Studiu de teren pentru regiunea Sud-Muntenia - aici

Creează-ţi propriul loc de muncă! 

POSDRU/83/5.2/S/54563 

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial 

Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 

Investeşte în oameni! 

Învaţă să fii antreprenor 

Studiu de teren 

Regiunea Sud-Muntenia


POSDRU/83/5.2/S/54563 





Cuprins 

Introducere ............................................................................................................................................................. 6 

REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD MUNTENIA ................................................................................................. 7 

1. Caracteristici geografice şi demografice ale regiunii Sud Muntenia ................................................................ 7 

2. Forţa de muncă .............................................................................................................................................. 10 

3. Economia regională ....................................................................................................................................... 14 

REZULTATELE OBŢINUTE ................................................................................................................................. 16 

JUDEŢUL ARGEŞ ................................................................................................................................................ 17 

1. Caracteristici geografice şi demografice ale judeţului Argeş ......................................................................... 17 


3. Economia judeţului ........................................................................................................................................ 20 

A. Informaţii generale privind comunele respondente: .................................................................................. 24 

B1A. Reţeaua comunală stradală de drumuri ............................................................................................... 26 

B1B. Alimentare cu apa, canalizare şi gaze: ................................................................................................. 27 

B2. Principalele elemente privind condiţiile de viaţă din comună:................................................................. 28 

B3. Populaţia ................................................................................................................................................. 29 

B4. Numărul de persoane după următoarele criterii: .................................................................................... 30 

B5. Persoane care au părăsit/s-au stabilit în comună în ultimii 5 ani ........................................................... 30 

B6. Principalele probleme care afectează dezvoltarea comunei: ................................................................. 31 

B7. Instituţiile/structurile cu care apreciaţi necesară o mai bună colaborare: ............................................... 32 

B8. Domeniile în care apreciaţi că există cele mai mari nevoi ale populaţiei ................................................ 33 

JUDEŢUL CĂLĂRAŞI ........................................................................................................................................... 34 

1. Caracteristici geografice şi demografice ale judeţului Călăraşi ..................................................................... 34 







B3. Populaţia ................................................................................................................................................. 43 


2/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 









JUDEŢUL DÂMBOVIŢA ....................................................................................................................................... 47 

1. Caracteristici geografice şi demografice ale judeţului Dâmboviţa ................................................................. 47 







B3. Populaţia ................................................................................................................................................. 57 






JUDEŢUL GIURGIU .............................................................................................................................................. 62 

1. Caracteristici geografice şi demografice ale judeţului Giurgiu ...................................................................... 62 







B3. Populaţia ................................................................................................................................................. 70 






JUDEŢUL IALOMIŢA ............................................................................................................................................ 74 

1. Caracteristici geografice şi demografice ale judeţului Ialomita ..................................................................... 74 

3/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 











B3. Populaţia ................................................................................................................................................. 83 






JUDEŢUL PRAHOVA ........................................................................................................................................... 87 

1. Caracteristici geografice şi demografice ale judeţului Prahova ..................................................................... 87 







B3. Populaţia ................................................................................................................................................. 97 



B6. Principalele probleme care afectează dezvoltarea comunei: ............................................................... 100 

B7. Instituţiile/structurile cu care apreciaţi necesară o mai bună colaborare: ............................................. 101 

B8. Domeniile în care apreciaţi că există cele mai mari nevoi ale populaţiei .............................................. 101 

JUDEŢUL TELEORMAN .................................................................................................................................... 102 

1. Caracteristici geografice şi demografice ale judeţului Teleorman ............................................................... 102 

2. Forţa de muncă ............................................................................................................................................ 103 

3. Economia judeţului ...................................................................................................................................... 104 

A. Informaţii generale privind comunele respondente: ................................................................................ 108 

B1A. Reţeaua comunală stradală de drumuri ............................................................................................. 109 

B1B. Alimentare cu apa, canalizare şi gaze: ............................................................................................... 110 

B2. Principalele elemente privind condiţiile de viaţă din comună:............................................................... 111 

4/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 





B3. Populaţia ............................................................................................................................................... 112 

B4. Numărul de persoane după următoarele criterii: .................................................................................. 113 

B5. Persoane care au părăsit/s-au stabilit în comună în ultimii 5 ani ......................................................... 114 

B6. Principalele probleme care afectează dezvoltarea comunei: ............................................................... 115 

B7. Instituţiile/structurile cu care apreciaţi necesară o mai bună colaborare: ............................................. 116 

B8. Domeniile în care apreciaţi că există cele mai mari nevoi ale populaţiei .............................................. 116 

CONCLUZII ......................................................................................................................................................... 117 

5/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 





Introducere 

Pentru a răspunde obiectivelor proiectului „Creează-ţi propriul loc de muncă” 

POSDRU/83/5.2/S/54563, a fost elaborat un studiu de teren, axat pe: 

Situaţia actuală a ocupării în mediul rural; a persoanelor ocupate în agricultura de 

subzistenţă, a şomerilor şi a persoanelor în căutarea unui loc de muncă; 

Identificarea nevoilor populaţiei şi a oportunităţilor de dezvoltare în zonele rurale 

incluse în proiect – din regiunile economice Bucuresti – Ilfov, Nord-Est, Sud- Muntenia. 

Identificarea unor idei de propuneri vizând, cu prioritate, reducerea ponderii 

populaţiei inactive din mediul rural şi reducerea migraţiei forţei de muncă din mediul rural, 

îndeosebi a tinerilor. 

Realizarea studiului a urmat parcurgerea următoarelor etape principale: 

1. Colectarea de date primare şi secundare; 

2. Analiza situaţiei socio-economice a zonei rurale în prezent: 

- Niveluri şi evoluţii ale principalilor indicatori demografici şi economici; 

- Situaţia actuală privind resursele umane – Gradul de ocupare, nivelul şi 

structura populaţiei active şi a populaţiei inactive, somajul etc. 

3. Formularea de premise, ipoteze şi perspective ale dezvoltării viitoare a zonei 

rurale, pe termen mediu şi lung 

4. Identificarea de oportunităţi pentru noi afaceri şi direcţii de acţiune pentru 

valorificarea acestora. 

În cadrul primei etape, de colectare a informaţiilor necesare, s-a recurs mai întai la 

bazele de date ale Direcţiilor teritoriale de Statistică, pe serii dinamice (perioada 2003 - 

2008) aferente pricipalilor indicatori statistici: 

Indicatori socio – demografici: populaţia; forţa de muncă; şomerii etc. 

Indicatori economici: agricultura; industria; serviciile; comerţul; etc. 

Indicatori de caracterizare a nivelului de trai: condiţii de locuit, condiţii sociale; 

condiţii de mediu etc. 

6/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 





Principalul instrument utilizat în acest scop l-a constituit ancheta pe baza de 

chestionar realizată pe un eşantion reprezentativ de primării din judeţele Regiunii Sud 

Muntenia 

Pe baza informaţiilor primare şi secundare obţinute în prima etapă a studiului, studiul 

prezintă principalele tendinţe în evoluţia proceselor socio-economice semnificative şi o 

diagnoză a dezvoltării zonelor rurale abordate, inclusiv pe baza unor analize SWOT, 

pentru evaluarea aspectelor favorabile şi nefavorabile, precum şi a oportunităţilor şi 

ameninţărilor asupra dezvoltării mediului rural. 

REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD MUNTENIA 

Analiza principalelor elemente de caracterizare a dezvoltării acestei regiuni se bazează 

pe datele publicate in Anuarul Statistic al Direcţiei Regionale de Statistică Călăraşi pe anii 

2008 si 2009, cu date pentru perioada 2003 – 2008. 

1. Caracteristici geografice şi demografice ale regiunii Sud Muntenia 

Regiunea Sud-Muntenia, cu o suprafaţă de 34.453 kmp reprezentând 14,45 % din 

suprafaţa României, este situată în partea de Sud-Sud Est a acesteia, învecinându-se la 

Nord cu Regiunea Centru, la Est cu Regiunea Sud-Est, la Sud cu Bulgaria, limita fiind dată 

de graniţa naturală - fluviul Dunărea iar la Vest cu Regiunea Sud-Vest. 

Prezenţa în Sudul regiunii a fluviului Dunărea îi conferă acesteia posibilitatea de a avea 

comunicaţii cu cele 8 ţării riverane, iar prin intermediul canalului Dunăre-Marea Neagră de a 

avea ieşire la Marea Neagră şi deci acces la Portul Constanţa- principala poartă maritimă a 

ţării. 

Existenţa în centrul regiunii dar nefăcând parte din aceasta a capitalei ţării, Bucureşti, 

parte componentă a Regiunii Bucureşti-Ilfov, constituie prin infrastructura socială şi 

instituţională existentă şi prin aeroportul internaţional Otopeni, un real avantaj. 

7/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 





Nefiind o structură administrativă, Regiunea Sud-Muntenia este formată din: 7 judeţe 

(Argeş, Călăraşi, Dămboviţa, Ialomiţa, Giurgiu, Prahova şi Teleorman), 16 municipii, 32 oraşe 

şi 509 comune cu 2018 sate. 

Relieful Regiunii caracterizat prin varietate şi dispunere în amfiteatru cuprinde trei forme 

majore de relief : munte 9,5 %, deal 19,8%, câmpie şi luncă 70,7%. 

Dacă pentru cele 4 judeţe din Sud (Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu, Teleorman) forma 

caracteristică de relief este cămpia, celelalte 3 judeţe din Nord (Argeş, Dâmboviţa, Prahova) 

cuprind atât câmpia cât si dealurile şi munţii, îm această zonă găsindu-se cele mai mari 

altitudini mutoase ale ţarii - vârfurile Moldoveanu (2544m) şi Negoiu (2535m) din Masivul 

Făgăraş şi vărful Omu (2505m) din Masivul Bucegi. 

Varietatea formelor de relief şi complexitatea geologică a acestora fac ca resursele 

naturale ale regiunii să fie destul de diversificate. Astfel, suprafaţa agricolă concentrată 

preponderent în judeţele din Sud deţine 71,1% din suprafaţa totală a regiunii şi din care 

80,6% reprezintă teren arabil. 

Organizarea administrativă a teritoriului Regiunii Sud Muntenia, 

la 31 decembrie 2008 

Tabel nr. 1 

Suprafaţa 

totală (km 2 ) 

Numărul 

oraşelor şi 

municipiilor 

din care: 

municipii 

Numărul 

comunelor 

Numărul 

satelor 

Regiunea 

Sud 


Judeţul 

Argeş 


Călăraşi 


Dâmboviţa 


Giurgiu 


Ialomiţa 


Prahova 


Teleorman 

34453 6826 5088 4054 3526 4453 4716 5790 

48 7 5 7 3 7 14 5 

16 3 2 2 1 3 2 3 

519 95 50 82 51 59 90 92 

2019 576 160 353 167 127 405 231 

8/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 





Potrivit datelor Direcţie Regionale de Statistică Călăraşi, populaţia regiunii era de 

3.284.525 locuitori în anul 2008, (15,4% din populaţia ţării), cu o densitate de 97 locuitori/km 

2 , se caracterizează din punct de vedere al repartizării pe medii de trai prin faptul că 41,4% 

trăieşte în mediul urban iar 58,6% în mediul rural. 

În comparaţie cu judeţele din sud, judeţele din nordul regiunii concentrează un număr 

mai mare atât de populaţie cât şi de centre urbane. 

Evoluţia structrii pe vârste a regiunii relevă apariţia unui proces lent dar constant de 

îmbătrînire demogarfică, fenomen caracteristic tuturor judeţelor componente cât şi ţării, 

generat de scăderea natalităţii. 

Caracteristic forţei de muncă ocupate este faptul că un procent substanţial din aceasta 

(39,4%) lucrează în agricultură, restul de 51,6% fiind împarţită aproape egal între sectoarele 

industrie şi construcţii (29,4%) şi servicii comerciale şi sociale (31,2%). 

STRUCTURA POPULAŢIEI PE GRUPE DE VÂRSTĂ LA 1 IULIE 2009 

Grafic nr. 1 

9/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 





În acelaşi context, atrage atenţia că în regiunea Sud Muntenia migraţia internă a 

determinat un sold migratoriu pozitiv în mediu rural, numărul persoanelor sosite prin 

schimbarea domiciliului fiind mai mare cu cca 8240 persoane în anul 2008. 

2. Forţa de muncă 

La nivelul anului 2008, in regiunea Sud Muntenia populaţia ocupată număra 1485 mii 

persoane, iar numărul şomerilor BIM era de 65518 persoane, cu următoarele precizări 

metodologice: 

Populaţia ocupată cuprinde, conform metodologiei “Cercetării statistice asupra forţei 

de muncă în gospodării”, toate persoanele de 15 ani şi peste, care au desfăşurat o activitate 

economică producătoare de bunuri sau servicii de cel puţin o oră, în scopul obţinerii unor 

venituri sub formă de salarii, plată în natură sau alte beneficii. 

Şomerii BIM, conform criteriilor Biroului Internaţional al Muncii (BIM) sunt persoanele 

de 15-74 ani, care în perioada de referinţă îndeplinesc simultan următoarele condiţii: 

- nu au loc de muncă şi nu desfăşoară o activitate în scopul obţinerii unor venituri; 

- sunt în căutarea unui loc de muncă utilizând în ultimele 4 săptămâni diferite 

metode active pentru a-l găsi (înscrierea la agenţii de ocupare a forţei de muncă sau la 

agenţii particulare de plasare, acţiuni pentru începerea unei activităţi pe cont propriu, 

publicarea de anunţuri, apel la prieteni, rude, colegi, sindicate etc.); 

- sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele 2 saptămâni, dacă s-ar găsi 

imediat un loc de muncă. 

10/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 





Tabel nr. 2A 

Regiune 


Ani 

Şomerii înregistraţi la Agenţiile pentru 

ocuparea forţei de muncă (număr 

persoane) 

Rata şomajului (%) 

Total Femei Bărbaţi Total Femei Bărbaţi 

2004 94685 39541 55144 7,4 6,5 8,2 

2005 93142 38385 54757 7,3 7,4 8,0 

2006 81209 32659 48550 6,3 5,4 7,1 

2007 65517 29337 36180 5,1 4,9 5,3 

2008 65518 30729 34789 5,2 5,3 5,1 

Tabel nr. 2B 

Regiune 


Ani 

Total 

economie 

Agricultură, vânătoare şi 

silvicultură 

Pescuit şi 

piscicultură 

Industrie 

Construcţii 

2004 1183,0 465,7 0,6 297,2 51,3 

2005 1188,9 472,0 0,6 282,1 51,0 

2006 1184,5 443,4 0,6 281,1 58,5 

2007 1214,8 434,7 0,6 285,2 66,0 

2008 1201,0 426,2 0,6 279,7 77,8 

Datele prezentate în Tabelele nr. 2A si nr. 2B arată o evoluţie fluctuantă a populaţiei 

ocupate în perioada 2004 – 2008, cu o uşoară tendinţa de creştere în anul 2008, concomitent 

cu o tendinţă continuă de reducere a şomajului, reflectând un complex de condiţii socio – 

economice. 

11/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 





Grafic nr. 2 

STRUCTURA POPULAŢIEI OCUPATE CIVILĂ PE ACTIVITĂŢI ALE ECONOMIEI 

NAŢIONALE, ÎN ANUL 2008 

Dupa nivelul de instruire a populatiei ocupate, absolventii de liceu reprezinta 32%, iar 

cei cu studii superioare cca 10%. Cererea de forţă de muncă calificată a fost mai redusă 

pentru Regiunea Sud Muntenia datorită faptului că un procent substanţial din aceasta 

(39,4%) lucrează în agricultură, restul de 51,6% fiind împarţită aproape egal între sectoarele 

industrie şi construcţii (29,4%) şi servicii comerciale şi sociale (31,2%). 

12/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 





STRUCTURA POPULAŢIEI OCUPATE DUPĂ NIVELUL DE INSTRUIRE 

Grafic nr. 3 

La data de 1 octombrie 2010, potrivit site-ului www.anofm.ro, faţă de o rată medie a 

şomajului pe ţară de 7,08%, in judeţele Regiunii Sud Muntenia se înregistrează o rată a 

şomajului mai ridicată de la 7,48% in judeţul Argeş, la 8,44% în judeţul Călăraşi, 8,64% în 

judeţul Dîmboviţa, 8,75% judeţul Giurgiu, 9,25%judeţul Prahova, 9,28% judeţul Ialomiţa şi 

10,59% judeţul Teleorman, ceea ce sugerează că mare parte din populaţia Regiunii lucrează 

în gospodăriile proprii din mediul rural şi că nevelul forţei de muncă este scăzut. 

Dezechilibrele economice din perioda de criză economică au influenţat substanţial 

fenomenul de şomaj, astfel că în regiune la 01 octombrie 2010 s-au înregistrat 113446 

şomeri reprezentând 17,57% din total ţară. 

13/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 





3. Economia regională 

Spaţial, structura economică a regiunii este caracterizată de dominarea industriei în 

cele 3 judeţe (Prahova, Dâmboviţa şi Argeş) din nordul acesteia şi agriculturii în cele 4 judeţe 

(Teleorman, Giurgiu, Călăraşi şi Ialomiţa) din sud. 

Fenomenul de declin economic, generator a unor probleme sociale, precum reducerea 

gradului de ocupare a forţei de muncă, persistenţa şomajului de lungă durata, accentuarea 

unor dezechilibre structurale, reducerea nivelului de trai şi deteriorarea calităţii vieţii, s-a 

atenuat pe parcursul ultimilor ani înregistrându-se în această perioadă o evoluţie lentă dar 

pozitivă a economiei, având efecte benefice asupra mediului social. 

Produsul intern brut regional (PIBR) 

Tabel nr.3 

milioane lei preţuri curente 

Regiunea 

Sud- 



Argeş 


Călăraşi 


Dâmboviţa 


Giurgiu 


Ialomiţa 


Prahova 


Teleorman 

2002 24499,3 6096,4 1693,7 3730,1 1418,9 2075,0 7035,0 2450,2 

2003 31439,1 7828,9 2541,3 4545,9 23,82,1 2900,3 8028,5 3212,1 

2004 36855,4 9616,2 2261,6 5343,1 2132,9 2931,9 11167,6 3402,1 

2005 44301,4 11770,9 2686,8 6402,5 2477,6 3341,3 13775,6 3847,0 

2006 52013,5 13536,9 3174,2 8257,4 2647,1 3345,7 16225,8 4796,4 

2007 24499,3 6096,4 1693,7 3730,1 1418,9 2075,0 7035,0 2450,2 

La nivelul anului 2007 (ultimul an pentru care există date statistice oficiale ale Direcţiei 

Regionale de Statistică Călăraşi), regiunea Sud Muntenia a înregistrat un PIB total de 

aproape 52013,5 milioane lei (preţuri curente), respectiv de 15757,8 lei / locuitor, adică sub 

5000 euro / locuitor, deci mult mai puţin decât media pe ţară. 

14/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 





Eurostat a dat publicităţii (in iunie 2009) un tabel conform caruia PIB/ locuitor al 

Romaniei in anul 2008 reprezenta 46% din media UE. Aceasta inseamna ca indicatorul PIB/ 

locuitor realizat in regiunea Sud Muntenia se situa, practic, la 25% din media UE. 

Compexă şi diversificată, industria a cărei contribuţie la PIB-ul regional a fost la 

sfârşitul anului 2004 de 31,55%, este reprezentată prin toate ramurile ei, ponderea însă 

deţinând-o industria chimică şi petrochimică (judeţele Prahova şi Argeş), industria 

construcţiei de maşini, echipamente şi mijloace de transport (judeţele Prahova, Argeş şi 

Dâmboviţa), industria textilă, a confecţiilor şi alimentară, forţa de muncă ocupată în cadrul 

acestora fiind de 25,3%. 

Produsul intern brut regional, pe categorii de resurse 

Tabel nr. 4 

milioane lei preţuri curente 

2003 2004 2005 2006 2007 

Agricultură, vânătoare şi silvicultură 3568,3 5752,0 4082,0 4361,0 3680,5 

Pescuit şi piscicultură 1,8 1,4 1,9 2,7 2,7 

Industrie 1) 6970,6 9020,2 11841,7 14417,7 16408,1 

Construcţii 1307,5 1645,8 1921,6 2724,9 4053,5 

Comerţ 1947,2 2440,2 3172,9 3563,0 4240,1 

Hoteluri şi restaurante 279,1 338,2 518,4 682,5 817,2 

Transport, depozitare şi comunicaţii 1878,1 2224,5 2669,4 3434,2 4520,3 

Intermedieri financiare 271,3 400,9 406,6 369,1 492,6 

Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate 

în principal întreprinderilor 

2699,2 3175,1 4346,2 5449,4 7173,4 

Administraţie publică şi apărare 1562,3 1450,5 1777,7 1926,8 2391,3 

Învăţământ 708,7 914,2 1081,3 1212,2 1325,1 

Sănătate şi asistenţă socială 599,6 710,0 875,5 932,9 1123,2 

Valoarea adăugată brută regională (VABR) 21793,7 28073,0 32695,2 39076,4 46228,0 

Impozite pe produs 2) 2685,7 3217,7 4243,5 4971,6 6027,4 

Drepturi asupra importurilor (taxe vamale) 171,3 321,6 344,0 415,8 152,0 

15/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 





2003 2004 2005 2006 2007 

Subvenţii pe produs -151,4 -173,2 -427,3 -162,4 -393,9 

Produsul intern brut regional (PIBR) – total 24499,3 31439,1 36855,4 44301,4 52013,5 

Produsul intern brut regional pe locuitor – RON 7294,9 9407,2 11068,5 13374,6 15757,8 

1) Inclusiv energie electrică şi termică, gaze şi apă 

Inclusiv TVA 

Analiza in structura pe surse de realizare arata ca in anul 2007 pricipalele activitati 

generatoare de PIB au fost cele din industrie (16408,1 milioane lei), tranzacţii imobiliare (închirieri 

şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor (7173,4 milioane lei) urmate 

de activitatile de transport, depozitare, comunicatii (4520,3 milioane lei.), comert (4240,1 

milioane lei ) si constructii ( 4053,5 milioane lei) 

Din analiza Tabelului nr. 4 tragem concluzia că deşi există condiţii natiurale deosebite, 

în prezent nu se poate spune că există o productivitate agricolă competitivă şi eficientă, acest 

aspect fiind determinat atât de dotările tehnice necorespunzătoare cât şi de modul de 

exploatare practicat. 

REZULTATELE OBŢINUTE 

Pentru caracterizarea dezvoltării socio – economice a fiecărui judeţ din Regiunea Sud- 

Muntenia, analiza s-a realizat pe serii de date referitoare la aceeaşi perioadă 2003 – 2008 şi 

au ca sursă principală statisticile judeţene publicate pe site - ul Direcţiilor Judeţene de 

Statistică, dar si pe site- urile Oficiului National al Registrului Comertului, (ONRC), Agenţiei 

Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), precum si alte informatii publice. 

În cea ce priveşte zona rurală a acestor judeţr, informaţiile oficiale au fost completate cu 

datele referitoare la zona rurală, publicate pe site-ul DJS. La acestea s-au adaugat 

informaţiile cantitative şi calitative obţinute prin cercetarea specială efectuată pe teren, pe 

bază de chestionar la care au răspuns 20% din primăriile din fiecare judeţ. 

16/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 





JUDEŢUL ARGEŞ 

1. Caracteristici geografice şi demografice ale judeţului Argeş 

Situat in bazinul Argesului superior, judetul este strajuit la nord de creasta Fagarasilor, 

cu virfurile Moldoveanu (2.543 m) si Negoiu (2.535 m), iar la sud se leagana in Campia 

Romana. Astfel, de la nord la sud, se regasesc toate cele trei forme de relief: munti, dealuri si 

campie, precum si doua bazine hidrografice: Bazinul Arges, in zona muntoasa si cea de deal 

si Bazinul Vedea, in zona de deal si de campie. 

Suprafata judetului Arges este de 6.800 km2, ceea ce reprezinta 2,9 % din suprafata 

totala a tarii, iar numarul locuitorilor sai este de 663.206. Acestia sunt distribuiti in trei 

municipii (Pitesti, Campulung-Muscel si Curtea de Arges), patru orase (Mioveni, Topoloveni, 

Costesti si Stefanesti) si 95 de comune 

Tabel nr. 5 

Populaţia, pe unităţi administrativ-teritoriale la 1 iulie 2006 – 2009 

Număr persoane 

Judeţul Argeş 2006 2007 2008 2009 

Localităţi 

Total 644590 644236 643762 640871 

Municipii 241459 239782 237320 236246 

Oraşe 68691 68916 69176 69219 

Comune 334440 335538 337266 335406 

Din Tabelul nr. 5 rezultă că populaţia judeţului Argeş, în anul 2009, este situată 

preponderent în mediul rural, respectiv 52,34%, de altfel, soldul migraţiei interne determinat 

de schimbarea domiciliului în mediul rural este de +2503 la nivelul anului 2008. 

Pe de altă parte, dacă luăm în considerare utilităţile publice de care beneficiază 

localităţile judeţului, aşa cum rezultă din Tabelul nr. 6, deşi în creştere, sunt insuficiente, deci 

17/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 





se poate aprecia ca din multe puncte de vedere judetul Argeş are un caracter preponderent 

rural. 


Resursele umane din judetul Arges sunt evidentiate de faptul ca, la momentul 2008, 

populatia ocupata insumeaza 256 de mii persoane, respectiv 39,76% din totalul populatiei, 

cu o scădere de 3700 persoane faţă de anul 2007. 

Tabel nr. 6 

Populaţia ocupată civilă a judeţului Argeş, 

pe activităţi ale economiei naţionale (la sfârşitul anului) 

mii persoane 


Total economie 252,7 249,1 259,7 256,0 

Agricultură, vânătoare şi silvicultură 77,4 72,8 70,8 69,4 

Pescuit şi piscicultură 0 0 0 0 

Industrie –total- 77,4 74,2 77,5 76,3 

din care: 

Industrie extractivă 3,0 3,5 3,1 2,5 

Industrie prelucrătoare 69,8 66,0 70,0 69,6 

Energie electrică şi termică, gaze si apă 4,6 4,7 4,4 4,2 

Construcţii 14,0 15,1 18,5 21,2 

Comerţ 27,2 28,7 29,6 28,4 

Hoteluri şi restaurante 3,2 3,4 4,3 4,5 

Transport, depozitare şi comunicatii 9,7 10,5 11,5 10,4 

Intermedieri financiare 2,1 1,9 2,3 2,6 

Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 10,9 11,3 12,5 12,6 

Administraţie publică şi apărare 4,4 4,7 5,6 5,9 

18/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 






Invăţământ 11,5 11,9 11,9 12,2 

Sănătate şi asistenţă socială 9,2 9,5 9,2 8,9 

Celelalte activităţi ale economiei naţionale 5,7 5,1 6,0 3,6 

Şi în judeţul Argeş, ca şi în celellate judeţe ale Regiunii Sud Muntenia situatia ocuparii 

fortei de munca in mediul rural este, in general, mai dificila decat în mediul urban. Majoritatea 

populatiei ocupate din mediul rural desfasoara fie activitati agricole, fie in sectorul public 

(educatie, ocrotirea sanatatii, cultura, asistenta sociala), dar cu o pondere destul de modesta 

in structura ocuparii din mediul rural. Practic, populatia economic activa din mediul rural este 

pusa in situatia sa aleaga intre doua oportunitati: ori sa accepte o munca pentru un venit 

modest, in conditii nefavorabile, fiind sortita, de multe ori, la o viaţa in saracie, ori sa aleaga 

calea emigrarii in mediul urban sau a plecarii peste hotare in cautarea unui loc de munca mai 

bun, cu un venit care sa le asigure pentru intreţinerea individuala si a familiilor. 

Potrivit ziarului Financiarul din 22.09.2010, in ultimii zece ani, rata de angajare în 

România s-a aflat pe o pantă descendentă, de la 64,2 la sută în 1998, la 58,6 la sută la 

sfârşitul lui 2009, în timp ce în Europa a crescut, în aceeaşi perioadă, de la 61,2 la sută la 

64,6 la sută. Asa cum precizează Euractiv, piata muncii din Romania a pierdut in ultimii 

cativa ani cca 2 milioane de persoane, pentru ca acestia au ales sa lucreze în strainatate, 

formand comunitati importante in Spania si in Italia. Femeile, tinerii si persoanele cu varsta 

de peste 45 de ani din Romania au în continuare probleme in gasirea unui loc de 

munca.Totusi, mai scrie sursa citata, exista o zona din piata muncii din Romania care nu 

este luata în calcul atunci cand se socoteste rata de ocupare a fortei de munca, aceea 

a micilor gospodarii agricole. In această categorie, s-ar incadra in jur de 30 % din forta 

de munca, incluzandu-i aici si pe acei romani care se concentreaza pe obtinerea unei 

productii suficiente pentru a-si hrăni familiile (agricultura de subzistenta). 

Conform site-ului www.fonduri-structurale-europene.ro, rata de participare din zonele 

rurale depaseste cu 5-10% nivelul din zonele urbane in perioada 2002-2009, desi se inscrie 

pe o curba descendenta. Convergenta dintre ratele de participare rurala si urbana a fost o 

19/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 





consecinta a imbatranirii constante a populatiei rurale si a atractivitatii crescute a pietei 

muncii din spatiul urban. Pe de alta parte, in loc sa reflecte existenta unor ocazii de angajare 

mai bune, rata de ocupare relativ ridicata din zona rurala indica in fapt o ocupare 

insuficienta a fortei de munca din aceasta zona, daca se are in vedere ca majoritatea 

locuitorilor din spatiul rural lucreaza pe cont propriu, in agricultura de subzistenta, unde 

productivitatea si veniturile medii continua sa ramana scazute. 

3. Economia judeţului 

Judetul Arges dispune de o economie bine dezvoltata si diversificata, rezultat al 

eforturilor depuse de autoritatile locale pentru modernizare si performanta, inclusiv pentru 

asigurarea unui climat de afaceri atractiv. 

A fost, astfel, atras un flux substantial de investitii, atat din sectorul privat intern, cat si 

din cel extern, care a vizat deopotriva industria, agricultura si serviciile. 

La nivel national, judetul Arges ocupa locul patru, din punctul de vedere al cresterii 

economice. 

In industrie, activitatea economica se desfasoara in 22.602 societati comerciale active 

pe forme de proprietate, dintre care: 

- 12.526 societati comerciale active, 

- 3.629 asociatii familiale, 

- 6.447 persoane independente 

Exporturile de produse industriale au depasit in anul 2006 nivelul de 1.500.000 mii Euro. 

Structura exporturilor: masini, aparate si echipamente electrice, mijloace de transport rutier, 

materiale si articole textile. 

Lider in domeniul industriei constructoare de autoturisme, “S.C. AUTOMOBILE DACIA 

GROUPE RENAULT S.A. Pitesti” reprezinta principala investitie externa din judetul Arges si 

una dintre cele mai mari la nivel national. 

20/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 





De la privatizare, instalatia industriala a uzinei Dacia a cunoscut un proces complet de 

modernizare, operand in prezent cu un numar de 13.000 de angajati. Cu o investitie de 489 

de milioane de euro, uzina de la Pitesti se situeaza in prezent la cele mai inalte standarde 

europene, cu metode de lucru aplicate in uzinele Grupului Renault. 

Dacia afiseaza pe deplin apartenenta la Grupul Renault, bazandu-se pe expertiza si 

organizarea companiei–mama atat la nivel industrial cat si comercial. Distributia vehiculelor si 

a pieselor de schimb Dacia va fi asigurata de reteaua comerciala Renault in marea majoritate 

a tarilor. 

ARPECHIM - Pitesti, sucursala a grupului petrolier PETROM S.A., este cea mai mare si 

mai complexa platforma petrochimica din Romania si un nume recunoscut pe plan intern si 

international. 

Componenta de baza a infrastructurii industriale argesene, ARPECHIM - Pitesti, 

companie cu o experienta productiva de peste 30 de ani, este principalul furnizor de produse 

petrochimice pentru piata interna si un participant activ la activitatea de comert exterior a 

Romaniei. 

ARPO S.A. din Curtea de Arges, cunoscut producator de articole din portelan 

Tabel nr. 7 

Produsul intern brut in Judetul Argeş si Regiunea Sud Muntenia 

milioane de lei preţuri curente 

Anul Regiunea Sud-Muntenia Judeţul Argeş 

2004 31439,1 7828,9 

2005 36855,4 9616,2 

2006 44301,4 11770,9 

2007 52013,5 13536,9 

La nivelul judeţului Argeş activitatea economico - socială se axează pe următoarele 

domenii: industrie prelucrătoare, comert; constructii, transporturi si comunicatii, asa cum 

rezulta si din datele de mai jos. 

21/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 





Cifra de afaceri a unitatilor locale active din industrie, 

constructii,comert si alte servicii, pe activitati ale economiei nationale 

Activităţi (secţiuni CAEN, Rev. 1) 

in judetul Arges, in anul 2008 

Tabel nr. 8 

milioane lei (RON) preţuri curente 

Cifra de 

afaceri 

Total 37874 

Industrie extractivă 455 

Industrie prelucrătoare 20680 

Energie electrică şi termică, gaze şi apă 219 

Construcţii 2882 

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea şi întreţinerea autovehiculelor şi motocicletelor şi 

a bunurilor personale şi casnice 

Hoteluri şi restaurante 254 

10845 

Transport, depozitare şi comunicaţii 1520 

Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor 782 

Învăţământ 1) 8 

Sănătate şi asistenţă socială 1) 55 

Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale 174 

1) Include numai unităţile locale cu activitate de învăţământ sau sănătate şi asistenţă socială, organizate 

ca societăţi comerciale 

Agricultura constituie o componenta importanta a economiei argesene, in sectorul rural 

fiind introduse constant masuri de reformare, inclusiv prin aplicarea legislatiei actuale in 

domeniu si a programelor Uniunii Europene. 

Una din principalele zone agricole ale tarii, judetul Arges este bine cunoscut pentru 

culturile sale de cereale, plante industriale si fructe. 

Un domeniu cu o indelungata traditie in judet este cel al viticulturii, podgoriile argesene 

fiind mentionate in documente istorice inca din secolul 14. 

22/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 





Principalele centre viticole, Valea Mare si Stefanesti, sunt situate in apropierea orasului 

Pitesti. 

Statiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie Stefanesti, infiintata in 

anul 1959, se identifica cu Podgoria Stefanesti, ce se intinde pe o lungime de 30 km. 

Vinurile obtinute in modernul centru de vinificatie al statiunii au obtinut numeroase premii la 

concursurile nationale si internationale. 

Tabel nr 9 

Productia agricola de bunuri si servicii agricole a judetului Arges 

mii lei preturi curente 


Total 1305259 1491402 1533460 1909291 

Vegetală 689518 827346 843108 1127984 

Animală 613150 662072 688005 778749 

Servicii agricole 2591 1984 2347 2558 

Asa cum se vede din tabelul nr.10, aproximativ 50% din potentialul agricol al judetului 

Arges il detine suprafata arabila, 30 % il detin pasunile, 13% fâneţe, 7% livezi restul de 5% 

fiind ocupat cu vii. 

Tabel nr. 10 

Fondul funciar al judetului Argeş, dupa modul de folosinta, 

la 31 decembrie 

hectare 


Suprafaţa totală 682631 682631 682631 682631 

Suprafaţa agricola din care: pe categorii de folosinţă 344879 344765 344765 344565 

Arabilă 172295 172214 172214 172114 

Păşuni 102689 102689 102689 102689 

Fâneţe 45783 45784 45784 45684 

23/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 






Vii 1 1255 1254 1254 1254 

Livezi 2 22857 22824 22824 22824 

1 Vii şi pepiniere viticole 

2 

Livezi şi pepiniere pomicole 

Chestionarul privind situaţia ocupării forţei de muncă şi perspetivele asupra 

dezvoltării antreprenoriatului în mediul rural din regiunea Sud Muntenia a fost 

completat de 17 primării din totalul de 95, deci de 18 % dintre acestea. 

A. Informaţii generale privind comunele respondente: 

Comuna Suprafaţa totală - ha Suprafaţa intravilan - ha Populaţia - persoane 

Cotmeana 7372 759 1141 

Ciofrangeni 4700 700 2662 

Babana 3932 753 2848 

Izvoru 6119 150 2726 

Mioarele 3310 217 1637 

Cosesti 6300 2184 5474 

Aninoasa 5757 603 3339 

Leresti 14928 520 4790 

Corbi 5960 460 4298 

Ciomagesti 3800 185 1136 

Bogati 7040 860 4981 

Albota 5728 826 3917 

Buzoesti 16027 1376 6300 

Mozaceni 7054 652 2719 

Raca 4260 442 1586 

Stefanesti 5665 1120 13007 

Musatesti 9800 720 4002 

24/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 





Având în vedere gruparea comunelor în mari (peste 7000 ha suprafată totală), medii ( 

între 5000-7000 ha suprafaţa totală) şi mici (până la 5000 ha suprafaţa totală), au răspuns 

chestionarului 4 comune mici, 7 comune medii si 6 comune mari. 

Din punct de vedere al populatiei, conform graficului, dintre respondenti, 10% reprezinta 

populatia comunelor mici, 55% populatia comunelor medii si 35% populatia comunelor mari. 

Comunele cu cel mai mare poteţial uman sunt:Corbi, Lereşti, Bogaţi, Coseşti, Buzoeşti 

şi Ştefăneşti, iar cele cu un potenţial uman scăzut:Ciomăgeşti, Cotmeana şi Râca. 

25/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 





B1A. Reţeaua comunală stradală de drumuri 

Reţeaua comunală stradală 

Comuna 

Reţeaua totală de drumuri - 

km 

Asfaltat - 

km 

Pietruit - 

km 

Stabilizat - 

km 

De pământ - 

km 

Cotmeana 47.8 10.63 35.87 0 1.3 

Ciofrangeni 102 6 44 30 22 

Babana 62.94 20.2 31.4 0 11.34 

Izvoru 19.8 5.6 12.2 2 0 

Mioarele 40 19 10 0 11 

Cosesti 31 16 15 0 0 

Aninoasa 65 15 52 15 10 

Leresti 32 22 8 0 2 

Corbi 55 3 52 0 0 

Ciomagesti 32 10 21 1 0 

Bogati 51 4 10 3 34 

Albota 47 23 4 5 14 

Buzoesti 294 34 80 60 120 

Mozaceni 50 12 38 0 0 

Raca 45 3 24 0 2 

Stefanesti 68 51 16 1 0 

Musatesti 38.85 3.85 15 14 0 

In ceea ce priveste infrastructura , din primariile respondente doar 3 au peste 50% din 

reteau totala de drumuri , drum asfaltat,iar 6 au peste 50% drum pietruit, prin urmare starea 

infrastructurii este buna. 

26/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 





B1B. Alimentare cu apa, canalizare şi gaze: 

Comuna Apă – km reţea Canalizare – km reţea Gaze – km reţea 

Cotmeana 4 0 0 


Babana 39 10.2 0 

Izvoru 19 0 15 

Mioarele 25 0 0 

Cosesti 31 5 0 

Aninoasa 19 2 0 

Leresti 29 10 25 

Corbi 8.5 0 0 


Bogati 28 0 0 

Albota 17 0 18 

Buzoesti 84 0 0 

Mozaceni 50 4 14 

Raca 2.2 0 0 

Stefanesti 34 13.5 0 

Musatesti 1.8 0 0 

Toate primariile respondente au alimentare cu apa, si doar 4 au retea de canalizare şi 

alimentare cu gaze, ceea ce determină un grad de urbanizare redus. 

27/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 





B2. Principalele elemente privind condiţiile de viaţă din comună: 

Comuna 

Nr. 

total 

gosp. 

Nr. loc. 

noi 

(ultimii 5 

ani) 

Nr. loc. 

alim. cu 

en. electr. 

Nr. gosp. 

alim. cu 

apă pot. 

Nr. loc. 

alim. cu 

gaze 

Nr. loc. 

racordate la 

canal. 

Nr. 

autoturism. 

Cotmeana 1720 150 1715 150 0 0 600 20 

Ciofrangeni 1085 114 1060 870 0 85 375 27 

Babana 1369 110 1362 830 0 0 72 20 

Izvoru 1198 34 1198 580 190 0 940 120 

Mioarele 699 30 698 450 0 0 150 4 

Cosesti 2000 30 2000 1000 0 0 1200 150 

Aninoasa 1475 20 1415 820 0 4 443 18 

Leresti 1850 90 1850 1800 320 250 1343 1 

Corbi 1516 40 1516 500 0 0 280 20 

Ciomagesti 878 36 870 210 0 0 0 12 

Bogati 1717 81 1715 883 0 0 249 64 

Albota 1600 246 1600 1150 25 0 750 19 

Buzoesti 2500 120 2495 1800 0 0 960 90 

Mozaceni 1450 150 1450 1450 150 50 200 150 

Raca 890 6 888 36 0 0 52 40 

Stefanesti 8364 459 7528 1750 5018 115 3095 17 

Musatesti 2270 65 2270 40 0 0 402 19 

Nr. 

ut. 

agri. 

În ceea ce priveşte construirea de noi locuinţe media este de 5,47% locuinţe noi, prin 

urmare, tendinţele de dezvoltare ale localităţilor rurale este redus. 

Dacă în ceea ce priveşte alimentarea cu energie electrică peste 98% din gospodării 

sunt alimentate, 44 % sunt alimetate cu apa potabilă, 17% sunt alimentate cu gaze şi numai 

1% sunt racordate la canalizare. 

28/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 





B3. Populaţia 

Total 

populaţie 

Nr. familii asistate 

social 

Nr. subvenţii acordate în 

agricultură 

Familii nou 

constituite 

Comuna 2007 2008 2009 2007 2008 2009 2007 2008 2009 

Cotmeana 1141 88 90 79 490 486 520 13 10 8 

Ciofrangeni 2662 40 47 38 381 294 393 20 18 21 

Babana 2848 75 86 87 40 40 85 27 16 9 

Izvoru 2726 80 74 101 1000 1090 1170 

Mioarele 1637 15 16 17 350 387 420 7 6 7 

Cosesti 5474 190 200 180 100 110 140 25 27 25 

Aninoasa 3339 150 150 140 160 145 120 31 12 19 

Leresti 4790 120 104 71 20 15 12 

Corbi 4298 0 0 0 300 300 360 14 23 13 

Ciomagesti 1136 39 39 34 430 395 390 6 10 5 

Bogati 4981 149 151 146 1500 1800 1800 29 22 23 

Albota 3917 26 25 29 600 560 500 14 21 18 

Buzoesti 6300 66 70 59 750 780 800 20 18 20 

Mozaceni 2719 117 87 99 630 620 570 23 25 27 

Raca 1586 43 57 63 368 387 400 5 6 5 

Stefanesti 13007 148 147 145 57 45 60 99 95 77 

Musatesti 4002 140 130 124 450 482 483 21 18 15 

Familiile asistate social sunt în procent de 4,34%, subvenţiile acordate în agricultură 

sunt în procent de 25,26%, familiile nou constituite sunt în procent de 0,94%. 

In ciuda faptului ca nr. familiilor nou constituite nu este crescut, gradul de saracie al 

populatiei din mediul rural este redus,rezultand din procentul mic al famiilor asistate social. 

29/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 





B4. Numărul de persoane după următoarele criterii: 

Comuna 

Nr. persoane ocupate în agricultura de 

subzistenţă 

Nr. 

şomeri 

Nr. persoane în cautarea unui loc 

de muncă 

Cotmeana 600 60 270 


Babana 5 10 21 

Izvoru 700 27 900 


Cosesti 275 71 56 

Aninoasa 480 59 340 

Leresti 0 102 800 

Corbi 20 80 200 


Bogati 1512 146 146 

Albota 2145 90 75 

Buzoesti 2500 80 400 


Raca 150 7 114 

Stefanesti 1040 273 407 

Musatesti 1325 90 150 

Din totalul populaţiei aferente primăriilor respondente, 18,80% sunt ocupate în 

agricultura de subzistenţă, 1,82% sunt şomeri şi 6,02% persoane în căutarea unui loc de 

muncă. 

Aceste categorii de persoane in procent de 26% traiesc cu venituri mici si limitate in 

timp. 

B5. Persoane care au părăsit/s-au stabilit în comună în ultimii 5 ani 

30/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 





Comuna 

Nr. pers. care au părăsit comuna 

în ultimii 5 ani 

Nr. pers. care s-au stabilit în 

comună în ultimii 5 ani 

Sold migrator 

mediu 

Cotmeana 200 320 120 

Ciofrangeni 150 110 -40 

Babana 0 

Izvoru 52 10 -42 


Cosesti 90 45 -45 

Aninoasa 42 18 -24 

Leresti 30 50 20 

Corbi 60 28 -32 

Ciomagesti 10 4 -6 

Bogati 80 73 -7 

Albota 19 30 11 

Buzoesti 60 100 40 


Raca 0 0 0 

Stefanesti 0 0 0 

Musatesti 60 31 -29 

Soldul migrator, per ansamblul respondenţilor este negativ. Aceasta arata ca judetul nu 

ofera multe posibilitati de castiguri in mediul rural, determinat fiind fie de migrarea catre 

mediul urban, industrializat fie de alternativa unui loc de munca mai bine platit in strainatate. 

B6. Principalele probleme care afectează dezvoltarea comunei: 

Indicator 

Frecvenţă 

răspunsuri 

a) resurse financiare insuficiente ///////////////// 17 

b) resurse umane insuficient instruite ///// 5 

c)infrastructura si utilitatile insuficiente //////////// 12 

d) posibilitati reduse de valorificare a produselor agroalimentare si /////////// 11 

Total 

Altele 

31/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 





Indicator 

industrial realizate in comuna 

Frecvenţă 

răspunsuri 

e) altele / 1 

Total 

Altele 

Mica 

industrie 

Principalele obstacole care afecteaza dezvoltarea comunitatii sunt legate de resursele 

financiare insuficiente, ceea ce denota ori o lipsa de implicare a autoritatilor locale in folosirea 

fondurilor, in special cele nerambursabile de la UE, fie gradul redus de colectare al taxelor si 

impozitelor locale. 

B7. Instituţiile/structurile cu care apreciaţi necesară o mai bună colaborare: 

Indicator 

Frecvenţă 

răspunsuri 

Total 

a) institutii ale statului /////////// 11 

b) cooperatia 

mestesugareasca de 

consum 

//// 4 

c) sistemul bancar //// 4 

d) scoala ///// 5 

e) biserica // 2 

f) organizatii 

neguvernamentale 

///////// 9 

g) altele // 2 

Altele 

Consiliul Judetean, Agentia Judeteana de Plati si Interventii 

in Agricultura, Agentia Judeteana Pentru Ocuparea Fortelor 

de Munca, Directia silvica, ANIF, Politia, Mediu, Directia 

Muncii, OCPI, DADR 

Societati comerciale de pe raza comunei, Investitori - mica 

industrie 

Se contureaza concluzia ca autoritatile deconcentrate ale statului ar trebui sa 

raspundamai prompt si sa se implice efectiv in identificare a si rezolvarea problemelor 

cominitatilor locale. 

32/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 





B8. Domeniile în care apreciaţi că există cele mai mari nevoi ale populaţiei 

Indicator 

a) productie agricola vegetala 

b) productie animala 

c) procesarea si industrializarea produselor agricole 

d) mica industrie - lemn, metal, materiale de constructii, 

etc. 

e) servicii diverse(intretinere si reparatii in constructii si 

bunuri, transport, etc) 

f) artizanat 

g) agroturism 

Note obţinute 

8 8 4 7 10 7 8 6 8 9 10 8 

9 10 8 7 

8 8 7 7 10 9 9 5 8 6 8 8 7 

10 5 7 

6 10 8 9 5 8 4 6 5 10 7 

10 10 4 5 

8 9 7 6 5 9 10 4 6 7 10 5 

7 4 7 

1 9 9 5 5 5 6 9 5 4 8 7 5 

6 

3 6 7 5 8 5 1 8 3 6 3 8 7 

3 7 

10 7 9 7 10 7 9 10 5 4 10 

6 9 10 7 

Nota 

medie 

h) alte domenii 8 2 5 Pomicultura 

7.93 

7.62 

7.13 

6.93 

6 

5.33 

8 

Din analiza rezultatelor reiese ca prioritatea consta in dezvoltarea agroturismului, in 

aceeasi masura cu productia agricola, animala si procesarea si industrializarea produselor 

agricole. 

De asemenea o posibilitate de dezvoltare in mediul rural din judetul Arges ar 

reprezenta-o mica industrie . 

Din analiza indicatorilor folositi in studiu se pot trage urmatoarele concluzii: 

‣ Esantionul reprezentativ al populatie arata ca nivelul de trai in functie de venituri si 

ocupatii este bun, veniturile obtinandu-se in mediul rural din agricultura, populatia asistata nu 

reprezinta un procent semnificativ. 

‣ Resursa naturala este semnificativa, astfel incat la nivel local se pot dezvolta nu 

numai activitati agricole si ci cele non agricole, respectiv mica industrie dar si agroturismul 

33/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 





‣ Dezvoltarea infrastructurii si a retelelor de utilitati ar putea constitui o sursa de 

locuri de munca si de venituri stabile si pe o perioada mai lunga de timp 

JUDEŢUL CĂLĂRAŞI 

1. Caracteristici geografice şi demografice ale judeţului Călăraşi 

Judeţul Călăraşi este situat în partea de Sud-Est a României, pe malul stâng al 

fluviului Dunărea şi al braţului Borcea şi se învecinează la nord cu judeţul Ialomiţa, la est cu 

judeţul Constanţa, la vest cu judeţul Giurgiu şi sectorul agricol Ilfov iar la sud cu Bulgaria. 

Suprafaţa judeţului este de 5.088 km2, reprezentând 2,1% din teritoriul României, judeţul 

Călăraşi ocupând locul 28 ca mărime în rândul judeţelor ţării. 

Populaţia judeţului, la 1 iulie 2009, era de 312.879 locuitori (1,5% din populaţia ţării). Din 

punct de vedere al distribuţiei pe medii, 38,5% din populaţia judeţului trăieşte în mediul urban 

şi 61,5% în mediul rural, gradul de urbanizare al populaţiei fiind sub media pe ţară. Relieful 

judeţului Călăraşi este reprezentat de câmpie, lunci şi bălţi. Fiind predominantă, câmpia se 

grupează în patru mari unităţi: Câmpia Bărăganului Mostiştei (Bărăganul Sudic), Câmpia 

Vlăsiei, Câmpia Burnazului, Lunca Dunării. 

Organizarea administrativ teritorială: judeţul cuprinde 2 municipii, 3 oraşe, 50 comune şi 160 

sate. 

Populaţia judeţului Călăraşi, în anul 2009, este situată preponderent în mediul rural, 

respectiv 58,56%, de altfel, soldul migraţiei interne determinat de schimbarea domiciliului în 

mediul rural este de +512 la nivelul anului 2008. 



se poate aprecia ca şi judetul Călăraşi are un caracter preponderent rural. 

34/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 






Resursele umane din judetul Călăraşi sunt evidentiate de faptul ca, la momentul 2008, 

populatia ocupata insumeaza 101,3 de mii persoane, respectiv 32,29% din totalul 

populatiei, cu o scădere de 2000 persoane faţă de anul 2007. 

Populatia ocupata civila a judetului Calarasi 

pe activitati ale economiei nationale (la sfarsitul anului) 

Tabel nr. 11 

mii persoane 

Judeţul Călăraşi 2005 2006 2007 2008 



Pescuit şi piscicultură 0,1 0,1 0,1 0,2 


din care: 




Construcţii 3,0 3,4 4,0 4,2 

Comerţ 7,8 8,4 8,1 9,0 






Invăţământ 4,7 4,8 4,8 4,9 



35/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 





Şi în judeţul Călăraşi, ca şi în celellate judeţe ale Regiunii Sud Muntenia situatia 

ocuparii fortei de munca in mediul rural este, in general, mai dificila decat în mediul urban. 

Majoritatea populatiei ocupate din mediul rural desfasoara fie activitati agricole, fie in sectorul 

public (educatie, ocrotirea sanatatii, cultura, asistenta sociala), dar cu o pondere destul de 

modesta in structura ocuparii din mediul rural. Practic, populatia economic activa din mediul 

rural este pusa in situatia sa aleaga intre doua oportunitati: ori sa accepte o munca pentru un 

venit modest, in conditii nefavorabile, fiind sortita, de multe ori, la o viaţa in saracie, ori sa 

aleaga calea emigrarii in mediul urban sau a plecarii peste hotare in cautarea unui loc de 

munca mai bun, cu un venit care sa le asigure pentru intreţinerea individuala si a familiilor. 


O caracteristica a judetului o reprezinta faptul ca pe o suprafata nu prea mare se 

succed urmatoarele fasii de soluri pe directia est-vest: cernoziomuri carbonatice, 

cernoziomuri propriu-zise, cernoziomuri cambice, cernoziomuri argiloiluviale si soluri brun 

roscate tipice, ultimele pe suprafete reduse in extremitatea de vest a judetului. Solurile au o 

fertilitate ridicata ceea ce permite practicarea pe scara larga a agriculturii, predominant fiind 

caracterul cerealier al productiei vegetale. Reteaua hidrografica este dominata de fluviul 

Dunarea care limiteaza la sud si sud-est teritoriul judetului. Dunarea uda teritoriul judetului pe 

o distanta de 150 km, din amonte de Cascioarele si pana la calea ferata Fetesti-Cernavoda 

din Balta Borcei. In dreptul punctului Chiciu (aflat la o distanta de 8 km in amonte de 

Calarasi), Dunarea se desparte in doua brate: Borcea, pe stanga si Dunarea veche, pe 

dreapta, care delimiteaza judetul Calarasi de judetul Constanta. Intre cele doua brate, ce 

inchid intre ele Balta Borcei, exista o legatura directa prin bratul Bala, care joaca un rol 

important in ceea ce priveste repartitia debitelor pe cele doua brate. Raul Arges intra in judet 

in apropierea localitatii Budesti si se varsa in Dunare in amonte de Oltenita, traversand 

judetul Calarasi pe o lungime de 46 km. Industria judetului este profilata, in cea mai mare 

parte, pe activitati prelucratoare. Sunt prezente ramuri ale industriei alimentare; industriei 

36/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 





confectiilor din textile; industriei celulozei, hartiei si cartonului; industriei materialelor de 

constructii; constructiilor navale; metalurgice; constructiilor metalice. 

Circa doua treimi din productia agricola a judetului o reprezinta aportul sectorului 

vegetal. Productia vegetala este orientata cu precadere spre culturile de cereale boabe, 

plantele uleioase si plante de nutret. In anul 2002, judetul Calarasi a dat 6,1 % din productia 

de grau si secara a Romaniei (locul 3 in randul judetelor tarii), 8,9 % din productia de orz si 

orzoaica (locul 2), 8,5 % din productia de floarea soarelui (locul 3). 

Tabel nr. 12 

Produsul intern brut in Judetul Călăraşi si Regiunea Sud Muntenia 


Anul Regiunea Sud-Muntenia Judeţul Călăraşi 

2004 31439,1 2541,3 

2005 36855,4 2261,6 

2006 44301,4 2686,8 

2007 52013,5 3174,2 

La nivelul judeţului Călăraşi activitatea economico - socială se axează pe 

următoarele domenii: industrie prelucrătoare, comert; constructii, transporturi si comunicatii, 

asa cum rezulta si din datele de mai jos. 




in judetul Călăraşi, in anul 2008 

Tabel nr. 13 



afaceri 

Total 6656 

Industrie extractivă - 

37/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 







afaceri 














1812 

Agricultura constituie o componenta importanta a economiei argesene, in sectorul rural 

fiind introduse constant masuri de reformare, inclusiv prin aplicarea legislatiei actuale in 

domeniu si a programelor Uniunii Europene. 

Una din principalele zone agricole ale tarii, judetul Călăraşi este bine cunoscut pentru 

culturile sale de cereale şi plante industriale. 

Tabel nr 14 

Productia agricola de bunuri si servicii agricole a judetului Călăraşi 



Total 1075564 1069440 7697601 1841234 

Vegetală 622070 618288 4395721 1336817 

Animală 433368 130663 3201761 466876 


38/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 






Călăraşi il detine suprafata arabila, restul fiind deţinut de păşuni, fâneţe, vii şi livezi. 

Fondul funciar al judetului Călăraşi, dupa modul de folosinta, 


Tabel nr. 15 

hectare 




Arabilă 416030 415966 414831 414821 

Păşuni 5235 5235 5954 6130 

Fâneţe 134 134 156 142 

Vii 1 5120 5120 5118 4965 

Livezi 2 177 177 179 172 


2 




completat de 11 primării din totalul de 50, deci de 22 % dintre acestea. 



Manastirea 12354 409 5864 

Lupsanu 9431 533.61 3416 

Roseti 8503 265.26 6035 

Crivat 2426 324 2300 

Gradistea 18280 747.95 4707 

39/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 






Vilcele 6404 210 1860 

Stefan cel Mare 2344 272 3400 

Alexandru Odobescu 5969 297 2810 

Dichiseni 7538 215 1783 

Borcea 30350 570 8713 

Gurbanesti 7472 181 1474 




Din punct de vedere al populatiei, conform graficului, dintre respondenti, 18,5% reprezinta 

populatia comunelor mici, 18,5% populatia comunelor medii si 63% populatia comunelor 

mari. 

40/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 





Comunele cu cel mai mare poteţial uman sunt:Borcea, Manastirea, Roseti, Gradistea, 

iar cele cu un potenţial uman scăzut:Gurbanesti, Dichiseni si Vilcele. 



Comuna 


km 

Asfaltat - 

km 

Pietruit - 

km 

Stabilizat - 

km 

De pământ - 

km 

Manastirea 51 0 11.5 0 39.5 

Lupsanu 98 0 65 0 33 

Roseti 35.97 5.4 1.46 26.61 2.36 

Crivat 27 4 5 0 18 

Gradistea 56.027 9.56 0 0 46.46 

Vilcele 52.7 12 40.7 0 0 

Stefan cel 

Mare 31.34 0.7 16.7 0 13.94 

Alexandru 

Odobescu 46.92 5 2.5 14.42 25 

Dichiseni 33 4 6 10 13 

Borcea 47.97 2.081 14 0 31.16 

Gurbanesti 34.959 13 1 10 20 

In ceea ce priveste infrastructura, din primariile respondente doar 3 au peste 50% din 

reteau totala de drumuri , drum asfaltat,iar 6 au peste 50% drum pietruit, prin urmare starea 

infrastructurii este redusa. 



Manastirea 28 5 0 

Lupsanu 0 0 0 

41/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 






Roseti 28.109 0 0 

Crivat 13 0 0 

Gradistea 51.2 0 0 

Vilcele 35 0 0 

Stefan cel Mare 19 16.8 0 

Alexandru Odobescu 11.85 0 0 

Dichiseni 18 0 0 

Borcea 45.6 0 0 


81% din respondente au alimentare cu apa, si doar 2 au retea de canalizare şi niciuna 

nu are reţea de gaze, ceea ce determină un grad de urbanizare redus. 


Comuna 

Nr. 

total 

gosp. 

Nr. loc. 

noi 

(ultimii 5 

ani) 

Nr. loc. 

alim. cu 

en. 

electr. 

Nr. gosp. 

alim. cu 

apă pot. 

Nr. loc. 

alim. 

cu 

gaze 

Nr. loc. 

racordate la 

canal. 

Nr. 

autoturism. 

Manastirea 2080 133 2068 1325 0 0 184 13 

Lupsanu 1780 25 1773 0 0 0 135 10 

Roseti 1721 70 1680 1700 0 0 0 0 

Crivat 930 25 930 600 0 0 450 23 

Gradistea 2352 26 2305 2150 0 0 220 34 

Vilcele 963 15 958 668 0 0 88 7 

Stefan cel 

Mare 

Alexandru 

Odobescu 

1200 23 1190 1000 0 115 353 22 

1155 50 1155 533 0 0 191 2 

Dichiseni 668 38 640 668 0 0 51 2 

Borcea 2736 25 2700 2650 0 0 450 0 

Gurbanesti 920 100 890 0 0 0 57 30 

Nr. 

ut. 

agri. 

42/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 







Dacă în ceea ce priveşte alimentarea cu energie electrică peste 98% din gospodării 

sunt alimentate, 68,43 % sunt alimetate cu apa potabilă, 0,70% sunt racordate la canalizare 

şi niciuna nu are reţea de gaze. 


Total 

populaţie 


social 


agricultură 

Familii nou 

constituite 

Comuna 2007 2008 2009 2007 2008 2009 2007 2008 2009 

Manastirea 5864 251 200 196 0 0 0 68 26 28 

Lupsanu 3416 15 6 9 60 78 95 19 15 13 

Roseti 6035 200 180 120 0 0 0 80 50 47 

Crivat 2300 6 10 17 0 0 0 24 15 17 

Gradistea 4707 69 59 57 64 67 70 35 32 26 

Vilcele 1860 10 9 8 6 6 6 7 8 6 

Stefan cel Mare 3400 48 45 53 20 24 18 27 12 21 

Alexandru 

Odobescu 

2810 7 7 9 165 164 166 25 20 10 

Dichiseni 1783 21 28 32 6 35 102 10 15 27 

Borcea 8713 47 47 47 2 2 1 11 14 16 

Gurbanesti 1474 5 18 20 1000 1200 1300 18 


sunt în procent de 4,15%, familiile nou constituite sunt în procent de 0,54%. In ciuda faptului 

ca nr. familiilor nou constituite nu este crescut, gradul de saracie al populatiei din mediul rural 

este crescut,rezultand din procentul mare al famiilor asistate social. 

43/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 






Comuna 


subzistenţă 

Nr. 

şomeri 

Nr. persoane în cautarea unui 

loc de muncă 

Manastirea 560 77 345 

Lupsanu 65 26 300 

Roseti 2423 65 80 

Crivat 1500 25 350 

Gradistea 492 351 364 



Alexandru 

Odobescu 

166 9 45 

Dichiseni 250 56 160 

Borcea 4000 141 1000 




muncă. Aceste categorii de persoane in procent de 76.61% traiesc cu venituri mici si limitate 

in timp. 


Comuna 

Nr. pers. care au părăsit 

comuna în ultimii 5 ani 



Sold migrator 

mediu 

Manastirea 305 195 -110 

Lupsanu 200 15 -185 

Roseti 0 

Crivat 10 30 20 

Gradistea 173 69 -104 


44/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 





Comuna 





Sold migrator 

mediu 


Alexandru 

Odobescu 

20 50 30 

Dichiseni 140 78 -62 

Borcea 486 60 -426 

Gurbanesti 50 19 -31 





Indicator 

Frecvenţă 

răspunsuri 

a) resurse financiare insuficiente ///////// 9 


c)infrastructura si utilitatile insuficiente //////// 8 

Total 

d) posibilitati reduse de valorificare a produselor 

agroalimentare si industrial realizate in comuna //////// 8 

e) altele 

/ 1 

Altele 

accesul pe piata muncii, nivel de 

pregatire scazut(inexistent) 


financiare insuficiente si de infrastructura si utilitatile insuficiente, ceea ce denota ori o lipsa 

de implicare a autoritatilor locale in folosirea fondurilor, in special cele nerambursabile de la 

UE, fie gradul redus de colectare al taxelor si impozitelor locale, dar si posibilitatatile reduse 

de valorificare a produselor agroalimentare si industriale realizate in comuna. 

45/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 






Indicator 

Frecvenţă 

răspunsuri 

Total 

a) institutii ale statului //// 4 

b) cooperatia mestesugareasca 

de consum 

// 2 

c) sistemul bancar //// 4 

d) scoala //// 4 

e) biserica /// 3 

f) organizatii neguvernamentale /// 3 

Altele 

Consiliul Judetean, Prefectura, Trezoreria, 

Directia de Finante Publice 

g) altele / 1 societati comerciale agricole 





Indicator 





etc. 




9 7 10 9 10 10 10 5 

10 9 10 

8 4 10 7 10 9 10 9 8 

9 10 

10 1 10 8 7 10 10 10 

10 10 9 

4 2 10 5 10 8 8 8 10 

7 

Nota 

medie 

9 

8.54 

8.63 

7.2 

5 3 10 6 10 8 8 8 7 7.22 

f) artizanat 1 5 2 5 7 6 5 7 4.75 

g) agroturism 6 1 10 7 5 6 7 9 10 7.36 

46/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 





Indicator 


10 10 

Nota 

medie 

h) alte domenii 10 10 10 

agricultura 

ecologica 

Din analiza rezultatelor reiese ca prioritatea consta in productiei agricole in aceeasi 

masura cu productia animala si procesarea si industrializarea produselor agricole. 



ocupatii este foarte redus, veniturile obtinandu-se in mediul rural din agricultura de 

subzistenta. 


numai activitati agricole si ci cele non agricole 



JUDEŢUL DÂMBOVIŢA 

1. Caracteristici geografice şi demografice ale judeţului Dâmboviţa 

Judeţul Dâmboviţa are o suprafaţă de 4054 Km 2 (1,70 % din suprafaţa ţării) repartizat 

stfel: 63 % - teren agricol, 29 % păduri şi 9 % curţi construcţii. Judeţul Dâmboviţa este situat 

în partea central-sudică a ţării, suprapunându-se bazinelor hidrografice ale râurilor Ialomiţa şi 

Dâmboviţa. Resursele subsolului sunt variate, cele mai importante fiind zăcămintele de ţiţei şi 

gaze. Relieful judetului este diversificat, fiind dispus în trei trepte de relief care se succed de 

la N spre S, pe o diferenţă de nivel de cca. 2400 m; acestea sunt alcătuite din munţi (9%), 

dealuri (41%) şi câmpii (50%). 

47/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 





Organizarea administrativ teritorială: judeţul cuprinde 2 municipii, 5 oraşe, 82 comune şi 

353 sate. 

Populaţia judeţului Dâmboviţa, în anul 2009, este situată preponderent în mediul rural, 





se poate aprecia ca şi judetul Dâmboviţa are un caracter preponderent rural. 


Resursele umane din judetul Dâmboviţa sunt evidentiate de faptul ca, la momentul 

2008, populatia ocupata insumeaza 198,5 de mii persoane, respectiv 37,43% din totalul 

populatiei, cu o scădere de 4300 persoane faţă de anul 2007. 

Populatia ocupata civila a judetului Dâmboviţa, 


Tabel nr. 16 

mii persoane 

Judeţul Dâmboviţa 2005 2006 2007 2008 



Pescuit şi piscicultură 0,1 0,1 0,1 0,14 


din care: 




Construcţii 5,3 5,8 6,4 7,8 

48/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 






Comerţ 24,3 25,1 27,3 24,2 






Invăţământ 9,3 9,1 9,1 9,2 



Şi în judeţul Dâmboviţa, ca şi în celellate judeţe ale Regiunii Sud Muntenia situatia 










Economia judeţului este complexă, predominantă fiind industria care prezintă un grad 

ridicat de diversificare. Industria prelucrătoare deţine ponderea predominantă (80%) în 

producţia industrială a judeţului cu activităţi preponderente în industria metalurgică (40%), 

industria de maşini şi echipamente, fabricarea materialelor de construcţie şi a altor produse 

din minerale nemetalice, industria de maşini şi aparate electrice, industria chimică, industria 

textilă şi de confecţii, industria alimentară. Industria extractivă se concretizează în 

exploatarea de ţiţei, gaze naturale, cărbune şi agregate minerale pentru construcţii. 

49/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 





Judeţul Dâmboviţa produce energie electrică pe cărbune (Electrocentrala Doiceşti) şi 

hidro (Complexul de micro hidrocentrale de la Dobreşti şi Scropoasa). 

Judeţul Dâmboviţa are cea de-a treia densitate de reţele de drumuri din România cu 

43,0 km la 100 de km 2 . Densitatea reţelei de căi ferate este de 4,2 km la 100 km 2 , situânduse 

sub media naţională de 4,8 km la 100 km 2 . 

În judeţul Dâmboviţa învăţământul este organizat într-un sistem complex care poate 

asigura şcolarizarea la toate nivelurile, un rol important ocupându-l universitatea Valachia cu 

cele 9 facultăţi şi 3 colegii cu profiluri diverse (tehnic, economic, juridic, umanist, teologic). 

Tabel nr. 17 

Produsul intern brut in Judetul Dâmboviţa si Regiunea Sud Muntenia 


Anul Regiunea Sud-Muntenia Judeţul Dâmboviţa 

2004 31439,1 4545,9 

2005 36855,4 5343,1 

2006 44301,4 6402,5 

2007 52013,5 8257,4 

La nivelul judeţului Dâmboviţa activitatea economico - socială se axează pe 

următoarele domenii: industrie prelucrătoare, extractivă, comert; constructii, transporturi si 

comunicatii, asa cum rezulta si din datele de mai jos. 




in judetul Dâmboviţa, in anul 2008 

Tabel nr. 18 



afaceri 

Total 11540069 

50/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 







afaceri 







3819401 









Producţia agricolă este reprezentată echilibrat pe cele două componente : cultura 

vegetală şi creşterea animalelor. 

- Din suprafaţa totală a judeţului, terenul agricol reprezintă 61,% iar 29,8% păduri şi 

terenuri cu vegetaţie forestieră. 

- Din totalul suprafeţei agricole 70,1% sunt terenuri arabile,17,7% păşuni, 8,2% fâneţe, 

4,0% livezi şi vii. 

- În domeniul vegetal ponderea cea mai mare o deţine cultura cerealelor, cartofilor şi 

legumelor. 

În judeţul Dâmboviţa îşi desfăşoară activitatea 3 staţiuni de cercetare ştiinţifică în 

domeniile pomicultură, piscicultură şi creşterea ovinelor. 

Tabel nr 19 

Productia agricola de bunuri si servicii agricole a judetului Dâmboviţa 


51/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 






Total 1504506 1652172 2036431 2117304 

Vegetală 987017 1062106 1567764 1592499 

Animală 516462 588795 466839 523370 



Dâmboviţa il detine suprafata arabila, restul fiind deţinut de păşuni, fâneţe, vii şi livezi. 

Fondul funciar al judetului Dâmboviţa, dupa modul de folosinta, 



Tabel nr. 20 



Arabilă 174921 175055 175055 147764 

Păşuni 44154 43828 43829 43729 

Fâneţe 20362 20362 20362 20287 

Vii 1 333 327 329 329 

Livezi 2 9464 9446 9426 9479 


2 


hectare 



completat de 17primării din totalul de 50, deci de 20,73 % dintre acestea. 


52/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 






Produlesti 2955 216 3589 

Vulcana Bai 2815 420 3026 

Motaieni 11567 286 2244 

Petresti 7142 901 6087 

Brezoaele 3661 152 4156 

Darmanesti 3400 400 5048 

Butimanu 4718 1612 2485 

Potlogi 5199 675 8226 

Glodeni 3078 265 4450 

Racari 7915.5 1099.77 7293 

Buciumeni 2861 286 4652 

Fieni 1831 519 7661 

Uliesti 6146 526 4548 

Nucet 3262 164 4317 

Ocnita 4104 470 4452 

Lunguletu 3307 195 5772 

Moroeni 28739 482 5200 




Din punct de vedere al populatiei, conform graficului, dintre respondenti, 59,61% 

reprezinta populatia comunelor mici, 15,36% populatia comunelor medii si 25,03% populatia 

comunelor mari. 

53/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 





Comunele cu cel mai mare poteţial uman sunt:Potlogi, Fieni, Răcari, Dărmăneşti, 

Petreşti, iar cele cu un potenţial uman scăzut:Butianu, Moţăeni şi Vulcana Băi. 



Comuna 


km 

Asfaltat - 

km 

Pietruit - 

km 

Stabilizat - 

km 

De pământ - 

km 

Produlesti 24 9 15 0 0 

Vulcana 

Bai 

44 11 15 10 8 

Motaieni 38.5 2.33 28 1.7 8 

Petresti 47 31.2 15.8 0 0 

Brezoaele 28.72 16.17 11.65 0.4 0 

54/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 






Comuna 


km 

Asfaltat - 

km 

Pietruit - 

km 

Stabilizat - 

km 

De pământ - 

km 

Darmanesti 33 11 22 0 0 

Butimanu 33 8 25 0 0 

Potlogi 36.23 8 24.13 0 4.1 

Glodeni 22 4.5 17.5 0 0 

Racari 53.57 18.176 35.39 0 0 

Buciumeni 22.5 6 12 0 4.5 

Fieni 35 12 21 0 0 

Uliesti 47.5 17 30.5 0 0 

Nucet 23 16.5 6.5 0 0 

Ocnita 65 3 15 5 42 

Lunguletu 24 14 10 0 0 

Moroeni 83.1 25 50 0 8.1 

In ceea ce priveste infrastructura, din primariile respondente doar 4 au peste 32,25% 

din reteau totala de drumuri , drum asfaltat,iar 11au peste 50% drum pietruit, prin urmare 

starea infrastructurii este buna. 




Vulcana Bai 32 0 23 

Motaieni 9.85 0 19 

Petresti 33 0 2.5 

Brezoaele 0 0 0 


Butimanu 0 0 0 

Potlogi 0 0 35 

55/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 







Racari 3.8 0 53.57 

Buciumeni 18.5 0 5 

Fieni 22 7 22 

Uliesti 0 0 0 

Nucet 21.5 0 23 

Ocnita 26 0 13.1 

Lunguletu 24 0 16 

Moroeni 30 0 20 

76% din respondente au alimentare cu apa, si doar 1 are retea de canalizare şi 70% au 

reţea de gaze, ceea ce determină un grad de urbanizare redus. 


Comuna 

Nr. 

total 

gosp. 

Nr. loc. 

noi 

(ultimii 5 

ani) 

Nr. loc. 

alim. cu 

en. electr. 

Nr. gosp. 

alim. cu 

apă pot. 

Nr. loc. 

alim. cu 

gaze 

Nr. loc. 

racordate la 

canal. 

Nr. 

autoturism. 

Produlesti 1154 114 1154 689 0 0 286 8 

Vulcana 

Bai 

1150 150 1135 736 140 0 600 2 

Motaieni 838 25 838 400 700 0 267 0 

Petresti 1804 117 1800 665 0 0 1200 80 

Brezoaele 1472 58 1472 0 0 0 500 250 

Darmanesti 1780 73 1768 1430 1214 0 737 4 

Butimanu 860 105 860 0 0 0 260 31 

Potlogi 3418 218 3400 0 500 0 0 104 

Glodeni 1500 0 1500 800 0 0 431 7 

Racari 2776 180 2760 220 190 0 582 48 

Buciumeni 1435 0 1435 1425 5 0 640 14 

Fieni 2050 51 2050 1800 2050 1300 1173 20 

Nr. 

ut. 

agri. 

56/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 





Comuna 

Nr. 

total 

gosp. 

Nr. loc. 

noi 

(ultimii 5 

ani) 

Nr. loc. 

alim. cu 

en. electr. 

Nr. gosp. 

alim. cu 

apă pot. 

Nr. loc. 

alim. cu 

gaze 

Nr. loc. 

racordate la 

canal. 

Nr. 

autoturism. 

Uliesti 1425 100 1425 0 0 0 150 0 

Nucet 1329 100 1324 700 100 0 420 50 

Ocnita 1252 70 1252 1252 350 0 704 3 

Lunguletu 1522 71 1522 0 382 0 784 587 

Moroeni 2270 260 2250 1570 1250 0 462 15 

Nr. 

ut. 

agri. 



Dacă în ceea ce priveşte alimentarea cu energie electrică peste 99,68% din gospodării 

sunt alimentate, 41,69 % sunt alimetate cu apa potabilă, 4,64% sunt racordate la canalizare 

şi 24,54 nu are reţea de gaze. 


Total 

populaţie 


social 


agricultură 

Familii nou 

constituite 

Comuna 2007 2008 2009 2007 2008 2009 2007 2008 2009 

Produlesti 3589 81 72 63 34 24 14 

Vulcana 

Bai 

3026 120 133 140 400 500 700 25 14 15 

Motaieni 2244 200 250 306 57 57 60 14 5 13 

Petresti 6087 1200 1600 1400 910 882 837 47 38 40 

Brezoaele 4156 0 0 0 415 435 450 29 28 25 

Darmanesti 5048 87 95 100 490 515 540 45 31 30 

Butimanu 2485 81 72 64 14 23 21 

Potlogi 8226 550 523 480 2220 2100 1875 145 51 47 

Glodeni 4450 41 44 43 11 11 14 20 26 20 

Racari 7293 130 128 140 0 450 500 79 47 28 

Buciumeni 4652 212 249 301 24 31 35 

57/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 





Total 

populaţie 


social 


agricultură 

Familii nou 

constituite 

Fieni 7661 85 90 105 0 0 2 47 53 37 

Uliesti 4548 60 63 60 680 650 719 34 16 20 

Nucet 4317 254 308 407 320 325 320 34 28 22 

Ocnita 4452 305 268 275 42 45 49 37 28 21 

Lunguletu 5772 52 40 31 17 21 32 

Moroeni 5200 365 340 290 520 520 520 75 34 26 


sunt în procent de 23,26%, familiile nou constituite sunt în procent de 1,57%, rezultand un 

procent destul de ridicat al famiilor asistate social. 




muncă, dispunand de un venit redus si limitat in timp. 

Comuna 


subzistenţă 

Nr. 

şomeri 




Vulcana 

Bai 

900 60 300 

Motaieni 160 105 150 

Petresti 2300 103 800 




Potlogi 2072 1602 1831 


Racari 500 52 134 

58/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 





Comuna 


subzistenţă 

Nr. 

şomeri 



Buciumeni 545 112 39 

Fieni 0 100 200 

Uliesti 1400 40 1100 

Nucet 200 59 300 

Ocnita 0 181 248 


Moroeni 650 325 957 


Comuna 

Nr. pers. care au părăsit comuna în 

ultimii 5 ani 



Sold migrator 

mediu 

Produlesti 28 17 -11 

Vulcana 

Bai 

500 30 -470 

Motaieni 12 20 8 

Petresti 100 30 -70 


Darmanes 

ti 

25 15 -10 


Potlogi 680 180 -500 


Racari 134 0 -134 

Buciumen 

i 

49 24 -25 

Fieni 0 

Uliesti 3 20 17 

Nucet 0 

Ocnita 0 


59/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 





Comuna 

Nr. pers. care au părăsit comuna în 

ultimii 5 ani 



Sold migrator 

mediu 

Moroeni 215 60 -155 





Indicator 

Frecvenţă 

răspunsuri 

a) resurse financiare insuficiente //////////////// 16 

b) resurse umane insuficient instruite //// 4 

c)infrastructura si utilitatile insuficiente ////////// 10 


agroalimentare si industrial realizate in comuna /////////////// 15 

e) altele 

Total 

/ 1 

Altele 

Lipsa locurilor de 

munca 




impozitelor locale, dar si de posibilitatile reduse de valorificare a produselor agroalimentare si 

industriale realizate in comuna. 


Indicator 

Frecvenţă 

răspunsuri 

Total 

a) institutii ale statului ////// 6 

Altele 

Consiliul Judetean, Prefectura, Ministerul 

Dezvoltarii Regionale 

b) cooperatia mestesugareasca de 

60/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 





Indicator 

consum 

Frecvenţă 

răspunsuri 

Total 

c) sistemul bancar ///// 5 

d) scoala //////// 8 

e) biserica ///// 5 

f) organizatii neguvernamentale //////// 8 

Altele 

g) altele / 1 Institutii sanitare 

Se contureaza concluzia ca autoritatile deconcentrate ale statului ar trebui sa raspunda 

mai prompt si sa se implice efectiv in identificare a si rezolvarea problemelor comunitatilor 

locale, dar si ONG si scoala. 


Indicator 





etc. 




10 4 6 10 10 9 8 4 9 8 8 

10 7 9 2 4 

10 10 8 10 8 9 8 8 8 7 7 

10 6 10 3 6 

10 2 7 10 9 6 8 1 10 6 6 6 

8 10 5 8 

2 5 8 6 3 8 8 7 8 9 5 7 8 3 

5 

10 4 8 9 7 7 8 2 10 7 10 5 

9 2 4 

f) artizanat 2 3 2 5 4 2 2 7 5 4 1 1 1 3 

g) agroturism 

5 5 5 4 4 1 10 10 7 5 1 3 

10 

Nota 

medie 

h) alte domenii 10 10 

7.37 

8 

7 

6.13 

6.8 

5.38 

locuri de 

munca 

61/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 





Din analiza rezultatelor reiese ca prioritatea consta in dezvoltarea productiei animale si 

procesarea si industrailizarea produselor agricole care ar determina crearea de noi locuri de 

munca in mediul rural. 






numai activitati agricole si ci cele non agricole, respectiv mica industrie . 

‣ Dezvioltarea infrastructurii si a retelelor de utilitati ar putea constitui o sursa de 


JUDEŢUL GIURGIU 

1. Caracteristici geografice şi demografice ale judeţului Giurgiu 

Judeţul Giurgiu este situat în partea de sud a României, pe cursul inferior al Dunării, 

străbătut de paralela de 43 53’ latitudine nordică şi de meridianul 25 59’ longitudine estică. 

Amplasarea pe malul Dunării de-a lungul a 72 km conferă judeţului posibilitatea de a 

avea legături fluviale cu ţările riverane şi Marea Neagră. Vecinii săi sunt : judeţul Călăraşi la 

est, judeţul Teleorman la vest, judeţul Ilfov şi judeţul Argeş la nord-vest şi judeţul Dîmboviţa 

la nord. 

Suprafaţa judeţului este de 3526 km 2 , reprezentând 1,5 % din suprafaţa ţării. 

Reşedinţa judeţului este municipiul Giurgiu , aflat la 64 km de capitala ţării pe ruta 

Bucureşti-Sofia-Atena sau Bucureşti-Istambul. 

Giurgiu este un important punct de trecere a frontierei pentru traficul de mărfuri şi persoane. 

Municipiul Giurgiu este unul dintre cele mai importante porturi româneşti la Dunăre. 

62/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 





In nordul judeţului sunt în exploatare zăcăminte de ţiţei , iar din albiile Dunării şi râurilor 

ce străbat judeţul sunt extrase nisipuri şi pietrişuri. 

Apartinând Câmpiei Române, suprafaţa judeţului este alcătuită din păduri şi terenuri 

arabile. 

Judeţul Giurgiu are în componenţă un municipiu, două oraşe, 51 comune şi 167 sate. 

Populaţia judeţului Giurgiu reprezinta 1,3 % din populaţia României. 


Resursele umane din judetul Giurgiu sunt evidentiate de faptul ca, la momentul 2008, 

populatia ocupata insumeaza 88 de mii persoane, respectiv 31,14% din totalul populatiei, 

cu o crestere de 4000 persoane faţă de anul 2007. 

Tabel nr. 21 

Populatia ocupata civila a judetului Giurgiu 


mii persoane 

Judeţul Giurgiu 2005 2006 2007 2008 




din care: 



Energie electrică şi termică, gaze si apă 1,2 1.1 1,1 1,1 

Construcţii 3,8 4,2 4,9 6,6 

Comerţ 6,3 6,8 7,6 7,2 



63/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 









Invăţământ 3,2 3,23,5 3,4 3,8 



Şi în judeţul Giurgiu ca şi în celellate judeţe ale Regiunii Sud Muntenia situatia ocuparii 










În economia judeţului Giurgiu se disting ca activităţi cu pondere semnificativă, agricultura, 

industria şi comerţul. 

În cadrul industriei judeţului reprezentative sunt: industria alimentară şi a băuturilor, 

extracţia petrolului şi gazelor naturale, industria textilă şi a confecţiilor din textile. 

În judeţ există 2 parcuri industriale: 

- Parcul Tehnologic şi Industrial Giurgiu Nord - unde îşi desfăşoară activitatea 13 

societăţi comerciale cu cca. 1.500 salariaţi, cu posibilităţi de extindere până la 3.500 salariaţi, 

în domeniile: ţesătorie, confecţii textile, mobilă, etc.; 

- Parcul Industrial Bolintin Deal – în suprafaţă de 143 ha care nu este funcţional. 

64/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 





Tabel nr. 22 

Produsul intern brut in Judetul Giurgiu si Regiunea Sud Muntenia 


Anul Regiunea Sud-Muntenia Judeţul Giurgiu 

2004 31439,1 2382,1 

2005 36855,4 2132,9 

2006 44301,4 2477,6 

2007 52013,5 2647,1 

La nivelul judeţului Giurgiu activitatea economico - socială se axează pe următoarele 

domenii: comert, constructii si industria prelucratoare. 




in judetul Giurgiu in anul 2008 

Tabel nr. 23 



afaceri 

Total 5648 











2593 

65/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 








afaceri 




Producţia agricolă este reprezentată echilibrat pe cele două componente: cultura 

vegetală şi creşterea animalelor, dupa cum reiese din Tabelul 24. 

Tabel nr 24 

Productia agricola de bunuri si servicii agricole a judetului Giurgiu 



Total 897676 868834 615451 1263699 

Vegetală 491678 477940 267431 860148 

Animală 402585 386777 342114 348976 


Asa cum se vede din tabelul nr.25, aproximativ 93,72% din potentialul agricol al 

judetului Giurgiu il detine suprafata arabila, restul fiind deţinut de păşuni, fâneţe, vii şi livezi. 

Tabel nr. 25 

Fondul funciar al judetului Giurgiu dupa modul de folosinta, 


hectare 




Arabilă 261082 260733 259595 259360 

Păşuni 11776 12005 12775 12631 

66/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 






Fâneţe 82 82 82 82 

Vii 1 4194 4194 4152 4119 

Livezi 2 831 721 578 552 


2 







Vedea 8087 132 3002 

Joita 2399 2018 3675 

Cosoba 1438 93 2736 

Greaca 3274 545 2589 

Letca Noua 7764 411 3500 

Varasti 4787 235 5848 

Toporu 9148 585 2307 

Slobozia 5313 135 2630 

Gogosari 12068,6 923,86 2004 



chestionarului 4comune mici, 1 comune medii si 4 comune mari. 


populatia comunelor mici, 9,30% populatia comunelor medii si 38,32% populatia comunelor 

mari. 

67/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 





Comunele cu cel mai mare poteţial uman sunt:Varasti, Joita si Vedea, iar cele cu un 

potenţial uman scăzut:Toporu, slobozia si Gogosari. 



Comuna 


km 

Asfaltat - 

km 

Pietruit - 

km 

Stabilizat - 

km 

De pământ - 

km 

Vedea 23 5 18 0 0 

Joita 40 20 8 10 2 

Cosoba 15,2 10 2,5 0 2,7 

Greaca 32,63 3,9 4,2 24,53 0 

68/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 






Comuna 

Letca 

Noua 


km 

Asfaltat - 

km 

Pietruit - 

km 

Stabilizat - 

km 

De pământ - 

km 

80 20 26 4 30 

Varasti 31,6 1,6 10 10 10 

Toporu 66 0 42 30 18 

Slobozia 13 1 1 10 1 

Gogosari 45 17,5 7,5 5 15 

In ceea ce priveste infrastructura, din primariile respondente doar 2 au peste 50% din 

reteau totala de drumuri , drum asfaltat,iar 2au peste 50% drum pietruit, prin urmare starea 

infrastructurii este extrem de redusa. 




Joita 0 0 23 

Cosoba 0 0 4,5 

Greaca 0 0 0 

Letca Noua 0 0 0 

Varasti 12 0 0 

Toporu 14 0 0 

Slobozia 13 0 0 

Gogosari 5 0 0 

55% din respondente au alimentare cu apa, şi 22% au reţea de gaze, ceea ce 

determină un grad de urbanizare extrem de redus. 

69/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 






Comuna 

Nr. 

total 

gosp. 

Nr. loc. 

noi 

(ultimii 5 

ani) 

Nr. loc. 

alim. cu 

en. electr. 

Nr. gosp. 

alim. cu 

apă pot. 

Nr. loc. 

alim. cu 

gaze 

Nr. loc. 

racordate la 

canal. 

Nr. 

autoturism. 

Vedea 1164 10 1160 780 0 0 420 211 

Joita 1145 400 1145 0 117 0 570 20 

Cosoba 811 110 800 0 0 0 520 20 

Greaca 1250 22 1250 1245 0 0 145 6 

Letca Noua 1500 100 1500 0 0 0 200 15 

Varasti 2230 180 2230 0 0 0 2087 30 

Toporu 1650 6 1640 170 0 0 85 7 

Slobozia 898 15 898 810 0 0 300 10 

Gogosari 1545 10 1545 250 0 0 30 70 

Nr. 

ut. 

agri. 

În ceea ce priveşte construirea de noi locuinţe media este de 7% locuinţe noi, prin 



sunt alimentate, 26,7 % sunt alimetate cu apa potabilă, niciuna nu este racordata la 

canalizare şi 0,96% au reţea de gaze. 


Total 

populaţie 


social 


agricultură 

Familii nou 

constituite 

Comuna 2007 2008 2009 2007 2008 2009 2007 2008 2009 

Vedea 3002 90 72 80 0 0 0 10 15 17 

Joita 3675 20 19 22 82 84 85 23 27 21 

Cosoba 2736 30 29 21 68 78 83 20 19 15 

Greaca 2589 3 3 5 435 370 340 13 7 14 

Letca 3500 95 95 95 3000 3000 3000 300 300 300 

70/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 





Noua 

Total 

populaţie 


social 


agricultură 

Familii nou 

constituite 

Varasti 5848 68 68 94 475 363 339 41 33 21 

Toporu 2307 98 115 125 246 196 145 15 22 18 

Slobozia 2630 90 83 60 750 720 670 14 5 5 

Gogosari 2004 15 17 16 300 300 300 26 10 5 




este redus,rezultand din procentul mic al famiilor asistate social. 


Comuna 


subzistenţă 

Nr. 

şomeri 




Joita 0 29 15 

Cosoba 0 29 300 

Greaca 1210 93 160 

Letca 

Noua 

1500 30 300 

Varasti 0 42 24 

Toporu 1614 10 150 





muncă. Aceste categorii de persoane in procent de 30% traiesc cu venituri mici si limitate in 

timp. 

71/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 






Comuna 



Nr. pers. care s-au stabilit în comună 


Sold migrator 

mediu 


Joita 25 30 5 

Cosoba 0 35 35 

Greaca 50 32 -18 

Letca 

Noua 

30 70 40 

Varasti 63 57 -6 

Toporu 420 20 -400 







Indicator 

Frecvenţă 

răspunsuri 

a) resurse financiare insuficiente ///////// 9 

b) resurse umane insuficient instruite // 2 

c)infrastructura si utilitatile insuficiente ///// 5 


agroalimentare si industrial realizate in comuna ///// 5 

e) altele ///////// 9 

Total 

Altele 

72/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 








impozitelor locale. 


Indicator 

Frecvenţă 

răspunsuri 

Total 

a) institutii ale statului // 2 

b) cooperatia mestesugareasca de 

consum 

c) sistemul bancar // 2 

d) scoala //// 4 

e) biserica /// 3 

f) organizatii neguvernamentale //// 4 

g) altele 

Altele 

Prefectura, Consiliul Judetean, Structuri 

Economice ale statului 





Indicator 



Nota 

medie 

8 10 10 10 10 10 10 5 

7 8,88 

b) productie animala 9 10 5 8 10 10 4 5 7,62 

c) procesarea si industrializarea produselor agricole 4 7 1 9 10 8 1 10 6,25 

d) mica industrie - lemn, metal, materiale de constructii, etc. 6 7 1 6 6 4 1 10 5,12 

73/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 





Indicator 


Nota 

medie 

e) servicii diverse(intretinere si reparatii in constructii si bunuri, 

transport, etc) 4 9 8 4 6 5 1 10 5,87 

f) artizanat 1 5 1 4 2 1 10 3,42 

g) agroturism 1 7 1 8 10 1 1 10 4,87 

h) alte domenii 

8 10 10 10 10 10 10 5 

7 8,88 

Din analiza rezultatelor reiese ca prioritatea consta in dezvoltarea productiei agricole 

dar si productia animala si procesarea si industrializarea produselor agricole. 









JUDEŢUL IALOMIŢA 

1. Caracteristici geografice şi demografice ale judeţului Ialomita 

Judetul Ialomita se afla in partea de sud-est a tarii, in Campia Baraganului, la 

interferenta unor vechi si importante drumuri comerciale, prin care capitala tarii este legata cu 

Moldova si cu litoralul Marii Negre . Suprafata totala a judetului Ialomita la 31.12.2008 este 

de 445.289 ha, din care: 374.178 ha (84,0%) suprafata agricola; 26.152 ha (5,9% ) suprafata 

cu vegetatie forestiera; 13.113 ha (2,94% ) terenuri sub ape ; 31.846 ha terenuri cu alta 

destinatie din care: drumuri si constructii (80,62%) si terenuri neproductive (19,38%). 

74/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 





Judetul Ialomita are in componenta sa 3 municipii incadrate, potrivit legii, ca localitati de 

rangul II (Slobozia, Urziceni si Fetesti), 4 orase (Amara, Cazanesti, Fierbinti si Tandarei) care 

au rangul III si 59 de comune, cu un total de 126 de sate (59 de sate -cele resedinta de 

comuna - avand rangul IV, iar restul de sate avand rangul V 

Populatia judetului Ialomita inregistrata la 1 ianuarie 2009 era de 288.472 locuitori, din 

care : 

- 46,0 % mediul urban 

- 54,0 % mediul rural 

Dintre acestia, 49,01 % sunt barbati si 50,99% femei. 

Dupa nationalitate, ponderea este urmatoarea: 278.143 romani (95,34%), 12.178 

populatie rroma ( 4,1%) si restul de 1.417 locuitori sunt reprezentanti ai 27 de alte 

nationalitati. 


Resursele umane din judetul Ialomita sunt evidentiate de faptul ca, la momentul 2008, 


populatiei, cu o scadere de 6000 persoane faţă de anul 2007. 

Tabel nr. 26 

Populatia ocupata civila a judetului Ialomita 


mii persoane 

Judeţul Ialomiţa 2005 2006 2007 2008 



Pescuit şi piscicultură 0,3` 0,3 0,3 - 


75/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 






din care: 



Energie electrică şi termică, gaze si apă 1 0,8 0,9 1,6 

Construcţii 3,6 4,6 5,1 6,2 

Comerţ 10,1 10,7 11,5 12,1 


Transport, depozitare şi comunicatii 3 3,9 4,1 4,3 


Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 3 3,1 3,4 0,2 


Invăţământ 4,1 4,1 4,2 4,1 



Şi în judeţul Ialomita ca şi în celellate judeţe ale Regiunii Sud Muntenia situatia ocuparii 










Mediul de afaceri era reprezentat la finele anului 2008 de un numar de aproape 10.032 

agenti economici inmatriculati, din care cei mai multi sunt constituiti in societati comerciale cu 

76/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 





raspundere limitata , asociatii familiale si activitati cu caracter independent . Repartitia 

teritoriala a agentilor economici este : 34% in Slobozia, 13% la Fetesti, 11% la Urziceni, 5% 

la tandarei si 37% in mediul rural. Dupa domeniul principal de activitate 9,3% agenti 

economici desfasoara activitati in industrie, 7,5% in agricultura, 2,8% in constructii, 64,8% in 

comert, 15,6% in servicii. in judet sunt inmatriculate 287 de societati comerciale cu 

participare straina la capitalul social. 

Industria judetului Ialomita are ca principale ramuri: 

- producerea ingrasamintelor chimice 

- industria alimentara (a zaharului, a uleiurilor comestibile, preparatelor din carne si a 

conservelor de legume, fructe si carne, laptelui si produselor lactate, paine si produse de 

panificatie) 

- industria confectiilor, tricotajelor si materialelor de constructii 

- producerea de aparate electronice, mobila si prelucrarea lemnului, producerea 

alcoolului si a bauturilor alcoolice, lacuri si vopsele, productie tipografica etc. 

Agricultura in judetul Ialomita este reprezentata de un sector preponderent privat care 

detine, ca urmare a aplicarii Legilor fondului funciar, peste 351.000 ha, adica 94% din 

suprafata agricola a judetului. 

Judetul Ialomita produce anual, in medie, peste 700.000 tone cereale, 160.000 de tone 

plante oleaginoase, peste 100.000 de tone legume etc. 

Dispunand de o larga baza cerealiera si furajera judetul Ialomita are conditii si pentru 

cresterea animalelor, efectivele insumand aproximativ 33 mii capete bovine, 134 mii capete 

porcine, 154 mii capete ovine si caprine, 15 mii capete cabaline, 2,3 milioane pasari si altele. 

Tabel nr. 27 

Produsul intern brut in Judetul Ialomita si Regiunea Sud Muntenia 


Anul Regiunea Sud-Muntenia Judeţul Ialomiţa 

2004 31439,1 2900,3 

77/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 





Anul Regiunea Sud-Muntenia Judeţul Ialomiţa 

2005 36855,4 2931,9 

2006 44301,4 3341,3 

2007 52013,5 3345,7 

La nivelul judeţului Ialomita activitatea economico - socială se axează pe următoarele 

domenii: comert, constructii si industria prelucratoare. 




in judetul Ialomita in anul 2008 

Tabel nr. 28 



afaceri 

Total 5872 















2803 

78/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 







- Din suprafaţa totală a judeţului, terenul agricol reprezintă 84,08% , iar din totalul 

suprafeţei agricole 79% sunt terenuri arabile si 4,84% păşuni. 

Tabel nr 29 

Productia agricola de bunuri si servicii agricole a judetului Ialomita 



Total 10035893 1042704 684765 1689807 

Vegetală 651968 694168 346081 1290473 

Animală 345461 339176 311869 360629 



Ialomita il detine suprafata arabila, restul fiind deţinut de păşuni, fâneţe, vii şi livezi. 

Fondul funciar al judetului Ialomita dupa modul de folosinta, 


Tabel nr. 30 

hectare 

Judeţul Ialomiţa 2005 2006 2007 2008 2009 

Suprafaţa totală 445289 445289 445289 445289 445289 

Suprafaţa agricola din care: pe categorii de 

folosinţă 374401 374614 374477 347178 374356 

Arabilă 351508 351669 351838 351840 351846 

Păşuni 18031 18001 18135 17951 18131 

Fâneţe - - - - - 

Vii 1 4477 4551 4185 4075 4070 

Livezi 2 385 393 319 312 309 


79/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 





2 







Albesti 5916 195 1228 

Calelia 3735 148 1426 

Giurgeni 12797 76 1554 

Valea Ciorii 5248 2231 2090 

Buesti 2586 1300 

Ciulnita 6621,95 548,48 2562 

Milosesti 5180 151 2825 

Bucu 4301 192 2538 





populatia comunelor mici, 54,34% populatia comunelor medii si 10% populatia comunelor 

mari. 

80/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 





Comunele cu cel mai mare poteţial uman sunt:Milosesti, Bucu si Valea Ciorii, iar cele cu 

un potenţial uman scăzut:Albesti, Buiesti si Calelia. 



Comuna 


km 

Asfaltat - 

km 

Pietruit - 

km 

Stabilizat - 

km 

De pământ - 

km 

Albesti 25 2,5 19 0 3,5 

Calelia 11,35 1,5 9,85 0 0 

Giurgeni 11 3 7,5 0 0,5 

Valea 

Ciorii 

25,57 0,96 24,61 0 0 

Buesti 14 3,6 8,4 0 2 

81/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 






Comuna 


km 

Asfaltat - 

km 

Pietruit - 

km 

Stabilizat - 

km 

De pământ - 

km 

Ciulnita 28,06 0,7 27,36 0 0 

Milosesti 28 0,24 5,82 0 21,94 

Bucu 20,43 3,6 16,83 0 0 

In ceea ce priveste infrastructura, din primariile respondente doar 7 comuneau peste 

50% drum pietruit, prin urmare starea infrastructurii este nesatisfacatoare. 



Albesti 25 0 0 

Calelia 0 0 0 

Giurgeni 11 0 0 

Valea Ciorii 25,5 0 0 

Buesti 12 0 0 

Ciulnita 29 0 0 

Milosesti 0 0 0 

Bucu 16 0 0 

66% din respondente au alimentare cu apa, şi nuau retea de canalizare si reţea de 

gaze, ceea ce determină un grad de urbanizare extrem de redus. 


Comuna 

Nr. 

total 

gosp. 

Nr. loc. 

noi 

(ultimii 5 

ani) 

Nr. loc. 

alim. cu 

en. electr. 

Nr. gosp. 

alim. cu 

apă pot. 

Nr. loc. 

alim. cu 

gaze 

Nr. loc. 

racordate la 

canal. 

Nr. 

autoturism. 

Albesti 712 8 712 523 0 0 30 0 

Nr. 

ut. 

agri. 

82/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 





Comuna 

Nr. 

total 

gosp. 

Nr. loc. 

noi 

(ultimii 5 

ani) 

Nr. loc. 

alim. cu 

en. electr. 

Nr. gosp. 

alim. cu 

apă pot. 

Nr. loc. 

alim. cu 

gaze 

Nr. loc. 

racordate la 

canal. 

Nr. 

autoturism. 

Calelia 529 4 518 0 0 0 79 5 

Giurgeni 519 15 519 519 0 0 121 24 

Valea 

Ciorii 

758 26 750 200 0 0 130 5 

Buesti 497 22 494 412 0 0 31 0 

Ciulnita 992 50 992 698 0 0 253 10 

Milosesti 1049 23 1045 0 0 0 156 4 

Bucu 1000 83 1000 497 0 0 397 8 

Nr. 

ut. 

agri. 




sunt alimentate, 47,04 % sunt alimetate cu apa potabilă, niciuna nu este racordata la 

canalizare şi gaze. 


Total 

populaţie 


social 


agricultură 

Familii nou 

constituite 

Comuna 2007 2008 2009 2007 2008 2009 2007 2008 2009 

Albesti 1228 0 75 0 0 132 114 0 17 4 

Calelia 1426 21 17 19 203 190 199 6 4 3 

Giurgeni 1554 0 0 0 2 2 2 13 14 9 

Valea 

Ciorii 

2090 180 160 150 0 0 0 11 8 12 

Buesti 1300 35 29 36 0 0 0 4 3 9 

Ciulnita 2562 46 81 54 30 30 30 17 20 9 

Milosesti 2825 230 265 282 165 145 140 11 13 12 

Bucu 2538 8 5 10 0 0 0 11 6 10 

83/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 








este crescut. 


Comuna 


subzistenţă 

Nr. 

şomeri 



Albesti 250 60 400 

Calelia 65 22 30 

Giurgeni 377 23 350 

Valea 

Ciorii 

1500 0 300 

Buesti 220 12 54 

Ciulnita 270 100 350 


Bucu 205 65 90 




timp. 


Comuna 





Sold migrator 

mediu 

Albesti 3 11 8 

Calelia 10 12 2 

84/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 





Comuna 





Sold migrator 

mediu 

Giurgeni 17 5 -12 

Valea 

Ciorii 

25 43 18 

Buesti 26 30 4 

Ciulnita 13 18 5 


Bucu 22 48 26 

Soldul migrator, per ansamblul respondenţilor este pozitiv. Aceasta arata ca judetul nu 




Indicator 

Frecvenţă 

răspunsuri 

a) resurse financiare insuficiente /////// 7 

b) resurse umane insuficient instruite // 2 

c)infrastructura si utilitatile insuficiente ///// 5 


agroalimentare si industrial realizate in comuna ////// 6 

e) altele 

Total 

// 2 

Altele 

Locuri de munca, 

Lipsa de 

investitori 




impozitelor locale, dar si de posibilitatile de valorificare a produselor agroalimentare si 

industriale realizate in comuna. 

85/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 






Indicator 

Frecvenţă 

răspunsuri 

Total 

a) institutii ale statului ////// 6 

b) cooperatia 


consum 

/ 1 

c) sistemul bancar // 2 

d) scoala // 2 

e) biserica / 1 



//// 4 

g) altele / 1 

Altele 

Ministerul Agriculturii, MAI, Institutia Prefectului, Consiliul 

Judetean, OCPI, ISU, APM, DSV, DSP, APIA, ADR - 

Sud Muntenia, APDRP - Ministerul Culturii 





Indicator 




Nota 

medie 

10 10 10 10 10 10 10 

10 10 

10 10 10 10 10 10 9 

10 9,87 

c) procesarea si industrializarea produselor agricole 10 5 9 3 6 10 9 7 7,37 

d) mica industrie - lemn, metal, materiale de constructii, etc. 8 1 8 1 10 10 8 9 6,87 

e) servicii diverse(intretinere si reparatii in constructii si bunuri, 

transport, etc) 8 5 9 5 9 7 8 8 7,37 

f) artizanat 8 1 8 1 7 5 6 5,14 

86/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 





Indicator 


Nota 

medie 

g) agroturism 9 1 10 10 8 3 4 6,42 


10 10 10 10 10 10 10 

10 10 

Din analiza rezultatelor reiese ca prioritatea consta in dezvoltarea productiei agricole si 

animale si servicii 

De asemenea o posibilitate de dezvoltare in mediul rural din judetul Ialomita ar 

reprezenta-o mica industrie. 



ocupatii este redus, veniturile obtinandu-se in mediul rural din agricultura, 




locuri de munca si de venituri stabile si pe o perioada mai lunga de timp. 

JUDEŢUL PRAHOVA 

1. Caracteristici geografice şi demografice ale judeţului Prahova 

Judeţul Prahova are o suprafaţă de 4054 Km 2 (1,70 % din suprafaţa ţării) repartizat 

stfel: 63 % - teren agricol, 29 % păduri şi 9 % curţi construcţii. Judeţul Prahova este situat în 

partea central-sudică a ţării, suprapunându-se bazinelor hidrografice ale râurilor Ialomiţa şi 

Prahova. Resursele subsolului sunt variate, cele mai importante fiind zăcămintele de ţiţei şi 

gaze. Relieful judetului este diversificat, fiind dispus în trei trepte de relief care se succed de 

la N spre S, pe o diferenţă de nivel de cca. 2400 m; acestea sunt alcătuite din munţi (9%), 

dealuri (41%) şi câmpii (50%). 

87/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 





Organizarea administrativ teritorială: judeţul cuprinde 2 municipii, 5 oraşe, 82 comune şi 

353 sate. 

Populaţia judeţului Prahova în anul 2009, este situată preponderent în mediul rural, 





se poate aprecia ca şi judetul Prahova are un caracter preponderent rural. 


Resursele umane din judetul Prahova sunt evidentiate de faptul ca, la momentul 2008, 


populatiei, cu o scadere de 1,3 mii persoane faţă de anul 2007. 

Tabel nr. 31 

Populatia ocupata civila a judetului Prahova 


mii persoane 

Judeţul Prahova 2005 2006 2007 2008 



Pescuit şi piscicultură - -- -- - 


din care: 




88/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 






Construcţii 19,2 22,0 23,5 27,9 

Comerţ 34,7 37,6 39,9 38,3 





Administraţie publică şi apărare 4,8 4,6 6,4 6,.5 

Invăţământ 12,3 12,0 11,8 12,1 



Şi în judeţul Prahova ca şi în celellate judeţe ale Regiunii Sud Muntenia situatia ocuparii 










Economia judeţului este complexă, predominantă fiind industria care prezintă un grad 

ridicat de diversificare. Industria prelucrătoare deţine ponderea predominantă (80%) în 

producţia industrială a judeţului cu activităţi preponderente în industria metalurgică (40%), 

industria de maşini şi echipamente, fabricarea materialelor de construcţie şi a altor produse 

din minerale nemetalice, industria de maşini şi aparate electrice, industria chimică, industria 

89/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 





textilă şi de confecţii, industria alimentară. Industria extractivă se concretizează în 

exploatarea de ţiţei, gaze naturale, cărbune şi agregate minerale pentru construcţii. 

Judeţul Prahova produce energie electrică pe cărbune (Electrocentrala Doiceşti) şi hidro 

(Complexul de micro hidrocentrale de la Dobreşti şi Scropoasa). 

Judeţul Prahova are cea de-a treia densitate de reţele de drumuri din România cu 43,0 

km la 100 de km 2 . Densitatea reţelei de căi ferate este de 4,2 km la 100 km 2 , situându-se sub 

media naţională de 4,8 km la 100 km 2 . 

În judeţul Prahova învăţământul este organizat într-un sistem complex care poate 

asigura şcolarizarea la toate nivelurile, un rol important ocupându-l universitatea Valachia cu 

cele 9 facultăţi şi 3 colegii cu profiluri diverse (tehnic, economic, juridic, umanist, teologic). 

Tabel nr. 32 

Produsul intern brut in Judetul Prahova si Regiunea Sud Muntenia 


Anul Regiunea Sud-Muntenia Judeţul Prahova 

2004 31439,1 8028,5 

2005 36855,4 11167,6 

2006 44301,4 13775,3 

2007 52013,5 16255,8 

La nivelul judeţului Prahova activitatea economico - socială se axează pe 

următoarele domenii: industria prelucratoare si comertul. 

Tabel nr. 33 



in judetul Prahova in anul 2008 


90/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 







afaceri 

Total 41466 








11419 










- Din suprafaţa totală a judeţului, terenul agricol reprezintă 58,24,% , iar din totalul 

suprafeţei agricole 52,77% sunt terenuri arabile si 25,22% păşuni. 

Tabel nr 34 

Productia agricola de bunuri si servicii agricole a judetului Prahova 



Total 1010938 1062600 1032022 1613979 

Vegetală 492491 559712 582717 1022187 

Animală 507009 491411 433940 573593 


91/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 






judetului Prahova il detine suprafata arabila, restul de 25,22 fiind deţinut păşuni, 14,60 

fâneţe,restul vii şi livezi. 

Fondul funciar al judetului Prahova dupa modul de folosinta, 


Tabel nr. 35 

hectare 




Arabilă 145338 145088 145652 144964 

Păşuni 71777 71842 70084 69279 

Fâneţe 36780 36877 38921 40127 

Vii 1 8830 8829 8559 8572 

Livezi 2 12756 12608 11804 11736 


2 




completat de 18primării din totalul de 90, deci de 20 % dintre acestea. 



Carbunesti 2050 520 1847 

Magureni 4801 468 6644 

Secaria 4627 622 1324 

Blejoi 2024 800 8343 

92/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 






Aricestii Rahtivani 8152 1245 8341 

Valea Calugareasca 5863 1214 10500 

Telega 4019 1102 5904 

Salciile 3980 176 1976 

Fantanele 1813 261 2251 

Sotrile 2941 909,35 3429 

Vadu Sapat 1951 204 1845 

Teisani 2928 650 3697 

Gura Vitioarei 3306 582,1 6147 

Albesti-Paleologu 5000 215 5901 

Filipestii de Padure 4864 658,5 10323 

Fulga 7237 360 3687 

Gherghita 3470 320 1905 







93/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 





Comunele cu cel mai mare poteţial uman sunt:Valea Calugareasca, Filipestii de padure, 

Blejoi si Arcestii Rahtivari, iar cele cu un potenţial uman scăzut:Gherghita, Secaria si 

Carbunesti. 



Comuna 

Reţeaua totală de 

drumuri - km 

Asfaltat - 

km 

Pietruit - 

km 

Stabilizat - 

km 

De pământ - 

km 

Carbunesti 16 7 9 0 0 

Magureni 65 30 7 0 28 

Secaria 120 2 14 5 99 

Blejoi 60 30 3,8 0 26,2 

Aricestii Rahtivani 57,2 4,8 9,2 0 0 

Valea 

Calugareasca 

35,64 12,4 8,11 1,1 14 

94/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 






Comuna 


drumuri - km 

Asfaltat - 

km 

Pietruit - 

km 

Stabilizat - 

km 

De pământ - 

km 

Telega 115 20,3 37 0 57,7 

Salciile 18 16 2 0 0 

Fantanele 30 6 18 12 6 

Sotrile 52,5 4,8 30 0 17,7 

Vadu Sapat 15 5 8 0 2 

Teisani 51,8 22,1 26,7 0 3 

Gura Vitioarei 35,645 18 15,645 21 0 

Albesti-Paleologu 68 41 18 6 3 

Filipestii de 

Padure 

45 41,5 2 0 1,5 

Fulga 24 20 4 0 0 

Gherghita 25,5 25,5 0 0 0 

In ceea ce priveste infrastructura, din primariile respondente doar 7 comuneau peste 

50% drum pietruit, prin urmare starea infrastructurii este buna. 




Magureni 20 0 31 

Secaria 22,3 0 0 

Blejoi 30 1,47 28 

Aricestii Rahtivani 39,1 0 51,055 

Valea Calugareasca 35 11 12 

Telega 54 0 6 

Salciile 13 0 0 

Fantanele 7,644 3,5 0 

Sotrile 0 0 0 

95/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 






Vadu Sapat 12 0 0 

Teisani 25 0 0 

Gura Vitioarei 20,93 0 27 

Albesti-Paleologu 8,25 0,8 0 

Filipestii de Padure 39,5 8 38,2 

Fulga 24 0 0 

Gherghita 0 0 0 

82,35% din respondente au alimentare cu apa, şi 29,41 au retea de canalizare si 41,17 

reţea de gaze, ceea ce determină un grad de urbanizare crescut. 


Comuna 

Nr. 

total 

gosp. 

Nr. loc. 

noi 

(ultimii 5 

ani) 

Nr. loc. 

alim. cu 

en. 

electr. 

Nr. 

gosp. 

alim. cu 

apă pot. 

Nr. loc. 

alim. 

cu 

gaze 

Nr. loc. 

racordate la 

canal. 

Nr. 

autoturism. 

Carbunesti 788 15 780 0 0 0 229 10 

Magureni 2160 2291 2250 1381 973 0 1060 11 

Secaria 527 15 527 520 0 0 107 80 

Blejoi 3548 273 3535 3520 3418 0 1850 28 

Aricestii 

Rahtivani 

Valea 

Calugareasca 

2726 0 2581 1837 1802 0 1462 14 

3490 200 3490 1960 750 720 2500 30 

Telega 2276 62 2276 1992 251 0 1649 0 

Salciile 974 15 973 510 0 0 246 8 

Fantanele 880 34 880 183 0 20 360 18 

Sotrile 1326 20 1326 0 0 0 570 0 

Vadu Sapat 882 27 880 710 0 0 354 27 

Teisani 1800 100 1800 1720 0 0 605 8 

Gura Vitioarei 2108 100 2100 1500 1000 0 763 3 

Nr. 

ut. 

agri. 

96/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 





Comuna 

Nr. 

total 

gosp. 

Nr. loc. 

noi 

(ultimii 5 

ani) 

Nr. loc. 

alim. cu 

en. 

electr. 

Nr. 

gosp. 

alim. cu 

apă pot. 

Nr. loc. 

alim. 

cu 

gaze 

Nr. loc. 

racordate la 

canal. 

Nr. 

autoturism. 

Balta Doamnei 1160 72 1156 0 0 0 0 12 

Albesti- 

Paleologu 


Padure 

2848 96 2784 1600 0 18 733 74 

3853 52 3820 2700 2500 400 1324 7 

Fulga 1475 21 1475 930 0 0 422 10 

Gherghita 759 35 759 0 0 0 245 3 

Nr. 

ut. 

agri. 




sunt alimentate, 62,72 % sunt alimetate cu apa potabilă, 31,85 racordate la reteaua de gaze 

si 3,45 la canalizare. 


Total 

populaţie 


social 


agricultură 

Familii nou 

constituite 

Comuna 2007 2008 2009 2007 2008 2009 2007 2008 2009 

Carbunesti 1847 48 30 42 5 12 8 0 0 0 

Magureni 6644 80 80 80 30 100 150 0 0 0 

Secaria 1324 41 29 35 365 356 336 20 12 15 

Blejoi 8343 33 19 20 48 35 27 

Aricestii 

Rahtivani 

Valea 

Calugareasca 

8341 25 35 43 1151 927 893 7 1 9 

10500 38 36 32 423 340 276 52 50 48 

Telega 5904 0 0 0 71 110 115 53 52 27 

Salciile 1976 20 12 8 2 2 2 93 64 71 

Fantanele 2251 60 42 30 421 421 421 23 33 30 

97/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 





Total 

populaţie 


social 


agricultură 

Familii nou 

constituite 

Sotrile 3429 115 120 125 0 0 0 11 7 4 

Vadu Sapat 1845 40 39 37 68 87 74 10 16 11 

Teisani 3697 50 42 40 190 196 194 79 23 18 

Gura Vitioarei 6147 200 170 100 0 0 0 8 8 10 

Balta 

Doamnei 

Albesti- 

Paleologu 


Padure 

5901 4 5 6 300 500 400 20 18 25 

10323 315 320 328 2700 2600 2500 48 45 55 

3687 184 187 230 12 15 18 

Fulga 1905 18 27 40 0 0 0 30 30 20 

Gherghita 154 91 75 0 0 0 111 85 67 






Comuna 


subzistenţă 

Nr. 

şomeri 




Magureni 25 500 1300 

Secaria 250 34 50 

Blejoi 950 199 8 

Aricestii 

Rahtivani 67 181 181 

Valea 

Calugareasca 2100 310 835 

Telega 0 197 382 

98/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 





Comuna 


subzistenţă 

Nr. 

şomeri 




Fantanele 740 40 480 

Sotrile 0 172 0 


Teisani 30 160 100 

Gura Vitioarei 200 352 420 

Balta 

Doamnei 650 18 45 

Albesti- 

Paleologu 2898 899 616 


Padure 120 500 700 

Fulga 1800 130 85 



agricultura de subzistenţă, 4.63% sunt şomeri şi 6,49% persoane în căutarea unui loc de 


timp. 


Comuna 





Sold migrator 

mediu 

Carbunesti 0 

Magureni 200 70 -130 

Secaria 8 20 12 

Blejoi 50 400 350 

Aricestii 

Rahtivani 

89 102 13 

Valea 25 70 45 

99/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 





Comuna 

Calugareasca 





Sold migrator 

mediu 

Telega 101 52 -49 


Fantanele 40 25 -15 

Sotrile 0 


Teisani 100 50 -50 

Gura Vitioarei 63 42 -21 

Balta Doamnei 30 25 -5 

Albesti-Paleologu 96 125 29 


Padure 

53 27 -26 

Fulga 17 25 8 






Indicator 

Frecvenţă 

răspunsuri 

a) resurse financiare insuficiente /////////////// 15 

b) resurse umane insuficient instruite ////// 6 

c)infrastructura si utilitatile insuficiente 

Total 

///////// 8 


agroalimentare si industrial realizate in comuna ////////// 10 

e) altele 

Altele 

Lipsa gazelor, canalizarii si 

a drumurilor asfaltate 

100/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 








impozitelor locale, dar si posibilitatile reduse de valorificare a produselor agroalimentare si 

industriale realizate in mediul rural, dar si lipsa infrastructurii. 


Indicator Frecvenţă răspunsuri Total Altele 

a) institutii ale statului /////////// 11 Consiliul Judetean, Prefectura 

b) cooperatia mestesugareasca de consum // 2 

c) sistemul bancar /// 3 

d) scoala // 2 

e) biserica / 1 

f) organizatii neguvernamentale /// 3 

g) altele 





Indicator 


Nota 

medie 

a) productie agricola vegetala 10 581049859861010553910 7.44 

b) productie animala 878106761081075105569710 6.89 

c) procesarea si industrializarea produselor agricole 9101099109836691010 8.42 


etc. 7101048581010829983 7.40 

e) servicii diverse(intretinere si reparatii in constructii si 537781785688744 5.87 

101/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 





Indicator 



Nota 

medie 

f) artizanat 489551233102 4.72 

g) agroturism 10101063101094331010 7.54 

h) alte domenii 9 9 turism 

Din analiza rezultatelor reiese ca prioritatea consta in dezvoltarea agroturismului, in 

aceeasi masura cu productia agricola, animala si procesarea si industrializarea produselor 

agricole. 

De asemenea o posibilitate de dezvoltare in mediul rural din judetul Prahova ar 

reprezenta-o mica industrie. 







‣ Dezvioltarea infrastructurii si a retelelro de utilitati ar putea constitui o sursa de 


JUDEŢUL TELEORMAN 

1. Caracteristici geografice şi demografice ale judeţului Teleorman 

Situat la intersectia paralelei 44 0 N cu meridianul 25 0 E, teritoriul judetului Teleorman 

este asezat in partea sudica, in zona centrala a Campiei Romane, fiind incadrat de judetele 

Arges si Dambovita la nord, Giurgiu la est si Olt la vest, iar la sud de fluviul Dunarea, care 

constituie granita Romaniei cu Bulgaria pe circa 90 Km. Intre aceste limite, suprafata judetu- 

102/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 





lui este de 5872 Km 2 , incadrandu-se din acest punct de vedere intre judetele mijlocii si ocupand 

locul 19 la nivel de tara. 

Campia Munteniei de Vest, numita si Campia Centrala sau a Teleormanului, este o 

subunitate a Campiei Argesene, cuprinsa intre Olt si Arges, o regiune geografica bine individualizata, 

care incepe in nord, la peste 300 m altitudine, scazand sub 100 m in apropierea 

depresiunii Calnistei. Altitudinea campiei este cuprinsa intre 38-43 m la nivelul terasei. Lunca 

Dunarii este treapta cea mai joasa din relieful regiunii si prezinta particularitati foarte diferite 

de restul teritoriului, altitudinea fiind de 24 m la Turnu Magurele si 20 m la confluenta cu 

Vedea. Latimea variaza intre 1 Km in dreptul orasului Zimnicea si 6 Km in dreptul localitatii 

Vanatori si a lacului Suhaia. 

Numarul total al locuitorilor stabili ai judetului Teleorman este de 453 mii. Numarul de 

localitati este de 97, din care: 3 municipii, 2 orase, 231 sate. 


Resursele umane din judetul Teleorman sunt evidentiate de faptul ca, la momentul 

2008, populatia ocupata insumeaza 154,8 de mii persoane, respectiv 37,99% din totalul 

populatiei, cu o scadere de 4,1 mii persoane faţă de anul 2007. 

Tabel nr. 36 

Populatia ocupata civila a judetului Teleorman 


mii persoane 

Judeţul Teleorman 2005 2006 2007 2008 



Pescuit şi piscicultură -- - - - 


103/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 






din care: 




Construcţii 2,1 3,4 3,6 4,0 

Comerţ 12,4 13,4 14,1 13,3 






Invăţământ 5,4 5,4 5,4 5,6 



Şi în judeţul Teleorman ca şi în celellate judeţe ale Regiunii Sud Muntenia situatia 










104/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 





Industriile reprezentative ale judetului Teleorman sunt: chimica, constructii de masini si 

prelucrarea metalelor, electrotehnica, metalurgica, extractiva, textila, alimentara, morarit si 

panificatie. 

Ca principale tendinte inregistrate in procesul de relansare al economiei judetului putem 

spune ca productia industriala in expresie valorica inregistreaza un trend ascendent ajungand 

in anul 2001 la 843 miliarde lei. 

Productia fizica inregistreaza cresteri la: uleiuri comestibile, nutreturi combinate, bere, 

biscuiti, paste fainoase, ingrasaminte chimice , motoare electrice, etc. 

Principalele ponderi pe ramuri sunt detinute de masini si echipamente (31.8 %), 

industria alimentara (21.8%), metalurgie (11.4%), chimie (4.8%), industria textila (3.1%), 

energie electrica si combustibili (1.9%), titei si gaze naturale (1.6%) alte ramuri (23.6%). 

S-au mai inregistrat cresteri si in alte ramuri: edituri poligrafie, prelucrarea cauciucului si 

a maselor plastice, prelucrarea tutunului, alimente, bauturi, metalurgie, celuloza, hartie si 

carton. 

Principalii agenti economici sunt: Combinatul Chimic Turnu Magurele, Electrotel SA 

Alexandria, SC Koyo Romania, SC Mopan SA Turnu Magurele, SC Spicul SA Rosiorii de 

Vede , SC Electroturris SA Turnu Magurele, SC Comcereal SA, SC Zimtub SA Zimnicea si 

Lorentz Turnu Magurele. 

Tabel nr. 37 

Produsul intern brut in Judetul Teleorman si Regiunea Sud Muntenia 


Anul Regiunea Sud-Muntenia Judeţul Teleorman 

2004 31439,1 3212,1 

2005 36855,4 3402,1 

2006 44301,4 3847,0 

2007 52013,5 4796,4 

105/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 





La nivelul judeţului Teleorman activitatea economico - socială se axează pe 

următoarele domenii: industria prelucratoare si comertul. 




in judetul Teleorman in anul 2008 

Tabel nr. 38 



afaceri 

Total 5234 















2412 



- Din suprafaţa totală a judeţului, terenul agricol reprezintă 86,21,% , iar din totalul 

suprafeţei agricole 91,14% sunt terenuri arabile iar restul pasuni, fanete, vii si livezi. 

106/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 





Tabel nr 39 

Productia agricola de bunuri si servicii agricole a judetului Teleorman 



Total 1191834 1298258 921339 1728981 

Vegetală 717421 827193 448324 1186774 

Animală 469907 463402 461169 532469 



judetului Teleorman il detine suprafata arabila, restul fiind deţinut păşuni, fâneţe, vii şi livezi. 

Tabel nr. 40 

Fondul funciar al judetului Teleorman dupa modul de folosinta, 


hectare 




Arabilă 454387 453799 454879 454980 

Păşuni 35142 35196 35476 35773 

Fâneţe 761 737 1142 845 

Vii 1 9018 8907 7537 7427 

Livezi 2 536 545 150 150 



completat de 19primării din totalul de 92 deci de 20,65 % dintre acestea. 

107/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 







Scurtu Mare 6014 350 1850 

Olteni 3845 363 3647 

Orbeasca 10548 693 8100 

Nanov 6582 308,3 3456 

Vedea 5440 276,6 3291 

Gratia 3813 334 2863 

Cervenia 5954 236 3150 

Suhaia 7485 159,13 2976 

Dobrotesti 10643 437 5375 

Poroschia 4588 373,85 4958 

Dracea 3961 310 1848 

Smardioasa 3471 234 2749 

Tiganesti 5582 250 5274 

Saelele 3268,43 183,35 2992 

Marzanesti 8500 400 4200 

Storobaneasa 9281 358 3423 

Crangeni 6950 252 3617 

Crangu 1604 

Calinesti 7146,67 351,81 4051 







108/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 





Comunele cu cel mai mare poteţial uman sunt:Orbeasca, Poroschia si Tiganesti, iar 

cele cu un potenţial uman scăzut: Crangu, Saelele si Scurtu Mare. 



Comuna 


drumuri - km 

Asfaltat - 

km 

Pietruit - 

km 

Stabilizat - 

km 

De pământ - 

km 

Scurtu mare 86 11 15 50 10 

Olteni 32,4 1,5 1,5 11 18,4 

Orbeasca 45 10 35 0 

Nanov 32 0 0 0 32 

Vedea 14,24 0 0 0 14,24 

Gratia 24 6 18 0 

Cervenia 20 0 0 0 20 

Suhaia 30 3,5 26,5 0 

109/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 






Comuna 


drumuri - km 

Asfaltat - 

km 

Pietruit - 

km 

Stabilizat - 

km 

De pământ - 

km 

Dobrotesti 121 16,3 57 12 35,7 

Poroschia 20 3 0 0 17 

Dracea 45,2 0 38 0 7,2 

Smardioasa 14 4 8 0 2 

Tiganesti 49 5 15 0 29 

Saelele 43,33 5 38,33 0 

Marzanesti 40 0 0 0 40 

Storobaneasa 27,38 6 12 0 9,38 

Crangeni 42 14 2 0 26 

Crangu 10 0 4,5 0 5,5 

Calinesti 39,44 1,93 0,6 0 36,91 

In ceea ce priveste infrastructura, din primariile respondente doar 6 comune au peste 

50% drum pietruit, prin urmare infrastructura este redusa. 



Scurtu mare 0 0 0 

Olteni 0 0 0 

Orbeasca 0 0 0 

Nanov 0 0 0 

Vedea 7,5 0 0 

Gratia 13,8 5 0 

Cervenia 0 0 0 

Suhaia 35,5 0 0 

Dobrotesti 35,9 0 0 

Poroschia 24 8 0 

Dracea 4,2 0 0 

110/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 







Tiganesti 27 0 0 

Saelele 19 0 0 



Crangeni 0 0 0 

Crangu 10,5 0 0 

Calinesti 0 0 0 

52,63% din respondente au alimentare cu apa, şi niciuna nu are retea de canalizare si 

reţea de gaze, ceea ce determină un grad de urbanizare esteredus. 


Comuna 

Nr. 

total 

gosp. 

Nr. loc. 

noi 

(ultimii 5 

ani) 

Nr. loc. 

alim. cu 

en. 

electr. 

Nr. 

gosp. 

alim. cu 

apă pot. 

Nr. loc. 

alim. 

cu 

gaze 

Nr. loc. 

racordate la 

canal. 

Nr. 

autoturism. 

Scurtu mare 1100 10 1080 0 0 0 150 103 

Olteni 1282 7 1234 0 0 0 275 52 

Orbeasca 3149 41 3130 0 0 0 380 25 

Nanov 1385 120 1385 0 0 0 489 32 

Vedea 1131 14 1120 330 0 0 300 15 

Gratia 1150 46 1150 664 0 38 160 80 

Cervenia 1374 57 1374 0 0 0 407 165 

Suhaia 1035 0 1035 1035 0 0 347 50 

Dobrotesti 2020 115 2020 1150 0 0 647 85 

Poroschia 1470 80 1430 600 0 0 720 18 

Dracea 745 44 0 70 0 0 110 31 

Smardioasa 997 10 980 0 0 0 150 40 

Tiganesti 1615 90 1600 300 0 0 918 4 

Nr. 

ut. 

agri. 

111/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 





Comuna 

Nr. 

total 

gosp. 

Nr. loc. 

noi 

(ultimii 5 

ani) 

Nr. loc. 

alim. cu 

en. 

electr. 

Nr. 

gosp. 

alim. cu 

apă pot. 

Nr. loc. 

alim. 

cu 

gaze 

Nr. loc. 

racordate la 

canal. 

Nr. 

autoturism. 

Saelele 980 0 980 250 0 0 367 0 

Marzanesti 2000 100 2000 600 0 0 500 210 

Storobaneasa 1386 13 1379 0 0 0 347 2 

Crangeni 1668 9 1660 0 0 0 80 101 

Crangu 650 6 625 394 0 0 119 1 

Calinesti 1735 15 1735 0 0 0 120 50 

Nr. 

ut. 

agri. 

În ceea ce priveşte construirea de noi locuinţe media este de 2,.89% locuinţe noi, prin 



sunt alimentate, 20,07 %. 


Total 

populaţie 


social 


agricultură 

Familii nou 

constituite 

Comuna 2007 2008 2009 2007 2008 2009 2007 2008 2009 

Scurtu mare 1850 135 111 132 4 4 4 10 10 2 

Olteni 3647 204 320 317 464 432 304 47 19 12 

Orbeasca 8100 300 350 370 2300 2350 2500 100 60 80 

Nanov 3456 65 74 82 89 89 75 0 0 0 

Vedea 3291 670 792 1391 900 780 800 24 15 14 

Gratia 2863 49 43 45 800 812 789 24 11 10 

Cervenia 3150 0 0 0 300 300 300 32 13 7 

Suhaia 2976 19 30 49 500 400 300 11 2 8 

Dobrotesti 5375 90 82 64 515 477 436 34 23 27 

Poroschia 4958 58 56 62 200 205 200 38 25 28 

Dracea 1848 27 28 30 2 3 2 6 3 4 

112/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 





Total 

populaţie 


social 


agricultură 

Familii nou 

constituite 

Smardioasa 2749 70 80 90 30 20 20 85 24 9 

Tiganesti 5274 120 120 120 540 470 400 42 32 28 

Saelele 2992 15 11 11 268 223 193 24 9 7 

Marzanesti 4200 120 100 100 1500 31 17 16 

Storobaneasa 3423 102 110 117 0 0 0 49 12 22 

Crangeni 3617 9 12 15 280 280 220 25 10 9 

Crangu 1604 59 50 61 1 0 0 13 6 2 

Calinesti 4051 46 46 87 0 0 0 25 16 8 






Comuna 


subzistenţă 

Nr. 

şomeri 



Scurtu mare 589 21 106 

Olteni 78 75 222 

Orbeasca 650 136 1100 

Nanov 367 77 93 


Gratia 1080 152 260 


Suhaia 300 48 50 

Dobrotesti 350 68 552 

Poroschia 300 300 700 

Dracea 720 7 211 


113/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 





Comuna 


subzistenţă 

Nr. 

şomeri 



Tiganesti 2010 271 93 

Saelele 44 860 550 



Crangeni 2210 15 124 

Crangu 0 5 53 

Calinesti 1500 47 203 




timp. 


Comuna 





Sold migrator 

mediu 

Scurtu mare 206 10 -196 

Olteni 66 52 -14 

Orbeasca 400 1000 600 

Nanov 246 80 -166 


Gratia 62 15 -47 


Suhaia 50 32 -18 

Dobrotesti 85 190 105 

Poroschia 600 110 -490 

Dracea 397 11 -386 

Smardioasa 20 5 -15 

Tiganesti 900 500 -400 

114/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 





Comuna 





Sold migrator 

mediu 

Saelele 0 0 0 

Marzanesti 200 100 -100 

Storobaneasa 120 22 -98 

Crangeni 30 15 -15 

Crangu 0 0 0 

Calinesti 50 25 -25 





Indicator 

Frecvenţă 

răspunsuri 

a) resurse financiare insuficiente /////////////////// 19 


c)infrastructura si utilitatile insuficiente ////////////////// 18 

Total 


agroalimentare si industrial realizate in comuna /////////// 11 

e) altele 

/////////////////// 19 

Altele 

Locuri de munca, Lipsa 

de investitori 




impozitelor locale, dar si de lipsa infrastructurii si a utilitatilor, lipsa investitorilor, a locurilor de 

munca si posibilitatile reduse de valorificare a produselor agroalimentare si industriale 

realizate in comuna. 

115/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 






Indicator 

Frecvenţă 

răspunsuri 

Total 

a) institutii ale statului ////////// 10 

b) cooperatia 


consum 

/ 1 

c) sistemul bancar /////////// 11 

d) scoala ////////// 10 

e) biserica //////// 8 



g) altele 

//////// 8 

Altele 

Ministerul Agriculturii, Ministerul Dezvoltarii, Ministerul 

Finantelor, Autoritatile de Management din ministere 

responsabile cu Fondurile Structurale, Consiliul Judetean, 

Prefectura, D.G.F.P., Camera de Comert, Agentia de Mediu, 

Directia Agricola, AJOFM, OCPI, ITM 



cominitatilor locale, dar si sistemul bancar prin acordarea de credite in vederea accesarii 

fondurilor europene. De asemenea, la nivelul mediului rural din judetul Teleorman se 

asteapta ca ONG sa se implice in solutionarea problemelor. 


Indicator 




Nota 

medie 

10 8 10 5 9 9 10 

9 10 8 9 10 10 

10 2 9 6 9 8,5 

10 8 9 5 9 8 9 10 

10 8 9 10 8 9 2 8 

5 9 8,11 

116/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 





Indicator 

c) procesarea si industrializarea 

produselor agricole 

d) mica industrie - lemn, metal, 

materiale de constructii, etc. 

e) servicii diverse(intretinere si 

reparatii in constructii si bunuri, 

transport, etc) 

f) artizanat 

g) agroturism 



Nota 

medie 

10 5 8 3 10 6 10 

9 10 2 8 10 8 1 1 

8 6,81 

8 7 8 8 9 8 8 1 8 

2 8 5 7 1 5 1 8 6 

9 7 3 8 8 8 10 5 

8 5 7 6 1 1 6,14 

3 2 6 6 1 10 1 5 

1 5 1 1 5 3,61 

4 2 6 6 1 10 1 7 

1 4 1 1 5 3,77 

1 10 1 4 

Crearea infrastructurii si oportunitati - mana de 

munca disponibila si apropierea fata de 

municipiul resedinta de judet; Agricultura si 

cresterea animalelor 

Din analiza rezultatelor reiese ca prioritatea consta in dezvoltarea productiei vegetale si 

animale, dar si in servicii. O oportunitate de dezvoltare a afacerilor in mediul rural o 

reprezinta si investitiile in crearea infrastructurii. 






numai activitati agricole si ci cele non agricole, respectiv investitiile in infrastructura. 


locuri de munca si de venituri stabile si pe o perioada mai lunga de timp. 

CONCLUZII 

117/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 





‣ Mediul rural al regiunii era alcătuit din punct de vedere administrativ din 509 

comune care au în componenţa lor 2.018 sate. Diferit de mediul urban prin profilul activităţilor 

economice, al structurii ocupaţionale şi al resurselor disponibile, mediul rural prin potenţialul 

de dezvoltare de care dispune joacă un rol deosebit în viaţa economică şi socială a regiunii. 

‣ Resursă potenţială deosebit de importantă pentru dezvoltarea comunităţilor rurale, 

populaţia din mediul rural al regiunii era în 2004 în număr de 1.957.136 persoane, ceea ce 

reprezenta 58,56% din totalul populaţiei acesteia. 

‣ Populaţia rurală a regiunii caracterizată de o scădere continuă se înscrie în 

tendinţa existentă la nivel naţional, numărul locuitorilor din mediul rural fiind în anul 2004 cu 

7% mai mic decât în 1992 

‣ Ponderea populaţiei rurale în total populaţie regiune a avut aceiaşi tendinţă, 

aceasta scăzând de la 59% în 1992 la 58,56% în 2004. 

‣ Factorul cel mai important care a determinat reducerea populaţiei rurale a fost 

migraţia, fenomen demografic, social şi economic complex cu implicaţii majore în evoluţia 

numărului persoanelor domiciliate în mediul rural şi în structura demografică a acestuia. 

‣ Un alt factor demografic care a avut un impact major asupra dinamicii populaţiei 

rurale şi a dimensiunii comunităţilor rurale din cadrul regiunii l-a constituit sporul natural 

negativ . 

‣ Scăderea populaţiei mediului rural a fost totodată însoţită de îmbătrânirea acesteia 

determinată de o serie de factori demografici şi socio-economici. 

‣ Forţa de muncă din mediul rural poartă amprenta specificului economiei rurale 

dominată de sectorul primar, aceasta constituind una din resursele cheie ale dezvoltării 

rurale. 

‣ Populaţia din mediul rural este ocupată preponderent în agricultură, cu statut de 

lucrător familial şi dispune de un nivel de educaţie mai redus comparativ cu mediul urban. 

‣ În mediul rural, rata de ocupare este mai ridicată decât în mediul urban, iar nivelul 

şomajului mai redus. 

118/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 





‣ Efectul pozitiv furnizat de rata ridicată de ocupare şi de niveul redus al ratei 

şomajului nu poate compensa alţi factori specifici ocupării, cu influenţă negativă asupra 

nivelului de trai, precum ponderea mare a populaţiei ocupate în agricultură, sezonalitatea 

acestei activităţi etc. 

‣ Rata ridicată de ocupare întâlnită în prezent în mediul rural este determinată de 

nivelul scăzut al înzestrării tehnologice din agricultură, ceea ce determină populaţia rurală să 

desfăşoare activităţi cu productivitate redusă, generatoare de venituri mici. 

‣ Pe grupe de vârstă, rata de ocupare este mult mai ridicată în mediul rural pentru 

categoriile de tineri (15-24 ani) şi vârstnici (peste 50 ani). 

‣ În mediul rural, proporţia tinerilor ocupaţi (15-24 ani) era în anul 2004 de 35,5%, 

faţă de numai 19,9% în cel urban, aspectele comparative între mediul rural şi cel urban cu 

privire la structura populaţiei, după participarea la activitatea economică, 

‣ În mediul rural, agricultura domină ca activitate principală, ponderea deţinută de 

aceasta la nivelul regiunii fiind de 39,4% din totalul populaţiei ocupate în anul 2004. 

‣ O altă caracteristică a forţei de muncă din mediul rural o constituie nivelul redus de 

pregătire a acesteia, cu influenţe majore asupra productivităţii şi a nivelului de trai. 

‣ Un ultim aspect legat de forţa de muncă din mediul rural, rezultat în urma analizei 

distribuţiei pe grupe de vârstă îl constituie tendinţa de îmbătrânire a acesteia. 

‣ În general mediul rural se confruntă cu lipsa unei reţele de drumuri satisfăcătoare, 

care ar putea asigura populaţiei servicii utile pentru un mediu de viaţă modern. 

‣ Reţeaua drumurilor publice judeţene şi comunale au o lungime de 9.246 km 

reprezentând 77,1% din totalul reţelei publice de drumuri. 

‣ Drumurile judeţene şi comunale modernizate au o pondere de 7,79% (872 km), iar 

cele acoperite cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere 35,9% (3.319 km). 

‣ Sub aspectul stării tehnice majoritatea acestora sunt necorespunzătoare, fapt ce 

determină ca accesul la reţeaua naţională de drumuri a populaţiei rurale din unele comunităţi 

(în special în partea de sud a regiunii) să fie destul de scăzut. 

119/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 





‣ Din punct de vedere al mijloacelor de comunicaţii, este de remarcat faptul că 

reţeaua unităţilor de poştă şi de telefonie asigură un volum redus de servicii specifice acestui 

domeniu. 

‣ Acest aspect se datoreză în principal faptului că la nivelul comunităţilor rurale 

infrastructura necesară conectărilor individuale lipseşte sau este prea puţin dezvoltată. 

‣ Accesul mai redus al populaţiei rurale la aceste mijloace moderne de comunicaţie, 

îngrădeşte posibilităţile locuitorilor din mediul rural de a dispune de informaţii necesare şi de 

a asigura acestora un nivel de educaţie corespunzător. 

‣ În ceea ce priveşte reţeaua şi distribuirea apei potabile, dintr-un total de 2.527 

comunităţi rurale existente în regiune în anul 2004, 258 sunt alimentate cu apă potabilă în 

sistem centralizat. 

‣ Reţeaua publică de distribuire a apei potabile, capacitatea instalaţiilor şi volumul 

de apă potabilă distribuită consumatorilor casnici, nu pot asigura necesităţile edilitare ale 

populaţiei rurale, atât ca număr de locuitori beneficiari, cât şi ca proporţie de localităţi rurale 

dotate. 

‣ Sub acest aspect, populaţia rurală nu este asigurată cu condiţii acceptabile de trai, 

ea fiind dependentă de obţinerea apei potabile din alte surse (fântâni, izvoare) care nu în 

toate cazurile asigură o apă potabilă corespunzătoare. 

‣ Şi din punct de vedere al reţelei de canalizare a apelor uzate populaţia din mediul 

rural este dezavantajată, în regiune beneficiind de o astfel de reţea un număr de 46 comune. 

‣ Seviciile de distribuire a gazelor naturale sunt asigurate pentru un număr de 76 

localităţi rurale situate preponderent în judeţele din nordul regiunii. 

‣ Această situaţie se datorează existenţei în acea zonă a resurselor de gaze 

naturale. 

‣ Una din problemele mediului rural o constituie infrastructura socială, care la nivelul 

multor comunităţi rurale este slab dezvoltată. 

‣ Dacă infrastructura pentru educaţie din mediul rural este bine reprezentată la 

nivelul regiunii şi poate susţine desfăşurarea în condiţii relativ bune a actului educaţional, nu 

120/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 





acelaşi lucru se poate spune despre infrastructura de asigurare a asistenţei medicale, care 

necesită investiţii majore. 

Concluziile relevante ale analizei mediului rural sunt: 

‣ tendinţa de scădere şi înbătrânire a populaţiei rurale 

‣ ponderea ridicată a forţei de muncă cuprinsă în activităţi agricole 

‣ rată de ocupare a forţei de muncă superioară mediului urban 

‣ rată de ocupare ridicată a forţei de muncă tinere 

‣ nivel redus de pregătire a forţei de muncă 

‣ starea nesatisfăcătoare a reţelelor de drumuri 

‣ gradul scăzut de dotare cu utilităţi publice 

‣ infrastructură pentru educaţie satisfăcătoare 

‣ grad scăzut al infrastructurii şi serviciilor de asistenţă medicală 

‣ Regiunea Sud Muntenia, datorită formelor variate de relief, condiţiilor naturale 

deosebite şi peisajului pitoresc are un potenţial turistic considerabil. 

‣ Existenţa în cadrul regiunii a unor valori şi monumente cultural - istorice şi a 

parcurilor naturale din Munţiii Bucegi şi Piatra Craiului determină gradul sporit de atractivitate 

turistică a acesteia. 

‣ Fondul turistic natural este format din varietatea formelor de relief montan şi 

masive cu caracter alpin (Bucegi, Făgăraş, Iezer, Leaota, Ciucaş), cu peisaj carstic (peşteri, 

chei). 

‣ Fondul cultural este alcătuit din monumente ale evului mediu, muzee memoriale 

ale unor cunoscute personalităţi (Nicolae Grigorescu, Bogdan Petriceicu Haşdeu, Liviu 

Rebreanu), castele şi conace etc. 

‣ Judeţele Prahova, Argeş şi Dâmboviţa, al căror grad de dezvoltare turistică este 

mai ridicat comparativ cu judeţele din sudul regiunii, oferă o gamă variată de servicii turistice, 

asigurând totodată practicarea următoarelor forme de turism: sejur, cură şi tratament balnear, 

sporturi de iarnă în statiunile montane, vizitarea oraşelor şi zonelor de interes turistic, pescuit 

şi vânătoare. 

121/122


POSDRU/83/5.2/S/54563 





‣ Zona din sudul regiunii, riverană fluviului Dunărea deţine un potenţial turistic 

neexploatat suficient până în prezent, dar care în timp poate deveni prin investiţii susţinute o 

alternativă la turismul clasic montan. 

122/122

Studiu de teren pentru regiunea Sud-Muntenia - aici

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?