Studiu - Noi direcții de Politică Industrial - Facultatea de Management

PROIECTÎmbunătăţirea capacităţii instituţionale, de evaluare şi formulare de politicimacroeconomice în domeniul convergenţei economice cu Uniunea Europeanăa Comisiei Naţionale de Prognoză, cod SMIS 27153BENEFICIARComisia Naţională de PrognozăNoi direcţii de politică industrialăşi modificările structurale necesareAutoriVALENTIN COJANU(coordonator)COSTEA MUNTEANUFLORIAN NEAGUSprijin în realizarea studiuluiDANIEL TRAIAN PELE

Autorii mulţumesc Comisiei Naţionale de Prognoză atât pentruprofesionalismul cu care a coordonat în calitate de beneficiarrealizarea acestei lucrări, cât şi pentru sprijinul logistic şi documentaroferit cercetătorilor pe toată durata elaborării cercetării de faţă.Mulțumiri sunt adresate și Institutului Național de Statistică(INS) și Fundației Post-Privatizare (FPP) pentru furnizarea de date șiinformații care au contribuit la mai buna fundamentare a acestui studiu.Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a RomânieiPÎSLARU, DRAGOŞContribuţia IMM-urilor la creşterea economică : prezent şi perspective / Dragoş Pîslaru (coord.),Ileana Modreanu, Florin Cîţu. - Bucureşti : Editura Economică, 2012Bibliogr.ISBN 978-973-709-598-5I. Modreanu, IleanaII. Cîţu, Florin65.012.4:334.7.012.63/.64

VALENTIN COJANU (coordonator)COSTEA MUNTEANUFLORIAN NEAGUNoi direcţii de politică industrialăşi modificările structurale necesareEditura EconomicăBucureşti, 2012

ISBN 978-973-709-636-4Toate drepturile asupra acestui studiu aparţin Comisiei Naţionalede Prognoză. Reproducerea conţinutului acestui studiu, integrală sauparţială, în formă originală sau modificată, precum şi stocarea într-unsistem de regăsire sau transmitere sub orice formă sau prin oricemijloace, este interzisă fără acordul prealabil al Comisiei Naţionale dePrognoză, fiind supusă prevederilor legii drepturilor de autor.Opiniile exprimate în cuprinsul Studiului constituie păreripersonale ale autorilor şi nu reprezintă în mod necesar punctele devedere ale Comisiei Naţionale de Prognoză.Editura Economicăwww.edecon.ro

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesare5.1.2. Evoluția indicatorilor intensivi ai fluxurilor materiale ................................................. 1415.2. Corelații între evoluția activității economice sectoriale și evoluția indicatorilorfluxurilor materiale ................................................................................................................. 1456. CONCLUZII ȘI PROPUNERI DE POLITICI PUBLICE ................................................. 1496.1. Concluzii ................................................................................................................................ 1496.2. Propuneri de politici publice .................................................................................................. 1596.2.1. Dimensiunea economică ............................................................................................... 1596.2.2. Dimensiunea instituţională ............................................................................................ 162ANEXE ....................................................................................................................................... 165REFERINȚE .............................................................................................................................. 255REZUMAT .................................................................................................................................. 2576

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareLISTA FIGURILORFigura nr. 2.1. Ponderea categoriilor de resurse în produsul intern brut (2005-2010), % ............... 24Figura nr. 2.2. Distribuția numărului de salariați pe sectoare (2002-2010), % ............................... 25Figura nr. 2.3. Ponderea pe sectoare a cheltuielilor cu CDI în total cheltuieli, 2006-2010, % ....... 26Figura nr. 2.4. Distribuția regională a cifrei de afaceri din industria prelucrătoare, 2010, % ......... 26Figura nr. 2.5. Ponderea industriei prelucrătoare în total economie regională(cifra de afaceri), 2010, % ....................................................................................... 27Figura nr. 2.6. Ponderea industriei prelucrătoare în total economie regională(nr. de salariați), 2010, % ........................................................................................ 27Figura nr. 2.7. Ponderea în totalul cifrei de afaceri deținută de primele cinci companiidin ramură, 2010 și 2006, % .................................................................................... 28Figura nr. 2.8. Distribuția cifrei de afaceri în funcție de mărimea întreprinderii,România, 2010, % ................................................................................................... 29Figura nr. 2.9. Distribuția cifrei de afaceri în funcție de mărimea întreprinderii,Uniunea Europeană, 2009, % .................................................................................. 31Figura nr. 2.10. Evoluţia comparată a ICCS şi a dinamicii exporturilor ......................................... 38Figura nr. 2.11. Evoluţia ICCS în sectorul alimente, băuturi, tutun ................................................ 39Figura nr. 2.12. Evoluţia ICCS în sectorul textile şi produse textile ............................................... 40Figura nr. 2.13. Evoluţia ICCS în sectorul piele şi produse din piele ............................................. 41Figura nr. 2.14. Evoluţia ICCS în sectorul lemn şi produse din lemn şi plută ................................ 42Figura nr. 2.15. Evoluţia ICCS în sectorul celuloză, hârtie, produse din hârtie .............................. 43Figura nr. 2.16. Evoluţia ICCS în sectorul cocs, produse petroliere rafinate,combustibil nuclear ................................................................................................ 44Figura nr. 2.17. Evoluţia ICCS în sectorul produse chimice ........................................................... 45Figura nr. 2.18. Evoluţia ICCS în sectorul cauciuc, produse din cauciuc şi plastic ........................ 46Figura nr. 2.19. Evoluţia ICCS în sectorul alte produse minerale nemetalice ................................ 47Figura nr. 2.20. Evoluţia ICCS în sectorul metale de bază şi produse din metal ............................ 48Figura nr. 2.21. Evoluţia ICCS în sectorul maşini şi echipamente ................................................. 49Figura nr. 2.22. Evoluţia ICCS în sectorul echipamente electrice şi optice .................................... 51Figura nr. 2.23. Evoluţia ICCS în sectorul echipamente de transport ............................................. 52Figura nr. 2.24. Evoluţia ICCS în sectorul alte produse prelucrate ................................................. 53Figura nr. 2.25. Structura în funcţie de numărul de întreprinderi în domeniile industriei,serviciilor și comerțului, 2005, % ........................................................................... 56Figura nr. 2.26. Structura în funcţie de numărul de întreprinderi în domeniile industriei,serviciilor și comerțului, 2009, % ........................................................................... 56Figura nr. 2.27. Structura în funcţie de cifra de afaceri în domeniile industriei,serviciilor și comerțului, 2005, % ........................................................................... 57Figura nr. 2.28. Structura în funcţie de cifra de afaceri în domeniile industriei,serviciilor și comerțului, 2009, % ........................................................................... 58Figura nr. 2.29. Corelația dintre gradul de specializare și productivitatea muncii (2009) .............. 68Figura nr. 2.30. Numărul mediu de angajați pe întreprindere (2010 – România, UE27,Bulgaria, Suedia) .................................................................................................... 72Figura nr. 2.31. Numărul mediu de angajați pe întreprindere(2010 – România, Polonia, Cehia) ......................................................................... 73Figura nr. 2.32. Evoluţia ICCS în ţările europene selectate (2000-2009) ....................................... 757

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareFigura nr. 2.33. Relația actorilor principali, din analiza inovării orientate spre piață ..................... 84Figura nr. 2.34. Ponderea CII-O în relaţiile bilaterale ale României cu ţările europene (2010) ..... 88Figura nr. 2.35. Ponderea CII-O (restrictiv) în relaţiile bilaterale ale Românieicu ţările europene (2010) ........................................................................................ 89Figura nr. 2.36. Modificarea în % a CII-O în relaţiile bilaterale ale Românieicu ţările europene (1999-2010) .............................................................................. 89Figura nr. 2.37. Modificarea în % a CII-O (restrictiv) în relaţiile bilateraleale României cu ţările europene (1999-2010) ........................................................ 89Figura nr. 2.38. Numărul de produse în schimbul comercial intra-industrial orizontalal României cu ţările europene ............................................................................... 90Figura nr. 3.1. Rolul industriilor inovative în cadrul sectorului industrial ...................................... 97Figura nr. 3.2. Evoluţia natalităţii firmelor din industriile inovative ............................................ 100Figura nr. 3.3. Evoluţia numărului de firme în industriile inovative, după dimensiune ................ 100Figura nr. 3.4. Evoluţia VAB în principalele ramuri high-tech (mld. lei) ..................................... 106Figura nr. 3.5. Evoluţia numărului de salariaţi în principalele ramuri high-tech .......................... 106Figura nr. 3.6. Evoluţia gradului de îndatorare al firmelor din industriile inovative(efectul de pârghie) ................................................................................................ 112Figura nr. 3.7. Evoluţia rentabilităţii capitalurilor în industriile inovative ................................... 112Figura nr. 3.8. Evoluţia productivităţii muncii în industriile inovative (lei) ................................. 113Figura nr. 3.9. Evoluţia eficienţei utilizării activelor imobilizate ................................................. 113Figura nr. 3.10. Cifra de afaceri raportată la cheltuielile cu energia şi apa ................................... 115Figura nr. 3.11. Cifra de afaceri raportată la cheltuielile cu materiile prime şi materialele .......... 115Figura nr. 3.12. Evoluţia cifrei de afaceri a ramurilor care compunindustriile ecologice (mld. lei) .............................................................................. 120Figura nr. 3.13. Evoluţia numărului de salariaţi din ramurile care compunindustriile ecologice ............................................................................................ 120Figura nr. 3.14. Evoluţia numărului firmelor din cadrul ramurilor care compunindustriile ecologice ............................................................................................. 124Figura nr. 3.15. Evoluţia capitalurilor proprii ale ramurilor care compun industriileecologice (mld. lei) ............................................................................................. 124Figura nr. 3.16. Dinamica rentabilităţii capitalurilor aferentă ramurilor care compunindustriile ecologice ............................................................................................ 126Figura nr. 3.17. Evoluţia productivităţii muncii din cadrul ramurilor care compunindustriile ecologice (lei) .................................................................................... 126Figura nr. 3.18. Evoluţia eficienţei activelor imobilizate aferentă ramurilor care compunindustriile ecologice ............................................................................................. 127Figura nr. 3.19. Evoluţia gradului de îndatorare al ramurilor care compun industriileecologice (efect de pârghie) ................................................................................ 127Figura 4.1. Structura cifrei de afaceri pe principalele ramuri componente (CAEN Rev. 2) ......... 136Figura 4.2. Structura producției exercițiului pe principalele ramuri componente(CAEN Rev. 2) .......................................................................................................... 137Figura nr. 5.1. Evoluția extracțiilor interne utilizate în perioada 1994-2009 (milioane tone) ....... 139Figura nr. 5.2. Evoluția eficienței materiale și a productivității materialeîn perioada 1994-2009 (mii lei 2000/tonă) ............................................................ 142Figura nr. 5.3. Evoluția intensității materiale în perioada 1994-2009 (tone/lei) ........................... 143Figura nr. 5.4. Evoluția dependenței materiale în perioada 1994-2009 (tone/tone) ...................... 144Figura nr. 5.5. Evoluția intensității comerciale în perioada 1994-2009 (tone/tone) ...................... 1448

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareLISTA TABELELORTabelul nr. 2.1. Evoluţia valorilor indicatorilor care compun ICCSîn sectorul alimente, băuturi, tutun ........................................................................ 39Tabelul nr. 2.2. Evoluţia valorilor indicatorilor care compun ICCSîn sectorul textile şi produse textile ....................................................................... 40Tabelul nr. 2.3. Evoluţia valorilor indicatorilor care compun ICCSîn sectorul piele şi produse din piele ...................................................................... 41Tabelul nr. 2.4. Evoluţia valorilor indicatorilor care compun ICCSîn sectorul lemn şi produse din lemn şi plută......................................................... 42Tabelul nr. 2.5. Evoluţia valorilor indicatorilor care compun ICCSîn sectorul celuloză, hârtie, produse din hârtie ...................................................... 43Tabelul nr. 2.6. Evoluţia valorilor indicatorilor care compun ICCSîn sectorul cocs, produse petroliere rafinate, combustibil nuclear ......................... 44Tabelul nr. 2.7. Evoluţia valorilor indicatorilor care compun ICCSîn sectorul produse chimice ................................................................................... 45Tabelul nr. 2.8. Evoluţia valorilor indicatorilor care compun ICCSîn sectorul cauciuc, produse din cauciuc şi plastic ................................................ 47Tabelul nr. 2.9. Evoluţia valorilor indicatorilor care compun ICCSîn sectorul alte produse minerale nemetalice ......................................................... 48Tabelul nr. 2.10. Evoluţia valorilor indicatorilor care compun ICCSîn sectorul metale de bază şi produse din metal .................................................. 49Tabelul nr. 2.11. Evoluţia valorilor indicatorilor care compun ICCSîn sectorul maşini şi echipamente ....................................................................... 50Tabelul nr. 2.12. Evoluţia valorilor indicatorilor care compun ICCSîn sectorul echipamente electrice şi optice .......................................................... 51Tabelul nr. 2.13. Evoluţia valorilor indicatorilor care compun ICCSîn sectorul echipamente de transport .................................................................. 53Tabelul nr. 2.14. Evoluţia valorilor indicatorilor care compun ICCSîn sectorul alte produse prelucrate ...................................................................... 54Tabelul nr. 2.15. Cifra de afaceri, 2009, mil. euro .......................................................................... 59Tabelul nr. 2.16. Productivitatea muncii (VAB/nr. angajați), 2009, euro ....................................... 60Tabelul nr. 2.17. Investițiile în capital în raport cu numărul de angajați, 2008, euro ..................... 60Tabelul nr. 2.18. Investițiile în capital în raport cu numărul de angajați, 2009, euro ..................... 60Tabelul nr. 2.19. Cele mai importante ramuri din industria prelucrătoaredin România, 2009, % ........................................................................................ 62Tabelul nr. 2.20. Cele mai importante ramuri din industria prelucrătoareca număr de angajați, 2009, % ............................................................................ 63Tabelul nr. 2.21. Cele mai importante ramuri din industria prelucrătoareca cifră de afaceri, 2009, % ................................................................................ 65Tabelul nr. 2.22. Diferența procentuală din primele trei ramuri (agregate)ale industriei prelucrătoare și următoarele trei, % (2009) ................................... 66Tabelul nr. 2.23. Indici de specializare sectorială ........................................................................... 67Tabelul nr. 2.24. Productivitatea muncii (2010) calculată ca valoarea adăugată /numărul de angajați (euro) .................................................................................. 709

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareTabelul nr. 2.25. Comparația dintre numărul de angajați (%) și productivitateamuncii (euro) (2010) ........................................................................................... 71Tabelul nr. 2.26. Numărul mediu de angajați pe întreprindere (2009) ............................................ 72Tabelul nr. 2.27. Evaluarea performanţei sectoarelor industriei prelucrătoareprin raportare la grupul ţărilor selectate (2007-2009) ......................................... 76Tabelul nr. 2.28. Primele cinci sortimente (după valoarea exporturilor) în comerţulintra-industrial orizontal cu Bulgaria, Ungaria, Germaniași Franţa (2010, euro) .......................................................................................... 90Tabelul nr. 3.1. Obiectivele principale ale Strategiei Europa 2020 ................................................ 91Tabelul nr. 3.2. Clasificarea priorităţilor din Strategia Europa 2020 pe iniţiativeemblematice ........................................................................................................... 93Tabelul nr. 3.3. Evoluţia estimată a investiţiilor în CDI în România (% în PIB) ............................ 94Tabelul nr. 3.4. Clasamentul industriilor inovative cu potenţial ridicatde creştere economică .......................................................................................... 103Tabelul nr. 3.5. Clasamentul industriilor inovative în care se manifestă oportunităţide finanţare .......................................................................................................... 108Tabelul nr. 3.6. Clasamentul industriilor inovative cu eficienţă ridicată în utilizarearesurselor ............................................................................................................. 116Tabelul nr. 3.7. Componenţa industriilor ecologice (nivel de detaliere 3cifre CAEN Rev. 2) ............................................................................................. 119Tabelul nr. 3.8. Clasamentul industriilor ecologice cu potenţial ridicatde creştere economică .......................................................................................... 121Tabelul nr. 3.9. Clasamentul industriilor ecologice în care se manifestăoportunităţi de finanţare ...................................................................................... 122Tabelul nr. 3.10. Clasamentul industriilor ecologice cu eficiență ridicatăîn utilizarea resurselor ......................................................................................... 123Tabelul nr. 5.1. Evoluția indicatorilor extensivi ai fluxurilor materialeîn perioada 1994-2009 (milioane tone) ................................................................ 139Tabelul nr. 5.2. Modificările procentuale față de anul 1994 ......................................................... 140Tabelul nr. 5.3. Structura extracțiilor interne în perioada 1994-2009 ........................................... 141Tabelul nr. 5.4. Evoluția eficienței materiale și a productivității materiale(mii lei prețurile anului 2000/tonă) ...................................................................... 142Tabelul nr. 5.5. Structura consumurilor interne de materiale în perioada 2000-2009 ................... 145Tabelul nr. 5.6. Cota de piață a producției exercițiului ................................................................. 146Tabelul nr. 5.7. Coeficienții de elasticitate asociați modelului (5.1) ............................................. 147Tabelul nr. 5.8. Cota de piață a producției exercițiului (prognoze pentru 2015 și 2020) .............. 148Tabelul nr. 5.9. Modificarea structurii consumului intern de materiale pentru orizontul 2020 .... 14810

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareLISTA ANEXELORAnexa nr. 2.1. Indicatori pentru construirea indicelui compozit ................................................... 165Anexa nr. 2.2. Curs valutar (moneda naţională/euro) ................................................................... 166Anexa nr. 2.3. Ierarhia sectoarelor industriei prelucrătoare din Româniaîn funcţie de valorile ICCS .................................................................................... 167Anexa nr. 2.4. Lista sectoarelor industriei prelucrătoare (CAEN Rev. 1)în funcţie de intensitatea tehnologică .................................................................... 170Anexa nr. 2.5. Valorile ICCS pentru ţările europene selectate ..................................................... 172Anexa nr. 2.6.1. Valorile indicatorilor care compun ICCS pentru ţările selectate ........................ 173Anexa nr. 2.6.2. Ierarhia sectoarelor industriei prelucrătoare în funcţie de valorile ICCSîn România şi ţările europene selectate ............................................................. 194Anexa nr. 2.7. Evoluția ICCS pentru România, Bulgaria, Cehia și Suedia,pe sectoare industriale .......................................................................................... 208Anexa nr. 2.8. Ponderile comerţului inter şi intra-industrial în relaţiile bilateraleale României cu ţările europene ............................................................................ 213Anexa nr. 2.9. Primele zece ţări partenere ale României în relaţiile de investiţii străinedirecte şi exporturi (2010) ..................................................................................... 214Anexa nr. 3.1. Principalii indicatori care caracterizează industriile inovative .............................. 215Anexa nr. 3.1.1. Clasamentul primelor zece ramuri industriale după activele totale (2011) ........ 215Anexa nr. 3.1.2. Clasamentul primelor zece ramuri industriale după numărulde salariaţi (2011) .............................................................................................. 215Anexa nr. 3.1.3. Clasamentul primelor zece ramuri industriale după valoareaadăugată creată (2011) ....................................................................................... 216Anexa nr. 3.1.4. Clasamentul primelor zece ramuri industrialedupă productivitatea muncii (2011) ................................................................... 216Anexa nr. 3.1.5. Clasamentul primelor zece ramuri industrialedupă efectul de pârghie (2011) .......................................................................... 217Anexa nr. 3.1.6. Clasamentul primelor zece ramuri industrialedupă rentabilitatea capitalurilor (2011) ............................................................. 217Anexa nr. 3.2. Cele mai active industrii inovative şi ecologice în ceea ce priveşteactivitatea de cercetare, dezvoltare şi inovare ....................................................... 218Anexa nr. 3.2.1. Clasamentul ramurilor industriale inovative şi ecologicedupă cheltuielile cu activitatea de cercetare, dezvoltare (2011) ........................ 218Anexa nr. 3.2.2. Clasamentul ramurilor industriale inovative şi ecologicedupă cheltuielile cu inovarea (2011) .................................................................. 219Anexa nr. 3.3. Principalii indicatori care caracterizează industriile ecologice ............................. 220Anexa nr. 3.3.1. Clasamentul industriilor ecologice după activele totale (2011) ......................... 220Anexa nr. 3.3.2. Clasamentul industriilor ecologice după numărul de salariaţi (2011) ................ 220Anexa nr. 3.3.3. Clasamentul industriilor ecologice după valoarea adăugată creată (2011) ......... 221Anexa nr. 3.3.4. Clasamentul industriilor ecologice după productivitatea muncii (2011) ............ 221Anexa nr. 3.3.5. Clasamentul industriilor ecologice după efectul de pârghie (2011) ................... 222Anexa nr. 3.3.6. Clasamentul industriilor ecologice după rentabilitatea capitalurilor (2011) ....... 222Anexa nr. 4.1. Estimări panel univariat ........................................................................................ 223Anexa nr. 4.2. Prognoza detaliată pe termen mediu (până în 2015)a principalilor indicatori din ramurile industriale ................................................ 24311

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareAnexa nr. 4.2.1. Volumul principalilor indicatori care caracterizează ramurileindustriale (mld. lei), 2010 ................................................................................. 243Anexa nr. 4.2.2. Prognoza volumului principalilor indicatori care caracterizeazăramurile industriale (mld. lei), la orizontul anului 2015,în termeni nominali ............................................................................................. 244Anexa nr. 4.2.3. Prognoza ritmurilor de creştere ale principalilor indicatoricare caracterizează ramurile industriale (modificare procentualăanul 2015 faţă de anul 2010), procent, creșteri valorice ..................................... 245Anexa nr. 4.3. Proiecţii privind orizontul anului 2020.................................................................. 246Anexa nr. 4.3.1. Evoluţia proiectată a ritmurilor de creştere ale principalilor indicatoricare caracterizează ramurile industriale(modificare anul 2020 faţă de anul 2010) .......................................................... 246Anexa nr. 4.3.2. Proiecția ritmurilor de creştere ale principalilor indicatoricare caracterizează ramurile industriale (modificare procentualăanul 2020 faţă de anul 2010), %, creșteri valorice ............................................. 247Anexa nr. 4.3.3. Evoluţia structurii cifrei de afaceri pe principalele grupeCAEN Rev. 2 (procente) ................................................................................... 248Anexa nr. 4.3.4. Evoluţia structurii investiţiilor brute pe principalele grupeCAEN Rev. 2 (procente) ................................................................................... 249Anexa nr. 4.3.5. Evoluţia structurii producţiei exerciţiului pe principalele grupeCAEN Rev. 2 (procente) ................................................................................... 250Anexa nr. 4.3.6. Evoluţia structurii cheltuielilor cu salariile pe principalele grupeCAEN Rev. 2 (procente) ................................................................................... 251Anexa nr. 5.1. Impactul activităţii economice a sectoarelor industriale asupra balanţeifluxurilor materiale – estimarea modelelor de regresie ......................................... 25212

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareABREVIERIAcronimBNRCACAEN Rev.2CDICiiCIICII-OCII-VCNPEUROSTATH-HICCSIMMINSISDMFPOECD/OCDEONRCPIBUEVABDenumireBanca Naţională a RomânieiCifra de afaceriSistemul revizuit (Operaţiunea 2007) de clasificare a activităţilor dineconomia naţionalăCercetare-Dezvoltare-InovareComerț inter-industrialComerţul intra-industrialComerț intra-industrial de tip orizontalComerț intra-industrial de tip verticalComisia Naţională de PrognozăDirectoratul general al Comisiei Europene însărcinat cu colectarea,prelucrarea şi furnizarea de date statistice la nivelul UEIndexul Herfindahl-HirschmannIndicele compozit al competitivităţii sectorialeÎntreprinderi mici şi mijlociiInstitutul Naţional de StatisticăInvestiţii străine directeMinisterul Finanţelor PubliceOrganizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare EconomicăOficiul Naţional al Registrului ComerţuluiProdusul Intern BrutUniunea EuropeanăValoarea adăugată brută13

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesare14

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesare1. INTRODUCERE1.1. Obiectivele studiuluiRomânia a avut una dintre cele mai mari rate de creştere economică dinUE în anii dinaintea crizei, media fiind de 6,8% în perioada 2004-2008. Cu toateacestea, efectele crizei au fost resimţite mult mai puternic decât în majoritateaţărilor UE. Motivele principale ale acestor evoluţii nefavorabile în România sunt:(i) creşterea PIB a fost însoţită de acumularea unor dezechilibre importante:deficitul extern (de cont curent) a atins un maxim de 13,4% (în 2007), iar deficitulfiscal structural s-a majorat semnificativ în perioada de expansiune economică(ajungând la 8,3% în 2008); (ii) consumul a fost cel care a contribuit primordial lacreşterea economică, fiind în bună parte pe datorie, alimentat de evoluţia rapidă acreditului bancar şi (iii) valoarea adăugată creată în economie a provenit într-oproporţie importantă din sectoare care nu au avut capacitatea de a prelua dinmagnitudinea şocurilor externe şi nici nu au asigurat în mod sustenabilrespectivele viteze mai mari de creştere ale economiei (ex.: sectoarele construcţii,imobiliare şi comerţ).Învăţăturile acestei crize arată că trebuie să fie promovate măsuri astfelîncât dezvoltarea economică viitoare să nu se mai axeze atât de puternic pestructura actuală. Reindustrializarea economiei trebuie să devină o prioritate, iarprocesul trebuie să fie armonizat cu obiectivele Strategiei Europa 2020, astfel căinovarea şi concurenţa să devină noile direcţii ale politicilor industriale.Studiul de faţă îşi propune să efectueze o radiografie a situaţiei actuale dinindustria românească, să evidenţieze care sunt tendinţele înregistrate de-a lungulultimului ciclu economic, să puncteze modificările structurale principale în relaţieşi cu cerinţele Strategiei Europa 2020, să ofere o prognoză pe termen mediu cuprivire la principalele grupe CAEN din industrie şi să propună, pe bazaelementelor astfel identificate, unele măsuri de politici industriale.Evidenţierea posibilităţilor de reindustrializare a României va fi investigatăprin surprinderea potenţialului de dezvoltare pe plan naţional şi internaţional aramurilor industriei actuale, investigându-se domeniile în care să se orientezeinvestiţiile şi dacă există o calificare adecvată a resurselor umane care să susţinărespectivele dezvoltări. Studiul evaluează posibilităţile de dezvoltare a ramurilorcu consumuri reduse de energie şi materiale, dar cu valoare adăugată mare (ex.:electronică, informatică sau biotehnologie), punând accent şi pe balanţa energeticăşi a consumurilor de materiale.15

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesarePentru a surprinde modul cum se poziţionează industria României încontext regional şi european, studiul conţine comparaţii cu ţările de referinţă dinUE cu privire la principalele tendinţe care se manifestă în domeniul industriei,punându-se accent pe industriile inovative şi pe cele ecologice.1.2. Prezentarea componentelor studiuluiStudiul este structurat pe cinci capitole și se încheie cu o secțiune deconcluzii și recomandări de politică industrială. Capitolul introductiv prezintă caresunt obiectivele avute în vedere în demersul de faţă, cum este structurat materialulşi care sunt principalele aspecte metodologice şi instrumente utilizate în analize.Capitolul secund surprinde starea actuală a industriei româneşti şiidentifică potenţialul de dezvoltare a sectorului în ansamblu, precum şi aprincipalelor sub-sectoare industriale. Se analizează rolul economic al industriei şistructura competiţiei, se evaluează competitivitatea sectorială prin intermediulunui indice compozit, se realizează comparaţii internaţionale ale acestui indice,precum şi ale potenţialului productiv.Capitolul al treilea se concentrează asupra principalelor tendinţestructurale care se manifestă în industrie, analizând activitatea principalelor firmedin industrie din sectoarele care sunt în strânsă legătură cu obiectivele StrategieiEuropa 2020. Accentul este în două direcţii: (i) procesul de inovare şi (ii) cel dedezvoltare ecologică.Legat de prima direcţie anunţată, implementarea Strategiei Europa 2020presupune ca firmele din industriile inovative să poată susţine, în mod viabil,reindustrializarea României. Pentru aceasta, ponderea respectivelor firme învaloarea adăugată generată de companiile nefinanciare în economie trebuie să fiecrescătoare şi să devină importantă. Accentul în analiză este asupra firmelor dinindustriile high-tech (CAEN Rev. 2: 21, 26 şi 30.3) şi medium-high-tech (CAENRev. 2: 20, 25.4, 27-29, 30 – fără 30.1 şi 30.3 –, 32.5), iar scopul analizei este şide a identifica sub-sectoarele din industriile inovative cu cel mai mare potenţial decreştere, plecând de la modul cum s-au comportat de-a lungul unui ciclueconomic.Concluziile analizei se bazează pe evaluarea, atât la nivel macroeconomic,cât şi microeconomic, a principalilor indicatori economici şi financiari ai firmelordin industriile inovative: evoluţia pieţei de afaceri, dinamica rentabilităţii activelorşi a capitalurilor, evoluţia capacităţii firmelor de a genera fluxuri de numerarpentru activitatea operaţională şi pentru investiţii, riscul afacerii (firme intrate înprocedura de insolvenţă sau de faliment, firme nou înfiinţate etc.), evaluarea16

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareresurselor umane implicate în activitatea firmelor de high-tech, sursele definanţare etc. De asemenea, vor fi folosite şi comparaţiile regionale pentru a sesurprinde gradul de competitivitate a firmelor inovative din România în contextulUE.Cea de-a doua direcţie investigată în capitolul trei se referă la potenţialulindustriilor ecologice în România. Se analizează rolul acestor firme (CAENRev. 2: 37-39) în cadrul economiei româneşti (contribuţia la crearea valoriiadăugate, numărul de salariaţi implicaţi etc.) şi se evaluează capacitatea lor de acontribui la schimbarea structurii industriei din România în direcţia prevăzută deStrategia Europa 2020.Pentru a surprinde posibilele tendinţe pe termen mediu și lung care s-armanifesta în cadrul principalelor grupe CAEN din industrie, în capitolul alpatrulea se realizează o investigaţie cantitativă, folosind instrumentarul econometric.Proiecția este realizată pornind de la evaluările, în special calitative,surprinse în analizele efectuate în capitolul anterior la nivelul industriei, îngeneral, și al industriilor inovative și ecologice, în special. Cu prognozele astfelidentificate, se determină care ramuri industriale au cel mai bun potenţial dedezvoltare pe perioada actualului deceniu (până la orizontul anului 2020) şi pecare coordonate economice se va manifesta acest potențial.Ultimul capitol (al cincilea) se concentrează asupra legăturii dintrestabilitatea macroeconomică și balanța fluxurilor materiale, urmărindu-seevidențierea impactului activității economice la nivel sectorial și asupra balanțeifluxurilor materiale. În acest sens, este studiată corelația dintre structura balanțeifluxurilor materiale și distribuția de structură a sectoarelor economice dupăproducția exercițiului, folosindu-se drept variabilă dependentă ponderea fiecăruitip de material în consumul intern, așa cum rezultă din datele EUROSTAT privindcontul de mediu în perioada 2000-2009. Scopul final urmărit este acela ca, în bazaobservării valorilor estimate – ca urmare a dinamicii așteptate a ramurilorindustriale –, să se poată vedea cât este de plauzibilă o modificare a structuriiconsumului intern de materiale de-a lungul actualului deceniu (având ca reper anii2015 și, respectiv, 2020).Studiul se încheie cu o secțiune de concluzii și recomandări, secțiune carepropune şi fundamentează posibile măsuri de politici industriale. Este vorbadespre recomandări de politici care răspund, în principiu, următoarelorproblematici: (i) ce sectoare şi sub-sectoare de activitate din domeniul industrialse caracterizează atât prin viabilitate mai mare, cât şi prin potenţial de creştere maibun (şi prin urmare ar putea fi principalii beneficiari ai politicilor industriale),(ii) care trebuie să fie strategia financiară a autorităţilor pentru ca implementarea17

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesarela nivel microeconomic a politicile industriale să fie eficientă, (iii) care suntopţiunile care să conducă la modernizarea rolului autorităţilor publice înelaborarea, implementarea şi gestionarea proiectelor privind politicile industriale.1.3. Aspecte metodologice, prezentarea instrumentelor utilizate,constrângeriStudiul combină abordarea macroeconomică şi sectorială cu cea la nivelmicroeconomic, prelucrată printr-o metodologie de tip bottom-up. Analizele suntrealizate folosind indicatorii microeconomici aferenţi tuturor firmelor dinRomânia care acţionează în sectorul industrial şi în sub-sectoarele de interes.O asemenea abordare aduce valoare adăugată semnificativă, având în vedere că lanivelul economiei româneşti există asimetrii şi concentrări mari. Informaţiile lanivel macroeconomic sunt utile, dar nu au capacitatea de a surprinde foarteelocvent provocările şi tendinţele structurale, precum şi asimetriile şi concentrărileevidenţiate. Folosirea coroborată a abordării la nivel macroeconomic cu cea lanivel microeconomic (bottom-up) rezolvă în bună parte limitările amintite şi oferăfactorilor de decizie perspective noi asupra problemelor de interes. De asemenea,prin folosirea comparaţiilor regionale (de tip peer group) şi la nivelul comunităţiieuropene are loc o poziţionare în contextul UE a problematicilor identificate lanivelul României.Abordarea propusă este implementată prin folosirea de baze de datestatistice la nivel macroeconomic, regional şi total UE-27, precum şi la nivelmicroeconomic. Tendinţele structurale, vulnerabilităţile, provocările şioportunităţile sunt surprinse şi prin uzitarea indicatorilor fundamentali cecaracterizează starea economico-financiară a firmelor. Imaginea furnizată decifrele statistice este completată prin folosirea rezultatelor care decurg dinanalizarea aşteptărilor managerilor din industrie şi a sentimentului acestora cuprivire la evoluţia producţiei, a stocurilor şi a investiţiilor, a profitabilităţii şi apreţurilor de producţie etc.Instrumentarul utilizat pentru evaluarea stării actuale a industriei româneştieste preponderent cantitativ. Sunt folosite datele statistice la nivel sectorial(naţional, regional şi nivel UE) privind industria, datele la nivel microeconomicprivind firmele din România care activează în industrie, precum şi indicatoriifundamentali privind caracterizarea stării economico-financiare a firmelor.Având în vedere domeniul vast al analizei presupus de sectorul industriei,s-a folosit o paletă largă de surse de date, cele mai importante fiind:• Institutul Naţional de Statistică (INS);18

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesare• Comisia Naţională de Prognoză (CNP);• Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC);• Banca Naţională a României (BNR);• Ministerul Finanţelor Publice (MFP);• Eurostat;• Comisia Europeană.Aria largă de baze de date utilizate în studiu a generat însă şi constrângeriîn folosirea acestora. Principalele provocări legate de bazele de date au fost:1. dificultatea utilizării pe scară mai amplă a abordărilor econometrice îngenerarea de estimări cu privire la proiecţiile detaliate pe termen mediu aleprincipalelor grupe CAEN care formează sectorul industrie:• în primul rând, din perspectiva folosirii estimărilor bazate pe serii detimp, lungimea insuficientă a informaţiilor necesare (este disponibilădoar perioada 2000-2010, cu frecvenţă anuală) reclamă interpretarea cuprudenţă a unora din concluziile obţinute prin această metodă;• în al doilea rând, seria disponibilă se caracterizează şi prin importanterupturi structurale, ceea ce complică maniera de prelucrare şi interpretarea rezultatelor. Este vorba despre două tipuri de rupturistructurale:(i) ca urmare a schimbării metodologiei de la CAEN Rev 1.1 la CAENRev 2.0 (în anul 2007), fără însă a exista o corespondenţă deplinăîntre cele două forme de agregare a datelor statistice;(ii) prin filiera modificărilor structurale care s-au manifestat din anul2000 până în prezent în cadrul economiei româneşti. În respectivulinterval a avut loc o schimbare majoră în structura economiei, de launa centralizată către una funcţională de piaţă, inclusiv prin prismaangajamentelor asumate în vederea aderării la Uniunea Europeană;• în al treilea rând, împărţirea CAEN cu detaliere la două cifre nu oferăinformaţii suficiente în cazul multor grupe care în prezent au oimportanţă mai redusă pentru industrie ca volum de activitate, dar cupotenţial semnificativ de creştere din perspectiva încurajării segmentelorinovative. Exemple de informaţii lipsă, dar necesare pentru obţinereaunor concluzii pertinente cu privire la posibilitatea dezvoltării anumitorramuri industriale, sunt: valoarea adăugată brută, exporturile directe,investiţiile nete şi brute realizate, rezultatul brut al exerciţiului etc.2. existenţa relativ modestă a datelor statistice pentru realizarea decomparaţii regionale şi internaţionale, în special cu privire la domeniile sugerateîn Strategia Europa 2020 a fi promovate şi monitorizate cu atenţie:19

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesare• informaţiile legate de: (i) industriile inovative (sectoarele high-tech şimedium high-tech) şi cele ecologic; (ii) anumite segmente relativ noiale industriilor foarte inovative (ex.: biotehnologie); (iii) tipuri deactivităţi (investiţională, de finanţare etc.) sau niveluri de eficienţă(productivitatea muncii, utilizarea capitalurilor sau a activelor etc.) suntdestul de deficitare pentru a permite comparaţii regionale, iar cele careexistă sunt în multe cazuri calculate după metodologii diferite, ceea ceface dificilă comparabilitatea şi tragerea de concluzii.3. dificultăţile inerente utilizării abordării de tip bottom-up, folosind datela nivel microeconomic care sunt agregate după diverse nevoi:• folosirea de date privind bilanţurile firmelor şi conturile lor de profit şipierdere presupune gestionarea a câtorva milioane de înregistrări,caracterizate prin asimetrii importante la nivelul entităţilor analizate. Pede altă parte, acesta este şi un punct forte al analizelor la nivel microderulate în studiu, pentru că permite evidenţierea asimetriilor care altfelar fi ascunse prin informaţiile la nivel agregat.4. inexistenţa unui cadru metodologic de identificare a companiilor careconstituie ramuri din industrie cu mare potenţial inovator (ex.: biotehnologia):• aceste industrii sunt relativ recente şi nu au fost investigate urmând uncadru unitar. De asemenea, institutele de statistică nu le-au inclus încăîn clasificările şi grupările standardizate. În funcţie de sursă, firmelecare formează diverse asemenea industrii sunt clasificate prin folosireade aproximări, estimări şi considerente care ţin în principal dedisponibilitatea datelor. Unele abordări utilizează metoda sondajelor,transmiţând chestionare la diverse firme şi lăsând la latitudinea acestorasă se clasifice într-una din grupele de analiză.5. diferenţe între surse cu privire la acelaşi indicator (în special din cauzametodologiilor diferite utilizate).Principalele instrumente de analiză utilizate în studiu au fost:1) Indicatori consacraţi pentru măsurarea diverselor aspecte de interespentru studiu, respectiv pentru surprinderea:a) evoluţiei în dinamică a principalelor ramuri care formează sectorulindustrie. Cei mai uzitaţi asemenea indicatori sunt:• valoarea adăugată brută (ca aproximare pentru dimensiunea activităţiifirmelor, din perspectiva fluxului de valoare nou creată într-o anumităperioadă de timp);20

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesare• activele totale (ca aproximare pentru dimensiunea activităţii firmelor,din perspectiva stocului de active acumulate de-a lungul duratei de viaţăa entităţilor care formează o ramură industrială);• cifra de afaceri (ca aproximare pentru dimensiunea activităţii firmelor,din perspectiva fluxului de încasări din activităţile desfăşurate într-oramură din industrie);• activele imobilizate (ca aproximare a stocului de investiţii efectuat defirme, de-a lungul duratei de viaţă);• numărul de salariaţi (reprezentând forţa de muncă angajată de firmeledin anumite sectoare industriale);• capitalurile proprii (ca aproximare pentru sursele de finanţare interne decare dispun firmele, respectiv al suportului pe care acţionarii îl oferăentităţii la care deţin forma de proprietate);b) sănătăţii financiare a firmelor care formează principalele ramuri dinindustrie. Cei mai uzitaţi asemenea indicatori sunt:• rentabilitatea capitalurilor, respectiv a activelor (se determină ca raportîntre profitul înainte de taxe şi cheltuieli cu dobânzi şi capitalurileproprii, respectiv activele totale);• efectul de pârghie (se determină ca raport între datorii şi capitaluriproprii şi reprezintă gradul de îndatorare al unei firme; este un indicatorcare permite tragerea de concluzii şi despre măsura în care entităţiledintr-o ramură industrială mai pot gestiona în mod adecvat fluxurisuplimentare de îndatorare);• insolvenţa (arată numărul companiilor aflate sub incidenţa Legiinr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, fiind un indiciu şi despregradul de risc al activităţii din respectiva ramură industrială);• natalitatea (se determină ca diferenţă între numărul companiilor nouînfiinţate şi numărul companiilor intrate în insolvenţă sau faliment;măsoară şi gradul de liberă intrare/ieşire de pe piaţă a firmelor dintr-oanumită grupă industrială).2) Indicatori construiţi pentru a surprinde diverse aspecte specificeobiectului de analiză al prezentului studiul:• eficienţa utilizării materiilor prime şi a materialelor într-o anumităramură din industrie (reprezintă raportul dintre cheltuielile cu materiileprime şi materialele, comparativ cu cifra de afaceri sau cu valoareaadăugată brută);• eficienţa utilizării resurselor de energie şi a apei într-o anumită ramurădin industrie (reprezintă raportul dintre cheltuielile cu energia şi apa21

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesarecomparativ cu cifra de afaceri obţinută sau cu valoarea adăugată brutăcreată);• productivitatea muncii (se determină ca raport între cifra de afaceri sauvaloarea adăugată brută şi numărul de salariaţi);• măsura calificării resurselor umane (se determină prin măsurareaabaterii salariului mediu pe ramură faţă de salariul mediu pe industrie,pe considerentul că un salariat cu cât are o calificare mai înaltă, cu atâtsalariul său este mai mare);• indicatorul compozit de măsurare a potenţialului de creştere a diverselorramuri industriale (se determină ca un index ponderat în funcţie devaloarea adăugată brută generată de respectiva ramură industrială,productivitatea muncii, efectul de pârghie, activele totale şirentabilitate, avându-se în vedere nivelul efectiv sau ritmul de creştereal indicatorilor menţionaţi, după caz);• indicatorul compozit de identificare a ramurilor industriale cuconsumuri reduse de energie şi materiale, dar cu valoare adăugată mare(se determină ca un index ponderat în funcţie de cheltuielile cumateriile prime şi materialele şi cheltuielile cu energia şi apa alefirmelor care compun o anumită ramură industrială, comparativ cu cifrade afaceri obţinută sau cu valoarea adăugată brută creată);• indicatorul compozit de selectare a ramurilor industriale către care sepot îndrepta în mod sustenabil fluxurile de finanţare (se determină ca unindex ponderat cu productivitatea muncii, efectul de pârghie, datoriiletotale şi capitalurile proprii, valoarea adăugată brută, activeleimobilizate, avându-se în vedere nivelul efectiv sau ritmul de creştere alindicatorilor menţionaţi, după caz).3) Aparatul econometric:• va fi utilizată metodologia de tip panel, pe grupele CAEN Rev. 2 lanivel de detaliere de două cifre, pentru principalii indicatori carecaracterizează respectivele grupe (număr de salariaţi, cifră de afaceri,capital social etc.). Informaţii suplimentare metodologice suntprezentate în capitolul privind proiecţia pe termen mediu detaliată aevoluţiei principalelor ramuri din industrie.22

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesare2. STAREA ACTUALĂ A INDUSTRIEI ROMÂNEŞTI2.1. Rolul economic al industrieiÎn prezent, industria are o importanță decisivă pentru menținerea statutuluide lider economic global pentru Uniunea Europeană. Un sector industrialcompetitiv poate antrena efecte benefice în întreaga economie: creștereaproductivității și a valorii adăugate, eficiența de cost și creșterea calitățiiproduselor, crearea de locuri de muncă în serviciile suport, generarea de inovarecu numeroase aplicații economice și sociale. 1Creșterea competitivității industriei românești este un element cheie aldezvoltării economice durabile, în special într-un context global, caracterizat de ovizibilă raritate a materiilor prime. Experiența crizei actuale, atât din România câtși la nivel european, a scos în evidență rolul pe care îl joacă industria înmenținerea stabilității economice și accelerarea relansării economice. De regulă,țările cu un indice de competitivitate ridicat și cu un sector industrial mai puternic(Germania, Suedia, Norvegia, Austria) au putut traversa criza economică mai ușordecât alte state. 2În România, industria deține un rol important în crearea valorii adăugate șicreșterea economică. În ultimii cinci ani, industria prelucrătoare, alături de ceaextractivă și de ramura energie-distribuția apei au contribuit cu aproximativ unsfert din produsul intern brut.1 Comisia Europeană, Industrial Policy: Reinforcing Competitiveness, COM(2011) 0642 final,2011, p. 5.2 A se vedea Raportul Global al Competitivității, http://www.weforum.org/reports/globalcompetitiveness-report-2011-2012,precum și ritmurile anuale de creștere economică,http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/statistics/search_database23

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareFigura nr. 2.1. Ponderea categoriilor de resurse în produsul intern brut (2005-2010), %Sursă: Prelucrarea autorilor pe baza datelor INS, Anuarul statistic al României, 2011 și 2007.Ponderea în PIB cunoaște o evoluție diferențiată pe două intervale: înperioada 2005-2008, contribuția relativă a industriei la PIB tinde să scadă (de la25% la 23%) pe fondul creșterii importanței sectoarelor construcții și servicii;intervalul 2009-2010 aduce indicii ale unei reindustrializări – ponderea industrieicrește (de la 23% la 26%) în timp ce criza produce o contractare semnificativă înconstrucții și comerț-servicii.Industria prelucrătoare este un important creator de locuri de muncă, fiindde fapt sectorul care înregistrează numărul cel mai mare de salariați (999.000 depersoane în 2010, 23% din totalul la nivel național). Aportul sectorului la ocuparerămâne semnificativ, deși acesta a scăzut în mod constant în perioada 2002-2010,de la 35% la 23%.24

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareFigura nr. 2.2. Distribuția numărului de salariați pe sectoare (2002-2010), % 3, 4Sursă: Prelucrarea autorilor pe baza datelor INS, Anuarul statistic al României, 2011 și 2007.Alături de aportul semnificativ la crearea de valoare adăugată și de locuride muncă, industria prelucrătoare reprezintă un important laborator pentruinovare, antrenând efecte pozitive în restul economiei. Sectorul deține pondereacea mai semnificativă din cheltuielile totale realizate de întreprinderi pentrucercetare-dezvoltare-inovare (CDI) în România – 41% în 2010, deși aceastăpondere s-a diminuat în ultimii cinci ani (de la 51% în 2006), pe fondul creșteriicheltuielilor în servicii.3 Comerț și servicii conexe – include activitatea de transport, depozitare şi comunicaţii. Serviciipublice – reprezintă administraţie publică şi apărare, învăţământ, sănătate şi asistenţă socială.4 Alte activităţi ale economiei naţionale – cuprinde și activitățile din industria extractivă, energie,distributia apei, salubritate, hoteluri şi restaurante.25

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareFigura nr. 2.3. Ponderea pe sectoare a cheltuielilor cu CDI în total cheltuieli, 2006-2010, %Sursă: Prelucrarea autorilor pe baza datelor INS, Anuarul statistic al României, 2011 și 2007.Distribuția activității industriale nu este însă uniformă între regiunileRomâniei: unele zone concentrează o parte mai importantă din această activitate,în timp ce sectorul industriei prelucrătoare joacă un rol mai mult sau mai puținimportant la nivel regional, relativ la celelalte sectoare economice.Figura nr. 2.4. Distribuția regională a cifrei de afaceri din industria prelucrătoare, 2010, %Sursa: Prelucrarea autorilor pe baza datelor INS, Anuarul statistic al României, 2011.26

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesare2.2. Structura competiţieiStructura competiției poate fi observată prin analizarea gradului deconcentrare a activității economice în cele mai puternice companii care activeazăîntr-o anumită ramură, de regulă primele cinci sau primele 20 de întreprindericlasate din punct de vedere al vânzărilor. Industria, în raport cu celelalte sectoareale economiei naționale, prezintă de regulă o structură mai compactă acompetiției, dominată de jucători mari, „tradiționali”, nivelul ridicat de investițiipe care îl presupune intrarea pe piață reprezentând un factor prohibitiv.Totuși, chiar în cadrul industriei prelucrătoare există o mare diversitate înceea ce privește mediul competitiv: în timp ce unele ramuri cunosc un maredinamism demografic și o multitudine de companii concurează pentru cote depiață relativ mici, alte industrii sunt considerate, pe criterii de eficiență,monopoluri naturale, iar altele rămân monopoluri de stat, în care liberalizareaprețurilor nu a fost încă realizată (spre exemplu sectorul energetic) sau companiilepublice dețin o cotă importantă de piață. Ramurile industriei prelucrătoare cu ceamai mare concentrare a cifrei de afaceri în primele cinci companii sunt: Fabricareaproduselor din tutun (98,4%), Prelucrarea țițeiului (90,1%) și Fabricareacalculatoarelor și a produselor electronice și optice (70,6%). Ramurile cu ostructură a competiției mult mai diversă sunt: Construcțiile metalice (3,9%),Industria alimentară și Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (7,4%).Figura nr. 2.7. Ponderea în totalul cifrei de afaceri deținută de primele cinci companii din ramură,2010 și 2006, %Sursa: Prelucrarea autorilor pe baza datelor INS, Anuarul statistic al României, 2011 și 2007.28

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesarePeisajul concentrării s-a modificat însă considerabil în ultimii cinci ani: înmajoritatea ramurilor, ponderea liderilor industriali a crescut în 2010 față de 2006,tendințele cele mai puternice de concentrare având loc în ramurile Fabricarea altormijloace de transport (diferență de 23%), Fabricarea de mașini-utilaje (16%) șiPrelucrarea lemnului (14%). În sens invers, dispersarea cea mai puternică în 2010față de 2006 s-a manifestat în Fabricarea mijloacelor de transport rutier (diferențăde 17%), Industria metalurgică (11%) și Fabricarea produselor din mineralenemetalice (9%).Figura nr. 2.8. Distribuția cifrei de afaceri în funcție de mărimea întreprinderii, România, 2010, %Sursa: Prelucrări ale autorilor pe baza datelor INS.29

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareÎn ceea ce privește concentrarea activității economice în primele 20 decompanii, zece din cele 24 de ramuri au, în 2010, o structură de oligopol(concentrare de peste 50%), restul prezentând structuri competitive dinamice.Același raport exista și în 2006 în industria prelucrătoare, deși, între timp,ramurile Fabricarea hârtiei și Fabricarea echipamentelor electrice au coborât,respectiv urcat peste pragul de 50%.Mai mult, structura competiţiei în sectoarele industriei prelucrătoarevariază în funcţie de participarea IMM-urilor la activitatea economică. Ramuriprecum Fabricarea produselor din tutun, Construcțiile metalice, Tipărirea șireproducerea pe suporți a înregistrărilor, precum și Fabricarea produselor dinhârtie și Textilele sunt dominate de întreprinderi mici și mijlocii, climatulcompetitiv al acestora fiind comparabil cu servicii precum Hoteluri-restaurantesau serviciile suport pentru întreprinderi, cu sectorul Construcții sau cu Comerțul.Pe de altă parte, în Industria auto, Prelucrarea țițeiului, Fabricarea calculatoarelor,Fabricarea altor mijloace de transport sau Industria metalurgică, marile companiidețin ponderea cea mai importantă din cifra de afaceri, similar sectoruluiindustriei extractive și celui energetic.Această structură corespunde perfect situației de ansamblu din UniuneaEuropeană, unde întreprinderile mari domină Industria auto, Prelucrarea țițeiului,Fabricarea altor mijloace de transport, dar și Industria produselor din tutun(dominată în România de întreprinderi mijlocii), IMM-urile deținând pondereamai semnificativă în Construcțiile metalice, Fabricarea produselor din hârtie șiTextile-Confecții.Pentru majoritatea ramurilor, participarea IMM-urilor versus pondereaîntreprinderilor mari s-a menținut relativ stabilă în ultimii cinci ani. Transformăriputernice în sensul scăderii importanței întreprinderilor mari au avut loc înFabricarea produselor din tutun (diferență de 53% în ponderea companiilor cupeste 250 de salariați), Industria metalurgică (10%) și Prelucrarea țițeiului (9%),în timp ce IMM-urile au pierdut din importanță în ramurile Fabricarea calculatoarelorși produselor electronice (27%) și Prelucrarea lemnului (16%).Rolul dominant jucat de întreprinderile mari este vizibil în ceea ce priveșteexporturile realizate – primele 100 de companii exportatoare (firme mari și foartemari) acoperă aproximativ 52% din totalul național. Mai mult, acestea sunt cuprecădere companii cu capital străin, filiale de multinaționale: doar patruîntreprinderi din top 100 exportatori au capital majoritar românesc. În fapt,30

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareaproximativ 75% din cifra de afaceri a companiilor cu peste 250 de angajați dinsectorul industrial al României este raportată de companii străine. 5Figura nr. 2.9. Distribuția cifrei de afaceri în funcție de mărimea întreprinderii, UniuneaEuropeană, 2009, %Sursa: Prelucrarea autorilor pe baza datelor Eurostat.5 Mereuță, Cezar, citat în Popa, Dan, „Din top 100 exportatori, 96 sunt companii străine. Relansămexporturile sau exportatorii? 10 soluții concrete pentru relansarea industriei românești”,http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-12717845-din-top-100-exportatori-96-suntcompanii-straine-relansam-exporturile-sau-exportatorii-10-solutii-concrete-pentru-relansareaindustriei-romanesti.htm31

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesare2.3. Competitivitatea și potențialul de dezvoltare al sectoarelorindustriale2.3.1. Introducere şi metodologieAnalizele de evaluare şi tendinţă în domeniul industrial sunt nevoite sădepăşească două dificultăţi legate de colectarea şi procesarea datelor: problemaanalizei comparative şi problema identificării potenţialului competitiv alsectorului industriei prelucrătoare. Prima problemă ţine de bazele de date care nuacoperă: 1) serii mari de timp în clasificări echivalente; 2) toate ţările la aceiaşiindicatori şi 3) sectoarele noi industriale, care se formează prin reţele de producţieinterramuri (de ex.: biotehnologia, îngrijirea sănătăţii, industriile culturale,cercetarea privind securitatea, spaţiul etc. 6 ). Aceste motive fac ca analizele săcuprindă de regulă mai multe clasificări industriale şi la nivele diferite deagregare, pentru a răspunde diferitelor domenii de investigaţie. De acest lucru neamlovit în tema acestui studiu privind potenţialul de dezvoltare al sectoarelorindustriale. Literatura consacrată unor astfel de studii admite că „încă lipseşte unset adecvat de instrumente de diagnostic industrial”, care să sprijine eforturile depolitică îndreptate către îmbunătăţirea performanţei sectoriale a unei ţări(Andreoni 2012: vi), inclusiv în ceea ce priveşte colectarea de date, care estecostisitoare şi dificilă (Andreoni 2012: 2) şi care împiedică formarea unui aparatanalitic de măsurare larg acceptat.Aceste limitări metodologice ne-au condus către o abordare mixtă, în caream combinat obţinerea unor date primare prin construirea unor instrumente demăsurare bazate pe indicatori, cu folosirea datelor din surse secundare produse decercetarea recentă pe acest domeniu de investigaţie. Vom prezenta în continuareinstrumentele proprii folosite, iar în prezentarea rezultatelor vom introduce pescurt ceilalţi indicatori preluaţi din literatură.Construcţia indicelui compozit al competitivităţii sectoriale (ICCS)În mod obişnuit, măsura clasică pentru evaluarea performanţei relative şiabsolute a unui sector este reprezentată de evoluţia exporturilor sectoruluirespectiv. Crearea ICCS a fost motivată de dorinţa determinării unei măsuri maibune pentru poziţia relativă a unui sector atât pe plan naţional, cât şi pe planinternaţional.6 Pentru abordarea sectorială a UE, care include sectoarele enumerate pe lângă cele tradiţionale,vezi http://ec.europa.eu/enterprise/index_en.htm32

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareModelul analizei prin construcţia ICCS pleacă de la un exerciţiu anterior(Cojanu, Acristini 2006), preluat în literatura de analiză a politicii industriale înRomânia (de ex. Ciupagea et al. 2007). Faţă de aceste analize anterioare, studiulde faţă aduce câteva modificări, dintre care cea mai importantă este selectareaunor indicatori, care, păstrând relevanţa pentru analiză, permit în acelaşi timp şicomparabilitatea internaţională, prin folosirea bazelor de date disponibile. Anexanr. 2.1 prezintă indicatorii folosiţi şi sursa datelor.Indicii compoziţi (IC) sunt recunoscuţi din ce în ce mai mult ca „uninstrument util în analiza politicii şi comunicarea publică”, îndeosebi atunci cândavem de-a face cu un concept multidimensional (OECD 2008: 13). Principalulobiectiv al IC este de a pune în evidenţă poziţia relativă a unei ţări/sector sau îngeneral a obiectului de analizat într-o ierarhie. Utilitatea lor creşte când acestemăsurări cuprind serii mari de timp, fapt ce permite monitorizarea performanţei deansamblu şi pe (sub)componente ale indicelui, precum şi identificareavulnerabilităţilor pe acest drum. Păstrarea unui raport just între numărul deindicatori şi informaţia oferită este esenţială pentru calitatea unui IC (OECD2008: 23), dar acest lucru rămâne la alegerea cercetătorului, în funcţie deproblema studiată şi relevanţa rezultatelor obţinute.Caracteristica „multidimensională” a potenţialului de dezvoltare asectoarelor industriale, în particular a celor de prelucrare (manufacturing – en.),este un lucru larg împărtăşit în literatură. În sensul prezentului studiu,interpretarea pe care o dăm acestui concept este capacitatea de transformarestructurală competitivă a domeniului industrial.În general, ne aşteptăm să întâlnim o serie foarte largă de indicatoricompoziţi la un nivel mai mare de agregare (de ex. o ţară), decât la domeniilecomponente folosite în agregare, cum ar fi sectoarele industriale. În consecinţă,evaluarea capacităţii de transformare structurală urmează mai degrabă o analiză pefiecare componentă, cu rol major într-o evoluţie pozitivă. Analiza lui Janger et al.(2011) la nivelul UE se bazează, în principal, pe repartizarea unor indicatorifrecvent folosiţi pe trei componente: specifici schimbărilor înter-ramuri, intraramurişi care evidenţiază ambele efecte. Directoratul General pentru Industrie alComisiei Europene (DG Industry 2011) ia în calcul trei componente majore aletransformării structurale, anume: indicatori de competitivitate (productivitatea şicosturile unitare); indicatori ai producţiei sau ai factorilor de producţie: forţa demuncă, tehnologia, capitalul uman, investiţiile; indicatori ai cererii: consumpersonal, cererea pentru investiţii. Analiza este completată cu indicatori aicompetitivităţii pe plan extern, care rezultă din dimensiuni precum cota de piaţă,dinamica exporturilor, specializarea, comerţul intra-industrial.33

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareInfluenţele asupra evoluţiei sectoarelor economice provin din trei direcţii:transformările care au loc la nivel de firmă – învăţarea continuă, dinamicaorganizaţională, dezvoltarea de produs şi de proces etc.; cele care au loc la nivelsectorial – structura competiţiei, intensitatea folosirii factorilor precum capitalul,munca sau cunoştinţele; în fine, la nivel macro-economic şi global – dinamicacompetiţiei internaţionale, măsuri selective de suport industrial etc. Se recunoaştecă testarea complexităţii transformărilor industriale pe dimensiuni de analizăsingulare este limitată (Janger et al. 2011: 126; Andreoni 2012).Aceste motive conduc către construcţia unui indice compozit alcompetitivităţii sectoriale (ICCS). Premisa de bază este aceea că indicele trebuiesă ţină seama de cele două cerinţe prezentate mai sus. În primul rând, măsurareapoate fi folosită pentru comparaţii internaţionale, astfel încât să permită formareaunei baze de date privind o serie continuă de monitorizare a competitivităţiisectoarelor industriale folosind ICCS. În al doilea rând, indicele va reflectacaracteristicile esenţiale ale capacităţii potenţialului competitiv al unui sectorindustrial pe componente şi sub-componente de analiză care compun indicele.Pentru metoda de calcul a ICCS, vezi Caseta 1.Ţări de comparaţieAnaliza comparativă se face prin raportare la valorile a trei ţări dereferinţă, stabilite ca atare prin poziţia ocupată în ierarhia competitivităţii produsăanual de World Economic Forum (Global Competitiveness Report, GCR). Amconsiderat ca „referinţă” ţara care la momentul analizei este:- cea mai bine plasată ţară din UE în clasamentul GCR (2011-2012) –Suedia;- cea mai bine plasată ţară din noii intraţi est-europeni – Cehia;- cea mai apropiată ţară de poziţia României din noii intraţi est-europeni –Bulgaria.State membre ale UE selectate în ierarhia Global Competitiveness Index(2011-2012)State membre ale UE selectate Poziţia Scor35.61384.52744.16774.08SuediaCehiaBulgariaRomâniaSursa: World Economic Forum (2012) Global Competitiveness Report 2011-2012, Geneva,disponibil lahttp://www.weforum.org/reports/global-competitiveness-report-2011-2012.34

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareCaseta 2.1ICCS este calculat prin compunerea unor indicatori privind aspecte cheie ale performanţeicompetitive surprinse de patru componente elaborate suficient de distinct în literatură, pentru acuprinde simultan problemele producţiei (sub-componentele productivitate şi tehnologie) şi alevânzării (componentele structură şi exporturi) în evaluarea competitivităţii. ICCS se calculeazăpentru fiecare sector industrial (CAEN 2 cifre) ca o medie a valorilor normalizate (pe o scară dela 0 la 1) a șapte indicatori (Anexa nr. 2.1) după formula:unde:ICCS = [(I 1 + I 2 + I 3 + I 4 + I 5 + I 6 + I 7 )/ 7] 100,Productivitatea muncii (I 1 ), Costul unitar al muncii (I 2 ), Capital uman (I 3 ) şi Stoculinvestiţiilor (I 4 ) reprezintă valorile celor patru indicatori din Categoria Producţie, iar indexulHerfindahl-Hirschmann (I 5 ), Dinamica exporturilor (I 6 ) şi Cota de piaţă mondială (I 7 ) reprezintăvalorile celor trei indicatori din Categoria Vânzări.ICCS se calculează şi pe ansamblul industriei prelucrătoare, ca o medie a valorilor ICCS asectoarelor, ponderate cu partea valorii adăugate brute a producţiei sectorului în valoareaadăugată brută a producţiei industriei prelucrătoare (din ţara analizată). ICCS ia valori între0 (minim) – 100 (maxim).Normalizarea valorii x dintr-o mulţime de valori se face prin metoda Min-Max (vezi şiOECD 2008: 28-30), astfel:unde:X j normalizat = (X – MIN) / (MAX – MIN)MAX şi MIN se referă la populaţia caracteristicilor tuturor sectoarelor j din ţările analizateîn anul de analiză, în cazul în care valorile superioare X ale indicatorilor indică o evoluţiepozitivă. Pentru doi indicatori, anume „Costul unitar al muncii” şi „H-H”, X j normalizat = (X –MAX) / (MIN – MAX), deoarece valorile superioare indică o evoluţie negativă.Caracterul sintetic al unui indicator compozit îşi arată limitele atunci când trebuie oferiteexplicaţii pentru evoluţiile surprinse. Analiza indicatorilor oferă primele răspunsuri, darcompletarea investigaţiei cu alte tehnici este necesară pentru o imagine cât mai cuprinzătoare.Alegerea metodelor de investigaţie în această ipostază se face în funcţie de particularităţilecolectării datelor la nivelul fiecărui sector, dar va păstra firul analizei pe cele patru componenteindicate în construcţia indicelui.Sursa: Prelucrări proprii ale autorilor.Criteriul de selecţie folosit de noi poate ridica semne de întrebare dacăţările din grupul de comparaţie nu prezintă similarităţi din punct de vedere alrolului economic jucat de industria prelucrătoare. De exemplu, dacă Luxemburgar fi fost ţara cu cea mai bună performanţă competitivă din UE, prezenţa ei îngrupul de comparaţie nu ar fi avut sens, deoarece sectorul industrial are o prezenţăminimă în economie. Aşa cum vom arăta în secţiunile care urmează, nu aşa staulucrurile, iar grupul de comparaţie ales este relevant. Totuşi, pentru cazul ridicat35

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesaresoluţia este alegerea următoarei ţări pentru care comparaţia devine relevantă înfuncţie de criteriul importanţei industriei în activitatea economică.Rolul comerţului intra-industrialComerţul intra-industrial (CII) este complementar comerţului interindustrial(Cii) în comerţul exterior total al unei ţări. Cele două direcţii structuraleale schimburilor comerciale oferă informaţii privind participarea la competiţiainternaţională: în comerţul cu bunuri similare în cazul CII şi în comerţul cu bunuridiferite în cazul Cii, ceea ce înseamnă, respectiv, o capacitate mai mare sau maimică de a valorifica beneficiile datorate unei competiţii deschise.Analiza poate fi detaliată dacă la rândul lui CII este privit pe alte douădirecţii structurale: CII de tip vertical (CII-V), care oferă informaţii privindschimbul de bunuri similare de calităţi diferite, şi CII de tip orizontal (CII-O), careoferă informaţii privind schimbul de bunuri similare de aceeaşi calitate.Amplificarea efectelor de potenţare ale competiţiei este mai importantă pe măsurăce ponderea CII-O creşte în cadrul comerţului. Diversificarea producţiei, oglindităîn ponderi mai importante ale CII, este până la urmă limitată de dotarea diferită cufactori (de muncă, de capital, de resurse) ale ţărilor, care va impune schimburicomplementare în proporţii variate pentru satisfacerea nevoilor de consumproductiv sau personal.Analiza care este posibilă prin distincţia dintre CII şi Cii este importantăpentru tema noastră din cel puţin două motive. În primul rând, o specializare maiavansată în direcţia CII indică un grad mai ridicat de specializare competitivă,adică care să ofere câştiguri mai mari din comerţ datorate diversificăriisortimentale mai accentuate. Dacă urmărim serii lungi de timp la nivel global,evoluţia schimburilor intra-industriale sugerează ideea potrivit căreia CII este unindicator al convergenţei economice (Brulhart 2008). În al doilea rând, ospecializare mai avansată în direcţia CII-O indică relaţii de comerţ care oferă celemai ridicate posibilităţi de avans competitiv. A participa la schimburi cu produsede acelaşi tip şi de aceeaşi calitate induce în sectorul productiv modificărifavorabile suplimentare datorate presiunii competitive din partea concurenţeiasupra inovării de produs şi de proces. În acest caz, nu este importantă doarposibilitatea industriei de a oferi o gamă mai largă de produse, dar şi capacitatea eide a participa la schimburi care implică diferenţiere prin calitate.Măsurarea uzuală a CII se face prin indicele Grubel-Lloyd, un indicatorcare este însă sensibil la nivelul de agregare a datelor. În studiul de faţă, vomutiliza o metodă alternativă de măsurare propusă de Fontagné, Freudenberg,36

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareGaulier (2005). Analiza se realizează la nivel bilateral, între state-perechi, caresunt, în cazul nostru, toate ţările europene. Vom utiliza baza de date EurostatEasyComext pentru anii 1999 şi 2010 la un nivel de agregare cu trei cifre, ceea ceînseamnă 279 de categorii de produse în nomenclatorul SITC (StandardInternational Trade Classification). Datele au fost prelucrate astfel:• s-au calculat pentru fiecare grupă de produse fluxul minor (minimuldintre valoarea importurilor şi exporturilor) şi fluxul major (maximuldintre valoarea importurilor şi exporturilor) pentru anul 1999 şi pentruanul 2010;• dacă fluxul minor reprezintă mai puţin de 10% din fluxul major, atunciam considerat comerţul de tip inter-industrial; dacă fluxul minor estecel puţin 10% din fluxul major, s-a considerat comerţul ca fiind intraindustrialşi s-a continuat împărţirea acestuia în orizontal şi vertical,sau nealocat, în cazul în care valorile unitare nu au putut fi calculate;• următoarea condiţie a fost pusă pentru a distinge comerţul intraindustrialorizontal de cel vertical, astfel: calculând valoarea unitarărelativă export-import, dacă diferenţa în valoarea unitară este mai marede 25%, atunci este vorba de comerţ vertical; dacă această diferenţăeste mai mică de 25%, comerţul este orizontal.În final au fost calculate valorile comerţului total, valorile comerţului totalvertical, orizontal, inter-industrial şi nealocat, precum şi ponderile acestora dinurmă în comerţul total.2.3.2. Potențialul competitiv al sectoarelor industriale2.3.2.1. Evaluarea competitivităţii sectoriale (prin indice compozit)Evoluţia ICCS pe ansamblul industriei prelucrătoare arată o îmbunătăţire apotenţialului competitiv pe durata perioadei analizate (2000-2009), de la 35 la 41,în special datorită evoluţiilor pozitive din 2006-2008. Prin comparaţie cu evoluţiaexporturilor, totale şi ale industriei prelucrătoare (vezi figura nr. 2.10), fluctuaţiileICCS sunt mai puţin volatile, mai degrabă staţionare, cu o tendinţă de creştere lafinalul perioadei. Vom vedea în continuare că, din punct de vedere sectorial,anumite evoluţii ies din acest tipar şi indică transformări diferite pe diferiteramuri. Pe ansamblu, aceste transformări s-au neutralizat în prima parte – 2000-2006, iar mai apoi au imprimat o tendinţă marcantă de creştere pentru întregsectorul industrial.37

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareFigura nr. 2.10. Evoluţia comparată a ICCS şi a dinamicii exporturilorSursa: Prelucrări ale autorilor (vezi Anexa nr. 2.1 pentru sursa datelor).2.3.2.2. Rezultate şi interpretăriÎn continuarea analizei realizate în cadrul secțiunii anterioare, în prezentasecțiune vom examina, pe rând, evoluţiile pe fiecare sector.Industria Alimente, băuturi, tutunSectorul a cunoscut una dintre cele mai bune evoluţii în cadrul industrieiprelucrătoare, valorile ICCS fiind constant superioare mediei industriei 7 . Din ceizece ani ai analizei, sectorul a înregistrat cea mai mare valoare a ICCS în șasedintre aceştia. Acest sector imprimă relativ mult din evoluţia sa industriei peansamblu, datorită faptului că deţine cea mai mare parte din valoarea adăugatăbrută (VAB) creată de industria prelucrătoare, de circa 27% în 2009, în scădere dela 31% în 2000.7 Interpretările se bazează pe figurile şi tabelele care însoţesc textul pentru fiecare sector, precumşi pe Anexa nr. 2.3.38

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareFigura nr. 2.11. Evoluţia ICCS în sectorul Alimente, băuturi, tutunSursa: Prelucrări ale autorilor (vezi Anexa nr. 2.1 pentru sursa datelor).Cu valori ale ICCS care au oscilat între 42 şi 59, sectorul înregistrează otendinţă constantă în ultima perioadă de plasare către valorile mai mari aleintervalului. Acest potenţial superior, faţă de media industriei, a fost susţinut deîmbunătăţiri marcante ale productivităţii, de aproape trei ori, pe fondul unorcosturi unitare în creştere uşoară (vezi tabelul nr. 2.1 mai jos). Alţi indicatori careau contribuit semnificativ sunt Rata investiţiilor şi Dinamica exporturilor, mai alesîntre 2006 şi 2008. Poziţia pe pieţele mondiale a urcat semnificativ de la 0,05% la0,34% între 2000 şi 2009.Tabelul nr. 2.1. Evoluţia valorilor indicatorilor care compun ICCS în sectorul Alimente,băuturi, tutunIndicator 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ICCS 42,31 58,67 44,67 44,19 52,99 57,04 43,70 57,04 56,16 56,54Productivitatea muncii (mii €) 11.76 14.71 15.28 16.66 16.21 22.17 26.21 32.00 34.44 30.99Costul unitar al muncii 0.08 0.09 0.09 0.10 0.09 0.11 0.11 0.12 0.14 0.12Intensitatea cercetării (%) 8 7 7 6 9 10 10 9 11 11Rata investiţiilor (mil. €) 546 754 748 779 913 1295 1639 2363 2666 1867Indexul Herfindahl-Hirschmann 0.10 0.09 0.10 0.09 0.08 0.07 0.07 0.09 0.09 0.10Dinamica exporturilor (%) -1.19 32.99 4.97 20.08 27.10 39.54 12.33 133.8 52.80 0.31Cota de piaţă mondială (%) 0.05 0.07 0.07 0.07 0.08 0.11 0.11 0.22 0.31 0.34Sursa: Prelucrări ale autorilor.39

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareIndustria Textile şi produse textileEvoluţia ICCS este deosebit de volatilă, cu o tendinţă de creştere până în2006, după care se înregistrează o scădere mai accentuată decât cea a medieiindustriei, pe măsură ce sectorul îşi diminuează şi ponderea în crearea VAB, de la10% la 7%, între 2000 şi 2009, cu o tendinţă accentuată în ultimii ani. Princomparaţie cu celelalte sectoare, cele mai bune performanţe s-au înregistrat în2000, cu o valoare de 43, când sectorul se poziţiona al treilea în ierarhiasectoarelor, şi a ocupat prima poziţie în 2006, cu 57,30.Figura nr. 2.12. Evoluţia ICCS în sectorul Textile şi produse textile40Sursa: Prelucrări ale autorilor.Între 2006 şi 2008, sectorul recuperează cota de piaţă mondială şi ajungela circa 1%, susţinut de o dinamică foarte bună a exporturilor în aceşti ani.Această performanţă este de altfel cea mai bună dintre sectoarele industrieiprelucrătoare în cei zece ani. În general, toţi ceilalţi indicatori au susţinutpotenţialul sectorului, productivitatea a crescut de circa două ori pe fondul unorcosturi unitare aproape constante, iar diversificarea pe pieţele de export a crescutconsiderabil în ultimii ani, de la un Index H-H de 0,38 la 0,19.Tabelul nr. 2.2. Evoluţia valorilor indicatorilor care compun ICCS în sectorul Textile şi produse textileIndicator 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ICCS 43,00 31,82 25,61 42,86 34,36 31,39 57,30 44,09 42,35 28,57Productivitatea muncii (mii €) 2.08 2.36 2.09 2.18 2.49 3.07 3.45 4.51 4.88 4.39Costul unitar al muncii 0.35 0.36 0.31 0.31 0.31 0.38 0.36 0.39 0.41 0.35Intensitatea cercetării (%) 8 7 7 6 9 10 10 9 11 11Rata investiţiilor (mil. €) 181 224 255 266 303 387 461 666 674 472Indexul Herfindahl-Hirschmann0.38 0.35 0.31 0.35 0.30 0.23 0.14 0.24 0.25 0.19Dinamica exporturilor (%) 69.8 -8.10 -26.0 108.7 -1.46 -32.0 61.7 117.7 54.4 -27.3Cota de piaţă mondială (%) 0.66 0.59 0.20 0.71 0.61 0.40 0.59 0.93 1.11 0.96Sursa: Prelucrări ale autorilor.

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareIndustria Piele şi produse din pieleSectorul a urmat tendinţa industriei pe ansamblu, cu oscilaţii maiimportante şi, în general, la valori superioare. Cea mai mare valoare a indicelui de51,22, s-a înregistrat în 2008 şi a plasat sectorul pe poziţia a patra în ierarhie,urmând o perioadă de îmbunătăţire semnificativă după 2006.Figura nr. 2.13. Evoluţia ICCS în sectorul Piele şi produse din pieleSursa: Prelucrări ale autorilor.Sectorul a cunoscut evoluţii de îmbunătăţire semnificativă a potenţialuluispre sfârşitul perioadei. Valorile majorităţii indicatorilor au crescut constant, decirca două-trei ori, ritmul de creştere a exporturilor foarte oscilant sugerând odependenţă importantă de conjunctura pieţei.Tabelul nr. 2.3. Evoluţia valorilor indicatorilor care compun ICCS în sectorulPiele şi produse din pieleIndicator 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ICCS 24,83 39,10 40,27 26,93 41,54 35,64 33,10 48,34 51,23 37,17Productivitatea muncii (mii€)2.04 2.84 2.51 2.89 2.52 3.49 4.39 4.95 4.67 4.21Costul unitar al muncii 0.32 0.38 0.33 0.32 0.33 0.40 0.39 0.40 0.41 0.36Intensitatea cercetării (%) 8 7 7 6 9 10 10 9 11 11Rata investiţiilor (mil. €) 34 52 61 68 75 97 124 164 167 117Indexul Herfindahl-Hirschmann0.16 0.15 0.11 0.11 0.10 0.12 0.11 0.09 0.09 0.08Dinamica exporturilor (%) -9.14 25.64 21.69 4.79 42.67 18.51 28.12 82.72 69.43 -16.8Cota de piaţă mondială(%)0.14 0.17 0.19 0.16 0.21 0.23 0.27 0.41 0.54 0.47Sursa: Prelucrări ale autorilor.41

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareIndustria Celuloză, hârtie, produse din hârtieAcest sector a cunoscut o evoluţie semnificativ negativă între 2003 şi2006, după care tendinţa s-a inversat şi a condus la valori ale ICCS peste mediaindustriei şi peste valorile înregistrate de sector pe întreg intervalul, anume 51.55în 2008 şi aproximativ la fel în 2009. La sfârşitul perioadei, sectorul ocupapoziţiile doi şi trei, respectiv, în 2009 şi 2008.Figura nr. 2.15. Evoluţia ICCS în sectorul Celuloză, hârtie, produse din hârtieSursa: Prelucrări ale autorilor.Dezvoltarea considerabilă a potenţialului productiv al sectorului în ultimaperioadă este susţinută de câteva tendinţe foarte vizibile, în special:• creşterea productivităţii de la circa 12.000 de euro în 2005 la peste28.000 de euro în 2009, în timp ce costurile unitare au scăzut;• investiţiile au crescut constant, în special după 2006;• creşteri considerabile ale vânzărilor la extern, deşi cu oscilaţii mari;• îmbunătăţirea cotei de piaţă mondială până la 0,66% în 2009, aceastăvaloare fiind una dintre cele mai bune performanţe ale industriei laacest indicator.Tabelul nr. 2.5. Evoluţia valorilor indicatorilor care compun ICCS în sectorul Celuloză, hârtie,produse din hârtieIndicator 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ICCS 39,93 38,30 35,78 43,23 37,64 21,18 19,94 48,99 51,55 51,45Productivitatea muncii (mii €) 6.97 8.66 8.35 7.64 9.40 12.21 18.17 25.71 32.15 28.93Costul unitar al muncii 0.16 0.18 0.15 0.15 0.16 0.17 0.17 0.14 0.15 0.13Intensitatea cercetării (%) 8 7 7 6 9 10 10 9 11 11Rata investiţiilor (mil. €) 66 88 109 108 118 179 233 384 470 329Indexul Herfindahl-Hirschmann0.16 0.13 0.20 0.16 0.16 0.29 0.23 0.37 0.37 0.31Dinamica exporturilor (%) 45.70 50.83 -33.9 392.4 -36.8 -73.7 2.89 540.1 46.41 -13.4Cota de piaţă mondială (%) 0.23 0.34 0.21 0.96 0.52 0.14 0.13 0.56 0.56 0.66Sursa: Prelucrări ale autorilor.43

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareIndustria Cocs, produse petroliere rafinate, combustibil nuclearSectorul s-a situat constant, la valori mult inferioare, sub potenţialulindustriei în ansamblu. Cea mai mare valoare a ICCS, de 39,9 în 2008, plasasectorul în a doua jumătate a ierarhiei.Figura nr. 2.16. Evoluţia ICCS în sectorul Cocs, produse petroliere rafinate,combustibil nuclearSursa: Prelucrări ale autorilor.Valorile indicatorilor arată faptul că perioada după 2004 este importantăpentru revirimentul sectorului. Productivitatea se dublează anual între 2004-2006,dar costurile unitare cresc şi îşi dublează şi ele valoarea între 2000 şi 2009.Creşterea exporturilor este foarte volatilă şi nu conduce la o îmbunătăţiresemnificativă a poziţiei pe pieţele mondiale. Diversificarea pieţelor de export esteînsă foarte importantă, evoluţia fiind probabil şi o explicaţie pentru situaţiaconjuncturală deosebită a exporturilor.Tabelul nr. 2.6. Evoluţia valorilor indicatorilor care compun ICCS în sectorul Cocs, produsepetroliere rafinate, combustibil nuclearIndicator 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ICCS 26,47 10,33 22,88 6,13 19,13 21,51 23,33 29,89 39,09 30,87Productivitatea muncii(mii €)7.17 6.21 10.55 7.90 8.42 19.07 22.77 47.24 42.05 37.84Costul unitar al muncii 0.09 0.13 0.11 0.15 0.15 0.11 0.12 0.18 0.19 0.17Intensitatea cercetării (%) 8 7 7 6 9 10 10 9 11 11Rata investiţiilor (mil. €) 84 77 132 101 130 266 306 324 458 321Indexul Herfindahl-Hirschmann0.44 0.30 0.35 0.30 0.34 0.38 0.30 0.29 0.23 0.18Dinamica exporturilor (%) 32.60 -17.2 55.45 -4.72 102.8 66.20 0.82 10.20 48.95 -47.2Cota de piaţă mondială (%) 0.13 0.12 0.18 0.14 0.21 0.26 0.20 0.22 0.22 0.18Sursa: Prelucrări ale autorilor.44

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareIndustria Produse chimiceSectorul se numără printre cele mai puţin performante din industriaprelucrătoare. Cu o valoare maximă a ICCS de 35,38 în 2008, sectorul se plasa pepoziţia a treia din josul ierarhiei în acel an. Perioada 2004-2008 arată o ameliorareuşoară a potenţialului, insuficientă pentru performanţe superioare mediei.Figura nr. 2.17. Evoluţia ICCS în sectorul Produse chimiceSursa: Prelucrări ale autorilor.Evoluţia indicatorilor arată că evoluţia pozitivă a exporturilor, suficientăcât să determine şi o creştere importantă a cotei de piaţă, de la circa 0,30% în2006 la 0,59% în 2009, explică mult din revenirea sectorului. Prin raportare însăla evoluţiile din celelalte ţări selectate pentru comparaţie, îmbunătăţirea constantăa indicatorilor (productivitatea, investiţiile, indexul H-H) nu a ţinut pasul, astfelîncât să imprime o tendinţă favorabilă de consolidare a potenţialului de dezvoltarea sectorului.Tabelul nr. 2.7. Evoluţia valorilor indicatorilor care compun ICCS în sectorul Produse chimiceIndicator 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ICCS 19,38 4,11 16,21 10,16 10,11 13,85 20,80 22,39 35,39 28,87Productivitatea muncii (mii €) 6.97 7.47 6.99 7.33 9.33 12.00 17.51 19.89 24.22 21.79Costul unitar al muncii 0.15 0.17 0.17 0.16 0.14 0.19 0.18 0.20 0.21 0.19Intensitatea cercetării (%) 8 7 7 6 9 10 10 9 11 11Rata investiţiilor (mil. €) 95 108 114 119 143 184 252 368 408 286Indexul Herfindahl-Hirschmann0.79 0.65 0.49 0.53 0.45 0.39 0.39 0.29 0.27 0.28Dinamica exporturilor (%) 6.14 8.88 26.85 22.35 40.20 44.45 40.23 18.55 74.30 2.74Cota de piaţă mondială (%) 0.12 0.13 0.15 0.15 0.19 0.26 0.31 0.33 0.54 0.59Sursa: Prelucrări ale autorilor.45

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareIndustria Cauciuc, produse din cauciuc şi plasticCu doar 4% din VAB pe industria prelucrătoare în 2009, în creştere de la2% în 2000, acest sector este unul cu cel mai promiţător potenţial de dezvoltare.A înregistrat cea mai mare valoare a ICCS din toţi anii pentru toate sectoarele, de61 în 2008, s-a plasat constant între primele cinci sectoare, cu excepţia anilor2004 şi 2007, şi de două ori pe prima poziţie, în 2003 şi 2008. În cea mai mareparte a perioadei analizate, valorile s-au dovedit superioare mediei pe industrie.Figura nr. 2.18. Evoluţia ICCS în sectorul Cauciuc, produse din cauciuc şi plasticSursa: Prelucrări ale autorilor.Tendinţa favorabilă de evoluţie a sectorului a fost susţinută, în proporţiiînsemnate la aproape toţi indicatorii:• o creştere importantă de productivitate, însoţită de o reducere a costurilorunitare;• investiţii importante, de două ori mai mari între 2000 şi 2003 şi de patruori mai mari între 2004 şi 2008;• ritmuri substanţiale de creştere a exporturilor;• creşterea de cinci ori a cotei de piaţă mondială;• o diversificare importanţă a structurii pieţelor de vânzare la export.46

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareTabelul nr. 2.9. Evoluţia valorilor indicatorilor care compun ICCS în sectorulAlte produse minerale nemetaliceIndicator 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ICCS 33,44 18,80 19,04 37,82 43,19 40,94 35,46 44,72 46,71 40,86Productivitatea muncii(mii €)4.65 5.30 6.98 6.16 9.45 10.40 14.55 18.79 19.75 17.77Costul unitar al muncii 0.22 0.25 0.23 0.23 0.20 0.22 0.19 0.19 0.21 0.18Intensitatea cercetării (%) 8 7 7 6 9 10 10 9 11 11Rata investiţiilor (mil. €) 90 109 118 117 148 202 295 465 540 378Indexul Herfindahl-Hirschmann0.17 0.22 0.26 0.15 0.16 0.14 0.18 0.13 0.14 0.11Dinamica exporturilor (%) 14.47 9.72 28.50 82.18 67.33 32.80 19.09 32.87 55.45 -18.1Cota de piaţă mondială (%) 0.12 0.13 0.15 0.24 0.34 0.41 0.46 0.57 0.71 0.62Sursa: Prelucrări ale autorilor.Industria Metale de bază şi produse din metalCu circa 10% din VAB a industriei prelucrătoare, pondere aproapenemodificată între 2000 şi 2009, sectorul contribuie într-o măsură relativimportantă la tendinţa de ansamblu a ICCS mediu. Valorile specifice sectoruluis-au aflat constant, însă, sub media industriei. Deşi în general valorile ICCS auplasat sectorul în partea de jos a ierarhiei, în ultimii ani ai perioadei acestea aucrescut relativ mai mult. Cea mai mare valoare, de 43, se înregistrează în 2008.Figura nr. 2.20. Evoluţia ICCS în sectorul Metale de bază şi produse din metal48Sursa: Prelucrări ale autorilor.Este interesant de remarcat, şi în cazul acestui sector, precum şi în celelaltecu evoluţii cu mari fluctuaţii, că perioadele de regres, de exemplu, 2002-2006,cunosc îmbunătăţiri ale valorilor tuturor indicatorilor, deşi se pare, prin raportarela evoluţia comparată la nivel european şi naţional, nu suficient de semnificativepentru a plasa sectorul pe o poziţie mai bună. Unele modificări de excepţie

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareimprimă evoluţii de excepţie: aşa este cazul investiţiilor în sector care au atinsîntre 2006-2008 nivelul din perioada 2000-2005.Tabelul nr. 2.10. Evoluţia valorilor indicatorilor care compun ICCS în sectorul Metale de bazăşi produse din metalIndicator 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ICCS 30,90 20,19 38,36 28,76 20,63 18,33 19,14 33,28 43,01 28,71Productivitatea muncii (mii €) 3.43 4.05 3.63 3.88 5.15 7.18 9.17 12.22 12.48 11.23Costul unitar al muncii 0.17 0.20 0.19 0.16 0.13 0.16 0.15 0.16 0.19 0.16Intensitatea cercetării (%) 8 7 7 6 9 10 10 9 11 11Rata investiţiilor (mil. €) 166 206 213 214 279 395 536 896 995 697Indexul Herfindahl-Hirschmann0.15 0.12 0.10 0.12 0.16 0.16 0.14 0.08 0.11 0.15Dinamica exporturilor (%) 11.58 2.41 121.1 -5.53 0.40 5.32 26.40 128.0 81.39 -32.9Cota de piaţă mondială (%) 0.14 0.15 0.25 0.19 0.16 0.16 0.17 0.29 0.36 0.33Sursa: Prelucrări ale autorilor.Industria Maşini şi echipamenteAcest sector este unul cu evoluţiile cele mai puţin încurajatoare.O valoarea maximă de 33,76 în 2008 plasa sectorul pe poziţia penultimă înierarhia din acel an. Acest nivel al performanţei este de altfel o constantăcaracteristică a perioadei.Figura nr. 2.21. Evoluţia ICCS în sectorul Maşini şi echipamenteSursa: Prelucrări ale autorilor.Valorile indicatorilor, aflate pe un trend uşor de îmbunătăţire, nu potascunde însă decalaje importante, în primul rând faţă de celelalte sectoare aleindustriei naţionale. În special, această observaţie este explicată prin:49

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesare• productivitatea care este mică prin comparaţie cu sectoare intensive înforţă de muncă, iar decalajul poate fi uriaş, vezi cazul sectorului„Alimente…” sau „Celuloză, hârtie…”;• costul unitar care este relativ mare, cu tendinţe de creştere pe perioadescurte;• la 0,24% cotă de piaţă mondială, sectorul arată una dintre cele mai slabeperformanţe;• diversificarea structurală a pieţelor de export, care este relativneînsemnată.Tabelul nr. 2.11. Evoluţia valorilor indicatorilor care compun ICCS în sectorulMaşini şi echipamenteIndicator 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ICCS 26,84 8,79 9,77 17,85 19,82 18,31 19,06 31,36 33,77 19,62Productivitateamuncii (mii €)4.00 2.39 2.56 2.63 4.07 6.18 6.73 9.90 10.92 9.83Costul unitar almuncii0.29 0.34 0.34 0.30 0.29 0.31 0.30 0.31 0.35 0.30Intensitateacercetării (%)8 7 7 6 9 10 10 9 11 11Rata investiţiilor(mil. €)107 135 140 141 164 230 289 445 477 334IndexulHerfindahl- 0.16 0.17 0.16 0.19 0.19 0.23 0.23 0.11 0.12 0.12HirschmannDinamicaexporturilor (%)18.51 -1.91 -39.05 17.42 39.36 31.89 29.78 76.02 37.73 -14.72Cota de piaţămondială (%)0.16 0.15 0.09 0.09 0.10 0.12 0.14 0.21 0.25 0.24Sursa: Prelucrări ale autorilor.Industria Echipamente electrice şi opticeSectorul păstrează în general o tendinţă de dezvoltare sub media industriei.Valoarea maximă a ICCS de 36,66 în 2008 plasa acest sector pe poziţia a patra dinjosul ierarhiei.50

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareTabelul nr. 2.13. Evoluţia valorilor indicatorilor care compun ICCS în sectorul Echipamente detransportIndicator 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ICCS 21,24 30,57 7,12 28,04 21,45 31,02 25,19 25,64 46,10 49,58Productivitateamuncii (mii €)3.53 5.03 5.45 7.92 8.33 12.61 15.02 17.66 20.31 18.27Costul unitar almuncii0.25 0.28 0.25 0.21 0.18 0.18 0.16 0.16 0.17 0.14Intensitateacercetării (%)8 7 7 6 9 10 10 9 11 11Rata investiţiilor(mil. €)94 142 174 204 273 450 642 979 1235 865IndexulHerfindahl- 0.32 0.45 0.31 0.33 0.20 0.19 0.32 0.16 0.17 0.11HirschmannDinamicaexporturilor (%)27.95 54.44 -59.12 105.47 -6.40 0.16 46.19 -9.54 78.99 4.11Cota de piaţămondială (%)0.61 0.81 0.33 0.61 0.51 0.43 0.51 0.46 0.76 0.75Sursa: Prelucrări ale autorilor.Industria Alte produse prelucratePână în 2006, sectorul s-a aflat permanent peste potenţialul de dezvoltareal industriei pe ansamblu. După acel an, declinul a fost constant şi rapid şi a plasatsectorul în a doua jumătate a ierarhiei în 2009.Figura nr. 2.24. Evoluţia ICCS în sectorul Alte produse prelucrateSursa: Prelucrări ale autorilor.Evoluţiile indicatorilor acestui sector sunt, în mare, diferite de cele alecelorlalte sectoare, mai ales datorită gradului crescut de eterogenitate şi probabil aunor particularităţi ale culegerii datelor statistice, pe care le întâlnim şi la celelalte53

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareţări de comparaţie, astfel încât ele nu produc diferenţe de măsurare între ţări.Sectorul înregistrează îmbunătăţiri modeste alte indicatorilor, de ex. investiţiile,sau modificări importante atât favorabile (de ex. cota de piaţă), cât şi nefavorabile(de ex. costul unitar, Indexul H-H, dar mai ales productivitatea).Tabelul nr. 2.14. Evoluţia valorilor indicatorilor care compun ICCS în sectorul Alte produseprelucrateIndicator 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ICCS 49,76 51,16 34,24 32,84 35,44 37,52 46,27 42,13 36,77 29,81Productivitatea muncii(mii €)32.52 39.44 4.12 4.36 4.03 5.38 6.59 8.53 8.13 7.32Costul unitar al muncii 0.25 0.30 0.28 0.25 0.25 0.28 0.28 0.28 0.34 0.29Intensitatea cercetării(%)8 7 7 6 9 10 10 9 11 11Rata investiţiilor (mil.€)105 119 135 140 164 218 273 426 441 309Indexul Herfindahl-Hirschmann0.13 0.10 0.15 0.14 0.13 0.21 0.22 0.41 0.54 0.24Dinamica exporturilor(%)10.26 1.83 18.28 8.20 69.55 -16.76 39.76 281.79 9.06 -59.81Cota de piaţă mondială(%)0.07 0.07 0.08 0.07 0.10 0.09 0.12 0.33 0.28 0.17Sursa: Prelucrări ale autorilor54Concluzii ale evaluării competitivităţii sectorialeÎn perioada 2000-2009, sectoarele industriei prelucrătoare din România auurmat, pe ansamblu, o tendinţă de staţionare din punct de vedere al îmbunătăţiriipotenţialului de dezvoltare în perioada 2000-2006, urmată de o tendinţă deîmbunătăţire marcantă în perioada 2006-2008 şi un recul în 2009, pe fondulmanifestării crizei financiare mondiale în plină desfăşurare. Evaluarea sectorialăne permite să tragem următoarele concluzii:• Valorile indicatorilor incluşi în indicele compozit au cunoscut, îngeneral, o evoluţie favorabilă pentru toate sectoarele de-a lungul perioadei;• Două sectoare („Alimente, băuturi şi tutun” şi „Echipamente detransport”), care reprezintă împreună circa 45% din VAB creată deindustria prelucrătoare în 2009 au cunoscut o îmbunătăţire marcantă apotenţialului de dezvoltare, fiind de altfel printre cele câteva sectoare(alături de „Celuloză, hârtie şi produse din hârtie” şi „Lemn, produsedin lemn şi plută”) care nu au urmat tendinţa de recul din 2009;• Productivitatea pentru toate sectoarele a crescut de două-patru ori între2000-2009, iar costurile unitare, în general, au manifestat o tendinţă descădere, dar nu la fel de pronunţată;• În cazuri particulare, îmbunătăţirea valorilor anumitor indicatori a fostremarcabilă: de exemplu, cota de piaţă mondială pentru sectorul

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesare„Alimente, băuturi, tutun” a crescut de la 0,05% la 0,34%, indexul H-Hal concentrării pe pieţele de export a scăzut de la 0,18 la 0,09 pentru„Cauciuc, produse din cauciuc şi plastic”, creşterea anuală aexporturilor a înregistrat şi valori de 392,43% (2003) pentru „Celuloză,hârtie şi produse din hârtie”), 281,79% (2007) pentru „Alte produseprelucrate” sau 133,84% (2007) pentru „Alimente, băuturi, tutun”;• Cu toate că putem vorbi de evoluţii în general pozitive, prin comparaţiecu evoluţiile din celelalte ţări de comparaţie, acestea nu au fost suficientde puternice astfel încât să imprime o tendinţă de creştere de lungădurată pentru industria prelucrătoare în ansamblu.2.3.3. Analiză comparativă în perspectivă europeanăConform datelor Directoratului-General pentru Industrie al ComisieiEuropene, România prezintă o structură a industriei puţin diversificată. Într-oierarhie după gradul de specializare 8 , ţara noastră aparţine unui grup cu cele maimari valori ale acestei mărimi de specializare, ceea ce semnifică o lipsă dediversificare industrială, alături de Ungaria, Bulgaria, Estonia, Irlanda, Letonia şiGrecia (în ordinea descrescătoare a valorilor, România fiind înaintea Letoniei). Îngeneral, ţările importante din punct de vedere economic depind mai puţin decâteva sectoare şi au prin urmare un grad de specializare mai mic. Lista primelorţări europene include Franţa, Austria, Suedia, Marea Britanie, Belgia, în ordineacrescătoare a indicatorului. În agricultură, România şi Bulgaria sunt cele maispecializate ţări din UE27 cu indici, respectiv, de 4,30 (2008) şi 4,99 (2006) faţăde, de exemplu, 2,50 (2005) pentru Polonia, căreia îi revine următorul indice dupăvaloare.2.3.3.1. Rolul industriei în perspectivă comparativă europeanăÎn linii mari, rolul industriei românești în raport cu sectorul serviciilor șicel al comerțului este asemănător cu situația existentă la nivel european. Acestlucru se remarcă în primul rând prin distribuția numărului de firme în domeniulserviciilor, construcțiilor și industriei prelucrătoare, dar și prin distribuția cifrei deafaceri.8 DG Enterprise and Industry (2011) EU Industrial Structure 2011 Trends and Performance,Luxembourg; Publications Office of the European Union. Gradul de specializare (degree ofspecialization) este calculat ca distanţa euclidiană dintre vectorul de specializare al unei ţăripentru fiecare sector şi vectorul de specializare în cazul ipotetic al nespecializării (cu valoare 1)(pp. 40-41). Specializarea se măsoară prin referinţă la variabila „valoarea adăugată”, sectorială, camedie pe ţară şi ca medie în UE.55

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareFigura nr. 2.25. Structura în funcţie de numărul de întreprinderi în domeniile industriei,serviciilor 9 și comerțului, 2005, %*Serviciile nu conțin serviciile financiare.Sursa: Prelucrări ale autorilor pe baza datelor Eurostat.Figura nr. 2.26. Structura în funcţie de numărul de întreprinderi în domeniile industriei,serviciilor și comerțului, 2009, %*Serviciile nu conțin serviciile financiare.Sursa: Prelucrări ale autorilor pe baza datelor Eurostat.Se poate observa că la nivel european, aproximativ 45,3% din întreprinderiactivează în domeniul serviciilor, iar 29% în domeniul comerțului, în timp ceaproximativ 15% în domeniul construcțiilor, iar 10% în domeniul industriei9 Pentru Bulgaria, Suedia și UE27 nu există date.56

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareprelucrătoare (celelalte domenii industriale reprezintă aproximativ 0,5% din restulîntreprinderilor). Este de remarcat totuși că țări puternic dezvoltate 10 precum Suediaau un procent mult mai mic de firme active în domeniul comerțului și un procent multmai mare în domeniul serviciilor. La polul opus se află Bulgaria, care este cel maipuțin dezvoltată țară din UE și are un procent foarte mare de firme care activează îndomeniul comerțului, comparativ cu industria prelucrătoare și construcțiile.De asemenea, țările Europei Centrale care sunt mai dezvoltate (Cehia,Polonia) au un procent mai mic de firme în domeniul comerțului și mai mare îndomeniul industriei prelucrătoare și a construcțiilor. Având în vedere aceastădistribuție, pentru a avea o imagine mai clară, este necesară o comparație și cucifra de afaceri a acelorași domenii pentru statele respective.Figura nr. 2.27. Structura în funcţie de cifra de afaceri în domeniile industriei, serviciilorși comerțului, 2005, %*Serviciile nu conțin serviciile financiare.Sursă: Prelucrarea autorilor pe baza datelor Eurostat.La nivelul cifrei de afaceri, distribuția este asemănătoare cu cea anumărului de întreprinderi. La nivel european, tendința este ca întreprinderile dindomeniul comerțului să dețină aproximativ 37% din cifra de afaceri în raport cucelelalte ramuri economice luate în calcul (industrie, construcții, servicii, comerț).Trebuie evidențiat totuși faptul că pentru țările mai dezvoltate (Suedia) sau care10 Nivelul de dezvoltare al unui stat este evaluat aici pe baza PIB-ului pe cap de locuitor ajustat laputerea de cumpărare. În 2011 aceste valori erau: Suedia – 31.700 de euro, Cehia – 20.000 deeuro, Polonia – 16.300, România – 12.300, Bulgaria – 11.300, UE27 – 25.100. De asemenea,gradul de competitivitate la nivel mondial este un indicator, Suedia situându-se pe locul 3, Cehiape 38, Polonia pe 41, Bulgaria pe 74 și România pe 77 – WEF, The Global CompetitivenessReport 2011-2012, p. 15.57

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesares-au dezvoltat foarte bine în ultimii ani (Cehia), comerțul are un rol semnificativmai mic în raport cu industria și serviciile. De asemenea, în aceste țări serviciileocupă un rol mult mai important. Pentru țările Europei Centrale care au trecutprintr-o perioadă de tranziție asemănătoare cu cea a României (de la economiaplanificată – la economia de piață), se remarcă faptul că țările care au avut odezvoltare mai bună (Cehia, Polonia) au un sector mult mai bine dezvoltat alindustriei prelucrătoare și al serviciilor, în timp ce țările care au avut o evoluțiemai lentă (România, Bulgaria) sunt dominate de activități care au un caractercomercial. În aceste condiții se poate afirma că România are un sector industrialsub-dezvoltat în comparație cu celelalte state și un sector comercial supradimensionat.Astfel, pentru a ajunge la nivelul altor statelor europene mai binedezvoltate, precum Cehia și Polonia, este nevoie de o accentuare a rolului pe careîl are industria în economia națională.Figura nr. 2.28. Structura în funcţie de cifra de afaceri în domeniile industriei, serviciilorși comerțului, 2009, %Sursa: Prelucrarea autorilor pe baza datelor Eurostat.Industria extractivăLa nivelul ramurilor industriale, industria extractivă, atât la nivel europeancât și la nivel național, are o importanță scăzută ca cifră de afaceri și număr depersoane angajate 11 . Cu toate acestea, trebuie menționat faptul că industria extractivăpoate să confere un important avantaj competitiv industriei prelucrătoare,oferind acesteia din urmă materie primă directă, fără costurile suplimentare careapar în urma transportului din alte țări și a timpului lung de tranzit.11 În 2009, la nivelul UE27, aproximativ 0,5% din forța de muncă angajată în industrie, construcții,comerț și servicii activa în industria extractivă. Pentru România procentul a fost de 1,98%.58

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareEste de remarcat că în comparație cu rolul pe care îl are industriaextractivă în economia Uniunii Europene, în România aceasta ocupă un rol multmai pronunțat, generând între 5,5% (2009) și 6,5% (2008) 12 din valoarea adăugatătotală creată de industrie, construcții, servicii și comerț, cu mult peste mediaeuropeană de 1,3-1,6%. Dintre statele studiate, numai Polonia are un procentajasemănător, de 4,4% (2009) și 4,7% (2008).O primă explicație a acestei situații este aceea că economia națională nueste suficient de dezvoltată, iar sectoarele de tehnologie joasă, așa cum este celextractiv, continuă să joace un rol important. O a doua explicație este aceea că atâtRomânia cât și Polonia se bucură de resurse naturale mai bogate decât celelaltestate europene și drept urmare, au un sector extractiv mai dezvoltat. Totuși, faptulcă în România în 2005 valoarea adăugată a reprezentat 8% din valoarea adăugatătotală, iar în 2008 și 2009 această valoare era sensibil mai scăzută, sugerează cădezvoltarea economică a României a redus din importanța acestui sector, iaraceastă evoluție va continua cel mai probabil și pe viitor (înclinând balanța înfavoarea primei explicații).Tabelul nr. 2.15. Cifra de afaceri, 2009, mil. euroUE27 Bulgaria Cehia Polonia România SuediaIndustria extractivă 190,690.61 956.6 3,283.1 9,954.8 5,175.3 2,318.6Extracția cărbunelui 14,012.98 311.8 2,307.8 5,633.6 361.1 -Extracția petrolului și a gazelor naturale 124,410.09 - - - 3,807.5 -Extracția minereurilor metalifere 5,857.35 457.4 - - 41.0 -Extracția pietrei, nisipului și argilei 33,437.5 168.4 671.9 1,372.2 406.1 614.2Activități de servicii anexe extracției 12,972.69 - 110.1 309.4 559.5 -Sursa: Eurostat.În România, dintre ramurile industriei extractive, cea mai importantă esteextracția petrolului și a gazelor naturale, care la nivel național generează 70% dincifra de afaceri a industriei extractive. Această situație este specifică României,deoarece atât Polonia cât și Cehia au un sector extractiv dominat de extracțiacărbunelui (56% - Polonia și 70% - Cehia), iar Bulgaria este axată cu precădere peextracția minereurilor metalifere (46%) 13 . Totuși, faptul că în România celelalteramuri ale industriei extractive se află ca cifră de afaceri (atât procentual cât și învalori absolute) cu mult sub Cehia și Polonia denotă o subdezvoltare a acestora șifaptul că au un potențial insuficient exploatat. Această interpretare este susținutăși din productivitatea muncii, care, deși pe ansamblu se apropie de cea din Cehiași Polonia, analizată separat pe ramuri, este în unele cazuri mai mică decât în12 Prelucrare proprie pe baza datelor Eurostat.13 Procentele sunt calculate aproximativ, pe baza datelor Eurostat din 2005, 2008 și 2009.59

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareBulgaria. În concluzie, dacă se face abstracție de ramura extractivă a petrolului șia gazelor naturale, se poate deduce că industria extractivă din România este înurma celorlalte state europene, indicatorii economici sugerând necesitateainvestițiilor și a modernizării exploatărilor existente.Tabelul nr. 2.16. Productivitatea muncii (VAB/nr. angajați), 2009, euroUE27 Bulgaria Cehia Polonia România SuediaIndustria extractivă 111.89 17.4 41.2 34.6 31.7 110.1Extracția cărbunelui 34.47 12.5 - 29.5 - -Extracția petrolului și a gazelor naturale 564.54 - - - - -Extracția minereurilor metalifere 75.57 35.2 - - 10.0 -Extracția pietrei, nisipului și argilei 52.93 - 33.6 26.5 12.1 57.9Sursă: Eurostat.Tabelul nr. 2.17. Investițiile în capital în raport cu numărul de angajați, 2008, euroUE27 Bulgaria Cehia Polonia România SuediaIndustria extractivă 32.4 8.2 11.0 8.7 31.9 88.2Extracția cărbunelui 8.22 5.6 - 7.0 - -Extracția petrolului și a gazelor naturale 160.53 - - - - -Extracția minereurilor metalifere - 11.8 - - 16.6 -Extracția pietrei, nisipului și argilei 16.16 8.4 11.2 12.5 23.5 23.6Sursă: Eurostat.Tabelul nr. 2.18. Investițiile în capital în raport cu numărul de angajați, 2009, euroUE27 Bulgaria Cehia Polonia România SuediaIndustria extractivă - 7.5 12.9 6.5 16.9 85.6Extracția cărbunelui - - - 5.6 - -Extracția petrolului și a gazelor naturale - - - - - -Extracția minereurilor metalifere - 15.7 - - 4.0 -Extracția pietrei, nisipului și argilei - - 7.4 7.1 5.4 16.0Sursă: Eurostat.Din punct de vedere al investițiilor, ramurile industriei extractive se aflăîntr-o situație dificilă. Deși în 2008 nivelul investițiilor din ramurile minereurilorferoase și ale celor neferoase a fost peste cel al Bulgariei, Cehiei și Poloniei, în2009 acesta s-a redus drastic, coborând sub nivelul celorlalte state europene. Ceamai probabilă cauză pentru această evoluție este criza economică din 2008-2009.Dacă acest nivel al investițiilor nu se redresează în următorii ani, este evident cădecalajul dintre performanțele industriei extractive din România și cel al celorlaltestate europene se va accentua considerabil.60

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareIndustria prelucrătoareÎn România, distribuția ramurilor industriei prelucrătoare se caracterizeazăprintr-o discrepanță între numărul de angajați și cifra de afaceri. Mai exact, dintreramurile care au cel mai mare număr de angajați nu toate sunt ramuri cu o cifră deafaceri sau valoare adăugată mare. Acest lucru este evidențiat în tabelul nr. 2.19.Datele de mai sus evidențiază faptul că aproximativ 25% din industriaprelucrătoare românească, atât ca număr de angajați cât și ca cifră de afaceri, estecompusă din două ramuri principale: industria alimentară și industriaautovehiculelor de transport rutier. Această situație este asemănătoare cu cea de lanivelul Uniunii Europene unde, în 2009, aceste două ramuri au generat 24,32%din cifra de afaceri și 22,02% din valoarea adăugată din cadrul întregii industriiprelucrătoare și au reunit 21,32% din totalul de angajați.De asemenea, industria construcțiilor metalice și a produselor din metal seaflă în primele cinci ramuri ale industriei prelucrătoare românești, atât ca număr deangajați cât și ca cifră de afaceri, demonstrând importanța acestei ramuri la nivelnațional. Această ramură industrială este importantă și la nivel european, unde deține6,93% din cifra de afaceri a industriei prelucrătoare și 9,79% din valoarea adăugatăgenerată de aceasta, iar 11,66% din angajații industriei prelucrătoare lucrează în acestdomeniu. Atât în Bulgaria, cât și în Cehia, Polonia și Suedia, rolul industrieiconstrucțiilor metalice și a produselor din metal se situează foarte aproape de mediaeuropeană. Din acest punct de vedere, România face notă discordantă deoarece, chiardacă se află printre ramurile cele mai importante la nivel național, aceasta deține doar6,95% din valoarea adăugată a întregii industrii prelucrătoare și 5,78% din cifra deafaceri, iar numărul de angajați este de 7,76%. Este foarte posibil ca acest decalaj săse reducă pe viitor, având în vedere că nivelul investițiilor anuale pe angajat s-a situatpe această ramură la 3,2 euro în 2009, la același nivel cu Cehia și Polonia, dar încăsub Suedia, unde a fost de 5,4 euro 14 .14 Calcule pe baza datelor Eurostat din 2009.61

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareTabelul nr. 2.19. Cele mai importante ramuri din industria prelucrătoare din România, 2009, %PONDEREA SALARIAȚILOR DININDUSTRIA PRELUCRĂTOARE (%)CA DIN TOTALUL INDUSTRIEIPRELUCRĂTOARE (%)11Fabricarea articolelor deîmbrăcăminte14.17 1 Industria alimentară 14.9122 Industria alimentară 13.91 2Fabricarea autovehiculelor detransport rutier12.2233Fabricarea autovehiculelor deIndustria construcţiilor metalice şi a9.21 3transport rutierproduselor din metal5.7844Industria construcţiilor metalice şi aproduselor din metal7.76 4 Industria metalurgică 5.7655 Fabricarea de mobilă 5.49 5Fabricarea produselor din cauciuc şimase plastice5.4766Fabricarea produselor de pielărie șiPrelucrarea ţiţeiului, cocsificarea5.01 6încălțămintecărbunelui, etc.5.29TOTAL 55.54 TOTAL 49.42VAB DIN TOTALUL INDUSTRIEI PRELUCRĂTOARE (%)11 Industria alimentară 12.8722 Fabricarea autovehiculelor de transport rutier 10.9333 Fabricarea altor produse din minerale nemetalice 8.0744 Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte 7.0355 Industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal 6.9566 Fabricarea băuturilor 5.58TOTAL 51.44Sursa: Prelucrarea autorilor pe baza datelor Eurostat.Al doilea aspect remarcabil este că marea majoritatea forței de muncă dinindustria prelucrătoare este angajată în ramuri puternic intensive în forță demuncă, de regulă ramuri cu valoarea adăugată mai mică. Mai precis, industriaarticolelor de îmbrăcăminte și industria pielăriei și încălțămintei compunîmpreună 19,18% din totalul forței de muncă al industriei prelucrătoare (4,55%pentru UE27). În ciuda acestui procent ridicat, aceste ramuri industriale nu seregăsesc printre ramurile industriale cu cifră de afaceri mare, iar valoareaadăugată este disproporțional de mică în raport cu numărul de angajați. În acestecondiții, se poate concluziona că aceste industrii sunt puternic dependente de forțade muncă ieftină și nu au o componentă tehnologică importantă. Astfel, pe termenlung, pe măsura ce costurile cu forța de muncă vor crește, aceste ramuri își vorpierde din importanță la nivel național. Această evoluție se poate observa deja: în2005 industria de îmbrăcăminte reprezenta aproape 20% din forța de muncă aindustriei prelucrătoare, iar în 2009 această valoarea a coborât la 14,17%.În comparație cu celelalte state europene studiate, primele șase ramuri cucel mai mare număr de angajați din industria prelucrătoare sunt:62

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareTabelul nr. 2.20. Cele mai importante ramuri din industria prelucrătoare ca număr de angajați, 2009, %UE27 Bulgaria CehiaIndustria alimentară 12.15 Fabricarea articolelor de îmbrăcăminteIndustria construcţiilor metalice şi a produselordin metalFabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a. 9.17Fabricarea autovehiculelor de transport rutier 7.10Fabricarea produselor din cauciuc şi maseplastice10.66 Industria alimentară5.11Fabricarea echipamentelor electrice 4.56Industria construcţiilor metalice şi aproduselor din metalFabricarea de maşini, utilaje şi echipamenten.c.a.Fabricarea altor produse din mineralenemetaliceFabricarea produselor din cauciuc şi maseplasticeFabricarea autovehiculelor de transport20.54rutierIndustria construcţiilor metalice şi a15.53produselor din metal10.26Fabricarea de maşini, utilaje şiechipamente n.c.a.12.6212.0710.565.43 Industria alimentară 9.154.97 Fabricarea echipamentelor electrice 7.004.48Fabricarea produselor din cauciuc şi maseplasticePolonia România Suedia6.95Industria alimentară 17.03 Fabricarea articolelor de îmbrăcăminteIndustria construcţiilor metalice şi a produselordin metalFabricarea produselor din cauciuc şi maseplastice10.60 Industria alimentară6.83Fabricarea autovehiculelor de transportrutierFabricarea de maşini, utilaje şi14.17echipamente n.c.a.Industria construcţiilor metalice şi a13.91produselor din metalFabricarea autovehiculelor de transport9.21rutier12.6212.1210.65Fabricarea de mobilă 6.65 Industria construcţiilor metalice şi aproduselor din metal7.76 Industria alimentară 8.71Fabricarea autovehiculelor de transport rutier 6.46 Fabricarea de mobilă 5.49 Fabricarea calculatoarelor şi a produselorelectroniceFabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a. 6.40Sursa: Prelucrarea autorilor pe baza datelor Eurostat.Fabricarea produselor de pielărie șiîncălțăminte5.01Fabricarea hârtiei şi a produselor dinhârtie6.835.5763

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareDin tabelul nr. 2.20 se poate remarca faptul că în România și Bulgaria,ramura cea mai importantă ca număr de angajați este fabricarea articolelor deîmbrăcăminte. De asemenea, la nivelul celorlalte state europene, printre ramurilecele mai importante se numără fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a.,ramură care pare să ocupe un rolul cu atât mai proeminent cu cât statul respectiveste mai dezvoltat. În România, această ramură reunește 4,82% din forța de muncăa industriei prelucrătoare, cu mult sub media Uniunii Europene.Din punct de vedere al cifrei de afaceri, diferențele structurale dintreRomânia și celelalte state europene studiate, precum și dintre România și UniuneaEuropeana în ansamblul ei, nu sunt foarte pronunțate. Astfel, în primele șaseramuri industriale se regăsesc (atât în România, cât și în celelalte state europene)industrii precum industria alimentară, industria autovehiculelor de transport rutier,industria construcțiilor metalice și industria de prelucrare a țițeiului. De regulă,există două ramuri ale industriei prelucrătoare care, din punct de vedere alierarhiei cifrei de afaceri, nu coincid nici între state și nici la nivelul UniuniiEuropene, acestea fiind specifice fiecărui stat.64

Tabelul nr. 2.21. Cele mai importante ramuri din industria prelucrătoare ca cifră de afaceri, 2009, %UE27 Bulgaria CehiaIndustria alimentară 13.54 Industria alimentară 16.85 Fabricarea autovehiculelor de transport rutier 19.18Fabricarea autovehiculelor de transport10.78 Industria metalurgică 11.61 Industria alimentară 9.64rutierFabricarea de maşini, utilaje şiechipamente n.c.a.Fabricarea substanţelor şi a produselorchimiceIndustria construcţiilor metalice şi aproduselor din metalPrelucrarea ţiţeiului, cocsificareacărbunelui şi tratarea combustibililornucleari8.77Industria construcţiilor metalice şi a produselordin metal7.19 Fabricarea altor produse din minerale nemetalice6.93 Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte6.336.74 Fabricarea produselor din tutun 4.26Fabricarea calculatoarelor şi a produselorelectroniceIndustria construcţiilor metalice şi a produselor6.29din metalFabricarea de maşini, utilaje şi echipamente4.85n.c.a.Fabricarea produselor din cauciuc şi maseplasticeTotal 53.95 Total 50.18 Total 59.41Polonia România SuediaIndustria alimentară 17.27 Industria alimentară 14.91 Fabricarea autovehiculelor de transport rutier 11.36Fabricarea autovehiculelor de transportrutierPrelucrarea ţiţeiului, cocsificareacărbunelui şi tratarea combustibililornucleariIndustria construcţiilor metalice şi aproduselor din metalFabricarea produselor din cauciuc şi maseplasticeFabricarea substanţelor şi a produselorchimice10.45 Fabricarea autovehiculelor de transport rutier 12.2210.16Industria construcţiilor metalice şi a produselordin metal6.91 Industria metalurgicăFabricarea de maşini, utilaje şi echipamenten.c.a.8.078.037.996.5011.355.78 Industria alimentară 9.14Fabricarea calculatoarelor şi a produselor5.76electronice5.60 Fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice 5.47 Fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie 7.924.91Prelucrarea ţiţeiului, cocsificarea cărbunelui şitratarea combustibililor nucleari5.29Industria construcţiilor metalice şi a produselordin metalTotal 55.31 Total 49.42 Total 55.96Sursa: Prelucrarea autorilor pe baza datelor Eurostat.9.027.16

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareDin datele studiate, se poate observa că importanța ramurilor din industriaprelucrătoare (în funcție de CA și numărul de angajați) este distribuită maiuniform pentru țările mai dezvoltate (Cehia, Suedia), în timp ce pentru România șiBulgaria aceasta este concentrată în două ramuri. Tabelul de mai jos evidențiazădiferența dintre importanța primelor trei ramuri ale industriei prelucrătoare șiurmătoarele trei. Se poate observa că această diferență este mult mai mică pentruSuedia și Cehia, în timp ce pentru Bulgaria și România este mult mai pronunțată.Această distribuție denotă specializarea industriei prelucrătoare în anumitesectoare, în defavoarea celorlalte ramuri ale industriei prelucrătoare.Tabelul nr. 2.22. Diferența procentuală din primele trei ramuri (agregate) ale industrieiprelucrătoare și următoarele trei, % (2009)UE27 Bulgaria Cehia Polonia Romania Suedia1-3 25.45 34.90 35.31 33.53 30.95 36.194-6 12.83 19.49 21.72 17.60 16.45 22.2511.87 19.69 13.07 17.13 17.92 9.03Sursa: Prelucrarea autorilor pe baza datelor Eurostat.Acest aspect a fost surprins și de studiile Comisiei Europene. Conformdatelor Directoratului-General pentru Industrie al Comisiei Europene (DGEnterprise and Industry 2011: 41) România prezintă o structură a industriei puţindiversificată. Într-o ierarhie după gradul de specializare 15 , ţara noastră aparţineunui grup cu cele mai mari valori ale acestei mărimi de specializare, ceea cesemnifică o lipsă de diversificare industrială, alături de Ungaria, Bulgaria,Estonia, Irlanda, Letonia şi Grecia (în ordinea descrescătoare a valorilor, Româniafiind înaintea Letoniei). În general, ţările importante din punct de vedereeconomic depind mai puţin de câteva sectoare şi au, prin urmare, un grad despecializare mai mic. Lista primelor ţări europene include Franţa, Austria, Suedia,Marea Britanie, Belgia, în ordinea crescătoare a indicatorului. În agricultură,România şi Bulgaria sunt cele mai specializate ţări din UE27, cu indici de 4,30(2008) şi 4,99 (2006), mult mai mari faţă de Polonia – 2,50 (2005), căreia îi revineurmătorul indice după valoare.Urmărind aceste date pe fiecare sector economic în comparaţie cu mediaeuropeană, se poate oferi o clarificare asupra a ceea ce Dobrescu 16 numeşte15 Gradul de specializare (degree of specialization) este calculat ca distanţa euclidiană dintrevectorul de specializare al unei ţări pentru fiecare sector şi vectorul de specializare în cazul ipotetical nespecializării (cu valoare 1) (DG Enterprise and Industry 2011: 40). Specializarea se măsoarăprin referinţă la variabila „valoarea adăugată” sectorială ca medie pe ţară şi ca medie în UE.16 Dobrescu, Emilian (2011), „Sectoral structure and economic growth”, Romanian Journal ofEconomic Forecasting 3, pp. 5-36.66

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesare„structură referenţială”, prin estimarea unei distanţe faţă de referenţial înstructurile industriale. Câteva observaţii se impun:• Industria prelucrătoare locală este specializată (2008) la nivel europeanîn sectoare de intensitate tehnologică joasă (vezi tabelul nr. 2.23),anume: „Produse petroliere rafinate” (3,25), „Alimente, băuturi, tutun”(3,03), „Piele şi produse din piele” (2,82), „Textile şi produse textile”(2,81), „Lemn şi produse din lemn” (2,37) toate cu un indice multsuperior mediei pe industrie (1,36).• Pentru toate sectoarele menţionate mai sus, indicii sunt superiori tuturorţărilor de comparaţie, cu excepţia Bulgariei (2006) cu valori mai maripentru „Textile şi produse textile” (4,81) şi „Produse petroliere” (3,41).• Faţă de perioada anterioară (1997), specializarea a înregistrat creşterimai ales în sectoarele „Produse petroliere rafinate” de la 2,54 la 3,25,„Cauciuc şi produse din plastic” de la 0,58 la 1,22, şi „Echipamente detransport” de la 0,75 la 1,63, fără ca o tendinţă de sens opus (dediversificare industrială) să poate fi observata cu aceeaşi intensitate.• Prin comparaţie cu ţara cea mai avansată (Suedia), putem identifica otendinţă favorabilă de diversificare industrială pe sectoarele industrialecu intensitate tehnologică mai înaltă (DK, DL, DM), unde toate valorileindicilor sunt inferioare. Rezultatul comparaţiei este acelaşi şi faţă deCehia, iar faţă de Bulgaria gradul de specializare este superior pentrusectoarele DL („Echipamente electrice şi optice”) şi DM („Echipamentede transport”).Tabelul nr. 2.23. Indici de specializare sectorială *Or SectorBulgaria Cehia România Suedia Polonia1998 2006 1997 2009 1997 2008 1997 2009 1997 2005Industriaprelucrătoare0.97 1.08 1.38 1.59 1.31 1.36 1.09 1.05 1.00 1.07AAlimente, băuturi,tutun2.25 1.45 1.67 1.49 3.41 3.03 0.78 0.71 1.55 1.60BTextile şi produsetextile2.59 4.81 1.45 1.24 2.64 2.81 0.23 0.28 1.58 1.32CPiele şi produsedin piele3.08 1.72 1.05 0.60 2.29 2.82 0.16 0.00 1.43 0.86DLemn şi produsedin lemn0.89 0.96 1.86 2.62 1.95 2.37 1.86 1.96 1.71 1.82EProduse din hârtie,imprimare0.63 0.57 0.84 1.07 0.44 0.81 1.70 1.59 0.73 0.95FProduse petroliererafinate5.52 3.41 1.38 0.21 2.54 3.25 0.68 1.04 1.45 1.88G Chimice 0.67 0.68 0.98 0.69 0.66 0.54 1.10 1.38 0.76 0.73HCauciuc şi produsedin plastic0.43 0.69 1.09 2.51 0.58 1.22 0.74 0.69 1.02 1.4467

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareOr SectorBulgaria Cehia România Suedia Polonia1998 2006 1997 2009 1997 2008 1997 2009 1997 2005IAlte produseminerale0.59 1.87 2.21 2.04 1.44 1.63 0.47 0.62 1.37 1.50JMetale de bază şiproduse0.79 1.32 1.99 1.62 1.14 0.91 1.21 0.99 0.94 0.95KMaşini şiechipamente0.74 0.78 1.38 1.57 0.78 0.53 1.29 1.11 0.78 0.76LEchipamenteelectrice, optice0.30 0.57 1.10 1.81 0.63 0.81 1.31 1.42 0.66 0.71MEchipamente detransport0.31 0.23 1.13 2.36 0.75 1.63 1.32 0.91 0.62 0.90NAlte produseprelucrate0.18 1.12 1.33 1.64 1.82 1.46 0.73 0.70 1.45 1.48* Indicele de specializare sectorială ia valoarea 1 când acel sector are aceeaşi pondere în valoareaadăugată a sectorului în țară cât şi în UE27. Valori peste (sub) 1 indică specializare (lipsă dediversificare) pentru acel sector şi cu cât este mai mare valoarea indicatorului, cu atât este maimare specializarea ţării comparativ cu media UE27.Sursa: DG Enterprise and Industry (2011) EU Industrial Structure 2011 Trends and Performance,Luxembourg, Publications Office of the European Union, pp. 43-44.Specializarea pe ramuri poate fi corelată și cu productivitatea muncii, daraceastă corelație este foarte slabă (aspect ce se poate deduce și din graficele de maijos). Ca o particularitate, în cazul României și al Poloniei, ramurile care au o productivitatemai mare sunt, de regulă, mai diversificate (indicele de specializare < 1).Figura nr. 2.29. Corelația dintre gradul de specializare și productivitatea muncii (2009)Sursa: Prelucrarea autorilor pe baza datelor Eurostat.68

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareÎn privința productivității muncii, atât România cât și Bulgaria se află cumult în urma celorlalte state europene, dar structura productivității muncii esteasemănătoare cu a acestora și cu cea de la nivel european. Astfel, ramuri precumindustria băuturilor, industria produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor,industria substanţelor şi a produselor chimice, industria ţiţeiului, cocsificareacărbunelui se regăsesc între primele cinci ramuri atât în statele studiate (inclusivRomânia), cât și la nivelul Uniunii Europene. Totuși, există câteva ramuri caresunt specifice fiecărui stat:• Fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice – Bulgaria;• Fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice – Suedia;• Fabricarea altor produse din minerale nemetalice – România;• Fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice – Cehia;• Fabricarea produselor din tutun – Polonia.Aceste ramuri specifice indică un posibil avantaj competitiv pe care țărileîn cauză îl au în domeniile respective. Totuși, este nevoie de o analiză pe termenmai lung pentru a putea ajunge la niște concluzii solide.69

Tabelul nr. 2.24. Productivitatea muncii (2010) calculată ca valoarea adăugată /numărul de angajați (euro)IerarhiapentruRomâniaRamuri RomâniaIerarhiaramurilor înUE 27UE27IerarhiaramurilorBulgariaBulgariaIerarhiaramurilor înPoloniaPoloniaIerarhiaramurilor înCehiaCehiaIerarhiaramurilor înSuedia1 Fabricarea produselor farmaceutice 33.6 2 158.6 - - 2 53.8 3 44.3 - -2 Fabricarea băuturilor 31.4 - - 3 13.6 1 60.2 2 48.0 4 104.93457Fabricarea altor prod. din minerale12nemetalice 21.448.0 4 13.3 9 25.7 9 28.3 10 64.9Fabricarea substanţelor şi a4produselor chimice 17.695.3 5 13.1 4 37.3 4 40.5 3 112.4Fabricarea calculatoarelor şi a5produselor electronice 16.368.1 6 12.2 13 21.8 13 20.0 1 119.46 Fabricarea altor mijloace de transport 16.0 6 65.7 21 3.1 10 25.1 8 29.1 6 78.2Fabricarea prod. din cauciuc şi mase13plastice 14.847.9 12 7.4 12 21.9 6 30.0 14 55.68 Industria metalurgică 14.8 10 60.7 2 16.8 7 26.4 12 22.2 12 58.29 Fabricarea echipamentelor electrice 14.1 11 58.2 7 10.2 8 26.0 11 22.6 11 60.0Fabricarea de maşini, utilaje şi910 echipamente etc. 13.860.9 9 9.6 11 22.3 10 24.6 8 75.2Fabricarea autovehiculelor de711 transport rutier 13.264.9 11 7.9 6 29.7 5 37.1 9 74.4Tipărire şi reproducere pe suporţi a1712 înregistrărilor 12.040.0 10 9.0 14 19.0 14 19.4 17 51.4Fabricarea hârtiei şi a produselor din813 hârtie 11.863.9 8 9.6 5 30.1 7 29.1 5 102.814 Prelucrarea prelucrării lemnului 9.6 18 29.9 17 5.1 17 12.9 19 14.1 13 56.3Industria construcțiilor metalice şi a1515 produselor din metal 9.341.2 15 6.4 16 17.7 15 19.1 15 55.616 Industria alimentară 9.1 16 40.8 13 7.1 15 18.3 16 18.9 16 53.217 Fabricarea produselor textile 8.1 - - 16 6.3 18 12.6 17 17.8 20 49.818 Alte activităţi industriale n.c.a. 7.5 14 45.5 14 6.5 20 12.6 18 17.7 7 75.919 Fabricarea de mobilă 6.4 20 28.3 18 4.4 19 12.6 20 13.5 18 50.6Fabricarea prod. de pielărie și1920 încălțăminte 5.628.3 20 3.5 21 9.8 21 10.5 21 32.0Fabricarea articolelor de2121 îmbrăcăminte 5.319.0 19 3.5 22 7.2 22 8.5 19 50.422 Fabricarea produselor din tutun - 3 153.7 1 19.8 3 49.5 - - - -23Prelucrare a ţiţeiului, cocsificareacărbunelui şi tratarea combustibililor1nucleari -180.3 - - 23 -23.4 1 58.8 2 118.9Industria prelucrătoare 11.3 52.8 7.7 20.6 24.4 76.9Sursa: Prelucrări ale autorilor pe baza datelor Eurostat.Suedia

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareTabelul nr. 2.25. Comparația dintre numărul de angajați (%) și productivitatea muncii (euro) (2010)*RamurăRomânia UE27 SuediaForța de muncă dintotalul ind. prelucr.Prod.munciiRamurăForța de muncă dintotalul ind. prelucr.Industria alimentară 14.5% 9.1 Industria alimentară 13.6% 40.78Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte 13.8% 5.3Fabricarea autovehiculelor de transportrutierIndustria construcţiilor metalice şi aproduselor din metal10.4% 13.27.3% 9.3Fabricarea de mobilă 5.3% 6.4Fabricarea produselor de pielărie șiîncălțămintePrelucrarea prelucrării lemnului 4.8% 9.6Industria construcţiilor metalice şi aproduselor din metalFabricarea de maşini, utilaje șiechipamenteFabricarea autovehiculelor detransport rutierFabricarea produselor din cauciucşi mase plasticeProd.muncii11.5% 41.29.8% 60.91RamurăFabricarea de maşini, utilaje şiechipamente n.c.a.Industria construcţiilor metalice şi aproduselor din metalFabricarea autovehiculelor detransport rutierForța de muncă dintotalul ind. prelucr.Prod.muncii12.6% 75.212.0% 55.610.8% 74.47.6% 64.94 Industria alimentară 8.9% 53.25.5% 47.93Fabricarea calculatoarelor şi aproduselor electronice6.6% 119.45.1% 5.6 Fabricarea echipamentelor electrice 5.0% 58.23 Industria metalurgică 5.6% 58.2Fabricarea altor produse dinminerale nemetalice4.4% 47.95 Prelucrarea prelucrării lemnului 5.5% 56.3Bulgaria Polonia CehiaFabricarea articolelor de îmbrăcăminte 20.0% 3.5 Industria alimentară 17.2% 18.3Industria alimentară 16.4% 7.1Industria construcţiilor metalice şi aproduselor din metalFabricarea de maşini, utilaje şiechipamente n.c.a.Fabricarea altor produse din mineralenemetaliceFabricarea produselor din cauciuc şimase plastice9.9% 6.45.6% 9.6Industria construcţiilor metalice şi aproduselor din metalFabricarea produselor din cauciucşi mase plasticeFabricarea autovehiculelor detransport rutier10.9% 17.77.2% 21.9Fabricarea autovehiculelor detransport rutierIndustria construcţiilor metalice şi aproduselor din metalFabricarea de maşini, utilaje şiechipamente n.c.a.13.1% 37.112.4% 19.110.4% 24.66.7% 29.7 Industria alimentară 9.0% 18.94.5% 13.3 Fabricarea de mobilă 6.5% 12.6 Fabricarea echipamentelor electrice 7.6% 22.64.4% 7.4Fabricarea de mobilă 4.1% 4.4Fabricarea de maşini, utilaje şiechipamente n.c.a.Fabricarea altor produse dinminerale nemetalice6.0% 22.35.5% 25.7Fabricarea produselor din cauciucşi mase plasticeFabricarea altor produse dinminerale nemetalice7.1% 30.04.8% 28.3*Ramurile sunt ierarhizate in funcție de importanța pe care o au in industria prelucrătoare ca număr de angajați. Pentru fiecare țară s-au selectat primele șapte ramuri.Sursa: Prelucrări ale autorilor pe baza datelor Eurostat.71

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareAnaliza numărului de angajați din întreprinderile din industriaprelucrătoare autohtonă relevă faptul că aceasta este dominată de întreprinderi cuun număr mediu de angajați semnificativ mai mare decât media europeană.Tabelul nr. 2.26. Numărul mediu de angajați pe întreprindere (2009)Anul UE27 Bulgaria Cehia Polonia România Suedia2008 15.8 20.4 8.1 12.3 24.3 12.22009 15.2 17.3 6.9 12.7 21.7 11.02010 13.2 16.8 6.2 12.4 22.9 10.8Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor Eurostat.Tendința este însă ca numărul de angajați pe întreprindere să se reducă,atât la nivel național cât și la nivel european. Acest fenomen are loc în contextulîn care numărul de întreprinderi s-a menținut relativ constant în 2008 și 2009,astfel indicând o creștere a importanței capitalului în procesul de producție.În privința distribuției pe ramuri a numărului mediu de angajați pe întreprindere,din tabelul nr. 2.26 se poate observa că structura industriei româneștieste asemănătoare cu cea existentă în celelalte state europene. Aceste similitudinisunt mai puternice între România și Bulgaria și mai puțin evidente între Româniași Suedia sau Cehia. De asemenea, se poate observa că structura distribuției număruluimediu de angajați pe întreprindere este relativ similară între Cehia și Suedia.Figura nr. 2.30. Numărul mediu de angajați pe întreprindere (2010 – România,UE27, Bulgaria, Suedia)72Sursa: Prelucrarea autorilor pe baza datelor Eurostat.

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareFigura nr. 2.31. Numărul mediu de angajați pe întreprindere (2010 – România, Polonia, Cehia)Concluziile subcapitoluluiPrivind structura de ansamblu a industriei prelucrătoare românești încomparație cu cea a altor state europene (Bulgaria, Cehia, Polonia, Suedia), dar șicu structura de la nivelul întregii Uniuni Europene, câteva aspecte pot fievidențiate:Din punct de vedere al ramurilor care ocupă un rol important în cadrulindustriei prelucrătoare (număr de angajați, cifră de afaceri), între România șirestul statelor europene distribuția acestora este asemănătoare, dar cu unelediferențe importante. În principal, aceste diferențe sunt date de distribuția forței demuncă; în România (și în Bulgaria) aceasta fiind concentrată în industrii puternicintensive în forță de muncă și de tehnologie joasă (cum este industria deîmbrăcăminte și industria de încălțăminte). Rolul acestor industrii este însă încontinuă scădere și pe viitor, este de așteptat ca ele să-și piardă din importanță. Deasemenea, din analiza făcută se observă că statele cu un nivel de dezvoltare maimic decât media europeană au o concentrare mai mare a forței de muncă și a cifreide afaceri într-un număr restrâns de ramuri, în timp ce state precum Suedia șiCehia tind să aibă o distribuție mai uniformă a acestora.Din punct de vedere al structurii competiționale, deși productivitateamuncii este mult sub media Uniunii Europene, ierarhia ramurilor industriale dinRomânia este similară cu cea existentă în celelalte state studiate și cu cea de lanivelul Uniunii Europene. Specifice României sunt industria produselor dinminerale nemetalice și industria fabricării calculatoarelor şi a produselorelectronice, care au o productivitate foarte bună în comparație cu celelalte ramuri,73

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesaresituație care nu se regăsește și la celelalte state (excepție face Suedia, în cazulfabricării calculatoarelor). Această caracteristică poate fi valorificată, mai ales încadrul relațiilor comerciale.Ca un ultimul aspect, specializarea ramurilor industriale este mult mairidicată în România decât în celelalte state, dar este dificil de făcut o analizăcomparativă a acestei caracteristici. În acest moment nu există o corelație la niveleuropean între gradul de specializare și alți indicatori economici, fiecare țarăavând specificul ei.742.3.3.2. Comparaţii ale indicelui compozit pe ţări selectateImportanţa industriei prelucrătoare la nivelul UE, măsurată ca pondere dinPIB, se află pe un trend descendent, de la 20% la 15% în perioada 1997-2009 pefundalul creşterii în importanţă a serviciilor (DG Enterprise and Industries2011: 35).Ţările selectate pentru analiză urmează în general această tendinţă lanivelul UE, cu excepţia puţin notabilă a Bulgariei, care a înregistrat o foarteuşoară creştere a importanţei. Deosebirile dintre ţări nu sunt marcante, sectorulindustriei prelucrătoare fiind mai bine reprezentat în Republica Cehă – 23,6% şiRomânia – 22,4%, fiind urmate de Bulgaria – 18,6% şi Suedia – 15,5%. Deremarcat că la nivelul UE, Cehia este întrecută doar de Irlanda (24,2%), în timp ceţările cele mai puţin industrializate sunt Luxemburg (6,5%) şi Cipru (6,8%) (DGEnterprise and Industries 2011: 37).Din punctul de vedere al analizei noastre, prin urmare, comparaţiile suntrelevante deoarece se pot face între ţări pentru care importanţa industriei estecumva similară şi aflată la nivelul mediu al UE. În figura nr. 2.32, reprezentămevoluţia ICCS pe fiecare din ţările selectate.Se poate observa mai întâi că ierarhia stabilită prin valorile ICCS urmeazăîn mare pe cea aflată la originea selecţiei ţărilor de comparaţie, anume dupăIndicele Competitivităţii Globale (ICG). Suedia, urmată la oarecare distanţă deCehia, iar apoi România şi Bulgaria oferă o imagine ierarhică aşteptată cu privirela potenţialul competitiv al industriei. Schimbarea poziţiei între ultimele două ţărinu este atât de semnificativă, întrucât se face la valori ale ICCS oarecum apropiate(vezi Anexa nr. 2.5), iar pe de altă parte ştim că ICG este un rezultat al unei seriifoarte largi de determinanţi, care privesc în general mediul economic al unei ţări.Totuşi, valorile ICCS dovedesc a avea valoare predictivă în ceea ce priveşte stareacompetitivă a unei ţări pentru care industria ocupă o poziţie relativ importantă îneconomie.

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareFigura nr. 2.32. Evoluţia ICCS în ţările europene selectate (2000-2009)Sursa: Calcule proprii ale autorilor.Se poate observa, în al doilea rând, că România este singura ţară care acunoscut o îmbunătăţire marcantă a valorilor, de la 34 la 46, şi acest lucru s-aîntâmplat în perioada 2006-2008, în timp ce pentru celelalte ţări modificările nusunt semnificative. Această schimbare pozitivă a permis României să se apropiefoarte mult de Cehia şi să se distanţeze de Bulgaria.În al treilea rând, în anii care marchează instalarea crizei economice în UE(2008-2009), care sunt şi ultimii pentru care am putut calcula valori, România sesingularizează din nou, de data aceasta în sens negativ, fiind singura ţară (pentruSuedia datele nu au fost disponibile) pentru care ICCS scade (de la 46 la 41).În Anexele nr. 2.6.1 și 2.6.2 redăm valorile ne-normalizate aleindicatorilor şi valorile indicelui compozit ICCS, iar în Anexa nr. 2.7 (figurileA1–A14) prezentăm grafic evoluţia ICCS pentru fiecare ţară şi sector industrial.Republica Cehă este singura ţară care înregistrează valori ale ICCS superioareSuediei pentru toţi anii la sectorul „Cauciuc, produse din cauciuc şi plastic”.În ceea ce priveşte România, recuperarea rapidă a decalajelor are loc însectoarele „Alimente, băuturi, tutun”, „Celuloză, hârtie, produse din hârtie”,„Cauciuc, produse din cauciuc şi plastic”, „Alte produse minerale metalice” (undeexistă un proces de convergenţă între toate ţările) şi „Echipamente de transport”.Pentru alte două sectoare, anume „Textile şi produse textile” şi „Piele şi produsedin piele”, evoluţiile favorabile nu au mai fost susţinute în ultimii ani. În doi dinultimii trei ani, sectorul „Alimente, băuturi, tutun” a înregistrat valori ale ICCSsuperioare tuturor ţărilor de comparaţie.75

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareCompararea valorilor pentru toţi indicatorii colectaţi sau calculaţi ne permitesă realizăm o evaluare sintetică a potenţialului de dezvoltare a sectoarelor industrieiprelucrătoare din România prin raportare la evoluţiile din ţările de comparaţie dinultimii trei ani ai perioadei. Utilizând câteva operaţii simple de cuantificare a performanţei,am ajuns la o ierarhie generală a sectoarelor din România, pe care o ilustrămîn tabelul nr. 2.27 de mai jos. Aceste rezultate ne permit următoarele comentarii:• Potenţialul de dezvoltare al industriei prelucrătoare depinde de evoluţiiledin sectoarele intensive în forţă de muncă şi cu grad tehnologic scăzut;• Performanţa pe pieţele externe este un factor constant al potenţialului dedezvoltare pentru toate industriile din România;• Investiţiile joacă un rol important în susţinerea sectoarelor intensive înforţă de muncă, dar este, paradoxal, inexistent la sectoarele intensive încapital.Tabelul nr. 2.27. Evaluarea performanţei sectoarelor industriei prelucrătoare prin raportarela grupul ţărilor selectate (2007-2009)Sector Scor PerformanţaAlimente, băuturi, tutun 8*ICCS 56.16 (2008), ICCS 57.04 (2007)Rata investiţiilor (2007-2009)Dinamica exporturilor (2007-2009)Piele, produse din piele şi încălţăminte 8*Rata investiţiilor (2007-2009)Indexul H-H (2007-2009)Dinamica exporturilor (2007-2008)Textile şi produse textile 7*Rata investiţiilor (2007-2009)Dinamica exporturilor (2007)Cota de piaţă mondială (2007-2009)Celuloză, hârtie, produse din hârtie 6*Costul unitar (2008)Dinamica exporturilor (2008-2009)Cota de piaţă mondială (2007-2009)Alte produse prelucrate 5*Rata investiţiilor (2007-2009)Dinamica exporturilor (2007-2008)Cocs, produse petroliere rafinate, combustibilRata investiţiilor (2007-2009)4*nuclearIndexul H-H (2009)ICCS 61.02 (2008)Cauciuc, produse din cauciuc şi plastic 4*Rata investiţiilor (2008)Indexul H-H (2008-2009)Metale de bază şi produse din metal 3*Indexul H-H (2007-2008)Dinamica exporturilor (2008)Lemn, produse din lemn şi plută 2*Rata investiţiilor (2008)Dinamica exporturilor (2009)Alte produse minerale nemetalice 2*Rata investiţiilor (2008)Indexul H-H (2009)Echipamente electrice şi optice 2* Dinamica exporturilor (2007-2008)Produse chimice 1* Dinamica exporturilor (2008)Maşini şi echipamente 1* Dinamica exporturilor (2008)Echipamente de transport 1* Indexul H-H (2009)Notă: Evaluarea se realizează printr-un scor la care se ajunge astfel: pentru fiecare dintr-un total de8 indicatori (valoarea ICCS plus cele 7 valori ne-normalizate ale indicatorilor care-l compun) seacordă o stea (*) dacă rezultatul este superior faţă de toate ţările de comparaţie pentru oricare dinultimii trei ani (2007-2009). Scorul poate lua o valoare maximă de 24*.Sursa: Calcule ale autorilor.76

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesare2.3.3.3. Comerţul intra-industrial: orientare geografică şi structuraschimburilorOrientare geograficăContextul general al schimburilor internaţionale a favorizat creşterea înimportanţă a comerţului de tip intra-industrial (CII) la nivel global, ca urmare aunei integrări din ce în ce mai accentuate a structurilor de producţie. Integrareaeuropeană începută cu anii ’50 a jucat un rol important în această tendinţă, iarsimilaritatea crescută a structurilor de producţie în rândul ţărilor dezvoltateexplică această tendinţă. Totuşi, evoluţia nu este de la sine continuă, iar comerţulinter-industrial (Cii), care a ajuns doar în anii 1990 de la 65% la aproape 60% dinvaloarea comerţului internaţional (Fontagné et al. 2005), este susţinut prin intrareaunor noi competitori importanţi din ţările în dezvoltare, cu structuri de producţieîncă mult diferite de cele ale economiilor dezvoltate.O ierarhie a relaţiilor bilaterale la nivel mondial în funcţie de predominanţaComerţului Intra-industrial (CII) realizată de Fontagné et al. (2005) 17 arată un intervalal primelor zece valori cuprins între 88,7% (Germania-Franţa) şi 77,29% (Taiwan-Singapore) din comerţul pe acele relaţii. În general, potrivit aceleiaşi surse, cele maimari ponderi sunt specifice relaţiilor bilaterale ale ţărilor UE, deşi din punct de vedereal valorilor fluxurilor cele mai importante relaţii sunt SUA-Mexic şi SUA-Canada. Peansamblu, în aceste relaţii de comerţ, partea Comerţului Intra-industrial Orizontal(CII-O) se află între 30% şi 50% din total comerţ bilateral, iar relaţiile dintre ţărileasiatice (Coreea de Sud, Malaezia, Filipine, Singapore) evidenţiază un comerţ deacest tip mai important decât cel la nivel european.Faţă de aceste valori de comparaţie, interpretarea datelor pentru România,prezentate în Anexa nr. 2.8, ne arată o integrare în structuri de comerţ mai intensconcurenţiale în evoluţie crescătoare, la fel de puternic pentru CII şi pentru CII-O.Intervalul dintre valorile minime şi maxime este pentru:• Comerţul Intra-industrial (CII) între 70,23% (România-Portugalia) şi0,1% (România-Albania) în 1999 şi de 80,25% (România-Germania) şi1,7% (Albania) în 2010• Comerţului Intra-industrial Orizontal (CII-O) între 26,7% (România-Croaţia, Suedia) şi 0 (România-Slovenia; Portugalia; Estonia; Lituania;Finlanda; Letonia; Luxemburg, Malta) în 1999 şi de 37,88% (România-Ungaria) şi 0 (România-Albania; Malta) în 2010.17 Aşa cum am menţionat, studiul de faţă foloseşte aceeaşi metodologie din cercetarea lui Fontagnéet al. (2005), prin urmare valorile din acel studiu pot fi folosite ca valori de comparaţie cu celerezultate din cercetarea de faţă.77

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareModificările pe durata celor zece ani sunt semnificativ pozitive. În 2010,cu excepţia a trei ţări europene, cel puţin 20% din volumul fiecărei relaţiibilaterale este CII-O, iar cu 17 ţări este de cel puţin 50%. În figura nr. 2.34 avem oimagine grafică a ierarhiei valorilor CII-O în 2010, iar în figura nr. 2.36 oreprezentare a modificărilor (în puncte procentuale) ale acestor valori între 1999 şi2010. Datele indică unele trăsături ale schimburilor intra-industriale:• Valorile cele mai mari ale CII-O sunt caracteristice relaţiilor cu ţărilecare au investit cel mai mult în România 18 şi care în mare parte seregăsesc şi ca principale pieţe de destinaţie pentru exporturile româneşti(vezi Anexa nr. 2.9);• Schimburile bazate pe diferenţiere de calitate (CII-O) sunt semnificativmai mari în relaţiile atât cu ţările foste comuniste (Ungaria, Bulgaria şiPolonia), cât şi cu ţările europene mai dezvoltate (Germania, Italia,Grecia, Marea Britanie, Olanda).Am refăcut calculele, stabilind condiţii ale competiţiei mai restrictive: CII-O este calculat dacă pentru cel puţin 50% (în loc de 10%) din valoareaschimburilor unui produs diferenţa dintre valorile unitare ale exporturilor şiimporturilor este mai mică de 15%. Figurile 2.35 şi 2.37 prezintă aceste noirezultate. Ponderea CII-O astfel calculat este considerabilă mai mică pentrufiecare relaţie, de circa trei ori, ceea ce este de aşteptat, dar poziţia relaţiilor cuprimele ţări rămâne relativ aceeaşi. Constatăm însă, două diferenţe importante, înceea ce priveşte relaţiile cu primele zece ţări din ierarhie:• prezenţa puternică a schimburilor intensiv intra-industriale cu Austria;• consolidarea schimburilor intensiv intra-industriale cu Franţa, Spania şiSerbia.Prima implicaţie a acestor rezultate este că direcţionarea structurilor deproducţie industrială, aşa cum rezultă din ponderea mare a CII-O în relaţiile cuţările identificate, depinde de mediul extern în mod semnificativ. Concluzia esteîntărită de statistica participării firmelor din străinătate în schimburile comerciale.BNR calculează ponderea întreprinderilor ISD în activitatea de export/import aRomâniei la 72,4% în exporturi, în timp ce ponderea în importuri a fost de 62,5%.Potrivit aceleiaşi surse, în ceea ce priveşte soldul balanţei comerciale agregate aîntreprinderilor ISD pe diferitele ramuri economice, se constată că industriaprelucrătoare este principala ramură cu excedent comercial (3.085 de milioane deeuro) şi aceasta în special datorită subramurilor mijloace de transport (excedent1.893 de milioane de euro), metalurgie (excedent 1.153 de milioane de euro) şi18 Conform datelor furnizate de BNR, ierarhia primelor cinci ţări este neschimbată faţă de anulanterior şi în ceea ce priveşte stocul de investiţii.78

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesaremaşini, utilaje şi echipamente (excedent 474 de milioane de euro). În secţiuneaurmătoarea, vom constata prezenţa semnificativă a acestor sectoare în CII-O.A doua implicaţie constă în evidenţa din ce în ce mai clară a înscrieriiRomâniei în tendinţele moderne ale specializării internaţionale. Pe de o parte,prezenţa importantă a relaţiilor înalt competitive cu ţările din proximitateageografică (Ungaria şi Bulgaria, cu Serbia în creştere) indică formarea unei pieţeregionale cu caracteristici similare ale cererii şi ofertei producţiei industriale. Pede altă parte, prezenţa la fel de importantă a unor astfel de schimburi în relaţiile cuţări care nu se află în apropierea geografică, dar care sunt dezvoltate şi se aflăprintre cei mai importanţi parteneri de comerţ şi investiţii, indică participarea lareţele de producţie transfrontaliere în întreaga economie europeană.Structura schimburilorConstatăm o creştere a numărului de produse comercializate în CII-O decel puţin două ori între 1999 şi 2010 pe majoritatea relaţiilor (vezi figuranr. 2.37) 19 . Dacă pentru multe ţări, numărul acestor produse nu trece de 20 în2010, pentru primele două ţări, Bulgaria şi Ungaria, este de 61 şi respectiv 52.În tabelul nr. 2.28, prezentăm primele cinci categorii de produse de exportîn 2010, în funcţie de valoarea schimburilor, pe primele patru relaţii bilaterale înfuncţie de numărul sortimentelor participante în CII-O, anume cu Bulgaria,Ungaria, Germania, Franţa. Produsele industriale domină clar fiecare relaţie, darnivelul lor de prelucrare este relativ mai avansat în relaţiile cu ţările maidezvoltate (Germania şi Franţa) decât faţă de cele mai puţin avansate (Bulgaria şiUngaria). Rezultatele pe toate relaţiile bilaterale (pentru 1999 şi 2010), peansamblu, întăresc aceste constatări. Preţurile unitare 20 la import şi export tind săfie mult mai mari pe relaţiile cu ţările mai avansate, precum în aceste exemple:• „Avioane”: Germania 8.830 de euro (import) şi 9.834 de euro (export);Serbia 1.324 de euro (import) şi 1.202 euro (export);• „Echipamente de telecomunicaţii”: Bulgaria 8.211 euro (import) şi9.245 de euro (export); Marea Britanie 10.582 euro (import) şi 11.969de euro (export); Olanda 13.375 de euro (import) şi 13.126 de euro(export); Ungaria 4.727 de euro (import) şi 5.609 euro (export);• „Echipamente pentru distribuţia electricităţii”: Bosnia-Herţegovina 287euro (import) şi 303 euro (export); Bulgaria 519 euro (import) şi 53419 Categoriile de produsele includ şi pe cele agricole, dar acestea din urmă deţin o ponderemodestă, şi numeric, şi valoric.20 Unitatea este 100 de Kg.79

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareeuro (export); Germania 1.017 euro (import) şi 1.046 de euro (export);Irlanda 2.421 de euro (import) şi 2.339 de euro (export); Spania 916euro (import) şi 924 de euro (export).Trebuie subliniată încă o dată prezenţa importantă a Bulgariei şi Ungarieiprintre ţările faţă de care producătorii români participă la schimburi comercialeintens competitive. Datele ne arată că diversificarea produselor diferenţiate princalitate se face mult mai uşor în spaţiul economic cel mai apropiat, aşa cumrezultă din numărul categoriilor de produse comercializate. Există însă o tendinţăgenerală observată pe toate relaţiile, deşi de amploare mai mică, de diversificaresortimentală în CII-O justificată de participarea mai intensă în reţelele deproducţie transfrontaliere în economia europeană.Prin raportare la nomenclatorul sectoarelor industriei prelucrătoare înfuncţie de intensitatea tehnologică (Anexa nr. 2.4), observăm din structuraschimburilor 21 pentru 2010 că participarea produselor de intensitate tehnologicăînaltă şi medie înaltă este caracteristică majorităţii relaţiilor bilaterale. Doar perelaţiile Estonia şi Muntenegru nu există schimb intra-industrial orizontal deproduse de intensitate tehnologică înaltă şi medie înaltă. În acelaşi timp, aşa cumne aşteptam, relaţiile pe care există schimb intra-industrial de produse deintensitate tehnologică înaltă sunt cele cu principalii parteneri de comerţ şiinvestiţii (Austria, Bulgaria, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Marea Britanie,Olanda, Spania, Turcia, Ungaria), dar şi ţări din afara acestui grup (Danemarca,Lituania, Serbia, Slovenia).Putem concluziona că datele ne arată existenţa unei baze industrialeintegrată în structuri competitive de schimb în principal cu două ţări vecine,Bulgaria şi Ungaria, precum şi cu ţări dezvoltate europene, principale surse deinvestiţii directe sau pieţe de desfacere pentru România. Este adevărat, indicatoriischimburilor industriale (volum, valoare, diversificare sortimentală) sunt de regulăla nivele modeste în comparaţie cu ţările mai avansate. Remarcăm totuşi, că, deşipe o bază relativ modestă, tendinţele de modernizare industrială şi îmbunătăţire acompetitivităţii produselor industriale sunt prezente în structura actuală aschimburilor şi la un nivel mult ameliorat faţă de acum zece ani (1999).21 Produsele cuprinse în schimburile comerciale intra-industriale de tip orizontal bilaterale aleRomâniei au fost calculate de autor după Eurostat. Corespondenţa SITC – CAEN Rev. 1 dinEurostat, „Index of correspondence tables”, disponibil la http://ec.europa.eu/eurostat/ramon/relations/index.cfm?TargetUrl=LST_REL80

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesare2.3.4. De la inovare la piață – formarea unui circuit viabilal competitivitățiiÎn comparație cu alte state europene, în România există un interes scăzutpentru inovare și cercetare, caracteristică demonstrată de numărul mic decercetători din mediul privat, de procentul scăzut de întreprinderi cu activități decercetare și de numărul foarte mic de brevete acordate anual 22 . Toți acești indicatorise află cu mult sub valorile celorlalte state europene, inclusiv ale celorapropiate economic și geografic de România (Polonia, Bulgaria, Cehia). Totuși,există anumiți indicatori care sugerează disponibilitatea întreprinderilor româneștide a investi mai mult în cercetare-inovare. În acest sens, întreprinderile româneșticare au activități de inovare au avut în perioada 2006-2008 una dintre cele maimari rate a investițiilor în cercetare-inovare din Uniunea Europeană,în raport cucifra de afaceri. În ciuda acestor investiții, rezultatele activităților de CDI dinaceste firme (brevete, publicații) au fost slabe. Astfel, se poate concluziona căeforturile mediului privat nu sunt valorificate eficient și este nevoie de o abordarediferită pentru a putea îmbunătăți aceste performanțe. Un aspect cheie în acestcontext este importanța instituțiilor publice (universități, institute de cercetare),care au capitalul intelectual și experiența necesară pentru a valorifica mai bineresursele mediului privat. În acest context trebuie creată o relație mai strânsă întremediul privat și universități, iar acest lucru se poate realiza numai prin creareaunui cadru legal care să favorizeze cooperarea mai strânsă între cercetareateoretică efectuată în universități și mediul privat.În analiza care urmează, relația dintre inovație și piață are la bază treiactori principali:• întreprinderile private;• instituțiile publice axate pe cercetare (universități, institute, asociații);• instituțiile publice cu caracter administrativ și legislativ (guvernul,Comisia Europeană, administrațiile locale).Evaluarea colaborării dintre acești trei actori și modul de implementare apoliticilor guvernamentale din domeniul inovării se poate face cel mai corect șimai sigur pe baza succesului pe care îl au firmele românești în a se adapta lacerințele pieței și de a-și îmbunătăți performanțele economice. Piața este arbitrulfundamental în toată această ecuație și elementul cheie care determină relațiadintre mediul privat și mediul universitar la nivel microeconomic.22 Raport privind Competitivitatea Uniunii Inovării – Country Profile, 2011, p. 145.81

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareAnaliza mediului privatMediul privat din România este din multe puncte de vedere pasiv față deinovare, atât din punctul de vedere al îmbunătățirii procesului de producție, cât șiîn privința introducerii de produse noi pe piață.În 2009, cheltuielile de cercetare-dezvoltare din mediul privat reprezentaudoar 0,17% din PIB, cu mult sub media UE de 1,25% și sub media regională de0,29% (Bulgaria, Cehia, Polonia) 23 . Din numărul total de cercetători, în 2008,aproximativ 32,5% dintre aceștia activau în mediul privat, cu mult sub mediaeuropeană de 61,9%. Această distribuție denotă faptul că majoritatea cercetătorilorlucrează în spațiul public (institute (naționale) de cercetare, universități etc.),statut care îi distanțează de nevoile pieței.Raportul privind competitivitatea Uniunii Europene, publicat de ComisiaEuropeană în 2011, cataloghează România drept țara din UE care a introdus pe piațăcel mai mic număr de produse noi sau semnificativ îmbunătățite, în raport cu numărulde întreprinderi care au activități inovative (perioada 2006-2008) 24 . Mai mult, aceastăcaracterizare face notă discordantă cu valoarea cheltuielilor pentru inovare efectuatede firmele angajate în astfel de activități, valoare care s-a situat mult peste media UE,adică la aproximativ 2,62% din cifra de afaceri (locul 6 în EU) 25 . De asemenea, foartepuține firme din România cu activități de cercetare au primit finanțare publică înperioada 2006-2008 26 , respectiv mai puțin de 10% dintre acestea.Trebuie menționat că activitatea de inovare nu presupune numaicheltuielile pentru CDI. Există și alte elemente care au un rol foarte important,cum ar fi educația și experiența profesională. În acest sens, nivelul scăzut alsalariilor din România a determinat în ultima decadă ca multe persoane cuexperiență să caute un loc de muncă în afara țării. Un exemplu care ilustreazăfoarte bine acest fenomen este numărul mare de medici și persoane cu pregătiremedicală care au părăsit piața muncii din România în ultimii ani 27 . Aceastăsituație, generalizată la nivelul întregii societăți românești, afectează semnificativperformanțele competitive ale mediului privat și ale industriei. Pentru a contrabalansaacest fenomen este necesară accelerarea formării de noi specialiști șicăutarea unor metode pentru a-i determina pe aceștia să nu părăsească piațamuncii din România.23 Programul Național de Reformă, 2011-2013.24 Raport privind competitivitatea Uniunii Inovării – Analysis, p. 321.25 Ibidem, p. 318.26 Ibidem, p. 87.27 Astărăstoae, V (Președintele Colegiului Medicilor din România) în Conferința de Presă – 23 mai2012.82

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareAnaliza instituțiilor publice axate pe cercetareRezultatul activităților de cercetare din România se datorează în maremăsură activității instituțiilor cu finanțare publică, adică universități sau institutecercetare. Acest lucru este un rezultat normal, dată fiind distribuția resurselorfinanciare și a numărului de cercetători la nivel național.Din totalul cheltuielilor pentru cercetare (aproximativ 0,48% din PIB, în anul2010),mai mult de jumătate (0,29%) este destinat sectorului public. Această valoareaeste mai mică decât cea de la nivel regional (Cehia, Polonia, Bulgaria), respectiv0,43%, și de la nivel european, respectiv 0,74% din PIB. De asemenea, trebuieremarcat faptul că la nivelul UE, procentul cheltuielilor publice pentru cercetareinovareeste de 37% din cheltuielile totale pentru această activitate, diferențarevenindu-i sectorului privat. În SUA situația este asemănătoare, adică aproximativ23,4% din cheltuielile totale pentru cercetare și inovare aparțin sectorului public,restul fiind determinate de sectorul privat 28 . În România situația este inversă, iar acestaspect trebuie luat în calcul dacă se dorește îmbunătățirea performanțelor inovative.Astfel, sectorul public joacă un rol esențial.În privința pregătirii pe care o oferă universitățile din România, există oneconcordanță între nevoile pieței și pregătirea studenților. Această neconcordanțăse poate observa din numărul foarte mic de absolvenți din domeniile științelorreale, medicinei și ingineriei. În România, aproximativ 27,9% din studenți suntabsolvenți ai științelor reale, medicinei sau ingineriei, comparativ cu 42% la niveleuropean. Mai mult, la nivel european, rolul în economie al industriei (cifră deafaceri, număr de angajați) și al altor domenii care ar putea beneficia de pe urmapregătirii absolvenților din domeniile tehnice este mai mic decât în România. Înconsecință, nevoia în România de ingineri și absolvenți ai științelor reale este maimare decât în multe alte state europene, dar contrar acestei necesități, procentulnumărului de absolvenți din aceste domenii este mai mic. Această situație duce laconcluzia că personalul din industria românească are o calificare mult mai slabădecât în celelalte state europene 29 .Ca alte aspecte generale care privesc inovarea și cercetarea, calitateapublicațiilor făcute de cercetătorii români este cu mult sub nivelul UE. Astfel, dintotalul publicațiilor științifice din România, doar 4% (aproximativ) dintre acesteas-au tipărit în primele 10% din cele mai citate publicații științifice din lume28 Raport privind competitivitatea Uniunii Inovării – Country Profiles, p. 202.29 Este posibil ca procentul mic de absolvenți din domeniul științelor reale, medicinei și inginerieisă fie dat de numărul foarte mare de absolvenți ai facultăților private, care de cele mai multe orisunt calificați în științe umane și sociale. Chiar și așa, procentul rămâne sub media europeanăconform datelor INS, care indică o scădere a numărul de absolvenți din domeniile tehnice.83

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesare(media UE este de 10,1%). Ca aspect pozitiv, acest procent se află în creștere,numărul lucrărilor românești care au fost publicate în reviste și jurnale de renumeinternațional crescând de la 120 în 2000 la 278 în 2007 30 .De asemenea, numărul persoanelor care sunt implicate în activități de tipulperfecționării continue (lifelong learning), respectiv profesori universitari,cercetători, dar și cei care urmează cursuri de specializare sau respecializare estefoarte mic în România, reprezentând doar 1,5% din populația țării. Acest procentplasează România pe penultimul loc în Uniunea Europeană, devansând doarBulgaria (la nivel european acest procent este de 9,3%). 31În ciuda acestor indicatori, care plasează România pe unul dintre cele maislabe locuri din UE în privința cercetării și inovării, România rămâne o importantățară exportatoare de doctoranzi. Între 2007 și 2009 aproximativ 8% din totaluldoctoranzilor români au ales o altă țară din UE pentru a-și urma studiiledoctorale 32 . Numărul mare de studenți care au ales să facă doctoratul în afara țăriieste o dovadă atât a reputației slabe pe care o au universitățile românești, cât și apotențialului nevalorificat de capital uman interesat de activitățile de inovare șicercetare, pierdut prin plecarea în alte state europene. O modalitate prin careaceastă situație are putea fi ameliorată este creșterea calității învățământului dinuniversitățile românești și crearea unei legături mai strânse între acestea și mediulacademic de renume din țările mai dezvoltate.Relația mediu privat – universități – guvernFigura nr. 2.33. Relația actorilor principali, din analiza inovării orientate spre piațăGuvernMediul PrivatPiațăUniversitățiSursa: Prelucrări proprii ale autorilor.Figura nr. 2.33 evidențiază interacțiunea la nivel macro a celor treicategorii de actori. Din aceasta se poate remarca faptul că relația dintre mediulprivat și guvern este unidirecțională, deoarece mediul privat nu are o influență30 Raport privind competitivitatea Uniunii Inovării – Analysis, p. 139.31 Ibidem, p. 105.32 Technolopolis Group (2012), Evaluarea Intermediară a Strategiei Naţionale şi a PlanuluiNaţional CD & I 2007-13, p. 10.84

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesaredirectă asupra politicilor de inovare. Influența mediului privat și a pieței asupraguvernului se face de cele mai multe ori pe baza statisticilor și a indicatorilormacroeconomici pe care statul îi are la dispoziție. De asemenea, este de dorit cainfluența statului în deciziile și structura economică a sectorului privat să nu aibăca rezultat o distorsionare a pieței (ceea ce ar putea intra în conflict cu legislațiaeuropeană). În acest sens, relația dintre mediul universitar și guvern este maistrânsă și mai puțin reglementată, oferindu-i acestuia din urmă posibilitatea de ase implica mai activ în activitatea de cercetare a universităților, direcționându-lespre o colaborare mai strânsă cu mediul privat și în același timp adunândinformații și experiență care ar putea îmbunătăți politicile de inovare.Mediul privat este cel care identifică nevoile pieței și încearcă să levalorifice economic, și tot acesta determină oportunitățile de cercetare-inovarecare pot avea un impact direct în economie și în procesul de producție 33 .Problematic pentru mediul privat din România este însă nivelul scăzut alresurselor financiare care sunt alocate activităților de cercetare-inovare, precum șirezultatele sub-așteptări ale întreprinderilor care au investit în astfel de activități.Îmbunătățirea acestei situații se poate face prin atragerea în activitățile decercetare ale mediului privat al instituțiilor care au capital uman cu experiența îndomeniul cercetării-inovării (universități, institute de cercetare). În prezent, relațiadintre universități și mediul privat este foarte slabă, existând doar o relațieindirectă, prin care mediul privat caută absolvenți cu o bună pregătire, însă fără aoferi în schimb universităților informații legate de calitatea absolvenților șinevoile mediului privat. În aceste condiții, un element cheie pentru a îmbunătățiperformanțele inovative al industriei românești este îmbunătățirea relațieibidirecționale dintre universități și firmele private: universitățile să își asume rolulde promotori ai cercetării și inovării, să dezvolte o atitudine pro-activă, să propunăteme de cercetare adaptate cerințelor la zi ale pieței și ale căror rezultate să fietransferate mediului privat pentru valorificare (parteneriate, spin-off etc.). Pe dealtă parte, mediul privat este nevoie să intensifice colaborarea cu mediuluniversitar local mai mult decât să urmărească recrutarea celor mai buni studenți,să formeze parteneriate care să asigure transferul tehnologic eficient al rezultatelorcercetărilor universitare și/sau bilaterale.Analiza performanțelor inovative ale mediului privat precum și modul încare guvernul poate acționa cât mai rapid și eficient pentru a îmbunătăți acesteperformanțe la nivel național indică un rol hotărâtor pentru universități în cadrul33 Low, D.R. et al. (2007), „Inter-relationships between innovation and market orientation inSMEs”, pp. 879-880; Di Stefano G. et al. (2012), „Technology push and demand pull perspectivesin innovation studies: Current findings and future research directions”, Research Policy, Vol. 41,p. 1291.85

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareactivităților de inovare și cercetare. Mai mult, asupra universităților publiceguvernul poate acționa direct, prin mijloacele de finanțare pe care le are ladispoziție, precum și prin impunerea unor ținte legate nu doar de rezultateleobținute din inovare și cercetare, dar și de gradul de colaborare cu mediul privat.Pe de altă parte, guvernul poate stimula și firmele private să colaboreze cuinstituțiile publice care au activități de cercetare, folosindu-se de instrumentelefinanciare pe care le are la dispoziție (fie din surse proprii, fie din fondurieuropene, în special prin programele operaționale din Programul Cadru 7 șicontinuarea acestuia, FP8, numit Horizon 2020).Având în vedere elementele mai sus menționate, se poate schița omodalitate eficientă de funcționare a relației piață-inovare. Punctul de plecare alacestei relații îl reprezintă mediul privat. Acesta identifică oportunitățile careexistă pe piață și le transformă într-un set de cerințe sau obiective cu caracterinovativ, pe care dorește să le materializeze într-o anumită perioadă de timp (deexemplu îmbunătățirea unui anumit proces de fabricație, introducerea unui nousortiment alimentar, prelungirea termenului de valabilitate al unui produs, sporireaeficienței energetice etc.). Aceste obiective creează o cerere pentru cercetareinovarecare poate fi satisfăcută intern de firmă (de cele mai multe ori cu costurifoarte mari) sau poate fi externalizată către alte firme sau instituții publicespecializate în cercetare pe domeniul respectiv. În acest sens, universitățile au decele mai multe ori resursele necesare și capitalul uman pentru a satisface aceastăcerere. Astfel, nevoia firmelor de inovare ar putea fi cel mai bine satisfăcută deuniversități sau institute de cercetare specializate, cu condiția ca acestea să livrezerezultate la termenul și în condițiile impuse de firma solicitantă, adică prinextensie de piață.În cazul în care una sau mai multe întreprinderi decid să demareze unproiect de cercetare alături de o universitate sau mai multe, acestea devin în maremăsură finanțatorii proiectului de cercetare și beneficiarii rezultatelor acestuia.Astfel, acestea au controlul asupra cheltuielilor din cadrul proiectului și asupracalității muncii prestate, sporind eficiența activității de cercetare în cadrulproiectului și, în mai mică măsură, din instituția prestatoare. Mai mult, relația carese creează astfel între universități și întreprinderi va conduce la apariția unorexternalități pozitive, cum ar fi o mai bună comunicare în privința cererii despecialiști pe piața muncii și a calității acestora, sau adaptarea cursurilor predate înuniversitate la realitățile pieței. Astfel, aceste externalități de fapt duc laîmbunătățirea calității învățământului superior.În cadrul proiectului de cercetare, rezultatele scontate de firmă sau defirmele care l-au demarat vor fi verificate în primul rând de piață, aceasta86

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesaredevenind arbitrul principal care decide dacă eforturile depuse atât de mediul privatcât și de cel universitar au fost eficiente și bine direcționate.Rolul statului în tot acest proces este de a facilita interacțiunea dintre firmeși universități și institutele de CD prin cadrul legal și prin instrumentele de finanțarepe care le are la dispoziție. De exemplu, se pot finanța cu precădere proiectele carereprezintă un parteneriat între mediul privat și universități, sau universitățile pot fistimulate să lucreze mai activ cu mediul privat. De asemenea, se poate finanțacooperarea între universități, atât din țară cât și din afară, pe anumite teme decercetare. Trebuie ținut cont de faptul că, pentru anumite companii din afaraRomâniei, este mai ieftin să dezvolte în România noi soluții tehnice sau să inovezeanumite procese. Compania Intel este un astfel de exemplu, companie care adeschis în 2010 în România un centru de dezvoltare de soluții software 34 . Acestpotențial nu trebuie neglijat, deoarece aportul pe care companiile străine îl pot aducela activitățile de cercetare-inovare din România poate fi substanțial.În concluzie, în România cercetarea se desfășoară cu precădere în instituțiicu finanțare publică, de regulă universități, dar și institute de cercetare. Aceastăsituație este atipică în context european și distanțează cercetarea teoretică de nevoilepieței. Pentru ca aceasta să se apropie mai mult de piață, este necesară o mult maibună colaborare între mediul privat și universități. Această colaborare este cu atâtmai importantă cu cât mediul privat a demonstrat în ultimii ani niște deficiențevizibile în privința inovării și cercetării. Astfel, ar fi necesar ca în următorii anistatul să demareze o politică de încurajare a colaborării între universități și mediulprivat, atât prin cadrul legal, cât și prin instrumentele de finanțare pe care le are ladispoziție. O astfel de politică se poate sprijini pe mai multe elemente.De exemplu, se poate aloca un procent semnificativ din fondurile publicedestinate CDI pentru cofinanțarea proiectelor de cercetare mixte (public-private).În alocarea acestor fonduri trebuie ținut cont, printre altele, de reputațiauniversităților și experiența acestora în domeniul cercetării, precum și decapacitatea întreprinderilor private de a valorifica rezultatele cercetării. În acestmod, fondurile alocate vor avea o probabilitate mult mai mare de a fi folosite înproiecte viabile și un bun potențial de succes.De asemenea, mediul academic poate fi încurajat să colaboreze mai multcu mediul privat prin oferirea de fonduri suplimentare universităților care auproiecte de cercetare public-private și/sau prin reducerea fondurilor alocateuniversităților care demonstrează un interes redus pentru cercetare 35 . Pe același34 Intel (2012) – http://www.intel.com/jobs/romania/sites/bucharest.htm35 Universități care au un număr redus de proiecte de cercetare sau care au rezultate sub așteptări încazul proiectelor derulate.87

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareprincipiu se pot oferi sporuri cu caracter permanent cercetătorilor români care auavut rezultate notabile în cadrul proiectelor de cercetare mixte.Un alt mod de a stimula parteneriatul public-privat este încurajareauniversităților să caute teme de cercetare care să fi de interes pentru mediul privat.Un prim pas în acest sens este ca universitățile să-și stabilească un număr dedomenii de competență, adică domenii în care consideră că au capitalul uman șitehnic pentru a realiza proiecte de cercetare. De asemenea, trebuie să stabileascătipul de cercetare pe care îl pot face pentru ca, ulterior, pe baza acestorcaracteristici, să-și poată forma o „ofertă de cercetare” pentru mediul privat.Această ofertă trebuie făcută cunoscută mediului privat prin diferite mijloace:târguri și expoziții locale și internaționale, sau alte canale media. În funcție dereceptivitatea mediului privat, universitățile pot să-și modifice această ofertă și săse concentreze mai mult pe domeniile unde receptivitatea a fost mai mare.Acestea sunt doar câteva dintre programele și strategiile naționale care potfi folosite pentru îmbunătățirea performanțelor în inovație ale României. Totuși,trebuie ținut cont de faptul că inovarea este rezultatul unor eforturi derulate pe operioadă lungă de timp, iar orice politică publică îndreptată spre sporireaperformanțelor inovative trebuie gândită pe termen lung și atent monitorizată,deoarece rezultatele vizibile ale acesteia vor apărea abia după mai mulți ani.Figura nr. 2.34. Ponderea CII-O în relaţiile bilaterale ale României cu ţările europene (2010)Sursa: Prelucrări ale autorilor pe baza datelor Eurostat.88

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareFigura nr. 2.35. Ponderea CII-O (restrictiv * ) în relaţiile bilaterale ale Românieicu ţările europene (2010)* Am refăcut calculele stabilind condiţii ale competiţiei mai restrictive: CII-O este calculat dacăpentru cel puţin 50% (în loc de 10%) din valoarea schimburilor unui produs diferenţa dintrevalorile unitare ale exporturilor şi importurilor este mai mică de 15% (în loc de 25%).Sursa: Prelucrări ale autorilor pe baza datelor Eurostat.Figura nr. 2.36. Modificarea în % a CII-O în relaţiile bilaterale ale României cu ţările europene(1999-2010)Sursa: Prelucrări ale autorilor pe baza datelor Eurostat.Figura nr. 2.37. Modificarea în % a CII-O (restrictiv * ) în relaţiile bilaterale ale României cu ţărileeuropene (1999-2010)* Am refăcut calculele stabilind condiţii ale competiţiei mai restrictive: CII-O este calculat dacăpentru cel puţin 50% (în loc de 10%) din valoarea schimburilor unui produs diferenţa dintrevalorile unitare ale exporturilor şi importurilor este mai mică de 15% (în loc de 25%).Sursa: Prelucrări ale autorilor pe baza datelor Eurostat.89

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareFigura nr. 2.38. Numărul de produse în schimbul comercial intra-industrial orizontal al Românieicu ţările europeneSursa: Prelucrări ale autorilor pe baza datelor Eurostat; categorii de produse = 279.Tabelul nr. 2.28. Primele cinci sortimente (după valoarea exporturilor) în comerţul intra-industrialorizontal cu Bulgaria, Ungaria, Germania şi Franţa (2010, euro)Bulgaria Ungaria Germania Franţaproduse valoare produse valoare produse valoare produse valoareZahăr,melasă,miere82,124,748 Uleiuripetroliere191,708,682930,346,235 Anvelopeşi părţi76,480,070ProdusepetroliereAlteproduse dincarneProduselaminateplateCiocolată şiproduse dincacao56,380,33441,815,76128,874,44821,573,073Anvelopedincauciuc şipărţiEchipamentedetelecomunicaţiiUleiuri şigrăsimivegetale93,626,88266,908,92154,259,67333,294,191ÎngrăşăminteEchipamentededistribuţiaelectricăMaşini şiaparateelectriceAnvelopeşi părţiSursa: Prelucrări ale autorilor pe baza datelor Eurostat.Mobilă şicomponenteInstrumentedemăsură şicontrol279,017,374156,863,012126,726,374125,002,269MetalprelucratVehiculetransportmarfă şispecialeAccesoriiîmbrăcămintedintextileAlteproduseprelucrate66,383,00444,393,91944,041,89427,788,82390

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesare3. PRINCIPALELE TENDINȚE STRUCTURALEDIN INDUSTRIE ÎN DIRECȚIA ATINGERIIOBIECTIVELOR STRATEGIEI EUROPA 20203.1. Strategia Europa 2020 şi direcţiile principale de acţiuneîn industrie: dezvoltarea inovaţiei şi promovarea soluţiilorecologiceLansată în martie 2010 de Comisia Europeană, Strategia Europa 2020reprezintă planul de acţiune al UE în domeniul creşterii economice pentrudeceniul 2010-2020. Faţă de strategia anterioară (Strategia de la Lisabona), ceaactuală ţine cont de schimbările structurale apărute în UE (ex.: intrarea de noimembri), dar şi de noile provocări apărute pe plan internaţional (criza economicăşi financiară, nevoia de consolidare a modelului de creştere economică ce are unaccent mai mare asupra inovaţiei şi soluţiilor ecologice, gestionarea adecvată aprovocărilor din cadrul procesului de globalizare, de îmbătrânire a populaţiei etc.).Strategia stabileşte cinci obiective principale care trebuie realizate până înanul 2020. Aceste obiective se referă la: (i) ocuparea forţei de muncă; (ii) inovare,(iii) educaţie; (iv) incluziune socială şi (v) mediu. O detaliere a obiectivelor,precum şi ţintele stabilite de România sunt prezentate în tabelul nr. 3.1.Tabelul nr. 3.1. Obiectivele principale ale Strategiei Europa 2020Obiectiv Ţinte calitative şi cantitative la nivel UE AsumareRomânia1. Ocuparea forţei o rată de ocupare a forţei de muncă de 75% în rândul populaţiei 70%de muncăcu vârste cuprinse între 20 şi 64 de ani2. Cercetare şi alocarea a 3% din PIB-ul UE pentru cercetare şi dezvoltare 2%dezvoltare3. Schimbăriclimatice şi energie19% reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră (sau chiarcu 30%, în condiţii favorabile) faţă de nivelurile înregistrate în1990 creşterea ponderii surselor de energie regenerabile până la 20% creşterea cu 20% a eficienţei energetice4. Educaţie reducerea abandonului şcolar la sub 10% creşterea la peste 40% a ponderii absolvenţilor de studiisuperioare în rândul populaţiei în vârstă de 30-34 de ani5. Sărăcie şiexcluziune socială reducerea cu cel puţin 20 de milioane a numărului persoanelorcare suferă sau riscă să sufere de pe urma sărăciei şi aexcluziunii socialeSursa: Programul Național de Reformă 2011-2013.24%10%11,3%26,7%580.00091

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareStrategia Europa 2020 îşi propune să promoveze un nou tip de creştereeconomică (inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii), prin stimulareainovaţiei şi a activităţilor de cercetare, folosirea mai eficientă şi ecologică aresurselor, modernizarea industriei şi îmbunătăţirea nivelului competenţelorfactorului uman, inclusiv prin prisma modificărilor generate de economia digitală.Guvernanţa procesului de implementare a Strategiei se va întări prin monitorizareaperiodică a angajamentelor asumate de statele membre în vedereaîndeplinirii obiectivelor, iar transparenţa se va îmbunătăţi prin elaborareaperiodică de rapoarte cu privire la măsurile adoptate de statele membre. Luareadeciziilor la cel mai înalt nivel politic, coordonarea economică mai strânsă prinintermediul „Semestrului european” şi fixarea unor obiective clare şi măsurabilela nivelul UE şi al statelor membre vor contribui la creşterea eficienţei înrealizarea scopurilor evidenţiate în Strategie.Din cele şapte iniţiative emblematice sintetizate de Comisia Europeană înatingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020 (tabelul nr. 3.2), sectorul industrialjoacă un rol important, în special în cazul a trei dintre aceste iniţiative: „O Uniunea inovării”, „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor” şi„O politică industrială adaptată erei globalizării”. Pentru fiecare iniţiativă,Comisia a propus şi principii explicite la nivelul UE şi naţional, care trebuieimplementate prin măsuri concrete.1) În cazul iniţiativei emblematice „O Uniune a inovării”, ComisiaEuropeană evidenţiază că provocările pentru atingerea obiectivelor sunt ample,inclusiv prin compararea cu celelalte zone dezvoltate ale globului. Cheltuielile cucercetarea şi inovarea în Europa sunt sub 2% din PIB (comparativ cu 2,6% înSUA şi 3,4% în Japonia), în mod particular din cauza contribuţiei mai scăzute asectorului privat (în special în cazul firmelor din domeniile high-tech). ComisiaEuropeană consideră că statele membre trebuie să acţioneze în direcţia prioritizăriicheltuielilor cu cercetarea şi inovaţia, inclusiv prin utilizarea stimulentelor fiscaleşi a altor instrumente financiare. Nu în ultimul rând, sectoarele inovative dinindustrie care produc bunuri high-tech stimulează un nou model de creştereeconomică, bazat pe cercetare şi inovaţie. Pentru a surprinde unde se poziţioneazăindustriile inovative din România prin prisma provocărilor menţionate, studiul defaţă realizează în subcapitolul 3.2. Industriile inovative o analiză detaliată în acestsens.2) În cazul iniţiativei emblematice „O Europă eficientă din punctul devedere al utilizării resurselor”, autorităţile europene evidenţiază că UE trebuie săse menţină în poziţie fruntaşă în ceea ce priveşte piaţa tehnologiilor ecologice,piaţă unde competitori în special din China şi SUA devin tot mai importanţi.Consolidarea acestei poziţii va avea efecte benefice şi asupra competitivităţii92

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareindustriale, iar efectele pe piaţa unică internă se vor concretiza inclusiv înutilizarea mai eficientă şi nepoluantă a energiei, gestionarea mai bună a deşeurilorşi a emisiilor de gaze cu efect de seră. Sectoarele ecologice din industrie susţinfolosirea mai prietenoasă faţă de natură a resurselor energetice şi materiale, spre oeconomie care să genereze tot mai puţine emisii de carbon. În lumina acestorprovocări, industriile ecologice din România vor fi analizate în subcapitolul 3.3 alstudiului de faţă.Tabelul nr. 3.2. Clasificarea priorităţilor din Strategia Europa 2020 pe iniţiative emblematiceCREŞTERE INTELIGENTĂ CREŞTERE DURABILĂInovareIniţiativa emblematică a UE„O Uniune a inovării”, menităsă îmbunătăţească condiţiilecadru şi accesul la finanţarepentru cercetare şi inovare, astfelîncât să se consolideze lanţulinovării şi să se stimuleze nivelulinvestiţiilor pe întreg teritoriulUniuniiEducaţieIniţiativa emblematică a UE„Tineretul în mişcare”, menităsă accelereze dezvoltarea dereţele pe internet de mare vitezăşi să permită gospodăriilor şiîntreprinderilor să beneficieze pedeplin de avantajele pieţei unicedigitaleSocietatea digitalăIniţiativa emblematică a UE„O agendă digitală pentruEuropa”, menită să sporeascăperformanţele sistemeloreducaţionale şi atractivitatea peplan internaţional aînvăţământului superior europeanClimă, energie şi mobilitateIniţiativa emblematică a UE„O Europă eficientă dinpunctul de vedere al utilizăriiresurselor”, menită să sprijinedecuplarea creşterii economicede utilizarea resurselor prindecarbonizarea economiei,sporirea utilizării surselorregenerabile, modernizareatransporturilor şi promovareaeficienţei energeticeCompetitivitateIniţiativa emblematică a UE„O politică industrialăadaptată erei globalizării”,menită să îmbunătăţească mediulde afaceri, în special pentruIMM-uri, şi să sprijinedezvoltarea unei baze industrialesolide şi sustenabile, capabile săfacă faţă concurenţei globaleCREŞTERE FAVORABILĂINCLUZIUNIILocuri de muncă şi competenţeIniţiativa emblematică a UE„O agendă pentru noicompetenţe şi noi locuri demuncă”, menită să modernizezepieţele muncii prin facilitareamobilităţii forţei de muncă şidezvoltarea competenţelor de-alungul întregii vieţi, în vedereacreşterii participării forţei demuncă şi a unei mai mariconcordanţe între oferta şicererea de pe piaţa munciiCombaterea sărăcieiIniţiativa emblematică a UE„O platformă europeană decombatere a sărăciei”, menităsă asigure coeziunea socială şiteritorială, astfel încât avantajelecreşterii şi ale creării de locuri demuncă să fie accesibile pe scarălargă, iar cei care trebuie să facăfaţă sărăciei şi excluziunii socialesă aibă posibilitatea de a avea oviaţă demnă şi de a avea un rolactiv în societateSursa: Comisia Europeană, Europa 2020 – o strategie europeană pentru o creştere inteligentă, ecologică şifavorabilă incluziunii.3) În ceea ce priveşte iniţiativa emblematică „O politică industrialăadaptată erei globalizării”, creşterea rolului industriei în economie sprijinăcapacitatea respectivei ţări de a face faţă mai bine provocărilor privindglobalizarea (în secţiunea 2.3.3 a studiului s-a prezentat o analiză comparativă în93

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareperspectivă europeană a industriei româneşti). Comisia Europeană recomandă cala nivel naţional statele membre să îmbunătăţească mediul de afaceri, în specialpentru IMM-urile inovatoare.Măsurile concrete la care s-au angajat autorităţile române în ProgramulNaţional de Reformă (2011-2013) pentru atingerea obiectivelor din StrategiaEuropa 2020 şi care sunt legate puternic cu sectorul industrial se referă la:(i) cercetare, dezvoltare, inovare şi (ii) schimbări climatice şi energie.În primul domeniu menţionat, Programul Naţional de Reformă evidenţiazănecesitatea recuperării de România a decalajelor faţă de media UE în ceea cepriveşte investiţiile în cercetare-dezvoltare-inovare (CDI) într-un ritm extrem desusţinut (faţă de evoluţia din anii precedenţi), tabelul nr. 3.3.Tabelul nr. 3.3. Evoluţia estimată a investiţiilor în CDI în România (% în PIB)2009 2011 2013 2015 2020Investiţii în CDI (surse publice) 0,31 0,33 0,60 0,80 1,00Investiţii în CDI (surse private) 0,17 0,15 0,25 0,50 1,00Total 0,48 0,48 0,85 1,30 2,00Sursa: Programul Naţional de Reformă, 2011-2013.Implicarea pentru viitor a sectorului privat în atingerea acestor obiectiveale Strategiei Europa 2020 se prefigurează a fi mai importantă decât cea asectorului public. Ponderea investiţiilor în PIB ale firmelor private ar trebui să semajoreze semnificativ, de la 0,17% în anul 2009 la 0,5% în anul 2015. Atingereaunor asemenea obiective este dificilă fără stimuli adecvaţi, având în vedereevoluţiile istorice. Datele statistice arată că investiţiile cu CDI ale sectorului privat(ca pondere în PIB) s-au înscris pe o pantă descendentă (de la 0,22% la 0,17% înperioada 2003-2009, conform Eurostat), în timp ce situaţia în regiune (Polonia,Ungaria, Cehia sau Bulgaria) a fost opusă.Autorităţile române şi-au propus prin Programul Naţional de Reformă săstimuleze creşterea investiţiilor în CDI din sectorul privat, inclusiv prin alocareade resurse financiare de la buget în valoare de 2,65 miliarde de lei în perioada2011-2013. Din fonduri structurale se estimează a fi direcţionate 0,369 miliardede euro spre acest obiectiv, iar sectorul privat se aşteaptă să contribuie cu 2,25miliarde de lei în intervalul menţionat. Măsurile vor conduce la creştereacompetitivităţii şi îmbunătăţirea poziţiei întreprinderilor pe piaţa internă şiinternaţională, precum şi la creşterea mobilităţii personalului de cercetare dinsectorul public şi stimularea majorării numărului şi structurii calitative apersonalului din CDI angajat în întreprinderi. Conform Programului Naţional deReformă 2011-2013, măsurile de stimulare a creşterii investiţiilor în CDI dinsectorul privat au în vedere: (i) dezvoltarea activităţilor proprii de CDI ale94

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareagenţilor economici (prin promovarea proiectelor realizate în parteneriat publicprivat,renunţarea la obligativitatea atestării operatorilor economici pentruactivităţi de cercetare-dezvoltare, introducerea instrumentului tip „voucher”pentru inovare şi acordarea de consultanţă pentru aplicarea Normelor metodologicede acordare a stimulentelor fiscale), (ii) realizarea unor analize, consultărişi studii de impact pentru lansarea unor mecanisme noi de susţinere aparteneriatului public-privat şi (iii) elaborarea Strategiei naţionale în domeniulinovării.Al doilea domeniu anunţat din perspectiva rolului pe care industria îl poatejuca în îndeplinirea obiectivelor din Strategia Europa 2020 – schimbările climaticeşi energia – face de asemenea obiectul preocupărilor autorităţilor anunţate prinProgramul Naţional de Reformă 2011-2013. Dezvoltarea industrială trebuie să fiecorelată cu obiectivul major privind combaterea schimbărilor climatice, pentru asprijini trecerea la o economie cu emisii scăzute de carbon. Pentru anul 2020, esteprevăzută o ţintă de reducere a emisiilor de gaz cu efect de seră (GES) cu 20%faţă de anul de referinţă 1990, principalele linii de reformă în acest sens fiind:(i) susţinerea tranziţiei către o economie mai eficientă din punctul de vedere alutilizării resurselor şi al reducerii emisiilor de GES şi (ii) dezvoltarea detehnologii şi măsuri pentru a atenua efectele emisiilor de GES.Din perspectiva analizelor derulate în cadrul studiului de faţă, amintimurmătoarele măsuri propuse de autorităţi în Programul Naţional de Reformă caresă conducă la reciclarea mai eficientă a deşeurilor, dezvoltarea infrastructurii demediu şi asigurarea calităţii apei. În primul rând, se urmăreşte îmbunătăţirea înmod durabil a managementului deşeurilor, inclusiv al deşeurilor periculoase,astfel încât să se diminueze problemele legate de poluarea apei, solului şi aeruluidatorită depozitării neadecvate a deşeurilor. În acest sens, sunt promovate măsuripentru reducerea efectelor negative ale deşeurilor asupra sănătăţii populaţiei şiasupra mediului, reducerea consumului de resurse şi favorizarea aplicării practicea ierarhiei deşeurilor, prevenirea generării deşeurilor şi a efectelor nocive aleacestora, creşterea cantităţii de deşeuri valorificate prin reciclare, reutilizare sauprin orice alt proces care vizează obţinerea de materii prime secundare, utilizareaunor categorii de deşeuri ca sursă de energie, creşterea gradului de acoperire apopulaţiei care beneficiază de colectarea deşeurilor; reducerea cantităţii de deşeuridepozitate; creşterea cantităţii de deşeuri reciclate şi valorificate; înfiinţarea unorstructuri eficiente de management al deşeurilor.Ca o imagine de ansamblu, măsurile stipulate în vederea atingeriiobiectivelor din Strategia Europa 2020 sunt deosebit de ambiţioase. Având învedere: (i) experienţa la nivel european din cadrul proiectului aferent deceniuluianterior (Strategia de la Lisabona), în care numeroase obiective au fost mai mari95

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesaredecât posibilităţile şi nu s-au putut realiza decât într-o mică măsură, precum şi(ii) contextul economic actual dificil, care presupune reechilibrarea bilanţuriloratât ale sectorului public, cât şi ale celui privat, lăsând o marjă de manevră maiscăzută pentru realizarea de cheltuieli în creştere pentru cercetare, inovaţie şidezvoltare ecologică durabilă, rezultă că există riscuri importante ca obiectiveesenţiale din Strategia Europa 2020 să nu poată fi atinse. Cu toate acestea,necesitatea schimbării modelului actual de creştere economică de la nivelul UE,cu accent mai mare asupra factorilor de inovaţie şi dezvoltare ecologică, reclamăsuplimentarea eforturilor ca firmele din industriile inovative să poată susţine, înmod viabil, reindustrializarea la nivelul UE, iar cele din industriile ecologice săcontribuie la o evoluţie durabilă a dezvoltărilor. Aceste provocări sunt cu atât maimari pentru România, având în vedere decalajul important faţă de media UE caretrebuie recuperat în aceste domenii cheie. În subcapitolele următoare vor fianalizate principalele grupe din industrie, pe cele două direcţii evocate – inovaţieşi ecologie – evidenţiindu-se care ramuri au potenţialul cel mai mare de creştere,în ce direcţii să fie canalizate investiţiile şi în ce domenii se contabilizează ceamai mare reducere a cheltuielilor cu materiile prime şi utilităţile, astfel încâtobiectivele din Strategia Europa 2020 să aibă şansă mai mare de reuşită.3.2. Industriile inovative 363.2.1. Rolul industriilor high-tech şi medium high-techpentru economia României. Evoluţii şi perspectiveRolul industriilor care produc bunuri încorporând tehnologii inovativeridicate (industriile high-tech 37 ) şi mediu spre ridicate (industriile medium hightech)s-a majorat în perioada 2008-2011 în cadrul economiei româneşti. Pondereaacestor industrii (numite în continuare industrii inovative) în valoarea adăugatăbrută generată de totalul companiilor din industrie a crescut (de la 20,8% în anul2008 la 25,9% în anul 2011, figura nr. 3.1). Majorarea menţionată s-a produssustenabil, pe multiple planuri:• procesul investiţional în industriile inovative a fost mai intens comparativcu totalul firmelor din industrie (ponderea activelor imobilizate alecompaniilor inovative în total active imobilizate din industriemajorându-se de la 21,7% în anul 2008 la 22,8% în anul 2011);36 Dacă nu se precizează altfel, analizele realizate în cadrul acestui subcapitol, precum şi însubcapitolul 3.3. Industriile ecologice, se întemeiază pe agregarea raportărilor privind bilanţurile şiconturile de profit şi pierdere transmise anual de firme la Ministerul Finanţelor Publice.37 A se vedea Caseta 3.1. Industriile high-tech şi medium high-tech pentru prezentarea ramurilorcomponente, după clasificarea CAEN Rev. 2.96

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareFigura nr. 3.1. Rolul industriilor inovative în cadrul sectorului industrial** Valorile reprezintă ponderea indicatorilor aferenţi industriilor inovative în totalul aceloraşiindicatori aferenţi total industrie.Sursa: Prelucrări ale autorilor pe baza datelor MFP.• sprijinul acţionarilor pentru firmele inovative a fost mai amplu,conducând la majorarea ponderii capitalurilor proprii ale acestorcompanii în totalul capitalurilor proprii din industrie (de la 22,2% înanul 2008, la 24,5% în anul 2011);• rolul pentru societate, în general şi pentru piaţa muncii, în particular, s-aconsolidat în cazul firmelor inovative. Ponderea salariaţilor angajaţi deasemenea companii în totalul salariaţilor din industrie a crescutsustenabil (de la 22,3% în anul 2008, la 24,9% în anul 2011), fărăafectarea productivităţii muncii sau a profitabilităţii activităţilorîntreprinse (detalii în subcapitolul 3.2.2. Performanţa economică şifinanciară a firmelor din industriile inovative). Clasamentul industriilorinovative după numărul de salariaţi este prezentat în Anexa nr. 3.1.2;• partenerii de afaceri ai firmelor inovative au validat importanţa pentrupropria activitate a bunurilor şi serviciilor produse de companiile hightechşi medium high-tech. În consecinţă, cererea pentru respectiveleproduse s-a majorat, conducând la o dinamică a cifrei de afaceri afirmelor inovative mai pronunţată decât pe total industrie (pondereacifrei de afaceri înregistrată de firmele inovative în totalul cifrei deafaceri obţinută de firmele din industrie s-a majorat de la 23,8% în anul2008 la 30,0% în anul 2011). De asemenea, expansiunea afacerii s-aoglindit şi în majorarea activului total aparţinând industriilor inovative97

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesare(clasamentul acestor industrii după valoarea activului bilanţier esteprezentat în Anexa nr. 3.1.1);• activitatea firmelor inovative a fost susţinută şi de o semnificativăinvestiţie în cercetare, dezvoltare şi inovare (CDI). De altfel, există oconcentrare importantă a cheltuielilor de tip CDI din industrie, majoritateafiind realizate de firmele inovative (84% în anul 2011).98Caseta 3.1. Industriile high-tech şi medium-high techA. Industrii high-techCodDenumire industrieCAEN211 Fabricarea produselor farmaceutice de bază212 Fabricarea preparatelor farmaceutice261 Fabricarea componentelor electronice262 Fabricarea calculatoarelor şi a echipamentelor periferice263 Fabricarea echipamentelor de comunicaţii264 Fabricarea produselor electronice de larg consum265 Fabricarea de echipamente de măsură, verificare, control şi navigaţie; producţia deceasuri266 Fabricarea de echipamente pentru radiologie, electrodiagnostic şi electroterapie267 Fabricarea de instrumente optice şi echipamente fotografice268 Fabricarea suporţilor magnetici şi optici destinaţi înregistrărilor303 Fabricarea de aeronave şi nave spaţialeB. Industrii medium high-techCodCAENDenumire industrie201 Fabricarea produselor chimice de bază, a îngrăşămintelor şi produselor azotoasefabricarea materialelor plastice şi a cauciucului sintetic, în forme primare202 Fabricarea pesticidelor şi a altor produse agrochimice203 Fabricarea vopselelor, lacurilor, cernelii tipografice şi masticurilor204 Fabricarea săpunurilor, detergenţilor şi a produselor de întreţinere, cosmetice şi deparfumerie205 Fabricarea altor produse chimice206 Fabricarea fibrelor sintetice şi artificiale271 Fabricarea motoarelor electrice, generatoarelor şi transformatoarelor electrice şi aaparatelor de distribuţie şi control a electricităţii272 Fabricarea de acumulatori şi baterii273 Fabricarea de fire şi cabluri; fabricarea dispozitivelor de conexiune pentru acestea274 Fabricarea de echipamente electrice de iluminat275 Fabricarea de echipamente casnice279 Fabricarea altor echipamente electrice281 Fabricarea de maşini şi utilaje de utilizare generală282 Fabricarea altor maşini şi utilaje de utilizare generală283 Fabricarea maşinilor şi utilajelor pentru agricultură şi exploatări forestiere284 Fabricarea utilajelor pentru prelucrarea metalului şi a maşinilor-unelte

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesare289 Fabricarea altor maşini şi utilaje cu destinaţie specifică291 Fabricarea autovehiculelor de transport rutier292 Producţia de caroserii pentru autovehicule; fabricarea de remorci şi semiremorci293 Producţia de piese şi accesorii pentru autovehicule şi pentru motoare deautovehicule302 Fabricarea materialului rulant304 Fabricarea vehiculelor militare de luptă309 Fabricarea altor echipamente de transport n.c.a.325 Fabricarea de dispozitive, aparate şi instrumente medicale şi stomatologice254 Fabricarea armamentului şi muniţieiSursa: Conform metodologiei de clasificare Eurostat.Perspectivele sunt ca evoluţiile favorabile menţionate să continue. Înprimul rând, firmele din industriile inovative au reuşit să facă faţă semnificativmai bine crizei economice, comparativ cu totalul firmelor din industrie. Valoareaadăugată brută s-a majorat în primul caz cu circa 24% (în termeni nominali înintervalul 2008-2011) 38 , în timp ce la nivelul întregii industrii VAB a rămasrelativ nemodificată (acelaşi interval). Aceeaşi evoluţie favorabilă a fostconsemnată şi în cazul dinamicii comparative privind cifra de afaceri.În al doilea rând, riscul afacerii în ramurile inovative se menţine scăzut.Numărul firmelor nou intrate în insolvenţă în fiecare an în perioada 2008-2011este scăzut (comparativ cu toată populaţia de firme inovative, precum şi cu nivelulinsolvenţei din întreaga industrie 39 ). Mai mult, natalitatea s-a menţinut în bunămăsură în teritoriul pozitiv, numărul companiilor nou înfiinţate fiind mai maredecât cel al companiilor intrate în procedură de insolvenţă (cu excepţia anului2011, când balanţa este negativă, dar nu la dimensiuni importante, figura nr. 3.2).Pe de altă parte, scăderea numărului de companii nou create în industriileinovative poate sugera manifestarea unei anumite oboseli în rândul acestor firme,ceea ce reclamă necesitatea utilizării mai active a politicilor industriale în vedereamenţinerii rolului ascendent al entităţilor inovative în cadrul industriei româneşti.38 Clasamentul industriilor inovative după valoarea adăugată brută generată a se vedea în Anexanr. 3.1.3.39 Raportul dintre firmele nou create în industriile inovative şi firmele intrate în insolvenţă dinaceste industrii în perioada 2008-2011 este de 3,08, în timp ce în cazul sectorului industrial înansamblul său, raportul este de 2,34, în acelaşi interval.99

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareFigura nr. 3.2. Evoluţia natalităţii firmelordin industriile inovativeFigura nr. 3.3. Evoluţia numărului de firmeîn industriile inovative,după dimensiuneSursa: Prelucrări ale autorilor pe baza datelorMFP.Sursa: Prelucrări ale autorilor pe baza datelorMFP.Cele mai multe firme nou înfiinţate în perioada 2008-2011 (folosinddetalierea la 3 cifre a CAEN Rev. 2) provin din industriile medium high-tech 40 , pepodium fiind următoarele ramuri: (i) fabricarea de dispozitive, aparate şiinstrumente medicale şi stomatologice (270 de firme nou înfiinţate); (ii) fabricareaaltor maşini şi utilaje de utilizare generală (209 firme nou înfiinţate); şi(iii) producţia de piese şi accesorii pentru autovehicule şi pentru motoare deautovehicule (124 de firme nou înfiinţate). Din categoria industriilor high-tech,cea mai dinamică ramură a fost aceea privind fabricarea de echipamente demăsură, verificare, control şi navigaţie; producţia de ceasuri (100 de firme nouînfiinţate în acelaşi interval).În ceea ce priveşte insolvenţa, podiumul aparţine şi în acest caz firmelordin ramurile medium high-tech 41 . În perioada 2008-2011, cele mai multe companiidin industriile inovative care au intrat în insolvenţă provin din următoarele ramuri:(i) fabricarea altor maşini şi utilaje de utilizare generală (81 de insolvenţe);40 Dacă se utilizează detalierea la 2 cifre CAEN Rev. 2, pe locul întâi este ramura „Fabricareacalculatoarelor şi a produselor electronice şi optice” (domeniu high-tech), cu 850 de entități, iar pelocul secund este ramura „Fabricarea echipamentelor electrice” (domeniu medium high-tech), cu824 de firme nou înființate.41 Enunțul este valabil și dacă se utilizează agregarea la nivel de 2 cifre CAEN Rev. 2. Conformacestei proceduri, ramura cu numărul cel mai mare de firme intrate în insolvență în perioada 2008-2011 este „Fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a.”.100

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesare(ii) fabricarea vopselelor, lacurilor, cernelii tipografice şi masticurilor (51 deinsolvenţe); şi (iii) fabricarea de maşini şi utilaje de utilizare generală (50 deinsolvenţe). La polul opus se află în special firmele din domeniile high-tech,ramurile; (i) fabricarea suporţilor magnetici şi optici destinaţi înregistrărilor; (ii)fabricarea de aeronave şi nave spaţiale; şi (iii) fabricarea vehiculelor militare deluptă (aceasta este o ramură medium high-tech), necontabilizând nicio firmăintrată în insolvenţă în perioada 2008-2011.Industriile inovative sunt dominate, după număr, de firme clasificate camicroîntreprinderi 42 (figura nr. 3.3). Acestea reprezintă 73% (respectiv circa 4.500de unităţi în decembrie 2011) din populaţia companiilor din industriile inovative.În cele mai multe cazuri, microîntreprinderile nu au capacitate investiţională saude susţinere financiară foarte importantă 43 , iar rolul lor pe piaţa muncii estemodest. De aceea, pentru derularea activităţilor specifice industriilor inovative,atenţia este îndreptată în special către întreprinderile mijlocii şi cele mari.În al treilea rând, perspectivele de creştere ale industriilor inovative semenţin viguroase şi în structură, putându-se evidenţia câteva ramuri industriale cupotenţial de expansiune foarte bun. Ramurile cu cel mai bun potenţial de creştereau fost identificate prin construirea unui index privind un asemenea potenţial(detalii metodologice sunt prezentate în Caseta 3.2).Ca o imagine de ansamblu, respectivele ramuri înregistrează valorisemnificativ peste medie în ceea ce priveşte valoarea adăugată creată,productivitatea muncii, rentabilitatea capitalurilor şi cheltuielile cu cercetarea,dezvoltarea şi inovaţia pe unitatea de activ folosită, iar gradul de îndatorare esteredus, permiţând manifestarea unor noi oportunităţi de finanţare. Mai mult,potenţialul de creştere s-a consolidat în ultimii ani, în special în cazul primelordouă ramuri industriale evidenţiate.Un clasament al ramurilor cu cel mai bun potenţial de creştere esteprezentat în tabelul nr. 3.4, pe podium fiind firmele din domeniile (la nivel dedetaliere de 3 cifre CAEN Rev. 2):42 Conform legislaţiei în vigoare, IMM-urile sunt firmele care au mai puţin de 250 de angajaţi şi acăror cifră de afaceri este mai mică de 50 de milioane de euro sau activul total este mai mic de 43de milioane de euro. Microîntreprinderile sunt firmele cu mai puţin de zece de angajaţi şi cu o cifrăde afaceri sau activul total mai mic de 2 milioane de euro. Întreprinderi mici sunt acelea care auîntre 10 şi 50 de angajaţi şi cifra de afaceri sau activul total este mai mic de 10 milioane de euro.Întreprinderi mijlocii sunt firmele care au între 50 şi 250 de angajaţi şi cifra de afaceri sub 50 demilioane de euro sau activul total sub 43 de milioane de euro.43 Cu excepţia în care o microîntreprindere este de facto un vehicul special (SPV – special vehiclepurpose), în cele mai multe cazuri creat de o entitate nerezidentă pentru a fi prezentă pe piaţaromânească în condiţii de costuri scăzute, fără a-şi propune să deruleze activităţi de producţie.101

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesare(i) Fabricarea pesticidelor şi a altor produse agrochimice (CAEN 202).Firmele din acest domeniu se caracterizează printr-un grad redus de îndatorare(efectul de pârghie este de 0,73), în condiţiile unei rentabilităţi a capitalurilor(25,8% în decembrie 2011) semnificativ peste media din industriile inovative şi aunei productivităţi a muncii dublă (calculată ca raport între cifra de afaceri şinumărul de salariaţi) faţă de media din industriile inovative;(ii) Fabricarea produselor farmaceutice de bază (CAEN 211). Valoareaadăugată brută produsă de aceste firme s-a majorat cu 25,5% în intervalul2008-2011, pe fondul unei îmbunătăţiri puternice a productivităţii muncii(majorare cu 72,3% a indicatorului în intervalul 2008-2011, valoarea fiind cu 29%mai mare faţă de media industriilor inovative în decembrie 2011) şi a uneiprofitabilităţi bune a activităţii (rentabilitatea capitalurilor fiind de 14,1% îndecembrie 2011);(iii) Fabricarea altor maşini şi utilaje de utilizare generală (CAEN 282).Firmele din această ramură au contabilizat de asemenea creşteri importante aleproductivităţii muncii (cu 37,5% în intervalul 2008-2011, dar valoarea dindecembrie 2011 este sub media industriilor inovative). Rentabilitatea bună acapitalurilor (15,0% în decembrie 2011), gradul scăzut de îndatorare (efectul depârghie fiind 1,25 în decembrie 2011) şi un nivel foarte bun al cheltuielilor cucercetarea, dezvoltarea şi inovaţia în raport cu activele totale, susţin menţinereaperspectivelor de creştere în acest domeniu, precum şi a oportunităţilor deinvestiţii şi de finanţare.Derularea analizei pe principalele grupe CAEN Rev. 2 din cadrulindustriilor inovative, la nivel de detaliere de 2 cifre, conduce la identificareaurmătoarelor sectoare cu cel mai ridicat potențial de creștere economică:• Fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice;• Fabricarea echipamentelor electrice;• Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor;• Fabricarea substanţelor şi a produselor chimice.102

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareTabelul nr. 3.4. Clasamentul industriilor inovative cu potenţial ridicat de creştere economicăClasamentanul 2011Denumire CAEN Rev. 2 detaliere 3 cifreModificare faţă depoziţia din anul20081202 Fabricarea pesticidelor şi a altor produseagrochimice2 211 Fabricarea produselor farmaceutice de bază 3282 Fabricarea altor maşini şi utilaje de utilizaregenerală4 212 Fabricarea preparatelor farmaceutice 5 263 Fabricarea echipamentelor de comunicaţii =6293 Producţia de piese şi accesorii pentru autovehiculeşi pentru motoare de autovehicule7271 Fabricarea motoarelor electrice, generatoarelor şitransformatoarelor electrice şi a aparatelor dedistribuţie şi control a electricităţii8201 Fabricarea produselor chimice de bază, aîngrăşămintelor şi produselor azotoase; fabricareamaterialelor plastice şi a cauciucului sintetic, în formeprimare9 272 Fabricarea de acumulatori şi baterii 10265 Fabricarea de echipamente de măsură, verificare,control şi navigaţie; producţia de ceasuriClasamentanul 2011Denumire CAEN Rev. 2 detaliere 2 cifreModificare faţă depoziţia din anul2008121 Fabricarea produselor farmaceutice de bază şi apreparatelor farmaceutice=2 27 Fabricarea echipamentelor electrice 329 Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, aremorcilor şi semiremorcilor4 20 Fabricarea substanţelor şi a produselor chimice =5 28 Fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a. 626 Fabricarea calculatoarelor şi a produselorelectronice şi optice=7 30 Fabricarea altor mijloace de transport Sursa: Prelucrări proprii ale autorilor.103

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareCaseta 3.2. Index potenţial de creşterePentru a identifica ramurile industriale cu cel mai mare potenţial de creştere s-a conceputun index ponderat format din următorii factori:• Valoarea adăugată brută (VAB), relaţia este una directă (cu cât indicatorul are ovaloare mai mare, cu atât perspectivele de creştere sunt mai bune, pentru că valoareacreată generează suport pentru dezvoltări viitoare);• Productivitatea muncii (W) calculată ca raport între cifra de afaceri şi numărul desalariaţi; relaţia este una directă (cu cât indicatorul are o valoare mai mare, cu atâtperspectivele de creştere ale ramurii respective sunt mai bune, pentru că eficienţaresurselor umane creează premisele continuării creşterii activităţii);• Efectul de pârghie (EP) arată gradul de îndatorare al respectivului domeniu; relaţia esteuna inversă (cu cât indicatorul are o valoare mai mare, cu atât perspectivele de creşteresunt mai reduse, pentru că posibilitatea de a obţine noi resurse financiare pentruexpansiunea activităţii scade);• Ponderea cheltuielilor cu cercetarea, dezvoltarea şi inovaţia în totalul activeloraparţinând firmelor dintr-o ramură economică (CDI); relaţia este una directă (cu câtindicatorul are o valoare mai mare, cu atât perspectivele de creştere sunt mai bune,pentru că investiţia în cercetare creează suport pentru noi dezvoltări cu valoareadăugată mare);• Rentabilitatea capitalurilor (ROE) se determină ca raport între profitul înainte de taxeşi cheltuieli cu dobânzi şi capitalurile proprii; relaţia este una directă (cu câtindicatorul are o valoare mai mare, cu atât perspectivele de creştere sunt mai bune,pentru că o profitabilitate superioară atrage noi investiţii pe respectiva piaţă).Indexul a fost determinat astfel:ICRiPX i* iunde:X i = {VAB, W, EP, CDI, ROE};Px i este poziţia în clasament a indicatorului X i ;α i este ponderea acordată unui indicator ca importanţă în cadrul indicelui (pentrusimplificare, am considerat ponderi egale în cazul tuturor indicatorilor).Toate cele 41 de grupe CAEN Rev. 2 care formează industriile inovative şi ecologice aufost ierarhizate după indicatorii aleşi în index şi au primit o valoare (de la 1 la 41) după locul înclasamentul astfel format, determinându-se valorile Px i . Apoi s-a calculat I CR pentru fiecaregrupă CAEN Rev. 2, s-a ordonat crescător şi s-a format clasamentul final al ramurilor cu celmai mare potenţial de creştere. Pentru determinarea clasamentului la nivelul de detaliere 2 cifreCAEN Rev. 2 s-a folosit media aritmetică simplă a scorurilor ramurilor componente la nivel dedetaliere de 3 cifre CAEN Rev. 2.Interpretarea rezultatelor din analizele privind potenţialul de creştere alfirmelor din industriile inovative, precum şi cele legate de oportunităţile definanţare şi de direcţionare a investiţiilor trebuie să ţină cont de eterogeneitateacare caracterizează aceste industrii, precum şi de gradul relativ ridicat de104

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareconcentrare. Primele cinci sectoare ale industriilor inovative (dintr-un total de 36)contabilizează 53,7% din totalul valorii adăugate brute generate de aceste industriişi 58% din salariaţii angajaţi de totalul industriilor inovative (în decembrie 2011).În ceea ce priveşte ramurile high-tech, în România contează următoareledomenii: (i) electronica 44 , (ii) informatica şi tehnologia comunicaţiilor 45 ; (iii) biotehnologia46 şi (iv) echipamentele de măsurare 47 . Acestea generează 89% din valoareaadăugată brută a tuturor ramurilor high-tech şi angajează 87% din numărul salariaţilorcare lucrează în ramurile high-tech (în decembrie 2011). Domeniile legate de:(i) fabricarea de echipamente pentru radiologie, electrodiagnostic şi electroterapie;(ii) fabricarea de instrumente optice şi echipamente fotografice şi (iii) fabricareasuporţilor magnetici şi optici destinaţi înregistrărilor sunt mai puţin reprezentativedin perspectiva contribuţiei la valoarea adăugată produsă şi la numărul de salariaţiangajaţi.Principalele ramuri high-tech care contează pentru industriile inovative dinRomânia au avut evoluţii bune a indicatorilor economici şi financiari, inclusiv înperioada de puternică scădere ale economiei (2009-2010), sugerând o consolidarea capacităţii acestora de a face faţă diverselor evoluţii nefavorabile, precum şipotenţial de dezvoltare sustenabilă, pe măsură ce creşterea economică dinRomânia va reveni spre potenţial.44 În acest domeniu au fost incluse firmele care provin din CAEN 261 şi CAEN 264.45 În acest domeniu au fost incluse firmele care provin din CAEN 262 şi CAEN 263.46 Este foarte dificilă identificarea firmelor care activează în domeniul biotehnologiei, pentru că nuexistă metodologii standard de identificare a respectivelor entităţi. Aceste opinii sunt similare şialtor studii care au investigat domeniul biotehnologiei. În lipsa unui sondaj în rândul firmelorhigh-tech care au şi activitate legată de biotehnologie, pentru nevoile studiului de faţă amconsiderat firmele din acest domeniu ca fiind cele care provin din CAEN 211 şi CAEN 212. Celmai probabil o asemenea soluţie va supraevalua firmele care activează în aşa-numita biotehnologieroşie (respectiv firmele din domeniul medical) şi va subevalua firmele din biotehnologia agrară şicea legată de energie, producţie industrială şi ecologie. Ca urmare, concluziile pe acest domeniutrebuie interpretate cu precauţie.47 Firmele din CAEN 265.105

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareFigura nr. 3.4. Evoluţia VAB în principaleleramuri high-tech (mld lei)Figura nr. 3.5. Evoluţia numărului de salariaţiîn principalele ramuri high-techSursa: Prelucrări ale autorilor pe baza datelor MFP.106(i) Firmele din electronică, după un declin al valorii adăugate brute înperioada de criză economică, au înregistrat în anul 2011 o creştereimportantă a valorii produse în economie (figura nr. 3.4), care acompensat scăderea anterioare. Pe ansamblul perioadei 2008-2011,VAB generat de firmele din electronică s-a majorat cu 13,2%.Evoluţia numărului de salariaţi a urmat în mare măsură acelaşicomportament (figura nr. 3.5), dar soldul de angajaţi se menţine îndecembrie 2011 sub valorile din decembrie 2008 (cu circa 5%);(ii) Firmele din informatică şi tehnologia comunicaţiilor nu au înregistratdiminuări în valoarea adăugată brută generată în intervalul 2008-2011(indicatorul s-a majorat continuu, valoarea de la sfârşitul anului 2011fiind cu 31,7% mai mare comparativ cu decembrie 2008, figura nr. 3.4),iar numărul de salariaţi şi-a menţinut tendinţa ascendentă, după scădereadin anul 2009 (figura nr. 3.5). Indicatorii privind situaţia economică şifinanciară rămân printre cei mai buni din industrie (detalii în subcapitolul3.2.2. Performanţa economică şi financiară a firmelor din industriileinovative), dar unele evoluţii indică un anumit grad de oboseală încreşterea activităţii, astfel încât fenomenul reclamă o monitorizare maiatentă şi eventual iniţierea de politici publice pentru consolidareatendinţelor favorabile;(iii) Firmele din biotehnologie au avut o evoluţie pozitivă a valoriiadăugate create (care s-a majorat cu 24% în intervalul 2008-2011,figura nr. 3.4), dar numeroase alte dinamici (de ex.: numărul de

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesaresalariaţi, capitalurile proprii, activele totale şi cele imobilizate) au fostneconvingătoare, cu tendinţă de scădere în ultimul an, în unele cazurichiar importantă. De asemenea, aceste evoluţii trebuie monitorizate peviitor cu atenţie sporită, pentru că o consolidare a tendinţelor negativedin această ramură va afecta capacitatea industriei de dezvoltare prininovare.Salariul mediu în industriile inovative este semnificativ mai mare decâtsalariul mediu din întreaga industrie (cu 24,7% în decembrie 2011), reflectând şiun grad mai mare de calificare solicitat în mod intrinsec de activităţile specificeindustriilor high-tech şi medium high-tech. Diferenţa dintre salariul mediuînregistrat în industriile inovative şi în totalul industriei este în creştere în favoareacelui dintâi caz, sugerând nevoia firmelor inovative de menţinere şi atragere aresurselor umane cu înaltă calificare, susţinută şi printr-o productivitate mai bunăa muncii.Industriile high-tech cu cele mai mari salarii medii în anul 2011 (şi cel maiprobabil şi cu cele mai calificate resurse umane) sunt:(i) Fabricarea echipamentelor de comunicaţii (CAEN 263);(ii) Fabricarea de aeronave şi nave spaţiale (CAEN 303);(iii) Fabricarea produselor farmaceutice de bază (CAEN 211);(iv) Fabricarea preparatelor farmaceutice (CAEN 212).Aceste industrii se află peste percentila 75 a salariilor medii din industriileinovative calculate pentru anul 2011.În ceea ce priveşte industriile medium high-tech, cele mai mari salariimedii se regăsesc în următoarele ramuri:(i) Fabricarea autovehiculelor de transport rutier (CAEN 291)(ii) Fabricarea de maşini şi utilaje de utilizare generală (CAEN 281)(iii) Fabricarea armamentului şi muniţiei (CAEN 254).De asemenea, industriile menţionate se caracterizează printr-un salariumediu peste percentila 75 a salariilor medii din industriile inovative.La nivel agregat, cel mai probabil există un număr adecvat de resurseumane calificate corespunzător, care pot majora, fără costuri de timp şi financiaresemnificative, oferta de forţă de muncă, în condiţiile în care ramurile industrialecare folosesc o asemenea tipologie de salariaţi ar resimţi nevoia angajăriisuplimentare, ca urmare a continuării creşterii activităţii. Angajaţii din domeniileinovative având salariul mediu aflat între percentilele 50 şi 75 ar reprezentapepiniera din care s-ar putea selecta persoanele necesare suplimentării activităţiiîn sectoarele care solicită o forţă de muncă ce are o calificare mai înaltă. Numărul107

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesaresalariaţilor din industriile inovative unde salariul mediu se află percentilele 50 şi75 este de 153.000 (în decembrie 2011), în timp ce numărul angajaţilor cu salariulmediu peste percentila 75 este de 65.000 (în decembrie 2011).Există câteva industrii high-tech unde salariul mediu este semnificativ maimic decât media în industriile inovative, aflându-se în intervalul percentilelor0-25% al salariilor medii. Aceste industrii sunt: (i) fabricarea de instrumenteoptice şi echipamente foto; (ii) fabricarea suporţilor magnetici şi optici destinaţiînregistrărilor; şi (iii) fabricarea produselor electronice de larg consum. Esteposibil ca în cazurile enumerate să existe un nivel al calificării resurselor umanemai scăzut, ceea ce poate impieta pe termen mediu şi lung potenţialul dedezvoltare al respectivelor industrii.Alături de resursele umane, cele financiare sunt la fel de importante învederea dezvoltării activităţii. Mai mult, sunt critice în fructificarea oportunităţilorde investiţii suplimentare sau pentru finanţarea operaţiunilor curente. În cadrulindustriilor inovative, există potenţial semnificativ de majorare a creditării pentrucă riscul afacerii este mai mic comparativ cu alte industrii, iar rentabilitatea estebună. De altfel, aşa cum am arătat anterior, acţionarii firmelor inovative auprofitat de pe urma caracteristicilor menţionate şi au susţinut puternic în ultimiiani, din resurse proprii, activitatea propriilor companii.Tabelul nr. 3.5. Clasamentul industriilor inovative în care se manifestă oportunităţi de finanţareClasamentanul 2011Denumire CAEN Rev. 2 detaliere 3 cifreModificare faţă depoziţia din anul20081 211 Fabricarea produselor farmaceutice de bază 2 263 Fabricarea echipamentelor de comunicaţii 3 275 Fabricarea de echipamente casnice 4273 Fabricarea de fire şi cabluri; fabricareadispozitivelor de conexiune pentru acestea5271 Fabricarea motoarelor electrice, generatoarelor şitransformatoarelor electrice şi a aparatelor dedistribuţie şi control a electricităţii6 272 Fabricarea de acumulatori şi baterii 7293 Producţia de piese şi accesorii pentruautovehicule şi pentru motoare de autovehicule8262 Fabricarea calculatoarelor şi a echipamentelorperiferice9282 Fabricarea altor maşini şi utilaje de utilizaregenerală10202 Fabricarea pesticidelor şi a altor produseagrochimice108

Clasamentanul 2011Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareDenumire CAEN Rev. 2 detaliere 2 cifreModificare faţă depoziţia din anul 2008121 Fabricarea produselor farmaceutice de bază şi apreparatelor farmaceutice2 27 Fabricarea echipamentelor electrice 329 Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, aremorcilor şi semiremorcilor426 Fabricarea calculatoarelor şi a produselorelectronice şi optice528 Fabricarea de maşini, utilaje şi echipamenten.c.a.6 30 Fabricarea altor mijloace de transport 7 20 Fabricarea substanţelor şi a produselor chimice =Sursa: Prelucrări proprii ale autorilor.În vederea identificării ramurilor cu cele mai mari oportunităţi definanţare, a fost conceput un index care să permită elaborarea unui clasament înacest sens. Detaliile metodologice privind construcţia acestui index suntprezentate în Caseta 3.3.Concluziile analizei arată că ramurile cu cel mai mare potențial șioportunități de finanțare sunt (la nivel de detaliere de 3 cifre CAEN Rev. 2):(i) Fabricarea produselor farmaceutice de bază (CAEN 211);(ii) Fabricarea echipamentelor de comunicaţii (CAEN 263);(iii) Fabricarea de echipamente casnice (CAEN 275).Aceste ramuri înregistrează un risc al afacerii mai redus comparativ cucelelalte industrii inovative, profitabilitatea activităţii şi randamentul utilizăriiactivelor imobilizate este semnificativ peste medie, iar rolul firmelor în cadrulindustriilor inovative este suficient de mare, astfel încât oportunităţile de finanţaresă conteze şi din perspectiva volumului.Conform indexului creat pentru surprinderea ramurilor cu cel mai marepotenţial de finanţare, locul fruntaş este ocupat de firmele care activează îndomeniul fabricării produselor farmaceutice de bază (tabelul nr. 3.5). Poziţia lor înclasament a urcat puternic în ultimii ani, astfel că sunt premise ca şi pe termenmediu acest rol să se menţină. Firmele din ramura menţionată se caracterizează:(i) printr-un risc redus al finanţării. Gradul de îndatorare este mic şi înscădere (raportul dintre datorii şi capitalurile proprii fiind de 0,78 îndecembrie 2011), iar istoria perioadei 2008-2011 arată că doar pentruo singură firmă s-a demarat procedură de intrare în insolvenţă;(ii) eficienţă şi profitabilitate mari ale activităţii desfăşurate. Rentabilitateacapitalurilor, deşi înregistrează oscilaţii de la o perioadă la alta,se menţine peste media firmelor din high-tech şi medium high-tech109

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesare(ROE a fost de 14,1% în decembrie 2011 faţă de 9,2% aferentă medieiamintite). De asemenea, firmele menţionate au o eficienţă bună autilizării investiţiilor efectuate, raportul dintre cifra de afaceri şiactivele imobilizate fiind de 2,3 în decembrie 2011, în creştere de la1,63 în decembrie 2008;(iii) dinamică importantă a activităţii, care reclamă şi suport financiaradiţional pentru menţinerea ritmului. Valoarea adăugată brută a firmelordin acest domeniu a crescut cu 76% în perioada 2008-2011, comparativcu 23,6% în cazul ansamblului industriilor inovative, iar cifra de afaceri aînregistrat o dinamică pozitivă de 74,4% în acelaşi interval.Caseta 3.3. Index oportunităţi de finanţarePentru a determina în ce ramuri există cele mai mari oportunităţi de finanţare, s-aconceput un index ponderat format din următorii factori:a) pentru surprinderea riscului din finanţare s-au considerat:• Efectul de pârghie; relaţia este una directă (cu cât indicatorul are o valoare mai mare,cu atât riscul de finanţare este mai ridicat, pentru că gradul de îndatorare mai marepresupune posibile dificultăţi în creştere în onorarea serviciului datoriei şi, prinurmare, prudenţă din partea creditorilor în furnizarea de noi finanţări);• Riscul de insolvenţă care caracterizează fiecare ramură industrială, calculat ca raportîntre numărul de firme nou intrate în insolvenţă într-un anumit an şi numărul total defirme existente în respectiva ramură industrială; relaţia este una directă (cu câtindicatorul are o valoare mai mare, cu atât riscul de finanţare este mai ridicat, pentrucă evidenţele istorice indică o probabilitate mai mare ca respectiva entitate finanţatăsă intre în procedură de insolvenţă)b) pentru surprinderea profitabilităţii ramurii care ar putea fi finanţată s-au considerat:• Rentabilitatea capitalurilor; relaţia este una directă (cu cât indicatorul are o valoaremai mare, cu atât sunt mai bune oportunităţile de finanţare, existând şi perspective deacoperire din profituri a cheltuielilor cu dobânzile);• Gradul de utilizare a activelor imobilizate pentru generarea unei cifre de afacerisuperioare (se determină ca raport între cifra de afaceri şi activele imobilizate, celedin urmă fiind o aproximare pentru investiţiile imobilizate efectuate de firme); relaţiaeste una directă (cu cât indicatorul are o valoare mai mare, cu atât oportunităţile definanţare de noi proiecte de investiţii sunt mai bune);c) pentru surprinderea dimensiunii pieţei cu potenţial de finanţare s-a considerat:• Valoarea adăugată brută; relaţia este una directă (cu cât VAB este mai mare, cu atâtsumele care pot fi plasate în respectiva ramură inovativă sunt mai mari).Realizarea analizei ramurilor cu cele mai mari oportunități de finanțarefolosind detaliere la nivel de 2 cifre a CAEN Rev. 2 susține concluziile formulateanterior. Conform acestei clasificări de detaliere, ramurile aflate pe podium sunt110

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesare(toate înregistrând consolidări ale poziției în anul 2011 față de situația din anul2008), tabelul nr. 3.5:• Fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice;• Fabricarea echipamentelor electrice;• Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor.3.2.2. Performanţa economică şi financiară a firmelordin industriile inovativeCa imagine de ansamblu, performanţa economică şi financiară a firmelordin industriile inovative este de regulă mai bună comparativ cu totalul industriei.În cazul indicatorilor privind îndatorarea şi rentabilitatea, diferenţele nu sunt atâtde evidente, dar când se analizează productivitatea muncii sau eficienţa utilizăriiactivelor imobilizate în funcţie de cifra de afaceri, rezultatele sunt clare. Astfel:(i) gradul de îndatorare al firmelor inovative (reflectat prin efectul depârghie) este scăzut, sub pragul critic de 2 (fluctuând între 1,29 şi 1,64în intervalul 2008-2011), figura nr. 3.6. Această situaţie evidenţiazămenţinerea oportunităţilor de finanţare în ramurile inovative, ideesusţinută şi de eficienţa şi profitabilitatea aflate la niveluri atractivepentru potenţialii creditori (a se vedea în Anexa nr. 3.1.5, topulindustriilor inovative după gradul de îndatorare);(ii) rentabilitatea capitalurilor s-a înscris pe un trend ascendent din anul2009 (creştere de la 4,4% la 9,2% în perioada 2008-2011), figuranr. 3.7. Performanţa este remarcabilă, având în vedere că anii 2009-2010 s-au caracterizat prin scăderi economice importante, cu ajustărisemnificative ale pieţelor. Clasamentul industriilor inovative dupăcriteriul rentabilităţii capitalurilor este prezentat în Anexa nr. 3.1.6;(iii) productivitatea muncii a avut o evoluţie crescătoare continuă în ultimiiani, generată de majorarea cifrei de afaceri într-un ritm mai alert decâtcreşterea numărului de salariaţi. În perioada 2008-2011, productivitateamuncii s-a majorat cu 55,7% (termeni nominali), ajungând la sfârşitulanului 2011 la 292,3 mii lei, figura nr. 3.8. Clasamentul industriilorinovative după criteriul productivităţii muncii este prezentat în Anexa nr.3.1.4;(iv) activele imobilizate au fost folosite tot mai eficient, permiţândobţinerea unei valori adăugate în creştere pe unitatea de activimplicată în activitate, figura nr. 3.9. Această evoluţie favorabilăsusţine posibilitatea menţinerii şi dezvoltării fluxurilor investiţionale,care să conducă la modernizare şi inovare.111

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareFigura nr. 3.6. Evoluţia gradului de îndatorareal firmelor din industriileinovative (efectul de pârghie)Figura nr. 3.7. Evoluţia rentabilităţiicapitalurilor în industriileinovativeSursa: Prelucrări ale autorilor pe baza datelorMFP.Sursa: Prelucrări ale autorilor pe baza datelorMFP.Situaţia prezentată la nivel agregat nu este uniformă la nivelul ramurilorcare compun industriile inovative. În fapt, se poate constata o eterogenitate relativimportantă, astfel că deciziile de direcţionare a investiţiilor, de finanţare sau deîncurajare a creşterii prin politici industriale trebuie diferenţiate pe principalelegrupe ale industriilor inovative.Un grad mic de îndatorare care ar permite finanţări suplimentare fără aexista riscul deteriorării capacităţii de onorare a serviciului datoriei se manifestă înindustriile privind (la nivel de detaliere 3 cifre CAEN Rev. 2) 48 :(i) fabricarea săpunurilor, detergenţilor şi a produselor de întreţinere,cosmetice şi de parfumerie;(ii) fabricarea de echipamente de măsură, verificare, control şi navigaţie;producţia de ceasuri;(iii) fabricarea de aeronave şi nave spaţiale;(iv) fabricarea preparatelor farmaceutice sau(v) fabricarea pesticidelor şi a altor produse agrochimice.48 Analiza la nivelul de detaliere de 2 cifre CAEN Rev. 2 indică următoarele ramuri având cel maimic grad de îndatorare: „Fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelorfarmaceutice”, „Fabricarea echipamentelor electrice” și „Fabricarea calculatoarelor şi a produselorelectronice şi optice”.112

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareFigura nr. 3.8. Evoluţia productivităţii munciiîn industriile inovative (lei)Figura nr. 3.9. Evoluţia eficienţei utilizăriiactivelor imobilizate*Sursa: Prelucrări ale autorilor pe baza datelorMFP.* Cifra de afaceri obţinută pe unitatea de activimobilizat.Sursa: Prelucrări ale autorilor pe baza datelorMFP.La polul opus se află firmele implicate în: (i) fabricarea fibrelor sintetice şiartificiale; (ii) fabricarea armamentului şi muniţiei; (iii) fabricarea calculatoarelorşi a echipamentelor periferice; (iv) fabricarea produselor chimice de baza, aîngrăşămintelor şi produselor azotoase; fabricarea materialelor plastice şi acauciucului sintetic, în forme primare; şi (v) fabricarea de dispozitive, aparate şiinstrumente medicale şi stomatologice.Aceeaşi situaţie eterogenă se întâlneşte din perspectiva productivităţiimuncii. Cele mai productive industrii sunt acelea legate de (la nivel de detaliere 3cifre CAEN Rev. 2) 49 :(i) fabricarea echipamentelor de comunicaţii;(ii) fabricarea autovehiculelor de transport rutier;(iii) fabricarea calculatoarelor şi a echipamentelor periferice;(iv) fabricarea pesticidelor şi a altor produse agrochimice;(v) fabricarea fibrelor sintetice şi artificiale.49 Analiza la nivelul de detaliere de 2 cifre CAEN Rev. 2 indică următoarele ramuri având cea maimare productivitate a muncii: „Fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice”,„Fabricarea substanţelor şi a produselor chimice” și „Fabricarea autovehiculelor de transportrutier, a remorcilor şi semiremorcilor”.113

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareO productivitate a muncii semnificativ sub media pe industrie se întâlneşteîn: (i) fabricarea vehiculelor militare de luptă; (ii) fabricarea de instrumente opticeşi echipamente fotografice; (iii) fabricarea suporţilor magnetici şi optici destinaţiînregistrărilor; şi (iv) fabricarea de echipamente pentru radiologie, electrodiagnosticşi electroterapie.Din perspectiva rentabilităţii capitalurilor, cele mai profitabile industriiinovative sunt (la nivel de detaliere 3 cifre CAEN Rev. 2) 50 :(i) fabricarea de instrumente optice şi echipamente fotografice;(ii) fabricarea de echipamente pentru radiologie, electrodiagnostic şielectroterapie;(iii) fabricarea de dispozitive, aparate şi instrumente medicale şistomatologice;(iv) fabricarea altor produse chimice.La polul opus se află firmele implicate în: (i) fabricarea fibrelor sintetice şiartificiale; (ii) fabricarea suporţilor magnetici şi optici destinaţi înregistrărilor;(iii) fabricarea vehiculelor militare de luptă; (iv) fabricarea de maşini şi utilaje deutilizare generală; şi (v) fabricarea altor produse chimice.Nu în ultimul rând, analiza eficienţei utilizării activelor imobilizate învederea generării de vânzări arată că cele mai rentabile industrii sunt cele privind(la nivel de detaliere 3 cifre CAEN Rev 2):(i) fabricarea suporţilor magnetici şi optici destinaţi înregistrărilor,(ii) fabricarea echipamentelor de comunicaţii,(iii) fabricarea calculatoarelor şi a echipamentelor periferice,(iv) fabricarea altor echipamente de transport n.c.a.(v) fabricarea de echipamente casnice.Pe de altă parte, o situaţie semnificativ nefavorabilă din prisma criteriuluimenţionat se găseşte la firmele implicate în: (i) fabricarea vehiculelor militare deluptă; (ii) fabricarea de aeronave şi nave spaţiale; (iii) fabricarea armamentului şimuniţiei; (iv) fabricarea produselor electronice de larg consum; şi (v) fabricareaaltor produse chimice.La nivelul celor mai importante industrii high-tech, situaţia financiară ceamai bună aparţine firmelor implicate în informatică şi tehnologia comunicării.Acestea au o productivitate a muncii, o rentabilitate a capitalurilor şi o eficienţă înutilizarea activelor imobilizate semnificativ peste celelalte segmente importante50 Analiza la nivelul de detaliere de 2 cifre CAEN Rev. 2 indică următoarele ramuri având cea maimare rentabilitate a capitalurilor: „Fabricarea echipamentelor electrice”, „Fabricarea altor mijloacede transport” și „Fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice”.114

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareale industriilor high-tech, pe fondul unui grad redus de îndatorare (figurilenr. 3.6-3.9). Se mai constată însă o evoluţie mai volatilă şi în unele cazuridescendentă a principalilor indicatori de eficienţă economică şi financiară, darexistă în continuare resurse suficiente pentru firmele implicate în informatică şitehnologia comunicării, astfel încât poziţia fruntaşă în cadrul ramurilor high-techsă se menţină şi în următorii ani.Firmele din industria electronică se caracterizează prin indicatori deeficienţă şi performanţă sub media industriilor inovative. Productivitatea muncii acrescut semnificativ în perioada 2008-2011 (cu 45%), dar ritmul a fost inferiorcelui mediu înregistrat la nivelul tuturor industriilor inovative (respectiv 55,7%,acelaşi interval). Rentabilitatea capitalurilor este scăzută (3,3% în decembrie2011), iar eficienţa utilizării activelor imobilizate în generarea de cifră de afacerieste inferioară majorităţii covârşitoare a firmelor high-tech. Asemenea evoluţiimodeste sunt cauza performanţei economico-financiare slabe a firmelor implicateîn fabricarea produselor electronice de larg consum.Firmele din domeniul biotehnologic au un comportament relativ apropiatde cel al firmelor din industria electronică, contabilizarea unor rezultate mai slabeprin prisma productivităţii muncii, rentabilităţii capitalurilor şi eficienţei utilizăriiîn producţie a activelor imobilizate putându-se pune pe seama firmelor din ramurafabricării preparatelor farmaceutice.Figura nr. 3.10. Cifra de afaceri raportatăla cheltuielile cu energia şi apaFigura nr. 3.11. Cifra de afaceri raportatăla cheltuielile cu materiileprime şi materialeleSursa: Prelucrări ale autorilor pe baza datelor MFP.115

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareCaracterizarea firmelor din industriile inovative din perspectiva folosiriieficiente a resurselor în activitatea de producţie este mixtă. Pe de o parte, cifra deafaceri pe unitatea de cheltuieli cu energia şi apa are valori superioare mediei peîntreaga industrie, iar indicatorul s-a îmbunătăţit continuu în perioada 2008-2011(figura nr. 3.10). Pe de altă parte, cifra de afaceri pe unitatea de cheltuieli cumateriile prime şi materialele are valori uşor inferioare mediei pe industrie (figuranr. 3.11). De asemenea, valoarea adăugată creată prin folosirea unei unităţi decheltuială cu materiile prime, materialele, energia şi apa s-a înscris pe o pantădescendentă în intervalul 2008-2011, într-o amplitudine mai mare decât în cazulmediei pe total industrie.Tabelul nr. 3.6. Clasamentul industriilor inovative cu eficienţă ridicată în utilizarea resurselor116Clasamentanul 2011Denumire CAEN Rev. 2 detaliere 3 cifreModificare faţă depoziţia din anul 20081265 Fabricarea de echipamente de măsură, verificare,control şi navigaţie; producţia de ceasuri2266 Fabricarea de echipamente pentru radiologie,electrodiagnostic şi electroterapie3325 Fabricarea de dispozitive, aparate şi instrumentemedicale şi stomatologice4 212 Fabricarea preparatelor farmaceutice 5202 Fabricarea pesticidelor şi a altor produseagrochimice6267 Fabricarea de instrumente optice şi echipamentefotografice7204 Fabricarea săpunurilor, detergenţilor şi aproduselor de întreţinere, cosmetice şi de parfumerie8268 Fabricarea suporţilor magnetici şi optici destinaţiînregistrărilor9 303 Fabricarea de aeronave şi nave spaţiale 10 254 Fabricarea armamentului şi muniţiei Clasamentanul 2011Denumire CAEN Rev. 2 detaliere 2 cifreModificare faţă depoziţia din anul 2008121 Fabricarea produselor farmaceutice de bază şi apreparatelor farmaceutice=226 Fabricarea calculatoarelor şi a produselorelectronice şi optice=3 30 Fabricarea altor mijloace de transport 4 28 Fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a. 5 20 Fabricarea substanţelor şi a produselor chimice =629 Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, aremorcilor şi semiremorcilor=7 27 Fabricarea echipamentelor electrice =Sursa: Prelucrări proprii ale autorilor.

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareSituaţia prezentată are o eterogenitate destul de pronunţată la nivelulramurilor care compun industriile inovative, majoritatea înregistrând în perioada2008-2011 o îmbunătăţire a unui tip de eficienţă, dar contabilizând deteriorări înutilizarea altor feluri de resurse.În vederea identificării domeniilor cu cele mai bune rezultate dinperspectiva eficienţei utilizării resurselor, am construit un index care ia în calculevoluţia cifrei de afaceri şi a valorii adăugate brute în funcţie de cheltuielile cudiverse resurse (detalii metodologice privind construcţia indexului sunt prezentateîn Caseta 3.4). Conform rezultatelor acestui index, ramurile din cadrul industriilorinovative cu cel mai redus consum de materii prime, energie şi apă pe unitatea deefect (valoare adăugată sau cifra de afaceri) sunt cele care acţionează înurmătoarele domenii (clasamentul primelor zece industrii la nivel de detaliere de 3cifre CAEN Rev. 2 este prezentat în tabelul nr. 3.6):(i) Fabricarea de echipamente de măsură, verificare, control şi navigaţie;producţia de ceasuri (CAEN 265);(ii) Fabricarea de echipamente pentru radiologie, electrodiagnostic şielectroterapie (CAEN 266);(iii) Fabricarea de dispozitive, aparate şi instrumente medicale şistomatologice (CAEN 325).În situaţia ultimelor două cazuri evidenţiate, se manifestă şi o reducere aeficienţei în consumul de materii prime, energie şi apă pe unitatea de valoareadăugată, comparativ cu anul 2008.Caseta 3.4. Index eficienţă în utilizarea resurselorPentru a identifica ramurile cu consumuri reduse de energie şi materii prime, dar cuvaloare adăugată mare, s-a conceput un index ponderat format din următorii factori:• Ponderea cifrei de afaceri în cheltuielile cu materiile prime; relaţia este una directă (cucât indicatorul are o valoare mai mare, cu atât respectiva industrie are un consum mairedus de materii prime pe unitatea vândută);• Ponderea cifrei de afaceri în cheltuielile cu energia şi apa; relaţia este una directă (cucât indicatorul are o valoare mai mare, cu atât respectiva industrie are un consum mairedus de energie şi apă pe unitatea vândută);• Ponderea valorii adăugate brute în cheltuielile cu materiile prime, energia şi apa;relaţia este una directă (cu cât indicatorul are o valoare mai mare, cu atât respectivaindustrie are un consum mai redus de materii prime, energie şi apă pe unitatea devaloare adăugată creată).Indexul a fost determinat într-un mod analog indexului privind identificarea ramurilorindustriale cu cel mai mare potenţial de creştere.117

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareCele mai eficiente firme din industriile inovative în folosirea resurselormateriale şi energetice (respectiv cele implicate în fabricarea echipamentelor demăsură, verificare, control şi navigaţie şi producţie de ceasuri) şi-au îmbunătăţitpoziţia în ultimii ani în clasamentul firmelor având o asemenea eficienţă. Canalelede îmbunătăţire au fost multiple: cifra de afaceri a crescut mai repede decâtcheltuielile cu materiile prime şi materialele (raportul majorându-se de la 3,4 îndecembrie 2008 la 3,99 în decembrie 2011), aceeaşi evoluţie s-a înregistrat şi încazul cheltuielilor cu energia şi apa, comparativ cu cifra de afaceri (raportulcrescând de la 85,3 la 121,5 în acelaşi interval), iar ponderea cheltuielilor cumateriile prime, materialele, energia şi apa în valoarea adăugată creată s-a redusde la (72,5% în decembrie 2008 la 64,6% în decembrie 2011).Din perspectiva dinamicii în timp, principalele industrii inovative care auînregistrat în perioada 2008-2011 o deteriorare atât în eficienţa utilizării resurselorde energie şi apă la cifra de afaceri generată, cât şi în eficienţa folosirii materiilorprime şi a materialelor pe unitatea de cifră de afaceri sunt următoarele:(i) fabricarea produselor electronice de larg consum; (ii) fabricarea de echipamentepentru radiologie, electrodiagnostic şi electroterapie; (iii) fabricarea dedispozitive, aparate şi instrumente medicale şi stomatologice; (iv) fabricareavopselelor, lacurilor, cernelii tipografice şi masticurilor; şi (v) fabricarea deechipamente casnice.Analiza celor mai eficiente ramuri din industriile inovative folosindnivelul de detaliere de 2 cifre CAEN Rev. 2 susține concluziile prezentate maisus. Podiumul acestor ramuri (la momentul decembrie 2011) este:• Fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice;• Fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice;• Fabricarea altor mijloace de transport.3.3. Industriile ecologiceTermenul de „industrii ecologice” nu are o arie de acoperire unanimacceptată. Studii diferite elaborate de Comisia Europeană, OCDE, institute decercetare etc. includ în cadrul industriilor ecologice diverse ramuri şi subramuriindustriale care fie au legătură directă cu această activitate (ex.: colectarea şiepurarea apelor uzate, a deşeurilor, recuperarea materialelor etc.), fie legătura esteindirectă, prin intermediul lanţurilor de ofertă din care fac parte domeniileimplicate direct în activități ecologice (ex.: industria chimică, ingineria mecanică,echipamente electronice etc.).118

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareTabelul nr. 3.7. Componenţa industriilor ecologice (nivel de detaliere 3 cifre CAEN Rev2)Cod CAENDenumire industrie ecologică370 Colectarea şi epurarea apelor uzate381 Colectarea deşeurilor382 Tratarea şi eliminarea deşeurilor383 Recuperare materialelor390 Activităţi şi servicii de decontaminarePentru scopurile studiului de faţă, ne-am propus să ne axăm pecomponentele fundamentale care alcătuiesc industriile ecologice, în scopulsurprinderii dimensiunilor acestei pieţe, a potenţialului său de dezvoltare, apunctelor forte şi a acelora mai puţin puternice. Prezentăm în tabelul nr. 3.7grupele CAEN Rev. 2 (nivel de detaliere de 3 cifre) pe care le-am considerat înanalizarea industriilor ecologice (metodologia de clasificare este similară cu cea aEurostat).3.3.1. Dimensiunea şi structura industriilor ecologicedin România. Evoluţii şi perspectiveDimensiunea industriilor ecologice comparativ cu ansamblul industrieieste redusă, iar ritmurile de creştere înregistrate în perioada 2008-2011 nu susţin oschimbare favorabilă semnificativă a rolului acestor industrii pe termen mediu 51 .Ponderea cifrei de afaceri, respectiv a valorii adăugate brute generate deindustriile ecologice în totalul industriei este de 4,8%, respectiv 3,7%, în timp cenumărul salariaţilor angajaţi în industriile ecologice reprezintă 3,9% din totalulpersonalului din industrie (în decembrie 2011). Industriile ecologice au manifestatun caracter pro-ciclic mai pronunţat decât industriile inovative, ceea ce le expuneriscului de a-şi menţine rolul modest în cazul în care creşterea economică petermen mediu şi lung din România nu devine consistentă şi sustenabilă.Cele mai importante ramuri ale industriilor ecologice sunt cele privindrecuperarea materialelor (după criteriul cifrei de afaceri, figura nr. 3.12) şicolectarea deşeurilor (după criteriul numărului de salariaţi, figura nr. 3.13) 52 .Evoluţiile la nivelul activităţii industriilor ecologice sunt mixte: în unelecazuri s-au consemnat creşteri semnificative (de exemplu, firmele implicate întratarea şi eliminarea deşeurilor au înregistrat majorări ale cifrei de afaceri cu51 Clasamentul industriilor ecologice după activele totale este prezentat în Anexa nr. 3.3.1.52 Clasamentul industriilor ecologice după numărul de salariați, respectiv valoarea adăugatăprodusă este prezentat în Anexa nr. 3.3.2, respectiv Anexa nr. 3.3.3.119

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesarecirca 125% în intervalul 2008-2011), în timp ce în alte cazuri s-au identificatdiminuări importante (de exemplu, firmele care oferă activităţi şi servicii dedecontaminare au înregistrat o scădere a cifrei de afaceri cu aproape 20%, înacelaşi interval). Evoluţiile divergente menţionate indică faptul că eventualepolitici de stimulare a industriilor ecologice trebuie să ţină seama de acesteparticularităţi ale cererii şi ofertei, soluţiile nediscriminatorii putând conduce larezultate sub aşteptări.Figura nr. 3.12. Evoluţia cifrei de afaceria ramurilor care compunindustriile ecologice (mld. lei)Figura nr. 3.13. Evoluţia numărului desalariaţi din ramurile carecompun industriile ecologiceSursa: Prelucrări ale autorilor pe baza datelorMFP.Sursa: Prelucrări ale autorilor pe baza datelorMFP.Industria ecologică în care întâlnim cel mai mare potenţial de creştereeconomică (deşi în scădere) este cea privind recuperarea materialelor (la nivel dedetaliere 3 cifre CAEN Rev. 2), tabelul nr. 3.8. Firmele din această ramură au unrol important în valoarea adăugată brută produsă în industriile ecologice;înregistrează o productivitate a muncii şi o rentabilitate a capitalurilor ridicate(detalii în secţiunea 3.3.2), iar gradul redus de îndatorare permite accesarea de noifinanţări în vederea expansiunii în continuare a activităţii desfăşurate. Firmelecare prestează activităţi şi servicii de decontaminare contabilizează cea mai mareascensiune în clasamentul potenţialului de creştere economică, pentru că, în ciudadiminuării volumului cifrei de afaceri, rentabilitatea şi productivitatea rămânconsiderabile, iar efectul de pârghie se menţine redus. Din analiza consolidată lanivel de detaliere de 2 cifre CAEN Rev. 2 se poate concluziona că ramurile dinindustriile ecologice cu cel mai ridicat potențial de creștere economică (decembrie2011) sunt:120

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesare• Colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor; activităţi de recuperare amaterialelor reciclabile (CAEN Rev. 2 este 38);• Activităţi şi servicii de decontaminare (CAEN Rev. 2 este 39);• Colectarea şi epurarea apelor uzate (CAEN Rev. 2 este 37).Tabelul nr. 3.8. Clasamentul industriilor ecologice cu potenţial ridicat de creştere economicăClasamentModificare faţă deDenumire CAEN Rev. 2, detaliere 3 cifreanul 2011poziţia din anul 20081 383 Recuperare materialelor 2 382 Tratarea şi eliminarea deşeurilor 3 390 Activităţi şi servicii de decontaminare 4 381 Colectarea deşeurilor 5 370 Colectarea şi epurarea apelor uzate Clasamentanul 2011Denumire CAEN Rev. 2, detaliere 2 cifreModificare faţă depoziţia din anul 2008138 Colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor;activităţi de recuperare a materialelor reciclabile=2 39 Activităţi şi servicii de decontaminare 3 37 Colectarea şi epurarea apelor uzate Potenţialul de creştere economică este strâns legat de existenţa posibilităţilorde finanţare a activităţii. Firmele implicate în recuperarea materialelorocupă poziţia fruntaşă în clasamentul oportunităţilor de finanţare (folosinddetalierea la nivel de 3 cifre CAEN Rev. 2, tabelul nr. 3.9 53 ), în special datorităunei rentabilităţi a capitalurilor semnificativ peste media din industrie şi a unuigrad foarte bun de utilizare a activelor imobilizate pentru generarea cifrei deafaceri. La polul opus se află firmele care colectează şi epurează apele uzate,datorită creşterii gradului de îndatorare şi majorării activelor imobilizate într-unritm semnificativ mai mare decât cifra de afaceri (posibil datorită derulării unorproiecte ambiţioase de investiţii, care ar solicita o monitorizare pentruidentificarea măsurii în care reuşesc să livreze randamentul aşteptat).53 Analiza la nivelul de detaliere de 2 cifre CAEN Rev. 2 indică următoarele ramuri având cele maimari oportunități de finanțare: „Activităţi şi servicii de decontaminare”; „Colectarea, tratarea şieliminarea deşeurilor; activităţi de recuperare a materialelor reciclabile”; „Colectarea şi epurareaapelor uzate”.121

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareTabelul nr. 3.9. Clasamentul industriilor ecologice în care se manifestă oportunităţi de finanţareClasamentModificare faţă deDenumire CAEN Rev. 2 ramură industrialăanul 2011poziţia din anul 20081 383 Recuperare materialelor 2 381 Colectarea deşeurilor 3 390 Activităţi şi servicii de decontaminare 4 382 Tratarea şi eliminarea deşeurilor 5 370 Colectarea şi epurarea apelor uzate ClasamentModificare faţă deDenumire CAEN Rev. 2, detaliere 2 cifreanul 2011poziţia din anul 20081 39 Activităţi şi servicii de decontaminare 238 Colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor;activităţi de recuperare a materialelor reciclabile3 37 Colectarea şi epurarea apelor uzate Ca o observaţie generală, atât oportunităţile de creştere economică, precumşi cele de finanţare aferente industriilor ecologice sunt semnificativ mai micicomparativ cu cele pentru industriile inovative. Situaţia este inversă în cazulanalizării eficienţei în utilizarea resurselor. Firmele implicate în activităţi şiservicii de decontaminare, în colectarea deşeurilor şi în colectarea şi epurareaapelor uzate ocupă poziţiile fruntaşe în cadrul industriilor inovative şi ecologice(tabelul nr. 3.10), poziţii care în cele mai multe cazuri şi le-au consolidat în ultimiiani. Evoluţia se datorează continuării reducerii consumului de materii prime şi acelui de energie şi apă pe unitatea vândută, pe fondul majorării valorii adăugatebrute produse cu acelaşi consum de resurse de materii prime, energie şi apă.Oportunităţile de creştere şi de finanţare mai reduse ale industriilorecologice comparativ cu cele inovative pot fi stimulate prin politici adecvate,pentru că iniţiativa privată există şi este destul de susţinută în ultimii ani. Astfel,domeniul industriilor ecologice este unul dinamic, caracterizat printr-o natalitatebună, peste medie. În perioada 2008-2011 au fost înfiinţate 1.965 de firme înaceste industrii, respectiv 65,5% din numărul total de companii care existau lamomentul decembrie 2011 în piaţă. Mai mult, riscul falimentului este mai redus,raportul dintre firmele nou create în industriile ecologice şi cele intrate îninsolvenţă din aceste industrii în perioada 2008-2011 este de 4,85 (în timp cemedia din industrie este 2,34, iar media din industriile inovative este 3,08 pentruacelaşi interval).122

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareTabelul nr. 3.10. Clasamentul industriilor ecologice cu eficienţă ridicată în utilizarea resurselorClasamentanul 2011Denumire CAEN Rev. 2 ramură industrială Modificare faţă depoziţia din anul 20081 390 Activităţi şi servicii de decontaminare 2 381 Colectarea deşeurilor 3 370 Colectarea şi epurarea apelor uzate 4 382 Tratarea şi eliminarea deşeurilor 5 383 Recuperarea materialelor Clasamentanul 2011Denumire CAEN Rev. 2, detaliere 2 cifre Modificare faţă depoziţia din anul 20081 39 Activităţi şi servicii de decontaminare 2 37 Colectarea şi epurarea apelor uzate 3 38 Colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor;activităţi de recuperare a materialelor reciclabile=Cele mai multe firme nou înfiinţate şi-au propus activităţi de recuperare amaterialelor (894 de entităţi apărute în perioada 2008-2011, ridicând numărulfirmelor din acest domeniu la 1670, respectiv 55% din totalul companiilorprezente în industriile ecologice, figura nr. 3.14). De altfel, ramura menţionatăconduce în clasamentul oportunităţilor de finanţare şi de creştere aferenteindustriilor ecologice (tabelele nr. 3.8 şi 3.9), existând perspective ca şi pe viitorsituaţia descrisă să se menţină.O vulnerabilitate a ratei bune a natalităţii din industriile ecologice se referăla faptul că firmele nou înfiinţate sunt într-o proporţie mai mare de tipulmicroîntreprinderilor (aproape 80% din numărul total de companii create 54 înintervalul 2008-2011). Aceste entităţi nu au o capacitate foarte bună de a se angajaîn proiecte de anvergură, de a face faţă în mod adecvat unor eventuale şocurieconomice şi financiare, de a susţine cheltuieli importante cu cercetarea,dezvoltarea şi inovarea. De altfel, industriile ecologice nu se află în clasamentulprimelor zece ramuri din domeniile inovative şi ecologice după cheltuielile cuactivitatea de cercetare, dezvoltare (Anexa nr. 3.2.1), iar în clasamentulcheltuielilor cu inovarea se regăsesc doar domeniile legate de: (i) tratarea şieliminarea deşeurilor şi (ii) colectarea şi epurarea apelor uzate (Anexa nr. 3.2.2).În aceste condiţii, eventuale politici care să promoveze industriile ecologice potavea două alternative: (i) să aibă un rol preponderent social, în direcţia sprijiniriimicroîntreprinderilor de depăşire a dificultăţilor menţionate. Această soluţie areavantajul că se adresează unui număr mare de firme, dar principalul dezavantaj54 Spre comparaţie, firmele de tipul microîntreprinderilor din industriile inovative nou înfiinţate înperioada 2008-2011 reprezintă 73% din totalul firmelor apărute în aceste industrii.123

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareeste că disipează un eventual sprijin financiar către numeroase entităţi, cu posibileefecte mai reduse, în vederea demarării unor proiecte mai ample; (ii) să aibă un rolpredominant bazat pe criterii economice de eficienţă, susţinând în special entităţilecu productivitate peste medie şi cu capacitate de a se angaja în planuri deanvergură. În măsura în care în special firmele mijlocii şi mari sunt mai binepoziţionate pentru a face faţă acestor provocări (inclusiv prin prisma economiilorde scală pe care le pot genera), rezultă că un eventual sprijin din parteaautorităţilor s-ar canaliza cu precădere către domeniile: colectarea deşeurilor,recuperarea materialelor și activităţi şi servicii de decontaminare.Acţionarii firmelor din industriile ecologice şi-au susţinut financiarcompaniile, asigurându-le resursele interne necesare dezvoltării. Capitalurileproprii au crescut cu 30% în intervalul 2008-2011 (spre comparaţie, la nivelulîntregii industrii, capitalurile firmelor s-au majorat cu 4%, acelaşi interval). Celemai mari creşteri s-au înregistrat în domeniul tratării şi eliminării deşeurilor (cu95% în perioada 2008-2011), la polul opus fiind firmele care prestează activităţi şiservicii de decontaminare (unde nu a avut loc nicio creştere a capitalizării înintervalul menţionat), (figura nr. 3.15). În consecinţă, determinarea acţionarilordin industriile ecologice de a-şi susţine firmele cu fondurile necesare dezvoltăriieste un alt argument în favoarea implicării mai ample şi a altor creditoriinstituţionalizaţi (de exemplu, instituţiile de credit sau autoritățileguvernamentale) în finanţarea acestor industrii. Suportul acționarilor diminueazăasimetria de informaţii între diversele categorii de creditori (acționari și creditoridin exteriorul firmei).Figura nr. 3.14. Evoluţia numărului firmelordin cadrul ramurilor carecompun industriile ecologiceFigura nr. 3.15. Evoluţia capitalurilor propriiale ramurilor care compunindustriile ecologice (mld lei)Sursa: Prelucrări ale autorilor pe baza datelorMFP.Sursa: Prelucrări ale autorilor pe baza datelorMFP.124

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareAlături de resursele financiare, cele umane au un rol esenţial îndezvoltarea activităţii ecologice. Urmând aceeaşi logică folosită în secţiuneaprivind industriile inovative, rezultă că gradul de calificare solicitat de industriileecologice este unul mediu spre scăzut, astfel că, în condițiile materializăriioportunităților de dezvoltare a acestor activități, nu ar fi presiuni foarte mari dindirecţia identificării forţei de muncă necesare. Salariul mediu în industriileecologice este mai mic cu peste 20% faţă de media din total industrie, iar diferenţaa crescut în anul 2011 faţă de anul 2010. Ramurile cu cel mai mare salariu mediudin industriile ecologice sunt cele care privesc (i) colectarea şi epurarea apeloruzate şi (ii) tratarea şi eliminarea deşeurilor. Ponderea salariaţilor angajaţi înramurile menţionate este redusă în totalul industriilor ecologice (circa 7% îndecembrie 2011), astfel că eventuale presiuni în direcţia identificării de personalcu calificare mai înaltă ar trebui să se manifeste cu o intensitate moderată în cazulîn care ar exista un deficit de ofertă adecvată.3.3.2. Performanţa microeconomică a firmelor din industriileecologiceCa imagine de ansamblu, performanţa economică şi financiară a firmelordin industriile ecologice este superioară atât mediei pe total industrie, cât şivalorilor aferente industriilor inovative. O asemenea evoluție susține ideeaexistenței unui potențial important de creștere al industriei ecologice, cuoportunități de investiții (și implicit de finanțare a acestora). Având în vedereevoluția relativ modestă a ritmului de creștere în această industrie, comparativ cuașteptările fundamentate de potențial, rezultă că politicile publice pot fi utile îndirecția manifestării mai ample și rapide a respectivului potențial.Analiza performanței economice și financiare a fost realizată prin prisma apatru indicatori: (i) rentabilitatea capitalurilor; (ii) productivitatea muncii;(iii) eficiența utilizării activelor imobilizate în obținerea unei unități de cifră deafaceri și (iv) gradul de îndatorare (calculat ca efectul de pârghie, respectiv caraport între datorii și capitaluri).Rentabilitatea capitalurilor din industriile ecologice s-a situat continuu lavalori pozitive şi semnificativ peste cele ale mediei din ansamblul industriei,indiferent de creşterea economică înregistrată de România în ultimii ani. În anul2011, rentabilitatea medie a capitalurilor a fost de 19,8% în industriile ecologice,în timp ce valoarea care a caracterizat ansamblul industriei a fost de 9,3%.Clasamentul industriilor ecologice după rentabilitatea capitalurilor este prezentatîn Anexa nr. 3.3.6.Evoluţiile favorabile menţionate nu au fost uniforme în cadrul ramurilorcare compun industriile ecologice. Activitatea cea mai performantă a fost125

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesarecontabilizată de firmele care efectuează activităţi şi servicii de decontaminare(figura nr. 3.16). Rentabilitatea capitalurilor în acest caz s-a situat peste 50% înanul 2011. În cealaltă extremă se află firmele implicate în tratarea și eliminareadeșeurilor, dar care au reușit să mențină o rentabilitate peste 10% în toată perioada2008-2011, respectiv peste valoarea medie înregistrată de ansamblul industriei.La rândul său, productivitatea muncii din industriile ecologice s-amenținut de regulă peste 20% mai mare decât media din total industrie în perioada2008-2011. Cea mai mare eficiență a fost raportată de firmele prezente îndomeniul recuperării materialelor, semnificativ peste valorile contabilizate încelelalte ramuri ale industriilor ecologice (figura nr. 3.17). O asemenea productivitatenu a fost însă rezultatul unor eforturi inovative sau investiționale deosebite,ci al utilizării unei forțe ieftine de muncă (așa cum am precizat în secțiuneaanterioară, companiile implicate în recuperarea materialelor înregistrează cel maiscăzut cost mediu cu salariații). Clasamentul industriilor ecologice după productivitateamuncii este prezentat în Anexa nr. 3.3.4.Figura nr. 3.16. Dinamica rentabilităţiicapitalurilor aferentăramurilor care compunindustriile ecologiceFigura nr. 3.17. Evoluţia productivităţii muncii*din cadrul ramurilor carecompun industriile ecologice(lei)Sursa: Prelucrări ale autorilor pe baza datelorMFP.* Se determină ca raport între cifra de afaceri şinumărul de salariaţi.Sursa: Prelucrări ale autorilor pe baza datelorMFP.Aceleași firme se caracterizează și printr-o utilizare eficientă a activelorimobilizate în generarea de cifră de afaceri (figura nr. 3.18), dar explicațiaprincipală este caracterul extensiv de utilizare a forței de muncă în detrimentul126

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesarefolosirii de capital. O asemenea situație se poate transforma într-o vulnerabilitateîn condițiile în care s-ar manifesta o presiune în direcția majorării salariilor mici,concomitent cu o rămânere în urmă a procesul investițional care să eficientizezeefortul uman.Figura nr. 3.18. Evoluţia eficienţei activelorimobilizate* aferentăramurilor care compunindustriile ecologiceFigura nr. 3.19. Evoluţia gradului deîndatorare al ramurilor carecompun industriile ecologice(efect de pârghie)* Cifra de afaceri pe unitatea de activimobilizat.Sursa: Prelucrări ale autorilor pe baza datelorMFP.Sursa: Prelucrări ale autorilor pe baza datelorMFP.Evoluția în general ascendentă la nivelul ramurilor industriei ecologice cuprivire la eficiența utilizării activelor imobilizate poate conduce la concluzia căperspectivele pe termen mediu nu sunt afectate, promovând ideea majorăriiinvestițiilor în asemenea active imobilizate.În consecință, oportunitățile de finanțare a acestor proiecte de investiții semențin, susținute și de un grad de îndatorare al firmelor din industriile ecologicecare nu solicită o atenție deosebită. Media efectului de pârghie la nivelul acesteiindustrii s-a menținut în jurul valorii de 2 (respectiv în jurul valorii praguluiconsiderat în literatura de specialitate ca fiind acceptabil pentru funcționarea fărădificultăți a activității unei firme). Evoluțiile la nivelul ramurilor care formeazăindustriile ecologice nu se abat semnificativ de la valoarea medie (figura nr. 3.19),cu excepția firmelor implicate în colectarea și epurarea apelor uzate. Clasamentulindustriilor ecologice după gradul de îndatorare este prezentat în Anexa nr. 3.3.5.127

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesare4. TENDINȚE PE TERMEN LUNG ÎN EVOLUȚIAPRINCIPALELOR SECTOARE INDUSTRIALEROMÂNEȘTI4.1. Prognoza detaliată a tendinţelor pe termen mediuale principalelor sectoare industrialeLiteratura în domeniul prognozei macroeconomice, cu încorporareaelementelor de structură, identifică următoarele metode econometrice: (i) analizade tip pool/panel simplu sau cu includerea de efecte fixe sau aleatorii, atât pentrucomponenta spaţială, cât şi pentru cea temporală şi (ii) analiza de tip panel vectorautoregresiv.Lucrările de prognoză pe bază de estimare de tip panel sunt dezvoltaterelativ recent, o contribuţie importantă având-o Baltagi (2006) şi LeSage şi Pace(2009). Abordările de tip vector autoregresiv (VAR) şi, în special, cea cuincluderea estimării de tip bayesiană sunt conform literaturii empirice existente,metode care generează performanţe bune de prognoză (Canova şi Ciccarelli2003). Binder, Hsiao şi Pesaran (2005) evaluează performanţa estimării de tippanel VAR în condiţiile unui volum redus al dimensiunii temporale şi arată căestimarea de tip quasi-maximim likelihood (QML) tinde să genereze rezultatesemnificativ mai bune decât generalized method of moments (GMM), dacă seriilesunt integrate (au unit root).Pentru nevoile studiului de faţă am folosit doar analiza de tip panel (cudiferite forme – cu efecte constante sau variabile, atât pentru componenta spaţială,cât şi pentru cea temporală), din cauza, în principal, a numărului redus al datelor şicalităţii acestora (rupturi structurale prin trecerea de la CAEN Rev. 1 la CAENRev. 2, lipsă date pentru unele sub-serii etc.). De asemenea, metoda utilizată implicăun număr minim de informaţii pentru fiecare din seriile prognozate (analizăunivariată). Analiza se poate aprofunda printr-un studiu distinct prin: (i) includerea deanalize multivariate (de exemplu, analiza valorii adăugate brute în funcţie deinvestiţii, export); (ii) încorporarea ratei creşterii economice pentru a suplini lipsainformaţiilor privind evoluţia curentă a activităţii economice şi (iii) utilizarea uneimetode de estimare care să permită includerea efectelor neliniare.Modelul econometric constă într-o analiză de tip panel, descrisă de relaţia:yit' X ,(1)ititunde: i reprezintă indicatorul dimensiunii spaţiale (în acest caz, ramurile industrialela nivel de detaliere de 2 cifre CAEN Rev. 2), iar t indicatorul dimensiuniitemporale (anii).128

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesarePentru estimarea regresiei de tip panel trebuie definite ipotezele privindtermenul rezidual u. În funcţie de acestea, putem defini mai multe tipuri deestimări panel: ,(2)itiu itunde: μ reprezintă efectul specific fiecărei componente spaţiale (în cazul nostrufiecărei ramuri economice), iar u este distribuit identic şi independent, avândmedie zero şi volatilitate constantă.Diferenţa dintre estimarea cu efecte constante şi cea cu efecte variabile constăîn modul de definire a termenului μ. În cazul estimărilor panel cu efect constant,termenul μ este constant pentru fiecare componentă a dimensiunii spaţiale (pentrufiecare ramură industrială). În cazul estimării panel cu efect variabil, termenul μ este ovariabilă distribuită independent şi identic cu media 0 şi varianţa constantă.Estimarea de tip panel s-a făcut prin utilizarea metodei Generalized LeastSquare (GLS). O altă metodă des utilizată este Generalized Method of Moments(GMM). Aplicarea acestei metode în cazul de faţă este limitată de numărul redusde observaţii temporale (variind între 8 şi 10), ceea ce reduce calitatea estimării detip GMM dacă sunt utilizate instrumente de tipul variabilelor dependente cu lag.A fost utilizată baza de date furnizată de Institutul Naţional de Statistică,ce conţine informaţii privind grupele CAEN din industrie la nivel de detaliere de 2cifre, pentru orizontul 2000-2010. Pentru fiecare grupă industrială sunt furnizateurmătoarele 14 informaţii:1. Număr întreprinderi;2. Număr mediu de salariaţi;3. Număr mediu de persoane;4. Cheltuieli cu personalul;5. Cheltuieli cu salarii;6. Cifra de afaceri totală;7. Producţia exerciţiului;8. Valoarea adăugată brută;9. Excedentul brut de exploatare;10. Rezultatul brut al exerciţiului;11. Exporturi directe;12. Investiţii nete realizate;13. Investiţii brute;14. Capital social.129

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareUtilizarea bazei de date a presupus gestionarea următoarelor douăprovocări importante:a) Există o ruptură structurală în seria statistică din cauza trecerii de laCAEN Rev. 1 la CAEN Rev. 2. Din moment ce realizarea unei prognoze detaliatepe termen mediu şi lung presupune utilizarea unei serii de date cu o lungimetemporală cât mai mare, s-a procedat la armonizarea celor două serii (de exemplu,CAEN Rev. 1 cu CAEN Rev. 2) folosind metodologia propusă de experţii GEAStrategy & Consulting SA, după cum urmează 55 :CAEN CAENRev. 1 Rev. 2Denumire CAEN15 (10, 11) Industria alimentară şi fabricarea băuturilor16 12 Fabricarea produselor din tutun17 13 Fabricarea produselor textile18 14 Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte19 15Tăbăcirea şi finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj şimarochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şivopsirea blănurilor20 16Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută, cuexcepţia mobilei; fabricarea articolelor din paie şi din alte materialevegetale împletite21 17 Fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie22 18 Tipărire şi reproducerea pe suporţi a înregistrărilor23 19Fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute dinprelucrarea ţiţeiului24 (20, 21)Fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, a produselorfarmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice25 22 Industria de prelucrare a cauciucului şi a maselor plastice26 23 Industria altor produse din minerale nemetalice27 24 Industria metalurgică28 25 Industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal29 28 Fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice(30, 32, 33) 26 Fabricarea echipamentelor electrice31 27 Fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a.34 29Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şisemiremorcilor35 30 Fabricarea altor mijloace de transport36 31, 32, 33Fabricarea de mobilă, alte activităţi industriale n.c.a., repararea,întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor55 Pentru industriile ecologice nu s-a reuşit o armonizare asemănătoare mulţumitoare, astfel că nuau fost incluse în analiza econometrică, dar au fost încorporate în proiecţia pe termen lung pe bazaabordărilor calitative și prin asimilarea indicelui de creștere cu al ramurilor economice cu potențialde creștere asemănător (detalii în subcapitolele 3.2 și 3.3).130

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareb) În unele cazuri, datele statistice disponibile pe cele 14 categoriimenţionate nu sunt furnizate pentru numeroşi ani, ceea ce face imposibilăextragerea vreunei informaţii pertinente privind prognoza pe termen mediu. S-aales neincluderea în estimarea econometrică a respectivelor informaţii, peconsiderentul că rămân în continuare suficienţi indicatori esenţiali pentru care sepot rula exerciţiile de prognoză (ex.: cifra de afaceri, producţia exerciţiului,investiţiile brute şi nete etc.).Pentru datele astfel selectate şi prelucrate au fost efectuate următoarele treitipuri de teste:A) Teste de specificare a modeluluiPentru a stabili tipul efectelor spaţiale (constante sau variabile) am utilizattestul Hausman (Wooldridge, 2002):(3)unde H este distribuit χ 2 . Vectorii δ FE şi δ RE reprezintă vectorii estimatorilorefectelor constante, respectiv variabile, în timp ce Avar(δ) reprezintă estimatorulrobust al varianţei efectelor constante sau variabile.Dacă ipoteza nulă este adevărată, atunci coeficienţii estimaţi suntconsistenţi în ambele forme ale modelului, dar doar cei din forma cu efectevariabile sunt eficienţi, ceea ce implică acceptarea modelului cu efecte variabile.Dacă ipoteza nulă este respinsă, atunci modelul acceptat este cel cu efecteconstante (coeficienţii nu sunt consistenţi în cazul modelului cu efecte variabile).B) Teste pentru determinarea corectitudinii modeluluiPentru ca estimările prin metoda celor mai mici pătrate utilizate (GLS) săproducă rezultate corecte, trebuie verificată îndeplinirea ipotezelor de bază alemodelului, cea mai importantă fiind aceea că erorile nu trebuie să fie corelateserial. În acest sens, am utilizat testul de autocorelaţie serială dezvoltat deWooldridge (2002):Corr u u) 1/(T 1),(4)( i, t i,s unde: ü reprezintă termenul rezidual din combinarea ecuaţiilor (1) şi (2) dupăscăderea estimatorilor medie pe dimensiunea timp. Pentru T →∞, corelaţiaerorilor trebuie să fie zero. Acest lucru nu este valabil pentru estimări pe seturi dedate cu dimensiune temporală scurtă.131

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareC) Teste pentru calitatea proiecţieiPentru calitatea de proiecţie, cele mai utilizate teste sunt:• RMSE (Root Mean Square Error) şi MAE (Mean Absolute Error).RMSE este calculat ca radical din media pătratelor erorilor deprognoză, în timp ce MAE este media simplă a erorilor de prognoză;• Indicatorul RMSE, care poate fi descompus în trei indicatori: bias,varianţă şi covarianţă, calculaţi ca valori procentuale în total RMSE. Ovaloare cât mai mică pentru primele două componente, şi,corespunzător o valoare ridicată pentru cea de-a treia, indică o calitatemai bună a proiecţiei (Pindyck și Rubinfeld, 1998);• Theil Inequality Coefficient, care variază între 0 şi 1, cu o valoare spre0 indicând o calitate mai ridicată a proiecţiei.Analiza prezintă un exerciţiu de prognoză pe baza unui model liniarautoregresiv (detalii ale rezultatelor econometrice sunt prezentate în Anexanr. 4.1) şi poate constitui un punct de plecare pentru o analiză mai aprofundată deprognoză. Analiza de faţă prezintă o serie de limitări care trebuie avute în vedereîn interpretarea rezultatelor curente:• modelul nu include elemente neliniare specifice activităţii economice;• setul de date nu include informaţii recente (nu sunt disponibile datepentru anul 2011, iar pentru un număr important de sectoare şiindicatori nu există informaţii pentru perioada 2008-2010);• setul de date include doar o selecţie a companiilor din sectoarele deactivitate analizate (numărul total de companii variază între 43.000 şi61.400). Pentru o interpretare mai bună a rezultatelor trebuie avute învedere criteriile care au stat la baza selecţiei acestor companii şi modulîn care acestea au determinat modificarea selecţiei de la un an la altul;• analiza trebuie să aibă în vedere şi factori exogeni conjuncturali cuimpact asupra indicatorilor analizaţi (de ex. implementarea de politicide restructurare a sectorului minier, dacă în eşantion sunt incluse şicompanii de stat). Aceşti factori, dacă nu sunt surprinşi de indicatoriiincluşi în estimare, se reflectă în erorile sectorului de activitate afectat.Aşa cum se observă din Anexa nr. 4.1, am obţinut unele concluziieconometrice privind prognoza pe termen mediu în cazul a 11 (din cei 14)indicatori conţinuţi în baza de date folosită, respectiv pentru: cifra de afaceritotală, cheltuieli cu salarii, producţia exerciţiului, valoarea adăugată brută,excedentul brut de exploatare, rezultatul brut al exerciţiului, exporturi directe,investiţii nete realizate, investiţii brute şi capital social. Din cei 11 indicatori, doarîn cazul a cinci dintre ei (respectiv cifra de afaceri totală, investiţii nete realizate,investiţii brute, producţia exerciţiului şi cheltuieli cu salarii) se pot trage concluzii132

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesaremai robuste, având în vedere însă limitările menţionate anterior. În realizareaprognozelor (ca de altfel și pentru proiecțiile realizate în cadrul secțiuniiurmătoare) s-a lucrat cu prețurile curente anului 2010. Prezentăm detalii în Anexanr. 4.2 cu privire la prognoza volumului principalilor indicatori carecaracterizează ramurile industriale, la orizontul anului 2015, precum şi evoluţiaprognozată a principalilor indicatori care caracterizează ramurile industrialepentru perioada 2010-2015 56 .Conform rezultatelor econometrice, primele cinci ramuri industriale dupăritmul prognozat de creştere al cifrei de afaceri în perioada 2010-2015 sunt:• fabricarea produselor din tutun;• fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a.;• tăbăcirea şi finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie,harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor;• fabricarea produselor textile;• fabricarea echipamentelor electrice.În ceea ce priveşte cele mai dinamice ramuri din perspectiva investiţiilorbrute realizate, clasamentul ritmurilor prognozate de creştere pentru intervalul2010-2015 este (primele cinci ramuri):• fabricarea produselor din tutun;• fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor;• tăbăcirea şi finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie,harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor;• fabricarea echipamentelor electrice;• activităţi şi servicii de decontaminare.Clasamentul celor mai dinamice ramuri industriale în intervalul 2010-2015după criteriul producția exercițiului s-au dovedit următoarele:• fabricarea echipamentelor electrice;• activităţi şi servicii de decontaminare;• tăbăcirea şi finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie,harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor;• fabricarea produselor din tutun;• industria alimentară şi fabricarea băuturilor.56 Din lipsa datelor statistice într-o istorie corespunzătoare, nu s-a putut realiza prognoza pentrucele trei ramuri ale industriilor ecologice (CAEN Rev. 2 37, 38 şi 39). De aceea, s-a considerat căvor înregistra un indice de creştere asemănător ramurilor din industriile inovative faţă de care seaseamănă cel mai mult din perspectiva oportunităţilor de creştere (detalii în subcapitolele 3.2 şi3.3). Astfel, corespondenţa identificată este următoarea: CAEN Rev. 2 38 cu CAEN Rev. 2 21,CAEN Rev. 2 39 cu CAEN Rev. 2 27 şi CAEN Rev. 2 37 cu CAEN Rev. 2 30.133

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareDin analizarea prognozei de creștere pentru perioada 2010 – 2015 se pottrage și următoarele două concluzii: (i) există o oarecare stabilitate a ramurilorindustriale care au rezultat să aibă ritmuri de creștere dintre cele mai mari,indiferent de criteriul ales (cifra de afaceri, investiții, producția exercițiului etc.) și(ii) multe dintre ramurile identificate a genera ritmuri importante de creștere laorizontul anului 2015 au o pondere în cadrul industriei (după cifra de afaceri sauproducția exercițiului) relativ redusă, astfel că efectele benefice resimțite în cadrulacestor ramuri se vor repercuta cu o intensitate mai mică asupra industriei înansamblul său.4.2. Perspective privind modificări în structura industriei româneştila orizontul anului 2020Identificarea modificărilor în structura industriei româneşti la orizontulanului 2020 este realizată pornind de la evaluările în special calitative creionate încapitolele privind starea actuală a industriei, industriile inovative şi cele ecologice.Conform analizelor derulate în aceste secţiuni, ramurile industriale identificate aavea cel mai bun potenţial de creştere în următorul deceniu se circumscriu în treidirecţii (CAEN Rev. 2):(i) asigurarea nevoilor de bază ale populaţiei privind alimentaţia şiîmbrăcămintea. Ramurile industriale cu potenţial sunt: Industriaalimentară (CAEN 10), Fabricarea băuturilor (CAEN 11), Fabricareaproduselor din tutun (CAEN 12), Tăbăcirea şi finisarea pieilor;fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şiîncălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor (CAEN 15) şiFabricarea produselor textile (CAEN 13);(ii) asigurarea unei creşteri bazate pe inovaţie, ramurile industriale cupotenţial fiind: Fabricarea produselor farmaceutice de bază şi apreparatelor farmaceutice (CAEN 21), Fabricarea echipamentelorelectrice (CAEN 27), Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, aremorcilor şi semiremorcilor (CAEN 29), Fabricarea substanţelor şi aproduselor chimice (CAEN 20) şi Fabricarea de maşini, utilaje şiechipamente n.c.a. (CAEN 28);(iii) asigurarea unei dezvoltări economice bazate pe principii ecologice,ramurile cu potenţial fiind: Colectarea, tratarea şi eliminareadeşeurilor; activităţi de recuperare a materialelor reciclabile (CAEN38), Activităţi şi servicii de decontaminare (CAEN 39) şi Colectarea şiepurarea apelor uzate (CAEN 37).134

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareDupă identificarea ramurilor industriale cu cel mai mare potenţial, aldoilea pas este de a încorpora aceste informaţii în modelul econometric. Vomconsidera că ramurile enunţate vor evolua semnificativ mai bine comparativ curestul ramurilor industriale în intervalul 2015-2020 57 , ipoteză susținută de analizelede competitivitate industrială și cele privind oportunitățile de creștereeconomică derulate în capitolele anterioare.Ca urmare, indicele de creştere la orizontul anului 2020 se calculează 58 :unde:este indicele prognozat de creştere al indicatorului menţionat lamomentul anului 2020 faţă de anul de bază (anul 2010);este indicele prognozat de creştere al indicatorului menţionat lamomentul anului 2015 faţă de anul de bază (anul 2010);A 2010 este valoarea absolută a indicatorului la momentul 2010;este valoarea prognozată medie a indicatorului la momentul 2015;este valoarea prognozată medie plus două abateri standard aindicatorului la momentul 2015.CAEN i sunt grupele CAEN Rev. 2 care au fost identificate în studiu a aveacel mai mare potenţial de creştere (respectiv: 10, 11, 12, 13, 15, 20, 21, 27, 28, 29,37, 38 şi 39).Rezultatele obţinute folosind formula menţionată sunt detaliate în Anexanr. 4.3. Este prezentată evoluția proiectată a volumului și a ritmurilor de creștereale principalilor indicatori care caracterizează ramurile industriale la orizontulanului 2020, precum și evoluția cifrei de afaceri, a investițiilor brute, a producțieiexercițiului și a cheltuielilor cu salariile pe principalele grupe CAEN Rev. 2.57 Respectiv, vor creşte cu media prognozată la care adăugăm două abateri standard, în linie cucerinţa de siguranţă a modelului econometric folosit.58 Cu alte cuvine, se presupune că indicele de creștere înregistrat în perioada 2010-2015 se vapăstra și pentru perioada 2015-2020, iar pentru grupele industriale identificate a avea cel mai marepotențial de creștere s-a folosit pentru orizontul anului 2015 valoarea medie prognozată, la cares-au adăugat cele două abateri standard generate de analiza econometrică.135

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareConform acestor rezultate, cele mai ample câștiguri în structura cifrei deafaceri le vor înregistra următoarele ramuri industriale (figura nr. 4.1):• industria alimentară şi fabricarea băuturilor (CAEN 10 și 11), cu omajorare a cotei de piață după criteriul cifrei de afaceri de 6,38 puncteprocentuale;• fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a. (CAEN 28), cu ocreștere a cotei de piață după criteriul cifrei de afaceri de 2,72 puncteprocentuale;• fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, a produselor farmaceuticede bază şi a preparatelor farmaceutice (CAEN 20 și 21), cu ocotă de piață după criteriul cifrei de afaceri mai mare cu 2,20 puncteprocentuale.Figura nr. 4.1. Structura cifrei de afaceri pe principalele ramuri componente (CAEN Rev. 2)Anul 2010 (%) Anul 2020 (%)Sursa: Prelucrări ale autorilor după date INS.Sursa: Prelucrări ale autorilor după date INS.În ceea ce privește evoluția producției exercițiului, proiecția până în anul2020 indică menținerea pe locul fruntaș a industriei alimentare și fabricareabăuturilor, dar cu o cotă de piață în scădere (de la 16,7% în anul 2010 la 15,4% în2020, figura nr. 4.2).Industriile cu cea mai mare creștere a rolului în cadrul producțieiexercițiului la orizontul anului 2020 sunt (CAEN Rev. 2):• extracţia petrolului brut și a gazelor naturale (CAEN 6), cu o majorare acotei de piață în cadrul producției exercițiului cu 4,58 puncteprocentuale în perioada 2010-2020;• fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (CAEN 14), ponderea în cadrulproducției exercițiului crescând cu 4,47 puncte procentuale în intervalul2010-2020;136

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareFigura nr. 4.2. Structura producției exercițiului pe principalele ramuri componente (CAEN Rev. 2)Anul 2010 (%) Anul 2020 (%)Sursa: INS.Sursa: INS, prelucrări autori.• tăbăcirea şi finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj şimarochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsireablănurilor (CAEN 15);• fabricarea echipamentelor electrice (CAEN 27), cu o majorare a coteide piață în cadrul producției exercițiului cu 1,66 puncte procentuale înperioada 2010-2020;• fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a. (CAEN 28), pondereaîn cadrul producției exercițiului crescând cu 1,42 puncte procentuale înintervalul 2010-2020.În ceea ce privește proiecția după criteriul investițiilor brute, analiza nearată că până în anul 2020 ar putea avea loc o dezvoltare puternic asimetrică,respectiv o creștere semnificativă a cotei de piață în cadrul investițiilor bruterealizate de firmele din ramurile „Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, aremorcilor şi semiremorcilor” (CAEN Rev. 2 29) și „Industria alimentară şifabricarea băuturilor” (CAEN Rev. 2 10 și 11).137

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesare5. FLUXURILE MATERIALE ȘI ECHILIBRULMACROECONOMICConform definițiilor uzuale, dezvoltarea durabilă reprezintă acel tip dedezvoltare ce satisface nevoile generaţiei actuale, fără a compromite şanseleviitoarelor generaţii de a-şi satisface propriile nevoi. În acest sens, dezvoltareadurabilă este strâns legată de acțiunile de protecție a mediului și de eficientizareaactivităților economice, consumatoare de energie și cu efect potențial negativasupra mediului înconjurător. Documentul programatic al României în ceea ceprivește dezvoltarea durabilă este Strategia Naţională pentru DezvoltareDurabilă. Orizonturi 2013-2020-2030.O importanţă excepţională revine în acest context gestionării eficiente aresurselor naturale, respectiv realizării unei producţii cât mai mari pe unitatea deinput de mediu. Evaluarea modului de realizare a acestui deziderat impuneutilizarea unor indicatori de eco-eficienţă, care să exprime raportul dintrerezultatele procesului economic şi intrările de mediu, reflectând productivitateanaturii.5.1. Indicatorii fluxurilor materialeEvoluția unor astfel de indicatori se poate urmări pe baza datelor furnizatede Institutul Național de Statistică în cadrul secțiunii contul fluxurilor materiale„economie-mediu” (CFMEM), ce evidenţiază intrările fizice de materiale îneconomie, precum şi ieşirile către alte economii sau către mediu.Indicatorii ce compun contul fluxurilor materiale sunt următorii:- Indicatori extensivi, printre care se numără:• indicatori de intrare: extracţia internă utilizată, respectiv neutilizată,intrările directe, respectiv totale de materiale;• indicatori de consum: consumul intern, respectiv total de materiale;• balanța fizică de comerț exterior: importurile şi exporturile demateriale;- Indicatori intensivi: eficienţa materială, intensitatea materială,productivitatea materială.În cele ce urmează vom prezenta evoluția acestor indicatori în perioada1994-2009, așa cum rezultă din datele furnizate de Institutul Național deStatistică.138

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesare5.1.1. Evoluția indicatorilor extensivi ai fluxurilor materialeExtracţiile interne utilizate reprezintă totalitatea substanţelor solide, lichideşi gazoase (excluzând apa şi aerul) care intră în economie pentru a fi utilizate maideparte în procesele de producţie şi consum.Figura nr. 5.14. Evoluția extracțiilor interne utilizate în perioada 1994-2009(milioane tone)Sursa: Prelucrări ale autorilor pe baza datelor INS.Tabelul nr. 5.10. Evoluția indicatorilor extensivi ai fluxurilor materiale în perioada 1994-2009(milioane tone)AnulExtracțiiinterneutilizateIntrări directede materialeIntrări totalede materialeConsumintern dematerialeBalanța fizicăde comerțexterior1994 299.5 327.4 385.2 311.4 11.91995 314.7 347.5 406.5 328.6 13.91996 240.1 272.5 319.8 254.7 14.51997 210.9 242.4 284.8 224.9 14.01998 231.6 260.5 306.5 243.8 12.21999 191.7 212.7 245.5 195.8 4.02000 166.6 191.9 219.2 172.7 6.22001 264.9 293.1 333.0 274.5 9.62002 253.5 284.6 326.5 263.1 9.62003 271.9 308.7 351.8 286.3 14.42004 290.1 330.6 389.6 306.0 15.92005 319.3 361.5 424.8 335.0 15.72006 342.5 386.9 458.6 360.5 18.02007 402.9 453.2 533.5 428.6 25.72008 528.9 578.1 685.1 551.0 22.12009 426.0 459.1 542.2 432.6 6.6Sursa: Prelucrări ale autorilor pe baza datelor INS.139

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareExtracțiile interne utilizate au cunoscut o evoluție volatilă în perioada1994-2009, ajungând de la 299.5 milioane tone în anul 1994 la 166.6 milioanetone în 2000, pentru a avea o evoluție ascendentă până în anul 2008, cândextracțiile interne utilizate au atins valoarea de 528,9 milioane tone. În termeniprocentuali, extracțiile interne utilizate au crescut cu 76,6% în 2008 față de 1994.Tabelul nr. 5.11. Modificările procentuale față de anul 1994AnulExtracții Intrări directe Intrări totale Consum intern Balanța fizică deinterne utilizate de materiale de materiale de materiale comerț exterior1995 5.1% 6.1% 5.5% 5.5% 16.7%1996 -19.8% -16.8% -17.0% -18.2% 21.9%1997 -29.6% -26.0% -26.1% -27.8% 17.6%1998 -22.7% -20.4% -20.4% -21.7% 2.4%1999 -36.0% -35.0% -36.3% -37.1% -66.1%2000 -44.4% -41.4% -43.1% -44.5% -48.2%2001 -11.5% -10.5% -13.6% -11.9% -19.8%2002 -15.4% -13.1% -15.2% -15.5% -19.5%2003 -9.2% -5.7% -8.7% -8.1% 20.8%2004 -3.1% 1.0% 1.1% -1.7% 33.6%2005 6.6% 10.4% 10.3% 7.6% 31.7%2006 14.4% 18.2% 19.1% 15.8% 51.1%2007 34.6% 38.4% 38.5% 37.6% 115.3%2008 76.6% 76.6% 77.9% 76.9% 85.5%2009 42.3% 40.2% 40.8% 38.9% -44.8%Sursa: Prelucrări ale autorilor pe baza datelor INS.În ceea ce privește consumul intern de materiale, evoluția acestui indicatorurmează evoluția de ansamblu a economiei României, creșterea susținută fiind înperioada 2005-2008 (de la 7,6% la 76,9% în raport cu valorile anului 1994),efectul crizei economice făcându-se simțit în anul 2009, când consumul intern acunoscut un declin de aproximativ 40%. Intrările directe de materiale au cunoscutun comportament similar cu evoluția consumului intern de materiale, la fel șiintrările totale de materiale.Un comportament constant de-a lungul perioadei analizate l-a avut balanțafizică de comerț exterior (diferența dintre importurile și exporturile de materiale),care a fost net pozitivă în perioada 1994-2009, ceea ce este un semn aldependenței economiei naționale de importurile de materiale.140

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareTabelul nr. 5.12. Structura extracțiilor interne în perioada 1994-2009AnulTotalMinerale Minerale CombustibiliBiomasă(mil. tone)metalice nemetalice fosili1994 299.5 24.7% 3.6% 51.9% 19.8%1995 314.7 24.4% 3.3% 53.2% 19.1%1996 240.1 29.5% 4.0% 41.4% 25.1%1997 210.9 37.6% 4.2% 34.5% 23.7%1998 231.6 29.1% 3.3% 49.6% 18.1%1999 191.7 37.2% 2.6% 40.3% 20.0%2000 166.6 32.9% 2.6% 37.8% 26.7%2001 264.9 25.7% 1.4% 54.6% 18.3%2002 253.5 25.8% 1.7% 54.7% 17.8%2003 271.9 24.6% 1.7% 56.2% 17.5%2004 290.1 25.7% 1.5% 56.9% 15.9%2005 319.3 20.8% 1.3% 63.9% 13.9%2006 342.5 18.6% 0.9% 66.6% 13.9%2007 402.9 11.9% 0.1% 76.1% 11.9%2008 528.9 12.0% 0.0% 78.9% 9.1%2009 426.0 14.1% 0.0% 75.1% 10.8%Sursa: Prelucrări ale autorilor pe baza datelor INS.O modificare importantă a avut loc, în perioada 1994-2009, în structuraextracțiilor interne utilizate, astfel:• biomasa (rezultată din recolta agricolă primară) a avut o evoluțiedescendentă în structură, de la 37,6% în anul 1997 la 14,1% în anul2009;• mineralele nemetalice au avut o creștere susținută în ceea ce priveșteimportanța în extracțiile interne utilizate, ponderea lor crescând de la37,8% în 2000 la 75,1% în anul 2009;• mineralele metalice au avut de-a lungul întregii perioade analizate opondere foarte mica, de 4% la mijlocul anilor 90, pentru a atinge în anul2009 un procent sub 0,1% din totalul extracțiilor interne utilizate;• combustibilii fosili și-au pierdut din importanță începând cu anul 2000,pentru a ajunge în anul 2009 la o pondere de 10% din total.5.1.2. Evoluția indicatorilor intensivi ai fluxurilor materialeEficiența materială măsoară intrările materiale în economie în relaţie cuPIB-ul (PIB/intrări directe de materiale), în vreme ce productivitatea materialăeste raportul dintre PIB și consumul intern de materiale. Evoluția ambilorindicatori în perioada 1994-2009 a fost una volatilă, cu trenduri ascendente înperioada 1994-2000 (în anul 2000 eficiența materială a atins valoarea de 0,42 miilei/tonă, iar productivitatea materială a fost de 0,47 mii lei/tonă).141

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareTabelul nr. 5.13. Evoluția eficienței materiale și a productivității materiale(mii lei prețurile anului 2000/tonă)AnulEficientamaterialăModificare procentualăfață de anul anteriorProductivitateamaterialăModificare% față deanul anterior1994 0.24 - 0.25 -1995 0.24 0.0% 0.25 0.0%1996 0.31 29.2% 0.33 32.0%1997 0.33 6.5% 0.36 9.1%1998 0.3 -9.1% 0.33 -8.3%1999 0.37 23.3% 0.4 21.2%2000 0.42 13.5% 0.47 17.5%2001 0.29 -31.0% 0.31 -34.0%2002 0.32 10.3% 0.34 9.7%2003 0.31 -3.1% 0.33 -2.9%2004 0.31 0.0% 0.34 3.0%2005 0.3 -3.2% 0.32 -5.9%2006 0.3 0.0% 0.32 0.0%2007 0.27 -10.0% 0.29 -9.4%2008 0.23 -14.8% 0.24 -17.2%2009 0.27 17.4% 0.28 16.7%Sursa: Prelucrări ale autorilor pe baza datelor INS.Figura nr. 5.15. Evoluția eficienței materiale și a productivității materialeîn perioada 1994-2009 (mii lei 2000/tonă)Sursa: Prelucrări ale autorilor pe baza datelor INS.142

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareIntensitatea materială, definită ca raport între consumul intern de materialeși produsul intern brut (CIM/PIB), a scăzut de la 4,04 tone/lei în anul 1994 la 2,12tone/lei în anul 2000, pentru a urma în perioada 2001-2008 o curbă ascendentă, caurmare a redresării economiei României. Maximul intensității materiale a fostatins în anul 2008 (4,18 tone/lei), pentru ca în 2009 criza economică să își facăsimțite efectele, intensitatea materială revenind aproape de valoarea din 2007(3,52 tone/lei).Figura nr. 5.16. Evoluția intensității materiale în perioada 1994-2009(tone/lei)Sursa: Prelucrări ale autorilor pe baza datelor INS.Dependența materială, care reprezintă dependenţa economiei de resurselenaturale interne (extracţia internă de materiale/consum intern de materiale), a avuto evoluție relativ stabilă în perioada 1994-2009.143

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareFigura nr. 5.17. Evoluția dependenței materiale în perioada 1994-2009(tone/tone)Sursa: Prelucrări ale autorilor pe baza datelor INS.Astfel, de unde în 1994 extracția internă de materiale reprezenta 96% dinconsumul intern de materiale, după scăderile ușoare din perioada 2001-2007, în2009 valoarea indicatorului dependență materială a ajuns la 98%.Intensitatea comercială, care este o măsură a dependenţei economiei deimporturi de materiale (importuri de materiale/consum intern de materiale), acunoscut o evoluție descendentă de-a lungul perioadei analizate, valoarea atinsă înanul 2009 (0,08), fiind cea mai mică în intervalul 1994-2009.Figura nr. 5.18. Evoluția intensității comerciale în perioada 1994-2009 (tone/tone)Sursa: Prelucrări ale autorilor pe baza datelor INS.144

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareEvoluția dependenței materiale și a intensității comerciale în perioada1994-2009 arată o tendință evidentă de scădere a gradului de dependență aeconomiei României de importurile de materiale, consumul intern de materialebazându-se cu precădere pe surse interne. Pe de altă parte, acest lucru poate fi și oconsecință a procesului de dezindustrializare pe care l-a traversat economianațională după 1990.5.2. Corelații între evoluția activității economice sectoriale și evoluțiaindicatorilor fluxurilor materialePentru a evidenția impactul activității economice la nivel sectorial șiasupra balanței fluxurilor materiale am ales să studiem corelația dintre structurabalanței fluxurilor materiale și distribuția de structură a sectoarelor economicedupă producția exercițiului.Astfel, am folosit drept variabilă dependentă ponderea fiecărui tip dematerial în consumul intern, așa cum rezultă din datele Eurostat și INS privindcontul de mediu în perioada 2000-2009.Tabelul nr. 5.14. Structura consumurilor interne de materiale în perioada 2000-2009Anul BiomasăMinerale Mineralemetalice nemetaliceCombustibili fosili2000 31.3% 3.7% 34.8% 30.5%2001 24.9% 1.9% 51.8% 21.6%2002 24.7% 2.7% 51.9% 20.8%2003 24.0% 2.8% 52.7% 20.7%2004 24.6% 2.7% 53.5% 19.3%2005 19.8% 2.7% 60.6% 16.9%2006 17.6% 2.3% 63.2% 17.0%2007 11.6% 1.4% 72.1% 14.8%2008 11.4% 0.9% 76.5% 11.1%2009 13.3% 0.9% 74.2% 12.5%Sursa: Prelucrări ale autorilor pe baza datelor INS.Consumurile interne de materiale cuprind atât consumurile din extracțiileinterne, dar și din import; având în vedere faptul că gradul de dependență față deimporturile de materiale a fost relativ redus în perioada 2000-2009, structuraconsumului intern nu diferă semnificativ de structura extracțiilor interne dinaceeași perioadă.Drept variabile explicative am folosit cota de piață a sectoarelor economicea căror activitate este așteptată să cunoască o evoluție ascendentă în orizontulde timp 2010-2020, așa cum rezultă din prognozele realizate în Capitolul 4.145

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareÎn calculul cotei de piață a fost utilizată producția exercițiului, pe baza datelorfurnizate de INS și prezentate în anexele Capitolului 4.Tabelul nr. 5.15. Cota de piață a producției exercițiului146Sector CAEN 2010 2015 2020Industria alimentară şi fabricareabăuturilorFabricarea autovehiculelor detransport rutier, a remorcilor şisemiremorcilorDiferențe2020/2010(p.p.)Diferențe2015/2010(p.p)110 16.7% 20.1% 15.4% -1.3 3.4229 14.6% 15.3% 12.1% -2.5 0.7Industria metalurgică 224 7.3% 5.5% 3.3% -4.0 -1.8Fabricarea substanţelor şi aproduselor chimice, a produselorfarmaceutice de bază şi apreparatelor farmaceuticeIndustria construcţiilor metalice şia produselor din metalExtracţia petrolului brut și agazelor naturaleFabricarea produselor de cocserieşi a produselor obţinute dinprelucrarea ţiţeiuluiIndustria de prelucrare acauciucului şi a maselor plasticeFabricarea de mobilă, alte activităţiindustriale n.c.a., repararea,întreţinerea şi instalarea maşinilorşi echipamentelorIndustria altor produse dinminerale nemetaliceColectarea, tratarea și eliminareadeşeurilor; activităţi de recuperarea materialelor reciclabilePrelucrarea lemnului, fabricareaproduselor din lemn şi plută, cuexcepţia mobilei; fabricareaarticolelor din paie şi din altemateriale vegetale împletiteFabricarea articolelor deîmbrăcăminteFabricarea de maşini, utilaje şiechipamente n.c.a.Fabricarea echipamentelorelectriceFabricarea calculatoarelor şi aproduselor electronice şi opticeFabricarea altor mijloace detransport220 5.2% 5.6% 4.5% -0.7 0.4225 4.9% 4.4% 6.1% 1.2 -0.566 4.8% 5.3% 9.3% 4.6 0.6119 4.7% 3.5% 0.4% -4.2 -1.2222 4.6% 4.3% 3.5% -1.2 -0.4331 4.2% 3.3% 4.5% 0.2 -0.9223 4.1% 3.1% 2.5% -1.7 -1.1338 3.3% 3.5% 2.7% -0.6 0.2116 3.2% 2.9% 2.4% -0.9 -0.3114 3.2% 2.9% 7.7% 4.5 -0.2228 2.9% 3.1% 4.3% 1.4 0.2227 2.8% 3.8% 4.5% 1.7 1.0226 2.8% 2.8% 2.8% 0.0 0.0330 2.2% 1.9% 3.0% 0.8 -0.3Fabricarea produselor din tutun 112 1.6% 1.9% 0.3% -1.3 0.4

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareSector CAEN 2010 2015 2020Tăbăcirea şi finisarea pieilor;fabricarea articolelor de voiaj şimarochinărie, harnaşamentelor şiîncălţămintei; prepararea şivopsirea blănurilorTipărirea şi reproducerea pesuporţi a înregistrărilorDiferențe2020/2010(p.p.)Diferențe2015/2010(p.p)115 1.5% 1.9% 4.1% 2.6 0.5118 1.3% 1.3% 1.8% 0.6 0.1Fabricarea produselor textile 113 1.1% 1.3% 1.8% 0.6 0.2Fabricarea hârtiei şi a produselordin hârtieExtracţia cărbunelui superior șiinferior117 1.1% 0.9% 0.7% -0.4 -0.255 0.9% 0.6% 1.5% 0.6 -0.3Alte activităţi extractive 88 0.8% 0.5% 0.5% -0.3 -0.3Colectarea şi epurarea apelor uzate 337 0.1% 0.1% 0.1% 0.0 0.0Extracția minereurilor metalifere 77 0.1% 0.0% 0.1% 0.1 0.0Activităţi şi servicii de339 0.0% 0.1% 0.1% 0.0 0.0decontaminareSursa: Prelucrări ale autorilor pe baza datelor INS.Impactul activității economice a sectoarelor asupra balanței fluxurilormateriale poate fi măsurat prin estimarea unor modele de regresie de tipulurmător:g j 0 1iPEi ,(5.1)unde: gjreprezintă ponderea fiecărei grupe pe materiale (biomasă, mineralenemetalice, minerale metalice, combustibili fosili) în consumul intern, iar PEireprezintă cota de piață a producției exercițiului la nivelul sectoarelor economice.Prin estimarea coeficienților de elasticitate 1iși ținând seama de cotelede piață previzionate pentru anii 2015 și 2020 se poate estima modificareastructurii consumului intern de materiale.Rezultatele estimării modelului (5.1) se regăsesc mai jos.Tabelul nr. 5.16. Coeficienții de elasticitate asociați modelului (5.1)SectorIndustria Industria alimentară şi Extracţia petrolului brutmetalurgică fabricarea băuturilor și a gazelor naturaleMinerale nemetalice -0.801Minerale nemetalice 3.048Biomasă 1.309Combustibili fosili 1.153Sursa: Prelucrări ale autorilor pe baza datelor INS.147

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesarePe baza coeficienților de elasticitate estimați, luând în calcul și prognozeleprivind cota de piață prognozată a celor trei sectoare industriale, se realizeazăprognoza pentru structura consumului intern de materiale.Tabelul nr. 5.17. Cota de piață a producției exercițiului (prognoze pentru 2015 și 2020)Sectorul 2015 2020Industria alimentară şi fabricarea băuturilor 20.1% 15.4%Industria metalurgică 5.5% 3.3%Extracţia petrolului brut și a gazelor naturale 5.3% 9.3%Sursa: Prelucrări ale autorilor pe baza datelor INS.Tabelul nr. 5.18. Modificarea structurii consumului intern de materiale pentru orizontul 2020Anul Biomasă Minerale metalice Minerale nemetalice Combustibili fosili2009 13.3% 0.9% 74.2% 12.5%2015 19.5% 0.7% 62.1% 17.7%2020 24.8% 2.4% 50.5% 22.3%Sursa: Prelucrări ale autorilor pe baza datelor INS.După cum se observă din valorile estimate în tabelul nr. 5.9, ca urmare adinamicii așteptate a ramurilor industriale, este plauzibilă o modificare a structuriiconsumului intern de materiale.Astfel, pentru orizontul 2015 ponderea biomasei în consumul intern vacrește la aproximativ 20%, în condițiile scăderii ponderii mineralelor nemetalice,de la 74,2% în 2009 la 62,1% în 2015.Aceeași tendință se păstrează și pentru orizontul 2020, laolaltă cu creștereaponderii combustibililor fosili la valoarea de 22,3%.Evident, această analiză de impact are anumite limitări:• Rezultatele estimațiilor pleacă de la ipoteza (insuficient verificată) căexistă o recurență a corelației dintre evoluția ramurilor industriale înperioada 2000-2009 și structura consumului intern de materiale;• Pentru o mai justă evidențiere a schimbărilor în balanța fluxurilormateriale, ar fi necesară o analiză de tip input-output la nivelul întregiieconomii naționale, care să țină cont de interdependențele dintre ramuri.148

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesare6. CONCLUZII ŞI PROPUNERIDE POLITICI PUBLICEDeși România a înregistrat una din cele mai mari rate de creştereeconomică din UE în anii dinaintea crizei, efectele acesteia s-au resimţit mult maiputernic în țara noastră comparativ cu majoritatea statelor membre UE. Motivulprincipal l-a constituit tiparul nesustenabil de creștere economică, bazat pe:(i) consum alimentat în bună parte de creditarea bancară; (ii) acumularea dedezechilibre interne și externe importante (sub forma deficitelor fiscale structuralemari și a deficitelor de cont curent semnificative); și (iii) valoare adăugată creatăîn mare măsură de sectoare care nu au avut capacitatea de a prelua dinmagnitudinea şocurilor şi nici nu au asigurat ca vitezele mai mari de creştere aeconomiei să se realizeze în mod sustenabil (ex.: sectoarele construcţii, imobiliareşi comerţ).În acest context, lecțiile crizei economice și financiare actuale susținnecesitatea schimbării tiparului de creștere economică al României, iar reindustrializareaeste o soluție pentru înfăptuirea acestui deziderat. Procesul trebuiesă aibă loc în consonanță cu tendințele actuale de dezvoltare care se manifestă înUniunea Europeană, respectiv să pună accent pe inovație și dezvoltare ecologică,în linie cu obiectivele Strategiei Europa 2020.6.1. ConcluziiIndustria, în special sectoarele industriei prelucrătoare, continuă să fie ceamai importantă activitate economică din perspectiva ocupării forţei de muncă şi acontribuţiei la exporturi, dar şi din perspectiva platformei legăturilor inter-ramuripe care o asigură pentru dezvoltarea tuturor celorlalte sectoare. Rezultatelecercetării întreprinse prin acest studiu, precum şi experienţa internaţională arată căgestiunea politicii industriale a devenit un domeniu extrem de complex prininfluenţele exercitate la trei nivele, anume: (1) relaţiile inter şi intra-sectoriale;(2) inter-instituţional; şi (3) teritorial/regional. Este aproape imposibil să maigândim astăzi industria unidimensional, eventual prin măsuri de reducere acosturilor sau îmbunătăţire a mediului de afaceri. Strategia Europa 2020, dar şinoul Cadru Strategic de Referinţă 2014-2020 sunt documente programatice aleUE, care reflectă noul context multi-dimensional al evaluării direcţiilor de politicăindustrială.149

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesare(i) Cu privire la competitivitatea şi potenţialul de dezvoltare alsectoarelor industrialeSuccesul reindustrializării depinde în mod hotărâtor de creşterea competitivităţiişi de valorificarea potenţialului de dezvoltare al sectoarelor industrialeromâneşti.În această privinţă, studiul de faţă a pus în evidenţă avansul potenţialuluicompetitiv al industriei prelucrătoare româneşti între 2000-2009 şi dependenţaacestuia de influenţe care vin din întregul context al producţiei şi schimbuluiinternaţional. Progresele au fost importante pe mai multe dimensiuni dar, aşa cums-a constatat în studiu, nu suficient de importante pentru a consolida o tendinţăpozitivă prin raportare la evoluţiile din economiile de comparaţie.În perioada 2000-2009, sectoarele industriei prelucrătoare din România auurmat, pe ansamblu, o tendinţă de staţionare din punctul de vedere al îmbunătăţiriipotenţialului de dezvoltare în perioada 2000-2006, urmată de o tendinţă deîmbunătăţire marcantă în perioada 2006-2008 şi un recul în 2009, pe fondulmanifestării crizei financiare mondiale în plină desfăşurare. Evaluarea sectorialăpermite tragerea următoarele concluzii:• Valorile indicatorilor incluşi în indicele compozit al competitivităţiisectoriale au cunoscut, în general, o evoluţie favorabilă pentru toatesectoarele de-a lungul perioadei;• Două sectoare („Alimente, băuturi şi tutun” şi „Echipamente detransport”), care reprezintă împreună circa 45% din valoarea adăugatăbrută (VAB) creată de industria prelucrătoare în 2009, au cunoscut oîmbunătăţire marcantă a potenţialului de dezvoltare, fiind, de altfel,printre cele câteva sectoare (alături de „Celuloză, hârtie şi produse dinhârtie” şi „Lemn, produse din lemn şi plută”) care nu au urmat tendinţade recul din 2009;• Productivitatea pentru toate sectoarele a crescut de două-patru ori între2000-2009, iar costurile unitare, în general, au manifestat o tendinţă descădere, dar nu la fel de pronunţată;• În cazuri particulare, îmbunătăţirea valorilor anumitor indicatori a fostremarcabilă: de exemplu, cota de piaţă mondială pentru sectorul„Alimente, băuturi, tutun” a crescut de la 0,05% la 0,34%, indexul H-Hal concentrării pe pieţele de export a scăzut de la 0,18 la 0,09 pentru„Cauciuc, produse din cauciuc şi plastic”, creşterea anuală aexporturilor a înregistrat şi valori de 392,43% (2003) pentru „Celuloză,hârtie şi produse din hârtie”), 281,79% (2007) pentru „Alte produseprelucrate” sau 133,84% (2007) pentru „Alimente, băuturi, tutun”;150

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesare• Cu toate că se poate vorbi despre evoluţii în general pozitive, princomparaţie cu evoluţiile din celelalte ţări de comparaţie, acestea nu aufost suficient de puternice astfel încât să imprime o tendinţă de creşterede lungă durată pentru industria prelucrătoare în ansamblu.(ii) Cu privire la competitivitate şi potenţial de dezvoltare consideratedin perspectivă europeanăCompararea valorilor pentru toţi indicatorii colectaţi sau calculaţi a permisrealizarea unei evaluări sintetice a potenţialului de dezvoltare al sectoarelorindustriei prelucrătoare din România, prin raportare la evoluţiile din ţărileeuropene de comparaţie.În primul rând, privind structura de ansamblu a industriei prelucrătoareromânești în comparație cu cea a altor state europene (Bulgaria, Cehia, Polonia,Suedia), dar și cu structura de la nivelul întregii Uniuni Europene, câteva aspectepot fi evidențiate:• din punct de vedere al ramurilor care ocupă un rol important în cadrulindustriei prelucrătoare (număr de angajați, cifră de afaceri), întreRomânia și restul statelor europene distribuția acestora esteasemănătoare, dar cu unele diferențe importante. În principal, acestediferențe sunt date de distribuția forței de muncă, ce, în România (și înBulgaria) este concentrată în industrii puternic intensive în forță demuncă și de tehnologie joasă (cum este industria de îmbrăcăminte șiindustria de încălțăminte). Rolul acestor industrii este însă în continuăscădere și pe viitor, este de așteptat ca acestea să-și piardă dinimportanță. De asemenea, din analiza făcută se observă că statele cu unnivel de dezvoltare mai mic decât media europeană au o concentraremai mare a forței de muncă și a cifrei de afaceri într-un număr restrânsde ramuri, în timp ce state precum Suedia și Cehia tind să aibă odistribuție mai uniformă a acestora;• din punct de vedere al structurii competiționale, deși productivitateamuncii este mult sub media Uniunii Europene, ierarhia ramurilorindustriale din România este similară cu cea existentă în celelalte statestudiate și cu cea de la nivelul Uniunii Europene. Specifice Românieisunt industria produselor din minerale nemetalice și industria fabricăriicalculatoarelor şi a produselor electronice, care au o productivitatefoarte bună în comparație cu celelalte ramuri, situație care nu seregăsește și la celelalte state (excepție face Suedia, în cazul fabricăriicalculatoarelor). Această caracteristică poate fi valorificată, mai ales încadrul relațiilor comerciale;151

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesare• ca un ultimul aspect, specializarea ramurilor industriale este mult mairidicată în România decât în celelalte state, dar este dificil de făcut oanaliză comparativă a acestei caracteristici. În acest moment nu există ocorelație la nivel european între gradul de specializare și alți indicatorieconomici, fiecare țară având specificul ei.În al doilea rând, concluzia analizei comparate realizate este că piaţaexternă s-a dovedit a fi importantă pentru toate sectoarele, iar unele dintre acesteaau reuşit şi reuşesc să o folosească pentru creşterea performanţei. Pe de altă parte,se investeşte relativ mult în sectoarele care nu sunt intensive tehnologic, ceea cearată o valorificare mai puţin eficientă a resurselor disponibile, iar sectoarele cupotenţialul de dezvoltare cel mai avansat provin tocmai din rândul acestorindustrii mai puţin apte să creeze valoare pe piaţă. Aceste rezultate permiturmătoarele comentarii:• Potenţialul de dezvoltare al industriei prelucrătoare depinde deevoluţiile din sectoarele intensive în forţă de muncă şi cu gradtehnologic scăzut;• Performanţa pe pieţele externe este un factor constant al potenţialului dedezvoltare pentru toate industriile din România;• Investiţiile joacă un rol important în susţinerea sectoarelor intensive înforţă de muncă, dar este, paradoxal, inexistent la sectoarele intensive încapital.Legat de cel de-al doilea aspect menționat mai sus, studiul a putut deasemenea, evidenţia un proces gradual de avans competitiv prin schimburileinternaţionale. O parte din ce în ce mai mare din exporturi este expusă competiţieiinternaţionale cu efect potenţator al potenţialului de dezvoltare. Avansul princomparaţie cu anul 2000 este marcant şi apropie România, prin amploareacomerţului intra-industrial, de relaţiile de schimb dintre ţări avansate.Mai mult, studiul a pus în evidenţă în mod clar un proces de integrareaccentuată a României în structuri de producţie transfrontaliere, atât pe lanţurilungi de producţie, cu ţări dezvoltate ale UE precum Marea Britanie, Franţa,Germania, Spania, dar şi Polonia, cât şi pe lanţuri scurte de producţie, prinparticiparea la reţele de producţie regionale, îndeosebi pe relaţiile cu Bulgaria,Ungaria şi Austria. Intensitatea schimburilor intra-industriale, precum şi ritmul încare acestea au evoluat calitativ în ultimul deceniu ridică problema folosiriiresurselor şi acoperirii nevoilor de consum industrial şi personal pe o piaţă care numai este în principal naţională, ci integrată în reţele regionale de producţie, pecircuite mai lungi sau mai scurte de formare a valorii.152

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesare(iii) Cu privire la tendinţe structurale din industrie în direcţiaatingerii obiectivelor Strategiei Europa 2020Analizele realizate în cadrul studiului de faţă au arătat totodată că efortulde reindustrializare a României trebuie să se întemeieze pe doi piloni centrali,respectiv industriile inovative şi cele ecologice.Cu privire la primul dintre aceşti piloni, industriile inovative (respectiv,acelea care produc bunuri încorporând tehnologii inovative ridicate – industriilehigh-tech – şi mediu spre ridicate – industriile medium high-tech), a rezultat cărolul lor s-a majorat în perioada 2008-2011 în cadrul economiei româneşti.Această evoluție favorabilă s-a produs sustenabil, pe multiple planuri: (a) procesulinvestiţional în industriile inovative a fost mai intens comparativ cu totalulfirmelor din industrie (ponderea activelor imobilizate ale companiilor inovative întotal active imobilizate din industrie majorându-se de la 21,7% în anul 2008 la22,8% în anul 2011); (b) sprijinul acţionarilor pentru firmele inovative a fost maiamplu, conducând la majorarea ponderii capitalurilor proprii ale acestor companiiîn totalul capitalurilor proprii din industrie (de la 22,2% în anul 2008, la 24,5% înanul 2011); (c) rolul pentru societate, în general şi pentru piaţa muncii, înparticular, s-a consolidat în cazul firmelor inovative, ponderea salariaţilor angajaţide asemenea companii în totalul salariaţilor din industrie crescând de la 22,3% înanul 2008, la 24,9% în anul 2011, fără afectarea productivităţii muncii sau aprofitabilităţii activităţilor întreprinse; (d) partenerii de afaceri ai firmelorinovative au validat importanţa pentru propria activitate a bunurilor produse înaceste industrii; și (e) activitatea firmelor inovative a fost susţinută şi de osemnificativă investiţie în cercetare, dezvoltare şi inovare (de altfel, există oconcentrare importantă a cheltuielilor de acest tip în industrie, majoritatea fiindrealizate de firmele inovative – 84% în anul 2011).Perspectivele sunt ca industriile inovative să continue să performeze maibine decât restul industriilor. Această concluzie se întemeiază pe câteva rezultateobținute în cadrul analizelor efectuate prin acest studiu. În primul rând, firmeledin industriile inovative au reuşit să facă faţă semnificativ mai bine crizeieconomice, comparativ cu totalul firmelor din industrie, valoarea adăugată brutămajorându-se în primul caz cu circa 24% (în termeni nominali în intervalul2008-2011), în timp ce la nivelul întregii industrii ea a rămas relativ nemodificată(acelaşi interval). În al doilea rând, riscul afacerii în ramurile inovative se menţinescăzut, numărul firmelor nou intrate în insolvenţă în fiecare an în perioada2008-2011 fiind scăzut (comparativ cu toată populaţia de firme inovative, precumşi cu nivelul insolvenţei din întreaga industrie). În al treilea rând, performanţaeconomică şi financiară a firmelor din industriile inovative este de regulă maibună, comparativ cu totalul industriei. În cazul indicatorilor privind îndatorarea şi153

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesarerentabilitatea, diferenţele nu sunt atât de evidente, dar când s-a analizatproductivitatea muncii sau eficienţa utilizării activelor imobilizate în funcţie decifra de afaceri, rezultatele au fost cât se poate de clare. Astfel: (a) gradul deîndatorare al firmelor inovative (reflectat prin efectul de pârghie) este scăzut,evidenţiind menţinerea oportunităţilor de finanţare în aceste ramuri; (b) rentabilitateacapitalurilor s-a înscris pe un trend ascendent din anul 2009 (creştere de la4,4% la 9,2% în perioada 2008-2011); (c) productivitatea muncii a avut o evoluţiecrescătoare continuă în ultimii ani, generată de majorarea cifrei de afaceri într-unritm mai alert decât creşterea numărului de salariaţi. În perioada 2008-2011,productivitatea muncii s-a majorat cu 55,7% (în termeni nominali); (d) activeleimobilizate au fost folosite tot mai eficient, permiţând obţinerea unei valoriadăugate în creştere pe unitatea de activ implicat în activitate, această evoluţiefavorabilă susţinând posibilitatea menţinerii şi dezvoltării fluxurilor investiţionale,care să conducă la modernizare şi inovare.Situaţia favorabilă prezentată la nivel agregat (atât pentru starea actuală,cât și pentru perspective) nu este uniformă la nivelul ramurilor care compunindustriile inovative. În fapt, se poate constata o eterogenitate relativ importantă,astfel că, în studiu se accentuează ideea că deciziile de direcţionare a investiţiilor,de finanţare sau de încurajare a creşterii prin politici industriale trebuiediferenţiate pe principalele grupe ale industriilor inovative. În acest sens, analizelela nivel de detaliere de 3 cifre CAEN Rev. 2 sunt deosebit de utile.Ramurile cu cel mai bun potenţial de expansiune a activității au fostidentificate prin construirea unui index privind un asemenea potenţial. Acestinstrument (alături de celelalte două privind identificarea ramurilor cu cele maibune oportunități de finanțare și a ramurilor cu consumuri reduse de energie, darcu valoare adăugată mare) reprezintă inovații de analiză propuse în cadrulstudiului de față.Rezultatele investigațiilor arată că ramurile cu cel mai bun potențial decreștere economică din cadrul industriilor inovative sunt: (a) la nivel de detalierede 2 cifre CAEN Rev. 2: fabricarea produselor farmaceutice de bază şi apreparatelor farmaceutice, fabricarea echipamentelor electrice, fabricarea autovehiculelorde transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor și fabricarea substanţelorşi a produselor chimice; (b) la nivel de detaliere de 3 cifre CAEN Rev. 2:fabricarea pesticidelor şi a altor produse agrochimice, fabricarea produselorfarmaceutice de bază și fabricarea altor maşini şi utilaje de utilizare generală.Ramurile menționate înregistrează valori semnificativ peste medie în ceea cepriveşte valoarea adăugată creată, productivitatea muncii, rentabilitatea capitalurilorşi cheltuielile cu cercetarea, dezvoltarea şi inovaţia pe unitatea de activ154

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesarefolosită, iar gradul de îndatorare este redus, permiţând manifestarea unor noioportunităţi de finanţare.În ceea ce privește cele mai bune oportunități de finanțare din industriileinovative, studiul a identificat următoarele ramuri aflate pe primele locuri: (a) lanivel de detaliere de 2 cifre CAEN Rev. 2: fabricarea produselor farmaceutice debază şi a preparatelor farmaceutice, fabricarea echipamentelor electrice șifabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor;(b) la nivel de detaliere de 3 cifre CAEN Rev. 2: fabricarea produselorfarmaceutice de bază, fabricarea echipamentelor de comunicaţii și fabricarea deechipamente casnice. Ramurile menționate înregistrează un risc al afacerii mairedus comparativ cu celelalte industrii inovative, profitabilitatea activităţii şirandamentul utilizării activelor imobilizate este semnificativ peste medie, iar rolulfirmelor în cadrul industriilor inovative este suficient de mare astfel încâtoportunităţile de finanţare să conteze şi din perspectiva volumului.Principalele ramuri high-tech care contează pentru industriile inovative dinRomânia (electronica, informatica şi tehnologia comunicaţiilor, biotehnologia şiechipamentele de măsurare) au avut evoluţii bune ale indicatorilor economici şifinanciari, inclusiv în perioada de puternică scădere a economiei (2009-2010),sugerând o consolidare a capacităţii acestora de a face faţă diverselor evoluţiinefavorabile, precum şi un potenţial de dezvoltare sustenabilă, pe măsură cecreşterea economică din România va reveni spre valorile fireşti.Salariul mediu în industriile inovative este semnificativ mai mare decâtsalariul mediu din întreaga industrie (cu 24,7% în decembrie 2011), reflectând şiun grad mai mare de calificare solicitat în mod intrinsec de activităţile specificeindustriilor high-tech şi medium high-tech. Diferenţa dintre salariul mediuînregistrat în industriile inovative şi în totalul industriei este în creştere în favoareacelui dintâi, sugerând nevoia firmelor inovative de menţinere şi atragere aresurselor umane cu înaltă calificare, susţinută şi printr-o productivitate mai bunăa muncii. La nivel agregat, cel mai probabil există un număr adecvat de resurseumane calificate corespunzător care pot majora, fără costuri de timp şi financiaresemnificative, oferta de forţă de muncă, în condiţiile în care ramurile industrialecare folosesc o asemenea tipologie de salariaţi ar resimţi nevoia unor angajărisuplimentare, ca urmare a continuării creşterii activităţii. Există, trebuie deasemenea precizat, câteva industrii high-tech unde salariul mediu estesemnificativ mai mic decât media în industriile inovative: fabricarea deinstrumente optice şi echipamente fotografice, fabricarea suporţilor magnetici şioptici destinaţi înregistrărilor şi fabricarea produselor electronice de larg consum.Este posibil ca în cazurile enumerate să existe un nivel al calificării resurselor155

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareumane mai scăzut, ceea ce poate impieta pe termen mediu şi lung potenţialul dedezvoltare al respectivelor industrii.În ceea ce privește industriile ecologice – cel de-al doilea pilon pe caretrebuie să se întemeieze reindustrializarea României – dimensiunea acestora,comparativ cu ansamblul industriei este redusă, iar ritmurile de creştereînregistrate în perioada 2008-2011 nu susţin o schimbare favorabilă semnificativăa rolului acestor industrii pe termen mediu (având în vedere și efectul de bază).Performanţa economică şi financiară a firmelor din industriile ecologice estesuperioară atât mediei pe total industrie, cât şi valorilor aferente industriilorinovative, susținând ideea existenței unui potențial important de creștere. Pe dealtă parte, având în vedere evoluția relativ modestă a ritmului de creșteremenționată, comparativ cu așteptările fundamentate de potențial, rezultă căpoliticile publice pot fi utile în direcția manifestării mai ample și rapide arespectivului potențial.Pe acest fundal, evoluţiile la nivelul activităţii industriilor ecologice suntmixte: în unele cazuri s-au consemnat creşteri semnificative (de exemplu, firmeleimplicate în tratarea şi eliminarea deşeurilor au înregistrat majorări ale cifrei deafaceri cu circa 125% în intervalul 2008-2011), în timp ce în alte cazuri s-auidentificat diminuări importante (de exemplu, firmele care oferă activităţi şiservicii de decontaminare au înregistrat o scădere a cifrei de afaceri cu aproape20%, în acelaşi interval). Evoluţiile divergente menţionate consolidează concluziacă eventuale politici de stimulare a industriilor ecologice trebuie să ţină seama deaceste particularităţi ale cererii şi ofertei, soluţiile nediscriminatorii putândconduce la rezultate sub aşteptări.(iv) Cu privire la tendinţele pe termen lung în evoluţia principalelorsectoare industriale româneştiO altă valoare adăugată importantă adusă de studiu este realizarea uneiprognoze detaliate pe termen mediu a evoluției principalilor indicatori carecaracterizează ramurile industriale și extinderea acestei prognoze printr-oproiecție pe termen lung a evoluțiilor, până la orizontul anului 2020.Proiecția este realizată pornind de la evaluările, în special calitative,surprinse în analizele efectuate la nivelul industriei, în general, și al industriilorinovative și ecologice, în special. Rezultatele arată că ramurile industrialeidentificate a avea cel mai bun potenţial de creştere în următorul deceniu acoperătrei direcţii: (a) asigurarea nevoilor de bază ale populaţiei privind alimentaţia şiîmbrăcămintea, ramurile cu potenţial fiind: industria alimentară; fabricarea băuturilor;fabricarea produselor din tutun, tăbăcirea şi finisarea pieilor; fabricareaarticolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea156

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareşi vopsirea blănurilor şi fabricarea produselor textile; (b) asigurarea unei creşteribazate pe inovaţie, ramurile industriale cu potenţial fiind: fabricarea produselorfarmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice; fabricarea echipamentelorelectrice; fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor;fabricarea substanţelor şi a produselor chimice şi fabricarea de maşini,utilaje şi echipamente n.c.a.; (c) asigurarea unei dezvoltări economice bazate peprincipii ecologice, ramurile cu potenţial fiind în special cele legate de colectarea,tratarea şi eliminarea deşeurilor și activităţi de recuperare a materialelorreciclabile.Conform rezultatelor proiecției, câștiguri ample în structura cifrei deafaceri le vor înregistra la orizontul anului 2020 următoarele ramuri industriale:industria alimentară şi fabricarea băuturilor, cu o majorare a cotei de piață dupăcriteriul cifrei de afaceri de 6,38 puncte procentuale, fabricarea de maşini, utilajeşi echipamente n.c.a., cu o creștere a cotei de piață de 2,72 puncte procentuale șifabricarea substanţelor şi a produselor chimice, a produselor farmaceutice de bazăşi a preparatelor farmaceutice, cu o cotă de piață după criteriul cifrei de afacerimai mare cu 2,20 puncte procentuale în anul 2020, comparativ cu anul 2010. Înceea ce privește evoluția producției exercițiului, proiecția până în anul 2020 indicămenținerea pe locul fruntaș a industriei alimentare și fabricarea băuturilor, dar cuo cotă de piață în scădere (de la 16,7% în anul 2010 la 15,4% în 2020). Industriilecu cea mai mare creștere a rolului în cadrul producției exercițiului la orizontulanului 2020 sunt: extracţia petrolului brut și a gazelor naturale, cu o majorare acotei de piață în cadrul producției exercițiului cu 4,58 puncte procentuale înperioada 2010-2020; fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, ponderea în cadrulproducției exercițiului crescând cu 4,47 puncte procentuale în intervalul2010-2020; tăbăcirea şi finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj şimarochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilorși fabricarea echipamentelor electrice, cu o majorare a cotei de piață în cadrulproducției exercițiului cu 1,66 puncte procentuale în perioada 2010-2020.(v) Cu privire la corelaţia dintre stabilitatea macroeconomică şibalanţa fluxurilor materialeLegătura dintre stabilitatea macroeconomică şi balanţa fluxurilor materialereprezintă, la rândul ei, un factor important ce condiţionează reuşita procesului dereindustrializare a României.În această privinţă, analiza întreprinsă permite evidenţierea unor concluziirelevante, şi anume:• evoluția eficienţei materiale (ce măsoară intrările materiale în economieîn relaţie cu PIB-ul – PIB/intrări directe de materiale) şi a productivităţii157

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesare158materiale (ca raport dintre PIB și consumul intern de materiale) înperioada 1994-2009 a fost una volatilă, cu trenduri ascendente înperioada 1994-2000 (în anul 2000 eficiența materială a atins valoarea de0,42 mii lei/tonă, iar productivitatea materială a fost de 0,47 miilei/tonă);• intensitatea materială (definită ca raport între consumul intern demateriale și produsul intern brut – CIM/PIB) a scăzut de la 4.04 tone/leiîn anul 1994 la 2,12 tone/lei în anul 2000, pentru a urma în perioada2001-2008 o curbă ascendentă, ca urmare a redresării economiei României.Maximul intensității materiale a fost atins în anul 2008 (4,18 tone/lei),pentru ca în 2009 criza economică să își facă simțite efectele, intensitateamaterială revenind aproape de valoarea din 2007 (3,52 tone/lei);• dependența materială (ce reprezintă dependenţa economiei de resurselenaturale interne – extracţia internă de materiale/consum intern demateriale) a avut o evoluție relativ stabilă în perioada 1994-2009, întimp ce intensitatea comercială (ca măsură a dependenţei economiei deimporturi de materiale – importuri de materiale/consum intern demateriale) a cunoscut o evoluție descendentă de-a lungul perioadeianalizate, valoarea atinsă în anul 2009 (0,08), fiind cea mai mică înintervalul 1994-2009. Ideea importantă aici este aceea că evoluțiadependenței materiale și a intensității comerciale în perioada 1994-2009arată o tendință evidentă de scădere a gradului de dependență aeconomiei României de importurile de materiale, consumul intern demateriale bazându-se cu precădere pe surse interne. Pe de altă parte,acest lucru poate fi și o consecință a procesului de dezindustrializare pecare l-a traversat economia națională după 1990.• pentru a evidenția impactul activității economice la nivel sectorial șiasupra balanței fluxurilor materiale, în studiu a fost analizată corelațiadintre structura balanței fluxurilor materiale și distribuția de structură asectoarelor economice după producția exercițiului. S-a folosit dreptvariabilă dependentă ponderea fiecărui tip de material în consumulintern, așa cum rezultă din datele Eurostat privind contul de mediu înperioada 2000-2009. Rezultatul important la care s-a ajuns poate fisintetizat astfel: ca urmare a dinamicii așteptate a ramurilor industriale,este plauzibilă o modificare a structurii consumului intern demateriale. Astfel, pentru orizontul 2015 ponderea biomasei înconsumul intern va crește la aproximativ 20%, în condițiile scăderiiponderii mineralelor nemetalice, de la 74,2% în 2009 la 62,1% în 2015.Aceeași tendință se păstrează și pentru orizontul 2020, laolaltă cucreșterea ponderii combustibililor fosili la valoarea de 22,3%.

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesare6.2. Propuneri de politici publice6.2.1. Dimensiunea economicăÎn vederea manifestării la potențial cât mai mare a modificărilor favorabile– evidenţiate anterior în analiza noastră – care au loc în special în cadrulindustriilor inovative și ecologice, politicile industriale pot contribui în trei maridirecții de acțiune.În primul rând, având în vedere eterogeneitatea relativ mare la nivelulramurilor și subramurilor care compun industriile menționate, considerăm necesarca eventuale măsuri de susținere să se realizeze în mod discriminatoriu, fiindpreferate acele domenii care se caracterizează prin cea mai mare performanțăeconomică și financiară și au cele mai bune oportunități de creștere. Pentru a veniîn sprijinul unei asemenea propuneri de politici, analizele aferente industriilorinovative și ecologice realizate la nivel de detaliere de 2 cifre CAEN Rev. 2 aufost completate cu informații calitative și cantitative detaliate la nivel de detalierede 3 cifre CAEN Rev. 2.În al doilea rând, implicarea autorităților nu trebuie să fie primordial denatură financiară. În studiu s-a arătat că cele mai multe ramuri inovative șiecologice cu potențial important de creștere economică manifestă și oportunitățimari de finanțare care, cel mai probabil, vor fi acoperite de creditori privați ce vordori să profite de asemenea oportunități. În rapoartele Băncii Naționale aRomâniei se menționează că băncile autohtone s-au orientat în ultimii ani tot maimult spre finanțarea industriilor inovative și cu valoare adăugată ridicată, ceea cesusține ipoteza noastră formulată mai sus.În consecință, rolul autorităților ar fi în principal orientat spre următoareledirecții de acțiune: (i) comunicarea mai bună către public (în special cătreinstituțiile financiare) a viziunii privind reindustrializarea României la orizontulanului 2020 și a sectoarelor de activitate considerate esențiale în vederea realizăriiacestui obiectiv; (ii) menținerea neschimbată a strategiilor și direcțiilor dedezvoltare pe o perioadă lungă de timp, pentru a crea predictibilitate și a permiteagenților economici să-și construiască deciziile de acțiune într-un cadru cât maipuțin viciat de volatilități în decizia factorului politic; (iii) monitorizarea cuatenție a evoluțiilor legate de dezintermedierea financiară care începe să semanifeste la nivelul principalelor grupuri bancare europene; scopul monitorizăriieste de a iniția măsuri care să contrabalanseze diminuarea ofertei de creditare încondițiile extinderii fenomenului de dezintermediere amintit și la nivelulsectorului bancar autohton. Pentru acele domenii în care este necesar și sprijinulfinanciar al statului, considerăm că acesta trebuie să se realizeze în funcție de159

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareproiectele existente, ordonate după priorități și demarate doar în limitele sumelordisponibile la nivelul bugetelor de specialitate.Principalele avantaje ale adoptării unor asemenea politici sunt:• majorarea și mai amplă a potențialului de creștere a ramurilor celor maiperformante, cu șanse de penetrare mai puternică, inclusiv pe piețeleexterne;• diminuarea presiunilor asupra bugetelor autorităților având dreptdestinație promovarea reindustrializării României, în măsura în carepoliticile calitative (comunicare mai bună, crearea de predictibilitate,orientare a priorităților etc.) sunt implementate eficient;• ameliorarea randamentului investițiilor realizate din surse publice (înspecial ca urmare a ierarhizării proiectelor după criterii de eficiență,necesitate, oportunitate și prioritate).Principalele dezavantaje ale implementării politicilor propuse sunt:• ramurile identificate a avea un potențial mai redus de creștere vor fi șimai defavorizate din perspectiva sprijinului pe care l-ar putea oferiautoritățile;• criteriile propuse a fi implementate sunt prin excelență de naturăeconomică (legate de condiții de eficiență, productivitate și perspectivede realizare), în opoziție cu cele de natură socială (ex.: crearea șiprotejarea locurilor de muncă). Drept urmare, factorii de decizie s-arputea să fie mai reticenți în implementarea propunerilor, pentru căsusținerea socială pentru asemenea măsuri nu este întotdeauna foartemare;• personalul existent în rândul autorităților s-ar putea să nu aibă cea maiadecvată specializare care să permită implementarea măsurilor (deexemplu, experți în comunicare).În al treilea rând, o atenţie aparte trebuie acordată, în termenii unei politiciindustriale viabile, susţinerii procesului de fluidizare a circuitului inovaţiei cătrevalorificarea ei pe piaţă. În acest sens, se poate concluziona că eforturile mediuluiprivat nu sunt valorificate eficient și este nevoie de o abordare diferită pentru aputea îmbunătății aceste performanțe. Un aspect cheie în acest context esteimportanța instituțiilor publice (universități, institute de cercetare), care aucapitalul intelectual și experiența necesară pentru a valorifica mai bine resurselemediului privat. În acest context, trebuie creată o relație mai strânsă între mediulprivat și universități, iar acest lucru se poate realiza numai prin crearea unui cadrulegal care să favorizeze cooperarea mai strânsă între cercetarea teoretică efectuatăîn universități și mediul privat.160

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareInsistând pe ideea imperativă a apropierii mai mari a mediului universitarşi de cercetare ştiinţifică de piață, trebuie arătat că această colaborare este cu atâtmai importantă cu cât mediul privat a demonstrat în ultimii ani niște deficiențevizibile în privința inovării și cercetării. Astfel, ar fi necesar ca în următorii anistatul să demareze o politică de încurajare a colaborării între universități și mediulprivat, atât prin cadrul legal, cât și prin instrumentele de finanțare pe care le are ladispoziție. O astfel de politică se poate sprijini pe mai multe elemente:• de exemplu, se poate aloca un procent semnificativ din fondurilepublice destinate CDI pentru cofinanțarea proiectelor de cercetare mixte(public-private). În alocarea acestor fonduri trebuie ținut cont, printrealtele, de reputația universităților și experiența acestora în domeniulcercetării, precum și de capacitatea întreprinderilor private de avalorifica rezultatele cercetării. În acest mod, fondurile alocate vor aveao probabilitate mult mai mare de a fi folosite în proiecte viabile și cu unbun potențial de succes;• de asemenea, mediul academic poate fi încurajat să colaboreze mai multcu mediul privat prin oferirea de fonduri suplimentare universitățilorcare au proiecte de cercetare public-private și/sau prin reducereafondurilor alocate universităților care demonstrează un interes reduspentru cercetare. Pe același principiu se pot oferi sporuri cu caracterpermanent cercetătorilor români care au avut rezultate notabile în cadrulproiectelor de cercetare mixte;• un alt mod de a stimula parteneriatul public-privat este încurajareauniversităților să caute teme de cercetare care să fi de interes pentru mediulprivat. Un prim pas în acest sens este ca universitățile să-și stabilească unnumăr de domenii de competență, adică domenii în care consideră că aucapitalul uman și tehnic pentru a realiza proiecte de cercetare. Deasemenea, trebuie să stabilească tipul de cercetare pe care îl pot face pentruca, ulterior, pe baza acestor caracteristici, să-și poată forma o „ofertă decercetare” pentru mediul privat. Această ofertă trebuie făcută cunoscutămediului privat prin diferite mijloace: târguri și expoziții locale șiinternaționale, sau alte canale media. În funcție de receptivitatea mediuluiprivat, universitățile pot să-și modifice această ofertă și să se concentrezemai mult pe domeniile unde receptivitatea a fost mai mare.Acestea sunt doar câteva dintre programele și strategiile naționale care potfi folosite pentru îmbunătățirea performanțelor în inovație ale României. Totuși,trebuie ținut cont de faptul că inovarea este rezultatul unor eforturi derulate pe operioadă lungă de timp, iar orice politică publică îndreptată spre sporireaperformanțelor inovative trebuie gândită pe termen lung și atent monitorizată,deoarece rezultatele vizibile ale acesteia vor apărea abia după mai mulți ani.161

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesare6.2.2. Dimensiunea instituţionalăConsideraţiile şi recomandările formulate la punctul anterior trebuie să fieconsolidate prin luarea în considerare şi a dimensiunii instituţionale care fundeazămăsurile de politică industrială. Sub acest aspect, considerăm că analizelerealizate în cadrul acestui studiu conduc către formularea a două direcţii de naturăinstituţională cu privire la politicile industriale ce ar trebui implementate învederea susţinerii şi consolidării procesului necesar de reindustrializare aeconomiei româneşti.(1) Funcţionarea unei instituţii autonome şi independente cu rol deevaluare a politicilor industriale în vederea monitorizării evoluţiilor sectorialeîn industrie şi formularea unor direcţii strategice însoţite de acţiuni pentruîmbunătăţirea potenţialului de competitivitate.Instituţia pe care o propunem ar urma să joace rolul unor instituţii similare(precum Banca Naţională sau Consiliul Fiscal) care formulează opinii independentecu privire la politicile economice. Este adevărat, a existat întotdeauna,atât în România, dar şi în plan internaţional, o posibilitate mai mare de funcţionarea unor asemenea instituţii în domeniul financiar-bancar decât în cel al economieireale, considerat, din punct de vedere decizional, direct dependent de executiv.Punctul de plecare al unei asemenea iniţiative este activitatea Consiliului deExport din cadrul Ministerului Economiei şi cea a Consiliului Naţional alCompetitivităţii, ambele structuri cu o independenţă faţă de decizia politică destulde ridicată. Există în ambele organisme expertiză deja acumulată privind atâtevaluarea, cât şi monitorizarea performanţelor sectoarelor industriale. Estenecesară, însă, desprinderea acestor structuri într-o entitate de sine stătătoare,autonomă în elaborarea politicilor şi care să beneficieze de colaborareainstituţională din partea diferitelor structuri administrative direct interesate deactivitatea acesteia, precum Direcţia de Politică Industrială din MinisterulEconomiei, Ministerul Dezvoltării Regionale, Comisia Naţională de Prognoză şialtele.BeneficiiAceastă propunere de regândire instituţională a managementului depolitică industrială îşi produce efectele prin:• Identificarea şi monitorizarea tendinţelor de orientare industrială de peplan european şi internaţional în beneficiul actorilor privaţi, dar şi alautorităţilor centrale şi locale, care se constituie în grupuri de interesefaţă de direcţiile strategice în domeniu;162

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesare• Evaluarea potenţialului de dezvoltare al sectoarelor industriale prinaplicarea unei expertize proprii, de obicei subcontractată oricum deinstituţiile publice către experţi independenţi;• Realizarea unei platforme de lucru şi comunicare mult mai mobile cumediul de afaceri pe o problematică din ce în ce mai vastă;• Integrarea problematicii inter-instituţionale şi inter-sectoriale înactivităţile unei structuri de planificare strategică, într-un mod mult mairapid şi mai lipsit de sincope decât în cadrul administraţieiguvernamentale.ConstrângeriAdministraţia de stat este de obicei neîncrezătoare în delegarearesponsabilităţilor de politică industrială către instituţii autonome de reflecţie,acţiune şi planificare strategică. Totuși, funcţionarea economiei de piaţă ne aratăcă un număr tot mai mic de decizii în domeniul considerat revine propriu-zisautorităţilor, în timp ce tot mai multe nevoi – de informare, analiză, evaluare,comunicare, monitorizare, inter-relaţionare – pot fi rezolvate prin intervenţia unorcentre de decizie independente. UE este tot mai mult înclinată spre transferulresponsabilităţilor către astfel de decidenţi independenţi şi acest lucru se întâmplăîn numeroase domenii de acţiune strategică ce ţin de politica industrială, precumprofesionalizarea grupurilor de industrii, managementul reţelelor de inovaţie,cooperarea transfrontalieră, chiar şi în formarea bazelor de date statisticeindustriale.(2) Dialog şi parteneriat regional prin formarea unor centre depromovare industrială (CPI) internaţionale/transfrontaliere, amplasate încâteva localizări strategice, cum ar fi spaţiul Europei de Sud-Est, spaţiul EuropeiCentrale sau spaţiul Europei de Vest. Integrarea tot mai avansată a pieţelor, înparticular în spaţiul european, ridică probleme noi de management al politiciiindustriale. De exemplu, necesarul estimat de investiţii este mai degrabă oinformaţie ce ţine de planurile de afaceri ale multinaţionalelor decât de o corectăpreviziune a necesarului sectoarelor naţionale. De asemenea, consumatorul, fie elindustrial sau casnic, are astăzi un profil global: în România nu se mai produceneapărat pentru consumatorii români, ci pentru cei ai unei pieţe mai mult sau maipuţin îndepărtate.Prezenţa vizibilă a reţelelor transfrontaliere de producţie face cainterlocutorul-beneficiar al măsurilor de politică industrială să devină companiileinternaţionale, de naţionalităţi diferite, capabile să creeze valoare pe piaţă dinvalorificarea producţiei industriale în lanţuri scurte şi lungi de producţie şi schimbal bunurilor şi serviciilor.163

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareBeneficiiCentrele de promovare sunt menite să exercite un impact mai direct şi maiputernic asupra beneficiarilor direcţi ai politicii industriale, firmele participante lareţelele de producţie şi schimb. Concret, ele pot asigura:• Platforma de schimb de informaţii şi contacte, de gestiune a datelor deinteres regional şi de administrare a monitorizării activităţilor cu impactregional;• Conceperea şi administrarea unor planuri comune, de cooperareindustrială intra sau inter-ramuri, în direcţiile de acţiune pentru care potfi realizate economii de scară şi/sau de anvergură, cum ar fi marketing,finanţare corporativă, canale de distribuţie, plăţi etc.;• Realizarea de cercetare de piaţă dedicată, în interesul de afaceri direct algrupurilor de interese industriale pe care le reprezintă, şi cu expertiza pecare o dă cunoaşterea nemijlocită a mediului de afaceri local (condiţiilede creare a valorii adăugate, principali investitori etc.).ConstrângeriDeclanşarea şi apoi susţinerea formării unor instituţii de anvergurăregională într-un mecanism al pieţei libere este un proces care s-a desfăşuratîntotdeauna cu dificultate, nu numai pentru România, dar în general pentru ţărilerămase multe decenii într-un regim de comandă. Apartenenţa la structurile UEfacilitează mult aceste procese, deşi nu scurtează drumul până la implementareainiţiativelor care trebuie să revină actorilor interesaţi. Existenţa multor programede cooperare transfrontalieră finanţate de UE, precum şi perspectiva creşterii înimportanţă în strategia UE pentru 2014-2020 a cooperării teritoriale asigurăpremise foarte bune pentru materializarea direcţiei propuse aici.164

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareANEXEIndicatori pentru construirea indicelui compozitAnexa nr. 2.1ProducţieTehnologieStructurăComponentăSubcomponentăProductivitateCosturiCercetare șidezvoltareInvestiţiiConcentrareavânzărilorpe pieţelede exportIndicator (I) Măsurare Baza de date Eşantion PerioadaProductivitateamuncii (I 1 )Costul unitar almuncii (I 2 )Capital uman(I 3 )Stoculinvestiţiilor (I 4 )indexulHerfindahl-Hirschmann (I 5 )Valoarea adăugatăbrută la preţuricurente/număr depersoane angajateCheltuieli cuangajaţii/valoareaproducţiei brutePondereacheltuielilor cuangajaţii înaltcalificaţiîn totalcheltuieli cuangajaţiiFormarea brută decapital fixHH ni1 x xijj2World Input-OutputDatabase,Socio-EconomicAccounts(SEA) 59WIOD, SEAWIOD, SEAWIOD, SEAUNComtrade 60Sectoarele manufacturiere– (DA-DN; CAEN 2 cifrerev. 1.1)Sectoarelemanufacturiere –(DA-DN; CAEN2 cifre rev. 1.1)Sectoarelemanufacturiere –(DA-DN; CAEN2 cifre rev. 1.1)Sectoarelemanufacturiere –(DA-DN; CAEN2 cifre rev. 1.1)SA22000-20092000-20092000-20092000-20092000-2009ExportDinamicăDinamicaexporturilor (I 6 )(X jt+1 -X jt )/X jt 100UN ComtradeSA21999-2009Cota de piaţămondială (I 7 )X j / X jw UN Comtrade SA2Performanţă2000-2009Explicaţii:X j : exportul sectorului j; X jt : exportul sectorului j la momentul t; x ij : exportul sectorului j către ţarai (ţara destinatară pentru exporturi din România); X jw : exportul total mondial al sectorului j;SA2: Nomenclatura Sistemul Armonizat 2 cifre. Pentru consistenţa analizei, trecerea de la SA 2 laCAEN 2 cifre rev. 1.1 s-a făcut prin folosirea tabelelor de corespondenţă de pe serverul RAMONal Eurostat (http://ec.europa.eu/eurostat/ramon/relations/index.cfm?TargetUrl=LST_REL).59 Sursa datelor: http://www.wiod.org/database/sea.htm. Acolo unde indicatorii au fost exprimaţiîn moneda naţională, am folosit pentru comparaţii valori în euro, potrivit ratelor de schimb dinAnexa nr. 2.2.60 United Nations Commodity Trade Statistics Database (UN Comtrade), disponibilă la:http://comtrade.un.org/db/dqQuickQuery.aspx165

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareCurs valutar (moneda naţională/euro)*Anexa nr. 2.220002001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011România1,9921 2,6003 3,1269 3,7550 4,0509 3,6209 3,5258 3,3353 3,6826 4,2399 4,2122 4,2391Bulgaria 1,9531 ** 1,94821,9492 1,949 1,9533 1,9558 1,9558 1,9558 1,9558 1,9558 1,9558 1,9558Rep. Cehă 35,59934,068 30,804 31,846 31,891 29,782 28,342 27,766 24,946 26,435 25,284 24,590Suedia 8,44529,2551 9,1611 9,1242 9,1243 9,2822 9,2544 9,2501 9,6152 10,611 9,5373 9,0298* Moneda naţională: România: Leu (RON); Bulgaria: Leva bulgară; Rep. Cehă: Coroana cehă; Suedia: Coroana suedeză.** Estimarea pentru rata de schimb leva în 2000 am realizat-o în Stata. Pentru valorile lipsă, Stata estimează prin media valorilor existente.Sursa: Banca Centrală Europeană.URL:http://sdw.ecb.europa.eu/browseSelection.do?node=2018794&FREQ=A&sfl1=4&DATASET=0&sfl3=4&SERIES_KEY=120.EXR.A.BGN.EUR.SP00.A&SERIES_KEY=120.EXR.A.CZK.EUR.SP00.A&SERIES_KEY=120.EXR.A.RON.EUR.SP00.A&SERIES_KEY=120.EXR.A.SEK.EUR.SP00.A166

200049.76Alte produseprelucrate42.99Textile şiproduse textile42.31Alimente,băuturi, tutun39.93Celuloza, hârtie,produse dinhârtie33.54Cauciuc,produse dincauciuc siplastic33.43Alte produseminerale nonmetaliceNoi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareIerarhia sectoarelor industriei prelucrătoare din România în funcţie de valorile ICCSAnexa nr. 2.32001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 200958.67 44.67 47.64 52.99 57.04 57.30 57.04 61.01 56.54Alimente,băuturi, tutunAlimente,băuturi, tutunCauciuc,produse dincauciuc siplasticAlimente,băuturi, tutunAlimente,băuturi, tutunTextile şiproduse textileAlimente,băuturi, tutunCauciuc,produse dincauciuc şiplasticAlimente,băuturi, tutun51.15 40.26 44.19 43.18 43.11 53.27 48.98 56.16 51.45Alte produseprelucratePiele şi produsedin piele şiîncălţăminteAlimente,băuturi, tutunAlte produseminerale nonmetaliceCauciuc,produse dincauciuc siplasticCauciuc,produse dincauciuc siplasticCeluloza, hârtie,produse dinhârtieAlimente,băuturi, tutunCeluloza, hartie,produse dinhartie39.10 39.74 43.22 41.53 40.93 46.26 48.33 51.55 49.57Piele şi produsedin piele şiîncălţăminteLemn şi produsedin lemn, siplutăCeluloza, hârtie,produse dinhârtiePiele şi produsedin piele şiîncălţăminteAlte produseminerale nonmetaliceAlte produseprelucratePiele şi produsedin piele şiîncălţăminteCeluloza, hârtie,produse dinhârtieEchipamente detransport38.30 38.36 42.85 37.64 37.52 43.70 44.71 51.22 43.73Celuloza, hârtie,produse dinhârtieMetale de bazăşi produseTextile şiproduse textileCeluloza, hârtie,produse dinhârtieAlte produseprelucrateAlimente,băuturi, tutunAlte produseminerale nonmetalicePiele şi produsedin piele şiîncălţăminteCauciuc,produse dincauciuc siplastic31.81 35.78 37.81 35.44 35.63 35.46 44.09 46.71 40.86Textile şiproduse textileCeluloza, hârtie,produse dinhârtieAlte produseminerale nonmetaliceAlte produseprelucratePiele şi produsedin piele şiîncălţăminteAlte produseminerale nonmetaliceTextile şiproduse textileAlte produseminerale nonmetaliceAlte produseminerale nonmetalice30.56 34.23 32.83 34.35 31.38 33.10 43.41 46.09 38.01Echipamente detransportAlte produseprelucrateAlte produseprelucrateTextile şiproduse textileTextile şiproduse textilePiele şi produsedin piele şiîncălţăminteCauciuc,produse dincauciuc siEchipamente detransportLemn şi produsedin lemn, siplută167

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesare200032.48Lemn şi produsedin lemn, siplută30.89Metale de bazăşi produse26.83Maşini şiechipamente26.46Cocs, produsepetroliererafinate,combustibilnuclear24.82Piele şi produsedin piele şi2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009plastic28.87 28.45 30.55 30.65 31.02 30.24 42.13 43.00 37.16Lemn şi produsedin lemn, siplutăCauciuc,produse dincauciuc siplasticLemn şi produsedin lemn, siplutăCauciuc,produse dincauciuc siplasticEchipamente detransportEchipamenteelectrice şiopticeAlte produseprelucrateMetale de bazăşi produsePiele şi produsedin piele şiîncălţăminte27.81 25.60 28.76 24.27 27.24 26.25 34.88 42.34 30.86Cauciuc,produse dincauciuc siplasticTextile şiproduse textileMetale de bazăşi produseLemn şi produsedin lemn, siplutăLemn şi produsedin lemn, siplutăLemn şi produsedin lemn, siplutăEchipamenteelectrice şiopticeTextile şiproduse textileCocs, produsepetroliererafinate,combustibilnuclear20.18 22.88 28.03 21.44 23.17 25.19 33.28 39.09 29.80Metale de bazăşi produseCocs, produsepetroliererafinate,combustibilnuclearEchipamente detransportEchipamente detransportEchipamenteelectrice şiopticeEchipamente detransportMetale de bazăşi produseCocs, produsepetroliererafinate,combustibilnuclearCocs,produsepetroliererafinate,combustibilnuclearAlte produseprelucrate18.80 21.13 26.93 20.62 21.50 23.32 31.36 36.77 28.87Produse chimiceAlte produseminerale nonmetaliceEchipamenteelectrice şiopticePiele şi produsedin piele şiîncălţăminteMetale de bazăşi produseCocs, produsepetroliererafinate,combustibilnuclearCocs, produsepetroliererafinate,combustibilnuclearMaşini şiechipamenteAlte produseprelucrate16.83 19.04 17.85 19.82 21.18 20.79 29.88 36.66 28.70Echipamenteelectrice şiAlte produseminerale non-Maşini şiechipamenteMaşini şiechipamenteCeluloza, hartie,produse dinProduse chimice Cocs, produsepetroliereEchipamenteelectrice şiMetale de bazăşi produse168

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesare2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009încălţăminte optice metalice hartie rafinate, opticecombustibilnuclear21.23 10.32 16.21 17.15 19.12 18.33 19.94 25.64 35.38 28.57Echipamente detransportCocs, produsepetroliererafinate,combustibilnuclear19.38 8.78 9.76Produse chimice Maşini şiechipamenteProduse chimice Echipamenteelectrice şiopticeMaşini şiechipamente18.41 4.11 7.12 6.13Echipamenteelectrice şiopticeProduse chimice Echipamente detransportCocs, produsepetroliererafinate,combustibilnuclearMetale de bazăşi produseCeluloza, hârtie,produse dinhârtieEchipamente detransportProduse chimice Textile şiproduse textile10.16 11.96 18.30 19.14 22.38 33.76 21.32Produse chimice Echipamenteelectrice şiopticeCocs, produsepetroliererafinate,combustibilnuclearMaşini şiechipamenteMetale de bazăşi produseProduse chimice Maşini şiechipamenteEchipamenteelectrice şioptice10.11 13.85 19.06 15.06 23.46 19.61Produse chimice Produse chimice Maşini şiechipamenteSursa: Calcule ale autorilor (pentru calculul ICCS vezi Caseta 2; pentru sursa datelor vezi Anexa nr. 2.1).Lemn şi produsedin lemn, siplutăLemn şi produsedin lemn, siplutăMaşini şiechipamente169

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareAnexa nr. 2.4Lista sectoarelor industriei prelucrătoare (CAEN Rev. 1) în funcţie de intensitatea tehnologicăTehnologie joasăDA Produse alimentare, băuturi, tutunDB Produse din material textile şi textileDC Piele şi produse din pieleDD Lemn şi produse din lemnDE Celuloză, hârtie şi produse din hârtie; publicare şi imprimareTehnologie medie joasăDF Cocs, produse petroliere rafinate şi combustibil nuclearDH251 Produse din cauciucDH252 Produse din plasticDI Alte produse minerale nemetaliceDJ27 Metale de bazăDJ28 Produse prelucrate din metal, cu excepţia maşinilor şi echipamentelorDM351 Construcţia şi repararea navelor şi bărcilorDN Alte produse prelucrate170Tehnologie medie înaltăDG241 Produse chimice de bazăDG242 Pesticide şi alte produse agrochimiceDG247 Fibre sinteticeDG243 Vopsea, lacuri şi produse de acoperire similare, cerneluri şi masticDG245 Săpun şi detergenţi, soluţii de curăţare şi finisare, parfumuri, soluţii de toaletă

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareDG246 Alte produse chimiceDK291 Maşini pentru producerea şi folosirea puterii mecanice, cu excepţia avioanelor, motoarelor în ciclu şi pentru vehiculeDK293 Maşini pentru agricultură şi silviculturăDK294 Maşini-unelteDK295 Maşini pentru alte folosinţe specialeDK292 Maşini pentru alte folosinţe generaleDL31 Maşini şi aparate electriceDK297 Produse pentru uz gospodăresc, nespecificate în altă parteDM352 Locomotive şi material rulantDM34 Vehicule cu motor, remorci şi semiremorciDM354 Motociclete şi bicicleteDM355 Alte echipamente de transport, nespecificate în altă parteDL33 Instrumente medicale, de precizie şi optice, ceasuriDK296 Arme şi muniţiiTehnologie înaltăDG244 Produse farmaceutice, produse botanice şi chimice pentru uz medicinalDL30 Maşini pentru birou şi computereDL32 Echipamente şi aparate de radio, televiziune şi comunicaţiiDM353 Avioane şi vehicule spaţialeSursa: DG Enterprise and Industry (2011), p. 48, după OECD (1997), Revision of the High-Technology Sector and Product Classification, Paris.Criteriul principal al evaluării gradului de intensitate tehnologică este indicatorul cheltuielile de cercetare și dezvoltare din valoarea adăugată.171

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareValorile ICCS pentru ţările europene selectateAnexa nr. 2.52000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009România 34.86006 35.91688 30.99027 33.6287 33.85526 35.65623 34.48133 40.63853 45.91651 41.30409Bulgaria 30.36996 26.47026 28.18517 31.68786 33.95798 28.93235 31.17546 33.54981 32.18488 32.94939Rep. Cehă 44.3455 49.47213 51.25538 45.9244 51.43608 49.9929 50.39639 46.54306 47.52406 49.56584Suedia 70.16453 68.87913 73.75659 70.95468 67.255 73.7948 70.66436 63.604 67.30915 naSursa: Calcule ale autorilor (pentru calculul ICCS vezi Caseta 2; pentru sursa datelor vezi Anexa nr. 2.1).172

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareValorile indicatorilor care compun ICCS pentru ţările selectateBulgariaAnexa nr. 2.6.1Alimente, băuturi, tutunIndicator 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Productivitatea muncii (mii €) 3.57 3.72 3.81 4.35 4.23 4.18 4.63 5.78 6.03 6.21Costul unitar al muncii 0.12 0.11 0.12 0.11 0.10 0.10 0.09 0.09 0.10 0.09Intensitatea cercetării (%) 0.08 0.07 0.07 0.06 0.09 0.10 0.10 0.09 0.11 0.11Rata investiţiilor (mil. €) 79.98 92.73 98.42 119.55 129.34 173.79 213.27 275.97 330.71 238.68Indexul Herfindahl-Hirschmann 0.08 0.09 0.09 0.07 0.08 0.06 0.06 0.06 0.08 0.09Dinamica exporturilor (%) 15.63 8.69 2.86 45.89 36.49 6.02 17.29 50.33 47.07 -5.34Cota de piaţă mondială (%) 0.04 0.04 0.05 0.06 0.07 0.07 0.07 0.09 0.12 0.13Textile şi produse textileIndicator 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Productivitatea muncii (mii €) 1.67 1.87 2.08 2.55 2.57 2.65 2.98 3.73 3.83 8.48Costul unitar al muncii 0.31 0.30 0.28 0.23 0.23 0.22 0.21 0.21 0.23 0.21Intensitatea cercetării (%) 0.08 0.07 0.07 0.06 0.09 0.10 0.10 0.09 0.11 0.11Rata investiţiilor (mil. €) 48.16 65.69 80.23 106.54 121.71 163.86 200.41 259.33 310.76 224.29Indexul Herfindahl-Hirschmann 0.18 0.24 0.16 0.15 0.38 0.14 0.15 0.16 0.16 0.15Dinamica exporturilor (%) 53.07 -11.28 37.45 13.01 335.89 -53.68 32.84 59.79 58.02 -22.72Cota de piaţă mondială (%) 0.07 0.06 0.04 0.07 0.28 0.12 0.15 0.17 0.21 0.19173

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareBulgariaPiele şi produse din pieleIndicator 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Productivitatea muncii (mii €) 1.36 1.55 1.71 2.22 1.95 2.14 2.21 2.65 2.84 3.04Costul unitar al muncii 0.28 0.29 0.25 0.21 0.25 0.23 0.26 0.25 0.28 0.26Intensitatea cercetării (%) 0.08 0.07 0.07 0.06 0.09 0.10 0.10 0.09 0.11 0.11Rata investiţiilor (mil. €) 5.48 7.45 8.13 10.51 9.98 14.17 16.80 21.74 26.05 18.80Indexul Herfindahl-Hirschmann 0.31 0.27 0.21 0.19 0.14 0.15 0.11 0.12 0.12 0.17Dinamica exporturilor (%) 24.33 26.50 -11.31 42.01 19.34 16.82 17.38 49.34 65.88 2.24Cota de piaţă mondială (%) 0.08 0.09 0.08 0.09 0.10 0.10 0.11 0.14 0.18 0.19Lemn şi produse din lemn, și plutăIndicator 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Productivitatea muncii (mii €) 1.47 1.66 1.65 2.36 2.98 2.93 3.36 4.33 3.77 4.30Costul unitar al muncii 0.15 0.14 0.13 0.13 0.11 0.11 0.11 0.11 0.12 0.11Intensitatea cercetării (%) 0.08 0.07 0.07 0.06 0.09 0.10 0.10 0.09 0.11 0.11Rata investiţiilor (mil. €) 5.54 6.98 7.10 10.72 15.76 21.22 27.21 35.21 42.19 30.45Indexul Herfindahl-Hirschmann 0.23 0.09 0.15 0.13 0.15 0.16 0.16 0.13 0.13 0.13Dinamica exporturilor (%) -46.43 -15.10 -7.87 33.61 8.04 27.24 30.63 26.90 66.25 -15.61Cota de piaţă mondială (%) 0.15 0.15 0.14 0.17 0.15 0.16 0.18 0.19 0.27 0.24174

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareBulgariaCeluloză, hârtie, produse din hârtieIndicator 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Productivitatea muncii (mii €) 3.25 3.55 3.95 4.41 4.56 5.20 5.15 6.45 6.30 6.92Costul unitar al muncii 0.18 0.18 0.17 0.15 0.14 0.13 0.14 0.14 0.16 0.14Intensitatea cercetării (%) 0.08 0.07 0.07 0.06 0.09 0.10 0.10 0.09 0.11 0.11Rata investiţiilor (mil. €) 16.28 19.52 24.24 30.31 34.62 52.16 58.93 76.26 91.38 65.95Indexul Herfindahl-Hirschmann 0.13 0.14 0.37 0.11 0.36 0.23 0.14 0.23 0.20 0.15Dinamica exporturilor (%) 30.48 11.60 56.22 86.55 10.66 -73.23 23.36 574.71 10.68 -20.81Cota de piaţă mondială (%) 0.03 0.04 0.06 0.10 0.09 0.02 0.03 0.13 0.10 0.10Cocs, produse petroliere rafinate, combustibil nuclearIndicator 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Productivitatea muncii (mii €) 24.47 26.18 22.73 24.80 26.94 33.28 38.23 53.45 83.15 87.12Costul unitar al muncii 0.03 0.04 0.04 0.03 0.03 0.02 0.01 0.01 0.02 0.01Intensitatea cercetării (%) 0.08 0.07 0.07 0.06 0.09 0.10 0.10 0.09 0.11 0.11Rata investiţiilor (mil. €) 46.97 57.20 45.87 48.35 51.10 84.03 85.11 110.13 131.97 95.25Indexul Herfindahl-Hirschmann 0.22 0.16 0.16 0.15 0.31 0.41 0.49 0.52 0.41 0.39Dinamica exporturilor (%) 3.81 -40.22 12.46 36.16 124.47 82.01 49.96 24.17 29.46 -45.02Cota de piaţă mondială (%) 0.09 0.06 0.07 0.07 0.13 0.17 0.19 0.24 0.20 0.18175

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareBulgariaProduse chimiceIndicator 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Productivitatea muncii (mii €) 6.33 6.83 7.02 8.23 8.66 9.16 9.45 12.05 12.21 13.93Costul unitar al muncii 0.13 0.13 0.13 0.12 0.11 0.10 0.09 0.09 0.10 0.09Intensitatea cercetării (%) 0.08 0.07 0.07 0.06 0.09 0.10 0.10 0.09 0.11 0.11Rata investiţiilor (mil. €) 39.81 48.38 44.88 50.19 54.02 75.06 86.16 111.49 133.60 96.42Indexul Herfindahl-Hirschmann 0.39 0.27 0.26 0.29 0.24 0.21 0.19 0.20 0.24 0.21Dinamica exporturilor (%) 6.50 60.82 -5.09 6.36 86.33 78.89 28.61 -10.93 -4.43 -19.66Cota de piaţă mondială (%) 0.04 0.06 0.05 0.05 0.08 0.13 0.15 0.12 0.11 0.09Cauciuc, produse din cauciuc şi plasticIndicator 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Productivitatea muncii (mii €) 2.58 2.97 3.23 4.08 4.30 4.54 4.54 5.12 4.72 5.16Costul unitar al muncii 0.16 0.15 0.13 0.11 0.10 0.08 0.08 0.08 0.09 0.08Intensitatea cercetării (%) 0.08 0.07 0.07 0.06 0.09 0.10 0.10 0.09 0.11 0.11Rata investiţiilor (mil. €) 8.58 11.10 12.96 18.05 22.13 32.59 38.48 49.79 59.67 43.07Indexul Herfindahl-Hirschmann 0.15 0.12 0.16 0.19 0.11 0.12 0.13 0.19 0.26 0.43Dinamica exporturilor (%) 61.47 41.66 32.30 27.26 21.11 8.93 2.48 137.62 57.83 63.74Cota de piaţă mondială (%) 0.05 0.06 0.08 0.08 0.09 0.09 0.08 0.16 0.24 0.39176

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareBulgariaAlte produse minerale nonmetaliceIndicator 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Productivitatea muncii (mii €) 3.26 4.49 4.43 5.37 6.58 8.10 9.74 11.56 11.33 12.77Costul unitar al muncii 0.18 0.14 0.14 0.13 0.10 0.09 0.07 0.07 0.08 0.07Intensitatea cercetării (%) 0.08 0.07 0.07 0.06 0.09 0.10 0.10 0.09 0.11 0.11Rata investiţiilor (mil. €) 15.95 22.81 22.43 30.77 42.52 76.99 104.96 135.82 162.76 117.47Indexul Herfindahl-Hirschmann 0.13 0.12 0.18 0.20 0.16 0.13 0.15 0.10 0.11 0.13Dinamica exporturilor (%) -12.21 18.25 3.76 84.39 7.14 16.57 35.29 50.26 68.39 -7.12Cota de piaţă mondială (%) 0.05 0.06 0.06 0.10 0.09 0.10 0.12 0.17 0.23 0.23Metale de bază şi produseIndicator 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Productivitatea muncii (mii €) 4.30 4.55 4.44 4.91 6.33 5.91 10.08 11.53 10.74 12.55Costul unitar al muncii 0.13 0.13 0.13 0.11 0.07 0.07 0.05 0.05 0.06 0.05Intensitatea cercetării (%) 0.08 0.07 0.07 0.06 0.09 0.10 0.10 0.09 0.11 0.11Rata investiţiilor (mil. €) 48.21 52.87 55.17 66.38 92.77 119.57 232.89 301.36 361.13 260.64Indexul Herfindahl-Hirschmann 0.10 0.12 0.14 0.19 0.14 0.13 0.12 0.13 0.16 0.13Dinamica exporturilor (%) 14.61 4.98 65.82 -20.06 45.41 -2.24 -6.40 188.13 74.84 -44.54Cota de piaţă mondială (%) 0.12 0.13 0.16 0.10 0.12 0.12 0.09 0.20 0.24 0.18177

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareBulgariaMaşini şi echipamenteIndicator 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Productivitatea muncii (mii €) 2.71 3.47 3.89 3.53 4.03 4.20 4.31 5.26 5.88 6.17Costul unitar al muncii 0.32 0.26 0.25 0.23 0.20 0.18 0.18 0.18 0.20 0.18Intensitatea cercetării (%) 0.08 0.07 0.07 0.06 0.09 0.10 0.10 0.09 0.11 0.11Rata investiţiilor (mil. €) 39.96 53.69 59.83 56.15 68.38 95.95 109.55 141.76 169.88 122.61Indexul Herfindahl-Hirschmann 0.13 0.09 0.07 0.09 0.10 0.06 0.06 0.10 0.08 0.10Dinamica exporturilor (%) 18.49 7.46 -8.85 -23.57 29.94 -13.92 10.63 91.26 26.50 14.96Cota de piaţă mondială (%) 0.06 0.07 0.06 0.04 0.04 0.03 0.03 0.05 0.06 0.07Echipamente electrice şi opticeIndicator 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Productivitatea muncii (mii €) 3.10 4.42 5.82 5.22 5.09 6.46 6.73 8.18 7.67 8.22Costul unitar al muncii 0.20 0.18 0.14 0.13 0.14 0.13 0.12 0.12 0.13 0.12Intensitatea cercetării (%) 0.08 0.07 0.07 0.06 0.09 0.10 0.10 0.09 0.11 0.11Rata investiţiilor (mil. €) 20.48 32.84 42.09 41.05 43.23 71.15 82.51 106.77 127.94 92.34Indexul Herfindahl-Hirschmann 0.12 0.12 0.10 0.08 0.10 0.15 0.14 0.13 0.14 0.13Dinamica exporturilor (%) -25.64 16.94 20.96 65.58 12.02 11.65 11.54 35.66 39.05 -2.60Cota de piaţă mondială (%) 0.15 0.16 0.16 0.21 0.21 0.23 0.23 0.26 0.31 0.28178

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareBulgariaEchipamente de transportIndicator 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Productivitatea muncii (mii €) 3.84 4.43 4.62 4.72 5.44 6.35 6.35 7.49 8.00 8.21Costul unitar al muncii 0.24 0.24 0.22 0.21 0.19 0.19 0.19 0.18 0.20 0.18Intensitatea cercetării (%) 0.08 0.07 0.07 0.06 0.09 0.10 0.10 0.09 0.11 0.11Rata investiţiilor (mil. €) 9.55 12.75 13.29 13.75 17.80 27.28 30.75 39.79 47.68 34.41Indexul Herfindahl-Hirschmann 0.27 0.47 0.38 0.40 0.14 0.19 0.16 0.14 0.19 0.19Dinamica exporturilor (%) -8.58 1.31 -14.21 7.01 -36.45 -27.23 97.24 8.21 99.88 65.21Cota de piaţă mondială (%) 0.33 0.29 0.25 0.24 0.14 0.08 0.13 0.14 0.27 0.41Alte produse prelucrateIndicator 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Productivitatea muncii (mii €) 1.87 2.31 2.62 2.71 2.94 3.49 3.98 4.64 4.57 5.21Costul unitar al muncii 0.17 0.15 0.14 0.14 0.12 0.13 0.10 0.10 0.11 0.10Intensitatea cercetării (%) 0.08 0.07 0.07 0.06 0.09 0.10 0.10 0.09 0.11 0.11Rata investiţiilor (mil. €) 9.38 12.69 15.45 18.63 25.65 42.20 55.10 71.30 85.44 61.67Indexul Herfindahl-Hirschmann 0.21 0.12 0.13 0.17 0.37 0.30 0.21 0.30 0.40 0.13Dinamica exporturilor (%) 0.72 -14.39 -5.97 44.59 91.35 -11.79 6.39 269.56 1.94 -55.97Cota de piaţă mondială (%) 0.04 0.03 0.03 0.03 0.06 0.05 0.05 0.14 0.11 0.07Sursa: Calcule ale autorilor.179

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareRepublica CehăAlimente, băuturi, tutunIndicator 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Productivitatea muncii (mii €) 12.69 15.30 17.52 16.70 17.46 19.05 20.13 19.59 22.80 24.36Costul unitar al muncii 0.10 0.09 0.10 0.11 0.11 0.11 0.11 0.11 0.11 0.12Intensitatea cercetării (%) 0.13 0.13 0.12 0.10 0.14 0.14 0.15 0.15 0.14 0.16Rata investiţiilor (mil. €) 409.25 488.93 513.18 719.21 747.67 586.13 705.95 706.15 694.44 655.33Indexul Herfindahl-Hirschmann 0.14 0.15 0.16 0.18 0.19 0.21 0.20 0.21 0.21 0.21Dinamica exporturilor (%) 2.62 22.49 29.63 28.23 36.97 44.63 22.40 33.69 22.14 -14.09Cota de piaţă mondială (%) 0.13 0.15 0.19 0.21 0.26 0.35 0.39 0.44 0.49 0.47Textile şi produse textileIndicator 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Productivitatea muncii (mii €) 6.19 6.75 7.47 7.69 7.44 8.98 10.46 11.84 11.27 11.08Costul unitar al muncii 0.17 0.17 0.19 0.18 0.18 0.18 0.16 0.16 0.15 0.15Intensitatea cercetării (%) 0.13 0.13 0.12 0.10 0.14 0.14 0.15 0.15 0.14 0.16Rata investiţiilor (mil. €) 170.75 187.32 131.86 160.93 186.19 111.02 134.61 117.22 196.52 185.45Indexul Herfindahl-Hirschmann 0.26 0.24 0.21 0.21 0.20 0.25 0.27 0.25 0.24 0.19Dinamica exporturilor (%) -8.43 1.96 41.37 15.30 12.83 38.78 17.28 111.40 -1.16 -0.18Cota de piaţă mondială (%) 0.17 0.17 0.11 0.22 0.22 0.28 0.31 0.47 0.36 0.42180

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareRepublica CehăPiele şi produse din pieleIndicator 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Productivitatea muncii (mii €) 4.25 4.89 5.31 4.95 5.78 7.54 7.85 9.63 11.60 11.73Costul unitar al muncii 0.19 0.19 0.23 0.24 0.21 0.18 0.18 0.13 0.10 0.13Intensitatea cercetării (%) 0.13 0.13 0.12 0.10 0.14 0.14 0.15 0.15 0.14 0.16Rata investiţiilor (mil. €) 18.24 21.17 13.25 13.03 16.81 10.76 13.72 11.64 24.45 23.07Indexul Herfindahl-Hirschmann 0.14 0.12 0.07 0.11 0.10 0.11 0.11 0.11 0.10 0.10Dinamica exporturilor (%) -7.56 10.41 10.72 32.09 36.68 20.82 28.14 11.68 30.99 -12.01Cota de piaţă mondială (%) 0.33 0.35 0.37 0.39 0.48 0.53 0.63 0.58 0.59 0.55Lemn şi produse din lemn, și plutăIndicator 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Productivitatea muncii (mii €) 7.55 8.15 8.85 9.15 11.29 10.65 11.11 13.89 14.32 13.49Costul unitar al muncii 0.13 0.13 0.13 0.12 0.13 0.12 0.13 0.12 0.13 0.13Intensitatea cercetării (%) 0.11 0.12 0.12 0.10 0.14 0.14 0.15 0.15 0.14 0.16Rata investiţiilor (mil. €) 119.55 147.47 111.48 105.57 170.30 225.74 192.58 212.96 173.15 163.39Indexul Herfindahl-Hirschmann 0.13 0.15 0.15 0.17 0.12 0.14 0.15 0.13 0.15 0.15Dinamica exporturilor (%) -11.65 0.50 8.97 27.35 6.95 73.36 12.91 30.85 18.82 1.42Cota de piaţă mondială (%) 0.24 0.29 0.32 0.36 0.33 0.47 0.45 0.50 0.50 0.53181

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareRepublica CehăCeluloză, hârtie, produse din hârtieIndicator 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Productivitatea muncii (mii €) 15.11 14.66 16.95 13.88 18.22 18.97 21.78 23.77 25.37 23.44Costul unitar al muncii 0.12 0.12 0.14 0.14 0.14 0.14 0.14 0.14 0.15 0.16Intensitatea cercetării (%) 0.11 0.12 0.12 0.10 0.14 0.14 0.15 0.15 0.14 0.16Rata investiţiilor (mil. €) 227.70 214.54 328.95 301.33 299.24 258.61 320.51 308.43 340.66 321.47Indexul Herfindahl-Hirschmann 0.16 0.12 0.17 0.14 0.14 0.20 0.20 0.22 0.18 0.19Dinamica exporturilor (%) 3.18 10.75 3.96 11.50 28.74 14.40 72.87 64.65 0.83 -17.80Cota de piaţă mondială (%) 0.08 0.08 0.08 0.09 0.09 0.11 0.17 0.19 0.13 0.15Cocs, produse petroliere rafinate, combustibil nuclearIndicator 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Productivitatea muncii (mii €) 65.72 31.19 14.28 28.33 74.33 48.56 61.96 31.70 73.24 16.44Costul unitar al muncii 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.01 0.01 0.01 0.01 0.02Intensitatea cercetării (%) 0.11 0.12 0.12 0.10 0.14 0.14 0.15 0.15 0.14 0.16Rata investiţiilor (mil. €) 155.17 80.52 56.88 34.51 38.54 38.38 73.21 70.99 96.26 90.84Indexul Herfindahl-Hirschmann 6.32 0.18 0.19 0.20 0.21 0.22 0.23 0.20 0.21 0.21Dinamica exporturilor (%) 3.85 4.86 -2.54 20.44 32.16 45.29 28.48 9.40 37.18 -32.49Cota de piaţă mondială (%) 0.32 0.37 0.35 0.34 0.34 0.37 0.36 0.39 0.35 0.38182

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareRepublica CehăProduse chimiceIndicator 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Productivitatea muncii (mii €) 22.05 21.64 22.76 22.99 28.33 29.12 32.77 35.41 37.31 32.72Costul unitar al muncii 0.09 0.10 0.11 0.11 0.10 0.10 0.09 0.10 0.10 0.12Intensitatea cercetării (%) 0.11 0.12 0.12 0.10 0.14 0.14 0.15 0.15 0.14 0.16Rata investiţiilor (mil. €) 367.54 296.55 295.94 365.60 277.38 302.23 290.81 463.98 402.15 379.50Indexul Herfindahl-Hirschmann 0.53 0.47 0.37 0.37 0.39 0.43 0.42 0.45 0.41 0.40Dinamica exporturilor (%) -3.68 6.47 14.93 30.24 23.79 -4.01 1.84 48.59 28.65 8.70Cota de piaţă mondială (%) 0.46 0.48 0.49 0.53 0.60 0.54 0.48 0.64 0.77 0.88Cauciuc, produse din cauciuc şi plasticIndicator 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Productivitatea muncii (mii €) 12.71 12.94 16.43 17.48 18.00 20.00 21.73 24.29 26.22 24.55Costul unitar al muncii 0.13 0.12 0.13 0.12 0.12 0.12 0.11 0.12 0.12 0.13Intensitatea cercetării (%) 0.11 0.12 0.12 0.10 0.14 0.14 0.15 0.15 0.14 0.16Rata investiţiilor (mil. €) 252.56 341.38 318.21 399.92 507.10 453.73 505.75 488.58 397.62 375.23Indexul Herfindahl-Hirschmann 0.15 0.15 0.15 0.15 0.14 0.14 0.13 0.13 0.14 0.14Dinamica exporturilor (%) -7.42 13.53 33.44 17.21 13.31 22.87 23.54 34.00 13.55 -0.47Cota de piaţă mondială (%) 0.52 0.53 0.67 0.66 0.67 0.77 0.82 0.95 0.99 0.99183

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareRepublica CehăAlte produse minerale nonmetaliceIndicator 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Productivitatea muncii (mii €) 13.51 14.75 16.61 17.27 19.27 20.97 23.45 27.36 27.74 24.50Costul unitar al muncii 0.16 0.16 0.16 0.16 0.16 0.16 0.15 0.15 0.17 0.18Intensitatea cercetării (%) 0.11 0.12 0.12 0.10 0.14 0.14 0.15 0.15 0.14 0.16Rata investiţiilor (mil. €) 294.28 351.47 353.75 420.90 351.23 377.58 437.69 519.77 494.09 466.26Indexul Herfindahl-Hirschmann 0.22 0.25 0.21 0.23 0.17 0.21 0.18 0.18 0.20 0.19Dinamica exporturilor (%) -0.77 -8.43 42.96 24.62 -8.14 7.37 8.56 35.61 41.54 -11.92Cota de piaţă mondială (%) 0.55 0.50 0.66 0.72 0.57 0.55 0.57 0.71 0.81 0.77Metale de bază şi produseIndicator 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Productivitatea muncii (mii €) 9.53 10.87 12.26 12.58 15.01 17.01 19.21 21.63 22.35 18.34Costul unitar al muncii 0.15 0.15 0.16 0.15 0.13 0.13 0.12 0.13 0.12 0.15Intensitatea cercetării (%) 0.11 0.12 0.12 0.10 0.14 0.14 0.15 0.15 0.14 0.16Rata investiţiilor (mil. €) 449.25 639.31 626.44 612.01 661.91 702.14 857.53 1006.27 818.47 772.36Indexul Herfindahl-Hirschmann 0.25 0.30 0.28 0.34 0.24 0.17 0.14 0.16 0.15 0.16Dinamica exporturilor (%) -2.89 29.99 22.71 51.42 24.58 -3.24 29.07 28.04 75.50 -7.65Cota de piaţă mondială (%) 0.26 0.34 0.33 0.39 0.41 0.38 0.42 0.39 0.47 0.60184

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareRepublica CehăMaşini şi echipamenteIndicator 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Productivitatea muncii (mii €) 9.15 10.32 11.73 11.37 13.14 15.10 17.53 19.13 21.83 20.90Costul unitar al muncii 0.19 0.19 0.21 0.21 0.19 0.18 0.16 0.15 0.16 0.18Intensitatea cercetării (%) 0.12 0.13 0.12 0.10 0.14 0.14 0.15 0.15 0.14 0.16Rata investiţiilor (mil. €) 274.61 342.84 520.71 502.26 523.09 582.70 595.76 763.09 514.59 485.60Indexul Herfindahl-Hirschmann 0.10 0.09 0.09 0.10 0.11 0.10 0.12 0.13 0.13 0.14Dinamica exporturilor (%) -9.04 11.66 12.60 24.49 29.63 30.18 20.78 41.79 34.83 -6.39Cota de piaţă mondială (%) 0.26 0.28 0.29 0.32 0.36 0.40 0.43 0.53 0.62 0.65Echipamente electrice şi opticeIndicator 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Productivitatea muncii (mii €) 10.65 10.89 10.25 12.20 13.08 14.77 15.98 17.73 19.35 19.18Costul unitar al muncii 0.11 0.10 0.10 0.11 0.10 0.11 0.10 0.08 0.09 0.09Intensitatea cercetării (%) 0.12 0.13 0.12 0.10 0.14 0.14 0.15 0.15 0.14 0.16Rata investiţiilor (mil. €) 458.36 590.67 458.32 544.06 667.81 531.06 810.88 879.64 624.24 589.08Indexul Herfindahl-Hirschmann 0.16 0.17 0.15 0.17 0.16 0.16 0.14 0.16 0.16 0.18Dinamica exporturilor (%) 0.96 15.74 18.71 27.28 36.49 16.51 24.27 9.00 20.09 -3.17Cota de piaţă mondială (%) 0.70 0.74 0.72 0.74 0.89 1.01 1.14 1.04 1.06 0.98185

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareRepublica CehăEchipamente de transportIndicator/An 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Indicator 15.00 16.12 18.81 18.37 25.69 26.11 29.52 32.78 32.05 31.81Productivitatea muncii (mii €) 0.08 0.09 0.09 0.10 0.09 0.09 0.09 0.09 0.10 0.10Costul unitar al muncii 0.12 0.13 0.12 0.10 0.14 0.14 0.15 0.15 0.14 0.16Intensitatea cercetării (%) 686.06 950.51 1271.04 843.21 1267.13 1323.45 994.35 1328.32 1058.42 998.80Rata investiţiilor (mil. €) 0.14 0.19 0.16 0.17 0.21 0.19 0.21 0.18 0.13 0.13Indexul Herfindahl-Hirschmann 4.75 15.07 -2.36 21.29 38.56 33.08 23.58 58.79 6.46 -20.45Dinamica exporturilor (%) 0.41 0.40 0.39 0.43 0.53 0.60 0.60 0.93 0.93 0.69Alte produse prelucrateIndicator 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Productivitatea muncii (mii €) 7.55 8.08 10.56 9.76 11.30 13.03 14.13 15.13 17.60 16.82Costul unitar al muncii 0.15 0.15 0.14 0.16 0.15 0.14 0.13 0.13 0.15 0.16Intensitatea cercetării (%) 0.13 0.13 0.12 0.10 0.14 0.14 0.15 0.15 0.14 0.16Rata investiţiilor (mil. €) 114.53 146.41 188.64 172.86 139.76 145.62 181.04 224.70 181.44 171.22Indexul Herfindahl-Hirschmann 0.17 0.18 0.16 0.15 0.64 0.48 0.47 0.55 0.63 0.24Dinamica exporturilor (%) -15.50 18.81 25.06 20.36 312.86 -30.45 29.48 163.17 7.15 -70.88Cota de piaţă mondială (%) 0.11 0.13 0.15 0.15 0.55 0.40 0.48 0.94 0.78 0.33Sursa: calcule ale autorilor.186

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareSuediaAlimente, băuturi, tutunIndicator 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Productivitatea muncii (mii €) 59.74 54.93 59.48 60.81 63.39 63.50 68.11 67.48 63.70 60.39Costul unitar al muncii 0.17 0.17 0.17 0.18 0.18 0.17 0.16 0.16 0.15 0.15Intensitatea cercetării (%) 0.17 0.18 0.18 0.17 0.19 0.20 0.21 0.21 0.20 0.21Rata investiţiilor (mil. €) 834.91 864.17 797.39 753.82 872.94 674.09 635.39 704.85 686.17 621.30Indexul Herfindahl-Hirschmann 0.20 0.19 0.17 0.17 0.15 0.17 0.17 0.15 0.16 0.17Dinamica exporturilor (%) -10.03 5.93 6.97 21.74 16.50 9.64 19.72 19.82 20.45 -7.82Cota de piaţă mondială (%) 0.72 0.73 0.78 0.82 0.84 0.87 0.94 0.96 1.04 3.00Textile şi produse textileIndicator 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Productivitatea muncii (mii €) 43.09 41.98 43.71 45.73 46.29 46.62 45.46 49.20 47.18 37.30Costul unitar al muncii 0.26 0.26 0.25 0.26 0.26 0.26 0.26 0.25 0.27 0.31Intensitatea cercetării (%) 0.16 0.16 0.18 0.17 0.19 0.20 0.21 0.21 0.20 0.21Rata investiţiilor (mil. €) 82.55 61.60 55.72 51.13 43.87 41.41 54.45 63.17 56.55 51.21Indexul Herfindahl-Hirschmann 0.21 0.19 0.25 0.21 0.19 0.16 0.15 0.14 0.15 0.16Dinamica exporturilor (%) 3.42 3.51 3.63 24.92 13.64 2.51 1.86 28.89 38.73 7.09Cota de piaţă mondială (%) 0.51 0.51 0.24 0.52 0.51 0.50 0.47 0.44 0.47 0.60187

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareSuediaPiele şi produse din pieleIndicator 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Productivitatea muncii (mii €) 43.99 43.14 46.21 44.39 46.03 46.25 50.25 40.66 38.05 naCostul unitar al muncii 0.24 0.22 0.22 0.22 0.24 0.22 0.24 0.24 0.26 naIntensitatea cercetării (%) 0.16 0.16 0.18 0.17 0.19 0.20 0.21 0.21 0.20 0.21Rata investiţiilor (mil. €) 8.63 6.69 5.84 5.32 5.45 5.99 8.87 7.07 7.05 6.38Indexul Herfindahl-Hirschmann 0.08 0.08 0.09 0.09 0.09 0.08 0.08 0.09 0.10 0.09Dinamica exporturilor (%) 2.00 2.01 18.18 23.77 19.60 3.90 9.29 9.11 12.45 -11.94Cota de piaţă mondială (%) 0.95 0.94 1.05 1.04 1.12 1.06 1.08 0.97 0.85 0.79Lemn şi produse din lemn, și plutăIndicator 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Productivitatea muncii (mii €) 44.86 41.34 45.88 50.77 49.56 62.96 65.49 74.67 51.54 45.43Costul unitar al muncii 0.18 0.19 0.18 0.18 0.18 0.17 0.16 0.15 0.17 0.18Intensitatea cercetării (%) 0.19 0.18 0.18 0.17 0.19 0.20 0.21 0.21 0.20 0.21Rata investiţiilor (mil. €) 457.54 370.50 307.60 379.32 372.74 381.16 404.10 448.28 369.80 334.84Indexul Herfindahl-Hirschmann 0.11 0.10 0.10 0.09 0.10 0.13 0.13 0.11 0.12 0.10Dinamica exporturilor (%) -15.56 -21.17 -0.61 8.54 23.63 32.29 13.22 12.30 12.20 0.70Cota de piaţă mondială (%) 1.37 1.27 1.31 1.25 1.32 1.44 1.39 1.31 1.23 1.30188

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareSuediaCeluloză, hârtie, produse din hârtieIndicator 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Productivitatea muncii (mii €) 82.75 78.58 77.32 77.19 76.41 72.92 76.38 76.61 70.19 62.45Costul unitar al muncii 0.19 0.20 0.20 0.20 0.20 0.20 0.19 0.19 0.19 0.20Intensitatea cercetării (%) 0.17 0.17 0.18 0.17 0.19 0.20 0.21 0.21 0.20 0.21Rata investiţiilor (mil. €) 1459.76 1638.34 1304.21 1251.84 1365.58 1722.87 1324.09 1468.86 1489.52 1348.71Indexul Herfindahl-Hirschmann 0.13 0.13 0.11 0.12 0.11 0.12 0.12 0.09 0.10 0.11Dinamica exporturilor (%) -35.53 -5.67 13.62 12.79 -2.39 12.54 24.37 54.85 33.82 -21.99Cota de piaţă mondială (%) 0.15 0.14 0.15 0.16 0.13 0.15 0.17 0.18 0.17 0.17Cocs, produse petroliere rafinate, combustibil nuclearIndicator 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Productivitatea muncii (mii €) 189.16 189.97 94.40 142.11 126.44 134.76 160.02 196.69 253.53 154.71Costul unitar al muncii 0.02 0.03 0.03 0.03 0.03 0.03 0.02 0.02 0.02 0.02Intensitatea cercetării (%) 0.17 0.17 0.18 0.17 0.19 0.20 0.21 0.21 0.20 0.21Rata investiţiilor (mil. €) 121.49 183.14 231.96 226.43 240.02 427.16 205.26 227.71 196.67 178.08Indexul Herfindahl-Hirschmann 0.21 0.20 0.18 0.19 0.18 0.19 0.18 0.20 0.17 0.18Dinamica exporturilor (%) 60.29 -7.58 -14.65 19.61 33.63 31.83 24.53 5.17 49.69 -43.78Cota de piaţă mondială (%) 1.05 1.07 0.90 0.86 0.88 0.86 0.81 0.84 0.84 0.75189

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareSuediaProduse chimiceIndicator 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Productivitatea muncii (mii €) 136.94 135.58 147.98 149.12 155.33 171.93 179.82 173.75 167.08 175.52Costul unitar al muncii 0.17 0.17 0.16 0.16 0.16 0.15 0.14 0.15 0.14 0.13Intensitatea cercetării (%) 0.16 0.17 0.18 0.17 0.19 0.20 0.21 0.21 0.20 0.21Rata investiţiilor (mil. €) 1075.17 957.20 882.75 917.78 760.39 839.35 909.52 1008.96 898.47 813.53Indexul Herfindahl-Hirschmann 0.40 0.39 0.39 0.41 0.42 0.42 0.38 0.41 0.39 0.40Dinamica exporturilor (%) -8.31 -2.74 3.05 33.86 21.87 14.09 0.55 4.92 10.64 -14.74Cota de piaţă mondială (%) 2.08 2.01 1.84 2.02 2.26 2.41 2.13 2.01 2.07 1.86Cauciuc, produse din cauciuc şi plasticIndicator 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Productivitatea muncii (mii €) 55.95 51.89 55.92 58.36 60.85 60.16 64.99 70.92 65.83 58.71Costul unitar al muncii 0.26 0.27 0.27 0.26 0.27 0.26 0.24 0.24 0.24 0.25Intensitatea cercetării (%) 0.17 0.17 0.18 0.17 0.19 0.20 0.21 0.21 0.20 0.21Rata investiţiilor (mil. €) 295.91 217.29 194.19 222.92 277.28 228.18 236.99 262.90 229.27 207.59Indexul Herfindahl-Hirschmann 0.28 0.23 0.22 0.24 0.23 0.22 0.21 0.22 0.20 0.19Dinamica exporturilor (%) -8.20 8.26 12.73 40.31 6.80 6.48 7.17 21.66 1.11 -6.01Cota de piaţă mondială (%) 1.19 1.17 1.25 1.47 1.41 1.41 1.30 1.36 1.27 1.19190

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareSuediaAlte produse minerale nonmetaliceIndicator 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Productivitatea muncii (mii €) 53.24 51.55 53.36 54.52 59.04 62.31 66.26 72.78 71.29 61.97Costul unitar al muncii 0.25 0.25 0.25 0.26 0.25 0.24 0.22 0.22 0.21 0.22Intensitatea cercetării (%) 0.17 0.18 0.18 0.17 0.19 0.20 0.21 0.21 0.20 0.21Rata investiţiilor (mil. €) 168.85 147.38 173.01 167.14 156.18 188.43 177.27 196.65 144.85 131.16Indexul Herfindahl-Hirschmann 0.18 0.23 0.16 0.17 0.21 0.20 0.16 0.16 0.17 0.18Dinamica exporturilor (%) -3.36 16.07 -1.61 14.92 19.00 4.25 -20.20 -0.54 31.10 -6.27Cota de piaţă mondială (%) 0.83 0.95 0.87 0.88 0.89 0.84 0.64 0.58 0.62 0.62Metale de bază şi produseIndicator 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Productivitatea muncii (mii €) 60.15 54.72 56.84 57.01 64.01 68.17 71.99 80.79 69.74 49.67Costul unitar al muncii 0.21 0.22 0.22 0.22 0.20 0.19 0.17 0.16 0.17 0.22Intensitatea cercetării (%) 0.17 0.18 0.18 0.17 0.19 0.20 0.21 0.21 0.20 0.21Rata investiţiilor (mil. €) 1587.88 1398.04 1108.38 1265.21 1148.69 1257.89 1359.38 1508.01 1215.33 1100.43Indexul Herfindahl-Hirschmann 0.13 0.12 0.12 0.12 0.12 0.11 0.13 0.15 0.14 0.13Dinamica exporturilor (%) -26.41 0.93 28.01 45.35 15.87 12.11 33.62 18.49 44.39 -28.19Cota de piaţă mondială (%) 0.61 0.63 0.63 0.72 0.69 0.76 0.87 0.75 0.74 0.72191

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareSuediaMaşini şi echipamenteIndicator 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Productivitatea muncii (mii €) 59.19 55.76 59.58 60.69 61.13 66.44 73.20 77.81 72.95 53.24Costul unitar al muncii 0.24 0.24 0.24 0.24 0.24 0.23 0.21 0.21 0.20 0.25Intensitatea cercetării (%) 0.16 0.17 0.18 0.17 0.19 0.20 0.21 0.21 0.20 0.21Rata investiţiilor (mil. €) 842.61 817.06 742.05 850.70 794.25 781.39 878.19 974.20 735.99 666.41Indexul Herfindahl-Hirschmann 0.22 0.23 0.27 0.23 0.21 0.20 0.20 0.18 0.20 0.21Dinamica exporturilor (%) -5.52 18.09 5.90 9.45 14.45 13.59 12.08 14.80 18.43 -6.52Cota de piaţă mondială (%) 1.59 1.79 1.79 1.70 1.68 1.66 1.63 1.65 1.67 1.75Echipamente electrice şi opticeIndicator 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Productivitatea muncii (mii €) 60.29 31.66 43.31 55.80 89.65 89.07 96.26 92.37 83.61 73.35Costul unitar al muncii 0.17 0.20 0.21 0.23 0.21 0.20 0.18 0.19 0.18 0.19Intensitatea cercetării (%) 0.17 0.18 0.18 0.17 0.19 0.20 0.21 0.21 0.20 0.21Rata investiţiilor (mil. €) 1431.35 1183.02 613.35 803.36 593.14 554.61 610.44 677.18 774.01 700.83Indexul Herfindahl-Hirschmann 0.12 0.12 0.12 0.12 0.12 0.11 0.11 0.12 0.11 0.12Dinamica exporturilor (%) -11.43 7.12 27.97 34.85 4.18 3.27 10.39 15.50 13.99 -3.51Cota de piaţă mondială (%) 1.30 1.25 1.33 1.43 1.33 1.33 1.33 1.29 1.25 1.15192

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareSuediaEchipamente de transportIndicator 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Productivitatea muncii (mii €) 75.71 65.23 63.98 70.24 71.69 68.18 72.47 73.69 53.15 40.79Costul unitar al muncii 0.16 0.16 0.16 0.16 0.15 0.15 0.14 0.14 0.16 0.19Intensitatea cercetării (%) 0.15 0.16 0.18 0.17 0.19 0.20 0.21 0.21 0.20 0.21Rata investiţiilor (mil. €) 1699.66 2053.79 2206.29 1806.19 1608.23 1889.64 1963.59 2178.28 1677.08 1518.53Indexul Herfindahl-Hirschmann 0.23 0.23 0.24 0.26 0.24 0.22 0.21 0.18 0.20 0.23Dinamica exporturilor (%) 6.52 -2.41 16.29 15.10 12.23 8.20 5.36 12.24 14.66 -4.65Cota de piaţă mondială (%) 0.97 0.81 0.94 0.97 0.98 0.90 0.76 0.84 0.90 0.81SuediaAlte produse prelucrateIndicator 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Productivitatea muncii (mii €) 26.68 23.77 25.47 26.22 30.18 28.43 31.71 33.59 33.26 28.43Costul unitar al muncii 0.33 0.35 0.35 0.35 0.30 0.32 0.32 0.30 0.31 0.36Intensitatea cercetării (%) 0.16 0.17 0.18 0.17 0.19 0.20 0.21 0.21 0.20 0.21Rata investiţiilor (mil. €) 221.55 192.11 157.40 185.55 184.01 177.65 156.53 173.64 156.72 141.91Indexul Herfindahl-Hirschmann 0.31 0.18 0.14 0.32 0.41 0.00 0.20 0.29 0.29 0.12Dinamica exporturilor (%) 33.04 -36.14 6.70 87.99 6.41 -31.24 36.82 72.88 3.57 -51.15Cota de piaţă mondială (%) 1.11 0.72 0.74 1.11 1.06 0.77 0.97 1.24 0.99 0.72Sursa: Calcule ale autorilor (pentru calculul ICCS vezi Caseta 2.1; pentru sursa datelor vezi Anexa 2.1).193

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareIerarhia sectoarelor industriei prelucrătoare în funcţie de valorile ICCSîn România şi ţările europene selectateAnexa nr. 2.6.2România (2000) Bulgaria (2000) Rep. Cehă (2000) Suedia (2000)Alte produse prelucrateTextile şi produse textile49.7643.0042.31Alimente, băuturi, tutun39.93Celuloză, hârtie, produse din hârtie33.55Cauciuc, produse din cauciuc şiplastic33.44Alte produse minerale nonmetalice32.48Lemn şi produse din lemn, si plutăMetale de bază şi produse30.90Metale de bază şi produseCauciuc, produse din cauciuc şiplasticAlimente, băuturi, tutunProduse chimice43.0739.2436.1535.58Cauciuc, produse din cauciuc şiplastic55.1452.41Alte produse minerale nonmetaliceEchipamente de transportTextile şi produse textile51.0448.6228.55Textile şi produse textile 47.39Lemn şi produse din lemn și plută28.26Celuloza, hârtie, produse din hârtie26.82Cocs, produse petroliere rafinate,combustibil nuclear25.99Alte produse minerale nonmetaliceEchipamente electrice şi opticePiele şi produse din pieleAlte produse prelucrate45.8845.0444.8094.41Cocs, produse petroliere rafinate,combustibil nuclearEchipamente electrice şi optice79.8378.96Lemn şi produse din lemn și plutăEchipamente de transportPiele şi produse din pieleProduse chimiceAlte produse prelucrateMetale de bază şi produse78.0572.1571.0768.7068.68194

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareRomânia (2000) Bulgaria (2000) Rep. Cehă (2000) Suedia (2000)26.8425.3943.72Maşini şi echipamenteMaşini şi echipamenteMaşini şi echipamenteMaşini şi echipamente26.4725.1343.50Alte produse prelucrateAlimente, băuturi, tutunCocs, produse petroliere rafinate,combustibil nuclearPiele şi produse din pieleEchipamente de transportProduse chimiceEchipamente electrice şi optice24.8321.2419.3818.42Piele şi produse din pieleEchipamente electrice şi optice18.4314.3510.05Lemn şi produse din lemn, si plutăEchipamente de transport4.64Produse chimice43.4142.63Cocs, produse petroliere rafinate,combustibil nuclear34.42Celuloza, hârtie, produse din hârtieMetale de bază şi produse33.7667.8264.70Celuloza, hârtie, produse din hârtieTextile şi produse textile64.1862.90Alte produse minerale non-metaliceAlimente, băuturi, tutunCauciuc, produse din cauciuc şiplastic57.1457.14România (2001) Bulgaria (2001) Rep. Cehă (2001) Suedia (2001)58.6742.8661.9491.22Alimente, băuturi, tutunAlte produse minerale non-metalice Textile şi produse textileCocs, produse petroliere rafinate,combustibil nuclear51.1639.9557.5980.94Alte produse prelucrateMaşini şi echipamentePiele şi produse din piele39.10Cauciuc, produse din cauciuc şiplasticProduse chimice37.47Cauciuc, produse din cauciuc şiplastic56.47Cocs, produse petroliere rafinate,combustibil nuclearEchipamente de transport78.39195

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareRomânia (2001) Bulgaria (2001) Rep. Cehă (2001) Suedia (2001)38.3030.9355.3377.02Celuloza, hârtie, produse din hârtie Lemn şi produse din lemn, si plută Maşini şi echipamenteEchipamente electrice şi optice31.8230.5553.8876.97Textile şi produse textileMetale de bază şi produseEchipamente de transportTextile şi produse textile30.5729.0151.9271.43Echipamente de transportAlte produse prelucrateAlte produse prelucrateMetale de bază şi produse28.8828.8149.9869.42Lemn şi produse din lemn, si plută Maşini şi echipamentePiele şi produse din pieleLemn şi produse din lemn, si plută27.8149.2369.16Alimente, băuturi, tutunPiele şi produse din pieleCauciuc, produse din cauciuc şiplastic20.19Metale de bază şi produse18.80Alte produse minerale non-metalice16.84Echipamente electrice şi optice10.33Cocs, produse petroliere rafinate,combustibil nuclearMaşini şi echipamenteProduse chimice8.794.1128.33Cocs, produse petroliere rafinate,combustibil nuclearEchipamente electrice şi opticeAlimente, băuturi, tutunPiele şi produse din pieleTextile şi produse textile27.2125.6921.5214.097.09Celuloza, hârtie, produse din hârtieEchipamente de transport3.70Echipamente electrice şi opticeMetale de bază şi produse48.4846.3245.56Celuloza, hârtie, produse din hârtie44.24Lemn şi produse din lemn, si plută42.08Alte produse minerale non-metaliceProduse chimice38.51Produse chimice68.1164.07Alte produse minerale non-metaliceAlimente, băuturi, tutunCauciuc, produse din cauciuc şiplastic57.1456.3855.68Celuloza, hârtie, produse din hârtieAlte produse prelucrate51.13196

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareRomânia (2002) Bulgaria (2002) Rep. Cehă (2002) Suedia (2002)44.6839.41 74.40Cauciuc, produse din cauciuc şi88.82Alimente, băuturi, tutunCauciuc, produse din cauciuc şi plastic plasticEchipamente de transport40.27 33.87Cocs, produse petroliere rafinate,67.73 83.32Cocs, produse petroliere rafinate,Piele şi produse din pielecombustibil nuclearAlte produse minerale non-metalice combustibil nuclear39.7533.2061.8782.36Lemn şi produse din lemn, si plută Textile şi produse textileMaşini şi echipamentePiele şi produse din piele38.3632.3260.3579.89Metale de bază şi produseMaşini şi echipamenteEchipamente de transportMaşini şi echipamente35.7831.7457.2477.54Celuloza, hârtie, produse din hârtie Metale de bază şi produseTextile şi produse textileLemn şi produse din lemn, si plută34.2428.5756.7376.54Alte produse prelucrateAlte produse prelucrateAlte produse prelucrateEchipamente electrice şi optice28.45Cauciuc, produse din cauciuc şi27.6750.2573.74plasticAlte produse minerale non-metalice Piele şi produse din pieleCeluloza, hârtie, produse din hârtie25.6125.9650.0072.82Textile şi produse textileEchipamente electrice şi optice Alimente, băuturi, tutunAlte produse prelucrate22.88Cocs, produse petroliere rafinate,24.9246.3970.73combustibil nuclearProduse chimiceCeluloza, hârtie, produse din hârtie Metale de bază şi produse21.1324.3646.1469.19Echipamente electrice şi optice Alimente, băuturi, tutunProduse chimiceProduse chimice19.04Alte produse minerale non-metalice 21.41Celuloza, hârtie, produse din hârtie 44.39Lemn şi produse din lemn, si plută 63.64Alte produse minerale non-metalice197

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareRomânia (2002) Bulgaria (2002) Rep. Cehă (2002) Suedia (2002)16.21Produse chimice 14.32Lemn şi produse din lemn, si plutăMaşini şi echipamenteEchipamente de transport9.777.12Piele şi produse din pieleEchipamente de transport11.1211.0741.36Cocs, produse petroliere rafinate,combustibil nuclearEchipamente electrice şi opticeMetale de bază şi produse39.7331.18Textile şi produse textileAlimente, băuturi, tutunCauciuc, produse din cauciuc şiplastic61.3359.3452.79România (2003) Bulgaria (2003) Rep. Cehă (2003) Suedia (2003)47.6544.55Cocs, produse petroliere rafinate,60.01combustibil nuclearMaşini şi echipamenteCauciuc, produse din cauciuc şiplastic54.40Cauciuc, produse din cauciuc şiplasticCocs, produse petroliere rafinate,combustibil nuclear44.1930.55 30.00 45.27 73.9641.5283.98Alimente, băuturi, tutunAlimente, băuturi, tutunMetale de bază şi produse43.2340.0152.8979.19Celuloza, hârtie, produse din hârtie Echipamente electrice şi optice Alte produse prelucrateProduse chimice42.8634.2151.8477.99Textile şi produse textileLemn şi produse din lemn, si plută Produse chimicePiele şi produse din piele37.8233.2949.3876.09Alte produse minerale non-metalice Alte produse minerale non-metalice Echipamente de transportMaşini şi echipamente47.0232.8432.98 Alte produse minerale nonmetalice75.70Alte produse prelucrateAlte produse prelucrateLemn şi produse din lemn, si plută19888.82

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareRomânia (2003) Bulgaria (2003) Rep. Cehă (2003) Suedia (2003)Lemn şi produse din lemn, si plută Celuloza, hârtie, produse din hârtie Cocs, produse petroliere rafinate, Echipamente de transportcombustibil nuclear28.76Metale de bază şi produse29.75Piele şi produse din piele45.12Piele şi produse din pieleAlte produse prelucrate28.0427.6044.91Echipamente de transportProduse chimiceMetale de bază şi produse Echipamente electrice şi optice26.9326.3842.55Piele şi produse din pieleMaşini şi echipamenteTextile şi produse textileAlimente, băuturi, tutun17.8526.2741.79Maşini şi echipamenteTextile şi produse textileAlimente, băuturi, tutun17.1524.3438.73Echipamente electrice şi optice Metale de bază şi produseLemn şi produse din lemn, si plută10.1622.4637.30Produse chimiceCauciuc, produse din cauciuc şi plastic Echipamente electrice şi optice Textile şi produse textile6.13Cocs, produse petroliere rafinate,0.2030.38combustibil nuclearEchipamente de transportCeluloza, hârtie, produse din hârtie71.4368.3658.9558.19Alte produse minerale non-metalice56.50Celuloza, hârtie, produse din hârtie55.8753.94Cauciuc, produse din cauciuc şi plasticRomânia (2004) Bulgaria (2004) Rep. Cehă (2004) Suedia (2004)42.8652.99 Cauciuc, produse din cauciuc şi61.5385.71Alimente, băuturi, tutunplasticEchipamente de transportLemn şi produse din lemn, si plută61.3685.2243.1941.79 Cauciuc, produse din cauciuc şi Cocs, produse petroliere rafinate,Alte produse minerale non-metalice Alimente, băuturi, tutunplasticcombustibil nuclear41.54 40.48 59.68 76.34199

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareRomânia (2004) Bulgaria (2004) Rep. Cehă (2004) Suedia (2004)Piele şi produse din piele Metale de bază şi produse Echipamente electrice şi optice Metale de bază şi produse37.64Celuloza, hârtie, produse din hârtieAlte produse prelucrateTextile şi produse textileCauciuc, produse din cauciuc şiplastic35.4434.3630.6624.28Lemn şi produse din lemn, si plută21.45Echipamente de transport20.63Metale de bază şi produseMaşini şi echipamenteCocs, produse petroliere rafinate,combustibil nuclearEchipamente electrice şi opticeProduse chimice19.8219.1311.9710.11Produse chimiceMaşini şi echipamenteCocs, produse petroliere rafinate,combustibil nuclear40.4336.9133.9231.46Alte produse minerale non-metaliceTextile şi produse textileEchipamente electrice şi opticeAlte produse prelucrate29.6427.1125.8223.86Celuloza, hârtie, produse din hârtie15.21Lemn şi produse din lemn, si plutăEchipamente de transportPiele şi produse din piele14.2910.60Maşini şi echipamenteAlte produse prelucrate56.9254.9153.48Celuloza, hârtie, produse din hârtie53.15Alte produse minerale non-metalicePiele şi produse din pieleAlimente, băuturi, tutunTextile şi produse textile52.5650.7945.0744.55Cocs, produse petroliere rafinate,combustibil nuclearMetale de bază şi produse39.8736.41Lemn şi produse din lemn, si plutăProduse chimice34.97Echipamente de transportPiele şi produse din pieleEchipamente electrice şi optice72.0868.4568.2266.09Celuloza, hârtie, produse din hârtieAlte produse prelucrateMaşini şi echipamenteAlimente, băuturi, tutunTextile şi produse textileProduse chimice63.5363.5061.0859.0758.9553.25Alte produse minerale non-metaliceCauciuc, produse din cauciuc şiplastic52.97200

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareRomânia (2005) Bulgaria (2005) Rep. Cehă (2005) Suedia (2005)57.0442.8671.93Alimente, băuturi, tutunProduse chimiceEchipamente de transportMetale de bază şi produse43.1266.61Cauciuc, produse din cauciuc şiplastic40.94Alte produse minerale non-metalice37.52Alte produse prelucrate35.64Piele şi produse din piele31.39Textile şi produse textile31.02Echipamente de transport27.25Lemn şi produse din lemn, si plută23.17Echipamente electrice şi optice21.51Cocs, produse petroliere rafinate,combustibil nuclear21.18Celuloza, hârtie, produse din hârtie34.74Alte produse minerale non-metaliceAlte produse prelucrateCocs, produse petroliere rafinate,combustibil nuclear33.9831.0330.51Cauciuc, produse din cauciuc şi plastic30.49Textile şi produse textile28.57Alimente, băuturi, tutun28.57Maşini şi echipamente25.89Metale de bază şi produseEchipamente electrice şi opticePiele şi produse din piele23.4823.32Cauciuc, produse din cauciuc şiplasticMaşini şi echipamente60.3359.26Echipamente electrice şi optice53.75Lemn şi produse din lemn, si plută52.64Celuloza, hârtie, produse din hârtiePiele şi produse din pieleAlimente, băuturi, tutunTextile şi produse textileCocs, produse petroliere rafinate,combustibil nuclear52.0945.6545.1243.5440.69Alte produse minerale non-metalice85.7185.41Celuloza, hârtie, produse din hârtie83.81Cocs, produse petroliere rafinate,combustibil nuclearMaşini şi echipamenteEchipamente electrice şi optice77.8174.9574.89Lemn şi produse din lemn, si plutăTextile şi produse textileEchipamente de transportPiele şi produse din pieleAlte produse prelucrateProduse chimice72.1071.4968.7468.1767.05201

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareRomânia (2005) Bulgaria (2005) Rep. Cehă (2005) Suedia (2005)18.3319.0040.03Metale de bază şi produseCeluloza, hârtie, produse din hârtie Alte produse prelucrateAlimente, băuturi, tutunMaşini şi echipamenteProduse chimice18.3113.8514.29Lemn şi produse din lemn, si plutăEchipamente de transport13.15Metale de bază şi produseProduse chimice28.9928.24Cauciuc, produse din cauciuc şiplastic54.2049.4949.44Alte produse minerale non-metaliceRomânia (2006) Bulgaria (2006) Rep. Cehă (2006) Suedia (2006)65.2885.6957.3042.86 Cauciuc, produse din cauciuc şi Cocs, produse petroliere rafinate,Textile şi produse textileAlte produse minerale non-metalice plasticcombustibil nuclear53.28Cauciuc, produse din cauciuc şi37.7260.5380.07plasticProduse chimiceCeluloza, hârtie, produse din hârtie Metale de bază şi produse46.2736.3856.5177.20Alte produse prelucrateTextile şi produse textileEchipamente de transportLemn şi produse din lemn, si plută43.7035.6056.2976.82Alimente, băuturi, tutunAlimente, băuturi, tutunEchipamente electrice şi optice Alte produse prelucrate35.46Alte produse minerale non-metalicePiele şi produse din pieleEchipamente electrice şi optice33.1030.2430.87Cocs, produse petroliere rafinate,combustibil nuclearMetale de bază şi produseEchipamente de transport28.7828.57Maşini şi echipamente53.8251.66Alte produse minerale non-metaliceCocs, produse petroliere rafinate,combustibil nuclear49.8675.81Celuloza, hârtie, produse din hârtieEchipamente de transportMaşini şi echipamente72.7670.05202

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareRomânia (2006) Bulgaria (2006) Rep. Cehă (2006) Suedia (2006)26.2527.9449.5467.50Lemn şi produse din lemn, si plută Celuloza, hârtie, produse din hârtie Alte produse prelucrateEchipamente electrice şi optice25.1927.9346.4867.37Echipamente de transportAlte produse prelucratePiele şi produse din pielePiele şi produse din piele23.33Cocs, produse petroliere rafinate,27.2845.5665.78combustibil nuclearLemn şi produse din lemn, si plută Alimente, băuturi, tutunProduse chimice27.1320.80 Cauciuc, produse din cauciuc şi44.6160.57Produse chimiceplasticMetale de bază şi produseAlimente, băuturi, tutun19.9426.1235.6859.13Celuloza, hârtie, produse din hârtie Maşini şi echipamenteTextile şi produse textileTextile şi produse textile19.1416.0934.8555.03Metale de bază şi produsePiele şi produse din pieleLemn şi produse din lemn, si plută Alte produse minerale non-metalice50.5119.0610.8729.92 Cauciuc, produse din cauciuc şiMaşini şi echipamenteEchipamente electrice şi optice Produse chimiceplasticRomânia (2007) Bulgaria (2007) Rep. Cehă (2007) Suedia (2007)57.0442.8665.2680.50Alimente, băuturi, tutunAlte produse minerale non-metalice Echipamente de transportLemn şi produse din lemn, si plută61.1079.6948.9941.40 Cauciuc, produse din cauciuc şi Cocs, produse petroliere rafinate,Celuloza, hârtie, produse din hârtie Alte produse prelucrateplasticcombustibil nuclear48.3440.5155.1970.24Piele şi produse din pieleMaşini şi echipamenteAlte produse minerale non-metalice Produse chimice203

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareRomânia (2007) Bulgaria (2007) Rep. Cehă (2007) Suedia (2007)44.72Alte produse minerale non-metaliceTextile şi produse textileCauciuc, produse din cauciuc şiplasticAlte produse prelucrateEchipamente electrice şi opticeMetale de bază şi produseMaşini şi echipamenteCocs, produse petroliere rafinate,combustibil nuclearEchipamente de transport44.0943.4142.1334.8933.2831.3629.8925.6422.39Produse chimice15.06Lemn şi produse din lemn, si plută35.18Celuloza, hârtie, produse din hârtie33.71Lemn şi produse din lemn, si plută33.44Cauciuc, produse din cauciuc şi plasticCocs, produse petroliere rafinate,combustibil nuclearMetale de bază şi produseTextile şi produse textileAlimente, băuturi, tutunProduse chimiceEchipamente electrice şi opticeEchipamente de transportPiele şi produse din piele33.0933.0432.9532.3928.5726.8118.0017.0153.38Lemn şi produse din lemn, si plutăMaşini şi echipamenteEchipamente electrice şi opticeAlte produse prelucrateProduse chimiceTextile şi produse textile52.3447.4446.4445.7543.4041.96Cocs, produse petroliere rafinate,combustibil nuclear37.39Piele şi produse din piele36.35Celuloza, hârtie, produse din hârtieAlimente, băuturi, tutunMetale de bază şi produse30.0827.70Echipamente electrice şi opticeMaşini şi echipamenteEchipamente de transportPiele şi produse din pieleAlte produse prelucrate69.5266.4866.0265.3161.2658.96Celuloza, hârtie, produse din hârtieMetale de bază şi produseTextile şi produse textileAlimente, băuturi, tutunCauciuc, produse din cauciuc şiplastic57.4456.2851.2449.8046.30Alte produse minerale non-metalice204

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareRomânia (2008) Bulgaria (2008) Rep. Cehă (2008) Suedia (2008)61.02Cauciuc, produse din cauciuc şiplastic56.16Alimente, băuturi, tutun51.55Celuloza, hârtie, produse din hârtie51.23Piele şi produse din piele46.71Alte produse minerale non-metalice46.10Echipamente de transport43.01Metale de bază şi produse42.35Textile şi produse textile39.09Cocs, produse petroliere rafinate,combustibil nuclearAlte produse prelucrateEchipamente electrice şi optice36.7736.6735.3989.53Cocs, produse petroliere rafinate,combustibil nuclear43.5065.03Alte produse minerale non-metalice Echipamente de transport60.1541.70 Cauciuc, produse din cauciuc şi80.19Textile şi produse textileplasticLemn şi produse din lemn, si plută40.3356.9077.40Alimente, băuturi, tutunMaşini şi echipamenteEchipamente electrice şi optice38.6049.4870.86Lemn şi produse din lemn, si plută Alte produse prelucrateProduse chimice31.3147.8769.65Maşini şi echipamenteEchipamente electrice şi optice Celuloza, hârtie, produse din hârtie30.2847.7667.88Echipamente electrice şi optice Piele şi produse din pieleMaşini şi echipamente28.5745.0865.14Cauciuc, produse din cauciuc şi plastic Alte produse minerale non-metalice Alte produse prelucrate28.3643.3865.08Produse chimiceMetale de bază şi produseMetale de bază şi produse43.0226.04 Cocs, produse petroliere rafinate,64.49Metale de bază şi produsecombustibil nuclearTextile şi produse textile24.0438.1363.75Alte produse prelucrateProduse chimiceEchipamente de transport22.7138.0761.47Celuloza, hârtie, produse din hârtie Celuloza, hârtie, produse din hârtie Piele şi produse din piele21.03 33.24 55.42205

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareRomânia (2008) Bulgaria (2008) Rep. Cehă (2008) Suedia (2008)Produse chimice Piele şi produse din piele Lemn şi produse din lemn, si plută Cauciuc, produse din cauciuc şiplastic33.77Maşini şi echipamente23.46Lemn şi produse din lemn, si plută18.29Cocs, produse petroliere rafinate,combustibil nuclearEchipamente de transport16.68Alimente, băuturi, tutunTextile şi produse textile30.1429.22Alimente, băuturi, tutun50.4942.56Alte produse minerale non-metaliceRomânia (2009) Bulgaria (2009) Rep. Cehă (2009) Suedia (2009)56.5442.8662.5388.82Alimente, băuturi, tutunMaşini şi echipamenteEchipamente de transportLemn şi produse din lemn, si plută51.4539.1060.5087.67Celuloza, hârtie, produse din hârtie Alte produse minerale non-metalice Piele şi produse din pieleEchipamente electrice şi optice49.5837.64 60.10Cauciuc, produse din cauciuc şi 79.15Cocs, produse petroliere rafinate,Echipamente de transportAlte produse prelucrateplasticcombustibil nuclear43.7437.2559.9277.32Cauciuc, produse din cauciuc şi plastic Alimente, băuturi, tutunEchipamente electrice şi optice Metale de bază şi produse40.8635.9651.9376.06Alte produse minerale non-metalice Echipamente electrice şi optice Maşini şi echipamenteAlte produse prelucrate38.01Lemn şi produse din lemn, si plutăPiele şi produse din piele20651.81Cocs, produse petroliere rafinate,combustibil nuclear34.1267.56Textile şi produse textileProduse chimice37.1729.0650.2466.52Metale de bază şi produseAlte produse minerale non-metalice Maşini şi echipamente30.87 28.57 48.96 64.38

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareRomânia (2009) Bulgaria (2009) Rep. Cehă (2009) Suedia (2009)Cocs, produse petroliere rafinate, Produse chimice Metale de bază şi produse Textile şi produse textilecombustibil nuclearAlte produse prelucrateProduse chimice29.8128.8728.57Cauciuc, produse din cauciuc şi plastic24.85Celuloza, hârtie, produse din hârtie24.0546.59Textile şi produse textile44.69Lemn şi produse din lemn, si plută28.71 Cocs, produse petroliere rafinate,44.30Metale de bază şi produsecombustibil nuclearProduse chimice28.5722.2839.02Textile şi produse textilePiele şi produse din pieleCeluloza, hârtie, produse din hârtie21.3220.2237.01Echipamente electrice şi optice Echipamente de transportAlte produse prelucrate19.6219.8524.35Maşini şi echipamenteLemn şi produse din lemn, si plută Alimente, băuturi, tutunSursa: Calcule ale autorilor (pentru calculul ICCS vezi Caseta 2.1; pentru sursa datelor vezi Anexa nr. 2.1).Cauciuc, produse din cauciuc şiplasticEchipamente de transport59.7859.7859.02Celuloza, hârtie, produse din hârtie57.89Alimente, băuturi, tutun55.22Alte produse minerale non-metalicenaPiele şi produse din piele207

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareAnexa nr. 2.7Evoluția ICCS pentru România, Bulgaria, Cehia și Suedia,pe sectoare industrialeFigura A1. Evoluţia ICCS în sectorul Alimente, băuturi, tutunFigura A2. Evoluţia ICCS în sectorul Textile şi produse textileFigura A3. Evoluţia ICCS în sectorul Piele şi produse din piele208

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareFigura A4. Evoluţia ICCS în sectorul Lemn şi produse din lemn şi plutăFigura A5. Evoluţia ICCS în sectorul Celuloză, hârtie, produse din hârtieFigura A6. Evoluţia ICCS în sectorul Cocs, produse petroliere rafinate,combustibil nuclear209

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareFigura A7. Evoluţia ICCS în sectorul Produse chimiceFigura A8. Evoluţia ICCS în sectorul Cauciuc, produse din cauciuc şi plasticFigura A9. Evoluţia ICCS în sectorul Alte produse minerale nemetalice210

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareFigura A10. Evoluţia ICCS în sectorul Metale de bază şi produse din metalFigura A11. Evoluţia ICCS în sectorul Maşini şi echipamenteFigura A12. Evoluţia ICCS în sectorul Echipamente electrice şi optice211

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareFigura A13. Evoluţia ICCS în sectorul Echipamente de transportFigura A14. Evoluţia ICCS în sectorul Alte produse prelucrateSursa : Prelucrări proprii ale autorilor.212

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareAnexa nr. 2.8Ponderile comerţului inter şi intra-industrial în relaţiile bilaterale aleRomâniei cu ţările europeneŢara Cii CII-V CII-O1999 2010 1999 2010 1999 2010Ungaria 58.11 23.09 32.73 36.85 9.14 37.88Bulgaria 40.87 27.16 39.62 33.16 19.39 37.14Italia 54.74 24.34 43.68 47.04 1.57 27.23Germania 63.63 19.75 27.11 52.68 9.14 26.17Polonia 75.13 48.91 14.56 25.76 10.3 25.31MareaBritanie81.02 46.87 17.6 29.22 1.37 22.52Grecia 50.72 38.71 48.46 36.43 0.76 22.23Olanda 71.86 41.76 25.32 35.27 2.79 20.94Austria 46.62 39.49 48.65 43.42 4.71 17.07France 50.27 33.11 42.35 49.29 7.36 16.25Croația 61.23 71.52 11.84 15.5 26.7 12.92Suedia 61.23 71.52 11.84 15.5 26.7 12.92Ucraina 63.64 80.73 36.31 7.21 0.01 12.05Turcia 83.11 51.48 14.84 36.73 2.04 11.77Slovenia 73.47 69.63 26.51 18.73 0 11.62Spain 73.33 41.35 22.68 46.35 3.95 10.84Serbia 73.42 15.93 10.62Rep. Cehă 78.18 20.8 20.83 68 0.96 9.69Portugalia 29.77 48.21 70.22 42.7 0 9.07Slovacia 66.2 40.02 28.03 51.09 5.75 8.84Danemarca 82.33 48.54 17.03 41.78 0.39 8.14Cipru 94.89 49.79 4.59 41.46 0.26 6.72Moldova 84.68 65.29 13.88 29.42 1.38 5.25Estonia 97.69 71.24 2.3 20.04 0 5.10Belgia 55.24 52.39 28.34 32.23 15.93 4.23Lituania 36.82 58.02 60.84 36.5 0 2.67Finlanda 97.24 60.18 2.68 35.26 0 1.53Letonia 96.35 72.38 3.62 23.62 0 1.50Irlanda 97.48 76.67 2.23 21.81 0.16 0.45Muntenegru 90.02 9.53 0.42B-H 96.53 82.22 3.29 17.6 0.17 0.17Luxemburg 87.55 71.26 8.98 24.09 0 0.17Albania 99.9 98.3 0.04 1.62 0.03 0Malta 98.99 31.14 0.89 67.6 0 0Sursa: Calcule proprii după Eurostat.213

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareAnexa nr. 2.9Primele 10 ţări partenere ale României în relaţiile de investiţii străine directeşi exporturi (2010)Investiţii străine directe (ISD)Exporturi(ţări de origine) (% din total ISD) (ţări de destinaţie) (% din total)Olanda 20.7 Germania 18,1Austria 17.8 Italia 13,8Germania 12.2 Franţa 8,3Franţa 8.3 Turcia 6,9Grecia 5.7 Ungaria 4,8Italia 5.3 Marea Britanie 3,6Cipru 4.9 Bulgaria 3,6Elveţia 3.8 Spania 3,0SUA 2.6 Olanda 2,8Spania 2.0 Polonia 2,6Sursa: BNR, „Investiţii directe în România – cercetare statistică anuală”, http://www.bnro.ro/Investitiile-straine-directe-(ISD)-in-Romania-3174.aspx [descărcat la 03.08.2012]; Centrul românpentru promovarea comerţului şi investiţiilor străine (2011) „România-Comerţul internaţional”,Buletin informativ lunar, martie 2011.214

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareAnexa nr. 3.1Principalii indicatori care caracterizează industriile inovativeClasamentul primelor zece ramuri industrialedupă activele totale (2011)Anexa nr. 3.1.1Clasament Denumire CAEN Rev. 2 ramură industrială Valoare (mil. lei)1 293 Producţia de piese şi accesorii pentru autovehicule şipentru motoare de autovehicule 14381,32 201 Fabricarea produselor chimice de baza, aîngrăşămintelor şi produselor azotoase; fabricareamaterialelor plastice şi a cauciucului sintetic, în formeprimare 11009,03 291 Fabricarea autovehiculelor de transport rutier 10586,04 281 Fabricarea de maşini şi utilaje de utilizare generală 5208,85 289 Fabricarea altor maşini şi utilaje cu destinaţie specifică 4389,06 302 Fabricarea materialului rulant 2777,27 212 Fabricarea preparatelor farmaceutice 2759,28 282 Fabricarea altor maşini şi utilaje de utilizare generală 2569,89 271 Fabricarea motoarelor electrice, generatoarelor şitransformatoarelor electrice şi a aparatelor de distribuţie şicontrol a electricităţii 2447,010 303 Fabricarea de aeronave şi nave spaţiale 1844,8Sursa: Prelucrări ale autorilor pe baza datelor MFP.Clasamentul primelor zece ramuri industrialedupă numărul de salariaţi (2011)Anexa nr. 3.1.2Clasament Denumire CAEN Rev. 2 ramură industrială Număr1 293 Producţia de piese şi accesorii pentru autovehicule şipentru motoare de autovehicule 929772 201 Fabricarea produselor chimice de baza, aîngrăşămintelor şi produselor azotoase; fabricareamaterialelor plastice şi a cauciucului sintetic, în formeprimare 214693 281 Fabricarea de maşini şi utilaje de utilizare generală 187904 289 Fabricarea altor maşini şi utilaje cu destinaţie specifică 185525 291 Fabricarea autovehiculelor de transport rutier 183976 271 Fabricarea motoarelor electrice, generatoarelor şitransformatoarelor electrice şi a aparatelor de distribuţie şicontrol a electricităţii 134237 282 Fabricarea altor maşini şi utilaje de utilizare generală 116338 261 Fabricarea componentelor electronice 112419 302 Fabricarea materialului rulant 815710 275 Fabricarea de echipamente casnice 8021Sursa: Prelucrări ale autorilor pe baza datelor MFP215

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareClasamentul primelor zece ramuri industrialedupă valoarea adăugată creată (2011)Anexa nr. 3.1.3Clasament Denumire CAEN Rev. 2 ramură industrială Valoare (mil. lei)1 293 Producţia de piese şi accesorii pentru autovehicule şi pentrumotoare de autovehicule 8072.02 291 Fabricarea autovehiculelor de transport rutier 2846.23 201 Fabricarea produselor chimice de baza, a îngrăşămintelor şiproduselor azotoase; fabricarea materialelor plastice şi a cauciuculuisintetic, în forme primare 2439.64 281 Fabricarea de maşini şi utilaje de utilizare generală 1677.75 381 Colectarea deşeurilor 1600.76 383 Recuperare materialelor 1469.77 289 Fabricarea altor maşini şi utilaje cu destinaţie specifică 1184.58 282 Fabricarea altor maşini şi utilaje de utilizare generală 1018.89 212 Fabricarea preparatelor farmaceutice 954.610 271 Fabricarea motoarelor electrice, generatoarelor şitransformatoarelor electrice şi a aparatelor de distribuţie şi control aelectricităţii 916.4Sursa: Prelucrări ale autorilor pe baza datelor MFP.Clasamentul primelor zece ramuri industrialedupă productivitatea muncii* (2011)Anexa nr. 3.1.4Clasament Denumire CAEN Rev. 2 ramură industrială Valoare (mii lei)1 263 Fabricarea echipamentelor de comunicaţii 1190.02 291 Fabricarea autovehiculelor de transport rutier 769.53 383 Recuperarea materialelor 706.64 262 Fabricarea calculatoarelor şi a echipamentelor periferice 695.75 202 Fabricarea pesticidelor şi a altor produse agrochimice 682.66 206 Fabricarea fibrelor sintetice şi artificiale 552.67 273 Fabricarea de fire şi cabluri; fabricarea dispozitivelor deconexiune pentru acestea 525.78 272 Fabricarea de acumulatori şi baterii 512.59 309 Fabricarea altor echipamente de transport n.c.a. 396.410 211 Fabricarea produselor farmaceutice de bază 377.7* Productivitatea muncii s-a determinat ca raport între cifra de afaceri şi numărul de salariaţi.Sursa: Prelucrări ale autorilor pe baza datelor MFP.216

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareClasamentul primelor zece ramuri industrialedupă efectul de pârghie (2011)Anexa nr. 3.1.5Clasament Denumire CAEN Rev. 2 ramură industrială Valoare1 204 Fabricarea săpunurilor, detergenţilor şi a produselor deîntreţinere, cosmetice şi de parfumerie 0.382 265 Fabricarea de echipamente de măsură, verificare, control şinavigaţie; producţia de ceasuri 0.493 303 Fabricarea de aeronave şi nave spaţiale 0.574 212 Fabricarea preparatelor farmaceutice 0.645 202 Fabricarea pesticidelor şi a altor produse agrochimice 0.736 272 Fabricarea de acumulatori şi baterii 0.747 211 Fabricarea produselor farmaceutice de bază 0.788 275 Fabricarea de echipamente casnice 0.809 263 Fabricarea echipamentelor de comunicaţii 0.8410 283 Fabricarea maşinilor şi utilajelor pentru agricultură şi exploatăriforestiere 0.87Sursa: Prelucrări ale autorilor pe baza datelor MFP.Clasamentul primelor zece ramuri industrialedupă rentabilitatea capitalurilor (2011)Anexa nr. 3.1.6Clasament Denumire CAEN Rev. 2 ramură industrială Valoare(procent)1 267 Fabricarea de instrumente optice şi echipamente fotografice 92,62 266 Fabricarea de echipamente pentru radiologie, electrodiagnostic şielectroterapie 59,73 325 Fabricarea de dispozitive, aparate şi instrumente medicale şistomatologice 55,74 390 Activităţi şi servicii de decontaminare 51,65 262 Fabricarea calculatoarelor şi a echipamentelor periferice 27,26 202 Fabricarea pesticidelor şi a altor produse agrochimice 25,87 254 Fabricarea armamentului şi muniţiei 25,48 293 Producţia de piese şi accesorii pentru autovehicule şi pentrumotoare de autovehicule 22,19 383 Recuperare materialelor 21,110 370 Colectarea şi epurarea apelor uzate 20,9Sursa: Prelucrări ale autorilor pe baza datelor MFP.217

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareAnexa nr. 3.2Cele mai active industrii inovative şi ecologice în ceea ce priveşte activitateade cercetare, dezvoltare şi inovareAnexa nr. 3.2.1Clasamentul ramurilor industriale inovative şi ecologice după cheltuielilecu activitatea de cercetare, dezvoltare* (2011)Clasament Denumire CAEN Rev. 2 (nivel 3 cifre de detaliere) Valoare (mil lei)1 201 Fabricarea produselor chimice de baza, a îngrăşămintelor şiproduselor azotoase; fabricarea materialelor plastice şi a cauciuculuisintetic, în forme primare 56,02 282 Fabricarea altor maşini şi utilaje de utilizare generală 13,03 293 Producţia de piese şi accesorii pentru autovehicule şi pentrumotoare de autovehicule 7,94 211 Fabricarea produselor farmaceutice de bază 4,75 254 Fabricarea armamentului şi muniţiei 4,06 271 Fabricarea motoarelor electrice, generatoarelor şitransformatoarelor electrice şi a aparatelor de distribuţie şi control aelectricităţii 3,67 281 Fabricarea de maşini şi utilaje de utilizare generală 2,98 304 Fabricarea vehiculelor militare de luptă 2,79 289 Fabricarea altor maşini şi utilaje cu destinaţie specifică 2,410 203 Fabricarea vopselelor, lacurilor, cernelii tipografice şimasticurilor 2,4Clasament Denumire CAEN Rev. 2 (nivel 2 cifre de detaliere) Valoare (mil lei)1 20 Fabricarea substanţelor şi a produselor chimice 59,22 28 Fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a. 18,33 29 Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şisemiremorcilor 7,94 21 Fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelorfarmaceutice 6,65 27 Fabricarea echipamentelor electrice 4,36 30 Fabricarea altor mijloace de transport 3,67 26 Fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice 2,28 39 Activităţi şi servicii de decontaminare 0,09 38 Colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor; activităţi derecuperare a materialelor reciclabile 0,010 37 Colectarea şi epurarea apelor uzate 0,0* Cheltuielile pentru activitatea de cercetare-dezvoltare stabilite conform OG nr. 57/2002 privindcercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, cu modificările ulterioare.Sursa: Prelucrări ale autorilor pe baza datelor MFP.218

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareAnexa nr. 3.2.2Clasamentul ramurilor industriale inovative şi ecologicedupă cheltuielile cu inovarea* (2011)Clasament Denumire CAEN Rev. 2 (nivel 3 cifre de detaliere) Valoare (mil lei)1 303 Fabricarea de aeronave şi nave spaţiale 3,32 271 Fabricarea motoarelor electrice, generatoarelor şitransformatoarelor electrice şi a aparatelor de distribuţie şi control aelectricităţii 3,23 261 Fabricarea componentelor electronice 2,74 293 Producţia de piese şi accesorii pentru autovehicule şi pentrumotoare de autovehicule 1,45 382 Tratarea şi eliminarea deşeurilor 0,56 264 Fabricarea produselor electronice de larg consum 0,57 282 Fabricarea altor maşini şi utilaje de utilizare generală 0,28 370 Colectarea şi epurarea apelor uzate 0,19 265 Fabricarea de echipamente de măsură, verificare, control şinavigaţie; producţia de ceasuri 0,110 283 Fabricarea maşinilor şi utilajelor pentru agricultură şi exploatăriforestiere 0,1Clasament Denumire CAEN Rev. 2 (nivel 2 cifre de detaliere) Valoare (mil lei)1 30 Fabricarea altor mijloace de transport 3,32 26 Fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice 3,23 27 Fabricarea echipamentelor electrice 3,24 29 Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şisemiremorcilor 1,45 38 Colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor; activităţi derecuperare a materialelor reciclabile 0,66 28 Fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a. 0,37 37 Colectarea şi epurarea apelor uzate 0,18 20 Fabricarea substanţelor şi a produselor chimice 0,09 21 Fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelorfarmaceutice 0,010 39 Activităţi şi servicii de decontaminare 0,0* Determinate potrivit Regulamentului CE 1450/2004 de punere în aplicare a Decizieinr. 1608/2003/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind statisticile comunitare legatede inovare.Sursa: Prelucrări ale autorilor pe baza datelor MFP.219

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareAnexa nr. 3.3Principalii indicatori care caracterizează industriile ecologiceClasamentul industriilor ecologicedupă activele totale (2011)Anexa nr. 3.3.1Clasament Denumire CAEN Rev. 2 (nivel 3 cifre de detaliere) Valoare (mil lei)1 383 Recuperarea materialelor 4233,02 381 Colectarea deşeurilor 2708,83 382 Tratarea şi eliminarea deşeurilor 1200,74 370 Colectarea şi epurarea apelor uzate 251,65 390 Activităţi şi servicii de decontaminare 155,4Clasament Denumire CAEN Rev. 2 (nivel 2 cifre de detaliere) Valoare (mil lei)1 38 Colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor; activităţi derecuperare a materialelor reciclabile 8142,62 37 Colectarea şi epurarea apelor uzate 251,63 39 Activităţi şi servicii de decontaminare 155,4Sursa: Prelucrări ale autorilor pe baza datelor MFP.Clasamentul industriilor ecologicedupă numărul de salariaţi (2011)Anexa nr. 3.3.2Clasament Denumire CAEN Rev. 2 (nivel 3 cifre de detaliere) Număr1 381 Colectarea deşeurilor 28.5252 383 Recuperarea materialelor 15.0543 382 Tratarea şi eliminarea deşeurilor 2.0524 370 Colectarea şi epurarea apelor uzate 1.2515 390 Activităţi şi servicii de decontaminare 704Clasament Denumire CAEN Rev. 2 (nivel 2 cifre de detaliere) Număr1 38 Colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor; activităţi derecuperare a materialelor reciclabile 45.6312 37 Colectarea şi epurarea apelor uzate 1.2513 39 Activităţi şi servicii de decontaminare 704Sursa: Prelucrări ale autorilor pe baza datelor MFP.220

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareClasamentul industriilor ecologicedupă valoarea adăugată creată (2011)Anexa nr. 3.3.3Clasament Denumire CAEN Rev. 2 (nivel 3 cifre de detaliere) Valoare (mil lei)1 381 Colectarea deşeurilor 1.600,62 383 Recuperarea materialelor 1.469,73 382 Tratarea şi eliminarea deşeurilor 468,14 370 Colectarea şi epurarea apelor uzate 127,35 390 Activităţi şi servicii de decontaminare 112,7Clasament Denumire CAEN Rev. 2 (nivel 2 cifre de detaliere) Valoare (mil lei)1 38 Colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor; activităţi derecuperare a materialelor reciclabile 3.538,52 37 Colectarea şi epurarea apelor uzate 127,33 39 Activităţi şi servicii de decontaminare 112,7Sursa: Prelucrări ale autorilor pe baza datelor MFP.Clasamentul industriilor ecologicedupă productivitatea muncii* (2011)Anexa nr. 3.3.4Clasament Denumire CAEN Rev. 2 (nivel 3 cifre de detaliere) Valoare (mii lei)1 383 Recuperarea materialelor 706,62 382 Tratarea şi eliminarea deşeurilor 289,53 390 Activităţi şi servicii de decontaminare 199,64 370 Colectarea şi epurarea apelor uzate 156,15 381 Colectarea deşeurilor 78,1Clasament Denumire CAEN Rev. 2 (nivel 2 cifre de detaliere) Valoare (mii lei)1 38 Colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor; activităţi derecuperare a materialelor reciclabile 295,02 39 Activităţi şi servicii de decontaminare 199,63 37 Colectarea şi epurarea apelor uzate 156,1* Productivitatea muncii s-a determinat ca raport între cifra de afaceri şi numărul de salariaţi.Sursa: Prelucrări ale autorilor pe baza datelor MFP.221

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareClasamentul industriilor ecologicedupă efectul de pârghie (2011)Anexa nr. 3.3.5Clasament Denumire CAEN Rev. 2 (nivel 3 cifre de detaliere) Valoare1 370 Colectarea şi epurarea apelor uzate 2,982 383 Recuperarea materialelor 2,613 381 Colectarea deşeurilor 2,104 382 Tratarea şi eliminarea deşeurilor 1,325 390 Activităţi şi servicii de decontaminare 1,20Clasament Denumire CAEN Rev. 2 (nivel 2 cifre de detaliere) Valoare1 37 Colectarea şi epurarea apelor uzate 2,982 38 Colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor; activităţi derecuperare a materialelor reciclabile 2,183 39 Activităţi şi servicii de decontaminare 1,20Sursa: Prelucrări ale autorilor pe baza datelor MFP.Clasamentul industriilor ecologicedupă rentabilitatea capitalurilor (2011)Anexa nr. 3.3.6Clasament Denumire CAEN Rev. 2 (nivel 3 cifre de detaliere) Valoare (procent)1 390 Activităţi şi servicii de decontaminare 51,62 383 Recuperarea materialelor 21,13 370 Colectarea şi epurarea apelor uzate 20,94 381 Colectarea deşeurilor 20,15 382 Tratarea şi eliminarea deşeurilor 12,0Clasament Denumire CAEN Rev. 2 (nivel 2 cifre de detaliere) Valoare (procent)1 39 Activităţi şi servicii de decontaminare 51,62 37 Colectarea şi epurarea apelor uzate 20,93 38 Colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor; activităţi derecuperare a materialelor reciclabile 18,9Sursa: Prelucrări ale autorilor pe baza datelor MFP.222

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareEstimări panel univariatModelul pentru cifra de afaceriAnexa nr. 4.1.Anexa nr. 4.1.A.Teste de specificare a modelului:1. Testul Hausman – este respinsă ipoteza nulă de acceptare a efectelor variabile (pentrucomponenta spaţială):Correlated Random Effects – Hausman TestTest cross-section random effects============================================================Test Summary Chi-Sq. StaChi-Sq. d.f. Prob.============================================================Cross-section random 29.648518 1 0.0000============================================================2. Testul Hausman – este acceptată ipoteza nulă de acceptare a efectelor variabile (pentrucomponenta temporală):Correlated Random Effects – Hausman TestTest period random effects============================================================Test Summary Chi-Sq. StaChi-Sq. d.f. Prob.============================================================Period random 1.441024 1 0.2300============================================================Estimarea modelului (de tip GLS cu efecte spaţiale constante şi efecte temporale variabile):Variabila dependentă (SN) este Log(10^-6*Cifră de afaceri/Număr firme)Dependent Variable: SNMethod: Panel EGLS (Period random effects)Date: 08/21/12 Time: 17:14Sample (adjusted): 2001 2010Periods included: 10Cross-sections included: 24Total panel (balanced) observations: 240Swamy and Arora estimator of component variances============================================================Variable CoefficientStd. Errort-Statistic Prob.============================================================C 3.560798 0.731104 4.870437 0.0000SN(-1) 0.780320 0.043814 17.80984 0.0000============================================================Effects SpecificationS.D. Rho223

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesare============================================================Cross-section fixed (dummy variables)Period random 0.758702 0.9226Idiosyncratic random 0.219717 0.0774============================================================Weighted Statistics============================================================R-squared 0.986588 Mean dependent var 16.57920Adjusted R-squared 0.985091 S.D. dependent var 1.795965S.E. of regression 0.219295 Sum squared resid 10.33939F-statistic 658.9642 Durbin-Watson stat 2.043529Prob(F-statistic) 0.000000============================================================Unweighted Statistics============================================================R-squared 0.873102 Mean dependent var 16.57920Sum squared resid 123.2054 Durbin-Watson stat 2.269528============================================================Testul de autocorelaţie Wooldridge (2002) indică acceptarea ipotezei nule la 5% (ipoteza nulă:erorile nu sunt autocorelate):Wald Test:================================================Test Statistic Value df Probability================================================t-statistic 0.748802 215 0.4548F-statistic 0.560704 (1, 215) 0.4548Chi-square 0.560704 1 0.4540================================================Teste privind calitatea predicţiei indică o calitate relativ bună (covarianţa are cea mai marecontribuţie, indicatorul valoarea indicatorului Theil este apropiată de zero, valorile indicatorilorRMSE, MAE și MAPE sunt reduse)Forecast: SN_FActual: SNForecast sample: 2000 2015Adjusted sample: 2001 2015Included observations: 240Root Mean Squared Error 0.264904Mean Absolute Error 0.168633Mean Absolute Percentage Error 0.961450Theil Inequality Coefficient 0.007932Bias Proportion 0.000001Variance Proportion 0.015073Covariance Proportion 0.984926224

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareModelul pentru exporturiAnexa nr. 4.1.BTeste de specificare a modelului:1. Testul Hausman – este respinsă ipoteza nulă de acceptare a efectelor variabile (pentrucomponenta spaţială):Correlated Random Effects – Hausman TestTest cross-section random effects============================================================Test Summary Chi-Sq. StaChi-Sq. d.f. Prob.============================================================Cross-section random 59.122390 1 0.0000============================================================2. Testul Hausman – este acceptată ipoteza nulă de acceptare a efectelor variabile (pentrucomponenta temporală):Correlated Random Effects – Hausman TestTest period random effects============================================================Test Summary Chi-Sq. StaChi-Sq. d.f. Prob.============================================================Period random 0.373113 1 0.5413============================================================Estimarea modelului (de tip GLS cu efecte temporale variabile):Variabila dependentă (SN) este 10^-6*Export/Număr firmeDependent Variable: SNMethod: Panel EGLS (Period random effects)Date: 08/22/12 Time: 10:29Sample (adjusted): 2001 2010Periods included: 10Cross-sections included: 24Total panel (unbalanced) observations: 228Swamy and Arora estimator of component variancesWhite cross-section standard errors & covariance (d.f. corrected)============================================================Variable CoefficientStd. Errort-Statistic Prob.============================================================C 7981076. 4876467. 1.636651 0.1031SN(-1) 0.686008 0.294653 2.328186 0.0208============================================================Effects SpecificationS.D. Rho============================================================225

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesarePeriod random 18815516 0.0588Idiosyncratic random 75265196 0.9412============================================================Weighted Statistics============================================================R-squared 0.468839 Mean dependent var 15851265Adjusted R-squared 0.466489 S.D. dependent var 1.03E+08S.E. of regression 75125069 Sum squared resid 1.28E+18F-statistic 199.4833 Durbin-Watson stat 2.236393Prob(F-statistic) 0.000000============================================================Unweighted Statistics============================================================R-squared 0.459605 Mean dependent var 24990869Sum squared resid 1.34E+18 Durbin-Watson stat 2.243708============================================================Testul de autocorelaţie Wooldridge (2002) indică acceptarea ipotezei nule la 5% (ipoteza nulă:erorile nu sunt autocorelate):Wald Test:================================================Test Statistic Value df Probability================================================t-statistic 1.439060 203 0.1517F-statistic 2.070895 (1, 203) 0.1517Chi-square 2.070895 1 0.1501================================================Teste privind calitatea predicţiei indică o calitate scăzută:Forecast: SN_F2Actual: SNForecast sample: 2000 2015Adjusted sample: 2001 2015Included observations: 228======================================Root Mean Squared Error 1.01E+08Mean Absolute Error 33423029Mean Absolute Percentage Error 7854.387Theil Inequality Coefficient 0.745506Bias Proportion 0.000093Variance Proportion 0.790356Covariance Proportion 0.209551======================================226

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareVerificăm calitatea estimării şi de predicţie a modelului alternativ – model GLS cu efectetemporale şi spaţiale constante:Dependent Variable: SNMethod: Panel Least SquaresDate: 08/22/12 Time: 10:29Sample (adjusted): 2001 2010Periods included: 10Cross-sections included: 24Total panel (unbalanced) observations: 228White cross-section standard errors & covariance (d.f. corrected)WARNING: estimated coefficient covariance matrix is of reduced rank============================================================Variable CoefficientStd. Errort-Statistic Prob.============================================================C 17024732 9800539. 1.737122 0.0840SN(-1) 0.324426 0.399133 0.812826 0.4173============================================================Effects Specification============================================================Cross-section fixed (dummy variables)Period fixed (dummy variables)============================================================R-squared 0.621649 Mean dependent var 24990869Adjusted R-squared 0.557290 S.D. dependent var 1.05E+08S.E. of regression 69658628 Akaike info criteri39.09287Sum squared resid 9.41E+17 Schwarz criterion 39.60426Log likelihood -4422.587 Hannan-Quinn criter39.29920F-statistic 9.659112 Durbin-Watson stat 2.084501Prob(F-statistic) 0.000000============================================================Testul de autocorelaţie Wooldridge (2002) indică acceptarea ipotezei nule la 5% (ipoteza nulă:erorile nu sunt autocorelate):Wald Test:================================================Test Statistic Value df Probability================================================t-statistic 1.529710 203 0.1276F-statistic 2.340012 (1, 203) 0.1276Chi-square 2.340012 1 0.1261================================================227

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareTestele privind calitatea predicţiei indică şi în acest caz o calitate scăzută (valoarea Mean AbsolutePercentage Error şi RMSE sunt extrem de mari):Forecast Evaluation======================================Forecast: SN_FActual: SNForecast sample: 2000 2015Adjusted sample: 2001 2015Included observations: 228======================================Root Mean Squared Error 66783300Mean Absolute Error 29331714Mean Absolute Percentage Error9683.163Theil Inequality Coefficient 0.356595Bias Proportion 0.000127Variance Proportion 0.180321Covariance Proportion 0.819552======================================Teste de specificare a modelului:Modelul pentru investiţii nete1. Testul Hausman – este respinsă ipoteza nulă de acceptare a efectelor variabile (pentrucomponenta spaţială):Correlated Random Effects – Hausman TestTest cross-section random effects============================================================Test Summary Chi-Sq. StaChi-Sq. d.f. Prob.============================================================Cross-section random 28.906076 1 0.0000============================================================Anexa nr. 4.1.C228

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesare2. Testul Hausman – este acceptată ipoteza nulă de acceptare a efectelor variabile (pentrucomponenta temporală):Correlated Random Effects – Hausman TestTest period random effects============================================================Test Summary Chi-Sq. StaChi-Sq. d.f. Prob.============================================================Period random 0.747218 1 0.3874============================================================Estimarea modelului (de tip GLS cu efecte spaţiale constante şi efecte temporale constante):Variabila dependentă (SN) este Log(10^-6*Investiţii nete /Număr firme)============================================================Dependent Variable: SNMethod: Panel Least SquaresDate: 08/22/12 Time: 11:34Sample (adjusted): 2001 2010Periods included: 10Cross-sections included: 24Total panel (unbalanced) observations: 227White cross-section standard errors & covariance (d.f. corrected)WARNING: estimated coefficient covariance matrix is of reduced rank============================================================Variable CoefficientStd. Errort-Statistic Prob.============================================================C -0.007943 0.015291 -0.519445 0.6040SN(-1) 0.397245 0.066563 5.967992 0.0000============================================================Effects Specification============================================================Cross-section fixed (dummy variables)Period fixed (dummy variables)============================================================R-squared 0.975514 Mean dependent var 0.083315Adjusted R-squared 0.971327 S.D. dependent var 1.950386S.E. of regression 0.330262 Akaike info criteri0.759442Sum squared resid 21.05115 Schwarz criterion 1.272430Log likelihood -52.19663 Hannan-Quinn criter0.966440F-statistic 232.9970 Durbin-Watson stat 1.727650Prob(F-statistic) 0.000000============================================================229

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareTestul de autocorelaţie Wooldridge (2002) indică acceptarea ipotezei nule la 1% (ipoteza nulă:erorile nu sunt autocorelate):================================================Wald Test:Equation: EQ_01A_REZ================================================Test Statistic Value df Probability================================================t-statistic 2.421162 202 0.0164F-statistic 5.862026 (1, 202) 0.0164Chi-square 5.862026 1 0.0155================================================Teste privind calitatea predicţiei indică o calitate relativ bună:Forecast: SN_F2Actual: SNForecast sample: 2000 2015Adjusted sample: 2001 2015Included observations: 227Root Mean Squared Error 0.617008Mean Absolute Error 0.444282Mean Absolute Percentage Error 129.6015Theil Inequality Coefficient 0.166567Bias Proportion 0.000341Variance Proportion 0.097081Covariance Proportion 0.902579Modelul pentru investiţii bruteAnexa nr. 4.1.DTeste de specificare a modelului:1. Testul Hausman – este respinsă ipoteza nulă de acceptare a efectelor variabile (pentrucomponenta spaţială):Correlated Random Effects – Hausman TestTest cross-section random effects============================================================Test Summary Chi-Sq. StaChi-Sq. d.f. Prob.============================================================Cross-section random 26.023092 1 0.0000============================================================230

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesare2. Testul Hausman – este acceptată ipoteza nulă de acceptare a efectelor variabile (pentrucomponenta temporală):Correlated Random Effects – Hausman TestTest period random effects============================================================Test Summary Chi-Sq. StaChi-Sq. d.f. Prob.============================================================Period random 0.564635 1 0.4524============================================================Estimarea modelului (de tip GLS cu efecte spaţiale constante şi efecte temporale constante):Variabila dependentă (SN) este Log(10^-6*Investiţii brute /Număr firme)============================================================Dependent Variable: SNMethod: Panel Least SquaresDate: 08/22/12 Time: 11:42Sample (adjusted): 2001 2010Periods included: 10Cross-sections included: 24Total panel (unbalanced) observations: 227White cross-section standard errors & covariance (d.f. corrected)WARNING: estimated coefficient covariance matrix is of reduced rank============================================================Variable CoefficientStd. Errort-Statistic Prob.============================================================C 0.292408 0.084320 3.467843 0.0006SN(-1) 0.371304 0.113621 3.267919 0.0013============================================================Effects Specification============================================================Cross-section fixed (dummy variables)Period fixed (dummy variables)============================================================R-squared 0.970629 Mean dependent var 0.567959Adjusted R-squared 0.965607 S.D. dependent var 1.956836S.E. of regression 0.362904 Akaike info criteri0.947945Sum squared resid 25.41803 Schwarz criterion 1.460933Log likelihood -73.59177 Hannan-Quinn criter1.154943F-statistic 193.2733 Durbin-Watson stat 1.789118Prob(F-statistic) 0.000000============================================================231

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareTestul de autocorelaţie Wooldridge (2002) indică acceptarea ipotezei nule la 1% (ipoteza nulă:erorile nu sunt autocorelate):================================================Wald Test:Equation: EQ_01A_REZ================================================Test Statistic Value df Probability================================================t-statistic 2.029447 202 0.0437F-statistic 4.118656 (1, 202) 0.0437Chi-square 4.118656 1 0.0424================================================Teste privind calitatea predicţiei indică o calitate relativ bună:Forecast: SN_F2Actual: SNForecast sample: 2000 2015Adjusted sample: 2001 2015Included observations: 227Root Mean Squared Error 0.595449Mean Absolute Error 0.455818Mean Absolute Percentage Error 122.1916Theil Inequality Coefficient 0.153191Bias Proportion 0.000058Variance Proportion 0.101402Covariance Proportion 0.898540Modelul pentru producţia exerciţiuluiAnexa nr. 4.1.ETeste de specificare a modelului:1. Testul Hausman – este respinsă ipoteza nulă de acceptare a efectelor variabile (pentrucomponenta spaţială):Correlated Random Effects – Hausman TestTest cross-section random effects============================================================Test Summary Chi-Sq. StaChi-Sq. d.f. Prob.============================================================Cross-section random 39.925168 1 0.0000============================================================232

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesare2. Testul Hausman – este acceptată ipoteza nulă de acceptare a efectelor variabile (pentrucomponenta temporală):Correlated Random Effects – Hausman TestTest period random effects============================================================Test Summary Chi-Sq. StaChi-Sq. d.f. Prob.============================================================Period random 2.570088 1 0.1089============================================================Estimarea modelului (de tip GLS cu efecte spaţiale constante şi efecte temporale constante):Variabila dependentă (SN) este Log(10^-6*Producţia exerciţiului/Număr salariaţi)============================================================Dependent Variable: SNMethod: Panel Least SquaresDate: 08/22/12 Time: 12:37Sample (adjusted): 2001 2010Periods included: 10Cross-sections included: 24Total panel (unbalanced) observations: 227White cross-section standard errors & covariance (d.f. corrected)WARNING: estimated coefficient covariance matrix is of reduced rank============================================================Variable CoefficientStd. Errort-Statistic Prob.============================================================C -0.509118 0.102068 -4.988013 0.0000SN(-1) 0.654682 0.072247 9.061718 0.0000============================================================Effects Specification============================================================Cross-section fixed (dummy variables)Period fixed (dummy variables)============================================================R-squared 0.989862 Mean dependent var-1.434031Adjusted R-squared 0.988129 S.D. dependent var 1.132282S.E. of regression 0.123368 Akaike info criter-1.209990Sum squared resid 2.937396 Schwarz criterion -0.697002Log likelihood 171.3339 Hannan-Quinn crite-1.002992F-statistic 571.0484 Durbin-Watson stat 1.986966Prob(F-statistic) 0.000000============================================================233

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareTestul de autocorelaţie Wooldridge (2002) indică acceptarea ipotezei nule la 5% (ipoteza nulă:erorile nu sunt autocorelate):================================================Wald Test:================================================Test Statistic Value df Probability================================================t-statistic 1.506280 202 0.1336F-statistic 2.268879 (1, 202) 0.1336Chi-square 2.268879 1 0.1320================================================Teste privind calitatea predicţiei indică o calitate relativ bună:Forecast: SN_F2Actual: SNForecast sample: 2000 2015Adjusted sample: 2001 2015Included observations: 227Root Mean Squared Error 0.269212Mean Absolute Error 0.185729Mean Absolute Percentage Error 41.30481Theil Inequality Coefficient 0.074708Bias Proportion 0.002925Variance Proportion 0.048400Covariance Proportion 0.948675Modelul pentru cheltuieli salarialeAnexa nr. 4.1.FTeste de specificare a modelului:1. Testul Hausman – este respinsă ipoteza nulă de acceptare a efectelor variabile (pentrucomponenta spaţială):Correlated Random Effects – Hausman TestTest cross-section random effects============================================================Test Summary Chi-Sq. StaChi-Sq. d.f. Prob.============================================================Cross-section random 11.864402 1 0.0006============================================================234

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesare2. Testul Hausman – este acceptată ipoteza nulă de acceptare a efectelor variabile (pentrucomponenta temporală):Correlated Random Effects – Hausman TestTest period random effects============================================================Test Summary Chi-Sq. StaChi-Sq. d.f. Prob.============================================================Period random 1.985296 1 0.1588============================================================Estimarea modelului (de tip GLS cu efecte spaţiale constante şi efecte temporale constante):Variabila dependentă (SN) este Log(10^-6*Cheltuieli salariale/Număr salariaţi)============================================================Dependent Variable: SNMethod: Panel Least SquaresDate: 08/22/12 Time: 12:43Sample (adjusted): 2001 2010Periods included: 10Cross-sections included: 24Total panel (unbalanced) observations: 227White cross-section standard errors & covariance (d.f. corrected)WARNING: estimated coefficient covariance matrix is of reduced rank============================================================Variable CoefficientStd. Errort-Statistic Prob.============================================================C -1.752960 0.190416 -9.205970 0.0000SN(-1) 0.506034 0.055209 9.165819 0.0000============================================================Effects Specification============================================================Cross-section fixed (dummy variables)Period fixed (dummy variables)============================================================R-squared 0.997060 Mean dependent var-3.498275Adjusted R-squared 0.996557 S.D. dependent var 0.874113S.E. of regression 0.051288 Akaike info criter-2.965428Sum squared resid 0.507675 Schwarz criterion -2.452440Log likelihood 370.5761 Hannan-Quinn crite-2.758430F-statistic 1983.458 Durbin-Watson stat 2.002853Prob(F-statistic) 0.000000============================================================235

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareTestul de autocorelaţie Wooldridge (2002) indică acceptarea ipotezei nule la 5% (ipoteza nulă:erorile nu sunt autocorelate):================================================Wald Test:================================================Test Statistic Value df Probability================================================t-statistic 1.120425 202 0.2639F-statistic 1.255352 (1, 202) 0.2639Chi-square 1.255352 1 0.2625================================================Teste privind calitatea predicţiei indică o calitate relativ bună:Forecast: SN_F2Actual: SNForecast sample: 2000 2015Adjusted sample: 2001 2015Included observations: 227Root Mean Squared Error 0.089460Mean Absolute Error 0.070488Mean Absolute Percentage Error 2.172468Theil Inequality Coefficient 0.012418Bias Proportion 0.001627Variance Proportion 0.024988Covariance Proportion 0.973384Teste de specificare a modelului:Modelul pentru valoarea adăugată brută1. Testul Hausman – este respinsă ipoteza nulă de acceptare a efectelor variabile (pentrucomponenta spaţială):Correlated Random Effects – Hausman TestTest cross-section random effects============================================================Test Summary Chi-Sq. StaChi-Sq. d.f. Prob.============================================================Cross-section random 17.952946 1 0.0000============================================================Anexa nr. 4.1.G236

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesare2. Testul Hausman – este acceptată ipoteza nulă de acceptare a efectelor variabile (pentrucomponenta temporală):Correlated Random Effects – Hausman TestTest period random effects============================================================Test Summary Chi-Sq. StaChi-Sq. d.f. Prob.============================================================Period random 0.172447 1 0.6779============================================================Estimarea modelului (de tip GLS cu efecte spaţiale constante şi efecte temporale constante):Variabila dependentă (SN) este 10^-6*Valoare adăugată brută/Număr firme============================================================Dependent Variable: SNMethod: Panel Least SquaresDate: 08/22/12 Time: 12:49Sample (adjusted): 2001 2010Periods included: 10Cross-sections included: 24Total panel (unbalanced) observations: 227White cross-section standard errors & covariance (d.f. corrected)WARNING: estimated coefficient covariance matrix is of reduced rank============================================================Variable CoefficientStd. Errort-Statistic Prob.============================================================C 11.72342 7.015643 1.671040 0.0963SN(-1) 0.445973 0.262610 1.698232 0.0911============================================================Effects Specification============================================================Cross-section fixed (dummy variables)Period fixed (dummy variables)============================================================R-squared 0.554067 Mean dependent var 23.63760Adjusted R-squared 0.477819 S.D. dependent var 98.72661S.E. of regression 71.34190 Akaike info criteri11.51014Sum squared resid 982305.6 Schwarz criterion 12.02313Log likelihood -1272.401 Hannan-Quinn criter11.71714F-statistic 7.266677 Durbin-Watson stat 2.252081Prob(F-statistic) 0.000000============================================================237

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareTestul de autocorelaţie Wooldridge (2002) indică acceptarea ipotezei nule la 5% (ipoteza nulă:erorile nu sunt autocorelate):================================================Wald Test:================================================Test Statistic Value df Probability================================================t-statistic 0.583272 202 0.5604F-statistic 0.340206 (1, 202) 0.5604Chi-square 0.340206 1 0.5597================================================Teste privind calitatea predicţiei indică o calitate relativ bună:Forecast: SN_F2Actual: SNForecast sample: 2000 2015Adjusted sample: 2001 2015Included observations: 227Root Mean Squared Error 75.69150Mean Absolute Error 28.51318Mean Absolute Percentage Error 795.7154Theil Inequality Coefficient 0.529966Bias Proportion 0.000062Variance Proportion 0.714296Covariance Proportion 0.285642Modelul pentru excedentul brut de exploatareAnexa nr. 4.1.HTeste de specificare a modelului:1. Testul Hausman – este respinsă ipoteza nulă de acceptare a efectelor variabile (pentrucomponenta spaţială):Correlated Random Effects – Hausman TestTest cross-section random effects============================================================Test Summary Chi-Sq. StaChi-Sq. d.f. Prob.============================================================Cross-section random 7.250312 1 0.0071============================================================238

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesare2. Testul Hausman – este acceptată ipoteza nulă de acceptare a efectelor variabile (pentrucomponenta temporală):Correlated Random Effects – Hausman TestEquation: EQ_01Test period random effects============================================================Test Summary Chi-Sq. StaChi-Sq. d.f. Prob.============================================================Period random 0.005940 1 0.9386============================================================Estimarea modelului (de tip GLS cu efecte temporale variabile ):Variabila dependentă (SN) este 10^-6*Excedentul brut de exploatare /Număr firmeDependent Variable: SNMethod: Panel EGLS (Period random effects)Date: 08/22/12 Time: 13:05Sample (adjusted): 2001 2010Periods included: 10Cross-sections included: 24Total panel (unbalanced) observations: 227Swamy and Arora estimator of component variances============================================================Variable CoefficientStd. Errort-Statistic Prob.============================================================C -0.741405 4.866141 -0.152360 0.8790SN(-1) 0.358211 0.059993 5.970862 0.0000============================================================Effects SpecificationS.D. Rho============================================================Period random 9.896731 0.0303Idiosyncratic random 55.99757 0.9697============================================================Weighted Statistics============================================================R-squared 0.137412 Mean dependent var-1.305268Adjusted R-squared 0.133578 S.D. dependent var 59.99797S.E. of regression 55.84762 Sum squared resid 701765.3F-statistic 35.84288 Durbin-Watson stat 2.198495Prob(F-statistic) 0.000000============================================================Unweighted Statistics============================================================R-squared 0.137577 Mean dependent var-1.736425Sum squared resid 720082.5 Durbin-Watson stat 2.184614============================================================239

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareTestul de autocorelaţie Wooldridge (2002) indică acceptarea ipotezei nule la 5% (ipoteza nulă:erorile nu sunt autocorelate):Wald Test:================================================Test Statistic Value df Probability================================================t-statistic 0.192896 202 0.8472F-statistic 0.037209 (1, 202) 0.8472Chi-square 0.037209 1 0.8470================================================Teste privind calitatea predicţiei indică o calitate relativ scăzută:Forecast: SN_F2Actual: SNForecast sample: 2000 2015Adjusted sample: 2001 2015Included observations: 227Root Mean Squared Error 55.97250Mean Absolute Error 16.13606Mean Absolute Percentage Error 330.4724Theil Inequality Coefficient 0.800785Bias Proportion 0.000016Variance Proportion 0.848184Covariance Proportion 0.151800Modelul pentru rezultatul brut al exerciţiuluiAnexa nr. 4.1.ITeste de specificare a modelului:1. Testul Hausman – este respinsă ipoteza nulă de acceptare a efectelor variabile (pentrucomponenta spaţială):Correlated Random Effects – Hausman TestTest cross-section random effects============================================================Test Summary Chi-Sq. StaChi-Sq. d.f. Prob.============================================================Cross-section random 41.314188 1 0.0000============================================================240

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesare2. Testul Hausman – este acceptată ipoteza nulă de acceptare a efectelor variabile (pentrucomponenta temporală):Correlated Random Effects – Hausman TestTest period random effects============================================================Test Summary Chi-Sq. StaChi-Sq. d.f. Prob.============================================================Period random 0.552042 1 0.4575============================================================Period random 0.005940 1 0.9386============================================================Estimarea modelului (de tip GLS cu efecte temporale variabile ):Variabila dependentă (SN) este 10^-6*Rezultatul brut al exerciţiului /Număr firmeDependent Variable: SNMethod: Panel EGLS (Period random effects)Date: 08/22/12 Time: 13:11Sample (adjusted): 2001 2010Periods included: 10Cross-sections included: 24Total panel (unbalanced) observations: 227Swamy and Arora estimator of component variances============================================================Variable CoefficientStd. Errort-Statistic Prob.============================================================C -5.040142 4.115893 -1.224556 0.2220SN(-1) 0.509695 0.057116 8.923825 0.0000============================================================Effects SpecificationS.D. Rho============================================================Period random 0.000000 0.0000Idiosyncratic random 61.13965 1.0000============================================================Weighted Statistics============================================================R-squared 0.261890 Mean dependent var-11.17986Adjusted R-squared 0.258610 S.D. dependent var 70.91857S.E. of regression 61.06373 Sum squared resid 838975.2F-statistic 79.83281 Durbin-Watson stat 2.050729Prob(F-statistic) 0.000000============================================================Unweighted Statistics============================================================R-squared 0.261890 Mean dependent var-11.17986Sum squared resid 838975.2 Durbin-Watson stat 2.050729============================================================241

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareTestul de autocorelaţie Wooldridge (2002) indică acceptarea ipotezei nule la 5% (ipoteza nulă:erorile nu sunt autocorelate):Wald Test:================================================Test Statistic Value df Probability================================================t-statistic 1.664288 202 0.0976F-statistic 2.769854 (1, 202) 0.0976Chi-square 2.769854 1 0.0961================================================Teste privind calitatea predicţiei indică o calitate scăzută:Forecast: SN_F2Actual: SNForecast sample: 2000 2015Adjusted sample: 2001 2015Included observations: 227Root Mean Squared Error 68.89739Mean Absolute Error 22.87958Mean Absolute Percentage Error 9860.965Theil Inequality Coefficient 0.833724Bias Proportion 0.000311Variance Proportion 0.920676Covariance Proportion 0.079013242

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareAnexa nr. 4.2Prognoza detaliată pe termen mediu (până în 2015)a principalilor indicatori din ramurile industrialeAnexa nr. 4.2.1Volumul principalilor indicatori care caracterizeazăramurile industriale (mld lei), 2010CAEN Rev.2Cifra deafaceriInvestiţii neterealizateInvestiţii bruterealizateProducţiaexerciţiuluiCheltuieli cusalariile5 1,51 0,19 0,29 2,17 0,766 17,66 0,63 0,87 11,74 1,387 0,29 0,06 0,13 0,16 0,078 1,76 0,25 0,43 1,93 0,2210+11 40,99 2,28 3,41 41,09 3,1412 2,17 0,07 0,10 3,86 0,0813 3,54 0,19 0,33 2,80 0,4114 7,99 0,33 0,58 7,84 1,9615 3,77 0,14 0,22 3,59 0,7616 9,09 0,60 1,07 7,99 0,6317 2,83 0,21 0,29 2,71 0,2318 2,87 0,17 0,28 3,11 0,3619 13,78 0,56 0,86 11,48 0,1820+21 12,81 0,79 1,43 12,85 1,1522 12,97 0,78 1,29 11,43 0,8823 10,35 0,93 1,62 10,22 0,8924 16,96 0,87 1,32 18,02 1,1425 12,21 0,63 0,99 12,11 1,5826 12,06 0,17 0,30 6,84 0,6727 10,19 0,34 0,56 6,90 0,7728 8,21 0,55 1,01 7,17 1,1829 32,72 1,38 1,65 35,98 2,9030 5,98 0,19 0,29 5,49 0,8631+32+33 10,34 0,63 0,99 10,46 1,5137 0,21 0,03 0,03 0,20 0,0338 11,94 0,63 0,94 8,13 0,6939 0,12 0,04 0,08 0,11 0,01Sursa: INS.243

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareAnexa nr. 4.2.2Prognoza volumului principalilor indicatori care caracterizează ramurile industriale(mld. lei), la orizontul anului 2015, în termeni nominaliCAEN Rev.2Cifra deafaceriInvestiţii neterealizateInvestiţiibrute realizateProducţiaexerciţiuluiCheltuieli cusalariile5 1,84 0,47 0,73 1,70 0,696 23,08 2,10 2,91 16,35 2,337 0,36 0,14 0,30 0,12 0,068 2,15 0,54 0,97 1,58 0,2110+11 78,68 8,49 31,24 61,51 4,5212 5,67 0,29 1,64 5,89 0,1013 7,50 0,76 1,96 4,13 0,5514 10,11 0,77 1,31 8,99 2,5215 8,33 0,58 2,50 5,91 1,1416 10,78 1,38 2,50 8,96 0,8017 3,25 0,49 0,67 2,78 0,2718 3,80 0,45 0,75 4,05 0,5219 22,48 1,16 1,77 10,72 0,1920+21 24,95 2,99 8,55 17,11 1,4922 15,71 1,76 2,88 13,08 1,1323 13,15 2,19 3,75 9,47 0,9724 21,13 1,85 2,82 16,79 1,2725 15,51 1,47 2,31 13,52 2,0226 10,66 0,44 0,76 8,53 0,8827 19,93 1,37 5,93 11,70 1,2028 18,16 2,19 4,66 9,42 1,4729 55,70 5,50 23,57 46,82 3,8430 7,49 0,50 0,76 5,89 1,0531+32+33 12,84 1,41 2,23 10,23 1,6937 0,27 0,07 0,08 0,21 0,0338 23,25 2,39 5,62 10,82 0,8939 0,23 0,16 0,79 0,19 0,02244

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareAnexa nr. 4.2.3Prognoza ritmurilor de creştere ale principalilor indicatori care caracterizeazăramurile industriale (modificare procentuală anul 2015 faţă de anul 2010), procent,creșteri valoriceCAEN Rev.2Cifra deafaceriInvestiţii neterealizateInvestiţii bruterealizateProducţiaexerciţiuluiCheltuieli cusalariile5 22 148 151 -22 -106 31 231 236 39 697 22 124 126 -24 -108 22 119 122 -18 -410+11 92 273 817 50 4412 162 331 1599 53 3113 112 310 497 48 3514 26 133 126 15 2815 121 321 1037 64 5016 19 128 133 12 2617 15 137 135 2 1618 33 167 166 30 4719 63 105 107 -7 120+21 95 278 497 33 2922 21 127 123 14 2923 27 136 131 -7 924 25 112 113 -7 1125 27 134 134 12 2826 -12 166 154 25 3327 96 308 953 70 5728 121 301 364 31 2529 70 299 1333 30 3330 25 161 159 7 2231+32+33 24 125 124 -2 1237 25 161 159 7 2238 95 278 497 33 2939 96 308 953 70 57245

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareProiecţii privind orizontul anului 2020Anexa nr. 4.3Anexa nr. 4.3.1Evoluţia proiectată a ritmurilor de creştere ale principalilor indicatoricare caracterizează ramurile industriale (modificare anul 2020 faţă de anul 2010)CAEN Rev. 2Cifra deafaceriInvestiţiineterealizateInvestiţii bruterealizateProducţiaexerciţiuluiCheltuielicu salariile5 2,25 1,17 1,84 1,33 0,626 30,18 6,95 9,79 22,78 3,957 0,44 0,31 0,68 0,09 0,068 2,63 1,19 2,15 1,29 0,2110+11 151,03 31,62 286,45 92,07 6,5112 14,83 1,23 27,90 9,00 0,1313 15,86 3,14 11,68 6,10 0,7514 12,78 1,79 2,96 10,30 3,2315 18,38 2,45 28,38 9,71 1,7116 12,79 3,14 5,82 10,05 1,0017 3,74 1,17 1,58 2,84 0,3118 5,04 1,20 2,00 5,27 0,7719 36,66 2,38 3,66 10,00 0,1920+21 48,59 11,31 51,05 22,78 1,9222 19,02 4,01 6,45 14,96 1,4623 16,70 5,17 8,66 8,78 1,0524 26,31 3,93 6,01 15,64 1,4125 19,70 3,44 5,41 15,10 2,5926 9,43 1,19 1,93 10,65 1,1727 39,00 5,60 62,44 19,83 1,8828 40,20 8,78 21,64 12,38 1,8329 94,83 21,96 337,66 60,92 5,1030 9,39 1,31 1,96 6,32 1,2731+32+33 15,95 3,17 4,99 10,00 1,9037 0,33 0,19 0,19 0,23 0,0438 45,28 9,02 33,54 14,41 1,1539 0,45 0,65 8,32 0,33 0,03246

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareAnexa nr. 4.3.2Proiecția ritmurilor de creştere ale principalilor indicatori care caracterizeazăramurile industriale (modificare procentuală anul 2020 faţă de anul 2010), %,creșteri valoriceCAEN Rev. 2Cifra de Investiţii nete Investiţii brute Producţia Cheltuieli cuafaceri realizate realizate exerciţiului salariile5 49 515 531 -39 -186 71 997 1029 94 1867 50 403 409 -42 -208 49 379 394 -33 -810+11 268 1288 8308 124 10812 585 1758 28767 133 7213 348 1580 3461 118 8214 60 443 413 31 6515 387 1670 12819 170 12516 41 420 443 26 5817 33 460 452 5 3418 76 614 607 69 11719 166 322 327 -13 320+21 279 1328 3464 77 6622 47 415 399 31 6623 61 458 434 -14 1824 55 349 354 -13 2325 61 447 448 25 6326 -22 610 545 56 7627 283 1561 10992 188 14628 390 1508 2053 73 5529 190 1492 20425 69 7630 57 579 570 15 4831+32+33 54 407 403 -4 2637 57 579 570 15 4838 279 1328 3464 77 6639 283 1561 10992 188 146247

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareEvoluţia structurii cifrei de afaceripe principalele grupe CAEN Rev. 2 (procente) 61Anexa nr. 4.3.3CAEN Rev. 2 201020152020(valori prognozate) (valori proiectate)5 0,57 0,44 0,336 6,65 5,54 4,367 0,11 0,09 0,068 0,66 0,52 0,3810+11 15,45 18,87 21,8312 0,82 1,36 2,1413 1,34 1,80 2,2914 3,01 2,42 1,8515 1,42 2,00 2,6616 3,42 2,58 1,8517 1,07 0,78 0,5418 1,08 0,91 0,7319 5,19 5,39 5,3020+21 4,83 5,98 7,0222 4,89 3,77 2,7523 3,90 3,15 2,4124 6,39 5,07 3,8025 4,60 3,72 2,8526 4,54 2,56 1,3627 3,84 4,78 5,6428 3,09 4,36 5,8129 12,33 13,36 13,7130 2,25 1,80 1,3631 +32+33 3,90 3,08 2,3137 0,08 0,06 0,0538 4,50 5,58 6,5439 0,04 0,05 0,06TOTAL 100 100 10061 În Anexele nr. 4.3.3-4.3.6, precum și în cadrul Capitolului 4. Tendințe pe termen lung în evoluțiaprincipalelor sectoare industriale românești am considerat o diferență conceptuală între prognozeși proiecții. Astfel, am considerat prognozele ca fiind valori viitoare, estimate pentru un orizontmediu de timp, folosind evaluări cantitative econometrice. La rândul său, proiecțiile au fostconsiderate ca fiind valori viitoare, estimate pentru un orizont lung de timp, folosind evaluări atâtcalitative, cât și cantitative și având o acuratețe predictivă mai slabă decât prognozele.248

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareEvoluţia structurii investiţiilor brutepe principalele grupe CAEN Rev. 2 (procente)Anexa nr. 4.3.4CAEN Rev. 2 201020152020(valori prognozate) (valori proiectate)5 1,36 0,64 0,206 4,06 2,56 1,057 0,63 0,27 0,078 2,03 0,85 0,2310+11 15,96 27,41 30,6312 0,45 1,44 2,9813 1,54 1,72 1,2514 2,70 1,15 0,3215 1,03 2,19 3,0316 5,02 2,19 0,6217 1,34 0,59 0,1718 1,33 0,66 0,2119 4,02 1,56 0,3920+21 6,71 7,50 5,4622 6,05 2,53 0,6923 7,59 3,29 0,9324 6,20 2,47 0,6425 4,62 2,03 0,5826 1,40 0,67 0,2127 2,64 5,20 6,6828 4,71 4,09 2,3129 7,70 20,68 36,1130 1,37 0,66 0,2131+32+33 4,65 1,95 0,5337 0,14 0,07 0,0238 4,41 4,93 3,5939 0,35 0,69 0,89TOTAL 100 100 100249

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareEvoluţia structurii producţiei exerciţiuluipe principalele grupe CAEN Rev. 2 (procente)Anexa nr. 4.3.5CAEN Rev. 2 201020152020(valori prognozate) (valori proiectate)5 0,88 0,56 1,476 4,76 5,34 9,347 0,06 0,04 0,148 0,78 0,51 0,4910+11 16,68 20,07 15,4212 1,57 1,92 0,3113 1,14 1,35 1,7714 3,18 2,93 7,6515 1,46 1,93 4,0616 3,24 2,92 2,3717 1,10 0,91 0,7318 1,26 1,32 1,8319 4,66 3,50 0,4520+21 5,21 5,58 4,5422 4,64 4,27 3,4623 4,15 3,09 2,4924 7,31 5,48 3,3325 4,91 4,41 6,1326 2,78 2,78 2,7827 2,80 3,82 4,4628 2,91 3,07 4,3329 14,60 15,28 12,0730 2,23 1,92 3,0131+32+33 4,25 3,34 4,4937 0,08 0,07 0,0938 3,30 3,53 2,7139 0,05 0,06 0,08TOTAL 100 100 100250

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareEvoluţia structurii cheltuielilor cu salariilepe principalele grupe CAEN Rev. 2 (procente)Anexa nr. 4.3.6CAEN Rev. 2 201020152020(valori prognozate) (valori proiectate)5 3,10 2,15 1,476 5,65 7,33 9,347 0,29 0,20 0,148 0,91 0,67 0,4910+11 12,84 14,19 15,4212 0,31 0,31 0,3113 1,68 1,74 1,7714 8,04 7,91 7,6515 3,12 3,58 4,0616 2,59 2,50 2,3717 0,94 0,83 0,7318 1,46 1,65 1,8319 0,76 0,59 0,4520+21 4,72 4,67 4,5422 3,60 3,56 3,4623 3,63 3,03 2,4924 4,68 3,98 3,3325 6,48 6,35 6,1326 2,72 2,78 2,7827 3,14 3,77 4,4628 4,83 4,61 4,3329 11,87 12,07 12,0730 3,51 3,28 3,0131+32+33 6,16 5,30 4,4937 0,11 0,10 0,0938 2,82 2,79 2,7139 0,06 0,07 0,08TOTAL 100 100 100251

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareAnexa nr. 5.1Impactul activităţii economice a sectoarelor industriale asupra balanţeifluxurilor materiale – estimarea modelelor de regresieMIN_C – MINERALE NEMETALICEPE_24 – Industria metalurgicăPE_6 – Extracţia petrolului brut și a gazelor naturalePE_10_11 – Industria alimentară şi fabricarea băuturilorBIOMASA_C – BiomasaFOSIL_C_ – Combustibili fosiliDependent Variable: MIN_CMethod: Least SquaresDate: 09/20/12 Time: 07:46Sample (adjusted): 2000 2009Included observations: 10 after adjustmentsWhite heteroskedasticity-consistent standard errors & covarianceVariable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.C 0.050830 0.007327 6.937703 0.0001PE_24 -0.801011 0.170360 -4.701870 0.0015R-squared 0.696873 Mean dependent var 0.021901Adjusted R-squared 0.658982 S.D. dependent var 0.008916S.E. of regression 0.005207 Akaike info criterion -7.500815Sum squared resid 0.000217 Schwarz criterion -7.440298Log likelihood 39.50408 Hannan-Quinn criter. -7.567202F-statistic 18.39154 Durbin-Watson stat 1.972661Prob(F-statistic) 0.002657Dependent Variable: MIN_CMethod: Least SquaresDate: 09/20/12 Time: 07:55Sample (adjusted): 2000 2009Included observations: 10 after adjustmentsWhite heteroskedasticity-consistent standard errors & covariance252Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.C 0.387696 0.060704 6.386696 0.0002PE_10_11 3.048009 0.831382 3.666194 0.0063R-squared 0.672291 Mean dependent var 0.591197Adjusted R-squared 0.631328 S.D. dependent var 0.128511S.E. of regression 0.078030 Akaike info criterion -2.086594Sum squared resid 0.048709 Schwarz criterion -2.026077

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareLog likelihood 12.43297 Hannan-Quinn criter. -2.152981F-statistic 16.41191 Durbin-Watson stat 1.184974Prob(F-statistic) 0.003678Dependent Variable: FOSIL_CMethod: Least SquaresDate: 09/20/12 Time: 07:56Sample (adjusted): 2000 2009Included observations: 10 after adjustmentsWhite heteroskedasticity-consistent standard errors & covarianceVariable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.C 0.115642 0.010735 10.77247 0.0000PE_6 1.153075 0.368890 3.125792 0.0141R-squared 0.463735 Mean dependent var 0.184950Adjusted R-squared 0.396702 S.D. dependent var 0.055162S.E. of regression 0.042846 Akaike info criterion -3.285571Sum squared resid 0.014686 Schwarz criterion -3.225054Log likelihood 18.42785 Hannan-Quinn criter. -3.351958F-statistic 6.918005 Durbin-Watson stat 0.877425Prob(F-statistic) 0.030168Dependent Variable: BIOMASA_CMethod: Least SquaresDate: 09/20/12 Time: 07:52Sample (adjusted): 2000 2009Included observations: 10 after adjustmentsWhite heteroskedasticity-consistent standard errors & covarianceVariable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.C 0.125336 0.014205 8.823464 0.0000PE_6 1.308719 0.457346 2.861550 0.0211R-squared 0.400577 Mean dependent var 0.204000Adjusted R-squared 0.325649 S.D. dependent var 0.067363S.E. of regression 0.055318 Akaike info criterion -2.774589Sum squared resid 0.024480 Schwarz criterion -2.714072Log likelihood 15.87294 Hannan-Quinn criter. -2.840976F-statistic 5.346166 Durbin-Watson stat 0.941452Prob(F-statistic) 0.049520253

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesare254

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareREFERINȚEAndreoni, Antonio (2012), „Productive Capabilities Indicators, for Industrial Policy Design”,Working Paper 17/2011, UNIDO Development Policy, Statistics and Research Branch,Vienna.Baltagi, B.H. (2006), „Forcasting with Panel Data”, Discussion Paper Series 1, 2006/25, DeutscheBundesbank, Research Centre.Binder, M., Hsiao, C., Pesaran, M.H. (2005), „Estimation and Inference In Short Panel VectorAutoregressions with Unit Roots and Cointegration, Econometric Theory, Vol. 21(04),august, Cambridge University Press.Brulhart, M. (2008), An Account Of Global Intra-Industry Trade, 1962-2006, Départementd’économétrie et économie politique, HEC Lausanne, University of Lausanne.Canova, F., Ciccarelli, M. (2003), „Forecasting and turning point predictions in a Bayesian panelVAR model”, Economics Working Papers 443, Department of Economics and Business,Universitat Pompeu Fabra.Ciupagea, Constantin, Diaconu, Oana, Ţurlea, Geomina, Niţă, Viorel (2007), Politica industrială aRomâniei în perioada post-aderare, Institutul European din România, Bucureşti.Cojanu, Valentin, Acristini, Anamaria (2006), Ghid pentru evaluarea competitivităţii sectoriale,Grupul de Economie Aplicată, Bucureşti.Comisia Europeană (2011), Raport privind competitivitatea Uniunii Inovării.DG Enterprise and Industry (2011) EU Industrial Structure 2011 Trends and Performance,Luxembourg: Publications Office of the European Union.Dobrescu, Emilian (2011), „Sectoral structure and economic growth”, Romanian Journal ofEconomic Forecasting 3, pp. 5-36.Fontagné, Lionel, Freudenberg, Michael, Gaulier, Guillaume (2005), Disentangling Horizontaland Vertical Intra-Industry Trade, Centre d’Etudes Prospectives et d’InformationsInternationales CEPII, 10 iulie 2005.Intel (2012) – BUCHAREST, ROMANIA – http://www.intel.com/jobs/romania/sites/bucharest.htm(accesat la 08/09/2012)Jaegers, Thomas, Digna Amil (2011) „Industrial output in the EU and euro area – An analysis ofthe industrial production index”, Eurostat Statistics in focus, Industry, trade and services,36/2011.Janger, Jürgen (coordination) (2011), Structural Change and the Competitiveness of EU MemberStates, Final Report − CR 2011, 14.10.2011.Johansson, Ulf (2008), „The main features of the EU manufacturing industry”, Eurostat Statisticsin focus, Industry, trade and services, 37/2008.Low, D.R. et al (2007), „Inter-relationships between innovation and market orientation in SMEs”,Management Research News, Vol. 30, No. 12, pp. 878-891.255

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareOECD (2008) Handbook on Constructing Composite Indicators, OECD Publications, Paris.Pindyck, R.S., Rubinfeld, D.L. (1998), Econometric models and economic forecasts,Irwin/McGraw-Hill.Di Stefano G. et al. (2012), „Technology push and demand pull perspectives in innovation studies:Current findings and future research directions”, Research Policy, Vol. 41, pp. 1283-1295.Technolopolis Group (2012), Evaluarea Intermediară a Strategiei Naţionale şi a PlanuluiNaţional CD & I 2007-13Wooldridge, J.M. (2002), Econometric analysis of crosssection and panel data, The MIT Press.256

Noi direcţii de politică industrialăşi modificările structurale necesareREZUMAT

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesare258

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareNOI DIRECŢII DE POLITICĂ INDUSTRIALĂŞI MODIFICĂRILE STRUCTURALE NECESARESUMAR EXECUTIVRomânia a avut una dintre cele mai mari rate de creştere economică dinUE în anii dinaintea crizei, media fiind de 6,8% în perioada 2004-2008. Cu toateacestea, efectele crizei au fost resimţite mult mai puternic decât în majoritateaţărilor UE. Motivele principale ale acestor evoluţii nefavorabile în România sunt:(i) creşterea PIB a fost însoţită de acumularea unor dezechilibre importante:deficitul extern (de cont curent) a atins un maxim de 13,4% (în 2007), iar deficitulfiscal structural s-a majorat semnificativ în perioada de expansiune economică(ajungând la 8,5% în 2008); (ii) consumul a fost cel care a contribuit primordial lacreşterea economică, fiind în bună parte pe datorie, alimentat de evoluţia rapidă acreditului bancar şi (iii) valoarea adăugată creată în economie a provenit într-oproporţie importantă din sectoare care nu au avut capacitatea de a prelua dinmagnitudinea şocurilor externe şi nici nu au asigurat în mod sustenabilrespectivele viteze mai mari de creştere ale economiei (ex.: sectoarele construcţii,imobiliare şi comerţ).Învăţăturile acestei crize arată că trebuie să fie promovate măsuri astfelîncât dezvoltarea economică viitoare să nu se mai axeze atât de puternic pestructura actuală. Reindustrializarea economiei trebuie să devină o prioritate, iarprocesul trebuie să fie armonizat cu obiectivele Strategiei Europa 2020, astfel căinovarea şi concurenţa să devină noile direcţii ale politicilor industriale.Studiul şi-a propus să efectueze o radiografie a situaţiei actuale dinindustria românească, să evidenţieze care sunt tendinţele înregistrate de-a lungulultimului ciclu economic, să puncteze modificările structurale principale în relaţieşi cu cerinţele Strategiei Europa 2020, să ofere o prognoză pe termen mediu cuprivire la principalele grupe CAEN din industrie şi să propună, pe bazaelementelor astfel identificate, unele măsuri de politici industriale.Rolul industriei în ansamblul economiei naţionaleIndustria are o importanță decisivă pentru menținerea statutului de lidereconomic global pentru Uniunea Europeană. Un sector industrial competitiv poateantrena efecte benefice în întreaga economie: creșterea productivității și a valoriiadăugate, eficiența de cost și creșterea calității produselor, crearea de locuri de259

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesaremuncă în serviciile suport, generarea de inovare cu numeroase aplicații economiceși sociale.Creșterea competitivității industriei românești este un element cheie aldezvoltării economice durabile, în special într-un context global și caracterizat deo vizibilă raritate a materiilor prime. Experiența crizei actuale, atât din Româniacât și la nivel european, a scos în evidență rolul pe care îl joacă industria înmenținerea stabilității economice și accelerarea relansării economice. De regulățările cu un indice de competitivitate ridicat și cu un sector industrial mai puternic(Germania, Suedia, Norvegia, Austria) au putut traversa criza economică mai ușordecât alte state.În România, industria deține un rol important în crearea valorii adăugate șicreșterea economică. În ultimii cinci ani, industria prelucrătoare, alături de ceaextractivă și de ramura energie-distribuția apei au contribuit cu aproximativ unsfert din produsul intern brut.Ponderea în PIB cunoaște o evoluție diferențiată pe două intervale: înperioada 2005-2008, contribuția relativă a industriei la PIB tinde să scadă (de la25% la 23%) pe fondul creșterii importanței sectoarelor construcții și servicii;intervalul 2009-2010 aduce indicii ale unei reindustrializări – ponderea industrieicrește (de la 23% la 26%) în timp ce criza produce o contractare semnificativă înconstrucții și comerț-servicii.Industria prelucrătoare este un important creator de locuri de muncă, fiindde fapt sectorul care înregistrează numărul cel mai mare de salariați (999.000 depersoane în 2010, 23% din totalul la nivel național). Aportul sectorului la ocuparerămâne semnificativ, deși acesta a scăzut în mod constant în perioada 2002-2010,de la 35% la 23%. Alături de aportul semnificativ la crearea de valoare adăugată șide locuri de muncă, industria prelucrătoare reprezintă un important laboratorpentru inovare, antrenând efecte pozitive în restul economiei. Sectorul dețineponderea cea mai semnificativă din cheltuielile totale realizate de întreprinderipentru cercetare-dezvoltare-inovare (CDI) în România – 41% în 2010, deșiaceastă pondere s-a diminuat în ultimii cinci ani (de la 51% în 2006), pe fondulcreșterii cheltuielilor în servicii.În ceea ce priveşte structura competiţiei, în studiu se arată că industria, înraport cu celelalte sectoare ale economiei naționale, prezintă de regulă o structurămai compactă a competiției, dominată de jucători mari, „tradiționali”, nivelulridicat de investiții pe care îl presupune intrarea pe piață reprezentând un factorprohibitiv.Totuși, chiar în cadrul industriei prelucrătoare există o mare diversitate înceea ce privește mediul competitiv: în timp ce unele ramuri cunosc un maredinamism demografic și o multitudine de companii concurează pentru cote de260

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesarepiață relativ mici, alte industrii sunt considerate, pe criterii de eficiență,monopoluri naturale, iar altele rămân monopoluri de stat, în care liberalizareaprețurilor nu a fost încă realizată (spre exemplu sectorul energetic) sau companiilepublice dețin o cotă importantă de piață.Ramurile industriei prelucrătoare cu cea mai mare concentrare a cifrei deafaceri în primele cinci companii sunt: Fabricarea produselor din tutun (98,4%),Prelucrarea țițeiului (90,1%) și Fabricarea calculatoarelor și a produselorelectronice și optice (70,6%). Ramurile cu o structură a competiției mult maidiversă sunt: Construcțiile metalice (3,9%), Industria alimentară și Fabricareaarticolelor de îmbrăcăminte (7,4%).Peisajul concentrării s-a modificat însă considerabil în ultimii cinci ani: înmajoritatea ramurilor, ponderea liderilor industriali a crescut în 2010 față de 2006,tendințele cele mai puternice de concentrare având loc în ramurile Fabricarea altormijloace de transport (diferență de 23%), Fabricarea de mașini-utilaje (16%) șiPrelucrarea lemnului (14%). În sens invers, dispersarea cea mai puternică în 2010față de 2006 s-a manifestat în Fabricarea mijloacelor de transport rutier (diferențăde 17%), Industria metalurgică (11%) și Fabricarea produselor din mineralenemetalice (9%).Competitivitatea şi potenţialul de dezvoltare al sectoarelor industrialeSuccesul reindustrializării depinde în mod hotărâtor de creşterea competitivităţiişi de valorificarea potenţialului de dezvoltare al sectoarelor industrialeromâneşti.În această privinţă, studiul de faţă a pus în evidenţă avansul potenţialuluicompetitiv al industriei prelucrătoare româneşti între 2000-2009 şi dependenţaacestuia de influenţe care vin din întregul context al producţiei şi schimbuluiinternaţional. Progresele au fost importante pe mai multe dimensiuni, dar, aşa cums-a constatat în studiu, nu suficient de importante pentru a consolida o tendinţăpozitivă prin raportare la evoluţiile din economiile de comparaţie.În perioada 2000-2009, sectoarele industriei prelucrătoare din România auurmat, pe ansamblu, o tendinţă de staţionare din punct de vedere al îmbunătăţiriipotenţialului de dezvoltare în perioada 2000-2006, urmată de o tendinţă deîmbunătăţire marcantă în perioada 2006-2008 şi un recul în 2009, pe fondulmanifestării crizei financiare mondiale în plină desfăşurare.261

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareEvaluarea sectorială permite tragerea următoarele concluzii:Valorile indicatorilor incluşi în indicele compozit al competitivităţiisectoriale au cunoscut, în general, o evoluţie favorabilă pentru toate sectoarelede-a lungul perioadei.Două sectoare („Alimente, băuturi şi tutun” şi „Echipamente detransport”), care reprezintă împreună circa 45% din valoarea adăugată brută(VAB) creată de industria prelucrătoare în 2009, au cunoscut o îmbunătăţiremarcantă a potenţialului de dezvoltare, fiind, de altfel, printre cele câteva sectoare(alături de „Celuloză, hârtie şi produse din hârtie” şi „Lemn, produse din lemn şiplută”) care nu au urmat tendinţa de recul din 2009.Productivitatea pentru toate sectoarele a crescut de două-patru ori între2000-2009, iar costurile unitare, în general, au manifestat o tendinţă de scădere,dar nu la fel de pronunţată.În cazuri particulare, îmbunătăţirea valorilor anumitor indicatori a fostremarcabilă: de exemplu, cota de piaţă mondială pentru sectorul „Alimente,băuturi, tutun” a crescut de la 0,05% la 0,34%, indexul H-H al concentrării pepieţele de export a scăzut de la 0,18 la 0,09 pentru „Cauciuc, produse din cauciucşi plastic”, creşterea anuală a exporturilor a înregistrat şi valori de 392,43% (2003)pentru „Celuloză, hârtie şi produse din hârtie”, 281,79% (2007) pentru „Alteproduse prelucrate” sau 133,84% (2007) pentru „Alimente, băuturi, tutun”.Cu toate că se poate vorbi despre evoluţii în general pozitive, prinraportare la evoluţiile din celelalte ţări de comparaţie, acestea nu au fost suficientde puternice, astfel încât să imprime o tendinţă de creştere de lungă durată pentruindustria prelucrătoare în ansamblu.Competitivitatea şi potenţialul de dezvoltare privite în perspectivăeuropeanăCompararea valorilor pentru toţi indicatorii colectaţi sau calculaţi a permisrealizarea unei evaluări sintetice a potenţialului de dezvoltare al sectoarelorindustriei prelucrătoare din România prin raportare la evoluţiile din ţărileeuropene de comparaţie.În primul rând, privind structura de ansamblu a industriei prelucrătoareromânești în comparație cu cea a altor state europene (Bulgaria, Cehia, Polonia,Suedia), dar și cu structura de la nivelul întregii Uniuni Europene, câteva aspectepot fi evidențiate:• din punct de vedere al ramurilor care ocupă un rol important în cadrulindustriei prelucrătoare (număr de angajați, cifră de afaceri), între262

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareRomânia și restul statelor europene distribuția acestora esteasemănătoare, dar cu unele diferențe importante. În principal, acestediferențe sunt date de distribuția forței de muncă, distribuție care înRomânia (și în Bulgaria) este concentrată în industrii puternic intensiveîn forță de muncă și de tehnologie joasă (cum este industria deîmbrăcăminte și industria de încălțăminte). Rolul acestor industrii esteînsă în continuă scădere și pe viitor, este de așteptat ca acestea să-șipiardă din importanță. De asemenea, din analiza făcută se observă căstatele cu un nivel de dezvoltare mai mic decât media europeană au oconcentrare mai mare a forței de muncă și a cifrei de afaceri într-unnumăr restrâns de ramuri, în timp ce state precum Suedia și Cehia tindsă aibă o distribuție mai uniformă a acestora;• din punct de vedere al structurii competiționale, deși productivitateamuncii este mult sub media Uniunii Europene, ierarhia ramurilorindustriale din România este similară cu cea existentă în celelalte statestudiate și cu cea de la nivelul Uniunii Europene. Specifice Românieisunt industria produselor din minerale nemetalice și industria fabricăriicalculatoarelor şi a produselor electronice, care au o productivitatefoarte bună în comparație cu celelalte ramuri, situație care nu seregăsește și la celelalte state (excepție face Suedia, în cazul fabricăriicalculatoarelor). Această caracteristică poate fi valorificată, mai ales încadrul relațiilor comerciale;• ca un ultimul aspect, specializarea ramurilor industriale este mult mairidicată în România decât în celelalte state, dar este dificil de făcut oanaliză comparativă a acestei caracteristici. În acest moment nu existăo corelație la nivel european între gradul de specializare și alțiindicatori economici, fiecare țară având specificul ei.În al doilea rând, concluzia analizei comparate realizate este că piaţaexternă s-a dovedit a fi importantă pentru toate sectoarele industriale româneşti,iar unele dintre acestea au reuşit şi reuşesc să o folosească pentru creştereaperformanţei. Pe de altă parte, se investeşte relativ mult în sectoarele care nu suntintensive tehnologic, ceea ce arată o valorificare mai puţin eficientă a resurselordisponibile, iar sectoarele cu potenţialul de dezvoltare cel mai avansat provintocmai din rândul acestor industrii mai puţin apte să creeze valoare pe piaţă.Aceste rezultate permit următoarele comentarii:• Potenţialul de dezvoltare al industriei prelucrătoare depinde deevoluţiile din sectoarele intensive în forţă de muncă şi cu gradtehnologic scăzut;• Performanţa pe pieţele externe este un factor constant al potenţialuluide dezvoltare pentru toate industriile din România;263

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesare• Investiţiile joacă un rol important în susţinerea sectoarelor intensive înforţă de muncă, dar este, paradoxal, inexistent la sectoarele intensive încapital.Legat de cel de-al doilea comentariu făcut anterior, studiul a putut deasemenea, evidenţia un proces gradual de avans competitiv prin schimburileinternaţionale. O parte din ce în ce mai mare din exporturi este expusă competiţieiinternaţionale cu efect potenţator al potenţialului de dezvoltare. Avansul princomparaţie cu anul 2000 este marcant şi apropie România, prin amploareacomerţului intra-industrial, de relaţiile de schimb dintre ţări avansate.Mai mult, studiul a pus în evidenţă, în mod clar, un proces de integrareaccentuată a României în structuri de producţie transfrontaliere, atât pe lanţurilungi de producţie, cu ţări dezvoltate ale UE precum Marea Britanie, Franţa,Germania, Spania, dar şi Polonia, cât şi pe lanţuri scurte de producţie, prinparticiparea la reţele de producţie regionale, îndeosebi pe relaţiile cu Bulgaria,Ungaria şi Austria. Intensitatea schimburilor intra-industriale, precum şi ritmul încare acestea au evoluat calitativ în ultimul deceniu, ridică problema folosiriiresurselor şi acoperirii nevoilor de consum industrial şi personal pe o piaţă care numai este în principal naţională, ci integrată în reţele regionale de producţie, pecircuite mai lungi sau mai scurte de formare a valorii.Studiul a mai abordat şi un alt aspect important al competitivităţiiindustriei româneşti privite într-o perspectivă comparativă europeană: fluiditateacircuitului inovaţiei către valorificarea ei pe piaţă. În acest sens, trebuie arătat că,în comparație cu alte state europene, în România există un interes scăzut pentruinovare și cercetare, caracteristică demonstrată de numărul mic de cercetători dinmediul privat, de procentul scăzut de întreprinderi cu activități de cercetare și denumărul foarte mic de brevete acordate anual. Toți acești indicatori se află cu multsub valorile celorlalte state europene, inclusiv ale celor apropiate economic șigeografic de România (Polonia, Bulgaria, Cehia). Totuși, există anumiți indicatoricare sugerează disponibilitatea întreprinderilor românești de a investi mai mult încercetare-inovare. În acest sens, întreprinderile românești care au activități deinovare au avut în perioada 2006-2008 una dintre cele mai mari rate a investițiilorîn cercetare-inovare din Uniunea Europeană, în raport cu cifra de afaceri. În ciudaacestor investiții, rezultatele activităților de CDI din aceste firme (brevete,publicații) au fost slabe. Astfel, se poate concluziona că eforturile mediului privatnu sunt valorificate eficient și este nevoie de o abordare diferită pentru a puteaîmbunătăți aceste performanțe. Un aspect cheie în acest context este importanțainstituțiilor publice (universități, institute de cercetare), care au capitalulintelectual și experiența necesară pentru a valorifica mai bine resursele mediuluiprivat. În acest context, trebuie creată o relație mai strânsă între mediul privat șiuniversități, iar acest lucru se poate realiza numai prin crearea unui cadru legal264

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesarecare să favorizeze cooperarea mai strânsă între cercetarea teoretică efectuată înuniversități și mediul privat.Insistând pe ideea imperativă a apropierii mai mari a mediului universitarşi de cercetare ştiinţifică de piață, trebuie arătat că această colaborare este cu atâtmai importantă cu cât mediul privat a demonstrat în ultimii ani niște deficiențevizibile în privința inovării și cercetării. Astfel, ar fi necesar ca în următorii anistatul să demareze o politică de încurajare a colaborării dintre universități șimediul privat, atât prin cadrul legal, cât și prin instrumentele de finanțare pe carele are la dispoziție. O astfel de politică se poate sprijini pe mai multe elemente:• de exemplu, se poate aloca un procent semnificativ din fondurilepublice destinate CDI pentru cofinanțarea proiectelor de cercetare mixte(public-private). În alocarea acestor fonduri trebuie ținut cont, printrealtele, de reputația universităților și experiența acestora în domeniulcercetării, precum și de capacitatea întreprinderilor private de avalorifica rezultatele cercetării. În acest mod, fondurile alocate vor aveao probabilitate mult mai mare de a fi folosite în proiecte viabile și cu unbun potențial de succes;• de asemenea, mediul academic poate fi încurajat să colaboreze mai multcu mediul privat prin oferirea de fonduri suplimentare universitățilorcare au proiecte de cercetare public-private și/sau prin reducereafondurilor alocate universităților care demonstrează un interes reduspentru cercetare 62 . Pe același principiu se pot oferi sporuri cu caracterpermanent cercetătorilor români care au avut rezultate notabile în cadrulproiectelor de cercetare mixte;• un alt mod de a stimula parteneriatul public-privat este încurajareauniversităților să caute teme de cercetare care să fi de interes pentrumediul privat. Un prim pas în acest sens este ca universitățile să-șistabilească un număr de domenii de competență, adică domenii în careconsideră că au capitalul uman și tehnic pentru a realiza proiecte decercetare. De asemenea, trebuie să stabilească tipul de cercetare pe careîl pot face pentru ca, ulterior, pe baza acestor caracteristici, să-și poatăforma o „ofertă de cercetare” pentru mediul privat. Această ofertătrebuie făcută cunoscută mediului privat prin diferite mijloace: târguri șiexpoziții locale și internaționale, sau alte canale media. În funcție dereceptivitatea mediului privat, universitățile pot să-și modifice aceastăofertă și să se concentreze mai mult pe domeniile unde receptivitatea afost mai mare.62 Universități care au un număr redus de proiecte de cercetare sau care au rezultate sub așteptări încazul proiectelor derulate.265

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareAcestea sunt doar câteva dintre programele și strategiile naționale care potfi folosite pentru îmbunătățirea performanțelor în inovație ale României. Totuși,trebuie ținut cont de faptul că inovarea este rezultatul unor eforturi derulate pe operioadă lungă de timp, iar orice politică publică îndreptată spre sporireaperformanțelor inovative trebuie gândită pe termen lung și atent monitorizată,deoarece rezultatele vizibile ale acesteia vor apărea abia după mai mulți ani.Tendinţele structurale din industrie în direcţia atingerii obiectivelorStrategiei Europa 2020Analizele realizate în cadrul studiului au arătat totodată că efortul dereindustrializare a României trebuie să se întemeieze pe doi piloni centrali,respectiv industriile inovative şi cele ecologice.Cu privire la primul dintre aceşti piloni, industriile inovative (respectiv,acelea care produc bunuri încorporând tehnologii inovative ridicate – industriilehigh-tech – şi mediu spre ridicate – industriile medium high-tech), a rezultat cărolul lor s-a majorat în perioada 2008-2011 în cadrul economiei româneşti.Această evoluție favorabilă s-a produs sustenabil, pe multiple planuri: (a) procesulinvestiţional în industriile inovative a fost mai intens comparativ cu totalulfirmelor din industrie (ponderea activelor imobilizate ale companiilor inovative întotal active imobilizate din industrie majorându-se de la 21,7% în anul 2008 la22,8% în anul 2011); (b) sprijinul acţionarilor pentru firmele inovative a fost maiamplu, conducând la majorarea ponderii capitalurilor proprii ale acestor companiiîn totalul capitalurilor proprii din industrie (de la 22,2% în anul 2008, la 24,5% înanul 2011); (c) rolul pentru societate, în general şi pentru piaţa muncii, înparticular, s-a consolidat în cazul firmelor inovative, ponderea salariaţilor angajaţide asemenea companii în totalul salariaţilor din industrie crescând de la 22,3% înanul 2008, la 24,9% în anul 2011, fără afectarea productivităţii muncii sau aprofitabilităţii activităţilor întreprinse; (d) partenerii de afaceri ai firmelorinovative au validat importanţa pentru propria activitate a bunurilor produse înaceste industrii; și (e) activitatea firmelor inovative a fost susţinută şi de osemnificativă investiţie în cercetare, dezvoltare şi inovare (de altfel, existăo concentrare importantă a cheltuielilor de acest tip în industrie, majoritatea fiindrealizate de firmele inovative – 84% în anul 2011).Perspectivele sunt ca industriile inovative să continue să performeze maibine decât restul industriilor. Această concluzie se întemeiază pe câteva rezultateobținute în cadrul analizelor efectuate prin acest studiu.În primul rând, firmele din industriile inovative au reuşit să facă faţăsemnificativ mai bine crizei economice, comparativ cu totalul firmelor dinindustrie, valoarea adăugată brută majorându-se în primul caz cu circa 24%266

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesare(în termeni nominali în intervalul 2008-2011), în timp ce la nivelul întregiiindustrii ea a rămas relativ nemodificată (acelaşi interval).În al doilea rând, riscul afacerii în ramurile inovative se menţine scăzut,numărul firmelor nou intrate în insolvenţă în fiecare an în perioada 2008-2011fiind scăzut (comparativ cu toată populaţia de firme inovative, precum şi cunivelul insolvenţei din întreaga industrie).În al treilea rând, performanţa economică şi financiară a firmelor dinindustriile inovative este de regulă mai bună, comparativ cu totalul industriei. Încazul indicatorilor privind îndatorarea şi rentabilitatea, diferenţele nu sunt atât deevidente, dar când s-a analizat productivitatea muncii sau eficienţa utilizăriiactivelor imobilizate în funcţie de cifra de afaceri, rezultatele au fost cât se poatede clare. Astfel: (a) gradul de îndatorare al firmelor inovative (reflectat prinefectul de pârghie) este scăzut, evidenţiind menţinerea oportunităţilor de finanţareîn aceste ramuri; (b) rentabilitatea capitalurilor s-a înscris pe un trend ascendentdin anul 2009 (creştere de la 4,4% la 9,2% în perioada 2008-2011);(c) productivitatea muncii a avut o evoluţie crescătoare continuă în ultimii ani,generată de majorarea cifrei de afaceri într-un ritm mai alert decât creştereanumărului de salariaţi. În perioada 2008-2011, productivitatea muncii s-a majoratcu 55,7% (în termeni nominali); (d) activele imobilizate au fost folosite tot maieficient, permiţând obţinerea unei valori adăugate în creştere pe unitatea de activimplicat în activitate, această evoluţie favorabilă susţinând posibilitatea menţineriişi dezvoltării fluxurilor investiţionale, care să conducă la modernizare şi inovare.Situaţia favorabilă prezentată la nivel agregat (atât pentru starea actuală,cât și pentru perspective) nu este uniformă la nivelul ramurilor care compunindustriile inovative. În fapt, se poate constata o eterogenitate relativ importantă,astfel că, în studiu se accentuează ideea că deciziile de direcţionare a investiţiilor,de finanţare sau de încurajare a creşterii prin politici industriale trebuiediferenţiate pe principalele grupe ale industriilor inovative. În acest sens, analizelela nivel de detaliere de 3 cifre CAEN Rev. 2 sunt deosebit de utile.Ramurile cu cel mai bun potenţial de expansiune a activității au fostidentificate prin construirea unui index privind un asemenea potenţial. Acestinstrument (alături de celelalte două privind identificarea ramurilor cu cele maibune oportunități de finanțare și a ramurilor cu consumuri reduse de energie, darcu valoare adăugată mare) reprezintă inovații de analiză propuse în cadrulstudiului de față.Rezultatele investigațiilor arată că ramurile cu cel mai bun potențial decreștere economică din cadrul industriilor inovative sunt: (a) la nivel de detalierede 2 cifre CAEN Rev. 2: fabricarea produselor farmaceutice de bază şi apreparatelor farmaceutice, fabricarea echipamentelor electrice, fabricarea267

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareautovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor și fabricareasubstanţelor şi a produselor chimice; (b) la nivel de detaliere de 3 cifre CAENRev. 2: fabricarea pesticidelor şi a altor produse agrochimice, fabricareaproduselor farmaceutice de bază și fabricarea altor maşini şi utilaje de utilizaregenerală. Ramurile menționate înregistrează valori semnificativ peste medie înceea ce priveşte valoarea adăugată creată, productivitatea muncii, rentabilitateacapitalurilor şi cheltuielile cu cercetarea, dezvoltarea şi inovaţia pe unitatea deactiv folosită, iar gradul de îndatorare este redus, permiţând manifestarea unor noioportunităţi de finanţare.În ceea ce privește cele mai bune oportunități de finanțare din industriileinovative, studiul a identificat următoarele ramuri aflate pe primele locuri: (a) lanivel de detaliere de 2 cifre CAEN Rev. 2: fabricarea produselor farmaceutice debază şi a preparatelor farmaceutice, fabricarea echipamentelor electrice șifabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor;(b) la nivel de detaliere de 3 cifre CAEN Rev. 2: fabricarea produselorfarmaceutice de bază, fabricarea echipamentelor de comunicaţii și fabricarea deechipamente casnice. Ramurile menționate înregistrează un risc al afacerii mairedus comparativ cu celelalte industrii inovative, profitabilitatea activităţii şirandamentul utilizării activelor imobilizate este semnificativ peste medie, iar rolulfirmelor în cadrul industriilor inovative este suficient de mare, astfel încâtoportunităţile de finanţare să conteze şi din perspectiva volumului.Principalele ramuri high-tech care contează pentru industriile inovative dinRomânia (electronica, informatica şi tehnologia comunicaţiilor, biotehnologia şiechipamentele de măsurare) au avut evoluţii bune ale indicatorilor economici şifinanciari, inclusiv în perioada de puternică scădere a economiei (2009-2010),sugerând o consolidare a capacităţii acestora de a face faţă diverselor evoluţiinefavorabile, precum şi un potenţial de dezvoltare sustenabilă, pe măsură cecreşterea economică din România va reveni spre valorile fireşti.Salariul mediu în industriile inovative este semnificativ mai mare decâtsalariul mediu din întreaga industrie (cu 24,7% în decembrie 2011), reflectând şiun grad mai mare de calificare solicitat în mod intrinsec de activităţile specificeindustriilor high-tech şi medium high-tech. Diferenţa dintre salariul mediuînregistrat în industriile inovative şi în totalul industriei este în creştere în favoareacelui dintâi, sugerând nevoia firmelor inovative de menţinere şi atragere aresurselor umane cu înaltă calificare, susţinută şi printr-o productivitate mai bunăa muncii. La nivel agregat, cel mai probabil există un număr adecvat de resurseumane calificate corespunzător care pot majora, fără costuri de timp şi financiaresemnificative, oferta de forţă de muncă, în condiţiile în care ramurile industrialecare folosesc o asemenea tipologie de salariaţi ar resimţi nevoia unor angajărisuplimentare, ca urmare a continuării creşterii activităţii. Există, trebuie de268

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareasemenea precizat, câteva industrii high-tech unde salariul mediu estesemnificativ mai mic decât media în industriile inovative: fabricarea deinstrumente optice şi echipamente fotografice, fabricarea suporţilor magnetici şioptici destinaţi înregistrărilor şi fabricarea produselor electronice de larg consum.Este posibil ca în cazurile enumerate să existe un nivel al calificării resurselorumane mai scăzut, ceea ce poate impieta pe termen mediu şi lung potenţialul dedezvoltare al respectivelor industrii.În ceea ce privește industriile ecologice – cel de-al doilea pilon pe caretrebuie să se întemeieze reindustrializarea României – dimensiunea acestora,comparativ cu ansamblul industriei este redusă, iar ritmurile de creştereînregistrate în perioada 2008-2011 nu susţin o schimbare favorabilă semnificativăa rolului acestor industrii pe termen mediu (având în vedere și efectul de bază).Performanţa economică şi financiară a firmelor din industriile ecologice estesuperioară atât mediei pe total industrie, cât şi valorilor aferente industriilorinovative, susținând ideea existenței unui potențial important de creștere. Pe dealtă parte, având în vedere evoluția relativ modestă a ritmului de creșteremenționată, comparativ cu așteptările fundamentate de potențial, rezultă căpoliticile publice pot fi utile în direcția manifestării mai ample și rapide arespectivului potențial.Pe acest fundal, evoluţiile la nivelul activităţii industriilor ecologice suntmixte: în unele cazuri s-au consemnat creşteri semnificative (de exemplu, firmeleimplicate în tratarea şi eliminarea deşeurilor au înregistrat majorări ale cifrei deafaceri cu circa 125% în intervalul 2008-2011), în timp ce în alte cazuri s-auidentificat diminuări importante (de exemplu, firmele care oferă activităţi şiservicii de decontaminare au înregistrat o scădere a cifrei de afaceri cu aproape20%, în acelaşi interval). Evoluţiile divergente menţionate consolidează concluziacă eventuale politici de stimulare a industriilor ecologice trebuie să ţină seama deaceste particularităţi ale cererii şi ofertei, soluţiile nediscriminatorii putândconduce la rezultate sub aşteptări.Tendinţele pe termen lung în evoluţia principalelor sectoareindustriale româneştiO altă valoare adăugată importantă adusă de studiu este realizarea uneiprognoze detaliate pe termen mediu a evoluției principalilor indicatori carecaracterizează ramurile industriale și extinderea acestei prognoze printr-oproiecție pe termen lung a evoluțiilor, până la orizontul anului 2020.Proiecția este realizată pornind de la evaluările, în special calitative,surprinse în analizele efectuate la nivelul industriei, în general, și al industriilorinovative și ecologice, în special. Conform rezultatelor proiecției, cele mai ample269

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesarecâștiguri în structura cifrei de afaceri le vor înregistra la orizontul anului 2020următoarele ramuri industriale: industria alimentară şi fabricarea băuturilor, cu omajorare a cotei de piață după criteriul cifrei de afaceri de 6,38 puncteprocentuale, fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a., cu o creștere acotei de piață de 2,72 puncte procentuale și fabricarea substanţelor şi a produselorchimice, a produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, cu ocotă de piață după criteriul cifrei de afaceri mai mare cu 2,20 puncte procentualeîn anul 2020, comparativ cu anul 2010. În ceea ce privește evoluția producțieiexercițiului, proiecția până în anul 2020 indică menținerea pe locul fruntaș aindustriei alimentare și fabricarea băuturilor, dar cu o cotă de piață în scădere (dela 16,7% în anul 2010 la 15,4% în 2020). Industriile cu cea mai mare creștere arolului în cadrul producției exercițiului la orizontul anului 2020 sunt: extracţiapetrolului brut și a gazelor naturale, cu o majorare a cotei de piață în cadrulproducției exercițiului cu 4,58 puncte procentuale în perioada 2010-2020;fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, ponderea în cadrul producției exercițiuluicrescând cu 4,47 puncte procentuale în intervalul 2010-2020; tăbăcirea şi finisareapieilor; fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şiîncălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor și fabricarea echipamentelorelectrice, cu o majorare a cotei de piață în cadrul producției exercițiului cu 1,66puncte procentuale în perioada 2010-2020.Conform rezultatelor econometrice, primele cinci ramuri industriale dupăritmul prognozat de creştere al cifrei de afaceri în perioada 2010-2015 sunt:• fabricarea produselor din tutun;• fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a.;• tăbăcirea şi finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj şimarochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsireablănurilor;• fabricarea produselor textile;• fabricarea echipamentelor electrice.În ceea ce priveşte cele mai dinamice ramuri din perspectiva investiţiilorbrute realizate, clasamentul ritmurilor prognozate de creştere pentru intervalul2010-2015 este (primele cinci ramuri):• fabricarea produselor din tutun;• fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor;• tăbăcirea şi finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj şimarochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsireablănurilor;• fabricarea echipamentelor electrice;• activităţi şi servicii de decontaminare.270

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareEste prezentată evoluția proiectată a volumului și a ritmurilor de creștereale principalilor indicatori care caracterizează ramurile industriale la orizontulanului 2020, precum și evoluția cifrei de afaceri, a investițiilor brute, a producțieiexercițiului și a cheltuielilor cu salariile pe principalele grupe CAEN Rev. 2.Conform acestor rezultate, cele mai ample câștiguri în structura cifrei deafaceri le vor înregistra următoarele ramuri industriale:• industria alimentară şi fabricarea băuturilor (CAEN 10 și 11), cu omajorare a cotei de piață după criteriul cifrei de afaceri de 6,38 puncteprocentuale;• fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a. (CAEN 28), cu ocreștere a cotei de piață după criteriul cifrei de afaceri de 2,72 puncteprocentuale;• fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, a produselorfarmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice (CAEN 20 și 21),cu o cotă de piață după criteriul cifrei de afaceri mai mare cu 2,20puncte procentuale.În ceea ce privește evoluția producției exercițiului, proiecția până în anul2020 indică menținerea pe locul fruntaș a industriei alimentare și fabricareabăuturilor, dar cu o cotă de piață în scădere (de la 16,7% în anul 2010 la 15,4% în2020.Industriile cu cea mai mare creștere a rolului în cadrul producțieiexercițiului la orizontul anului 2020 sunt:• extracţia petrolului brut și a gazelor naturale (CAEN 6), cu o majorare acotei de piață în cadrul producției exercițiului cu 4,58% în perioada2010-2020;• fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (CAEN 14), ponderea în cadrulproducției exercițiului crescând cu 4,47% în intervalul 2010-2020;• tăbăcirea şi finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj şimarochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsireablănurilor (CAEN 15);• fabricarea echipamentelor electrice (CAEN 27), cu o majorare a coteide piață în cadrul producției exercițiului cu 1,66% în perioada2010-2020;• fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a. (CAEN 28), pondereaîn cadrul producției exercițiului crescând cu 1,42% în intervalul2010-2020.Concluzionând, rezultatele arată că ramurile industriale identificate a aveacel mai bun potenţial de creştere în următorul deceniu acoperă trei direcţii:271

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesare(a) asigurarea nevoilor de bază ale populaţiei privind alimentaţia şiîmbrăcămintea, ramurile cu potenţial fiind industria alimentară, fabricareabăuturilor, fabricarea produselor din tutun, tăbăcirea şi finisarea pieilor; fabricareaarticolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; preparareaşi vopsirea blănurilor şi fabricarea produselor textile;(b) asigurarea unei creşteri bazate pe inovaţie, ramurile industriale cupotenţial fiind: fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelorfarmaceutice, fabricarea echipamentelor electrice, fabricarea autovehiculelor detransport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, fabricarea substanţelor şi aproduselor chimice şi fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a.;(c) asigurarea unei dezvoltări economice bazate pe principii ecologice,ramurile cu potenţial fiind în special cele legate de colectarea, tratarea şieliminarea deşeurilor și activităţi de recuperare a materialelor reciclabile.Corelaţia dintre stabilitatea macroeconomică şi balanţa fluxurilormaterialeLegătura dintre stabilitatea macroeconomică şi balanţa fluxurilor materialereprezintă, la rândul ei, un factor important ce condiţionează reuşita procesului dereindustrializare a României.O importanţă excepţională revine în acest context gestionării eficiente aresurselor naturale, respectiv realizării unei producţii cât mai mari pe unitatea deinput de mediu. Evaluarea modului de realizare a acestui deziderat impuneutilizarea unor indicatori de eco-eficienţă, care să exprime raportul dintrerezultatele procesului economic şi intrările de mediu, reflectând productivitateanaturii.Evoluția unor astfel de indicatori se poate urmări pe baza datelor furnizatede Institutul Național de Statistică în cadrul secțiunii contul fluxurilor materiale„economie-mediu” (CFMEM), ce evidenţiază intrările fizice de materiale îneconomie, precum şi ieşirile către alte economii sau către mediu.O primă categorie de indicatori sunt cei de natură extensivă. Extracţiileinterne utilizate este primul dintre aceştia. Indicatorul reprezintă totalitateasubstanţelor solide, lichide şi gazoase (excluzând apa şi aerul) care intră îneconomie pentru a fi utilizate mai departe în procesele de producţie şi consum.Extracțiile interne utilizate au cunoscut o evoluție volatilă în perioada 1994-2009,ajungând de la 299,5 milioane de tone în anul 1994 la 166,6 milioane de tone în2000, pentru a avea o evoluție ascendentă până în anul 2008, când extracțiileinterne utilizate au atins valoarea de 528,9 milioane de tone. În termeniprocentuali, extracțiile interne utilizate au crescut cu 76,6% în 2008 față de 1994.272

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareÎn ceea ce privește cel de-al doilea indicator extensiv, respectiv consumulintern de materiale, evoluția acestui indicator urmează evoluția de ansamblu aeconomiei României, creșterea susținută fiind în perioada 2005-2008 (de la 7,6%la 76,9% în raport cu valorile anului 1994), efectul crizei economice făcându-sesimțit în anul 2009, când consumul intern a cunoscut un declin de aproximativ40%.La rândul lor, intrările directe de materiale (un alt indicator extensiv) aucunoscut un comportament similar cu evoluția consumului intern de materiale, lafel și intrările totale de materiale.Un comportament constant de-a lungul perioadei analizate l-a avut balanțafizică de comerț exterior (diferența dintre importurile și exporturile de materiale),care a fost net pozitivă în perioada 1994-2009, ceea ce este un semn aldependenței economiei naționale de importurile de materiale.O modificare importantă a avut loc, în perioada 1994-2009, în structuraextracțiilor interne utilizate, astfel:• biomasa (rezultată din recolta agricolă primară) a avut o evoluțiedescendentă în structură, de la 37,6% în anul 1997 la 14,1% în anul2009.• mineralele nemetalice au avut o creștere susținută în ceea ce priveșteimportanța în extracțiile interne utilizate, ponderea lor crescând de la37,8% în anul 2000 la 75,1% în anul 2009.• mineralele metalice au avut de-a lungul întregii perioade analizate opondere foarte mica, de 4% la mijlocul anilor ’90, pentru a atinge înanul 2009 un procent sub 0,1% din totalul extracțiilor interne utilizate.• combustibilii fosili și-au pierdut din importanță începând cu anul 2000,pentru a ajunge în anul 2009 la o pondere de 10% din total.A doua categorie de indicatori ai consumului de materiale sunt cei denatură intensivă. În această privinţă, analiza întreprinsă permite evidenţierea unorconcluzii relevante, şi anume:• evoluția eficienţei materiale (ce măsoară intrările materiale în economieîn relaţie cu PIB-ul - PIB/intrări directe de materiale) şi a productivităţiimateriale (ca raport dintre PIB și consumul intern de materiale) înperioada 1994-2009 a fost una volatilă, cu trenduri ascendente înperioada 1994-2000 (în anul 2000 eficiența materială a atins valoarea de0,42 mii lei/tonă, iar productivitatea materială a fost de 0,47 miilei/tonă);• intensitatea materială (definită ca raport între consumul intern demateriale și produsul intern brut – CIM/PIB) a scăzut de la 4,04tone/lei în anul 1994 la 2,12 tone/lei în anul 2000, pentru a urma în273

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareperioada 2001-2008 o curbă ascendentă, ca urmare a redresăriieconomiei României. Maximul intensității materiale a fost atins în anul2008 (4,18 tone/lei), pentru ca în 2009 criza economică să își facăsimțite efectele, intensitatea materială revenind aproape de valoarea din2007 (3,52 tone/lei);• dependența materială (ce reprezintă dependenţa economiei de resurselenaturale interne – extracţia internă de materiale/consum intern demateriale) a avut o evoluție relativ stabilă în perioada 1994-2009, întimp ce intensitatea comercială (ca măsură a dependenţei economiei deimporturi de materiale – importuri de materiale/consum intern demateriale) a cunoscut o evoluție descendentă de-a lungul perioadeianalizate, valoarea atinsă în anul 2009 (0,08) fiind cea mai mică înintervalul 1994-2009. Ideea importantă aici este aceea că evoluțiadependenței materiale și a intensității comerciale în perioada 1994-2009arată o tendință evidentă de scădere a gradului de dependență aeconomiei României de importurile de materiale, consumul intern demateriale bazându-se cu precădere pe surse interne. Pe de altă parte,acest lucru poate fi și o consecință a procesului de dezindustrializare pecare l-a traversat economia națională după 1990;• pentru a evidenția impactul activității economice la nivel sectorial șiasupra balanței fluxurilor materiale, în studiu a fost analizată corelațiadintre structura balanței fluxurilor materiale și distribuția de structură asectoarelor economice după producția exercițiului. S-a folosit dreptvariabilă dependentă ponderea fiecărui tip de material în consumulintern, așa cum rezultă din datele Eurostat privind contul de mediu înperioada 2000-2009. Rezultatul important la care s-a ajuns poate fisintetizat astfel: ca urmare a dinamicii așteptate a ramurilor industriale,este plauzibilă o modificare a structurii consumului intern de materiale.Astfel, pentru orizontul 2015 ponderea biomasei în consumul intern vacrește la aproximativ 20%, în condițiile scăderii ponderii mineralelornemetalice, de la 74,2% în 2009 la 62,1% în 2015. Aceeași tendință sepăstrează și pentru orizontul 2020, laolaltă cu creșterea ponderiicombustibililor fosili la valoarea de 22,3%.Propuneri de politici publiceÎn vederea manifestării la potențial cât mai mare a modificărilor favorabilecare au loc în special în cadrul industriilor inovative și ecologice, politicileindustriale pot contribui în două mari direcții de acțiune.274

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesareÎn primul rând, având în vedere eterogenitatea relativ mare la nivelulramurilor și subramurilor care compun industriile menționate, considerăm necesarca eventuale măsuri de susținere să se realizeze în mod discriminatoriu, fiindpreferate acele domenii care se caracterizează prin cea mai mare performanțăeconomică și financiară și au cele mai bune oportunități de creștere. Pentru a veniîn sprijinul unei asemenea propuneri de politici, analizele aferente industriilorinovative și ecologice realizate la nivel de detaliere de 2 cifre CAEN Rev. 2 aufost completate cu informații calitative și cantitative detaliate la nivel de detalierede 3 cifre CAEN Rev. 2.În al doilea rând, implicarea autorităților nu trebuie să fie primordial denatură financiară. În studiu s-a arătat că cele mai multe ramuri inovative șiecologice cu potențial important de creștere economică manifestă și oportunitățimari de finanțare care cel mai probabil vor fi acoperite de creditori privați ce vordori să profite de asemenea oportunități. În rapoartele Băncii Naționale aRomâniei se menționează că băncile autohtone s-au orientat în ultimii ani tot maimult spre finanțarea industriilor inovative și cu valoare adăugată ridicată, ceea cesusține ipoteza noastră formulată mai sus. În consecință, rolul autorităților ar fi înprincipal orientat spre următoarele direcții de acțiune: (i) comunicarea mai bunăcătre public (în special către instituțiile financiare) a viziunii privindreindustrializarea României la orizontul anului 2020 și a sectoarelor de activitateconsiderate esențiale în vederea realizării acestui obiectiv; (ii) menținereaneschimbată a strategiilor și direcțiilor de dezvoltare pe o perioadă lungă de timp,pentru a crea predictibilitate și a permite agenților economici să-și construiascădeciziile de acțiune într-un cadru cât mai puțin viciat de volatilități în deciziafactorului politic; (iii) monitorizarea cu atenție a evoluțiilor legate dedezintermedierea financiară care începe să se manifeste la nivelul principalelorgrupuri bancare europene; scopul monitorizării este de a iniția măsuri care săcontrabalanseze diminuarea ofertei de creditare în condițiile extinderiifenomenului de dezintermediere amintit și la nivelul sectorului bancar autohton.Pentru acele domenii în care este necesar și sprijinul financiar al statului,considerăm că acesta trebuie să se realizeze în funcție de proiectele existente,ordonate după priorități și demarate doar în limitele sumelor disponibile la nivelulbugetelor de specialitate.Principalele avantaje ale adoptării unor asemenea politici menționateanterior sunt:• majorarea și mai amplă a potențialului de creștere a ramurilor celor maiperformante, cu șanse de penetrare mai puternică, inclusiv pe piețeleexterne;• diminuarea presiunilor asupra bugetelor autorităților având dreptdestinație promovarea reindustrializării României, în măsura în care275

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesarepoliticile calitative (comunicare mai bună, crearea de predictibilitate,orientare a priorităților etc.) sunt implementate eficient;• ameliorarea randamentului investițiilor realizate din surse publice (înspecial ca urmare a ierarhizării proiectelor după criterii de eficiență,necesitate, oportunitate și prioritate).Principalele dezavantaje ale implementării politicilor propuse sunt:• ramurile identificate a avea un potențial mai redus de creștere vor fi șimai defavorizate din perspectiva sprijinului pe care l-ar putea oferiautoritățile;• criteriile propuse a fi implementate sunt prin excelență de naturăeconomică (legate de condiții de eficiență, productivitate și perspectivede realizare), în opoziție cu cele de natură socială (ex.: crearea șiprotejarea locurilor de muncă). Drept urmare, factorii de decizie s-arputea să fie mai reticenți în implementarea propunerilor, pentru căsusținerea socială pentru asemenea măsuri nu este întotdeauna foartemare;• personalul existent în rândul autorităților s-ar putea să nu aibă cea maiadecvată specializare care să permită implementarea măsurilor (deexemplu, experți în comunicare).Consideraţiile şi recomandările formulate anterior trebuie să fieconsolidate prin luarea în considerare şi a dimensiunii instituţionale care fundeazămăsurile de politică industrială. Sub acest aspect, considerăm că analizelerealizate în cadrul acestui studiu conduc către formularea a două direcţii de naturăinstituţională cu privire la politicile industriale ce ar trebui implementate învederea susţinerii şi consolidării procesului necesar de reindustrializare aeconomiei româneşti.(1) Funcţionarea unei instituţii autonome şi independente cu rol deevaluare a politicilor industriale în vederea monitorizării evoluţiilor sectoriale înindustrie şi formularea unor direcţii strategice însoţite de acţiuni pentruîmbunătăţirea potenţialului de competitivitate.Instituţia pe care o propunem ar urma să joace rolul unor instituţii similare(precum Banca Naţională sau Consiliul Fiscal) care formulează opinii independentecu privire la politicile economice. Este adevărat, a existat întotdeauna,atât în România, dar şi în plan internaţional, o posibilitate mai mare de funcţionarea unor asemenea instituţii în domeniul financiar-bancar decât în cel al economieireale, considerat, din punct de vedere decizional, direct dependent de executiv.Punctul de plecare al unei asemenea iniţiative este activitatea Consiliului deExport din cadrul Ministerului Economiei şi cea a Consiliului Naţional alCompetitivităţii, ambele structuri cu o independenţă faţă de decizia politică destul276

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesarede ridicată. Există în ambele organisme expertiză deja acumulată privind atâtevaluarea, cât şi monitorizarea performanţelor sectoarelor industriale. Estenecesară, însă, desprinderea acestor structuri într-o entitate de sine stătătoare,autonomă în elaborarea politicilor şi care să beneficieze de colaborareainstituţională din partea diferitelor structuri administrative direct interesate deactivitatea acesteia, precum Direcţia de Politică Industrială din MinisterulEconomiei, Ministerul Dezvoltării Regionale, Comisia Naţională de Prognoză şialtele.Această propunere de regândire instituţională a managementului depolitică industrială îşi produce efectele prin:• identificarea şi monitorizarea tendinţelor de orientare industrială de peplan european şi internaţional în beneficiul actorilor privaţi, dar şi alautorităţilor centrale şi locale, care se constituie în grupuri de interesefaţă de direcţiile strategice în domeniu;• evaluarea potenţialului de dezvoltare al sectoarelor industriale prinaplicarea unei expertize proprii, de obicei subcontractată oricum deinstituţiile publice către experţi independenţi;• realizarea unei platforme de lucru şi comunicare mult mai mobile cumediul de afaceri pe o problematică din ce în ce mai vastă;• integrarea problematicii inter-instituţionale şi inter-sectoriale înactivităţile unei structuri de planificare strategică, într-un mod mult mairapid şi mai lipsit de sincope decât în cadrul administraţieiguvernamentale.Pe de altă parte, propunerea de regândire instituţională a managementuluide politică industrială expune acţiunea decizională unei o serii de constrângeri.Astfel, administraţia de stat este de obicei neîncrezătoare în delegarearesponsabilităţilor de politică industrială către instituţii autonome de reflecţie,acţiune şi planificare strategică. Totuși, funcţionarea economiei de piaţă ne aratăcă un număr tot mai mic de decizii în domeniul considerat revine propriu-zisautorităţilor, în timp ce tot mai multe nevoi – de informare, analiză, evaluare,comunicare, monitorizare, inter-relaţionare – pot fi rezolvate prin intervenţia unorcentre de decizie independente. UE este tot mai mult înclinată spre transferulresponsabilităţilor către astfel de decidenţi independenţi şi acest lucru se întâmplăîn numeroase domenii de acţiune strategică ce ţin de politica industrială, precumprofesionalizarea grupurilor de industrii, managementul reţelelor de inovaţie,cooperarea transfrontalieră, chiar şi în formarea bazelor de date statisticeindustriale.(2) Dialog şi parteneriat regional prin formarea unor centre de promovareindustrială (CPI) internaţionale/transfrontaliere, amplasate în câteva localizăristrategice, cum ar fi spaţiul Europei de Sud-Est, spaţiul Europei Centrale sau277

Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesarespaţiul Europei de Vest. Integrarea tot mai avansată a pieţelor, în particular înspaţiul european, ridică probleme noi de management al politicii industriale. Deexemplu, necesarul estimat de investiţii este mai degrabă o informaţie ce ţine deplanurile de afaceri ale multinaţionalelor decât de o corectă previziune a necesaruluisectoarelor naţionale. De asemenea, consumatorul, fie el industrial sau casnic, areastăzi un profil global: în România nu se mai produce neapărat pentru consumatoriiromâni, ci pentru cei ai unei pieţe mai mult sau mai puţin îndepărtate.Prezenţa vizibilă a reţelelor transfrontaliere de producţie face cainterlocutorul-beneficiar al măsurilor de politică industrială să devină companiileinternaţionale, de naţionalităţi diferite, capabile să creeze valoare pe piaţă dinvalorificarea producţiei industriale în lanţuri scurte şi lungi de producţie şi schimbal bunurilor şi serviciilor.Există o serie de beneficii pe care aplicarea unei astfel de abordări depolitică industrială în termeni instituţionali le poate antrena. Centrele depromovare sunt menite să exercite un impact mai direct şi mai puternic asuprabeneficiarilor direcţi ai politicii industriale, firmele participante la reţelele deproducţie şi schimb. Concret, ele pot asigura:• platforma de schimb de informaţii şi contacte, de gestiune a datelor deinteres regional şi de administrare a monitorizării activităţilor cu impactregional;• conceperea şi administrarea unor planuri comune, de cooperareindustrială intra sau inter-ramuri, în direcţiile de acţiune pentru care potfi realizate economii de scară şi/sau de anvergură, cum ar fi marketing,finanţare corporativă, canale de distribuţie, plăţi etc.;• realizarea de cercetare de piaţă dedicată, în interesul de afaceri direct algrupurilor de interese industriale pe care le reprezintă, şi cu expertiza pecare o dă cunoaşterea nemijlocită a mediului de afaceri local (condiţiilede creare a valorii adăugate, principali investitori etc.).Totodată, trebuie arătat că există şi o serie de constrângeri cu careaplicarea abordării de natură instituțională în domeniul recomandărilor de politicăindustrială se poate confrunta. Astfel, trebuie arătat că declanşarea şi apoisusţinerea formării unor instituţii de anvergură regională într-un mecanism alpieţei libere este un proces care s-a desfăşurat întotdeauna cu dificultate, nu numaipentru România, dar în general pentru ţările rămase multe decenii într-un regim decomandă. Apartenenţa la structurile UE facilitează mult aceste procese, deşi nuscurtează drumul până la implementarea iniţiativelor care trebuie să revinăactorilor interesaţi. Existenţa multor programe de cooperare transfrontalierăfinanţate de UE, precum şi perspectiva creşterii în importanţă în strategia UEpentru 2014-2020 a cooperării teritoriale asigură premise foarte bune pentrumaterializarea direcţiei propuse aici.278

Programul Operaþional „ Dezvoltarea Capacitãþii Administrative”Proiect: „Îmbunãtãþirea capacitãþii instituþionale, de evaluare þiformulare de politici macroeconomice în domeniul convergenþeieconomice cu UE a Comisiei Naþionale de Prognozã”, cod SMIS 27153Editorul materialului: Editura EconomicãData publicãrii: decembrie 2012„Conþinutul acestui material nu reprezintã în mod obligatoriu poziþiaoficialã a Uniunii Europene sau a Guvernului României.”ISBN 978-973-709-636-4