezentul regulament va fi 

detaliat, adaptat sau modificat prin regulamentele aferente unor Planuri Urbanistice 

Zonale, realizate si aprobate conform legii. 

3.3. Pentru zonele de extindere situate intre intravilanul existent (1997) si 

intravilanul propus (marcate in plansa de reglementari urbanistice) este 

obligatorie elaborarea unor Planuri Urbanistice Zonale aprobate conform 

legii. 

Pentru zona Cheile Rasnoavei si Glajarie este obligatorie intocmirea de 

PUZ-uri pe suprafete astfel stabilite, incat sa se poata realiza coordonarea 

si corelarea cu documentatiile de urbanism deja aprobate pe terenurile din 

vecinatate. 

3



4. CONDITII DE CONSTRUIBILITATE ALE PARCELELOR 

4.1. Pentru a fi construibila, o parcela trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii 

minime de construibilitate: 

- posibilitate de acces la drum public sau privat; 

- adancimea mai mare sau cel putin egala cu latimea parcelei; 

- unghiul format de frontul la strada cu fiecare din limitele laterale ale parcelei: 

75˚ ÷ 105˚; 

4.2. - este permisa divizarea unui lot in maximum trei parcele care sa indeplineasca 

conditiile de construibilitate; impartirea lotului in minimum 4 parcele distincte se 

va face in baza unui PUZ parcelare. 

5. DIVIZIUNEA TERENULUI IN ZONE, SUBZONE SI UNITATI TERITORIALE 

DE REFERINTA. 

5.1. Regulamentul este alcatuit pentru urmatoarele zone, subzone si unitati 

teritoriale de referinta: 

M – ZONA MIXTA 

M1 – subzona mixta (servicii si locuire) 

M2 – subzona mixta (servicii, mica industrie, depozite) 

L - ZONA DE LOCUIT 

L1 - subzona locuinte individuale cu maxim P+2+m niveluri in zone construite 

(tesut traditional); 

L2 - subzona locuinte individuale cu maxim P+2+m niveluri situate in noile 

extinderi sau enclave neconstruite din intravilanul existent; 

L3 – subzona locuinte individuale cu maxim P+2+m niveluri, case de vacanta si 

dotari turistice 

L4 - subzona locuinte colective medii cu maxim P+6 niveluri 

A - ZONA DE ACTIVITATI PRODUCTIVE 

A1 – subzona activitati agrozootehnice 

A2 – subzona activitati industriale si depozitare 

V - ZONA SPATIILOR VERZI. 

4



V - zona verde – spatii verzi, culoare de protectie fata de infrastructura tehnica si 

oglinzi de apa din intravilan 

Sp - ZONA DE ACTIVITATI SPORTIVE, LOISIR SI AGREMENT 

St – ZONA DE TURISM SI SERVICII COMPLEMENTARE 

S – ZONA CU DESTINATIE SPECIALA 

C - ZONA CAI DE COMUNICATIE 

C1 – zona cai rutiere 

C2 – zona cai ferate 

G - ZONA DE GOSPODARIE COMUNALA. 

G1 - subzona constructiilor si amenajarilor izolate pentru gospodarie comunala 

G2 - subzona cimitirelor 

6. OBSERVATII 

6.1. Indicarea unitatilor teritoriale de referinta este realizata in plansa de 

reglementari urbanistice(scara 1/5000 si 1/25000 UTR). 

6.2. Autorizarea executarii tuturor constructiilor va tine seama de zonele de 

servitute si de protectie ale retelelor tehnico-edilitare. 

6.3. In scopul evitarii degradarii spatiului public, autoritatile locale vor urmari: 

- modul de amplasare a anexelor gospodaresti in cazul locuintelor; 

- modul de amplasare a depozitelor si a constructiilor; 

- sa nu fie amplasate constructiile cu fatada posterioara spre strada; 

- sa nu fie folosite culori de tencuiala si finisaje care sa degradeze imaginea strazii 

si a spatiului public. 

5



II. PRESCRIPTII SPECIFICE UNITATILOR TERITORIALE DE REFERINTA 

M - ZONA MIXTA 

GENERALITATI: CARACTERUL ZONEI. 

Zona mixta cuprinde functiuni de interes general si public, diverse categorii de 

activitati comerciale, servicii si de mica productie, in lungul principalelor artere de 

circulatie. 

Zona este constituita din institutii, servicii si echipamente publice, servicii de interes 

general (servicii tehnice, profesionale, sociale, colective si personale, comert, 

restaurante, recreere), mici activitati productive manufacturiere si locuinte (doar 

pentru M1). 

Zona mixtă se caracterizează printr-o mare flexibilitate în acceptarea diferitelor 

funcţiuni de interes general şi public, formând în mod continuu linearităţi comerciale 

şi de servicii de-a lungul arterelor principale. 

Zona mixta poate fi atat de forma liniara in plan dacă este dispusa in lungul 

principalelor artere de circulatie, cat si de forma areala (centre de cartier, platforme 

industriale in conversie ca zone mixte, noi grupari functionale etc.). In cazul zonei 

mixte areale, de la caz la caz si in raport cu dimensiunile terenului, devin necesare 

circulatii carosabile si pietonale (strazi sau piatete), scuaruri, parcaje publice, ceea 

ce conduce la elaborarea unui PUZ. 

Strategia generala propusa prin P.U.G. si Regulamentul local aferent urmareste: 

1. Conturarea zonei mixte ca o zona de dezvoltare directionata a orasului in lungul 

unor artere principale, valorificand mai bine in acest scop infrastructura si creind un 

potential de dezvoltare pentru localitate 

2. Inlocuirea zonelor cu incompatibilitati functionale si transformarea lor in zone 

functionale mixte, dinamice si capabile sa asigure rapid conversia catre o zona bine 

organizata atat functional cat si morfo-structural. 

3. stabilirea unei configuratii urbanistice bine definite si conturate prin inlocuirea 

configuratie haotice actuale a zonelor respective. 

Pentru zonele M1 si M2 situate atat in extinderile de intravilan cat si in 

zonele supuse operatiunii de conversie functionala se instituie interdictie 

temporara de construire pana la intocmirea PUZ. Este obligatorie 

6



intocmirea PUZ pe intreaga suprafata a zonelor respective (aceste zone 

sunt marcate in plansa de reglementari urbanistice) in vederea configurarii 

tramei stradale, rezolvarii acceselor si a echiparii tehnico-edilitare. 

SECTIUNEA I: UTILIZARE FUNCTIONALA 

ARTICOLUL 1 - UTILIZARI ADMISE. 

Sunt admise urmatoarele utilizari: 

Pentru M1: 

- institutii, servicii si echipamente publice; 

- sedii ale unor firme, servicii pentru intreprinderi, proiectare, consultanta in 

diferite domenii si alte servicii profesionale; 

- servicii sociale, colective si personale; 

- sedii ale unor organizatii politice, profesionale etc.; 

- lacasuri de cult; 

- comert cu amanuntul; 

- activitati manufacturiere; 

- depozitare mic-gros; 

- hoteluri, pensiuni, agentii de turism; 

- restaurante, baruri, cofetarii, cafenele etc.; 

- sport si recreere; 

- parcaje la sol; 

- spatii libere pietonale; 

- locuinte cu partiu special care includ spatii pentru profesiuni liberale 

- locuinte cu partiu obisnuit 

- grupari de functiuni admise alcatuind centre de cartier 

Pentru M2 

- institutii, servicii si echipamente publice 

- depozite en-gros 

- show-room pentru diferite produse de larg consum 

- hipermarket-uri 

- activitati industriale si productive nepoluante 

- activitati manufacturiere; 

- comert cu amanuntul; 

- spatii pentru alimentatie publica 

7

- parcaje la sol; 



- conversii functionale catre alte functiuni corespunzatoare noilor caracteristici 

de zona mixta 

- activitati industriale productive si de servicii, IMM desfasurate in constructii 

industriale mici si mijlocii, distributia si depozitarea bunurilor si materialelor 

produse, 

- servicii pentru zona industriala, transporturi, depozitare comerciala, servicii 

comerciale legate de transporturi si depozitare 

Functiuni complementare admise ale zonei sunt: 

- activitatile nepoluante; 

- spatii verzi amenajate; 

- accese pietonale si carosabile; 

- retele tehnico-edilitare. 

ARTICOLUL 2 - UTILIZARI ADMISE CU CONDITIONARI. 

Pentru M1 

- pentru orice utilizari se va tine seama de conditiile geotehnice si de zonare 

seismica; 

- se recomanda ca ponderea functiunii de locuire in UTR M1 sa nu depaseasca 40% 

pentru M1 si M2 

- in cazul conversiei functionale (a zonelor industriale si agrozootehnice) 

este obligatorie identificarea si eliminarea surselor remanente de poluare 

sau contaminare a solului. 

ARTICOLUL 3 - UTILIZARI INTERZISE. 

Se interzic urmatoarele utilizari: 

Pentru M1 

- activitati productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul 

generat; 

- cresterea animalelor 

- depozitare en-gros; 

- statii de intretinere auto cu capacitate de peste 5 masini; 

- curatatorii chimice; 

- depozitari de materiale refolosibile; 

8



- platforme de precolectare a deseurilor; 

- depozitarea pentru vanzare a unor cantitati mari de substante inflamabile sau 

toxice; 

- activitati care utilizeaza pentru depozitare si productie terenul vizibil din 

circulatiile publice sau din institutiile publice; 

- lucrari de terasament de natura sa afecteze amenajarile din spatiile publice si 

constructiile de pe parcelele adiacente; 

- orice lucrari de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor pe 

parcelele vecine sau care impiedica evacuarea si colectarea apelor meteorice. 

Pentru M2 

- locuinte 

- cresterea animalelor 

- activitati productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul 

generat; 




parcelele vecine sau care impiedica evacuarea si colectarea apelor meteorice. 

SECTIUNEA II - CONDITII DE AMPLASARE, ECHIPARE SI CONFORMARE A 

CLADIRILOR 

ARTICOLUL 4 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFETE, FORME, 

DIMENSIUNI) 

- Pentru zona mixta se recomanda amplasarea constructiilor pe parcele in 

regim izolat. 

- In cazul constructiilor publice dispuse izolat, se recomanda ca terenul sa aiba 

minimum 1000 mp, cu un front la strada de minimum 30 metri; 

ARTICOLUL 5 - AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE ALINIAMENT 

- retragerile se vor stabili prin PUZ, cu urmatoarele conditionari: 

La amplasarea cladirilor fata de aliniament (in zonele neconstruite din intravilanul 

existent si in zonele de extinderi de intravilan) se vor respecta urmatoarele 

retrageri minime (conform Ordonantei 70/2001 art. 41 - 10): 

9

Pentru M1si M2: 



- retragerea minima obligatorie fata de marginea imbracamintii 

asfaltice a unui drum national european (DN73 – E574) este de 50,00 

m si fata de marginea imbracamintii asfaltice a unui drum national 

sau judetean (DN 73A, DJ101) este de 30 m. 

- In zonele cuprinse in limitele intravilanului existent (in zonele construite) 

cladirile vor fi dispuse fata aliniament in functie de caracterul strazii, de profilul 

activitatii si de normele specifice existente. 

- In cazul dispunerii cladirilor pe aliniament inaltimea maxima nu poate depasi 

distanta dintre aliniamentele de pe laturile opuse ale strazii. 

- In cazul in care cladirile de pe parcelele adiacente prezinta calcane este 

obligatorie alipirea la acestea. Cladirile care alcatuiesc fronturi continue vor avea o 

adancime ce nu va depasi 20.00 m pe latura comuna. 

ARTICOLUL 6 - AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE LIMITELE LATERALE SI 

POSTERIOARE ALE PARCELELOR 

- Cladirile publice se vor amplasa in regim izolat, retragerile fata de limitele 

laterale vor fi de minimum jumatate din inaltimea la cornisa, dar nu mai putin de 

2.00 m, retragerea fata de limitele posterioare va fi de minimum jumatate din 

inaltimea la cornisa, dar nu mai putin de 5.00 m, cu obligativitatea asigurarii unui 

acces de 3.00 m pentru autovehiculul de stingere a incendiilor pe una din laturi. 

- Cladirile se vor alipi de calcanele cladirilor invecinate dispuse pe limitele 

laterale ale parcelelor pe o distanta de maximum 20.00 metri; 

- In cazul in care parcela se invecineaza numai pe una dintre limitele laterale 

cu o cladire avand calcan pe limita de proprietate, iar pe cealalta latura se 

invecineaza cu o cladire retrasa de la limita laterala a parcelei si avand pe fatada 

laterala ferestre, noua cladire se va alipi de calcanul existent, iar fata de limita 

opusa se va retrage obligatoriu la o distanta egala cu jumatate din inaltime, dar nu 

mai putin de 3.00 metri; 

- Se interzice construirea pe limita parcelei daca aceasta constituie linia de 

separatie dintre doua zone functionale distincte, cazuri in care se admite realizarea 

noilor cladiri numai cu o retragere fata de limitele laterale ale parcelei egala cu 

jumatate din inaltimea la cornise, dar nu mai putin de 5.00 metri. 

10



- Cladirile se vor retrage fata de limita posterioara la o distanta de cel putin 

jumatate din inaltimea cladirii masurata la cornisa, dar nu mai putin de 5.00 metri. 

In cazul cladirilor comerciale si de productie se admite regimul compact de 

construire cu conditia respectarii celorlalte prevederi ale regulamentului. 

ARTICOLUL 7 - AMPLASAREA CLADIRILOR UNELE FATA DE ALTELE PE ACEEASI 

PARCELA. 

Cladirile vor respecta intre ele distante egale cu jumatate din inaltimea celei mai 

inalte; distanta se poate reduce la jumatate din inaltime, dar nu mai putin de 4.00 m. 

ARTICOLUL 8 - CIRCULATII SI ACCESE. 

- Parcela este construibila numai daca are asigurat un acces carosabil de 

minimum 4.00 metri latime dintr-o circulatie publica in mod direct. 

- Pentru a asigura accesul autovehiculelor de stingere a incendiilor in curtea 

posterioara distanta dintre cladire si una din limitele laterale va fi de minimum 

3.00 m. 

- In cazul fronturilor continue la strada se va asigura un acces carosabil in curtea 

posterioara astfel incit sa se permita accesul autovehiculelor de stingere a 

incendiilor, distanta dintre aceste pasaje masurata pe aliniament nu va depasi 

30.00 m. 

- Se pot realiza pasaje si curti comune, private sau accesibile publicului 

permanent sau numai in timpul programului de functionare precum si pentru 

accese de serviciu. 

- Trama stradala, accesele in zona, parcajele publice, circulatiile pietonale se vor 

stabili prin PUZ 

- In toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului in spatiile publice a 

persoanelor handicapate sau cu dificultati de deplasare. 

ARTICOLUL 9 - STATIONAREA AUTOVEHICULELOR. 

- Stationarea autovehiculelor necesare functionarii diferitelor activitati se admite 

numai in interiorul parcelei, deci in afara circulatiilor publice. 

- In cazul in care nu se pot asigura in limitele parcelei locurile de parcare 

normate, se va demonstra (prin prezentarea formelor legale) realizarea unui parcaj 

11



in cooperare sau concesionarea locurilor necesare intr-un parcaj colectiv in zona 

adiacenta la o distanta de maximum 250 metri. 

ARTICOLUL 10 - INALTIMEA MAXIMA ADMISIBILA A CLADIRILOR. 

- Inaltimea maxima admisibila in planul fatadei nu va depasi P+4 (15.00 m la 

cornisa) pentru M1 si P+2 (10.00 m la cornisa) pentru M2, cu conditia ca 

inaltimea cladirilor sa nu depaseasca distanta dintre aliniamente. Daca inaltimea 

cladirii depaseste distanta dintre aliniamente, cladirea se va retrage de la 

aliniament cu o distanta minima egala cu plusul de inaltime al cladirii fata de 

distanta dintre aliniamentele strazii. 

- pot fi adaugate suplimentar unu sau doua niveluri, cu conditia retragerii 

acestora dupa o linie la 45˚ in plan vertical fata de planul fatadei. 

- in intersectiile importante se admite un nivel suplimentar pentru obtinerea 

unor perspective directe (sau indirecte) sustinute. 

ARTICOLUL 11 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLADIRILOR 

Aspectul cladirilor va fi subordonat cerintelor specifice unei diversitati de functiuni si 

exprimarii prestigiului investitorilor, dar cu conditia realizarii unor ansambluri 

compozitionale care sa tina seama de particularitatile sitului, de caracterul general al 

zonei si de arhitectura cladirilor din vecinatate cu care se afla in relatii de covizibilitate. 

- Se interzice folosirea culorilor de tencuiala si finisajelor care sa degradeze 

imaginea strazii si a spatiului public. 

Reguli particulare pentru comert 

- Cererile de Certificat de urbanism pentru crearea de vitrine, trebuiesc insotite 

de un dosar continand toate elementele necesare unei bune cunoasteri a 

contextului zonei sau fatada totala a imobilului si a celor alaturate. 

- Este admisa si recomandata conversia functiunilor de la parterul cladirilor cu 

front la domeniul public in functiuni cu acces public si deschiderea de vitrine spre 

domeniul public 

- Ocuparea caii publice va fi limitata prin regulile in vigoare. Singurele ce pot fi 

autorizate sunt amenajarile temporare reduse la simple etalaje mobile in masura in 

care ele nu incomodeaza circulatia pietonala 

12



- Sistemele de protectie impotriva furtului si de inchidere, trebuie sa fie complet 

ascunse atunci cand magazinul este deschis 

ARTICOLUL 12 - CONDITII DE ECHIPARE EDILITARA. 

- Toate cladirile vor fi racordate la retelele tehnico-edilitare 

- Toate cladirile vor fi racordate la reteaua de electricitate. Se recomanda 

ingroparea retelelor electrice in subteran. 

- Toate cladirile vor fi dotate cu instalatii sanitare. 

- Se va asigura posibilitatea racordarii la sistemele de telecomunicatii. 

- Se va asigura evacuarea rapida si captarea apelor pluviale din spatiile rezervate 

pietonilor si de pe terase. Racordarea burlanelor la canalizarea pluviala este 

obligatoriu sa fie facuta astfel incat sa se evite producerea ghetii pe trotuare. 

- Se interzice dispunerea antenelor TV-satelit in locuri vizibile din circulatiile 

publice si se recomanda evitarea dispunerii vizibile a cablurilor CATV. 

ARTICOLUL 13 - SPATII LIBERE SI SPATII PLANTATE 

- In gradinile de fatada ale echipamentelor publice minimum 40% din suprafata 

va fi prevazuta cu plantatii inalte. 

- Terenul care nu este acoperit cu constructii, platforme si circulatii va fi acoperit 

cu gazon si plantat cu un arbore la fiecare 50 mp. 

- Parcajele vor fi plantate cu un arbore la fiecare 4 locuri de parcare si vor fi 

inconjurate cu un gard viu de 1,20 metri inaltime. 

ARTICOLUL 14 - IMPREJMUIRI. 

- Se recomanda separarea spre strada a terenurilor echipamentelor publice si 

bisericilor cu garduri transparente de 2,00 metri inaltime din care 0,60 metri soclu 

opac, dublate de gard viu. Gardurile de pe limitele laterale si posterioare vor fi 

opace si vor avea inaltimea de maximum 2,00 metri. 

- Spatiile comerciale si alte servicii retrase de la aliniament pot fi lipsite de gard, 

pot fi separate cu borduri sau cu garduri vii si pot fi utilizate ca terase pentru 

restaurante, cafenele etc. 

- In fata fronturilor comerciale retrase de la aliniament, indicarea limitelor 

terenului privat fata de domeniul public va putea fi realizata prin diferentierea 

pavajelor fata de trotuare si prin plantatii, jardiniere, elemente decorative; 

13



SECTIUNEA III: POSIBILITATI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A 

TERENULUI. 

ARTICOLUL 15 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT) 

Pentru M1 - P.O.T. maxim 70% (pentru functiuni publice, caracteristice 

zonei mixte) 

Pentru M2 - P.O.T. maxim 70% 

ARTICOLUL 16 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT) 

Pentru M1 - CUT maxim = 2,1 (pentru functiuni publice, caracteristice 

zonei mixte) 

Pentru M2 - CUT maxim = 2,1 

Pentru M1: 

- pentru noile constructii avand functiunea de locuire amplasate in 

cadrul acestui UTR, POT max nu va depasi 40% si CUT 1,2. 

14

L – ZONA LOCUINTE 



GENERALITATI: CARACTERUL ZONEI 

Zona de locuit se compune din subzone (tipuri de tesut urban), diferentiate dupa 

criteriile: 

(a) functional 

- caracterul locuintelor: individuale, colective 

- caracterul tesutului: 

- omogen rezidential, 

- mixat in proportii si modalitati diferite cu alte functiuni - comerciale, 

servicii, mica productie manufacturiera, mica productie agricola de 

subzistenta, dotari turistice si de agrement 

(b) morfologic: 

- tipul parcelarului: 

- rezultat din evolutia localitatii in timp, 

- creat prin lotizarea unui teren mai mare sau prin extinderea localitatii pe 

terenuri agricole (prin operatiuni simple de topometrie sau prin operatiuni 

urbanistice); 

- configuratia in raport cu spatiul strazii: 

- diferentiata sau nu in raport cu distanta fata de strada a cladirilor de pe o 

parcela (constructii principale – constructii secundare – anexe) 

- parcele inguste si foarte adanci rezultate din diviziunea unor proprietati 

agricole, permitand numai constructia locuintelor tip vagon, oferind astfel 

in imaginea strazii numeroase calcane; 

- volumetria; regim de construire: discontinuu, inaltime mica (P - P+2 niveluri), 

mod de terminare al volumelor in sarpanta; 

(c) vechime: locuinte vechi si locuinte noi; 

(d) calitatea constructiei: definita prin arhitectura, partiul, calitatea materialelor, 

rezistenta, nivelul de izolare termica, nivelul de dotare tehnico-edilitara a cladirilor. 

Prevederile regulamentului sustin evolutia ipotetica a orasului prin: 

- mentinerea zonelor bine constituie in cazul interventiilor punctuale; 

- reconstructia zonelor insalubre prin operatiuni de comasare si reparcelare; 

- extinderea pe terenuri neconstruite, intra si extravilane, a noi locuinte 

individuale pe baza unor operatiuni de reparcelare. 

15

Casele de vacanta 



1. casele de vacanta nu trebuie sa fie confundate cu a doua rezidenta de care 

difera prin faptul ca: 

- nu sunt locuite permanent; 

- au o arie construita desfasurat mai redusa decat o locuinta permanenta; 

- indicii urbanistici maximi (obisnuiti in alte tari europene), indiferent 

daca regimul de inaltime este P sau P+1 sunt POT=20%, CUT = 0,2 

mp.ADC/mp.teren 

- au nevoie un cadru natural de calitate 

- au un cadru construit specific (diferit de cel urban), cu dispunere libera a 

cladirilor (lotizari pe principii peisagistice, nu cu geometrii si linearitati urbane) 

- terenul caselor de vacanta trebuie sa poata asigura parcarea pentru 1-2 

automobile si sa asigure discretia si confortul utilizarii; 

2. gruparile de case de vacanta trebuie sa beneficieze de alimentare cu apa, 

canalizare si electricitate, fie prin racordare la retele publice, fie in mod independent 

, nu au nevoie de echipamente publice ci numai accesibilitate la unele dintre servicii 

turistice, medicale si personale, de comert si alimentatie publica, de unele 

amenajari pentru sport si recreere in spatii acoperite si/sau descoperite; 

3. din motive de securitate, gruparile de case de vacanta este bine sa fie grupate 

in apropierea unor zone locuite permanet; 

4. interzice amplasarea in zone cu risc de inundatii, de torenti, de alunecari de 

teren si de incendii de padure (recomandabila o distanta de minim 40 metri de 

liziera unei paduri); 

In zonele de protectie ale monumentelor istorice, definite conform Legii nr. 

422/2001, autorizarea interventiilor (amplasarea, configurarea 

volumetrica, aspectul arhitectural al unor noi cladiri si amenajari, 

desfiintarea constructiilor parazitare) se va face in baza unor documentatii 

de urbanism aprobate conform legislatiei in vigoare. 

Zona locuintelor individuale se compune din urmatoarele unitati de referinta: 

L1 - subzona locuintelor individuale cu maximum P+2+m niveluri situate in zone 

construite, in tesut traditional 

16



L1p - subzona locuintelor individuale cu maximum P+2+m niveluri situate in zone 

construite, in tesut traditional, in interiorul limitelor zonei protejate – pentru 

aceasta zona PUG-ul face doar niste precizari si stabileste linii directoare 

de actiune, urmand ca reglementarile si regulile de construire si 

interventie detaliate sa fie stabilite prin PUZ zona construita protejata. 

L2 - subzona locuinte individuale cu maxim P+2+m niveluri situate in noile 

extinderi sau enclave neconstruite din intravilanul existent 

L3 – subzona locuinte individuale cu maxim P+2+m niveluri, case de vacanta si 

dotari turistice 

L4 - subzona locuinte individuale si colective medii cu maxim P+6 niveluri 


ARTICOLUL 1 - UTILIZARI ADMISE 

Pentru L1+L1p+L2+L3 

- locuinte individuale cu maximum P+2+m niveluri in regim de construire 

discontinuu (cuplat sau izolat); 

- anexe gospodaresti; 

- echipamente publice specifice zonei rezidentiale; 

Pentru L3 

- case de vacanta, vile, pensiuni turistice, moteluri si hoteluri 

- dotari si servicii turistice 

- amenajari sport, recreere 

- dotari de agrement si loisir 

ARTICOLUL 2 - UTILIZARI ADMISE CU CONDITIONARI 

Pentru L1+L1p+L2+L3 

- se admit functiuni comerciale, turistice, de agrement si loisir, servicii 

profesionale si mici activitati manufacturiere si de productie, cu conditia sa nu 

genereze transporturi grele, sa nu fie poluante si sa nu utilizeze terenul liber al 

parcelei pentru depozitare si productie; 

- pentru terenurile situate pe pante mai mari de 5% se vor efectua studii 

geotehnice in vederea stabilirii riscurilor de alunecare, a masurilor de stabilizare a 

terenului si a conditiilor de realizare a constructiilor, infrastructurii, amenajarilor si 

plantatiilor 

17



ARTICOLUL 3 - UTILIZARI INTERZISE 

Pentru L1+L1p+L2+L3 se interzic urmatoarele utilizari: 

- functiuni comerciale si servicii profesionale care genereaza un trafic important 

de persoane si marfuri, produc poluare; 

- activitati productive poluante, cu risc tehnologic sau care sunt incomode prin 

traficul generat (vehicule de transport greu), prin utilizarea incintei pentru 

depozitare si productie ori prin deseurile produse. 

- anexe pentru cresterea animalelor pentru productie. 





toxice; 

- activitati productive care utilizeaza pentru depozitare si productie terenul 

vizibil din circulatiile publice; 

- statii de betoane; 

- autobaze; 

- statii de intretinere auto 

- spalatorii chimice; 




parcelele vecine sau care impiedica evacuarea si colectarea rapida a apelor 

meteorice. 

- orice lucrari de extindere la cladirile de locuit fara racordare la retele publice 

de apa si canalizare si fara incaperi sanitare in cladire 

pentru L3: 

- locuinte colective 

18



SECTIUNEA II: CONDITII DE AMPLASARE, ECHIPARE SI CONFIGURARE A 

CLADIRILOR 

ARTICOLUL 4 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR 

pentru L1 si L1p 

Se pastreaza caracteristicile tesutului traditional existent cu conditia respectarii 

conditiilor de construibilitate ale parcelelor conform Regulamentului General de 

Urbanism (suprafata minima de 150 mp pentru constructii insiruite – 200 mp 

pentru constructii izolate si cuplate, latimea lotului min. 8.00 m, respectiv 12.00 m 

si adancimea lotului mai mare decat latimea – deschiderea la strada a lotului) 

pentru L2 

- noile parcelari se vor realiza cu respectarea urmatoarelor conditii cumulate: 

- suprafata de minimum 500 mp si min. 15 m front la strada. 

- adancimea parcelei sa fie mai mare sau cel putin egala cu latimea 

acesteia. 

- unghiul format de frontul la strada cu fiecare din limitele laterale ale 

parcelei: 75˚ ÷ 105˚; 

pentru L3 

- o parcela este construbila daca are suprafata de minimum 1000mp 

- conform Hotararii Consiliului Local al Orasului Rasnov nr 135/30.10.2008 

privind aprobarea stabilirii suprafetei minime de teren, amplasata in zonele 

turistice ale orasului Rasnov si necesara edificarii unei constructii, o parcela 

este construibila daca are suprafata minima de 1000 m pentru casa de 

vacanta, 1500 mp pentru pensiune si 2000 mp pentru hotel sau motel 


Pentru L1 si L1p: – cladirile vor respecta retragerea de la aliniament care este 

caracteristica strazii respective; 

Pentru L1 si L2 

- Cladirile vor fi retrase de la aliniament cu minimum 5.00 m (pentru a permite 

in viitor parcarea celei de a doua masini si pentru a permite plantarea unor arbori in 

gradina de fatada fara riscul de deteriorare a gardurilor si trotuarelor de protectie) 

sau vor fi dispuse pe aliniament in functie de caracterul strazii si de normele 

specifice existente 

19



Pentru L2+L3 – retragerile fata de aliniament se stabilesc prin P.U.Z. aprobat 

conform legii, cu urmatoarele conditionari: 

- retragerea minima obligatorie fata de marginea imbracamintii 

asfaltice a unui drum national european (DN73 – E574) este de 50,00 

m si fata de marginea imbracamintii asfaltice a unui drum national 

sau judetean (DN 73A, DJ101) 

70/2001 art. 41 - 10) 

este de 30 m. (conform Ordonantei 

- in noile extinderi cu cladiri izolate sau cuplate se recomanda retragerea 

cladirilor fata de aliniament cu o distanta de minim 5.0 metri pentru a permite 

in viitor parcarea celei de a doua masini si pentru a permite plantarea unor 

arbori in gradina de fatada fara riscul de deteriorare a gardurilor si trotuarelor 

de protectie 

- in cazul parcelelor de colt nu se admit decat cladiri cu fatade pe ambele strazi 

(semi-cuplate sau izolate) 

- distantele se pot majora in cazul protejarii unor arbori sau in cazul alipirii la o 

cladire existenta situata mai retras, pentru a nu se crea noi calcane; 

- in fasia non aedificandi dintre aliniament si linia de retragere a alinierii cladirilor 

nu se permite nici o constructie cu exceptia imprejmuirilor, aleilor de acces si 

platformelor de maxim 0,4 m inaltime fata de cota terenului anterioara lucrarilor de 

terasament. 



In principal, la autorizarea constructiilor se va urmari: 

- in cazul in care exista o constructie in limita de proprietate, pe parcela invecinata, 

constructia noua se va realiza cuplata cu cea existenta; 

- cand constructiile se executa independent, picatura streasinii va trebui sa cada pe 

terenul proprietarului care construieste; 

- cladirile cuplate se vor alipi de calcanul cladirii de pe parcela alaturata si se vor 

retrage fata de cealalta limita la o distanta de cel putin jumatate din inaltimea la 

cornisa in punctul cel mai inalt fata de teren, dar nu cu mai putin de 3 metri; in 

20



cazul in care parcela se invecineaza pe ambele limite laterale cu cladiri retrase fata 

de limita proprietatii avand fatade cu ferestre, cladirea se va realiza in regim izolat; 

- cladirile izolate se vor retrage fata de limitele laterale ale parcelei cu jumatate 

din inaltimea la cornisa, dar nu cu mai putin de 2.00 metri conform codului civil; 

- retragerea fata de una din limitele laterale va fi de min. 3.00 m pentru accesul 

pompierilor la curtea din spate. 

- retragerea fata de limita posterioara a parcelei va fi egala cu jumatate din 

inaltimea la cornise masurata in punctul cel mai inalt fata de teren dar nu cu mai 

putin de 5.0 metri pentru intimitatea utilizarii si pentru a putea fi plantati arbori pe 

limita de proprietate 


PARCELA 

- distanta minima dintre cladirile de pe aceeasi parcela va fi egala cu inaltimea la 

cornisa a cladirii celei mai inalte pentru fatadele cu camere locuibile; distanta se 

poate reduce la jumatate, dar nu la mai putin de 4.00 m, daca fronturile opuse nu 

au camere locuibile; 

ARTICOLUL 8 - CIRCULATII SI ACCESE 

- parcela este construibila numai daca are asigurat un acces carosabil de minimum 

4.00m latime dintr-o circulatie publica in mod direct sau prin drept de trecere legal 

obtinut pe una din proprietatile invecinate; 

ARTICOLUL 9 - STATIONAREA AUTOVEHICULELOR 

- stationarea autovehiculelor se admite numai in interiorul parcelei, deci in afara 

circulatiilor publice. 

ARTICOLUL 10 - INALTIMEA MAXIMA ADMISIBILA A CLADIRILOR 

- inaltimea maxima a cladirilor va fi P+2+m (10.00 m la cornisa); 

- inaltimea maxima pentru case de vacanta este de P+1 (6 m la cornisa). 

- se admit depasiri de 1-2 metri numai pentru alinierea la cornisa cladirilor 

invecinate in cazul regimului de construire cuplat. 

- in intersectiile importante se admite un nivel suplimentar pentru obtinerea unor 

perspective directe (sau indirecte) sustinute. 

21




- cladirile noi sau modificarile / reconstructiile de cladiri existente se vor integra 

in caracterul general al zonei ; 

- garajele si anexele vizibile din circulatiile publice se vor armoniza ca finisaje si 

arhitectura cu cladirea principala; 

- se interzice folosirea azbocimentului si a tablei stralucitoare de aluminiu pentru 

acoperirea cladirilor, garajelor si anexelor; 

- se interzice folosirea culorilor stridente (rosu, roz, verde, albastru, portocaliu, 

mov etc) care afecteaza in mod negativ imaginea spatiului public al strazilor. Este 

obligatorie folosirea unor nuante care sa se armonizeze cu vecinatatea si sa creeze 

o imagine coloristica unitara. 

Pentru L1p 

- orice interventie asupra monumentelor de arhitectura declarate sau propuse a fi 

declarate, se va putea realiza numai in conditiile legii; pentru interventii asupra 

restului cladirilor existente si pentru noile insertii se va tine seama de caracterul 

zonei, de exigentele create pe o distanta de 100 metri de monumentele de 

arhitectura existente sau propuse pentru a fi declarate precum si de caracteristicile 

cladirilor din proximitate ca volumetrie, arhitectura si relieful fatadelor, culoare si 

materiale de constructie; 

- se va acorda atentie aspectului cladirilor care intra in relatie de co-vizibilitate cu 

monumente de arhitectură si cu Cetatea; 

- se va acorda atentie modului de tratare a fatadelor, acoperisurilor si 

amenajarilor din curti, perceptibile intr-o perspectiva descendenta din Cetate; 

- in cazul conversiei parterului cladirilor de locuit in comert sau servicii fatada nu 

va fi modificata; (vitrinele de expunere se vor limita strict la conturul ferestrelor 

existente) 

ARTICOLUL 12 - CONDITII DE ECHIPARE EDILITARA 

- toate cladirile noi vor fi dotate cu electricitate si instalatii de apa – canal in sistem 

public sau individual, proiectate si executate in conformitate cu normele sanitare. 

- Se recomanda ingroparea retelelor electrice in subteran. 

- se va asigura captarea si evacuarea apelor meteorice de pe acoperis pe 

proprietate. 

22



- se interzice dispunerea antenelor TV-satelit in locuri vizibile din circulatiile publice 

si se recomanda evitarea dispunerii vizibile a cablurilor CATV. 


- spatiile libere din interiorul parcelei, vizibile fie din Cetate, fie din circulatiile 

publice vor fi tratate peisagistic; 

- spatiile neconstruite si neocupate de accese si trotuare de garda vor fi inierbate 

si plantate cu un arbore la fiecare 50 mp.; 

- pentru imbunatatirea microclimatului si pentru protectia constructiei trebuie sa 

se evite impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese; astfel 

minimum 25% din suprafata parcelei trebuie sa fie amenajata ca spatiu verde. 

- in zonele cu denivelari de peste 5% se recomanda plantarea speciilor de arbori 

sau pomi fructiferi ale caror radacini contribuie la stabilizarea terenurilor. 

ARTICOLUL 14 - IMPREJMUIRI 

- imprejmuirile spre strada vor avea inaltimea de maximum 1.80 m din care un 

soclu opac de 0,6 si o parte transparenta dublata cu gard viu; 

- gardurile spre limitele separative ale parcelelor vor fi opace cu inaltimi de 

maximum 1.80 m. 

Pentru L1p – se vor stabili prin PUZ zona construita protejata 


TERENULUI 


POT max = 40% 

Pentru case de vacanta POT max=20% 


CUT maxim pentru inaltimi P = 0,4 mp.ADC/mp.teren 

CUT maxim pentru inaltimi P+1 = 0.8 mp.ADC/mp.teren 

CUT maxim pentru inaltimi P+2 = 1,0 mp.ADC/mp.teren 

Pentru case de vacanta CUT = 0,2 atat pentru regim de inaltime P cat si 

pentru P+1 

23

Pentru L3 



Pentru stabilirea tramei stradale, a acceselor si echiparii tehnico-edilitare 

si pentru a obtine un caracter unitar si o configuratie urbanistica morfostructurala 

uniforma si echilibrata, pe intreaga suprafata a acestui UTR 

este obligatorie intocmirea de PUZ-uri pe suprafete mai mari, nu strict pe 

terenul studiat. Prin urmare, la eliberarea certificatelor de urbanism 

solicitate in aceasta zona, comisia de urbanism din cadrul Primariei 

orasului Rasnov va stabili limita zonei de studiu astfel incat sa se poata 

indeplini cerintele de coordonare si corelare cu celelalte documentatii 

aprobate in vecinatate. 

L4 – SUBZONA LOCUINTELOR COLECTIVE MEDII CU P+3 - P+6 NIVELURI 

Pentru ansamblurile existente realizate din locuinte colective medii (P+4), noile 

cerinte actuale ale locuitorilor si disfunctionalitatile aparute, cauzate de principiile 

de proiectare si mijloacele de executie anterioare anului 1990, precum si de unele 

modificari ulterioare ale ale cadrului construit si amenajat, impun pastrarea acestui 

tip de locuire in limitele actuale, fara noi extinderi. Se impun unele interventii 

corective pentru care va fi necesara initierea de catre administratie in cooperare cu 

asociatiile de proprietari a unor programe speciale si gasirea formulelor de finantare 

si organizare a operatiunilor, avand ca obiective: 

(1) identificarea si diferentierea clara a terenurilor care apartin domeniul public 

(circulatii publice, echipamente publice, spatii plantate publice, fasii de teren situate 

deasupra retelelor edilitare publice etc.), de cele care apartin domeniului privat 

(persoane fizice si juridice) si stabilirea modului de gestionare a acestora; 

(2) eliminarea/reducerea disfunctionalitatilor si a surselor de poluare care 

nemultumesc locuitorii si scad valoarea proprietatii; 

(3) refacerea amenajarilor exterioare (in special a spatiilor de joc si sport pentru 

copii si tineret si a spatiilor plantate); 

(4) extinderea si completarea echipamentelor publice deficitare; 

(5) introducerea unor rezolvari alternative civilizate la prolifererea abuziva a 

garajelor individuale si asigurarea parcajelor de rezidenta necesare conform 

normelor (semi ingropate sau subterane in interspatiul dintre cladiri); 

(6) diminuarea insecuritatii si infractionalitatii prin delimitarea si marcarea / 

ingradirea spatiilor aferente locuintelor colective pe grupari de blocuri; 

24



(7) interventii corective asupra clădirilor (cresterea izolarii termice si refacerea 

fatadelor, refacerea instalatiilor interioare, izolarea, acoperirea sau inverzirea 

teraselor) 

Zona cuprinsa in UTR L4 va fi reglementata prin PUZ, cu urmatoarele 

precizari: 

1. RHmax este de P+6 

2. POT max =40% 

3. CUT max = 1,6 



- locuinte colective cu P+3-6 niveluri in regim de construire discontinuu 

- anexe gospodaresti; 

- echipamente publice specifice zonei rezidentiale; 

- amenajari sport, agrement, recreere si loisir 


- se admit functiuni comerciale, de agrement si loisir, servicii profesionale si 

mici activitati manufacturiere si de productie, cu conditia sa nu genereze 

transporturi grele, sa nu fie poluante si sa nu utilizeze terenul liber al parcelei 

pentru depozitare si productie; 




plantatiilor 


se interzic urmatoarele utilizari: 

- locuinte individuale 

- functiuni comerciale si servicii profesionale care genereaza un trafic important 

de persoane si marfuri, produc poluare; 

25



- activitati productive poluante, cu risc tehnologic sau care sunt incomode prin 

traficul generat (vehicule de transport greu), prin utilizarea incintei pentru 

depozitare si productie ori prin deseurile produse. 

- anexe pentru cresterea animalelor pentru productie. 





toxice; 

- activitati productive care utilizeaza pentru depozitare si productie terenul 

vizibil din circulatiile publice; 

- statii de betoane; 

- autobaze; 

- statii de intretinere auto 

- spalatorii chimice; 




parcelele vecine sau care impiedica evacuarea si colectarea rapida a apelor 

meteorice. 

- orice lucrari de extindere la cladirile de locuit fara racordare la retele publice 

de apa si canalizare si fara incaperi sanitare in cladire 


CLADIRILOR 


- se vor stabili prin PUZ 


Retragerile fata de aliniament se vor stabili prin PUZ 


nu se permite nici o constructie cu exceptia imprejmuirilor, aleilor de acces si 

26



platformelor de maxim 0,4 m inaltime fata de cota terenului anterioara lucrarilor de 

terasament. 



Se va stabili prin PUZ cu urmatoarea conditionare: 


inaltimea la cornise masurata in punctul cel mai inalt fata de teren 


PARCELA 

Se va stabili prin PUZ cu urmatoarea conditionare: 


cornisa a cladirii celei mai inalte; distanta se poate reduce la jumatate, daca 

fronturile opuse nu au camere locuibile; 



4.00m latime dintr-o circulatie publica in mod direct sau prin drept de trecere legal 






- inaltimea maxima a cladirilor va fi P+6 (21.00 m la cornisa); 



in caracterul general al zonei ; 

- garajele si anexele vizibile din circulatiile publice se vor armoniza ca finisaje si 

arhitectura cu cladirea principala; 

27





- se interzice folosirea culorilor stridente (rosu, roz, verde, albastru, portocaliu, 

mov etc) care afecteaza in mod negativ imaginea spatiului public al strazilor. Este 

obligatorie folosirea unor nuante care sa se armonizeze cu vecinatatea si sa creeze 

o imagine coloristica unitara. 






proprietate. 

- se interzice dispunerea antenelor TV-satelit in locuri vizibile din circulatiile publice 

si se recomanda evitarea dispunerii vizibile a cablurilor CATV. 


- spatiile libere din interiorul parcelei, vizibile fie din Cetate, fie din circulatiile 

publice vor fi tratate peisagistic; 

- spatiile neconstruite si neocupate de accese si trotuare de garda vor fi inierbate 

si plantate cu un arbore la fiecare 50 mp.; 

- pentru imbunatatirea microclimatului si pentru protectia constructiei trebuie sa 

se evite impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese; astfel 

minimum 25% din suprafata parcelei trebuie sa fie amenajata ca spatiu verde. 

- in zonele cu denivelari de peste 5% se recomanda plantarea speciilor de arbori 

sau pomi fructiferi ale caror radacini contribuie la stabilizarea terenurilor. 


Se vor stabili prin PUZ 

28




TERENULUI 


POT max = 40% 






29



Zc – ZONA CENTRALA 

Este zona aflata in interiorul zonei centrale, dar in afara zonei protejate. 

Potentialul deosebit al acestei zone pentru dezvoltarea centrului orasului impune 

realizarea unui Plan Urbanistic Zonal, fiind interzise abordarile punctuale prin 

Planuri Urbanistice de Detaliu, anterior aprobarii P.U.Z. 

Prevederile acestui regulament care provin din considerente de ansamblu asupra 

localitatii si zonei centrale vor fi preluate, dezvoltate si detaliate prin regulamentul 

P.U.Z. 

Zona centrala este zona delimitata cu linie mov intrerupta in plansa de reglementari 

urbanistice. 

Definirea acestei zone are ca scop atragerea si dirijarea functiunilor de interes 

public, gruparea acestora pentru o mai buna accesibilitate si crearea unui pol 

investitional. 

In interiorul limitelor acestei zone se aplica prevederile UTR L1 - fiind o zona 

construita cu tesut constituit de tip traditional - cu urmatoarele precizari: 

- se admit si se incurajeaza functiuni reprezentative, de importanta locala si 

regionala: 

- sedii de companii si firme 

- servicii financiar-bancare si de asigurari; 

- biblioteca-mediateca; 

- posta si telecomunicatii; 

- edituri, centre media; 

- activitati asociative diverse; 

- hoteluri pentru turismul de afaceri si alte spatii de receptie; 

- centre de expozitii, galerii; 

- servicii profesionale, colective si personale, servicii specializate pentru 

comert si pentru functionarea zonei centrale; 

- restaurante, cofetarii, cafenele, baruri; 

- centru comercial, magazine, galerii comerciale, comert cu obiecte de arta; 

- casino, dancing, cinema; 

- mici unitati productive manufacturiere si depozitare mic-gros legate de 

functionarea polului tertiar, 

- locuinte cu partiu special pentru profesiuni liberale; 

30



- parcaje publice; 

- amenajari pietonale – piatete, scuaruri. 

- se interzice epuizarea rezervei de teren pentru zona centrală prin dispunerea 

unor functiuni inferioare statutului acestei zone. 

Pentru functiunile de reprezentare enumerate mai sus se permite un procent de 

ocupare POT max= 60% si un coeficient de utilizare (CUT) de pana la 1,4 astfel: 

Pentru regim de inaltime P, CUT=0,6 

Pentru regim de inaltime P+1, CUT=1,2 

Pentru regim de inaltime P+2, CUT =1,4 

- pot fi adaugate suplimentar unul sau doua niveluri, cu conditia retragerii acestora 

dupa o linie la 45˚ in plan vertical fata de planul fatadei. 

- in intersectiile importante se admite un nivel suplimentar pentru obtinerea unor 

perspective directe (sau indirecte) sustinute. 

Zcp – ZONA CENTRALA PROTEJATA 

Este zona centrala cuprinsa in limitele zonei protejate. 

Ea are un puternic caracter traditional si grupeaza constructii cu valoare istorica si 

arhitecturala. 

In interiorul acestei limite se recomanda atragerea unor functiuni comerciale 

traditionale, functiuni cu caracter turistic, deschise publicului si serviciile aferente, 

alimentatie publica, terase, magazine de souveniruri, etc. 

Strategia de dezvoltare si reglementarile specifice acestei zone se impun a 

fi detaliate prin PUZ – zona construita/centrala protejata. 

La nivelul prezentului PUG in interiorul limitelor acestei zone se aplica prevederile 

UTR L1p - fiind o zona construita cu tesut constituit de tip traditional - cu 

urmatoarea precizare: 

- se mentin caracteristicile tesutului urban existent; daca din necesitati functionale 

sunt necesare unele completari, extinderi sau demolari ale constructiilor parazitare, 

acestea se vor efectua pe baza unui P.U.Z. care se va aviza conform legii. 

31



A - ZONA DE ACTIVITATI PRODUCTIVE 

GENERALITATI : CARACTERUL ZONEI 

Zona se compune din terenurile ocupate de activitati productive de bunuri 

(productie “concreta” incluzand toate categoriile de activitati industriale conform 

CAEN). Din aceasta zona fac parte atat unitatile existente care se mentin, cele care 

se afla in proces de restructurare presupunand conversie in profile industriale 

diferite sau in profile de servicii pentru industrie, distributie si comercializare, cat si 

terenurile rezervate pentru viitoare activitati productive si servicii. 

Zona se compune din urmatoarele subzone / unitati teritoriale de referinta: 

A1 - zona activitatilor agrozootehnice 

A2 - zona activitatilor industriale si depozitare 

Pentru acest UTR sunt admise utilizari compatibile cu caracteristicile de functionare 

pentru diferitele tipuri de unitati; in cazul in care aceste caracteristici nu permit 

dezvoltarea activitatilor si / sau este necesara schimbarea destinatiei, se cere 

P.U.Z. (reparcelare / reconfigurare). 

Pentru constructiile generatoare de riscuri tehnologice, listate in conformitate cu 

prevederile alin. (2) al art. 12 din R.G.U. (stabilite prin ordin comun al ministrilor 

industriei, agriculturii si alimentatiei, apelor, padurilor si protectiei mediului, 

sanatatii, transporturilor, apararii nationale si de interne) se va solicita autorizatia 

de construire in conformitate cu conditiile impuse prin acordul de mediu. Riscul 

tehnologic este determinat de procesele industriale sau agricole care prezinta 

pericol de incendii, explozii, radiatii, surpari de teren sau de poluarea aerului, apei 

sau solului. 

Pentru intreprinderile care pot polua factorii de mediu sau pot produce zgomot si 

vibratii se instituie zone de protectie sanitara (procese industriale sau agricole care 

prezinta pericol de incendii, explozii, surpari de teren sau poluare). 

In cazul obiectivelor existente care se mentin, se va urmari diminuarea efectelor 

negative prin propunerea de realizare a unor perdele de protectie, fasii puternic 

plantate cu latimi variabile, in functie de terenurile libere existente. 

32



SECTIUNEA I: UTILIZAREA FUNCTIONALA 


Pentru A1+A2 

- sunt admise utilizari compatibile cu caracteristicile de functionare ale diferitelor 

tipuri de intreprinderi existente; in cazul in care aceste caracteristici nu permit 

dezvoltarea activitatilor si / sau este necesara schimbarea destinatiei se cere P.U.Z. 

(reparcelare / reconfigurare). 

- activitati productive nepoluante desfasurate in constructii agro-industriale, 

distributia si depozitarea bunurilor si materialelor, cercetarea agro-industriala care 

necesita suprafete mari de teren. Cuprind suprafete de parcare pentru angajati, 

accese auto sigure si suficient spatiu pentru camioane – incarcat / descarcat si 

manevre. In mod obisnuit sunt permise activitatile care necesita spatii mari in jurul 

cladirilor si care nu genereaza emisii poluante. 

- Activitati industriale productive de diferite profiluri (agro-industriale, industriale) 

avand in general marimi mijlocii. 

Pentru A2 - se admit: 

- activitati industriale productive si de servicii, IMM desfasurate in constructii 

industriale mici si mijlocii, distributia si depozitarea bunurilor si materialelor 

produse, 

- servicii pentru zona industriala, transporturi, depozitare comerciala, servicii 

comerciale legate de transporturi si depozitare 

– activitati productive desfasurate in constructii industriale mici si mijlocii, destinate 

productiei, distributiei si depozitarii bunurilor si materialelor, si activitati comerciale 

care nu necesita suprafete mari de teren. 

Pentru A1 + A2 se admit: 

- parcaje; 

- statii de intretinere si reparatii auto; 

- statii de benzina; 

- comert, alimentatie publica si servicii profesionale; 

- locuinte de serviciu pentru personalul care asigura permanenta sau securitatea 

unitatilor. 

Functiuni complementare ale zonei sunt: 

- unitatile industriale nepoluante; 

- unitati depozitare; 

33

- servicii; 



- accese pietonale si carosabile; 

- perdele protectie; 

- retele tehnico-edilitare. 


Pentru A1+A2 

- activitatile actuale vor fi permise in continuare cu conditia diminuarii cu cel putin 

50% a poluarii actuale in termen de 3 ani; 

- extinderea activitatilor actuale va fi permisa cu conditia sa nu agraveze situatia 

poluarii; 

- se pot localiza cu aceleasi conditii de diminuare a poluarii urmatoarele functiuni: 

a) productie manufacturiera; 

b) depozite si complexe vanzari en-gros cu exceptia celor care utilizeaza substante 

explozive sau toxice conform prevederilor legale; 

c) depozite si complexe vanzari en-detail numai pentru produse care nu pot fi 

transportate la domiciliu cu autoturismul propriu sau cu taxi. 

- in cazul conversiei functionale este obligatorie reabilitarea si adaptarea cladirilor 

industriale abandonate; 

- in cazul conversiei functionale este obligatorie identificarea si eliminarea surselor 

remanente de poluare sau contaminare a solului. 


– se interzice localizarea unitatilor care nu se inscriu in profilul zonei sau pot 

incomoda functionarea acesteia. 

- se interzice localizarea activitatilor poluante si care prezinta risc tehnologic. 

- se interzice amplasarea unitatilor de invatamant prescolar, scolar si gimnazial, a 

serviciilor publice sau de interes general si a spatiilor pentru sport in interiorul 

limitelor in care poluarea depaseste CMA. 

- se interzice amplasarea locuintelor, cu exceptia locuintelor de serviciu. 

- amplasarea pe DN sau DJ a activitatilor care prin natura loc au un aspect dezagrabil 

(depozite de deseuri metalice, depozite de combustibili solizi, etc.); astfel de unitati 

vor fi retrase de la circulatiile principale de acces in oras si de la linia de cale ferata 

principala si vor fi mascate prin perdele de vegetatie inalta si medie; 

34



SECTIUNEA II - CONDITII DE AMPLASARE. ECHIPARE SI CONFORMARE A 

CLADIRILOR 


DIMENSIUNI) 

- pentru a fi construibile, parcelele vor avea o suprafata minima de 3000 mp. si 

un front minim la strada de 30.00 m. Parcelele cu dimensiuni si suprafete mai mici 

decat cele anterior specificate nu sunt construibile pentru activitati productive. 

- dimensiunile se pastreaza si in cazul parcelelor noi aparute prin diviziunea unor 

parcele anterioare (prin schimb, instrainare, etc.). 


- retragerile de la aliniament se vor preciza prin PUZ, dar ele nu pot fi mai mici de 

6.00 m 



- cladirile pot fi alipite de constructiile de pe parcelele alaturate cu functiuni 

similare, situate pe limita de proprietate, in cazul in care acestea nu prezinta 

incompatibilitati (trepidatii, risc tehnologic); 

- in toate celelalte cazuri, cladirile se dispun izolat de limitele laterale ale parcelei 

la o distanta egala cu jumatate din inaltime, dar nu mai putin de 6.00 metri; 

- in toate cazurile retragerea fata de limita posterioara a parcelei va fi de minim 

6.00 metri; 

- in cazul cladirilor amplasate pe parcele situate catre alte unitati teritoriale de 

referinta decat A, se interzice amplasarea cladirilor pe limita parcelei catre aceste 

alte zone; 

- se vor respecta distantele minime egale cu jumatate din inaltimea cladirii, dar nu 

mai putin de 6.00 metri fata de limitele laterale si posterioare ale parcelelor. 


PARCELA 

- distanta intre cladiri va fi egala cu jumatate din inaltimea cladirii celei mai 

inalte, dar nu mai putin de 6,00 metri; 

35



- distanta de mai sus se poate reduce la jumatate daca pe fatadele opuse nu sunt 

accese in cladire si/sau daca nu sunt ferestre care sa lumineze incaperi in care se 

desfasoara activitati permanente; 

- in toate cazurile se va tine seama de conditiile de protectie fata de incendii si de 

alte norme tehnice specifice. 


- pentru a fi construibile, toate parcelele trebuie sa aiba acces dintr-o cale publica 

sau privata de circulatie sau sa beneficieze de servitute de trecere, legal instituita, 

printr-o proprietate adiacenta avand o latime de minim 4.00 metri pentru a permite 

accesul mijloacelor de stingere a incendiilor si a mijloacelor de transport grele; 

- se vor asigura trasee pentru transporturi agabaritice si grele. 


- stationarea vehiculelor atat in timpul lucrarilor de constructii-reparatii, cat si in 

timpul functionarii cladirilor se va face in afara drumurilor publice, fiecare unitate 

avand prevazute in interiorul parcelei spatii de circulatie, incarcare si intoarcere; 

- in spatiul de retragere fata de aliniament, maxim 40% din teren poate fi rezervat 

parcajelor cu conditia inconjurarii acestora cu un gard viu avand inaltimea de 

minimum 1,20m. 

ARTICOLUL 10 - INALTIMEA MAXIMA ADMISA A CLADIRILOR 

- cu urmatoarele conditionari: 

- se vor respecta inaltimi maxime ale cladirilor de 10.00 metri; 

- inaltimea pe strazile interioare ale zonei industriale nu va depasi distanta 

intre aliniamente; 


- volumele construite vor fi simple si se vor armoniza cu caracterul zonei si cu 

vecinatatile imediate; 

- fatadele posterioare si laterale vor fi tratate arhitectural la acelasi nivel cu fatada 

principala; 

36




- toate cladirile vor fi dotate cu instalatii de apa si canalizare si se va asigura 

preepurarea apelor uzate, inclusiv a apelor care provin din intretinerea si 

functionarea instalatiilor, din parcaje, circulatii si platforme exterioare; 

- in cazul alimentarii cu apa in sistem propriu se va obtine avizul autoritatii 

competente care administreaza resursele de apa. 



- orice parte a terenului incintei vizibila dintr-o circulatie publica va fi astfel 

amenajata incat sa nu altereze aspectul general al localitatii. 

- suprafetele libere din spatiul de retragere fata de aliniament vor fi plantate cu 

arbori in proportie de minim 40% formand de preferinta o perdea vegetala pe tot 

frontul incintei; 

- suprafetele libere neocupate cu circulatii, parcaje si platforme functionale vor fi 

plantate cu un arbore la fiecare 200 mp; 

- se vor prevedea plantatii inalte in lungul limitelor incintelor care reprezinta 

totodata linii de separatie fata de alte subzone si unitati teritoriale de referinta. 


- imprejmuirile spre strada vor fi transparente, cu inaltimi de minimum 2.00 m din 

care un soclu de 0.60 m., si vor fi dublate cu un gard viu. 

- portile de intrare vor fi retrase fata de aliniament pentru a permite stationarea 

vehiculelor tehnice inainte de admiterea lor in incinta, pentru a nu incomoda 

circulatia pe drumurile publice. 

SECTIUNEA III: 

TERENULUI 

POSIBILITATI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A 


- se va stabili prin PUZ 

- POT maxim recomandat: 60% 

ARTICOLUL 16 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI 

- Se va stabili prin PUZ 

- CUT max recomandat =1.8 

37



S - ZONA CU DESTINATIE SPECIALA. 


Eliberarea autorizatiilor de construire se va face cu respectarea normelor specifice şi cu 

avizele ministerelor tutelare conform legilor în vigoare pe baza documentatiilor PUD 

Din considerente urbanistice se recomanda ca unitatile care necesita o protectie 

speciala în privinta vizibilitatii incintei sa fie împrejmuite spre strada cu un gard 

transparent cu înaltimea de maxim 2.20 metri şi minim 1.80 metri din care un soclu 

opac de 0.40 metri, dublat spre interior la circa 2.50 metri de un al doilea gard de 

înaltimea şi opacitatea necesara, între cele doua garduri fiind dispuse plantatii dense 

de arbori şi arbuşti. 

SECTIUNEA I : UTILIZARE FUNCTIONALA 

ART. 1 – 3 : fara precizari. 

SECTIUNEA II: CONDITII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFIGURARE A 

CLADIRILOR 

ART. 4 – 13 : fara precizari. 

ART. 14 - ÎMPREJMUIRI. 

- împrejmuirile spre strada vor fi transparente cu inaltimi de maxim 2.20 metri 

şi minim 1.80 metri, din care un soclu opac de 0,60 metri şi vor fi dublate cu gard viu; în 

cazul necesitatii unei protectii suplimentare conform unor norme specifice, se 

recomanda dublarea spre interior, la 2.50 – 5,00 metri distanta, cu un al doilea gard 

conform normelor, între cele doua garduri fiind plantati în mod compact arbori şi 

arbuşti; 

- împrejmuirile catre parcelele laterale şi posterioare vor fi opace, de 2,50 

metri inaltime sau vor fi în conformitate cu normele specifice. 

SECTIUNEA III: POSIBILITATI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A 

TERENULUI 

ART. 15 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT) 

POT maxim conform normelor specifice – recomandabil 50 %. 

ART. 16 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT) 

CUT conform normelor specifice - recomandabil 1,8 

38



V 

- ZONA SPATIILOR VERZI. 


Zona cuprinde spatii verzi publice cu acces nelimitat si spatii plantate de protectie 

fata de infrastructura tehnica majora (cai de comunicatie si retele tehnicoedilitare), 

oglinzi de apa din intravilan si fasii plantate de protectie sanitara. 

SECTIUNEA I : UTILIZARE FUNCTIONALA. 


– conform normelor specifice in vigoare 

- circulatii pietonale din care unele ocazional carosabile pentru intretinerea spatiilor 

plantate si accesul la activitatile permise; 


-orice interventie necesita documentatii specifice aprobate de organele competente 

in conformitate cu prevederile Legii nr. 137/1995 a protectiei mediului si cu 

normele de protectie stabilite pe plan local. 


- se interzic orice interventii care contravin legilor si normelor in vigoare. 

- se interzice taierea arborilor fara autorizatia autoritatii locale abilitate. 

- se interzic orice amenajari care sa atraga locuitorii in spatiile de protectie fata de 

infrastructura tehnica reprezentata de circulatii majore si de retele de transport a 

energiei electrice, petrolului si gazelor. 


CLADIRILOR 


- fara obiect 


- fara obiect 

39





- fara obiect 


PARCELA 

– fara obiect 


Pentru V2 - fara obiect 


- fara obiect 


- Fara obiect 


- Fara obiect 


- Fara obiect 


- plantatiile inalte se vor dispune conform normelor specifice pentru fiecare 

categorie de spatii plantate 

- se recomanda, din considerente ecologice si de economisire a cheltuielilor de 

intretinere de la buget, utilizarea speciilor locale adaptate conditiilor climatice 

specifice. 


- conform normelor specifice existente; 

- spre deosebire de parcuri si gradini, scuarurile si fasiile plantate nu vor fi ingradite 

dar vor fi separate de trotuare fie prin parapet de 0,60 cm. inaltime, fie prin borduri 

40



in lungul carora, pe o distanta de minim 0,5 m. terenul va fi coborat cu minim 0,10 

m. sub nivelul partii superioare a bordurii pentru a impiedica poluarea cu praf 

provocata de scurgerea pamantului pe trotuare 


TERENULUI 


- Fara obiect 


- Fara obiect 

41



Sp - ZONA DE ACTIVITATI SPORTIVE 


Zona a fost delimitata la cerinta Primariei pentru a putea dezvolta o zona de interes 

a localitatii, zona destinata functiunii de sport si agrement. 

Configurarea acestei zone si reglementarile aferente au fost stabilite prin PUZ 

COMPLEX SPORTIV - baza sportiva de biatlon si complex trambuline – oras 

Rasnov, judetul Brasov 

Terenul cuprins in limitele acestui UTR este destinat realizarii unui complex sportiv 

de interes national format dintr-o baza sportiva de biatlon si un complex de 

trambuline K64, K35 si K15. 

42



St - ZONA DE TURISM SI SERVICII COMPLEMENTARE 


Aceasta zona este strabatuta de cai de comunicatie majore, cum ar fi autostrada si 

DN 73A. De aceea prin prezentul regulament se urmareste atragerea unor functiuni 

adecvate care sa valorifice si sa beneficieze de aceasta infrastructura si 

descurajarea construirii de locuinte. 

O alta ratiune pentru care se incearca descurajarea construirii de locuinte este 

aceea de a evita o problema des intalnita in localitatile din Romania si anume 

problema acceselor directe in drumurile nationale (intersectari foarte dese a cu 

strazi de categorii inferioare sau chiar strazi de acces la loturi). 

SECTIUNEA I: UTILIZAREA FUNCTIONALA 


- unitati de cazare: vile, pensiuni, moteluri, hoteluri 

- servicii complementare activitatilor turistice 

- servicii de alimentatie publica 

- dotari de sport de diferite tipuri 

- dotari de agrement si loisir 

- terenuri de sport si constructiile aferente 

- piste de cicilism, carting, skating, mountain bike 

- echipamente publice specifice acestor functiuni; 


- comert alimentar si nealimentar de dimensiuni reduse (max 1000mp ADC) 




plantatiilor 


se interzic urmatoarele utilizari: 

- locuinte permanente 

43



- comert alimentar si nealimentar in suprafete mai mari de 1000 mp ADC 

- activitati productive 




- orice lucrari de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor pe parcelele 

vecine sau care impiedica evacuarea si colectarea rapida a apelor meteorice. 


CLADIRILOR 


Se vor stabili prin PUZ, cu urmatoarea precizare: 

- parcela este construibila daca are suprafata minima de: 1000 m pentru casa de 

vacanta, 1500 mp pentru pensiune si 2000 mp pentru hotel sau motel (conform 

hotararii consiliului local al orasului rasnov nr 135/30.10.2008 privind aprobarea 

stabilirii suprafetei minime de teren, amplasata in zonele turistice ale orasului 

Rasnov si necesara edificarii unei constructii) 


Retagerea fata de aliniament se va stabili prin PUZ 


nu se permite nici o constructie, cu exceptia imprejmuirilor, aleilor de acces si 

platformelor de maxim 0,40 metri inaltime fata de cota terenului anterior lucrarilor 

de terasament. 



In principal, la autorizarea constructiilor se va urmari: 

- in cazul in care exista o constructie in limita de proprietate, pe parcela invecinata, 

constructia noua se va realiza cuplata cu cea existenta; 

- cand constructiile se executa independent, picatura streasinii va trebui sa cada pe 

terenul proprietarului care construieste; 

44



- cladirile izolate se vor retrage fata de limitele laterale ale parcelei cu jumatate 

din inaltimea la cornisa, dar nu cu mai putin de 2.00 metri conform codului civil; 

retragere fata de una din limitele laterale va fi de min. 3.00 m pentru accesul 

pompierilor la curtea din spate. 


inaltimea la cornisa, masurata in punctul cel mai inalt fata de teren, dar nu mai 

putin de 5 metri. 


PARCELA 


cornisa a cladirii celei mai inalte pentru fatadele cu camere locuibile; distanta se 

poate reduce la jumatate, dar nu la mai putin de 4.00 m, daca fronturile opuse nu 

au camere locuibile; 



4,00 m latime dintr-o circulatie publica in mod direct sau prin drept de trecere legal 






- inaltimea maxima la cornisa a cladirilor va fi 10.00 m (P+2+m); 



in caracterul general al zonei 



- se interzice folosirea culorilor de tencuiala si finisajelor care sa degradeze 

imaginea strazii si a spatiului public. 

45








proprietate. 


- spatiile libere vizibile din circulatiile publice vor fi tratate ca gradini de fatada; 


- imprejmuirile spre strada vor avea inaltimea de maximum 1.80 m din care un 

soclu opac de 0,6 si o parte transparenta dublata cu gard viu; 

- gardurile spre limitele separative ale parcelelor vor fi opace cu inaltimi de 

maximum 2.00 m. 


TERENULUI 


POT MAX = 60% 


CUT MAX = 1.8 

Pentru stabilirea tramei stradale, a acceselor si echiparii tehnicoedilitare 

si pentru a obtine un caracter unitar si o configuratie urbanistica 

morfo-structurala uniforma si echilibrata, pe intreaga suprafata a acestui 

UTR este obligatorie intocmirea de PUZ-uri pe suprafete mai mari, nu strict 

pe terenul studiat. Prin urmare, la eliberarea certificatelor de urbanism 

solicitate in aceasta zona, comisia de urbanism din cadrul Primariei orasului 

Rasnov va stabili limita zonei de studiu astfel incat sa se poata indeplini 

cerintele de coordonare si corelare cu celelalte documentatii aprobate in 

vecinatate. 

46



C - ZONA CAI DE COMUNICATIE. 

Zona este compusa din terenuri pentru cai de comunicatie rutiera (C1) si cai ferate 

(C2) 

C1 - GENERALITATI: CARACTERUL ZONEI. 

Autorizarea constructiilor din zona drumurilor publice se emite in temeiul Ordinului 

nr. 158/1996 al Ministerului Transporturilor. Pentru lucrari in zona drumurilor 

publice si in vecinatatea zonei de protectie a acestora, solicitantul autorizatiei de 

construire trebuie sa obtina avizul organelor publice locale specializate. 

Se vor respecta propunerile din plansa de Reglementari Circulatii si profilurile 

propuse. 



- cai de comunicatie rutiera si constructiile aferente 

- unitati ale intreprinderilor de transporturi, garaje 

- spatii alveolare carosabile pentru transportul in comun 

- refugii si treceri de pietoni 

- retele tehnico-edilitare 

- spatii verzi amenajate 

- parcaje pentru salariati si pentru calatori. 

- lucrari de terasamente 


- incintele unitatilor de transport si garajele publice vor obtine avizul de mediu si se 

vor incadra in normele admisibile de poluare si de asigurare impotriva riscului de 

incendiu si explozie. 

- garajele si parcajele publice vor fi plantate si inconjurate de gard viu de minim 

1,20 m inaltime. 

- lucrarile, constructiile, amenajarile amplasate in zonele de protectie ale drumurilor 

publice trebuie: 

47



- sa nu prezinte riscuri in realizare sau exploatare si surse de poluare (sisteme de 

transport gaze, titei, produse petroliere, energie electrica si alte lucrari de acelasi 

gen); 

- sa nu afecteze desfasurarea optima a circulatiei (capacitate, fluenta, siguranta); 

- sa respecte in extravilan urmatoarele distante minime de protectie de la axul 

drumului, functie de categoria acestuia: 

- autostrazi – 50 m; 

- drumuri nationale - 22 m; 

- drumuri judetene - 20 m; 

ARTICOLUL 3 – UTILIZARI INTERZISE. 

- se interzic orice utilizari care afecteaza buna functionare si diminueaza 

posibilitatile ulterioare de modernizare sau extindere; 

- se interzic orice constructii sau amenajari pe terenurile rezervate pentru: 

- largirea unor strazi sau realizarea strazilor propuse; 

- modernizarea intersectiilor; 

- realizarea spatiilor de parcare; 

- se interzic pe terenurile vizibile din circulatia publica rutiera: depozitari de 

materiale, piese sau utilaje degradate, amenajari de santier abandonate, platforme 

cu suprafete deteriorate, constructii degradate, terenuri lipsite de vegetatie, gropi 

de acumulare a apelor meteorice, depozite de deseuri etc.; 

- in zona de siguranta si protectie aferenta drumurilor este interzisa autorizarea 

urmatoarelor lucrari: 

- constructii, instalatii, plantatii sau amenajari care prin amplasare, configuratie 

sau exploatare impieteaza asupra bunei desfasurari, organizari si dirijari a 

traficului sau prezinta riscuri de accidente; 

- panouri independente de reclama publicitara. 

- se interzice: 

- cuplarea cladirilor de locuit cu constructii aferente circulatiei rutiere; 

- amplasarea in incinta unitatilor de transporturi si a garajelor publice a unor 

constructii care prin natura activitatilor desfasurate pot produce poluare peste 

normele admisibile si / sau prezinta risc de incendiu / explozie. 

48



SECTIUNEA II - CONDITII DE AMPLASARE. ECHIPARE SI CONFORMARE A 

CLADIRILOR 

Conform documentatiilor de urbanism (PUD si PUZ) si studiilor de specialitate. 

ARTICOLUL 8 – CIRCULATII SI ACCESE 

Se vor stabili prin PUZ, cu urmatoarele conditii: 

- se vor asigura trasee pentru transporturi agabaritice si grele. 

- accesele si pasajele carosabile nu trebuie obturate prin mobilier urban si trebuie 

sa fie pastrate libere in permanenta. 


- stationarea vehiculelor se va face in afara drumurilor publice, fiecare unitate 

avand prevazute in interiorul parcelei spatii de circulatie, incarcare si intoarcere; 

ARTICOLUL 10 – INALTIMEA MAXIM ADMISA 

Fara obiect 


Fara obiect 


Conform documentatiilor de urbanism, a studiilor de specialitate si legislatiei 

specifice in vigoare 

Se recomanda ingroparea retelelor electrice in subteran. 


- orice parte a terenului incintei vizibila dintr-o circulatie publica va fi astfel 

amenajata incat sa nu altereze aspectul general al localitatii. 



- se vor prevedea plantatii inalte in lungul drumurilor cu conditia de a nu impiedica 

vizibilitatea. 

49




Fara obiect 


TERENULUI 

Conform documentatiilor de urbanism si a studiilor de specialitate si legislatiei 

specifice in vigoare 

C2 - SUBZONA CAI DE COMUNICATIE FEROVIARE 

GENERALITĂŢI: CARACTERUL ZONEI. 

Zona de căi ferate cuprinde infrastructura feroviară, construcţiile şi instalaţiile 

aferente exploatării şi întreţinerii liniilor de cale ferată. 

Autorizarea constructiilor din zona cailor ferate se emite in temeiul OUG nr. 

12/1998 privind transportul pe caile ferate romane. Pentru lucrari in zona cailor 

ferate si in vecinatatea zonei de protectie a acestora, solicitantul autorizatiei de 

construire trebuie sa obtina avizul organelor publice specializate. 

Zona este constituită din clădiri de interes public, platforme şi liniile de cale ferată. 

SECŢIUNEA I : UTILIZARE FUNCŢIONALĂ. 

ARTICOLUL 1 - UTILIZĂRI ADMISE. 

In zona de protecţie a infrastructurii feroviare se pot amplasa cu avizul organelor 

publice specializate: 

a) construcţii si instalaţii aferente exploatării si întreţinerii liniilor de cale ferata; 

b) construcţii si instalaţii pentru exploatarea materialului rulant si a mijloacelor de 

restabilire a circulaţiei 

c) instalaţii fixe pentru tracţiune electrica; 

d) instalaţii de semnalizare, centralizare, bloc de linie automat, telecomunicaţii, 

transmisiuni de date si construcţiile aferente acestora; 

Prin zona de protecţie a infrastructurii feroviare se înţelege fâşia de teren indiferent 

de proprietar, cu lăţimea de 100 m măsurata de la limita zonei cadastrale C.F.R., 

situata de o parte si de alta a caii ferate. (conform RGU) 

50



ARTICOLUL 2 - UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI. 

Construcţiile care se amplasează in zona de protecţie a infrastructurii feroviare 

situata in intravilan se autorizează cu avizul organelor publice specializate. 

Lucrările de investiţii ale agenţilor economici si ale instituţiilor publice , care 

afectează zona de protecţie a infrastructurii feroviare , se vor autoriza numai cu 

avizul organelor publice specializate si anume: 

a) cai ferate industriale; 

b) lucrări hidrotehnice; 

c) traversarea caii ferate de către drumuri prin pasaje denivelate; 

d) subtraversarea liniilor de cale ferata de reţele de telecomunicaţii, energie 

electrica, conducte sub presiune de apa, gaze, produse petroliere, 

termotehnologie si canale libere. 

ARTICOLUL 3 – UTILIZARI INTERZISE 

Se interzice construirea de orice fel in zona de siguranţa a caii ferate. In 

prezentul regulament prin zona de siguranţă a caii ferate se înţelege fâşia de 

teren de 20.00 m de o parte si de alta din axul caii ferate de-a lungul 

acesteia. 

In zona de protecţie a infrastructurii transporturilor feroviare se interzic: 

a) amplasarea oricăror construcţii, depozite de materiale sau înfiinţarea de 

plantaţii care împiedica vizibilitatea liniei si a semnalelor feroviare; 

b) efectuarea oricăror lucrări care , prin natura lor ar provoca alunecări de 

teren, surpări sau ar afecta stabilitatea solului prin tăierea copacilor, 

extragerea de materiale de construcţii sau care modifica echilibrul pânzei 

freatice subterane; 

c) depozitarea necorespunzătoare de materiale, substanţe sau deşeuri care 

contravin normelor de protecţie a mediului sau care ar putea provoca 

degradarea infrastructurii cailor ferate romane, a zonei de protecţie a 

infrastructurii cailor ferate precum si a condiţiilor de desfăşurare normala a 

traficului. 

Se interzice amplasarea reclamelor luminoase care sa deranjeze vizibilitatea 

semnalelor C.F. 

Depozitarea sau manipularea unor substanţe sau deşeuri de felul celor de la 

articolul 3.c) este permisa numai cu respectarea condiţiilor stabilite de Compania 

51



Naţionala de Cai Ferate C.F.R. – S.A. amenajările si instalaţiile de transvazare sau 

de depozitare a materialelor, substanţelor sau deşeurile menţionate mai sus se pot 

realiza pe baza de studii privind implicaţiile asupra activităţii feroviare si de mediu 

executate de unităţi de proiectare autorizate pe baza avizului organelor publice 

specializate. 

SECŢIUNEA II - CONDIŢII DE AMPLASARE. ECHIPARE ŞI CONFORMARE A 

CLĂDIRILOR 

Conform documentaţiilor de urbanism (PUD si PUZ) si studiilor de specialitate. 

ARTICOLUL 8 – CIRCULATII SI ACCESE 

In conformitate cu PUZ, cu următoarele condiţii: 

- pentru a fi construibile, toate parcelele trebuie să aibă acces dintr-o cale publică 

având o lăţime de minimum 3,50 metri pentru a permite accesul mijloacelor de 

stingere a incendiilor şi a mijloacelor de transport grele; 

- se vor asigura trasee pentru transporturi agabaritice şi grele. 

Accesele si pasajele carosabile nu trebuie obturate prin mobilier urban si trebuie sa 

fie păstrate libere in permanenta. 

ARTICOLUL 9 - STAŢIONAREA AUTOVEHICULELOR 

Cu următoarele condiţionări: 

- staţionarea vehiculelor atât în timpul lucrărilor de construcţii-reparaţii, cât şi în 

timpul funcţionării clădirilor se va face în afara drumurilor publice, fiecare unitate 

având prevăzute în interiorul parcelei spaţii de circulaţie, încărcare şi întoarcere; 

- în spaţiul de retragere faţă de aliniament se pot prevedea parcaje cu condiţia 

înconjurării acestora cu un gard viu având înălţimea de minimum 1.20m, dar fara 

sa obtureze vizibilitatea de-a lungul liniilor ferate si a semnalelor CF. 

ARTICOLUL 10 – INALTIMEA MAXIM ADMISA 

Înălţimea maxim admisa se stabileşte prin studii de specialitate, documentaţii de 

urbanism şi funcţie de tema beneficiarului. 

52



ARTICOLUL 11 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR 

Volumele construite vor fi simple şi 

vecinătăţile imediate; 

se vor armoniza cu caracterul zonei şi cu 

Faţadele posterioare şi laterale vor fi tratate arhitectural la acelaşi nivel cu faţada 

principală; 

ARTICOLUL 12 - CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ 

Toate clădirile vor fi dotate cu instalaţii de apă şi canalizare şi se va asigura 

preepurarea apelor uzate, inclusiv a apelor care provin din întreţinerea şi 

funcţionarea instalaţiilor, din parcaje, circulaţii şi platforme exterioare; 

In cazul alimentării cu apă în sistem propriu se va obţine avizul autorităţii 

competente care administrează resursele de apă. 

ARTICOLUL 13 - SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE 

Orice parte a terenului incintei vizibilă dintr-o circulaţie publică va fi astfel 

amenajată încât să nu altereze aspectul general al localităţii. 

- suprafeţele libere neocupate cu circulaţii, parcaje şi platforme funcţionale vor fi 


Se vor prevedea plantaţii înalte cu condiţia de a nu împiedica vizibilitatea liniilor si a 

semnalelor CF în lungul limitelor incintelor care reprezintă totodată linii de separaţie 

faţă de alte subzone şi unităţi teritoriale de referinţă. 

ARTICOLUL 14 - ÎMPREJMUIRI 

Împrejmuirile spre stradă vor fi transparente, cu înălţimi de minim 2.00 metri din 

care un soclu de 0.60 m., şi vor fi dublate cu un gard viu. 

SECŢIUNEA III: POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A 

TERENULUI 

Conform documentaţiilor de urbanism 

53



G - ZONA GOSPODARIE COMUNALA 


Zona G reuneste toate functiunile care apartin gospodariei comunale si asigura 

servirea populatiei cu transport in comun, piete comerciale, echipare edilitara, 

cimitire si salubritate. 

Delimitarea acestor zone se va face tinand seama si de conditiile de protectie a 

retelelor tehnico-edilitare si servitutile impuse de catre acestea, vecinatatilor 

prezentate in Anexa la prezentul regulament. 

Autorizarea executarii lucrarilor de utilitate publica si a constructiilor de orice fel pe 

terenurile pe care s-a instituit servitute de utilitate publica (protectia sanitara a 

surselor, retelelor, statia de epurare, statii de pompare, etc.) se face pe baza 

documentatiei de urbanism sau de amenajarea teritoriului aprobate conform legii. 

Autorizarea executarii constructiilor in subzonele aflate in imediata vecinatate a zonei 

G trebuie sa tina seama de distanta minima de protectie sanitara. Aceste distante pot 

fi modificate pe baza unui studiu de impact avizat de institutii specializate. 

Zona este alcatuita din urmatoarele subzone: 

G1 - subzona constructiilor si amenajarilor pentru gospodarie comunala 

G2 - subzona cimitirelor 



Pentru G1 

- constructii, instalatii si amenajari pentru gospodaria comunala: 

- birouri autonome; 

- incinte tehnice cu cladiri si instalatii pentru sistemul de alimentare cu apa, 

canalizare, alimentare cu energie electrica si termica, transportul public urban, 

piete comerciale, salubritate, intretinerea spatiilor plantate; 

Pentru G2 

- cimitire si cladiri anexe: 

- cimitire; 

- capela mortuara; 

- mausoleu - osuar; 

- circulatii carosabile; 

54

- parcaje; 



- circulatii pietonale; 

- plantatii; 

- pavilion pentru administratie, depozitare si anexe sanitare. 


Pentru G1 - se vor asigura zonele de protectie prevazute prin norme; 

Pentru G2 - se va asigura, conform normelor, o zona de protectie sanitara de 

50.00 metri. 


Pentru G1 - pentru incintele situate in zone rezidentiale se interzic orice activitati 

care prezinta risc tehnologic si produc poluare prin natura activitatii sau prin 

transporturile pe care le genereaza; 

Pentru G2 – fara obiect 


CLADIRILOR. 


DIMENSIUNI). 

Pentru G1 - pentru incintele tehnice, in functie de complexitatea impactului 

functiunii in teritoriul inconjurator, se va elabora un PUZ sau PUD si un studiu de 

impact asupra mediului; 

- pentru pietele comerciale se vor elabora documentatii de urbanism P.U.Z. avizate 

conform legii. 


ARTICOLUL 5 - AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE ALINIAMENT. 

Pentru G1 - cladirile noi sau reconstruite pentru birouri se vor dispune pe 

aliniament in cazul in care pe strada respectiva majoritatea cladirilor mai noi se afla 

in aceasta situatie, sau se vor retrage la o distanta de minim 6.00 metri in cazul in 

care majoritatea fronturilor dominante noi sunt retrase de la strada; 

55



- in cazul incintelor tehnice situate in zone de activitati industriale, de servicii si 

depozitare, se impun retrageri ale cladirilor de la aliniament la o distanta de 

minimum 10.00 metri. 




Pentru G1 - distanta cladirilor fata de limitele parcelei va fi de minim jumatate din 

inaltimea cladirii, dar nu mai putin de 6.0 metri; 

- se interzice alipirea cladirilor cu functiuni tehnice de calcanele cladirilor cu 

functiuni publice si de locuit; 

- in cazul in care activitatile constituie o sursa de zgomote si vibratii, in cazul in 

care au loc procese de productie non-stop (3 schimburi) sau in caz de risc 

tehnologic se vor respecta normele specifice in vigoare. 



PARCELA 

Pentru G1 - distanta minima intre cladiri va fi egala cu jumatate din inaltimea la 

cornisa a cladirii celei mai inalte, dar nu mai putin de 6.0 metri; 

- distanta de mai sus dintre cladiri se poate reduce la jumatate daca pe fatadele 

opuse nu sunt accese in cladirile respective si nu sunt ferestre care lumineaza 

incaperi in care se desfasoara activitati permanente; 

- in toate cazurile se vor respecta normele tehnice specifice. 


ARTICOLUL 8 - CIRCULATII SI ACCESE. 

Pentru G1 +G2 - se va asigura accesul in incinte numai direct dintr-o circulatie 

publica; 

ARTICOLUL 9 - STATIONAREA AUTOVEHICULELOR. 

Pentru G1 +G2 - stationarea autovehiculelor pentru admiterea in incinta se va 

asigura in afara spatiului circulatiei publice; 

56



- locurile de parcare vor fi asigurate in afara circulatiilor publice; 

- in spatiul de retragere de la aliniament din incinte se poate rezerva maxim 40% 

din teren pentru parcaje ale salariatilor si vizitatorilor. 

ARTICOLUL 10 - INALTIMEA MAXIMA ADMISIBILA A CLADIRILOR. 

Pentru G1 - inaltimea cladirilor nu va depasi inaltimea maxima admisa in unitatile 

de referinta adiacente, cu exceptia instalatiilor si a cosurilor; pentru cladirile de tip 

hala se recomanda o inaltime maxima de 10.00 metri. 



Pentru G1 - volumele construite vor fi simple si se vor armoniza cu caracterul 

zonei si cu vecinatatile imediate; 

- fatadele posterioare si laterale vor fi tratate arhitectural la acelasi nivel cu fatada 

principala; 

- tratarea acoperirii cladirilor va tine seama de faptul ca acestea se percep din 

cladirile inconjuratoare mai inalte. 

Pentru G2 - se va tine seama de caracterul sobru al functiunii. 

ARTICOLUL 12 - CONDITII DE ECHIPARE EDILITARA. 

Pentru G1 - toate cladirile vor fi dotate cu instalatii de apa si canalizare si se va 

asigura preepurarea apelor uzate, inclusiv a apelor care provin din intretinerea si 

functionarea instalatiilor, din parcaje, circulatii si platforme exterioare; 

- in cazul alimentarii cu apa in sistem propriu se va obtine avizul autoritatii 

competente care administreaza resursele de apa; 

- pietele comerciale vor fi dotate cu servicii sanitare conform normelor si legislatiei 

in vigoare. 

Pentru G2 - se vor asigura puncte de apa; in cazul alimentarii cu apa in sistem 

propriu se va obtine avizul autoritatii competente care administreaza resursele de 

apa; 

- se va asigura un spatiu de depozitare a florilor ofilite si a altor deseuri; 

- se va asigura colectarea si evacuarea rapida a apelor meteorice. 

57




Pentru G1 - orice parte a terenului incintei, vizibila dintr-o circulatie publica, va fi 

amenajata astfel incat sa nu altereze aspectul general al localitatii; 

- suprafetele libere din spatiul de retragere fata de aliniament vor fi plantate cu 

arbori in proportie de minim 40% formand de preferinta o perdea vegetala pe tot 

frontul incintei; 

- parcajele din dreptul fatadei vor fi inconjurate de un gard viu de 1.20 metri si vor 

fi plantate cu un arbore la fiecare 4 locuri de parcare; 


plantate cu un arbore la fiecare 200 mp.; 

Pentru G2 - se vor asigura plantatii inalte pe aleile principale si la limita exterioara 

a incintei in proportie de minim 5 % din suprafata totala a cimitirului. 

ARTICOLUL 14 - IMPREJMUIRI. 

Pentru G1 - imprejmuirile spre strada vor fi transparente cu inaltimi de minim 

2.00 metri din care un soclu de 0.60 m., si vor fi dublate cu gard viu; in cazul 

necesitatii unei protectii suplimentare se recomanda dublarea spre interior la 2.50 

metri distanta cu un al doilea gard transparent de 2.50 metri inaltime, intre cele 

doua garduri fiind plantati arbori si arbusti; 

- in scopul de a nu incomoda circulatia pe drumurile publice cu trafic intens si cu 

transport in comun, portile de intrare vor fi retrase fata de aliniament pentru a 

permite stationarea vehiculelor tehnice inainte de admiterea lor in incinta. 

Pentru G2 - imprejmuirile spre strada vor fi semi-opace sau opace, vor fi tratate 

arhitectural in mod discret, potrivit functiunii, avand inaltimi de maxim 2,00 metri; 

- se va acorda atentie modului de tratare arhitecturala a accesului. 

SECTIUNEA III: POSIBILITATI 

TERENULUI. 

MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A 

ARTICOLUL 15 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT). 

Pentru G1 - POT maxim = 50% 

Pentru G2 - fara obiect 

58



ARTICOLUL 16 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT). 

Pentru G1 - 

Pentru G2 - 

CUT maxim = 1,5 mp ADC / mp teren 

fara obiect 

59



ANEXA 1 

CADRUL LEGAL DE ELABORARE A REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM 

Regulamentul Local de Urbanism este elaborat in conformitate cu urmatoarele acte 

normative specifice sau complementare domeniului urbanismului: 

• Codul Civil. 

• Legea nr. 350 / 2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul 

- M. Of. 373 - 10.VII.2001 


Modificari si completari: 

ORD. G 69/13 august 2004 - M. Of. nr. 773 - 24.VIII.2004 

- Legea 289/07iulie 2006 

ORD. G 18/31 ianuarie 2007 - M. Of. nr. 81 - 01.II.2007 

- Legea 168/12iunie 2007 

ORD. G 27/27 august 2008 - M. Of. nr. 628 - 29.VIII.2008 

• Legea nr. 50/2001 a amenajarii teritoriului si a urbanismului; 

- M. Of. 163 - 7.VIII.1991 




O. 91 - M. Of. 228 -14.XI.1991 

Lege P 125/16 octombrie 1996 - M. Of. 259 - 24.X.1996 









• Legea nr. 18/1991 a fondului funciar. 

M. Of. 01 - 5 ianuarie 1998 


60



A fost publicata prima data in M. Of. 37 - 20.II.1991 


-Lege P 29/21 martie 1991 - M. Of. 59 - 22.III.1991 

-ORD. G 23/21 august 1992 - M. Of. 213 - 28.VIII.1992 

-Lege P 14 - M. Of. 311 - 30.XI.1992 



-ORDU. G 5/31 august 1996 - M. Of. 207 - 2.IX.1996 


-Lege P 169/27 octombrie 1997 - M. Of. nr. 299 - 04.XI.1997 

-ORDU. G 1/23 ianuarie 1998 - M. Of. 26 - 26.I.1998 

-Lege P 247/19 iulie 2005 - M. Of. nr. 653 - 22.VII.2005 

-ORDU. G 209/22 decembrie 2005 - M. Of. nr. 1194 - 30.XII.2005 

-Lege P 358/06 decembrie 2005 - M. Of. nr. 1106 - 07.XII.2005 

• Legea nr.50/1991 privind autorizarea executarii constructiilor si unele 

masuri pentru realizarea locuintelor. 

- M. Of. 163 - 7.VIII.1991 




O. 91 - M. Of. 228 -14.XI.1991 

-Lege P 125/16 octombrie 1996 - M. Of. 259 - 24.X.1996 









• Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii. 

- M. Of. 12 - 24.I.1995 



61



-H. G 272/14 iunie 1995 - M. Of. 193 - 28.VII.1995 

-H. G 399/9 iunie 1995 - M. Of. 131 - 29.VI.1995 

-H. G 925/20 noiembrie 1995 - M. Of. 286 - 11.XII.1995 

• Legea nr. 137/1995 cu modificarile si completarile ulterioare privind 

protectia mediului. 

- M. Of. 304 - 30.XII.1995 


Rectificare - M. Of. 27 - 6.II.1996 


-H. G 314/12 iunie 1998 - M. Of. 221 - 17.VI.1998 

Republicare: 

-Lege 137/29 decembrie 1995 - M. Of. 70 - 17.II.2000 

• Legea nr. 7/1996 privind cadastrul si publicitatea imobiliara. 

- M. Of. nr. 61 - 26.III.1996 



-ORDU. G 41/27 mai 2004 - M. Of. nr. 509 - 07.VI.2004 

-Lege P 247/19 iulie 2005 - M. Of. nr. 653 - 22.VII.2005 

Republicare: 

-Lege P 7/13 martie 1996 - M. Of. nr. 201 - 03.III.2006 

• Legea nr.26/1996 – Codul silvic. 

• Legea nr. 107/1996 a apelor. 

- M. Of. nr. 244 - 08.X.1996 



-Lege PRES 112/04 mai 2006 - M. Of. nr. 413 - 12.V.2006 

• Legea nr. 33/1994 exproprierea pentru cauza de utilitate publica. 

• Legea nr. 82/1998 pentru aprobarea O.G. nr. 43-1997 privind regimul 

juridic al drumurilor. 

• Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al 

acesteia. 

• Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului 

national- Sectiunea a III-a- zone protejate. 

62



• Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a 

Teritoriului National -Sectiunea IV:Reteaua de localitati 

• Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice. 

- M. Of. 407 - 24.VII.2001 



-CODFIS. P/22 decembrie 2003 - M. Of. 927 - 23.XII.2003 

Republicare: 

-Lege P 422/18 iulie 2001 - M. Of. nr. 938 - 20.XI.2006 

• Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Conventiei europene a peisajului, 

adoptata la Florenta la 20 octombrie 2000. 

• HGR nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului General de 

Urbanism, cu completarile si modificarile ulterioare. 

- M. Of. 856 - 27.XI.2002 

- Emitent : Guvern, 

- A fost publicata prima data in M. Of. 149 - 16.VII.1996, Rectificare - M. Of. 199 - 

26.VIII.1996 


-Hotarare G 789/2 decembrie 1997 - M. Of. 356 - 15.XII.1997 

-Hotarare G 59/4 februarie 1999 - M. Of. 55 - 8.II.1999) 

• Ordinul nr. 34/N/M 30/3422/4221 din 1995 al MLPAT, MI, MAPN, SRI, pentru 

aprobarea precizarilor privind avizarea documentatiilor de urbanism si amenajarea 

teritoriului, precum si a documentatiilor tehnice pentru autorizarea constructiilor. 

• Ordinul ministerului sanatatii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de Igiena 

si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei 

• Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 43/1998 pentru aprobarea Normelor 

tehnice privind incadrarea in categorii a drumurilor nationale. 


tehnice privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor. 


tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice. 

63



• Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 47/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice 

privind amplasarea lucrarilor edilitare, a stalpilor pentru instalatii si a pomilor in 

localitatile urbane si rurale. 


tehnice privind proiectarea si realizarea strazilor in localitatile rurale. 

• Ordinul Ministrului de Interne nr. 791/1998 pentru aprobarea Normelor 

metodologice de avizare si autorizare privind prevenirea si stingerea incendiilor. 

• Ordinul Ministrului de Interne nr. 775/1998 pentru aprobarea Normelor 

generale de prevenire si stingere a incendiilor. 

Intocmit, 

urb. Dana APOSTOL 

64

PUG ORAÂªUL RÃÂªNOV JUDEÃUL BRAÂªOV - Primaria Rasnov

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?

PUG ORAÂªUL RÃÂªNOV JUDEÃUL BRAÂªOV - Primaria Rasnov