Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică - Facultatea de ...

PROIECTÎmbunătăţirea capacităţii instituţionale, de evaluare şi formulare de politicimacroeconomice în domeniul convergenţei economice cu Uniunea Europeanăa Comisiei Naţionale de Prognoză, cod SMIS 27153BENEFICIARComisia Naţională de PrognozăContribuţia IMM-urilor la creşterea economică –prezent şi perspectiveAutoriDRAGOȘ PÎSLARU (coordonator)ILEANA MODREANUSprijin în realizarea studiuluiELENA BOTEZATUANDREI DINUDAN PELE

Autorii mulţumesc Comisiei Naţionale de Prognoză atât pentruprofesionalismul cu care a coordonat în calitate de beneficiarrealizarea acestei lucrări, cât şi pentru sprijinul logistic şi documentaroferit cercetătorilor pe toată durata elaborării cercetării de faţă.Mulțumiri sunt adresate și Institutului Național de Statistică(INS) și Fundației Post-Privatizare (FPP) pentru furnizarea de date șiinformații care au contribuit la mai buna fundamentare a acestui studiu.Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a RomânieiPÎSLARU, DRAGOŞContribuţia IMM-urilor la creşterea economică : prezent şi perspective / Dragoş Pîslaru (coord.),Ileana Modreanu, Florin Cîţu. - Bucureşti : Editura Economică, 2012Bibliogr.ISBN 978-973-709-598-5I. Modreanu, IleanaII. Cîţu, Florin65.012.4:334.7.012.63/.64

DRAGOȘ PÎSLARU (coordonator)ILEANA MODREANUContribuţia IMM-urilor la creştereaeconomică –prezent şi perspectiveEditura EconomicăBucureşti, 2012

ISBN 978-973-709-598-5Toate drepturile asupra acestui studiu aparţin Comisiei Naţionalede Prognoză. Reproducerea conţinutului acestui studiu, integrală sauparţială, în formă originală sau modificată, precum şi stocarea într-unsistem de regăsire sau transmitere sub orice formă sau prin oricemijloace, este interzisă fără acordul prealabil al Comisiei Naţionale dePrognoză, fiind supusă prevederilor legii drepturilor de autor.Opiniile exprimate în cuprinsul Studiului constituie păreripersonale ale autorilor şi nu reprezintă în mod necesar punctele devedere ale Comisiei Naţionale de Prognoză.Editura Economicăwww.edecon.ro

CUPRINSLISTA TABELELOR ..................................................................................................................... 7LISTA FIGURILOR ...................................................................................................................... 9GLOSAR DE TERMENI, ABREVIERI .................................................................................... 121. INTRODUCERE ...................................................................................................................... 131.1. Obiectivele studiului ............................................................................................................. 131.2. Prezentarea componentelor studiului .................................................................................... 142. ASPECTE METODOLOGICE, PREZENTAREA INSTRUMENTELORUTILIZATE, CONSTRÂNGERI ............................................................................................. 162.1. Conceptualizare ..................................................................................................................... 162.2. Aspecte metodologice ........................................................................................................... 193. ASPECTE RELEVANTE PRIVIND CADRUL STRATEGICȘI DE REGLEMENTARE ....................................................................................................... 264. RADIOGRAFIA ACTUALIZATĂ A SECTORULUI IMM DIN ROMÂNIA ................... 374.1. Introducere ............................................................................................................................ 374.2. Demografia sectorului IMM ................................................................................................. 384.3. Rolul IMM în crearea de locuri de muncă ............................................................................ 444.4. Evoluția cifrei de afaceri și valoarea adăugată în IMM ........................................................ 494.5. Radiografia sectorială ........................................................................................................... 614.6. Participarea IMM la comerțul internațional .......................................................................... 954.7. Radiografie în plan teritorial ................................................................................................. 995. EVALUARE COMPARATIVĂ LA NIVEL EUROPEAN ................................................. 1135.1. Context european ................................................................................................................ 1135.2. Analiza indicatorilor principali ........................................................................................... 1155.3. Analiza corelată a evoluției indicatorilor principali ............................................................ 1306. ESTIMARE A CONTRIBUŢIEI IMM LA PIB/CREȘTERE ECONOMICĂPE TERMEN MEDIU ............................................................................................................. 1376.1. Definire metodologică a componentei de modelare – asumpţii, ipoteze, limitări ............... 1376.2. Estimare parametri model ................................................................................................... 1386.3. Testare şi validare ............................................................................................................... 1396.4. Estimări privind evoluția PIB în funcție de dinamica activității IMM ................................ 1487. IMPORTANŢA FIRMELOR CU CREŞTERE RAPIDĂÎN DEZVOLTAREA SECTORULUI IMM .......................................................................... 1557.1. Definirea şi detalierea conceptul de firme cu creştere rapidă .............................................. 1557.2. Identificarea firmelor cu creştere rapidă în România 2003-2010 ........................................ 1627.3. Estimarea importanței relative a factorilor ca input pentru firmele cu creştere rapidă ........ 169

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspective8. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI ...................................................................................... 1738.1. Concluzii și recomandări generale ...................................................................................... 1738.2. Propunere de politică publică pentru crearea unui ecosistem favorizant transformăriistructurale, rezilienței și dezvoltării în sectorul IMM .......................................................... 1788.3. Propunere de politică publică privind promovarea şi protejarea firmelorcu creştere rapidă pentru accelerarea ritmului de creştere economică în România .............. 1798.4. Propunere privind îmbunătăţirea metodologicăa prognozei referitoare la contribuţia IMM la creşterea economică ..................................... 181ANEXA NR. 1. RADIOGRAFIE ACTUALIZATĂA SECTORULUI IMM DIN ROMÂNIA ................................................................................. 184ANEXA NR. 2. ESTIMARE A CONTRIBUŢIEI IMMLA CREŞTEREA ECONOMICĂ PE TERMEN MEDIU ...................................................... 197BIBLIOGRAFIE ......................................................................................................................... 212REZUMAT .................................................................................................................................. 2156

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveLISTA TABELELORTabelul nr. 1. Evoluția numărului de IMM active economic, 2003-2010 (număr) ......................... 39Tabelul nr. 2. Situația înregistrărilor ONRC, în perioada 2008-2010, toate tipurilede întreprinderi (număr) .......................................................................................... 41Tabelul nr. 3. Numărul mediu de angajați pe întreprindere în IMM, pe clase de mărime,2003-2010 (număr persoane/întreprindere) .............................................................. 49Tabelul nr. 4. Numărul de IMM în principalele sectoare de activitate economică,în 2008-2010 ............................................................................................................ 62Tabelul nr. 5. Distribuția numărului de IMM pe sectoare de activitate, 2008-2010 (%) ................ 63Tabelul nr. 6. Distribuţia numărului de salariați în IMM pe sectoare de activitate,2008-2010 (%) ......................................................................................................... 70Tabelul nr. 7. Ponderea numărului de angajaţi din IMM în totalul forţei de muncădin sectoarele economice nonfinanciare (număr persoane și %), 2008-2010 ........... 71Tabelul nr. 8. Ponderea cifrei de afaceri din IMM, pe sectoare de activitate, 2008-2010 (%) ........ 77Tabelul nr. 9. Cifra de afaceri în IMM, pe ramuri industriale, 2008-2010(milioane lei prețuri 2008-2010 și variația 2010/2008) ............................................ 80Tabelul nr. 10. Ponderea cifrei de afaceri a IMM pe ramuri industriale (%), 2008-2010 ............... 82Tabelul nr. 11. Ponderea cifrei de afaceri a IMM în total întreprinderi, pe sectoarede activitate, 2008-2010 (%) .................................................................................. 86Tabelul nr. 12. Ponderea cifrei de afaceri a IMM în totalul întreprinderilor din industriaprelucrătoare, ramuri unde IMM predomină, 2008-2010 (%) .................................. 91Tabelul nr. 13. Numărul de întreprinderi angajate în activități de export și import,pe clase de mărime, 2008-2009 .............................................................................. 95Tabelul nr. 14. Distribuția numărului de întreprinderi angajate în activități de exportși import, după clasa de mărime (%), 2008-2009 ................................................... 96Tabelul nr. 15. Volumul importurilor și exporturilor după clasa de mărimea întreprinderii ........................................................................................................ 97Tabelul nr. 16. Baza de întreprinderi mici și mijlocii în profil teritorial (persoane, numărși număr/1000 persoane) ........................................................................................ 99Tabelul nr. 17. Ponderea populației, ponderea numărului de IMM, densitatea IMM,la nivel regional, 2010 (% și număr/1000 persoane) ............................................ 1037

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveTabelul nr. 18. Numărul mediu de angajați în IMM, pe clase de mărimea întreprinderii și regiuni de dezvoltare, anul 2010 (persoane) ............................ 106Tabelul nr. 19. Ponderea regională a cifrei de afaceri în IMM, pe clase de mărime,2010, prețuri curente (milioane lei și %) .............................................................. 109Tabelul nr. 20. Modificarea procentuală a cifrei de afaceri în total IMM,pe regiuni de dezvoltare, prețuri constante 2008, 2008-2010 (%) ........................ 111Tabelul nr. 21. Variabilele utilizate în cadrul modelelor .............................................................. 139Tabelul nr. 22. Estimațiile modelului PIB = F(VAB IMM).......................................................... 140Tabelul nr. 23. Rezultatele estimării modelului (2) ...................................................................... 141Tabelul nr. 24. Elasticitatea PIB la VAB sectorial al IMM .......................................................... 143Tabelul nr. 25. Elasticitatea PIB în raport cu VAB a IMM pe clase de mărime ........................... 144Tabelul nr. 26. Influența exporturilor IMM asupra exporturilor totale ......................................... 145Tabelul nr. 27. Elasticitatea exporturilor totale în funcție de exporturile IMMla nivel sectorial ................................................................................................... 146Tabelul nr. 28. Rezultatele estimării modelului (7) ...................................................................... 147Tabelul nr. 29. Evoluția estimată a PIB în funcție de VAB a IMM(milioane lei prețurile anului 2005 și +/–%) ......................................................... 149Tabelul nr. 30. Evoluția estimată a VAB a IMM pe sectoare (+%) .............................................. 152Tabelul nr. 31. Creșterea economică în funcție de dinamica fiecărui sector (+%)........................ 153Tabelul nr. 32. Recensământ al gazelelor într-o selecție de 20 de state UEîn perioada 1998-2000, număr variabil de observații (număr și %) ..................... 157Tabelul nr. 33. Definiții ale firmelor cu creștere rapidă și gazelelor în studii internaționale ........ 1598

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveLISTA FIGURILORFigura nr. 1. Distribuția IMM pe clase de mărime, 2010 (%) ......................................................... 39Figura nr. 2. Numărul IMM vs. numărul total întreprinderi active 2008-2010 ............................... 43Figura nr. 3. Numărul de angajați în IMM, întreprinderi mari și pe total întreprinderi,2003-2010 (număr persoane) ..................................................................................... 45Figura nr. 4. Evoluția numărului de IMM și a numărului mediu de angajați în IMM,2003-2010 .................................................................................................................. 46Figura nr. 5. Distribuția numărului de angajați în IMM pe clase de mărime(număr persoane) 2003-2010 ..................................................................................... 48Figura nr. 6. Cifra de afaceri în IMM, pe clase de mărime, 2003-2010, milioane lei,prețurile anului 2003 ................................................................................................... 50Figura nr. 7. Evoluția cifrei de afaceri a întreprinderilor, modificare procentualăfață de anul anterior, 2003-2010, (+/–%) ................................................................... 51Figura nr. 8. Cifra de afaceri, pe clase de mărime a întreprinderii, 2010 (%) ................................. 52Figura nr. 9. Cifra de afaceri pe întreprindere, după clasa de mărime IMM(milioane lei/întreprindere, prețurile anului 2003) 2003-2010 ................................... 53Figura nr. 10. Numărul de IMM, numărul de angajați în IMM și cifra de afaceri totalăa IMM, 2003-2010 (indice, 2003 = 1) ...................................................................... 54Figura nr. 11. Evoluția productivității muncii în IMM, 2003-2010(lei/angajat, prețurile anului 2003) ........................................................................... 54Figura nr. 12. Ponderea claselor de mărime în VAB totală, 2003-2009 (%) .................................. 55Figura nr. 13. Contribuția ramurilor la valoarea adăugată brută a IMM din industrie, 2009 (%) ... 57Figura nr. 14. Contribuția ramurilor la valoarea adăugată brută a IMM din construcții, 2009 ....... 58Figura nr. 15. Contribuția ramurilor la valoarea adăugată brută a IMM din comerț, 2009 (%) ...... 59Figura nr. 16. Contribuția ramurilor la valoarea adăugată brută a IMM din servicii, 2009(%) ...... 60Figura nr. 17. Numărul de IMM în principalele sectoare de activitate, 2008-2010 ........................ 62Figura nr. 18. Distribuţia numărului de IMM în principalele subramuri industriale,2008-2010 (număr) ................................................................................................... 64Figura nr. 19. Distribuția IMM din sectorul servicii, 2008-2010 (număr) ...................................... 66Figura nr. 20. Modificarea procentuală a numărului de IMM pe sectoare ale economieinaționale, 2010 față de 2008 (+/–%) ........................................................................ 67Figura nr. 21. Distribuția numărului de angajați în IMM, pe sectoare de activitate (număr),2008-2010 ................................................................................................................ 69Figura nr. 22. Numărul de angajaţi în IMM vs. întreprinderi mari, 2010 (%) ................................ 73Figura nr. 23. Modificarea procentuală a numărului mediu de salariaţi în IMMpe sectoare ale economiei naţionale, 2010/ 2008 (+/–%) ......................................... 74Figura nr. 24. Distribuția cifrei de afaceri din IMM pe sectoare de activitate, 2008-2010,milioane lei, prețuri 2008 ......................................................................................... 76Figura nr. 25. Modificarea procentuală a cifrei de afaceri în IMM pe sectoareale economiei naţionale, 2010/2008 (+/–%) ............................................................. 789

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveFigura nr. 26. Ponderea cifrei de afaceri pe ramuri industriale și clase de mărimeale IMM, 2010 (%) ................................................................................................... 84Figura nr. 27. Cifra de afaceri în IMM şi în întreprinderi mari, pe sectoare de activitate,2010, milioane lei ..................................................................................................... 89Figura nr. 28. Ponderea cifrei de afaceri din IMM în ramurile industrieiprelucrătoare, 2010 (%) ............................................................................................ 94Figura nr. 29. Volumul importurilor și exporturilor IMM, pe clase de mărime,milioane euro, 2008-2009 ......................................................................................... 97Figura nr. 30. Densitatea IMM în profil teritorial (nr. IMM/1000 locuitori), 2010 ...................... 100Figura nr. 31. Numărul de IMM în profil teritorial, 2010 ............................................................. 102Figura nr. 32. Clasamentul regiunilor în funcție de numărul de IMM, densitatea IMMși PIB regional, 2010 .............................................................................................. 104Figura nr. 33. Densitatea IMM la nivel regional (numărul de IMM/1000 locuitori),în anul 2010 ............................................................................................................ 104Figura nr. 34. Repartiția numărului de salariați în IMM în profil teritorial, 2010 (persoane) ....... 105Figura nr. 35. Ponderea cifrei de afaceri IMM din județ în total național, 2010 ........................... 107Figura nr. 36. Ponderea cifrei de afaceri regionale a IMM în total, 2010 (%) .............................. 110Figura nr. 37. Evoluția cifrei de afaceri din IMM la nivel regional, prețuri constante 2008,în perioada 2008-2010 (milioane lei) ..................................................................... 112Figura nr. 38. Modificarea procentuală față de anul anterior a numărului de IMM,2005-2010 (+/–%) .................................................................................................. 116Figura nr. 39. Ponderea IMM în totalul populației de întreprinderi, 2005 și 2010 (%) ................ 117Figura nr. 40. Modificarea procentuală față de anul anterior a cifrei de afaceri,2005-2010 (+/–%) .................................................................................................. 117Figura nr. 41. Ponderea cifrei de afaceri a IMM în cifra de faceri totală (%), 2005, 2010 ........... 119Figura nr. 42. Modificarea procentuală față de anul anterior a valorii adăugate brutea IMM, 2005-2010 (+/–%) ..................................................................................... 120Figura nr. 43. Ponderea valorii adăugate a IMM în valoarea adăugată totală, 2005, 2010 (%) .... 121Figura nr. 44. Ponderea IMM în ocuparea forței de muncă, 2005 și 2010 (%) ............................. 121Figura nr. 45. Modificarea procentuală față de anul anterior a numărului de salariațiîn IMM, 2005-2010 (+/–%) .................................................................................... 122Figura nr. 46. Contribuția IMM la creșterea netă a numărului de locuri de muncăîn economie, 2005-2010 (+/–%) ............................................................................. 123Figura nr. 47. Modificarea procentuală față de anul anterior a numărului de salariațipe clase de mărime, 2005-2010 (+/–%) .................................................................. 125Figura nr. 48. Modificarea procentuală față de anul anterior a productivității muncii,2005-2010 (+/–%) .................................................................................................. 126Figura nr. 49. Productivitatea muncii, 2005 și 2010, euro/salariat ............................................... 126Figura nr. 50. Distribuția numărului de IMM pe sectoare de activitate, 2010 (%) ....................... 127Figura nr. 51. Distribuția numărului de salariați în IMM pe sectoare de activitate, 2010, (%) ..... 129Figura nr. 52. Distribuția VAB în IMM pe sectoare de activitate, 2010, (%) ............................... 130Figura nr. 53. Modificarea procentuală a numărului de firme și a numărului de salariați,2010, față de 2005 (+/–%) ...................................................................................... 131Figura nr. 54. Modificarea procentuală a numărului de salariați și a valorii adăugate brute,2010, față de 2005 (+/–%) ...................................................................................... 132Figura nr. 55. Poziția relativă în 2010 (x,y) în tandem cu creșterea valorii adăugatebrute/salariat (z) (euro/salariat și +/–%) ................................................................. 13310

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveFigura nr. 56. VAB raportată la numărul de salariați, modificarea procentualăfață de anul anterior, 2005-2010 (+/–%) ................................................................ 133Figura nr. 57. VAB raportată la numărul de salariați, 2010/2005 (euro/salariat) ......................... 134Figura nr. 58. Modificarea procentuală a numărului de salariați și a cifrei de afaceri,2010 față de 2005 (+/–%) ....................................................................................... 135Figura nr. 59. Modificarea procentuală a cifrei de afaceri și a VAB, 2010față de 2005 (+/–%) ................................................................................................ 136Figura nr. 60. PIB, modificare procentuală reală față de anul anterior, 1997-2010 (%) ............... 139Figura nr. 61. Modificarea relativă față de anul precedent (%) .................................................... 141Figura nr. 62. VAB IMM sectorial (milioane lei 2005) ................................................................ 142Figura nr. 63. VAB IMM pe clase de mărime după numărul de angajați (milioane lei 2005) ...... 144Figura nr. 64. Evoluția exporturilor în perioada 1997-2010 (milioane lei 2005) .......................... 145Figura nr. 65. Evoluția exporturilor IMM în perioada 1997-2010 (milioane lei 2005) ................ 146Figura nr. 66. Creșterea economică în funcție de dinamica fiecărui sector .................................. 152Figura nr. 67. Firme cu creștere rapidă ......................................................................................... 162Figura nr. 68. Gazele..................................................................................................................... 162Figura nr. 69. Firme cu creștere rapidă versus firme cu creștere normală (%) ............................. 164Figura nr. 70. Domeniile de activitate cu cea mai numeroasă prezență a firmelorcu creștere rapidă (%) ............................................................................................. 165Figura nr. 71. Domeniile de activitate cu cei mai numeroși angajați în firmecu creștere rapidă (%) ............................................................................................. 166Figura nr. 72. Domeniile de activitate cu cea mai semnificativă cifră de afaceria firmelor cu creștere rapidă (%) ............................................................................ 16711

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveGLOSAR DE TERMENI, ABREVIERIAcronimAIPPIMMANIMMCCECIPCNIPMMRCNPFPPIMMINSMECMAMMFPSONRCPIBRCCUEDenumireAgenția pentru Implementarea Proiectelor și Programelor pentru IMMAgenția Națională pentru Întreprinderi Mici Mijlocii și CooperațieComisia EuropeanăProgramul pentru Competitivitate și InovareConsiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din RomâniaComisia Națională de PrognozăFundația Post-PrivatizareÎntreprinderi mici și mijlociiInstitutul Național de StatisticăMinisterul Economiei, Comerțului și Mediului de AfaceriMinisterul Muncii, Familiei și Protecției SocialeOficiul Național al Registrului ComerțuluiProdusul Intern BrutRegistrul Central al ComerțuluiUniunea Europeană12

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspective1. INTRODUCERE1.1. Obiectivele studiuluiLa nivel european și nu numai, întreprinderile mici și mijlocii (IMM) suntconsiderate ca reprezentând un factor cheie pentru creștere economică, inovare,ocupare a forței de muncă și integrare socială. Flexibilitatea și adaptabilitateasectorului IMM sunt trăsături esențiale pentru depășirea perioadelor de crizăeconomică, fiind extrem de relevante pentru perioada actuală de recesiune.Recunoscând importanța crucială a IMM în dezvoltarea economică,Uniunea Europeană a adoptat în 2008 inițiativa „Small Business Act”, prin care seconturează o agendă strategică menită să creeze un climat propice dezvoltăriiIMM şi să permită potenţarea energiilor antreprenoriale la nivel european.Accentul pe antreprenoriat şi pe rolul IMM este continuat în strategia Europa2020, prin care se doreşte deschiderea corectă a pieţei unice pentru miciiantreprenori.În cazul României, politica publică recunoaşte importanţa IMM, existândinstrumente variate de sprijin, atât direct, prin fonduri naţionale şi europene, cât şiindirect, prin conturarea unui cadru de reglementare favorabil.Cu toate acestea, sectorul IMM din România are anumite particularităţi,care îl deosebesc în sens negativ de media UE-27. Deşi din punct de vedere alocupării forţei de muncă IMM autohtone sunt în linie cu ponderea medieeuropeană de circa două treimi din total, totuşi există o problemă în ceea cepriveşte contribuţia IMM la valoarea adăugată brută, care în România este cca.54%, în timp ce la nivel UE-27 este mai aproape de 60%. În plus, densitatea IMMîn România (IMM/1000 loc) este aproape jumătate din media UE, iar sectorulIMM este caracterizat de o productivitate şi profitabilitate scăzută, în special înrândul microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici, care reprezintă 98% dinIMM înregistrate (2010). Mai mult, datele privind comerțul internațional arată cămajoritatea IMM autohtone depind doar de piaţa internă şi nu au experienţă îndesfacerea de produse/servicii în afara ţării.O explicaţie preliminară ar putea fi aceea că IMM româneşti reflectănivelul general de întârziere economică a ţării faţă de media UE-27, dar până înprezent nu există analize structurale care să descompună judicios cauzele acestordecalaje prin prisma contribuţiei sectorului IMM la dezvoltarea economică.13

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveStudiul prezent îşi propune să meargă mai departe de datele agregate la nivelde sector IMM şi să descompună la nivel structural contribuţia la ocupare şi lavaloarea adăugată brută, pentru a permite trecerea de la o politică publică generală, laun mecanism de ţintire adecvată a elementelor de creştere din zona IMM.Abordarea propusă pleacă de la date micro, având ca bază de plecareraportările bilanţiere depuse la Registrul Comerţului. Astfel, vor fi urmărite în detaliuevoluțiile diferitelor clase de mărime, la nivel de sector economic (și ramură), înprofil teritorial.Plecând de la același panel generos de date, studiul va căuta identificareaIMM cu creştere rapidă (high growth firms), care suscită din ce în ce mai multinteres în ultima perioadă, atât din punct de vedere al cercetării economice, darmai ales din perspectiva politicii publice vizând dezvoltarea antreprenorială şi aIMM. Teoria economică dezvoltată încă din anii ’80 (David Birch fiind identificatdrept unul dintre pionieri), confirmată de numeroase studii empirice (SUA, MareaBritanie, OECD), arată că un număr restrâns de firme mici cu creştere rapidă(2-4% din totalul IMM) sunt responsabile cu majoritatea covârşitoare a locurilornoi de muncă generate de sectorul IMM. Aceste firme, cunoscute şi subdenumirea generică de gazele pentru a se sublinia atât dinamica lor, cât şifragilitatea în dezvoltare, sunt şi cele care contribuie semnificativ la stimulareacreşterii economice. Deşi definiţiile variază, IMM tip gazelă sunt considerateacele firme care au o creştere a numărului de angajaţi de minim 20% pentru operioadă de 3 ani consecutivi în primii 5 ani de la înfiinţare. România raporteazădeja prin INSSE date cu privire la firmele cu creştere rapidă, la solicitarea OECD,dar datele sunt insuficient analizate şi au o întârziere de publicare de minim 2 ani.În plus, raportarea existentă este doar descriptivă, se menţine la un nivel mult preaagregat şi nu a fost utilizată până în prezent în documentele de politică publică.Prin urmare, prin acest studiu se va reuși atât alinierea la o tendinţă recentăde concentrare a politicii publice asupra acestui gen de firme, cât șicrearea unuiinstrument statistic fiabil pentru a evidenţia mai corect generatorii de valoareadăugată brută şi implicit creştere economică din rândul IMM.141.2. Prezentarea componentelor studiuluiStudiul este structurat în cinci secțiuni principale. Prima secțiune discutăaspecte metodologice, prezintă instrumentele utilizate în analiză, precum șidiverse constrângeri ridicate în special de disponibilitatea unor serii de datesuficient de extinse, omogene la nivelul instituțiilor care se ocupă de colectareaacestora (Capitolul 2).

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveA doua secțiune oferă o radiografie actualizată a sectorului IMM dinRomânia (Capitolul 4), oferind totodată comparaţii cu datele la nivelul medieieuropene și a unor state membre cu situaţii asemănătoare României (Capitolul 5).În acest sens, au fost folosite în special statisticile oficiale la nivel național(ONRC, INS, MFP), precum și statisticile Eurostat (Structural Business Statistics)sau repere din alte analize la nivel internaţional (Banca Mondială, OECD) şinaţional (CNPIMMR, FPP etc.). Menirea acestui capitol introductiv nu este aceeade a relua date deja cunoscute, ci de a contextualiza adecvat specificul sectoruluiIMM în România, comparativ cu datele similare la nivel internaţional. În plus,sunt oferite anumite detalii cu privire la specificul cadrului strategic și dereglementare cu privire la IMM în România, care are o influenţă asupradezvoltării acestui sector (Capitolul 3).Pentru acoperirea unui spațiu gol în analiza pentru fundamentareapoliticilor publice în România, a treia secțiune (Capitolul 6) realizează estimareacontribuției IMM la creșterea economică pe termen mediu. Pentru a analizacontribuția sectorului IMM au fost estimate diferite modele econometrice, iar pebaza acestora au fost construite scenarii de evoluție a Produsului Intern Brut,scenarii care includ impactul activității IMM. Concluziile acestei secțiuni, precumși constatările capitolului privind importanța firmelor cu creștere rapidă, servescdrept suport pentru formularea recomandărilor de politică publică în cadrulultimei secțiuni a lucrării.A patra secțiune definește în detaliu conceptul de firmă cu creştere rapidă(inclusiv gazele) şi urmărește studiile empirice ce demonstrează importanţaacestei categorii în a explica dinamica procesului de creştere economică. Aceastăsecţiune pleacă de la literatura economică deja consacrată, ce furnizează modelede analiză testate cu succes pe mai multe ţări la nivel internaţional. În continuareeste urmărită aplicarea metodologiei de identificare a firmelor cu creștere rapidă, aIMM cu creştere rapidă și a gazelelor, este observată contribuția acestorîntreprinderi la crearea locurilor de muncă și la realizarea cifrei de afaceri(inclusiv în perioada de criză) şi este furnizat un tablou detaliat la nivel sectorialcu privire la dinamica acestor firme (Capitolul 7).A cincea şi ultima secțiune a studiului furnizează un set de concluzii șirecomandări de politică privind sectorul IMM în general și privind promovareaIMM cu creștere rapidă pentru accentuarea ritmului de dezvoltare economică înRomânia. Nu în ultimul rând, vor fi oferite recomandări în ceea ce priveştemonitorizarea statistică a acestor firme, inclusiv privind posibilitateafundamentării mai adecvate a prognozei la nivel macroeconomic, prin folosireadatelor privind ponderea şi dinamica acestor firme în cadrul sectorului IMM(Capitolul 8).15

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspective2. ASPECTE METODOLOGICE, PREZENTAREAINSTRUMENTELOR UTILIZATE, CONSTRÂNGERI2.1. ConceptualizareAcest subcapitol aduce câteva completări asupra conceptului de IMM,rolul acestora într-o economie și politicile pentru stimularea dezvoltării acestora.În zilele noastre, a spune că IMM sunt principalul motor al unei dezvoltărieconomice echilibrate este o afirmație evidentă. Majoritatea țărilor, mai mult saumai puțin dezvoltate, se bazează pe dinamismul și rezistența la risc a întreprinderilorprivate. La nivel mondial, IMM reprezintă 90% din firmele private și angajează50-60% din forța de muncă 1 . Doar în anul 2000 (perioadă după care valoarea lor acrescut continuu în ultimul deceniu) proporția IMM (conform criteriului căruiaIMM sunt firmele cu până la 250 de angajați) în sectorul privat din UniuneaEuropeană era de 99,8% iar în Statele Unite (conform criteriului căruia IMM suntfirmele cu până la 500 de angajați) valoarea era de 96% 2 .Noțiunile de IMM și de dezvoltare antreprenorială au fost introduse șiînsoțite de introducerea de politici targetate pentru această categorie de firme(granturi, credite subvenționate, condiții adaptate pentru taxe etc.) încă de laînceputul anilor ’40. Apariția lor a fost susținută de guverne prin înființarea deagenții ale statului pentru susținerea IMM (de exemplu agenții finanțate din banipublici în 1948 în Japonia, în 1953 în SUA etc.) 3 .În evoluția lor, în ciuda eforturilor de dezvoltare, în perioada 1980-1990 IMMerau percepute drept un produs artificial, cu puțin aport la dezvoltarea socioeconomicăiar facilitățile oferite și susținerea guvernelor era orientată în principalcătre firmele mari. Această reticență în a investi în susținerea IMM se datorarezultatelor slabe ale acestora, în ciuda unei susțineri importante pe care au primit-o înanii ’70.În ceea ce privește modalitatea în care sunt identificate, plecând de lanoțiunea de întreprindere mică și mijlocie, literatura de specialitate oferă maimulte definiții, datorită caracterului fluid și nivelului de dezvoltare al țării în care1 Informația provine din studiul Working Paper nr. 15, Private Sector Development: The supportprogrammes of the small and medium enterprises branch, United Nations Industrial DevelopmentOrganization (UNIDO), 2005.2 OECD, Policy Brief, Small and Medium-sized enterprises: local strength, global reach, iunie 2000.3 OECD, 2nd Conference of ministers responsible for small and medium-sized enterprises (SMEs),Promoting entrepreneurship and innovative SMEs in a global economy: towards a moreresponsible and inclusive globalisation, Istanbul, Turcia, 2-5 iunie 2004.16

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveaceste întreprinderi sunt localizate și își desfășoară activitatea. De-a lungultimpului, contribuții importante la dezvoltarea conceptului au adus organismeleinternaționale precum OECD, Comisia Europeană sau Banca Mondială.Conform definiției OECD 4 din 2005, întreprinderile mici și mijlocii (IMM)sunt firme fără filiale, independente, cu un număr redus de angajați. Numărul deangajați variază de la o țară la alta, limita superioară pentru angajați fiind de 250în cazul Uniunii Europene. Alte țări însă au ajustat această limită la 200 deangajați, în timp ce Statele Unite includ în categoria IMM firme care au puțin sub500 de angajați. Aceeași definiție stabilește că firme mici sunt acelea care au puținsub 50 de angajați în timp ce micro-întreprinderile au majoritatea 10 și, înanumite cazuri, 5 angajați. În linii mari, aceeași definiție este agreată și de UnitedNations Industrial Development Organization.Începând cu 1 ianuarie 2005, Comisia Europeană adaugă câtevacaracteristici definiției IMM. Pentru că definirea IMM la nivel european a fostadaptată pentru a fi un instrument obiectiv în alocarea diverselor finanțări acestuisector cadrul Uniunii, în definirea IMM au fost incluse limitări financiare maipronunțate: cifra de afaceri a întreprinderilor mijlocii (50-249 angajați) nu trebuiesă depășească valoarea de 50 milioane euro; pentru întreprinderi mici (10-49angajați) cifra de afaceri nu trebuie să depășească 10 milioane de euro în timp ceacelași indicator pentru micro întreprinderi (cu mai puțin de 10 angajați) nutrebuie să depășească cifra de afaceri de 2 milioane euro.IMM au o paletă largă de domenii în care își desfășoară activitatea, de laproduse artizanale locale până la firme mici și sofisticate cu activitateinternațională. Totodată, acestea nu au limitări de locație, fiind identificate înmediile urban, rural, la nivel local, național sau internațional.În ceea ce privește rolul IMM în economie, deși există zone în continuădezbatere referitor la valoarea pe care o aduc ele pentru dezvoltare, există consenspe anumite contribuții.În primul rând, este recunoscut faptul că IMM reprezintă principala sursă decreștere economică, din perspectiva creării celui mai mare număr de locuri de muncăîntr-o economie. Majoritatea organismelor internaționale susțin acest argument.Conform studiului OECD din 2000, IMM din țările OECD acopereau aproximativ60-70% din populația ocupată în majoritatea țărilor. Totodată, conform unui studiu alComisiei Europene din 2012, 85% din locurile de muncă create în Uniune Europeanăîn perioada dintre anii 2002 și 2010 au fost create de IMM.4 OECD, Privire asupra conceputlui de IMM-uri și Antreprenoriat, Paris, 2005.17

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveCompetiția generată de dinamica ridicată a IMM în economie generează,implicit, un efect de creștere economică. Această mișcare generează o dinamicăimportantă a locurilor de muncă, parte importantă a generării competitivității șicare susține schimbări structurale în economie (de exemplu, în economii mai puțindezvoltate, trecerea de la sectoare precum agricultura la servicii).IMM sunt o sursă importantă de inovare, deoarece produc bunuri în nișede piață, având un grad de flexibilitate mai crescut decât companiile mari. În acestsens, IMM întăresc coeziunea economică prin conexiunile pe care le stabilesc cuîntreprinderile mari și contribuie la formarea de capacități de producție sistemice.Pe de altă parte, conform cercetării realizate de OECD, pe ansamblu, estemai puțin posibil ca IMM, comparativ cu firmele mari, să desfășoare ampleactivități de cercetare (C&D). În cazul acestor firme mici este mult mai posibil săinoveze prin crearea și regândirea de produse și servicii care să vină înîntâmpinarea nevoilor pieței, prin introducerea de noi modalități de abordareorganizațională pentru creșterea productivității sau prin dezvoltarea de tehnici noipentru creșterea nivelului de vânzări.Este important de specificat că beneficiile activității IMM sunt resimțite însocietate, atât la nivel economic cât și la nivel social. Mai mult, este adoptată totmai mult ideea că un sector IMM puternic și dinamic într-o țară în curs dedezvoltare ar putea fi o precondiție pentru a realiza trecerea la un nivel de creșteresusținut (UNIDO, 2005).Firmele mici sunt, în general, active pe piața internă. Cu toate acestea, prinlegăturile care se stabilesc între o rețea de firme sau într-un cluster, multe dintreacestea sunt active pe piața internațională. Mai mult, parcursul de dezvoltare aIMM este de a deveni mai competitive în țara unde sunt înființate, ceea ce lepermite treptat să extindă lanțul de valoare prin exporturi și internaționalizare aactivității. Drept urmare, conectivitatea dintre IMM le permite să îmbineavantajele flexibilității activității lor cu economii de scală din piețele mari, la nivelregional, național și global.Un alt avantaj al arhitecturii și modului de operare a IMM este faptul căacestea răspund mai bine condițiilor pieței decât firmele mari prin posibilitateamai ridicată de costumizare și diferențiere a produselor.O gamă largă de politici și intervenții publice pot avea un impact pozitivasupra dezvoltării IMM într-o economie. Printre acestea, se numără: promovareaantreprenoriatului, facilitarea creării de start-upuri, îmbunătățirea accesului lafinanțare a IMM. Mai mult, reducerea barierelor administrative, promovarea18

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectivecreării de clustere pot duce rapid la creșterea performanței IMM, și pe ansamblu,la creșterea competitivității unei economii.În ultimii ani, la nivel global, se trag semnale de alarmă tot mai multreferitor la necesitatea implicării unei game cât mai extinse de actori instituționali,din mediul privat și din societatea civilă pentru valorificarea potențialul pe care îlau IMM de a contribui la creștere economică, fie că vorbim de țări în perioadă detranziție sau țări în curs de dezvoltare.2.2. Aspecte metodologiceDin punct de vederemetodologic, analiza urmăreșteo serie de pași logici și seconcentrează pe evidențiereaaspectelor relevante și a instrumenteloreconometrice utilizatepentru estimarea contribuțieiIMM la creșterea economică.Scopul analizei este, în primulrând îmbunătățirea metodelor deprevizionare a contribuției IMMla creșterea economică și,totodată, propunerea de politicipublice care să conducă laîmbunătățirea cadrului de sprijinpentru IMM.În ceea ce privește instrumentele utilizate în realizarea studiului, acesteaconstau în metode calitative și cantitative, analiza bazându-se în cea mai mareparte pe componenta cantitativă, de culegere, procesare și interpretare a datelorstatistice și de prognoză, prin metode econometrice.În absenţa unei baze de date integrate referitoare la întreprinderile mici şimijlocii, prima provocare a analizei a fost identificarea tuturor surselor potențialede date relevante cu privire la activitatea și performanța IMM. Procesul decolectare a datelor a implicat parcurgerea unui proces compus din trei etape:i. selectarea surselor de date;ii. culegerea şi prelucrarea datelor;iii. organizarea pe categorii de indicatori statistici relevanţi.19

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectivei. Selectarea surselor de dateAtât la nivel național cât și internațional există o serie de surse de datestatistice cu privire la categoria IMM. Excluzând studiile realizate de diferiteentități de cercetare, au fost luate în considerare numai sursele de date oficiale,urmărindu-se gradul ridicat de comparabilitate a datelor și siguranța metodei deprelucrarea statistică.Principalele surse avute în vedere au fost următoarele:a) Surse naționale: Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) Institutul Național de Statistică (INS) Comisia Națională de Prognoză (CNP) Banca Națională a României (BNR) Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri (MECMA) Agenția pentru Implementare Proiectelor și Programelor pentru IMM(AIPPIMM) Ministerul Finanțelor Publice (MFP)b) Surse internaționale: Eurostat, Structural Business Statistics (SBS) Comisia Europeană (CE), DG Industrie și Antreprenoriat Banca Mondială (BM)Rezultatul acestei faze îl reprezintă selecția surselor relevante șiidentificarea datelor/indicatorilor disponibili în fiecare dintre acestea. Astfel,pentru radiografia situației actuale a IMM, sursa principală de date este ONRC, deunde au fost preluate datele agregate (pe baza bilanțurilor anuale ale firmelor) înintervalul de referință 2003-2010, utilizate pentru producerea seriilor de indicatoridemografici şi de performanță economică (la nivel național, regional și județean)pentru caracterizarea IMM. Alți indicatori specializați, ca de exemplu ceireferitori la activitățile de comerț exterior desfășurate de IMM, au fost preluați dela Institutul National de Statistică.Evaluarea situației IMM din Romania comparativ cu media UE sau/și altestate membre se bazează pe publicațiile statistice ale Comisiei Europene și bazelede date Eurostat.Capitolul de estimare a contribuției IMM la creștere se bazează exclusiv pedate INS, iar cel de analiză a firmelor cu creștere rapidă este construit pe datelecolectate de către Ministerul Finanțelor Publice, la nivel de bilanț.20

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveSpre deosebire de INS, care realizează o publicație specifică privindsectorul IMM în România, în cazul folosirii datelor cu sursa ONRC și MFP,acestea reprezintă prelucrări ale autorilor.În cele ce urmează, prezentăm principalele aspecte referitoare la activitateade culegere a datelor, prin prisma obiectivelor urmărite și a constrângerilorîntâmpinate în cazul fiecărei surse.ii. Culegerea și prelucrarea datelorActivitatea de culegere a datelor statistice a fost condiționată deurmătoarele aspecte:a) Disponibilitatea, în timp, la un nivel suficient de detaliu și în planteritorial;b) Uniformitatea din punct de vedere al sferei de cuprindere, a definițieiIMM, în timp;c) Comparabilitatea (mai ales la nivel internațional);d) Intervalul de referință;e) Relevanța pentru analiză și metodologie.Astfel, s-a urmărit colectarea unor seturi de date la un nivel de detaliusuficient de profund pentru a permite o analiză corespunzătoare (de ex. CAEN 4 cifre,analiză în plan teritorial), pentru o perioadă de timp suficient de lungă pentru asurprinde evoluția sectorul IMM atât înaintea crizei, în perioada de creștereeconomică susținută, cât și în perioada de recesiune 2008-2010, și care să permităcomparații internaționale. În urma analizei diferitelor surse, s-a decis utilizarea apatru surse principale de date, respectiv: INS, ONRC, MFP și Eurostat, acesta dinurmă fiind utilizat numai pentru elaborarea secțiunii referitoare la comparațiileinternaționale.În continuare prezentăm un tabel sintetizator în ceea ce privește datele șidiferite surse de proveniență:INS ONRC MFP EurostatInterval 1997-2010 2003-2010 2003-2010 2005-2010Frecvență Date anuale Date anuale Date anuale Date anualeMetodologie decolectareSondaj 60.000unități, codurileCAEN în funcție deactivitatea caregenerează peste50% din cifra deafaceri (pe bază dedeclarație)Bazăcomprehensivă,codurile CAEN înfuncție deactivitateaprincipalăBazăcomprehensivăDate furnizate decătre StateleMembre (INS dinpartea României)și estimări pentru2008-201021

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveINS ONRC MFP EurostatDefiniția IMM 5 Cf. Legii 346/2004,cu modificările șiCf. Legii 346/2004,cu modificările șiCf. Legii346/2004, cuCf. recomandăriiCE 361/ 2003completărileulterioarecompletărileulterioaremodificările șicompletărileulterioareSfera de Secțiunile CAEN Secțiunile CAEN Secțiunile CAEN Secțiunile CAENcuprindereNivel de detaliuDisponibilitatepe clase demărime IMMDisponibilitateîn plan teritorialB-SDate agregate lanivel de diviziuniCAEN (2 cifre)A-TDate agregate lanivel de coduriCAEN (4 cifre)A-TDate bilanțiere lanivel de firmăDA DA DA DALa nivel regional La nivel județean La nivel județean NUB-KDate agregate lanivel de secțiuniCAENÎn tabelul de mai jos se regăsesc indicatorii disponibili (INS și Eurostat)sau obținuți prin prelucrarea bazelor de date (MFP și ONRC) din fiecare sursă:INS ONRC MFP EurostatNumărul de întreprinderi x x x xNumărul mediu de salariați x x x xNumăr mediu de persoane angajate (personal xsalariat și nesalariat)Valoarea adăugată brută la costul factorilor x xInvestiții brute în active fixexCifra de afaceri x x x xVenituri și salarii x xProducția exercițiului x xExporturi directexCheltuieli cu personalul x xCheltuieli cu salariile x xExcedentul brut de exploatare x xRezultatul brut al exercițiului x xInvestiții nete realizatexInvestiții brute realizatexCapital social x x5 Definiția care se regăsește în Legea 346/2004, art. I, modificat prin OG 27/2006, art. I alineatul(1) este aceeași cu definiția Recomandării CE 361/2003, Anexă, Titlul I, art. 2, alineatul (1): IMM == întreprinderi care angajează sub 250 persoane și care înregistrează o cifră de afaceri anuală desub 50 milioane euro.22

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveDetalii suplimentare privind metodologia de calcul a indicatorilor colectațidin diferite surse se găsesc pe site-urile și în documentele oficiale ale instituțiilorrespective, menționate în referințele bibliografice ale acestei lucrări.În urma analizei diferitelor surse s-a decis utilizarea următoarelor seturi dedate, pentru diferitele componente ale studiului:INS ONRC MFP Eurostat ObservațiiRadiografia IMM X X Date INS pentru VAB Datele ONRC au fostarmonizate la metodologia INSprin eliminarea secțiunilorCAEN A, K și a div.94Interval 2003-2010ComparațiiinternaționaleEstimareacontribuției IMMla creștere(modelare)Analiza firmelorcu creștere rapidăX Interval 2005-2010 Datele 2008-2010 sunt estimăriEurostatX Interval 1997-2010X Datele MFP au fost armonizatela metodologia INS prineliminarea secțiunilor CAEN A,K și a div.94 Interval 2003-2010Referitor la intervalul de analiză (2003-2010) și în special referitor laperioada de criză, trebuie menționate următoarele aspecte, deosebit de relevante: Diferența majoră de tendință în intervalul analizat, care surprinde douăperioade cu evoluții diametral opuse: 2003-2008, caracterizată princreștere economică susținută și 2008-2010, marcată de o criză profundă.Această „delimitare” a determinat o abordare a analizei din perspectiva„înainte/după criză”, cu evidențierea principalelor efecte resimțiteasupra sectorului IMM; Având în vedere faptul că 1) analiza la nivel sectorial s-a realizat înprincipal la nivel agregat de secțiuni CAEN, fiind detaliate doaranumite componente (de ex. sectorul industrial) și 2) analiza s-aconcentrat pe cele două intervale 2003-2008 și 2008-2010, codurileCAEN nu au fost armonizate rev1/rev2; Intervalul relativ scurt (2003-2010) și disponibilitatea datelor numai cufrecvență anuală au constituit o limitare semnificativă pentru construcțiamodelului econometric de estimare a contribuției IMM la creșterea23

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveeconomică. Astfel, s-a optat pe construcția și testarea mai multormodele și elaborarea unor scenarii cu privire la evoluțiile viitoare,constrângerile și limitările fiecăruia fiind prezentate în detaliu încapitolul 5 al studiului; Deficitul de actualitate, determinat de momentul producerii șidisponibilizării datelor oficiale de către instituțiile publice, nu permite oanaliză a stării curente a IMM, ceea ce reprezintă un impediment încontextul prezent al schimbărilor structurale rapide, generate de crizaeconomică. Acestea pot fi observate, de exemplu, în diferențele adeseasemnificative dintre estimările realizate de către Eurostat pentruperioada 2008-2010 și valorile înregistrate efectiv de către România.iii. Organizarea pe categorii de indicatori statistici relevanţiÎn etapa de analiză, fişierele de date statistice au fost interpretate/prelucratepentru a se construi seriile cronologice de indicatori, prezentaţi în tabele şi subformă grafică.Prezentarea datelor a fost abordată diferit, în funcție de natura lor și deobiectivul urmărit, astfel încât să se obțină maximum de relevanță: Pentru analiza tendinței (serii cronologice), datele sunt prezentate cavalori nominale, ca rate inter-anuale de variație sau ca indici calculați înbaza unui an de referință. În fiecare caz, metoda permite evidențiereaprincipalele caracteristici ale seriilor cronologice; Indicatorii derivați se calculează prin combinarea a două serii diferite devariabile, precum clasa de mărime și domeniul de activitate; Productivitatea muncii = Cifra de afaceri/număr de angajați; Datele au fost armonizate la nivelul anului de bază (2003/1997); pentrusecțiunile unde se analizează indicatorul cifră de afaceri cu sursă ONRC,valorile au fost deflatate prin folosirea Indicelui Prețurilor de Consum,astfel: dacă perioada analizată este 2003-2010, valorile au fost traduse înprețurile anului 2003, iar dacă perioada de analiză este 2008-2010, valorileau fost traduse în prețurile anului 2008.24Metodologia de calcul a valorii adăugate brute (VAB)Valoarea adăugată brută (VAB) este soldul contului de producţie şi se măsoarăca diferenţa dintre valoarea bunurilor şi serviciilor produse (evaluate la preţuri debază) şi consumul intermediar (evaluat la preţurile cumpărătorului), reprezentânddeci valoarea nou creată în procesul de producţie. VAB este calculată înainte de a ficalculat consumul de capital fix.(Sursa: INS)

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveVAB, echivalentă cu soldul intermediar de gestiune, exprimă crearea de valoare saucreșterea de valoare pe care întreprinderea o aduce bunurilor și serviciilor provenind dela terți și se determină pe baza relației 6 :Valoarea adăugată = Marja comercială + Producția exercițiului – Consumul exercițiuluiprovenind de la terți (din conturile 600-608, exclusiv 607, conturile 61 și 62)Consumul exercițiului provenind de la terți corespunde cu noțiunea macroeconomicăde consum intermediar și include toate consumurile din exterior, oricare ar fidestinația lor funcțională (internă): cheltuieli cu stocurile din cumpărări (materii prime și materiale consumabile); cheltuieli cu combustibili, energie și apă; cheltuieli cu lucrări și servicii executate de terți (pentru întreținere și reparații,redevențe, locații de gestiune și chirii, prime de asigurare, cheltuieli cu studiile șicercetările, cheltuieli cu colaboratorii, reclama, publicitatea etc.); alte cheltuieli materiale.Valoarea adăugată permite măsurarea puterii economice a întreprinderii. Acestindicator reprezintă o valoare adăugată brută deoarece cheltuielile cu amortizarea nusunt consumuri din exterior și, deci, deprecierea capitalului economic (imobilizărilor)nu este luată în considerare, rezultând o valoare adăugată brută, care include șiamortizarea. Diminuarea valorii adăugate brute cu amortizarea imobilizărilor aferenteexploatării permite obținerea valorii adăugate nete. În valoarea adăugată se transmitcaracteristicile eterogenității valorice a noțiunii de producție. În consecință, o parte dinacest sold de gestiune este o valoare adăugată vândută, deoarece corespunde producțieivândute, confirmată de piață. În schimb, valoarea adăugată aferentă producției stocateși producției de imobilizări este o valoare adăugată produsă, neconfirmată de piață.Folosind Contul de profit și pierdere, formula de calcul a VAB se poate explicitaprin:1) Marja comercială (Ma) = Vânzări de mărfuri - costul mărfurilor vândute2) Marja comercială (Ma) = ct.707 – ct. 6073) Producția exercițiului = (rd. 02+04-05+06)4) Consumul exercițiului provenind de la terți == ct.600+601+602+603+604+605+606+608+ ct.61 + ct.625) VAB = (ct.707 – ct. 607) + (rd. 02+04-05+06) –– (ct.600+601+602+603+604+605+606+608+ ct.61 + ct.62)6 Doina Maria Robu, Bilanțul Contabil, ISBN 973-9408-10-9.25

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspective3. ASPECTE RELEVANTE PRIVIND CADRUL STRATEGICȘI DE REGLEMENTAREÎn ceea ce priveşte cadrul legislativ care guvernează sectorul IMM, acestaeste definit de o serie de acte normative, dintre care prezentăm o listă selectivă acelor mai semnificative 7 . Actele prezentate pot fi împărțite în două mari categorii:1) acte cu caracter general, care reglementează mediul de afaceri în ansamblul săuși care influențează și IMM, și 2) acte specifice, care comunică sprijinulguvernamental pentru sectorul IMM și inițiază programe și măsuri în favoareaîntreprinderilor de acest tip.Din prima categorie, printre cele mai relevante acte regăsim:- Legea nr. 26/05.11.1990 republicată, actualizată, privind RegistrulComerţului- Legea nr. 31/16.11.1990 republicată, actualizată, privind societăţilecomerciale- Codul Muncii- Codul Fiscal și Codul de procedură fiscalăDintre actele specifice, dedicate sectorului IMM, cele mai relevante pot ficonsiderate:- Hotărârea nr. 656/20.06.2002 pentru acceptarea Cartei Europenepentru Întreprinderile Mici, adoptată la 13 iunie 2000Prin intermediul acestei hotărâri se acceptă Carta Europeană pentruÎntreprinderile Mici, stabilindu-se drept priorități: educația și instruirea întreprinzătorilor; inițierea mai puțin costisitoare și mai rapidă a afacerilor; legislație și reglementări mai bune; asigurarea calificării necesare; îmbunătățirea accesului on-line; extinderea pe multiple piețe; sistemul fiscal și aspectele financiare; consolidarea capacității tehnologice a întreprinderilor mici; utilizarea modelelor e-business de succes și asigurarea unei asistențe decalitate pentru întreprinderile mici; dezvoltarea unei reprezentări mai puternice și mai eficiente a intereselorîntreprinderilor mici pe plan național și la nivelul Uniunii Europene.7 Textul tuturor actelor normative prezentate este disponibil pe site-ul Camerei Deputaților:http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.frame26

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveÎn România cadrul legislativ pentru sprijinirea IMM a fost înființat încădin 1993, prin Ordonanța Guvernului nr. 25/08.1993, privind stimulareaîntreprinderilor mici și mijlocii (instituirea unui sistem de avantaje și facilități),cadru consolidat apoi prin Legea nr. 115/29.11.1995 pentru aprobareaOrdonanței Guvernului nr. 38/1995 privind unele măsuri pentru perfecționareacoordonării şi sprijinirii întreprinderilor mici şi mijlocii (înființarea AgențieiNaționale pentru Privatizare).- Legea nr. 609/06.11.2002 pentru ratificarea Memorandumului deînţelegere dintre România şi Comunitatea Europeană privindparticiparea României la Programul comunitar pentru întreprinderi şispirit antreprenorial, în particular pentru întreprinderi mici şi mijlocii.Pentru a participa la Program, România urma să plătească o contribuțieanuală la bugetul general al Uniunii Europene, contribuția urmând a fi asiguratăde la bugetul de stat prin bugetul Ministerului pentru Întreprinderile Mici șiMijlocii și Cooperație (instituție care nu mai există în prezent sub aceastădenumire).- Legea nr. 346/14.7.2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltăriiîntreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările și completărileulterioare.Potrivit acestei legi, sunt considerate IMM acele întreprinderi careîndeplinesc cumulativ următoarele condiţii (Art. 3):a. au un număr mediu anual de salariaţi mai mic de 250;b. realizează o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 milioane euro,echivalent în lei, sau deţin active totale care nu depăşesc echivalentul înlei a 43 milioane euro, conform ultimei situaţii financiare aprobate. Prinactive totale se înţeleg active imobilizate plus active circulante pluscheltuieli în avans.Întreprinderile mici şi mijlocii se clasifică, în funcţie de numărul mediuanual de salariaţi şi de cifra de afaceri anuală netă sau de activele totale pe care ledeţin, în următoarele categorii:a. microîntreprinderi – au până la 9 salariaţi şi realizează o cifră de afacerianuală netă sau deţin active totale de până la 2 milioane euro, echivalentîn lei;b. întreprinderi mici – au între 10 şi 49 de salariaţi şi realizează o cifră deafaceri anuală netă sau deţin active totale de până la 10 milioane euro,echivalent în lei;27

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectivec. întreprinderi mijlocii – au între 50 şi 249 de salariaţi şi realizează o cifrăde afaceri anuală netă de până la 50 milioane euro, echivalent în lei, saudeţin active totale care nu depăşesc echivalentul în lei a 43 milioane euro.Capitolul 2 al Legii 346 stipulează tipurile de măsuri de politică publică, lanivelul autorităților administrației publice centrale, destinate creării unui cadrufavorabil înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii. Acestea suntgrupate în următoarele categorii: Proceduri administrative; Accesul la servicii publice şi la active aparţinând regiilor autonome,societăţilor/ companiilor naţionale şi societăţilor comerciale cu capitalmajoritar de stat; Accesul prioritar la achiziţiile publice de produse, lucrări şi servicii; Servicii de informare, asistenţă şi consultanţă acordate întreprinderilormici şi mijlocii; Stimularea activităţii de cercetare-dezvoltare şi inovare desfăşurate deîntreprinderile mici şi mijlocii; Formarea profesională; Transferul întreprinderilor mici şi mijlocii; Programe de dezvoltare a întreprinderilor mici şi mijlocii.- Legea nr. 175/16.05.2006, privind aprobarea Ordonanţei Guvernuluinr. 27/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 346/2004 privindstimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii.Această lege oferă o definiție pentru terenul de întreprindere, după cumurmează: „prin întreprindere se înţelege orice formă de organizare a unei activităţieconomice şi autorizată potrivit legilor în vigoare să facă acte şi fapte de comerţ,în scopul obţinerii de profit, în condiţii de concurenţă, respectiv: societăţicomerciale, societăţi cooperative, persoane fizice care desfăşoară activităţieconomice în mod independent şi asociaţii familiale autorizate potrivitdispoziţiilor legale în vigoare.”- Legea nr.441/27.11.2006 pentru modificarea şi completarea Legiinr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, şi a Legiinr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicată, cu modificările șicompletările ulterioare.Această lege are rolul de modifica şi completa Legea nr. 26/1990 şi Legea31/1990. Printre modificările aduse se numără o serie de elemente de natură săinfluențeze antreprenoriatul prin prisma facilitării intrării pe piață a noilorîntreprinderi:28

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspective Majorarea capitalului social minim al unui SRL la 200 lei; Societatea în nume colectiv, societatea în comandită simplă şisocietatea cu răspundere limitată sunt obligate să verse integral la dataconstituirii capitalul social subscris; Capitalul social al societăţii pe acţiuni sau al societăţii în comandită peacţiuni nu poate fi mai mic de 90.000 de lei; Administratorul, managerul, directorul, auditorul financiar sau cenzorulsocietăţii debitoare, vinovat de oricare dintre faptele penale prevăzutede această lege sau de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei,este decăzut din dreptul de a mai deţine ori dobândi o astfel de calitatesau funcţie, la orice persoană juridică cu scop patrimonial, pe operioadă de 5 ani de la data rămânerii irevocabile a hotărârii decondamnare; valoarea nominală a unei acţiuni nu va putea fi mai mică de 0,1 lei etc.- Ordonanţa de Urgenţă nr. 44/16.04.2008 privind desfăşurareaactivităţilor economice de către persoanele fizice autorizate,întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, cu modificărileși completările ulterioare.Această ordonanţă a condus la reducerea birocraţiei, combaterea corupţieişi la scurtarea termenelor de eliberare a autorizaţiilor, întrucât cuprinde dispoziţiicare conduc la simplificarea procesului de autorizare şi înregistrare a celor caredoresc să desfăşoare o activitate economică în una dintre cele mai simple formeale acesteia, fiind stabilite criterii care nu lasă loc interpretării arbitrare şi fiindmutată procedura de autorizare şi înregistrare în întregime la registrul comerţului,ceea ce scurtează etapele pe care trebuie să le parcurgă un solicitant.- Ordinul nr. 790/12.06.2008 privind aprobarea Procedurii de implementarea Programului naţional multianual pe perioada 2002-2011pentru susţinerea meşteşugurilor şi artizanatului.Obiectivele Programului sunt: stimularea dezvoltării meșteșugurilor și amicii industrii din Romania, a întăririi clasei de mici meșteșugari, care îșidesfășoară activitatea individual sau organizat, prin intermediul asociațiilor sau aaltor organizații, în special în localitățile rurale dar și în cele urbane; protejareameseriilor care presupun un număr mare de operații executate manual înpracticarea lor și relansarea serviciilor și a produselor obținute de aceștia,în special al celor cu specific tradițional, inclusiv obiecte de artă popularăși artizanat; promovarea acestor produse și servicii pe piețele naționale șiinternaționale, precum și creșterea numărului de locuri de muncă prin atragerea înastfel de activități a generației tinere și a femeilor, în toate zonele țării.29

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspective- Ordinul nr. 791/12.06.2008 privind susţinerea accesului IMM laservicii de instruire şi consultanţă.Principalele obiective enunţate în legătură cu acest act sunt: dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale bazate pe cunoaşterea şigestionarea optimă a resurselor; îmbunătăţirea performanţelor economice și tehnice ale întreprinderilor; promovarea investiţiilor în producţie şi servicii prin creştereapotenţialului de accesare a surselor de finanţare; creşterea competitivităţii, inclusiv la export; îmbunătăţirea accesului întreprinderilor româneşti la servicii deconsultanţă de calitate; dezvoltarea pieţei locale de consultanţă şi instruire.- Alte ordine privind aprobarea unor scheme de ajutor de statsubsecvente finanțărilor europene 8 .În baza acestui cadru legislativ au fost lansate și implementate mai multeprograme și măsuri de sprijinire a IMM și mediului de afaceri, finanțate dinbugetul de stat și/sau din alte surse externe.Programe de dezvoltare a întreprinderilor mici şi mijlociiPrograme încă active Programul Mihail Kogălniceanu pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (2012); Programul pentru stimularea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor de cătreîntreprinzătorii tineri (2011-2012); Programul UNCTAD EMPRETEC România pentru sprijinirea dezvoltării IMM(2011-2012); Programul naţional multianual pe perioada 2006-2012 pentru susţinerea accesuluimicroîntreprinderilor şi a întreprinderilor mici la servicii de instruire şiconsultanţă; Programul pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor şifacilitarea accesului acestora la finanţare START (2005-2012); Programul naţional multianual pe perioada 2005-2012 pentru dezvoltarea culturiiantreprenoriale în rândul femeilor manager din sectorul întreprinderilor mici şimijlocii;8 Detaliate în continuare, în secțiunea privind Finanţări din fonduri europene pentru IMM.30

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspective Programului național multianual pe perioada 2002-2012 de înființare și dezvoltarede incubatoare tehnologice și de afaceri; Programul național multianual pe perioada 2002-2012 pentru susținereameșteșugurilor și artizanatului.Programe încheiate sau înglobate în alte programe Programul de dezvoltare și modernizare a activităților de comercializare aproduselor și serviciilor de piață (2007-2011); Program pentru sprijinirea transferului afacerilor (2008-2009); Programul pentru sprijinirea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii prinfonduri în limita sumelor plătite pentru profitul brut reinvestit (2006-2009); Programul pentru organizarea Târgului pentru Întreprinderile Mici şi MijlociiTIMM 2005-2009; Programul naţional multianual pe perioada 2002-2009 de sprijinire aîntreprinderilor mici şi mijlocii în dezvoltarea exportului; Programul național multianual pe perioada 2002-2009 de susținere a investițiilorrealizate de către întreprinderi nou-înființate și microîntreprinderi, precum și ainvestițiilor de modernizare/retehnologizare a întreprinderilor mici și mijlocii; Programul pentru organizarea Târgului Naţional Cooperatist - TINCOOP(2006-2008); Programul privind creşterea competitivităţii IMM prin implementarea şicertificarea sistemelor calităţii (2006-2007); Programul pentru informarea și educarea comercianților, 2006; Programul naţional multianual pe perioada 2002-2006 de susţinere a investiţiilorrealizate de către întreprinderi nou-înfiinţate şi microîntreprinderi, precum şi ainvestiţiilor de modernizare/retehnologizare; Promovarea antreprenoriatului feminin, participarea la reuniuni internaționale,2006; Programe ANIMMC, 2006; Programului naţional multianual pe perioada 2002-2005 de susţinere ainvestiţiilor realizate de către întreprinderi nou-înfiinţate şi microîntreprinderi,precum şi a investiţiilor de modernizare/retehnologizare; Programului naţional multianual pe perioada 2002-2005 pentru susţinereaaccesului microîntreprinderilor şi a întreprinderilor mici la servicii de instruire şiconsultanţă.Sursa: Agenția pentru implementarea proiectelor și programelor pentru IMMhttp://www.aippimm.ro/categorie/programe31

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveDupă operaționalizarea Cadrului Național Strategic de Referință, majoritateamăsurilor de sprijin destinate IMM au fost finanțate din fonduri europene.Finanţări din fonduri europene pentru IMMIMM pot aplica pentru obţinerea de finanţări nerambursabile din fonduri europene,în cadrul mai multor Programe Operaţionale, enumerate pe axe prioritare, dupăcum urmează:POS CCE Axa Prioritară 1: Un sistem inovativ de producţie Axa Prioritară 2: Cercetare şi Dezvoltare pentru competitivitate Axa Prioritară 3: TIC pentru sectoarele privat şi publicPO Regional (POR) Axa Prioritară 4: Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local Axa Prioritară 5: Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismuluiPOS Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU): Axa Prioritară1: Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşteriieconomice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere Axa Prioritară 2: Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii Axa Prioritară 3: Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor Axa Prioritară 5: Promovarea măsurilor active de ocupare Axa Prioritară 6: Promovarea incluziunii socialeProgramul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) Axa Prioritară 3: Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economieiruraleProgramele de cooperare teritorială europeanăSursa: Strategia Guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului IMM, 2010.32

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveÎn linie cu principalele orientări la nivel european, cadrul național privindsprijinirea IMM este constituit din următoarele documente programatice:- Planul Național de Dezvoltare 2007-2013- Cadrul Național Strategic de Referință și Programele Operaționale- Programul Naţional de Reformă 2011-2013 (PNR)- Strategia Guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului IMM2009-2013- Planul de acţiuni aferent Strategiei Guvernamentale pentrudezvoltarea sectorului IMM 2009-2013- Strategia Guvernamentală pentru Îmbunătățirea și DezvoltareaMediului de Afaceri 2010-2014- Strategia fiscal-bugetară a Guvernului României, 2011-2013Concret, prin Strategia Guvernamentală pentru dezvoltarea sectoruluiIMM 2009-2013 se are în vedere atingerea următoarelor obiective strategice:I. Îmbunătăţirea accesului IMM la finanţareII. Încurajarea spiritului inovator al IMM şi creşterea competitivităţiiacestoraIII. Simplificarea şi îmbunătăţirea cadrului de reglementare în domeniulIMM şi al cooperaţieiIV. Dezvoltarea sistemului educaţiei antreprenorialeV. Îmbunătăţirea participării IMM pe Piaţa Internă şi pe terţe pieţe.Prin măsurile, acțiunile și subacțiunile aferente acestor priorități, Guvernulsprijină: creșterea numărului de IMM cu circa 10% până în 2013, inclusivcreșterea numărului de IMM per locuitor; creșterea numărului mediu de salariați în sectorul IMM cu 10% până în2013; creșterea contribuției IMM la valoarea adăugată cu 5% până în 2013; creșterea valorii investițiilor IMM cu 15% până în 2013; creșterea exportului IMM cu 10% până în 2013; creșterea productivității muncii în IMM cu 5% până în 2013.Aceste măsuri și obiective au fost stabilite pentru a răspunde unorprobleme concrete și a unor deficiențe identificate în ceea ce privește cadrul defuncționare a IMM din România, în domenii precum 9 :9 http://www.minind.ro/imm/StrIMM_Intr_23022011.pdf33

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspective Accesibilitatea creditelor bancare/garantarea creditelor, mai ales încontextul crizei economice și financiareS-a constatat că întreprinzătorii din România au acces limitat la finanţare,numărul instituţiilor financiar-bancare care acordă credite microîntreprinderilor şiîntreprinderilor mici fiind încă scăzut. Pe de altă parte, costurile asociate finanțăriidin partea instituţiilor financiare nonbancare sunt prea mari pentru IMM.Totodată, majoritatea IMM întâmpină dificultăți în susținerea activității sau îngăsirea resurselor pentru dezvoltare. Mai mult, un număr mare de IMM au un gradde îndatorare foarte mare, nemaiputând obţine, în cele mai multe cazuri,reeşalonări sau diminuări ale costurilor cu utilizarea în continuare a diverselorinstrumente financiare. Accesul la tehnologie nouă și la finanțare a CDIÎn prezent, majoritatea IMM lucrează cu tehnologie învechită și au oorientare preponderentă către domenii de activitate cu nivel tehnologic scăzut saumediu, cu efect negativ asupra posibilităţii de a satisface nevoile pieţei naţionaleşi a celor internaţionale. Totodată, protecţia drepturilor de proprietate intelectualăeste slab reprezentată, iar strategiile de inovare sunt cvasiinexistente, în principaldatorită lipsei de experiență sau a expertizei. În același timp, finanțareaactivităților de CDI este dificilă, mai ales în contextul crizei economice, dar și dincauza faptului că majoritatea fondurilor provin din surse publice.De asemenea, asociativitatea și activitățile de tip colaborativ/partenerialîntre IMM și organizaţiile de CDI sunt încă reduse. Cadrul instituțional și uman al sistemului educației antreprenorialeÎn ciuda numărului foarte mare de proiecte finanțate pe această temă dinPOSDRU, se constată încă o implicare slabă a reprezentanților sectorului IMM înelaborarea şi aplicarea curriculumului, precum și programe insuficient dezvoltatededicate formării adecvate a profesorilor în domeniul educaţiei antreprenoriale.Totodată, schimbările frecvente în planurile de învăţământ, în alocarea deore, în structura de pregătire dar și la nivelul legislaţiei privind educaţia şiformarea profesională conduc la o insuficientă adaptare a sistemului de educație lacerințele pieței muncii. Accesul IMM pe piaţa UE şi pe pieţe terţeInternaționalizarea limitată a sectorului IMM este, între altele, o consecințăa lipsei de experienţă, a lipsei de informații și capacitate, a gradului insuficient deinovare în cadrul sectorului IMM sau a dificultăților de finanțare.34

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspective Relațiile de muncăPrincipala dificultate în acest domeniu este reprezentată de lipsa deflexibilitate a relaţiilor de muncă şi de presiunile administrative asupraangajatorului. FiscalitateaÎn ceea ce privește aspectele legate de fiscalitate și parafiscalitate,controalele rămân în sfera de preocupare majoră pentru investitori şi solicităcontinuarea acordării unei atenţii deosebite în priorităţile de reformă. Deasemenea, birocrația reprezintă o problemă importantă având în vedere cămanagerii IMM alocă aproximativ 30% din timpul lor problemelor birocratice(raportări). Absorbția fondurilor structurale și accesibilitatea fondurilor de labugetul de statNivelul extrem de scăzut al absorbției fondurilor europene este cauzat deexistența unor bariere legislative, imposibilitatea asigurării cofinanțării,capacitatea administrativă limitată, atât la nivelul IMM, cât și al autoritățilorresponsabile cu gestionarea fondurilor. În acelaşi timp, procedurile administrativeîndelungate la nivelul Autorităţilor de Management/Organismelor Intermediarecontribuie la întârzieri.Pe de altă parte, numărul mare de proiecte depuse și aprobate, precum șisumele angajate în proiecte având ca beneficiari IMM- arată interesul crescut șidisponibilitatea acestora pentru accesarea acestui tip de finanțare, care, peperioada crizei a pendulat între a fi „o barcă de salvare” și „o condamnare lamoarte” pentru numeroase IMM. Administrația publică centrală și localăRelația cu autoritățile este critică pentru asigurarea unui mediu potrivit defuncționare pentru IMM. În această privință, există deficiențe în ceea ce priveștenivelul capacității administrative, calitatea și eficiența serviciilor publice, lipsaparteneriatului, cultura administrativă puțin orientată către cetățean/firme.Totodată, accesul la achiziții publice rămâne încă o problemă pentru IMMîn special din cauza costurilor ridicate și a birocrației excesive. Cultura economică a populației Cadrul legal și jurisdicțional35

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveCu toate îmbunătăţirile efectuate cu privire la cadrul legislativ șijurisdicțional, IMM încă întâmpină mari probleme legate de modificarea frecventăa legislației, numărul mare de reglementări, lipsa unui model standardizat demăsurare a barierelor administrative impuse prin legislație, slaba coordonare interinstituționalăpentru rezolvarea problemelor comune, deficiențe semnificative înformularea de politici publice, întârzieri în planificarea și pregătirea legislației,ceea ce afectează implementarea politicilor sectoriale, etc.36

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspective4. RADIOGRAFIA ACTUALIZATĂ A SECTORULUI IMMDIN ROMÂNIA4.1. IntroducereÎntreprinderile mici şi mijlocii (IMM) reprezintă principalul sector 10 aleconomiei naţionale, deoarece prin gradul ridicat de mobilitate şi flexibilitate, aconstituie segmentul cel mai adaptabil, în ceea ce priveşte ajustarea ofertei lavolumul şi specificul cererii şi cel mai important factor de absorbţie a forţei demuncă. Numărul de IMM în ansamblu şi distribuţia lor pe clase de mărime şisectoare de activitate influențează în mod semnificativ indicatorii de performanțăeconomică. De asemenea, IMM sunt adaptate mai bine structurilor de piaţămoderne, fiind o sursă principală de inovare şi creştere economică şi având ocontribuţie decisivă la sporirea mediului concurenţial în economia de piaţă. Care sunt principalele elementecaracteristice ale sectoruluiIMM din România din punct devedere al demografiei, ocupăriiforței de muncă, performanțeieconomice? Cum a evoluat sectorul IMM înperioada 2003-2010 (creștereeconomică susținută urmată derecesiune abruptă)? Care sunt efectele vizibile alecrizei economice asuprasectorului IMM?Două treimi din locurile de muncădin UE sunt create de IMM. Întreprinderilemici şi mijlocii au o pondere importantă îneconomia Europei, reprezentând aproximativ99% din totalul întreprinderilor şigenerând 57% din valoarea adăugată.Astfel, IMM au un rol fundamental înreorientarea economiei europene cătremodele mai durabile de producţie şiconsum. Ele reprezintă cel mai dinamic şiflexibil sector al pieţei, adaptându-se multmai uşor schimbărilor.IMM din România au un aportînsemnat la crearea locurilor de muncă însă contribuţia lor la creşterea economicănu este încă suficient de ridicată. Dacă se abordează IMM din perspectiva relaţieiocupare-valoare adăugată, rezultatele pot conduce la concluzia greşită că acesteareprezintă un sector mai puţin eficient din punct de vedere al valorificăriiresurselor umane şi materiale. Acest fapt se datorează, pe de o parte,10 Ca aspect conceptual, este important de clarificat faptul că IMMurile nu se constituie într-un sectoreconomic propriu-zis, în sensul de ramură a economiei naționale. Mai exact, privirea ansamblului deîntreprinderi care corespund acestui criteriu de mărime ca un sector reprezintă o abordare de politicipublice, politica în domeniul IMM fiind una dintre multele politici sectoriale întreprinse de un guvernsau altul. Termenul de sector IMM este astfel folosit în numeroase documente de politică pe planmondial, inclusiv în Rapoartele anuale ale Comisiei privind IMM-urile.37

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectivetransformărilor structurale petrecute în economia românească, în procesul deadaptare la competiția pe o piața globalizată, iar pe de altă parte, procesuluiincipient de maturizare și consolidare a regulilor pieței, a inițiativei privateinsuficient dezvoltate dar grav afectate de criză și a capacității antreprenoriale încăslabe și nesusținute corespunzător. Ca urmare, întreprinderile mici și mijlocii audevenit o sursă din ce în ce mai importantă de locuri de muncă dar păstreazăvulnerabilități majore, fiind încă departe de nivelul piețelor mature din Europa.Având în vedere aceste elemente precum și contextul socioeconomicexcepțional din ultimii ani, marcat de o profundă criză economică globală și dedificultăți structurale ale economiei pe plan intern, capitolul următor încearcă sărealizeze o radiografie actualizată a sectorului IMM din România, marcând,printre altele,aspecte de ordin demografic (numărul de IMM), contribuția lacrearea de locuri de muncă și performanța economică (cifra de afaceri, valoareaadăugată brută).4.2. Demografia sectorului IMMDin perspectivă demografică, în perioada 2003-2010 numărul de IMM aavut o evoluție diferită, de la creșterea constantă înregistrată în intervalul2005-2008, la declinul survenit în anul 2009, odată cu instalarea crizei economice.Practic, la sfârșitul anului 2008, sectorul IMM a atins cel mai înalt nivel dedezvoltare din punct de vedere demografic, respectiv un număr de 508.266 firmeînregistrate la Registrul Comerțului. O situaţie particulară s-a produs în anul 2004,când, după o evoluție crescătoare, introducerea unor reglementări de ordinadministrativ a determinat dispariția unui număr semnificativ de IMM. Esteimportant de menționat faptul că, din numărul total de IMM înregistrate laRegistrul Comerțului, un procent mai mare de 30% nu sunt active economic 11 . Înintervalul 2008-2009, în pofida caracteristicilor macroeconomice foarte diferiteale celor doi ani consecutivi (2008, considerat a fi anul cu cea mai mare creștereeconomică și 2009, caracterizat de recesiune), raportul între numărul de IMMînregistrate și numărul de IMM active economic s-a menținut la același nivel.11 Întreprinderi care au depus bilanț contabil și care au înregistrat o cifră de afaceri mai mare deun leu. Sunt excluse întreprinderile cu activitate principală în domeniile: Agricultură, Silviculturăși Pescuit; Intermedieri Financiare şi Asigurări; Administrație Publică şi Activități asociativediverse (cod CAEN rev2 : A, K, O, S94).38

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveTabelul nr. 1. Evoluția numărului de IMM active economic, 2003-2010 (număr)IndicatorAnul2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010Total IMM, 325.425 362.443 396.158 427.578 461.355 485.417 459.857 423.236din care:Microîntreprinderi 285.281 320.192 350.356 376.537 405.962 428.669 410.175 375.569Întreprinderi mici 32.042 33.574 36.866 41.759 45.797 47.289 41.587 40.026Întreprinderi 8.102 8.677 8.936 9.282 9.596 9.459 8.095 7.641mijlociiTotal întreprinderi 327.342 364.398 398.057 429.432 463.244 487.253 461.419 424.744Sursa: ONRC, prelucrări și calcule proprii.Analiza datelor în dinamică, prezentate întabelul de mai sus, relevă două intervale de evoluțiediferențiată a numărului de IMM active economic, înperioada 2003-2010. Primul interval a fost caracterizatde creșterea constantă a numărului de firme,astfel încât în anul de vârf 2008 s-a atins valoareamaximă de 485.417 IMM, respectiv cu cca. 50% mai multe față de anul 2003.Odată cu instalarea crizei economice, în anul 2009, pentru prima dată după operioadă relativ lungă de creștere neîntreruptă, numărul de IMM active a scăzut cucca 5% faţă de anul anterior. Tendința descrescătoare s-a accentuat în anul 2010,când numărul de IMM active economic a scăzut cu alte 8 procente față de anulanterior, ajungând la 423.236. Această pierdere reprezintă practic întoarcerea lanivelul înregistrat în anul 2006.Figura nr. 1. Distribuția IMM pe clase de mărime, 2010 (%)Analiza datelor îndinamică relevă douăintervale de evoluțiediferențiată: între2003-2008 și 2008-2010.Sursa: ONRC, prelucrări și calcule proprii.39

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveÎn ceea ce privește distribuția IMM pe cele trei clase de mărime, raportulîntre ponderile deţinute de microîntreprinderi, întreprinderi mici și întreprinderimijlocii s-a menținut aproximativ constant, pe toată perioada 2003-2010. Astfel,se constată ușoare fluctuații la nivelul fiecăreia dintre cele trei clase, în jurulvalorii de +/–1%. Situația la nivelul anului 2010 este prezentată în graficulalăturat.În perioada analizată,politicile publice auîncurajat mai degrabăînființarea de noi firmedecât consolidarea celorexistente.Ponderea ridicată a microîntreprinderilor nueste de natură conjuncturală. Explicația existenţeiaceluiași procent foarte ridicat în structura sectoruluiIMM, pe o perioadă de lungă durată, poate fi pusă înrelație cu mai mulți factori de influență. Printreaceștia poate fi invocat nivelul scăzut al capitaluluiintern, precum și faptul că majoritatea investitorilorromâni fac primul pas în afaceri înființând microîntreprinderi care, pe parcursulciclului lor de viață, nu au șanse foarte mari de a avansa în clasele de mărimesuperioare.În același timp, această situație poate fi pusă în legătură cu factori de ordinlegislativ și, nu în ultimul rând, cu politicile publice și măsurile de natură fiscalăcare au încurajat mai degrabă multiplicarea numărului de noi entități juridice decâtconsolidarea și dezvoltarea celor deja înregistrate. Întreprinzătorii au fost practicmotivați chiar să abandoneze „în adormire” firme înființate anterior și să inițieze onouă afacere, pentru a putea beneficia de stimulentele și facilitățile fiscale sau deun regim de impozitare mai avantajos. Anterior anului 2010, microîntreprinderiledin România s-au bucurat de unele facilități în ceea ce privește impozitarea(impozitul preferențial de 1,5-3% din cifra de afaceri, față de 16% – cotă unicăpentru celelalte categorii de mărime). Astfel, în absența creșterii sau în cazul uneidezvoltări nesemnificative a întreprinderilor pe parcursul ciclului de viață, nu seînregistrează modificări de structură în cadrul sectorului IMM.Analiza de profunzime a evoluției numărului de IMM active economic,precum și cea a înregistrărilor 12 în Registrul Central al Comerțului, în perioada2008-2010, pune în evidență o serie de aspecte particulare sub aspectuldemografic, provocate de efectele crizei financiare şi economice. Procesul deintrare și ieșire din piață a întreprinderilor mici și mijlocii este unul firesc, caredecurge din caracteristicile de fructificare a unor noi oportunități și conjuncturi în12 Datele disponibile se referă la societăţi comerciale din toate clasele de mărime, însă având învedere preponderenţa IMM (mai mult de 99%) în numărul total de firme, precum şi alţi factoricaracteristici, analiza reflectă în foarte mare măsură situaţia existentă la nivelul IMM.40

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectivepiață, precum și de adaptare la inovare, dezvoltare tehnologică, transformarecalitativă și orientare continuă către nevoile și cererea clienților. Chiar dacă, îngeneral, mobilitatea sectorului IMM este mai mare, iar durata medie de viață aunui IMM este mai scurtă, în raport cu firmele mari, magnitudinea și ritmulschimbărilor intervenite în anul 2009 au determinat o serie de aspecte particulareîn ceea ce privește demografia sectorului IMM, atât sub aspectul înmatriculării denoi societăți comerciale, cât și sub aspectul ieșirii de pe piață, marcate prinsuspendări temporare de activitate și radieri definitive din Registrul Comerțului.Tabelul nr. 2. Situația înregistrărilor ONRC, în perioada 2008-2010, toate tipurile de întreprinderi(număr)Operațiuni ONRC 2008 2009 2010Înmatriculări 144.239 116.022 119.048Radieri 17.676 43.615 186.144Suspendări 12.019 133.362 66.420Sursa: Statistici ONRC.În anul de criză 2009, înființarea de noi IMM a continuat, totuși, într-odinamică mai redusă, în timp ce ieșirile din mediul economic au crescutsubstanțial și brusc, prin radiere și în mod deosebit prin suspendare 13 de activitate.Astfel, în anul 2009, peste 133.000 de întreprinderi și-au suspendat activitatea,comparativ cu numai 12.000 în anul 2007 și, respectiv, puțin peste 12.000 în anul2008, ceea ce reprezintă o creștere explozivă, de peste unsprezece ori față de aniianteriori. Totodată, trebuie remarcat faptul că suspendarea de activitate a avut odinamică spectaculoasă, atât în raport cu situația anilor anteriori, cât și încomparație cu numărul radierilor definitive. Principala formă de ieșire din piață în2009 a fost suspendarea activității, care a avut o creștere de trei ori mai mare încomparație cu numărul radierilor. Această evoluție a modificat raportul întrenumărul de suspendări și numărul de radieri, din unul subunitar în anul 2008, înunul supraunitar. Aceeași situație defavorabilă a continuat în anul 2010, cândnumărul de radieri a crescut mai mult de patru ori comparativ cu anul anterior, întimp ce numărul firmelor suspendate s-a redus la jumătate. În acelaşi timp,numărul înmatriculărilor de noi societăţi comerciale a avut o creștere ușoară(+2,5%) față de anul 2009, departe de a egala nivelul de 144.239, atins înainte decriză. Evoluţia modificărilor în Registrul Central al Comerţului, într-un interval detimp foarte scurt, indică o dinamică spectaculoasă cauzată de efectele crizeieconomice asupra sectorului de afaceri şi de măsurile fiscale introduse în anul 2009.13 Potrivit art. 237 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, republicată, durata inactivității nu poate depăși 3ani.41

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveDatele înregistrate arată fără echivoc faptul că ieșirile IMM din mediuleconomic au avut drept cauză directă politica guvernamentală de ridicare agradului de colectare de venituri la bugetul de stat 14 , prin introducerea impozituluiminim, precum și al diferențierilor în tratamentul amortizărilor și al TVA, măsuricare au generat o reacție de protecție din partea agenților economici din categoriaIMM, aflați deja în dificultate economică generată de criză. Opţiunea desuspendare a activităţii pe care au avut-o foarte multe microîntreprinderi şiîntreprinderi mici îşi găseşte explicaţia în costurile și procedurile administrativepentru ieșirea din afaceri, mai împovărătoare față de cele de intrare. Din acestmotiv, procedura radierii definitive din Registrul Comerțului este evitată,proprietarii preferând procedura de suspendare a activității, percepută ca fiind maipuțin birocratică și mai ieftină. Astfel, în anul 2009, numărul de suspendări(71.250) a fost mai mare în primul semestru comparativ cu numărul înregistrat înal doilea semestru (62.112). În ceea ce privește numărul radierilor, se constată ocreștere semnificativă între cele două semestre, respectiv de la 12.037 la 31.578.În consecință, procedura radierii fiind mai cronofagă şi mai costisitoare, iarîntreprinzătorii, nevoiți să ia măsuri rapide de adaptare la situația de criză și maiales la noul context fiscal, s-a apelat în prima etapă la decizia de suspendare aactivității.Totuşi, trebuie reţinut faptul că efectele crizei economice suprapuse pestecondiţiile unui mediu de afaceri instabil şi împovărător s-au soldat cu radiereaunui număr total de 247.435 de firme, în intervalul 2008-2010.Analiza numărului de IMM active și distribuţia pe clase de mărime, înintervalul 2008-2010, bazată pe prelucrarea datelor de bilanţ ale firmelor active îneconomie, evidențiază evoluția întreprinderilor mici și mijlocii în perioadarecesiunii economice 2009-2010.14 HG nr. 488/2009 pentru completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003privind Codul fiscal, aprobate prin HG nr. 44/2004.42

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveFigura nr. 2. Numărul IMM vs. numărul total întreprinderi active 2008-2010Sursa: Statistici ONRC, prelucrări și calcule proprii.Pe fondul prevalenței din punct de vedere numeric a IMM în totalulfirmelor active din economie, ponderea acestora s-a păstrat constantă şi înperioada de recesiune.Criza a afectat în mod diferit demografiile categoriilor IMM, respectivîntreprinderi mari: prima a pierdut, până în 2010, aproximativ 13% din populațiatotală a anului 2008, în timp ce, în aceeași perioadă, populația de întreprinderimari a suferit o pierdere netă de 18%.Datele prezentate mai sus reflectă tabloul nefavorabil al unei conjuncturi de piațăcomplet schimbate în 2009 față de anul anterior, întreprinzătorii români fiind obligați laluarea unor măsuri urgente ca reacție la dificultățile aduse de criză, precumrestructurarea/diminuarea activității sau, în multe cazuri, suspendarea şi închidereaactivității.Totuși, pe fondul negativ al evoluției demografice a IMM, trebuie evidențiate douăconotații pozitive: Decizia de ieșire din mediul de afaceri poate fi asociată cu un fenomen deasanare, respectiv prin reținerea în mediul economic a firmelor active șicompetitive în condiții de criză economică. [Această constatare se sprijină pefaptul că principala categorie de întreprinderi care au recurs la suspendare a fostreprezentată de societățile comerciale fără activitate, denumite în evidențelestatistice „întreprinderi în conservare”, inactive la momentul 2009, care nu audepus bilanț contabil (peste 80% din firmele radiate și circa 1/3 din celesuspendate), precum și cele cu venituri sub 10.000 lei (44% din firmele careși-au suspendat activitatea).] În același timp, faptul că în anii 2009-2010 procesul de înființarea noi IMM nu acăzut dramatic demonstrează, pe de o parte, potențialul antreprenorial alRomâniei, iar pe de altă parte, necesitatea susținerii dezvoltării IMM, ca o43

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectivemodalitate de relansare a creșterii economice. De altfel, aceasta estemanifestarea așa-numitului „proces de distrugere creativă” descris de JosephSchumpeter, manifestat prin apariția de noi firme în măsură să acopere nișe noiîn piață, în timp ce firmele mai puțin competitive dispar din mediul economic.Impactul crizei economice, resimțit la începutul anului 2009, s-a soldat cureducerea numărului total de IMM cu 12,8% în 2010 față de 2008, fără a afecta în modsemnificativ structura sectorului IMM. Astfel, procentajul microîntreprinderilor acunoscut o ușoară creștere de la 88,3% în 2008 la 88,7% în 2010, în detrimentulfirmelor din clasa mică și clasa mijlocie. Se poate constata faptul că, în perioada derecesiune economică, procentul firmelor active mici şi al celor mijlocii, care au fostmai afectate de reducerea fluxurilor de capital și a investițiilor străine directe îneconomia României a fost uşor diminuat, comparativ cu microîntreprinderile.4.3. Rolul IMM în crearea de locuri de muncăRolul întreprinderilor mici şi mijlocii, ca principali generatori ai locurilorde muncă în Uniunea Europeană, se confirmă mai mult ca oricând, în conjuncturaactuală, marcată de efectele crizei şi climatul economic instabil şi impredictibil.Mai mult, start-up-urile şi întreprinderile mici sunt considerate factorii-cheiepentru reluarea creșterii economice şi, în mod deosebit, pentru reducerea efectelornegative ale crizei asupra ocupării în UE 15 .În România IMM şi-au menţinut în mod constant o pondere semnificativăa numărului de angajaţi în totalul forţei de muncă din sectorul de afacerinonfinanciar, cu o valoare, situată anual în jurul a 60%. Astfel, ponderea a evoluatde la 57,5% în 2004, la 62,1% în 2008 şi respectiv la 60,2% în 2010. Este deremarcat faptul că cel mai înalt nivel al acestui procent, de aproape 65%, a fostatins în 2009, anul marcat de restructurări profunde ale personalului în companiilemari. Importanţa IMM pentru asigurarea şi menţinerea locurilor de muncă va fitratată şi în cadrul analizei sectoriale din capitolul următor, care relevă pondereanumărului de salariaţi ai IMM în majoritatea sectoarelor economice.În ceea ce priveşte dinamica numărului de salariaţi (valori absolute) datelede bilanț indică faptul că numărul mediu de angajați în IMM a crescut cu o ratăanuală de 6-8%, în intervalul 2003-2008, ulterior fiind marcat de o scăderepronunţată (–16,5%) cauzată de criza economică. Astfel, în anul de vârf 2008,IMM angajau cel mai mare număr de salariaţi (2.815.627) reprezentând mai multde 62% din totalul de salariaţi în sectorul de afaceri nonfinanciar.15 Study on the SMEs' impact on the EU labour market, COM, 16/01/2012, http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/facts-figures-analysis/performance-review/index_en.htm44

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveÎn continuare se prezintă în evoluţie numărul mediu de angajați în IMMcomparativ cu numărul de salariați în total întreprinderi, pentru perioada 2003-2010.Figura nr. 3. Numărul de angajați în IMM, întreprinderi mari și pe total întreprinderi, 2003-2010(număr persoane)Sursa: Date bilanț întreprinderi ONRC, prelucrări și calcule proprii.Conform datelor de bilanţ, numărul mediu anual de salariaţi în IMM(angajaţi cu carte de muncă) se ridica în anul 2003 la 2.021.737 persoane, iar înanul 2007, anul aderării la UE, era mai mare cu 36,1%. Creşterea a continuat şi în2008, când s-a atins un număr mediu de 2.815.627 salariaţi, cel mai înalt nivel depersonal angajat în IMM. Se observă o creştere importantă, până la finele anului2008, a numărului de angajaţi în IMM, cu cca. 800.000 de persoane, ceea cereprezintă un procent de 39,3% faţă de începutul perioadei. După acest ritm decreştere anuală constant pozitivă, începând cu anul 2009 și continuând cu 2010, auintervenit schimbări majore ale numărului de personal, cauzate de instalarea crizeieconomice, care s-au soldat cu reducerea dramatică a numărului de locuri demuncă din IMM (–16,5%).45

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveEvoluția numărului mediu de angajați înIMM urmărește evoluția numărului deIMM, fapt care indică nu atât creștereanumărului de angajați în cadrul firmelorexistente, ci mai degrabă apariția de noifirme de mică și foarte mică dimensiune. Deaici, importanța numărului de IMM pentruasigurarea de locuri de muncă (vezi șiFigura nr. 4).Analiza comparativă a datelorprezentate pentru seria de aniconsecutivi conduce la concluzia cădinamica numărului de angajați înIMM a urmat îndeaproape, catendinţă şi ca intensitate, pe cea anumărului total de IMM, cu unelenuanţări la nivelul fiecărei de clasede mărime (Figura nr. 4).Figura nr. 4. Evoluția numărului de IMM și a numărului mediu de angajațiîn IMM, 2003-2010(%)Sursa: Date bilanț întreprinderi ONRC, prelucrări și calcule proprii.Punctele de inflexiune ale graficelor la momentul 2009 reflectă aceeașischimbare în tendința de evoluție a celor doi indicatori (din una pozitivă către unanegativă), mai moderată în cazul numărului de IMM (–5,3%) și mai pronunțată înceea ce privește numărul de angajaţi în IMM (–11,9%).În intervalul 2008-2010, marcat de influenţele crizei economice, s-auînregistrat reduceri ale numărului mediu de angajați atât pe ansamblul IMM, cât șila nivelul fiecărei clase de mărime. Comparativ cu anul 2008, dinamica negativăcea mai puternică a avut loc la categoria întreprinderi mijlocii (–19,4%), urmate46

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectivede întreprinderile mici cu –15,4%, în timp ce microîntreprinderile au avut ovariație mai redusă a numărului de salariaţi (–13,9%).Urmărind variaţia 2008-2010 a numărului de IMM comparativ cu cea anumărului de angajaţi, pe clase de mărime a întreprinderii, se observă în cazulmicroîntreprinderilor diminuarea numărului de firme cu 12,4% şi reducereapersonalului angajat cu 13,9%. În acelaşi timp, în întreprinderile mici și în celemijlocii, numărul de firme si numărul de angajați au evoluat cu rate negativefoarte apropiate (–15,4% pentru întreprinderi mici și respectiv –19,3% pentru celemijlocii).Este important de menționat că schimbările survenite în perioada de crizăau atenuat diferenţele în ceea ce privește distribuţia numărului de salariaţi în celetrei clase de mărime ale IMM, așa cum se evidențiază în Figura nr. 5. Dacăanalizăm întreaga perioadă 2003-2010 din punct de vedere al distribuțieinumărului de salariați în funcție de clasa de mărime a întreprinderii, putemobserva că, în mod istoric, întreprinderile mici angajau mai multe persoane decâtmicroîntreprinderile, diferența fiind însă mică, în timp ce întreprinderile mijlociiangajau mai multe persoane decât cele mici, diferența fiind însă considerabilă,această structură fiind modificată gradual, până în faza unui echilibru complet lafinalul crizei. Mai exact, structura locurilor de muncă pe clase de mărime porneștede la 27%/31%/42% (micro/mici/mijlocii) în 2003, cu o creștere în pondere aprimelor două clase către 2007 cu 31%/33%/36% și o distribuție aproape egală în2010, cu 33%/34%/33%. Această evoluție are două explicații: o creștere maiaccelerată a numărului de salariați în primele două clase de mărime cu o creșterelentă în clasa mijlocie, în perioada 2003-2008, respectiv o reducere mai mare anumărului de salariați în întreprinderile mijlocii pe timp de criză.47

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveFigura nr. 5. Distribuția numărului de angajați în IMM pe clase de mărime(număr persoane) 2003-2010Sursa: Date bilanț întreprinderi ONRC, prelucrări și calcule proprii.Reducerea mai mare a numărului de angajați în întreprinderile mijlociipoate fi explicată prin măsurile de restructurare mai severe introduse pentru a facefață impactului crizei financiare și economice. Aceste măsuri au putut fi luate,întrucât la un număr mai mare de personal (50-249 de angajați) au existatposibilități mai largi de a opera ajustări, în vederea restructurării costurilor pentrua face față noului context financiar de criză. În cazul microîntreprinderilor și alîntreprinderilor mici numărul total de angajați fiind mult mai redus, ajustările depersonal nu puteau fi efectuate fără afectarea funcțiilor de bază.Din perspectiva distribuţiei pe clase de mărime, în anul 2010, numărul deangajaţi din IMM era uniform distribuit între cele trei clase de mărime, astfel:33,1% angajaţi în microîntreprinderi, 33,6% în întreprinderile mici şi 33,3% înîntreprinderile mijlocii. Valorile pe cele trei clase de mărime sunt diferite faţă demediile din UE, care prezintă un aport mult mare al microîntreprinderilor întotalul forţei de muncă. Acest lucru este explicabil într-o anumită măsură prinstructura demografică diferită a sectorului IMM din România, care cuprinde unprocentaj mai mic de microîntreprinderi (88,6% faţă de 92% în UE), dar scoate înevidenţă numărul foarte mic de angajaţi/firmă, ceea ce face microîntreprinderilemai vulnerabile.Analiza indicatorului derivat numărul de angajați pe întreprindere aratăcă valoarea medie în rândul IMM a înregistrat uşoare reduceri anuale, începând cu2004 când a avut nivelul cel mai înalt, de 6,2 angajați/IMM, ajungând la 5,8 înanul 2008 şi respectiv 5,6 angajați/IMM, în anul 2010. Pe clase de mărime,situația se prezintă după cum urmează:48

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveTabelul nr. 3. Numărul mediu de angajați pe întreprindere în IMM, pe clase de mărime,2003-2010 (număr persoane/întreprindere)Clasa de2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010întreprinderiTotal IMM 6,21 6,23 6,04 6,02 5,96 5,80 5,39 5,56Micro 1,89 2,10 2,11 2,11 2,11 2,11 2,01 2,07Întreprinderi mici 19,79 20,24 20,05 19,87 19,93 19,85 19,77 19,71Întreprinderi mijlocii 104,79 104,40 102,32 102,59 102,34 102,74 102,77 102,52Sursa: Date bilanț întreprinderi ONRC, prelucrări și calcule proprii.Valorile medii ale acestui indicator sunt cuprinse între 2,1angajaţi/întreprindere în cazul microîntreprinderilor şi 102,5 angajaţi/întreprinderela clasa mijlocie, ceea ce indică situarea numărului de salariaţi din IMM româneşticu mult sub pragurile stabilite de definiţia europeană a IMM.Datele prezentate relevă diminuarea severă a numărului de locuri de muncă în IMM,începând cu anul 2009. Astfel, numărul total al angajaților în IMM s-a redus cu unprocent de 11,9% în anul 2009, tendinţa descrescătoare continuând şi în 2010 şiproducând o reducere totală de 16,5% faţă de începutul intervalului.În valori absolute, aceasta se traduce prin pierderea a 464.339 locuri de muncă înIMM active, în cei doi ani de recesiune economică, 2009 şi 2010. Comparativ cusituaţia pe întreg sectorul de afaceri, unde a fost desfiinţat un număr de 628.390 locuride muncă, se constată că un procent de 73% dintre acestea se regăseşte în IMM.Situaţia se poate explica prin impactul negativ al crizei, deosebit de puternic în cazulacestui indicator, tradus în intensitatea procesului de restructurare din întreprinderilemici și mijlocii din România.Aşadar, dacă în anii anteriori crizei economice, IMM din România reprezentau uncontributor important la înființarea și păstrarea locurilor de muncă, această tendință afost întreruptă în contextul anilor 2009 şi 2010.4.4. Evoluția cifrei de afaceri și valoarea adăugată în IMMAnaliza în dinamică a cifrei de afaceri scoate în evidenţă corelareatendinţei de evoluție a acestui indicator cu cea a numărului de întreprinderi şi aÎn perioada de criză 2008-2010,cifra de afaceri a IMM a scăzutîntr-un ritm similar desființăriilocurilor de muncă, ceea ceindică faptul că restructurările nuau produs efectele scontatepentru productivitate.numărului mediu de salariaţi, respectiv decreștere neîntreruptă în intervalul 2003-2008,urmată de scăderea valorii nominale, începândcu anul 2009.În intervalul 2008-2010 se poate constatadiminuarea cifrei de afaceri cu 16,8%, similar49

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectivevalorii înregistrate în cazul numărului mediu de salariaţi din IMM, ca efect alcrizei economice şi financiare. Datele agregate referitoare la cifra de afaceri înIMM, pentru fiecare an al perioadei 2003-2010, sunt ilustrate în graficele de mai jos.Se constată aceeaşi tendinţă generală de variație a cifrei de afaceri ca în cazulindicatorilor analizați anterior, cu ritmuri de creştere diferite şi unele particularități, înfuncţie de clasa de mărime. În intervalul anterior crizei economice, cifra de afaceritotală în IMM a avut creșteri spectaculoase de la un an la altul, astfel încât indiciivalorici calculaţi pentru seria de date 2003-2010 evidenţiază, în anul 2008, o valoaredublă față de cea realizată la începutul intervalului (195.665,1 milioane lei). Situațiadificilă de criză, survenită în 2009, s-a soldat cu o reducere în termeni reali a cifrei deafaceri de 14,4% față de anul anterior (2008), continuată cu o intensitate mai redusăîn anul 2010.Dimensiunea contează:microîntreprinderile reușeșc înbună măsură să își menținăvânzările pe timp de criză, întimp ce categoriile mijlocii șimici sunt afectate puternic.Variaţia pe perioada 2003-2010 a cifrei deafaceri pentru fiecare categorie de mărime încadrul întreprinderilor mici și mijlocii esteilustrată în Figura nr. 6. Se observă transformărimajore: întreprinderile mijlocii, care realizau ocifră de afaceri comparabilă cu cea aîntreprinderilor mici, devin începând cu anul 2007categoria cea mai proeminentă, indiciu al atingerii unei noi faze în dezvoltareafirmelor; întreprinderile mici, care se adaptează cel mai greu, cunosc cea maisemnificativă reducere a vânzărilor pe timp de criză, ajungând să fie depășite demicroîntreprinderi în cifra de afaceri globală IMM în 2010; microîntreprinderileînregistrează o creștere mai lentă a cifrei de afaceri în perioada antecriză, darreușesc să își mențină vânzările în intervalul 2008-2010.Figura nr. 6. Cifra de afaceri în IMM, pe clase de mărime, 2003-2010, milioane leiprețurile anului 200350Sursa: Date bilanț întreprinderi ONRC, prelucrări și calcule proprii.

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectivePentru a întregi imaginea de ansamblu privind participarea IMM lavaloarea globală a cifrei de afaceri din economie pe termen mediu, în Figura nr. 7se prezintă evoluţia acestui indicator pentru IMM, comparativ cu întreprinderilemari şi totalul întreprinderilor active, în perioada 2003-2010.Figura nr. 7. Evoluția cifrei de afaceri a întreprinderilor, modificare procentuală față de anulanterior, 2003-2010, (+/–%)Sursa: Date bilanț întreprinderi ONRC, prelucrări si calcule proprii.Datele analizate arată că, în intervalele de evoluție pozitivă, cifra deafaceri IMM a crescut cu ritmuri anuale superioare ratei de creştere pentruîntreprinderile mari. În același timp, diminuarea pe timp de criză a cifrei de afacerieste mai puțin abruptă pentru IMM, deși redresarea nu vine în anul 2010, precumîn cazul marilor companii. De asemenea, se poate observa faptul că, pentruîntreaga perioadă analizată, contribuția IMM la cifra de afaceri globală aîntreprinderilor a fost superioară categoriei întreprinderi mari.Pentru a obţine o imagine de ansamblu cu privire la modul în care aparticipat fiecare dintre cele trei categorii de IMM la obţinerea performanţeloreconomice totale, se prezintă evoluția în dinamică pe seria de ani 2003-2010, înFigura nr. 8, Cifra de afaceri, pe clase de mărime, 2003-2010.51

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveFigura nr. 8. Cifra de afaceri, pe clase de mărime a întreprinderii, 2010 (%)Sursa: Date bilanț întreprinderi ONRC, prelucrări și calcule proprii.În anul 2010, cifra de afaceri globală era astfel distribuită după clasa demărime a întreprinderilor: 39,5% în întreprinderile mari, 21,6% în întreprinderilemijlocii, 19,6% în microîntreprinderi şi 19,3% din valoare revenea întreprinderilormici. Se poate observa un uşor avans al microîntreprinderilor faţă deîntreprinderile mici, cu toate că acestea din urmă au o pondere mai mare înnumărul de angajaţi. Observația trebuie completată cu faptul că această distribuţiese menţine din anii anteriori, cu uşoare modificări, care nu schimbă ordinea întrecontribuţiile celor patru clase de întreprinderi.52În toată perioada 2003-2010,contribuția IMM la cifra de afaceriglobală a fost superioară companiilormari.Atât în perioada de creștere, cât și petimp de criză, evoluția vânzărilorIMM a fost mai bună.Cifra de afaceri pe întreprindere mică șimijlocie s-a situat în 2010 la valoareamedie de 763.869 lei, cu aproape o treimeîn plus față de valoarea din anul dereferință 2003. Cu alte cuvinte, IMM tipicși-a sporit cu o treime cifra de afaceri înultimii 7 ani. Valorile înregistrate pe clasede mărime, evidenţiază mari diferențe aleindicatorului în funcţie de dimensiunea firmei, raportul între valoarea mediepentru o întreprindere mare şi cea pentru o microîntreprindere fiind 1/500.Cea mai importantă contribuțiela performanța globală a IMMo au întreprinderile din clasamijlocie.Impactul crizei economice asupraperformanţelor IMM poate fi evaluat, inclusivprin modificările survenite în dinamica cifrei deafaceri pe intervalul 2008-2010. Datele de bilanțale firmelor active din categoria IMM, pentruultimii 3 ani, indică o contribuție anuală medie de 60% la totalul cifrei de afacerirealizate de întreprinderile din România. De precizat faptul că valoarea ponderiiIMM în cifra de afaceri totală, raportată în anul de vârf 2008, s-a menținut laacelași nivel ridicat și în următorii doi ani ai perioadei de recesiune.

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveAnaliza indicilor de variaţie anuală a cifrei de afaceri din IMM arată otendință descendentă, cu o rată medie de circa 16,8% în anul 2010 faţă de 2008.La nivelul fiecărei clase de mărime s-au manifestat evoluții diferențiate. Astfel, întimp ce microîntreprinderile și-au sporit ușor cifra de afaceri în 2009 şi au scăzutîn 2010 cu 5,4%, întreprinderile mijlocii au avut o cădere dramatică în 2009, cu22,4%, revenind pe creştere în anul 2010 (+1,46%).Trebuie subliniată caracteristica evoluţiei clasei microîntreprinderi,care a înregistrat cele mai bune ritmuri de variaţie ale cifrei de afaceri, în totintervalul de referinţă, 2008-2010.Figura nr. 9. Cifra de afaceri pe întreprindere, după clasa de mărime IMM(milioane lei/întreprindere, prețurile anului 2003) 16 2003-2010Sursa: Date bilanț întreprinderi ONRC, prelucrări și calcule proprii.La nivelul clasei micro cifra de afaceri pe întreprindere a fost de 0,219milioane lei, la începutul intervalului de referinţă (anul 2003), înregistrând uneleinflexiuni până în anul 2006, când s-a înscris pe un trend constant ascendent pânăla sfârșitul intervalului (anul 2010), ceea ce arată o îmbunătățire a performanțeieconomice a acestei clase. În cazul clasei de întreprinderi mici și a claseiîntreprinderilor mijlocii, a fost înregistrată aceeași dinamică de evoluție,marcată de o ușoară scădere în primul an de criză (2009) și revenire la creștere înanul 2010.16 Valorile cifrei de afaceri au fost deflatate folosind Indicele Prețurilor de Consum. Valorileacestuia sunt IPC(%) 2003-2010: 100,0(2003) 111,9(2004) 122,0(2005)130,0(2006) 136,2(2007) 146,9(2008) 155,2(2009) 164,6(2010);53

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveFigura nr. 10. Numărul de IMM, numărul de angajați în IMM și cifra de afaceritotală a IMM, 2003-2010 (indice, 2003 = 1)Sursa: Date bilanț întreprinderi ONRC, prelucrări și calcule proprii.Calculul productivității în IMM, ca raport între cifra de afaceri şinumărul de salariaţi, indică pentru anul 2003 o medie la nivelul IMM de96.781/salariat, care înregistrează rate anuale de creştere începând cu anul 2006,până în anul 2009, când s-a produs o uşoară diminuare (2,8%), ulterior corectatăprin revenirea indicatorului la trendul crescător în anul 2010.Figura nr. 11. Evoluția productivității muncii în IMM, 2003-2010 (lei/angajat, prețurileanului 2003)Sursa: Date bilanț întreprinderi ONRC, prelucrări și calcule proprii.Dinamica productivităţii în cele trei clase ale IMM a fost diferită, astfelîncât întreprinderile mijlocii, deşi erau în anul 2003 cele mai neperformante dinpunct de vedere al eficienţei personalului, cu un procentaj de 68% din valoarea54

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveproductivităţii în microîntreprinderi, au cunoscut ritmuri anuale ridicate,dublându-şi practic productivitatea la finele intervalului (2010). Întreprinderilemici au situaţia cea mai defavorabilă la acest indicator, cu valori mai scăzute faţăde microîntreprinderi.Contribuția IMM la formarea valorii adăugate bruteValoarea adăugată brută măsoară contribuția întreprinderilor, ramurilor șisectoarelor la economia națională, fiind considerată un indicator mai relevant demăsurare a performanței economice a întreprinderilor, întrucât elimină din calculcosturile intermediare care intră în componența cifrei de afaceri. Datorităeconomiilor de scară și intensității mai mari a capitalului, participarea IMM laVAB este mai mică decât contribuția acestora la cifra de afaceri și la totalullocurilor de muncă dintr-o economie. Cu toate acestea, această contribuție estemajoră și în creștere continuă, după cum se poate observa din graficul următor:Figura nr. 12. Ponderea claselor de mărime în VAB totală, 2003-2009 (%)Sursa: Date INS, calcule proprii.Dacă în perioada 2003-2006 VAB totală a firmelor mari din sectoareleindustrie, construcții, comerț și servicii o depășea pe cea a IMM (cu variații anualedestul de puternice – de la 0,2% la 10,5%), începând cu anul 2007, situația seinversează. Această evoluție se datorează în special evoluției ponderii contribuțieiîntreprinderilor micro și mici la VAB total. Astfel, microîntreprinderile își sporescponderea de la un minim de 12,66% în 2004 la un maxim de 14,65% în 2009,întreprinderile mici de la 12,98% în 2004 la 18,15% în 2009, în timp ce valorilecorespondente pentru clasa mijlocie sunt relativ apropiate 19,11%, respectiv20,77%. Pe de altă parte, VAB a întreprinderilor mari a pierdut aproape 10 puncteprocentuale (55,18% către 46,42%).55

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveÎn România în anul 2009, aproximativ 54% din VAB a sectoarelorindustrie, construcții, comerț și servicii a fost generată de către IMM.Pentru grupul UE-27 în ansamblul său, sectoarele erau estimate în anul2010 cu următoarea contribuție la VAB total al IMM: industria 36%, construcțiile10%, comerțul 20% și serviciile 43%.Structura categoriei IMM din economia României este foarte diferitădupă această măsurătoare a rezultatelor economice, astfel: IMM din industriecreează o VAB mai mică decât cele din comerț (24% față de 27%), construcțiileau o contribuție mai mare (15%), iar serviciile, mai mică (doar 34%) 17 . Potrivitacestei structuri, se poate concluziona că IMM din industria României sebazează mai puțin pe tehnologie și inovare, în timp ce economia în ansamblulsău este caracterizată de o terțializare mai lentă. De asemenea, în cadruldomeniului industrie, activitățile care se remarcă sunt mai degrabă low-tech saumedium-low tech, în timp ce printre activitățile dominante din servicii se remarcăcele „mai puțin intensive în cunoaștere”.IndustrieIMM din industrie au generat în anul 2009 o valoare adăugată brută de24,8 miliarde lei, reprezentând 23,7% din valoarea totală a acestui indicator încontul întreprinderilor mici și mijlocii din România 18 .Valoarea adăugată brută la costul factorilor din sectorul industrie 19 a fostobținută în proporție de 33,2% de către IMM, ceea ce indică IMM ca fiindresponsabile pentru doar 1/3 din VAB creată în ramurile industriale ale economieiromânești.În industrie 5 ramuri concentrează 43% din valoarea adăugată brută aIMM din industrie: industria alimentară (13%), industria construcțiilor metalice(10%), fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (7%), fabricarea altor produsedin minerale nemetalice (6%) și fabricarea produselor din cauciuc și maseplastice (6%).17 Ponderea VAB IMM din fiecare sector în VAB agregat al IMM din România, calculată dreptVAB IMM industrie / (VAB IMM industrie + VAB IMM comerț + VAB IMM construcții + VABIMM comerț) % ș.a.m.d.18 Ponderea VAB IMM din sectorul industrie în VAB agregat al IMM din România.19 VAB total dintr-un sector discutat este suma VAB IMM și al VAB întreprinderi mari, din acelsector.56

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveFigura nr. 13. Contribuția ramurilor la valoarea adăugată brută a IMM din industrie, 2009 (%)Sursa: Date INS, calcule proprii.ConstrucțiiÎntreprinderile mici și mijlocii din sectorul construcții au înregistrat ovaloare adăugată brută totală de 15,9 miliarde lei în 2009, ceea ce constituie 15%din VAB agregată a IMM, contribuția cea mai mică dintre cele 4 mari sectoareanalizate.Cu toate acestea, IMM sunt foarte reprezentative pentru domeniulconstrucțiilor, generând 73% din VAB totală din acest sector, situație diametralopusă celei din industrie.Contribuția activităților din cadrul sectorului construcții la formarea valoriiadăugate brute este următoarea: construcții de clădiri (54%), lucrări speciale deconstrucții (27%), lucrări de geniu civil (19%).57

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveFigura nr. 14. Contribuția ramurilor la valoarea adăugată brută a IMMdin construcții, 2009(%)Sursa: Date INS, calcule proprii.ComerțIMM din comerț au generat în anul 2009 o valoare adăugată brută de 28,6miliarde lei, reprezentând 27% din valoarea totală a acestui indicator în contulîntreprinderilor mici și mijlocii din România.Valoarea adăugată brută în sectorul comerț a fost obținută în proporție de75,8% de către IMM. Această valoare reflectă faptul că IMM sunt responsabilepentru aproximativ 2/3 din VAB creată în activitățile de comerț ale economieiromânești. Putem deduce, până în acest punct al analizei, că pentru sectorulcomerț IMM generează ponderea cea mai semnificativă a VAB, în timp ce înindustrie raportul este clar favorabil întreprinderilor mari.Distribuția valorii adăugate brute pe activitățile din cadrul sectoruluicomerț este următoarea: comerț cu ridicata cu excepția comerțului cu amănuntul(56%), comerț cu amănuntul cu excepția autovehiculelor, motocicletelor (28%),comerț cu ridicata și cu amănuntul, întreținerea și repararea autovehiculelor și amotocicletelor (16%).58

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveFigura nr. 15. Contribuția ramurilor la valoarea adăugată brută a IMM din comerț, 2009 (%)Sursa: Date INS, calcule proprii.ServiciiÎntreprinderile mici și mijlocii din sectorul servicii au contabilizat ovaloare adăugată brută totală de 35,2 miliarde lei în 2009, ceea ce constituie 34%din VAB agregată a IMM în economia României, contribuția cea mai ridicatădintre cele 4 sectoare analizate.Totuși, IMM sunt mai puțin reprezentative decât în comerț sau construcții,generând doar 58% din VAB totală a sectorului servicii.Cele mai importante 5 ramuri concentrează 49% din valoarea adăugatăbrută a IMM din servicii: tranzacții imobiliare (13%), transporturi terestre (13%),activități de arhitectură și inginerie, activități de testări și analiză tehnică (9%),activități de management și de consultanță în management (8%) și activități dejocuri de noroc și pariuri (7%).59

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveFigura nr. 16. Contribuția ramurilor la valoarea adăugată brută a IMM din servicii, 2009 (%)Sursă: Date INS, calcule proprii.În perioada de criză 2008-2010, cifra de afaceri a IMM a scăzut într-un ritm similardesființării locurilor de muncă, ceea ce indică faptul că restructurările nu au produsefectele scontate pentru productivitate.În toată perioada 2003-2010, contribuția IMM la cifra de afaceri globală a fostsuperioară companiilor mari. Atât în perioada de creștere, cât și pe timp de criză,evoluția vânzărilor IMM a fost mai bună.Creșterea cifrei de afaceri a fost reluată în anul 2010 pentru categoriile mici șimijlocii, în timp ce microîntreprinderile nu au suferit deloc diminuări ale vânzărilor,ceea ce întăreşte ideea ca IMM în ansamblul lor demonstrează potențial de adaptarela condițiile unei conjuncturi complicate a mediului macroeconomic.Dinamica productivităţii în cele trei clase ale IMM a fost diferită, astfel încâtîntreprinderile mijlocii, deşi erau în anul 2003 cele mai neperformante din punct devedere al eficienţei personalului, cu un procentaj de 68% din valoarea productivităţii înmicroîntreprinderi, au cunoscut ritmuri anuale ridicate, dublându-şi practicproductivitatea la finele intervalului (2010). Clasa microîntreprinderi a înregistratcele mai bune ritmuri de variaţie ale cifrei de afaceri, în intervalul 2008-2010.60

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveÎn anul 2010 întreprinderile mijlocii au avut cea mai mare contribuție la realizareacifrei de afaceri totale din IMM, în procent de 36%, urmate de microîntreprinderi șiîntreprinderile mici, cu ponderi aproape egale (32%).În România în anul 2009 aproximativ 54% din VAB a sectoarelor industrie,construcții, comerț și servicii a fost generat de către IMM.IMM sunt foarte reprezentative în sectoarele comerț și construcții, unde generează73%, respectiv 76% din VAB, doar ¼ din VAB fiind creată în întreprinderile mari.Situația este mai echilibrată în sectorul servicii (58% IMM și 42% mari).Dacă descompunem VAB în IMM pe sectoare de activitate, observăm faptul căIMM din servicii au ponderea cea mai mare dintre cele 4 sectoare (34%), urmate decele din comerț (27%), industrie cu (24%), cu ponderea cea mai mică revenind celordin construcții (15%).4.5. Radiografia sectorialăDISTRIBUŢIA IMM ÎN SECTOARELE ECONOMICEPentru a avea un tablou complet al demografiei IMM este necesarăadăugarea perspectivei privind distribuţia şi tendinţele de evoluţie a numărului defirme în diferitele sectoarele de activitate economică. O privire de ansambluasupra seriei de date din perioada 2008-2010 relevă scăderi semnificative alenumărului de IMM, în majoritatea sectoarelor de activitate. Cu toate acestea,distribuția generală a IMM se păstrează relativ constantă în raport cu sectoarele deactivitate, în pofida schimbărilor intervenite în evoluția demografică din anii 2009şi 2010, aşa cum se poate observa în figura următoare.61

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveFigura nr. 17. Numărul de IMM în principalele sectoare de activitate, 2008-2010Sursa: Date bilanț întreprinderi ONRC, prelucrări și calcule proprii.Reducerea demografică a IMM s-a manifestat în majoritatea sferelor deactivitate, dar la intensităţi diferite, așa cum rezultă din valorile ratei de variaţie2010/2008 prezentate pentru fiecare sector în Tabelul nr. 4.Tabelul nr. 4. Numărul de IMM în principalele sectoare de activitate economică, în 2008-2010Sector 2008 2009 2010 Variație2008-2010(%)B – Industria extractivă 1.010 1.031 985 –2,5C – Industria prelucrătoare 51.849 47.778 44.050 –15,0D – Producţia şi furnizarea de energie401 543 655 +63,3electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aercondiţionatE – Distribuţia apei; salubritate, gestionarea 2.006 2003 2141 +6,7deşeurilor, activităţi de decontaminareF – Construcții 54.624 48.898 41.732 –23,6G – Comerţ 189.443 180.233 167.165 –11,8H – Transport și Depozitare 34.185 31.580 30.064 –12,1I – Hoteluri şi Restaurante 23.218 22950 22168 – 4,5J – Informații şi Comunicații 18.399 17.501 15.832 –14,0Alte servicii (L, M, N, P, Q, R, S, T) 110.282 107.340 98.444 –10,7Total IMM 485.417 459.857 423.236 –12,8Sursa: Date bilanț întreprinderi ONRC, prelucrări și calcule proprii.Este important de remarcat situația dificilă în evoluția IMM, survenitădupă creșterile demografice accentuate din fiecare sector, în primul şi mai ales încel de al doilea an după aderarea României la Uniunea Europeană, când numărul62

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectivede IMM a crescut semnificativ comparativ cu anii premergători momentuluiaderării. Analiza scoate în evidență faptul că IMM au răspuns corespunzătoroportunităților din mediul economic, înregistrând cele mai înalte rate demograficeîn 2008, fiind anul de creștere economică generală semnificativă. Aceastădinamică demografică ascendentă, manifestată, cu ușoare intermitențe, în toatesectoarele de activitate, a fost brusc întreruptă de efectele crizei economice șifinanciare, începând cu 2009.O evoluție cu totul particulară se semnalează în sectorul Construcții, care acunoscut în anul 2008 cea mai accentuată creștere a numărului de firme (+ 60,0%)urmată ulterior de o reducere severă (–23,6%) în 2010 comparativ cu 2008.Referitor la modul de distribuţie a numărului de IMM în sectoarele deactivitate, datele indică păstrarea unor ponderi relativ constante, în cei trei ani dereferinţă, cu mici diferențieri de dinamică în cazul unor sectoare, așa cum suntprezentate în Tabelul nr. 5.Tabelul nr. 5. Distribuția numărului de IMM pe sectoare de activitate, 2008-2010 (%)Sector 2008 2009 2010B – Industria extractivă 0,2 0,2 0,2C – Industria prelucrătoare 10,7 10,4 10,4D – Producţia şi furnizarea de energie 0,1 0,1 0,2electrică şi termică, gaze, apă caldă şiaer condiţionatE – Distribuţia apei; salubritate,0,4 0,4 0,5gestionarea deşeurilor, activităţi dedecontaminareF –Construcții 11,3 10,6 9,9G – Comerţ 39,0 39,2 39,5H – Transport si Depozitare 7,0 6,9 7,1I – Hoteluri şi Restaurante 4,8 5,0 5,2J – Informații şi Comunicații 3,8 3,8 3,7Alte servicii (L, M, N, P, Q, R, S, T) 22,7 23,3 23,3Sursa: Date bilanț întreprinderi ONRC, prelucrări și calcule proprii.Analiza de profunzime pe sectoare de activitate economică scoate înevidență următoarele aspecte:Industrie și Energie. În intervalul de referință, ponderea IMM dinsectorul industrial şi energie în total IMM s-a situat în jurul valorii de 11%.Numărul total de IMM active în industrie și energie în anul 2008 a fost de 53.260,din care 401 firme activau în sectorul de producţie şi furnizare energie, gaze, apăcaldă și aer condiţionat, iar restul, în industria prelucrătoare şi industria extractivă.Numărul de IMM cu activitate în industria prelucrătoare reprezintă numai 10%din populaţia IMM active economic, deşi contribuie într-o mare măsură la63

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiverealizarea cifrei de afaceri şi a ocupării din economie. Începând cu anul 2009, seînregistrează evoluţii diferite ale numărului de IMM în cele trei domenii deactivitate, astfel încât pierderea cumulată la sfârșitul anului 2010 reprezenta14,2%. Cea mai mare reducere a numărului de firme se semnalează în industriaprelucrătoare (–15,0%), în timp ce IMM din energie, chiar dacă au un număr mic,au înregistrat un spor de + 63,3% în intervalul 2008-2010.IMM au o pondere de 98,4% în totalul întreprinderilor active din acestsector economic. În ceea ce privește distribuția pe clase de mărime, în cadrulIMM microîntreprinderile deţin un procentaj de 71,9%, iar firmele din clasa micăși mijlocie, în procent de 28%, sunt mai bine reprezentate comparativ cu situaţiadin alte sectoare, unde microîntreprinderile sunt majoritare.Analiza subramurilor industriei prelucrătoare evidenţiază prezenţa peprimele cinci poziții a IMM din industria alimentară (7.218 firme active în 2010),Industria construcțiilor metalice (5.387 firme), Prelucrarea lemnului (5.214 firme),Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (3.904 firme) şi Fabricarea de mobilă(3.382 firme). Acest clasament al primelor cinci sectoare industriale pentru IMM,care se menține din anii anteriori, cu mici variații de dinamică în perioada decriză, este evidențiat în graficul următor.Figura nr. 18. Distribuţia numărului de IMM în principalele subramuri industriale, 2008-2010(număr)Sursa: Date bilanț întreprinderi ONRC, prelucrări și calcule proprii.Sectorul Construcții, având dinamica cea mai torsionată pe termen mediu,a ajuns să reprezinte în anul 2008 un procent de 11,3% din numărul total de IMMactive. Creșterea numărului de IMM din domeniul Construcțiilor a fost ocaracteristică de lungă durată pentru mediul de afaceri din România, mai64

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveaccentuată în perioada de puternică dezvoltare imobiliară, 2007-2008. Dupăatingerea unui un spor maxim al numărului de firme de + 60%, IMM din sectorulConstrucţii au cunoscut ulterior o cădere abruptă în număr (–23,6%) şiperformanţe economice (2010 comparativ cu 2008).Evoluția spectaculoasă a numărului de firme din acest sector a fostexpresia unei reacții antreprenoriale în strânsă legătură cu dezvoltarea sectoruluiimobiliar pe toate segmentele (rezidențial și de afaceri), precum și cu dezvoltareaeconomică de ansamblu a României în primii doi ani după aderarea la UE.Această evoluție a fost, așadar, asociată și cu multiplicarea oportunităților delucrări, precum reabilitarea de parcuri și tehnologice, căi ferate și infrastructurărutieră, lucrări în sectorul energetic, sectorul comercial (mari complexecomerciale și de recreere, de tip mall) și în domeniul sociocultural și educațional(reabilitarea de spitale, a instituțiilor de învățământ și alte astfel de unități).În aceeași măsură, IMM din Construcții au fost între cele mai afectate,direct și imediat în condițiile noi, aduse de anul 2009, prin impactul crizeifinanciare și economice mondiale și propagarea acesteia în economia națională. Înabsența resurselor financiare, multe dintre proiectele de dezvoltare imobiliarăpublice și private au fost anulate, în aceste circumstanțe, 12.892 de firme activefiind eliminate din peisajul economic, într-un scurt interval de timp (2009-2010).Pe clase de mărime, IMM din Construcţii se distribuie astfel: 84,2% suntmicroîntreprinderi, 13,4% întreprinderi mici şi numai 2,4% aparţin clasei mijlocii,cu mai mult de 50 de angajaţi. De asemenea, comparaţia cu întreprinderile mariindică preponderenţa absolută a IMM cu un procent de 99,7% în acest sector.Sectorul Servicii este cel mai bine reprezentat din punct de vedere alnumărului de IMM, deţinând în anul 2010 un procent de 79,3% în totalul deîntreprinderi, cu precizarea că, în cadrul acestuia, IMM din Comerț au cea maimare pondere (cca. 50%). Această pondere, atinsă în anul 2007, a fost menținutăîn perioada 2008-2010, variația numărului de firme cu activitate în Comerț(–11,8%) fiind ușor mai redusă faţă de media pe ansamblul IMM. De altfel, sferaServiciilor s-a menținut constantă ca nivel de participare în structura de ansamblua IMM, cu procente cuprinse între 77,8% în anul 2008 şi 79,3% în 2010.Distribuția IMM pe subsectoarele reprezentative, Comerț, Transporturi, Hoteluriși Restaurante, Informaţii şi Comunicaţii, Alte servicii, este ilustrată în graficulurmător (Figura nr. 19).Analiza încrucişată, după clasa de mărime şi sectorul de activitate arată căaproape jumătate din firmele angajate în Comerţ sunt microîntreprinderi (46,6%)şi o treime sunt întreprinderi mici (33,3%).65

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveFigura nr. 19. Distribuția IMM din sectorul Servicii, 2008-2010 (număr)Sursa: Date bilanț întreprinderi ONRC, prelucrări și calcule proprii.Analizând ponderea IMM înregistrată în fiecare subsector, se observă opreponderenţă a firmelor din Comerț, urmate de cele grupate în categoria AlteServicii, care cumulează un număr mare de IMM din aria diversificată de serviciiîn domeniile: tranzacții imobiliare, activităţi profesionale, științifice si tehnice,servicii administrative şi activităţi de servicii suport, învăţământ, sănătate şiasistenţă socială, activităţi culturale și recreative, alte activităţi, domenii specificeorganizațiilor înregistrate ca societăți comerciale din categoria IMM. Acesteaconstituie un procent de 29% din numărul de IMM active în Servicii și de 23%din total IMM. Referitor la variaţia anuală în perioada de referință 2008-2010, sepoate observa o evoluţie mai bună în cazul fiecărui subsector din Servicii faţă demedia pe IMM, cu excepția Transporturilor, unde s-a înregistrat diminuarea ceamai accentuată a numărului de firme, de 12,5%.Valorile pentru perioada 2008-2010 arată o reducere demografică peansamblul IMM, în majoritatea sferelor de activitate economică, dar cu intensitățidiferite, ceea ce conduce la concluzia manifestării unei crize generalizate înîntreprinderile mici și mijlocii.Modificarea din 2010, comparativ cu anul 2008, a numărului de IMMactive în sectoarele economice nonfinanciare, poate fi urmărită în figuraurmătoare.66

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveFigura nr. 20. Modificarea procentuală a numărului de IMM pe sectoare ale economiei naționale,2010 față de 2008 (+/–%)Sursa: Date bilanț întreprinderi ONRC, prelucrări și calcule proprii.67

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveExistă numai trei sectoare în care IMM au înregistrat creşteri demografice: Producţiaşi furnizarea de energie, gaze, apă caldă, Distribuţia apei, salubritatea şi gestionareadeşeurilor şi Sănătatea şi asistenţa socială. În ceea ce priveşte primele două domenii nu sepoate face corelarea cu o tendinţă pozitivă în evoluţia IMM, având în vedere ponderilenesemnificative în comparaţie cu companiile mari active în sectorul energetic.Aşadar, prin participarea ridicată la structura numărului de IMM, precum și prinfaptul că își mențin greutatea specifică în ultimii 3 ani, foarte diferiți în plan general,IMM din sectorul Servicii demonstrează sustenabilitatea pe termen mediu și lung.Aceste aspecte conduc la concluzia că structura de ansamblu a IMM din România seîndreaptă către un tip de economie bazată pe servicii.68STRUCTURA NUMĂRULUI DE ANGAJAŢI ÎN IMMAnaliza datelor agregate privind numărul mediu de salariaţi din IMM lanivel naţional, pe clase de mărime şi sectoare de activitate, evidențiază o serie deaspecte similare tendinţelor din Uniunea Europeană, precum şi uneleparticularităţi în cazul IMM româneşti. Pe fondul reducerii globale a PIB, în anul2008, atât IMM, cât şi întreprinderile mari din Europa s-au confruntat cu oscădere generală a cererii reflectată în diminuarea producţiei, cu efecte negative,deşi nu imediate, asupra angajării. Impactul crizei asupra locurilor de muncă dinIMM s-a manifestat mai puternic, în anul 2010, prin pierderea unui număr marede locuri de muncă, cele mai afectate fiind întreprinderile mici şimicroîntreprinderile. Pe ansamblul numărului de angajați din IMM, în intervalul2008-2010 se constată o evoluţie negativă a numărului mediu de salariaţi, carezultat al dinamicilor diferite la nivelul fiecărui sector economic.Şi în România, la finele perioadei de recesiune se constată o pierdere maimare a numărului de locuri de muncă din IMM faţă de întreprinderile mari,reducerile mai accentuate având loc în 2010, spre deosebire de companiile mari underestructurările de personal s-au produs mai ales în 2009. Microîntreprinderile dinRomânia se diferenţiază de cele din UE prin faptul că și-au diminuat personalulîntr-un procent mai redus, comparativ cu firmele de dimensiuni mai mari.Sectoarele cele mai afectate, atât în cazul IMM din UE cât şi al celorromâneşti au fost Comerţul, unde a continuat trendul involuţiilor instalate înperioada anterioară şi Construcţiile, unde IMM au fost afectate mai târziu (în2010), dar mai dur faţă de întreprinderile mari. În Industria prelucrătoare, declinulforţei de muncă din IMM a fost similar cu cel din întreprinderile mari.Performanţa negativă a IMM, din perspectiva angajării, poate fi explicată şiprintr-o distribuţie defavorabilă în sectoarele de activitate cele mai afectate decriza economică, aşa cum sunt Construcţiile şi Comerţul.

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveÎn anul 2010, ponderea de 60,2% a numărului de angajaţi din IMM în totalîntreprinderi era uniform distribuită între cele trei clase de mărime, astfel: 19,9%în microîntreprinderi, 20,2% în întreprinderile mici şi 20,0% în întreprinderilemijlocii. Contribuţiile celor trei clase de mărime ale IMM din România suntdiferite faţă de valorile medii înregistrate în UE, care indică un aport mai mare almicroîntreprinderilor (30%) în totalul de locuri de muncă din sectorulnonfinanciar. Acest lucru este explicabil într-o anumită măsură prin structurademografică diferită a sectorului IMM din România, care cuprinde un procentajmai mic de microîntreprinderi (88,6% faţă de 92% în UE) dar, în acelaşi timp,scoate în evidenţă numărul foarte redus de angajaţi/microîntreprindere, ceea ce leface mai vulnerabile.În Figura nr. 21 pot fi urmărite schimbările intervenite în distribuţia pesectoare de activitate a numărului mediu anual de salariaţi din IMM, în intervalul2008-2010.Figura nr. 21. Distribuția numărului de angajați în IMM, pe sectoare de activitate (număr),2008-2010Sursa: Date bilanț întreprinderi ONRC, prelucrări și calcule proprii.Valorile agregate privind numărul de salariaţi indică faptul că în toatesectoarele de activitate economică s-au raportat reduceri ale numărului mediuanual de personal. Cele mai mari pierderi de locuri de muncă în 2008-2010 au fostînregistrate de IMM din Construcţii, cu 139.927 locuri de muncă desfiinţate69

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspective(variaţie –32,2%), Industria prelucrătoare cu 138.787 (variaţie –18,6%) şi Comerţcu 116.290 (variaţie –14,8%). În acelaşi timp, IMM din Servicii şi Energie au fostmai puţin afectate, prezentând rate de variaţie negative mai mici de 10%. Dealtfel, dacă se urmărește dinamica de evoluție a celor doi indicatori, numărul deIMM și numărul de angajați în IMM, se constată corelarea lor, atât în perioada decreștere culminând cu anul 2008, cât mai ales în intervalul 2009-2010, puternicafectat de criza economică. De exemplu, creșterea spectaculoasă din anii anteriorianului 2009, a numărului de angajați în sectorul Construcții, s-a corelat cucreșterea semnificativă a numărului de IMM active în acest sector. Aceeașicorelare a continuat ulterior, dar pe un trend descendent.Tabelul nr. 6. Distribuţia numărului de salariați în IMM pe sectoare de activitate, 2008-2010 (%)Sector 2008 2009 2010B – Industria extractivă 0,5 0,5 0,5C – Industria prelucrătoare 26,5 25,7 25,8D – Producţia şi furnizarea de energie 0,3 0,4 0,4electrică şi termică, gaze, apă caldă şiaer condiţionatE – Distribuţia apei; salubritate,1,1 1,1 1,3gestionarea deşeurilor, activităţi dedecontaminareF – Construcții 15,4 14,0 12,5G – Comerţ 28,0 28,5 28,5H – Transport si Depozitare 6,0 6,0 6,2I – Hoteluri şi Restaurante 4,5 4,7 5,0J – Informații şi Comunicații 2,9 3,1 3,1Alte servicii (L, M, N, P, Q, R, S, T) 14,7 16,0 16,6Sursa: Date bilanț întreprinderi ONRC, prelucrări și calcule proprii.Așa cum se poate observa din datele prezentate, distribuția sectorială anumărului de salariați din IMM nu a suferit modificări importante în urmareducerilor de personal. Cel mai mare procent de salariați (28,5%) este angajat înComerț şi s-a păstrat constant pe parcursul celor trei ani analizaţi. Numărulcumulat al salariaţilor IMM din domeniul Servicii (inclusiv Comerț) reprezentaîn 2010 un procent de 59,5% din total, această pondere majoră având un trendascendent din 2008.70IMM din sfera Serviciilor şi-aumajorat anual ponderea depersonal, asigurând aproape 60%din numărul de angajaţi în IMM.Ponderea salariaților din Industriaprelucrătoare în totalul de angajați ai IMM semenține constant în jurul a 26%, în intervalulde referință, în pofida pierderii unei cincimidin locurile de muncă de la nivelul anului2008. Aceeași tendință de menţinere a ponderii pe tot intervalul a fost urmată și deIMM din Industria extractivă şi din Energie.

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveCreșterea spectaculoasă a numărului de angajați din sectorul Construcțiicare a avut loc în anii precedenţi crizei, corelată cu creșterea semnificativă anumărului de IMM active în acest domeniu, a fost întreruptă în 2009, determinândcea mai accentuată scădere a ponderii personalului dintre toate sectoarele. Astfel,faţă de valoarea de 15,4% în anul 2008, ponderea personalului din acest sector ascăzut la 12,5% în 2010.Contribuţia IMM la crearea locurilor de muncă din sectoareleeconomiei nonfinanciareÎn scopul evaluării aportului IMM la înfiinţarea şi menţinerea locurilor demuncă din economie se prezintă, în continuare, valorile ponderilor IMM în fiecaresector de activitate, calculate pe baza datelor agregate referitoare la numărulmediu anual de salariaţi, în perioada 2008-2010.Tabelul nr. 7. Ponderea numărului de angajaţi din IMM în totalul forţei de muncă din sectoareleeconomice nonfinanciare (număr persoane și %), 2008-2010Sector 2008 2009 2010TotalîntreprinderiPondereIMMîntotal (%)TotalîntreprinderiPondereIMMîntotal (%)TotalîntreprinderiPondereIMMîntotal (%)B – Industria83.327 16,7 47.797 27,5 68.956 17,5extractivăC – Industria1.390.265 53,7 1.150.652 55,4 1.083.996 56,0prelucrătoareD – Producţia şi88.809 11,1 83.932 10,7 81.097 11,4furnizarea de energie,gaze, apă caldăE – Distribuţia apei; 78.070 38,8 75.134 36,3 76.891 38,5salubritate,gestionarea deşeurilorF – Construcții 566.541 76,7 437.959 79,2 464.110 63,5G – Comerţ 1.031.181 76,3 905.622 77,9 884.244 75,9H – Transport si358.447 47,4 299.062 49,6 327.317 44,5DepozitareI – Hoteluri şi169.052 75,6 136.741 85,6 133.610 87,2RestauranteJ – Informații şi148.407 55,0 125.428 61,2 128.116 57,6ComunicațiiAlte servicii (L, M, N, 621.702 66,6 551.045 72,0 659.074 59,3P, Q, R, S, T)Total 4.535.801 62,1% 3.813.372 65,0 3.907.411 60,2Sursa: Date bilanț întreprinderi ONRC, prelucrări și calcule proprii.71

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveÎn anul 2010, cel mai mare număr de salariaţi din economie (1.083.996) seregăsea în Industria prelucrătoare, 56,0% dintre aceștia fiind angajaţi în IMM.Cu o pondere de 52%, întreprinderile mijlocii sunt principalul creator de locuri demuncă din categoria IMM, în timp ce microîntreprinderile au o contribuție mairedusă, de numai 14%. Sectorul Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul şirepararea autovehiculelor este cea de a doua sursă de locuri de muncă, cu unnumăr total de 884.244 salariaţi, dintre care 75,88% lucrează în IMM. În cadrulIMM, ponderea cea mai ridicată a angajării din Comerţ se înregistrează la nivelulmicroîntreprinderilor în valoare de 47%, în timp ce clasa întreprinderilor mijlociiasigură numai 20% din locurile de muncă. O contribuție importantă în totalulforței de muncă din România o aduce sectorul Construcții, cu un număr total de464.110 angajați.Ponderea IMM este de 63,52%, iar în cadrul acesteia, întreprinderile micidețin 38% şi cele mijlocii 34% din numărul de angajați din Construcții. Cu ungrad foarte ridicat de ocupare a forței de muncă, firmele din sfera Serviciiangajează un număr cumulat de 659.074 persoane, din care 59,3% sunt salariaţi înIMM. IMM dețin 63,74% pondere în sectorul Activități profesionale, științificeşi tehnice şi respectiv 50,90% în Activități de servicii administrative şi serviciisuport.Sectorul Hoteluri şi restaurante este dominat de IMM care au o ponderede 87,16% în numărul total de 133.610 angajați. Distribuția este aproximativegală între salariații din microîntreprinderi (40%) şi întreprinderi mici (41%).Chiar dacă numărul de angajați din Informații şi comunicații este mairedus comparativ cu alte sectoare (73.856), IMM se situează ca pondere înainteaîntreprinderilor mari, cu o valoare de 57,65%, uniform distribuită pe cele treiclase de mărime. IMM cu activitate în Tranzacții imobiliare au o pondere mairedusă în personalul angajat, comparativ cu întreprinderile mari, respectiv de36,99%. Datele evidențiază o serie de Alte activităţi în domeniile precumÎnvățământ; Sănătate şi asistenţă socială; Activități de spectacole; Alte activitățide servicii şi Activități ale gospodăriilor private în calitate de angajator, undeIMM contribuie substanțial la ocupare, cu o valoare medie a ponderii de 85% aponderii personalului angajat.În acelaşi timp se poate observa că întreprinderile mari suntpreponderente în sectoarele Industria extractivă şi Producţia şi furnizarea deenergie, gaze şi apă caldă, care încadrează un număr mare de personal.Situația ocupării sectoriale în anul 2010, pentru cele două categorii de agențieconomici, IMM şi întreprinderi mari, este redată comparativ în Figura nr. 22.72

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveFigura nr. 22. Numărul de angajaţi în IMM vs. întreprinderi mari, 2010 (%)Sursa: Date bilanț întreprinderi ONRC, prelucrări și calcule proprii.IMM asigură un număr mai mare de locuri de muncă comparativ cu întreprinderilemari, fiind preponderente în mai multe sectoare economice, cu un procentaj alnumărului mediu de salariaţi mai mare de 75%.Aportul IMM la forţa de muncă din Industria prelucrătoare este de 56,04%, clasamijlocie fiind principalul contributor. Comparativ cu această valoare, aportul laformarea cifrei de afaceri este mult mai redus fapt ce scoate în evidenţă productivitateascăzută a IMM din Industria prelucrătoare.IMM din Comerțul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şimotocicletelor angajează cel mai mare număr de salariați, deținând o pondere de75,8% în acest sector.Întreprinderile mici şi mijlocii nu sunt reprezentative în activitățile bazate peextracția, producerea, distribuția şi furnizarea resurselor naturale şi energetice. Caurmare, IMM nu au un aport semnificativ în totalul forței de muncă angajate în acesteindustrii (pondere: 17,53% şi respectiv 11,35%).73

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveFigura nr. 23. Modificarea procentuală a numărului mediu de salariaţi în IMM pe sectoareale economiei naţionale, 2010/ 2008 (+/–%)Sursa: Date bilanț întreprinderi ONRC, prelucrări și calcule proprii. Întreprinderile mici şi mijlocii s-au dovedit mai vulnerabile în faţa crizei,comparativ cu întreprinderile mari, înregistrând în 2010 o pierdere de 16,5% dinnumărul mediu de salariaţi raportat la 31 decembrie 2008. Cea mai mare reducere de personal au avut-o IMM din Construcţii cu 139.927locuri de muncă desfiinţate, respectiv o rată a variaţiei 2010/2008 de –32,19%, faţă demedia de –18,08% înregistrată pe total întreprinderi din acest sector.74

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspective IMM din Industria prelucrătoare şi-au redus numărul de salariaţi cu 18,6%, întimp ce rata medie de variaţie 2010/2008 a fost de 22,0% în acest sector. Întreprinderile din sfera Serviciilor, au avut o evoluţie mai bună comparativ cualte sectoare de activitate, rata de creştere 2010/2008 a numărului de angajați de–5,14% fiind în limite satisfăcătoare, în contextul macroeconomic de recesiune.ANALIZA CIFREI DE AFACERI LA NIVEL SECTORIALAnaliza cifrei de afaceri la nivelul sectoarelor de activitate economicăurmărește evaluarea contribuţiei sectoriale a întreprinderilor mici şi mijlocii şi atendințelor de evoluție în perioada 2008-2010, marcată de criza economică.Prelucrarea datelor de bilanţ anual din intervalul de referinţă şi analiza îndinamică a indicatorului permite extragerea următoarelor aspecte: În anul de vârf 2008 valorile cifrei de afaceri la nivelul întreprinderilormici şi mijlocii cu activitate în sectoarele nefinanciare, s-au situat întrelimita minimă de 2.912,1 milioane lei în Industria extractivă și limitamaximă de 280.526,4 milioane lei în Comerț. În ordine, alte sectoarecu o valoare ridicată a cifrei de afaceri în IMM sunt: Industriaprelucrătoare cu 92.479,8milioane lei, Construcțiile cu 69.051,1milioane lei şi Alte servicii cu 54.716,0milioane lei. Împreună, primelepatru sectoare cumulează un total de 496.773,3 milioane lei, ceea cereprezintă o contribuție mai mare de 87% la formarea cifrei de afaceritotale a IMM. Același clasament din 2008 al sectoarelor prioritare pentru activitateaIMM s-a menținut și în anul 2010, cu precizarea că dinamica evoluţieipe termen scurt a fost diferită de la un sector la altul, în contextulrecesiunii economice şi a impactului diferit al crizei asupra domeniiloreconomice. Asemănător cu perioada anterioară anului 2008, IMM active în Comerțau contribuit majoritar la formarea cifrei de afaceri a întreprinderilormici şi mijlocii, cu o valoare de 250.354,4milioane lei, realizată în 2010. O dinamică particulară au avut firmele din Construcții, unde tendinţaascendentă a cifrei de afaceri înregistrată anterior anului 2008 acontinuat și în 2009, urmată apoi de o cădere semnificativă în 2010,care a condus la reducerea în termeni reali a cifrei de afaceri cu 32%față de începutul intervalului. IMM-urile din Industria prelucrătoare şi-au diminuat cifra de afaceriîn anul 2009 cu aproape 15%, reuşind ulterior, pe fond de criză,reluarea a creșterii, cu 2 puncte procentuale.75

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspective O evoluţie interesantă prezintă IMM din sectorul Informaţii şiComunicaţii care şi-au menţinut un nivel constant al cifrei de afaceri,în jurul valorii de 12.700 milioane lei, pe tot intervalul.IMM cu activitate în domeniul Alte servicii au realizat în 2010 cea maimare creștere a cifrei de afaceri, cu 11%. De menţionat faptul că aceastăperformanţă vine după căderea înregistrată în anul 2009 și pe fondul unei reduceriimportante a personalului angajat.O altă caracteristică rezultată din comparațiile de structură, în cei trei anianalizaţi, constă în stabilitatea relativă a distribuției cifrei de afaceri pe sectoare deactivitate economică, în condiţiile unor schimbări macroeconomice pronunţate înacest interval. Această constatare se sprijină pe faptul că, în general, modificărilecare au intervenit în ponderile sectoarelor de activitate variază într-un intervalredus, sub un punct procentual.Figura nr. 24. Distribuția cifrei de afaceri din IMM pe sectoare de activitate, 2008-2010,milioane lei, prețuri 2008Sursa: Date bilanț întreprinderi ONRC, prelucrări si calcule proprii.Excepțiile în această privință sunt oferite de sectoarele cu valori ridicateale cifrei de afaceri, aşa cum sunt Construcțiile, Comerțul şi Alte Servicii.Modificările în distribuție sunt reflectate în tabelul următor.76

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveTabelul nr. 8. Ponderea cifrei de afaceri din IMM, pe sectoare de activitate, 2008-2010 (%)Sector 2008 2009 2010B – Industria extractivă 0,5 0,5 0,5C –Industria prelucrătoare 16,2 16,0 16,2D – Producţia şi furnizarea de energie 1,9 2,1 2,3electrică şi termică, gaze, apă caldă şiaer condiţionatE –Distribuţia apei; salubritate,1,5 1,3 1,8gestionarea deşeurilor, activităţi dedecontaminareF –Construcții 12,1 14,4 9,9G – Comerţ 49,1 46,7 47,0H – Transport si Depozitare 5,3 4,9 5,4I –Hoteluri şi Restaurante 1,6 1,6 1,5J – Informații şi Comunicații 2,3 2,5 2,7Alte servicii (L, M, N, P, Q, R, S, T) 9,6 10,0 12,8Sursa: Date bilanț întreprinderi ONRC, prelucrări și calcule proprii. Cu o pondere de 47%, Comerțul rămâne primul contributor la cifra deafaceri din IMM, în anul 2010, în ciuda descreșterii concomitente acifrei de afaceri şi a numărului de IMM active în Comerț, pe fondulreducerii consumului ca efect al crizei economice. Sectorul Industrial deține a doua pondere în totalul cifrei de afaceriIMM, situată în mod constant la 16,2%. Sectorul Construcții, care şi-apierdut greutatea specifică la toți indicatorii analizați, a înregistrat, deasemenea, o scădere severă în ceea ce privește ponderea cifrei deafaceri, de la 14,4% în 2009 la 9,9% în anul 2010. IMM din sectorul Energetic, deși cu o valoare limitată a cifrei deafaceri, se remarcă prin creşterea anuală în valoare reală şi ca pondere,concomitent cu creşterea numărului de salariaţi, observată anterior.În Figura nr. 25 sunt prezentate comparativ variaţia cifrei de afaceri dinIMM, în anul 2010 comparativ cu 2008, în toate sectoarele de activitate.77

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveFigura nr. 25. Modificarea procentuală a cifrei de afaceri în IMM pe sectoare ale economieinaţionale, 2010/2008 (+/–%)Sursa: Date bilanț întreprinderi ONRC, prelucrări și calcule proprii.Sectoare majore care au înregistrat variații negative semnificative sunt, înordine: Construcțiile (diminuare în termeni reali cu –32% a cifrei de afaceri,2010 față de 2008), Comerțul (–20%) și Industria prelucrătoare (–17%),replierea primelor două reprezentând o contracție de ajustare după o perioadă decreștere nesustenabilă, în timp ce evoluția industriei corespunde marilor tendințede pe plan mondial, în mod special a evoluțiilor de pe piața europeană, cu careexportatorii României întrețin cele mai relevante relații comerciale.78

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveAnaliza de ansamblu a celor trei indicatori, cifra de afaceri, numărul de IMM şinumărul de salariaţi, observați în cadrul acestui subcapitol, duc la următoareleconcluzii: Comerțul este sectorul în care activează cele mai multe firme (39,5%), careangajează cele mai multe persoane (28,5%) și care realizează cea mai semnificativăcifră de afaceri (47%). Următoarea clasată este industria prelucrătoare, care concentrează un procentmult mai mic de întreprinderi (doar 10,4%), angajează un procent din forța de muncăcomparabil cu Comerțul (26%), dar realizează o cifră de afaceri mai redusă (16%).Acest lucru demonstrează faptul că sectorul industriei prelucrătoare este mai adecvatîntreprinderilor de clasă mică și mijlocie și este, în România, mai intensiv în muncă. În ocuparea următoarei poziții a avut loc o rocadă între Construcții, care aupierdut forță de muncă și productivitate și Alte servicii, care și-au îmbunătățit aceștiindicatori. În ceea ce privește demografia întreprinderilor și numărul de salariați,Construcțiile și Industria prelucrătoare au fost mai afectate decât Comerțul, însă cifrade afaceri în industrie s-a restrâns într-o mai mică măsură decât în Comerț șiConstrucții. În concluzie, pe timp de criză, activitatea din industria prelucrătoare a devenitmai concentrată în actori de clasă mică și mijlocie puternici, care au realizatrestructurări mai eficiente decât în celelalte sectoare majore.Analiză aprofundată – performanța economică a IMMdin sectorul industrialÎn scopul evaluării performanţelor economice ale IMM, analiza esteaprofundată la nivelul ramurilor industriei prelucrătoare. În Tabelul nr. 9 seprezintă valorile anuale ale cifrei de afaceri înregistrate de IMM, calculate înraport cu indicele preţurilor de consum, precum şi variaţia în intervalul 2008-2010, pentru primele 10 ramuri industriale la nivelul anului 2010.79

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveTabelul nr. 9. Cifra de afaceri în IMM, pe ramuri industriale, 2008-2010(milioane lei prețuri 2008-2010 și variația 2010/2008)Ramura industrială 2008 2009 2010 Variația 202010/2008(%)Industria alimentară 15728,2 14943,4 14144,6 –10,1Industria construcţiilor metalice şi a 12408,4 9696,5 9639,7 –22,3produselor din metal, exclusiv maşini,utilaje şi utilajeFabricarea produselor din cauciuc şi mase 8250,3 5888 6158,9 –25,3plasticeFabricarea altor produse din minerale 6271,7 5019,4 4671,8 –25,5nemetalicePrelucrarea lemnului, fabricarea produselor 5473 4658,2 4433,6 –19,0din lemn şi plută, cu excepţia mobilei;fabricarea articolelor din paie şi din altemateriale vegetaleFabricarea articolelor de îmbrăcăminte 4880,5 4277,8 3860,4 –20,9Fabricarea de mobilă 4345 3468,1 3088,1 –28,9Fabricarea substanţelor şi a produselor 3307,9 2527,7 2639,5 –20,2chimiceIndustria metalurgică 2693,8 1930,8 2624,9 –2,6Fabricarea echipamentelor electrice 3216,7 2699,3 2619,5 –18,6Total Industrie prelucrătoare 92479,8 78450,5 76888,5 –16,9Sursa: Date bilanț întreprinderi ONRC, prelucrări și calcule proprii.Cu o cifră de afaceri în anul 2008, în valoare de 15.728,2 milioane lei,IMM din industria alimentară definesc cea mai reprezentativă ramură dinsectorul industriei prelucrătoare. Cu toate că, ulterior anului 2008, are loc odiminuare în termeni reali a cifrei de afaceri cu –10%, ca efect al crizeieconomice, IMM din industria alimentară se mențin pe primul loc, această variaţiefiind mai redusă decât media. Situaţia favorabilă a IMM din această ramurăindustrială poate fi explicată nu numai prin competitivitatea prin prețuri aproducătorilor locali, ci şi prin investițiile recente (autohtone și străine) realizatepentru îmbunătățirea proceselor și îndeplinirea standardelor de calitate europene.Următorul subsector industrial în care IMM au realizat o valoare ridicată a cifreide afaceri în 2008 este cel al construcțiilor metalice cu 12.408,4 milioane lei,care a cunoscut o scădere pronunţată, cu –22,3% în intervalul 2010/2008, corelatăîn parte cu scăderea dramatică a cifrei de afaceri din Construcţii, dar și cu20 Valorile pentru anii 2009, 2010 au fost actualizate în raport cu anul de referinţă 2008, utilizândindicele preţurilor de consum.80

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectivevariațiile puternice din ramura Industriei metalurgice, pe plan mondial. IMM dinindustria de fabricare a produselor din cauciuc şi mase plastice au realizat înanul 2008 o cifră de afaceri de 8.250,3 milioane lei, scăderea fiind apoi puternică,de –25,3%. Se constată în cazul acestei industrii o revenire a trendului ascendentîn anul 2010.O dinamică constant descendentă au înregistrat firmele din domeniulfabricării altor produse din minerale nemetalice, cu o variaţie de –25,4%,pornind de la o valoare a cifrei de afaceri de 6.271,679 milioane lei, în anul 2008.IMM cu activitate în industria de prelucrarea a lemnului, fabricareaproduselor din lemn cu excepţia mobilei se află pe poziția a cincea, cu 5.473milioane lei raportate în 2008, având în cei doi ani ulteriori o dinamicădescendentă cu o variaţie totală de –19%.IMMurile din industria alimentarădefinesc cea mai reprezentativă ramurădin sectorul industriei prelucrătoare.Structura industriei prelucrătoare, bazatăîn România mai degrabă pe ramuri deintensitate tehnologică medie și joasă, estedefinitorie atât pentru IMMuri cât șipentru companiile mari.Pe ultimele 5 poziţii s-au aflatIMM cu activitate în următoareleramuri industriale: fabricarea produselorde cocserie şi produse dinţiţei, cu cifra de afaceri în anul 2008în valoare de 806,3 milioane lei şivariaţia negativă de –12,2%;fabricarea produselor farmaceuticecu 1071,6 milioane lei cifră deafaceri, dar variaţie pozitivă de+ 12,2%; fabricarea altor mijloace de transport cu cifra de afaceri 1069,9milioane lei şi o variaţie negativă de –18,3 milioane lei; alte activităţi industrialecu un total de 1194 milioane lei cifră de afaceri şi scădere de –18,9% şirepararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor cu 1472,8milioane lei şi variaţia pozitivă de + 13,7%.O performanță semnificativ redusă au înregistrat IMM din subsectorulhigh-tech al fabricării calculatoarelor şi produselor electronice şi optice, cu ovaloare scăzută a cifrei de afaceri, de 2256 milioane lei în 2008. Valoareaindicatorului a continuat să scadă în intervalul 2009-2010, cunoscând odiminuare dramatică –36,5% a cifrei lor de afaceri. Se desprinde de aici apreciereaunei capacităţi mai reduse a IMM româneşti din acest domeniu de a concura pepiață în condițiile dificile generate de criza economică. În același timp, se observăcă structura industriei prelucrătoare, bazată în România mai degrabă pe ramuri deintensitate tehnologică medie și joasă, este definitorie atât pentru IMM cât șipentru companiile mari.81

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveSe remarcă faptul că IMM din primele cinci ramuri industriale realizeazăcumulat un procent de 52,0% din totalul cifrei de afaceri realizate în industriaprelucrătoare, în timp ce ultimele cinci industrii au contribuit cu numai 6,1% dintotal. Se poate vorbi astfel despre ramuri industriale prioritare, cel puțin dinperspectiva acestui indicator și doar ca evaluare a unei stări de fapt și nu caexpresie a unui deziderat normativ.Din punct de vedere al dinamicii cifrei de afaceri în intervalul de referință,scăderile cele mai accentuate s-au manifestat în fabricarea calculatoarelor şi aproduselor electronice şi optice (–36,5%); fabricarea băuturilor (–29,2%);fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente (–29,1%); fabricarea de mobilă(–28,9%) şi fabricarea articolelor de îmbrăcăminte. În același timp, seria de dateanalizată arată că au existat și ramuri mai puțin afectate de criza economică, încare IMM au reușit să își mențină tendinţa pozitivă de evoluție sau au înregistratdiminuări mai reduse ale cifrei de afaceri. În această categorie se înscriu IMM dinindustria produselor farmaceutice (+ 12,2%), repararea, întreţinerea şi instalareamaşinilor şi echipamentelor (+ 13,7%) şi fabricarea produselor dintutun (+ 14,0%).Această dinamică pe timp de criză a antrenat totuși schimbări importanteîn clasamentul ramurilor industriale evaluate din punct de vedere al cifrei deafaceri realizate de IMM. În timp ce primele 7 poziții rămân ocupate de aceleașiindustrii dominante, la mijlocul clasamentului Fabricarea autovehiculelor detransport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor și Fabricarea produselor dintutun urcă câte 3 poziții, iar Fabricarea produselor textile 2 poziții; pe de altăparte, Fabricarea băuturilor, respectiv Fabricarea calculatoarelor şi aproduselor electronice şi optice cad spre baza clasamentului, pierzând câte6 poziții în 2 ani. Aceste evoluții demonstrează de fapt efectele majore asuprastructurii industriei prelucrătoare, racordată puternic la piața internațională, încontextul unei crize globale.Contribuțiile diferitelor ramuri la cifra de afaceri totală, realizată de IMMdin industrie se analizează pe baza ponderilor anuale calculate la nivelul fiecăreiindustrii.Tabelul nr. 10. Ponderea cifrei de afaceri a IMM pe ramuri industriale (%), 2008-2010Sector 2008 2009 2010Industria alimentară 17,0 19,0 18,4Industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, 13,4 12,4 12,5exclusiv maşini, utilaje şi utilajeFabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice 8,9 7,5 8,0Fabricarea altor produse din minerale nemetalice 6,8 6,4 6,1Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută, 5,9 5,9 5,882

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveSector 2008 2009 2010cu excepţia mobilei; fabricarea articolelor din paie şi din altemateriale vegetaleFabricarea articolelor de îmbrăcăminte 5,3 5,5 5,0Fabricarea de mobilă 4,7 4,4 4,0Fabricarea substanţelor şi a produselor chimice 3,6 3,2 3,4Industria metalurgică 2,9 2,5 3,4Fabricarea echipamentelor electrice 3,5 3,4 3,4Alte ramuri industriale 30,0Sursa: Date bilanț întreprinderi ONRC, prelucrări şi calcule proprii.Analiza valorilor relative ale cifrei de afaceri anuale înregistrate de IMMevidenţiază faptul că, în general, valorile ponderii cifrei de afaceri din fiecareramură industrială s-au menţinut constante sau în limite strânse pe tot intervalulobservat. Se remarcă IMM din industria alimentară care şi-au crescut pondereacifrei de afaceri, de la 17% în 2008 la 18,4% în 2010. Industria alimentară seevidenţiază că având cea mai mare contribuţie la formarea cifrei de afaceri dinsectorul IMM industrial, în anul 2010, urmată de industria construcţiilormetalice cu 12,5%. Aceste două industrii şi-au consolidat pozițiile fruntașe înultimii ani, situându-se la distanţă mare faţă de următoarele ramuri. Fabricareaproduselor din cauciuc şi mase plastice este un alt domeniu reprezentativ pentruactivitatea IMM, având o pondere a cifrei de afaceri de 8% în 2010, în ușoarăscădere faţă de 2008 (8,9%). IMM din industria mineralelor nemetalice, cea aprelucrării lemnului şi din industria articolelor de îmbrăcăminte au participatcu procentaje apropiate, respectiv de 6,1%, 5,8% şi respectiv 5,0% în anul 2010,prezentând dinamici diferite în 2008-2010. În același timp, se poate remarcaevoluţia pozitivă a firmelor din industria de fabricare a produselor textile, caredeşi au înregistrat o scădere în valori reale ale cifrei de afaceri, şi-au crescutponderea în cadrul industriei prelucrătoare.Analiza cifrei de afaceri în funcție de clasa de mărime a întreprinderiipermite observarea mediului competitiv de la nivelul fiecărei ramuri industrialedin economia României.83

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveFigura nr. 26. Ponderea cifrei de afaceri pe ramuri industriale și clase de mărime ale IMM, 2010(%)Sursa: Date bilanț întreprinderi ONRC, prelucrări și calcule proprii. Conform datelor prezentate în Figura nr. 26, distribuţia cifrei de afaceridin industria prelucrătoare pe cele trei clase de mărime ale IMM seprezintă astfel: 58,5% din valoarea cifrei de afaceri este asigurată deîntreprinderile mijlocii, 29,7% de întreprinderile mici, în timp cemicroîntreprinderile realizează numai 11,8% din cifra de afaceri asectorului industrial. În timp ce microîntreprinderile apar cu cele mai mari ponderi alecifrei de afaceri (37,4%) în subsectorul repararea, întreţinerea şiinstalarea maşinilor şi echipamentelor şi în industria de prelucrarea lemnului (27,3%), întreprinderile mici şi întreprinderile mijlocii suntcel mai bine reprezentate în industria alimentară, unde au realizatvalorile maxime ale cifrei de afaceri şi au ponderea de 30,9%, respectivde 60,9%.84

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspective Următoarele două domenii în care microîntreprinderile au realizatvalori mari ale cifrei de faceri sunt construcțiile metalice cu o valoarede 1.397,9 milioane lei şi industria alimentară 1.350,2 milioane lei acifrei de afaceri, fără a avea ponderi semnificative comparativ cuclasele de mărime superioare. Se constată că primele trei specializări în cazul întreprinderilor dinclasa mică şi clasa mijlocie sunt comune: industria alimentară,industria construcțiilor metalice şi fabricarea produselor dincauciuc şi mase plastice, care cumulează o pondere de 35% din cifrade afaceri obţinută de IMM din industria prelucrătoare, contribuindastfel în bună măsură la definirea structurii pe clase de mărime asectorului. Întreprinderile mici sunt, de asemenea, reprezentative în industria deprelucrare a lemnului, având cea mai mare pondere în această ramurăindustrială (39,8%), în timp ce firmele mijlocii, de asemeneaperformante în fabricarea produselor din minerale nemetalice, cu unaport ridicat (62,1%). Domenii de activitate mai puţin reprezentative în cazulmicroîntreprinderilor sunt fabricarea produselor farmaceutice debază şi a preparatelor farmaceutice cu o pondere de 1,6% şiFabricarea produselor din tutun cu 0,2% pondere, industrii dominatede puternice companii mijlocii cu capital străin. Întreprinderile mici nu demonstrează performanţe economice înindustriile pentru fabricarea produselor de cocserie şi a produselorobţinute din prelucrarea ţiţeiului (12,6%) şi pentru fabricareaproduselor din tutun (5,9%), din aceleași rațiuni. Întreprinderile mijlocii sunt prezente, cu ponderi mari comparativ cuclasele de mărime inferioară, în toate ramurile industriale. Pot fimenţionate ponderile mai reduse în activitatea repararea, întreţinereaşi instalarea maşinilor şi echipamentelor (32,9%) şi prelucrarealemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută, cu excepţiamobilei (33%), în care întreprinderile micro și mici, mai motivate demarjele de profit specifice, reușesc să câștige cote de piațăsemnificative.Datele înregistrate în anul 2010 indică păstrarea aceleași structuri a cifreide afaceri totale, pe subramuri industriale şi clase de mărime a IMM, cu foartemici diferențieri comparativ cu începutul intervalului (anul 2008). Astfel:85

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspective Industria de prelucrare a lemnului și industria alimentară rămân douădomenii importante, în care microîntreprinderile îşi păstrează în 2010aproape aceeași contribuție la cifra totală de afaceri ca şi în anul 2008. Întreprinderile mici şi cele mijlocii și-au menținut în 2010 specializareaîn industriile alimentară, a construcțiilor metalice și fabricareaproduselor din cauciuc și mase plastice. Totuși, trebuie remarcat faptulcă efectele crizei s-au simţit în aceste domenii, unde s-au înregistratreduceri ale valorii reale a cifrei de afaceri, în intervalul 2008-2010. Oscădere dramatică a cifrei de afaceri a fost înregistrată în domeniulindustriilor de tehnologie înaltă și medie-înaltă, precum fabricareacalculatoarelor şi a produselor electronice sau cel al fabricăriiechipamentelor electrice, unde cifra de afaceri in 2010 a avut scăderiatât în cazul întreprinderilor mici cât şi al celor mijlocii.Analiza aprofundată – Contribuţia IMM la realizarea cifrei totalede afaceri din economie în raport cu întreprinderile mariPonderea cifrei de afaceri din IMM în total. Conform datelor contabileraportate de societăţile comerciale active în sectorul nefinanciar 21 , întreprinderilemici şi mijlocii participă cu o pondere semnificativă (mai mult de 50% din mediaanuală) la crearea cifrei de afaceri din economie. Mai mult, analiza datelor scoateîn evidenţă faptul că IMM sunt preponderente în majoritatea sectoarelor deactivitate economică (14 din cele 19 secțiuni CAEN analizate). Valorileponderilor calculate pentru perioada 2008-2010, pentru secțiunile CAENselectate, se prezintă în tabelul următor.Tabelul nr. 11. Ponderea cifrei de afaceri a IMM în total întreprinderi, pe sectoare de activitate,2008-2010 (%)Sector Pondere CA IMM/Total întreprinderi (%)2008 2009 2010B – Industria extractivă 10,3 27,1 10,1C – Industria prelucrătoare 39,9 41,8 40,0D – Producţia şi furnizarea de energie 21,3 22,0 24,1electrică şi termică, gaze, s.a.E – Distribuţia apei; salubritate,gestionarea deşeurilor68,0 64,9 69,521 Sectoarele: agricultură, industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii clasificate cf. CAEN rev2,secţiunile A, B,…, J şi L, M…, T.86

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveSector Pondere CA IMM/Total întreprinderi (%)F – Construcții 75,4 80,5 76,6G – Comerţ cu ridicata şi cu74,4 71,1 73,5amănuntul; repararea autovehiculelorşi motoH – Transport şi depozitare 60,9 60,8 60,5I – Hoteluri şi restaurante 83,6 83,3 83,9J – Informații si Comunicaţii 38,5 40,5 46,3L – Tranzacţii imobiliare 92,4 94,2 97,4M – Activităţi profesionale, ştiinţifice 90,5 88,9 88,3şi tehniceN – Activităţi de servicii79,0 75,6 74,2administrativeP – Învăţământ 97,0 94,9 94,4Q – Sănătate şi asistenţă socială 85,9 81,5 74,3R – Activităţi de spectacole,90,0 68,3 83,9culturaleS – Alte activităţi de servicii 93,1 93,7 68,2T – Activităţi ale gospodăriilor100,0 100,0 100,0privateTotal 60,1 61,2 60,5Sursa: Date bilanț întreprinderi ONRC, prelucrări și calcule proprii.Analizând valorile cifrei de afaceri realizate de IMM şi ponderile acestoraîn volumul total al cifrei de afaceri, pentru fiecare sector economic, principalaobservaţie care se desprinde este aceea că IMM continuă să contribuie majoritarîn sectorul Comerţ, unde asigură cea mai mare valoare a cifrei de afaceri dineconomie, respectiv 250.354,466 milioane lei, în anul 2010. În acelaşi timp, ceamai mare pondere a cifrei de afaceri (97,3%) este deţinută de IMM în sectorulTranzacţii imobiliare 22 .De menționat faptul că, în același an, întreprinderile mari au realizat ceamai ridicată cifră de afaceri, în valoare de 129.373,615 milioane lei, în Industriaprelucrătoare, reprezentând o pondere de cca. 60% în acest sector.Alte aspecte legate de ponderea cifrei de afaceri din IMM, pe domenii deactivitate, rezultă din compararea datelor raportate de societăţilecomerciale, în cei trei ani analizați (2008-2010). Astfel: Volumul total al cifrei de afaceri în Agricultură, silvicultură şipiscicultură a fost în anul 2010 de 23.382,816 milioane lei. Un procentde 72,49% din această valoare a fost asigurat de către IMM. De22 Exceptând cazul particular al domeniului T – Activităţi ale gospodăriilor private.87

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspective88remarcat faptul că evoluția cifrei de afaceri a IMM din agricultură aavut o tendinţă constant crescătoare, pe tot intervalul 2008-2010,înregistrând creşterea cu aproape 19%, chiar şi în anul de recesiune2009, spre deosebire de firmele mari, a căror cifră de afaceri s-adiminuat cu cca 5%, în acelaşi interval. IMM participă cu un procent de cca. 40% la realizarea cifrei de afaceridin Industria prelucrătoare. Ponderea s-a menținut practic constantă înperioada 2008-2010, pe fondul diminuării valorii absolute a cifrei deafaceri, ceea ce arată, pe de o parte, existenţa unui potențial al IMM încompetiția cu companiile mari din sectorul productiv, iar de cealaltăparte, calibrarea activității furnizorilor IMM la evoluția cliențiloracestora, întreprinderi mari. Un sector major în care IMM sunt preponderente este sectorul Construcții,unde au realizat, în anul 2010, un procent de 76,6% din volumul total alcifrei de afaceri. Se remarcă, în cazul acestui domeniu de activitate, oevoluție particulară, caracterizată de continuarea creșterii în anul 2009 şidiminuarea severă în 2010, atât în valoare nominală, cât şi a ponderii cifreide afaceri ale IMM, determinată de vulnerabilitatea mai ridicată încontextul general de criză. În cadrul acestei secțiuni CAEN, ponderea ceamai importantă revine IMM cu activitate în Construcții de clădiri(84,53%) şi în Lucrări speciale de construcții (81,76%). Ponderea cifrei de afaceri a IMM din sectorul Hoteluri şi Restaurante acunoscut nivelul cel mai înalt, de 83,91%,în anul 2010, deși în valoarenominală s-a înregistrat scăderea, comparativ cu anul 2008. Chiar şi înperioada recesiunii, IMM din acest sector au avut o evoluție mai bună,comparativ cu întreprinderile mari. De asemenea, se observă odistribuție aproape egală între cele două subsectoare de activitateeconomică, respectiv o pondere de 82,44% în cazul Hoteluri şi altefacilități de cazare şi 84,82% pentru Restaurante. Realizând în anul 2010 una dintre valorile notabile ale cifrei de afaceri(28.485,239 milioane lei), IMM din domeniul Transport şi depozitareau avut o medie a ponderii în totalul cifrei de afaceri mai mare de 60%în intervalul 2008-2010. În cadrul acestui sector, activitățile detransport rutier sunt predominante pentru IMM, având un aport de68,26% din cifra de afaceri totală pe sector. Sectorul Activităţi profesionale, științifice şi tehnice este reprezentat înmare măsură de IMM, care au cea mai mare contribuţie la realizareacifrei de afaceri, atingând în anul de vârf 2008 o pondere de 90,52%.Valoarea a fost ușor diminuată (cu 2%) la finele perioadei de crizăeconomică, în favoarea companiilor mai mari. De altfel, activitățile din

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveacest domeniu (birouri administrative, de management şi consultanţă înmanagement, arhitectură şi inginerie; activităţi de testări şi analizătehnică; Cercetare - Dezvoltare; Publicitate şi activităţi de studiere apieţei) sunt specifice firmelor de mici dimensiuni. La realizarea cifreide afaceri din aceste domenii, în valoare de 24.082,620 milioane lei,participă un număr foarte mare (43.349) de microîntreprinderiangrenate în astfel de activități. Se pot evidenția o serie de alte sectoare în domeniul serviciilor, în careIMM prevalează, în ceea ce priveşte cifra de afaceri realizată, cu toatecă valorile absolute sunt mai puţin semnificative. Astfel, în anul 2010,ponderea IMM a fost: 69,46% în sectorul Distribuţia apei, salubritate,gestionarea deşeurilor; 74,23% în Servicii administrative;94,44% în Învățământ; 74,31 în Sănătate şi asistenţă medicală;65,48% în Activități de spectacole culturale şi recreative sau68,22% în Alte activități de servicii. O caracteristică comună aevoluțiilor în aceste domenii de activitate este tendinţa descrescătoare aponderii cifrei de afaceri din IMM, în perioada 2008-2010, valorilerămânând însă cu mult peste ponderea întreprinderilor mari. Particularitățile din sectorul Informații şi comunicații scot în relieftendinţa de evoluţie pozitivă a IMM active în aceste domenii, cuvaloarea adăugată mare, unde ponderea IMM în volumul total al cifreide afaceri a crescut an de an (de la 38,48% în 2008 la 46,32% în 2010).Se disting IMM din subsectorul Activităţi de servicii în tehnologiainformaţiei cu o pondere de 87,22% şi cele din Activităţi de serviciiinformatice cu o contribuție de 82,90%.Figura nr. 27. Cifra de afaceri în IMM şi în întreprinderi mari, pe sectoare de activitate, 2010,milioane leiSursa: Date bilanț întreprinderi ONRC, prelucrări și calcule proprii.89

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveÎn graficul de mai sus, sunt ilustrate comparativ valorile cifrei de afaceri înfiecare sector de activitate, în cazul IMM şi al întreprinderilor mari. Se remarcăprevalenţa cifrei de afaceri din întreprinderile mici şi mijlocii, în majoritateasectoarelor de activitate economică. Cu toate acestea, este evident faptul că IMMsunt orientate cu preponderenţă către sfera serviciilor, valoarea cifrei de afaceri aIMM din industrie şi energie menținându-se inferioară nivelului realizat decompaniile mari.De asemenea, raportarea cifrei de afaceri la numărul de angajaţi, în cazulcelor două categorii de întreprinderi din sectorul productiv, indică o rată aproductivităţii de două ori mai scăzută în cazul IMM, respectiv de 160.216,54lei/angajat, comparativ cu valoarea de 313.814,02 lei/angajat rezultată încompaniile mari.Valorile menţionate scot în evidenţă nivelul scăzut al productivităţii şicompetitivităţii IMM din industrie, în comparaţie cu întreprinderile mari, ceeace reflectă gradul insuficient de tehnologizare şi inovare existent la nivelul IMM.IMM din Comerțul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şimotocicletelor realizează cea mai mare cifră de afaceri din sectorul de afaceri nonfinanciaral economiei României, mai mult de 250.354 milioane lei în anul 2010.Cea mai ridicată pondere a cifrei de afaceri este deținută de IMM din sectorulTranzacţii imobiliare, respectiv 97,3% în 2010.IMM active în sectorul Informații şi Comunicații au avut cea mai bună evoluţie peperioada crizei; ponderea cifrei de afaceri a IMM în volumul total înregistrat desocietățile comerciale a crescut constant, de la 38,48% în 2008, la 46,32% în 2010.Dacă ritmul se păstrează, IMM urmează să egaleze companiile mari în curând în acestsector intensiv în cunoaștere.IMM participă cu un procent de cca. 40% la realizarea cifrei de afaceri din Industriaprelucrătoare, menţinându-şi constantă ponderea în raport cu întreprinderile mari dinsectorul productiv, pe perioada de recesiune economică. Totuși, productivitatea IMMdin industrie este mult mai scăzută în comparaţie cu întreprinderile mari, ceea cereflectă gradul insuficient de tehnologizare şi inovare existent la nivelul IMM, într-unsector cu mare intensitate în acești factori.Întreprinderile mici şi mijlocii din România sunt orientate cu preponderenţă îndomeniul serviciilor.90

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveContribuţia IMM la crearea cifrei de afaceri totale în industriaprelucrătoareCu toate că ponderea întreprinderilor mici şi mijlocii în industriaprelucrătoare este mai mică comparativ cu alte sectoare de activitate, în valoareabsolută cifra de afaceri cumulată de IMM din industrie reprezenta 76.888,5milioane lei, în 2010, fiind a doua ca mărime după valoarea înregistrată înComerţ. IMM rămân un factor de creştere al competitivităţii industriale, fiind uncompetitor consacrat pe piață într-o serie de subsectoare, cum sunt, de exemplu:industria de prelucrare a lemnului, industria produselor din cauciuc şi maseplastice, industria hârtiei şi tipărirea sau industria construcţiilor metalice şi aproduselor din metal.Evaluarea performanţelor economice ale IMM din sectorul productiv şiproiectarea intervenţiilor necesare pentru creşterea competitivităţii lor industrialenecesită detalierea analizei indicatorilor la nivelul ramurilor industriale.Tabelul nr. 12. Ponderea cifrei de afaceri a IMM în totalul întreprinderilor din industriaprelucrătoare, ramuri unde IMM predomină, 2008-2010, (%)Sector 2008 2009 2010Alte activităţi industriale n.c.a 92,8 95,6 90,6Fabricarea produselor din tutun 36,5 73,8 86,9Industria construcţiilor metalice şi a produselor 75,6 79,5 79,3din metal, exclusiv maşini, utilajeTipărire şi reproducerea pe suporţi a74,1 78,0 77,2înregistrărilorFabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie 65,7 70,0 75,1Tăbăcirea şi finisarea pieilor; fabricarea articole 58,7 66,9 65,3de voiaj, marochinărie, încălţăminte; blănuriPrelucrarea lemnului, fabricarea produselor din 68,8 65,2 64,2lemn şi plută, cu excepţia mobileiFabricarea produselor textile 61,7 64,9 64,0Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte 56,4 60,1 57,3Repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi 51,2 53,5 55,4echipamentelorFabricarea produselor din cauciuc şi mase66,6 57,2 54,0plasticeIndustria alimentară 49,9 52,6 53,3Fabricarea altor produse din minerale nemetalice 43,5 55,6 52,8Medie sector 39,9 41,8 40,0Sursa: Date bilanț întreprinderi ONRC, prelucrări și calcule proprii.91

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveÎn tabelul de mai sus se prezintă ponderile obţinute de IMM pentruindicatorul cifră de afaceri, la nivelul fiecărei industrii, în intervalul 2008-2010. Se poate observa faptul că, faţă de o evoluţie în limite strânse a medieipe sector, la nivelul fiecărei industrii s-au înregistrat variaţii diferite, înperioada de recesiune economică. Cele mai afectate au fost IMM cu activitate principală în fabricareacalculatoarelor şi a produselor electronice, care au înregistrat oscădere a cifrei de afaceri cu 36,5%, în anul 2010 raportat la 2008. Înacelaşi timp, ponderea IMM din această subramură industrială s-adiminuat cu 56,77%. De asemenea, IMM din industria mobilei au suferit o deterioraresemnificativă a ponderii lor în cadrul acestui domeniu tradiţional, de la61,53% în 2008 la 49,99% în 2010, pe fondul reducerii cifrei de afacericu mai mult de 28% în acest interval de timp. La polul opus, se situează IMM din industria produselorfarmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice care şi-aucrescut cifra de afaceri cu 12,2%, ca şi cele din domeniul repararea,întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor cu o creșterede 13,7%, fără a avea modificări la fel de semnificative ale ponderii lorîn volumul total al cifrei de afaceri, ceea ce indică o dezvoltare peansamblu al acestor industrii.În funcție de nivelul ponderii întreprinderilor mici şi mijlocii in fiecaredomeniu, analiza relevă următoarele aspecte: În unele industrii, IMM sunt preponderente fără însă a înregistra ovaloare nominală foarte ridicată a cifrei de afaceri. Este cazul IMM dinsfera alte activităţi industriale care deţin un procent de 90,64% alcifrei de afaceri totale, din fabricarea produselor din tutun cu86,93% sau fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie cu 75,15%,la nivelul anului 2010. Există o serie de domenii industriale tradiționale în care IMM audovedit sustenabilitate pe termen mediu si lung, menținându-și, an dean, o pondere ridicată în raport cu companiile mari. Este cazul industrieipentru tăbăcirea şi finisarea pieilor, fabricarea articolelor de voiaj,marochinărie, încălţăminte, blănuri (65,30%); prelucrarea lemnului,fabricarea produselor din lemn şi plută, cu excepţia mobilei(64,19%); fabricarea produselor textile (64,00%) şi fabricareaarticolelor de îmbrăcăminte (57,27%).92

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspective În industria produselor din cauciuc şi mase plastice, industriaalimentară şi fabricarea altor produse din minerale nemetalice IMMdeţin ponderi cu valori peste medie, cuprinse între 53,98% şi 52,84%. Este de subliniat locul întâi ca valoare nominală a cifrei de afaceri,ocupat de industria alimentară, unde un procent de 53,30% din cifrade afaceri totală, reprezentând 29.724,771 milioane lei, este realizat deIMM. Mai mult, în această ramură, ponderea IMM a crescut anual, între2008 şi 2010, fapt care confirmă dezvoltarea accentuată. O altă caracteristică desprinsă din analiza cifrei de afaceri în sectorulindustriei prelucrătoare este aceea că IMM nu sunt competitive înramurile industriale de complexitate ridicată. Această observaţie estesusţinută de valorile reduse ale cifrei de afaceri şi ale ponderii IMM,precum şi de tendințele descrescătoare ale acestora, în cei trei ani analizați.Este cazul IMM cu activitate în fabricarea autovehiculelor de transportrutier, a remorcilor şi semiremorcilor care au avut cea mai micăpondere în volumul total al cifrei de afaceri din acest domeniu (8,18%),fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice(13,99%), fabricarea altor mijloace de transport (16,70%) şifabricarea echipamentelor electrice (30,87%), în anul 2010. Alte domenii în care IMM nu performează economic sunt industriilegrele de prelucrare a resurselor minerale şi energetice, precum:fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute dinprelucrarea ţiţeiului cu o pondere a IMM de numai 9,95% în totalulcifrei de afaceri, Industria metalurgică cu 17,59% sau fabricareasubstanţelor şi a produselor chimice cu 37,14%, ponderea cifrei deafaceri in 2010. De asemenea, întreprinderile mici şi mijlocii nu sunt foarte binereprezentate în domeniul fabricării băuturilor, unde deţin un procentde numai 25,7% din cifra de afaceri în valoare totală de 7.603,812milioane lei.Distribuţia ponderilor deţinute de IMM în valoarea cifrei de afaceri, peramurile industriei prelucrătoare din România poate fi vizualizată în ilustrareagrafică următoare.93

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveFigura nr. 28. Ponderea cifrei de afaceri din IMM în ramurile industriei prelucrătoare, 2010 (%)Sursa: Date bilanț întreprinderi ONRC, prelucrări și calcule proprii.Pe perioada recesiunii economice, IMM şi-au consolidat poziţia în raport cuîntreprinderile mari, în ceea ce priveşte ponderea cifrei de afaceri, în următoareleramuri industriale: pielărie, marochinărie şi încălțăminte (65,30%), prelucrarealemnului (64,19%), textile (64,00%) şi articole de îmbrăcăminte (57,27%), ceea ceindică schimbări structurale importante în aceste activităţi tradiţionale ale industrieiromâneşti. Industria alimentară este ramura în care IMM realizează cea mai marecifră de afaceri, în valoare de 14.144,6 milioane lei şi deţin o pondere de 53,30%,superioară mediei din industria prelucrătoare.Întreprinderile mici şi mijlocii nu sunt competitive în ramurile industriale decomplexitate ridicată, cum sunt: fabricarea autovehiculelor de transport rutier, aremorcilor şi semiremorcilor unde se înregistrează cele mai mici ponderi ale cifrei deafaceri (8,18%), fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice(13,99%), fabricarea altor mijloace de transport (16,70%) şi fabricareaechipamentelor electrice (30,87%) şi valorile cele mai reduse ale cifrei de afaceri. Deasemenea, IMM se dovedesc neperformante în industriile de prelucrare a resurselorminerale şi energetice, precum: fabricarea produselor de cocserie şi prelucrareaţiţeiului (9,95%) şi industria metalurgică (17,59%)94

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspective4.6. Participarea IMM la comerțul internaționalÎn contextul internațional și macroeconomic al anului 2009, marcat decriza mondială, reducerea volumului de consum și diminuarea exporturilorromânești au fost severe, iar întreprinderile mici și mijlocii au fost cele maiafectate. Analiza datelor INS referitoare la activitățile de comerț exterior derulatede întreprinderile mici și mijlocii indică scăderea, în anul 2009, față de anulanterior, atât a numărului de întreprinderi care efectuau operațiuni de export, cât șial celor implicate în operațiuni de import.Tabelul nr. 13. Numărul de întreprinderi angajate în activități de export și import, pe clase demărime, 2008-2009Clasa de mărime 2008 2009Import Export Import ExportIMM, din care: 78.869 23.419 67.393 20.889Microîntreprinderi 55.458 13.154 47.089 11.328Întreprinderi mici 17.206 6.623 14.652 6.068Întreprinderi mijlocii 6.205 3.642 5.652 3.493Întreprinderi mari 1.580 1.111 1.497 1.100Întreprinderi foarte mari 330 114 312 119Total întreprinderi 80.779 24.644 69.202 22.108Sursa: INS 23 și calcule proprii.După cum se poate observa din Tabelul nr. 13, numărul de IMM careefectuează operațiuni de import este cu mult superior numărului de IMM carederulează operațiuni de export. Astfel, în anul 2008, un număr de 78.869 de IMMderulau activități de import, în timp ce numai 23.419 IMM au realizat exporturi.Deși numărul firmelor importatoare scade semnificativ, la 67.393 în anul 2009,acesta se menține la un nivel de peste trei ori mai mare în comparație cu numărulfirmelor exportatoare.23 a) Pentru comerțul intracomunitar rezultatele statistice publicate cuprind: date din declarațiilestatistice Intrastat colectate lunar de Institutul Național de Statistică de la operatorii economici careau realizat schimburi intracomunitare de bunuri și care au îndeplinit condițiile stipulate în Legeanr.422/2006;‐ date din declarațiile vamale aferente schimburilor intracomunitare de bunuri furnizate lunar deAutoritatea Națională a Vămilor neacoperite integral prin declarațiile statistice Intrastat;‐ date estimate pe baza datelor fiscale pentru valoarea comerțului derulat de operatorii economicisituați sub pragurile statistice Intrastat și de operatorii economici înregistrați cu nonrăspuns lacercetarea statistică Intrastat (cca 3%).b) Pentru comerțul extracomunitar rezultatele statistice publicate cuprind datele furnizate lunarde Autoritatea Națională a Vămilor, care colectează și prelucrează datele din declarațiile vamale deexport și import.95

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveÎn anul 2009, un număr de 20.889 IMM efectuau operațiuni de export,ceea ce reprezenta 5,5% din numărul de IMM active la 31 decembrie 2009. Înacelași an, IMM care au efectuat activități de import au avut o pondere de 17,7%în numărul total de firme active la 31 decembrie 2009.Tabelul nr. 14. Distribuția numărului de întreprinderi angajate în activități de export și import,după clasa de mărime (%), 2008-2009Clasa de mărime 2008 2009Import Export Import ExportIMM, din care: 98 95 97 94Microîntreprinderi 69 53 68 51Întreprinderi mici 21 27 21 27Întreprinderi mijlocii 8 15 8 16Întreprinderi mari 2 5 3 6Total 100 100 100 100Sursa: INS și calcule proprii.Din distribuția numărului de întreprinderi angajate în activități de comerțexterior se observă o concentrare mult mai mare a importului în portofoliulmicroîntreprinderilor, mai adaptate unor astfel de activități, întreprinderile declasă mai mare fiind mai angajate în export, inclusiv actorii importanți dinindustria prelucrătoare.Evoluția demografică în cei doi ani consecutivi indică faptul ca efectelecrizei s-au manifestat aproape în mod egal în toate clasele de mărime ale firmelorcu activități de comerț exterior. Astfel, deși scăderile în valoare absolută au fostsemnificative, ponderile celor pe clase de mărime s-au păstrat în anul 2009similare cu cele din 2008. Se poate observa totuși o diminuare ușoară a ponderiisectorului IMM și o creștere corespunzătoare a numărului de întreprinderi mari înstructura numărului de firme, pe cele două fluxuri, de import și, respectiv export.Focalizarea analizei pe diferitele clase de mărime ale IMM, scoate înevidență faptul că ponderea deținută de microîntreprinderi a scăzut cel mai mult înraport cu valorile înregistrate în cei doi ani consecutivi, la celelalte clase demărime. Totuși, la o variație de 14% a numărului de microîntreprinderi cuactivitate de export, în intervalul 2008-2009, ponderea acestei clase a suferit oscădere cu numai două procente (de la 53% la 51%).96

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveFigura nr. 29. Volumul importurilor și exporturilor IMM, pe clase de mărime,milioane euro, 2008-2009Sursa: INS.Pe ansamblul IMM, în anul 2009 s-a înregistrat un volum valoric alexporturilor de 10,3 miliarde euro, în timp ce importurile s-au cifrat la valoarea de19,5 miliarde euro. În aceste condiții, deficitul balanței comerciale de 9,2 miliardeeuro din IMM a fost mai accentuat decât media pe economie, mai ales încomparație cu întreprinderile mari (0,7 miliarde euro).Tabelul nr. 15. Volumul importurilor și exporturilor după clasa de mărime a întreprinderii(milioane euro și %), 2008-2009Clasa de mărime 2008 2009ImportPondereîn total(%)ExportPondereîn total(%)ImportPondereîn total(%)ExportPondereîn total(%)IMM, din care: 30.194 52,7% 11.233 33,3% 19.506 50,1% 10.303 35,4%Microîntreprinderi 6.198 10,8% 2.185 6,5% 4.687 12,0% 2.311 7,9%Întreprinderi mici 9.284 16,2% 2.632 7,8% 5.436 14,0% 2.251 7,7%Întreprinderi mijlocii 14.712 25,7% 6.416 19,0% 9.383 24,1% 5.741 19,7%Întreprinderi mari 24.660 43,1% 19.898 59,0% 17.010 43,7% 16.354 56,2%Altele 2.385 4,2% 2.594 7,7% 2.437 6,3% 2.428 8,3%Total 57.240 100% 33.725 100% 38.953 100% 29.084 100%Sursa: INS.97

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveÎn 2009, deficitulbalanței de comerțexterior la nivelul IMMs-a ameliorat față de2008, ceea ce înseamnă,pe de o parte, oconservare a piețelor deexport, iar pe de altăparte, dificultăți sporitepentru importatori înperioada de criză.Analiza mai nuanțată a performanțelor IMMdin anul 2009, comparativ cu 2008 evidențiază faptulcă volumul exporturilor realizate de IMM în anul2009 a scăzut față de 2008 cu 8,3%, în timp ce, înacelași interval, volumul importurilor s-a diminuat cu35,4%. Aceasta a condus la un deficit al balanței decomerț exterior în 2009, negativ dar mai bun decât înanul anterior. Privite în dinamică, datele din tabelul demai sus evidențiază faptul că operatorii economici dincategoria IMM și-au conservat într-o mare măsurăpiețele și tranzacțiile de export, fiind expuși mai puțin,pe când cei mai vulnerabili au fost operatorii IMMangajați în operațiuni de import, loviți mai puternic de scăderea puterii decumpărare de pe piața internă, precum și de accesul restrâns la finanțare, înmăsură să susțină operațiunile de import de produse.Din perspectiva participării la comerțul internațional, comportamentul IMMîn 2008/2009 este ușor diferit față de modul în care au reacționat marii operatoriieconomici în condițiile crizei economice și financiare, care au înregistrat un recul maipronunțat în anul 2009 atât în ceea ce privește exporturile, cât și în ceea ce priveșteimporturile. Astfel, dacă în anul 2008 valoarea exporturilor IMM se ridica la 33,3%din volumul total de exporturi al României, pe fondul dinamicii diferite, în anul 2009,sectorul IMM și-a crescut ponderea în volumul total al exporturilor la 35,4%.Concomitent, greutatea specifică a sectorului IMM în volumul total al importurilor ascăzut de la 52,7% în anul 2008, la 50% în anul 2009.Per ansamblu, se poate aprecia că în perioada 2008-2009: Activitatea de comerț exterior per ansamblul economiei a suferit o scădere semnificativă,atât în ceea ce privește exporturile, cât și importurile de bunuri și servicii. Totuși, numărul firmelor importatoare se menține net superior celor cu activități deexport, cu un raport de aproximativ 3:1. Pe clase de mărime, volumul exporturilor s-a diminuat cel mai mult în cazulîntreprinderilor de dimensiuni mai mari, în timp ce microîntreprinderile și-aumenținut în mare măsură piața și au înregistrat o ușoară creștere. Din punct de vedere al numărului de operatori economici, se remarcă o diminuareușoară a ponderii sectorului IMM și o creștere corespunzătoare a numărului deîntreprinderi mari. Exporturile IMM reprezintă 35% din totalul exporturilor României, ceea ceevidențiază o competitivitate redusă a acestora pe piețele externe și o dependențăfață de companiile mari pentru echilibrarea balanței comerciale.98

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspective4.7. Radiografie în plan teritorialÎntreprinderile mici și mijlocii, prin natura lor, apar la nivel local și îșidesfășoară activitățile la scară mică, fiind conectate îndeosebi la piețele locale șiregionale. Numai o mică parte dintre acestea sunt active la nivel național saureușesc să își găsească o nișă internațională de piață.În același timp, există o serie de factori particulari ai mediului socioeconomiclocal, care influențează dezvoltarea IMM, în sensul stimulării saudimpotrivă al diminuării competitivității economice a acestor întreprinderi,conducând la apariția și accentuarea disparităților regionale, în ceea ce priveștebaza de întreprinderi și nivelul antreprenorial.Cunoașterea stării curente, prin monitorizarea indicatorilor de caracterizarea dezvoltării IMM la nivelul fiecărei regiuni, este importantă pentru stabilireamăsurilor de intervenție și repartizarea resurselor pentru diminuarea decalajelorregionale, stimularea dezvoltării echilibrate și recuperarea accelerată aîntârzierilor în domeniul economic și social din zonele mai puțin dezvoltate, caurmare a unor condiții istorice, geografice, economice, sociale sau politice.Modul în care este structurată baza de întreprinderi mici și mijlocii înprofil teritorial și gradul de răspuns la nevoile cererii de pe piața locală pot fievaluate prin intermediul indicatorului de sinteză Densitatea IMM, exprimat canumărul de IMM la 1000 locuitori. Din aceasta perspectivă, situația înregistrată înanul 2010 la nivelul fiecărui județ este ilustrată de valorile acestui indicator,prezentate în tabelele din Anexa nr. 1.Tabelul nr. 16. Baza de întreprinderi mici și mijlocii în profil teritorial(persoane, număr și număr/1000 persoane)RegiunePopulație(nr. loc.)TotalIMMDensitate IMM(nr. IMM/1000loc.)Nord-Est 3.712.396 41.277 4.450 764 46.491 12,52Vest 1.919.434 35.019 3.721 766 39.506 20,58Nord-Vest 2.719.719 52.360 5.979 951 59.290 21,80Centru 2.524.418 45.808 5.297 1.049 52.154 20,66Sud-Est 2.811.218 44.438 4.366 830 49.634 17,66MicroîntreprinderiÎntreprinderimiciÎntreprinderimijlociiSud- 3.267.270 41.185 4.319 840 46.344 14,18MunteniaSud-Vest 2.246.033 28.210 2.752 479 31.441 14,00București- 2.261.698 87.272 9.142 1.962 98.376 43,50IlfovTotal 21.462.186 375.569 40.026 7.641 423.236 19,72Sursa: INS și calcule proprii.99

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveFaţă de o medie națională de 19,72 IMM/1000 de locuitori, densitateaIMM înregistrată în anul 2010 la nivelul fiecărui județ se prezintă diferențiat,relevând existența unor disparităţi, mai mult sau mai puţin accentuate, întrediferite județe ale României.Pot fi evidențiate mai multe aspecte cu privire la baza antreprenorială,nivelul de dezvoltare economică şi modul în care răspunde economia locală lacererea de consum a populației rezidente, din aria geografică delimitată de fiecarejudeț. Astfel: În cele mai multe cazuri, se observă o corelație pozitivă directă, dediferite intensităţi, între numărul de locuitori şi numărul de IMM,existând însă şi județe unde această regulă nu este valabilă. Municipiul București deține detașat cea mai mare densitate de IMM(44,98 IMM/1000 locuitori) din România. Poziția întâi este deținută deBucurești, atât pe ansamblul IMM, cât și pe fiecare dintre clasele demărime (micro, mică și mijlocie). Nivelul dezvoltării antreprenorialeeste remarcabil prin faptul că ponderea de 20,66% a numărului de IMMlocalizate în municipiul București în numărul total de IMM active lanivel național excede cu mult ponderea de 10,54% a numărului delocuitori din București în totalul populației din Romania. Așadar, bazaantreprenorială și nivelul de dezvoltare economică a municipiuluiBucurești continuă să evolueze cu un avans considerabil, în raport curestul județelor României, discrepanţele de dezvoltare fiind tot maiaccentuate de la un an la altul. În plus, Bucureștiul reprezintă un pol dedezvoltare în expansiune, generând creștere economică şi în zonelegeografice limitrofe.Figura nr. 30. Densitatea IMM în profil teritorial (nr. IMM/1000 locuitori), 2010100Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor ONRC.

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspective Județul Ilfov oferă un alt exemplu de excepție, prin densitatea mare deIMM active, în contrast cu suprafaţa teritorială restrânsă şi numărulscăzut de locuitori. Valoarea de 34,39 a acestui indicator, care plaseazăjudețul Ilfov pe locul 2 pe ţară se poate explica și prin situarea județuluiîn imediata proximitate a municipiului București. Județul Cluj se situează pe poziția a treia, în ceea ce privește densitateaIMM active, în timp ce populația din acest județ este a opta ca mărimela nivel național. Caracteristica comună întâlnita în cele trei unități administrativteritorialeanalizate indică o dezvoltare durabilă accentuată, în măsurăsă răspundă unor cereri de consum suplimentare, mult mai mari faţă denecesarul populației rezidente. De altfel, acest aspect relevă faptul caIMM localizate în aceste zone geografice sunt jucători pe piațamultiregională, națională sau internațională. Pe următoarele 10 poziții, înregistrând valori peste media pe țară, sesituează județele: Timiș cu 26,73; Brașov cu 25,92; Constanța cu 24,75;Bihor cu 23,81; Sibiu cu 21,56; Harghita cu 20,48 și Arad cu 20,24IMM la 1000 locuitori. Sub valoarea medie pe ţară, dar în apropierea ei, se plasează județeleMureș, Argeș, Prahova, Alba, Hunedoara, Sălaj, Maramureș și Satu-Mare, cu valori cuprinse între 18,62 și 16,59), în timp ce un număr de17 de județe dețin mai puțin de 15 IMM /1000 locuitori. Județele cu cea mai redusă activitate antreprenorială, reflectată în valorilefoarte scăzute ale densității IMM, sunt: Botoșani (7,25) şi Vaslui (9,09). De evidențiat un alt caz particular, cel al județelor cu număr mare delocuitori, dar care prezintă un grad nesatisfăcător de dezvoltare a sectoruluiIMM. Astfel, în județul Iași densitatea IMM de 15,63 se plasează submedia pe ţară, în timp ce numărul de locuitori este al doilea, după cel dinmunicipiul București. Situații asemănătoare s-au înregistrat în județul Dolj(cu 16,24 IMM/1000 locuitori), județul Bacău (cu 13,31 IMM/1000locuitori) și județul Suceava (cu 12,76 IMM/1000 locuitori).Se poate observa faptul că nivelul scăzut al bazei antreprenoriale întâlnit încazul multor județe este o caracteristică generală a regiunii de dezvoltare căreiaaparțin.Cele opt regiuni de dezvoltare, constituite în baza Legii nr. 315/2004privind dezvoltarea regională în Romania, asigură cadrul de implementare și deevaluare a politicilor de dezvoltare a mediului de afaceri, permițând totodatăculegerea datelor statistice în conformitate cu cerințele EUROSTAT,corespunzător nivelului al doilea de clasificare teritorială (NUTS 2).101

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveFigura nr. 31. Numărul de IMM în profil teritorial, 2010Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor ONRC.Pornind de la realitățile socioeconomice, generate de extinderea UE, care acondus la creșterea discrepanţelor de dezvoltare între regiunile Europei, cuaccentuarea decalajelor în regiunile din Est, Comisia Europeană a elaborat politicide coeziune și dezvoltare regională, orientate pe trei obiective: Convergență,Competitivitate regională și ocuparea forței de muncă și Cooperarea teritorială.Întreprinderile mici și mijlocii sunt sprijinite prin politici publice dedicate,în concordanță cu obiectivul Convergență care vizează dezvoltarea economicăintegrată și durabilă la nivelul regional și local, prin mobilizarea capacitățilorlocale și diversificarea structurilor economice în vederea accelerării convergențeicelor mai puțin dezvoltate state membre și regiuni.În aceeași măsură, IMM din Romania constituie factori de creștereeconomică echilibrată și durabilă contribuind la reducerea decalajelor economiceși sociale existente la nivelul celor 8 regiuni, precum și la îmbunătățireacompetitivității internaționale și convergența socio-economică a României cucelelalte state membre ale Uniunii Europene.Analiza situației IMM în profil regional, pornește de la valorile calculatepentru cei doi indicatori relevanți - Distribuția demografică regională împreuna cuDensitatea IMM - prin care se poate evalua dimensiunea piețelor regionale șigradul de dezvoltare a bazei de întreprinderi.102

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveTabelul nr. 17. Ponderea populației, ponderea numărului de IMM, densitatea IMM, la nivelregional, 2010 (% și număr/1000 persoane)Regiuneade dezvoltarePondereapopulației dinregiune în totalpopulație din RO(%)Ponderea număruluide IMM din regiune întotal IMM din RO (%)Densitatea IMMNumărul de IMM/1000 locuitoriNord-Est 17,30 10,98 12,52Vest 8,94 9,33 20,58Nord-Vest 12,67 14,01 21,80Centru 11,76 12,32 20,66Sud-Est 13,10 11,73 17,66Sud-Muntenia 15,22 10,95 14,18Sud-Vest 10,47 7,43 14,00București-Ilfov 10,54 23,24 43,50Sursa: Baza date TEMPO INS, Date întreprinderi active ONRC, prelucrări și calcule proprii.Datele comparative prezentate în Tabelul nr. 17 ilustrează pondereanumărului de întreprinderi mici și mijlocii în totalul IMM din România șidensitatea IMM, în raport cu ponderea populației, în cazul fiecărei regiuni.Ca şi în cazul județelor, se constată diferențe de dezvoltare intre regiunileRomâniei, care pot fi astfel caracterizate: Regiunea București-Ilfov se detașează de restul judeţelor, având cea mairidicată densitate (43,50 IMM/ 1000 locuitori), valoarea fiind dublă faţă deurmătoarea înregistrată (21,80 IMM/1000 locuitori), în cazul regiuniiNord-Vest. Dezvoltarea regiunii București-Ilfov este în concordanţă cugradul antreprenorial foarte ridicat al celor două unități administrativteritorialecomponente (municipiul București și județul Ilfov) şi excede înmare măsură ponderea populației rezidente în numărul total de locuitoridin România. Numărul mare de întreprinderi la toate clasele de mărime,active în regiunea București-Ilfov, demonstrează potențialul economicfoarte avansat al acestei regiuni şi integrarea ei în circuitul național șiinternațional al schimburilor comerciale; Corelația direct proporţională dintre ponderea populației și pondereaIMM se poate remarca în cazul regiunilor: Nord Vest, care are odensitate de 21,80 IMM/1000 locuitori și o pondere a populației de12,67%; Centru cu 20,66 IMM/1000 locuitori la o pondere a populațieide 11,76%; Sud-Est cu 17,66 IMM/1000 locuitori și o pondere apopulației de 13,10% per total România; La polul opus se situează regiunea Nord-Est care, deşi deține cea maimare pondere a populației (17,30%), prezintă cea mai redusă valoare laindicatorul densitatea IMM (12,52 IMM/1000 locuitori);103

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspective Regiunea Vest este regiunea cu ponderea cea mai scăzută a număruluide locuitori în totalul populației din Romania, respectiv 8,94%, darînregistrează o valoare supraunitară a raportului dintre ponderea IMM șiponderea populației și are o densitate de 20,58 IMM/1000 de locuitori.Figura nr. 32. Clasamentul regiunilor în funcție de numărul de IMM,densitatea IMM și PIB regional, 2010Sursa: INS și calcule proprii.Diferențele de dezvoltare a bazei de IMM intre cele 8 regiuni sunt maibine ilustrate în Figura nr. 33, care redă valorile indicatorului densitatea IMM.Figura nr. 33. Densitatea IMM la nivel regional (numărul de IMM/ 1000 locuitori), în anul 2010Sursa: INS și calcule proprii.104

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveSe poate aprecia că între regiunile României se mențin mari discrepanţe dedezvoltare, în ceea ce privește baza de întreprinderi active economic. Din aceastăperspectivă, cele opt regiuni de dezvoltare pot fi încadrate în trei categorii, înraport cu indicatorul densitatea IMM. Astfel: Regiunea București-Ilfov cu cea mai mare densitate de IMM, respectiv43,50 IMM/1000 locuitori; Regiunile Nord-Vest, Centru, Vest și Sud-Est se situează pe un plafonmediu, cu valori ale densității IMM intre 21,80 și 17,66; Regiunile cele mai slab dezvoltate sunt: Nord-Est cu 12,52; Sud-VestOltenia cu 14,00 și Sud-Muntenia cu 14,18 IMM/1000 de locuitori.Analiza datelor referitoare la distribuția pe județe a numărului mediu desalariați în IMM pune în evidență o serie de caracteristici comune celor întâlniteîn cazul distribuției numărului de IMM la nivel județean, marcate de discrepanţemajore între diferite zone geografice ale României.Valorile indicatorilor de sinteză, rezultați din prelucrarea datelor de bilanțale IMM, sunt prezentate comparativ, în tabelele incluse în Anexa nr. 1.Figura nr. 34. Repartiția numărului de salariați IMM în profil teritorial, 2010 (persoane)Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor ONRC.Datele prezentate evidențiază următoarele aspecte principale: Se constată păstrarea unui clasament al județelor după contribuția IMMla crearea locurilor de munca, similar clasificării după pondereanumărului de IMM, municipiul București menținându-se și în acest cazpe prima poziție, la mare diferența față de următorul clasat; Municipiul București asigură 20,44% din numărul total de angajați înIMM active din economia României;105

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspective Între primele 10 județe evaluate din perspectiva acestui indicator, dupămunicipiul București se clasează următoarele: județul Cluj cu o ponderede 4,74% în numărul mediu de angajați în IMM pe ţară; județul Timiș șijudețul Constanţa cu valori apropiate de 4,44% şi 4,26%; județulPrahova cu 3,89%; județul Brașov cu 3,82%; județul Bihor cu 3,40%;județul Ilfov cu 3,05%; județul Argeș cu 3,03% și Iași cu 3,00%; În același timp, un număr de 11 județe au o participare extrem de redusăla crearea locurilor de muncă din economie, înregistrând o pondere anumărului de angajați în IMM mai mică de un punct procentual (1%).Este cazul județelor: Giurgiu, Mehedinți, Călăraşi, Teleorman, Ialomița,Tulcea, Vaslui, Covasna, Sălaj, Caraș-Severin și Botoșani. Există unele județe în care procentul angajaților în întreprinderilemijlocii este superior procentului înregistrat în celelalte clase demărime, ca în cazul judeţelor: Ilfov cu un procent de 41,13%; Sibiu cu39,92%; Botoșani cu 38,61%; Ialomița 37,36%; Brașov cu 36,75%angajați în întreprinderile mijlocii. Acest aspect evidențiază, pe de o parte,potențialul economic mai crescut al unor județe, unde firmele consolidateau un rol semnificativ în generarea locurilor de muncă, iar pe de altă parteo dependență mai sporită a ocupării față de întreprinderile mature în județecu o densitate IMM redusă (Botoșani și Ialomița).Analiza gradului de angajare în sectorul IMM, la nivelul fiecărui județ,necesită în același timp raportarea la numărul de locuitori rezidenți în județulrespectiv. Sub acest aspect, se diferențiază județele cu un număr mai mic delocuitori, dar cu o pondere importantă a forţei de muncă în numărul total deangajați din sectorul IMM din Romania. Este cazul județelor Ilfov, Sibiu, Arad.Tabelul nr. 18. Numărul mediu de angajați în IMM, pe clase de mărime a întreprinderii și regiunide dezvoltare, anul 2010 (persoane)Regiunea/JudețulNumăr angajațimicro-întreprinderiNumărangajațiîntreprinderimiciNumăr angajațiîntreprinderimijlociiNumăr totalangajațiIMMNord-Est 87.870 87.224 77.398 252.492Vest 76.653 73.699 77.019 227.371Nord-Vest 116.644 117.296 96.903 330.843Centru 98.907 103.856 108.775 311.538Sud-Est 90.798 85.975 85.870 262.643Sud-Muntenia 82.231 85.394 88.770 256.395Sud-Vest 56.986 52.715 48.003 157.704București-Ilfov 168.881 182.804 200.617 552.302Sursa: INS și calcule proprii.106

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveAnaliza cifrei de afaceri la nivelul județelor şi al regiunilor de dezvoltarecompletează dimensiunea teritorială a întreprinderilor mici și mijlocii din România.Ca şi în cazul celorlalți doi indicatori analizați anterior, se profilează disparităţiteritoriale accentuate, atât inter-regionale, cât şi în cadrul aceleași regiuni.În Anexa nr. 1 se prezintă valorile indicatorului cifra de afaceri, pe clasede mărime a întreprinderii şi pe total IMM, precum şi modul de repartiţie lanivelul celor 41 de județe și al municipiului Bucureşti.Figura nr. 35. Ponderea cifrei de afaceri IMM din județ în total național, 2010Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor ONRC.Din datele prezentate se pot extrage următoarele concluzii cu privire lavaloarea cifrei de afaceri în IMM la nivel judeţean și la contribuția la valoareatotală obţinută la nivel naţional: Cifra de afaceri în IMM, realizată în municipiul București, în anul2010, reprezintă un procent de 31,93% din valoarea totală realizată lanivel naţional; Ca și în cazul celor doi indicatori analizaţi anterior, numărul de IMM şinumărul de angajați în IMM, municipiul București se detaşează la marediferenţă de celelalte județe, cu o cifră de afaceri de cca. 5 ori mai marefaţă de următoarea valoare înregistrată; IMM din județul Brașov contribuie cu un procent de 6,44% în totalulcifrei de afaceri din sectorul IMM, ceea ce indică o productivitate amuncii superioară celorlalte județe dezvoltate;107

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspective Pe pozițiile următoare, cu valori apropiate ale cifrei de afaceri în IMMse situează judeţele: Ilfov (5,76%, ceea ce se explică prin proximitateafață de capitală), Cluj (4,38%), Constanța (4,28%) și Timiș (3,43%). În cazul judeţelor situate pe primele poziţii în clasament, se observăcorelarea între valorile înregistrate la toți cei trei indicatori. Județele Ilfov șiBrașov se evidenţiază prin faptul că aici s-a realizat o cifră de afaceri maimare în raport cu numărul de întreprinderi rezidente şi cu numărul deangajați, ceea ce demonstrează un nivel de productivitate ridicat; Pe primele 10 poziţii ale clasamentului după cifra de afaceri suntincluse județele Prahova cu 3,18%; Argeș cu 2,98%; Bihor cu 2,59%și Sibiu cu 2,06% pondere a cifrei de afaceri în valoarea totalănațională înregistrată în IMM; În același timp, un număr de 17 judeţe contribuie cu procente mai mici de1% din totalul cifrei de afaceri. Astfel, cele mai scăzute performanţeeconomice au fost înregistrate de IMM din județele Botoșani (0,56%),Teleorman (0,54%), Caraș Severin (0,52%), Tulcea (0,51%) și Mehedinți(0,51%); Decalajele mari, existente între județe, în ceea ce privește valoareatotală a cifrei de afaceri în IMM indică, pe de o parte, performanţaeconomică foarte scăzută în cazul unui număr mare de judeţe şi, pe dealtă parte, disparitățile accentuate de dezvoltare, de la un județ la altul; În general, nivelul ponderii realizate pe ansamblul IMM coincide cu celînregistrat pe clase de mărime, cu unele mici excepții. De exemplu,cifra de afaceri realizată de întreprinderile mijlocii din județul Prahovaeste a patra la nivel național, în timp ce media pe total sector IMMclasează acest județ doar pe cea de a șaptea poziție în clasamentul dupăponderea cifrei de afaceri. Și în cazul județului Botoșani, care ocupăuna dintre ultimele poziții în clasamentul general, contribuţiaîntreprinderilor mijlocii a fost mai importantă, înregistrând o valoaresuperioară a cifrei de afaceri la această clasă de mărime.Contribuția întreprinderilor mici și mijlocii la dezvoltarea economică afiecărei regiuni depinde în mare măsura de baza de IMM și de performanțele loreconomice, reflectate de cifra de afaceri din arealul geografic descris de limiteleregiunii de dezvoltare respective.Disparitățile interjudețene, relevate anterior, se regăsesc în dimensiunearegională, într-o măsură mai mare sau mai mică, în funcție de ponderea județelorcu un nivel de dezvoltare superior într-o regiune sau alta.108

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveTabelul nr. 19. Ponderea regională a cifrei de afaceri în IMM, pe clase de mărime, 2010, prețuricurente (milioane lei și %)Regiunea micro mici mijlocii IMMValoareaCAPondereregio/ValoareaCAPondereregio/ValoareaCAPondereregio/ValoareaCAPondereregio/naționalnaționalnaționalnaționalmil. lei (%) mil. lei (%) mil. lei % mil. lei (%)Nord - Est 12.758,34 7,42 14.074,78 8,27 11.320,95 5,96 38.154,07 7,17Vest 11.521,98 6,70 12.427,73 7,30 12.823,10 6,75 36.772,81 6,91Nord - Vest 17.969,17 10,45 20.160,69 11,84 19.471,72 10,25 57.601,58 10,82Centru 32.398,68 18,84 17.648,66 10,37 19.300,58 10,16 69.347,93 13,03Sud - Est 17.238,86 10,02 17.868,64 10,50 16.968,45 8,93 52.075,95 9,79Sud -MunteniaSud VestOlteniaBucureşti -IlfovSursa: ONRC, prelucrări și calcule proprii.17.065,32 9,92 15.480,31 9,09 18.897,78 9,95 51.443,42 9,678.475,97 4,93 8.306,90 4,88 9.400,54 4,95 26.183,41 4,9254.546,95 31,72 64.258,75 37,75 81.781,12 43,05 200.586,82 37,69Astfel, datele privind cifra de afaceri realizată în anul 2010, prelucrate șiprezentate în tabelul de mai sus, permit evaluarea contribuției IMM, localizate încele 8 regiuni, la dezvoltarea economiei naționale. Regiunea București-Ilfov, care cuprinde unitățile administrativteritoriale situate pe locurile 1 și 3, din punct de vedere al cifrei deafaceri din IMM (municipiul București și județul Ilfov), realizează celemai înalte valori nominale și deține cea mai mare pondere a cifrei deafaceri în IMM la nivel național, respectiv 37,69%. Valorile pentruaceasta regiune sunt, de asemenea, maxime în cazul fiecărei clase demărime, culminând în cazul întreprinderilor mijlocii, care realizeazăaproape jumătate din cifra de afaceri la nivel național a acestei clase defirme, respectiv un procentaj de 43,05%; Corelația pozitivă între cei trei indicatori studiați se păstrează și încazul regiunilor Centru, Nord-Vest, Sud-Est și Sud Muntenia, care sesituează la un nivel mediu de performanță, cu ponderi cuprinse între13,03% și 9,67%; Regiunea Vest prezintă o situație particulară, având o pondere redusă acifrei de afaceri (6,91%), corelată cu ponderea numărului de IMM(9,33%), care poate fi justificată obiectiv de numărul cel mai mic delocuitori al acestei regiuni. În susținerea acestei aprecieri vine șivaloarea ridicată a densității IMM (20,58%) din regiunea Vest, a căreibază antreprenorială este considerabilă;109

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspective Cele mai slabe performanțe economice, pe ansamblul IMM, suntînregistrate în regiunile Nord Est, care contribuie cu un procentaj de7,17% și Sud Vest Oltenia cu 4,92% contribuție la cifra de afacerirealizată de IMM din România. Aceste regiuni prezintă și cele mai micivalori ale densității IMM și procentajele cele mai reduse în forța demuncă angajată în IMM, la nivel național, relativ la populația totală aregiunii; Ca și în cazul primilor doi indicatori analizați, valorile nominale șidistribuția la nivelul regiunilor a cifrei de afaceri relevă, dincolo denivelul economic superior și competitivitatea ridicată a regiuniiBucurești-Ilfov, faptul că între regiunile din România s-au produsdecalaje considerabile de dezvoltare în ceea ce privește bazaantreprenorială și performanțele economice;Figura nr. 36. Ponderea cifrei de afaceri regionale a IMM în total, 2010 (%)Sursa: ONRC, prelucrări și calcule proprii.Urmărind valorile şi ponderile cifrei de afaceri înregistrate, în perioada2008-2010, de IMM din cele opt regiuni de dezvoltare, se poate analiza evoluţiaperformanţelor economice în condiţiile crizei globale şi modul în care au răspunsîntreprinderile mici şi mijlocii, la nivelul fiecărei regiuni.110

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveTabelul nr. 20. Modificarea procentuală a cifrei de afaceri în total IMM, pe regiunide dezvoltare, prețuri constante 2008, 2008-2010 (%)Regiunea 2009/2008 2010/2009Nord-Est –19,3 –6,6Vest –15,2 –7,1Nord-Vest –19,2 –3,6Centru 6,3 1,1Sud-Est –14,8 1,6Sud-Muntenia –17,1 2,1Sud Vest Oltenia –15,9 –4,7Bucureşti-Ilfov –16,3 –4,4Sursa: ONRC, prelucrări și calcule proprii.În anul 2009, a intervenit scăderea bruscă a cifrei de afaceri, pe ansamblulIMM, cauzată de impactul crizei financiar-economice, care a fost resimțit cudiverse intensități, la nivelul fiecărei regiuni. Excepția remarcabilă este regiuneaCentru, singura care nu înregistrează scădere în 2009, fapt care se datorează înspecial performanței IMM din județul Brașov.Pe parcursul celor trei ani evoluțiile au fost diferite, în unele regiuniexistând o tendință continuu descrescătoare de la un an la altul, în timp ce în alteletrendul negativ s-a reversat în anul 2010, prefigurând ieșirea din recesiune. Astfel: Regiunea Centru este singura unde cifra de afaceri în total IMM creșteîn toată perioada 2008-2010, urcând regiunea pe locul 2 în clasamentulnațional, prin surclasarea regiunii Nord-Vest; In regiunile București-Ilfov și Nord-Vest, după obținerea unor valorirecord, favorizate de contextul pozitiv pentru afaceri din anul 2008,cifra de afaceri realizată de IMM a înregistrat o prăbușire abruptă în2009, continuată tot de scădere, deși mai puțin violentă, în 2010; IMM din regiunea Sud-Est și regiunea Sud-Muntenia au reușit să seredreseze în 2010, fără însă a putea recupera pierderea cifrei de afacerisuferită în 2009, astfel încât valoarea raportată la 31 decembrie 2010 sesitua aproape la nivelul de vârf înregistrat în 2008; În același timp, IMM din regiunile Sud-Vest Oltenia, Nord-Est și Vest aufost afectate cel mai dramatic de efectele crizei și, în același timp de măsurileadministrative (în special cele de ordin fiscal) introduse în anul 2009.Ilustrarea evoluțiilor la nivelul fiecărei regiuni, în perioada 2008-2010,poate fi urmărită mai ușor în figura grafică care se prezintă în continuare.111

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveFigura nr. 37. Evoluția cifrei de afaceri din IMM la nivel regional, prețuri constante2008, în perioada 2008-2010 (milioane lei)Sursa: ONRC, prelucrări și calcule proprii.Variațiile diferite ale cifrei de afaceri regionale au condus la modificări aleponderilor fiecărei regiuni în totalul cifrei de afaceri din IMM, pe parcursul celortrei ani analizați. Pot fi remarcate unele modificări în evoluția ponderii lanivelul fiecărei regiuni, în funcție de răspunsul IMM în fata crizei economice.Astfel: Doar în regiunea Centru ponderea cifrei de afaceri a IMM a crescut atâtîn 2009, cât și în 2010; În regiunile Sud-Muntenia și Sud-Est, o tendință de ușoară creștere semanifestă în anul 2010; IMM din București-Ilfov au înregistrat o diminuare semnificativă aponderii, deși pe fond rămân detașate la mare distanță de restulregiunilor în ceea ce privește contribuția lor în cifra totală de afacerirealizată la nivel național; O altă categorie distinctă este cea a regiunilor Nord-Est, Vest, Nord-Vest și Sud-Vest Oltenia, unde starea economică a IMM s-a deterioratîn cei doi ani de recesiune, participarea lor la formarea cifrei de afacerifiind mai redusă de la un an la altul;Se poate concluziona că între regiunile României se mențin mari discrepanţe dedezvoltare, în ceea ce privește baza de întreprinderi active economic și performanțeleacestora.IMM s-au adaptat, de la regiune la regiune, în mod diferit la criza economică.Modificările survenite pe parcursul celor 2 ani de criză, 2009 și 2010, au fost înmăsură să schimbe doar ușor clasamentul ponderilor regionale, pe ansamblul IMM. Seremarcă totuși faptul că decalajul între București-Ilfov și restul regiunilor s-a diminuatpe timp de criză, cel puțin în ceea ce privește cifra de afaceri IMM.112

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspective5. EVALUARE COMPARATIVĂ LA NIVEL EUROPEAN5.1. Context europeanÎn Uniunea Europeană, rolul întreprinderilor mici și mijlocii (IMM)rămâne unul fundamental pentru aportul pe care îl au la crearea locurilor demuncă (66,7%) și contribuția la valoarea adăugată brută în economie (58,6%).Dincolo de argumentele de ordin cantitativ, IMM constituie un motor al creșteriieconomice deoarece cele mai multe dintre ele se caracterizează prin dinamism,flexibilitate și forță inovativă, fiind capabile să sesizeze rapid tendințele pieței șisă se adapteze din mers la modificările survenite în economie. De asemenea,spiritul antreprenorial și creativitatea se valorifică mai ușor în cadrul firmelormici, care deschid noi drumuri către progres economic și tehnologic, IMM fiindpromotori reali ai inovării și schimbării. În ultimii cinci ani, cele 23 de milioanede IMM din Uniunea Europeană (UE) au asigurat 87,5 milioane de locuri demuncă și aproximativ 80% din locurile de muncă nou create. În plus, un procentde 13% dintre IMM sunt prezente în circuitul comercial internațional, prinactivități de comerț și internaționalizare, investiții sau alte forme de cooperare cuparteneri externi.IMM au continuat să reprezinte coloana vertebrală a economiei europeneși în perioada de criză economică (2008-2009), deși au fost nevoite să operezeîntr-un climat economic nesigur, caracterizat de evoluții negative și impredictibile.Astfel, după o cădere cu –6,4% în anul 2009, valoarea adăugată brută realizată înIMM a crescut cu + 3,4% în 2010 24 . Pierderi semnificative au fost înregistrate șiîn ceea ce privește locurile de muncă, numărul de angajați fiind în scădere atât în2008 (–2,7%) cât și în 2009 (–0,9%), astfel încât mai mult de 823.000 locuri demuncă au fost desființate la nivel european pe fondul crizei economice. Pentru2011, estimările Comisiei Europene (CE) indică tendințe de creștere pentrunumărul de IMM (+ 0,9%) și VAB (+ 3,9%), cu menținerea unui grad foarteridicat de incertitudine, cauzată de mediul actual foarte volatil 25 .Răspunsul CE la provocările și dificultățile pe care le traversează sectorulIMM se reflectă în politicile și masurile de sprijin actualizate și adaptate continuu laevoluțiile rapide ale mediului global de afaceri, ele fiind direcționate prioritar cătrefacilitarea finanțării și accesului pe piață al IMM, ca factori-cheie pentru depășireacrizei. Implementarea cadrului de politici pentru IMM Small Business Act,împreună cu noul program comunitar pentru finanțarea IMM Programul pentru24 Annual Report on EU Small and Medium sized Enterprises 2010/2011, DGENTR COM,Octombrie 2011.25 Idem.113

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectivecompetitivitatea întreprinderilor și pentru IMM (2014-2020) – COSME sunt menitesă deblocheze potențialul de creștere al întreprinderilor și să relanseze industria,pentru înființarea de noi locuri de muncă și creșterea competitivității economiei UE.Promovarea accesului la finanțare și încurajarea unei culturi antreprenoriale,inclusiv crearea de noi întreprinderi, reprezintă obiectivele principale ale nouluiprogram de sprijin financiar, prezentat la Bruxelles, de Comisia Europeană, lasfârșitul anului 2011. Cu un buget de 2,5 miliarde de euro pentru perioada 2014 –2020, COSME este un instrument de finanțare care continuă în mare parteactivitățile desfășurate în cadrul actualului Program pentru Competitivitate șiInovare (CIP). Noul program vizează în special: 1) antreprenorii, mai ales pe cei dela nivelul IMM, care vor beneficia de acces mai ușor la finanțarea afacerii lor; 2)cetățenii care doresc să desfășoare activități economice independente și care seconfruntă cu dificultăți în a înființa sau dezvolta propria afacere;3) autoritățile statelor membre, care vor fi mai bine sprijinite în eforturile lor de aelabora și pune în aplicare o reformă eficientă a politicilor de profil.Comisia Europeană încurajează IMM să își lanseze afacerile pe piețeleemergente cu creștere rapidă, cum sunt China, India, Rusia sau în regiuni precumAsia de Sud-Est și America Latină și, în acest sens, a fost inițiat procesul destabilire a unei noi strategii mai coerente și mai eficiente care vizeazăconsolidarea serviciilor de sprijinire a întreprinderilor și îmbunătățirea coordonăriiși utilizării resurselor, în eforturile IMM de a pătrunde pe noi piețe.Cu o pondere de 99,6% în numărul total de societăți comerciale active,IMM reprezintă partea vitală a economiei românești, ca bază pentru valorificareaspiritului antreprenorial şi dezvoltarea sectorului privat emergent. Experienţaultimilor 10 ani demonstrează clar că IMM au o contribuţie substanţială larealizarea Produsului Intern Brut (PIB), sporesc oportunităţile de angajare şicontribuie la creşterea exporturilor. Importanța întreprinderilor mici şi mijlocii îneconomie este, de asemenea, recunoscută pentru ponderea semnificativă în totalullocurilor de muncă (66,8%) și contribuția lor la valoarea adăugată din economianațională (45,7%) 26 . O primă analiză a evoluției IMM pe termen mediu arată că,deşi aportul la formarea PIB nu s-a modificat semnificativ de la un an la altul,numărul IMM active în economia românească a sporit continuu până în anul2008, înregistrând creşteri medii anuale în limita a 10%.26 Valorile medii pentru UE și RO (2009) sunt preluate din Key figures on European business witha special feature on SMEs, Eurostat 2011.114

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspective5.2. Analiza indicatorilor principaliAceastă analiză comparativă la nivel european se bazează pe informațiiprovenind din baza de date Eurostat Structural Business, care cuprinde dateconsolidate pentru perioada 2005-2007. Completarea datelor pentru perioada2008-2010 s-a făcut prin estimări pe baza datelor intermediare ale institutelor destatistică și prognoză ale statelor membre. Apelul la estimări este singuramodalitate de a zugrăvi un tablou general pentru statele UE-27 în timpul și dupăcriză, în condițiile în care datele Eurostat se opresc la anul 2007. În unele cazuri,între aceste estimări și situația reală confirmată prin publicarea ulterioară a dateloroficiale apar divergențe puternice. Pentru acest motiv, rezultatele analizeicomparative trebuie privite cu prudență, întrucât acestea reflectă aproximări,dintr-o perioadă în care efectele reale ale crizei economice nu erau cunoscute pedeplin. Discrepanțele între estimările și realitatea performanței României suntsemnalate pe parcursul analizei.De asemenea, este important de precizat că orientarea acestei analize seîndreaptă doar asupra diviziunilor CAEN rev. 1 C-K și I, excluzând astfel datelepentru domeniile agricultură, finanțe și asigurări, educație, sănătate șiadministrație publică.Numărul de IMMÎn general, numărul de întreprinderi mici și mijlocii a crescut în UniuneaEuropeană în perioada ce a precedat criza economică (2005-2008) și a cunoscutun ușor reviriment începând cu anul 2010.Graficul de mai jos permite o comparație între Statele Membre central șiest-europene (UE-12, respectiv statele aderate în 2004 și 2007) și grupurilevechilor state membre (UE-15), respectiv Uniunea Europeană considerată înansamblul său (UE-27). Referitor la acest tip de comparație, trebuie precizat faptulcă marile economii vestice (în special Germania, Marea Britanie, Franța, Italia șiSpania) au un impact major asupra cifrelor agregate la nivel de UE-27: astfel,este de așteptat ca dinamica globală UE-27 să fie modestă și să fluctueze puțin, întimp ce statele UE-12 sunt așteptate să înregistreze ritmuri susținute de creștere șisă resimtă mai puternic efectele crizei.115

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveFigura nr. 38. Modificarea procentuală față de anul anterior a numărului de IMM,2005-2010 (+/-%)Sursa: Date Eurostat, calcule proprii, estimări.Evoluția numărului de IMM în perioada2005-2010 reflectă un peisaj complex: deșițările UE-12 înregistrează creștere ușoară în2005-2008, o ușoară scădere în 2009 și orevenire parțială în 2010, situația din noile statemembre variază foarte mult.Un alt caz este cel al statelor care aucreștere neîntreruptă de criză, chiar cu valorimult mai reduse în 2009: Bulgaria, Cehia,Slovenia. Cazul care relevă fluctuațiile cele mai puternice este cel al statelorbaltice (Lituania, dar mai ales Estonia și Letonia), care înregistrează cele mai buneperformanțe antecriză și cele mai puternice prăbușiri în numărul de IMM întimpul crizei.Țările care înregistrează creștere mult peste media UE-27 (creștereprocentuală de cel puțin 3-4 ori mai mare) în 2005-2008 și în 2010 sunt Lituania,Slovacia, Estonia, România și Letonia, cu diferențe notabile în faptul că scădereaEstoniei și Letoniei este dramatică în 2009, în timp ce Slovacia are creșterenegativă și în 2010. În fapt, actualizarea datelor pentru cazul României ademonstrat o scădere puternică în perioada 2008-2010, contrar estimărilor inițiale.Este un argument bine cunoscut faptul că IMM reprezintă o proporțiecovârșitoare în populația totală a întreprinderilor. După cum se poate observa maijos, ponderea acestora în numărul întreprinderilor în statele membre variază între98-99%, pondere care se menține constantă în perioada 2005-2010. Există,desigur, mici variații: astfel, tocmai statele baltice, unde au avut loc fluctuații116România este unicul nou statmembru care evoluează înaceeași manieră precumgrupul UE-15, deși creșterea2005-2008 a României esteliniară și mai dinamică,diminuarea din 2009 mai puținsemnificativă, iar revenireamult mai sănătoasă.

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveputernice în timpul crizei, au o pondere ușor sub media UE-27, care a crescut însăpe parcursul celor 5 ani analizați. Slovacia este statul cu ponderea cea mai mică aIMM în totalul companiilor (98,9%, cu o creștere puternică în cei 5 ani).România are o pondere ridicată a IMM, în creștere la 99,7% în cei 5 ani, însăușor sub media UE-27. În Cipru, Cehia, Ungaria și Malta, IMM au o ponderepeste medie în totalul firmelor.Figura nr. 39. Ponderea IMM în totalul populației de întreprinderi, 2005 și 2010 (%)Sursa: Date Eurostat, calcule proprii, estimări.Cifra de afaceriAnaliza indicatorilor poate fi structurată pe trei momente importante:perioada până la momentul crizei (anii 2005-2007), perioada cea mai afectată decriza economică (anul 2008 pentru anumite țări europene și anul 2009) și primulan de revenire economică, anul 2010.Figura nr. 40. Modificarea procentuală față de anul anterior a cifrei de afaceri, 2005-2010 (+/–%)Sursa: Date Eurostat, calcule proprii, estimări.117

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveLa nivelul tuturor țărilor din Uniunea Europeană perioada 2005-2007 aînregistrat creștere diferențiată cu o diminuare de ritm de aproximativ 2 procentede la un an la altul, evoluție similară pentru grupul de țări UE-27 și UE-15.Pentru țările din Europa Centrală și de Est creșterea a fost mai pronunțatăde la an la an, atingând aproape valori duble față de creșterea în UE-27 și UE-15.Dintre țările din Europa Centrală și de Est, în anul 2006 cea mai mare creștere afost înregistrată de Letonia, cu 30,35% mai mult decât anul precedent, în timp ceîn 2007, primul an de apartenență la Uniunea Europeană, România a avut cea maimare creștere a cifrei de afaceri, cu 33,87% mai mult decât anul 2006.Efectele de recesiune se simt încă din 2008, fie că în anumite cazuriacestea au fost reflectate doar de o diminuare a creșterii sau chiar o înregistrare devalori negative ale cifrei de afaceri. Pentru situația globală a UE se vede oreducere puternică a creșterii față de anii precedenți. În acest an apar și primelețări cu valoare negativă a cifrei de afaceri, Estonia și Letonia. Creșterea Românieiera și aceasta estimată să încetinească puternic, la aproape jumătate din valoareaanului anterior, 15,23%. Totuși, datele consolidate relevă o menținere constantă aritmului de creștere a cifrei de afaceri în 2008. Dintre țările din Europa Centrală șide Est, valorile cele mai mari în 2008 au fost înregistrate de Slovenia (20,38%) șiîn mod surprinzător de Bulgaria (17,06%), ordine care s-ar modifica dacă am luaîn considerare performanța efectivă a României în condițiile confirmăriitendințelor din celelalte state membre.Reduceri ale cifrei de afaceri în 2009 au afectat atât performanța UE îngeneral, dar și mai puternic țările din Europa Centrală și de Est. În timp cevaloarea cifrei de afaceri a UE-27 a înregistrat valoarea de –4,88%, cea maiscăzută valoare a fost înregistrată de Letonia, cu –22,78%. Cifra de afaceri a IMMdin România a înregistrat scădere, deși nu atât de dramatic comparativ cu țărilevecine, fiind estimată la aproximativ –10,39%, cifrele efective oprindu-se însă la–5%. Pentru acest an de asemenea este surprinzătoare evoluția Bulgariei, care aînregistrat doar o încetinire a creșterii, cu o reducere ușor peste 10 procentecomparativ cu anul anterior, dar cu valoare pozitivă, de 3,04%.Ca imagine generală, efectele crizei economice erau încă simțite în 2010la nivelul IMM din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, semnele unei revenirieconomice, văzute în creștere economică, au fost exprimate în 2010 și la nivelulindicatorului cifră de afaceri. Cifra de afaceri ca valoare agregată la nivelul IMMeuropene a crescut cu un procent de 3,68%. Deși a fost o valoare pozitivă, aceastanu a echilibrat în totalitate scăderea de –4,88% din 2009.În general, având în vedere ponderea ridicată a IMM în economie, uncontext general de creștere economică în 2010 (reflectat de PIB) implică o118

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiverevenire a sectorului IMM. România însă constituie o excepție în acest caz, avândîn vedere că, deși valoarea PIB a scăzut (scădere cu –1,3% în 2010 față de 2009),totuși cifra de afaceri a IMM au fost pe creștere.Letonia și Lituania sunt singurele țări din Europa Centrală și de Est careînregistrează și în 2010 valori negative, deși mult mai reduse decât anul anterior(–9,18% față de –22,23% pentru Letonia și –3,72% față de –22,78% pentruLituania. România, cu creștere de aproximativ 5% este clasată pe locul al doileaîn ceea ce privește creșterea cifrei de afaceri în 2010 în țările din Europa Centralăși de Est, creștere estimată a fi însă de aproape 3 ori mai redusă decât cea aPoloniei, de 14,12%. Totuși, așa cum este de așteptat, valoarea cu care a crescutcifra de afaceri a IMM din România este peste valoarea globală a UE-27.Pe ansamblu, comparativ cu țările din Europa Centrală și de Est, pentruRomânia evoluția cifrei de afaceri a IMM a fost printre cele mai bune în aniidinainte de criză. Deși reducerea din 2009 a fost doar parțial acoperită de creștereadin 2010, premisele sunt în continuare de creștere.Mai mult, privind ponderea cifrei de afaceri a IMM în cifra de afaceritotală a economiei României pe perioada 2005-2010, este important de văzut căeste înregistrată o ușoară creștere, ceea ce egalează mai degrabă cu o valoareegală (58%). Cu toate acestea, cu această valoare România este peste pondereacifrei de afaceri a IMM în cifra de afaceri totală a UE din 2010, aflată în ușoarăscădere. Este impresionantă situația Lituaniei, cu cea mai mare creștere, de4 procente. Totodată, în spațiul Europei Centrale și de Est sunt și țări în careponderea IMM în cifra de afaceri totală este mai redusă în 2010, cum este cazulPoloniei.Figura nr. 41. Ponderea cifrei de afaceri a IMM în cifra de faceri totală (%), 2005, 2010Sursa: Date Eurostat, calcule proprii, estimări.119

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveValoarea adăugată brutăLa nivelul țărilor din UE, revenirea economică s-a putut vedea în 2010prin creșterea valorii adăugate brute în contul IMM. Cu toate acestea, creșterea de3,26% nu a putut recupera scăderea din 2009, de –6,39%.Figura nr. 42. Modificarea procentuală față de anul anterior a valorii adăugate brute a IMM,2005-2010 (+/–%)Sursa: Date Eurostat, calcule proprii, estimări.În perioada 2005-2007 valoarea adăugată a IMM a fost în creștere la nivelglobal în UE, dar în 2008 deja a înregistrat o scădere bruscă (de la 8,31% în 2007la 0,99% în 2008). Reduceri importante au fost înregistrate pentru toate țările dinEuropa Centrală și de Est, cele mai afectate fiind Letonia, Lituania și Slovenia.Este surprinzător cazul Cehiei, în cazul căreia valoarea adăugată a IMM aînregistrat o ușoară creștere față de anul anterior.În continuare, în anul următor 2009, an de criză, țările baltice au fost celemai afectate cu cea mai mare reducere a valorii adăugate a IMM. România aînregistrat o scădere de –9,11% (datele consolidate urcând această valoare la–11%), mai accentuată decât media europeană (–6,39%) scădere estimată a fiparțial recuperată în anul următor (cu valoare de 5,85%), creștere peste estimareala nivelul UE (3,26%) și peste valoarea Ungariei (3,07%).Dintre țările baltice doar Estonia înregistrează o ușoară creștere, de 0,53%,valoare însă mult prea redusă pentru a recupera scăderea masivă din anul anterior.România, cu creștere de 5,85% este clasată pe locul al patrulea în ceea ce priveșteestimarea creșterii valorii adăugate în 2010 în țările din Europa Centrală și de Est,puțin în urma Cehiei (6,04%) și a Maltei (6,49%).Ponderea valorii adăugate a IMM în valoarea adăugată totală confirmăvalorile înregistrate de ponderea cifrei de afaceri în cifra de afaceri totală în România,având chiar o ușoară reducere în 2010 comparativ cu 2005. Este important demenționat că această valoare este însă sub valoarea globală la nivel de UE.120

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveFigura nr. 43. Ponderea valorii adăugate a IMM în valoarea adăugată totală, 2005, 2010 (%)Sursa: Date Eurostat, calcule proprii, estimări.Menționăm creșterea importantă a ponderii valorii adăugate pentru Malta,Polonia și Ungaria, mai ales că aceste valori sunt ușor mai ridicate decât pentruponderea cifrei de afaceri.Salariați în IMMContribuția IMM la ocuparea forțe de muncă este semnificativă, dar mairedusă decât ponderea acestora în numărul total de întreprinderi. De asemenea,importanța întreprinderilor mari în asigurarea locurilor de muncă variază de la țarăla țară.Figura nr. 44. Ponderea IMM în ocuparea forței de muncă, 2005 și 2010 (%)Sursa: Date Eurostat, calcule proprii, estimări.În Uniunea Europeană privită global, IMM asigură aproximativ 67% dintoate locurile de muncă. În general, contribuția IMM la ocupare în noile statemembre este peste media UE-27, cu unele excepții, printre care și Româniaanului 2005. În 2005, în România IMM generau puțin peste 60% din locurile demuncă din sectoarele analizate (cea mai scăzută rată din UE-12 după Slovacia).121

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveTotuși, în perioada 2005-2008, contribuția IMM la ocupare a crescut în România,ajungând în 2008 la 62,9%, apropiindu-se sensibil de nivelul UE-27. În aceeașiperioadă, rata de creștere a ocupării în IMM din România a crescut mult mai alertdecât în UE-27 privită în ansamblu (medie anuală 10% față de 1,1%).Per ansamblu, IMM din Uniunea Europeană au fost mai afectate de crizăîn ceea ce privește efectivul de personal decât în ceea ce privește supraviețuirea:cu alte cuvinte, scăderea numărului de IMM a fost mai puțin dramatică, cu prețulunor disponibilizări semnificative. Aceasta este regula atât pentru UE-27, privităglobal, cât și pentru grupul UE-15 și majoritatea statelor UE-12. Mai mult, în UE-27ca medie, grupul UE-15 și în majoritatea noilor state membre, scăderea număruluide salariați în IMM a continuat și în 2010, deși într-un ritm mult mai lent.Figura nr. 45. Modificarea procentuală față de anul anterior a numărului de salariați înIMM, 2005-2010 (+/–%)Sursa: Date Eurostat, calcule proprii, estimări.122Privind țările UE-27 în ansamblu,se poate conchide că IMM augenerat în perioada 2005-2008între 56-80% din total locuri noi demuncă create (creșterea netă delocuri de muncă). Pe de altă parte,tot IMM sunt responsabile pentru65-75% din pierederea netă delocuri de muncă în perioada 2009-2010, situația fiind ușor maiaccentuată pentru grupul UE-15.În oglindă cu evoluția numărului defirme, ocuparea în IMM din țările baltice acunoscut cele mai puternice variații –creștere alertă înainte de 2009 și prăbușire înacest an (cu peste –15% în Lituania).Estimările inițiale evidențiau cazulRomâniei, care părea a se poziționa casingurul stat UE-12 (și alături deLuxemburg, din toată Uniunea Europeană)unde ocuparea în IMM nu părea să scadă înperioada 2009-2010. Această situație,alături de ritmuri de creștere peste media

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveUE-27 în perioada 2005-2008, puteau plasa România în rândul statelor cu celemai bune performanțe în ceea ce privește evoluția ocupării în sectorul IMM, în totorizontul 2005-2010. Datele consolidate însă au relevat ulterior o pierdere netătotală de 16,2% din locurile de muncă în perioada 2009-2010. La nivelul UE-27,în perioada 2008-2011, sectorul IMM a înregistrat o pierdere netă de 2,9 milioanelocuri de muncă, ceea ce înseamnă că aproximativ 1 din 6 locuri de muncă aufost pierdute în IMM din România.Dincolo de evoluția numărului de salariați angajați de către IMM, esteinteresant de urmărit contribuția companiilor mici și mijlocii la creșterea netă anumărului de locuri de muncă în ansamblul economiei – mai exact, modul cumIMM au generat ocupare în comparație cu companiile mari. Astfel, observăm cădeși IMM sunt responsabile pentru marea parte a noilor locuri de muncă create,contribuția fluctuează destul de mult, relevând o anumită vulnerabilitate aacestora, în special pe timp de criză.Figura nr. 46. Contribuția IMM la creșterea netă a numărului de locuri de muncă îneconomie, 2005-2010 (+/–%)Sursa: Date Eurostat, calcule proprii.Coloanele albastre din graficul de mai sus cu valori între -100% și +100%indică trenduri similare de creștere/descreștere netă în numărul de locuri de muncădin IMM și companii mari (ambele cresc sau ambele scad). Se pot observa șiperformanțe ce depășesc 100%: coloanele albastre indică cazurile în care creștereaIMM reprezintă mai mult decât 100% din creșterea netă totală (numărul desalariați în IMM a crescut și în firmele mari a scăzut), în timp ce coloanele roșiiindică cazurile în care scăderea netă în ocuparea IMM este suplinită de locurile demuncă create în întreprinderile mari. Coloanele portocalii indică cazurile în carecreșterea netă în IMM acoperă doar parțial scăderea din întreprinderile mari, ceeace generează per ansamblu scăderea locurilor de muncă în economie.123

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectivePornind de la rezultate, se pot formula următoarele concluzii:În toate statele UE-12, cu excepția Maltei, IMM au generat între 9-92% din noilelocuri de muncă create de la an la an, majoritatea valorilor situându-se peste 75%. Înperioada crizei, pierderea netă de locuri de muncă din IMM a reprezentat 45-88%din pierderea globală. Există mai multe cazuri în care creșterea din sectorul IMM acompensat pierderile din cadrul întreprinderilor mari decât viceversa. În Polonia seînregistrează cea mai mare fluctuație a contribuției IMM la creșterea netă a locurilor demuncă, de la 2009 la 2010.Aproximativ 1 din 6 locuri de muncă pierdute în IMM din Uniunea Europeanăîn ansamblu, în timpul crizei, existau în România.Evoluția numărului de salariați pe clase de mărimeÎn ceea ce privește evoluția numărului de salariați pe clase de mărimi, sepoate observa faptul că România a înregistrat cele mai înalte ritmuri de creșteredin UE-12, după Letonia și Slovacia, pentru categoria întreprinderi mici, dupăLetonia, Lituania și Slovacia pentru întreprinderi micro, în timp ce la categoriaîntreprinderi mijlocii, România are ritmuri de creștere devansate de mai multestate UE-12, cu scădere semnificativă în 2009-2010.Notabile sunt schimbările survenite în perioada de criză, mai exactpierderile nete de locuri de muncă în cadrul întreprinderilor mijlocii și mici, careau atenuat diferenţele în ceea ce privește distribuţia numărului de salariaţiîntre cele trei clase de mărime ale IMM. Aceasta devine o particularitate aocupării în România, raportul întreprinderilor micro-mici-mijlocii la nivel UE-27fiind 30%-20%-17% din total. Acest lucru este explicabil într-o anumită măsurăprin structura demografică diferită a sectorului IMM din România, care cuprindeun procentaj mai mic de microîntreprinderi (88,6% faţă de 92% în UE), dar scoateîn evidenţă numărul foarte mic de angajaţi/firmă, ceea ce a permismicroîntreprinderilor o marjă de manevră mai mică pe timp de criză.124

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveFigura nr. 47. Modificarea procentuală față de anul anterior a numărului de salariați peclase de mărime, 2005-2010 (+/–%)Sursa: Date Eurostat, calcule proprii, estimări.Prin prisma comparației cu evoluția la nivel global UE-27, în Româniaperioadei 2005-2008, creșterea locurilor de muncă în întreprinderile mici șimicro a fost cea mai însemnată, în timp ce la nivel european întreprinderilemijlocii au crescut cel mai mult. Această tendință relevă o structură economicădiferită, o posibilă întârziere în maturizarea întreprinderilor mijlocii dinRomânia, care a echivalat cu o vulnerabilitate mai crescută la efectele crizeiasupra pieței muncii.Productivitatea munciiDupă cum este de așteptat, noile state membre au înregistrat în perioada2005-2008 ritmuri de creștere a productivității mult peste media UE-27. Mai mult,în grupul UE-12, ritmul de creștere este corelat cu nivelul de plecare pentruproductivitate – cu cât acesta este mai jos, cu cât creșterea este mai accelerată.Este reprezentativ cazul României, unde se observă cele mai mari ritmuri decreștere ale productivității, devansate doar de Letonia în 2006 și neegalate înUE-12 în 2007. Aceste evoluții (creștere de 8-20%) sunt mult peste performanțaUE-27 (2-5%).Cu excepția Ciprului, Bulgariei și Slovaciei, toate statele UE-12 erauestimate a suferi scăderi dramatice ale productivității muncii în timpul crizei, cuvariații între –7% (Letonia) și –17% (România) pentru anul 2009. De altfel,asistăm la o scădere majoră a ritmului de creștere a productivității încă din 2008,înainte de criză, ceea ce nu este specific României, ci se întâlnește și în alte stateUE-12. Datele consolidate au infirmat însă estimările, perioada de criză aducând osporire a productivității muncii în IMM economiei României, pe fondul uneiscăderi mai accentuate a numărului de salariați.125

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveFigura nr. 48. Modificarea procentuală față de anul anterior a productivității muncii, 2005-2010 (+/–%)Sursa: Date Eurostat, calcule proprii, estimări.Deși studierea evoluției productivității ne oferă indicii privind dinamismuleconomiilor noilor state membre, imaginea este incompletă în absența uneievaluări a performanței relative a productivității muncii – cu alte cuvinte,observarea nivelului la care se situează stele UE-12 în comparație cu UE-15,pentru anul de plecare, 2005, și pentru ultimul an analizat, 2010.Această imagine exemplifică rezultatele statelor UE-12 în încercarea lor dereducere a decalajelor în termeni de productivitate – noile state membre pleacă depe poziții diferite în 2005, și recuperează în ritmuri diferențiate.Figura nr. 49. Productivitatea muncii, 2005 și 2010, euro/salariatSursa: Date Eurostat, calcule proprii, estimări.Observăm astfel că productivitatea medie a salariatului dintr-o IMM cusediul în România în 2005 este comparabilă cu același indicator în Bulgaria șiLituania, dar se situează la doar 23,4% din productivitatea medie a lucrătorului126

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveUE-27, mult în urma majorității statelor aderate în 2004. Este important deprecizat însă că acest indicator atinge un apogeu la 34% din medie în 2008,estimându-se a se stabiliza în 2010 la 29% din performanța UE-27.Se poate vorbi astfel de o reducere a decalajelor în termeni deproductivitate a muncii în IMM de 6%, în 5 ani, între România și media UE-27.Astfel, deși dinamismul economic al României nu poate fi contestat, așacum demonstrează ritmul de apariție de noi IMM și creșterea contribuțieiacestora la locurile de muncă nou create, productivitatea acestora, deși încreștere, rămâne însă mult sub rezultatele firmelor din grupul UE-15.Distribuția numărului de IMM în funcție de sectorul de activitateComparația europeană privind distribuția numărului de IMM și aperformanțelor acestora în funcție de sectorul de activitate are menirea de aevidenția diferențele de structură a sectorului IMM între țările UE-12, UE-15 șiUE-27.Figura nr. 50. Distribuția numărului de IMM pe sectoare de activitate, 2010 (%)Sursa: Date Eurostat, calcule proprii, estimări .În ceea ce privește distribuția numărului de IMM, se observă unelesimilitudini, dar și diferențe notabile între cazurile analizate. În toate cazurile,sectorul Industrie extractivă concentrează doar 0,1%-0,3% din IMM active. Oconcentrare redusă se regăsește și în sectorul Energie electrică, gaze, apă.În industria prelucrătoare activează între 10%-15% din IMM active, cuvariații puternice: 6 state membre UE-12, între care și România (10,5%) se situează înjurul mediei UE-27 de 10,3%;127

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspective Sectorul are ponderea cea mai redusă în numărul de IMM din Letonia(doar 8,8%); Industria prelucrătoare are o pondere foarte ridicată în numărul de IMMdin Cehia, Slovenia și Cipru.Diferențe semnificative apar și în cazul sectorului Construcții: Cehia și Polonia sunt singurele state cu o concentrare de IMM egală cumedia UE-27/UE-15 (14%-15%), Slovenia fiind singurul cu oconcentrare peste această medie; România face parte dintr-un grup cu o concentrare medie a IMMîn construcții, circa 10%; Alte state UE-12, precum Bulgaria sau Letonia, se plasează mult submedia UE-27.Variațiile cele mai puternice privind distribuția numărului de IMM apar încazul celor două domenii cu cea mai mare densitate de întreprinderi – Comerțul șiTranzacții imobiliare-Servicii-suport: În general, statele UE-12 cu un PIB/loc. mai ridicat au o concentraremai redusă în Comerț și una superioară în Servicii-suport; România face parte din grupul statelor cu o concentrare mare înComerț (peste media UE-27) și una redusă în servicii suport (subaceeași medie).Distribuția numărului de salariați în funcție de sectorul de activitateStructura sectorului IMM în funcție de participarea domeniilor deactivitate la ocupare este diferită de distribuția numărului de întreprinderi. CazulRomâniei este foarte similar mediei UE-27 în ceea ce privește sectoarele industrie,energie și construcții, însă structura ocupării IMM în servicii prezintădiferențe semnificative. Structura ocupării în IMM mai apropiată de cea aRomâniei (aproape identică) se regăsește la Polonia.128

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveFigura nr. 51. Distribuția numărului de salariați în IMM pe sectoare de activitate, 2010, (%)Sursa: Date Eurostat, calcule proprii, estimări.Industria prelucrătoare este un important sector de activitate în toatecazurile analizate, concentrând 13%-30% din totalul salariaților IMM, cu unelevariații: Sectorul IMM este mai puțin proeminent în industria prelucrătoare aMaltei și Ciprului, unde Turismul este dominant; Pentru celelalte economii UE-12, salariații IMM din acest sector ocupăo pondere în total peste media UE-27, cu un maxim în Estonia și Cehia,și o zonă mediană în care se situează și România;Construcțiile se evidențiază din punct de vedere al ocupării IMM înSlovenia, Cipru și România, cu ponderi egale sau superioare mediei UE-27.Diferența structurală între ocuparea IMM din Comerț, respectiv Serviciisuport se menține, ca și în cazul distribuției numărului de IMM: Țări precum Cehia sau Ungaria au ponderi similare mediei UE-27; Țări precum România, Polonia, Bulgaria sunt mai dependente delocurile de muncă create de IMM în Comerț;Contribuția sectoarelor de activitate IMM la creareavalorii adăugate bruteO altă perspectivă asupra diferențelor structurale între sectoarele IMM dințările UE-27 și UE-12 o oferă contribuția domeniilor de activitate la crearea devaloare adăugată. Majoritatea statelor UE-12, inclusiv România, se diferențiază de129

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectivemedia europeană prin faptul că Industria prelucrătoare și Comerțul ocupă opondere mai mare în valoarea adăugată totală decât Serviciile-suport.Figura nr. 52. Distribuția VAB în IMM pe sectoare de activitate, 2010, (%)Sursa: Date Eurostat, calcule proprii, estimări.Industria prelucrătoare asigură aproximativ 25-30% din VAB totală în 8state UE-12, excepție făcând: Cipru și Malta, unde VAB este asigurată în mai mare măsură de Turism(hoteluri – restaurante); Letonia, cu puternică participare a comerțului la VAB totală.Construcțiile generează o VAB inferioară mediei UE-27 în majoritateacazurilor, cu excepția Ciprului și Lituaniei.Ca și în cazul numărului de salariați, România se apropie foarte mult destructura VAB IMM a Poloniei.1305.3. Analiza corelată a evoluției indicatorilor principaliAnaliza corelată a evoluției principalilor indicatori ne permite să urmărimmodul cum sectoarele IMM ale statelor UE-12 s-au transformat în toată perioada2005-2010. Judecând performanța României, se observă faptul că aceasta ocupăpoziții în extremele graficelor – cu alte cuvinte, pentru tandemurile indicatorilornumăr de firme, număr de salariați, cifra de afaceri și valoare adăugată brută,România se desprinde de zona care concentrează majoritatea statelor analizate.Deviația mare a estimărilor îndeamnă însă la precauție în analiza acestui statut.

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveÎn ceea ce privește evoluția numărului de firme și al efectivelor desalariați, putem observa faptul că România are cea mai mare creștere globală aocupării, cu o dinamică bună și în ceea ce privește apariția de noi întreprinderi(peste 20% cu 20%). Această situație diferă de aceea a Slovaciei sau Lituaniei,unde în această perioadă firmele nou-apărute, deși numeroase, au creat mai puținelocuri de muncă, dar și de situația Ungariei și Ciprului, unde ocuparea a crescutprin consolidarea companiilor existente, sau de cea a Letoniei, Cehiei, Estoniei șiMaltei, unde scăderea ocupării din firmele existente nu a fost suplinită de locurilede muncă create de firmele noi apărute.Figura nr. 53. Modificarea procentuală a numărului de firme și a numărului de salariați, 2010 fațăde 2005 (+/-%)Sursa: Date Eurostat, calcule proprii, estimări.O indicație mult mai bună a performanței relative 2010/2005 o oferăanaliza evoluției valorii adăugate brute în tandem cu evoluția numărului desalariați în sectorul IMM. România își dublează practic valoarea adăugată brutăgenerată de IMM cu o sporire a numărului de salariați cu puțin peste ocincime. Acest câștig în termeni de valoare adăugată brută este și mai semnificativdacă aplicăm corecția necesară asupra numărului real de salariați în IMM lanivelul anului 2010. Totuși, există și performanțe mai bune: în România, deșiîntreprinderile mici și mijlocii își sporesc efectivele de salariați, creșterea valoriiadăugate este sub performanțele Bulgariei și Slovaciei, unde acest indicator acrescut intensiv, și nu prin extinderea în același ritm a personalului.131

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveFigura nr. 54. Modificarea procentuală a numărului de salariați și a valorii adăugate brute, 2010față de 2005 (+/–%)Sursa: Date Eurostat, calcule proprii, estimări.Următorul grafic prezintă creșterea valorii adăugate brute per salariat încadrul IMM în perioada 2005-2010, punând această creștere în perspectivanivelului efectiv atins la finalul acestei perioade. Astfel, se remarcă performanțeleBulgariei și României, cu dinamica cea mai bună, dar care ocupă încă ultimelelocuri în clasament. De asemenea, graficul indică faptul că o poziție superioarăîn termeni de productivitate și valoare adăugată brută per salariat nuechivalează în mod necesar cu o creștere mai lentă, după cum arată cazurileSlovaciei, Poloniei, Cehiei și Maltei.132

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveFigura nr. 55. Poziția relativă în 2010 (x,y) în tandem cu creșterea valorii adăugate brute/salariat(z) (euro/salariat și +/–%)Sursa: Date Eurostat, calcule proprii, estimări.VAB raportat la salariați evoluție 2005-2010Pentru a avea imagine și mai clară a valorii adăugate brute, am calculatvaloarea adăugată brută realizată pe salariat. Este important de subliniat că aceastăvaloare a înregistrat valori negative pentru UE-27 deja din 2008 (–0,35%) și acontinuat mai puternic în 2009 (–3,76%). Dintre țările UE 12 doar Estonia șiMalta au avut valori negative în 2008, dar Malta a recuperat surprinzător în 2009,în timp ce pentru Estonia indicatorul a continuat să scadă în 2009.Figura nr. 56. VAB raportată la numărul de salariați, modificarea procentuală față de anulanterior, 2005-2010(+/–%)Sursa: Date Eurostat, calcule proprii, estimări.133

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectivePotrivit estimărilor, România a scăzut cu aproximativ 5 procente mai multdecât valoarea globală pentru UE-27 și a fost mai bine plasată decât mai multe țăridin Europa Centrală și de Est, printre care și Polonia. Bulgaria confirmăindicatorii cu valori bune de până acum, fiind singura țară din Europa Centrală șide Est care a înregistrat în permanență valori pozitive, chiar dacă în scădere. Pe dealtă parte, este posibil ca în cazul Bulgariei efectele crizei să se fi simțit mai acutîn 2010, an în care creșterea valorii adăugate raportată la salariați are o creșteremai pronunțată, peste media europeană, în multe țări din UE-12, inclusiv înRomânia.VAB raportată la salariați, comparație 2005 cu 2010În ceea ce privește valoarea adăugată brută raportată la salariați,comparativ 2010 cu 2005, este important de văzut că pentru toate cazurile, atâtUE-27, UE-15, cât și țările din Europa Centrală și de Est, în 2010 valoarea estemai mare decât în 2005, deși perioada aceasta a cuprins și anii de criză.Figura nr. 57. VAB raportată la numărul de salariați, 2010/2005 (euro/salariat)Sursa: Date Eurostat, calcule proprii, estimări.Bulgaria își confirmă și pentru acest indicator creșterea spectaculoasă,având în 2010 o creștere cu 139% față de 2005. Estimările plasează România pepoziția a treia ca valoare în Europa Centrală și de Est, cu creștere de 60%, dupăBulgaria și Slovacia, care au înregistrat o creștere de 76%.134

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveFigura nr. 58. Modificarea procentuală a numărului de salariați și a cifrei de afaceri, 2010 fațăde 2005 (+/–%)Sursa: Date Eurostat, calcule proprii, estimări.Interpretarea corelată a celor doi indicatori, cifra de afaceri și număr desalariați poate aduce un plus de informații despre situația acestor indicatori, lanivel de țară, în 2010, comparativ cu anul de bază 2005.Din perspectiva clasamentului, România se clasează între primele locuri,în urma Slovaciei și a Bulgariei, la o diferență de două procente mai jos de cifrade afaceri a Bulgariei (creștere cu 76,61% pentru Bulgaria și creștere cu 74,21%pentru România) și mai mult decât dublu la numărul de salariați (creștere cu21,88% pentru România și creștere cu 8,86% pentru Bulgaria).135

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveFigura nr. 59. Modificarea procentuală a cifrei de afaceri și a VAB, 2010 față de 2005 (+/–%)Sursa: Date Eurostat, calcule proprii, estimări.În analiza corelată a cifrei de afaceri și a VAB pozițiile primelor trei țăriclasate se mențin. Bulgaria este însă la distanță mult mai mare, datorat valoriifoarte ridicate a VAB, 160,49% (valoarea UE-27 fiind de 13,01% pentru acelașiindicator). Este important de menționat faptul că România se află în fața unor țăriprecum Polonia și Ungaria.136

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspective6. ESTIMARE A CONTRIBUŢIEI IMM LA PIB/CREȘTEREECONOMICĂ PE TERMEN MEDIU6.1. Definire metodologică a componentei de modelare – asumpţii,ipoteze, limităriDeciziile luate la nivel macroeconomic au nevoie de o fundamentarecorectă şi temeinică, fiind necesare estimarea unor modele econometrice care săcuantifice efectul anumitor factori de influenţă asupra variabilelor de interes,concluziile obţinute pe baza acestor modele servind apoi la realizarea de predicţiipe care se pot fundamenta politicile economice. Analiza macroeconomică esteînsă de multe ori concentrată pe agregatele standard ale echilibrului, nestăruind înmod echilibrat pe elemente de structură/substructură economică, cum ar ficontribuția IMM la creșterea economică.Preocupările recente ale Comisiei Naționale de Prognoză suntîncurajatoare pentru a schimba această stare de fapt în cazul României. Până înprezent, estimările privind evoluţia industriei (realizate pe bază de anchetă) sauproiecțiile în profil teritorial nu folosesc clasa de mărime a întreprinderii înanaliza participării ramurilor la crearea Produsului Intern Brut sau a evoluției PIBpe ramuri ale economiei naționale. De asemenea, estimarea altor indicatorimacroeconomici, precum evoluția Producției industriale, evoluția Lucrărilor deconstrucții, evoluția Balanței comerciale nu face distincție între participarea IMMși a întreprinderilor mari.Nici în cazul celui mai sofisticat exercițiu de macromodelare autohton, celefectuat de echipa de cercetători de la Institutul de Prognoză Economică alAcademiei Române, sub coordonarea academicianului Emilian Dobrescu, nu estesurprinsă separat contribuția IMM la creșterea economică. MacromodelulDobrescu, un model complex care surprinde echilibrele existente la niveluleconomiei naționale și care este folosit pentru realizarea de predicții privindmersul viitor al economiei, nu are ca obiectiv estimarea unui eventual impact alValorii Adăugate Brute create de IMM asupra creșterii economice pe termenmediu/ lung.În ceea ce privește analiza generală a evoluției sectorului IMM înRomânia, există o serie de exerciții anterioare, dintre care pot fi amintite: Studiul-pilot Rolul și potențialul IMM în dezvoltarea și stabilizareaeconomică a României, realizat de către Comisia Națională dePrognoză și Institutul Național de Statistică (2004);137

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspective Raportul Anual al Sectorului IMM din România, realizat succesiv decătre structura guvernamentală responsabilă de sectorul IMM 27 (anual,dar cu întreruperi); Carta Albă a IMM din România, realizat de către C.N.I.P.M.M.R. (anual); Analiza situației actuale, ca fundamentare la Strategia Guvernamentalăprivind dezvoltarea sectorului IMM, document strategic al MinisteruluiEconomiei, Comerțului și Mediului de afaceri, 2010; Întreprinderi mici și mijlocii în economia românească, publicație periodicăa Institutului Național de Statistică, o colecție de date statistice la nivelsectorial care ia în considerare clasa de mărime (anual).Studiile amintite, deși evaluări ale stării de fapt, reprezintă radiografii alesectorului IMM, fără obiectivul de a prognoza contribuția IMM la creștereaeconomică pe termen mediu sau de a formula recomandări pentru un astfel deexercițiu de estimare. În plus, deși acestea realizează o inventariere a politicilorpublice implementate în sprijinul sectorului IMM și emit recomandări cu privirela îmbunătățirea acestor politici atât evaluarea, cât și recomandările sunt de naturăcalitativă, fără a se baza pe modelare econometrică. Pe această nișă neacoperităintervine studiul de față.Singurul exercițiu recent și veritabil de prognoză a evoluției IMM și aimpactului asupra creșterii economice este realizat la nivel european - AnnualReport on SMEs, DG Enterprise and Industry, pe baza unei metodologiiCambridge Econometrics. Acesta pornește însă de la estimări mult prea optimistepentru perioada de criză (folosirea Eurostat ca sursă a presupus oprirea datelorconsolidate la nivelul 2008), ceea ce afectează rezultatele modelării. În plus,metodologia poate fi considerată neadecvată pentru cazul economiei României,care a fost marcată de modificări structurale importante în ultima decadă, ce auafectat masiv sectorul IMM.6.2. Estimare parametri modelAvând în vedere fundamentele teoretice explicitate anterior, au fostconstruite mai multe modele care și-au propus să surprindă legătura între sectorulIMM și alte variabile economice, care sunt prezentate în tabelul următor.27 Această structură a fost instabilă în timp, fiind mai întâi sub formă de agenție (ANIMMC), maiapoi minister (MIMMC), redevenind agenție în perioada recentă (AIPPIMM).138

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveTabelul nr. 21. Variabilele utilizate în cadrul modelelorVariabilaUnitatea demăsurăOrizontulde timpAria de cuprindereSursa dedatePIB Milioane lei 1997-2010 Total economie CNPVAB Milioane lei 1997-2010 Total economie, IMM și defalcare INSsectorială(construcții, industrie, comerț,servicii)Exporturi Milioane lei 1997-2010 Total economie, IMM și defalcaresectorială(construcții, industrie, comerț,servicii)INSPentru a asigura comparabilitatea datelor, toți indicatorii au fosttransformați în prețuri comparabile, valorile fiind cele corespunzătoare anului2005. Astfel, valorile PIB și VAB au fost ajustate folosind deflatorul PIB, iarvaloarea exporturilor a fost ajustată folosind deflatorul exportului de bunuri șiservicii, datele fiind furnizate de către Comisia Națională de Prognoză.6.3. Testare şi validareDupă elaborarea modelelor, selecția datelor și definirea variabilelor, s-atrecut la testarea și validarea acestora. Dintre legăturile testate prin modelare, celemai semnificative sunt prezentate în cele ce urmează.Modelul 1: Impactul valorii adăugate brute a IMM asupra PIBEvoluția Produsului Intern Brut și a Valorii Adăugate Brute a sectoruluiIMM în perioada 1997-2010 este oarecum similară, ambele serii de dateînregistrând aprecieri semnificative ale trendului, cu o corecție datorată perioadeide criză, în perioada 2008-2010.Figura nr. 60. PIB, modificare procentuală reală față de anul anterior,1997-2010 (%)Sursa: Date INS, prelucrări și calcule proprii.139

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectivePentru a măsura impactul valorii adăugate brute a sectorului IMM asuprasectorului IMM am estimat următorul model de regresie liniară:log( PIBt)10 log(VAB _ IMMt) t,(1)unde t este un zgomot alb, cu asumpțiile uzuale.Tabelul nr. 22. Estimațiile modelului PIB = f(VAB IMM)Dependent Variable: LOG(PIB)Method: Least SquaresDate: 06/13/12 Time: 11:54Sample: 1997 2010Included observations: 14Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.C 6.370648 0.290220 21.95110 0.0000LOG(VAB_IMM) 0.570964 0.027021 21.13044 0.0000R-squared 0.973827 Mean dependent var 12.50054Adjusted R-squared 0.971646 S.D. dependent var 0.187208S.E. of regression 0.031523 Akaike info criterion -3.944628Sum squared resid 0.011924 Schwarz criterion -3.853335Log likelihood 29.61240 Hannan-Quinn criter. -3.953079F-statistic 446.4957 Durbin-Watson stat 1.113156Prob(F-statistic) 0.000000Rezultatele modelului (1) arată existența unei corelații directe și semnificativedin punct de vedere statistic între cele două variabile. Astfel, modelul este validstatistic, iar nivelul de explicație este unul ridicat: R 2 = 0,97, ceea ce arată că 97% dinvariaţia PIB este explicată prin variația VAB a sectorului IMM.Un astfel de model este util pentru a deduce senzitivitatea PIB la dinamicaVAB a sectorului IMM.Coeficientul de elasticitate ˆ 1este 0.57, ceea ce înseamnă că o creștere de1% a VAB IMM se reflectă într-o creștere pe ansamblu a PIB de aproximativ 0.6%.Modelul 2: Corelația dintre ritmul de creștere al VAB pentru sectorulIMM și creșterea economicăAvând în vedere volumul redus al eșantionului de date utilizat, precum șipentru a evita existența unei eventuale „regresii false”, am reestimat modelul (1)folosind modificările relative ale variabilelor implicate, în locul valorilor brute:140

1Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectivelog( PIBt) 0 log(VAB _ IMMt) t,(2)unde t este un zgomot alb, cu asumpțiile uzuale.Figura nr. 61. Modificarea relativă față de anul precedent (%)Sursa: Date INS, prelucrări și calcule proprii.Tendința unei evoluții similare pentru perioada studiată se păstrează pentruPIB și VAB a sectorului IMM, chiar dacă lucrăm cu modificările relative, și nu cudatele absolute.Tabelul nr. 23. Rezultatele estimării modelului (2)Dependent Variable: D(LOG(PIB))Method: Least SquaresDate: 06/13/12 Time: 11:58Sample (adjusted): 1998 2010Included observations: 13 after adjustmentsVariable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.C 0.011452 0.008333 1.374271 0.1967D(LOG(VAB_IMM)) 0.362627 0.074062 4.896234 0.0005R-squared 0.685473 Mean dependent var 0.030702Adjusted R-squared 0.656879 S.D. dependent var 0.045223S.E. of regression 0.026490 Akaike info criterion -4.283445Sum squared resid 0.007719 Schwarz criterion -4.196530Log likelihood 29.84239 Hannan-Quinn criter. -4.301310F-statistic 23.97311 Durbin-Watson stat 1.555756Prob(F-statistic) 0.000474141

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveCa și modelul (1), modelul (2), estimat pe ritmurile de creștere, îșipăstrează validitatea și nivelul de semnificație statistică. Astfel, R 2 =0,68 adică68% din variaţia creșterii economice este explicată prin variația ritmului demodificare a VAB pentru sectorul IMM.În ceea ce privește elasticitatea creșterii economice reale la evoluția VABa sectorului IMM, valoarea estimată a coeficientului ˆ 1este 0.36, ceea ceînseamnă că o creștere de un punct procentual a ritmului de modificare a VABIMM se reflectă într-o creștere economică de 0.36 puncte procentuale.Modelul 3: Impactul VAB sectorială a IMM asupra PIBFormalizările anteriore, care cuantifică impactul sectorului IMM asupraPIB, atât din punct de vedere al valorii absolute, cât și al ritmurilor de creștere, auarătat existența unei corelații semnificative între cei doi indicatori economici.Întrucât sectorul IMM nu este unul omogen din punctul de vedere alcreării de valoare adăugată brută la nivel sectorial, am estimat impactul acestuiindicator asupra Produsului Intern Brut dintr-o perspectivă sectorială, folosind unmodel de forma:log( PIBt)10 log(VAB _ IMMit) t,(3)unde t este un zgomot alb, cu asumpțiile uzuale, iar VAB_IMM it reprezintăvaloarea adăugată brută a IMM sectorial (industrie, construcții, comerț, servicii).Prin acest model putem estima senzitivitatea PIB la componenteleactivității economice a IMM.Figura nr. 62. VAB IMM sectorial (milioane lei 2005)142Sursa: Date INS, prelucrări și calcule proprii.

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectivePe baza modelelor estimate la nivelul fiecărui sector se poate estimaelasticitatea PIB în raport cu valoarea adăugată de către IMM.Tabelul nr. 24. Elasticitatea PIB la VAB sectorial al IMMIMMElasticitatea PIBTotal 0.69Industrie 0.92Construcții 0.37Comerț 0.74Servicii 0.32Sursa: Date INS, prelucrări și calcule proprii.Astfel, pe baza evoluției indicatorilor studiați în perioada 1997-2010, sepoate aprecia că PIB este foarte senzitiv la evoluția VAB a IMM din sectorulIndustrie: o creștere a VAB a IMM din acest sector cu 1% se reflectă într-o creșterede 0.92% a PIB pe ansamblu. Totodată, cea mai scăzută senzitivitate se realizeazăîn raport cu valoarea adăugată brută a IMM din sectorul serviciilor (0,32%).La o primă privire, aceste rezultate ar sugera că ar fi bine ca politicapublică să susțină IMM din industrie și comerț, pentru ca să se fructifice cât maidirect contribuția la PIB. Modelul sugerează o senzitivitate mare, ceea ce se poateinterpreta însă și ca o volatilitate mare. Cu alte cuvinte, orice restrângereconjuncturală a industriei și comerțului are un impact mare asupra PIB, în timp ceaspectele conjuncturale nu au o influență la fel de mare asupra serviciilor. Aceastăinterpretare este întărită de rezultatele obținute în subcapitolul următor (6.4).Modelul 4: Corelația dintre VAB a IMM pe clase de mărime și PIBFolosind același argument cu cel expus mai sus, e natural să ne așteptăm laexistența unor diferențe semnificative între impactul IMM asupra ProdusuluiIntern Brut, din punctul de vedere al clasei de mărime.Pentru a evidenția acest aspect, am estimat elasticitatea PIB-ului lavaloarea adăugată brută a întreprinderilor mici și mijlocii pe clase de mărime,într-o abordare formală precum cea de mai jos:log( PIBt)10 log(VAB _ IMMit) t,(4)unde t este un zgomot alb, cu asumpțiile uzuale, iar VAB_IMM it reprezintăvaloarea adăugată brută a IMM în funcție de numărul de angajați (0-50, 50-100,100-250).Prin acest model putem estima senzitivitatea PIB la dimensiunea IMM șise pot formula recomandări de politică economică pentru a impulsiona activitatea143

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveIMM din sectoarele a căror dinamică se reflectă cel mai pregnant în evoluțiaProdusului Intern Brut.Figura nr. 63. VAB IMM pe clase de mărime după numărul de angajați(milioane lei 2005)Sursa: Date INS, prelucrări și calcule proprii.Pe baza modelelor estimate la nivelul fiecărei clase de mărime se poateestima elasticitatea PIB în raport cu valoarea adăugată de către IMM.Tabelul nr. 25. Elasticitatea PIB în raport cu VAB a IMM pe clase de mărimeIMM – clasa de mărimeElasticitatea PIB0-49 angajați 0.5050-99 angajați 0.53100-249 angajați 0.71Sursa: Date INS, prelucrări și calcule proprii.Astfel, pe baza evoluției indicatorilor studiați în perioada 1997-2010, sepoate aprecia că PIB este foarte senzitiv la evoluția VAB a IMM mari, cu unnumăr de angajați între 100 și 250: o creștere a VAB a IMM din acest sector cu1% se reflectă într-o creștere de 0,71% a PIB pe ansamblu.Modelul 5: Contribuția IMM la exportul totalNumeroase studii empirice creditează companiile din sectorul IMM cu unimpact pozitiv și asupra altor indicatori macroeconomici, în particular valoareaexporturilor.Pentru a investiga impactul activității IMM asupra exporturilor Românieiam estimat un model de regresie de tipullog( EXP )t10 log( EXP _ IMMt) t,(5)144

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveunde EXP_IMM t reprezintă exporturile totale ale companiilor mici și mijlocii, iarEXP t reprezintă exporturile la nivelul întregii economii.Figura nr. 64. Evoluția exporturilor în perioada 1997-2010 (milioane lei 2005)Sursa: Date INS, prelucrări și calcule proprii.Rezultatele estimării modelului sunt prezentate mai jos.Tabelul nr. 26. Influența exporturilor IMM asupra exporturilor totaleDependent Variable: LOG(EX)Method: Least SquaresDate: 06/13/12 Time: 14:05Sample: 1997 2010Included observations: 14Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.C 3.035665 0.689837 4.400551 0.0009LOG(EX_IMM) 0.814362 0.072699 11.20183 0.0000R-squared 0.912715 Mean dependent var 10.75247Adjusted R-squared 0.905441 S.D. dependent var 0.440174S.E. of regression 0.135355 Akaike info criterion -1.030264Sum squared resid 0.219853 Schwarz criterion -0.938970Log likelihood 9.211850 Hannan-Quinn criter. -1.038715F-statistic 125.4810 Durbin-Watson stat 2.387174Prob(F-statistic) 0.000000Se poate observa că influența IMM asupra exporturilor totale prezintă oelasticitate subunitară: modificarea cu 1% a valorii exporturilor IMM se reflectăîntr-o modificare de 0,81% a valorii totale a exporturilor.145

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveModelul 6: Impactul exporturilor IMM pe sectoare asupra exporturilortotalePentru detalierea analizei, am realizat o defalcare a valorii exporturilor pecele patru sectoare de activitate (industrie, construcții, comerț, servicii), folosindun model liniar de regresie simplă:log( EXP )t10 log( EXP _ IMMit) t,(6)unde iar EXP_IMM it reprezintă exporturile IMM sectorial (industrie, construcții,comerț, servicii).Figura nr. 65. Evoluția exporturilor IMM în perioada 1997-2010(milioane lei 2005)Sursa: Date INS, prelucrări și calcule proprii.Pe baza modelelor estimate la nivelul fiecărui sector se poate estimaelasticitatea exporturilor totale în raport cu exporturile IMM la nivel de sector.Tabelul nr. 27. Elasticitatea exporturilor totale în funcție de exporturile IMM la nivel sectorialIMMElasticitatea exporturilorTotal 0,81Industrie 0,52Construcții 0,45Comerț 0,26Servicii 0,54Sursa: Date INS, prelucrări și calcule proprii.Astfel, pe baza evoluției indicatorilor studiați în perioada 1997-2010, sepoate aprecia că valoarea totală a exporturilor este cel mai senzitivă la evoluțiaexporturilor IMM din sectoarele industrie și servicii: o creștere de 1% aexporturilor IMM din aceste sectoare se reflectă într-o creștere de 0,52%(respectiv 0,54%) a exporturilor totale.146

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveModelul 7: Corelația dintre PIB și indicatorii activității economice a IMMÎn condițiile actualei crize economice care a afectat sever și România, sepune problema depistării unor motoare ale creșterii economice, care să redresezesituația macroeconomică.Din acest punct de vedere, am vrut să evidențiem efectul combinat pe carevaloarea exporturilor și valoarea adăugată brută generată de sectorul IMM îl areasupra Produsului Intern Brut.Modelul pe care l-am avut în vedere este de forma:log( PIBt)20 1log(VAB _ IMMt) log( EXP _ IMMt) t, (7)Rezultatele estimației sunt prezentate în tabelul alăturat.Tabelul nr. 28. Rezultatele estimării modelului (7)Dependent Variable: LOG(PIB)Method: Least SquaresDate: 06/13/12 Time: 14:13Sample: 1997 2010Included observations: 14Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.C 6.878334 0.223677 30.75122 0.0000LOG(VAB_IMM) 0.441244 0.035551 12.41147 0.0000LOG(EX_IMM) 0.093394 0.022276 4.192561 0.0015R-squared 0.989926 Mean dependent var 12.50054Adjusted R-squared 0.988094 S.D. dependent var 0.187208S.E. of regression 0.020427 Akaike info criterion –4.756498Sum squared resid 0.004590 Schwarz criterion –4.619557Log likelihood 36.29549 Hannan-Quinn criter. –4.769174F-statistic 540.4455 Durbin-Watson stat 2.006780Prob(F-statistic) 0.000000Ca și celelalte modele estimate până în prezent, și acest model sedovedește a fi unul semnificativ din punct de vedere statistic; valoare testului F nepermite să apreciem faptul că modelul este unul valid, iar nivelul de explicațieeste foarte ridicat.În ceea ce privește impactul celor doi indicatori ai activității sectoruluiIMM asupra PIB, acesta din urmă este mai sensibil la modificarea valoriiadăugate brute decât la modificarea valorii exporturilor generate de către IMM.147

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveAstfel, o creștere cu 1% a VAB generată de întreprinderile mici și mijlociise reflectă într-o creștere de 0.44% a PIB, în ipoteza că valoarea exporturilorrămâne constantă.De asemenea, o creștere cu 1% a exporturilor generate de întreprinderilemici și mijlocii se reflectă într-o creștere de 0,09% a PIB, în ipoteza că valoareaadăugată brută a IMM rămâne constantă.6.4. Estimări privind evoluția PIB în funcție de dinamica activității IMMPentru a evalua impactul activității economice a IMM asupra dinamiciiPIB au fost realizate prognoze, în funcție de elasticitățile estimate anterior, înexercițiul de testare și validare.Dinamica Valorii Adăugate Brute a întreprinderilor din sectorul IMM afost modelată printr-un model autoregresiv:VAB _ IMMt 0 1VAB _ IMM t 1 t.Predicția la momentul t+1 se poate calcula dreptVAB _ IMM VAB _ IMM .148t1 01tPe baza acestui model am realizat predicția privind evoluția VAB a IMMpe termen mediu (pentru perioada 2011-2015), iar aceste predicții au fost integrateîn modelul care leagă dinamica PIB de dinamica VAB al IMM prin intermediulelasticității.Dependent Variable: VAB_IMMMethod: Least SquaresDate: 06/13/12 Time: 14:17Sample (adjusted): 1998 2010Included observations: 13 after adjustmentsVariable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.C 6959.763 6020.978 1.155919 0.2722VAB_IMM(-1) 0.903709 0.121223 7.454912 0.0000R-squared 0.834775 Mean dependent var 49599.45Adjusted R-squared 0.819754 S.D. dependent var 15972.97S.E. of regression 6781.384 Akaike info criterion 20.62239Sum squared resid 5.06E+08 Schwarz criterion 20.70930Log likelihood –132.0455 Hannan-Quinn criter. 20.60452F-statistic 55.57572 Durbin-Watson stat 1.614793Prob(F-statistic) 0.000013

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveModelul autoregresiv estimat pentru VAB a IMM arată existența uneicorelații pozitive între valoarea adăugată brută între doi ani consecutivi, cu uncoeficient autoregresiv de aproximativ 0,90.Valoarea acestui coeficient semnifică faptul că există o persistență înevoluția VAB a sectorului IMM, în sensul că evoluțiile pozitive tind să fie urmatede evoluții pozitive de magnitudine apropiată, dar acest lucru este valabil și pentruevoluțiile negative.Cu alte cuvinte, există un fenomen de autogenerare a valorii adăugatebrute, care se alimentează de la un an la altul.Rezultatele impactului dinamicii VAB IMM asupra dinamicii PIB suntprezentate mai jos.Tabelul nr. 29. Evoluția estimată a PIB în funcție de VAB a IMM (milioane lei prețurile anului2005 și +/–%)Anul VAB IMM estimat(milioane lei)Creșterea estimată a VABIMMCreșterea estimată aPIB2011 63.910,7 1.415% 0.976%2012 64.716,43 1.261% 0.870%2013 65.444,59 1.125% 0.776%2014 66.102,63 1.005% 0.694%2015 66.697,3 0.900% 0.621%Sursa: Date INS, prelucrări și calcule proprii.Pe baza acestui scenariu se poate estima dinamica PIB în anii următori,ținând seama doar de evoluția VAB a sectorului IMM și ignorând influențacelorlalți factori care contribuie la creșterea economică.Concluzia acestei simulări este că ținând seama de datele istorice, doaractivitatea economică a întreprinderilor din sectorul IMM poate contribui lacreșterea economică pe termen mediu cu peste 0,5-1% în fiecare an.Rezultatele de mai sus sunt estimate ținând cont și de contextul de criză,dar sunt destul de concludente: contribuția IMM la formarea PIB este unaconsistentă, iar încurajarea activității IMM ar trebui să fie un element-cheie depolitică publică.Urmând aceeași procedură, am estimat câte un proces autoregresiv pentruVAB a IMM din fiecare sector și am realizat scenariul de evoluție a PIB în funcțiede dinamica IMM pe fiecare sector agregat.149

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveDependent Variable: VAB_IMM_COMMethod: Least SquaresDate: 06/13/12 Time: 14:16Sample (adjusted): 1998 2010Included observations: 13 after adjustmentsVariable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.C 3681.194 3156.337 1.166287 0.2682VAB_IMM_COM(-1) 0.740185 0.214717 3.447261 0.0055R-squared 0.519307 Mean dependent var 14411.80Adjusted R-squared 0.475607 S.D. dependent var 2601.466S.E. of regression 1883.851 Akaike info criterion 18.06066Sum squared resid 39037842 Schwarz criterion 18.14758Log likelihood –115.3943 Hannan-Quinn criter. 18.04280F-statistic 11.88361 Durbin-Watson stat 0.967293Prob(F-statistic) 0.005454Dependent Variable: VAB_IMM_INDMethod: Least SquaresDate: 06/13/12 Time: 14:15Sample (adjusted): 1998 2010Included observations: 13 after adjustmentsVariable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.C 1885.746 1837.433 1.026294 0.3268VAB_IMM_IND(-1) 0.890304 0.135614 6.565008 0.0000R-squared 0.796670 Mean dependent var 13734.14Adjusted R-squared 0.778186 S.D. dependent var 2640.121S.E. of regression 1243.422 Akaike info criterion 17.22976Sum squared resid 17007073 Schwarz criterion 17.31668Log likelihood –109.9934 Hannan-Quinn criter. 17.21189F-statistic 43.09934 Durbin-Watson stat 2.153669Prob(F-statistic) 0.000041150

Dependent Variable: VAB_IMM_CONSMethod: Least SquaresDate: 06/13/12 Time: 14:16Sample (adjusted): 1998 2010Included observations: 13 after adjustmentsContribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveVariable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.C 1116.968 865.1274 1.291103 0.2231VAB_IMM_CONS(-1) 0.887755 0.129376 6.861818 0.0000R-squared 0.810621 Mean dependent var 6386.011Adjusted R-squared 0.793405 S.D. dependent var 3161.169S.E. of regression 1436.838 Akaike info criterion 17.51892Sum squared resid 22709554 Schwarz criterion 17.60583Log likelihood –111.8730 Hannan-Quinn criter. 17.50105F-statistic 47.08455 Durbin-Watson stat 0.961202Prob(F-statistic) 0.000027Dependent Variable: VAB_IMM_SERVMethod: Least SquaresDate: 06/13/12 Time: 14:14Sample (adjusted): 1998 2010Included observations: 13 after adjustmentsVariable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.C 1949.309 1314.391 1.483051 0.1661VAB_IMM_SERV(-1) 0.943682 0.092790 10.17006 0.0000R-squared 0.903871 Mean dependent var 13799.59Adjusted R-squared 0.895132 S.D. dependent var 6771.645S.E. of regression 2192.879 Akaike info criterion 18.36446Sum squared resid 52895921 Schwarz criterion 18.45137Log likelihood –117.3690 Hannan-Quinn criter. 18.34659F-statistic 103.4301 Durbin-Watson stat 1.844338Prob(F-statistic) 0.000001Modelele autoregresive estimate pentru VAB a IMM pentru cele patrusectoare (industrie, comerț, servicii, construcții) arată existența unuicomportament semnificativ diferit în ceea ce privește fenomenul de memorietemporală a acestor serii de timp.151

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveAstfel, coeficientul autoregresiv este foarte apropiat de 1 în cazulsectorului servicii (0,94), în vreme ce pentru comerț valoarea este 0,74, pentruconstrucții este 0,88, iar pentru industrie este 0,89.Aceste valori arată că fenomenul de persistență se manifestă cu precăderepentru sectoarele servicii, industrie și construcții, iar sectorul comerț este maivulnerabil la acțiunea factorilor aleatori 28 .Cu alte cuvinte, o creștere economică sănătoasă a IMM este fezabilă înspecial în zona industrie și servicii, unde valoarea adăugată brută are efect maimare de autogenerare și multiplicare.Tabelul nr. 30. Evoluția estimată a VAB a IMM pe sectoare (+%)Anul Industrie Construcții Comerț Servicii2011 0,63 1,47 4,71 3,652012 0,56 1,29 3,33 3,322013 0,50 1,13 2,39 3,042014 0,44 0,99 1,73 2,782015 0,39 0,87 1,26 2,55Sursa: Date INS, prelucrări și calcule proprii.Se poate observa că ritmuri de creștere susținută se pot previziona pentrusectoarele comerț și servicii, în timp ce sectorul industrie pare a se stabiliza la ocreștere sub 1%.Figura nr. 66. Creșterea economică în funcție de dinamica fiecărui sectorSursa: Date INS, prelucrări și calcule proprii.28 sau conjuncturali – a se vedea subcapitolul anterior, modelul 3.152

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveAplicând coeficienții de elasticitate estimați anterior obținem dinamicaPIB în funcție de evoluția individuală a fiecărui sector.Tabelul nr. 31. Creșterea economică în funcție de dinamica fiecărui sector (+%)Anul Industrie Construcții Comerț Servicii2011 0,58 0,53 3,49 1,172012 0,52 0,46 2,47 1,062013 0,46 0,41 1,77 0,972014 0,40 0,36 1,28 0,892015 0,36 0,31 0,93 0,82Sursa: Date INS, prelucrări și calcule proprii.Pe baza acestor modele estimate, se observă că o creștere susținută a PIBar putea fi asigurată de o dinamică pozitivă a activității IMM din comerț șiservicii. Astfel, dacă am ține cont doar de activitatea IMM din comerț, creștereaPIB pentru anii următori ar fi semnificativ mai mare de 1%.Același lucru este valabil pentru sectorul servicii, cu mențiunea că ritmulde creștere este mai puțin susținut. Totuși, o creștere economică sustenabilă nupoate fi pusă doar pe seama prognozei asupra evoluției sectoarelor comerț sauservicii.Rezultatele obținute mai sus trebuie interpretate ținând cont de contextulactual, în care întreaga economie este afectată de criza economico-financiară.Totuși, având în vedere radiografia analizată în capitolele anterioare (dar șidin rezultatele estimării coeficienților autoregresivi), rezultă ca o necesitate pentrupolitica publică implementarea prioritară a unor programe care să ducă ladezvoltarea IMM productive atât din sectorul industrie, cât și din sectorul servicii.Este necesară o modificare de structură a economiei românești, care nu se poatedezvolta sustenabil doar prin intermediere/comerț și boom-uri conjuncturale îndomeniul construcțiilor.Concluzii și limitări metodologiceModelele care analizează impactul întreprinderilor mici și mijlocii lacreșterea economică arată existența unei corelații directe, semnificative șiputernice între indicatorii activității economice a IMM și indicatoriimacroeconomici de rezultate: PIB și creșterea economică.Mai mult, se pot identifica, în interiorul distribuției sectoriale sau dupămărime a IMM, zone a căror impulsionare poate contribui mai mult la creștereaeconomică.153

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveExistă însă și anumite limitări metodologice: în primul rând, robustețea modelelor estimate este afectată negativ defaptul că seriile de date disponibile au doar o periodicitate anuală, ceeace face ca eșantionul temporal pe care se estimează astfel de modele săfie foarte redus; în al doilea rând, având în vedere lungimea redusă a eșantionului, modeleleau fost estimate fără ca seriile de date să fie staționarizate, ceea ce ar puteafi o problemă din punctul de vedere al acurateții rezultatelor.În urma analizelor efectuate se pot desprinde o serie de concluziireferitoare la impactul activității IMM asupra creșterii economice: o creștere de 1% a VAB IMM se reflectă într-o creștere pe ansamblu aPIB de aproximativ 0,6%; PIB este foarte senzitiv la evoluția VAB a IMM din sectoarele Comerțși Industrie: o creștere a VAB a IMM din comerț cu 1% se reflectă întrocreștere de 0,74% a PIB pe ansamblu, iar creșterea VAB a IMM dinindustrie cu 1% se reflectă într-o creștere de 0,92% a PIB. Totodată, ceamai scăzută senzitivitate se realizează în raport cu valoarea adăugatăbrută a IMM din sectorul serviciilor (0,32); PIB este foarte senzitiv la evoluția VAB a întreprinderilor mijlocii, cu unnumăr de angajați între 100 și 250: o creștere a VAB a IMM din acestsector cu 1% se reflectă într-o creștere de 0,71% a PIB pe ansamblu; valoarea totală a exporturilor este cea mai senzitivă la evoluțiaexporturilor IMM din sectoarele industrie și servicii: o creștere de 1% aexporturilor IMM din aceste sectoare se reflectă într-o creștere de0.,54% (respectiv 0,52%) a exporturilor totale; ținând seama de datele istorice, doar activitatea economică aîntreprinderilor din sectorul IMM poate contribui la creștereaeconomică pe termen mediu cu peste 0,5% în fiecare an; O creștere economică sustenabilă a IMM este fezabilă în special în zonaindustrie și servicii, unde valoarea adăugată brută are efect mai mare deautogenerare și multiplicare; Dacă am ține cont doar de activitatea IMM din comerț, creșterea PIBpentru anii următori ar fi aproximativ de 1%. Același lucru este valabilpentru sectorul servicii, cu mențiunea că ritmul de creștere este maipuțin susținut.154

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspective7. IMPORTANŢA FIRMELOR CU CREŞTERE RAPIDĂÎN DEZVOLTAREA SECTORULUI IMM7.1. Definirea şi detalierea conceptul de firme cu creştere rapidăConceptul de firmă cu creștere rapidă și relevanța sa pentru politicapublicăOrice încercare de a estima contribuția IMM la creșterea economicătrebuie să pornească de la realitatea unei puternice variații în ritmul de creștere aîntreprinderilor. Pentru marea parte a exercițiilor financiare, majoritatea firmelorau rate de creștere reduse, sporindu-și lent vânzările și productivitatea. În acelașitimp, un număr mic de întreprinderi înregistrează o creștere foarte rapidă, fiindresponsabile pentru o parte considerabilă din noile locuri de muncă create, dincreșterea vânzărilor și din valoarea adăugată creată, generând în bună măsurădinamismul atribuit în general anumitor sectoare (Schreyer, 2000 în Hölzl șiFriesenbichler, 2008).Aceste companii performează deoarece valorifică mai bine oportunitățileexistente și își creează avantaje competitive, fie prin introducerea de noitehnologii și inovare radicală, dar și prin inovare incrementală, reducereacosturilor, creșterea standardelor de calitate, sporirea flexibilității organizaționaleși îmbunătățiri de proces. Firmele cu creștere rapidă reacționează mai alert lamutațiile pieței și își adaptează strategiile în consecință (Nelson și Winter, 1982;Rigby et al., 2006; Bares et al., 2006 în Hölzl și Friesenbichler, 2008).Discuția asupra importanței companiilor mici și mijlocii a fost lansată înStratele Unite în 1979, odată cu raportul în care David Birch constata că acesteasunt generatoarele majorității locurilor de muncă nou-create în economia SUA.Ulterior, argumentul a fost rafinat pentru a sublinia faptul că un mic procent dinfirme, cele cu creștere rapidă, sunt responsabile pentru creșterea în ocupare. DavidBirch face o distincție între ceea ce el numește elefanți (companiile mari), șoricei(companiile mici care își propun să rămână mici) și gazele (companiile mici careîși propun să crească) (Landström, 2005 în Dolinar et al., 2009). În deceniile careau urmat, alți cercetători și-au îndreptat atenția spre subiectul creșterii rapide (Acs,Parsons și Tracy, Hölzl, Delmar și Davidsson). În 2008, un panel de experți lanivel european a sintetizat rezultatele cercetării în domeniu pentru a estima căîntre 3-10% din firme generează 50-80% din impactul economic agregat alîntreprinderilor (Autio și Hölzl, 2008, în Dolinar et al., 2009). Conceptul de firmăcu creștere rapidă a fost adoptat și de OECD, care îl folosește în recomandările șimonitorizările sale, în timp ce gazelele sunt definite ca subcategoria de firme155

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectivetinere cu creștere rapidă, care ating acest statut încă din primii 5 ani de activitate.O categorie aparte a firmelor cu creștere rapidă sunt, așa cum evidenția și Birch,IMM cu creștere rapidă (denumite în literatura de specialitate HGSME – highgrowth SMEs). Potrivit concluziilor unui raport OECD din 1996 (OECD,1997,Technology, Productivity and Job Creation), sub 50% din IMM nouînființate supraviețuiesc primilor 5 ani de activitate, doar un mic procent dinsupraviețuitori devenind apoi IMM cu creștere rapidă, mari contributori laocuparea forței de muncă și creșterea productivității.Inițial, IMM din sectoarele de înaltă tehnologie au primit o atenție sporită,fiind considerat că acestea înmagazinează marele potențial pentru creștere rapidă.Ulterior, s-a dovedit că sectoarele de înaltă tehnologie nu sunt singurele domeniipropice pentru apariția acestui tip de firme (doar 1/3 din firme cu creștere rapidăsunt firme high-tech) – mai mult, gazelele par a fi mai frecvente în servicii, nu înindustrie. Totuși, există o variație intersectorială semnificativă în ceea ce priveșteponderea firmelor cu creștere rapidă în totalul întreprinderilor: sectoarele tinere,mai dinamice și competitive, permit un acces sporit, în timp ce sectoarele mature,cu companii de tradiție și rețele deja închegate au o rată mai redusă de gazele(Hölzl și Friesenbichler, 2008).Există de asemenea diferențe considerabile în ceea ce privește pondereafirmelor cu creștere rapidă în totalul întreprinderilor din Statele Membre vechi fațăde situația din noile state membre ale Uniunii Europene (sau, în general, întreponderea lor în economiile avansate față de economiile aflate în curs dedezvoltare). Astfel, gazelele au o pondere mai importantă din total în economiileaflate în curs de dezvoltare, unde acestea își dobândesc creșterea în special prinexport și au un spațiu mai larg de desfășurare, în timp ce creșterea gazelelor îneconomiile dezvoltate este dependentă de inovare, mult mai costisitoare (Hölzl șiFriesenbichler, 2008). Această ipoteză pare să fie susținută de dovezile empirice,așa cum reiese din tabelul următor, care cuprinde un recensământ al gazelelorrealizat prin folosirea pragurilor de 10%, respectiv 5%. Astfel, ponderea gazelelorîn totalul întreprinderilor pare să fie mai mare în cazul noilor State Membre UE(record în Bulgaria și Letonia cu peste 8%, 6,5% în Lituania, 4,8% în Cehia, 3,8%în Ungaria, 2,7% în România) și mai redusă în zona UE-15 (cu cele mai miciponderi în Austria – 0,9% și Germania – 1%).156

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveTabelul nr. 32. Recensământ al gazelelor într-o selecție de 20 state UE în perioada 1998-2000,număr variabil de observații (număr și %)ȚarăNr. deobservațiiNr. de gazele(prag 10%)% Gazele întotaleșantion(prag 10%)Nr. degazele (prag5%)% Gazele întotaleșantion(prag 5%)Austria 533 14 2,6 5 0,9Germania 1,878 43 2,3 18 1,0Italia 5,948 170 2,9 68 1,1Luxemburg 172 19 11,0 2 1,2Slovenia 1,582 31 2,0 20 1,3Portugalia 960 30 3,1 18 1,9Belgia 794 37 4,7 17 2,1Grecia 1,262 54 4,3 26 2,1Suedia 730 28 3,8 16 2,2Spania 6,456 339 5,3 150 2,3Slovacia 869 66 7,6 29 3,3Estonia 1,580 77 4,9 39 2,5România 5,604 326 5,8 149 2,7Ungaria 990 60 6,1 38 3,8Finlanda 1,177 74 6,3 47 4,0Cehia 1,956 156 8,0 93 4,8Lituania 1,098 131 11,9 71 6,5Letonia 515 85 16,5 41 8,0Bulgaria 8,555 1,342 15,7 694 8,1Sursă: CIS III micro data (Eurostat), prelucrare Wifo, în Hölzl și Friesenbichler, 2008.În ciuda importanței atribuite acestui segment de companii, cunoașterea înceea ce privește firmele cu creștere rapidă este încă lacunară, în timp ce înRomânia o evidență a acestor performeri lipsește cu desăvârșire în acest moment.În mod evident, dovada faptului că firmele cu creștere rapidă sunt jucătoricu greutate în orice economie, dezvoltată sau în curs de dezvoltare (Hölzl șiFriesenbichler, 2008), a suscitat un puternic interes din partea decidenților și afactorilor implicați în elaborarea politicilor. A acționa asupra acestei categorii deîntreprinderi echivalează cu o dinamizare generală a economiei, cu o sporire acompetitivității și o reducere a ratei șomajului. Pe parcursul ultimilor 20 de ani, înnumeroase țări europene au fost implementate politici menite să ofere măsuri desprijinire a apariției și dezvoltării firmelor cu creștere rapidă. Intervențiaguvernamentală folosește eșecul pieței ca principal argument pentru acțiunidirecționate către nivelul micro al economiei, nivel la care se situează șiinstrumentarul politicilor dedicate firmelor cu creștere rapidă, care variază de lacrearea unui cadru propice (reglementarea pieței muncii, educație, acces la157

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectivefinanțare, networking etc.) până la selectarea și țintirea directă a potențialelorfirme cu creștere rapidă/ gazele pentru sprijin direct (Hölzl și Friesenbichler,2008). Studii OECD sugerează că politici guvernamentale utile pot fi îndreptatecătre crearea unor condiții cadru adecvate, în special prin crearea unor piețeeficiente și eliminarea obstacolelor pentru apariția, dezvoltarea, expansiunea șifalimentul firmelor (măsuri financiare și fiscale care influențează accesul lacredite, capital de risc și capitalizarea pe bursă, flexibilizarea pieței muncii,regimul de protecție al proprietății intelectuale, educația și training-ulpersonalului). Totuși, cunoașterea în ceea ce privește adecvarea politicilor lanevoile reale ale grupurilor-țintă este încă limitată; politicile care țintesc directfirmele cu creștere rapidă sunt relativ recente, iar o evaluare a impactului acestoranu a fost realizată încă.Percepția asupra nevoilor firmelor cu creștere rapidă diferă însă de la grupla grup: în timp ce factorii implicați în politica publică consideră rolul guvernuluica fiind vital, există opinii în rândul IMM potrivit cărora ajutorul guvernamentaldirect nu este întotdeauna necesar sau dezirabil, și că acesta este imprevizibil,instabil (Rigby et al., 2007 în Hölzl și Friesenbichler, 2008). Mai mult,posibilitatea ca firmele cu creștere rapidă să nu își dorească o țintire directăimpune o contabilizare a avantajelor și dezavantajelor unei astfel de abordări.Argumentele pro sunt:1) Țintirea directă permite o concentrare a resurselor, sporind efectivitateapoliticilor, spre deosebire de abordările care vizează sectorul IMM caîntreg, mult mai difuze.2) Reduce intensitatea sprijinului necesar realizării unui impact real.3) Intervenția este mult mai strategică.Argumentele contra sunt:1) Țintirea potențialelor firme cu creștere rapidă este imposibilă, fiind greude realizat chiar și de către investitorii capitalului de risc, care auinstrumente mult mai avansate la îndemână.2) Țintirea este prost direcționată, deoarece nu vine cu un răspuns real laproblemele de eșec al pieței.3) Sprijinul public este mereu reactiv, tinde să sprijine câștigătorii, firmelecare ar fi performat în orice caz, spre deosebire de investițiile din piață,care își asumă riscul finanțării unor afaceri ce pot eșua (Hölzl șiFriesenbichler, 2008).158

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveDefiniția și metodologia de studiu a firmelor cu creștere rapidăOdată argumentată utilitatea studierii firmelor cu creștere rapidă, aparnumeroase provocări în momentul definirii și conceperii unei metodologii deizolare a acestora în populația întreprinderilor din economia națională.Caracteristica definitorie a acestui segment de întreprinderi fiind creșterearapidă, majoritatea studiilor cu această tematică au folosit variații ale aceleiașidefiniții: o firmă care a cunoscut o creștere constantă, peste o medie stabilită, peparcursul unei anumite durate de timp (Salas et al., 2010). Dincolo de acest punctcomun, există o eterogenitate a definițiilor, divergențele fiind determinate cel maides de indicatorii folosiți pentru măsurarea creșterii, tipul de creștere luat înconsiderare și modalitatea de calcul a creșterii. În primele sale studii, Birchdefinea gazelele drept „firme care au atins o creștere anuală a vânzărilor de 20%pe parcursul a trei ani consecutivi, plecând de la un venit de 100.000$ în anul dereferință”. Alți autori folosesc un prag de 5-10% pentru a determina firmele cucreșterea cea mai rapidă dintr-o anumită populație. Alte analize, precum cearealizată din inițiativa Europe’s 500, folosesc indicele Birch (care compunecreșterea absolută cu cea relativă).Tabelul nr. 33. Definiții ale firmelor cu creștere rapidă și gazelelor în studii internaționaleAutio, Arenius șiWallenius (2000)Mascarenhas et al.(2002)Barringer, Jones șiNeubaum (2005)Hoffman și Junge(2006)Ahmad (2006)Boston și Boston(2007)Gazela este o companie care a înregistrat o creștere a vânzărilor de celpuțin 50% anual în perioada 1994-1997.O firmă cu creștere rapidă este o companie publică sau privată dinindustrie sau servicii suport pentru producție care a obținut creștererapidă și susținută între 1995 și 1998 și a generat profit sau randament lainvestiții.O firmă cu creștere rapidă este compania ale cărei vânzări au crescut cu orată anuală de 80% sau mai mult.(1) Firma cu creștere rapidă are o rată de creștere (în număr de salariațisau cifră de afaceri) de cel puțin 60% pe parcursul a 3 ani consecutivi(din t la t+2) și care a crescut cu minim 20% în 2 din cei 3 ani (de la tla t+1 sau de la t+1 la t+2). Acestea sunt companii cu 15-200 deangajați.(2) O companie tânără (gazelă) este o firmă cu creștere rapidă înființatăcu 5 ani înainte de anul t.(1) O firmă cu creștere rapidă înregistrează o creștere în numărul desalariați de 20% pe parcursul a 3 ani consecutivi și care dețineaminim 10 angajați la începutul perioadei studiate.(2) O gazelă este firma cu creștere rapidă creată în ultimii 5 ani.Gazela este o companie de dimensiuni medii (>10 angajați și

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveAcs, Parson șiTracy (2008)Rude Petersen(2008)(1) Gazela este o companie care și-a dublat vânzările în ultimii 4 ani.(2) O firmă de „mare impact” este aceea care și-a dublat vânzările înultimii 4 ani și „cuantificatorul de creștere a ocupării” în 2 sau maimulți ani ai aceleiași perioade studiate.(1) O firmă are creștere rapidă dacă își sporește anual cifra de afaceri sauprofitul cu 20% sau mai mult, creștere susținută pe parcursul a 3 aniconsecutivi, pornind de la un număr de minim 10 angajați în primulan al perioadei studiate.(2) O gazelă este o firmă cu creștere rapidă care a funcționat timp de 5ani.Sursa: Salas et al., High-growth firms and gazelles în Catalonia, 2010.Creșterea poate fi urmărită prin indicatorii număr de salariați, cifra deafaceri sau active nete, fiecare prezentând o anumită fațetă a performanțeiîntreprinderii. Selecția indicatorului adecvat – între ocupare, vânzări și active,influențată de nevoile beneficiarilor studiului, dar și de disponibilitatea datelor –poate genera rezultate foarte diferite (Heshmati, 2001 în Hölzl și Friesenbichler,2008). Ocuparea forței de muncă este principalul motiv pentru care firmele cucreștere rapidă sunt studiate, deoarece crearea de locuri de muncă atinge o coardăsensibilă pentru cercurile de politici publice, în timp ce creșterea cifrei de afaceridenotă o îmbunătățire a performanței care este mai interesantă pentru antreprenori,creditori și investitori. În timp ce măsurarea creșterii prin folosirea indicatoruluicifra de afaceri întâmpina provocarea eliminării impactului inflației asupra datelorbilanțiere raportate de firme (și care ridică astfel de probleme pentrucomparabilitatea internațională a datelor), folosirea numărului de salariați caindicator tinde să desconsidere firmele care au crescut prin sporirea productivitățiimuncii (și deci care nu s-au extins atât de mult pe orizontală). În general, folosireaîn tandem a celor doi indicatori este preferabilă pentru a echilibra între avantajeleși dezavantajele fiecăruia.A doua problemă este dată de tipul de creștere luat în considerare: seargumentează că strategiile de creștere diferă de la firmă la firmă – în timp ceunele cresc endogen, prin extinderea capacităților proprii, altele se extind prinfuziune și achiziții. Acest al doilea mod de creștere nu generează în mod evidentnoi locuri de muncă, drept pentru care efectul său statistic trebuie diminuat.Limitările generate de disponibilitatea datelor statistice legate de întreprinderi înRomânia fac însă imposibil demersul de a separa între firmele care cresc endogen,respectiv exogen.Cea de-a treia problemă, a cărei soluționare este de natură să asigurevaliditate rezultatelor, este modalitatea de calcul a creșterii: măsurarea poate lua în160

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveconsiderare creșterea în termeni absoluți, cea în termeni relativi, fie se poate folosio măsurătoare compusă.1) Creșterea relativă (proporțională) tinde să favorizeze companiile mici (ofirmă cu 10 angajați care a angajat încă 10 are o creștere relativă de 100%, în timpce o firmă cu 100 de angajați are o creștere relativă de doar 10% cu 10 noiangajați).Creșterea relativă se calculează drept (X 1 -X 0 )/X 0.2) Creșterea absolută tinde să favorizeze companiile mari (o firmă de 10angajați cu creștere de 100% are creștere absolută de doar 10 angajați, în timp ce ofirmă cu 100 de angajați cu creștere relativă 20% are creștere absolută dublă, de20 angajați)Creșterea absolută se calculează drept X 1 -X 0.3) Indicele Birch reprezintă o măsurătoare care compune creștereaabsolută cu cea relativă. Deși folosirea indicelui Birch nu elimină influențamărimii întreprinderii asupra creșterii înregistrate, aceasta este totuși diminuată.Creșterea prin indicele Birch se calculează drept (X 1 -X 0 )*(X 1 /X 0 ).OECD și Eurostat au propus o definiție comună, bazată pe un consensîntre majoritatea cercetătorilor din domeniu. Astfel, definiția firmelor cu creștererapidă apare în capitolul 8 al Manualului de Statistică a DemografieiÎntreprinderilor OECD - Eurostat (OECD-Eurostat, 2008):Firmele cu creștere rapidă sunt toate întreprinderile cu o creștere anuală mediemai mare sau egală cu 20% pe an, pentru o durată de 3 ani. Creșterea poate fimăsurată prin prisma numărului de angajați sau a cifrei de afaceri.Cu alte cuvinte, la finalul celor trei ani studiați, valoarea indicatorilor lanivel de firmă trebuie să fie de 172,8% față de anul de referință. RecomandareaManualului în privința influenței mărimii întreprinderii asupra măsurării creșteriieste crearea unui prag de minimum 10 angajați în anul de referință (cu alte cuvinteeliminarea microîntreprinderilor din studiu).161

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveFigura nr. 67. Firme cu creștere rapidăManualul consideră gazelele a fi o categorie distinctă în segmentulfirmelor cu creștere rapidă, anume firmele tinere care performează.Toate întreprinderile cu o vechime de până la 5 ani inclusiv cu o creștere anualămedie mai mare sau egală cu 20% pe ani, pe o durată de 3 ani ar trebui considerategazele.De asemenea, Manualul recomandă excluderea anului de înființare încalcularea celor trei ani de performanță pentru gazele. Cu alte cuvinte, gazelelesunt firmele cu creștere cumulată de minimum 172,8% în anii 2-4 sau 3-5 defuncționare.Figura nr. 68. GazeleSimplitatea metodei, disponibilitatea datelor și nevoia asigurării uneicompatibilități cu metodologiile de calcul sunt argumente care impun folosireadefiniției și recomandărilor OECD-Eurostat în cadrul acestui studiu.1627.2. Identificarea firmelor cu creştere rapidă în România, 2003-2010Pentru identificarea firmelor cu creștere rapidă au fost aplicate criteriile decreștere anuală medie a cifrei de afaceri sau numărului de salariați, mai mare sauegală cu 20% pe an, pentru o durată de 3 ani, asupra întregii populații de firme în

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveperioada de referință 2003-2010 (mai exact 327.342 firme în 2003 și 424.744firme în 2010).Cercetarea a condus la următoarele rezultate: Au fost identificate 34.596 firme cu creștere rapidă, dintre care 58%(20.177 firme) au fost IMM în cel puțin un an din perioada de referință.Firmele cu creștere rapidă reprezintă 8% din totalul firmelor active lanivelul anului 2010 în România. Acestea angajau 2.264.896 persoane în anul de apogeu 2008 și1.889.921 în 2010, ceea ce reprezintă 45-47% din toate locurile demuncă din România 29 , o concentrare remarcabilă pentru un segment atâtde mic din totalul populației. IMM cu creștere rapidă 30 (4-4,5% dintoate IMM) generau în 2008-2010 între 15-16% din totalul locurilor demuncă din economia națională și 26% din toate locurile de muncăcreate de IMM, ceea ce demonstrează un potențial deosebit pentruocupare. Firmele cu creștere rapidă au generat 54% din cifra de afaceri agregatăa tuturor întreprinderilor din România în perioada 2008-2010,concentrare chiar mai puternică decât în cazul ocupării resurselorumane. Cifra de afaceri agregată a IMM cu creștere rapidă a reprezentat17-18% din acest total, respectiv 30-32% din totalul realizat de IMM. Productivitatea medie a muncii în firmele cu creștere rapidă a fost de294.208 lei în 2010 (prețuri curente), cu 40% mai mare decât în cazulfirmelor cu creștere normală.29 Date ONRC.30 După cum a fost menționat în subcapitolul metodologic, microîntreprinderile sunt eliminate dincalculele privind creșterea rapidă prin aplicarea filtrului de minimum 10 angajați în primul an decreștere.163

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveFigura nr. 69. Firme cu creștere rapidă versus firme cu creștere normală (%)Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor MFP.Contribuția firmelor cu creștere rapidă la crearea netă de locuri demuncăÎn perioada 2004-2008 de creștere economică susținută, firmele cu creștererapidă au creat 700.925 noi locuri de muncă, ceea ce reprezintă 94% din toatenoile locuri de muncă apărute în ansamblul economiei României. IMM cucreștere rapidă au generat 26% din cele peste 700.000 de locuri de muncă. Acestlucru demonstrează clar potențialul imens pentru ocupare înmagazinat în doar 8%,respectiv 4% dintre toate întreprinderile active.În același timp, acest segment de creștere rapidă activează în multipledomenii afectate puternic de criză în perioada 2008-2010 – astfel se justificăfaptul că, dintre cele peste 700.000 de locuri de muncă create în perioada deboom, peste jumătate, 375.000, au reprezentat pierdere netă cauzată de recesiune.Firmele cu creștere rapidă sunt responsabile în proporție de 56% de pierdereanetă de locuri de muncă între 2008 și 2010, iar IMM cu creștere rapidă de 17%.Totuși, există o diferențiere în cadrul segmentului angajatorilor cu creștererapidă pe care datele agregate nu reușesc să o surprindă. Astfel, deși, peransamblu, numărul locurilor de muncă pierdute este superior celor create, 9.641firme cu creștere rapidă (28% din total segment), din care majoritatea IMM(9.528, 99%), au continuat recrutarea în timpul crizei prin crearea a 242.800noi locuri de muncă.Per ansamblu, firmele cu creștere rapidă, deși minoritare, exercită cea maisemnificativă influență asupra pieței muncii. Aceste constatări asupra datelor la164

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectivenivel agregat confirmă ipoteza conform căreia un segment mic de firme cucreștere rapidă, atât de talie mare, cât și companii mici și mijlocii, suntresponsabile în bună măsură pentru dinamismul economic general, chiar și într-operioadă de recesiune. În aceste condiții, țintirea acestui segment de firme devineun scenariu plauzibil și justificabil la nivel de politici publice cu orientaremicroeconomică.Domeniile de activitate ale firmelor cu creștere rapidăConstatări importante pot fi extrase și din analiza distribuției firmelor cucreștere rapidă în funcție de domeniul specific de activitate. Cele mai frecvente10 domenii de apariție a unei firme cu creștere rapidă în perioada 2003-2010concentrau în 2010 o treime din toate companiile cu această caracteristică.Celelalte două treimi erau repartizate între cele 543 de domenii rămase 31 .Figura nr. 70. Domeniile de activitate cu cea mai numeroasă prezențăa firmelor cu creștere rapidă (%)Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor MFP.Între cele 10 domenii dominante, majoritate sunt serviciile cu intensitateredusă în cunoaștere (comerț cu amănuntul, restaurante, transporturi rutiere,repararea autovehiculelor) subsectoarele de tehnologie joasă sau medie-joasă ale31 Este vorba despre domeniile CAEN la nivel de 4 cifre unde se regăsesc firme cu creștere rapidăactive la nivelul anului 2010.165

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveindustriei prelucrătoare (panificația, îmbrăcăminte, construcții metalice),construcțiile (construcții de clădiri și lucrări de instalații) și un domeniu agricol(cultivarea produselor vegetale). Acestea pot fi considerate activitățile economiceîn care efervescența antreprenorială a fost cel mai adesea dublată de unmanagement performant al business-ului pentru perioada de referință 2003-2010.Figura nr. 71. Domeniile de activitate cu cei mai numeroși angajați în firmecu creștere rapidă (%)Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor MFP.Distribuția este diferită în ceea ce privește locurile de muncă create defirmele cu creștere rapidă în anul 2010: alături de domeniile de activitate înconstrucții, de comerț și transporturi, panificație și fabricarea îmbrăcămintei aparca angajator semnificativ activitățile de protecție și pază, precum și fabricareaechipamentelor electrice și electronice pentru autovehicule, primele 10 activitățigenerând un sfert din totalul locurilor de muncă. Astfel, creșterea rapidă anumărului de salariați este caracteristică serviciilor-suport sau activităților deconstrucții sau industrie care întăresc lanțuri de valoare sau însoțesc creștereaeconomică generală din perioada 2003-2008.166

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveFigura nr. 72. Domeniile de activitate cu cea mai semnificativă cifră de afaceri a firmelorcu creștere rapidă (%)Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor MFP.Analiza privind cifra de afaceri realizată de către firmele cu creștererapidă în anul 2010 conduce către o altă repartizare pe domenii de activitate: întimp ce lucrările de construcții și comerțul cu amănuntul se regăsesc și aici întrecele mai semnificative activități, imaginea este completată de alte domenii precumcomercializarea carburanților, a produselor farmaceutice și a energiei electrice,dar și de către activități dominate de actori puternici precum extracția petroluluisau fabricarea autovehiculelor rutiere.Clasamentul domeniilor cu cea mai ridicată productivitate a muncii întrefirmele cu creștere rapidă este marcat spre vârf de fabricarea și comercializareaproduselor din tutun, a energiei electrice sau a combustibililor, de fabricareamalțului și fabricarea echipamentelor de comunicații.Gazele: analiza firmelor cu creștere rapidă în primii 5 ani de activitateGazelele sunt considerate firmele care înregistrează creșterea rapidă închiar primii 5 ani de activitate, așadar acest filtru suplimentar a fost aplicat celor34.596 firme cu creștere rapidă identificate.167

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveAnaliza conduce către următoarele rezultate: Au fost identificate 5.175 gazele, ceea ce reprezintă 15% din firmele cucreștere rapidă și doar 1,2% din întreaga populație de firme active dinRomânia la nivelul lui 2010. Marea majoritate a acestora, 95%, erauîncă IMM în 2010, în timp ce 5% au devenit întreprinderi mari. În perioada 2008-2010, gazelele au ajuns să angajeze 4-4,5% din toțisalariații din România. În aceeași perioadă, cifra de afaceri a gazelelor atingea 4,5-4,7% dintotalul agregat al întreprinderilor din România. Productivitatea muncii este indicatorul care dă cea mai bună măsură aperformanței gazelelor relativ la celelalte tipuri de întreprinderi. Nivelulmediu al acestuia era de 325.000 lei în prețuri curente 2010, cu 11%mai ridicată decât în firma cu creștere rapidă medie și cu 55% pesteproductivitatea medie a firmelor cu creștere normală.Gazelele sunt importante generatoare de locuri de muncă noi. Acestea aucreat 274.000 noi locuri de muncă în perioada de creștere 2004-2008 (o treimedin totalul locurilor de muncă nou-create în ansamblul economiei României),ceea ce demonstrează faptul că gazelele reprezintă cel mai dinamic segment alfirmelor cu creștere rapidă.În același timp, gazelele s-au dovedit mult mai rezistente la criză: încadrul acestui segment a fost înregistrată între 2008 și 2010 o pierdere netă dedoar 27.000 locuri muncă, ceea ce reprezintă doar 4% din pierderea pe totansamblul economiei și 7% din pierderea din cadrul firmelor cu creștere rapidă.În concluzie, gazelele au creat în perioada de creștere un număr de locuride muncă disproporționat de mare în raport cu ponderea lor în populația deîntreprinderi, reușind să păstreze majoritatea acestor locuri de muncă pe timp decriză. Dacă firmele mature cu creștere rapidă reprezintă nucleul dur al acestuisegment, gazelele pot fi considerate particulele dinamice din jurul acestora.În ceea ce privește distribuția gazelelor în funcție de domeniul deactivitate, aceasta prezintă multe similitudini cu situația la nivelul întregiipopulații de firme cu creștere rapidă.168Totuși, apar și diferențe: Activitatea de protecție și pază grupează gazelele care au creat cele maimulte locuri de muncă, nu lucrările de construcții. Activități cereprezintă mari creatoare de locuri de muncă, specifice gazelelor, suntproducția de energie electrică, captarea, tratarea și distribuția apei,jocurile de noroc și pariurile, precum și alte activități de servicii-suportpentru întreprinderi.

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspective Extracția petrolului și fabricarea autovehiculelor rutiere nu se regăsescîn primele 10 domenii de activitate ale gazelelor din punct de vedere alcifrei de afaceri; regăsim, în schimb, fabricarea echipamentelor decomunicații, producția de energie electrică și fabricarea de piese șiaccesorii auto. Concentrarea în ceea ce privește numărul de salariați și cifra de afacerieste mult mai puternică pentru gazele decât pentru firmele cucreștere rapidă în general, primele 10 domenii de activitate angajând35% din totalul salariaților și realizând 40% din cifra de afaceri totală. Clasamentul domeniilor cu cea mai ridicată productivitate a munciiîntre gazele prezintă diferențe față de situația firmelor cu creștererapidă: aici, spre vârf, apariții noi sunt fabricarea materialului rulant,intermedierea în comerțul cu materii prime și semifabricate, activitățileconexe extracției de petrol și gaze, comerțul cu ridicata al zahărului,ciocolatei și zaharoaselor și fabricarea echipamentelor de comunicații.7.3. Estimarea importanței relative a factorilor ca input pentrufirmele cu creştere rapidăÎntrebarea la care încearcă să răspundă acest subcapitol este legată de cetipuri de inputuri îmi determină dezvoltarea accelerată a taliei în cazul firmelor cucreștere rapidă.Apelând la instrumentarul de modelare econometrică, a fost estimat unmodel de tip Cobb-Douglas, într-o paradigmă de tip panel data regression.La modul general, modelul Cobb-Douglas are o formă funcțională folosităpentru a reprezenta relația dintre output și input la nivelul unui sistem economic.unde:Cea mai utilizată variantă a modelului Cobb-Douglas este următoarea: Y AL K , (1)‐ Y este o variabilă de output (producția sau valoarea producției);‐ L este o variabilă ce cuantifică factorul muncă (de exemplu, numărul desalariați);‐ K este o variabilă ce cuantifică factorul capital (de exemplu,investițiile);‐ A reprezintă productivitatea totală.‐ α și β reprezintă elasticitățile celor doi factori (muncă și capital), iar0 < α < 1 și 0 < < 1.169

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveÎn interpretarea modelului Cobb-Douglas, de multe ori prezintă intereselasticitatea combinată a celor doi factori, α + β. Astfel, dacă α + β = 1, atuncicreșterea valorii celor doi factori input se reflectă în aceeași măsură în creștereavariabile output(se spune că modelul prezintă randament de scală), iar dacăα + β > 1 (

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectivePractic, variabilitatea variabilei dependente este influențată nu doar defactorii incluși în model, ci și de alte variabile care nu intră în componențamodelului și care sunt independente de variabilele explicative.Într-un model FE influența factorilor omiși de model se manifestă omogende-a lungul timpului sau la nivelul subgrupurilor populației, iar în modelul REexistă diferențe semnificative de magnitudine, sens și direcție de acțiune de-alungul timpului sau între unitățile populației.Pentru a decide care dintre cele două abordări este mai potrivită unui set dedate este utilizat testul Haussman; ipoteza nulă a acestui test este că termenii liberisunt necorelați atât cu variabilele explicative, cât și cu variabila reziduală.Fie ˆ FEestimatorul parametrilor modelului FE și fie ˆ REestimatorulparametrilor modelului RE.Dacă ipoteza nulă este validă, atunci ambii estimatori sunt consistenți, darnumai ˆ este eficient; dacă ipoteza nulă este invalidată, atunci doar estimatorulFEREˆ este consistent.Statistica testului Haussman esteˆ ˆ 'HT T ( ) [ ( ˆ ) ( ˆ )]( ˆ ˆRE FEVar RE Var FERE 2 cu gradele de libertate k dim( ˆ ˆ ) .Rezultatele estimării modelului sunt prezentate mai jos.REFEFE) , care urmează o distribuțieFit StatisticsSSE 222155.7637 DFE 40965MSE 5.4231 Root MSE 2.3287R-Square 0.7667Variance Component EstimatesVariance Component for Cross Sections 2.219496Variance Component for Time Series 0.780036Variance Component for Error 5.357437Hausman Test for Random EffectsDF m Value Pr > m2 1929.38

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveParameter EstimatesVariable DF Estimate StandardErrort ValuePr > |t|Intercept 1 2.287212 0.3157 7.24

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspective8. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI8.1. Concluzii și recomandări generaleStudiul de față oferă o analiză robustă asupra sectorului IMM și acontribuției acestuia la creșterea economică, ce abundă în constatări și concluziipunctuale, pe tot parcursul său. Scopul acestei secțiuni nu este să reia toate acesteelemente, și nici datele aferente, ci mai degrabă să ofere o sinteză a principalelorconcluzii ce merită reținute, iar mai apoi să propună câteva recomandări, subforma pragmatică a unor propuneri de politică publică și/sau de îmbunătățiremetodologică.Concluzii privind contribuția IMM la creșterea economicăDin punct de vedere descriptiv/retrospectiv, studiul scoate în evidență orealitate neplăcută, și anume că sectorul IMM are o contribuție relativ mai mică șisuboptimală la crearea VAB și indirect la PIB (așa cum reiese din comparații lanivelul UE). Este drept că poza din avion minimizează rolul anumitor subsectoareale IMM care performează peste medie – fapt evidențiat în radiografia prezentată.Pe ansamblu însă, dacă se abordează IMM din perspectiva relaţiei ocupare-valoareadăugată, rezultatele pot conduce la concluzia că ele reprezintă un sector maipuţin eficient din punct de vedere al valorificării resurselor. În aceste condiții, sepune firesc întrebarea de ce ar merita în aceste condiții să se insiste pe sectorulIMM și să nu se insiste mai mult pe atragerea de ISD prin firme multinaționale(a se vedea HG nr. 1680 și stimulentele acordate marilor investiții).Discursul public actual oferă argumente subțiri pentru a răspunde laîntrebarea de mai sus. Pe de-o parte, se spune că dacă UE susține IMM (a se vedeaSmall Business Act sau Europa 2020), atunci și România trebuie să le susțină.Astfel de considerente nu fac nimic altceva decât să susțină ideea căfundamentarea națională a politicii publice în sectorul IMM nu este suficient derobustă, fiind nevoie de analize mai elaborate, cum se încearcă în acest studiu lainițiativa CNP. Pe de altă parte, se oferă un argument sofist, care scoate înevidență doar caracterul normativ al politicilor publice, care presupune că intențiaguvernului este de a îmbunătăți în permanență situația acolo unde există puncteslabe. Dar fără o înțelegere corectă și profundă a acestor puncte slabe, oricepolitică publică vizând sectorul IMM este vânare de vânt.În aceste condiții, se impun anumite precizări. În literatura de azi, s-a ajunsaproape la un consens în evaluarea rolului jucat de sectorul IMM: important îneconomiile dinamice, mai puţin important în economiile lipsite de dinamism.173

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveImplicaţia (vezi și punctul de vedere al publicației The Economist 32 ) aşeazăconcluziile invers decât suntem obişnuiţi: condiţiile locale ale creşterii economicesusţin sau nu rolul important al IMM şi nu invers; nu poți să dai vina pe IMMpentru faptul că nu ai un mediu antreprenorial dezvoltat și creator de valoareadăugată ci trebuie să iei în calcul întreg ecosistemul economic, în care firmelemari şi mediul de afaceri în ansamblul său au rolul lor crucial, oferind condiţiilenecesare valorificării potenţialului IMM.Mai clar, dacă există o politică ce încurajează preponderent implantarea,conjuncturală sau nu, a unor investiții de multinaționale, care nu își propun decâtmarginal să aibă interacțiuni cu IMM locale, nu ne putem plânge că sectorul IMMnu se dezvoltă de unul singur.Prin urmare, constatările comparative la nivel european privind structurasuboptimală a sectorului IMM nu deosebesc România de alte ţări, ci deosebesc îngeneral o economie mai puţin dinamică, mai puţin competitivă de cele cuperformanţe superioare. Cu alte cuvinte, aceste rezultate sunt aşteptate dat fiindnivelul economic de ansamblu al ţării şi nu al IMM în special.Prin urmare, rolul IMM trebuie înţeles în context, după cum urmează:- în contextul economiei industriei (condiţiile formării de valoare alefiecărui sector);- în contextul dezvoltării economiilor locale/regionale (condiţiile formăriiaglomerărilor sau reţelelor industriale);- în contextul întregului ecosistem antreprenorial la nivel național, care înprezent este marcat de clivaje, neîncredere și rudimentarism.Contribuția cheie a IMM la ocupare şi mai ales la creşterea economică nupoate fi realizat în lipsa unui ecosistem favorabil. Prin urmare, degeaba am avea opolitică genială de încurajare doar a sectorului IMM, dacă nu dezvolt întregecosistemul antreprenorial, cu tot cu subecosistemele sectoriale (refacere lanțuride valoare) și regionale (efecte de antrenare teritorială).Prin caracteristicile lor, IMM oferă în economie avantaje pe care firmelemari nu le oferă (adică, spin-off, start-up, capital social, costuri de intrare şi ieşiremai mici, riscuri mai mici de eşec etc.), care însă nu ţin de ocupare sau creştereneapărat, ci de posibilităţile de consolidare a avantajelor în competiţie pentru oregiune sau o ţară. Este simplist să concentrăm atenţia doar pe această clasă de32 Small is not beautiful – why small firms are less wonderful than you think, The Economist, 3martie 2012.174

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveactori economici pentru a ajunge la concluzii relevante despre creştereaeconomică, nu mai vorbesc de bunăstare.Acestea fiind spuse din capul locului, nu înseamnă sub nici o formă că nuare sens să te concentrezi în politica publică asupra IMM. Din contră, în cazulRomâniei este absolut necesar să fie crescut gradul de sofisticare a politiciipublice cu privire la acest sector. Orice date, analize, metodologii care pot aducelumină asupra abordării optime sunt mai mult decât bine-venite.Concluziile studiului de față ne arată că sectorul IMM performeazăsuboptimal întrucât se confruntă cu patru mari probleme:- Problemă de masă critică;- Problemă de dimensiune;- Problemă de structură sectorială;- Problemă de reziliență.Problema de masă critică este direct observabilă statistic, întrucâtdensitatea IMM la 1000 locuitori în România este mult sub media europeană. Maimult, dacă folosim analiza în plan regional, și izolăm zona București-Ilfov ca fiindun caz particular de concentrare, datele la nivelul celorlalte regiuni oferă oimagine și mai pesimistă. În termeni simpli, dacă nu există suficient de multefirme, nici contribuția acestora la VAB/PIB nu poate să fie nemaipomenită. Existăpuncte de vedere ale unor experți 33 care afirmă că numărul de firme este irelevantși că doar contribuția acestora ar trebui luată în calcul. Dar o astfel de observațieeste doar parțial corectă.Problema de dimensiune reiese din radiografia sectorului, întrucât seremarcă ponderea mai mare decât la nivel european al firmelor de mici și foartemici dimensiuni, majoritatea în supraviețuire, fără mari ambiții de creștere sausofisticare managerială. Această zonă volatilă de firme este responsabilă în parteși pentru contribuția redusă la creștere a întregului sector.Problema de structură sectorială provine din apetența micilor firme de aderula afaceri de comerț și intermediere comercială. România nu își permite săfacă doar comerț, ci are nevoie de lanțuri productive bine închegate, cu serviciicare să potențeze potențialul industrial.Problema de reziliență se vede din amplitudinea reacției IMM la criză,precum și din rata scăzută de supraviețuire a firmelor nou-create. Firmele33 Un președinte al unei asociații de afaceri a susținut în cadrul dezbaterilor din Consiliul Naționalde Competitivitate (CoNaCo) din noiembrie 2011 că preferă mai puține firme ca număr, dar de ocalitate mai bună.175

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveromânești apar mai degrabă oportunist și prin copierea unor modele existente,decât printr-o planificare robustă, care să ia în calcul un management riguros alriscurilor și planuri de contingență.Pentru rezolvarea acestor probleme este nevoie de o reformă substanțială apoliticii publice autohtone vizând sectorul IMM. Repere ale acestei reforme suntdescrise în recomandările de politică detaliate în subcapitolele ce urmează.O altă concluzie semnificativă, remarcată în premieră prin acest studiu,este cea legată de rolul important al firmelor cu creștere rapidă și al gazelelor înceea ce privește contribuția la ocupare și la creștere. Constatările sunt în linie curezultatele obținute de analize similare efectuate în alte țări, dar validarea ipotezeică un număr relativ mic de firme are un rol disproporționat de mare în contribuțiala creștere este un fapt remarcabil. Ca urmare a acestei concluzii generale, însubcapitolul 8.3 se vor schița elementele unei posibile politici publice de susținereal acestui grup select de firme care este motorul contribuției sectorului IMM îneconomie.Concluzii derivând din folosirea modelării econometrice pentru aestima contribuția IMM la creșterea economicăTrecând peste limitările analizei econometrice, precizate în mai multerânduri în cadrul studiului, prin modelare se validează anumite ipoteze și sefundamentează mai multe concluzii și recomandări care sunt utile pentru factoriide decizie în domeniul politicilor publice și nu în ultimul rând CNP ca abordaremetodologică pentru a putea furniza astfel de concluzii și recomandări în viitor.Astfel, în cadrul capitolului dedicat estimărilor econometrice se tragurmătoarele concluzii:- Sectorul IMM în ansamblu este un motor important al creșteriieconomice, senzitivitatea Produsului Intern Brut la modificarea valoriiadăugate brute a IMM fiind semnificativă: o creștere de 1% a VAB aIMM se reflectă într-o creștere pe ansamblu a PIB de aproximativ 0,6%.Prin urmare, orice politică publică ce are drept scop relansareaeconomiei trebuie să țină cont de această importantă contribuție aîntreprinderilor mici și mijlocii;- Contribuția sectorului IMM la creșterea economică nu este unaomogenă din punctul de vedere al domeniilor de activitate. Astfel, PIBeste foarte senzitiv la evoluția VAB a IMM din sectoarele Industrie șiComerț: o creștere a VAB a IMM din aceste sectoare cu 1% se reflectăîntr-o creștere de 0,92% (respectiv 0,74%) a PIB pe ansamblu.Totodată, cea mai scăzută senzitivitate se realizează în raport cuvaloarea adăugată brută a IMM din sectorul serviciilor (0,32).176

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspective- Din punctul de vedere al recomandărilor de politici publice, aparent,luând în considerare influența asupra creșterii economice, domeniulcomerțului ar fi o componentă principală a IMM care ar trebuisprijinită. Totuși, trebuie ținut cont de contextul economic al ultimilorani, în care creșterea economică a fost una nesustenabilă, bazată înprincipal pe consum din surse externe;- Estimarea contribuției IMM la PIB pe termen mediu, unde este luat încalcul componenta autoregresivă, explică mai bine de ce nu ar merita săfie încurajate IMM din Comerț. Pentru sectorul Comerț a fost obținutăcea mai mică valoare a coeficientului autoregresiv, ceea ce înseamnă căVAB Comerț este puternic influențată de șocurile aleatoare. Sau, cu altecuvinte, VAB din comerț nu are efect de autogenerare;- Combinând modelele estimate, rezultă că domeniile care au cea maimare influență asupra creșterii economice sunt serviciile și industria,cea din urmă fiind cel mai sigur pariu pentru o politică de susținere aIMM, întrucât contribuția IMM din domeniul industrial se reflectăaproape liniar în PIB, arătând importanța investițiilor trecute pentrudezvoltarea viitoare sustenabilă. Mai mult, teoria și practica economicăstatuează faptul că dezvoltarea sectorului industrial al IMM generează ocreștere economică sănătoasă, care atrage după sine și dezvoltareacelorlalte sectoare: servicii, construcții și comerț;- În ceea ce privește distribuția după dimensiune, PIB este foarte senzitivla evoluția VAB a IMM de talie mai mare (mijlocii), cu un număr deangajați între 50 și 250: o creștere a VAB a IMM din acest sector cu 1%se reflectă într-o creștere de 0,71% a PIB pe ansamblu. Spre deosebire,IMM din clasele inferioare par a se comporta omogen din punctul devedere al influenței asupra creșterii economice, PIB răspunzând cuaproximativ 0,5% la creșterea cu 1% a valorii adăugate brute a acestortipuri de IMM. O recomandare în acest sens, care validează analizaefectuată privind comportamentul firmelor cu creștere rapidă șiradiografia sectorului IMM, ar fi sprijinirea firmelor care au potențialde creștere pe termen mediu;- Având în vedere că în ultimii ani România are constant un dezechilibrual balanței comerciale, pentru reducerea deficitului comercial, trebuiepromovate măsuri de creștere a exporturilor.În acest context, valoarea totală a exporturilor este cel mai senzitivă laevoluția exporturilor IMM din sectoarele industrie și servicii: o creștere de 1% aexporturilor IMM din aceste sectoare se reflectă într-o creștere de 0,52%177

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspective(respectiv 0,54%) a exporturilor totale. Un set de politici publice care să reflecteîntr-un ritm de creștere susținut al exporturilor ar trebui să acorde atenție IMM dinaceste două zone: industrie și servicii.8.2. Propunere de politică publică pentru crearea unui ecosistemfavorizant transformării structurale, rezilienței și dezvoltăriiîn sectorul IMMRomânia are în prezent o politică de susținere a IMM care pe anumitesubcomponente vrea prea multe fără să aibă resurse suficiente (ex: programeleAIPPIMM), iar pe altele alocă resurse abundente, fără să știe de fapt ce se vrea(ex: alocările pe fonduri europene POSCCE Axa 1).Intenția materialului de față nu este critica statu-quo-ului, ci mai degrabăsublinierea unor vulnerabilități care ar trebui corectate printr-un nou tip de politicăpublică. Așa cum se poate urmări în subcapitolul anterior, o politică publicăîmbunătățită trebuie să adreseze patru probleme mari ale sectorului IMM: masăcritică, dimensiune, structură sectorială și reziliență.Prima componentă a politicii publice trebuie să adreseze mult mai puternicși mai coordonat problema dezvoltării antreprenoriale, în sensul că densitateaantreprenorilor români, raportată la populație, este mult inferioară mediei țărilordezvoltate. Discutăm deci de nevoia de a avea mai multe întreprinderi, mai mulțiantreprenori veritabili, care să constituie o masă antreprenorială suficientă pentrua produce dezvoltare și externalități pozitive. O abordare cantitativă ce poatepărea lipsită de sofisticare, dar care este extrem de relevantă prin simplitatea sa.Antreprenoriatul trebuie promovat ca alternativă serioasă pentru carieraprofesională „clasică”, ce presupune găsirea unui loc de muncă. Antreprenoriatultrebuie valorizat de societate ca fiind important, luptând împotriva percepției încăpredominantă că patronii de firme sunt niște asupritori care exploatează clasamuncitoare. Educația antreprenorială timpurie este vitală, încă din ciclul primar.Degeaba românul este născut poet, dacă nu știe să valorifice ideile sale creative înbeneficiul lor și al celor din jur.A doua componentă de politică publică este cea legată de dimensiune. Oeroare a politicii existente este că a preluat direct motto-ul european „think smallfirst”, care induce ideea ca ținta prioritară a sprijinului public să fie IMM de taliemică, sau chiar microîntreprinderile. Rezultatele analizei de față, atât din secțiuneade radiografiere, cât și din cea de modelare, sugerează clar că din rândul IMMfirmele care au cea mai mare contribuție la VAB și respectiv potențialul cel maimare de a influența pe termen mediu creșterea PIB sunt firmele de talie mijlocie.178

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectivePrin urmare, este firesc ca să nu existe încurajări pentru ca firmele să nu sedezvolte (spre exemplu, prin facilități acordate microîntreprinderilor), ci dincontră să existe stimulente pentru creșterea taliei. Noua politică nu trebuie săacorde atenție doar firmelor mijlocii, ci să realizeze un echilibru între diferiteledimensiuni, în funcție de contribuția lor actuală și potențială la creștereaeconomică.A treia componentă vizează profilul sectorial al IMM. Analiza actualăsugerează că ponderea IMM ce activează în comerț/intermediere și construcții esteprea mare, în comparație cu alte țări dezvoltate. Modelarea econometrică întăreșteaceste concluzii, arătând că IMM din industrie și servicii sunt cele care aupotențial contribuția cea mai mare la creșterea sustenabilă a PIB. Prin urmare,dezvoltarea lanțurilor de valoare prin contribuția IMM în industrie și servicii esteun obiectiv sine-qua-non al unei noi politici.În sfârșit, dar nu în cele din urmă, a patra componentă pleacă de larealitatea că de creat firme noi, se tot creează în România, dar că rata acestora desupraviețuire este foarte mică. Prin urmare, pe lângă măsurile de stimulare acreării de noi firme (e.g. măsura recentă de încurajare a tinerilor debutanți înafaceri), este nevoie de măsuri de asistare și ghidare a firmelor nou-create, pentruca acestea să își prelungească durata de viață. Această prelungire nu trebuie să fieartificială, ci să urmărească sprijinirea firmelor tinere în primii ani de activitate,pentru ca să aibă premizele de a răzbi într-un climat de afaceri relativ neprietenosși birocratic.Având în vedere cele de mai sus, se propune o politică care să vadă IMMîn contextul mai larg al unui ecosistem în care toate părțile componente (politici,piață, structuri de sprijin, mentalitate, educație, infrastructuri etc.) sunt legate întreele. Este nevoie de o politică care să împingă mai departe, în mod vizionar,transformarea structurii IMM, creșterea rezilienței acestui sector și creareapremizelor pentru creșterea contribuției acestui sector la VAB și implicit PIB.8.3. Propunere de politică publică privind promovarea şi protejareafirmelor cu creştere rapidă pentru accelerarea ritmuluide creştere economică în RomâniaStudiul scoate în evidență fără tăgadă că din toată populația deîntreprinderi, un segment relativ redus de firme cu creștere rapidă explică o partedisproporționată de creare de locuri de muncă și de dezvoltare de cifră de afaceri.Mai mult, dintre firmele cu creștere rapidă se mai poate izola unsubsegment, cel al „gazelelor”, care deși reprezintă abia 1,2% din populația totală179

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectivea firmelor active din România, au avut un aport de o treime din totalul locurilor demuncă create în perioada 2003-2008 și sunt un model de reziliență în perioada decriză, o bună parte continuând să creeze noi locuri de muncă.Faptul că 95% din gazele sunt IMM înseamnă că o politică publică deîncurajare a sectorului IMM, fără să ia în calcul gazelele este ineficientă șisuboptimală. Tocmai de aceea, în țările membre OECD, politica de încurajare afirmelor cu creștere rapidă în general și a gazelelor în special este din ce în ce maiîmbrățișată și susținută. România nu are până la această oră o politică deîncurajare a gazelelor.Din start, o politică publică care să urmărească creșterea după principiulPareto, prin concentrarea intervențiilor către un număr relativ mic de actori caresunt responsabili pentru o parte substanțială a dezvoltării antreprenoriale, trebuiesă aibă în vedere respectarea regulilor de piață, pentru a nu se ajunge la distorsiuninedorite.Experiența practică la nivel internațional arată că stimularea directă agazelelor poate avea efecte adverse, în sensul „lenevirii” respectivelor companii înpiață. Analogia cu un animal sălbatic care, fiind întreținut la grădina zoologică, îșipierde din instincte este evidentă. Tentația existentă în România de a concentrapolitica publică pe acordarea de granturi nu ia suficient în calcul cele de mai sus.Bunele practici sugerează că o politică publică de sprijin pentru firmele cucreștere rapidă/gazele trebuie să fie în primul rând orizontal și să țintească celpuțin trei zone prioritare: sprijin pentru formare și dobândirea de competențe; sprijin pentru inovare; sprijin pentru finanțare.O abordare superficială a realității actuale din România ar putea conducela ideea că toate aceste zone prioritare sunt deja atinse de diverse intervențiipublice. Problema este că intervențiile deja existente nu sunt focalizate saucoordonate, ducând la risipa banului public. Nu există de altfel nicio evaluare derezultat/impact a vreunei intervenții de susținere a IMM în ultimii zece ani,singurii indicatori disponibili fiind cei de realizare imediată.Modelarea econometrică validează faptul că sprijinul pentru formare estecrucial pentru firmele cu creștere rapidă și întărește susținerea unei politici publiceîn această zonă. Abordarea privind educația antreprenorială și formarea decompetențe trebuie însă să fie unitară și integrată. În fapt, ar trebui ca MinisterulEconomiei, Comerțului și Mediului de Afaceri (MECMA) și Ministerul Muncii,Familiei și Protecției Sociale (MMFPS) să conlucreze pentru o politică integrată180

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectivede susținere a gazelelor. Aceasta înseamnă concentrarea pe o populație-țintă multmai bine definită decât în prezent și evitarea zidurilor create între programelederulate de aceste instituții (spre exemplu, nu există corelare între sprijinulMECMA acordat prin POSCCE/FEDR și cel al MMSSF acordat prinPOSDRU/FSE). Ministerul Educației trebuie să facă și el parte din acesttriumvirat guvernamental, pentru a se asigura că educația pe tot parcursul vieții nueste doar un concept teoretic, ci o ancorare la nevoile societății, și mai ales lanevoile acelora care au rolul de locomotivă – firmele cu creștere rapidă.Abilitatea de inovare este una din caracteristicile primare ale firmelor cucreștere rapidă. Nu doar inovarea de produs, ci și cea de proces este importantă.Inovarea în servicii este considerată azi ca având un rol crucial într-o societate totmai terțializată. În acest context, rolul de levier al firmelor din așa-numitul sectorcultural și creativ, pentru creșterea productivității în alte ramuri tradiționale, estevital. O politică publică înțeleaptă ar trebui să promoveze rețelele și toate tipurilede structuri de sprijin al afacerilor care pot contribui la dezvoltarea inovativă șisustenabilă, mai ales, a gazelelor. Inițiativa recentă a guvernului de încurajare aclusterelor poate contribui la o astfel de politică.Nu în ultimul rând, facilitarea accesului la finanțare este o măsură-cheie desprijin. Crearea, atragerea și dezvoltarea de fonduri de risc, precum și posibilitateade exit pe bursă ar trebui să fie două repere clare a unei politici publiceperformante.Rezumând, România ar trebui să adopte neîntârziat o politică de sprijinprivind promovarea şi protejarea IMM cu creştere rapidă, bazată pe cei trei pilonimenționați mai sus și care să invite la acțiuni comune între diversele ministere cepot avea un rol în dezvoltarea țării.8.4. Propunere privind îmbunătăţirea metodologică a prognozeireferitoare la contribuţia IMM la creşterea economicăStudiul de față realizează în premieră un exercițiu de modelare care săexplice și să permită estimarea viitoare a contribuției IMM la PIB, atât global, câtși la nivel de ramuri principale.Din analiza prezentată reiese că modelele care studiază impactulîntreprinderilor din sectorul IMM asupra creșterii economice pot fi utile pentrufundamentarea unor politici publice de sprijinire a activității din acest sector. Oserie întreagă de concluzii calitative sau rezultate în urma analizei statistice simpleau fost de altfel validate de către modelele folosite.181

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveDe altfel, în cercetarea economică există tendința recentă de a completaanalizele macroeconomice cu abordări micro, care să ofere mai multe detaliidespre structura economiei, la nivel dezagregat.Așa cum a fost deja precizat în secțiunile ce au descris metodologiafolosită, exercițiul de modelare a plecat de la o serie de constrângeri și limitări, cepot fi sumarizate după cum urmează:- Incongruența datelor – Există diferențe între datele provenite de la sursediferite (INS, MFP, ONRC, EUROSTAT). Aceste diferențe denotălipsa de colaborare și coordonare în domeniul statistic, referitor la rolulIMM în economia românească.- Definirea incompletă a grupului țintă – Nu există date referitor la PFA,întreprinderi individuale sau întreprinderi familiale – acestea nu suntconsiderate IMM, deși sunt direct asimilabile acestui grup de firme.- Disponibilitatea și eterogenitatea datelor – Orizontul de timp pentrucare au existat date disponibile și au fost estimate modelele(1997-2010)este unul foarte eterogen din punctul de vedere al dinamicii economice,cuprinzând inclusiv perioada de reașezări dintre anii 1997 și 2001, darși perioada de criză economică 2008-2010.- Periodicitatea datelor disponibile – Frecvența este anuală, iar volumuleșantionului este foarte redus, ceea ce face ca robustețea rezultatelor săfie afectată. Având în vedere lungimea redusă a eșantionului, modeleleau fost estimate fără ca seriile de date să fie staționarizate, ceea ce arputea fi o problemă din punctul de vedere al acurateții rezultatelor.- Ceteris paribus – Modelele surprind evoluția din orizontul de timpanalizat, iar recomandările pentru viitor pot fi realizate plecând de lapremisa că factorii care au acționat în orizontul de timp studiat îșimențin direcția și sensul de influență.Având în vedere cele de mai sus, se desprind următoarele recomandări depolitică privind estimarea rolului și a contribuției IMM la creșterea economică.- Coordonarea, eventual de către CNP, a unei comisii statistice care săpună ordine în datele micro la nivel de firmă și să agreeze ometodologie unitară și comună cu privire la luarea în considerare asectorului IMM în modelele de echilibru macroeconomic general.- Realizarea unei cercetări statistice cu caracter trimestrial (ideal de cătreInstitutul Național de Statistică) privind activitatea companiilor dinsectorul IMM. Această cercetare ar trebui realizată pe un eșantionreprezentativ la nivel național și pe domenii de activitate, în scopulîmbunătățirii datelor statistice referitoare la sectorul IMM și a permiteriiunei reacții mai prompte și proactive a politicii publice, în cazul unor182

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveevoluții trimestriale semnificative (agilitatea reacției IMM constituie uninstrument excelent de avertizare timpurie).- Obținerea, în urma unor cercetări statistice periodice, a unor informațiireferitoare la indicatori care să cuantifice capitalul uman, capitalulintelectual, investițiile în cercetare-dezvoltare la nivel de IMM, care săpermită estimarea unor modele care să releve corelația cu activitateaeconomică în acest sector.- Estimarea permanentă a unor modele cu componentă autoregresivă caresă evidențieze tendința de evoluție a activității IMM pe termen mediu,plecând de la metodologia dezvoltată în studiul de față.183

Radiografie actualizată a sectorului IMM din RomâniaAnexa nr. 1Tabelul nr. 1. Numărul de angajați în întreprinderi, pe clase de mărime, 2003-2010 (persoane)IndicatorAnul2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010Numărul de angajați inIMM, din care:2.021.737 2.257.994 2.393.906 2.575.026 2.751.135 2.815.627 2.478.261 2.351.288- în microîntreprinderi 538.548 672.678 740.482 792.953 856.142 905.198 824.263 778.970- în întreprinderi mici 634.148 679.410 739.076 829.795 912.904 938.647 822.113 788.963- în întreprinderi mijlocii 849.041 905.906 914.348 952.278 982.089 971.782 831.885 783.355Numărul de angajați înîntreprinderi mari3.794.149 1.671.422 1.716.824 1.694.298 1.763.011 1.720.174 1.335.111 1.556.123Numărul de angajați întotal întreprinderi5.815.886 3.929.416 4.110.730 4.269.324 4.514.146 4.535.801 3.813.372 3.907.411

Tabelul nr. 2. Cifra de afaceri în IMM din industrie, pe subramuri și clase de mărime, 2008/2010 (%)Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveSubramura industrialăClasa de mărimemicro mici mijlocii2008 2010 2008 2010 2008 2010Industria alimentară 8,4 8,5 32,0 30,9 59,6 60,5Industria construcţiilor metalice 11,1 12,9 34,2 34,8 54,8 52,2Fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice 9,1 11,3 29,3 34,2 61,5 54,5Fabricarea altor produse din minerale nemetalice 9,1 8,5 30,4 29,4 60,5 62,1Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn 25,7 27,3 40,6 39,8 33,7 33,0Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte 9,6 11,6 26,5 22,2 63,9 66,2Fabricarea de mobilă 15,1 15,7 36,3 30,9 48,6 53,4Fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente 11,9 11,9 33,7 32,1 54,4 56,0Fabricarea substanţelor şi a produselor chimice 10,3 10,7 42,2 36,7 47,5 52,6Fabricarea echipamentelor electrice 7,3 6,0 22,1 25,0 70,6 69,0Industria metalurgică 6,5 9,3 15,2 19,1 78,3 71,6Fabricarea băuturilor 7,2 7,3 21,2 31,4 71,6 61,3Tăbăcirea, finisarea pieilor; articole voiaj, marochinărie 8,4 9,2 25,4 29,2 66,2 61,6Fabricarea calculatoarelor,produselor electronice, optice 17,0 21,3 39,9 29,0 43,1 49,6Fabricarea produselor textile 13,1 9,6 24,7 23,1 62,2 67,3TOTAL 11,1 11,8 31,5 31,0 57,5 57,2Sursa: Date bilanț întreprinderi ONRC, prelucrări și calcule proprii.185

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveTabelul nr. 3. Cifra de afaceri în IMM, pe ramuri industriale, 2008-2010 (milioane lei prețurile anului 2008) și modificarea procentuală 2010 fațăde 2008 (%)Ramura industrială 2008 2009 2010 Variația 34 2008/2010Industria alimentară 15728,2 14943,4 14144,6 -10,1Fabricarea băuturilor 2413,5 1812,2 1709,1 -29,2Fabricarea produselor din tutun 1540,4 1698,4 1756,3 +14,0Fabricarea produselor textile 2253,9 1918,6 2161,8 -4,1Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte 4880,5 4277,8 3860,4 -20,9Tăbăcirea şi finisarea pieilor; fabricarea2262,0 2082,7 2205,9 -2,5articolelor de voiaj şi marochinărie,harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şivopsirea blănurilorPrelucrarea lemnului, fabricarea produselor din 5473,0 4658,2 4433,6 -19,0lemn şi plută, cu excepţia mobilei; fabricareaarticolelor din paie şi din alte materiale vegetaleFabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie 1680,2 1646,8 1714,0 +2,0Tipărire şi reproducerea pe suporţi a înregistră 2154,6 2108,6 1954,8 -9,3Fabricarea produselor de cocserie şi a806,3 680,8 707,8 -12,2produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiuluiFabricarea substanţelor şi a produselor chimice 3307,9 2527,7 2639,5 -20,2Fabricarea produselor farmaceutice de bază şi apreparatelor farmaceutice1071,6 845,0 1201,9 +12,234 Valorile pentru anii 2009, 2010 au fost actualizate în raport cu anul de referinţă 2008, utilizând indicele preţurilor de consum.186

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveRamura industrială 2008 2009 2010 Variația 34 2008/2010Fabricarea produselor din cauciuc şi mase8250,3 5888,0 6158,9 -25,3plasticeFabricarea altor produse din minerale6271,7 5019,4 4671,8 -25,5nemetaliceIndustria metalurgică 2693,8 1930,8 2624,9 -2,6Industria construcţiilor metalice şi a produselor 12408,4 9696,5 9639,7 -22,3din metal, exclusiv maşini, utilaje şi utilajeFabricarea calculatoarelor şi a produselor2256,9 1582,0 1432,8 -36,5electronice şi opticeFabricarea echipamentelor electrice 3216,7 2699,3 2619,5 -18,6Fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente 3645,9 2796,5 2583,4 -29,1Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a 2081,7 2822,0 2062,5 -0,9remorcilor şi semiremorcilorFabricarea altor mijloace de transport 1069,9 949,4 873,9 -18,3Fabricarea de mobilă 4345,0 3468,1 3088,1 -28,9Alte activităţi industriale n.c.a 1194,6 959,9 969,4 -18,9Repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi1472,8 1438,6 1673,9 +13,7echipamentelorTotal Industrie Prelucrătoare 92479,8 78450,5 76888,5 -16,9Sursa: Date bilanț firme ONRC, prelucrări și calcule proprii.187

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveTabelul nr. 4. Numărul de IMM și densitatea IMM, pe județe, 2010 (număr persoane, număr și număr/1000 persoane)JudețPopulație(nr. loc)Microîntreprinderi ÎntreprinderimiciÎntreprinderimijlociiTotal IMM Densitate IMM(nr. IMM/1000 loc)NE 3.712.396 41.277 4.450 764 46.491 12,52Iaşi 824.780 11.413 1.266 215 12.894 15,63Botoşani 448.749 2.796 376 83 3.255 7,25Suceava 708.109 7.976 935 126 9.037 12,76Neamţ 563.392 6.836 716 121 7.673 13,62Vaslui 451.106 3.669 367 65 4.101 9,09Bacău 716.260 8.587 790 154 9.531 13,31V 1.919.434 35.019 3.721 766 39.506 20,58Arad 455.477 8.121 904 193 9.218 20,24Caraş-Severin 322.060 3.855 322 79 4.256 13,21Hunedoara 463.102 6.943 804 140 7.887 17,03Timiş 678.795 16.100 1.691 354 18.145 26,73NV 2.719.719 52.360 5.979 951 59.290 21,80Bihor 592.957 12.498 1.396 225 14.119 23,81Bistriţa-Năsăud 317.316 4.740 443 79 5.262 16,58Cluj 692.339 19.033 1.971 313 21.317 30,79Maramureş 511.093 7.361 1.007 133 8.501 16,63Satu Mare 364.597 5.149 768 131 6.048 16,59Sălaj 241.417 3.579 394 70 4.043 16,75C 2.524.418 45.808 5.297 1.049 52.154 20,66Alba 373.134 5.660 661 115 6.436 17,25Sibiu 424.796 7.955 986 218 9.159 21,56Mureş 580.672 9.518 1.076 216 10.810 18,62Harghita 325.127 5.831 711 118 6.660 20,48Covasna 222.481 3.114 401 66 3.581 16,10Braşov 598.208 13.730 1.462 316 15.508 25,92188

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveJudețPopulație(nr. loc)Microîntreprinderi ÎntreprinderimiciÎntreprinderimijlociiTotal IMM Densitate IMM(nr. IMM/1000 loc)SE 2.811.218 44.438 4.366 830 49.634 17,66Vrancea 390.526 4.754 421 62 5.237 13,41Galaţi 609.398 8.767 846 173 9.786 16,06Brăila 359.119 4.805 455 105 5.365 14,94Tulcea 246.785 3.252 330 59 3.641 14,75Buzău 481.694 6.955 601 136 7.692 15,97Constanţa 723.696 15.905 1.713 295 17.913 24,75SM 3.267.270 41.185 4.319 840 46.344 14,18Prahova 814.689 12.644 1.536 307 14.487 17,78Dâmboviţa 530.332 5.235 434 73 5.742 10,83Argeş 640.484 10.216 1.223 241 11.680 18,24Teleorman 400.431 3.836 290 57 4.183 10,45Ialomiţa 287.678 2.845 281 67 3.193 11,10Călăraşi 312.697 3.362 307 50 3.719 11,89Giurgiu 280.959 3.047 248 45 3.340 11,89SV 2.246.033 28.210 2.752 479 31.441 14,00Mehedinţi 292.231 2.860 286 44 3.190 10,92Gorj 376.916 4.731 458 69 5.258 13,95Olt 465.019 4.823 369 77 5.269 11,33Vâlcea 407.431 5.568 603 114 6.285 15,43Dolj 704.436 10.228 1.036 175 11.439 16,24BI 2.261.698 87.272 9.142 1.962 98.376 43,50Mun. Bucureşti 1.944.451 77.802 7.988 1.675 87.465 44,98Ilfov 317.247 9.470 1.154 287 10.911 34,39Sursa: Anuarul statistic INS, 2011 (date privind populația) si Date de bilanț 35 2008, ONRC (date privind întreprinderile).35 Bilanțurile contabile ale întreprinderilor cu un număr mediu anual mai mic de 250 salariați.189

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveTabelul nr. 5. Angajații în IMM la nivel județean, 2008 (persoane și %)1902008 Nr. locuitori Nr. angajațimicroîntreprinderiNr. angajațiîntreprinderimiciNr. angajațiîntreprinderimijlociiNr. angajațitotal IMMangajați IMMîn totalpopulațieangajați IMM pejudeț/angajațiIMM pe țarăAlba 374.065 14.922 15.971 16.501 47.394 12,67 1,61Arad 457.279 24.020 23.305 23.416 70.741 15,47 2,41Argeş 644.051 24.863 29.358 30.987 85.208 13,23 2,90Bacău 718.563 19.589 20.269 24.166 64.024 8,91 2,18Bihor 593.536 32.908 32.007 30.941 95.856 16,15 3,26Bistriţa-Năsăud 316.871 12.458 11.531 10.138 34.127 10,77 1,16Botoşani 451.414 8.476 10.324 12.167 30.967 6,86 1,05Braşov 596.915 33.848 36.783 43.738 114.369 19,16 3,89Brăila 360.916 12.416 12.730 16.215 41.361 11,46 1,41Bucureşti 1.948.782 182.550 194.212 213.719 590.481 30,30 20,09Buzău 484.775 14.532 15.310 17.472 47.314 9,76 1,61Caraş-Severin 325.425 9.795 9.643 10.013 29.451 9,05 1,00Călăraşi 313.788 7.792 8.983 6.916 23.691 7,55 0,81Cluj 692.088 48.617 46.821 40.142 135.580 19,59 4,61Constanţa 720.379 43.512 41.976 39.930 125.418 17,41 4,27Covasna 222.958 9.152 10.028 9.314 28.494 12,78 0,97Dâmboviţa 531.455 12.010 12.738 13.251 37.999 7,15 1,29Dolj 708.428 24.196 24.044 22.957 71.197 10,05 2,42Galaţi 611.424 21.752 22.704 26.408 70.864 11,59 2,41Giurgiu 282.584 6.311 6.247 6.036 18.594 6,58 0,63Gorj 378.956 11.561 10.275 8.291 30.127 7,95 1,03Harghita 325.150 16.389 18.146 15.278 49.813 15,32 1,69Hunedoara 468.298 18.335 21.115 20.539 59.989 12,81 2,04Ialomiţa 288.747 7.750 8.793 8.809 25.352 8,78 0,86Iaşi 826.864 30.486 31.534 30.258 92.278 11,16 3,14

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspective2008 Nr. locuitori Nr. angajațimicroîntreprinderiNr. angajațiîntreprinderimiciNr. angajațiîntreprinderimijlociiNr. angajațitotal IMMangajați IMMîn totalpopulațieangajați IMM pejudeț/angajațiIMM pe țarăIlfov 304.067 18.953 23.814 33.858 76.625 25,20 2,61Maramureş 511.897 21.415 21.975 18.396 61.786 12,07 2,10Mehedinţi 295.199 6.747 7.357 5.202 19.306 6,54 0,66Mureş 581.379 24.815 25.776 26.151 76.742 13,20 2,61Neamţ 564.880 17.253 18.556 16.160 51.969 9,20 1,77Olt 471.051 9.681 9.911 9.990 29.582 6,28 1,01Prahova 817.993 33.891 37.238 39.300 110.429 13,50 3,76Satu Mare 365.684 16.845 19.027 17.335 53.207 14,55 1,81Sălaj 242.564 8.822 9.887 8.822 27.531 11,35 0,94Sibiu 423.668 21.736 22.717 28.079 72.532 17,12 2,47Suceava 706.871 22.452 20.842 16.578 59.872 8,47 2,04Teleorman 407.495 8.080 7.598 6.938 22.616 5,55 0,77Timiş 674.794 42.710 39.380 44.299 126.389 18,73 4,30Tulcea 248.996 8.200 8.822 8.525 25.547 10,26 0,87Vaslui 452.873 9.226 9.182 9.806 28.214 6,23 0,96Vâlcea 408.891 14.906 15.320 14.016 44.242 10,82 1,51Vrancea 391.501 11.467 11.003 9.085 31.555 8,06 1,07TOTAL 21.513.515 945.439 983.252 1.010.142 2.938.833 13,66 100,00Sursa: Anuarul Statistic 2009 INS, date întreprinderi active ONRC și calcule proprii.191

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveTabelul nr. 6. Angajații în IMM la nivel județean,2010 (persoane și %)1922010 Nr. locuitori Nr. angajați înmicroîntreprinderiNr. angajați înîntreprinderi miciNr. angajați înîntreprinderimijlociiNr. angajațiîn total IMMangajați înIMM în totalpopulațieangajați în IMMpe județ/ angajațiîn IMM pe țarăAlba 373.134 11.825 12.602 12.394 36.821 9,87 1,57Arad 455.477 18.753 18.427 18.180 55.360 12,15 2,35Argeş 640.484 21.063 24.699 25.519 71.281 11,13 3,03Bacău 716.260 16.672 15.941 15.848 48.461 6,77 2,06Bihor 592.957 28.097 28.014 23.924 80.035 13,50 3,40Bistriţa-Năsăud 317.316 9.530 8.631 7.768 25.929 8,17 1,10Botoşani 448.749 6.474 7.524 8.802 22.800 5,08 0,97Braşov 598.208 27.793 29.063 33.030 89.886 15,03 3,82Brăila 359.119 9.814 9.248 10.781 29.843 8,31 1,27Bucureşti 1.944.451 150.451 159.029 171.126 480.606 24,72 20,44Buzău 481.694 12.031 12.111 13.600 37.742 7,84 1,61Caraş-Severin 322.060 7.854 6.479 7.930 22.263 6,91 0,95Călăraşi 312.697 6.155 6.122 4.830 17.107 5,47 0,73Cluj 692.339 41.065 38.536 31.749 111.350 16,08 4,74Constanţa 723.696 35.522 33.136 31.467 100.125 13,84 4,26Covasna 222.481 7.309 7.892 6.316 21.517 9,67 0,92Dâmboviţa 530.332 9.942 8.563 8.040 26.545 5,01 1,13Dolj 704.436 20.845 19.831 15.962 56.638 8,04 2,41Galaţi 609.398 17.602 16.816 17.828 52.246 8,57 2,22Giurgiu 280.959 4.951 4.843 4.488 14.282 5,08 0,61Gorj 376.916 9.880 8.472 7.297 25.649 6,80 1,09Harghita 325.127 13.774 13.820 11.146 38.740 11,92 1,65Hunedoara 463.102 14.672 16.075 14.498 45.245 9,77 1,92Ialomiţa 287.678 5.877 5.342 6.692 17.911 6,23 0,76Iaşi 824.780 24.663 24.477 21.406 70.546 8,55 3,00

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspective2010 Nr. locuitori Nr. angajați înmicroîntreprinderiNr. angajați înîntreprinderi miciNr. angajați înîntreprinderimijlociiNr. angajațiîn total IMMangajați înIMM în totalpopulațieangajați în IMMpe județ/ angajațiîn IMM pe țarăIlfov 317.247 18.430 23.775 29.491 71.696 22,60 3,05Maramureş 511.093 17.448 19.239 13.415 50.102 9,80 2,13Mehedinţi 292.231 5.715 5.658 4.179 15.552 5,32 0,66Mureş 580.672 20.669 21.393 21.557 63.619 10,96 2,71Neamţ 563.392 13.772 14.247 11.917 39.936 7,09 1,70Olt 465.019 8.252 7.120 8.060 23.432 5,04 1,00Prahova 814.689 27.833 30.119 33.543 91.495 11,23 3,89Satu Mare 364.597 13.206 14.981 13.032 41.219 11,31 1,75Sălaj 241.417 7.298 7.895 7.015 22.208 9,20 0,94Sibiu 424.796 17.537 19.086 24.332 60.955 14,35 2,59Suceava 708.109 18.946 17.919 12.474 49.339 6,97 2,10Teleorman 400.431 6.410 5.706 5.658 17.774 4,44 0,76Timiş 678.795 35.374 32.718 36.411 104.503 15,40 4,44Tulcea 246.785 6.285 6.517 5.697 18.499 7,50 0,79Vaslui 451.106 7.343 7.116 6.951 21.410 4,75 0,91Vâlcea 407.431 12.294 11.634 12.505 36.433 8,94 1,55Vrancea 390.526 9.544 8.147 6.497 24.188 6,19 1,03TOTAL 21.462.186 778.970 788.963 783.355 2.351.288 10,96 100,00Sursa: Anuarul Statistic 2009 INS, date întreprinderi active ONRC și calcule proprii.193

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveTabelul nr. 7. Cifra de afaceri în IMM, pe clase de mărime, la nivel județean (lei) și ponderea cifrei de afaceri la nivel județean în totalul național(%), 2010Județul CA microîntreprinderi CA întreprinderi mici CA întreprinderimijlociiCA total IMMPondere CAjudeț/totalnaționalAlba 1.858.515.207 1.868.971.826 1.654.688.578 5.382.175.611,00 1,01Arad 3.046.672.105 3.221.544.712 3.521.012.843 9.789.229.660,00 1,84Argeş 5.911.905.428 4.692.030.645 5.274.828.670 15.878.764.743,00 2,98Bacău 2.650.170.570 3.217.111.045 2.258.350.679 8.125.632.294,00 1,53Bihor 5.131.204.951 4.967.261.697 3.671.912.325 13.770.378.973,00 2,59Bistriţa-Năsăud 1.355.493.118 1.561.449.727 1.532.871.340 4.449.814.185,00 0,84Botoşani 701.391.843 1.086.442.017 1.166.673.768 2.954.507.628,00 0,56Braşov 21.980.744.235 5.740.055.776 6.564.309.909 34.285.109.920,00 6,44Brăila 1.580.192.904 1.472.242.837 1.203.649.143 4.256.084.884,00 0,80Bucureşti 47.225.796.502 55.146.847.717 67.566.840.947 169.939.485.166,00 31,93Buzău 2.502.595.202 2.620.930.772 4.773.241.863 9.896.767.837,00 1,86Caraş-Severin 960.078.863 920.407.476 904.349.736 2.784.836.075,00 0,52Călăraşi 1.201.185.769 917.540.337 1.532.043.399 3.650.769.505,00 0,69Cluj 6.476.115.605 7.570.322.866 9.263.656.811 23.310.095.282,00 4,38Constanţa 8.311.525.794 8.455.410.475 6.030.587.546 22.797.523.815,00 4,28Covasna 896.751.735 1.187.246.022 1.206.118.417 3.290.116.174,00 0,62Dâmboviţa 1.575.699.664 1.564.524.480 1.578.560.865 4.718.785.009,00 0,89Dolj 2.937.386.243 3.216.174.284 4.121.505.870 10.275.066.397,00 1,93Galaţi 2.716.297.228 2.994.166.617 3.344.085.036 9.054.548.881,00 1,70Giurgiu 1.431.322.581 1.122.057.330 1.104.881.580 3.658.261.491,00 0,69Gorj 1.222.887.545 1.228.220.843 973.710.071 3.424.818.459,00 0,64Harghita 1.852.687.176 2.154.601.548 1.645.830.613 5.653.119.337,00 1,06Hunedoara 1.714.380.888 2.548.932.264 1.671.531.377 5.934.844.529,00 1,12Ialomiţa 1.136.676.307 993.890.366 1.616.044.769 3.746.611.442,00 0,70194

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveJudețul CA microîntreprinderi CA întreprinderi mici CA întreprinderimijlociiCA total IMMPondere CAjudeț/totalnaționalIaşi 3.700.772.544 3.613.516.476 3.104.936.859 10.419.225.879,00 1,96Ilfov 7.321.156.294 9.111.903.975 14.214.278.220 30.647.338.489,00 5,76Maramureş 2.203.701.737 2.629.473.497 1.961.628.461 6.794.803.695,00 1,28Mehedinţi 1.135.709.086 739.153.740 819.790.851 2.694.653.677,00 0,51Mureş 2.873.841.296 3.401.851.634 3.476.948.535 9.752.641.465,00 1,83Neamţ 2.221.183.602 2.061.486.911 1.478.131.645 5.760.802.158,00 1,08Olt 1.419.113.111 1.380.217.261 1.487.705.299 4.287.035.671,00 0,81Prahova 4.679.804.309 5.044.368.583 7.196.106.604 16.920.279.496,00 3,18Satu Mare 1.716.128.682 2.311.006.587 1.983.641.628 6.010.776.897,00 1,13Sălaj 1.086.521.892 1.121.179.718 1.058.014.266 3.265.715.876,00 0,61Sibiu 2.936.143.730 3.295.935.450 4.752.686.270 10.984.765.450,00 2,06Suceava 2.454.290.379 3.054.507.911 2.138.039.750 7.646.838.040,00 1,44Teleorman 1.128.729.156 1.145.900.944 595.314.983 2.869.945.083,00 0,54Timiş 5.800.844.594 5.736.845.905 6.726.204.936 18.263.895.435,00 3,43Tulcea 909.603.665 1.036.270.353 757.880.124 2.703.754.142,00 0,51Vaslui 1.030.528.625 1.041.715.714 1.174.819.093 3.247.063.432,00 0,61Vâlcea 1.760.876.298 1.743.129.533 1.997.828.514 5.501.834.345,00 1,03Vrancea 1.218.648.914 1.289.618.422 859.006.464 3.367.273.800,00 0,63TOTAL 171.975.275.377 170.226.466.293 189.964.248.657 532.165.990.327,00 100,00Sursa: Date de bilanț 36 ONRC, prelucrări proprii.36 Bilanțurile contabile ale IMM (cu un număr de angajati mai mic de 250 și cifra de afaceri anuală netă mai mică de 50 milioane euro, echivalentlei.195

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveTabelul nr. 8. Evoluția ponderii cifrei de afaceri in IMM, după clasa de mărime, pe regiuni de dezvoltare, 2008-2010 (%)Regiunea 2008 2009 2010micro mici mijlocii totalIMMmicro mici mijlocii totalIMMmicro mici mijlocii totalIMMBucureşti - Ilfov 35,33 37,20 44,44 39,43 33,70 39,31 43,92 39,96 31,72 37,75 43,05 37,69Nord - Vest 11,82 12,05 10,37 11,35 16,97 9,81 9,68 10,87 10,45 11,84 10,25 10,82Centru 10,17 10,18 9,42 9,89 10,51 11,30 10,13 10,15 18,84 10,37 10,16 13,03Sud - Est 10,27 10,27 8,15 9,46 9,25 10,18 8,80 9,60 10,02 10,50 8,93 9,79Sud - Muntenia 10,69 9,67 8,88 9,65 9,12 9,56 9,09 9,46 9,92 9,09 9,95 9,67Nord - Est 8,34 8,32 7,04 7,84 7,46 8,25 6,57 7,57 7,42 8,27 5,96 7,17Vest 7,79 7,44 6,85 7,32 7,57 7,02 6,85 7,30 6,70 7,30 6,75 6,91Sud Vest Oltenia 5,59 4,87 4,84 5,06 5,42 4,56 4,96 5,09 4,93 4,88 4,95 4,92Total 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100Sursa: Date de bilanț 37 ONRC, prelucrări proprii.37 Ibidem.196

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveEstimare a contribuţiei IMM la creşterea economicăpe termen mediuAnexa nr. 2Tehnici de modelare - Modele de regresieÎn general modelele econometrice care se ocupă cu studiul fenomenelormacroeconomice se bazează, mai mult sau mai puțin, pe estimarea unor ecuații deregresie, fie în forma clasică a modelelor liniare, fie în forme mai avansate precummodele cu ecuații simultane sau modele cu ecuații structurale. În cele ce urmeazăva fi detaliat pe scurt suportul teoretic al modelării bazate pe ecuații de regresie,care vor fi ulterior folosite pentru estimările concrete vizând sectorul IMM.Există trei scopuri principale, atunci când analizăm legăturile dintrevariabile statistice: să descriem şi să înţelegem relaţiile de dependenţă; să previzionăm o nouă valoare a variabilei efect; să ajustăm şi să controlăm variabila efect, prin intervenţia asupravariabilei cauză.Un studiu econometric începe cu o serie de presupuneri teoretice despreanumite aspecte ale economiei.Specificarea modelului econometric multifactorial se face pe baza teorieieconomice: fenomenul Y – ca fenomen-efect, endogen, explicat – este precizat pebaza conceptelor, definiţiilor, a relaţiilor cauză-efect, elaborate pe baza teorieieconomice; în acest fel se acceptă că „Xi” este un factor esenţial de influenţă al luiY, sau, dimpotrivă, el este trecut în categoria factorilor aleatori, prin intermediulvariabilei reziduale „ε” (factori neincluşi în model şi care nu pot fi cuantificaţi).Forma generală, sintetică, a modelului multifactorial de regresie, la nivelul uneicolectivităţi generale este:Y = f (X 1 , X 2 , …, X k ) + εunde: f = funcţia care exprimă dependenţa variabilei rezultative (Y) de variabilelefactoriale (X i ), în condiţiile în care sunt cunoscute valorile parametrilor;Funcţia f poate modela diverse tipuri de relaţii între variabila endogenă şicele exogene, precum: relaţii funcţionale, de regresie, de tip comportamental,tehnologic sau instituţional.197

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectivePentru construirea şi aplicarea unui model econometric se parcurgurmătoarele etape: identificarea variabilei endogene, a variabilelor factoriale,precum şi a dependenţei dintre acestea; identificarea formei legăturii dintrevariabila efect şi variabilele factoriale utilizate în model; verificarea ipotezelorteoretice prin prisma comportamentului variabilelor, comportament relevat dedatele existente; pentru aceasta se pot utiliza metode statistice specifice, precumreprezentările grafice şi testele de semnificaţie; selectarea din paleta largă afactorilor de influenţă a unui număr mai restrâns de factori, de maximă relevanţăşi construirea propriu-zisă a modelului, respectând forma tendinţei legăturii;estimarea parametrilor modelului şi comensurarea influenţei variabilelor factorialeasupra variabilei rezultative; testarea validităţii modelului, a semnificaţieiparametrilor calculaţi; efectuarea de previziuni ale variabilei rezultative cuajutorul modelului.Pentru stabilirea formei legăturii dintre variabile, utilizăm una dinmetodele elementare de analiză a dependenţelor între fenomenele economicosociale:metoda grafică (a corelogramei, a norului de puncte sau a diagramei deîmprăştiere), pe baza căreia alegem acea funcţie care descrie cel mai bine, cel maifidel, „linia” prefigurată de norul de puncte trasat pe diagramă. Dacă, de exemplu,vor fi luate în studiu mai multe variabile factoriale care ar putea exercita oinfluenţă demnă de luat în seamă asupra variabilei rezultative, înseamnă că nesituăm în sfera regresiei multiple, caz în care norul de puncte va determina unplan, ce poate fi descris printr-o diagramă de împrăştiere tridimensională. Dacăreprezentarea grafică a dependenţelor dintre variabilele luate în studiu seorientează în jurul unei drepte din planul descris, atunci folosim un model deregresie liniar multifactorial, la nivelul colectivităţii generale, dat de ecuaţia:Y i = 0 + 1 X i1 + 2 X i2 +...+ k X ik + i , cu i=1,...,N,unde:i 1,N reprezintă numărul unităţii statistice observate din colectivitateagenerală; 0 reprezintă termenul liber j (j=1,2,…,k) reprezintă panta ce arată legătura condiţionată între Y şi X j ,considerând că ceilalţi factori sunt constanţi (β 0 , β 1, ... , β k = parametrii modeluluila nivelul colectivităţii generale, ce vor trebui estimaţi)X i1 , X i2 , ... , X ik reprezintă valorile celor „k” variabile factoriale, înregistratela unitatea statistică „i”;198

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveY i reprezintă nivelul variabilei complexe, dependente, la unitatea deobservare „i” din colectivitatea generală;ε i reprezintă nivelul variabilei reziduale la unitatea statistică „i”.Pentru fiecare unitate statistică „i” din colectivitatea totală, este valabilăcâte o ecuaţie, rezultând un sistem de „N” ecuaţii liniare:unde:Y1 0 1 XY2 0 1 X...YN 0 1 X1121 XN12 X2 X21222... X... XN 2kk... Xk1k2k Nk12 Y1 Y2Y este vectorul coloană al variabilei endogene, de dimensiune (N,1)... Y N 1 X11X12... X1k 1 X21X22... X2kX ...... ... ... este matricea variabilelor exogene de 1 XN1`XN 2`... XNk ` dimensiune (N,k+1) 0 1 este vectorul coloană al parametrilor β j , j=0,1,…,k de... k dimensiune (k+1,1).(N,1)1 2 este vectorul coloană al variabilei aleatoare, de dimensiune... N N199

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectivePrin urmare, modelul liniar multifactorial la nivelul colectivităţii totale sescrie în formă matriceală:Y = X + Pentru a obţine proprietăţile dorite ale estimatorilor regresiei, se fac, deobicei, şase presupuneri (ipoteze) standard pentru modelul din populaţia generală.Ipotezele ce trebuie verificate sunt formulate astfel:1. Forma funcţională: y i = + x i + i , i=1,n2. Media zero a erorilor: E( i )=0 i3. Homoscedasticitatea: Var( i )= 2 constantă i4. Non autocorelarea erorilor: Cov( i , j )=0 ij5. Necorelarea între regresor şi erori: Cov(x i , j )=0 i şi j6. Normalitatea erorilor: i N(0, 2 )De menţionat că la ipotezele arătate anterior, în cazul modelului deregresie liniară multiplă, se mai adaugă încă una, aceea că oricare din cele kvariabile independente, factoriale, nu poate fi scrisă ca o combinaţie liniarăperfectă a celorlalte variabile independente (numită ipoteza necoliniarităţiivariabilelor factoriale). Cu alte cuvinte, nu există un şir de numere c 0 , c 1 , ... , c k ,astfel încât:c c x c x ... c x 0 i 1,n0 1 i12 i2k ik Variabilele exogene sunt independente unele faţă de altele, nu suntcorelate între ele şi îşi exercită influenţa numai asupra variabilei reziduale;(Matricea X este de rang k cu coloane independente două câte două).Estimarea parametrilor modeluluiLa nivelul eşantionului, modelul de regresie liniară multifactorială se scrie:yi0 b1xi1 b2xi2 bkxik eii 1,n b...cu componenta predictibilă:yˆ i b0 b1xi1 b2xi2 ... bkxiki 1,nunde b j , (j=0,1,…,k) reprezintă estimatorul parametrului j , determinat pe bazadatelor din eşantion.;Modelul se poate scrie în formă matriceală astfel:200

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspective y1 1 x11x12... x1k b0 e1 y2 1 x21x22... x2k b1 e2 ... ... ... ... ... ... ... yn 1 xn1xn2... xnk bk enn · 1 n · (k+1) (k+1)·1 n·1sauY X B EundeB este vectorul coloană al estimatorilor b j , j=0,1,…,k de dimensiune(k+1,1).E este vectorul coloană al variabilei aleatoare, de dimensiune (N,1)Componenta predictibilă a modelului este:Yˆ X BRezultă că reziduurile sunt definite ca: E Y Yˆ Y X BParametrii modelului de regresie liniară multiplă de la nivelul colectivităţiigenerale se determină ca estimatori, pe baza datelor de la nivelul eşantionului.Estimarea va fi cu atât mai ridicată calitativ, cu cât costul aplicării metodei deestimare este minim şi estimările sunt nedistorsionate (nedeplasate), consistente,eficiente. Pentru determinarea estimatorilor parametrilor modelului se poateutiliza metoda celor mai mici pătrate, care presupune minimizarea sumeipătratelor abaterilor dintre valorile reale, empirice (y i ) şi valorile teoretice,ajustate, rezultate pe baza modelului ( ŷ ), adică:isaunyi yˆ 2 i minimi1ni1n2 22y yˆ e ybbxb x ...bx minimnS i 1,niiii1i1i01 i12 i2kik201

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveSÎn urma derivării şi anulării derivatelor parţiale în raport cu „b j ” ( 0 ,j 1,k) se obţine un sistem de (k+1) ecuaţii normale cu (k+1) necunoscute, deforma:nb0 b1xi1 b2xi2 ... bkxik yiiiii2b0xi1 b1xi1 b2xi1 xi2 ... bk xi1 xik xi1 yiiiiii2b0 xi2 b1xi1 xi2 b2xi2 ... bk xi2 xik xi2 yi iiiii................................................................................................2b0 xik b1xi1 xik b2xi2 xik ... bk xik xik yiiiiiiPentru fiecare din cele “n” unităţi de observare din eşantion, au locegalităţile:i=1 y1 b0 b1x11 b2x12 ... bkx1k e1i=2 y2 b0 b1x21 b2x22 ... bkx2k e2..........................................................................................i=n y b b x b x ... b x en01n12Parametrii b j , j 1,k se numesc coeficienţi de regresie şi indică cu cât(mai concret cu câte unităţi de măsură) se modifică variabila rezultativă Y, dacăvariabila factorială X j , j 1,k se modifică cu o unitate, în condiţiile în care toţiceilalţi factori rămân neschimbaţi (nivelurile lor sunt fixe, constante). Dacă uncoeficient de regresie b j este pozitiv, atunci înseamnă că variabila exogenă X jinfluenţează în mod direct variabila endogenă Y, iar dacă semnul coeficientului deregresie b j este negativ, între variabila factorială X j şi cea rezultativă Y există olegătură inversă.Metoda celor mai mici pătrate presupune minimizarea expresieiie 2 (transcrisă matriceal ca E · E, unde E este transpusa matricei E):in2knknb i202

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveS min minSBn2 'e EE YYˆ2 i min min minY X Bi1'' ' ' ' 'Y X B Y X BminYY 2BXY B XX B' '' '0 2XY 2XX B 0 XX B X Y111XX X X B X X X X X YDe unde:B b0 1 b1(*) ... b k X X X YCu această relaţie se poate determina vectorul estimatorilor parametrilormodelului de regresie liniară multiplă.Precizăm că:X = transpusa matricei X;1X = inversa matricei X.Testarea semnificaţiei parametrilor modeluluiCoeficienţii ecuaţiei de regresie la nivelul eşantionului, b 0 , b 1 , ... , b k suntestimatori (estimaţii) ale coeficienţilor ecuaţiei de regresie la nivelul populaţieigenerale, β 0 , β 1, ... , β k . Este de dorit ca b 0 , b 1 , ... , b k să estimeze cât mai bineparametrii din colectivitatea totală.Am văzut că una din ipotezele modelului de regresie era aceea că variabilareziduală „e i ” urmează o repartiţie normală şi că estimatorii „b j ” din modelul liniarde regresie multiplă sunt combinaţii liniare ale variabilei „e i ”. De aici rezultă căparametrii „b j ” (estimatorii) au şi ei distribuţii de eşantionare, ce prezintăurmătoarele proprietăţi: „b j ” sunt estimatori nedeplasaţi ai parametrilor „β j ”,j 1,k , adicăbj i(media estimaţiilor este egală cu parametrul populaţieigenerale);203

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspective204 distribuţiile de eşantionare ale parametrilor „b j ” sunt normal distribuite,cu mediile „β j ” şi dispersiile s .2bjÎn aplicarea procesului de testare a semnificaţiei statistice a parametrilormodelului, se parcurg următoarele etape: se stabileşte ipoteza nulă şi ipotezaalternativă; se stabileşte repartiţia în baza căreia se efectuează testarea; secalculează valoarea testului statistic (a statisticii) al variabilei standardizate înraport cu mărimea căreia se apreciază calitatea estimării; se fixează valoareatabelată a variabilei standardizate, corespunzătoare repartiţiei stabilite; se comparăvaloarea calculată a statisticii cu cea tabelată. În funcţie de raportul (relaţia deordine) dintre aceste două mărimi, se acceptă ipoteza nulă (H 0 ), dacă nivelulcalculat al statisticii este mai mic sau egal cu cel tabelat şi respectiv se respingeipoteza nulă (acceptând-o implicit ca adevărată pe cea alternativă) dacă nivelulcalculat al statisticii este mai mare decât cel tabelat.În cadrul modelului de regresie liniar multiplă, o importanţă mai mare o auparametrii ataşaţi variabilelor explicative (adică b 1 , b 2 ... , b k ). Aşadar, cele douăipoteze vor fi:H 0 : estimatorul „β j ”, 0 , j 1,kjj 1,kH 1 : estimatorul „β j ”,j 1,k, nu diferă semnificativ de zero, decij 1,k , diferă semnificativ de zero, deci 0 ,Aplicarea testului Student pentru un eşantion de volum redus (n

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveIndicatori ai corelaţiei multiplePentru a studia intensitatea legăturii dintre o caracteristică dependentă (Y)şi mai multe caracteristici independente utilizând metoda corelaţiei, calculămraportul de corelaţie multiplă (similar cu raportul de corelaţie simplă):Ry / x , x ,..., x12kni1ni1iyˆi yy y221ni1nyi yi1y yˆii22Raportul (coeficientul) de corelaţie multiplă are valori cuprinse între 0(dacă nu există legătură între variabilă dependentă şi variabilele independente) şi 1(dacă există legătură perfectă).Pătratul raportului de corelaţie multiplă este coeficientul de determinaţiemultiplă (R 2 ). El arată proporţia din variaţia totală a variabilei Y, care esteexplicată de variabilele independente X 1 , X 2 , ..., X k .Dependent Variable: LOG(PIB)Method: Least SquaresDate: 06/13/12 Time: 13:57Sample: 1997 2010Included observations: 14Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.C 3.710692 0.615849 6.025329 0.0001LOG(VAB_IMM_IND) 0.925842 0.064855 14.27558 0.0000R-squared 0.944391 Mean dependent var 12.50054Adjusted R-squared 0.939757 S.D. dependent var 0.187208S.E. of regression 0.045949 Akaike info criterion –3.190993Sum squared resid 0.025336 Schwarz criterion –3.099699Log likelihood 24.33695 Hannan-Quinn criter. –3.199444F-statistic 203.7922 Durbin-Watson stat 1.170582Prob(F-statistic) 0.000000205

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveDependent Variable: LOG(PIB)Method: Least SquaresDate: 06/13/12 Time: 13:56Sample: 1997 2010Included observations: 14Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.C 5.360896 2.327615 2.303171 0.0400LOG(VAB_IMM_COM) 0.747139 0.243543 3.067796 0.0098R-squared 0.439550 Mean dependent var 12.50054Adjusted R-squared 0.392846 S.D. dependent var 0.187208S.E. of regression 0.145873 Akaike info criterion –0.880600Sum squared resid 0.255347 Schwarz criterion –0.789306Log likelihood 8.164198 Hannan-Quinn criter. –0.889051F-statistic 9.411370 Durbin-Watson stat 0.328382Prob(F-statistic) 0.009757Dependent Variable: LOG(PIB)Method: Least SquaresDate: 06/13/12 Time: 13:57Sample: 1997 2010Included observations: 14Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.C 3.710692 0.615849 6.025329 0.0001LOG(VAB_IMM_IND) 0.925842 0.064855 14.27558 0.0000R-squared 0.944391 Mean dependent var 12.50054Adjusted R-squared 0.939757 S.D. dependent var 0.187208S.E. of regression 0.045949 Akaike info criterion –3.190993Sum squared resid 0.025336 Schwarz criterion –3.099699Log likelihood 24.33695 Hannan-Quinn criter. –3.199444F-statistic 203.7922 Durbin-Watson stat 1.170582Prob(F-statistic) 0.000000206

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveDependent Variable: LOG(PIB)Method: Least SquaresDate: 06/13/12 Time: 13:58Sample: 1997 2010Included observations: 14Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.C 9.265891 0.245316 37.77119 0.0000LOG(VAB_IMM_CONS) 0.375706 0.028452 13.20481 0.0000R-squared 0.935611 Mean dependent var 12.50054Adjusted R-squared 0.930245 S.D. dependent var 0.187208S.E. of regression 0.049444 Akaike info criterion –3.044395Sum squared resid 0.029336 Schwarz criterion –2.953101Log likelihood 23.31076 Hannan-Quinn criter. –3.052846F-statistic 174.3669 Durbin-Watson stat 0.723829Prob(F-statistic) 0.000000Dependent Variable: LOG(PIB)Method: Least SquaresDate: 06/13/12 Time: 13:59Sample: 1997 2010Included observations: 14Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.C 9.441056 0.162613 58.05832 0.0000LOG(VAB_IMM_SERV) 0.327392 0.017372 18.84610 0.0000R-squared 0.967318 Mean dependent var 12.50054Adjusted R-squared 0.964595 S.D. dependent var 0.187208S.E. of regression 0.035226 Akaike info criterion –3.722518Sum squared resid 0.014890 Schwarz criterion –3.631224Log likelihood 28.05762 Hannan-Quinn criter. –3.730969F-statistic 355.1755 Durbin-Watson stat 0.758511Prob(F-statistic) 0.000000207

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveDependent Variable: LOG(PIB)Method: Least SquaresDate: 06/13/12 Time: 14:02Sample: 1997 2010Included observations: 14Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.C 7.349301 0.217093 33.85320 0.0000LOG(VAB_IMM_50) 0.505799 0.021304 23.74248 0.0000R-squared 0.979156 Mean dependent var 12.50054Adjusted R-squared 0.977419 S.D. dependent var 0.187208S.E. of regression 0.028132 Akaike info criterion –4.172274Sum squared resid 0.009497 Schwarz criterion –4.080980Log likelihood 31.20592 Hannan-Quinn criter. –4.180725F-statistic 563.7055 Durbin-Watson stat 2.030379Prob(F-statistic) 0.000000Dependent Variable: LOG(PIB)Method: Least SquaresDate: 06/13/12 Time: 14:02Sample: 1997 2010Included observations: 14Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.C 7.706659 0.349278 22.06454 0.0000LOG(VAB_IMM_100) 0.537142 0.039110 13.73425 0.0000R-squared 0.940188 Mean dependent var 12.50054Adjusted R-squared 0.935204 S.D. dependent var 0.187208S.E. of regression 0.047654 Akaike info criterion –3.118139Sum squared resid 0.027251 Schwarz criterion –3.026845Log likelihood 23.82697 Hannan-Quinn criter. –3.126590F-statistic 188.6298 Durbin-Watson stat 0.672779Prob(F-statistic) 0.000000208

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveDependent Variable: LOG(PIB)Method: Least SquaresDate: 06/13/12 Time: 14:02Sample: 1997 2010Included observations: 14Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.C 5.778870 0.823981 7.013355 0.0000LOG(VAB_IMM_250) 0.716559 0.087813 8.160047 0.0000R-squared 0.847302 Mean dependent var 12.50054Adjusted R-squared 0.834577 S.D. dependent var 0.187208S.E. of regression 0.076142 Akaike info criterion –2.180876Sum squared resid 0.069571 Schwarz criterion –2.089582Log likelihood 17.26613 Hannan-Quinn criter. –2.189327F-statistic 66.58637 Durbin-Watson stat 0.783109Prob(F-statistic) 0.000003Dependent Variable: LOG(EX)Method: Least SquaresDate: 06/13/12 Time: 14:09Sample: 1997 2010Included observations: 14Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.C 6.075613 0.916785 6.627088 0.0000LOG(EX_IMM_IND) 0.529337 0.103472 5.115738 0.0003R-squared 0.685623 Mean dependent var 10.75247Adjusted R-squared 0.659425 S.D. dependent var 0.440174S.E. of regression 0.256880 Akaike info criterion 0.251151Sum squared resid 0.791850 Schwarz criterion 0.342445Log likelihood 0.241941 Hannan-Quinn criter. 0.242700F-statistic 26.17078 Durbin-Watson stat 0.545532Prob(F-statistic) 0.000255209

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveDependent Variable: LOG(EX)Method: Least SquaresDate: 06/13/12 Time: 14:09Sample: 1997 2010Included observations: 14Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.C 8.579125 0.691630 12.40421 0.0000LOG(EX_IMM_COM) 0.268516 0.084718 3.169511 0.0081R-squared 0.455679 Mean dependent var 10.75247Adjusted R-squared 0.410318 S.D. dependent var 0.440174S.E. of regression 0.338013 Akaike info criterion 0.800099Sum squared resid 1.371034 Schwarz criterion 0.891393Log likelihood –3.600695 Hannan-Quinn criter. 0.791648F-statistic 10.04580 Durbin-Watson stat 1.050561Prob(F-statistic) 0.008077Dependent Variable: LOG(EX)Method: Least SquaresDate: 06/13/12 Time: 14:10Sample: 1997 2010Included observations: 14Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.C 8.686926 0.644803 13.47221 0.0000LOG(EX_IMM_CONS) 0.450967 0.139416 3.234687 0.0072R-squared 0.465793 Mean dependent var 10.75247Adjusted R-squared 0.421276 S.D. dependent var 0.440174S.E. of regression 0.334858 Akaike info criterion 0.781343Sum squared resid 1.345558 Schwarz criterion 0.872637Log likelihood –3.469402 Hannan-Quinn criter. 0.772892F-statistic 10.46320 Durbin-Watson stat 0.710916Prob(F-statistic) 0.007157210

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveDependent Variable: LOG(EX)Method: Least SquaresDate: 06/13/12 Time: 14:10Sample: 1997 2010Included observations: 14Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.C 6.723811 1.073428 6.263870 0.0000LOG(EX_IMM_SERV) 0.542801 0.144196 3.764330 0.0027R-squared 0.541463 Mean dependent var 10.75247Adjusted R-squared 0.503251 S.D. dependent var 0.440174S.E. of regression 0.310237 Akaike info criterion 0.628601Sum squared resid 1.154961 Schwarz criterion 0.719895Log likelihood –2.400206 Hannan-Quinn criter. 0.620150F-statistic 14.17018 Durbin-Watson stat 0.901635Prob(F-statistic) 0.002700211

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveBibliografieUnited Nations Industrial Development Organization (UNIDO), Working Paper nr. 15, PrivateSector Development: The support programmes of the small and medium enterprisesbranch, 2005OECD, Policy Brief, Small and Medium-sized enterprises: local strength, global reach, iunie 2000.OECD, 2nd Conference of ministers responsible for small and medium-sized enterprises (SMEs),Promoting entrepreneurship and innovative SMEs în a global economy: Towards a moreresponsible and inclusive globalisation, Istanbul, Turcia, 2-5 iunie 2004OECD, Privire asupra conceputlui de IMM și Antreprenoriat, Paris, 2005Comisia Europeană,Study on the SMEs' impact on the EU labour market, COM, 16/01/2012,http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/facts-figures-analysis/performancereview/index_en.htmComisia Europeană, Annual Report on EU Small and Medium sized Enterprises 2010/2011,DGENTR COM, Octombrie 2011Comisia Europeană, “Think Small First”, a “Small Business Act” for Europe, 2008, http://eurlex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2008:0394:FIN:en:PDFEurostat, Key figures on European business with a special feature on SMEs, 2011OECD, Technology, Productivity and Job Creation, 1997OECD-Eurostat, Manualului de Statistică a Demografiei Întreprinderilor OECD-Eurostat, 2008EIM Business & Policy Research,Do SMEs create more and better jobs?, 2011,http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/facts-figures-analysis/performancereview/pdf/do-smes-create-more-and-better-jobs_en.pdfComisia Națională de Prognoză și Institutul Național de Statistică, Studiul pilot Rolul șipotențialul IMM în dezvoltarea și stabilizarea economică a României, 2004Fundația Post-Privatizare, Raportul Anual al Sectorului IMM din România, 2010C.N.I.P.M.M.R, A.N.I.M.M.C, Carta Albă a IMM din România, 2011Birch, D. , Who creates jobs?, The Public Interest 65, 1981Dobrescu, E., Macromodel of the Romanian Market Economy (Version 2005), Working Paper,2006, http://www.cnp.ro/user/repository/b6139a4ae94e801847b4.pdfHölzl, W. și Friesenbichler, K., Final sector report: gazelles, Innovation watch – systematic,Europe Innova, 2008212

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveRigby, J., Bleda, M., Morrison, K. and Kim, J.S.: “Mini Study 01 – Gazelles”, Pro Inno Europe –Inno Grips, Global Review of Innovation Intelligence and Policy Studies, 2007, LouisLengrands & AssociatesRobu, D.M, Bilanțul contabil, ISBN 973-9408-10-9, http://www.elibrarie.ro/carti/bilantul%20contabil.pdfSalas, O.A., et. al, High-growth firms and gazelles în Catalonia, 2010Schreyer, P. ,High-growth firms and employment”. OECD Science, Technology andIndustryWorking Papers, 2000/3, OECD Publishing.Legea nr. 133/20.07.1999 privind stimularea întreprinzătorilor privaţi pentru înfiinţarea şidezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlociiLegea nr. 93 din 8 aprilie 2009 privind instituţiile financiare nebancareLegea nr. 31/1990, republicatăHG nr. 488/2009 pentru completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003privind Codul fiscal, aprobate prin HG nr. 44/2004Legea nr. 26/05.11.1990, republicată, actualizată, privind registrul comerţuluiLegea nr.31/16.11.1990 republicată, actualizată, privind societăţile comercialeCodul MunciiOrdonanța Guvernului nr. 25/08.1993, privind stimularea întreprinderilor mici și mijlociiLegea nr. 115/29.11.1995pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.38/1995 privind unelemăsuri pentru perfecționarea coordonării şi sprijinirii întreprinderilor mici şi mijlociiHotărârea nr. 656/20.06.2002 pentru acceptarea Cartei Europene pentru Întreprinderile Mici,adoptată la 13 iunie 2000Legea nr. 609/06.11.2002 pentru ratificarea Memorandumului de înţelegere dintre România şiComunitatea Europeană privind participarea României la Programul comunitar pentruîntreprinderi şi spirit antreprenorial, în particular pentru întreprinderi mici şi mijlociiLegea nr. 571/22.12.2003, privind Codul Fiscal, cu modificările și completările ulterioare, dintrecare ultimele prin OUG nr. 125/2011 şi HG 50/2012Legea nr.174/17.05.2004, pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul deprocedură fiscală, cu modificările și completările ulterioareLegea nr. 346/14.7.2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şimijlocii, cu modificările și completările ulterioareLegea nr. 1/21.02.2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, cu modificările șicompletările ulterioareLegea nr. 240/15.07.2005privind societăţile de microfinanţareLegea nr. 241/15.07.2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările șicompletările ulterioare213

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveLegea nr. 86/10.04.2006 privind Codul vamal al României, cu modificările și completărileulterioareLegea nr.175/16.05.2006, privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/2006 pentrumodificarea şi completarea Legii nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltăriiîntreprinderilor mici şi mijlociiLegea nr.441/27.11.2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 31/1990 privind societăţilecomerciale, republicată, şi a Legii nr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicată, cumodificările și completările ulterioareOrdonanţa de Urgenţă nr. 44/16.04.2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de cătrepersoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, cumodificările și completările ulterioareOrdinul nr. 790/12.06.2008 privind aprobarea Procedurii de implementare a Programuluinaţional multianual pe perioada 2002-2011 pentru susţinerea meşteşugurilor şiartizanatuluiOrdinul nr.791/12.06.2008 privind susţinerea accesului IMM la servicii de instruire şi consultanţăLegii nr.315/2004 privind dezvoltarea regională în RomâniaPlanul Național de Dezvoltare 2007-2013Cadrul Național Strategic de Referință și Programele OperaționaleProgramul Naţional de Reformă 2011-2013 (PNR)Strategia Guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului IMM 2009-2013Planul de acţiuni aferent Strategiei Guvernamentale pentru dezvoltarea sectorului IMM 2009-2013Strategia Guvernamentală pentru Îmbunătățirea și Dezvoltarea Mediului de Afaceri 2010-2014Strategia fiscal-bugetară a Guvernului României, 2011-2013http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.framehttp://www.minind.ro/imm/StrIMM_Intr_23022011.pdfhttp://www.aippimm.ro/categorie/programe214

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică –prezent şi perspectiveREZUMAT

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspective216

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveCONTRIBUŢIA IMM-URILORLA CREŞTEREA ECONOMICĂ –PREZENT ŞI PERSPECTIVESUMAR EXECUTIVContextLa nivel european și nu numai, întreprinderile mici și mijlocii (IMM) suntconsiderate ca reprezentând un factor cheie pentru creștere economică, inovare,ocupare a forței de muncă și integrare socială. Flexibilitatea și adaptabilitateasectorului IMM sunt trăsături esențiale pentru depășirea perioadelor de crizăeconomică, fiind extrem de relevante pentru perioada actuală de recesiune.Recunoscând importanța crucială a IMM în dezvoltarea economică,Uniunea Europeană a adoptat în 2008 inițiativa Small Business Act, prin care seconturează o agendă strategică menită să creeze un climat propice IMM şi săpermită potenţarea energiilor antreprenoriale la nivel european. Accentul peantreprenoriat şi pe rolul IMM este reluat în strategia Europa 2020, prin care sedoreşte deschiderea corectă a pieţei unice pentru micii antreprenori. În cazulRomâniei, politica publică recunoaşte importanţa IMM, existând instrumentevariate de sprijin, atât direct, prin fonduri naţionale şi europene, cât şi indirect,prin conturarea unui cadru de reglementare favorabil.Cu toate acestea, politica actuală în domeniul IMM este un mix de aspectecontrastante, având în vedere că se investesc anual sume consistente în raport cuPIB-ul României, dar că nu există vreun consens referitor la eficiență saurezultate.În acest context, la inițiativa Comisiei Naționale de Prognoză (CNP), șibeneficiind de sprijin prin Fondul Social European, a apărut evidentă necesitateaaprofundării de o manieră mai riguroasă a contribuției sectorului IMM la creștereaeconomică. O astfel de abordare pune în prim plan necesitatea dublării„impresiilor” calitative (sondaje de percepție, opinii de experți etc.), cu metodecantitative, din instrumentarul statistic și econometric, capabile să valideze noiabordări de politică sau să contureze noi metodologii de estimare a tendințelormajore pe termen mediu.Abordare și metodăStudiul este structurat în cinci părţi principale. Prima parte discută aspectemetodologice, prezintă instrumentele utilizate în analiză, precum și diversele217

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveconstrângeri ridicate în special de disponibilitatea unor serii de date suficient delungi, omogene la nivelul instituțiilor care se ocupă de colectarea acestora.A doua parte oferă o radiografie actualizată a sectorului IMM dinRomânia, oferind totodată comparaţii la nivel european. În acest sens au fostfolosite în special statisticile oficiale la nivel național (ONRC, INS, MFP),precum și statisticile Eurostat (Structural Business Statistics) sau repere din alteanalize la nivel internaţional (Banca Mondială, OECD) şi naţional (rapoarteleanuale ale Fundației Post Privatizare etc.). În plus, sunt oferite şi anumite detaliicu privire la specificul cadrului strategic și de reglementare cu privire la IMM înRomânia.Pentru acoperirea unui spațiu gol în analiza pentru fundamentareapoliticilor publice în România, a treia parte realizează estimarea contribuției IMMla creșterea economică pe termen mediu. Pentru a analiza contribuția sectoruluiIMM au fost estimate diferite modele econometrice, iar pe baza acestora au fostconstruite scenarii de evoluție a Produsului Intern Brut care iau în seamă impactulactivității IMM. Concluziile acestei părți, precum și constatările capitoluluiprivind importanța firmelor cu creștere rapidă, servesc drept suport pentruformularea recomandărilor de politică publică în cadrul ultimei părți ale lucrării.A patra parte definește în detaliu conceptul de firmă cu creştere rapidă(inclusiv gazele) şi urmărește studiile empirice ce demonstrează importanţaacestei categorii în a explica dinamica procesului de creştere economică. Aceastăsecţiune pleacă de la literatura economică deja consacrată, ce furnizează modelede analiză testate cu succes pe mai multe ţări la nivel internaţional. În continuareeste urmărită aplicarea metodologiei de identificare a firmelor cu creștere rapidă,IMM cu creştere rapidă și gazelelor, este observată contribuția acestorîntreprinderi la crearea locurilor de muncă și la realizarea cifrei de afaceri(inclusiv în perioada de criză) şi se furnizează un tablou detaliat la nivel sectorialcu privire la dinamica acestor firme.A cincea şi ultima parte a studiului furnizează un set de concluzii șirecomandări de politică privind sectorul IMM în general și privind promovareaIMM creștere rapidă pentru accentuarea ritmului de dezvoltare economică înRomânia. Nu în ultimul rând, sunt oferite recomandări în ceea ce priveştemonitorizarea statistică a acestor firme, inclusiv privind posibilitateafundamentării mai adecvate a prognozei la nivel macroeconomic prin folosireadatelor privind ponderea şi dinamica acestor firme în cadrul sectorului IMM.Din punct de vedere metodologic, analiza urmărește o serie de pași logiciși se concentrează pe evidențierea aspectelor relevante și a instrumenteloreconometrice utilizate pentru estimarea contribuției IMM la creșterea economică,având ca scop, pe de o parte, îmbunătățirea metodelor de previzionare a218

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectivecontribuției IMM la creștere și, totodată, propunerea de politici publice care săconducă la îmbunătățirea cadrului de sprijin pentru IMM.În ceea ce privește instrumentele utilizate în realizarea studiului, acesteaîmbină metodele calitative și cele cantitative, bazându-se în cea mai mare parte pecomponenta cantitativă, de culegere, procesare și interpretare a datelor statistice șide prognoză, prin metode econometrice.În absenţa unei baze de date integrate referitoare la întreprinderile mici şimijlocii, prima provocare a analizei a fost identificarea tuturor surselor potențialede date relevante cu privire la activitatea și performanța IMM. Procesul decolectare a datelor a implicat parcurgerea unui proces dificil, în care însă sprijinulCNP și al INS a fost excelent.Studiul merge mai departe de datele agregate la nivel de sector IMM şidescompune la nivel structural contribuţia la ocupare şi la valoarea adăugatăbrută, pentru a permite trecerea de la o politică publică generală, fără focalizare, laun mecanism de ţintire adecvată a elementelor de creştere din zona IMM. În acestmod, nu doar se va reușește alinierea la o tendinţă recentă de concentrare apoliticii publice asupra acestui gen de firme, ci se creează baza unui instrumentstatistic fiabil pentru a evidenţia mult mai corect creatorii de valoare adăugatăbrută şi implicit creştere economică din rândul IMM.Importanța sectorului IMM în RomâniaDemografieDin perspectivă demografică, în perioada 2003-2010 numărul de IMM aavut o evoluție diferită, de la creșterea constantă înregistrată în intervalul2005-2008, la declinul survenit în anul 2009, odată cu instalarea crizei economice.Primul interval a fost caracterizat de creșterea constantă a numărului defirme, astfel încât în anul de vârf 2008 s-a atins valoarea maximă de 485.417IMM, respectiv cu cca. 50% mai multe față de anul 2003. Odată cu instalareacrizei economice, în anul 2009, pentru prima dată după o perioadă relativ lungă decreștere neîntreruptă, numărul de IMM active a scăzut cu circa 5% faţă de anulanterior. Tendința descrescătoare s-a accentuat în anul 2010, când numărul deIMM active economic a scăzut cu alte 8 procente față de anul anterior, ajungând la423.236. Această pierdere semnifică practic întoarcerea la nivelul înregistrat înanul 2006.OcupareDatele analizate relevă diminuarea severă a numărului de locuri de muncăîn IMM, începând cu anul 2009. Astfel, numărul total al angajaților în IMM s-a219

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveredus cu un procent de 11,9% în anul 2009, tendinţa descrescătoare continuând şiîn 2010 şi producând o reducere totală de 16,5% faţă de începutul intervalului.Din perspectiva distribuţiei pe clase de mărime, în anul 2010, numărul deangajaţi din IMM era uniform distribuit între cele trei clase de mărime, astfel:33,1% angajaţi în microîntreprinderi, 33,6% în întreprinderile mici şi 33,3% înîntreprinderile mijlocii. Schimbările survenite în perioada de criză au atenuatdiferenţele în ceea ce privește distribuţia numărului de salariaţi în cele trei clase demărime ale IMM. Dacă, în mod istoric, întreprinderile mici angajau mai multepersoane decât microîntreprinderile, în timp ce întreprinderile mijlocii angajaumai multe persoane decât cele mici, evoluțiile din timpul crizei au modificatgradual structura, până în faza unui echilibru complet. Valorile pe cele trei clasede mărime sunt diferite faţă de mediile din UE, care prezintă un aport mult maimare al microîntreprinderilor în totalul forţei de muncă.Distribuția numărului de angajați în cadrul IMM, pe clase de mărime,2003-2010 (număr persoane)Sursa: Date bilanț întreprinderi ONRC, prelucrări și calcule proprii.Impactul crizei asupra ocupării se traduce în valori absolute prin pierdereaa 464.339 locuri de muncă în IMM active, în cei doi ani de recesiune economică,2009 şi 2010. Comparativ cu situaţia pe întreg sectorul de afaceri, unde a fostdesfiinţat un număr de 628.390 locuri de muncă, se constată că un procent de 73%dintre acestea se regăseşte în IMM.Situaţia se poate explica prin impactul negativ al crizei, deosebit deputernic în cazul acestui indicator, tradus în intensitatea procesului derestructurare din întreprinderile mici si mijlocii din România.Aşadar, dacă în anii anteriori crizei economice, IMM din Româniareprezentau un contributor important la înființarea si păstrarea locurilor de muncă,această tendință a fost întreruptă în contextul anilor 2009 şi 2010.220

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveCifră de afaceriDatele analizate arată că, în intervalele de evoluție pozitivă, cifra deafaceri IMM a crescut cu ritmuri anuale superioare ratei de creştere pentruîntreprinderile mari. În același timp, diminuarea pe timp de criză a cifrei de afacerieste mai puțin abruptă pentru IMM, deși redresarea nu vine în anul 2010, precumîn cazul marilor companii.Variaţia pe perioada 2003-2010 a cifrei de afaceri pentru fiecare categoriede mărime în cadrul întreprinderilor mici și mijlocii arată că întreprinderilemijlocii, care realizau o cifră de afaceri comparabilă cu cea a întreprinderilor mici,devin începând cu anul 2007 categoria cea mai proeminentă, indiciu al atingeriiunei noi faze în dezvoltarea firmelor; întreprinderile mici, care se adaptează celmai greu, cunosc cea mai semnificativă reducere a vânzărilor pe timp de criză,ajungând să fie depășite de microîntreprinderi în cifra de afaceri globală IMM în2010; microîntreprinderile înregistrează o creștere mai lentă a cifrei de afaceri înperioada antecriză, dar reușesc să își mențină vânzările în intervalul 2008-2010.Ponderea cifrei de afaceri generate de IMM, pe clase de mărime, 2010 (%)Sursa: Date bilanț întreprinderi ONRC, prelucrări și calcule proprii.În anul 2010, cifra de afaceri globală era astfel distribuită după clasa demărime a întreprinderilor: 39,5% în întreprinderile mari, 21,6% în întreprinderilemijlocii, 19,6% în microîntreprinderi şi 19,3% din valoare revenea întreprinderilormici. Se poate observa un uşor avans al microîntreprinderilor faţă deîntreprinderile mici, cu toate că aceste din urmă au o pondere mai mare în numărulde angajaţi. Observația trebuie completată cu faptul că această distribuţie semenţine din anii anteriori, cu uşoare modificări, care nu schimbă ordinea întrecontribuţiile celor patru clase de întreprinderi.Valoarea adăugatăValoarea adăugată brută măsoară contribuția întreprinderilor, ramurilor șisectoarelor la economia națională, fiind considerată un indicator mai relevant alperformanței economice a întreprinderilor, întrucât elimină din calcul costurileintermediare care intră în componența cifrei de afaceri. Datorită economiilor de221

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectivescară și intensității mai mari a capitalului, participarea IMM la VAB este maimică decât contribuția acestora la cifra de afaceri și la totalul locurilor de muncădintr-o economie. Cu toate acestea, această contribuție este majoră și în creșterecontinuă în perioada 2003-2009. În România anului 2009, aproximativ 54%din VAB sectoarelor industrie, construcții, comerț și servicii a fost generat decătre IMM.Pentru grupul UE-27 în ansamblul său, sectoarele erau estimate în anul2010 cu următoarea contribuție la VAB totală a IMM: industria 36%, construcțiile10%, comerțul 20%, serviciile 43%.Structura categoriei IMM din economia României este foarte diferitădupă această măsurătoare a rezultatelor economice, astfel: IMM din industriecreează o VAB mai mică decât cele din comerț (24% față de 27%), construcțiileau o contribuție mai mare (15%), iar serviciile mai mică (doar 34%). Potrivitacestei structuri, se poate concluziona că IMM din industria României sebazează mai puțin pe tehnologie și inovare, în timp ce economia în ansamblulsău este caracterizată de o terțializare mai lentă. De asemenea, în cadruldomeniului industrie, activitățile care se remarcă sunt mai degrabă low-tech saumedium-low tech, în timp ce printre activitățile dominante din servicii se remarcăcele „mai puțin intensive în cunoaștere”.Prezență sectorialăAportul IMM la forţa de muncă din Industria prelucrătoare este de56,04%, clasa mijlocie fiind principalul contributor. Comparativ cu aceastăvaloare, aportul la formarea cifrei de afaceri este mult mai redus fapt ce scoate înevidenţă productivitatea scăzută a IMM din Industria prelucrătoare.Cea mai ridicată pondere a cifrei de afaceri este deținută de IMM dinsectorul Tranzacţii imobiliare, respectiv 97,4% în 2010.IMM active în sectorul Informații şi Comunicații au avut cea mai bunăevoluţie pe perioada crizei; ponderea cifrei de afaceri a IMM în volumul totalînregistrat de societățile comerciale a crescut constant, de la 38,48% în 2008, la46,32% în 2010. Dacă ritmul se păstrează, IMM urmează să egaleze companiilemari în curând în acest sector intensiv în cunoaștere.IMM participă cu un procent de circa 40% la realizarea cifrei de afaceridin Industria prelucrătoare, menţinându-şi constantă ponderea în raport cuîntreprinderile mari din sectorul productiv, pe perioada de recesiune economică.Totuși, productivitatea IMM din industrie este mult mai scăzută în comparaţie cuîntreprinderile mari, ceea ce reflectă gradul insuficient de tehnologizare şi inovareexistent la nivelul IMM, într-un sector cu mare intensitate în acești factori.222

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveComparativ cu alte state UE-12, România are o concentrare medie anumărului de IMM în Industria prelucrătoare și Construcții, o concentrare mare înComerț și una redusă în Servicii-suport. În ceea ce privește ocuparea, România seaflă printre statele europene unde Construcțiile și Comerțul concentrează o parteimportantă din numărul total al salariaților din IMM, ponderea Industrieiprelucrătoare fiind apropiată de media europeană. Precum majoritatea statelorUE-12, România se diferențiază de economiile mai avansate ale Uniunii prinfaptul că Industria prelucrătoare și Comerțul ocupă o pondere mai mare învaloarea adăugată totală decât Serviciile-suport.Deschidere externăExporturile IMM reprezintă 35% din totalul exporturilor României, ceeace evidențiază o competitivitate redusă a acestora pe piețele externe și odependență față de companiile mari pentru echilibrarea balanței comerciale.În ceea ce privește volumul importurilor și exporturilor, IMM de taliemijlocie domină clar în comparație cu întreprinderile mici sau micro.Din punct de vedere al numărului de operatori economici implicați înoperațiuni de comerț exterior, ca urmare a recentei crize economice se remarcă odiminuare ușoară a ponderii sectorului IMM și o creștere corespunzătoare anumărului de întreprinderi mari.Analiza teritorială a sectorului IMMÎntreprinderile mici și mijlocii, prin natura lor, apar la nivel local și îșidesfășoară activitățile la scară mică, fiind conectate îndeosebi la piețele locale șiregionale. Numai o mică parte dintre acestea sunt active la nivel național saureușesc să își găsească o nișă internațională de piață.Faţă de o medie națională de 19,72 IMM/1000 de locuitori, densitateaIMM înregistrată în anul 2010 la nivelul fiecărui județ se prezintă diferențiat,relevând existența unor disparităţi, mai mult sau mai puţin accentuate, întrediferite județe ale României.223

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveDensitatea IMM la nivel județean, 2010 (nr. IMM/1000 locuitori)Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor ONRC și INS.Pot fi evidențiate mai multe aspecte cu privire la baza antreprenorială,nivelul de dezvoltare economică şi modul în care răspunde economia locală lacererea de consum a populației rezidente, din aria geografică delimitată de fiecarejudeț. Astfel: În cele mai multe cazuri, se observă o corelație pozitivă directă, dediferite intensităţi, între numărul de locuitori şi numărul de IMM,existând însă şi județe unde această regulă nu este valabilă. Municipiul București deține detașat cea mai mare densitate de IMM(44,98 IMM/1000 locuitori) din România. Poziția întâi este deținută deBucurești atât pe ansamblul IMM, cât și pe fiecare dintre clasele demărime (micro, mică si mijlocie). Nivelul dezvoltării antreprenorialeeste remarcabil prin faptul că ponderea de 20,66% a numărului de IMMlocalizate în municipiul București în numărul total de IMM active lanivel național excede cu mult ponderea de 10,54% a numărului delocuitori din București în totalul populației din România. Așadar, bazaantreprenorială și nivelul de dezvoltare economică a municipiuluiBucurești continuă să evolueze cu un avans considerabil, în raport curestul județelor României, discrepanţele de dezvoltare fiind tot maiaccentuate de la un an la altul. În plus, Bucureștiul reprezintă un pol dedezvoltare în expansiune, generând creștere economică şi în zonelegeografice limitrofe.224

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveCa şi în cazul județelor, se constată diferențe de dezvoltare între regiunileRomâniei, care pot fi astfel caracterizate: Regiunea București-Ilfov se detașează de restul regiunilor, având ceamai ridicată densitate (43,50 IMM/1000 locuitori), valoarea fiind dublăfaţă de următoarea înregistrată (21,80 IMM/1000 locuitori), Nord-Vest.Dezvoltarea regiunii București-Ilfov este în concordanţă cu gradulantreprenorial foarte ridicat al celor două unități administrativteritorialecomponente, (municipiul București și județul Ilfov) şi excedeîn mare măsură ponderea populației rezidente în numărul total delocuitori din România. Numărul mare de întreprinderi la toate clasele demărime, active în regiunea București-Ilfov demonstrează potențialuleconomic foarte avansat al acestei regiuni şi integrarea ei in circuitulnațional și internațional al schimburilor comerciale; Corelația direct proporţională dintre ponderea populației și pondereaIMM se poate remarca în cazul regiunilor: Nord Vest, care are odensitate de 21,80 IMM/1000 locuitori și o pondere a populației de12,67%; Centru cu 20,66 IMM/1000 locuitori la o pondere a populațieide 11,76%; Sud-Est cu 17,66 IMM/1000 locuitori și o pondere apopulației de 13,10% per total România; La polul opus se situează regiunea Nord-Est care, deşi deține cea maimare pondere a populației (17,30%) prezintă cea mai redusă valoare laindicatorul densitatea IMM (12,52 IMM/1000 locuitori); Regiunea Vest este regiunea cu ponderea cea mai scăzută a număruluide locuitori în totalul populației din Romania, respectiv 8,94%, darînregistrează o valoare supraunitară a raportului dintre ponderea IMM șiponderea populației și are o densitate de 20,58 IMM/1000 de locuitori.Clasamentul regiunilor în funcție de numărul de IMM, densitateaIMM și PIB regional, 2010Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor ONRC și INS.225

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveAnaliza datelor referitoare la distribuția pe județe a numărului mediu desalariați în IMM pune în evidență o serie de caracteristici comune celor întâlniteîn cazul distribuției numărului de IMM la nivel județean, marcate de discrepanţemajore între diferite zone geografice ale României. Municipiul București asigură 20,44% din numărul total de angajați inIMM active din economia României; In același timp, un număr de 11 județe au o participare extrem de redusăla crearea locurilor de muncă din economie, înregistrând o pondere anumărului de angajați în IMM mai mică de un punct procentual (1%).Este cazul județelor: Giurgiu, Mehedinți, Călăraşi, Teleorman, Ialomița,Tulcea, Vaslui, Covasna, Sălaj, Caraș-Severin și Botoșani.Analiza cifrei de afaceri la nivelul județelor şi al regiunilor de dezvoltarecompletează dimensiunea teritorială a întreprinderilor mici și mijlocii din România.Ca şi în cazul celorlalți doi indicatori analizați anterior, se profilează disparităţiteritoriale accentuate atât interregionale, cât şi în cadrul aceleiași regiuni. Cifra de afaceri în IMM, realizată în municipiul București, în anul2010, reprezintă un procent de 31,93% din valoarea totală realizată lanivel naţional; Ca și în cazul celor doi indicatori analizaţi anterior, numărul de IMM şinumărul de angajați în IMM, municipiul București se detaşează la marediferenţă de celelalte județe, cu o cifră de afaceri de circa 5 ori maimare faţă de următoarea valoare înregistrată; În același timp, un număr de 17 judeţe contribuie cu procente mai mici de1% din totalul cifrei de afaceri. Astfel, cele mai scăzute performanţe economiceau fost înregistrată de IMM din județele Botoșani (0,56%),Teleorman (0,54%), Caraș Severin (0,52%), Tulcea (0,51%) și Mehedinți(0,51%); Decalajele mari, existente între județe, în ceea ce privește valoareatotală a cifrei de afaceri în IMM indică, pe de o parte, performanţaeconomică foarte scăzută în cazul unui număr mare de judeţe şi, pe dealtă parte, disparitățile accentuate de dezvoltare, de la un județ la altul;Urmărind valorile şi ponderile cifrei de afaceri înregistrate, în perioada2008-2010, de IMM din cele opt regiuni de dezvoltare, se poate analiza evoluţiaperformanţelor economice în condiţiile crizei globale şi modul in care au răspunsîntreprinderile mici şi mijlocii, la nivelul fiecărei regiuni.In anul 2009, a intervenit scăderea bruscă a cifrei de afaceri, pe ansamblulIMM, cauzată de impactul crizei financiar-economice, care a fost resimțit cudiverse intensități, la nivelul fiecărei regiuni. Excepția remarcabilă este regiuneaCentru, singura care nu înregistrează scădere în 2009, fapt care se datorează înspecial performanței IMM din județul Brașov. Regiunea Centru este singura unde226

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectivecifra de afaceri în total IMM crește în toată perioada 2008-2010, urcând regiuneape locul 2 în clasamentul național, prin surclasarea regiunii Nord-Vest. Înregiunile București-Ilfov si Nord-Vest, după obținerea unor valori record,favorizate de contextul pozitiv pentru afaceri din anul 2008, cifra de afacerirealizată de IMM a înregistrat o prăbușire abruptă in 2009, continuată tot descădere, deși mai puțin violentă, în 2010.Rolul firmelor cu creștere rapidăOrice încercare de a estima contribuția IMM la creșterea economicătrebuie să pornească de la realitatea unei puternice variații în ritmul de creștere aîntreprinderilor. Pentru marea parte a exercițiilor financiare, majoritatea firmelorau rate de creștere reduse, sporindu-și lent vânzările și productivitatea. În acelașitimp, un număr mic de întreprinderi înregistrează creștere foarte rapidă, fiindresponsabile pentru o parte considerabilă din noile locuri de muncă create, dincreșterea vânzărilor și din valoarea adăugată creată, generând în bună măsurădinamismul atribuit în general anumitor sectoareAceste companii performează deoarece valorifică mai bine oportunitățileexistente și își creează avantaje competitive, fie prin introducerea de noitehnologii și inovare radicală, dar și prin inovare incrementală, reducereacosturilor, creșterea standardelor de calitate, sporirea flexibilității organizaționaleși îmbunătățiri de proces.Discuția asupra importanței companiilor mici și mijlocii a fost lansată înStatele Unite în 1979, odată cu raportul în care David Birch constata că acesteasunt generatoarele majorității locurilor de muncă nou create în economia SUA.Ulterior, argumentul a fost rafinat pentru a sublinia faptul că un mic procent dinfirme, cele cu creștere rapidă, sunt responsabile pentru creșterea în ocupare.În mod evident, dovada faptului că firmele cu creștere rapidă sunt jucătoricu greutate în orice economie, dezvoltată sau în curs de dezvoltare, a suscitat unputernic interes din partea decidenților și a factorilor implicați în elaborareapoliticilor. A acționa asupra acestei categorii de întreprinderi echivalează cu odinamizare generală a economiei, cu o sporire a competitivității și o reducere aratei șomajului. Pe parcursul ultimilor 20 de ani, în numeroase țări europene aufost implementate politici menite să ofere măsuri de sprijinire a apariției șidezvoltării firmelor cu creștere rapidă.Cercetarea din cadrul studiului de față a condus la următoarele rezultate: Au fost identificate 34.596 firme cu creștere rapidă, dintre care 58%(20.177 firme) au fost IMM în cel puțin un an din perioada de referință.Firmele cu creștere rapidă reprezintă 8% din totalul firmelor active lanivelul anului 2010 în România.227

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspective Acestea angajau 2.264.896 persoane în anul de apogeu 2008 și 1.889.921în 2010, ceea ce reprezintă 45-47% din toate locurile de muncă dinRomânia1, o concentrare remarcabilă pentru un segment atât de mic dintotalul populației. IMM cu creștere rapidă 2 (4-4,5% din toate IMM)generau în 2008-2010 între 15-16% din totalul locurilor de muncă dineconomia națională și 26% din toate locurile de muncă create de IMM,ceea ce demonstrează un potențial deosebit pentru ocupare. Firmele cu creștere rapidă au generat 54% din cifra de afaceri agregată atuturor întreprinderilor din România în perioada 2008-2010, concentrarechiar mai puternică decât în cazul ocupării resurselor umane. Cifra deafaceri agregată a IMM cu creștere rapidă a reprezentat 17-18% din acesttotal, respectiv 30-32% din totalul realizat de către IMM. Productivitatea medie a muncii în firmele cu creștere rapidă a fost de294.208 lei în 2010 (prețuri curente), cu 40% mai mare decât în cazulfirmelor cu creștere normală.România 2010 - Firme cu creștere rapidă versus firme cu creștere normală (%)Surse: Prelucrare proprie pe baza datelor MFP.Gazelele: analiza firmelor cu creștere rapidă în primii 5 ani de activitateGazelele sunt considerate firmele care înregistrează creșterea rapidă închiar primii 5 ani de activitate, așadar acest filtru suplimentar a fost aplicat celor34.596 firme cu creștere rapidă identificate.1 Date ONRC.2 După cum a fost menționat în subcapitolul metodologic, microîntreprinderile sunt eliminate dincalculele privind creșterea rapidă prin aplicarea filtrului de minimum 10 angajați în primul an decreștere.228

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveAnaliza conduce către următoarele rezultate: Au fost identificate 5.175 gazele, ceea ce reprezintă 15% din firmele cucreștere rapidă și doar 1,2% din întreaga populație de firme active dinRomânia la nivelul lui 2010. Marea majoritate a acestora, 95%, erauîncă IMM în 2010, în timp ce 5% au devenit întreprinderi mari. În perioada 2008-2010, gazelele au ajuns să angajeze 4-4,5% din toțisalariații din România. În aceeași perioadă, cifra de afaceri a gazelelor atingea 4,5-4,7% dintotalul agregat al întreprinderilor din România. Productivitatea muncii este indicatorul care dă cea mai bună măsură aperformanței gazelelor relativ la celelalte tipuri de întreprinderi. Nivelulmediu al acestuia era de 325.000 lei în prețuri curente 2010, cu 11%mai ridicată decât în firma cu creștere rapidă medie și cu 55% pesteproductivitatea medie a firmelor cu creștere normală.Gazelele sunt importante generatoare de locuri de muncă noi. Acestea aucreat 274.000 noi locuri de muncă în perioada de creștere 2004-2008 (o treimedin totalul locurilor de muncă nou create în ansamblul economiei României),ceea ce demonstrează faptul că gazelele reprezintă cel mai dinamic segment alfirmelor cu creștere rapidă.În același timp, gazelele s-au dovedit mult mai rezistente la criză: încadrul acestui segment a fost înregistrată între 2008 și 2010 o pierdere netă dedoar 27.000 locuri muncă, ceea ce reprezintă doar 4% din pierderea pe totansamblul economiei și 7% din pierderea din cadrul firmelor cu creștere rapidă.Concluzii privind contribuția IMM la creșterea economicăDin punct de vedere descriptiv/retrospectiv, studiul scoate în evidență orealitate neplăcută, și anume că sectorul IMM are o contribuție relativ mai mică șisuboptimală la crearea VAB și indirect la PIB (așa cum reiese din comparații lanivelul UE). Este drept că poza din avion minimizează rolul anumitor subsectoareale IMM care performează peste medie – fapt evidențiat în radiografia prezentată.Pe ansamblu însă, dacă se abordează IMM din perspectiva relaţiei ocupare-valoareadăugată, rezultatele pot conduce la concluzia că ele reprezintă un sector maipuţin eficient din punct de vedere al valorificării resurselor. În aceste condiții, sepune firesc întrebarea de ce ar merita în aceste condiții să se insiste pe sectorulIMM și să nu se insiste mai mult pe atragerea de ISD prin firme multinaționale (ase vedea HG nr. 1680 și stimulentele acordate marilor investiții).Discursul public actual oferă argumente subțiri pentru a răspunde laîntrebarea de mai sus. Pe de-o parte, se spune că dacă UE susține IMM (a se vedea229

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveSmall Business Act sau Europa 2020), atunci și România trebuie să le susțină.Astfel de considerente nu fac nimic altceva decât să susțină ideea căfundamentarea națională a politicii publice în sectorul IMM nu este suficient derobustă, fiind nevoie de analize mai elaborate, cum se încearcă în acest studiu lainițiativa CNP. Pe de altă parte, se oferă un argument sofist, care scoate înevidență doar caracterul normativ al politicilor publice, care presupune că intențiaguvernului este de a îmbunătăți în permanență situația acolo unde există puncteslabe. Dar fără o înțelegere corectă și profundă a acestor puncte slabe, oricepolitică publică vizând sectorul IMM este vânare de vânt.În aceste condiții, se impun anumite precizări. În literatura de azi, s-a ajunsaproape la un consens în evaluarea rolului jucat de sectorul IMM: important îneconomiile dinamice, mai puţin important în economiile lipsite de dinamism.Implicaţia (vezi și punctul de vedere al publicației The Economist 3 ) aşazăconcluziile invers decât suntem obişnuiţi: condiţiile locale ale creşterii economicesusţin sau nu rolul important al IMM şi nu invers; nu poți să dai vina pe IMMpentru faptul că nu ai un mediu antreprenorial dezvoltat și creator de valoareadăugată ci trebuie să iei în calcul întreg ecosistemul economic, în care firmelemari şi mediul de afaceri în ansamblul său au rolul lor crucial, oferind condiţiilenecesare valorificării potenţialului IMM.Mai clar, dacă există o politică ce încurajează preponderent implantarea,conjuncturală sau nu, a unor investiții de multinaționale, care nu își propun decâtmarginal să aibă interacțiuni cu IMM locale, nu ne putem plânge că sectorul IMMnu se dezvoltă de unul singur.Prin urmare, constatările comparative la nivel european privind structurasuboptimală a sectorului IMM nu deosebesc România de alte ţări, ci deosebesc îngeneral o economie mai puţin dinamică, mai puţin competitivă de cele cuperformanţe superioare. Cu alte cuvinte, aceste rezultate sunt aşteptate dat fiindnivelul economic de ansamblu al ţării şi nu al IMM în special.Prin urmare, rolul IMM trebuie înţeles în context, după cum urmează:- în contextul economiei industriei (condiţiile formării de valoare alefiecărui sector);- în contextul dezvoltării economiilor locale/regionale (condiţiile formăriiaglomerărilor sau reţelelor industriale);- în contextul întregului ecosistem antreprenorial la nivel național, care înprezent este marcat de clivaje, neîncredere și rudimentarism.3 Small is not beautiful – why small firms are less wonderful than you think, The Economist,3 martie 2012.230

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveContribuția-cheie a IMM la ocupare şi mai ales la creşterea economică nupoate fi realizat în lipsa unui ecosistem favorabil. Prin urmare, degeaba am avea opolitică genială de încurajare doar a sectorului IMM, dacă nu dezvoltăm întregecosistemul antreprenorial, cu tot cu subecosistemele sectoriale (refacere lanțuride valoare) și regionale (efecte de antrenare teritorială).Prin caracteristicile lor, IMM oferă în economie avantaje pe care firmelemari nu le oferă (adică, spin-off, start-up, capital social, costuri de intrare şi ieşiremai mici, riscuri mai mici de eşec etc.), care însă nu ţin de ocupare sau creştereneapărat, ci de posibilităţile de consolidare a avantajelor în competiţie pentru oregiune sau o ţară. Este simplist să concentrăm atenţia doar pe această clasă deactori economici pentru a ajunge la concluzii relevante despre creştereaeconomică, nu mai vorbesc de bunăstare.Acestea fiind spuse din capul locului, nu înseamnă sub nici o formă că nuare sens să te concentrezi în politica publică asupra IMM. Din contră, în cazulRomâniei este absolut necesar să fie crescut gradul de sofisticare a politiciipublice cu privire la acest sector. Orice date, analize, metodologii care pot aducelumină asupra abordării optime sunt mai mult decât bine-venite.Concluziile studiului de față ne arată că sectorul IMM performeazăsuboptimal întrucât se confruntă cu patru mari probleme:- Problemă de masă critică;- Problemă de dimensiune;- Problemă de structură sectorială;- Problemă de reziliență.Problema de masă critică este direct observabilă statistic, întrucât densitateaIMM la 1000 locuitori în România este mult sub media europeană. Mai mult, dacăfolosim analiza în plan regional, și izolăm zona București-Ilfov ca fiind un cazparticular de concentrare, datele la nivelul celorlalte regiuni oferă o imagine și maipesimistă. În termeni simpli, dacă nu există suficient de multe firme, nici contribuțiaacestora la VAB/PIB nu poate să fie nemaipomenită. Există puncte de vedere ale unorexperți 4 care afirmă că numărul de firme este irelevant și că doar contribuția acestoraar trebui luată în calcul. Dar o astfel de observație este doar parțial corectă.Problema de dimensiune reiese din radiografia sectorului, întrucât seremarcă ponderea mai mare decât la nivel european al firmelor de mici și foartemici dimensiuni, majoritatea în supraviețuire, fără mari ambiții de creștere sausofisticare managerială. Această zonă volatilă de firme este responsabilă în parteși pentru contribuția redusă la creștere a întregului sector.4 Un președinte al unei asociații de afaceri a susținut în cadrul dezbaterilor din Consiliul Naționalde Competitivitate (CoNaCo) din noiembrie 2011 că preferă mai puține firme ca număr, dar de ocalitate mai bună.231

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveProblema de structură sectorială provine din apetența micilor firme de aderula afaceri de comerț și intermediere comercială. România nu își permite săfacă doar comerț, ci are nevoie de lanțuri productive bine închegate, cu serviciicare să potențeze potențialul industrial.Problema de reziliență se vede din amplitudinea reacției IMM la criză,precum și din rata scăzută de supraviețuire a firmelor nou create. Firmeleromânești apar mai degrabă oportunist și prin copierea unor modele existente,decât printr-o planificare robustă, care să ia în calcul un management riguros alriscurilor și planuri de contingență.Pentru rezolvarea acestor probleme este nevoie de o reformă substanțială apoliticii publice autohtone vizând sectorul IMM. Repere ale acestei reforme suntdescrise în recomandările de politică detaliate în cele ce urmează.O altă concluzie semnificativă, remarcată în premieră prin acest studiu,este cea legată de rolul important al firmelor cu creștere rapidă și al gazelelor înceea ce privește contribuția la ocupare și la creștere. Constatările sunt în linie curezultatele obținute de analize similare efectuate în alte țări, dar validarea ipotezeică un număr relativ mic de firme are un rol disproporționat de mare în contribuțiala creștere este un fapt remarcabil.Concluzii derivând din folosirea modelării econometrice pentru aestima contribuția IMM la creșterea economicăTrecând peste limitările analizei econometrice, precizate în mai multerânduri în cadrul studiului, prin modelare se validează anumite ipoteze și sefundamentează mai multe concluzii și recomandări care sunt utile pentru factoriide decizie în domeniul politicilor publice și nu în ultimul rând CNP ca abordaremetodologică pentru a putea furniza astfel de concluzii și recomandări în viitor.Astfel, în cadrul studiului, pe baza capitolului dedicat estimăriloreconometrice se trag următoarele concluzii:- Sectorul IMM în ansamblu este un motor important al creșteriieconomice, senzitivitatea Produsului Intern Brut la modificarea valoriiadăugate brute a IMM fiind semnificativă: o creștere de 1% a VABIMM se reflectă într-o creștere pe ansamblu a PIB de aproximativ 0,6%.Prin urmare, orice politică publică ce are drept scop relansareaeconomiei trebuie să țină cont de această importantă contribuție aîntreprinderilor mici și mijlocii.232

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveModificarea relativă față de anul precedent, 1998-2010 (%)Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor INS.- Contribuția sectorului IMM la creșterea economică nu este unaomogenă din punctul de vedere al domeniilor de activitate. Astfel, PIBeste foarte senzitiv la evoluția VAB a IMM din sectoarele industrie șicomerț: o creștere a VAB a IMM din aceste sectoare cu 1% se reflectăîntr-o creștere de 0,92% (respectiv 0,74%) a PIB pe ansamblu.Totodată, cea mai scăzută senzitivitate se realizează în raport cuvaloarea adăugată brută a IMM din sectorul serviciilor (0,32%).VAB IMM sectorial, 1997-2010 (milioane lei 2005)Sursă: Prelucrare proprie pe baza datelor INS.- Din punctul de vedere al recomandărilor de politici publice, aparent,luând în considerare influența asupra creșterii economice, domeniulcomerțului ar fi o componentă principală a IMM care ar trebuisprijinită. Totuși, trebuie ținut cont de contextul economic al ultimilorani, în care creșterea economică a fost una nesustenabilă, bazată înprincipal pe consum din surse externe.233

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspective- Estimarea contribuției IMM la PIB pe termen mediu, unde este luat încalcul componenta autoregresivă, explică mai bine de ce nu ar merita săfie încurajate IMM din comerț. Pentru sectorul comerț a fost obținutăcea mai mică valoare a coeficientului autoregresiv, ceea ce înseamnă căVAB comerț este puternic influențată de șocurile aleatoare. Sau, cu altecuvinte, VAB din comerț nu are efect de autogenerare.- Combinând modelele estimate, rezultă că domeniile care au cea maimare influență asupra creșterii economice sunt serviciile și industria,cea din urmă fiind cel mai sigur pariu pentru o politică de susținere aIMM, întrucât contribuția IMM din domeniul industrial se reflectăaproape liniar în PIB, arătând importanța investițiilor trecute pentrudezvoltarea viitoare sustenabilă. Mai mult, teoria și practica economicăstatuează faptul că dezvoltarea sectorului industrial al IMM generează ocreștere economică sănătoasă, care atrage după sine și dezvoltareacelorlalte sectoare: servicii, construcții și comerț.- În ceea ce privește distribuția după dimensiune, PIB este foarte senzitiv laevoluția VAB a IMM de talie mai mare (mijlocii), cu un număr de angajațiîntre 50 și 250: o creștere a VAB a IMM din acest sector cu 1% se reflectăîntr-o creștere de 0,71% a PIB pe ansamblu. Spre deosebire, IMM dinclasele inferioare par a se comporta omogen din punctul de vedere alinfluenței asupra creșterii economice, PIB răspunzând cu aproximativ0,5% la creșterea cu 1% a valorii adăugate brute a acestor tipuri de IMM.VAB IMM pe clase de mărime după numărul de angajați, 1997-2010(milioane lei 2005)Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor INS.- O recomandare în acest sens, care validează analiza efectuată privindcomportamentul firmelor cu creștere rapidă, și radiografia sectorului IMM,ar fi sprijinirea firmelor care au potențial de creștere pe termen mediu234

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspective- Având în vedere că în ultimii ani România are constant un dezechilibrual balanței comerciale, pentru reducerea deficitului comercial, trebuiepromovate măsuri de creștere a exporturilor.În acest context, valoarea totală a exporturilor este cel mai senzitivă laevoluția exporturilor IMM din sectoarele industrie și servicii: o creștere de 1% aexporturilor IMM din aceste sectoare se reflectă într-o creștere de 0,52%(respectiv 0,54%) a exporturilor totale. Un set de politici publice care să reflecteîntr-un ritm de creștere susținută a exporturilor ar trebui să acorde atenție IMMdin aceste două zone: industrie și servicii.Propunere de politică publică pentru crearea unui ecosistem favorizanttransformării structurale, rezilienței și dezvoltării în sectorul IMMRomânia are în prezent o politică de susținere a IMM care pe anumitesubcomponente vrea prea multe fără să aibă resurse suficiente (ex: programeleAIPPIMM), iar pe altele alocă resurse abundente, fără să știe de fapt ce se vrea(ex: alocările pe fonduri europene POSCCE Axa 1).Intenția materialului de față nu este critica statu-quo-ului, ci mai degrabăsublinierea unor vulnerabilități care ar trebui corectate printr-un nou tip de politicăpublică. Așa cum se poate urmări în cele expuse anterior, o politică publicăîmbunătățită trebuie să adreseze patru probleme mari ale sectorului IMM: masăcritică, dimensiune, structură sectorială și reziliență.Prima componentă a politicii publice trebuie să adreseze mult mai puternicși mai coordonat problema dezvoltării antreprenoriale, pornind de la realitatea cădensitatea antreprenorilor români raportat la populație este mult inferioară medieițărilor dezvoltate. Discutăm deci de nevoia de a avea mai multe întreprinderi, maimulți antreprenori veritabili, care să constituie o masă antreprenorială suficientăpentru a produce dezvoltare și externalități pozitive. O abordare cantitativă cepoate părea lipsită de sofisticare, dar care este extrem de relevantă prin simplitatea sa.Antreprenoriatul trebuie promovat ca alternativă serioasă pentru carieraprofesională „clasică”, ce presupune găsirea unui loc de muncă. Antreprenoriatultrebuie valorizat de societate ca fiind important, luptând împotriva percepției încăpredominantă că patronii de firme sunt niște asupritori care exploatează clasamuncitoare. Educația antreprenorială timpurie este vitală, încă din ciclul primar.Degeaba românul este născut poet, dacă nu știe să valorifice ideile sale creative înbeneficiul lor și al celor din jur.A doua componentă de politică publică este cea legată de dimensiune. Oeroare a politicii existente este că a preluat direct motto-ul european think small first,care induce ideea ca ținta prioritară a sprijinului public să fie IMM de talie mică, sau235

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectivechiar microîntreprinderile. Rezultatele analizei, atât din secțiunea de radiografiere, câtși din cea de modelare, sugerează clar că din rândul IMM firmele care au cea maimare contribuție la VAB și respectiv potențialul cel mai mare de a influența petermen mediu creșterea PIB sunt firmele de talie mijlocie. Prin urmare, este firesc casă nu existe încurajări pentru ca firmele să nu se dezvolte (spre exemplu prin facilitățiacordate microîntreprenderilor), ci din contră să existe stimulente pentru creștereataliei. Noua politică nu trebuie să acorde atenție doar firmelor mijlocii, ci să realizezeun echilibru între diferitele dimensiuni, în funcție de contribuția lor actuală șipotențială la creșterea economică.A treia componentă vizează profilul sectorial al IMM. Analiza actualăsugerează că ponderea IMM ce activează în comerț/intermediere și construcții esteprea mare, în comparație cu alte țări dezvoltate. Modelarea econometrică întăreșteaceste concluzii, arătând că IMM din industrie și servicii sunt cele care aupotențial contribuția cea mai mare la creșterea sustenabilă a PIB. Prin urmare,dezvoltarea lanțurilor de valoare prin contribuția IMM în industrie și servicii esteun obiectiv sine-qua-non al unei noi politici.În sfârșit, dar nu în cele din urmă, a patra componentă pleacă de la realitateacă de creat firme noi, se tot creează în România, dar că rata acestora de supraviețuireeste foarte mică. Prin urmare, pe lângă măsurile de stimulare a creării de noi firme(e.g. măsura recentă de încurajare a tinerilor debutanți în afaceri), este nevoie demăsuri de asistare și ghidare a firmelor nou-create, pentru ca acestea să îșiprelungească durata de viață. Această prelungire nu trebuie să fie artificială, ci săurmărească sprijinirea firmelor tinere în primii ani de activitate, pentru ca să aibăpremizele de a răzbi într-un climat de afaceri relativ neprietenos și birocratic.Având în vedere cele de mai sus, se propune o politică care să vadă IMMîn contextul mai larg al unui ecosistem în care toate părțile componente (politici,piață, structuri de sprijin, mentalitate, educație, infrastructuri etc.) sunt legate întreele. Este nevoie de politici care să împingă mai departe, în mod vizionar,transformarea structurii IMM, creșterea rezilienței acestui sector și creareapremizelor pentru creșterea contribuției acestui sector la VAB și implicit PIB.Propunere de politică publică privind promovarea şi protejareafirmelor cu creştere rapidă pentru accelerarea ritmului de creştereeconomică în RomâniaStudiul scoate în evidență fără tăgadă că din toată populația deîntreprinderi, un segment relativ redus de firme cu creștere rapidă explică o partedisproporționată de creare de locuri de muncă și de dezvoltare de cifră de afaceri.236

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveMai mult, dintre firmele cu creștere rapidă se mai poate izola unsubsegment, cel al „gazelelor”, care deși reprezintă abia 1,2% din populația totalăa firmelor active din România, au avut un aport de o treime din totalul locurilor demuncă create în perioada 2003-2008 și sunt un model de resiliență în perioada decriză, o bună parte continuând să creeze noi locuri de muncă.Faptul că 95% din gazele sunt IMM înseamnă că o politică publică deîncurajare a sectorului IMM, fără să ia în calcul gazelele este ineficientă și suboptimală.Tocmai de aceea, în țările membre OECD, politica de încurajare a firmelor cucreștere rapidă în general și a gazelelor în special este din ce în ce mai îmbrățișată șisusținută. România nu are până la această oră o politică de încurajare a gazelelor.Din start, o politică publică care să urmărească creșterea după principiulPareto, prin concentrarea intervențiilor către, un număr relativ mic de actori care suntresponsabili pentru o parte substanțială a dezvoltării antreprenoriale, trebuie să aibă învedere respectarea regulilor de piață, pentru a nu se ajunge la distorsiuni nedorite.Experiența practică la nivel internațional arată că stimularea directă agazelelor poate avea efecte adverse, în sensul „lenevirii” respectivelor companii înpiață. Analogia cu un animal sălbatic care fiind întreținut la grădina zoologică, îșipierde din instincte este evidentă. Tentația existentă în România de a concentrapolitica publică pe acordarea de granturi nu ia suficient în calcul cele de mai sus.Bunele practici sugerează că o politică publică de sprijin pentru firmele cucreștere rapidă/gazele trebuie să fie în primul rând orizontal și să țintească celpuțin trei zone prioritare: sprijin pentru formare și dobândirea de competențe; sprijin pentru inovare; sprijin pentru finanțare.O abordare superficială a realității actuale din România ar putea conducela ideea că toate aceste zone prioritare sunt deja atinse de diverse intervențiipublice. Problema este că intervențiile deja existente nu sunt focalizate saucoordonate, ducând la risipa banului public. Nu există de altfel nicio evaluare derezultat/impact a vreunei intervenții de susținere a IMM în ultimii zece ani,singurii indicatori disponibili fiind cei de realizare imediată.Modelarea econometrică validează faptul că sprijinul pentru formare estecrucial pentru firmele cu creștere rapidă și întărește susținerea unei politici publiceîn această zonă. Abordarea privind educația antreprenorială și formarea decompetențe trebuie însă să fie unitară și integrată. În fapt, ar trebui ca MinisterulEconomiei, Comerțului și Mediului de Afaceri (MECMA) și Ministerul Muncii,Familiei și Protecției Sociale (MMFPS) să conlucreze pentru o politică integratăde susținere a gazelelor. Aceasta înseamnă concentrarea pe o populație țintă mult237

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectivemai bine definită decât în prezent și evitarea zidurilor create între programelederulate de aceste instituții (spre exemplu, nu există corelare între sprijinulMECMA acordat prin POSCCE/FEDR și cel al MMSSF acordat prinPOSDRU/FSE). Ministerul Educației trebuie să facă și el parte din acesttriumvirat guvernamental, pentru a se asigura că educația pe tot parcursul vieții nueste doar un concept teoretic, ci o ancorare la nevoile societății, și mai ales lanevoile acelora care au rolul de locomotivă – firmele cu creștere rapidă.Abilitatea de inovare este una din caracteristicile primare ale firmelor cucreștere rapidă. Nu doar inovarea de produs, ci și cea de proces este importantă.Inovarea în servicii este considerată azi ca având un rol crucial într-o societate totmai terțializată. În acest context, rolul de levier al firmelor din așa-numitul sectorcultural și creativ, pentru creșterea productivității în alte ramuri tradiționale, estevital. O politică publică înțeleaptă ar trebui să promoveze rețelele și toate tipurilede structuri de sprijin al afacerilor care pot contribui la dezvoltarea inovativă șisustenabilă, mai ales, a gazelelor. Inițiativa recentă a guvernului de încurajare aclusterelor poate contribui la o astfel de politică.Nu în ultimul rând, facilitarea accesului la finanțare este o măsură-cheie desprijin. Crearea, atragerea și dezvoltarea de fonduri de risc, precum și posibilitatea deexit pe bursă ar trebui să fie două repere clare a unei politici publice performante.Rezumând, România ar trebui să adopte neîntârziat o politică de sprijinprivind promovarea şi protejarea IMM cu creştere rapidă, bazată pe cei trei pilonimenționați mai sus și care să invite la acțiuni comune între diversele ministere cepot avea un rol în dezvoltarea țării.Propunere privind îmbunătăţirea metodologică a prognozeireferitoare la contribuţia IMM la creşterea economicăDeciziile luate la nivel macroeconomic au nevoie de o fundamentarecorectă şi temeinică, fiind necesare estimarea unor modele econometrice care săcuantifice efectul anumitor factori de influenţă asupra variabilelor de interes,concluziile obţinute pe baza acestor modele servind apoi la realizarea de predicţiipe care se pot fundamenta politicile economice. Analiza macroeconomică esteînsă de multe ori concentrată pe agregatele standard ale echilibrului, nestăruind înmod echilibrat pe elemente de structură/substructură economică, cum ar ficontribuția IMM la creșterea economică.Preocupările recente ale Comisiei Naționale de Prognoză suntîncurajatoare pentru a schimba această stare de fapt în cazul României. Până înprezent, estimările privind evoluţia industriei (realizate pe bază de anchetă) sauproiecțiile în profil teritorial nu folosesc clasa de mărime a întreprinderii în238

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspectiveanaliza participării ramurilor la crearea Produsului Intern Brut sau a evoluției PIBpe ramuri ale economiei naționale. De asemenea, estimarea altor indicatorimacroeconomici, precum evoluția Producției industriale, evoluția Lucrărilor deconstrucții, evoluția Balanței comerciale nu face distincție între participarea IMMși a întreprinderilor mari.Nici în cazul celui mai sofisticat exercițiu de macromodelare autohton, celefectuat de echipa de cercetători de la Institutul de Prognoză Economică al AcademieiRomâne, sub coordonarea academicianului Emilian Dobrescu, nu este surprinsăseparat contribuția IMM la creșterea economică. Macromodelul Dobrescu, un modelcomplex care surprinde echilibrele existente la nivelul economiei naționale și careeste folosit pentru realizarea de predicții privind mersul viitor al economiei nu are caobiectiv estimarea unui eventual impact al Valorii Adăugate Brute create de IMMasupra creșterii economice pe termen mediu/lung.Studiul realizează în premieră un exercițiu de modelare care să explice șisă permită estimarea viitoare a contribuției IMM la PIB, atât global, cât și la nivelde ramuri principale.Din analiză reiese că modelele care studiază impactul întreprinderilor dinsectorul IMM asupra creșterii economice pot fi utile pentru fundamentarea unorpolitici publice de sprijinire a activității din acest sector. O serie întreagă deconcluzii calitative sau rezultate în urma analizei statistice simple au fost de altfelvalidate de către modelele folosite.De altfel, în cercetarea economică există tendința recentă de a completaanalizele macroeconomice cu abordări micro, care să ofere mai multe detaliidespre structura economiei, la nivel dezagregat.Exercițiul de modelare a plecat de la o serie de constrângeri și limitări, cepot fi sumarizate după cum urmează:- Incongruența datelor – Există diferențe între datele provenite de lasurse diferite (INS/EUROSTAT, ANAF-MFP, ONRC). Acestediferențe denotă lipsa de colaborare și coordonare în domeniul statistic,referitor la rolul IMM în economia românească.- Definirea incompletă a grupului țintă – Nu există date referitoare laPFA, întreprinderi individuale sau întreprinderi familiale – acestea nu suntconsiderate IMM, deși sunt direct asimilabile acestui grup de firme.- Disponibilitatea și eterogenitatea datelor – Orizontul de timp pentrucare au existat date disponibile și au fost estimate modelele (1997-2010) este unul foarte eterogen din punctul de vedere al dinamiciieconomice, cuprinzând inclusiv perioada de reașezări dintre anii 1997 și2001, dar și perioada de criză economică 2008-2010.239

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică – prezent şi perspective- Periodicitatea datelor disponibile – Frecvența este anuală, iar volumuleșantionului este foarte redus, ceea ce face ca robustețea rezultatelor săfie afectată. Având în vedere lungimea redusă a eșantionului, modeleleau fost estimate fără ca seriile de date să fie staționarizate, ceea ce arputea fi o problemă din punctul de vedere al acurateței rezultatelor.- Ceteris paribus – Modelele surprind evoluția din orizontul de timpanalizat, iar recomandările pentru viitor pot fi realizate plecând de lapremisa că factorii care au acționat în orizontul de timp studiat îșimențin direcția și sensul de influență.Având în vedere cele de mai sus, se desprind următoarele recomandări depolitică privind estimarea rolului și a contribuției IMM la creșterea economică.- Coordonarea, eventual de către CNP, a unei comisii statistice care săpună ordine în datele micro la nivel de firmă și să agreeze ometodologie unitară și comună cu privire la luarea în considerare asectorului IMM în modelele de echilibru macroeconomic general.- Realizarea unei cercetări statistice cu caracter trimestrial (ideal de cătreInstitutul Național de Statistică) privind activitatea companiilor dinsectorul IMM. Această cercetare ar trebui realizată pe un eșantionreprezentativ la nivel național și pe domenii de activitate, în scopulîmbunătățirii datelor statistice referitoare la sectorul IMM și a permiteriiunei reacții mai prompte și proactive a politicii publice, în cazul unorevoluții trimestriale semnificative (agilitatea reacției IMM constituie uninstrument excelent de avertizare timpurie).- Obținerea, în urma unor cercetări statistice periodice, a unor informațiireferitoare la indicatori care să cuantifice capitalul uman, capitalulintelectual, investițiile în cercetare-dezvoltare la nivel de IMM, care săpermită estimarea unor modele care să releve corelația cu activitateaeconomică în acest sector.- Estimarea permanentă a unor modele cu componentă autoregresivăcare să evidențieze tendința de evoluție a activității IMM pe termenmediu, plecând de la metodologia dezvoltată în cadrul studiului.240