La cules de ingeri

AnaBLANDIANALA CULES DE }NGERI

Ana Blandianaexact ceea ce trebuie s[ exprime poezia ]n ]n\elesul superior al cuv`ntului.+i, de fapt, lumineaz[ poemele ]n proz[ care, la r`ndul lor, dau culoaremai intens romantic[ versurilor.Mircea IV{NESCU, ]n revista Transilvania, 1977.Motivul somnului =i al dorin\ei de repaos, cu vechi r[d[cini ]n poeziarom`neasc[, de la Eminescu la Blaga =i mai departe, ]=i leap[d[ crusta detem[ literar[, se ]mbog[\e=te cu o varietate de sensuri, adesea divergente,]=i regenereaz[ substraturile =i redob`nde=te o nou[, surprinz[toareprospe\ime la Ana Blandiana. Numeroase titluri alese din ultimul ei volumpot figura ]n orice antologie a acestei teme at`t de fertile pentru medita\ialiric[ de totdeauna. Din perspectiva ei, polaritatea via\[-moarte,terestru-spiritual cap[t[ un relief memorabil. Particularitatea acesteirostiri este c[ ]ntr-o form[ echilibrat melodioas[, calm elegiac[, de felulunui bl`nd =i inofensiv murmur abia dac[ muzical, spune lucruri deloctemperate, nelini=titoare, dureroase. Materialitatea percep\iilor directe sefiltreaz[ ]n sunete de o mare puritate. }n[bu=irea con\inutului dramatic]ntr-o formulare dulce somnolent[ este de un nea=teptat efect. Con\inutulse conserv[ mai bine dec`t ]ntr-o form[ agitat[, aparent mai potrivit[.Densitatea unor straturi reflexive, ale l[untricului, =i eleva\ia, densitateatopit[ ]n eleva\ia remarcabil[ a tonului, merg foarte bine ]mpreun[ =i dinbizara lor ]ncruci=are se na=te originalitatea nec[utat[, absolut fireasc[ =icurg[toare a acestor versuri capabile s[ ]ntrerup[ o clip[, clipa de poezie,iner\ia sufletului.Lucian RAICU, ]n revista Rom`nia Literar[, 1977.Poezia poate s[ propun[ enigme, poate s[ pun[ ]ntreb[ri, dar, de obicei=i din cele mai vechi timpuri, nu propune solu\ii =i nu dezleag[ probleme.Misterul, surpriza, neprev[zutul sunt prielnice producerii fiorului poetic.}n aceast[ ordine de idei, =i iar[=i spre folosul poeziei sale, Ana Blandianaevit[, ]n general, ]ncerc[rile de simbolizare (primejdioase de obicei pentruvaloarea poetic[) =i las[ lucrurile s[-=i continue =i ]n poezie mersul lorfiresc, ascuns uneori, enigmatic, dar niciodat[ for\at cu scopul de-ademonstra ceva, =i f[r[ alt imbold dec`t acela al g`ndirii poetice care afl[corela\ii ]n ad`ncime =i ]nal\[ ]n poezie, f[r[ s[ le ]nfrumuse\eze artificial,cele mai simple =i mai fire=ti lucruri. [...]Poezia Anei Blandiana inspir[ simpatie =i ]ncredere. Te ]ndeamn[ s-orecite=ti =i trece cu succes deplin proba recitirii. Observ de asemenea cu338

Strengthen leadershipand managementWORKFORCEACTION PLAN10The Fellowship of the Museums Association(FMA) is being relaunched in 2013, offering areflexive professional development structureand qualification to encourage participants tocontinue developing their personal andprofessional skills at senior level. The FMArecognises outstanding contribution to thesector; this includes, for example, leadingchange in an organisation or area of practice.The MA has also partnered with Creative &Cultural Skills to help individuals find the rightopportunities for them. The MA’s online Findan Event facility has been expanded to offer alisting service for training and developmentopportunities across the UK, filtered by areaof work, date, region and type of event.Others are also focusing on leadership as theyrecognise the need for change to deal withthe current challenges facing the sector:learning sets across Scotland, includingthose tailored towards emerging leaders.“ladder of opportunities”, ranging from shortcourses, fellowships and boarddevelopment. The programme has beennamed as the new delivery partner for theDeveloping Resilient Leadershipcommissioned grant, a £1.8m fund from ArtsCouncil England, which will focus ondeveloping diverse leadership talent basedon learning from scoping surveys andevaluation across museums, libraries andthe arts in 2013. Learning from thisprogramme should be shared with otherschemes, like that of the British Museumoutlined below, and with museums,especially MPMs.called Fresh Leads where individuals inpartner museums can bring new ideas,develop them with the help of peer supportand acquire the leadership skills andbehaviours needed to put them into action.This focus on ideas gives networkparticipants a sense of purpose and offerspeople who may not be at the most seniorlevel the opportunity to participate,recognising that leadership behavioursshould be spread throughout a successfulorganisation.by Missions Models Money, is designed tohelp participants renew their mission,reconfigure their business model and revisetheir approach to money. The programmeoffers ‘hack’ days and provocations onrelevant topics, and gives emerging andestablished leaders self-guidedopportunities to build resilience bothindividually and within their organisation. Itspans charities, cultural heritage and thearts, welcoming all voices and so bringingtogether a range of participants who mayhave different experiences but share manyof the same challenges. The network’s initialphase runs until 2014 and Mission ModelsMoney is working out long term fundingarrangements. There are a range ofnetworks and development opportunitiesthrough which individuals can find thelearning style that works for them; forexample, the Women Leaders in Museumsself-funded and managed peer networks.are addressing leadership and managementthrough knowledge sharing schemesfunded by Arts Council England. Theseinclude SHARE Museums East in the East ofEngland, funded through the museumdevelopment fund; East Midlands MuseumService’s Leadership Development Initiative,supported by strategic funding; and OxfordASPIRE, supported by MPM funding, whichoffers a national programme but also workswithin the Berkshire, Oxfordshire,Buckinghamshire region.Many consultation respondents also pointedto external expertise to stimulate leadershipdevelopment. In examples ranging from theStrategic Change Fund’s leadershipdevelopment programme in Scotland (from2003-06), which paired museum leaders withmentors from different sectors, to theLearning programme (ongoing), wherementors are senior local authority staff, thekey appears to lie in developing long-termrelationships that enable leaders to learnfrom others with different perspectives.Management skills are different to thoseneeded for leadership, a point madeconsistently in consultation responses.Where leadership is about implementingchange, good management is about doingthe same things well. The sector needscompetent management throughoutorganisations, especially where manyindividuals have expanding job roles.Alongside better signposting to trainingopportunities for management, funders havegradually recognised the need for grants tosupport improved management and enableorganisations to be more sustainable andresilient. HLF’s strategic plan for 2013-18places emphasis on better management oforganisations and heritage; this can includespecific training as part of a grant applicationor other mentoring and learning opportunities(see the section on CPD for all staff formore information about approaches toknowledge sharing).

Ana BlandianaO constatare preliminar[ poate fi aceea c[ fiecare carte semnat[ deAna Blandiana ]=i are individualitatea proprie. Poeta nu-=i str`nge versurile]n volume oric`nd =i indiferent cum: buc[\ile asamblate ]ntr-o culegereader[ la un acela=i timbru sufletesc fundamental, pivoteaz[ ]n jurul unuimotiv sau unui sens orientativ centrant.Dumitru MICU, ]n revista Rom`nia Literar[, 1978.Cu Octombrie, noiembrie, decembrie, Ana Blandiana ancoreaz[ ]nmitologic, mai propriu spus ]=i mitologizeaz[ medita\ia liric[, ]=i proiecteaz[]n mit aventura pe t[r`mul crea\iei, aventur[ orientat[ de o continu[ =iimplicit[ medita\ie asupra fenomenologiei actului creator. Piesele cecompun volumul se integreaz[, prin convergen\a semnifica\iilor, ]ntr-oviziune totalizant[, ]ntocmesc, de fapt, un singur poem, ]n care este celebratmiracolul na=terii Poemului. [...] Aceast[ culegere preludiaz[ Somnuldin somn, volum ]n care poeticul nu tinde s[ se realizeze — sau s[ provoaceo impresie c[ s-ar realiza — ]n afara artisticului, c[ s-ar comunica ]nstarea genuin[. Avem aici o poezie de rafinament, generat[ de fine\easugestiei, de efectele de ton =i culoare, de accentul insolit al emo\iei, deimprevizibilul nuan\ei, de inefabilul pictural, de magia verbal[. Resorturilelirismului sunt declan=ate de vibra\ia senza\iei fine, a senza\iei intelectualizate,care, transmi\`nd palpitul vie\ii elementare, sugereaz[ implicitmi=c[rile cosmice la care particip[ f[r`ma de existen\[ imobilizat[ ]nimagine. Propensiunii spre reflexivitate din precedentele volume i s-asubstituit, ]n Somnul din somn, o tehnic[ special[ a select[rii detaliuluipercutant =i a filtr[rii lui prin senza\ia con=tientizat[, o art[ sui-generisa ]n[l\[rii cu mijloace pur lirice a reprezent[rilor sensibile la idee. Priveli=tide toate zilele dob`ndesc prin transfigurarea artistic[ propriet[\iincantatorii, copacii, fructele, frunzele, p[s[rile r[sp`ndesc iriz[ri de t[r`mfantastic. }n imagina\ia Anei Blandiana via\a este vis: vis ]ntr-un alt vis,visat la r`ndul lui de c[tre cineva care e visat de c[tre un altul, =i el visat —=i tot astfel, la infinit. De aici =i titlul: Somnul din somn. Prin absolutizare,poeta construie=te viziunea unui univers himeric, aflat ]ntr-un stadiuprecreatural, existent doar ca pur[ posibilitate, ca n[lucire difuz[. Totul,]n acest spa\iu al increatului, e doar o p[rere, iluzie, proiec\ie a fantasmelorspiritului celui ce „m[ viseaz[“.Dumitru MICU, ]n revista Rom`nia Literar[, 1982.340

La cules ]ngeriCe frapeaz[ ]n poezia mai nou[ a Anei Blandiana este, ]n planulsensului poetic, al fondului principal de sentimente =i idei, al st[rii liricedeci, tendin\a de ad`ncire ]n metafizic, de revizuire a condi\iei psihologice]n numele unei con=tiin\e a frustr[rii =i al orgoliului nelimit[rii, iar, ]nplanul semnului poetic, al expresivit[\ii, o anume usc[ciune a dic\iunii,decolorarea stilistic[ prin migra\iunea imagina\iei propriu-zis poetice sprediscursul reflexiv care sacrific[ deseori plasticitatea ]n favoarea subtilit[\ii.„Sunt ca o s[m`n\[-ngropat[/ Care nu vrea s[ se fac[/ Nici plant[, nicip[m`nt“, spune poeta, =i acest refuz echivalent cu o indecizie poate fisocotit premisa afectiv[ a unui excurs reflexiv-liric cu multe varia\iuni peo aceea=i tem[: g`lceava spiritului cu litera; iat[ =i varia\iunile, ]n simetriesemantic[: suflet-trup, vis-realitate, entitate-nume; cele dint`i suntcuprinse, exprimate sau condi\ionate de celelalte, locuiesc ]n ele, dar suntsau tind s[ fie mai mult ori dincolo de ele; sunt, oricum, de o alt[ esen\[.Nu e un lucru nou la Ana Blandiana frecventarea acestei teme cu r[d[cini]n antichitatea elin[ =i recuperat[ de toate marile poetici de dup[ Rena=tere,dar ]n nici una din c[r\ile anterioare ale poetei nu era at`t de insistent[ caacum, ]n Ochiul de greier, preocuparea de exprimare ]n poezie a inconfortabileitensiuni ]ntre spirit =i liter[. [...] Toate acestea sunt consecin\ele,tulburi =i nelini=tite ]n fond, limpezi =i calme ]n expresie ale insisten\eireflexive asupra fatalei scind[ri ontologice, asupra inadecv[rii treptate =idureroase a „literei“ la „spirit“, a „trupului“ la „suflet“, a „realit[\ii“ la„vis“, ]n fine a „numelui“ la ceea ce nume=te; con=tiin\a limitei ]nseamn[aici recunoa=terea naturii ne]nduplecate a „literei“; ]n contrapunct, unsentiment paradoxal: ]ncrederea ]n „liter[“ tocmai pentru c[, ne]nduplecat[fiind, las[ „spiritului“ iluzia unei revan=e ]n timp, ]n sensul ]n care]nghe\area este =i moarte, =i am`nare a mor\ii. O astfel de am`nare prin]nghe\ este poezia.Lauren\iu ULICI, ]n revista Contemporanul, 1981.Cu c`t poezia Anei Blandiana se clasicizeaz[ ca \inut[ =i expresie (p`n[la eminescianizare uneori), cu at`t ea ]=i scoate mai la suprafa\[ surselede nelini=te, de alarm[, de panic[. Un mod securizant de a scrie, ordonat,geometric, ]n care cuvintele: „Rotunde suprafe\i de sunet/ Zim\ate-n jurde ]n\eles“ sunt monede temeinic b[tute, transmite aici un ascu\itsentiment de insecuritate. „Cu viziera z`mbetului/ Cobor`t[ etan= pestefa\[“ poeta emite un „\ip[t continuu“. Cele dou[ aspecte, „de form[“ =i„de con\inut“, ale acestei opere lirice: tendin\a spre concentrarea clasic[ =i341

Ana Blandiana=tiin\a de a cristaliza un fel de suferin\[ difuz[, ne]n\eleas[, se conjug[ ]nutopia unui poem monovocalic. [...]Ana Blandiana creeaz[ o lume miraculoas[, str[lucitoare [...]. Laprima vedere am putea spune c[ lumea evocat[ de poet[ este cea maibun[ dintre lumi. Nu e ]ns[ a=a, pentru c[ o angoas[ discret[, dar mereuperceptibil[, ]nfioreaz[ fiecare atom din acest univers zugr[vit ]n albtragic (culoarea poeziei Anei Blandiana). Aceast[ angoas[ e de natur[filosofic[ (poeta scrie cu marile c[r\i ale culturii ]n fa\[, cu Platon ]nprimul r`nd) =i ea provine din con=tiin\a scind[rii existentului, a dedubl[riifiin\ei. Ecranul poeziei Anei Blandiana e ]n volumul de fa\[ (Ochiul degreier, n. e.) memoria trecutului fabulos, mitic, al unei alte st[ri, deplenitudine, memoria oului primordial evocat ]ntr-o splendid[ cosmogoniespus[ ca o roman\[. [...] Teama, nelini=tea exprim[ aici nostalgia originilormitice, de care ne amintim prin reminiscen\e =i la care, poate, c`ndva, nevom ]ntoarce: „Cine-a gre=it =i p`n[ c`nd?“ (s. n.) se ]ntreab[ poeta,n[d[jduind c[ ]n al\i timpi se va na=te un nou „ou perfect plutind pe ape“.P`n[ atunci ]ns[ trebuie s[ ne supunem celui care „a gre=it“. P[r\ile carerezult[ din scindare se dedubleaz[ la r`ndul lor. E ceva ce explic[sentimentul de incertitudine propriu acestui univers poetic ]n care lucrurileau c`nd o fa\[, c`nd alta, opus[ celei dint`i. P[m`ntul e un eden, darunul bolnav. [...] Ana Blandiana ]ncearc[ ]ns[ s[ corecteze ceea ce s-a„gre=it“, eroarea tragic[ a ]njum[t[\irii =i fragment[rii unit[\ii primordiale(„oul perfect, t[iat ]n dou[“) experiment`nd pe cont propriu noi feluri dea muri, dar =i de a se na=te =i de a tr[i. Profesori ]i sunt ]n aceast[ privin\[mai ales frunzele, plantele, pomii. Se poate vorbi ]n acest sens de un„model vegetal“ ]n poezia de azi a Anei Blandiana.Valeriu CRISTEA, ]n revista Rom`nia Literar[, 1981.Aproape cu fiecare poezie, ]n Stea de prad[, poeta impune sentimentulancor[rii ]n esen\ial. Prin drastice comprim[ri, prin filtr[ri repetate,prin densific[ri de sugestii ea creeaz[ un spa\iu auster =i de tensionatetr[iri, un spa\iu ]n care Poezia nu mai este „c`ntec“, ci „\ip[t“: „O virgul[,c`teva pietricele,/ Pu\in[ z[pad[,/ Un fir sub\ire de soare./ Mai multecase =i crengi—/ Ce recuzit[ modest[/Pentru declan=area \ip[tului!/|ip[tul / }ncerc`nd s[ se-aga\e cu unghiile / +i lunec`nd mereu ]napoi /Pe pere\ii de sticl[, /}ncerc`nd s[ urce / Rupt ]n buc[\i / Cl[dite una pestealta./ Echilibru nesigur./ P`n[ la din\ii / }ncle=ta\i cu s[lb[ticie / }nt[cerea f[r[ sf`r=it.“342

La cules ]ngeriConcizie, directitate, transparen\[, ]ncredere ]n eficien\a poetic[ a„recuzitei modeste“, acestea sunt elementele de atitudine literar[ care structureaz[,stilistic vorbind, volumul de acum, Stea de prad[. Dar ele nu aparabia azi la Ana Blandiana. }nc[ ]n 1973 Ion Pop, ]n Poezia unei genera\ii,remarca la ea un spa\iu aproape epurat de metafore, p[r`ndu-i-se c[ „uniculdemers e acela de a vida o scen[, pentru ca ]n spa\iul creat „mesajul“ s[poat[ suna nestingherit“. Mai trebuie spus c[ tendin\a semnalat[ de IonPop azi s-a accentuat, =i c[ ea a fost ]nso\it[, pe parcurs, de activarea tot maipronun\at[ a fondului dramatic al acestei poezii, a resurselor ei de nelini=te=i ]ncordare. La ]nceputuri acestea erau, ]n poezia Anei Blandiana, realit[\imai mult b[nuite, latente.Ne apare acum ]nc[ mai limpede c[ laconismul, at`t de severelecompact[ri de materie liric[, elimin[ri =i contrageri sunt la Blandianareflexe ale unei determin[ri interioare: acea nedomolit[ sete de recluziune,de retragere, de ]nchidere ]n sine, resim\it[, ]n Stea de prad[, ca unimpuls c[ruia nimic nu i se poate opune. S[ nu se vad[ aici un refuz alrealului, al concretului vie\ii, fiindc[ nu este, ci o c[utare dramatic[, de ost[p`nit[ fervoare, a identit[\ii esen\iale, a sinelui profund. C[tre “o fug[]n tine ]nsu\i c`t mai ad`nc, / De afar[, din calendar“, ]ndeamn[, =i se]ndeamn[, poeta: „O fug[ f[r[ oprire, /Mereu ]nl[untru“. Act de„]nchidere“ care ]ns[ taie un drum, desface o necesar[ cale spre t[inuitelesedii ale omenescului din ad`ncuri.Gabriel DIMISIANU, ]n revista Romania literar[, 1986.[...] dac[ lucrurile ar sta doar astfel, ]n frumuse\e, eufonie, solaritatede fream[t pur, numai ]n alinturi, candori =i plin[t[\i, totul ar deveni nuat`t monoton, c`t fals. Adev[rul este c[, r[zuind strat dup[ stratpalimpsestul, vom putea citi textul originar ca pe o monografie a nelini=tii(nu Angst, ci inquietude). „Mi s-a spus s[ te caut,/ Nu s[ te g[sesc“, sun[un final de poem al Anei Blandiana, iar Sensul (altfel, adic[ barbian, spus,drumul „dup[ melci“) nu se las[ prins dec`t at`t c`t s[ scape. „Jos, ]nvraful de foi ude“, „zidul de var“ nu ]nvie dec`t pentru a se pierde din nou,dar pentru „ungherul ad`nc“ al g`ndului, abia „morm`ntul de foi“ =icornul f[r`mat transform[ c`ntecul (simplu) ]n desc`ntec. Sub „]nz[uatulargint“ din cuvintele Anei Blandiana se ascunde adeseori, fragil darame\itor, semnul de ]ntrebare, dincolo de faldurile catifelate palpit[nelini=tea, incertitudinea, =i ceea ce primeaz[ este tocmai voin\a de exorcizare,sau, mai degrab[, de estetizare a acestora.[...]343

Ana Blandiana+i dac[ pentru Ana Blandiana poezia este, cum ]ns[=i afirm[,o „]naintarelogic[ din cuv`nt ]n cuv`nt, p`n[ ]ntr-un loc ]n care sensul se deschidedeodat[ nea=teptat deasupra golului“, ]naintare al c[rei sens este„aceast[ realizare a golului de dedesubt, aceast[ emo\ie brusc[ ]n fa\ahotarului asumat, aceast[ oprire, mai revelatoare dec`t continuareaincon=tient[ a drumului pe deasupra pr[pastiei“ — atunci proza reprezint[tocmai ]naintarea con=tient[ a drumului, prefer`nd ]ntotdeaunamiraculosului „]ntreb[rile f[r[ r[spuns din care (acesta) se na=te ]n celedin urm[“.Dan. C. MIH{ILESCU, revista Ateneu, 1987.Gestul de-a scrie constituie pentru Ana Blandiana un act existen\ialdefinitoriu, un destin la care a fost „condamnat[“ dar pe care =i l-a asumat,o formul[ de echilibru „]ntre perfecta, precara materie =i spiritul fragil, dene]nvins“, statutul ei ontologic, o modalitate catexochen a ceea ce poeta]n\elege prin o ]nflorire a verbului a fi“, o arm[ eficace de o exagerat[simplitate a unei con=tiin\e „nelini=tit[ de fragilitatea libert[\ii sale“opun`ndu-se cu obstinat[ demnitate ofensivei devoratoare =i mutilant[ atehnolatriei, reific[rii, a ipostazelor lui a avea („orice posesie e o dependen\[“).Se ]nt`mpl[ uneori ca o scriitur[ august[ s[ disimuleze opernicioas[ incon=tien\[ existen\ial[. Dar fumisteria stilistic[ nu poatedura la infinit, p`n[ la urm[ î=i deconspir[ ipostaza de sordid[ incurieetic[. La Ana Blandiana scriitura nu e, dimpotriv[, dec`t expresia „public[“a unei intimit[\i genuine, de o distinc\ie =i integritate moral[ „sansreproche“. Ana Blandiana nu experimenteaz[, nu mimeaz[ scriituri, cistilul o reprezint[, \`=ne=te spontan, dar egal cu sine, f[r[ note disonante,din ad`ncul unui suflet „setos de durat[ =i amintire“, ca unicul sens carei-a fost oferit sub soare.Radu ENESCU, revista Familia, 1988.Ultimul volum al Anei Blandiana, Arhitectura valurilor, ofer[ unexemplu de radicalizare moral[ ]n limitele unei formule lirice bine cunoscute,inconfundabile. Poeta, torturat[ de imaginea unei realit[\i degradate, esteacum o con=tiin\[ invulnerabil[, miz`nd — se pare — totul pe carteacurajului. Faptul este echivalent cu un nou pact, desigur tensionat, curealul. Mul\i se ]ntreab[ dac[ lirica sa are de c`=tigat sau de pierdut de aici.De=i datate (cf. prefa\a), poemele acestea nu ni se par conjuncturale. Aumai degrab[ semnifica\ia unui nou ]nceput, a unei adev[rate resurec\ii,344

La cules ]ngerif[r[ s[ anuleze — cred — nimic din ce a scris ]nainte poeta. Introduc doar,mai pregnant, dimensiunea etic[ ]n ecua\ia liric[. Vindec[ de gratuitate.Privind mai ]n urm[, poezia Anei Blandiana d[ expresie, cu gra\ie =inaturale\e, unei confesiuni impregnat[ acut de sentimentul vinov[\iei.Poeta ]=i transcrie propriile experien\e =i revela\ii ]ntr-un limbaj rafinat,de o stranie somnolen\[ impresional[, ca la Blaga, dar printr-o tr[ireintens personal[, delicat[ =i ]n acela=i timp concret[ a lumii. Incertitudinileinterioare ]=i afl[ corespondentul poetic ]n incertitudinile exterioare,iar zbuciumul gra\ios al fiin\ei — mai t`rziu — ]n inconfortul ideii =i almetaforei esen\ializat[ p`n[ la abstract. }nfr[\it[ cu tot universul, cutoate lucrurile, poeta le ]nv[luie ]ntr-un sentiment de mil[ comp[timitoare.Bucuria o ]mparte cu al\ii, dar suferin\a o adun[ toat[ ]n sine. Nu refuz[inefabilul =i nici ritmul ceremonios, aproape solemn; ]n schimb, detest[retorica =i literaturizarea excesiv[ a realului. Tendin\a reflexiv[ din unelepoeme, eviden\iind un substrat de emo\ii pure, de o suavitate u=or cochet[,confer[ mai mult[ incisivitate discursului, sub aparen\a pierderii de viziune=i a desubstan\ializ[rii materiei verbale. Este, de fapt, trecerea de la detaliula esen\ial, de la senzualitate la ascez[, de la concretul imagistic la constructelirice pu\in mai complicate, ca visul din vis ori „somnul din somn“.Cornel MORARU, ]n revista Vatra, 1990.E greu s[ scrii despre acest volum arestat o bun[ bucat[ de vreme f[r[s[ te opre=ti asupra fenomenului Blandiana. F[r[ s[ iei ]n considerarestarea de excep\ie pe care o reprezint[, ]n literatura de azi, aceast[ poet[.Anii ’60, care ne-au obi=nuit cu cultul scriitorului, au transformat ]nvedete o seam[ de autori. }n sensul frumos al cuv`ntului, vedete au fost =iNichita St[nescu =i Ilie Constantin =i Cezar Baltag =i Ion Alexandru =i IonGheorghe =i Adrian P[unescu. Ideea de talent se lega de ideea de har, iar harulr[m`nea, chiar =i ]n anii dictaturii, apanajul celor ale=i. Noul val nu ]ntruneadoar simpatiile cititorilor, ci ale tuturor acelora care sperau c[ aceste voci vorrosti adev[rurile unui popor. Blandiana se num[r[ ]ntre ace=tia =i, cu toatecontesta\iile, popularitatea ei, mereu urc[toare, s-a hr[nit cu prisosin\[ tocmaidin credin\a ]n poezie. Din credin\a c[ el, poetul, e un ales.Prea multe dintre vedetele anilor =aizeci au intrat ]n maturitateaaduc[toare de ranguri =i pozi\ii sociale, abandon`nd tocmai aceast[ idee:c[ el, poetul, e deasupra ]nt`mpl[rilor zilnice ale puterii. C[ el e deasupratranzac\iilor cu puterea. Ana Blandiana a refuzat mereu onoarea administrativ[.Dup[ revolu\ie, nu =i-a valorificat extraordinara popularitate.345

Ana BlandianaDimpotriv[, n-a vrut s[ adauge vreun titlu titlului de poet. A r[masconsecvent[ ideii morale pe care o reprezint[.Fiecare scriitor al anilor =aizeci s-a specializat, cu timpul, ]ntr-unlimbaj dublu. Dar nici un scriitor al acestei genera\ii nu a dat acestuilimbaj autoritatea pe care i-a dat-o Ana Blandiana. Nici un scriitor nu ainvitat, cu at`ta consecven\[, la o lectur[ subversiv[.Cornel UNGUREANU, ]n revista Orizont, 1990.Reflec\ia asupra propriei condi\ii consun[ cu ]ntoarcerea, ini\iatic[ =iproblematic[, asupra aventurii scripturale, asupra modului ]n carecuv`ntul ]=i asum[ sensul, iar textul izbute=te s[-=i ]nfr`ng[ limitele =iinhibi\iile pentru a trasa chipul lumii, figura unei existen\e polimorfe.Departe de a z[bovi ]n extazul rostirii, poeta resimte „cerneala“ ca ]nsemnmalefic, ca vin[, ]n m[sura ]n care ea e incapabil[ s[ transcrie subteranelesufletului, subtextul realului, oprindu-se la „text“, la simpleleaparen\e. Nu cuv`ntul este, ]n viziunea poetei, cel c[utat, mai degrab[reflexul metafizic al acestuia, umbra lui de tain[ =i de ]nfiorare, de sugestie=i agonie gra\ios ritualizat[ („Eu/ Nu c`nt frunza/ C`nt numai fragedamoarte/Pe care-o ascunde/ Ca pe-o \ar[ ]mb[t[toare/ +i f[r[ sf`r=it/ }ncare cine p[trunde/ Uit[ s[ se mai ]ntoarc[ =i moare/Ca s[ poat[ mergemereu/Mai departe/ +i mai fericit/ Plantele doar,/Pentru c[ nu sunt ]nstare s[ povesteasc[/ Ce v[d,/ Sunt l[sate s[ se ]ntoarc[ mereu/ Din \araaceea copil[reasc[/ De care/ Un misterios pr[p[d/ Ne desparte/ }n van,/Eu/ Nu c`nt frunza/ C`nt numai frageda moarte/ }n care/ Viseaz[ o dat[pe an“ — Eu nu c`nt frunza, sau: „N-am alergat niciodat[ dup[ cuvinte,/Tot ce-am c[utat/ Au fost umbrele lor/ Lungi, argintii,/ T`r`te de soareprin iarb[,/ }mpinse de lun[ pe mare;/Nu am v`nat niciodat[/ Dec`tumbrele vorbelor —/ O foarte iscusit[ v`n[toare/}nv[\at[ de la b[tr`ni/Care =tiu/ C[ din cuv`nt/ Nimic nu e mai de pre\/ Dec`t umbra/ +i numai au umbr[/ Cuvintele care =i-au v`ndut sufletul“ — V`n[toare).}ntre elanul vizionar ori percep\ia sentimental[ =i tonusul livresc sesap[ astfel un hiatus pe care versurile Anei Blandiana caut[ s[-l estompeze,fie =i doar prin preluarea propriului text ca pretext al scriiturii sale,prin vizualitatea intens[ a imaginilor scripturalit[\ii, prin autoreflexivitate=i autoreferen\ialitate, cu alte cuvinte. Un soi de abulie, de dezabuzareintervine aici, ]ntr-un poem ca Oh, trupul t[u, unde scriptura adopt[toate semnele unei tr[iri deceptive, iar „cerneala“ are conota\ii aproapeinfernale, ea opaciz`nd perceperea fiin\ei iubite, instaur`nd o intolera-346

La cules ]ngeribil[ distan\[ spa\io-temporal[ =i dovedindu-se un soi de scriitur[ ]ndr[-gostit[ „arebours“. Cerneala — asimilat[ „v`n[tului noroi“ — atrage dup[sine imagini ale h[ului, ale neantului ]n care fiin\a se afund[, ca ]ntr-unco=mar alc[tuit dintr-o arhitectur[ infernal[, animat de reprezent[ricvasiteratologice, chiar dac[ av`nd toate datele himericului imponderabil=i translucid: „Oh, trupul t[u ]l v[d printre cerneal[,/ Cerneal[-nn[molindu-se=i-n somn/ Ca o sudoare acr[, animal[./ Vreau s[ te-ajung/ +idegetele-mi lunec[,/ Nu te mai v[d,/ Abia te-aud/ Spune-mi, mai spune-mi/C[ la fel se-ntunec[/ V`rtejul ]n care m-afund./ Te chem/ Dar violent cadintr-o ran[,/ Cerneala izvor[=te ]ntre noi/ M[ mai prime=ti ]n v`n[tulnoroi? Mai vii/ peste c`mpii albastre,// M[ri pustii,/ }nl[crimat =i mut/Ca s[ ]\i pot ]ntinde/ O gur[ tremurat[ spre s[rut/ Cu buze-nvine\ite decuvinte“.Iulian BOLDEA, ]n Ana Blandiana. Monografie. Editura Aula, 2000.Reg[sim fire=te ]n aceste poeme aproape toate temele mai vechi aleAnei Blandiana, lucru care nu surprinde, c[ci, de-a lungul timpului,poeta a r[mas cu consecven\[ fidel[ unui registru stilistic =i unei ariitematice care se conturau, ]n coordonatele lor esen\iale, ]nc[ din primelesale volume. }n c[r\ile ei mai noi, Ana Blandiana ]=i aprofundeaz[ propriulunivers, iar atunci c`nd atinge c`te un registru ]nc[ neexplorat o facecu o total[ lips[ de ostenta\ie. Ast[zi poemele sale par s[ fi dob`ndit unplus de reflexivitate, elanurile vitaliste au disp[rut, accentele patetice suntrepudiate, tr[irea e interiorizat[, filtrat[ de o mult mai acut[ con=tiin\[introspectiv[. Ele tind spre acea „austeritate“ pe care o evoca autoarea]ntr-una din poetiz[rile sale de ]nceput, iar peste patetismul de odinioar[al Fedrei (pentru a parafraza p`n[ la cap[t textul amintit) se suprapuneacum tot mai mult litera sever[ a Port-Royal-ului.Octavian SOVIANY, ]n revista Luceaf[rul, 2000.Ochiul de greier este, ]ntre altele, =i cartea ]n care Ana Blandiana]ncearc[ s[ nu se mai „mire“ de singur[tatea-i, ci s-o tr[iasc[ (liric, fire=te).Un volum al c[rui dramatism e retras ]n subteran, dar ]n care dramadezicerii de sine, a imposibilit[\ii ei ]n fond, adaug[ ]nc[ un cerc tragicacestei poezii. F[r[ a ajunge la o practic[ poetic[ a misterului, poemeleau, totu=i, tensiunea =i ]nfiorarea contactului iminent cu acesta. }n dialecticaprefacerii de sine a poemului blandian, volumul de fa\[ reprezint[momentul nega\iei de sine — fire=te, ]n m[sura ]n care un astfel de347

Ana Blandianaspectacol poate avea loc ]n cadrul unei evolu\ii organice, quasiliniare.Muta\iile din spa\iul poemului nu antreneaz[ dup[ sine =i o schimbare apoeticii, Ana Blandiana fiind unul dintre pu\inii poe\i ai genera\iei salecare nu-=i schimb[ formula liric[ cu u=urin\a cu care se schimb[, dup[dispozi\ie =i anotimp, garderoba.Al. CISTELECAN, ]n revista Familia, 1981.Acest refuz al imaginarului de a se l[sa contaminat de angoas[ =i de acultiva flora anxioas[ induce elegiilor o voca\ie luminescent[ ce transcendeinstruc\ia ideii ca atare. Nu at`t „ideile“ sunt tonice ]n poezia Anei Blandiana(cu at`t mai mult cu c`t abstrac\iile sunt cele care seam[n[ panica),c`t senzualizarea lor imaginativ[. Imaginarul poetei are o funciar[repulsie fa\[ de orice dizarmonie, iar intrarea lui ]n ecua\ie e o garan\ieimediat[ c[ poemul va r[m`ne ]n stare de gra\ie. Imaginarul e pernamoale pe care tema dramatic[, air-bag-ul care o fere=te pe poet[ deimpact. }n economia poemului, func\ia lui e cea de ]nger p[zitor. Oric`ts-ar str[dui poeta s[ intre ]n infernul temelor tragice, el o trage ]napoi ]nlimbile armoniei.Al. CISTELECAN, ]n revista Cuv`ntul, 2000.Mai important[ dec`t aceast[ lectur[ de semnalare a desenelor desuprafa\[ a poeziei Anei Blandiana ar fi o alta care s[ asculte sunetul deavertizare al p`nzelor freatice ale lirismului s[u. Socotesc c[ ei n-artrebui s[-i scape nota de resemnare luminos-tragic[ a con=tiin\ei poetei,care ]=i poart[ cu demnitate crisparea =i dezvoltarea unui fel de cunoa=teridefinitive; o cunoa=tere prin excelen\[ poetic[, pentru care vulnerabilitateafiin\ei umane — obsesie a g`ndirii lirice a Anei Blandiana —, mereu=i mereu dezv[luit[, nu e prilej de lamenta\ie sentimental[ ci o paradoxal[surs[ de energie moral[ rodind ]n iluminare =i ]n triumf spiritual.Ioan MOLDOVAN, ]n Familia, 2000.Desigur, Ana Blandiana e azi cea mai cunoscut[ poet[ din Rom`nia.Celebritatea sa literar[ e ]nso\it[ =i argumentat[ de una de ordin cet[\enesc,asociere de ast[dat[ benefic[, menit[ a sp[la ru=inea bardului politizat,aflat la remorca propagandei totalitare, a=a cum s-a ]ntrupat ]n numeroase,din nefericire, cazuri, de la Mihai Beniuc la Adrian P[unescu.}ntrebarea care se pune (=i-o pune poeta ]ns[=i) e dac[ aceast[ reputa\iede excep\ie ar putea fi sinonim[ cu o suprem[ satisfac\ie, cu „fericirea“. }n348