Plan Management SH Prut-Barlad - vol. I

Capitolul 4.Capitolul 5.Capitolul 6.Capitolul 7.Capitolul 8.Caracterizarea apelor subterane4.1. Identificarea, delimitarea şi caracterizarea corpurilor de apăsubterană4.2. Corpuri de apă subterană în interdependenţă cu corpuri deapă de suprafaţă sau cu ecosistemele terestre4.3. Prelevări de apă şi reîncărcarea corpurilor de apă subterană4.4. Evaluarea impactului antropic asupra resurselor de apăsubterană.şi riscul neatingerii obiectivelor de mediuIdentificarea şi cartarea zonelor protejate5.1. Zone de protecţie pentru captările de apă destinatepotabilizării5.2. Zone pentru protecţia speciilor acvatice importante din punctde vedere economic5.3. Zone destinate pentru protecţia habitatelor şi speciilor undemenţinerea sau îmbunătăţirea stării apei este un factorimportant5.4. Zone sensibile la nutrienţi. Zone vulnerabile la nitraţi5.5. Zone pentru îmbăiereMonitorizarea şi caracterizarea stării apelor6.1. Reţelele şi programele de monitorizare6.1.1. Ape de suprafaţă6.1.2. Ape subterane6.1.3. Zone protejate6.2. Caracterizarea stării apelor6.2.1. Ape de suprafaţă6.2.2. Ape subterane6.2.3. Zone protejate6.3. Desemnarea corpurilor de apă puternic modificate şi artificialeObiectivele de mediu7.1. Ape de suprafaţă7.2. Ape subterane7.3. Zone protejateAnaliza economică2

Capitolul 12.Capitolul 13.Capitolul 14.11.2 Schimbări climaticeInformarea, consultarea şi participarea publicului12.1. Cadrul operaţional de informare şi consultare a publicului12.2. Prezentarea rezultatelor şi evidenţierea propunerilor deîmbunătăţire a Planului de Management al SpaţiuluiHidrograficProbleme şi incertitudiniConcluziiBibliografieAnexe4

LISTA DE TABELETabelul 2.1 Caracteristicile administrative şi demografice ale teritoriului în spaţiulhidrografic Prut – BârladTabelul 3. 1 Caracteristicile regimului hidrologicTabelul 3. 2 Caracteristicile lacurilor naturaleTabelul 3. 3 Tipologia cursurilor de apăTabelul 3. 4 Descrierea tipurilor care au participat la intercalibrareTabelul 3.5. 1 Tipologia lacurilor naturaleTabelul 3.5. 2 Tipologia lacurilor de acumulareTabelul 3. 6 Lacuri de acumulare participante la Exerciţiul european de intercalibrare -FAZA I Grupul L.M.-G.I.G.Tabelul 3. 7 Situaţia aglomerărilor umane, staţiilor de epurare, precum şi a încărcărilororganice totale, colectate şi epurate în spaţiul hidrografic Prut-BârladTabelul 3. 8 Evacuări de substanţe organice şi nutrienţi în resursele de apă de laaglomerările umane în spaţiul hidrografic Prut - BârladTabelul 3. 9 Evacuări de metale grele în resursele de apă de la aglomerările umane înspaţiul hidrografic Prut - BârladTabelul 3. 10 Evacuări de substanţe organice şi nutrienţi în resursele de apă din surselepunctiforme industriale şi agricole în spaţiul hidrografic Prut-BârladTabelul 3. 11 Evacuări de metale grele în resursele de apă din sursele punctiformeindustriale şi agricole în spaţiul hidrografic Prut-BârladTabelul 3. 12 Situaţia efectivelor de animale în spaţiul hidrografic Prut-BârladTabelul 4. 1 Caracteristicile corpurilor de apă subteranăTabelul 4.2. 1 Corpurile de ape subterane în interdependenţă cu corpurile de apă desuprafaţăTabelul 4.2. 2 Corpurile de apă subterană în interdependenţă cu ecosisteme terestreTabelul 4. 3 Exploatări semnificative de apă subterană (>= 1.500 mii m3/an) din spaţiulhidrografic Prut-BârladTabelul 5. 1 Ariile naturale protejate transfrontaliere din spaţiul hidrografic Prut-BârladTabelul 6. 1 Elemente, parametri şi frecvenţe de monitorizare în programul desupraveghere şi operaţional - râuriTabelul 6. 2 Elemente, parametri şi frecvenţe de monitorizare în programul desupraveghere şi operaţional – lacuri5

Tabelul 6. 3 Elemente, parametri şi frecvenţe de monitorizare în programul desupraveghere şi operaţional – ape subteraneTabelul 6. 4 Situaţie sintetică privind caracterizarea apei de suprafaţă destinatăpotabilizării (în secţiunile monitorizate)Tabelul 6. 6 Criterii abiotice pentru clasificarea corpurilor de apă de suprafaţăTabelul 6. 7 Familii de măsuri de renaturare (măsuri de restaurare şi de atenuare aefectelor presiunilor hidromorfologice)Tabelul 8. 1 Indicatori socio-economici generaliTabelul 8. 2 Gradul de racordare al populaţiei la reţeaua de alimentare cu apă, canalizareşi epurareTabelul 8. 3 Caracteristicile staţiilor de epurareTabelul 8. 4 Structura în plan cantitativ şi calitativ a tipului de contribuţiiTabelul 8. 5 Tarifele serviciilor publiceTabelul 9. 1 Măsuri necesare pentru asigurarea alimentarii cu apă potabilă a localităţilordin spaţiul hidrografic Prut - BârladTabelul 9. 2 Numărul sistemelor de colectare şi epurare a apelor uzate şi populaţiaechivalentă prevăzute a se conforma cu cerinţele Directivei la sfârşitultermenului de tranziţie, din spaţiul hidrografic Prut - BârladTabelul 9. 3 Măsurile necesare pentru implementarea cerinţelor Directivei 91/271/C.E.E.privind epurarea apelor uzate urbane în spaţiul hidrografic Prut – BârladTabelul 9. 4 Utilizarea nămolului de la staţiile de epurare urbane în anul 2007 în spaţiulhidrografic Prut – BârladTabelul 9. 5 Alocare financiară a P.O.P. pe axele prioritareTabelul 9. 6 Cheltuielile de investiţii necesare implementării măsurilor de bază pentrureducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative - efluenţii de laaglomerări umane din spaţiul hidrografic Prut – BârladTabelul 9. 7 Reducerea încărcării de poluanţi (tone poluant) de la presiunile punctiformesemnificative - efluenţii de la aglomerări umane din spaţiul hidrografic Prut -BârladTabelul 9. 8 Cheltuielile de investiţii necesare implementării măsurilor de bază pentrureducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative - efluenţii de laactivităţile industriale din spaţiul hidrografic Prut - BârladTabelul 9. 9 Costuri de investiţii şi termene de conformare pentru măsurile de bază privindpresiunile punctiforme agricole semnificative în spaţiul hidrografic Prut - Bârlad6

Tabelul 9. 11 Planificarea costurilor totale pentru implementarea programului de măsuri înspaţiul hidrografic Prut – Bârlad7

LISTA DE FIGURIFigura 2. 1 Spaţiul hidrografic Prut – BârladFigura 2. 2 Principalele unităţi de reliefFigura 2. 3 Utilizarea terenuluiFigura 2. 4 Principalele unităţi geologiceFigura 3. 1 Categorii de apeFigura 3. 2 Ecoregiuni în spaţiul hidrografic Prut - BârladFigura 3. 3 Tipologia cursurilor de apă din spaţiul hidrografic Prut - BârladFigura 3. 4 Tipologia lacurilorFigura 3. 5 Etapele de identificare a corpurilor de apă.Figura 3. 6 Corpurile de apă de suprafaţăFigura 3. 7 Aglomerări umane (>2000 l.e.) şi gradul de racordare la sistemele de colectaredin spaţiul hidrografic Prut - BârladFigura 3. 8 Aglomerări umane (>2000 l.e.) şi tipuri de staţii de epurare din spaţiulhidrografic Prut - BârladFigura 3. 9 Surse punctiforme semnificative de poluare - industriale şi agricole din spaţiulhidrografic Prut - BârladFigura 3. 10 Utilizarea terenului în spaţiul hidrografic Prut-BârladFigura 3. 11 Moduri (căi) de producere a poluării difuze cu azot în spaţiul hidrografic Prut-BârladFigura 3. 12 Moduri (căi) de producere a poluării difuze cu fosfor în spaţiul hidrografic Prut-BârladFigura 3. 13 Emisii de azot din surse difuze în spaţiul hidrografic Prut-BârladFigura 3. 14 Emisii de fosfor din surse difuze în spaţiul hidrografic Prut-BârladFigura 3. 15 Lucrări hidrotehnice în spaţiul hidrografic Prut - BârladFigura 3. 16 Prelevări/restituţii de apă semnificativeFigura 3. 17 Etapele necesare analizei presiunilor şi impactului asupra apelorFigura 3. 18 Ilustrarea conceptului D.P.S.I.R.Figura 4. 1 Harta cu delimitarea corpurilor de apă subterană atribuite Direcţiei Apelor PrutFigura 4.1. 1 Diagramele Piper şi Schoeller efectuate pe baza analizelor chimice aleforajelor Reţelei Hidrogeologice NaţionaleFigura 4.1. 2 Sectiune hidrogeologică V-E prin forajele staţiei hidrogeologice Mastacani8

Figura 4.1. 3 Diagramele Piper şi Schoeller efectuate pe baza analizelor chimice aleforajelor Reţelei Hidrogeologice NaţionaleFigura 4.1. 4 Diagramele Piper şi Schoeller efectuate pe baza analizelor chimice aleforajelor Reţelei Hidrogeologice NaţionaleFigura 4.1. 5 Diagramele Piper şi Schoeller efectuate pe baza analizelor chimice aleforajelor Reţelei Hidrogeologice NaţionaleFigura 4.1. 6 Corelarea depozitelor sarmaţiene din Podişul Central MoldovenescFigura 4.1. 7 Evoluţia nivelului piezometric anual al acviferului freatic în forajul IzvoareleF1 (perioada 1975-2005)Figura 4. 2 Captări de ape subterane – spaţiul hidrografic Prut -BârladFigura 4.3. 1 Situaţia instituirii zonelor de protecţie sanitară pentru captările de apăsubterană din spaţiul hidrografic Prut - BârladFigura 4.4. 1 Diagrama de evaluare a gradului de protecţie globală a unui corp de apăsubteranăFigura 5. 1 Zone de protecţie pentru captările de apă destinate potabilizării în spaţiulhidrografic Prut - BârladFigura 5. 2 Zone pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedereeconomic în spaţiul hidrografic Prut - BârladFigura 5. 3 Zone destinate pentru protecţia habitatelor şi speciilor unde menţinerea sauîmbunătăţirea stării apei este un factor important în spaţiul hidrografic Prut -BârladFigura 5. 4 Zone vulnerabile la nitraţi în spaţiul hidrografic Prut - BârladFigura 6. 1 Reţeaua de monitorizare a apelor de suprafaţă din spaţiul hidrografic Prut -BârladFigura 6. 2 Reţeaua de monitorizare a apelor subterane din spaţiul hidrografic Prut -BârladFigura 6. 3 Schema de clasificare a stării ecologice a apelor de suprafaţăFigura 6.3. 1 Starea ecologică a corpurilor de apă (râuri) din spaţiul hidrografic Prut -BârladFigura 6.3. 2 Starea ecologică şi potenţialul ecologic pentru corpurile de apă din spaţiulhidrografic Prut-BârladFigura 6.3. 3 Starea corpurilor de apă (râuri) pe baza elementelor biologice din spaţiulhidrografic Prut - BârladFigura 6.3. 4 Starea chimică a corpurilor de apă (râuri) în s.h. Prut-Bârlad9

Figura 6.3. 5 Starea chimică a corpurilor de apă din spaţiul hidrografic Prut - BârladFigura 6.3. 6 Starea ecologică a corpurilor de apă (lacuri naturale) din spaţiul hidrograficPrut – BârladFigura 6.3. 7 Starea chimică a corpurilor de apă (lacuri naturale) în spaţiul hidrografic Prut- BârladFigura 6.3. 8 Starea chimică a corpurilor de apă subterană din spaţiul hidrografic Prut –BârladFigura 6. 4 Etapele desemnării finale a corpurilor de apă artificiale şi puternic modificateFigura 6. 5 Clasificarea corpurilor de apă de suprafaţă din spaţiul hidrografic Prut BârladFigura 6. 6 Situaţia corpurilor de apă de suprafaţă din spaţiul hidrografic Prut - BârladFigura 8. 1 Repartiţia pe surse a volumelor prelevate şi livrate utilizatorilor cu excepţiaHidroelectrica de către S.H. Prut-Bârlad (mii mc)Figura 8. 2 Repartiţia pe utilizatori a volumelor de apă livrate din surse de suprafaţă (miimc)Figura 8. 3 Repartiţia pe utilizatori a volumelor de apă livrate din surse subterane (mii mc)Figura 8. 4 Repartiţia pe utilizatori a volumelor de apă restituite de la folosinţele de apăFigura 8. 5 Situaţia volumelor de apă restituite de la folosinţele de apă şi epurateFigura 8. 6 Gradul de racordare al populaţiei echivalente la reţelele de canalizare şi staţiilede epurareFigura 8. 7 Cuantumul contribuţiilor pe surse pentru gospodărie comunalăFigura 8. 8 Cuantumul contribuţiilor pe surse de suprafaţă a operatorilor producători deenergie electricăFigura 8.8. 1 Cuantumul contribuţiilor pe surse de suprafaţă, Dunăre, subteran pentruutilizatorul agricultură: acvacultură şi irigaţiiFigura 8. 9 Debite înregistrate de D.A. Prut pentru serviciile facturate în anul 2007Figura 8. 10 Structura principalelor cheltuieliFigura 9.1 Locul programului de măsuri în cadrul procesului de planificare a Planului deManagementFigura 9.2 Gradele de racordare la reţele de canalizare şi staţii de epurare necesar a firealizate până la perioada de conformare cu cerinţele Directivei 91/271 privindepurarea apelor uzate urbane în spaţiul hidrografic Prut - BârladFigura 9.3 Dinamica cerinţelor de apăFigura 9.4 Ponderea cheltuielilor cu apa brutăFigura 9.5 Evoluţie Indici Preţuri Consum10

Figura 9.6 Repartizarea cheltuielilor de investiţii pentru implementarea măsurilor de bazăpentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme - efluenţii de la aglomerăriumane din spaţiul hidrografic Prut - BârladFigura 9.7 Evoluţia încărcării de poluanţi rezultate prin implementarea măsurilor de bazăpentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative - efluenţii dela aglomerări umane din spaţiul hidrografic Prut - BârladFigura 9.8 Repartizarea cheltuielilor de investiţii pentru implementarea măsurilor de bază -reducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative cauzate de efluenţiide la activităţile industriale din spaţiul hidrografic Prut - BârladFigura 9.10 Costuri de investiţii pentru implementarea măsurilor de bază pentru reducereaefectelor presiunilor punctiforme agricole semnificative din spaţiul hidrograficPrut - BârladFigura 9.12 Scenarii pentru atingerea obiectivelor de mediuFigura 9.13 Selectarea măsurilor de restaurare şi planificarea obiectivelor pentru corpurilede apă naturale care nu vor atinge starea ecologică bună (S.E.B.) în 2015datorită alterărilor hidromorfologiceFigura 9.14 Selectarea măsurilor de atenuare a efectelor presiunilor hidromorfologice şiplanificarea obiectivelor pentru corpurile de apă puternic modificate şi artificialepentru a atinge potenţialul ecologic bun - P.E.B. sau un obiectiv mai puţinsever decât P.E.B.Figura 9.15 Măsuri privind reducerea presiunilor datorate alterărilor hidromorfologiceFigura 9.16 Combinaţia măsurilor de bază şi suplimentare din cadrul programului demăsuriFigura 9.17 Alocarea per capita a costurilor totale pentru implementarea programului demăsuri în spaţiul hidrografic Prut – BârladFigura 10. 1 Excepţiile de la obiectivele de mediu aplicate corpurilor de apă din spaţiulhidrografic Prut - BârladFigura 10. 2 Starea corpurilor de apă de suprafaţă din spaţiului hidrografic Prut-Bârlad înanul 2007Figura 10. 3 Obiectivele de mediu atinse şi excepţii de la obiectivele de mediu aplicatecorpurilor de apă de suprafaţă din spaţiului hidrografic Prut-Bârlad în 2015Figura 10. 4 Obiectivele de mediu atinse şi excepţii de la obiectivele de mediu aplicatecorpurilor de apă de suprafaţă din spaţiului hidrografic Prut-Bârlad în 202111

Figura 10. 5 Obiectivele de mediu atinse şi excepţii de la obiectivele de mediu aplicatecorpurilor de apă de suprafaţă din spaţiului hidrografic Prut-Bârlad în 202712

LISTĂ ANEXEAnexa 1Anexa 2Anexa 5.1.Anexa 6.1Anexa 6.2.Anexa 7.1.Anexa 7.2.Anexa 8.1.Anexa 9.1.Anexa 9.2.Anexa 9.3.Anexa 9.4.aAnexa 9.4.bAnexa 9.4.cAnexa 9.5.Anexa 9.6.Anexa 9.7.Lista autorităţilor competenteLista persoanelor de contact pentru obţinerea informaţiilor utilizate înelaborarea Planului de Management al spaţiului hidrografic Prut - BârladLista zonelor vulnerabile şi a localităţilor din zonele vulnerabile din spaţiulhidrografic Prut - BârladStarea ecologică, potenţialul ecologic şi starea chimică a corpurilor de apădin spaţiul hidrografic Prut-BârladJustificarea desemnării corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale dinspaţiul hidrografic Prut - BârladObiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafaţă din spaţiulhidrografic Prut - BârladValorile prag şi valorile fondului natural pentru corpurile de apă subteranăEvaluarea cerinţei de apă. Tendinţe.Situaţia transpunerii şi implementării în legislaţia românească a DirectivelorEuropene din domeniul mediului apei şi a altor Directive Europene asociateMăsuri de bază pentru asigurarea infrastructurii de apă potabilă în spaţiulhidrografic Prut - BârladMăsuri de bază pentru asigurarea infrastructurii de apă uzată din spaţiulhidrografic Prut - BârladMăsuri de bază pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de activităţileagricole (zone vulnerabile) din spaţiul hidrografic Prut - BârladCorpurile de apă de suprafaţă localizate în zonele vulnerabile sauinfluenţate de activităţile agricole din zonele vulnerabile şi efectele măsurilorde bază asupra acestoraCorpurile de apă subterană localizate în zonele vulnerabile sau influenţatede activităţile agricole din zonele vulnerabile şi efectele măsurilor de bazăasupra acestoraMăsuri de bază pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de activităţileagricole (pesticide) din spaţiul hidrografic Prut – BârladProiecte privind Directiva Habitate 92/43/C.E.E. şi Directiva Păsări79/409/C.E.E.Folosinţe de apă care intră sub incidenţa Directivei I.P.P.C. din spaţiul13

Anexa 9.8.Anexa 9.9.Anexa 9.10.Anexa9.10(1)Anexa 9.11.Anexa 9.12.Anexa 9.13.Anexa 9.14.Anexa 9.15.Anexa 9.16Anexa 9.17.aAnexa 9.17.bAnexa 9.17.cAnexa 9.18.Anexa 9.19.hidrografic Prut - BârladStadiul implementării măsurilor pentru unităţile industriale I.P.P.C. raportateE-P.R.T.R. din spaţiul hidrografic Prut - BârladInventarul amplasamentelor care se încadrează sub incidenţa DirectiveiConsiliului 96/82/C.E. privind controlul asupra riscului de accidente majorecare implică substanţe periculoase (SEVESOII) din spaţiul hidrografic Prut -BârladProiecte supuse evaluării impactului asupra mediului (E.I.A.) analizate încursul anilor 2006-2009 în spaţiul hidrografic Prut - BârladAnaliza economico-financiară pentru serviciile publice de alimentare cu apă,canalizare şi epurare.Eficienţa măsurilor de bază pentru diminuarea efectelor presiunilorpunctiforme de la aglomerările umane în vederea îmbunătăţirii stării apelorîn spaţiul hidrografic Prut - BârladMăsuri pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme cauzate deactivităţile industriale din spaţiul hidrografic Prut - BârladCuantificarea reducerii efectelor presiunilor punctiforme cauzate de efluenţiidin activităţile industriale în spaţiul hidrografic Prut - BârladMăsuri pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme cauzate deactivităţile agricole (ferme/complexe zootehnice) din spaţiul hidrografic Prut- BârladMăsuri privind reducerea poluării punctiforme şi difuze cu substanţeprioritare/prioritar periculoase din spaţiul hidrografic Prut - BârladLista cu specii de peşti migratori de pe cursurile de apă din RomâniaMăsuri de asigurare a continuităţii longitudinale a cursurilor de apă înspaţiul hidrografic Prut - BârladMăsuri de îmbunătăţire a continuităţii laterale a corpurilor de apă în spaţiulhidrografic Prut - BârladAlte tipuri de măsuri hidromorfologice din spaţiul hidrografic Prut - BârladPropuneri de măsuri suplimentare şi costuri unitare aferente pentrudiminuarea efectelor presiunilor de la aglomerările umane în vedereaîmbunătăţirii stării apelorPropuneri de măsuri suplimentare şi costuri unitare aferente pentru14

Anexa 9.20.Anexa 9.21.Anexa 9.22Anexa 9.23diminuarea efectelor presiunilor de la activităţile industriale în vedereaîmbunătăţirii stării apelorPropuneri de măsuri suplimentare şi costuri unitare aferente pentrudiminuarea efectelor presiunilor din Agricultură în vederea îmbunătăţiriistării apelorMăsuri suplimentare necesare pentru bună conservare a habitatelor şispeciilor direct dependente de apăAnaliza Cost Eficienţă a măsurilor suplimentare grupate la scarasubbazinalăMăsuri suplimentare pentru diminuarea efectelor presiunilor semnificative învederea îmbunătăţirii stării apelor din spaţiul hidrografic Prut - BârladAnexa 10.1Anexa 10.2Anexa 10.3Anexa 10.4.Anexa 10.5Anexa 10.6Anexa 10.7.Anexa 10.8.Anexa 12.1.Anexa 12.2.Anexa 12.3.Anexa 12.4.Fişă evaluare beneficiu de mediuAnaliza Comparativă cost beneficiuAnaliza de disproporţionalitate a măsurilor suplimentareInformaţii privind excepţiile de la obiectivele de mediu şi condiţiile deaplicareCorpurile de apă de suprafaţă pentru care se aplică excepţii în spaţiulhidrografic Prut - BârladJustificarea excepţiilor aplicate corpurilor de apă de suprafaţă din spaţiulhidrografic Prut - BârladCorpurile de apă subterane pentru care se aplică excepţii în spaţiulhidrografic Prut - BârladJustificarea excepţiilor aplicate corpurilor de apă subterane din spaţiulhidrografic Prut - BârladChestionar privind colectarea şi epurarea apelor uzate din aglomerărileumaneChestionar privind elaborarea draftului Planului de ManagementCentralizator al Procesul de consultare a publiculuiRezultatele procesului de consultare a Planului de Management15

ABREVIERIA.N.A.R. – Administraţia Naţională „Apele Române”A.N.P.A. – Agenţia Naţională pentru Pescuit şi AcvaculturăA.N.R.S.C. – Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Publice ComunaleA.D.P. – Administraţia Domeniului PublicA.C.E. – Analiza cost-eficienţăA.C.B. – Analiza cost-beneficiuA.F.M. – Administraţia Fondului de MediuA.N.I.F. – Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor FunciareA.N.P.M. – Agenţia Naţională pentru Protecţia MediuluiA.N.A.P. – Agenţia Naţională pentru Arii Naturale ProtejateA.P.M. – Agenţia pentru Protecţia MediuluiA.R.B.D.D. - Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta DunăriiA.R.P.M. – Agenţia Regională pentru protecţia mediuluiB.A.T. – Best Available Technique (Cele mai bune tehnici disponibile)B.E.I. – Banca Europeană de InvestiţiiB.E.R.D. – Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi DezvoltareB.H., b.h. – Bazin HidrograficC.A.P.M. – Corp de apă puternic modificatC.A.A. – corp de apă artificialC.B.P.A. – Codul de bune practici agricoleC.E.E. – Comunitatea Economică EuropeanăC.B.O. 5 – Consum Biochimic de Oxigen în 5 zile la 20°CC.C.O. – consum chimic de oxigenC.I.T.E.S. – Convenţia Internaţională privind Comerţul cu specii ameninţate de Faună şifloră sălbaticăC.L.C. – Corine Land CoverC.M.A. – concentraţii maxim admiseC.M.I.– cost mediu incrementalCPD – Cost prim dinamicD.C.A. – Directiva Cadru în domeniul ApeiD.A. – Direcţii de ApăD.A.D.R. – Direcţii pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală16

D.C. – Drum ComunalD.J. – Drum JudeţeanD.N. – Drum NaţionalD.P.S.I.R. – Driver-Pressure-State-Impact-Response (Activitate antropică-Presiune-Stare-Impact-Răspuns)D.R.P. – Danube Regional Project (Proiectul Regional al Dunării)E.C., CE – European Council (Consiliul European)E.C.E. – Europa Centrală şi de EstECOSTAT– Ecological Status (Stare ecologică)E.I.A. – Environmental Impact Assessment (Evaluarea impactului asupra mediului)E.Q.R.–Ecological Ouality Ratio (Raport de calitate ecologică)E.P.E.R. – Registrul European al Poluanţilor EmişiE–P.R.T.R. – Registrul European al Poluanţilor Emişi şi TransferaţiE.U., U.E. – European Union (Uniunea Europeană)F.E.A.D.R. – Fondul European Agricol de Dezvoltare RuralăF.E.P. - Fondul European pentru PescuitFig. – figuraH.G. – Hotărâre de GuvernGAEC – Codul pentru bune condiţii agricole şi de mediuG.N.M. – Garda Naţională de MediuG.I.S. – Sistemul Informaţional GeograficG.W. – Ape Subterane (Groundwater)G.W.D. – Directiva Apelor Subterane 2006/118/E.C.I.C.P.D.R. – Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului DunăreaI.C.I.M. – Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Protecţia MediuluiI.C.P.A. – Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şiProtecţia Mediului – BucureştiI.N.C.D.D. – Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare „Delta Dunării”I.N.H.G.A. – Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea ApelorI.P.P.C. – Integrated Prevention Pollution Control (Prevenirea şi Controlul Integrat alPoluării)I.R.C.M. – Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare Marină „Grigore Antipa”IS – Index saprobI.S.P.A. – Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre–Aderare17

L.M.–G.I.G. – Lakes Mediterranean Geographical Intercalibration Group (Grupul geograficde intercalibrare al lacurilor de acumulare mediteraneene)l.e. – locuitor(i) echivalent(i)loc. – locuitor(i)L.D.R.S. – Lower Danube River System –Sistemul Dunării InferioareM.M. – Ministerul MediuluiM.M.D.D. – Ministerul Mediului şi Dezvoltării DurabileM.A.P.D.R. – Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării RuraleM.A.I. – Ministerul Administraţiei şi Internelormil. – milion/milioaneM.A.B. – Man and the Biosphere Programme (Programul Omul şi Biosfera)M.A.P.M. – Ministerul Apelor Pădurilor şi MediuluiMATRA – Program de finanţare al Ministerului de Afaceri Externe din OlandaMONERIS – MOdelling Nutrient Emissions în RIver Systems (Modelarea Emisiilor deNutrienţi în Sistemele de Rau)M.T.S. – Materii totale în suspensieM.S. – Ministerul SănătăţiiMZB – MacrozoobentosN.N.R. – Nivel Normal de RetenţieN.B.L. – Valoarea fondului natural (natural background level)NTPA, STAS – Normative tehnice de aplicare a legislaţieiO.G. – Ordonanţă a GuvernuluiO.M. – Ordinul MinistruluiO.N.G. – Organizaţii Non–GuvernamentaleO.U.G. – Ordonanţă de Urgenţă a GuvernuluiO.S.P.A. – Oficii de Studii Pedologice şi AgrochimiceP.A.B.H. – Planul de Amenajare al Bazinului HidrograficP.E.B. – Potenţial ecologic bunPIN–MATRA– Programme Internaţional Nature Management Central and Eastern EuropeP.I.B., GNP – Produs Intern Brut (Gross Naţional Product)P.M.B.H. – Planul de Management al Bazinului HidrograficP.M.D.H.D. – Planul de Management al Districtului Hidrografic al DunăriiP.J.G.D. – Planurile Judeţene de Gestionare a Deşeurilor18

PHARE – Poland Hungary Aid for Reconstruction of the Economy (Ajutor pentruReconstrucţia Economiei)P.M.B. – Plan de Management BazinalP.N.D.R. – Planul Naţional de Dezvoltare RuralăP.N.G.D. – Planul Naţional de Gestionare a DeşeurilorP.O.M. – Programul de MăsuriP.O.P. – Programul Operaţional pentru Pescuit în perioada 2007–2013P.O.S. Mediu – programul Operaţional Sectorial pentru Mediu în perioada 2007–2013P.R.G.D. – Planurile Regionale de Gestionare a DeşeurilorRAMSAR – Convenţia pentru Zone Umede de Importanţă InternaţionalăR–E1;R–E2 – Rivers Eastern Continental –Tipuri de râuri est continentale (intercalibrare)R.E.C. – Centrul Regional de Protectie a Mediului pentru Europa Centrală (RegionalEnvironmental Center)REFCOND – Condiţii de ReferinţăROMSILVA, R.N.P. – Regia Naţională a PădurilorS.A.C. – Special Areas of Conservation (Arii speciale de conservare)S.A.P.A.R.D. – Special pre–Accession Programme for Agriculture and RuralDevelopment (Programul Special de Pre–Aderare pentru Agricultură şi DezvoltareRurală)SAMTID – Programul de dezvoltare a infrastructurii oraşelor mici şi mijlociiS.D.H. – Secţia de HidrogeologieS.E.A. – Strategic Environmental Assessment (Evaluare strategica de mediu)S.E.B. – Stare ecologică bunăSEVESOII– Directiva privind controlul asupra riscului de accidente majoreS.H., s.h.– spaţiu hidrograficSNGD – Strategia Naţională de Gestionare a DeşeurilorS.C.I. – Sites of Community Importance (Situri de importanţă comunitară)SOR – Societatea Ornitologica din RomâniaS.P.A. – Special Protected Areas (Arii de protecţie specială avifaunistică)T.A.I.E.X. – Technical Assistance Information and Exchange System (Sistemul deAsistenţă Tehnică şi Schimb Informaţional)T.V. – Valorile prag, (threshold values)T.V.A. – Taxa pe Valoarea AdăugatăU.N.E.S.C.O. – United Nations Educational, Scientific and Cultural Organisation19

U.N.D.P.–G.E.F. – United Nations Development Program component – The GlobalEnvironment FacilityQUAL 2K – A Modelling Framework for Simulating River and Stream Water QualityV.A.B. – Valoare Adăugată BrutăV.N.A. – Valoare netă actualizatăZ.V./Z.V.N. – Zonă vulnerabilă la nitraţiWAQ – Model pentru prognozarea calităţii apeiW.W.F. – World Wide Fund (Fondul Mondial pentru Natura)Tipuri acviferePKFq- poros- carstic- fisural- debit specificUtilizarea apeiPO - alimentari cu apă pentru populaţieIR - irigaţiiI - industrieP - pisciculturăZ - zootehniePoluatori:I - industriali;A - agricoli;M - menajeri;Z - zootehniciPVG - Gradul de protecţie globală al corpurilor de apă subterană - foarte bunPG - Gradul de protecţie globală al corpurilor de apă subterană - bunPM - Gradul de protecţie globală al corpurilor de apă subterană - mediuPU - Gradul de protecţie globală al corpurilor de apă subterană - nesatisfăcătorPVU - Gradul de protecţie globală al corpurilor de apă subterană - puternic nesatisfăcător20

Lista actualizată a denumirilor oficiale pentru autorităţi ale administraţiei publicecentrale, autorităţi administrative autonome sau alte autorităţi publice1. Ministerul Mediului şi Pădurilor - conform Hotărârii de Guvern nr. 1635/2009 din29/12/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi Pădurilor,Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 22 din 12/01/2010. Actul a intrat învigoare la data de 12 ianuarie 2010.2. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - conform Hotărârii de Guvern nr.725/2010 din 21/07/2010 privind reorganizarea şi funcţionarea MinisteruluiAgriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi a unor structuri aflate în subordineaacestuia, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 548 din 04/08/2010.Actul a intrat în vigoare la data de 04 august 2010.3. Ministerul Administraţiei şi Internelor - conform Hotărârii nr. 732/2010 din21/07/2010 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 416/2007 privind structuraorganizatorică şi efectivele Ministerului Administraţiei şi Internelor, pentru modificareaHotărârii Guvernului nr. 1.380/2009 privind înfiinţarea, organizarea, funcţionarea şiatribuţiile Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale şi pentrumodificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.678/2008 privind înfiinţarea Institutului de Studiipentru Ordine Publică în subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor şi pentrucompletarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 416/2007 privind structuraorganizatorică şi efectivele Ministerului Administraţiei şi Internelor, Publicat înMonitorul Oficial, Partea I nr. 519 din 26/07/2010. Actul a intrat în vigoare ladata de 26 iulie 2010.4. Ministerul Sănătăţii - conform Hotărârii nr. 144/2010 din 23/02/2010 privindorganizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, Publicat în Monitorul Oficial,Partea I nr. 139 din 02/03/201. 0 Actul a intrat în vigoare la data de 02 martie2010.5. „Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri – conform Hotărârii nr.1.634 din 29 decembrie 2009 privind organizarea şi funcţionarea MinisteruluiEconomiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, modificată prin Hotărârea Guvernului nr.720/2010, Publicată în Monitorul Oficial, nr. 3 din 04/01/2009. Actul a intrat în vigoarela data de 4 ianuarie 2009.”6. Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului - conform Hotărârii nr. 904/2010din 25/08/2010 privind restructurarea şi reorganizarea Ministerului Dezvoltării21

Regionale şi Turismului, precum şi pentru modificarea şi completarea HotărâriiGuvernului nr. 1.631/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului DezvoltăriiRegionale şi Turismului, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 616 din31/08/2010. Actul a intrat în vigoare la data de 31 august 2010.7. Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii - conform Hotărârii nr. 76/2009 din11/02/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor şiInfrastructurii, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 89 din 13/02 /2009.Actul a intrat în vigoare la data de 13 februarie 2009.8. Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale - conform Hotărârii nr. 728/2010din 21/07/2010 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 11/2009privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale,Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 512 din 22/07/2010. Actul a intratîn vigoare la data de 22 iulie 2010.9. Ministerul Apărării Naţionale - conform Legii nr. 346/2006 din 21/07/2006 privindorganizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării, Publicat în Monitorul Oficial,Partea I nr. 654 din 28/07/2006. Actul a întrat în vigoare la data de 31 iulie 2006.10. Administraţiile Bazinale de Apă - conform Legii nr. 146 din 12 iulie 2010 privindaprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 3/2010 din 05/02/2010 pentru modificarea şicompletarea Legii apelor nr. 107/1996, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr.497 din 19/07/2010. Actul a intrat în vigoare la data de 22 iulie 2010.11. Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de UtilităţiPublice - conform Hotărârii de Guvern nr. 622 din 30 iunie 2010 pentru modificareaRegulamentului de organizare si functionare a Autoritatii Nationale de Reglementarepentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice - A.N.R.S.C., aprobat prin HotarareaGuvernului nr. 671/2007, publicat în Monitorul Oficial, partea I nr. 478 din 13/07/2010.Actul a intrat în vigoare la data de 13 iulie 2010.12. Agenţia pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru ÎntreprinderiMici şi Mijlocii - conform Ordinului nr. 658 din 6 aprilie 2009 privind aprobareaRegulamentului de organizare şi funcţionare al Agenţiei pentru ImplementareaProiectelor şi Programelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii. Publicat în MonitorulOficial Partea I nr. 263 din 22/04/2009. Actul a intrat în vigoare la data de 22 aprilie2009.22

1. IntroducereDirectiva Cadru în domeniul apei a fost adoptată de către Parlamentul European în23 octombrie 2000 şi a fost pusă în aplicare începând cu data de 22 decembrie 2000,când a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.Obiectivul central al Directivei Cadru în domeniul apei este acela de a obţine o„stare bună” pentru toate corpurile de apă, atât pentru cele de suprafaţă cât şi pentru celesubterane, cu excepţia corpurilor puternic modificate şi artificiale, pentru care se defineşte„potenţialul ecologic bun”.România trebuie să realizeze aceste obiective prin stabilirea şi implementareaprogramelor de măsuri, ţinând seama de cerinţele deja existente la nivelul ComunităţiiEuropene.Directiva Cadru în domeniul apei fundamentează o nouă strategie şi politică îndomeniul gospodăririi apelor, urmărind noi elemente:- elaborarea planurilor de management pe bazine hidrografice;- prevenirea deteriorării stării tuturor corpurilor de apă de suprafaţă şi subterane;- definirea unei „stări bune a apelor” – reprezintă obiectivul directivei ce trebuierealizat până în 2015;- definirea „condiţiilor de referinţă” pentru apele de suprafaţă;- definirea unor noi categorii de ape – „corpuri de apă puternic modificate”;- stabilirea unei reţele de monitoring care să asigure o imagine de ansamblu şi dedetaliu a stării apelor, precum şi stabilirea programelor de monitoring desupraveghere, operaţional şi de investigare în conformitate cu noul concept demonitoring integrat al apelor ce are la baza principiile abordării ecosistemice;- definirea a 5 clase de calitate a apelor ţinând seama în primul rând de elementelebiologice;- stabilirea unui registru al zonelor protejate situate la nivelul bazinului hidrografic;- stabilirea obiectivelor de mediu;- realizarea analizei economice asupra utilizării apei luând în considerare principiulrecuperării costurilor aferente serviciilor de apă;- luarea unor măsuri de reducere progresivă a poluării apei cu substanţe prioritarecare prezintă un important factor de risc pentru mediul acvatic şi oprirea treptată aevacuărilor, emisiilor şi pierderilor substanţelor prioritar periculoase; referitor la23

prevenirea şi controlul poluării, politica în domeniul apei trebuie să se bazeze pe oabordare combinată, folosind controlul poluării la sursă prin stabilirea valorilor limităale emisiilor, precum şi standarde de calitate a mediului;- conceptul de reabilitare al resurselor de apă.Implementarea acestei Directive va contribui la o dezvoltare durabilă socioeconomicăprin asigurarea necesarului de apă pentru folosinţe, atât din punct de vederecalitativ cât şi cantitativ.Planul de management al bazinului hidrografic reprezintă instrumentul pentruimplementarea Directivei Cadru Apa reglementat prin Articolul 13 şi anexa VII şi are dreptscop gospodărirea echilibrată a resurselor de apă precum şi protecţia ecosistemeloracvatice, având ca obiectiv principal atingerea unei „stări bune” a apelor de suprafaţă şisubterane. Articolul 14 al Directivei Cadru Apa 2000/60/E.C., specifică faptul că StateleMembre trebuie să informeze şi să consulte publicul şi utilizatorii, în special, cu privire laurmătoarele etape referitoare la:- calendarul şi programul de lucru pentru elaborarea planurilor de management pebazin hidrografic şi despre rolul consultării, până cel mai târziu în 2006;- sinteza problemelor importante de gospodărirea apelor până la 22.12. 2007;‣ În cadrul acestui proces au fost identificate 4 categorii majore de probleme:poluarea cu substanţe organice, poluarea cu nutrienţi, poluarea cu substanţeprioritar periculoase şi alterările hidromorfologice, pentru care au fostconcepute programe de măsuri specifice în vederea conformării cuobiectivele de mediu.‣ Problemele principale de gospodărire ale apelor din bazin au fost prezentatespre informare şi consultare publicului, în cadrul întâlnirilor privind elaborareaSchemelor Directoare de Amenajare şi Management al spaţiului hidrograficPrut – Bârlad (2007).- elaborarea proiectului Planului de Management pe bazin hidrografic, până la22.12.2008 şi consultarea publicului 6 luni în cursul anului 2009.Planul de management bazinal este în strânsă corelaţie cu dezvoltarea socioeconomicăşi prezintă punctul de plecare pentru măsurile de management din toateramurile economiei, măsurile de gospodărire a apelor la nivel bazinal şi local şi evidenţiazăfactorii majori care influenţează gospodărirea apei într-un bazin hidrografic. De asemenea,prin Planul de management se stabilesc deciziile necesare în economia apei şi pentru24

dezvoltarea de obiective pentru o gospodărire durabilă, unitară, echilibrată şi complexă aresurselor de apă.Ca infrastructură de bază a economiei, managementul apelor trebuie să ofere soluţiipentru asigurarea în prezent şi în viitor a necesarului de apă al populaţiei şi economiei,pornind de la caracterul regenerabil dar limitat al resurselor de apă dulce, precum şi de laprincipiile gospodăririi unitare pe bazine hidrografice a resurselor de suprafaţă şisubterane, atât din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ.Planul de management al bazinului hidrografic (P.M.B.H.) trebuie corelat cuplanurile de amenajare ale bazinelor hidrografice (P.A.B.H.) cât şi cu programele dedezvoltare şi etapizare.În conformitate cu prevederile Legii Apelor nr. 107/1996 cu modificările şicompletările ulterioare şi în conformitate cu Ordinul nr. 913/2001, Administraţia Naţională„Apele Române” elaborează Schemele Directoare de Amenajare şi Management aleBazinelor Hidrografice care sunt formate din Planul de Management al BazinuluiHidrografic şi Planul de Amenajare al Bazinului Hidrografic. Administraţia Naţională „ApeleRomâne” a fost desemnată, împreună cu Ministerul Mediului, autoritate competentă pentruimplementarea Directivei Cadru Apa în România.În acest scop, la nivelul Administraţiei Naţionale „Apele Române” a fost creatDepartamentul Planuri de Management ale Bazinelor Hidrografice, iar în cadrul InstitutuluiNaţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, aparţinând Administraţiei Naţionale „ApeleRomâne” s-a creat un compartiment pentru elaborarea Planurilor de Amenajare aleBazinelor Hidrografice, componenta de gospodărire cantitativă a resurselor de apă dincadrul Schemelor Directoare.În acest context, la nivelul fiecărei Direcţii de Ape s-a înfiinţat un compartimentpentru elaborarea Planului de Management bazinal, componentă de gospodărire calitativăa resurselor de apă şi un colectiv interdisciplinar care să colaboreze cu Institutul Naţionalde Hidrologie şi Gospodărire a Apelor la elaborarea Planurilor de Amenajare a bazinuluihidrografic, componentă cantitativă de gospodărire a apelor din cadrul SchemelorDirectoare. De asemenea, la nivelul fiecărui bazin hidrografic, în conformitate cuprevederile art.47 din Legea apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare,s-a înfiinţat un Comitet de Bazin. Regulamentul de organizare şi funcţionare a fost aprobatprin HG 1212/29.11.2000.Obiectivele fundamentale care au stat la baza creării Comitetului de Bazin au fostcolaborarea eficientă a organismelor teritoriale de gospodărire a apelor cu organele25

administraţiei publice locale, utilizatorii din bazinul respectiv, beneficiarii serviciilor degospodărire a apelor şi cu organizaţiilor neguvernamentale locale cu profil de protecţie amediului. Acest comitet îşi propune respectarea şi aplicarea principiilor gospodăririidurabile a resurselor de apă şi menţinerea echilibrului între conservarea şi dezvoltareadurabilă a resurselor de apă.În conformitate cu prevederile Directivei Cadru a Apei, statele dunărene, printrecare şi România trebuie să contribuie la elaborarea Planului de Management alDistrictului Hidrografic al Dunării. În acest scop statele semnatare a ConvenţieiInternaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea au stabilit ca Planul de Management alDistrictului Hidrografic al Dunării să fie format din trei părţi:Partea A:Planul general ce cuprinde problemele de importanţă bazinală cu efectetransfrontaliere şi se referă la:- cursurile principale ale râurilor care au bazine hidrografice > 4000 km 2 ;- lacurile cu suprafeţe > 100 km 2 ;- acvifere transfrontaliere cu suprafaţa > 4000 km 2 ;- Dunărea, Deltă şi apele costiere.Partea B:- Planurile naţionale de management ale ţărilor dunărene;- Planurile sub-bazinelor coordonate la nivel internaţional (Tisa, Sava, Prut, DeltaDunării).Partea C:- Planurile de management la nivel de sub-bazine naţionale (în cazul României -11).Partea A a Planului de Management al Districtului Hidrografic al Dunării – Raport2004 a fost elaborată de Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea cucontribuţia ţărilor dunărene şi aprobată de miniştrii mediului din ţările dunărene reuniţi încadrul Conferinţei Ministeriale care a avut loc la Viena pe data de 13.12.2004. Planul deManagement al Districtului Hidrografic al Dunării a fost finalizat în cursului anului 2010,urmând aceeaşi modalitate de realizare şi aprobare ca şi Raportul 2004.26

Partea BDe asemenea, România contribuie la elaborarea Planurilor de Management la nivelde sub-bazin, inclusiv Planul de Management Integrat al bazinului hidrografic al râuluiTisa sub coordonarea Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea(I.C.P.D.R.), ce cuprinde problemele de importanţă bazinală cu efecte transfrontaliere,referindu-se la:- cursurile principale ale râurilor care au bazine hidrografice > 1000 km 2 ;- lacurile cu suprafeţe > 10 km 2 ;- acvifere transfrontaliere cu suprafaţa > 1000 km 2 .Aşa cum s-a precizat mai sus, există iniţiative de realizare ale Planurilor demanagement la nivelul altor sub-bazine internaţionale cum ar fi Prut şi Delta Dunăriiîmpreună cu Republica Moldova şi Ucraina, însă procesul de elaborare nu a început încă.Partea B (naţională) - în conformitate cu prevederile Legii apelor nr. 107/1996 cumodificările şi completările ulterioare, Planul Naţional de Management al Apelor dinRomânia este format din 11 Planuri de Management Bazinale.Se precizează ca nivelul de detaliu creşte de la partea A (internaţională) la partea C(sub-bazine naţionale), astfel, Planul Naţional şi Planurile sub-bazinelor conţinândinformaţii adiţionale/complementare, în special referitoare la: caracterizarea apelor desuprafaţă şi subterane, zone protejate, starea apelor, obiectivele de mediu, programele demăsuri, analiza economică şi excepţiile de la obiectivele de mediu.De asemenea, la nivel bilateral, atât în anul 2008, cât şi în anul 2009, au fostorganizate întâlniri cu ţările vecine (Ungaria, Bulgaria şi Serbia), având ca obiectivarmonizarea abordărilor şi datelor pentru corpurile de apă frontaliere şi transfrontaliere.Proiectul Planului de Management al spaţiului hidrografic Prut – Bârlad - variantapreliminară - a fost prezentat pe website-ul Direcţiei Apelor Prut pe 22 decembrie 2008, învederea informării şi consultării publicului pe o perioadă de peste 10 luni în cursul anului2009 (până la 10 noiembrie 2009).Datele şi informaţiile care au fost utilizate în elaborarea Planului de Managementsunt date din anul 2007. În cazurile în care s-au utilizat date pe o perioadă maiîndelungată de timp, pentru analiza evoluţiei în timp a unor parametrii caracteristici, acestlucru este menţionat specific în capitolul respectiv.Datele au fost furnizate în principal de colectivele din cadrul Direcţiei Apelor Prutşi S.G.A-urilor, agenţii economici, Direcţiile Judeţene de Agricultură din judeţele aparţinând27

spaţiului analizat, autorităţile locale şi judeţene, Agenţiile de Protecţia Mediului şi Garda deMediu, Administraţiile Regiunilor de Dezvoltare, Institutul Naţional de Statistică etc.Pe măsură ce se s-au finalizat studiile, elaborate de către institutele de cercetare şiuniversităţi, privind sistemele de clasificare şi evaluare globală a stării apelor de suprafaţă,conform prevederilor Directivei Cadru, pe baza elementelor biologice, chimice şihidromorfologice, precum şi privind sistemele de clasificare şi evaluare globală apotenţialului ecologic al corpurilor de apă artificiale şi puternic modificate, proiectulPlanului de Management bazinal – varianta preliminară – a fost îmbunătăţit.Îmbunătăţirile/actualizările au vizat unele capitole, acestea fiind integrate înproiectul Planului de Management bazinal şi puse pe site-ul Direcţiilor Apelor şi alAdministraţiei Naţionale „Apele Române” în vederea consultării publicului şi în mod speciala unităţilor implicate în procesul de implementare al Directivei Cadru, care vor trebui să iamăsuri pentru a se atinge obiectivele de mediu ale diverselor categorii de ape.Planul Naţional de Management aferent porţiunii naţionale a bazinului hidrograficinternaţional al fluviului Dunărea, sinteză a Planurilor de Management la nivel debazine/spaţii hidrografice, a urmat Procedura de evaluare strategică de mediu (S.E.A.), înconcordanţă cu cerinţele Directivei 2001/42/C.E. privind evaluarea efectelor anumitorplanuri şi programe asupra mediului (transpusă prin H.G. nr. 1076/2004 privind stabilireaprocedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe), în vedereaaprobării prin Hotărâre de Guvern.De asemenea, după elaborarea la 22 decembrie 2009 a Planului Naţional deManagement şi a Planurilor de Management la nivel de bazine/spaţii hidrografice, o seriede autorităţi ale administraţiei publice centrale, autorităţi administrative autonome sau alteautorităţi publice şi-au schimbat în mod oficial denumirea. În acest sens, planul conţine olistă cu denumiri actualizate ale acestora, care se regaseşte după secţiunea „Abrevieri”.2. Prezentarea generală a spaţiului hidrografic Prut – Bârlad2.1. Delimitarea spaţiului hidrograficPlanul de management se elaborează pentru spaţiul hidrografic format din bazinulmijlociu şi inferior al râului Prut, bazinul hidrografic al râului Bârlad şi afluenţi de stânga airâului Siret din judeţele Botoşani şi Galaţi, având o suprafaţă totală de 20.267 km 2 (fig.2.1.).28

Figura 2. 1 Spaţiul hidrografic Prut – Bârlad29

Bazinul hidrografic al râului Prut este situat în extremitatea nord-estică a bazinuluiDunării şi se învecinează cu bazinele Tisa la nord-vest, Siret la vest şi Nistru la nord şi est.Suprafaţa totală a bazinului de 27.500 km 2 se desfăşoară pe teritoriul a trei state: Ucraina,România şi Republica Moldova. Al doilea afluent ca lungime al Dunării, râul Prut (952,9km) formează graniţa între România şi Ucraina pe 31 km şi între România şi RepublicaMoldova pe 711 km.Bazinul râului Bârlad, afluent de stânga al Siretului, este delimitat în partea de nordestşi est de bazinul râului Prut.Din punct de vedere administrativ, spaţiul hidrografic Prut - Bârlad ocupă aproapeintegral judeţele: Botoşani, Iaşi, Vaslui şi Galaţi şi parţial judeţele: Neamţ, Bacău şiVrancea.Populaţia din aceasta zonă este de circa 2,196 milioane locuitori (din care1.215.487 în b.h. Prut). Densitatea populaţiei este de circa 112 loc/km 2 (tabelul 2.1).În mediul urban trăiesc mai mult de 1,04 mil. locuitori rezidenţi în 15 oraşe:Botoşani, Dorohoi, Darabani, Săveni, Iaşi, Hârlău, Târgu Frumos, Huşi, Galaţi, Bereşti,Târgu Bujor, Vaslui, Bârlad, Negreşti şi Tecuci.Tabelul 2.1 Caracteristicile administrative şi demografice ale teritoriului în spaţiulhidrografic Prut – BârladSuprafaţNr.% din suprafaţa Populaţia % din populaţiaJudeţul acrt.totală pe b.h. (locuitori) totală pe b.h.(km 2 )1 Botoşani 4782 23,60 414042 18,852 Iaşi 4564 22,52 692546 31,533 Vaslui 5318 26,24 455.550 20,744 Neamţ 172 0,85 13.566 0,625 Bacău 946 4,67 7481 0,346 Vrancea 157 0,77 920 0,047 Galaţi 4328 21,35 612.485 27,88Total 20.267 100 2.196.590 10030

2.2. HidrografieBazinul hidrografic al râului Prut are în România o suprafaţă de recepţie de 10.967km 2 (cca. 4,6% din suprafaţa ţării).Altitudinea medie variază între 130 m în zona centrală şi 2 m în zona de confluenţă.Panta medie a bazinului este de 0,2‰.O caracteristică a b. h. Prut este forma alungită cu o lăţime medie de circa 30 km.Bazinele hidrografice ale celor 248 de afluenţi codificaţi păstrează acelaşi grad mare dealungire şi orientare paralelă cu munţii Carpaţi.Raul Bârlad, cel mare afluent de stânga al Siretului, are un bazin de recepţie cu osuprafaţă de 7.220 km 2 . Bazinul are o altitudine medie de 211 m şi o pantă medie de 5‰.Bazinul superior prezintă o asimetrie accentuată a sistemului spre stânga, iar cursulinferior este cvasisimetric. Râul Bârlad adună 144 de afluenţi codificaţi cu o lungime totalăde 2.639 km.Ca o caracteristică a spaţiului hidrografic Prut – Bârlad, 80% din reţeauahidrografică este formată din cursuri nepermanente din care 60% sunt cursuri temporare(în cursul superior apărând fenomenul de secare datorită perioadelor fără precipitaţii) şi18% sunt cursuri semipermanente, scurgerea înregistrându-se numai în perioade cuprecipitaţii.2.3. ReliefRelieful spaţiului hidrografic Prut - Bârlad aparţine Podişului Moldovei şi părţii denord-est a Câmpiei Române. (Fig. 2.2)• Câmpia Moldovei, situată în totalitate în bazinul râului Prut, are înălţimea medie decirca 150 m.• Podişul Sucevei, limita vestică a bazinului Prut, unde se regăseşte şi altitudineamaximă de 587 m (Dealul Mare-Tudora).În continuare, de la nord la sud, se individualizează următoarele subunităţimorfologice care aparţin atât b.h. Prut cât şi b.h. Bârlad:• Podişul Central Moldovenesc, alcătuit din suprafeţe structurale cu o înălţime mediede circa 400 m, fragmentate de văi adânci (150-200 m).31

Figura 2. 2 Principalele unităţi de relief32

Dealurile pliocene (Colinele Tutovei, Dealurile Fălciului, Dealurile Covurluiului) cualtitudini de peste 400 m în nord şi circa 250 în sud, separate de văi consecvente,adânci de 100-150 m, cu versanţi afectaţi puternic de fenomene de eroziune a solului.• Câmpia Tecuciului şi Câmpia Covurluiului sunt câmpii de tip colinar, cu lăţimi decirca 20 km în partea de sud şi înălţimi cuprinse între 60-200 m.2.4. Utilizarea terenuluiModul de utilizare a terenului în cadrul spaţiului hidrografic Prut - Bârlad esteinfluenţat de condiţiile fizico-geografice, cât şi de factorii antropici (Fig. 2.3).Terenurile arabile sunt predominante atât în b.h. Prut (54,7%) cât şi în b.h. Bârlad(46%).Pădurile, ce ocupă în b.h. Prut 21,4% şi în b.h. Bârlad 27%, sunt dezvoltate înspecial în zonele de contact cu relieful înalt de podiş.Culturile perene au o dezvoltare relativ uniformă ocupând 13,3% în b.h. Prut şi16.1% în b.h. Bârlad.Celelalte zone ocupă suprafeţe mult mai reduse. Astfel, luciul de apă ocupă unprocent de 1,19% în b.h. Prut şi 0,26 în b.h. Bârlad.33

Figura 2. 3 Utilizarea terenului34

2.5. GeologiePe teritoriul bazinului hidrografic Prut sunt predominante rocile de tip silicios, celecalcaroase aflorând pe suprafeţe mici la partea superioară a platourilor din cadrulPodişului Central Moldovenesc, Podişului Sucevei şi văii Prutului.Pe teritoriul bazinului Bârlad predomină rocile de tip silicios, rocile calcaroase fiindpe suprafeţe mici în Podişul Central Moldovenesc.În ambele bazine, depozitele geologice ce apar la zi sunt de vârstă miocenă,pliocenă şi cuaternară. (Fig. 2.4.)2.6. ClimăPrin aşezarea în partea de est a ţării, Podişul Moldovei are un climat temperatcontinentalcu unele particularităţi. În zonele joase predomină un climat de stepă, iar încele mai înalte, un climat specific zonelor împădurite.În bazinul hidrografic Prut temperatura medie multianuală este de 9,0 ºC şi înbazinul hidrografic Bârlad este de 9,5 ºC.În spaţiul hidrografic Prut-Bârlad precipitaţiile medii multianuale variază între 400mm şi 600 mm pe an. Media multianuală a precipitaţiilor în bazinul hidrografic Prut este de550 mm.În bazinul hidrografic Bârlad precipitaţiile medii multianuale scad de la nord, undese înregistrează aproximativ 600 mm, la sud unde cantităţile ajung la aproximativ 400 mm,media pe bazin ajungând la circa 520 mm.2.7. Resurse de apăResursele totale de apă de suprafaţă din spaţiul hidrografic Prut – Bârladînsumează circa 3661 mil. mc/an, din care utilizabile sunt circa 960 mil. mc/an. Stocul de3661 mil. mc/an, reprezintă circa 94% din totalul resurselor şi este format în principal derâurile Prut, Bârlad şi afluenţi ai acestora. Resursele de apă ale lacurilor naturale suntfoarte reduse.În spaţiul hidrografic Prut – Bârlad există 75 acumulări din care 49 au folosinţăcomplexă şi însumează un volum util de 614,85 mil. mc.35

Figura 2. 4 Principalele unităţi geologice36

În lungul cursului, debitul mediu multianual al râului Prut creste de la 78,1 mc/s(2462 mil. mc/an) în secţiunea Rădăuţi, la 86,7 mc/s (2736 mil. mc/an) în secţiuneaUngheni, ajungând la 105 mc/s (3314 mil. mc/an) la conflue nţa cu Dunărea. Aportulprincipalului afluent, râul Jijia, este de 10 mc/s (316 mil. mc/an).Debitul mediu multianual al râului Bârlad variază de la 9,48 mc/s (300 mil. mc/an) însecţiunea Bârlad, la 11 mc/s (347 mil. mc/an) la confluenţa cu Siretul. Aportul afluenţilormai importanţi este de 1 mc/s (31,56 mil. mc/an) atât pentru râul Vaslui (la MoaraDomnească) cât şi pentru râul Tutova (acumularea Cuibul Vulturilor).În spaţiul hidrografic Prut Bârlad afluenţii cursurilor principale au resurse de apăreduse: Jijia 1,7 – 2,8 l/s/km 2 , Bahlui în secţiunea Iaşi 2,2 l/s/km 2 , Vaslui în secţiuneaMoara Domnească 2 l/s/km 2 şi Tutova în secţiunea ac. Cuibul Vulturilor 1,5 l/s/km 2 .Resursele subterane din spaţiul hidrografic Prut - Bârlad sunt estimate la 460,4 mil.mc (14,58 mc/s), din care 214,6 mil. mc (6,8 mc/s) provin din surse freatice şi 246,1 mil.mc (7,8 mc/s) din surse de adâncime. Aspectul deficitar se menţine atât pentru apelesubterane freatice cât şi în privinţa celor de medie şi mare adâncime (50-300m). Resursautilizabilă este de circa 251,4 mil. mc (7,97 mc/s) din care aportul surselor freatice este de34,7 mil. mc (1,1 mc/s), iar al surselor de medie şi mare adâncime de 216,7 mil. mc (6,87mc/s).3. Caracterizarea apelor de suprafaţă3.1. Categorii de apă de suprafaţăÎn spaţiul hidrografic Prut - Bârlad sunt identificate 417 râuri cu suprafeţe mai maride 10 km 2 şi 75 de lacuri (acumulări şi un lac natural) cu suprafeţe mai mari de 50 ha (fig.3.1).RâuriPrutul este ultimul afluent de ordinul I al Dunării şi confluează cu aceasta la 150 kmamonte de vărsarea fluviului în Marea Neagră.Râul Prut izvorăşte de pe versantul N-E al masivului Cernahora la altitudinea de1580 m, din munţii Carpaţi pe teritoriul Ucrainei şi se varsă în Dunărea la altitudinea de 2m.Până la intrarea pe teritoriul României, la Oroftiana, râul Prut are o lungime decirca 211 km, panta longitudinală de 6,4 ‰, un coeficient de sinuozitate de 1,18 şi unbazin de 8.241 km 2 .37

Figura 3. 1 Categorii de ape38

În acest sector afluenţii de dreapta sunt: Pruteţul, Liucica, Pistinka, Râbniţa şiCeremuşul, ultimul fiind şi cel mai important. Din stânga nu primeşte afluenţi importanţi dinCarpaţi.Pe teritoriul României suprafaţa bazinului hidrografic este de 10.967 km 2 şilungimea, pe care face şi graniţa de est, este de 742 km. Panta medie a râului Prut estede 0,2‰, iar a afluenţilor principali variază între 1-3‰. Coeficientul de sinuozitate este de2,30.Reţeaua hidrografică însumează în cele 3 ţări (Ucraina, România şi Moldova) 11.000km, din care 3.000 km au curgere permanentă (Başeu, Jijia, Bahlui) şi aproape 8.000 kmau curgere intermitentă (Putreda, Vorniceasa, Aluza). Pe teritoriul României lungimeaafluenţilor codificaţi este de 3.809 km. Densitatea reţelei hidrografice este de 0,41 km/km 2fiind superioară mediei pe ţară (0,33 km/km 2 ).Pe partea dreaptă râul Prut primeşte 27 afluenţi dintre care menţionăm: Poiana,Corneşti, Isnovăţ, Rădăuţi, Volovăţ, Başeu, Jijia, Moşna, Elan, Oancea, Brăneşti şiChineja.Pe partea stângă râul Prut primeşte 32 afluenţi din care menţionăm: Telenaia,Larga, Vilia, Lopatnic, Racoveţul, Ciugurul, Kamenka, Gârla Mare, Frasinul, Mirnova.Încontinuare sunt prezentaţi principalii afluenţi din spaţiul hidrografic Prut de pe teritoriulRomâniei:Raul Başeu (F = 965 km 2 , L = 118 km), izvorăşte din Dealul Ibăneşti – Herţa de laaltitudine absolută de 300 m şi se varsă în Prut la altitudinea de 57 m, având o pantămedie de 2,3 ‰ şi un coeficient de sinuozitate de 1,55. În bazinul Başeu majoritatearâurilor au curs temporar. Multitudinea iazurilor din bazin, care însumează o suprafaţă de1.190 ha cu un volum de 34 mil. mc, a fost determinată de necesitatea asigurăriirezervelor de apă.Raul Jijia, cel mai important afluent de pe partea dreapta al Prutului, izvorăşte dinMasivul Bour, pe teritoriul Ucrainei, de la altitudinea de 340 m. Bazinul hidrografic al râuluiJijia are o suprafaţă de 5.757 km 2 , o lungime de 275 km, cu altitudinea medie de 152 m,panta longitudinală a râului este de 1‰, iar coeficientul de sinuozitate este de 1,45.Din dreptul localităţii Chipereşti, traseul râului Jijia a fost modificat prin execuţia uneialbii artificiale până la confluenţa cu râul Prut. Partea din râu în aval de Chipereşti şi pânăla vechea confluenţă cu Prutul, în lungime de 49 km, a căpătat denumirea de Jijia Veche.La Chipereşti s-a realizat nodul hidrotehnic prin intermediul căruia se pot face transferuride debit în Jijia Veche.39

Râul Jijia are 36 afluenţi din care ce mai importanţi sunt: Sitna, Miletin, Jijioara şiBahlui.Râul Bârlad este un râu tipic de silvostepă având o suprafaţă de bazin de 7.220km 2 şi o lungime de 207 km. Izvorăşte din Dealurile Valea Ursului, de la altitudinea de 347m, ajungând la vărsare la 20 m. Densitatea medie a reţelei hidrografice este de 0,35km/km 2 . Panta medie a râului Bârlad este de 2‰, iar pentru afluenţii mai mari variază între3-7‰. Coeficientul de sinuozitate este 1,3. Lungimea totală a reţelei hidrografice codificateeste de 2.365 km. Râul Bârlad are 45 afluenţi din care cei mai importanţi sunt:Sacovăţ,Vaslui, Crasna, Racova, Tutova, Pereschiv şi Berheci.Afluenţi de stânga ai râului Siret în judeţele Botoşani şi Galaţi au o suprafaţă abazinelor hidrografice de 2.080 km 2 şi o lungime a reţelei hidrografice de 672 km. Cei maiimportanţi sunt: Călmăţui (F = 363 km 2 , L = 25 km), Geru (F = 755 km 2 , L = 62 km) şiSuhu (F = 373 km 2 , L = 72 km). Panta longitudinală a acestora este de 3‰ şi coeficientulde sinuozitate variază între 1,15 şi 2,13. Alimentarea din izvoare şi prezenţa pânzelorfreatice sunt cu totul insuficiente ceea ce duce în anii deosebit de secetoşi la apariţiafenomenului de secare.Tabelul 3. 1 Caracteristicile regimului hidrologicDebite mediiLungimeQ mediuSuprafminime lunare înNr.Staţia râu de la Altitudine multianuRâulaţam 3 Qm/Q/s cucrt. hidrometrică confl.(mdM) alM(km 2 )asigurările(km)(m 3 /s)80% 90% 95%1 Bârlad Băceşti 207 138 292 0.344 0.015 0.008 0.0042 Bârlad Vaslui 176 1550 236 2.90 0.080 0.030 0.0153 Bârlad Tecuci 39.6 6778 220 10.3 0.750 0.490 0.291/950Sacovă4Tungujei 16 215 250 0.587 0.004 0.002 0.00ţ05 Racova Puşcaşi 6.0 313 257 0.465 0.010 0.004 0.00 1/716040

Debite mediiLungimeQ mediuSuprafminime lunare înNr.Staţia râu de la Altitudine multianuRâulaţam 3 Qm/Q/s cucrt. hidrometrică confl.(mdM) alM(km 2 )asigurările(km)(m 3 /s)80% 90% 95%26 Vaslueţ Soleşti 35 429 245 0.902 0.100 0.080 0.061/264007 Crasna Mânjeşti 7.0 401 216 0.454 0.015 0.005 0.0028 Simila Bârlad 2.5 265 250 0.331 0.010 0.004 0.00 1/17401 09 Tutova Rădeni 65 172 281 0.281 0.005 0.001 0.00 1/10970 510 Berheci Feldioara 26.3 495 261 0.875 0.090 0.050 0.031/2560011 Zeletin Galbeni 7.0 402 268 0.712 0.060 0.040 0.031/1080012 Prut Rădăuţi 652 9074 529 79.9 15.0 11.0 7.50 1/40013 Prut Stânca 554 12000 480 83.6 17.0 12.0 9.00 1/37314 Prut Ungheni 387 15620 361 88.0 18.0 13.0 10.0 1/4915 Prut Fălciu 212 25095 290 105 20.0 15.0 13.0 1/2216 Prut Oancea 79.2 26874 279 92.8 20.0 15.0 13.0 1/2217 Başeu Ştefăneşti 6.3 917 168 1.80 0.040 0.020 0.01018 Jijia Dorohoi 267 238 262 0.650 0.015 0.008 0.00519 Jijia Todireni 181 1070 186 2.24 0.080 0.035 0.02020 Sitna Todireni 3.2 940 167 2.16 0.080 0.020 0.0051/70621 Miletin N. Bălcescu 46 220 202 0.469 0.007 0.001 0.00 1/226041

Debite mediiLungimeQ mediuSuprafminime lunare înNr.Staţia râu de la Altitudine multianuRâulaţam 3 Qm/Q/s cucrt. hidrometrică confl.(mdM) alM(km 2 )asigurările(km)(m 3 /s)80% 90% 95%0 0022 Bahlui Hârlău 82 137 317 0.438 0.020 0.010 0.001/1080223 Bahlui Iaşi 12 1717 150 3.46 0.200 0.120 0.081/763024 Bahlueţ Pd. Iloaiei 1.5 523 159 1.06 0.050 0.020 0.001/1830525 Elan Murgeni 17 410 168 0.439 0.020 0.012 0.007Lacuri naturaleLacurile naturale nu reprezintă o caracteristică importantă în spaţiul hidrograficPrut-Bârlad. În tot arealul sunt 7 lacuri naturale din care 6 sunt în judeţul Galaţi (Prutulinferior). Ca suprafaţă, doar lacul Pochina depăşeşte 50 ha (tabelul 3.2).Tabelul 3. 2 Caracteristicile lacurilor naturaleAdâncimeSuprafaţa Altitudine medieNr. crt. Denumire lacmedie(km 2 )(m)(m)1. Lacul Pochina 0,748 11 1,3În vechea luncă inundabilă a râului Prut lacurile naturale existau în număr mare, dardatorită modificărilor antropice au dispărut sau au fost transformate în iazuri piscicole.Prin legea 5/2000 sunt declarate rezervaţii şi monumente ale naturii:• În judeţul Botoşani: Bucecea-Bălţile Siretului, S = 2 ha• În judeţul Iaşi: Lacul Pruteţ-Bălătău, S = 24,89 ha şi Balta Teiva-Vişina, S =6,9 ha42

• În judeţul Galaţi: Balta Potcoava (49 ha), Lacul Pochina (74,8 ha) şi LaculVlăscuţa (41,8 ha).AcumulăriIazurile sunt prezente în număr mare (262) în spaţiului hidrografic Prut - Bârlad,multe din ele fiind amenajate încă din timpul lui Ştefan cel Mare. Majoritatea au rol piscicol,iar restul îndeplinesc alte funcţii (irigaţii, adăpat etc.). Sunt amplasate cu precădere în b.h.Prut (225) pe râurile Başeu, Jijia, Bahlui şi afluenţi ai acestora.Acumulările din spaţiului hidrografic sunt în număr de 75 (permanente şinepermanente) din care 49 sunt complexe şi au ca folosinţă principală apărarea deinundaţii. În bazinul hidrografic Prut sunt 26 acumulări din care cea mai importantă esteStânca-Costeşti cu un volum total VT = 1.400 mil mc. În bazinul hidrografic Bârlad sunt 20acumulări din care mai importante sunt: Soleşti pe râul Vaslui, Râpa Albastră pe râulSimila, Puşcaşi pe râul Racova. Pe afluenţii râului Siret, exceptând bazinul hidrograficBârlad, ce se află pe teritoriul administrat de D.A. Prut, există un număr de 3 acumulări.3.2. Ecoregiuni, tipologie şi condiţii de referinţăEcoregiuniDin cele 25 de ecoregiuni definite pentru Europa în Anexa XI a Directivei Cadru îndomeniul Apei (Ilieş 1978), pe baza caracteristicilor ecologice şi a distribuţiei geografice afaunei acvatice, în spaţiul hidrografic Prut - Bârlad s-au delimitat 2 ecoregiuni: ProvinciaPontică (12) şi Câmpia de Est (16). Acestea sunt reprezentate în Fig. 3.2.Ecoregiunea Provincia Pontică se caracterizează printr-un relief uşor ondulat înpartea de N, geologie predominant silicioasă, soluri cernoziomice, păduri de foioase şizone agricole.Ecoregiunea Câmpia de Est se caracterizează prin geologie predominant silicioasă,soluri cernoziomice, zone limitate cu păduri de foioase.Limitele ecoregiunilor Provincia Pontică şi Câmpia de Est intersectează cursurile deapă importante care provin din zona montană la altitudinea de 200-250 m, iar întrecursurile principale limita ecoregiunilor urcă până la altitudinea de 400-500 m, pentru adelimita bazinele hidrografice a căror cursuri de apă sunt situate în regiunea de dealurijoase.43

3.2.1. Tipologie şi condiţii de referinţă pentru râuriDirectiva Cadru Apa prevede ca pentru fiecare categorie de apă de suprafaţă,corpurile de apă dintr-un bazin sau district hidrografic să fie diferenţiate după tipul lor.Clasificarea tipologică a cursurilor de apă se realizează în următoarele etape:Abordarea top-down - tipologie bazată pe parametrii descriptivi abiotici,factori presupuşi a se afla în relaţie indirectă cu comunităţile biologice (relaţie detip cauza-efect)Abordarea bottom-up – tipologie bazată pe măsurători directe ale variabilităţiicomunităţilor biologice (relaţie de tip efect-cauză) prin care se urmăreşte overificare biologică a tipologiei abioticeSuprapunerea celor două abordări pentru definirea finală a tipurilor de corpuride apăPentru caracterizarea tipologică abiotică a cursurilor de apă din România, avândla bază sistemul B de clasificare (Anexa II a Directivei Cadru Apa), s-au utilizat următoriiparametri:- obligatorii – care conduc la primele diferenţieri:ecoregiunile;altitudinea bazinului;caracteristicile geologice;suprafaţa bazinului de recepţie;- opţionali – care conduc la diferenţieri mai detaliate:structura litologică a patului albiei;debitul specific mediu multianual;debitul specific mediu lunar minim anual cu probabilitate de 95%;caracteristicile climatice: precipitaţiile medii multianuale şi temperatura mediemultianuală;panta medie a cursului de apă.Altitudinea bazinului a fost caracterizată prin domeniile < 200 m, 200-500m, > 500 m, care definesc principalele unităţi de relief: câmpii, dealuri şi podişuri, zonepiemontane şi munţi, iar caracteristicile geologice au fost delimitate de următoareletipuri de roci: silicioase, calcaroase şi organice.44

Figura 3. 2 Ecoregiuni în spaţiul hidrografic Prut - Bârlad45

Zonarea longitudinală a cursurilor de apă a luat în considerare suprafaţabazinului, respectiv: cursuri de apă mici (F = 10 – 100 km 2 ), cursuri de apă medii (F = 100– 1000 km 2 ), cursuri de apă mari (F = 1000 – 10 000 km 2 ), cursuri de apă foarte mari (F >10 000 km 2 ).Pentru structura litologică a patului albiei s-au considerat următorii constituenţi:blocuri (D > 200 mm), bolovăniş (D = 70 – 200 mm), pietriş (D = 2 – 70 mm), nisip (D =0,05 – 2 mm), mâl (D = 0,05 – 0,005 mm), argilă (D < 0,005 mm).Debitul specific mediu multianual s-a caracterizat prin următoarele categorii:mare (>30 l/s/km 2 ), mediu (3-30 l/s/km 2 ), mic (< 3 l/s/km 2 ), iar debitul specific mediulunar minim anual cu asigurare de 95% prin categoriile: mare (> 2 l/s∙km 2 ), mediu (0,3 –2 l/s∙km 2 ), mic ( 8 º C.Analiza datelor şi informaţiilor mai sus menţionate şi corelarea acestora cu tipurilede ihtiofaună potenţială definite de academicianul Bănărescu în 1964 (zona păstrăvului,zona lipanului, zona scobarului şi a cleanului, zona mrenei şi zona crapului) au condus ladefinirea, pentru spaţiul hidrografic Prut - Bârlad, a 10 tipuri de cursuri de apă, cu douăsubtipuri diferenţiate în funcţie de geologie, ce au fost raportate în cadrul Raportului 2004,sub Art. 5 al D.C.A..Reactualizarea tipologiei cursurilor de apăÎn etapa actuală, având în vedere existenţa unor date şi informaţii suplimentarerezultate din măsurători directe ale variabilităţii comunităţilor de macronevertebrate(considerat elementul cel mai reprezentativ pentru cursurile de apă), în secţiunile dereferinţă şi cele mai bune secţiuni disponibile, tipologia cursurilor de apă a fost redefinită şisintetizată, conducând la reducerea numărului de tipuri. Sintetizarea, respectiv reducereanumărului de tipuri a fost determinată de existenţa aceloraşi caracteristici ale comunităţilorde macronevertebrate pentru unele tipuri definite distinct în etapa anterioară.În consecinţă, în această etapă a fost definit pentru spaţiul hidrografic Prut - Bârladun număr de 7 tipuri de cursuri de apă, cu un singur subtip în funcţie de geologie.Prezentarea sintetică a tipurilor şi sub-tipurilor este cuprinsă în Tabelul 3.3.46

SimbolTipEcoregiuneaSuprafaţa (km 2 )GeologiaStructura litologicăPanta (‰)Altitudinea (mdMN)Precipitaţii (mm/an)Temperatura (°C)Q (l/s/km 2 )q95% (l/s/km 2 )ParametriiTabelul 3. 3 Tipologia cursurilor de apăCurs de apăsituat în zonade dealuri saude podişuriRO0410-a,11, 12,16a-silicioasăb-calcaroasăc-organicănisip,pietriş1-30200-500500-7008-101-510-10000,01-0,5Curs de apăsituat în zonade câmpieRO0611, 12,1610-2000a-silicioasăb-calcaroasăc-organicănisip,argilămâloasămâl

SimbolTipEcoregiuneaSuprafaţa (km 2 )GeologiaStructura litologicăPanta (‰)Altitudinea (mdMN)Precipitaţii (mm/an)Temperatura (°C)Q (l/s/km 2 )q95% (l/s/km 2 )ParametriiSector de cursde apă cuzone umedesituat în zonade câmpieF>3000 km 2 -ECO 11RO11RO1111,12,16>3000>5000a-silicioasăb-calcaroasăc-organicănisip,mâl,argilă

Încadrarea pe tipuri şi subtipuri a celor 417 cursuri de apă (din care 8 au secarepermanentă) cursuri de apă cu suprafeţe mai mare de 10 km 2 identificate pe arealul deactivitate al Direcţiei Apelor este prezentată în Fig. 3.3.În cazul definirii biotice a tipurilor cursurilor de apă prin investigarea şi analiza altorelemente biologice, pe măsură ce datele vor fi disponibile pe o perioadă de timp relevantă,este posibil ca tipurile să fie sintetizate în continuare, numărul tipurilor fiind în acest felredus sau se poate realiza o subdivizare în cadrul unor tipuri.Condiţii de referinţă pentru râuriDirectiva Cadru (Anexa II 1.3 (i)) prevede stabilirea condiţiilor de referinţă pe bazaelementelor hidromorfologice, fizico-chimice şi biologice, specifice fiecărui tip de corp deapă. Condiţiile de referinţă reprezintă valorile elementelor biologice, hidromorfologice,fizico-chimice neperturbate sau cu influenţe antropice minime, corespunzând unor situaţiidin prezent sau din trecut.Definirea condiţiilor de referinţă s-a realizat în mod preponderent prin metodaabordării spaţiale, constând în selectarea secţiunilor de referinţă sau a celor mai bunesecţiuni disponibile pe baza unor criterii specifice, completată în unele cazuri (ex.: datenerelevante sau date indisponibile) cu abordarea intitulată „expert judgement” (experienţaexpertului). Lipsa datelor istorice relevante a evidenţiat de asemenea dificultateaprocesului de stabilire a condiţiilor de referinţă.Secţiunile de referinţă au fost selectate pe baza următoarelor criterii specifice, caresunt în concordanţă cu cele recomandate de Ghidul REFCOND şi Raportul 2004 alDistrictului Internaţional al Dunării:Utilizarea terenului în bazinul de recepţieInfluenţele urbanizării, utilizării terenului sau silviculturii trebuie să fie pe cât posibilreduse.Cursuri de apă şi habitateSecţiunile de referinţă trebuie să fie acoperite cu vegetaţie naturală sau cu pădurineexploatate.Resturile lemnoase să nu fie înlăturate.Patul albiei sau al malurilor să nu fie fixat.Să nu existe obstacole în calea migraţiei organismelor sau a transportuluisedimentelor. Măsurile de protecţie împotriva inundaţiilor să aibă influenţă minoră.49

Figura 3. 3 Tipologia cursurilor de apă din spaţiul hidrografic Prut - Bârlad50

Vegetaţia malurilor şi a zonelor inundabileVegetaţia de maluri şi cea a zonei inundabile permite migraţia laterală.Regimul hidrologicRegimul natural de curgere să nu fie perturbat.Regimul hidrologic al cursurilor de apă să nu fie alterat sau să aibă modificăriminore.Regimul hidrologic să nu fie perturbat din cauza prelevărilor, derivaţiilor, evacuărilorîn unde pulsatorii.Criterii fizico-chimiceSă nu existe surse punctiforme de poluare organică.Să nu existe surse punctiforme de poluare cu nutrienţi.Să nu existe surse de poluare difuză.Să nu se manifeste acidifierea, alcalinizarea şi salinizarea.Să nu existe alterări ale regimului termic.BiologieFără alterări ale biotei indigene prin introducerea de plante şi animale (de ex.piscicultura).Morfologia laculuiAlterările hidromorfologice să nu influenţeze biodiversitatea şi funcţia ecologică.BiomanipulareNu există biomanipulare (de ex. în lacuri).Utilizarea în scop recreaţionalFără utilizare intensivă în scop recreaţional.S-a realizat o selecţie a siturilor potenţiale, punându-se totodată bazele unei reţelede secţiuni de monitoring incluse în programul de supraveghere a elementelor de calitatebiologice, hidromorfologice şi fizico-chimice. Secţiunile de referinţă selectate acoperăvariabilitatea temporală şi spaţială ce se manifestă în cadrul tipului respectiv.51

În spaţiul hidrografic Prut - Bârlad au fost selectate un număr 4 secţiuni de referinţă(din care 2 secţiuni fiind situate pe curs de apă nepermanent) şi 5 cele mai bune secţiunidisponibile.De asemenea, în definirea condiţiilor de referinţă s-a avut în vederereprezentativitatea elementelor biologice, precum şi disponibilitatea datelor, pentru râurifiind utilizate comunităţile de macronevertebrate. Pentru analiza comunităţilor demacronevertebrate s-a folosit abordarea multimetrică, reprezentată de utilizarea maimultor indecşi, funcţie de tipul de informaţie oferit de aceştia.Pentru a se stabili cu mai mare acurateţe condiţiile de referinţă specifice tipului, s-au evaluat: ihtiofauna potenţială stabilită de academicianul P. Bănărescu (1964) şifitoplanctonul, pentru tipurile de cursuri de apă în care acesta este consideratreprezentativ utilizându-se un indice multimetric. În sistemele lotice, în special în cele deordin mic, comunitatea fitoplanctonică nu este reprezentativă pentru evaluarea stăriiecologice şi este utilizată pentru a furniza informaţii suplimentare evaluării realizate pebaza celorlalte elemente biologice.În următorul ciclu de planificare se vor studia în acest scop şi comunităţile defitobentos.Pentru macronevertebratele bentice, valorile de referinţă ale indicilor care intră înalcătuirea indicelui multimetric sunt prezentate în anexa 6.1.1.B, iar pentru fitoplancton, înanexa 6.1.1.A.Pentru cursurile de apă care au regim hidrologic nepermanent, având în vederediversitatea şi heterogenitatea lor din punct de vedere hidrologic, precum şi necesitateainvestigării şi analizei hidrologice aprofundate, condiţiile de referinţă vor fi definite într-oetapă ulterioară.Participarea la Exerciţiul European de intercalibrareScopul Intercalibrărilor internaţionale este de a stabili cât mai exact limitele întrestarea ecologică foarte bună - bună, respectiv bună-moderată, de a asiguracomparabilitatea valorilor specifice tipurilor şi de a contribui la validarea condiţiilor dereferinţă.Participarea României la exerciţiul european de intercalibrare s-a realizat pe bazăde voluntariat, România nefiind Stat Membru al Uniunii Europene la acea dată.Tipurile care au fost intercalibrate şi caracteristicile acestora sunt prezentate înTabelul 3.4.52

Tabelul 3. 4 Descrierea tipurilor care au participat la intercalibrareSecţiuneaTipul(cfGIG)TipulabioticanteriorTipulabioticactual/cursul deapă/bazinulCaracterizare(cf GIG)EcoregiUneaSuprafaţa(km 2 )Altitudine(m)GeologieSubstrathidrograficR-E1Nu seaplicăpentruD.A.PRUTNu seaplicăpentruD.A.PRUTNu seaplicăpentruD.A.PRUTCarpaţii,suprafaţabazinuluimică -medie;altitudine10 10-1000500-800silicioasăBolovăniş- pietrişmedieZona deNu seNu seNu secâmpie,R-E4aplicăpentruD.A.aplicăpentruD.A.aplicăpentruD.A.suprafaţabazinuluimedie,11 şi12100-1000200-500mixtăNisip şipietrişPRUTPRUTPRUTaltitudinemedieAvând în vedere că la data realizării primei faze a exerciţiului european deintercalibrare, metodele de prelevare şi sistemul de clasificare al stării apelor în Românianu erau în conformitate deplină cu cerinţele Directivei Cadru Apa, rezultatele intercalibrăriitipurilor comune R-E1 şi R-E4 s-au bazat numai pe datele furnizate de ţările care aucorespuns cerinţelor exerciţiului (Austria, Slovacia). În următorul ciclu de planificare se vorinclude rezultatele Fazei a II a a procesului de Intercalibrare Europeană la care Româniaeste parte.Din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad nu au fost selectate secţiuni care să participe înprima fază a Exerciţiului European de Intercalibrare din anul 2005, categoria Râuri.53

3.2.2. Tipologie şi condiţii de referinţă pentru lacurile naturaleTipologia abiotică a lacurilor naturaleCriteriile utilizate pentru clasificarea tipologică a lacurilor naturale sunt înconcordanţă cu cele recomandate de Directiva Cadru şi se bazează pe următoriiparametrii principali:- altitudinea la care este situat lacul: zona montană (> 800 m), zona de deal şi depodiş (200-800 m), zona de câmpie (< 200 m);- geologia bazinului de recepţie al lacului: calcaroasă, silicioasă sau organică(meq/l);- adâncimea medie a lacului: foarte mică (< 3 m), mică (3-15 m) şi mare (> 15 m).Geologia bazinului de recepţie este considerată unul dintre cele mai importantecriterii de tipizare pentru lacuri. Pentru a descrie influenţa naturii substratului asupracorpului de apă, s-a propus utilizarea a doi indicatori:- Alcalinitatea şi/sau concentraţia de calciu din apa lacului (pentru departajareaîntre geologia calcaroasă şi silicioasă)- Culoare (pentru a indica geologia organică sau de turbă).Analiza rezultatelor prelevărilor de apă din lacuri la nivel naţional a arătat că nuexistă întotdeauna o relaţie biunivocă între alcalinitatea apei lacului şi roca dominantă înbazinul de recepţie. Valorile crescute de alcalinitate se pot datora existenţei soluriloralcaline, suprafeţelor mari de teren amenajat agricol sau influenţei unor surse de poluare.Astfel, din cauza motivelor prezentate mai sus, în procesul de definire a tipologiei s-a considerat geologia reală a zonei, acolo unde natura substratului a fost evidentă.Valoarea limită minimă pentru criteriul de suprafaţă a lacului stabilită de Directiva Cadrueste de 0,5 km 2 . Având în vedere numărul mare de lacuri naturale sub 0,5 km 2 , s-auconsiderat două clase de suprafaţă: mai mici de 0,5 km 2 şi mai mari de 0,5 km 2 .Pentru stabilirea tipologiei biotice a fost necesară prelucrarea datelor demonitoring, fiind investigate o parte din elementele de calitate recomandate: fitoplancton,peşti, macronevertebrate. Aplicând principiul ierarhizării elementelor biologice în funcţie dereprezentativitatea lor, fitoplanctonului i-a revenit un rol deosebit în stabilirea tipologiei.Definirea tipologiei biotice a lacurilor care se bazează pe investigarea comunităţilorbiologice, reprezintă o completare şi verificare a tipurilor care au fost delimitate abiotic.Acesta este un proces care urmează a fi finalizat în etapele următoare.54

După prelucrarea şi analizarea datelor, în spaţiul hidrografic Prut - Bârlad, pentrucele 7 lacuri naturale au fost definite două tipuri, prezentate în Tabelul 3.5.1. şi Figura 3.4,din care 6 de tipul ROLN01 (Lacul Pochina, Lacul Vlăscuţa, Pruteţul Bălătau, Balta Teiva-Vişina, Balta Potcoava şi Bucecea-Bălţile Siretului) şi unul de tipul ROLN15 (Turbăria de laDersca).Tabelul 3.5. 1 Tipologia lacurilor naturaleTipSimbolAdâncimeAltitudinemedie(m)(m)Lac situat în zona decâmpie, adâncime foartemică, siliciu – alcalinitateROLN01 < 200 < 3moderată, mareLac situat în zona de dealşi podiş, adâncime foartemică, siliciu, suprafaţăROLN15 200 – 800 < 3foarte micăGeologie –alcalinitate(meq/l)siliciu(0,2 - 1)siliciuSuprafaţaCategoria(S,M,L, XL)S-SSSSCondiţii de referinţă pentru lacurile naturalePotrivit recomandărilor Ghidului REFCOND 2.3, condiţiile de referinţă reprezintă ostare din prezent sau din trecut corespunzând condiţiilor naturale sau cu impact antropicfoarte scăzut, exprimate prin modificări minore ale caracteristicilor fizico-chimice,hidromorfologice şi biologice.S-a creat o bază de date utilizând rezultatele monitorizării efectuate de DirecţiaApelor Prut; au fost analizate valori ale elementelor de calitate hidromorfologice, fizicochimiceşi biologice, atât de la nivelul secţiunilor incluse în programul naţional demonitorizare, cât şi a celor investigate suplimentar, de pe lacurile naturale.Elementele biologice de calitate investigate sunt cele recomandate de DirectivaCadru în sect. 1.1, Anexa V: fitoplancton (pentru care s-au stabilit valori de referinţă aleparametrului biomasă), microfitobentos, macrozoobentos, macrofite şi peşti.55

Urmează ca pe măsura ce datele referitoare la elementele de calitate menţionateanterior vor fi disponibile, procesul de definire a condiţiilor de referinţă specifice tipului săse îmbunătăţească şi să se dezvolte, în particular pentru fitobentos, macrofite,macronevertebrate şi peşti. Pentru tipurile ROLN07, ROLN08, ROLN09 şi ROLN15 lipsadatelor nu a permis stabilirea condiţiilor de referinţă.Valorile de referinţă propuse pentru indicele de biomasa fitoplanctonică-lacurinaturale se află în anexa 6.1.1D. În anul 2008 s-a demarat procesul de intercalibrare allacurilor naturale pentru grupul est-continental, în care este inclusă şi România, alături deUngaria şi Bulgaria. Finalizarea procesului în anul 2011 va aduce clarificări în ceea cepriveşte stabilirea stării ecologice şi implicit a condiţiilor de referinţă pentru o parte dinlacurile naturale de pe teritoriul naţional.În spaţiul hidrografic Prut – Bârlad nu au fost selectate lacuri naturale consideratede referinţă sau cele mai bune secţiuni disponibile.3.2.3. Tipologie şi condiţii de referinţă pentru lacurile de acumularePentru stabilirea tipologiei abiotice a lacurilor de acumulare din spaţiul hidrograficPrut - Bârlad, au fost utilizate următoarele criterii:- altitudinea la care este situat lacul: zona montană (> 800 m), zona de deal şi depodiş (200-800 m), zona de câmpie (< 200 m);- geologia bazinului de recepţie a lacului: calcaroasă, silicioasă sau organică (meq/l);- adâncimea medie a lacului: foarte mică (< 3 m), mică (3-15 m) şi mare (> 15 m);- timpul de retenţie mic (< 3 zile), mediu (3-30 zile) şi mare (30 zile).După prelucrarea şi analizarea datelor au fost definite tipurile abiotice ale lacurilor deacumulare din spaţiul hidrografic Prut - Bârlad, rezultând 18 lacuri de acumulare de tipulROLA02, 14 de tipul ROLA03a şi unul de tipul ROLA03b (fig. 3.4 şi tabelul 3.5.2).56

Figura 3. 4 Tipologia lacurilor57

Tabelul 3.5. 2 Tipologia lacurilor de acumulareTipSimbolAdâncime Geologie –Altitudinemedie alcalinitate(m)(m) (meq/l)Lac situat în zona decâmpie, adâncime mică, ROLA02 < 200 3 - 15 siliciu (< 1.0)siliciuLac situat în zona decâmpie, adâncime foarte ROLA03 < 200 < 3 siliciu (< 1.0)mică, siliciuTimp deretenţieSubtipMareROLA02aMAREROLA03aMEDIUROLA03burmător.Condiţiile de referinţă pentru lacurile de acumulare vor fi stabilite într-un stadiuParticiparea la Exerciţiul European de intercalibrareRomânia a participat la acest exerciţiu cu un număr de 8 lacuri de acumulare.Acestea au fost identificate preliminar, pe baza informaţiilor disponibile, ca fiind la limitadintre clasele de calitate bună şi cea moderată. Parametrii biologici analizaţi au fost:concentraţia de clorofilă „a”(µg/l) şi fitoplancton (compoziţie, biovolum-mm 3 /l), procentaj deCyanofite din biomasă, probele fiind prelevate de la nivelul zonei fotice.Rezultatele primei faze a exerciţiului de intercalibrare s-au concretizat înidentificarea valorilor biomasei fitoplanctonului şi ale clorofilei „a”, specifice limitelor dintreclasele de calitate ecologică (bună-moderată) pentru tipurile de lac participante.Denumirea şi tipologia lacului de acumulare conform criteriilor agreate în cadrulgrupului de intercalibrare se prezintă în Tabelul 3.6În următorul ciclu de planificare se vor include rezultatele Fazei a II a a procesuluide Intercalibrare Europeană la care România este parte. Singurul element biologic decalitate inclus în intercalibrarea Europeană a lacurilor de acumulare este fitoplanctonul.Din spaţiul hidrografic Prut - Bârlad nu a fost selectat nici un lac de acumulare caresă participe în prima fază a exerciţiului european de intercalibrare.58

Tabelul5Tabelul 3.6 Lacuri de acumulare participante la Exerciţiul european deintercalibrare - FAZA I Grupul L.M.-G.I.G.TipPrecipitaţiiAdânciTip Altitumedii Alcalinita SuprafaţăCaracteriz Numemeabiotic dineanuale te lacare cf. GIG lacmedie(m)(mm) şi (meq/l) (km 2 )(m)T(°C)Acumulare, deadâncimemare,suprafaţă Nu se Nu semare, aplică aplicăL->800 sausubstrat pentru pentru 0-800 >15M7

Criterii adiţionale pentru delimitarea corpurilor de apă de suprafaţăPentru delimitarea mai exactă a corpurilor de apă de suprafaţă s-au considerat, înmod suplimentar/plus, următorii parametrii:starea apelor:-un element discret de apă de suprafaţă nu trebuie să conţină elementesemnificative ale unor stări diferite; un „corp de apă” trebuie să aparţină uneisingure clase a stării ecologice;-în procesul de sub-divizare progresivă a apelor în unităţi din ce în ce mai mici, estenecesar să se păstreze un echilibru între descrierea corectă a stării apelor şinecesitatea evitării fragmentarii apelor de suprafaţă într-un număr prea mare decorpuri de apă;ariile protejate:-limitele existente ale ariilor protejate pot fi considerate la identificarea corpurilor deapă; de cele mai multe ori, limitele corpurilor de apă nu vor coincide cu limitelezonelor protejate deoarece ambele zone geografice au fost definite în scopuridiferite, pe baza unor criterii diferite;alterările hidromorfologice:-în cazul alterărilor hidromorfologice semnificative, criteriile de desemnare aC.A.P.M. s-au bazat pe rezultatele Proiectului Regional U.N.D.P.-G.E.F. al DunăriiIdentifying hydromorphological pressures on the Danube River. Questionnaire –step 1, c) Significant pressures/impacts;-corpurile de apă puternic modificate pot fi identificate şi desemnate atunci cândstarea ecologică bună nu poate fi atinsă din cauza impactului alterărilor fiziceasupra caracteristicilor hidromorfologice ale apelor de suprafaţă;-C.A.P.M. sunt definite preliminar de limitele schimbărilor caracteristicilorhidromorfologice care:(a) rezultă din alterările generate de activităţile umane şi(b) împiedică atingerea stării ecologice bune.60

Aspecte - cheie ale delimitării corpurilor de apăFigura 3. 5 Etapele de identificare a corpurilor de apă.Pentru identificarea corpurilor de apă de suprafaţă au fost luate în considerare toaterâurile al căror bazin hidrografic are o suprafaţă mai mare de 10 km 2 şi lacurile deacumulare cu suprafaţa la nivelul normal de retenţie mai mare de 50 ha.Corpuri de apă mici – s-a ţinut cont de abordarea prezentată mai sus şi astfel, înanumite cazuri (bazine hidrografice mici), întregul curs de apă se poate consideraca fiind un singur corp de apă, în cazul în care întregul bazin este „natural” sau esteinfluenţat, în principal, de o anumită presiune (ex. hidroenergie).Gruparea (agregarea/„aggregation”) corpurilor de apă în funcţie de cauzacare le influenţează starea - afluenţii ce aparţin aceleiaşi tipologii şi a cărorstare este naturală sau este determinată de aceeaşi presiune dominantă(alimentare cu apă, hidroenergie, agricolă, piscicultură, industrie şi dezvoltăriurbanistice, navigaţia, apărare de inundaţii, recreere şi turism) şi care conflueazăîntr-un lac/curs de apă s-au putut grupa într-un singur corp de apă.De asemenea, în cazul unei cascade de lacuri de acumulare, acestea au pututfi grupate ţinând seama de acumularea strategică ce regularizează scurgerea.61

Procesul de identificare a corpurilor de apă s-a reluat în anul 2008, în principal,datorită redefinirii tipologiei corpurilor de apă, pe baza criteriilor biotice.Totodată la nivelul anului 2008, dintre tipurile de corpuri de apă - cursurinepermanente, q 95% = 0 - nu s-au mai considerat şi delimitat corpuri de apă, cele careau secare permanentă. Au fost identificate corpuri de apă, râurile cu secare în fiecare an,râurile cu secare odată la câţiva ani (2-5 ani) şi râurile cu secare rară (odată la mai mult de5 ani).Prin aplicarea criteriilor menţionate anterior, care au stat la baza delimitării corpurilor deapă, în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad s-a identificat un număr total de 339 corpuri de apăde suprafaţă (Fig. 3.6. Corpurile de apă de suprafaţă), dintre care:286 corpuri de apă-râuri; dintre acestea un număr de 250 corpuri de apă suntreprezentate de corpuri de apă nepermanente, iar 3 de corpuri de apă artificiale;7 corpuri de apă - lacuri naturale;46 corpuri de apă - lacuri de acumulare.Lungimea maximă a corpurilor de apă este de 387 km, iar lungimea minimă este de1 km. Media lungimilor corpurilor de apă delimitate în spaţiul hidrografic Prut - Bârlad estede 23,86 km.În spaţiul hidrografic Prut - Bârlad s-a identificat un număr de 7 lacuri naturale, dincare 7 sunt arii protejate pentru habitate şi specii.62

Figura 3. 6 Corpurile de apă de suprafaţă63

3.4. Presiuni semnificative3.4.1. Surse punctiforme de poluare semnificativeCriterii pentru evaluarea surselor de poluare semnificativeÎn conformitate cu Directiva Cadru în Domeniul Apei, se consideră presiunisemnificative presiunile care au ca rezultat neatingerea obiectivelor de mediu pentrucorpul de apă studiat. După modul în care funcţionează sistemul de recepţie al corpului deapă se poate cunoaşte dacă o presiune poate cauza un impact. Aceasta abordare corelatăcu lista tuturor presiunilor şi cu caracteristicile particulare ale bazinului de recepţieconduce la identificarea presiunilor semnificative.O alternativă este aceea ca înţelegerea conceptuală să fie sintetizată într-un setsimplu de reguli care indică direct dacă o presiune este semnificativă. O abordare de acesttip este de a compara magnitudinea presiunii cu un criteriu sau o valoare limită relevantăpentru corpul de apă. În acest sens, Directivele Europene prezintă limitele peste carepresiunile pot fi numite semnificative şi substanţele şi grupele de substanţe care trebuieluate în considerare.Aplicarea setului de criterii prezentat a condus la identificarea presiunilorsemnificative punctiforme, având în vedere evacuările de ape epurate sau neepurateîn resursele de apă de suprafaţă:a. Aglomerările umane (identificate în conformitate cu cerinţele Directivei privindepurarea apelor uzate urbane - Directiva 91/271/C.E.E.), ce au peste 2000 locuitoriechivalenţi (l.e.) care au sisteme de colectare a apelor uzate cu sau fără staţii deepurare şi care evacuează în resursele de apă; de asemenea, aglomerările

ii. unităţile care evacuează substanţe periculoase (lista I şi II) şi/sau substanţeprioritare peste limitele legislaţiei în vigoare (în conformitate cu cerinţeleDirectivei 2006/11/E.C. care înlocuieşte Directiva 76/464/C.E.E. privind poluareacauzată de substanţele periculoase evacuate în mediul acvatic al comunităţii;iii. alte unităţi care evacuează în resursele de apă şi care nu se conformeazălegislaţiei în vigoare privind factorul de mediu apa;c. Agricultura:i. fermele zootehnice sub incidenţa Directivei privind prevenirea şi controlulintegrat al poluării – 96/61/E.C. (Directiva I.P.P.C.) - inclusiv unităţile care suntinventariate în Registrul Poluanţilor Emişi (E.P.E.R.) care sunt relevante pentrufactorul de mediu - apa;ii. fermele care evacuează substanţe periculoase (lista I şi II) şi/sau substanţeprioritare peste limitele legislaţiei în vigoare (în conformitate cu cerinţeleDirectivei 2006/11/E.C. care înlocuieşte Directiva 76/464/C.E.E. privind poluareacauzată de substanţele periculoase evacuate în mediul acvatic al comunităţii);iii. alte unităţi agricole cu evacuare punctiformă şi care nu se conformeazălegislaţiei în vigoare privind factorul de mediu apa;În spaţiul hidrografic Prut–Bârlad sunt inventariate un număr de 124 folosinţe deapă care folosesc resursele de apă de suprafaţă ca receptor al apelor evacuate. În urmaanalizării surselor de poluare punctiformă, ţinând seama de criteriile menţionate mai sus, arezultat un număr de 87 surse punctiforme semnificative (44 urbane, 33 industriale şi10 agricole).În continuare este prezentată o caracterizare a principalelor categorii de surse depoluare punctiforme:‣ Surse de poluare urbane/aglomerări umaneÎn general, în conformitate cu cerinţele Directivei privind epurarea apelor uzateurbane (Directiva 91/271/C.E.E.) apele uzate urbane ce pot conţine ape uzate menajeresau amestecuri de ape uzate menajere, industriale şi ape meteorice sunt colectate de65

către sistemele de colectare/canalizare, conduse la staţia de epurare (unde sunt epuratecorespunzător) şi apoi evacuate în resursele de apă, având în vedere respectareaconcentraţiilor maxime admise. România a obţinut perioada de tranziţie pentruimplementarea acestei Directive de maximum 12 ani de la aderare (31 decembrie 2018),întrucât, sunt aglomerări umane care nu se conformează acestor cerinţe, neavând sistemede colectare şi/sau staţii de epurare cu dotare şi funcţionare corespunzătoare (cel puţin cuepurare mecanică şi biologică pentru aglomerările cuprinse între 2000 – 10000 l.e şi înplus treapta terţiară – pentru îndepărtarea nutrienţilor – pentru aglomerările cu peste10000 l.e). Apele uzate urbane conţin, în special materii în suspensie, substanţe organice,nutrienţi, dar şi alţi poluanţi ca metale grele, detergenţi, hidrocarburi petroliere,micropoluanţi organici etc., depinzând de tipurile de industrie existente, cât şi de nivelul depre-epurare al apelor industriale colectate.În conformitate cu Planul de implementare al Directivei 91/271/C.E.E. privindepurarea apelor uzate urbane, în spaţiul hidrografic Prut–Bârlad există un număr de 286aglomerări umane (>2000 l.e.), cu o încărcare organică totală corespunzând la 3.198.869l.e.În tabelul nr. 3.7 se prezintă atât numărul aglomerărilor (>2000 l.e.), cât şi situaţiadotării cu staţii de epurare, având în vedere încărcarea organică biodegradabilă, exprimatăîn locuitori echivalenţi, la nivelul sfârşitului anului 2007.Tabelul 3. 7 Situaţia aglomerărilor umane, staţiilor de epurare, precum şi a încărcărilororganice totale, colectate şi epurate în spaţiul hidrografic Prut-BârladNumărÎncărcare ÎncărcareÎncărcareDimensiune de Nr. deorganică organică epuratăorganicăaglomerare aglome staţii decolectată (l.e)(l.e)totalăumană rări epurare(l.e.) l.e. % l.e. %umane> 150000 l.e. 3 2 1.360.000 1.173.600 86,29 581.684 42,7715000 – 150000 l.e. 9 5 375.783 214.373 57,05 167.646 44,6110000 – 15000 l.e. 21 8 257.722 32.006 12,42 3.117 1,212000-10000 l.e. 253 11 1.205.364 25.075 2,08 1.1249 0,93Total 286 26 3.198.869 1.445.054 45,17 763.696 23,87cu Tomeşti şi Holboca66

Se menţionează că există un număr de 260 * aglomerări umane (> 2000 l.e.) care nusunt încă dotate cu staţii de epurare, iar din numărul total de 26 staţii de epurare, nici unanu se conformează momentan cerinţelor legislative (se vor conforma prin realizareaprogramelor de măsuri).În figura 3.7 se prezintă aglomerările umane (>2000 l.e.) şi gradul de racordare lasistemele de colectare, iar în figura 3.8 se prezintă aglomerările umane (>2000 l.e.) şi tipulde staţii de epurare existenteÎn spaţiul hidrografic Prut - Bârlad există un număr de 11 aglomerări umane (cu maipuţin de 2.000 l.e.) care nu sunt dotate cu sisteme de colectare în sistem centralizat şicare nu prezintă staţii de epurare.Se precizează că la nivelul anului 2007, pe parcursul perioadelor cu ploi intense, s-a înregistrat un număr de 2 evenimente, în care un număr de 23 sisteme de colectare şiepurare a apelor uzate şi pluviale nu au putut funcţiona corespunzător.Din punct de vedere al evacuărilor de substanţe poluante în resursele de apă desuprafaţă, în tabelul 3.8 se prezintă cantităţile monitorizate de substanţe organice(exprimate ca C.C.O. – Cr şi C.B.O.5) şi de nutrienţi (azot total şi fosfor total) la nivelulanului 2007 pe categorii de aglomerări. De asemenea, în tabelul 3.9 se prezintă aceeaşisituaţie, având în vedere cantităţile de metale evacuate şi monitorizate.Tabelul 3. 8 Evacuări de substanţe organice şi nutrienţi în resursele de apă de laaglomerările umane în spaţiul hidrografic Prut - BârladSubstanţe SubstanţeCategorii deAzot total Fosfor totalorganice organiceaglomerări/Poluanţi(Nt)(Pt)(C.C.O.-Cr) (C.B.O.5)evacuaţit/an t/ant/ant/an>100.000 l.e. 14595,965 4711,963 1412,23 378,11210.000 – 100.000 l.e. 2548,317 876,646 185,404 69,7272000 - 10000 l.e. 130,641 52,883 35,551 4,534

Figura 3. 7 Aglomerări umane (>2000 l.e.) şi gradul de racordare la sistemele de colectaredin spaţiul hidrografic Prut - Bârlad68

Figura 3. 8 Aglomerări umane (>2000 l.e.) şi tipuri de staţii de epuraredin spaţiul hidrografic Prut - Bârlad69

Tabelul 3. 9 Evacuări de metale grele în resursele de apă de la aglomerările umane înspaţiul hidrografic Prut - BârladCategorii de CupruCadmiu Nichel Plumb Mercur CromZinc (Zn)aglomerări/poluan (Cu)(Cd) (Ni) (Pb) (Hg) (Cr)kg/anţi evacuaţi kg/ankg/an kg/an kg/an kg/an kg/an660,00523,03541,000 18340,000 19,000463,000>100.000 l.e.00010.000–100.000113,94160,3721,230 1837,43060,611l.e.8442000 - 10000 l.e. 8,714 27,000 5,153 2,255 1,03610000l.e.):IaşiApele uzate menajere şi o parte din apele industriale de la agenţii economici(660.000 l.e.) sunt colectate în reţeaua de canalizare (cu o lungime de 464,1 km) şievacuate în râul Bahlui prin cele 2 descărcări ale staţiei de epurare, echipată cu treaptămecanică şi biologică. Debitul evacuat după epurarea mecanică şi biologică este de1.343,385 l/s, iar epurat doar mecanic este de 661,593 l/s. Nu sunt depăşite valorilestabilite prin actele de reglementare.GalaţiMunicipiul Galaţi (450.000 l.e.) prezintă o reţea de canalizare în lungime de 480 kmşi nu dispune de o staţie de epurare. Evacuarea apelor uzate orăşeneşti ale municipiuluiGalaţi se face prin intermediul a şase colectoare în fluviul Dunărea: Micro19, PopasDunărea, Libertatea, Valurile Dunării, 13 iunie, SP3. În anul 2007 s-a evacuat un volumtotal de 31,147 mil. mc ape uzate neepurate. Există în derulare un program cu fonduriI.S.P.A. în valoare de 60 mil. euro privind reabilitarea reţelei de aducţiune şi a staţiilor depompare, reabilitarea şi extinderea reţelelor de distribuţie apă potabilă şi canalizare,respectiv construirea unei staţii de epurare a apelor uzate.70

BotoşaniApele uzate menajere şi o parte din apele industriale de la agenţii economici(250.000 l.e.) sunt colectate în reţeaua de canalizare (cu o lungime de 325,1 km) şievacuate în râul Sitna printr-o staţie de epurare, echipată cu treaptă mecanică şi biologică.Debitul evacuat după epurarea mecanică şi biologică este de 372,685 l/s. S-au înregistratdepăşiri la indicatorii: materii în suspensie, amoniu şi substanţe organice (C.B.O.5).De asemenea, unitatea evacuează în pârâul Teascu – SP Tulbureni un debit deapă uzată neepurată, circa 380 l/s, provenit din zona de sud a municipiului Botoşani.Există în derulare un program pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului decanalizare – epurare beneficiind de fonduri I.S.P.A..VasluiMunicipiul Vaslui (95.000 l.e.) dispune de un sistem centralizat de canalizare înlungime de 117 km şi o staţie de epurare cu treaptă mecanică şi biologică. Reţeaua decanalizare s-a proiectat şi s-a executat în sistem divizor, cuprinzând o reţea pentrucolectarea apelor uzate menajere şi industriale şi o reţea pentru colectarea apelor pluviale.Totuşi, în anumite zone ale oraşului, există întrepătrunderi ale reţelelor de canalizaremenajeră şi pluvială. Staţia de epurare, cu o capacitate de 600 l/s, evacuează 154,173 l/sape epurate în râul Vaslui. În prezent, staţia de epurare evacuează în râul Vaslui debite deaprox. 170 l/s. Municipiul Vaslui mai evacuează direct în râul Delea ape uzate princolectoare de canalizare care nu au continuitate şi nu sunt racordate la staţia de epurare:6,564 l/s prin colectorul Racova şi respectiv 4,091 l/s prin colectorul Spătar Angheluţă.BârladMunicipiul Bârlad (80.413 l.e.) dispune de un sistem de reţele de canalizare, staţiide pompare intermediare, colectoare principale şi staţie de epurare a apelor uzate cutreaptă mecanică şi biologică. Sistemul de canalizare (163,5 km) este divizor, existândtotuşi întrepătrunderi între canalizarea pluvială şi cea menajeră. Reţeaua de canalizare nuacoperă toate zonele, motiv pentru care o parte din apele menajere din zoneleneracordate sunt preluate de reţelele pluviale, ajungând în iazurile de retenţie ale acestoraşi ulterior în pârâul Valea Seacă (14,269 l/s). Staţia de epurare (capacitate proiectată de256 l/s pentru treapta mecanică şi 340 l/s pentru treapta biologică) evacuează în prezent199,994 l/s ape uzate epurate, în râul Bârlad.S-au înregistrat depăşiri la indicatorii: fier total, hidrogen sulfurat şi sulfuri totale.71

TecuciMunicipiul Tecuci are populaţie de 54.660 l.e. şi posedă o reţea de canalizare (80,7km) şi o staţie de epurare cu treaptă mecanică şi biologică ce evacuează 62,754 l/s apeepurate în râul Bârlad. Valorile indicatorilor chimici ai apelor uzate evacuate în anul 2007s-au încadrat în limitele impuse prin autorizaţia de gospodărire a apelor. S-a evacuat înrâul Bârlad, un volum de 1,97 mil. mc ape uzate suficient epurate. În anul 2007 a fostevacuat un volum de 2,786 mil. mc apă uzată în emisar prin cele 6 colectoare (zonaindustrială, pod Elena Doamna, pod Ghica Vodă, pod Criviţeni, zona spital, zona pod CuzaVodă).DorohoiApele uzate menajere şi o parte din apele industriale de la agenţii economici(42.550 l.e.) sunt colectate în reţeaua de canalizare (cu o lungime de 45,6 km) şi evacuateîn râul Jijia printr-o staţie de epurare, echipată cu treaptă mecanică şi biologică. Debitulevacuat după epurarea mecanică şi biologică este de 81,399 l/s. S-au înregistrat depăşirila indicatorii: amoniu, hidrogen sulfurat şi sulfuri totale.HuşiMunicipiul Huşi (33.000 l.e.) dispune de o reţea de canalizare proiectată şiexecutată în sistem unitar (61,2 km), şi o staţie de epurare mecano-biologică ceevacuează 40,43 l/s ape epurate în râul Huşi. S-au înregistrat depăşiri la indicatorii:amoniu, fosfor total, detergenţi anionici activi, hidrogen sulfurat şi sulfuri totale.CudalbiApele uzate menajere şi o parte din apele industriale de la agenţii economici(14.850 l.e.) sunt colectate în reţeaua de canalizare (cu o lungime de 3 km) şi evacuate înrâul Geru printr-o staţie de epurare, echipată cu treaptă mecanică şi chimică. Debitulevacuat după epurare este de 0,634 l/s. S-au înregistrat depăşiri la indicatorii: materii însuspensie, amoniu, substanţe organice (C.B.O.5, C.C.O.-Cr), fosfor total, hidrogen sulfuratşi sulfuri totale.Târgu FrumosAglomerarea Târgu Frumos are populaţie de 14.572 l.e. şi posedă o reţea decanalizare (22,2 km) şi o staţie de epurare cu treaptă mecanică şi biologică ce evacuează53,082 l/s ape epurate în râul Bahlueţ. S-au înregistrat depăşiri la indicatorii: materii însuspensie, amoniu, substanţe organice (C.C.O.-Cr), azot total, fosfor total, hidrogensulfurat şi sulfuri totale.72

DarabaniApele uzate menajere şi o parte din apele industriale de la agenţii economici(14.500 l.e.) sunt colectate în reţeaua de canalizare (cu o lungime de 3 km) şi evacuate înrâul Podriga printr-o staţie de epurare, echipată cu treaptă mecanico-biologică şi chimică.Debitul evacuat după epurare este de 1,998 l/s. S-au înregistrat depăşiri la indicatorii:materii în suspensie, amoniu, substanţe organice (C.C.O.-Cr), fosfor total, detergenţianionici activi, hidrogen sulfurat şi sulfuri totale.Târgu BujorAglomerarea Târgu Bujor are populaţie de 12.200 l.e. şi posedă o reţea decanalizare (9 km). Apele uzate de tip menajer, după o prealabilă epurare mecanicobiologicăşi chimică sunt evacuate în râul Chineja. În anul 2007 s-a evacuat un volum de0,284 mil. mc (un debit mediu de 9,006 l/s).HârlăuApele uzate menajere şi o parte din apele industriale de la agenţii economici(12.056 l.e.) sunt colectate în reţeaua de canalizare (cu o lungime de 27,6 km) şi evacuateîn râul Bahlui prin staţie de epurare, echipată cu treaptă mecanică şi biologică. Debitulmediu al efluentului epurat este de 11,225 l/s. S-au înregistrat depăşiri la indicatorii:azotaţi, azot total, fosfor total.BelceştiAglomerarea Belceşti are populaţie de 11.662 l.e. şi posedă o reţea de canalizare(10,02 km) şi o staţie de epurare cu treaptă mecanică şi biologică ce evacuează 1,871 l/sape epurate în râul Bahlui. S-au înregistrat depăşiri la indicatorii azot total şi fosfor total.NegreştiOraşul Negreşti (11.450 l.e) dispune de un sistem de canalizare realizat în sistemmixt: unitar (în zona centrală) şi separativ în restul localităţii. Lungimea totală a reţelei decanalizare este de 8,5 km. Staţia de epurare (treaptă mecanică şi biologică) evacuează înrâul Bârlad un debit de 4,027 l/s ape insuficient epurate. S-au înregistrat depăşiri laindicatorii: azotaţi şi azotiţi.PecheaAglomerarea (18.560 l.e.) dispune de un sistem de canalizare în lungime de 7,5 km,apele uzate fiind evacuate în râul Suhu (0,317 l/s).73

SăveniAglomerarea Săveni (10.500 l.e.) dispune de un de sistem de canalizare (10,4 km)şi o staţie de epurare prevăzută cu treaptă mecanică şi biologică ce evacuează 7,705 l/sape în râul Başeu. S-au înregistrat depăşiri la indicatorii hidrogen sulfurat şi sulfuri totale.Următoarele aglomerări dispun doar de reţele de canalizare, dar insuficiente:Lieşti (16.650 l.e.) dispune de 3 km canalizare şi evacuează 3,076 l/s ape uzate în râulSiretIveşti (16.000 l.e.) dispune de 1,16 km canalizare şi evacuează 0,19 l/s ape uzate înrâul BârladFlămânzi (14.000 l.e.) dispune de 5 km canalizare şi evacuează 2,917 l/s ape uzate înrâul MiletinGhidigeni (11.210 l.e.) dispune de 1,5 km canalizare şi evacuează 1,015 l/s ape uzateîn râul BârladHolboca (14.373 l.e.) dispune de 9 km canalizare.Tomeşti (13.342 l.e.) dispune de 10 km canalizare.Zorleni (10.516 l.e.) dispune de 5,4 km canalizare.Următoarele aglomerări nu dispun de reţele de canalizare şi staţii de epurare:Matca (19.000 l.e), Tuluceşti (12.000 l.e.), Slobozia Conachi (11900 l.e), Brăhăşeşti(11.860 l.e), Corod (11.700 l.e.), Deleni (11.700 l.e), Munteni (11.400 l.e), Târgu Frumos -comuna (11.126 l.e), Ciurea (Piciorul Lupului) (10.805 l.e.)‣ Surse de poluare industriale şi agricoleSursele de poluare industriale şi agricole contribuie la poluarea resurselor de apă,prin evacuarea de poluanţi specifici tipului de activitate desfăşurat. Astfel, se pot evacuasubstanţe organice, nutrienţi (industria alimentară, industria chimică, industria fertilizanţilor,celuloză şi hârtie, fermele zootehnice etc.), metale grele (industria extractivă şiprelucrătoare, industria chimică etc.), precum şi micropoluanţi organici periculoşi (industriachimică organică, industria petrolieră etc.). Sursele punctiforme de poluare industriale şiagricole trebuie să respecte cerinţele Directivei privind prevenirea şi controlul integrat al74

poluării – 96/61/E.C. (Directiva I.P.P.C.), Directivei 2006/11/E.C. care înlocuieşte Directiva76/464/C.E.E. privind poluarea cauzată de substanţele periculoase evacuate în mediulacvatic al comunităţii, Directivei privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi dinsurse agricole - 91/676/C.E.E., Directivei privind accidentele majore – 86/278/C.E.E.(Directiva SEVESO), precum şi cerinţele legislaţiei naţionale (H.G. 352/2005 privindmodificarea şi completarea H.G. nr. 188/2002 privind aprobarea unor norme privindcondiţiile de descărcare, H.G. 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminaretreptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase).Pentru implementarea Directivei 76/464/C.E.E. privind poluarea cauzată desubstanţele periculoase evacuate în mediul acvatic al comunităţii, România a obţinut operioadă de tranziţie de 3 ani (decembrie 2009), având în vedere anumite unităţiindustriale care evacuează cadmiu şi mercur (27 de unităţi la nivel naţional),hexaclorciclohexan (3 unităţi) şi hexaclorbenzen, hexaclorbutadiena, 1,2 - dicloretan,tricloretilena şi triclorbenzen (21 unităţi). De asemenea, pentru instalaţiile sub incidenţaDirectivei I.P.P.C., România a obţinut perioade de tranziţie cuprinse între 2 şi 9 ani(maximum decembrie 2015).La nivelul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad, din cele 43 surse punctiformeindustriale şi agricole semnificative, 8 au instalaţii care intră sub incidenta DirectiveiI.P.P.C..În figura 3.9 se prezintă sursele punctiforme semnificative de poluare – industriale şiagricole.Din punct de vedere al evacuărilor de substanţe poluante în resursele de apă desuprafaţă, în tabelul 3.10 se prezintă cantităţile monitorizate de substanţe organice(exprimate ca C.C.O. – Cr şi C.B.O.5) şi de nutrienţi (azot total şi fosfor total) la nivelulanului 2007 pe categorii de surse de poluare. De asemenea, în tabelul 3.11 se prezintăaceeaşi situaţie, având în vedere cantităţile de metale evacuate şi monitorizate.75

Figura 3. 9 Surse punctiforme semnificative de poluare - industriale şi agricoledin spaţiul hidrografic Prut - Bârlad76

Tabelul 3. 10 Evacuări de substanţe organice şi nutrienţi în resursele de apă din surselepunctiforme industriale şi agricole din spaţiul hidrografic Prut-BârladSubstanţe SubstanţeFosforAzot totalTip de industrie/poluanţi organice organicetotal(Nt)evacuaţi(C.C.O.-Cr) (C.B.O.5)(Pt)t/ant/ant/ant/anIndustrie I.P.P.C. 3421,922 772,540 5,532Industrie non I.P.P.C. 472,008 211,689 20,130 1,531Industrie total 3893,930 984,229 20,130 7,063Alte surse punctiforme 333,905 131,113 4,069Tabelul 3. 11 Evacuări de metale grele în resursele de apă din sursele punctiformeindustriale şi agricole din spaţiul hidrografic Prut-BârladCategorii deCupruCadmiu Nichel Plumb Mercur Cromaglomerări/Zinc (Zn)(Cu)(Cd) (Ni) (Pb) (Hg) (Cr)poluanţikg/ankg/ankg/an kg/an kg/an kg/an kg/anevacuaţiIndustrieI.P.P.C.3153,768 8355,818 0,043 223,795 455,761 0,000 1811,949Industrie nonI.P.P.C.17,395 48,375 0,033 2,000 3,000 11,000Industrie total 3171,163 8404,193 0,076 225,795 458,761 0,000 1822,949Alte sursepunctiforme0,365 1,203 0,039 0,195 0,040În continuare se prezintă situaţia celor mai importante surse punctiformesemnificative de poluare – industriale şi agricole.Judeţul BotoşaniS.C. CERAMICA S.A. DOROHOI, Fabricarea cărămizilor, ţiglelor şi altorproduse pentru construcţii din argilă arsă, termen de conformare 2015.Staţia de epurare (treaptă mecanică şi chimică) evacuează în râul Jijia un debit de1,102 l/s.77

S.C. TRANSPORT MIXT S.A. DOROHOI - DOROHOI, Transporturi urbane,suburbane şi metropolitane de călători, termen de conformare 2022.Apele uzate sunt evacuate în râul Jijia, după epurarea mecanică şi chimică. Debitulevacuat după epurare este de 2,756 l/s.Judeţul IaşiS.C. MITTAL STEEL S.A. Prelucrarea metalelor feroase, unitatea are autorizaţieI.P.P.C.. Termen de conformare: 2014. Apele uzate, după preepurare, (debit autorizat:34,16 l/s) sunt evacuate în reţeaua de canalizare a municipiului Iaşi. Unitatea se află înzona vulnerabilă.S.C. AVICOLA S.A. IAŞI AB.A.T. OR TÂRGU FRUMOS. Industrie alimentară -prelucrarea şi conservarea cărnii de pasăre. Apele uzate, după epurare (7,39 l/s) suntevacuate în râul Bahlueţ. Unitatea se află în zonă vulnerabilă.S.C. AGROCOM STRUNGA S.A. IAŞI. Industrie alimentară - Activităţi în fermemixte. Apele uzate neepurate (9,72 l/s) sunt evacuate în râul Bahna. Unitatea se află înzonă vulnerabilă. Se înregistrează valori mari la indicatorii: materii în suspensie, substanţeorganice (C.B.O.5, C.C.O.-Cr), azotiţi, fosfor total, hidrogen sulfurat şi sulfuri totale,substanţe extractibile.S.C. AVICOLA S.A. LEŢCANI. Creşterea pasărilor, comerţ cu ridicata a ouălor.Unitatea are autorizaţie I.P.P.C. şi se află în zonă vulnerabilă. Termen de conformare:2008. Unitatea creează probleme mediului datorită stocării dejecţiilor în iazurile dedecantare (18,5 ha) şi datorită lipsei unor instalaţii de preepurare.S.C. AVICOLA S.A. RĂZBOIENI. Creşterea pasărilor, comerţ cu ridicata alouălor. Unitatea are autorizaţie I.P.P.C.. Termen de conformare: 2009. Unitatea dispunede staţie de epurare mecano-biologică, ineficientă. Apele epurare insuficient sunt stocateîn bazine însumând 5698,13 mp.Judeţul VasluiS.C. RULMENŢI S.A. Bârlad. Producerea rulmenţilor. Termen de conformare:2009. Apele uzate, după preepurare, sunt evacuate: o parte în canalizare (16,5 l/s), oparte în râul Simila (10 l/s) şi altă parte în râul Bârlad (10 l/s).S.C. PUI PROD S.R.L. Lipovăţ. Creşterea păsărilor. Unitatea are autorizaţieI.P.P.C.. Termen de conformare: 2011. Unitatea nu dispune de staţie de epurare.78

Dejecţiile sunt stocate pe platforma de deshidratare - compostare cu un volum de 700 mc,care trebuie modernizată.Judeţul GalaţiSC ARCELOR MITTAL GALAŢI S.A. Industria metalurgică - Producţia demetale feroase sub forme primare şi cea de feroaliaje. Termen de conformare: 2011.Apele uzate epurate mecano-biologic şi chimic, sunt evacuate în colectorul Mălina(900,304 l/s) şi în colectorul Cătuşa (1048,104 l/s). Unitatea are autorizaţie I.P.P.C.. Seînregistrează valori mari ale indicatorului materii în suspensie.S.C. ZAHARUL LIEŞTI S.A. Industria alimentară - Fabricarea zahărului.Unitatea se află în zonă vulnerabilă. Apele uzate sunt evacuate în râul Siret: 24,406 l/sepurate mecano-biologic şi chimic, iar 21,283 l/s epurate doar mecanic. Se înregistreazădepăşiri ale indicatorilor: substanţe organice (C.B.O.5, C.C.O.-Cr) şi amoniu.S.C. Cerealprod S.A. Galaţi - Independenţa Creşterea porcinelor. Unitatea areautorizaţie I.P.P.C.. Termen de conformare: 2014. Unitatea nu dispune de staţie deepurare. Dejecţiile sunt stocate pe batale (5.000 mc), iar deşeurile solide sunt depozitatepe o platformă având capacitatea de 700 mp. Ambele sunt în curs de modernizare.3.4.2. Surse difuze de poluare semnificative, inclusiv modul de utilizare alterenuluiModul de utilizare al terenuluiÎn spaţiul hidrografic Prut – Bârlad se observă o diferenţiere netă a utilizăriiterenurilor, în concordanţă cu relieful.Conform Corine Land Cover (C.L.C. 2000), ponderea cea mai mare o ocupăterenurile arabile, urmată de suprafaţa aferentă pădurilor, şi apoi de ariile agricoleeterogene. De remarcat e faptul că zonele urbane şi industriale ocupă şi ele o suprafaţăde 7,4 % din totalul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad (fig. 3.10.).79

Suprafaţa agricolă reprezintă circa 68,2 % (1.382.209 ha) din suprafaţa totală aspaţiului hidrografic Prut – Bârlad.Categoriile principalele de surse de poluare difuze sunt reprezentate de:a. Aglomerările umane/localităţile care nu au sisteme de colectare a apeloruzate sau sisteme corespunzătoare de colectare şi eliminare a nămolului dinstaţiile de epurare, precum şi localităţile care au depozite de deşeurimenajere neconforme.b. Agricultura: ferme agrozootehnice care nu au sisteme corespunzătoare destocare/utilizare a dejecţiilor, comunele identificate ca fiind zone vulnerabilesau potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole, unităţi careutilizează pesticide şi nu se conformează legislaţiei în vigoare, alteunităţi/activităţi agricole care pot conduce la emisii difuze semnificative.c. Industria: depozite de materii prime, produse finite, produse auxiliare,stocare de deşeuri neconforme, unităţi ce produc poluări accidentale difuze,situri industriale abandonate.Figura 3. 10 Utilizarea terenului în spaţiul hidrografic Prut-BârladÎn continuare este prezentată o caracterizare a principalelor categorii de surse depoluare difuze:80

‣ Surse de poluare urbane/aglomerări umaneÎn spaţiul hidrografic Prut-Bârlad, fenomenul de poluare difuză este accentuatdatorită faptului că la sfârşitul anului 2006, numai un procent de 45,17 % din populaţiaechivalentă (a aglomerărilor >2000 l.e.) este racordat la sistemele centralizate decanalizare.Din cele 286 aglomerări (>2000 l.e.) identificate în spaţiul hidrografic Prut - Bârlad,un număr de 44 aglomerări sunt dotate cu sisteme de canalizare şi nici una din ele nu esteconformă cu cerinţele Directivei 91/271/C.E.E.. În figura 3.7 se prezintă aglomerărileumane (> 2000 l.e.) şi gradul de racordare la sistemele de colectare.Managementul necorespunzător al deşeurilor menajere la nivelul localităţilorconstituie o sursă de poluare difuză locală. De asemenea, modul de colectare/eliminare alnămolului provenit de la staţiile de epurare, poateconduce la poluarea resurselor de apă.Dezvoltarea zonelor urbane necesită o maimare atenţie din punct de vedere al colectăriideşeurilor menajere prin construirea unordepozite de gunoi ecologice şi eliminareadepozitării necontrolate a deşeurilor, întâlnitădeseori pe malurile râurilor şi lacurilor.‣ AgriculturaPe lângă presiunile punctiforme exercitate, activităţile agricole pot conduce lapoluarea difuză a resurselor de apă. Căile prin care poluanţii (în special nutrienţii şipesticidele, dar şi alţi poluanţi) ajung în corpurile de apă sunt diverse (scurgere lasuprafaţă, percolare etc.).Sursele de poluare difuză sunt reprezentate în special de:Stocarea şi utilizarea îngrăşămintelor organice şi chimice;Creşterea animalelor domestice;Utilizarea pesticidelor pentru combaterea dăunătorilor.De asemenea, în Raportul Naţional 2004, s-a evidenţiat faptul că cele maiimportante surse de poluare difuză sunt situate în perimetrele localităţilor din zonele81

vulnerabile şi potenţial vulnerabile, identificate în conformitate cu cerinţele Directivei91/676/C.E.E. privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole.Datele cu privire la cantităţile de îngrăşăminte şi numărul de animale domestice lanivel naţional sau judeţean au fost preluate din Anuarul Statistic al României 2007.La nivel naţional, cantităţile specifice de îngrăşăminte chimice (exprimate însubstanţă activă) utilizate în anul 2007, au fost cu circa 10 % mai mari faţă de situaţia din2002, când la nivelul spaţiului hidrografic Prut-Bârlad erau utilizate cantităţi medii de circa6,91 kg N/ha de teren agricol, respectiv 1,56 kg P/ha de teren agricol. În anul 2007,comparativ cu anul 2002, cantităţile de îngrăşăminte naturale utilizate au scăzut cu circa10 %. Comparând cantităţile specifice de îngrăşăminte utilizate în România cu cantităţileutilizate în statele membre ale U.E., se observă că România se situează cu mult submedia Europeană.La nivelul judeţelor aferente spaţiului hidrografic Prut-Bârlad, situaţia efectivelor deanimale, în anul 2007, se prezintă în tabelul 3.12.Tabelul 3. 12 Situaţia efectivelor de animale în spaţiul hidrografic Prut-BârladAnimaleJudeţul echivalenteDensitate animale echivalenteMii capeteNr./ha agricolBotoşani 190.498 0.59Iaşi 176.102 0.56Vaslui 161.749 0.51Galaţi 115.570 0.40Bacău 27.860 0.44Neamţ 7.404 0.47Vrancea 4.467 0.40În spaţiul hidrografic Prut-Bârlad numărul de animale echivalente estimate este decirca 683.653 (reprezentând o densitate specifică de animale echivalente de 0,5/hasuprafaţă agricolă).82

Emisiile de nutrienţi din surse difuzePresiunile difuze datorate activităţilor agricole sunt greu de cuantificat. Presiunileagricole difuze afectează atât calitatea apelor de suprafaţă, cât mai ales calitatea apelorsubterane. Prin aplicarea modelelor matematice se pot estima cantităţile de poluanţi emisede sursele difuze de poluare.Modelul MONERIS (MOdelling Nutrient Emissions în RIver Systems) este folositpentru estimarea emisiilor provenind de la sursele de poluare punctiforme şi difuze.Modelul a fost elaborat şi aplicat pentru evaluarea emisiilor de nutrienţi (azot şi fosfor) înmai multe bazine/districte hidrografice din Europa, printre care şi bazinul/districtul Dunării.În ultimul timp, modelul MONERIS a fost dezvoltat pentru a fi aplicat atât la nivel naţional(al statelor din Districtul internaţional al Dunării), cât şi la nivel de sub-bazine internaţionale(Tisa, Prut).În cazul surselor de poluare difuze, estimarea încărcărilor cu poluanţi a apelor estemai dificilă decât în cazul surselor punctiforme având în vedere modul diferit de producerea poluării. Pe lângă emisiile punctiforme, modelul MONERIS consideră următoarelemoduri (căi) de producere a poluării difuze:1. depuneri din atmosferă;2. scurgerea de suprafaţă;3. scurgerea din reţelele de drenaj;4. eroziunea solului;5. scurgerea subterană;6. scurgerea din zone impermeabile orăşeneşti.În figurile 3.11 şi 3.12., se prezintă contribuţia modurilor de producere a poluăriidifuze cu azot şi fosfor (estimare preliminară), pentru anul 2007, având în vedere căileprezentate mai sus.83

Moduri (cai) de producere a poluarii difuze cu azot29%4% 7% 5%17%38%1 2 3 4 5 6Figura 3. 11 Moduri (căi) de producere a poluării difuze cu azot în spaţiul hidrografic Prut-BârladSe menţionează că scurgerea subterană reprezintă principala cale de emisie difuzăpentru azot, iar scurgerea din zone impermeabile orăşeneşti prezintă contribuţia cea maimare la emisia difuză de fosfor.Moduri (cai) de producere a poluarii difuze cu fosfor24.9%0.8% 0.6% 0.2%9.1%64.4%1 2 3 4 5 6Figura 3. 12 Moduri (căi) de producere a poluării difuze cu fosfor în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad84

De asemenea, modelul MONERIS cuantifică contribuţia diverselor categorii desurse de poluare la emisia totală de nutrienţi. Astfel, pentru sursele difuze de poluare,aceste categorii de surse sunt reprezentate de: agricultură, localităţi (aşezări umane), altesurse (ex. depunerea oxizilor de azot din atmosferă), precum şi fondul natural. De subliniateste faptul că modelul MONERIS ia în considerare toate sursele de poluare şi nu numai peacelea identificate ca fiind semnificative. În figurile 3.13 şi 3.14, se prezintă emisiile deazot şi fosfor din surse difuze de poluare (estimare preliminară), având în vedere aportulfiecărei categorii de surse de poluare, pentru anul 2007.Emisia difuză medie specifică pe suprafaţa totală pentru azot este de 2,785 kgN/ha, iar pentru fosfor este de 0,59 kg P/ha.Emisii de azot din surse difuze in spatiul hidrograficPrut - Barlad8.8%7.8%15.0%55.4%Emisii difuze totale – 5646 t N/anAgricultura Localitati Alte surse Fond naturalFigura 3. 13 Emisii de azot din surse difuze în spaţiul hidrografic Prut-BârladSe observă că mai mult de jumătate (55,4 %) din cantitatea de azot emisă desursele difuze se datorează activităţilor agricole, rezultând o emisie specifică de 2,26 kgN/ha suprafaţă agricolă.85

Emisii de fosfor din surse difuze in spatiul hidrograficPrut - Barlad3.3% 6.9%24.9%64.8%Emisii difuze totale – 1197 t P/anAgricultura Localitati Alte surse Fond naturalFigura 3. 14 Emisii de fosfor din surse difuze în spaţiul hidrografic Prut-BârladSe menţionează că de asemenea, mai mult de jumătate (64,8 %) din emisia totalădifuză se datorează agriculturii, care contribuie cu circa 776 t/an, ceea ce reprezintă oemisie specifică de 0,56 kg/ha suprafaţă agricolă.3.4.3. Presiuni hidromorfologice semnificativeInformaţiile despre tipurile şi mărimea presiunilor hidromorfologice la care suntsupuse corpurile de apă de suprafaţă din fiecare bazin hidrografic sunt necesar a ficunoscute şi monitorizate în scopul identificării corpurilor de apă puternic modificate.Criterii pentru desemnarea presiunilor hidromorfologice semnificativeCriteriile utilizate au la baza Proiectul Regional U.N.D.P.-G.E.F. al Dunării şi iau înconsiderare tipurile de lucrări hidrotehnice, magnitudinea presiunii şi efectele acestoraasupra ecosistemelor.Din multitudinea activităţilor desfăşurate pe ape sau care au legătură cu apele,numai unele dintre ele exercită asupra acestora o presiune semnificativă, determinată pebaza unor criterii bine stabilite, care se regăsesc în Capitolul 6, în tabelul 6.6 (Criteriiabiotice pentru clasificarea corpurilor de apă de suprafaţă). Pe baza acestor criterii s-auidentificat corpurile de apă care sunt afectate semnificativ de prezenţa presiunilorhidromorfologice.86

În Figura 3.15 se prezintă presiunile hidromorfologice din spaţiul hidrografic Prut -Bârlad (atât lucrările existente cât şi cele propuse a fi executate).Spaţiul hidrografic Prut-Bârlad cuprinde mai multe categorii de lucrări: acumulări,derivaţii, regularizări, îndiguiri şi apărări de maluri, executate pe corpurile de apă în diversescopuri (energetic, asigurarea cerinţei de apă, regularizarea debitelor naturale, apărareaîmpotriva efectelor distructive ale apelor, combaterea excesului de umiditate etc.), cuefecte funcţionale pentru comunităţile umane.În continuare, se prezintă aceste presiuni hidromorfologice:Lacurile de acumulare permanente a căror suprafaţa este mai mare de 0,5 km 2sunt în număr de 65 din care 49 sunt complexe şi au ca folosinţă principală apărarea deinundaţii. Lacurile de acumulare produc în principal, ca presiune hidromorfologică,întreruperea continuităţii scurgerii şi regularizarea debitelor (fig. 3.15).În b. h. Prut sunt 26 acumulări complexe, din care cea mai importantă este Stânca-Costeşti (pe râul Prut) cu un volum total VT = 1.400 mil m 3 care are rol de apărareîmpotriva inundaţiilor, asigură nevoile de apă ale zonei (alimentare cu apă pentrupopulaţie, industrie, agricultură etc.) şi valorifică potenţialul hidroenergetic.În b. h. Bârlad sunt 20 acumulări din care mai importante sunt: Soleşti pe râulVaslui, Râpa Albastră pe râul Simila, Puşcaşi pe râul Racova.Pe afluenţii râului Siret, exceptând bazinul hidrografic Bârlad, ce se află pe teritoriuladministrat de D.A. Prut, există un număr de 3 acumulări complexe.Iazurile, sunt prezente în număr mare (262) în spaţiul hidrografic Prut - Bârlad,multe din ele fiind amenajate încă din timpul lui Ştefan cel Mare, majoritatea având cafolosinţă principală piscicultura. Sunt amplasate cu precădere în b.h. Prut (225) pe râurileBaşeu, Jijia, Bahlui şi afluenţi ai acestora.Regularizări şi îndiguiriPe teritoriul Spaţiului Hidrografic Prut - Bârlad, există un număr de 82 de corpuri deapă râu (83 cu Jijia amonte Sitna) regularizate pe o lungime totală de 1057,529 km.Analizând parametrii hidromorfologici ai acestora în conformitate cu criteriile pentrudefinirea presiunilor hidromorfologice semnificative, se constată că un număr de 31 lucrăride regularizare existente şi una în curs de execuţie totalizând 412 km (+280 km) pot ficonsiderate presiuni hidromorfologice semnificative (în prezent 15 corpuri de apă cupeste 70% lucrări regularizare şi 16 cu lucrarea în curs de execuţie).87

Figura 3. 15 Lucrări hidrotehnice în spaţiul hidrografic Prut - Bârlad88

Din îndiguirile din spaţiul hidrografic Prut, în număr de 103, însumând o lungime de1.173 km, ce au fost analizate prin prisma criteriilor mai sus menţionate, pot fi consideratepresiuni hidromorfologice semnificative doar un număr de 3, având o lungime totală de266 km (5 corpuri de apă cu peste 70% lucrări de îndiguire).Regularizările şi îndiguirile (fig. 3.15), produc în principal, ca presiunehidromorfologică, modificări ale morfologiei cursurilor de apă, alterări ale caracteristicilorhidraulice şi întreruperi ale continuităţii laterale.DerivaţiiDin cele 5 obiective hidrotehnice din aceasta categorie, 4 au drept scopsuplimentarea debitelor afluente pentru asigurarea scurgerii salubre şi a necesarului minimde apă pentru alimentarea cu apă a unor localităţi, iar una (derivaţia Munteni-Tecuci-MalulAlb) are rol de deviere a apelor mari.Aceste lucrări produc modificări semnificative ale debitelor cursurilor de apă pe carefuncţionează.Dintre derivaţiile din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad, ce sunt prezentate în fig. 3.16,cea mai lungă este derivaţia Munteni-Tecuci-Malul Alb, L = 13,1 km, cu un debit instalat de260 mc/s, la nivelul anului 2007 prin aceasta fiind tranzitat un volum de V tr = 83,57 mil.mc/an; pentru suplimentare de debite în anul 2007 a funcţionat doar derivaţia Bucecea -Sitna, volumul tranzitat fiind de 5,613 mil. mc/an.Derivaţiile, ca presiuni hidromorfologice, produc în principal efecte asupra curgeriiminime, asupra stabilităţii albiei şi biotei.Prelevări/restituţii de apă semnificativePrelevările de apă/restituţiile (evacuările) produc alterări hidromorfologicesemnificative care se materializează prin modificarea caracteristicilor cursului de apă pecare sunt poziţionate atât prizele de apă cât şi evacuările de apă ale căror debiteprelevate, respectiv restituite, sunt semnificative din punct de vedere cantitativ.Menţionăm că o analiză mai detaliată a acestor presiuni este prezentată în Cap.8.1.3 - Analiza economică - Situaţia prelevărilor de apă.Aplicând criteriile de stabilire a presiunilor semnificative, în spaţiul hidrografic Prut -Bârlad la nivelul anului 2007, nici o folosinţă nu a fost considerată ca semnificativă dinpunct de vedere al debitelor captate, debitele necesare folosinţelor de apă fiind asigurateîn mare parte din acumulări construite special în acest scop. Pe baza aceloraşi criterii s-a89

identificat un număr de 3 unităţi, a căror debit restituit prin 5 puncte de evacuareconstituie din punct de vedere cantitativ presiuni hidromorfologice semnificative(Figura 3.16), şi anume:- pe corpul de apă Sitna av. Catămărăşti - am. Dracşani + afl.:S.C. „APA GRUP” S.A. Botoşani S.E. (Qev = 0,373 mc/s)S.C. „APA GRUP” S.A. Botoşani S.P. Tulbureni (Qev = 0,38 mc/s)- pe corpul de apă Bahlui - confl. Bahlueţ - confl. Jijia:S.C. APA VITAL Iaşi S.E. (Qev = 2,005 mc/s)- pe corpul de apă Vaslui av. Ac. + Rac:GOSCOM Vaslui S.E. (Qev = 0,17 mc/s)- pe corpul de apă Delea:GOSCOM Vaslui - colector Delea (Qev = 0,0106 mc/s)3.4.4. Proiecte viitoare de infrastructurăPe lângă degradarea semnificativă produsă de alterările hidromorfologice asupracorpurilor de apă, există un număr considerabil de proiecte propuse pentru navigaţie,producere de energie electrică, apărare împotriva inundaţiilor, îndiguiri şi regularizări – îndiferite stadii de planificare şi implementare, care pot contribui de asemenea la alterareafizică a corpurilor de apă.Este destul de dificil de cuantificat presiunile şi impactul produs de aceste proiecte,dar este posibil ca implementarea lor să conducă la deteriorarea stării actuale a corpuluide apă.Aceste viitoare proiecte de infrastructură sunt reglementate de Directiva Cadru aApei prin Art. 4.7– şi anume:(a) sunt luate toate etapele posibile pentru reducerea impactului negativ asupra stăriicorpurilor de apă;(b) motivele acestor modificări sau degradări sunt stabilite în mod specific şiexplicate în Planul de management la nivel de bazin hidrografic, cerut conformart. 13 iar obiectivele sunt revizuite la fiecare 6 ani;90

(c) motivele acestor modificări sau degradări sunt de interes public deosebit şi/saubeneficiile aduse mediului sau societăţii de realizarea obiectivelor stabilite înparagraful 1 (D.C.A.-Art. 4.1- Obiective de mediu) sunt depăşite de beneficiilenoilor modificări sau degradări aduse sănătăţii umane, menţinerii siguranţeiumane sau dezvoltării durabile;(d) obiectivele beneficiare deservite de acele modificări sau degradări ale corpurilorde apă, din motive tehnice sau din cauza costurilor disproporţionate nu pot fiatinse prin alte mijloace, care sunt o opţiune semnificativ mai bună din punct devedere al mediului.În consecinţă, aceste viitoare proiecte de infrastructură pot fi obiectul unor evaluăride impact de mediu (E.I.A.) şi/sau a unor evaluări strategice de mediu (S.E.A.), în timpulfazei de planificare a acestora, ţinând cont de presiunea şi impactul lor asupra mediuluiacvatic.Totodată trebuie avută în vedere scara la care se derulează implementarea acestorproiecte, deoarece este posibil ca uneori, acestea să producă efecte transfrontaliere.La nivelul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad sunt în curs de implementare sau înexecuţie un număr de 12 proiecte de infrastructură. Pentru 7 dintre acestea au fostrealizate evaluări de impact de mediu (E.I.A.).În figura 3.15 se prezintă aceste proiecte viitoare de infrastructură, din care câtevasunt descrise în continuare:91

Figura 3. 16 Prelevări/restituţii de apă semnificative92

1. Amenajare râu Jijia pentru combaterea inundaţiilor în judeţele Botoşani şi Iaşi –proiectul este în curs de execuţie. Proiectul prevede regularizarea albiei pe 130 kmşi realizarea a trei acumulări cu un volum total de 41,65 mil. mc. Acumulările Ezer şiDracşani sunt realizate iar acumularea Ibăneasa este în execuţie. Principalulobiectiv al acestui proiect este de apărare împotriva inundaţiilor. Proiectul areimpact transfrontalier.2. Amenajare râu Jijia în zona Ţigănaşi, judeţul Iaşi - proiectul este în curs de execuţieşi prevede regularizarea albiei pe 22 km şi îndiguire pe 30,8 km. Proiectul are studiude impact de mediu (E.I.A.) realizat în anul 2004. În timpul fazei de exploatareimpactul de mediu nu este semnificativ iar în fazele implementării impactul asupramediului va fi controlat şi calitatea mediului va atinge standardele internaţionale.Principalul obiectiv al acestui proiect este apărarea împotriva inundaţiilor cuprobabilitate mai mică de 5% - riscul producerii unui accident natural de inundaţieeste redus la 1-2 evenimente într-o 100 de ani. Proiectul are impact transfrontalier.3. Construire stăvilar pe cursul râului Jijia Nouă, în zona Cotu Morii, Comuna Victoria,judeţul Iaşi - Proiectul este în curs de execuţie şi prevede alimentarea gravitaţionalăa albiei vechi a râului Jijia, aval de localitatea Cotu Morii, prin intermediul uneisubtraversări de dig existente, asigurând deversarea în albia veche a unui debit de0,5 mc/s. Principalul obiectiv al acestui proiect este de alimentare cu apă a braţuluivechi al râului Jijia. Proiectul are studiu de impact de mediu (E.I.A.) realizat în anul2007.4. Amenajare râu Bârlad pentru combaterea inundaţiilor în zona amonte oraş Negreşti,judeţul Vaslui - Proiectul prevede realizarea unui dig apărare de 5,3 km, apărare demal pe 1,461 km şi recalibrare albie 7,6 km. Proiectul este în curs de autorizare.Principalul obiectiv al acestui proiect este de apărare împotriva inundaţiilor.5. Apărare împotriva inundaţiilor a localităţilor Soleşti - Vaslui – Secuia, judeţul Vaslui -proiectul este în curs de execuţie şi prevede regularizarea şi îndiguirea albiei pe olungime de 30,8 km. Principalul obiectiv al acestui proiect este de apărare împotrivainundaţiilor.6. Amenajare râu Tecucel pentru apărarea de inundaţii a municipiului Tecuci, judeţulGalaţi - Proiectul prevede calibrarea albiei pe o lungime de 6,8 km şi consolidareaalbiei pe 1,24 km. Proiectul este în curs de autorizare. Principalul obiectiv al acestuiproiect este de apărare împotriva inundaţiilor.93

3.4.5. Alte tipuri de presiuni antropiceSurse cu potenţial de producere a poluărilor accidentaleCalitatea resurselor de apă este influenţată într-o anumită măsură şi de poluărileaccidentale, care reprezintă alterări bruşte de natură fizică, chimică, biologică saubacteriologică a apei, peste limitele admise. În funcţie de tipul poluărilor accidentale,acestea pot avea magnitudini şi efecte diferite (locale, bazinale, transfrontaliere) asupraresurselor de apă.În spaţiul hidrografic Prut-Bârlad s-a identificat un număr de 124 utilizatori de apăce pot produce poluări accidentale şi care sub coordonarea Direcţiei Apelor Prut şi-auelaborat Planuri proprii de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale. În general,aceste surse de poluare sunt unităţi care folosesc, produc, stochează şi evacueazăsubstanţe care pot ajunge în mod accidental în resursele de apă.În anul 2007, în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad s-au înregistrat 6 poluări accidentaleale cursurilor de apă de suprafaţă. Fenomenele au avut impact local, iar datorită durateireduse, a naturii poluantului, a lungimii tronsonului afectat şi a inerţiei comunităţilor dinstructura biocenozelor acvatice, efectele fenomenelor în discuţie s-au redus doar lamodificarea pe plan local a valorilor indicatorilor fizico-chimici. Intr-un singur caz s-asesizat mortalitate piscicolă de mică amploare (40 kg peşte afectat), fără ca pe termenlung acestea să inducă o modificare semnificativă a biodiversităţii acvatice.La nivelul Districtului Internaţional al Dunării, pe baza metodologiei de evaluare ariscului potenţial (Metodologia pentru determinarea indexului de risc pentru apă) elaboratăde Grupul Experţi I.C.P.D.R. privind poluarea accidentală (Accident Pollution Task Group),au fost identificate sursele industriale cu risc potenţial ridicat de poluare accidentală.Nici o unitate din spaţiul hidrografic Prut-Bârlad nu este inclusă în Lista desemnată.Prin aplicarea metodologiei I.C.P.D.R. (Metodologia M2) privind identificareazonelor contaminate cu risc potenţial ridicat, pe teritoriul administrat de Direcţia ApelorPrut, nu au fost desemnate asemenea locaţii.Activităţi de piscicultură/acvaculturăO caracteristică importantă a spaţiului hidrografic Prut - Bârlad o reprezintăexistenţa (din cele mai vechi timpuri) a numeroase iazuri piscicole, precum şi realizareade acumulări care au folosinţă piscicolă, şi care afectează în special subbazinelerâurilor Başeu, Jijia şi Bahlui şi ale afluenţilor acestora, din bazinul hidrografic Prut. Astfel,există un număr de 229 iazuri (187 în b.h. Prut, 36 în b.h. Bârlad şi 6 pe alţi afluenţi ai b.h.94

Siret) şi 15 acumulări (11 în b.h. Prut şi 4 în b.h. Bârlad) în care se practică activităţi deacvacultură. Suprafaţa piscicolă totală a celor 229 iazuri este de aproximativ 10.700 ha, iara lacurilor de acumulare 3.289 ha. Speciile predominante de peşti sunt: crap (Cyprinuscarpio), biban (Perca fluviatilis), novac (Hypophthalmichtys nobilis, Caras (Carrasiusgibelio auratus) şi şalău (Stizostedion lucioperca).Starea ecologică, respectiv potenţialul ecologic al corpurilor de apă pentruiazurile/acumulările monitorizate este prezentată în cap. 6.2 „Caracterizarea stării apelor”.Practicarea activităţilor de piscicultură/acvacultură poate constitui presiune asupracorpului de apă atunci când:- este crescută producţia de peşte fără asigurarea unor măsuri de purificare specifice aapei, când pot apărea dejecţii sau scurgeri de substanţe organice şi nutrienţi conţinuţiîn hrana administrată peştilor;- nu este asigurată o structură adecvată pe specii în bazinele acvaticenaturale/antropice.Modernizarea tehnologiilor de creştere poate sprijini practicile sănătoase, ecologiceşi reduce impactul negativ asupra mediului. Măsuri pentru dezvoltarea sectorului depiscicultură/acvacultură şi reducerea efectelor asupra resurselor de apă sunt menţionatedetaliat la cap. 9.1.Conform “Ordinului nr. 8/126/2010 al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi alministrului mediului şi pădurilor privind prohibiţia pescuitului în anul 2010”, sunt stabiliteatât zone şi perioade de prohibiţie cât şi zone de protecţie pentru resursele acvatice vii.Fluviul Dunărea, râul Prut, lacurile Erenciuc şi Belciug, lacul Gaşca din ComplexulSomova-Parches, zona Sacalin-Zatoane şi zona Rezervaţiei Marine Vama Veche - 2 Maifac obiectul unor restricţii pentru protecţia faunei, astfel încât în aceste zone activitatea depescuit comercial nu reprezintă o presiune semnificativă. Este considerat ca fiind opresiune asupra corpurilor de apă pescuitul comercial, atunci când afectează faunaacvatică, avifauna şi alte elemente ale lanţului trofic. Principalele presiuni identificate suntperturbarea habitatului, braconajul, capturile ne-intenţionate.Alte presiuni relevanteO altă categorie de presiuni hidro-morfologice care ar putea avea efecte asuprarâurilor o constituie balastierele. Efectele lor se materializează, în general, prinmodificarea formei profilului longitudinal, în variabilitatea depozitelor din albia râului şi înprocesele de degradare - mai ales eroziune.95

Având în vedere importanţa acestei activităţi desfăşurate de regulă în albiile minoreale cursurilor de apă, precum şi implicaţiile unei exploatări neraţionale asupra râurilor şiaceastă presiune trebuie supusă inventarierii şi monitorizării.Aceste balastiere funcţionează într-un temei legal şi ar trebui să se conformezeautorizaţiilor şi avizelor emise (respectând cantităţile, termenele de exploatare, perioadade refacere a materialului aluvionar din albie).Astfel, conform prevederilor art. 33, alin. (2) din Legea Apelor nr. 107/1996 cumodificările şi completările ulterioare, se precizează:„Dreptul de exploatare a agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor deapă, cuvetele lacurilor, bălţilor, prin exploatări organizate, se acordă de autoritatea degospodărire a apelor numai în zone care necesită decolmatare, reprofilarea albiei şiregularizarea scurgerii, pe baza unui studiu tehnic zonal privind influenţa exploatăriiasupra cursului de apă şi pe baza avizului şi autorizaţiei de gospodărire a apelor, cu avizuldeţinătorilor de lucrări hidrotehnice în albie din zonă”.Pe de altă parte, în România în această perioadă se conturează clar o tendinţă dedezvoltare şi se construieşte foarte mult, deci cerinţa din punct de vedere economic estefoarte mare şi poate uneori este depăşită cantitatea prevăzută în autorizaţiile şi avizeleemise. Până ce aceste probleme vor fi reglementate şi depăşite, o primă măsură cetrebuie aplicată este aceea de a se se întări controlul asupra acestor exploatări, asuprarespectării legislaţiei existente, de către cei ce sunt în măsură să aplice legea.În cazul extragerii balastului şi nisipului din albiile minore ale cursurilor de apă,această presiune poate fi considerată importantă mai ales în cazul în care apar efectenegative, de natură:hidraulică, constând în modificarea regimului natural al curgerii apei şi implicit altransportului de aluviuni;morfologică, constând din declanşarea şi/sau amplificarea unor procese deeroziune şi/sau depunerea aluvionară în sectorul de influenţă al balastierei;hidrogeologică, constând din modificarea regimului natural al nivelurilor apelorsubterane din zona adiacentă;poluantă, constând din alterarea calităţii apelor de suprafaţă ca urmare adeversărilor tehnologice poluante de la utilajele din cadrul balastierelor;a afecta lucrările de amenajare, de protecţie sau de traversare a albiei, putândafecta siguranţa şi eficienţa funcţionării acestora sau altor infrastructuriinginereşti destinate captării apei, sau peisajele.96

De asemenea, această presiune poate avea un impact semnificativ negativ maiales în cazurile în care condiţiile specifice impuse prin autorizaţia de gospodărire a apelornu sunt respectate, impact negativ semnificativ manifestat asupra:- secţiunilor optime de scurgere;- regularizării şi igienizării râului în zona de exploatare;- păstrării talvegului natural al râului;- respectării perimetrelor de exploatare;- volumelor de balast extrase (să nu depăşească volumele depuse prin aport laviituri) etc.În urma inventarierii balastierelor din cadrul Spaţiului Hidrografic Prut-Bârlad, înanul 2006 a fost extras un volum mediu de balast de 1.155.253 mc.Tot în aceeaşi categorie de alte presiuni se pot înscrie şi exploatările forestiere, încazul în care acestea se fac haotic, nerespectând prevederile legale, efectul lormaterializându-se asupra stabilităţii terenului (prin apariţia eroziunii, formarea de torenţi,alunecări de maluri, amplificarea viiturilor, scăderea ratei de realimentare a straturiloracvifere etc.). Sperăm că situaţia se va îmbunătăţi odată cu demararea acţiunilor dereîmpădurire, a căror efecte cu siguranţă vor fi resimţite în perioada următoare.3.5. Evaluarea impactului antropic şi riscul neatingerii obiectivelor de mediuNecesitatea de a analiza presiunile antropice şi impactul acestora este prezentatăîn articolul 5 al Directivei Cadru, articol care precizează: Fiecare Stat Membru trebuie săasigure trecerea în revistă a impactului activităţilor umane asupra stării apelor desuprafaţă şi subterane pentru fiecare district al bazinului hidrografic sau pentru oporţiune a unui district al unui bazin hidrografic internaţional care se află pe teritoriul său.Acest proces de evaluare a presiunilor antropice şi a impactului acestora la nivelulcorpurilor de apă conduce la identificarea acelor corpuri de apă care riscă să nu atingăobiectivele Directivei Cadru, având în vedere parcurgerea următoarelor etape importante(figura nr. 3.17):Identificarea activităţilor şi a presiunilor;Identificarea presiunilor semnificative;Evaluarea impactului;Evaluarea riscului neîndeplinirii obiectivelor de mediu.97

Descriereacorpului de apăşi a bazinuluiIdentificareaactivităţilor şia presiunilorIdentificareapresiunilorsemnificativeDate furnizate desistemul demonitoringEvaluareaimpactuluiObiectiveEvaluarea risculuineîndepliniriiobiectivelor de mediuFigura 3. 17 Etapele necesare analizei presiunilor şi impactului asupra apelorTotodată, pentru analiza presiunilor şi a impactului s-a folosit conceptul D.P.S.I.R.(Driver-Pressure-State-Impact-Response – Activitate antropică-Presiune-Stare-Impact-Răspuns), astfel a fost necesar să se utilizeze informaţii/date despre activităţile antropiceşi schimbările la nivelul stării corpului de apă, cât şi răspunsul (măsurile de bază ce vor filuate pentru a îmbunătăţi starea corpului de apă). În figura nr. 3.18 este ilustrată schemaanalitică D.P.S.I.R..Identificarea presiunilor antropice semnificative a fost tratată în subcapitolul 3.4.Evaluarea impactului diferitelor tipuri de presiuni semnificative are ca scopfurnizarea de informaţii ce vor fi utilizate în analiza de risc şi în caracterizarea stării apelorîn conformitate cu Anexa V a Directivei Cadru Apa.ActivitateCreşterea populaţieiPresiuneEvacuarea apelor uzateStareCreşterea concentraţiei denutrienţiFigura 3. 18 Ilustrarea conceptului D.P.S.I.R.98ImpactDezvoltare algalăRăspunsulControlul evacuării/măsuri

Procesul de evaluare a impactului presiunilor antropice are la bază comparareastării corpului de apă cu obiectivele de mediu aferente corpului de apă analizat, în cazul încare există date de monitoring disponibile. Dacă la nivelul unui corp de apă nu suntstabilite secţiuni de monitorizare, la evaluare se pot considera datele de monitoringdeterminate într-o altă secţiune situată pe un alt corp de apă care prezintă aceeaşitipologie şi aceleaşi categorii de presiuni antropice (gruparea corpurilor de apă în scopulrealizării monitoringului/evaluării).În Raportul 2004 privind analiza caracteristicilor bazinelor hidrografice, risculneatingerii obiectivelor de mediu a fost evaluat pentru toate corpurile de apăpermanente.În anul 2008, în cadrul Administraţiei Naţionale „Apele Române” s-au realizatElementele metodologice privind identificarea presiunilor semnificative şi evaluareaimpactului acestora asupra stării apelor de suprafaţă – Identificarea corpurilor de apă careprezintă riscul de a nu atinge obiectivele Directivei Cadru Apa, care au fost aplicate lanivelul bazinelor/spaţiilor hidrografice.Riscul neatingerii obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafaţă a fostevaluat având în vedere corpurile de apă redelimitate în anul 2008, reactualizareainformaţiilor privind presiunile semnificative şi impactul acestora asupra apelor, precum şiidentificarea măsurilor de bază care aplicate până în 2012/2013 ar putea conduce laatingerea obiectivelor Directivei Cadru Apa. În acest sens, instrumente precum modelareamatematică pot fi utilizate pentru estimarea efectelor măsurilor de bază propuse. Modeleledisponibile utilizate sunt reprezentate de: MONERIS (nutrienţi), modelele WAQ (nutrienţi)şi QUAL 2K (substanţe organice).În prima etapă, elementele metodologice mai sus menţionate au fost aplicate pentrucorpurile de apă localizate pe râurile cu bazine hidrografice mai mari de 4000 kmp, iarprocesul a continuat, în a două etapa (2009) pentru restul de corpuri de apă identificate. Înprocesul de evaluare a impactului presiunilor semnificative, obiectivele preliminare utilizateau fost, în general, cele din Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor (nr.161/2006) pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă învederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă, obiective care nu sunt în acord cucerinţele Directivei Cadru. Astfel, în prima etapă, au fost determinate preliminar trei clasede corpuri de apă: „la risc”, „fără risc” şi „în curs de evaluare”. După finalizarea studiuluiştiinţific „Metodologie pentru elaborarea sistemelor de clasificare şi evaluare globală astării apelor de suprafaţă (râuri, lacuri, ape tranzitorii, ape costiere) conform cerinţelor99

Directivei Cadru Apa 2000/60/E.C., pe baza elementelor biologice, chimice şihidromorfologice” şi realizarea evaluării stării la nivel de corp de apă, corpurile de apă „încurs de evaluare” au fost clasificate în cele două clase („la risc” sau „fără risc”).Ca şi în anul 2004, în anul 2008, la evaluarea riscului neatingerii obiectivelor demediu pentru corpurile de apă s-a ţinut cont de presiunile semnificative identificate(subcapitolul 3.4), precum şi de evaluarea impactului acestora. Pentru evaluarea risculuis-au luat în considerare următoarele categorii de risc:- poluarea cu substanţe organice;- poluarea cu nutrienţi;- poluarea cu substanţe periculoase;- alterări hidromorfologice,având în vedere că aceste 4 categorii de presiuni au fost identificate, atât la nivelulDistrictului Internaţional al Dunării, cât şi la nivel naţional, ca fiind cele mai importanteprobleme de gospodărire a apelor.Elementele metodologice mai sus menţionate au fost aplicate având ca obiectivatingerea stării ecologice şi a stării chimice aferente anului 2015, luând în considerarescenariul de bază (implementarea măsurilor de bază până în 2012 - 2013 pentruactivităţile antropice cauzatoare de presiuni semnificative). Corpurile de apă la nivelulcărora există presiuni semnificative şi/sau impact semnificativ şi pentru care nu se vorimplementa măsurile necesare pentru atingerea obiectivelor până în 2015 sunt identificateca fiind la risc.Riscul ecologic este definit de cele 3 categorii de risc: poluarea cu substanţeorganice, poluarea cu nutrienţi, şi de alterările hidromorfologice. Pentru riscul ecologic,evaluarea realizată pe baza elementelor biologice are un rol primordial, însă în lipsa unorcorelaţii exacte dintre presiune/măsuri şi impact, s-au utilizat şi parametrii abiotici(elemente fizico-chimice şi hidromorfologice). Riscul ecologic se cuantifică având învedere cea mai proastă situaţie regăsită în categoriile de risc (poluarea cu substanţeorganice, poluarea cu nutrienţi, precum şi de alterările hidromorfologice).Riscul chimic (riscul de a nu atinge starea chimică bună) este definit de osingură categorie şi anume poluarea cu substanţe prioritare şi cu alţi poluanţi, considerândvalorile prag propuse în noua Directivă privind standardele de calitate pentru mediu îndomeniul politicii apei şi care amendează Directiva Cadru a Apei.Riscul total este compus din riscul ecologic şi riscul chimic, iar evaluarea este datăde cea mai proastă situaţie regăsită la cele 2 categorii de risc.100

În aceasta etapă, se precizează că evaluarea riscului a fost realizată numai pentrua fi utilizată la:‣ caracterizarea stării ecologice/potenţialului ecologic şi a stării chimice (cap.6.2), în condiţiile în care pentru unele corpuri de apă nu au existat metodeşi/sau date de monitoring conforme cu Directiva Cadru Apa, iar grupareacorpurilor de apă nu a putut fi realizată (confidenţă scăzută);‣ stabilirea măsurilor suplimentare;‣ aplicarea analizei cost – eficienţă şi cost – beneficiu;‣ aplicarea excepţiilor de la atingerea obiectivelor de mediu.3.5.1. Poluarea cu substanţe organiceAşa cum s-a prezentat în subcapitolul 3.4, poluarea cu substanţe organice sedatorează emisiilor/evacuărilor de ape uzate provenite de la sursele punctiforme şi difuze,în special aglomerările umane, sursele industriale şi agricole. Lipsa sau insuficienţaepurării apelor uzate conduce la poluarea apelor de suprafaţă cu substanţe organice, careodată ajunse în apele de suprafaţă încep să se degradeze şi să consume oxigen.Poluarea cu substanţe organice produce un impact semnificativ asupra ecosistemeloracvatice prin schimbarea compoziţiei speciilor, scăderea biodiversităţii speciilor, precum şireducerea populaţiei piscicole sau chiar mortalitate piscicolă în contextul reducerii drasticea concentraţiei de oxigen.3.5.2. Poluarea cu nutrienţiO altă problemă importantă de gospodărirea apelor este poluarea cu nutrienţi (azotşi fosfor). Ca şi în cazul substanţelor organice, emisiile de nutrienţi se datorează atâtsurselor punctiforme (ape uzate urbane, industriale şi agricole neepurate sau insuficientepurate), cât şi surselor difuze (în special celor agricole: creşterea animalelor, utilizareafertilizanţilor). Nutrienţii conduc la eutrofizarea apelor (îmbogăţirea cu nutrienţi şi creşterealgală excesivă), în special a corpurilor de apă stagnante sau semi-stagnante (lacurinaturale şi de acumulare, râuri puţin adânci cu curgere lentă), ceea ce determinăschimbarea compoziţiei speciilor, scăderea biodiversităţii speciilor, precum şi reducereautilizării resurselor de apă (apa potabilă, recreere etc.). Referitor la impactul generat depoluarea cu nutrienţi în cazul lacurilor, evaluarea s-a realizat prin aprecierea stadiului101

trofic exprimat prin indicatori specifici, luându-se în considerare şi manifestarea procesuluide eutrofizare.3.5.3. Poluarea cu substanţe periculoasePoluarea cu substanţe prioritare/prioritar periculoase se datorează evacuărilor deape uzate din surse punctiforme sau emisiilor din surse difuze ce conţin poluanţi nesintetici(metale grele) şi/sau poluanţi sintetici (micropoluanţi organici). Substanţele periculoaseproduc toxicitate persistentă şi bioacumulare în mediul acvatic. În procesul de analiză ariscului privind poluarea cu substanţe periculoase, trebuie subliniată lipsa sau insuficienţadatelor de monitoring care să conducă la o evaluare cu un grad de încredere mediu sauridicat.3.5.4. Presiuni hidromorfologiceAceste presiuni influenţează caracteristicile hidromorfologice specifice apelor desuprafaţă şi produc un impact asupra stării ecosistemelor acestora. Construcţiilehidrotehnice cu barare transversală (baraje, stăvilare, praguri de fund) întrerupconectivitatea longitudinală a râurilor, cu efecte asupra regimului hidrologic, transportuluide sedimente, dar mai ales asupra migrării biotei. Lucrările în lungul râului (îndiguirile,lucrările de regularizare şi consolidările de maluri) întrerup conectivitatea laterală acorpurilor de apă cu luncile inundabile şi zonele de reproducere, având ca rezultatdeteriorarea stării. Prelevările şi restituţiile semnificative au efecte asupra regimuluihidrologic, dar şi asupra biotei.Astfel, impactul alterărilor hidromorfologice asupra stării corpurilor de apă se poateexprima prin afectarea migrării speciilor de peşti migratori, declinul reproducerii naturale apopulaţiilor de peşti, reducerea biodiversităţii şi abundenţei speciilor, precum şi alterareacompoziţiei populaţiilor. Se remarcă insuficienta cunoaştere şi la nivel european a relaţieidintre presiunile hidromorfologice şi impactul acestora, de multe ori, variatele tipuri depresiuni acţionează sinergic, făcând dificilă decelarea efectului faţă de tipul de presiune.102

4. Caracterizarea apelor subterane4.1. Identificarea, delimitarea şi caracterizarea corpurilor de apă subteranăIdentificarea şi delimitarea corpurilor de apă subterană s-a făcut pe bazaurmătoarelor criterii:geologic;hidrodinamic;starea corpului de apă:calitativă;cantitativă.Delimitarea corpurilor de apă subterană s-a făcut numai pentru zonele în careexistă acvifere semnificative ca importanţă pentru alimentări cu apă şi anume debiteexploatabile mai mari de 10 m 3 /zi. În restul arealului, chiar dacă există condiţii locale deacumulare a apelor în subteran, acestea nu se constituie în corpuri de apă, conformprevederilor Directivei Cadru 60/2000/E.C..Criteriul geologic intervine nu numai prin vârsta depozitelor purtătoare de apă, ci şiprin caracteristicile petrografice, structurale, sau capacitatea şi proprietăţile lor de aînmagazina apa. Au fost delimitate şi caracterizate corpuri de apă subterană de tip poros.Criteriul hidrodinamic acţionează în special în legătură cu extinderea corpurilor deapă. Astfel, corpurile de ape freatice au extindere numai până la limita bazinuluihidrografic, care corespunde liniei de cumpănă a acestora, în timp ce corpurile deadâncime se pot extinde şi în afară bazinului.Starea corpului de apă, atât cea cantitativă cât şi cea calitativă, a constituitobiectivul central în procesul de delimitare, evaluare şi caracterizare a unui corp de apăsubterană.Corpurile de apă subterană care se dezvoltă în zona de graniţă şi se continuă peteritoriul unor ţări vecine sunt definite ca transfrontaliere.În spaţiul hidrografic Prut-Bârlad au fost identificate, delimitate şi descrise un numărde 7 corpuri de apă subterană, dintre care un corp de apă subterană este transfrontalier(Fig. 4.1).Codul corpurilor de apă subterană (ex: ROPR01) are următoarea structură: RO =codul de ţară; PR= spaţiul hidrografic Prut-Bârlad; 01= numărul corpului de apă în cadrulspaţiului hidrografic Prut-Bârlad.103

Figura 4. 1 Harta cu delimitarea corpurilor de apă subterană atribuite Direcţiei Apelor Prut104

Tabelul 4. 1 Caracteristicile corpurilor de apă subteranăCod/numeSuprafaţaCaracterizaregeologică/hidrogeologicăTipSubpresiuneStrate acop.UtilizareaapeiPoluatoriGrad deprotecţieglobalăStareCalitate CantitateTransfrontalier1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 111. ROPR01/Lunca Prutului superior 48 P Nu 1.0 - 5.0 PO PU, PM B B Nu2. ROPR02/Luncile şi terasele Prutuluimediu-inferior şi ale afluenţilor săi 2133 P Nu 2.0 - 10.0PO, I, Z,/ ţaraP I,A,Z PM S B Nu3. ROPR03/Lunca râului Bârlad 1033 P Nu 2.0 - 5.0 PO, I, Z I,A PU, PM S B Nu4. ROPR04/Câmpia Tecuciului 1445 P Nu 2.0-15.05. ROPR05/Podişul CentralMoldovenesc12531/PO, IR,P, Z A,M PM9662 P Da 40.0 – 60.0 PO, Z, PVGBBBBNuDa/R. Moldova6. ROPR06/Câmpia Covurlui 785 P Nu 0-40 PO, I, Z PM B * B Nu7.ROPR07/Câmpia Moldovei 5221 P Nu 0-10 PO, I, Z PM B B NuTip predominant: P-poros; K-carstic; F-fisural.Sub presiune: Da/Nu/Mixt.Straturi acoperitoare: grosimea în metri a pachetului acoperitor.Utilizarea apei: PO- alimentari cu apă populaţie; IR - irigaţii; I - industrie; P - piscicultura; Z -105

zootehnie.Poluatori: I-industriali; A-agricoli; M-menajeri; Z-zootehniciGradul de protecţie globală: PVG - foarte buna; PG - buna; PM - medie; PU - nesatisfăcătoare; PVU - puternicnesatisfăcătoareStare calitativă şi cantitativă: Buna (B)/Slaba(S)Transfrontalier: Da/Nu.* posibil să fie stare bună106

Caracterizarea tuturor celor 7 corpuri de apă subterană care au fost identificate şidelimitate în spaţiul hidrografic Prut - Bârlad este prezentată în continuare.Toate cele 7 corpuri de apă subterană identificate aparţin tipului poros, acumulateîn depozite de vârstă cuaternară şi sarmaţian-ponţiană.Cele mai multe corpuri de apă subterană şi anume 4 (ROPR01, ROPR02,ROPR03, ROPR04, ROPR06 şi ROPR07) au fost delimitate în zonele de lunci şi teraseale râurilor Prut, Bârlad şi Siret, fiind dezvoltate în depozite aluvial-fluviale, porospermeabile,de vârstă cuaternară. Fiind situate aproape de suprafaţă terenului, ele au nivelliber.Un corp de apă subterană şi anume ROPR05 (Podişul Central Moldovenesc) deşieste sub presiune, fiind cantonat în depozite sarmaţian-ponţiene, prezintă o importanţăeconomică mai redusă. Acest corp este transfrontalier.Toate caracteristicile semnificative privind corpurile de apă subterană din cadrulspaţiului hidrografic Prut-Bârlad cum sunt caracteristicile geologice şi hidrogeologice,gradul de protecţie, riscul şi modul de utilizare a apei ca şi poluatorii, eventualul caractertransfrontalier şi ţara au fost sintetizate în tabelul 4.1.Este de subliniat faptul că un corp, şi anume ROPR05 (Podişul Central Moldovenesc),dezvoltat atât în bazinul hidrografic al râului Siret cât şi în cel al râului Prut, a fost atribuitpentru administrare D.A. Prut, datorită dezvoltării sale predominante în spaţiul hidrograficPrut-Bârlad.Corpul ROPR01 Lunca râului Prut superiorCorpul de apă subterană de tip poros permeabil ce aparţine Holocenului sedezvoltă în lunca râului Prut, pe porţiunea nordică a teritoriului ţării (zona Oroftiana –Rădăuţi-Prut).Depozitele acviferului freatic din lunca Prutului superior sunt constituite din nisipurifine, medii şi elemente de pietriş cu grosimi cuprinse între 2 - 5 m.Stratul acoperitor este alcătuit din argile şi silturi nisipoase şi argiloase cudezvoltare discontinuă şi cu grosimi de circa 5 -7 m.Debitele exploatabile (în cazul celor 3 foraje ale staţiei de ordinul I Rădăuţi-Prut)sunt cuprinse între 2,0 - 2,30 l/s/foraj.Apele freatice au nivel liber, iar alimentarea acviferului se realizează din precipitaţiişi într-o mică proporţie din infiltraţiile din râu.Infiltraţia eficace este cuprinsă între 15-32 mm/an.107

Diagramele Piper şi Schoeller (fig. 4.1.1) executate după datele analizelor chimiceale forajelor Reţelei Hidrogeologice Naţionale arată că apele sunt bicarbonat-calcicesulfat-magneziene.Figura 4.1.1 Diagramele Piper şi Schoeller efectuate pe baza analizelor chimice aleforajelor Reţelei Hidrogeologice NaţionaleCorpul ROPR02 Lunca şi terasele Prutului mediu şi inferior şi afluenţilor săiCorpul de apă subterană este localizat în lunca şi terasele râului Prut şi a afluenţilorsăi, este de tip poros permeabil de vârstă cuaternară.În lunca râului Jijia şi a afluenţilor săi, acviferul freatic este constituit din nisipuri fine,nisipuri argiloase cu intercalaţii de pietrişuri. Debitele variază foarte mult în funcţie delitologia acviferului. Debite mai mari au fost puse în evidenţă în zona Truşeşti, unde dinaluviunile situate între adâncimile de 3-9 m (acviferul este constituit din nisipuri fine şimedii şi pietrişuri) s-au obţinut 2 l/s, cu denivelări de 5 m.Coeficienţii de filtraţie în cursul superior al Jijiei sunt cuprinşi între 2 şi 14 m/zi.În cursul mijlociu al Jijiei, acviferul este constituit din nisipuri fine argiloase şi nisipurimedii-grosiere situate între adâncimile de 2 şi 8 m; nivelul apei se află la 0,3 – 4,5 m de lasuprafaţa terenului, iar debitele obţinute sunt de 2,2 l/s/foraj pentru denivelări de 3 m.În lunca Volovăţului, acviferul este constituit din nisipuri fine ce se dezvoltă între 5-6m iar debitele sunt modeste, de 0,5 l/s pentru denivelări de 2,6 m.Apele freatice din depozitele aluvionare ale râului Başeu sunt situate la adâncimemică (cca. 2 m), iar debitele obţinute din nisipuri fine cu pietriş sunt de 1-2 l/s/foraj, pentrudenivelări de 2- 8 m.La nivelul unor depozite argiloase sau nisipoase fine din lunca Başeului şi aafluenţilor mai importanţi, acviferul freatic este situat la adâncimi ce variază de la 1 la 3 m,iar cele situate sub depozitele argiloase aluviale au adâncimi de circa 5 m.108

Lunca râului Sitna poate oferi debite de 2 l/s pentru denivelări de 2,5 m. Aluviunilesunt constituite din nisipuri situate între 10-12 m, în zona Bodeşti acviferul freatic se aflăsub presiune.La Săveni, în lunca râului Podriga, din nisipurile fine ce se dezvoltă la adâncimile de8-12 m, s-a obţinut 1 l/s, la o denivelare de 3 m.Acviferul freatic, slab productiv, se alimentează exclusiv din precipitaţii.În lunca râului Prut, acviferul freatic este cantonat în nisipuri fine, siltice, cu rareelemente de pietriş. Grosimea depozitelor este cuprinsă între 2-10 m, grosimi mari mari,peste 10 m, sunt la staţiile hidrogeologice de ordinul I Cârniceni, Costuleni, Grozeşti,Lunca Banului etc.Compoziţia granulometrică a depozitelor prezintă variaţii pe verticală şi orizontalăde la nisipuri fine, la nisipuri medii şi grosiere, pe alocuri, în bază cu elemente de pietriş.Stratul acvifer freatic este acoperit (în cea mai mare parte) de depoziteimpermeabile sau semipermeabile constituite din argile, silturi argiloase sau argile siltice,grosimea acestor depozite variază între 5-10 m, putând ajunge chiar la 20 m. Datorităacestor depozite slab permeabile din acoperiş, nivelul are caracter ascensional, iar uneori(în anumite perioade de maxim ale nivelului) poate fi chiar uşor artezian.Adâncimea patului orizontului acvifer freatic se situează la 3-4 m (în zonaMastacani) şi se scufundă treptat ajungând în zona Fălciu-Vetrişoaia la 7-16 m (fig. 4.1.2).Nivelul hidrostatic în zona luncii Prutului se situează între 0 şi 2 m. Pe terasă şi înzonele de câmp înalt, adâncimea nivelului creşte foarte mult depăşind 10 m şi 20 m.Atât constituţia rocii magazine, cât şi debitele sunt variabile de la un sector la altul.În zona de luncă aferentă judeţului Iaşi, aluviunile se află la adâncimi de la 1,5 mpână la 15 m şi sunt constituite din nisipuri fine, medii şi grosiere având în bază pietrişuri.Debitele au valori de 2,2 până la 9,5 l/s, pentru denivelări de 2,6 – 3,5 m.În zona judeţului Vaslui, acviferul din lunca Prutului este constituit din nisipuri şipietrişuri cu grosimi de 3,9 m şi este acoperit de depozite siltitice cu grosimi cuprinse între4 şi 11,5 m.Terasa inferioară a Prutului este constituită din nisipuri cu pietriş şi bolovăniş.109

Figura 4.1.2 Secţiune hidrogeologică V-E prin forajele staţiei hidrogeologice MastacaniParametrii hidrogeologici au următoarele valori: coeficienţii de filtraţie sunt cuprinşiîntre 0,5-10 m/zi, transmisivităţile sunt între 1-50 m 2 /zi, iar debitele specifice sunt sub 1l/s/m.Captarea ce aparţine Consiliului local Stănileşti este constituită dintr-un dren culungimea de 120 m din care se captează un volum de 4872 mii m 3 /an (apă potabilă).Analizele chimice efectuate pe probe de ape freatice (prelevate în anul 2007) dinforajele reţelei hidrogeologice din lunca şi terasele râului Prut, au indicat depăşiri pesteconcentraţia maxim admisibilă pentru NH + 4 şi NO 3- .Datorită dezvoltării pe o suprafaţă foarte întinsă parageneza apelor este foartevariată, determinând un chimism al apei tot atât de variat.Din datele utilizate pentru construirea diagramelor Piper şi Schoeller rezultă căpeste jumătate din ape depăşesc concentraţia maximă admisibilă la sodiu, clor şi sulfaţi.Aceste depăşiri ţin de chimismul acviferelor pe care le drenează şi tipul rocilor pe care lestrăbat (parageneza minerală).Diagramele Piper şi Schoeller (fig.4.1.3) executate pe baza datelor provenite de laforajele de observaţie situate pe corpul de apă subterană pun în evidenţă acest lucru.110

Figura 4.1.3 Diagramele Piper şi Schoeller efectuate pe baza analizelor chimice aleforajelor Reţelei Hidrogeologice NaţionaleCorpul ROPR03 Lunca şi terasele râului BârladCorpul de apă subterană de tip poros permeabil dezvoltat în lunca şi terasele râuluiBârlad şi a afluenţilor acestuia este de vârstă cuaternară.Depozitele acvifere sunt constituite din nisipuri cu rare elemente de pietrişuri, cuintercalaţii argiloase. Grosimea depozitelor permeabile este în jur de 2 - 5 m, nedepăşind10 m.În lunca Bârladului s-au obţinut debite de 0,5 - 2,8 l/s/foraj, acviferul situat întreadâncimile de 7 - 11 m fiind constituit din nisipuri fine, grosiere şi pietriş. Local, acviferuleste sub presiune.Terasa inferioară a Bârladului este fragmentată şi puternic drenată; la baza ei seconstată prezenţa unor izvoare cu debite de 0,1 - 0,3 l/s; izvoare cu debite de 0,5 - 0,6 l/sse întâlnesc la baza terasei medii.În bazinul mijlociu al Bârladului se întâlnesc mai multe izvoare captate din ValeaMare, Valea Ţarinei şi Valea Seacă şi cele din dealul Zorleni, Făgădău şi Griviţa cu debitede circa 1 l/s.În bazinul inferior aluviunile sunt constituite din nisip şi pietriş, între adâncimile de 2şi 7,5 m şi conţin ape cu nivel uşor ascensional (1,5 - 2 m de la suprafaţa terenului) sau cucaracter liber.În jurul oraşului Bârlad, aluviunile de luncă şi terasă ale văii Bârladului suntconstituite din nisipuri fine până la grosiere şi pietrişuri cu structură încrucişată.Nivelul hidrostatic se întâlneşte, în general, la adâncimi de 3 m.111

Stratul acoperitor este constituit din depozite groase, impermeabile (argile, silturi,silturi argiloase (grosimea este cuprinsă între 2 - 10 m).Din cauza depozitelor impermeabile din acoperişul straturilor acvifere, de cele maimulte ori, nivelul are caracter ascensional uneori ridicându-se foarte aproape de suprafaţaterenului.Alimentarea acviferului freatic se realizează din precipitaţiile atmosferice cu oinfiltraţie eficace de 15-63 mm/an.Resursele de ape freatice din lunca Bârladului sunt, în general, reduse, iar debiteleobţinute dintr-un foraj rar depăşesc 3 - 5 l/s/foraj. Pentru afluenţii săi, debitele sunt şi maimici de 1 - 3 l/s/foraj.Corpul se dezvoltă pe o suprafaţă întinsă, ceea ce explică variaţia mare achimismului şi prin parageneze diferite, fapt pus în evidenţă de diagramele Piper şiSchoeller efectuate pe baza datelor obţinute din forajele aparţinând Reţelei HidrogeologiceNaţionale (fig. 4.1.4).Figura 4.1.4 Diagramele Piper şi Schoeller efectuate pe baza analizelor chimice aleforajelor Reţelei Hidrogeologice NaţionaleCorpul ROPR04 Câmpia TecuciAcest corp de apă subterană se dezvoltă în depozite de vârstă cuaternară şi estede tip poros permeabil fiind situat la baza loessului, acolo unde acesta devine mai nisiposavând ca pat impermeabil argilele cuaternare.Adâncimea nivelului hidrostatic este în funcţie de grosimea loessului (frecvent circa20 m).Datorita circulaţiei reduse a apei prin aceste depozite, mineralizaţia apelor freaticeeste mai ridicată, apele aparţinând tipului clorurate – sulfatate – calcice - magneziene.Direcţia generală de curgere este sud-est, cu gradienţi mici (0,6‰).112

Principala sursă de alimentare a acviferului din depozitele de la baza loessului oconstituie precipitaţiile, cu valori ale infiltraţiei eficace cuprinse între 63 şi 94,5 mm/an.Parametrii hidrogeologici au următoarele valori: coeficienţii de filtraţie sunt de 4-6m/zi, iar transmisivităţile de 40 – 50 m 2 /zi.Potenţialul productiv al acestui acvifer freatic este limitat la 1 l/s/Km 2 , sau ocapacitate optimă a unui foraj de captare de 2-3 l/s.Datorită grosimii mari a stratului acoperitor, gradului de protecţie bun – mediu,corpul nu este la risc.Diagramele Piper şi Schoeller (fig. 4.1.5) executate după datele I.N.H.G.A. şiPROSPECŢIUNI S.A. (Maieru et. al., 1986), arată că din punctul de vedere al paragenezeiexistă două categorii de apă, una bicarbonat calcică, slab mineralizată, potabilă şi altăclorosodică sulfatată.Figura 4.1.5 Diagramele Piper şi Schoeller efectuate pe baza analizelor chimice aleforajelor Reţelei Hidrogeologice NaţionaleCorpul ROPR05 Podişul Central MoldovenescCorpul de apă subterană este de tip poros permeabil, acumulat în depozitele devârstă sarmaţiană ce se dezvoltă pe teritoriul judeţelor Neamţ, Bacău şi Vaslui.Din toate forajele executate în judeţul Bacău doar în trei foraje au fost identificateniveluri poros permeabile până la adâncimea de 100 m (forajul Mărgineni intre: 70 şi 78;forajul Ungureni intre: 86 şi 96 m şi forajul Orbeni intre: 72,7 şi 78,8; 86,8 şi 91,8). Încelelalte foraje, aceste intervale care cantonează apa, ajung până la adâncimea de 300 m.Pentru judeţul Neamţ din forajele executate se evidenţiază că în partea nord-esticăstraturile acvifere se dezvoltă între 100- 300 m. Sub această adâncime posibilitatea de113

debitare este slabă, iar din punct de vedere chimic apele nu se încadrează în limitele depotabilitate.Pentru partea sud-vestică a corpului de apă, apa din straturile acvifere componentesituate până la 100 m adâncime, are un grad de potabilitate acceptabil. Sub adâncimea de350 m acviferele lipsesc sau sunt foarte slabe şi cu apă sărată.Debitele obţinute din unele foraje săpate pe teritoriul judeţului Neamţ, cu adâncimeade 110-150 m, sunt de 0,9 l/s – 6, 3 l/s/foraj.Pentru judeţul Neamţ, în forajele executate la vest de Siret se constată că straturileacvifere, reprezentate prin nisipuri, nisipuri argiloase, nisipuri cu pietrişuri şi nisipuri cuintercalaţii de marne, se dezvoltă între adâncimile de 26 m (Dulceşti) şi 238 m (Goşmani).Debitele obţinute din foraje, săpate la adâncimile de 75-350 m, sunt cuprinse între 0,12 l/sla Pildeşti (la o denivelare de 31 m) şi 4,5-10,8 l/s la Breaza (la o denivelare de 8,5-20,5m). Unele foraje (Tupilaţi, Breaza, Dulceşti, Miron Costin) prezintă nivel artezian. Apelesunt parţial potabile; au fost înregistrate depăşiri peste concentraţia maxim admisă deLegea privind calitatea apei potabile nr 458/2002 în cazul parametrilor sodiu (Bozienii deJos şi Pildeşti), clor (Bozienii de Jos, Pildeşti, Miron Costin), fier (Homiceni), azotiţi(Pildeşti), amoniu (Pildeşti şi Goşmani) şi oxidabilitate (Bozienii de Jos şi Miron Costin).La est de Siret, în forajele executate la Ion Creangă şi Cuci, straturile acvifere,constituite din nisipuri şi nisipuri argiloase, sunt situate între 56,5 m şi 184,25 m adâncime,debitul având valorile de 0,4 l/s la Ion Creangă (la o denivelare de 52 m) şi 0,5 l/s la Cuci(la o denivelare de 20 m), iar apele fiind nepotabile (depăşiri la sodiu şi amoniu).În judeţul Iaşi, în forajele executate la sud de râul Bahlui, la adâncimi de 200-300 m,capacitatea de debitare a acviferului sarmaţian este cuprinsă între 0,15 l/s (Popeşti, la odenivelare de 6,3 m, straturile acvifere fiind situate în intervalul de adâncime de 74,6-204,2m) şi 2,2-6,2 l/s (Ruginoasa, la o denivelare de 5,4-15,4 m, straturile acvifere fiind înintervalul 50-102 m). Straturile acvifere sunt reprezentate prin nisipuri cu lentile de gresii,nisipuri argiloase, gresii şi nisipuri gresificate (Macaleţ et al., 2006; fig. 4.1.6). Apeleprezintă depăşiri peste concentraţia maxim admisă de Legea privind calitatea apei potabilenr. 458/2002 în cazul sodiului (Dancu, Ciurea, Comarna), clorurilor (Comarna şi Ciurea),sulfaţilor (Ciurea), azotiţilor (Ruginoasa), amoniului (Ruginoasa şi Dancu) oxidabilităţii(Popeşti şi Comarna) şi a mineralizaţiei totale (Comarna).Menţionăm ca apele acumulate în depozitele basarabiene din staţiunea balneoclimatericăStrunga sunt indicate în afecţiuni ale aparatului locomotor (de naturăreumatismală), ale aparatului digestiv şi în oftalmologie. La Iaşi sunt utilizate apeleminerale din depozitele miocene (badenian-sarmaţiene) la complexul balnear Nicolina,114

pentru profilaxia şi tratarea afecţiunilor reumatismale, posttraumatice, dermatologice,respiratorii etc.Figura 4.1.6 Corelarea depozitelor sarmaţiene din Podişul Central MoldovenescDin forajele executate în judeţul Bacău, respectiv la vest de Siret, la adâncimi de250-350 m, a reieşit că debitul este cuprins între 0,23 l/s (Siretu, foraj artezian) şi 9,8-19,6l/s (Răcăciuni). Straturile acvifere, reprezentate prin nisipuri, nisipuri cu pietrişuri, nisipuriargiloase şi nisipuri gresificate, sunt situate în intervalul de adâncime 33-330 m. Un numărde cinci foraje (Filipeşti, Siretu, Mărgineni, Cleja şi Orbeni) sunt arteziene. Apele prezintădepăşiri peste concentraţia maxim admisă de Legea privind calitatea apei potabile nr.458/2002 la fier (Gârleni), cloruri (Gârleni), sulfaţi (Gârleni), azotiţi (Ilieşi), amoniu (Ilieşi,Filipeşti, Dumbrava şi Gârleni), hidrogen sulfurat (Filipeşti) şi oxidabilitate (Filipeşti).La est de Siret, forajele au fost săpate la adâncimi de 163-400 m, avândcapacitatea de debitare cuprinsă între 0,02 l/s (Răchitoasa, la o denivelare de 2,3 m) şi2,7-13,3 l/s (Galbeni, la o denivelare de 2,3-11,8 m). Staturile acvifere, constituite dinnisipuri, nisipuri argiloase şi nisipuri gresificate, sunt cuprinse în intervalul 43-345 m, iarunele foraje (Pânceşti, Motoşeni, Podu Turcului) au debit artezian. Apele prezintă depăşiriale concentraţiei maxim admise la sodiu (Galbeni), fier (Parincea) şi amoniu (Galbeni şiParincea).115

Pe teritoriul judeţului Vaslui, forajele executate la adâncimi de 50-350 m auinterceptat straturile acvifere, reprezentate prin nisipuri, nisipuri gresificate, gresii şi nisipuriargiloase, în intervalul 21,5-284 m. Capacitatea de debitare este cuprinsă între 0,1 l/s(Berezeni, la o denivelare de 37 m) şi 4,8-13,8 l/s (Soleşti, la o denivelare de 3-8 m). Apeleprezintă depăşiri peste concentraţia maxim admisă de Legea privind calitatea apei potabilenr. 458/2002 la sodiu (Soleşti, Lipovăţ, Vetrişoaia), fier (Huşi, Pogăneşti, Ivăneşti), azotaţi(Vetrişoaia), azotiţi (Huşi şi Puieşti) şi amoniu (Soleşti, Pungeşti, Huşi, Pogăneşti, Ivăneşti,Vetrişoaia, Alexandru Vlahuţă, Berezeni, Bârlad şi Murgeni).Menţionăm că forajul executat în curtea spitalului din Ghermăneşti, la adâncimea de350 m, a interceptat următoarele două complexe acvifere: 91,76-114 m, având debitul de0,56 l/s (la o denivelare de 56,29 m) şi 189,3-284 m, cu debitul de 0,74 l/s (la o denivelarede 15,19 m). Apele celor două complexe sunt utilizate în tratarea unor afecţiuni aleaparatului locomotor şi ale aparatului digestiv.Pe teritoriul judeţului Vaslui, forajele săpate până la adâncimea de 300 m auinterceptat stiva depozitelor sarmaţiene, constituite din alternanţe de argile, nisipuri,nisipuri cineritice şi gresii.Primele intercalaţii poros permeabile se întâlnesc de la circa 50 m, iar ultimele pânăla 250 m.Se poate constata că până la adâncimea de 100 m se întâlnesc un număr limitat deintercalaţii poros permeabile de la una (în forajul Pogăneşti între 84 şi 98 m) până la douăintercalaţii (în forajul Lipovăţ între 72,3 şi 75,1 şi 84,8 şi 90,2).Debitele obţinute din aceste foraje de adâncime variază între 0,4 l/s şi 1,66 l/s.Acest corp de apă subterană are un grad de protecţie foarte bun asigurat de stivagroasă a depozitelor din acoperiş şi lipsesc presiunile şi impacturile antropice directeasupra corpului.Corpul de apă ROPR06 (Câmpia Covurlui)Acviferul freatic este acumulat, în general, în nisipurile şi pietrişurile din alcătuireateraselor cu altitudinea relativă de 2-5 m (de vârstă holocen-inferioară), 15-20 m şi 30-40m (de vârstă pleistocen-superioară), în nisipurile şi nisipurile argiloase (de vârstăpleistocen mediu-pleistocen superioară) din baza depozitelor loessoide prezente la parteasuperioară a câmpului înalt, precum şi în nisipurile şi pietrişurile (de vârstă holocensuperioară)din alcătuirea luncilor văilor Suhurlui, Lozova, Mălina, Cătuşa şi afluenţii lor.Nivelurile hidrostatice oscilează de la 0 m în luncile principale până la adâncimi depeste 20 m, acolo unde depozitele loessoide sunt mai groase (pe câmpul înalt).116

Datele privind caracteristicile hidrogeologice ale freaticului provin din cartările desuprafaţă şi din forajele hidrogeologice executate. Astfel, s-a constatat că, în unelesectoare, ale podişului (câmpului înalt), există 2-3 strate acvifere freatice suprapuse, pânăla circa 40-50 m adâncime, care comunică hidraulic între ele, precum şi cu apele desuprafaţă, datorită naturii rocilor şi lucrărilor de hidroamelioraţii.Capacitatea de debitare a acviferului freatic oscilează între 0,272 l/s (foraj Şendreni,la o denivelare de 7 m) şi 4,2 l/s (foraj Braniştea, la o denivelare de 1,8 m).Valorile transmisivităţii sunt cuprinse între 4,45 m 2 /zi (foraj Vânători) şi 35,3 m 2 /zi(foraj Pechea), indicând un potenţial acvifer slab.Pe hărţile hidrogeologice, acviferul freatic a fost redat prin hidroizohipse şihidroizobate. Izohipsele descriu linii foarte sinuoase şi au valori cuprinse între 120 m, lavest de Frumuşiţa şi 5 m, la Şendreni-Barboşi-Galaţi, prezentând o direcţie generală decurgere a apei de la nord la sud, către Siret şi Dunăre. Se remarcă şi drenări localeexercitate de văile Călmăţui, Gerul, Suhurlui, Lozova, Mălina, Cătuşa şi afluenţii lor.Cercetând evoluţia nivelului piezometric anual (maxim, mediu şi minim) alacviferului freatic din extremitatea de sud a Podişului Moldovenesc, în perioada 1975-2005, în cazul forajului F1 Izvoarele, aparţinând Reţelei Hidrogeologice Naţionale (fig.4.1.7), se constată o scădere a nivelului piezometric între anii 1975 şi 1984, urmată de ocreştere în perioada 1984-1991, după care se remarcă o tendinţă generală de scăderepână în anul 2004. Începând cu anul 2004 şi continuând în anul 2005 se înregistrează ocreştere a nivelului piezometric, ca efect al precipitaţiilor abundente.Rezultatele analizelor fizico-chimice au arătat că pH-ul este cuprins între 6,3(fântâna Tudor Vladimirescu) şi 7 (fântâna Barboşi), mineralizaţia totală între 698,3 mg/l(fântâna est Tudor Vladimirescu) şi 3692,05 (fântâna Odaia Manolache), iar duritateatotală, între 9,6 grade germane (fântâna Valea Călmăţui) şi 181,4 grade germane (fântânaSchela). Caracterul hidrochimic al apelor freatice este predominant bicarbonato-sulfatic şimagnezio-calco-sodic.117

Figura 4.1.7 Evoluţia nivelului piezometric anual al acviferului freaticîn forajul Izvoarele F1 (perioada 1975-2005)În acest sector al Podişului Moldovenesc se constatau (2006) depăşiri pesteconcentraţia maxim admisă de Legea privind calitatea apei potabile nr. 458/2002, în cazulazotiţilor (fântâna Tudor Vladimirescu; fântâna Mihail Kogălniceanu; două foraje TudorVladimirescu; foraj Braniştea), azotaţilor (fântâna Lieşti; fântâna Pechea; fântâna estSlobozia Conachi; fântâna Şiviţa; fântâna Vânători; fântâna Izvoarele; foraj TudorVladimirescu), amoniului (fântâna Tudor Vladimirescu; fântâna Smârdan; fântâna est-nordestBarboşi) şi fierului (fântâna Independenţa; fântâna Vasile Alecsandri; fântânaBraniştea; fântâna Smârdan; fântâna sud Frumuşiţa; fântâna Ijdileni; fântâna Izvoarele;foraj Vameş; foraj Movileni; foraj Şiviţa).Corpul de apă ROPR07 Câmpia MoldoveiCorpul de apă subterană de tip poros permeabil este cantonat în depozitele devârstă volhinian superior-basarabian inferioară.Depozitele volhinian superior–basarabian inferioare sunt alcătuite din argile şimarne argiloase cu intercalaţii de nisipuri, nisipuri cu pietrişuri, gresii şi mai rar gresiioolitice.Deşi fondul litologic predominat este argilos se pot remarca unele trăsături zonale.Astfel, prezenţa intercalaţiilor nisipoase este mai des semnalată la est de Jijia. Aici apar118

chiar intercalaţii de nisipuri cu aspect tufaceu. În interfluviul Jijia-Sitna, nisipurile aparfoarte rar şi numai în intercalaţii subţiri.Acviferul prezintă variaţii mari din punct de vedere al capacităţii de debitare şi esteconstituit dintr-un strat poros-permeabil constituit din nisipuri, nisipuri cu pietrişuri, plasat,în general, până la adâncimea de 15 m, care nu este captat decât în fântâni săteşti şipuţuri forate de mică adâncime, deoarece, datorită poziţiei sale, se află în strânsăinterdependenţă cu apele de suprafaţă, fiind vulnerabil la poluare. Nivelul hidrostatic estesituat între 2 şi 5,4 m.Acviferul freatic a fost interceptat printr-un număr de 5 foraje executate în zonaBotoşani. Aceste foraje au adâncimea cuprinsă între 8,5 m şi 11,9 m şi au fost obţinutedebite ce variază între 3,3 şi 13, 6 l/s, pentru denivelări de 0,7-3 m.În zona Coşuleni-Băluşeni, acviferul freatic a fost captat prin fântâni săteşti, săpatela adâncimi cuprinse între 7 şi 15 m, în care nivelul hidrostatic se găseşte la adâncimi de1-12 m.Din punct de vedere hidrochimic s-a constatat că apele prezintă, în general,depăşiri peste concentraţia maxim admisă de Legea privind calitatea apei potabile nr.458/2002, în cazul fierului (cu valori de până la 21,8 mg/l, în cazul unui foraj executat laBotoşani). Menţionăm însă că prezenţa fierului se datorează fondului natural genetic şi nuunei surse locale de poluare.O altă probă de apă prelevată dintr-un puţ domestic din localitatea Băluşeni şianalizată fizico-chimic în martie 2006 prezenta depăşiri peste concentraţia maxim admisăde Legea nr. 458/2002, în cazul fierului şi sulfaţilor.4.2. Corpuri de apă subterană în interdependenţă cu corpuri de apă desuprafaţă şi cu ecosisteme terestreToate informaţiile în legătură cu interdependenţa corpurilor de apă subteranăexistente în spaţiul hidrografic Prut cu corpurile de apă de suprafaţă sau cu ecosistemeleterestre aferente sunt incluse în tabelul 4.2.1 şi 4.2.2.119

Tabelul 4.2. 1 Corpuri de apă subterană în interdependenţă cu corpuri de apă de suprafaţăNr.crt.Codul corpuluide apăsubteranăDenumire corpInterdependent cu râul1 ROPR01 Lunca Prutului superior PrutLuncile şi terasele Prutului Râurile Prut, Başeu, Jijia,ROPR022mediu-inferior Bahlui, Miletin3 ROPR03 Lunca râului BârladRâurile Bârlad, Vaslui, Zeletin,Berheci, Tutova4 ROPR04 Câmpia Tecuciului Râurile Călmăţui, Dunărea5 ROPR06 Câmpia Covurlui Râurile Suhurlui, Covurlui6 ROPR07 Câmpia MoldoveiVolovăţ, Podriga, Ibăneasa,BurlaTabelul 4.2. 2 Corpuri de apă subterană în interdependenţă cu ecosisteme terestreCodul corpuluiNr.de apăcrt.subteranăDenumire corpLuncile şi teraseleROPR02 Prutului mediuinferior12 ROPR03 Lunca râului BârladEcosistem terestru- vegetaţie de carpen din pădureaIcuşeni;- păduri de alun, carpen de la Medeleni;- pajişti, păduri din lunca râului Prut.Păduri de carpen, ulm şi frasin de laBalta-Munteni şi Torceşti3 ROPR04 Câmpia Tecuciului Tufărişuri din pădurea Gârboavele4ROPR07 Câmpia MoldoveiPădurile de carpen, alun, fag de laFundeanu, Icuşeni, Cătălina-Cornari,Roşcani, Ciornohal.120

4.3. Prelevări de apă şi reîncărcarea corpurilor de apă subteranăÎn spaţiul hidrografic Prut-Bârlad există, la nivelul anului 2008, un număr de 255captări de apă subterană destinate consumului populaţiei, iar pentru 106 dintre acesteasunt instituite zone de protecţie sanitară, stabilite conform H.G. 930/2005 (fig. 4.2 şi Fig.4.3.1).Figura 4.3. 1 Situaţia instituirii zonelor de protecţie sanitară pentru captările de apăsubterană din spaţiul hidrografic Prut - Bârladl 4. 2Cele mai importante surse din care se prelevează debite mai mari de 1500 m 3 /ansunt în număr de 7 dintre care menţionăm, în mod deosebit, captările de la Galaţi (ocaptare constituită din 70 de puţuri şi o altă captare cu 84 puţuri), Negrileşti (25 puţuri),Tutova (14 puţuri) şi Bârlad (9 puţuri), fiecare având un volum anual captat de peste 1500mii m 3 /an. Captările de apă subterană care exploatează un volum de apă semnificativ (>=1.500 mii m 3 /an) sunt în număr de 7 şi sunt prezentate în tabelul 4.3.121

Figura 4. 2 Captări de ape subterane – spaţiul hidrografic Prut-Bârlad122

Tabelul 4. 3 Exploatări semnificative de ape subterane (>= 1.500 mii m 3 /an) din spaţiulhidrografic Prut-BârladNr.Nr.crt. Cod corp Nume captare Localizare1 ROPR032 ROPR033ROSI054 ROAG125 ROPR056 ROAG12S.C. TERM S.A.GALAŢIS.C. AQUAVASVASLUIS.C. APA CANAL SAGALAŢI – Salcia-LieştiS.C. TERMSAL S.A.TECUCIS.C. AQUAVASVASLUIS.C. AQUAVASVASLUI7 ROAG12 S.C. APA CANALpuţuriVolum captat(mii m 3 /an)Tecuci 29 2554Bârlad 9 2586Salcia – Lieştijudeţul Galaţi70, din care:30 au fostexploatate40 înconservare3185Tecuci 46 3469Bădeana - Tutova 14 5392,5Negrileşti 25 5802,5Vadu-Roşca38 neexploatateROSI05 GALAŢI Vadu-Roşca judeţul Vrancea 46 7064Reîncărcarea acviferelor aferente corpurilor de apă subterană din spaţiulhidrografic Prut-Bârlad se realizează prin infiltrarea apelor de suprafaţă şi meteorice.În ceea ce priveşte balanţa prelevări/reîncărcare nu se semnalează problemedeosebite, prelevările fiind inferioare ratei naturale de realimentare.4.4. Evaluarea impactului antropic asupra resurselor de apă subterană şiriscul neatingerii obiectivelor de mediuImpactul presiunilor antropice asupra corpurilor de apă subterană se evaluează pebaza rezultatelor obţinute din monitorizarea cantitativă şi calitativă (chimică) prezentată în123

subcapitolul 6.1.2. De asemenea, în subcapitolul 6.2.2. se prezintă starea corpurilor deapă subterană.Riscul neatingerii obiectivelor de mediu are la bază criterii calitative şi cantitative.Pentru evaluarea riscului se analizează mai întâi suficienţa informaţiilor referitoare lanumărul şi distribuţia forajelor de monitorizare.Pentru determinarea riscului din punct de vedere calitativ se au în vedere:corpul este considerat la risc dacă este poluat în cel puţin 20% din numărul total alpunctelor de monitorizare, cu condiţia să fie respectat indicele minim dereprezentativitate;corpul nu este la risc calitativ dacă este total nepoluat, sau dacă, din numărulpunctelor de monitorizare, numărul celor poluate este mai mic de 20%.Valorilor indicatorilor de calitate ai apelor şi ale altor parametri de poluare au fostinterpretate având ca reper valorile prag (determinate pentru NO 3 , NO 2 , NH + 4 , PO 3- 4 ,cloruri, sulfaţi, plumb, cadmiu, mercur, arsen etc.) determinate, după caz, pentru fiecarecorp de apă subterană.În cazul corpurilor de apă subterană nepoluate s-au evaluat, în continuare,presiunile antropice, astfel:dacă nu există surse de poluare atunci corpul nu este la risc;dacă există surse de poluare la suprafaţă, s-a trecut la evaluarea gradului deprotecţie globală, prin luarea în consideraţie a doi parametri esenţiali, litologia şiinfiltraţia eficace (fig. 4.4.1), astfel:o conform caracteristicilor litologice ale straturilor acoperitoare se considerăurmătoarele clase de protecţie:- favorabilă (F): strat acoperitor continuu, grosime mare (mai mare de 10 m),predominant coeziv (argilă, loess, marna);- medie (M): strat acoperitor discontinuu, grosime variabilă, permeabilităţivariate (coezive până la nisipuri siltice, marne fracturate);- nefavorabilă (U): grosimi mici şi constituţie coezivă sau grosimi mari şipermeabilitate mare (nisipuri + pietrişuri, carst etc.);o conform infiltraţiei eficace (realimentării) din zona de alimentare se considerăurmătoarele situaţii:- realimentare scăzută,

Realimentare- realimentare medie, 100-200 mm/an;- realimentare mare, >200 mm/an.De notat că acviferele sub presiune sau arteziene prezintă condiţii favorabile,suplimentare de protecţie.mm/an200 PM PU PVU100 PG PM PUPVG PG PMF M UClasa de protectie a zonei acoperitoareFigura 4.4. 1 Diagrama de evaluare a gradului de protecţie globală a unui corp de apăsubteranăPVG =protecţie globală foarte bună; PG = protecţie globală bună; PM = protecţie globalămedie; PU = protecţie globală nesatisfăcătoare; PVU = protecţie globală puternicnesatisfăcătoare.În funcţie de gradul de protecţie globală stabilit prin diagramă, corpurile de apăsubterană se caracterizează astfel:pentru clasele P VG şi P G , corpul nu este la risc;pentru clasa P M , corpul este posibil să nu fie la risc dar este necesar să fiemonitorizat în viitor;pentru clasele P U şi P VU , corpul este la risc.Pentru aprecierea corpurilor de apă subterană care sunt la risc cantitativ s-a avut învedere evaluarea următoarelor criterii:- starea cantitativă a apelor subterane - scăderea continuă a nivelurilorpiezometrice, pe o durată de minim 10 ani, sub impactul unor exploatări;- deteriorarea stării calitative a apelor subterane prin atragerea de poluanţi;- starea ecosistemelor dependente de apele subterane ca urmarea a variaţieinivelurilor.125

Ca urmare a analizei de risc efectuate pe baza criteriilor enumerate anteriorrezultă două clase de corpuri de apă:- corpuri de apă subterană care nu sunt la risc - ele respectă criteriile de risc;- corpuri de apă la risc - cele pentru care criteriile de risc nu sunt respectate.Din punct de vedere al riscului neatingerii stării cantitative bune, se specifică că înspaţiul hidrografic Prut-Bârlad, toate corpurile sunt clasificate ca nefiind la risc.În urma evaluării riscului neatingerii stării calitative (chimice) s-a constatat că existădouă corpuri de apă subterană la risc din punct de vedere calitativ.5. Identificarea şi cartarea zonelor protejateZonele protejate reprezintă areale de pe teritoriul fiecărui bazin hidrografic care aufost desemnate pe baza cerinţelor speciale de protecţie prevăzute în legislaţia comunitară.Astfel, conform Directivei Cadru pentru Apă (Anexa IV), pe teritoriul spaţiuluihidrografic Prut – Bârlad au fost identificate şi cartate următoarele categorii de zoneprotejate:- zone de protecţie pentru captările de apă destinate potabilizării;- zone pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic;- zone destinate pentru protecţia habitatelor şi speciilor unde menţinerea sauîmbunătăţirea stării apei este un factor important;- zone sensibile la nutrienţi şi zone vulnerabile la nitraţi;- zone pentru îmbăiere,care se supun reglementarilor următoarelor directive europene:‣ Directiva 98/83/C.E. privind calitatea apei destinate consumului uman;‣ Directiva 75/440/C.E.E. privind calitatea cerută apelor de suprafaţă destinateprelevării de apă potabilă;.‣ Directiva 78/659/C.E.E. şi 2006/44/C.E. privind calitatea apelor dulci care necesităprotejare sau îmbunătăţire pentru a permite viaţa piscicolă;‣ Directiva 79/923/C.E.E. privind calitatea apelor pentru moluşte amendată deDirectiva 2006/113;‣ Directiva 91/271/C.E.E. privind epurarea apelor uzate urbane;‣ Directiva 91/676/C.E.E. privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţidin surse agricole;‣ Directiva 79/409/C.E.E. privind conservarea păsărilor sălbatice;126

‣ Directiva 92/43/C.E.E. privind conservarea habitatelor naturale, a florei şi fauneisălbatice;‣ Directiva 2006/7/C.E. privind gestionarea calităţii apei pentru îmbăiere şi deabrogare a Directivei 76/160/C.E.E..Conform Directivei Cadru pentru Apă, un rezumat al Registrului zonelor protejatetrebuie să fie inclus în Planul de management al bazinului/spaţiului hidrografic şi trebuie săcuprindă hărţi cu localizarea fiecărei categorii de zonă protejată precum şi lista actelornormative la nivel comunitar, naţional şi local pe baza cărora au fost identificate şidesemnate aceste zone.Menţionăm că datele utilizate pentru realizarea acestui capitol au la bază datele din2007- 2009 privind zonele protejate cuprinse în Registrul zonelor protejate actualizat înanul 2009.5.1. Zone de protecţie pentru captările de apă destinate potabilizăriiZonele de protecţie pentru captările de apă destinate potabilizării reprezintă zonelepe corpurile de apă utilizate pentru captarea apei potabile destinate consumului uman,care furnizează în medie cel puţin 10 m 3 /zi sau deservesc cel puţin 50 de persoane. Înfuncţie de gradul diferit de risc faţă de factorii de poluare, pentru fiecare captare seinstituie în teren zonele de protecţie sanitară, care pot fi cu regim sever sau de restricţie,precum şi perimetrele de protecţie hidrogeologică.Legislaţia specifică zonelor de protecţie pentru captările de apă destinatepotabilizării este reprezentată de:‣ Directiva 98/83/C.E. privind calitatea apei destinate consumului uman;‣ Directiva 75/440/C.E.E. privind cerinţele de calitate pentru ape de suprafaţădestinate prelevării de apă potabilă;‣ Legea Apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare (inclusiv prinLegea nr. 310/2004 şi Legea nr. 112/2006, OUG nr. 3/2010);‣ Hotărârea de Guvern nr. 930/2005 privind caracterul şi mărimea zonelor deprotecţie sanitară;‣ Hotărârea de Guvern nr. 100/2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe caretrebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare şi aNormativului privind metodele de măsurare şi frecvenţa de prelevare şi analiză a127

probelor din apele de suprafaţă destinate producerii de apă potabilă, cu modificărileşi completările ulterioare (H.G. 662/2005, H.G. 567/2006 şi H.G. 210/2007).La nivelul anului 2007 au fost inventariate un număr de 18 captări de apă dinsursele de suprafaţă, din care, toate au asigurate zone de protecţie (100%). Pentruacestea, debitul mediu prelevat a fost de 16.970,82 l/s iar populaţia deservită estereprezentată de 490.964 locuitori. Pentru sursele de apă din subteran au fost inventariateun număr de 279 captări de apă din care 261 au asigurate zone de protecţie (93,55%).Pentru acestea, debitul mediu prelevat a fost de 7.940,39 l/s iar populaţia deservită estereprezentată de 221.862 locuitori.În Figura 5.1 sunt reprezentate captările de apă destinate potabilizării din sursele desuprafaţă şi din sursele subterane din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad.5.2. Zone pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedereeconomicDesemnarea zonelor pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct devedere economic a avut în vedere identificarea cursurilor de apă care permit dezvoltareafaunei acvatice cu potenţial economic şi interesul comercial pentru aceste specii. Precizămfaptul că zonele protejate pentru speciile importante din punct de vedere economic nu facobiectul unor măsuri de protecţie speciale privind calitatea apei, acestea regăsindu-se încadrul prevăzut de H.G. 202/2002 şi H.G. nr. 201/2002 însă beneficiază de anumitemăsuri de protecţie pentru protejarea resurselor acvatice vii.Protejarea speciilor importante din punct de vedere economic a avut în vedere:- Măsurile de protecţie pentru protejarea resurselor acvatice vii;- Normele tehnice privind calitatea apelor de suprafaţă care necesită protecţie şiameliorare în scopul susţinerii vieţii piscicole şi cele privind calitatea apelor pentrumoluşte.128

Figura 5. 1 Zone de protecţie pentru captările de apă destinate potabilizării în spaţiulhidrografic Prut - Bârlad129

Desemnarea zonelor de protecţie pentru protecţia speciilor importante din punct devedere economic are la bază următoarele acte normative:‣ Hotărârea de Guvern nr. 202/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitateaapelor de suprafaţă care necesită protecţie şi ameliorare în scopul susţinerii vieţiipiscicole, cu modificările şi completările ulterioare (H.G. 563/2006, H.G. 210/2007) –transpune Directivele 78/659/C.E.E. şi 2006/44/C.E. privind calitatea apelor dulci carenecesită protejare sau îmbunătăţire pentru a permite viaţa piscicolă;‣ Hotărârea de Guvern nr. 201/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitateaapelor pentru moluşte, cu modificările şi completările ulterioare (H.G. 210/2007) –transpune Directiva 79/923/C.E.E. privind calitatea apelor pentru moluşte amendată deDirectiva 2006/113;‣ Ordinul nr. 1950/2007/38/2008 al ministrului mediului şi dezvoltării durabile şi alministrului agriculturii şi dezvoltării rurale pentru delimitarea şi catalogarea zonelormarine pretabile pentru creşterea şi exploatarea moluştelor;‣ Legae nr. 317/2009 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008privind pescuitul şi acvacultura;‣ Legea nr. 69/1994 prevede interzicerea comerţului internaţional cu specii ameninţatecu dispariţia cu modificările şi completările ulterioare;‣ Ordinul nr. 8/126/2010 al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministruluimediului şi pădurilor privind prohibiţia pescuitului în anul 2010;;‣ Ordinul Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 342/2008 privind dimensiunileminime individuale ale resurselor acvatice vii din domeniul public al statului, pe specii,care pot fi capturate din mediul acvatic;‣ Ordinul nr. 20/2010 privind condiţiile de practicare a pescuitului recreativ / sportiv,regulamentul de practicare a pescuitului recreativ/sportiv precum şi modelelepermiselor de pescuit sportiv;‣ O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelornaturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare;‣ Ordinul nr. 262/330/2006 al ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministruluiagriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale privind conservarea populaţiilor de sturioni dinapele naturale şi dezvoltarea acvaculturii de sturioni din România;‣ Ordinul nr. 1231/812/2007 al ministrului mediului şi dezvoltării durabile şi al ministruluiagriculturii şi dezvoltării rurale privind aprobarea Programului pentru popularea desusţinere cu puiet de sturioni a Dunării în anul 2007.130

Desemnarea zonelor protejate pentru specii importante din punct de vedereeconomic are în vedere identificarea:A. Zonelor cu specii care au potenţial economic în vederea practicării pescuituluicomercial;B. Speciilor importante din punct de vedere economic (conform raportărilor A.N.P.A.către Comisia Europeană) şi a zonelor de protecţie a resurselor acvatice vii;C. Corpurilor de apă din care au fost realizate capturi semnificative.A. Conform Directivei 78/659/C.E.E. sunt stabilite:- ape salmonicole – definite ca fiind acele ape care permit sau ar putea permitedezvoltarea populaţiilor de peşti aparţinând speciilor de salmonide, precumpăstrăvul (Salmo trutta), lipanul (Thymallus thymallus) sau speciilor de coregoni(Coregonus). Precizăm faptul că aceste specii nu au fost identificate ca speciiimportante din punct de vedere economic.- Ape ciprinicole – definite ca fiind acele ape care permit sau ar putea permitedezvoltarea populaţiilor de peşti aparţinând speciilor de ciprinide (Cyprinidae) saualtor specii, cum ar fi ştiucă (Esox lucius), bibanul (Perca fluviatilis). Aceste speciiau fost identificate ca specii importante din punct de vedere economic.B. Conform raportărilor, făcute la EUROSTAT de către A.N.P.A., pentru perioada1998-2007 capturile semnificative au fost pentru speciile: plătică, batcă, crap, caras, lin,oblete, mreană, scobar, roşioară, babuşcă, cosaş, sânger, novac, morunaş, avat, ştiucă,somn, biban, şalău şi sturioni. Aceste specii sunt considerate de către autorităţileresponsabile în domeniul pescuitului comercial ca fiind specii importante din punct devedere economic şi se regăsesc în zona ciprinicolă.Protejarea resurselor acvatice vii este definită conform legii nr. 317/2009 pentruaprobarea O.U.G. nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, astfel încât anual, lapropunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, prin ordin comun alautorităţilor responsabile în domeniul pescuitului şi în domeniul protecţiei mediului sestabilesc perioadele şi zonele de protecţie a acestora. Aceste zone au fost stabilite prin“Ordinul nr. 8/126/2010 al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministruluimediului şi pădurilor privind prohibiţia pescuitului în anul 2010” şi prevăd:- zone de protecţie pentru resursele acvatice vii, perioadele de protecţie şi activităţileinterzise;- speciile şi perioadele de prohibiţie.În zonele de protecţie, în perioadele stabilite, cu excepţia pescuitului ştiinţific şi decercetare sau pentru prevenirea inundaţiilor, sunt interzise:131

a) pescuitul oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi al altor vieţuitoare acvatice;b) lucrări care împiedică migrarea, reproducerea sau pun în pericol existenţapopulaţiilor piscicole, cum ar fi îngustarea/bararea cursului apei, tăierea şirecoltarea plantelor, extragerea de nămol, nisip şi pietriş, colectarea gheţii;c) lucrări în zona malurilor, precum şi tăierea arborilor şi arbuştilor de pe mal;d) admiterea în zonă a raţelor şi gâştelor domestice.Prin acelaşi act normativ sunt stabilite pentru resursele acvatice vii, măsuri deprotejare, de cruţare, precum şi măsuri preventive. În România pescuitul speciilor delostriţă, păstrăv de mare, mihalţ, sturioni şi delfini este interzis tot timpul anului, în timp cepentru speciile de ştiucă, păstrăv indigen, păstrăv fântânel, coregon, scrumbie şi calcansunt stabilite zone şi perioade de prohibiţie anual.C. Conform informaţiilor furnizate de către A.N.P.A. în 2008 capturi semnificative aufost înregistrate în: Dunărea inclusiv zona Administraţiei Rezervaţiei Biosferei DeltaDunării, lacurile de acumulare din aval de Râmnicu-Vâlcea pe râul Olt, lacurile deacumulare Sascut-Bereşti judeţul Bacău, Călimăneşti - judeţul Vrancea şi Stânca-Costeşti- judeţul BotoşaniTotodată numeroase cursuri de apă, lacuri şi o parte din zona costieră româneascăsunt parte componentă a unor arii naturale protejate ceea ce asigură un grad de protecţieimpus de prevederile legislaţiei din domeniul ariilor naturale protejate, în special demăsurile de management.Conform O.U.G. nr. 57/2007 prelevarea din natură şi exploatarea exemplarelortuturor speciilor de Acipenseridae aşa cum prevede anexa nr. 5, se vor face în condiţiicompatibile cu menţinerea acestor specii într-o stare de conservare favorabilă, luându-se,după caz, următoarele măsuri:a) reglementarea accesului în anumite zone şi/sau anumite perioade;b) interdicţia temporară şi/sau locală a recoltării şi capturării anumitor specii;c) reglementarea perioadelor, a modurilor şi a mijloacelor de recoltare/capturare;d) instituirea unui sistem de autorizare a recoltării/capturării, transportului şicomercializării, inclusiv stabilirea de cote;e) încurajarea cultivării şi creşterii în captivitate, în vederea reducerii presiunii asuprapopulaţiilor naturale;f) evaluarea măsurilor adoptate.Convenţia Internaţională privind Comerţul cu specii ameninţate de Faună şi florăsălbatică (C.I.T.E.S.) a fost ratificată de România prin Legea nr. 69/1994 care prevedeinterzicerea comerţului internaţional cu specii ameninţate cu dispariţia, înscrise pe o listă132

agreată (Anexa I), şi reglementează şi supraveghează comerţul altor specii, care ar puteadeveni ameninţate cu dispariţia (listate în Anexa II). La propunerea Germaniei în 1997, 25de specii de sturioni şi peşti cu padelă au fost trecute în Anexa II a Convenţiei. Acestmoment a marcat o cotitură istorică în conservarea şi comerţul cu aceste specii. Ţărilecare pescuiesc sturioni au fost solicitate să întreprindă anual acţiuni de coordonare interguvernamentalăla nivel de bazin hidrografic, pentru a conveni împreună asupra cotelor decaptură şi de export de sturioni.Speciile de acipenseride fac obiectul măsurilor de management atât pentruprelevare din natură cât şi pentru exploatare, fiind interzisă folosirea oricăror mijloace,sisteme sau metode pentru capturarea ori omorârea pe scară largă sau neselectivă, saucare pot conduce la dispariţia pe plan local ori la perturbarea lor gravă.Acipenseridele au valoare economică semnificativă, însă, populaţiile acestora ausuferit un declin semnificativ în ultima perioadă astfel că, au fost necesare măsuri care săasigure reducerea presiunilor (s-a instituit prohibiţia pentru pescuitul comercial pentruperioada 2006-2016) şi se implementează un program de refacere a populaţiilor desturioni prin repopulare a Dunării. În acelaşi timp este încurajată acvacultura acestorspecii.Până în prezent au fost realizate programe de repopulare cu sturioni anual [2005-2009] numărul de exemplare vii care au ajuns în Dunăre crescând de la 4.864 în 2005până la peste 100.000 exemplare în 2009.La nivelul spaţiului hidrografic Prut - Bârlad prin suprapunerea zonelor ciprinicole şicu acipenseride identificate în planul de management anterior cu zonele în care sepractică pescuit comercial conform raportărilor Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şiAcvacultură (A.N.P.A.) au fost identificate zone de protecţie pentru resurseleacvatice vii, aşa cum se poate observa în Figura 5.2. Conform A.N.P.A. în spaţiulhidrografic Prut – Bârlad sunt prezente următoarele specii importante din punct de vedereeconomic: ştiucă, lin, babuşcă, roşioară, plătică, somn, caras, biban, şalău şi pe sectorulcuprins între acumularea Stânca-Costeşti (aval baraj) şi confluenţa cu Dunărea (Figura5.2) au fost identificate următoarele specii de sturioni: Morun (Huso huso), Nisetru(Acipenser gueldenstaedti), Pastrugă (Acipenser stellatus) şi Cegă (Acipenser ruthenus).În ultimele decenii nu au mai fost semnalate capturi de Viză (Acipenser nudiventris). Dinlungimea totală de 742 km considerată zonă pentru protecţia speciilor acvatice importantedin punct de vedere economic pe râul Prut, un procent de 75,5% se află în arii naturale.Lungimea zonelor ciprinicole la nivelul spaţiului hidrografic este de 1.667 km.133

Figura 5. 2 Zone pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedereeconomic în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad134

A.N.P.A. a înregistrat şi transmis la nivelul anului 2008 capturi în lacul Stânca-Costeşti - judeţul Botoşani.5.3. Zone destinate pentru protecţia habitatelor şi speciilor unde menţinereasau îmbunătăţirea stării apei este un factor important.Zonele destinate pentru protecţia habitatelor şi speciilor unde menţinerea sauîmbunătăţirea stării apei este un factor important cuprind ariile naturale protejatedesemnate în mod oficial prin acte de reglementare la nivel comunitar, naţional şi local şicare au legătură cu corpurile de apă.Legislaţia specifică este reprezentată de:‣ Directiva 79/409/C.E.E. privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva Păsări);‣ Directiva 92/43/C.E.E. privind conservarea habitatelor naturale, a florei şi fauneisălbatice (Directiva Habitate);‣ Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 154/2008 pentru modificarea şi completareaOrdonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturaleprotejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice şi a Legiivânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006;‣ Legea nr. 454/2001 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.112/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 82/1993 privind constituireaRezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”;‣ Legea nr. 5/2000 privind amenajarea teritoriului naţional - Secţiunea a III-a, zoneprotejate;‣ Hotărârea de Guvern nr. 230/2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei,parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora(modificată de Hotărârea de Guvern nr. 1529/2006);‣ Hotărârea de Guvern nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturalăprotejată pentru noi zone;‣ Hotărârea de Guvern nr. 1581/2005 privind instituirea regimului de arie naturalăprotejată pentru noi zone;‣ Hotărârea de Guvern nr. 1586/2006 privind încadrarea unor arii naturale protejateîn categoria zonelor umede de importanţă internaţională;‣ Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 164/2008 pentru modificarea şi completareaOrdonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului;‣ Hotărârea de Guvern nr. 1143/2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate;135

‣ Hotărârea de Guvern nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specialăavifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 înRomânia;‣ Ordinul nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată asiturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europeneNatura 2000 în România.*La legislaţia naţională şi comunitară se adăugă şi legislaţia existentă la nivellocal prin care se stabileşte un regim de protecţie pentru alte arii naturale.În funcţie de categoria de management, aşa cum se poate observa în Figura 5.3, înspaţiul hidrografic Prut-Bârlad zonele destinate pentru protecţia habitatelor şi speciilorunde menţinerea sau îmbunătăţirea stării apei este un factor important se întind peurmătoarele suprafeţe:- parcuri naturale 8.247 ha;- rezervaţii naturale 811 ha;- arii de protecţie specială avifaunistică (S.P.A. – Special Protected Areas) 73.058 ha;- situri de importanţă comunitară (S.C.I. – Sites of Community Importance) 43.571 ha.Astfel, la nivelul anului 2007, pentru spaţiul hidrografic Prut - Bârlad zoneledestinate pentru protecţia habitatelor şi speciilor unde menţinerea sau îmbunătăţirea stăriiapei este un factor important totalizează un număr de 17 şi o suprafaţă de 66.395,05 ha,din care 2 sunt transfrontaliere (Tabelul 5.1). Din totalul de 17 zone protejate:15 zone protejate au legătură cu corpurile de apă subterană;7 zone protejate au legătură cu corpurile de apă subterană la risc;9 zone au custode/administrator;4 zone au regulament şi Plan de Management.Tabelul 5. 1 Ariile naturale protejate transfrontaliere din spaţiul hidrografic Prut-BârladNumele ariei naturale Numele ariei naturaleNr.Plan deprotejate desemnate în protejate desemnate încrt.ManagementRomâniaRep. MoldovaRO.S.P.A.0070 Lunca1. Prutului – Vlădeşti – Prutul de JosNUFrumuşiţa2.2.414 Lunca Joasă aPrutuluiPrutul de JosNU136

Figura 5. 3 Zone destinate pentru protecţia habitatelor şi speciilor unde menţinerea sauîmbunătăţirea stării apei este un factor important în spaţiul hidrografic Prut - Bârlad137

Comparând suprafaţa totală a ariilor naturale protejate cu situaţia centralizată înanul 2005, se observă o creştere a acesteia de la 15.889 ha la 66.395 ha datorită, înprincipal, îndeplinirii de către ţara noastră a obligaţiilor asumate în Tratatul de Aderare laUniunea Europeană, respectiv constituirea reţelei Natura 2000. Reţeaua Natura 2000cuprinde arii de protecţie specială avifaunistică desemnate conform prevederilor DirectiveiPăsări şi situri de importanţă comunitară desemnate conform cerinţelor Directivei Habitate.În ariile naturale protejate din spaţiul hidrografic Prut - Bârlad se află o specieprioritară şi 6 habitate prioritare (specii şi habitate naturale aflate în pericol de dispariţie)prezente în 6 arii naturale protejate. În ariile naturale protejate sunt incluse corpuri de apărâuri cu o lungime totală de 1.201,54 km şi corpuri de apă lac cu o suprafaţă de 115 kmp.5.4. Zone sensibile la nutrienţi. Zone vulnerabile la nitraţiUn aspect foarte important în ceea ce priveşte distribuţia zonelor protejate esteacela că tot teritoriul României a fost identificat ca fiind zonă sensibilă la poluarea cunutrienţi (azot total şi fosfor total), pe baza criteriilor de identificare din Anexa II aDirectivei 91/271/C.E.E. privind epurarea apelor uzate urbane şi în conformitate cudocumentul de poziţie încheiat între România şi Comunitatea Europeană referitor lacapitolul de mediu, finalizat în decembrie 2004.Zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi sunt suprafeţele de teren agricol de peteritoriul ţării prin care se drenează scurgerile difuze în apele poluate sau expuse poluăriicu nitraţi din surse agricole şi care contribuie la poluarea acestor ape.Identificarea zonelor vulnerabile s-a realizat de către „Institutul Naţional deCercetare-Dezvoltare pentru Pedologie şi Agrochimie şi Protecţia Mediului” pe bazaevaluării condiţiilor naturale (sol, teren, climă, hidrologie, hidrogeologie) ale arealelor cupotenţial de transmitere a nitraţilor din sistemul agricol către corpurile de apă de suprafaţăşi subterane.Detalii legate de zonele sensibile la poluarea cu nutrienţi şi de zonele vulnerabile lapoluarea cu nitraţi veţi găsi în capitolul 9 din prezentul Plan de Management.Legislaţia specifică este reprezentată de:‣ Directiva 91/271/C.E.E. privind epurarea apelor uzate urbane;‣ Directiva 91/676/C.E.E. privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţidin surse agricole;‣ Hotărârea de Guvern nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiilede descărcare în mediul acvatic a apelor uzate;138

‣ Hotărârea de Guvern nr. 352/2005 privind modificarea şi completarea HotărâriiGuvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile dedescărcare în mediul acvatic a apelor uzate;‣ Hotărârea de Guvern nr. 964/2000 privind protecţia apelor împotriva poluării cunitraţi proveniţi din surse agricole;‣ Ordinul nr. 1552 din 3 decembrie 2008 al Ministrului Mediului şi DezvoltăriiDurabile şi Ordinul nr. 743 din 12 decembrie 2008 al Ministrului Agriculturii şiDezvoltării Rurale pentru aprobarea listei localităţilor pe judeţe unde există surse denitraţi din activităţi agricole.Pe teritoriul spaţiului hidrografic Prut - Bârlad se află 2 zone vulnerabile: PrutSuperior şi Prut Inferior (Figura 5.4 şi Anexa 5.1)Din cele 2 zone vulnerabile fac parte 221 localităţi (comune+oraşe), împărţite în:Prut Superior, 164 de localităţi, Prut Inferior, 57 localităţi.Totalul terenului aflat în zonele vulnerabile din cadrul spaţiul hidrografic Prut -Bârlad este de 13858,67 km 2 , împărţit în: Prut Superior – 10.189,8 km 2 şi Prut Inferior –3.668,87 km 2 .În anexa 5.1 se prezintă tabelul cu localităţile situate în zonele vulnerabile dinspaţiul hidrografic Prut – Bârlad.5.5. Zone pentru îmbăierePrevederile legislaţiei europene în domeniu (Directiva 2006/7/C.E. privindgestionarea calităţii apei pentru îmbăiere şi de abrogare a Directivei 76/160/C.E.E.) au fosttranspuse în legislaţia românească prin:Hotărârea de Guvern nr. 459/2002 privind aprobarea Normelor de calitate pentruapă din zonele naturale amenajate pentru îmbăiere;Hotărârea de Guvern nr. 88/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere,inspecţie sanitară şi control al zonelor naturale utilizate pentru îmbăiere;Hotărârea de Guvern nr. 546/2008 privind gestionarea calităţii apelor de îmbăiere.Până în anul 2014 raportarea anuală a calităţii apei de îmbăiere se realizează înconformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 459/2002 şi, respectiv, ale Normelorde supraveghere, inspecţie sanitară şi control al zonelor naturale utilizate pentru îmbăiere,aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 88/2004, cu modificările şi completările ulterioare,urmând ca de la 01.01.2015 prevederile H.G. 546/2008 să între în totalitate în vigoare.139

Figura 5. 4 Zone vulnerabile la nitraţi în spaţiul hidrografic Prut - Bârlad140

Conform reglementarilor în vigoare Institutul de Sănătate Publică Bucureştielaborează anual Raportul naţional privind calitatea apelor de îmbăiere şi îl transmiteMinisterului Sănătăţii Publice şi Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile.Raportul naţional privind calitatea apelor de îmbăiere este transmis anual ComisieiEuropene de către Ministerul Sănătăţii Publice, începând cu data aderării la UniuneaEuropeană.În spaţiul hidrografic Prut - Bârlad nu au fost raportate zone de îmbăiere pentru anul2007.6. Monitorizarea şi caracterizarea stării apelor6.1. Reţele şi programe de monitorizareÎn conformitate cu Articolul 8 (1) al Directivei Cadru din domeniul apelor(2000/60/E.C.), Statele Membre ale Uniunii Europene au stabilit programele demonitorizare pentru apele de suprafaţă, apele subterane şi zonele protejate în scopulcunoaşterii şi clasificării „stării” acestora în cadrul fiecărui district hidrografic.În România programele de monitorizare stabilite au devenit operaţionale la22.12.2006, aplicându-se corpurilor de apă de suprafaţă, corpurilor de apă subterană şizonelor protejate.Sistemul Naţional de Monitoring Integrat al Apelor cuprinde următoarele 6 subsisteme:râuri;lacuri;ape tranzitorii;ape costiere;ape subterane;ape uzate (monitoringul de control al apelor uzate evacuate în receptoriinaturali).Mediile de investigare sunt reprezentate de apă, sedimente şi biotă, elementele decalitate, parametrii şi frecvenţele minime de monitorizare fiind în concordanţă cu cerinţeleDirectivei Cadru în domeniul apei, funcţie de tipul de program.Monitorizarea stării apelor în România pe baza programelor de monitorizarestabilite în conformitate cu Art. 8 (1,2) al Directivei Cadru Apa se realizează de cătreAdministraţia Naţională „Apele Române” prin unităţile sale teritoriale. Pentru unele corpuride apă din Delta Dunării monitorizarea se efectuează de către Institutul Naţional de141

Cercetare - Dezvoltare „Delta Dunării” - Tulcea iar pentru corpurile de apă costieremonitorizarea este realizată de Direcţia Apelor Dobrogea Litoral împreună cu InstitutulNaţional de Cercetare – Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” – Constanţa.Programele de monitorizare a apelor de suprafaţă includ:programul de supraveghere;programul operaţional;programul de investigare.În abordarea naţională, o secţiune de monitorizare poate servi atât programului desupraveghere, cât şi programului operaţional de monitorizare.Programele de monitorizare a apelor subterane includ:programul de monitorizare cantitativă;programul de monitorizare calitativă (de supraveghere şi operaţional).6.1.1. Ape de suprafaţăÎn conformitate cu anexa V din Directiva Cadru, informaţiile furnizate de sistemul demonitoring al apelor de suprafaţă sunt necesare pentru:Clasificarea stării corpurilor de apă (având în vedere atât starea ecologică, cât şistarea chimică);Validarea evaluării de risc;Proiectarea eficientă a viitoarelor programe de monitoring;Evaluarea schimbărilor pe termen lung datorită cauzelor naturale;Evaluarea schimbărilor pe termen lung datorate activităţilor antropice;Estimarea încărcărilor de poluanţi transfrontalieri sau evacuaţi în mediul marin;Evaluarea schimbărilor în starea corpurilor de apă identificate ca fiind la risc, carăspuns la aplicarea măsurilor de îmbunătăţire sau prevenire a deteriorării;Stabilirea cauzelor datorită cărora corpurile de apă nu vor atinge obiectivele de mediu;Stabilirea magnitudinii şi impactului poluărilor accidentale;Utilizarea în exerciţiul de intercalibrare;Evaluarea conformităţii cu standardele şi obiectivele zonelor protejate;Cuantificarea condiţiilor de referinţă pentru apele de suprafaţă.Secţiunile/staţiile de monitorizare pentru apele de suprafaţă din spaţiul hidrograficPrut – Bârlad se prezintă în figura 6.1.142

143

Figura 6. 1 Reţeaua de monitorizare a apelor de suprafaţă din spaţiul hidrografic Prut -BârladProgramul de supraveghereMonitoringul de supraveghere are rolul de a evalua starea tuturor apelor din cadrulbazinului hidrografic, furnizând informaţii pentru: validarea procedurii de evaluare aimpactului, proiectarea eficientă a viitoarelor programe de monitoring, evaluarea tendinţeide variaţie pe termen lung a resurselor de apă, inclusiv datorită impactului activităţilorantropice.În România, programul de supraveghere se realizează în fiecare an pe perioadaunui Plan de Management şi majoritatea secţiunilor de monitorizare au fost definite ca fiindde supraveghere.RâuriPentru programul de supraveghere, la nivelul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad,numărul secţiunilor de monitorizare pentru râuri este de 44.Elementele de calitate monitorizate, parametrii şi frecvenţele de monitorizare pentrufiecare element de calitate sunt prezentate în tabelul 6.1.LacuriLa nivelul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad reţeaua pentru monitoringul desupraveghere nu se realizează prin nici o secţiune în cazul corpurilor de apă lacurinaturale şi se realizează prin 36 secţiuni (19 lacuri de acumulare).Elementele de calitate şi frecvenţa de monitorizare pentru fiecare element decalitate inclusiv parametrii, sunt prezentate în tabelul 6.2. În cazul lacurilor de acumulare,dar şi în cazul lacurilor naturale mari, monitorizarea elementelor fizico-chimice şi biologicese face pe sub-secţiuni: suprafaţă, zona fotică şi în unele cazuri limita zonei fotice.Programul operaţionalMonitoringul operaţional are ca scop stabilirea stării corpurilor de apă din cadrulbazinului hidrografic ce prezintă riscul de a nu îndeplini obiectivele de mediu şi a stăriicorpurilor de apă posibil la risc, precum şi evaluarea oricăror schimbări în starea acestorcorpuri de apă, schimbări datorate aplicării programului de măsuri. Programul operaţionalse realizează în fiecare an pe perioada unui Plan de Management şi va înceta în cazul încare corpurile de apă vor atinge starea bună.144

Pentru spaţiul hidrografic Prut – Bârlad, monitoringul operaţional se realizeazăprintr-un număr de 55 secţiuni de monitorizare.Tabelul 6. 1 Elemente, parametri şi frecvenţe de monitorizare în programul desupraveghere şi operaţional – râuriElemente de calitateFitoplanctonMicrofitobentosElemente MacrofitebiologiceZoobentosFauna piscicolăRegimulhidrologicElementehidromorfologiceParametrimorfologiciFrecvenţaParametriProgramSupraveghereProgramOperaţionalComponenţa taxonomică(lista şi nr. de specii)2/an3/andensitate (expl/l)Componenţa taxonomică(lista şi nr. de specii)2/an3/andensitate (expl/m 2 )Componenţa taxonomică(lista şi nr. de specii)1/3 ani 1/3 anidensitate (expl/m 2 )Componenţa taxonomică(lista şi nr. de specii)2/an3/andensitate (expl/m 2 )componenţa taxonomică(lista şi nr. de specii)densitate (exp/100m 2 )structura pe vârste1/3 ani 1/3 aniNivelul şi debitul apei H = 2/zi * Q = H = 2/zi * Q =20-60/an* 20-60/an*Conectivitatea cucorpurile de apă1/3 zile 1/3 zilesubteranăContinuitatea râului 1/6 ani 1/6 aniVariaţia adâncimii şilăţimii râului1/an1/anStructura şi substratulpatului albiei1/6 ani 1/6 ani145

FrecvenţaElemente de calitateParametriProgramSupraveghereProgramOperaţionalStructura zonei riverane 1/6 ani 1/6 aniTransparenţaMaterii în suspensie,Turbiditate, Culoare6/an 6/12/an**Condiţii termice Temperatura 6/an 6/12/an**Oxigen dizolvat C.C.O. -Condiţii de Mn şi/sau C.C.O. - Croxigenare C.B.O.5 şi în unele cazuri6/an 6/12/an**COT şi CODSalinitate Conductivitate/reziduu fix 6/an 6/12/an**Starea acidifierii pH Alcalinitate 6/an 6/12/an**NutrienţiAzotiţi, Azotaţi, AmoniuN total, Ortofosfaţi P total6/an 6/12/an**Clorofila „a”Nutrienţi N total , P total(materii în6/an6/anElementesuspensie)fizicochimice12/an12/anSubstanţe 1)prioritare - apaSubstanţe Metale grele: Cd, Ni, Pb,prioritare Hg(materii în6/an6/ansuspensie)Metale grele şiSubstanţemicropoluanţi organiciprioritarerelevanţi pentru(sedimente)sedimente1/an1/anMetale grele şiSubstanţemicropoluanţi organiciprioritare (biota)relevanţi pentru biotă1/anPoluanţi 2)specifici6/an6/an146

FrecvenţaElemente de calitateParametriProgramSupraveghereProgramOperaţionalneprioritariPoluanţispecificineprioritariAlte metale grele (lista II)6/an6/an(materii însuspensie)Poluanţi Substanţe din lista I şi IIspecifici relevante pentruneprioritari sedimente1/an1/an(sedimente)Poluanţi Substanţe din lista I şi IIspecifici relevante pentru biotăneprioritari1/an(biota)Alţi poluanţi 3) 6/an 6/anElementecoliformi totali, coliformiParametrimicrobiologiceSalmonellafecali, streptococi fecali,bacteriologici ***4-12/an 4-12/an* în cazul viiturilor frecvenţa de monitorizare va fi crescută funcţie de regimul hidrologic alrâului** se monitorizează de 12/an când este la risc datorită nutrienţilor şi substanţelor organice** se monitorizează de 6/an când este la risc datorită alterărilor hidromorfologice şisubstanţelor prioritare*** numai în cazul secţiunilor de captare a apei de suprafaţă în vederea obţinerii de apăpotabilă1) Substanţele prioritare (anexa X din Directiva Cadru – Decizia 2455/2001/E.C.): încazul existenţei surselor de poluare care evacuează astfel de substanţe;2) Poluanţi specifici neprioritari (substanţe din Anexa 8 şi 9 din Directiva Cadru): încazul existenţei surselor de poluare care evacuează astfel de substanţe147

3) Alţi poluanţi: substanţe ce nu se regăsesc în anexele 8, 9 şi 10 din Directiva Cadru:în cazul existenţei surselor de poluare care evacuează astfel de substanţe.RâuriReţeaua pentru monitoringul operaţional pentru râuri din cadrul spaţiului hidrograficPrut – Bârlad este alcătuită dintr-un număr de 29 secţiuni.Elementele de calitate şi frecvenţa de monitorizareDirectiva Cadru prevede ca monitoringul operaţional să fie specific şi să aibă labază monitorizarea unor parametri relevanţi (care să indice riscul neatingerii stării bune).În tabelul 6.1. se prezintă elementele, parametrii şi frecvenţele de monitorizare pentruelementele biologice, hidromorfologice şi fizico-chimice.LacuriReţeaua pentru monitoringul operaţional la lacuri în cadrul spaţiului hidrografic Prut– Bârlad nu se realizează prin nici o secţiune în cazul corpurilor de apă lacuri naturale şise realizează prin 26 secţiuni în cazul corpurilor de apă lacuri de acumulare.Elementele de calitate şi frecvenţa de monitorizareÎn tabelul 6.2. se prezintă elementele de calitate biologice, hidromorfologice şifizico-chimice, parametrii şi frecvenţele de monitorizare ale acestora. Ca şi în cazulprogramului de supraveghere, monitorizarea elementelor fizico-chimice şi biologice seface pe profile (sub-secţiuni): suprafaţă, zona fotică şi în unele cazuri limita zonei fotice.Programul de investigareProgramul de monitorizare investigativă în România a fost stabilit pe bazaprevederilor Directivei Cadru în domeniul apei, fiind reprezentat de:identificarea cauzelor depăşirilor limitelor prevăzute în standardele de calitate şi în altereglementari din domeniul gospodăririi apelor,certificarea cauzelor pentru care un corp de apă nu poate atinge obiectivele de mediu(acolo unde monitoringul de supraveghere arată ca obiectivele stabilite pentru un corpde apă nu se pot realiza, iar monitoringul operaţional nu a fost încă stabilit),stabilirea impactului poluărilor accidentale, furnizând informaţii referitoare laprogramele de măsuri necesare pentru atingerea obiectivelor de mediu şi a măsurilorspecifice necesare pentru remedierea efectelor poluărilor accidentale.Programul de investigare se aplică, dacă este necesar, la completarea cunoştinţelorprivind calitatea apei, la testarea noilor metode de evaluare calitativă, la probarea148

ipotezelor privind evaluarea presiunilor şi a impactului, nefiind necesară stabilirea în avansa reţelei de monitoring investigativ şi a elementelor de calitate monitorizate.Tabelul 6. 2 Elemente, parametri şi frecvente de monitorizare în programul desupraveghere şi operaţional – lacuriElemente de calitateFitoplanctonMicrofitobentosElementebiologiceMacrofiteZoobentosulParametricomponenţataxonomi-că(lista şi nr. despecii)densitate(expl./l)biomasa (mg/l)componenţataxonomi-că(lista şi nr. despecii)densitate(exp./m 2 )componenţataxonomi-că(lista şi nr. despecii)densitate(exp./m 2 )componenţataxonomi-că(lista şi nr. despecii)FrecvenţaLacuri Lacuri deLacuri Lacuri denaturale acumularenaturale acumulareProgram ProgramProgram Programsuprave supraveoperaţional operaţionalghere ghere4/an 4/an 4/an* 4/an*1/an000 1/an 2/an 2/an1/3 ani 1/3 ani 1/3 ani 1/3 ani1/an 1/an 1/an 1/an149

Elemente de calitateFauna piscicolăParametrihidrologiciElementehidromorfologiceParametrimorfologiciFrecvenţaLacuri Lacuri deLacuri Lacuri denaturale acumulareParametrinaturale acumulareProgram ProgramProgram Programsuprave supraveoperaţional operaţionalghere gheredensitate(exp./m 2 )componenţataxonomi-că(lista şi nr. despecii)densitate1/3 ani 1/3 ani 1/3 ani 1/3 ani(exp/100m 2 )structura pevârsteNivelul apei înlac şi debitele 1-30/30afluente şi zile1/zi 1-30/30 zile 1/zidefluenteTimpul deretenţie al 1/6 ani 1/6 ani 1/6 ani 1/6 anilaculuiConectivitatealacului cucorpurile de1/3 zile 1/3 zile 1/3 zile 1/3 zileapă subteranăVariaţia1/6 ani1/6 aniadâncimii 1/6 ani1/6 ani(variabil)(variabil)laculuiVolumul şi1/6 ani1/6 anistructura 1/6 ani1/6 ani(variabil)(variabil)patului laculuiStructura 1/6 ani 1/6 ani 1/6 ani 1/6 ani150

FrecvenţaLacuri Lacuri deLacuri Lacuri denaturale acumulareElemente de calitate Parametrinaturale acumulareProgram ProgramProgram Programsuprave supraveoperaţional operaţionalghere gheremalului laculuiDiscul SechiTransparenţa turbiditate 4/an 4/an 4/an* 4/an*culoareCondiţii termice Temperatura 4/an 4/an 4/an* 4/an*Oxigen dizolvatC.C.O. - MnCondiţii deoxigenareSalinitateElemente StareafizicochimiceNutrienţiacidifieriiSubstanţeprioritare-apaSubstanţeprioritare(sedimente)Substanţeprioritare (biota)şi/sau C.C.O. -Cr C.B.O.5 şiîn unele cazuriCOT şi COD4/an 4/an 4/an* 4/an*Conductivitate/reziduu fix4/an 4/an 4/an* 4/an*pH alcalinitate4/an 4/an 4/an* 4/an*Azotiţi azotaţiamoniu Ntotalortofosfaţi P total4/an 4/an 4/an* 4/an*clorofila „a”1)12/an 12/an 12/an 12/anMetale grele şimicro-poluanţiorganici relevanti1/an 1/an 1/an 1/anpentrusedimenteMetale grele şimicropoluanţi1/an 1/an151

FrecvenţaLacuri Lacuri deLacuri Lacuri denaturale acumulareElemente de calitate Parametrinaturale acumulareProgram ProgramProgram Programsuprave supraveoperaţional operaţionalghere ghereorganicirelevanţipentru biotăPoluanţi specificineprioritari2)4/an 4/an 4/an 4/anPoluanţi specificineprioritari(sedimente)Substanţe dinlista I şi IIrelevante 1/an 1/an 1/an 1/anpentrusedimentePoluanţi specificiSubstanţe dinneprioritari lista I şi II(biota)relevante1/an 1/anpentru biotăAlţi poluanţi 3) 4/an 4/an 4/an 4/anElementemicrobiolParametriibacteriologici**coliformi totali,coliformi fecali,ogicestreptococifecali,Salmonella4-12/an 4-12/an 4-12/an 4-12/an* frecvenţa de monitorizare poate deveni lunară sau mai mare funcţie de evoluţia procesuluide eutrofizare (mai-septembrie)** numai în cazul secţiunilor de captare a apei de suprafaţă în vederea obţinerii de apăpotabilă şi la lacurile utilizate pentru îmbăiere (Techirghiol)152

6.1.2. Ape subteraneArticolul 8 al Directivei Cadru stabileşte cerinţele de monitorizare pentru stareaapelor subterane, iar Anexa V indică faptul că informaţiile furnizate de sistemul demonitoring al apelor subterane sunt necesare pentru:Evaluarea stării cantitative a tuturor corpurilor sau grupurilor de corpuri de apăsubterană (inclusiv evaluarea resurselor de apă subterană disponibile);Estimarea direcţiei şi a debitului din corpurile de apă subterană care traverseazăgraniţele Statelor Membre;Validarea procedurii de evaluare a riscului, realizată conform Articolului 5;Evaluarea tendinţelor pe termen lung a diverşilor parametri cantitativi şi calitativi, carezultat al schimbărilor condiţiilor naturale şi datorită activităţii antropice;Stabilirea stării chimice pentru toate corpurile sau grupurile de corpuri de apăsubterană identificate a fi la risc de a nu atinge starea bună;Identificarea prezenţei tendinţelor importante şi continue de creştere a concentraţiilorde poluanţi;Evaluarea schimbării (inversării) tendinţelor în concentraţia poluanţilor în apelesubterane;Stabilirea, proiectarea şi evaluarea programului de măsuri.Secţiunile/staţiile de monitorizare pentru apele subterane din spaţiul hidrografic Prut– Bârlad, sunt prezentate în figura 6.2.Parametrii monitorizaţi şi frecventele de monitorizare, inclusiv elementele de calitatesunt prezentate în tabelul 6.3.Tabelul 6. 3 Elemente, parametri şi frecvenţe de monitorizare în programul desupraveghere şi operaţional – ape subteraneFrecvenţa*ElementeParametriProgramsupraveghereProgramoperaţionalElemente H 2-120/an 2-120/ancantitative2-12/an la 2-12/an laQizvoare izvoareElemente oxigen 1/6 ani 2/an153

fizico-chimice pH 1/6 ani 2/anconductivitate 1/6 ani 2/anazotaţi 1/6 ani 2/anamoniu 1/6 ani 2/anoxidabilitate(C.C.O.-Mn) 1/6 ani 2/analcalinitate 1/6 ani 2/analţi nutrienţi (azotiţi, ortofosfaţi) 1/6 ani 2/ansubstanţe prioritate şi substanţeprioritare periculoase1/6 ani 2/anpoluanţi specifici neprioritari 1/6 ani 2/analţi poluanţi şi parametri(inclusiv ionii majori)1/6 ani 2/an*Frecvenţa măsurătorilor de nivel la forajele reţelei hidrogeologice naţionale pentruapele freatice este funcţie de rezultatele analizei regimului de variaţie al acestora (la 3, 6sau 15 zile).Pentru forajele de adâncime frecvenţa măsurătorilor de nivel va fi trimestrială.Monitorizarea cantitativă a corpurilor de apă subterană are ca scop principalvalidarea caracterizării realizate în conformitate cu Articolul 5 şi a procedurii de evaluare ariscului de a nu atinge starea cantitativă bună la nivelul tuturor corpurilor de apă subteranăsau a grupurilor de corpuri.În spaţiul hidrografic Prut – Bârlad, au fost identificate un număr de 233 secţiuni(foraje/izvoare) monitorizate doar din punct de vedere cantitativ.Monitorizarea calitativă (chimică)Programul de supraveghereLa nivelul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad, numărul secţiunilor(forajelor/izvoarelor) monitorizate din punct de vedere calitativ cu programul desupraveghere este de 150 (150 foraje, 0 izvoare).154

Figura 6. 2 Reţeaua de monitorizare a apelor subterane din spaţiul hidrografic Prut -Bârlad155

Programul operaţionalLa nivelul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad, numărul secţiunilor(forajelor/izvoarelor) monitorizate din punct de vedere calitativ în programul operaţionaleste de 72 (72 foraje, 0 izvoare).În cazul convenţiilor internaţionale pentru corpurile de apă transfrontaliere,elementele şi frecvenţa de monitorizare a forajelor situate în apropierea graniţei este ceastabilită prin convenţiile şi acordurile internaţionale la care România este parte.Programul S se realizează cu o frecvenţă de 1/6 ani, monitorizându-se atâtparametri obligatorii (H/Q, oxigen, pH, conductivitate, azotaţi, amoniu), ionii majori cât şiceilalţi parametri menţionaţi în tabel funcţie de utilizarea apei şi presiunile antropice.În cazul programului SO se monitorizează parametrii obligatorii precum şi alţiparametri funcţie de categoria de risc, poluarea specifică, vulnerabilitatea la poluare, C.I.la care România este parte, existenţa Z.V., aplicându-se frecvenţa de 2 ori/an.Pentru captările de apă potabilă frecvenţa va fi de 4 ori/an, monitorizându-separametri prevăzuţi de Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile.6.1.3. Zone protejateCorpurile de apă desemnate pentru captarea apei destinate consumului umansunt considerate zone protejate, conform articolului 6 şi anexei IV din Directiva Cadru.De asemenea, în conformitate cu articolul 7 al Directivei Cadru, Statele Membretrebuie să identifice toate corpurile de apă utilizate sau care vor fi în viitor utilizate pentrucaptarea apei destinate consumului uman, care furnizează, în medie, mai mult de 10 mc/zisau deservesc mai mult de 50 de persoane. De asemenea, Statele Membre trebuie sămonitorizeze toate corpurile de apă care furnizează mai mult de 100 mc/zi (în medie).Pentru apele de suprafaţă, în cadrul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad au fostidentificate un nr. de 18 captări de apă, unde s-au stabilit secţiuni de monitorizare înconformitate cu prevederile Directivei Cadru.Parametrii monitorizaţi sunt cei definiţi de Directiva 75/440/C.E.E. şi Directiva79/869/C.E.E.. De asemeni, Directiva Cadru prevede monitorizarea substanţelor prioritareşi altor substanţe descărcate în cantităţi semnificative care ar putea afecta stareacorpurilor de apă şi care sunt prevăzute în Directiva privind calitatea apei potabile.Frecvenţa de prelevare şi analiză a probelor de apă de suprafaţă utilizate pentrucaptarea apei potabile e prezentată în tabelul următor:156

Comunitate deservită Frecvenţa30.000 12/anPentru apele subterane, la nivelul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad, au fostidentificate un număr de 9 foraje (câte 3 foraje pe cele 3 fronturi de captare care au undebit > 20 l/s; fronturi: Bădeana-Tutova, Bârlad-surse locale, Negrileşti) utilizate pentrumonitorizarea captărilor de apă destinată consumului uman.Referitor la parametrii şi frecvenţa de monitorizare, se specifică faptul că:măsurătorile de niveluri în forajele de observaţie ale Reţelei HidrogeologiceNaţionale (situate în raza de influenţă a acestor captări) se realizează o datala 3 -15 zile funcţie de regimul de variaţie al nivelurilor;monitorizarea parametrilor fizico-chimici obligatorii, precum şi apoluanţilor/parametrilor prevăzuţi de Legea apei potabile 458/2002,modificată şi completată de Legea 311/2005, se efectuează de 4 ori pe an.6.2. Caracterizarea stării apelor6.2.1. Ape de suprafaţă6.2.1.1 Definiţii, normative şi principiiDirectiva Cadru Apa defineşte în Art. 2 starea apelor de suprafaţă prin:starea ecologicăstarea chimicăStarea ecologică reprezintă structura şi funcţionarea ecosistemelor acvatice, fiinddefinită în conformitate cu prevederile Anexei V a Directivei Cadru Apa, prin elementelede calitate biologice, elemente hidromorfologice şi fizico-chimice generale cu funcţiede suport pentru cele biologice, precum şi prin poluanţii specifici (sintetici şi nesintetici).Conceptul promovat de Directiva Cadru Apa privind starea apelor are la bază oabordare nouă, integratoare, care diferă fundamental de abordările anterioare în domeniulcalităţii apei, în care elementele hidromorfologice nu erau considerate, iar preponderenţarevenea elementelor fizico-chimice.157

Caracterizarea stării ecologice în conformitate cu cerinţele Directivei Cadru pentruApă (transpuse în legislaţia românească prin Legea apelor nr. 107/1996 cu modificările şicompletările ulterioare), se bazează pe un sistem de clasificare în 5 clase, respectiv: foartebună, bună, moderată, slabă şi proastă, definite şi reprezentate astfel:pentru starea foarte bună - valorile elementelor biologice secaracterizează prin valori asociate acelora din zonele nealterate (dereferinţă) sau cu alterări antropice minore. Valorile elementelorhidromorfologice şi fizico-chimice ale apelor de suprafaţă secaracterizează prin valori asociate acelora din zonele nealterate (dereferinţă) sau cu alterări antropice minore;pentru starea bună - valorile elementelor biologice se caracterizează prinabateri uşoare faţă de valorile caracteristice zonelor nealterate (dereferinţă) sau cu alterări antropice minore. Valorile elementelor fizicochimicegenerale se caracterizează prin abateri minore faţă de valorilecaracteristice zonelor nealterate (de referinţă) sau cu alterări antropiceminore;pentru starea moderată - valorile elementelor biologice pentru apele desuprafaţă deviază moderat de la valorile caracteristice zonelor nealterate(de referinţă) sau cu alterări antropice minore;pentru starea slabă - există alterări majore ale elementelor biologice;comunităţile biologice relevante diferă substanţial faţă de cele normaleasociate condiţiilor nealterate, sau de zonele nealterate (de referinţă) saucu alterări antropice minore;pentru starea proastă - există alterări severe ale valorilor elementelorbiologice, un număr mare de comunităţi biologice relevante sunt absentefaţă de cele prezente în zonele nealterate (de referinţă) sau cu alterăriantropice minore.Se remarcă faptul că elementele biologice sunt luate în considerare în definireatuturor celor 5 clase, având la bază principiul conform căruia elementele biologice suntintegratorul tuturor tipurilor de presiuni.158

Elementele fizico-chimice se iau în considerare în caracterizarea stării „foarte bun㔺i „bună”, iar cele hidromorfologice numai în caracterizarea stării „foarte bună”, în cazulcelorlalte stări neexistând o definire specifică a acestora.În cazul poluanţilor specifici sintetici starea ecologică foarte bună este definită prinvalori apropiate de zero sau cel puţin sub limita de detecţie a celor mai avansate tehnicianalitice folosite. În cazul poluanţilor specifici nesintetici starea ecologică foarte bună estedefinită prin concentraţii care rămân în intervalul asociat în mod normal cu valorile de fond.Starea ecologică bună, atât pentru poluanţii specifici sintetici, cât şi pentru cei nesinteticieste definită prin concentraţii ce nu depăşesc valorile standardelor de calitate pentrumediu; pentru poluanţii specifici nesintetici aplicarea acestor valori nu implică reducereaconcentraţiilor de poluanţi sub nivelul fondului natural.Clasificarea stării ecologice a apelor de suprafaţă se bazează pe principiileprezentate în Fig. 6.3., iar starea globală este determinată de cea mai defavorabilăsituaţie, luând în considerare starea ecologică şi starea chimică.Clasificarea şi încadrarea în cele 5 clase ecologice se realizează prin comparareavalorilor parametrilor monitorizaţi specifici categoriilor de apă de suprafaţă (Tab. 6.1, 6.2.)din secţiunea respectivă cu valorile parametrilor din secţiunea de referinţă sau cu alterăriantropice minore. Acest raport are valori între 0 - 1, indicând o stare cu atât mai bună cucât se apropie de 1.Transpunerea definiţiilor normative ale Directivei Cadru Apa pentru starea ecologicăşi stabilirea celor 5 clase se bazează pe studii ştiinţifice .Limitele dintre starea ecologică foarte bună/bună şi bună/moderată în cadrulsistemelor de clasificare ecologică sunt componentă a procesului european deintercalibrare, asigurând corelarea cu definiţiile din Anexa V a Directivei Cadru Apa şicomparabilitatea acestora la nivel european (cap. 3.2.1, cap. 3.2.3).Directiva Cadru defineşte starea chimică bună a apelor de suprafaţă, ca fiindstarea chimică atinsă de un corp de apă la nivelul căruia concentraţiile de poluanţi nudepăşesc standardele de calitate pentru mediu, stabilite în anexa IX şi sub Art. 16(7),precum şi sub alte acte legislative Comunitare ce stabilesc astfel de standarde.Standardele de calitate pentru mediu (EQS) sunt definite drept concentraţiile de poluanţice nu trebuie depăşite, pentru a se asigura o protecţie a sănătăţii umane şi a mediului.În România elaborarea sistemului de clasificare şi evaluare globală a stării apelor se realizează de catre institutele despecialitate de cercetare-dezvoltare şi universităţi159

Valorile estimate pentruelementele biologice decalitate întrunesc condiţiilede referinţă?DaCondiţiile fizico-chimiceîntrunesc condiţiilepentru starea FOARTEBUNĂ?DaCondiţiile hidromorfologiceîntrunesc condiţiile pentrustarea FOARTE BUNĂ?DaStareFOARTE BUNĂNuNuNuValorile estimate pentruelementele biologice decalitate prezintă abateriuşoare de la valorilecondiţiilor de referinţă?DaCondiţiile fizico-chimice asigurăfuncţionarea ecosistemului şi seîncadrează în limitele stabilite destandardele de calitate pentrumediu?DaStare BUNĂNuNuClasificarea se face pebaza abaterii elementelorbiologice de la condiţiilecaracteristice stării dereferinţăDaEsteaceastăabateremoderată?DaStareMODERATĂNuEste aceastăabateremajoră?DaStare SLABĂNuStare PROASTĂFigura 6. 3 Schema de clasificare a stării ecologice a apelor de suprafaţă160

Corpurile de apă care nu se conformează cu toate valorile standard de calitatepentru mediu nu îndeplinesc obiectivul de stare chimică bună.În evaluarea stării chimice, substanţele prioritare prezintă relevanţă. În acest sens,Comisia Europeană a aprobat Directiva nr. 2008/105/E.C. privind standardele de calitatepentru mediu în domeniul politicii apei şi care amendează Directiva Cadru a Apei (Anexa IIa Directivei 2008/105/E.C. a înlocuit Anexa X a Directivei Cadru Apa) care prezintă valorilestandard de calitate pentru mediu pentru substanţele prioritare şi alţi poluanţi (33 desubstanţe şi grupuri de substanţe sintetice şi nesintetice + 8 alţi poluanţi sintetici).Pentru ilustrarea stării chimice la nivelul unui corp de apă seutilizează două culori şi anume:albastru pentru starea chimică bunăroşu pentru altă stare decât bună.De asemenea Directiva Cadru Apa, introduce un concept nou privind stareacorpurilor de apă puternic modificate şi artificiale, reprezentată de potenţialulecologic şi de starea chimică.În cazul corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale sunt definite 4 clase alepotenţialului ecologic, respectiv: potenţial ecologic maxim şi bun, potenţial ecologicmoderat, potenţial ecologic slab, potenţial ecologic prost.Elementele de calitate ale corpurilor de apă de suprafaţă artificiale şi puternicmodificate sunt acelea aplicabile la oricare dintre categoriile de apă de suprafaţămenţionate anterior, valorile elementelor biologice şi fizico-chimice pentru potenţialulecologic maxim, reflectând valorile asociate cu cel mai comparabil tip de apă de suprafaţă,ca urmare a condiţiilor hidromorfologice care rezultă din caracteristicile de corp de apăputernic modificat şi artificial.În cazul poluanţilor specifici sintetici şi nesintetici, precum şi pentru caracterizareastării din punct de vedere chimic, se aplică aceleaşi principii şi criterii ca în cazul corpurilorde apă naturale.Neatingerea stării ecologice bune sau a potenţialului ecologic bun de cătrecorpurile de apă naturale şi respectiv puternic modificate sau artificiale datorităpoluanţilor specifici sintetici şi nesintetici, este reprezentată pe hartă printr-unpunct negru.161

Reprezentarea grafică a Potenţialului ecologic se realizează astfel:*Potenţial ecologic maxim şi bun – verde*Potenţial ecologic moderat – galben*Potenţial ecologic slab – portocaliu*Potenţial ecologic prost – roşu,la care se adaugă o linie de culoare GRI DESCHIS pentru CORPURILEARTIFICIALE ŞI GRI ÎNCHIS pentru CELE PUTERNIC MODIFICATEANTROPIC.6.2.1.2 Caracterizarea stării corpurilor de apăStarea corpurilor de apă din spaţiul hidrografic Prut - Bârlad este reactualizatăpe baza sistemelor de clasificare şi evaluare conforme cu prevederile DirectiveiCadru Apa .Sistemul de clasificare şi evaluare al stării apelor în conformitate cu DirectivaCadru Apă este prezentat în anexa nr 6.1. a Planului Naţional de Management.Caracterizarea stării globale a corpurilor de apă naturale din spaţiul hidrograficPrut - Bârlad în conformitate cu Directiva Cadru Apa a fost definită pe baza stării ecologiceşi stării chimice.Starea ecologică, caracterizată pe baza principiului celei mai defavorabile situaţii, afost evaluată prin utilizarea sistemelor de clasificare conforme cu prevederile DirectiveiCadru Apă aplicabile:• elementelor biologice: râuri - fitoplancton, macronevertebrate bentice şi faunapiscicolă; lacuri – fitoplanctonPentru fitoplancton, macronevertebrate bentice şi fauna piscicolă au fost stabilitevalori caracteristice celor 5 clase de calitate şi au fost definite rapoartele de calitateecologică, specifice tipurilor RO 01- RO 16 (prezentate în anexă).sistemul de clasificare şi evaluare globală a stării apelor a fost realizat de către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului – ICIM Bucureşti şi colaboratorii, Institutul Naţional de Cercetare-DezvoltareMarină „Grigore Antipa” – Constanţa162

Pentru macronevertebrate au fost stabilite valori caracteristice celor 5 clase decalitate şi au fost definite rapoartele de calitate ecologică şi pentru tipurile RO 17- RO 20(prezentate în anexă).• elementelor fizico – chimice:- elemente fizico-chimice generale: râuri - condiţii termice (temperatura apei),condiţii de oxigenare (oxigen dizolvat), starea acidifierii (pH), nutrienţi (N-NH 4 , N-NO 2 , N-NO 3 , P-PO 4 , P total) ; lacuri – condiţii de oxigenare (oxigen dizolvat) şi nutrienţi (fosfor total);- poluanţi specifici: râuri, lacuri: Zn, Cu, As, Cr, toluen, acenaften, xilen, fenoli,PCB;Pentru elementele fizico-chimice generale şi poluanţii specifici au fost stabilitevalorile limită şi metodologiile necesare evaluării stării ecologice, pe baza cărora serealizează încadrarea în 3 clase de calitate (foarte bună, bună şi moderată) pentru tipurileprezentate în anexa 6.1. a Planului Naţional de Management.Elementele hidromorfologice sunt considerate numai în evaluarea stării ecologicefoarte bune, fiind specifice categoriei corpului de apă:‣ pentru râuri - regimul hidrologic (nivelul şi debitul apei), conectivitatea cu corpurilede apă subterană, continuitatea râului, parametri morfologici (variaţia adâncimii şilăţimii râului, structura şi substratul patului albiei, structura zonei riverane);‣ pentru lacurile naturale: parametrii hidromorfologici (modificare amplitudine maximăa variaţiilor de nivel (m) ∆H nat /∆H mod, modificarea frecvenţei variaţiilor de nivelsemnificative f nat /f mod, conectivitate ape subterane, coeficient de dragare K d ,structură zonă riverană, coeficient consolidare maluri K mal )La evaluarea stării chimice se are în vedere conformarea cu valorile standard decalitate pentru mediu pentru substanţele prioritare definite de Directiva 2008/105/E.C. înAnexa I – partea A, atât pentru valoarea medie cât şi pentru valoarea concentraţieimaxime admise.Starea chimică este determinată de cea mai defavorabilă situaţie. Orice depăşire astandardelor de calitate-mediu conduce la neconformare şi la neatingerea obiectivelor destare bună.Pentru evaluarea conformării substanţelor prioritare nesintetice (metale grele) s-aelaborat metodologia de definire a valorilor fondului natural şi a standardelor de calitatespecifice, aceasta fiind aplicată corpurilor de apă care prezintă o astfel de caracteristică.Prin utilizarea elementelor de calitate menţionate anterior şi a unor abordărimetodologice specifice (prezentate în anexa nr. 6.1. a Planului Naţional de Management.)pentru corpurile de apă naturale din spaţiul hidrografic Prut - Bârlad, caracterizarea163

stării globale a evidenţiat că din 244 corpuri de apă, 159 corpuri de apă (65,16%) atingstarea foarte bună şi bună (155 râuri, 4 lacuri naturale), iar 85 corpuri de apă (34,84%) nuating starea bună (82 râuri, 3 lacuri naturale).Starea corpurilor de apă din actualul Plan de Management evaluată pe bazarespectivelor elemente de calitate reprezintă starea de la care se va evalua aplicareaprincipiului „nedeteriorării stării” corpurilor de apă (evaluarea se va realiza prinutilizarea datelor de monitoring, a instrumentelor de modelare etc.). Deteriorarea stăriicorpurilor de apă se va permite numai cu respectarea cerinţelor şi prevederilor Art. 4.7 alDirectivei Cadru Apa, pentru cazuri specifice.Râuri‣ Starea ecologică a corpurilor de apă (râuri) este reprezentată în fig. nr. 6.3.1. şi6.3.2., indicând că din 237 corpuri de apă:2 corpuri de apă (0,84 %) sunt în stare ecologică foarte bună (unul dintreacestea prezintă poluare din Ucraina cu poluanţi specifici ceea ce-l poateîncadra în starea moderată - vezi excepţii)157 corpuri de apă (66,25 %) sunt în stare ecologică bună;74 corpuri de apă (31,22 %) sunt în stare ecologică moderată;3 corpuri de apă (1,27 %) sunt în stare ecologică slabă;1 corp de apă (0,42 %) este în stare ecologică proastă.Figura 6.3. 1 Starea ecologică a corpurilor de apă (râuri) din spaţiul hidrografic Prut -Bârlad164

Figura 6.3. 2 Starea ecologică şi potenţialul ecologic pentru corpurile de apă din spaţiulhidrografic Prut-Bârlad165

4 corpuri de apă (1,69 %) sunt în stare foarte bună160 corpuri de apă (67,51 %) sunt în stare bună69 corpuri de apă (29,11%) sunt în stare moderată3 corpuri de apă (1,27 %) sunt în stare slabă1 corp de apă (0,42 %) în stare proastăAnaliza efectuată a indicat că majoritatea corpurilor de apă (73 - 30,8 %) nu atingstarea bună datorită macronevertebratelor urmate de fitoplancton.În evaluarea stării corpurilor de apă aparţinând tipurilor RO 01-RO 05, elementulbiologic determinant pentru starea elementelor biologice de calitate estemacrozoobentosul, fitoplanctonul având numai valoare orientativă.‣ Starea corpurilor de apă pe baza elementelor biologice evaluate corespunzătoarecelor 5 clase de calitate se prezintă astfel (fig. 6.3.3.):67.3%29.3%1.7%0.4%1.3%Stare foarte bună Stare bună Stare moderatăStare slabă Stare proastăFigura 6.3. 3 Starea corpurilor de apă (râuri) pe baza elementelor biologice din spaţiulhidrografic Prut - Bârlad‣ Caracterizarea stării ecologice a corpurilor de apă pentru care au fost utilizate date demonitoring şi/sau principiul grupării corpurilor de apă, prezintă un nivel de confidenţămoderat/scăzut, ce a fost evaluat pe baza criteriilor specifice claselor de confidenţădefinite în concordanţă cu cele utilizate în evaluarea stării apelor în cadrul Planului deManagement al Districtului Dunării (realizat sub coordonarea Comisiei Internaţionalepentru Protecţia Fluviului Dunărea).‣ Se menţionează că pentru 210 corpuri de apă (88,61 %), evaluarea stării s-a realizatpe baza analizei de risc reactualizate (utilizând informaţii referitoare laprezenţa/absenţa presiunilor chimice şi hidromorfologice) datorită inexistenţei datelorde monitoring şi imposibilităţii aplicării principiului „grupării” corpurilor de apă166

(consecinţă a caracteristicilor diferite). Evaluarea stării corpurilor de apă în acestecazuri a înregistrat un grad de confidenţă scăzut.‣ Pentru corpurile de apă nepermanente (râuri) evaluarea stării ecologice s-a realizat pebaza unui singur element biologic (macrozoobentos), precum şi pe baza elementelorfizico-chimice şi hidromorfologice menţionate anterior. Dintre acestea, pentru 5 corpuride apă reprezentând 15,62 %, au fost utilizate date de monitoring şi/sau principiulgrupării corpurilor de apă în caracterizarea stării ecologice, nivelul de confidenţăfiind mediu. În cazurile în care pentru caracterizarea stării s-a utilizat analiza de riscreactualizată (utilizând informaţii referitoare la prezenţa/absenţa presiunilor chimice şihidromorfologice) datorită inexistenţei datelor de monitoring şi imposibilităţii aplicăriiprincipiului „grupării” corpurilor de apă (consecinţă a caracteristicilor diferite), nivelulde confidenţă s-a considerat scăzut pentru un număr de 27 corpuri de apănepermanente, reprezentând 84,38%.‣ În evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă nu au fost incluse date şi informaţiiprivind microfitobentosul şi macrofitele acvatice, sistemele de evaluare şi caracterizarea stării corpurilor pe baza acestor elemente fiind în curs de elaborare. Acelaşi lucrueste valabil şi pentru elementele fizico-chimice neabordate (ex. salinitate, alţi poluanţispecifici). În cadrul procesului de reactualizare a raportării Articolului 5 al DirectiveiCadru Apa sau a altor raportări specifice, starea corpurilor de apă urmează să fiereevaluată şi pe baza acestor elemente.Pentru starea chimică, analiza efectuată indică faptul că în spaţiul hidrografic Prut- Bârlad din totalul de 237 corpuri de apă râuri, 9 (3,80%) nu ating starea bună (Fig. 6.3.4.şi Fig. 6.3.5.).3.75%96.25%stare bunăaltă stare decat bună (proastă)Figura 6.3. 4 Starea chimică a corpurilor de apă (râuri) în s.h. Prut-Bârlad167

Figura 6.3. 5 Starea chimică a corpurilor de apă din spaţiul hidrografic Prut - Bârlad168

Lacuri naturale‣ Starea ecologică a lacurilor naturale (fig. 6.3.2., fig. 6.3.6) s-a bazat pe analizafitoplanctonului (considerat element reprezentativ), a parametrilor fizico-chimicigenerali şi a poluanţilor specifici. În spaţiul hidrografic Prut – Bârlad din totalul de 7corpuri de apă - lacuri naturale:4 (57,14 %), în stare ecologică bună,3 (42,86 %) în stare ecologică moderată.Pentru starea ecologică foarte bună au fost evaluaţi şi parametrii hidromorfologici.Figura 6.3. 6 Starea ecologică a corpurilor de apă (lacuri naturale) din spaţiul hidrograficPrut – Bârlad‣ Din cele 7 lacuri naturale, pentru 5 corpuri de apă (71,43%), evaluarea stării s-arealizat pe baza datelor de monitoring, caracterizarea stării acestor corpuri de apărealizându-se cu un grad de confidenţă scăzut.‣ Pentru celelalte 2 corpuri de apă (28,57%) (lacuri naturale) pentru a cărorcaracterizare a stării ecologice a fost utilizat principiul grupării corpurilor de apă, nivelulde confidenţă este scăzut.‣ În evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă nu au fost incluse date şi informaţiiprivind celelalte elemente biologice şi fizico-chimice, sistemele de evaluare şicaracterizare a stării corpurilor pe baza acestor elemente fiind în curs de elaborare. Încadrul procesului de reactualizare a raportării Articolului 5 al Directivei Cadru Apa saua altor raportări specifice, starea corpurilor de apă urmează să fie reevaluată şi pebaza elementelor neabordate în actualul proiect al Planului de Management.169

Situaţia stării chimice a corpurilor de apă - lacuri naturale din spaţiul hidrograficPrut - Bârlad este prezentată în figura 6.3.7.Figura 6.3. 7 Starea chimică a corpurilor de apă (lacuri naturale) în spaţiul hidrografic Prut- BârladCorpuri de apă puternic modificate şi artificialeCorpurile de apă desemnate puternic modificate şi corpurile artificiale suntclasificate în funcţie de potenţialul ecologic şi starea chimică.Pentru stabilirea potenţialului ecologic există 2 metode la nivel european:1. metoda Praga prin care potenţialul ecologic bun este definit ca fiind starea lacare se ajunge prin implementarea măsurilor de reducere (atenuare) care nu auefecte negative semnificative asupra folosinţelor şi asupra mediului, precum şi acelor cu eficienţă ecologică scăzută2. definirea valorilor elementelor biologice de calitate relevanteValorile elementelor biologice de calitate la potenţial ecologic maxim (PEM) reflectă,„pe cât posibil, pe acelea asociate cu cel mai apropiat tip de corp de apă de suprafaţăcomparabil, date fiind condiţiile fizice ce rezultă din caracteristicile artificiale sau puternicmodificate ale corpului de apă”. Definiţia relevă faptul că valorile biologice ale PEM (a)depind de condiţiile hidromorfologice ale PEM şi (b) pot fi diferite de acelea ale oricărui tipde corp de apă de suprafaţă natural deoarece nici un astfel de tip natural nu este în totalitatecomparabil.170

Directiva Cadru Apa defineşte condiţiile hidromorfologice ale PEM ca fiind acelea„compatibile doar cu impactul asupra corpurilor de apă care rezultă din caracteristicileartificiale sau puternic modificate ale corpului de apă din momentul în care au fost luatetoate măsurile de reducere (atenuare) a impactului acestora pentru a asigura cea maibună apropiere de continuitatea ecologică, în special cu privire la migrarea faunei şi lalocurile adecvate (habitate) pentru depunerea icrelor şi reproducere”.Măsurile de reducere la care se face referire în definiţia condiţiilor hidromorfologiceale PEM se limitează la cele care nu vor avea un efect negativ semnificativ asupra mediuluişi folosinţei/folosinţelor care sunt dependente de caracteristicile modificate.Caracterizarea potenţialului ecologic pentru corpurile puternic modificate şiartificiale (râuri, lacuri de acumulare) din spaţiul hidrografic Prut - Bârlad are la bazăaplicarea principiului „celei mai defavorabile situaţii” dintre elementele biologice şi fizicochimicerelevante.Râuri‣ În cazul râurilor, caracterizarea potenţialul ecologic (fig. 6.3.2.) s-a bazat pe analizamacronevertebratelor bentice, pe existenţa speciilor de peşti migratori, elementelorfizico-chimice generale şi a poluanţilor specifici, constatându-se că din 46 corpuri deapă puternic modificate din spaţiul hidrografic Prut - Bârlad, 9 (19,57%) atingpotenţialul ecologic maxim şi bun şi 37 (80,43%) ating potenţialul ecologic moderat.‣ Pentru aceste corpuri de apă caracterizarea potenţialului ecologic s-a realizat cu ungrad de confidenţă scăzut, ce a fost determinat de utilizarea unui singur elementbiologic în procesul de evaluare.Evaluarea din punct de vedere al elementelor fizico-chimice pentru corpurile de apăputernic modificate (râuri) şi artificiale a avut în vedere aceeaşi abordare şi limite ca şi încazul corpurilor de apă naturale.Evaluarea stării chimice s-a realizat urmând aceeaşi metodologie ca şi în cazulcelorlalte categorii de corpuri de apă.În cadrul spaţiului hidrografic Prut - Bârlad din totalul de 46 corpuri de apă puternicmodificate-râuri, 84,78 % ating starea chimică bună.Lacuri de acumulare‣ Potenţialul ecologic al corpurilor de apă puternic modificate pe bazafitoplanctonului, a prezenţei faunei piscicole migratoare, a parametrilor fizico-chimici171

generali şi a poluanţilor specifici, corespunzătoare claselor de potenţial definite seprezintă astfel (fig. 6.3.2.):25 (54,35 %) corpuri de apă ating potenţialul ecologic maxim şi bun;21 (45,65%) corpuri de apă ating potenţialul ecologic moderat.În cazul lacurilor de acumulare, evaluarea potenţialului ecologic s-a realizatavând în vedere elementele fizico-chimice generale: condiţii de oxigenare (oxigendizolvat), nutrienţi (fosfor total) şi starea acidifierii (pH) în conformitate cu metodologiile dinanexa 6.1.5.Evaluarea pe baza poluanţilor specifici s-a realizat ca şi pentru celelalte categorii decorpuri de apă.Din punct de vedere al stării chimice evaluarea s-a făcut în acelaşi mod cu ceaefectuată pentru corpurile de apă naturale, având aceleaşi obiective, respectiv standardelede mediu definite de Directiva 2008/105/C.E..În cadrul spaţiului hidrografic Prut - Bârlad din totalul de 46 corpuri de apă puternicmodificate – lacuri de acumulare, 100% ating starea chimică bună.‣ Pentru 3 corpuri de apă artificiale din spaţiul hidrografic Prut - Bârlad (fig. 6.3.2.)s-a constatat că:2 (66 %) corpuri de apă ating potenţialul ecologic maxim şi bun1 (33 %) corpuri de apă ating potenţialul ecologic moderatDe asemenea, starea chimică bună a corpurilor de apă artificiale a fost atinsă în 2corpuri de apă artificiale (66 %).6.2.1.3 Confidenţa evaluării stăriiDirectiva Cadru Apa în Anexa V prevede necesitatea prezentării nivelului deconfidenţă şi precizie al rezultatelor furnizate de programele de monitoring.În acest sens au fost definite 3 niveluri (clase) de confidenţă pentru sistemul deevaluare al stării apelor de suprafaţă, în concordanţă cu cele utilizate în evaluarea stăriiapelor în cadrul Planului de Management al Districtului Dunării.Cele 3 clase de confidenţă pentru starea ecologică şi starea chimică sunt definiteastfel: mare, medie şi scăzută.172

Starea ecologică173

Starea chimicăNivelurile de confidenţă atinse în evaluarea stării ecologice şi chimice sunt ilustrateîn figurile 6.3. 2 şi 6.3.5.6.2.2. Ape subteraneÎn cazul corpurilor de apă subterană, Directiva Cadru defineşte starea cantitativă,precum şi starea calitativă (chimică).Starea cantitativăConform Anexei V din Directiva Cadru Apa, starea bună din punct de vederecantitativ a apei subterane are loc atunci când nivelul apei subterane în corpul de apăsubterană este astfel încât resursele de apă subterană disponibile nu sunt depăşite derata de captare medie anuală pe termen lung.174

Pentru evaluarea stării cantitative a corpurilor de apă subterană s-au utilizatrecomandările ghidului European în domeniu, elaborat în cadrul Strategiei Comune deImplementare a Directivei Cadru. Astfel, au fost utilizate criteriile următoare:‣ bilanţul hidric;‣ conexiunea cu apele de suprafaţă;‣ influenţa asupra ecosistemelor terestre dependente de apă subterană;‣ Intruziunea apei saline sau a altor intruziuni.Prin aplicarea acestor criterii în evaluarea stării cantitative a corpurilor de apăsubterană a rezultat faptul că toate corpurile de apă subterană delimitate sunt în starecantitativă bună.Starea calitativă (chimică)Metodologia evaluării stării corpurilor de apă subterană a urmat, în general,recomandările documentului „Îndrumar asupra stării apelor subterane şi evaluăriitendinţelor” realizat de Grupul de Lucru C – Ape Subterane al Comisiei Europene.Evaluarea stării corpurilor de apă subterană s-a realizat pe baza comparăriianalizelor chimice efectuate în anii 2006 şi 2007 cu valorile prag (TV), valori ce au fostdeterminate pentru fiecare corp de apă subterană în parte (prezentate în subcapitolul7.2.).Primul pas al metodologiei adoptate a fost verificarea depăşirii T.V.. În cazulîn care nu au fost înregistrate depăşiri ale T.V. corpul de apă subterană a fostconsiderat ca fiind în stare chimică bună. În cazul în care s-au înregistrat depăşiriale acestor valori, pentru evaluarea stării au fost efectuate următoarele testerecomandate de documentul amintit:Evaluarea generala a stării chimice: A fost realizată agregarea datelor şi s-averificat dacă suprafaţa pe care se înregistrează depăşirile este sau nu mai marede 20% din suprafaţa totală a corpului de apă subterană. Dacă suprafaţa afectatăa depăşit valoarea de 20% din suprafaţa corpului, corpul a fost considerat în starechimică slabă din punct de vedere a acestui test;Testul intruziunilor saline sau de altă natură: Acest test a fost considerat canefiind relevant pentru corpurile de apă subterană din spaţiul hidrografic Prut -Bârlad;Testul diminuării stării chimice sau ecologice a apelor de suprafaţă asociatedatorate transferului de poluanţi din corpurile de apă subterană: În cadrulacestui test s-a verificat dacă depăşirile T.V. s-au înregistrat în zone unde poluanţii175

ar putea fi transferaţi către apele de suprafaţă. Dacă încărcarea de poluanttransferată din corpul de apă subterană către corpul de apă de suprafaţă nudepăşeşte 50% din încărcarea totală a acestuia din urmă, corpul a fost consideratca fiind în stare chimică bună din punct de vedere a acestui test;Testul afectării Ecosistemelor Terestre Dependente de Apele Subterane: Încadrul acestui test s-a verificat dacă există ecosisteme terestre dependente deapă subterană şi care prezintă deteriorări semnificative. Dacă nu existăecosisteme terestre dependente de apele subterane deteriorate în zonele cudepăşiri ale T.V. din cadrul corpurilor de apă subterană sau deteriorarea lor nu sedatorează încărcăturii de poluant transferată către ecosistem, corpul de apăsubterană a fost considerat în stare chimică bună din punct de vedere a acestuitest;Testul îndeplinirii cerinţelor articolului 7(3) al Directivei Cadru a Apei. S-averificat dacă există dovada creşterii necesităţii de tratare a apei subteranecaptate ca urmare a depăşirilor înregistrate, caz în care corpul a fost considerat cafiind în stare chimică slabă din punct de vedere a acestui test.În final, pentru a considera corpul de apă subterană în stare chimică bună a fostnecesar ca toate testele efectuate să arate starea chimică bună a acestuia.Evaluarea stării calitative s-a făcut pentru toate cele 7 corpuri de apă subterană şieste prezentată în Fig. 6.3.8.Corpul ROPR01 Lunca râului Prut superiorÎn anul 2007 monitorizarea stării calitative a acestui corp de apă subterană s-arealizat prin 2 foraje. Nu s-au semnalat depăşiri faţă de valorile prag în niciunul dintreforajele de monitorizare.Pe baza datelor analizate se constată că starea calitativă a corpului de apăsubterană este bună.176

Figura 6.3. 8 Starea chimică a corpurilor de apă subterană din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad177

Corpul ROPR02 - Lunca Prutului mediu şi inferiorÎn anul 2007 acest corp de apă subterană a fost monitorizat într-un număr de 79 depuncte de monitorizare (foraje). În procesul actual de evaluare 25 % dintre forajelemonitorizate prezintă depăşiri faţă de valorile prag la amoniu, azotiţi şi sulfaţi.Se constată depăşiri faţă de valorile prag la amoniu (în forajele Banu F3, CostuleniF3, Glăvăneşti F1, Brateş F1, F3 MA, F13 MA, F3R, azotaţi (Cotnari F3, Banu F4, CristeştiF5, Sadoveni F1, Ştefăneşti F3 şi Lunca Banului F1), la azotiţi în forajul Iaşi complex F8,sulfaţi (Todireni F2, Belceşti F6 şi F6A, Dângeni F1, Todireni F3, Glăvăneşti F1, PrisăcaniF1 şi Dracşani F1) şi cloruri (Cotnari F2, Banu F3 şi F4, Podu Iloaiei F4, Murgeni F2,Todireni F3, Costuleni F3 şi Glăvăneşti F1).În procesul anterior de evaluare acest corp de apă subterană a fost considerat larisc datorită depăşirii concentraţiei maxime admisibile în mai multe foraje de observaţie laindicatorii NO 3 şi NH 4 (Bretotean et al., 2006).O zonă cu depăşiri la amoniu se înregistrează în porţiunea sudică a corpului de apăsubterană (zona Brateş) unde valorile ridicate sunt determinate de fondul natural.Analiza făcută ne permite să considerăm că acest corp de apă subterană este în stareslabă pentru NO 3 şi NH 4 .Corpul ROPR03 - Lunca BârladuluiAnaliza stării calitative s-a făcut pe un număr de 45 foraje, care au monitorizat acestcorp de apă subterană în anul 2007. Au fost analizate datele calitative provenite dinforajele Reţelei Hidrogeologice Naţionale.Pe baza evaluării făcute s-au constat depăşiri faţă de valorile prag la amoniu (6foraje), azotaţi (4 foraje), sulfaţi (2 foraje) şi la fosfaţi (1 foraj).În procesul anterior de evaluare acest corp de apă subterană a fost considerat larisc datorită depăşirii concentraţiei maxime admisibile în mai multe foraje de observaţie laindicatorii NO 3 şi NH 4 cât şi a surselor punctiforme de poluare reprezentate deîntreprinderile: Rulmenţi Bârlad, RAGCL Bârlad, RAGCL Vaslui, SC Spirt Ghidigeni.Distribuţia relativ uniformă a forajelor cu depăşiri faţă de valorile prag ca şi numărulmare de foraje cu depăşiri ne îndreptăţesc să considerăm că acest corp are o starecalitativă slabă în principal datorită depăşirilor la amoniu şi azotaţi.Corpul ROPR04 - Câmpia TecuciuluiMonitorizarea stării calitative a acestui corp de apă subterană s-a făcut în anul 2007pe un număr de 2 foraje, în care nu s-au constatat depăşiri faţă de valorile prag la nici un178

parametru indicator. Considerăm că reţeaua de monitorizare este insuficientă şi pe viitoreste necesar ori să fie introduse în observaţie forajele de exploatare existente pesuprafaţa corpului de apă subterană, ori să se execute foraje noi.Pe baza analizei făcute se constată că starea calitativă a acestui corp de apăsubterană este bună.Corpul ROPR05 Podişul Central MoldovenescÎn anul 2007, starea calitativă a acestui corp de apă subterană de adâncime a fostmonitorizată într-un număr de 16 foraje (atât foraje care aparţin Reţelei HidrogeologiceNaţionale, cât şi foraje de exploatare). Pe baza analizei efectuate s-au constatat depăşirifaţă de valorile prag determinate la amoniu (Crasna FA şi Codăeşti FA) şi sulfaţi(Broscoseşti).Ţinând cont că suprafaţa acestui corp de apă subterană este foarte mare,considerăm că numărul forajelor de monitorizare este insuficient. Pe viitor este necesar săfie introduse în observaţie şi alte foraje existente pe suprafaţa acestui corp transfrontalier(unele dintre forajele executate în anul 2007).Pe baza analizei făcute se constată că starea calitativă a acestui corp de apăsubterană este bună.Corpul ROPR06 Câmpia CovurluiMonitorizarea stării calitative a acestui corp de apă subterană nu s-a realizat în anul2007. Pe suprafaţa acestui corp de apă subterană exista 4 foraje (doua dintre acesteafiind în conservare, iar 2 au date de calitate numai de la execuţie). Este necesar ca pentruurmărirea stării calitative să fie utilizate foraje de exploatare dacă există pe suprafaţacorpului de apă, dar şi introducerea în observaţie a celor două foraje aflate în conservare.Datorită faptului că acest corp de apă subterană nu a fost monitorizat în anul 2007,este dificil de precizat starea calitativă a acestui corp de apă subterană. Ţinând seama degrosimea stratului acoperitor, dar şi de lipsa surselor de poluare de la suprafaţa seconsideră că starea calitativă a acestui corp este bună.Corpul ROPR07 Câmpia MoldoveiÎn anul 2007 monitorizarea stării calitative a acestui corp de apă subterană s-arealizat prin 3 foraje. S-au semnalat depăşiri faţă de valorile prag la amoniu (forajeleDarabani F1 şi Cotârgaci F1) şi azotaţi (Darabani F1). Analiza stării calitative ne-a permissă constatăm că starea calitativă a acestui corp de apă subterană este bună.179

Trebuie menţionat faptul că pentru monitorizarea calitativă a acestui corp de apăsubterană numărul forajelor este insuficient, de aceea este necesar pe viitor să fieexecutate şi alte foraje de monitorizare, sau să fie utilizate unele foraje de exploatareexistente pe suprafaţa acestuia.6.2.3. Zone protejateZonele de protecţie pentru captările de apă destinate potabilizăriiEvaluarea stării calităţii apelor de suprafaţă destinate captărilor pentru producereade apă potabilă se realizează conform Hotărârii de Guvern nr. 100/2002 pentru aprobareanormelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentrupotabilizare şi a Normativului privind metodele de măsurare şi frecvenţa de prelevare şianaliză a probelor din apele de suprafaţă destinate producerii de apă potabilă (NTPA013/2002), cu modificările şi completările ulterioare.Conform NTPA 013/2002, apele de suprafaţă destinate potabilizării sunt clasificate,în funcţie de valorile limită, în trei categorii: A1, A2 şi A3, în funcţie de caracteristicile fizice,chimice şi microbiologice, astfel, fiecărei categorii de apă corespunzându-i o tehnologiestandard adecvată de tratare.În anul 2007 în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad au fost monitorizate 15 secţiunipentru apa de suprafaţă destinată captărilor pentru producerea de apă potabilă din care 8secţiuni îndeplinesc condiţiile impuse de NTPA 013/2002 aşa cum se poate observa înTabelul 6.4.Zonele pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedereeconomicEvaluarea stării calităţii apelor de suprafaţă care necesită protecţie şi ameliorare înscopul susţinerii vieţii piscicole se realizează conform prevederilor Hotărârii de Guvern nr.202/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafaţă carenecesită protecţie şi ameliorare în scopul susţinerii vieţii piscicole, cu modificările şicompletările ulterioare, amendat de Hotărârea de Guvern 563/2006.Programul de monitorizare pentru fauna piscicolă se aplică pentru protecţia speciiloracvatice importante din punct de vedere economic identificate. În anul 2007 în spaţiulhidrografic Prut – Bârlad nu au fost identificate situaţii de conformare.180

Tabelul 6. 4 Situaţie sintetică privind caracterizarea apei de suprafaţă destinată potabilizării (în secţiunile monitorizate)Categoria de calitateStarea chimică -NumeleconformSubstanţeleNr.Nume secţiuneSursautilizatoruluiPopulaţiaH.G. 100/2002Indicatoripericuloase şicrt.de prelevarede apăpentrudeservită(medie anuală)depăşiţiprioritare/prioritarpotabilizare2005 2006 2007periculoase (Ord.161/2006)1Baraj acumulareNegreniBaşeuS,C. CONACETS.A. Săveni4.012 A2 A3 > A3M.T.S., C.B.O.5,C.C.O.CrN (Cu, Ni, Se,hexaclorbenzen,isodrin)2Baraj acumulareStâncaPrutNod hidrotehnicStânca3.009 A2A1-A2A1-A2A2 se datoreazăindic. bacteriologiciN (Cu, Se,hexaclorbenzen,isodrin)3 Priză Ţuţora PrutS.C. APA VITALS.A. Iaşi298.538A2-A3A2-A3A2-A3A3 se datoreazăindic. bacteriologicişi fenolilor S-aexceptat MnN (Cu, Ni, Se,hexaclorbenzen,endrin)4Priză Răducăneni(Gorban)PrutS.C. APA VITALS.A. Iaşi –secţiaRăducăneni1.492 A3 A2 A3 C.B.O.5N (Cu, Ni, Se,hexaclorbenzen,endrin)181

Categoria de calitateStarea chimică -NumeleconformSubstanţeleNr.Nume secţiuneSursautilizatoruluiPopulaţiaH.G. 100/2002Indicatoripericuloase şicrt.de prelevarede apăpentrudeservită(medie anuală)depăşiţiprioritare/prioritarpotabilizare2005 2006 2007periculoase (Ord.161/2006)5Baraj acumularePârcovaciBahluiS.C. APA VITALS.A. Iaşi –sector Hârlău7.375 > A3A2-A3A2-A3A3 se datoreazăindic. bacteriologiciS-a exceptat MnN (Cu, Ni, Se,hexaclorbenzen,endrin, isodrin)6Baraj acumulareTansaBahluiS.C. APA VITALS.A. Iaşi –secţia Belceşti1.269 >A3A2-A3>A3C.B.O.5, C.C.O.Crs-a exceptat MnN (Cu, Ni, Se,hexaclorbenzen,endrin, isodrin)7Baraj acumulareHălceniMiletinS.C. APA VITALS.A. Iaşi –secţia Vlădeni684 >A3 > A3 >A3M.T.S., C.B.O. 5 ,C.C.O.-Cr, SO4N (Cr, Cu, Ni, Se,hexaclorbenzen)N (Cu, Ni, Se, Pb,8 Priza Huşi PrutS.C.GOSCOMLOCS.A. Huşi18.152A2-A3A2A2cu excepţia M.T.S.şi Mnhexaclorbenzen,endrin, benz-bfluoranten,benz-kfluoranten)9Râu Bârlad -amonte VasluiBârladS.C. GOSCOMS.A. Vaslui48705A2-A3A2-A3A2Excepţie M.T.S.,N (Cr, Cu,Ni, Pb, Se,hexaclorbenzen, benz-182

Categoria de calitateStarea chimică -NumeleconformSubstanţeleNr.Nume secţiuneSursautilizatoruluiPopulaţiaH.G. 100/2002Indicatoripericuloase şicrt.de prelevarede apăpentrudeservită(medie anuală)depăşiţiprioritare/prioritarpotabilizare2005 2006 2007periculoase (Ord.161/2006)Mnk-fluoranten, benz-aantracen,endrin)10Baraj acumulareSoleştiVasluiS.C. GOSCOMS.A. Vaslui48705 A2 A2 A2 Excepţie MnN (Cu,Ni, Se,hexaclorbenzen,isodrin)11Baraj acumularePuşcaşiRacovaS.C. GOSCOMS.A. VasluiindustrieA2-A3A2 A2 Excepţie MnN (Cu,Ni, Se,hexaclorbenzen,isodrin)12Baraj acumulareCuibul VulturilorTutova RAGCL Bârlad 39225 A3 A3 A2-A3 Excepţie MnN (Cu,Ni, Se,hexaclorbenzen,isodrin)N (Cu,Ni, Se, Pb,13Baraj acumulareTungujeiSacovăţRAJAC sectorŢibăneşti1050 A3 A3 A2 Excepţie Mnhexaclorbenzen,isodrin,benz(k)fluoranten)183

Categoria de calitateStarea chimică -NumeleconformSubstanţeleNr.Nume secţiuneSursautilizatoruluiPopulaţiaH.G. 100/2002Indicatoripericuloase şicrt.de prelevarede apăpentrudeservită(medie anuală)depăşiţiprioritare/prioritarpotabilizare2005 2006 2007periculoase (Ord.161/2006)14Baraj acumulareCăzăneştiDurducS.C.PRODAQUAS.A. Negreşti4500 A2 A2 A2 Excepţie MnN (Cu, Se,hexaclorbenzen,isodrin)15 Priză Galaţi DunăreaS.C. MITTALSTEEL SAGalaţi (livreazăapă pt. S.C.APA CANALS.A. Galaţi)239000A1-A2A1-A2A1-A2Excepţie M.T.S.,MnN (Cu, Se,hexaclorbenzen,isodrin,benz(k)fluoranten,benz(b)fluorantren)*la nivelul anului 2007; în documentul „arii protejate”, realizat la nivelul anului 2008 apar 18 surse de suprafaţă.184

Zonele vulnerabile la nitraţiEvaluarea stării calităţii apelor de suprafaţă şi subterane în zonele vulnerabile seface având în vedere, în principal, concentraţiile de azotaţi care nu trebuie să depăşeascăpragul de 50 mg/l în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 964/2000 privindprotecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole, cu modificările şicompletările ulterioare.Din totalul de 12 secţiuni de monitorizare pentru apele de suprafaţă localizate înzone vulnerabile nici una nu a depăşit pragul de 50 mg/l.Pentru apele subterane, din totalul de 35 puncte de monitorizare (foraje, izvoare)localizate în zone vulnerabile 4 au depăşit pragul de 50 mg/l.Zonele pentru îmbăiereConform reglementarilor în vigoare, pentru anul 2007, Autoritatea de SănătatePublică Iaşi şi Direcţia Apelor Prut nu au identificat zone de îmbăiere.6.3. Corpuri de apă puternic modificate şi artificialeAşa cum s-a arătat în capitolul 3.4.3, presiunile hidromorfologice au fost grupate în4 mari categorii şi anume:­ lucrări de barare transversală a cursurilor de apă – baraje, stăvilare, praguri de fund;­ lucrări în lungul râului – îndiguiri, lucrări de regularizare şi consolidare maluri;­ şenale navigabile;­ lucrări de captare şi evacuare a apei de la folosinţe, precum şi lucrări de derivare adebitelor.Presiunile hidromorfologice pot conduce la:modificarea habitatelor datorită alterărilor fizice: baraje, praguri de fund,diguri, canale, prize de apă etc., care influenţează fauna şi flora acvatică.modificarea regimului hidrologic al apei şi sedimentelor datorităregularizării scurgerii, prelevărilor sau restituţiilor importante de debite.modificări ale chimismului apei cu impact local.Datorită modificărilor hidro-morfologice corpurile de apă se împart în două maricategorii:185

­ corpuri de apă puternic modificate;­ corpuri de apă care nu sunt puternic modificate.Conform Directivei Cadru a Apei, corpurile de apă puternic modificate sunt acelecorpuri de apă de suprafaţă care datorită „alterărilor fizice” şi-au schimbat substanţialcaracterul lor natural. În cazul corpurilor de apă puternic modificate obiectivul esteatingerea unui „potenţial ecologic bun”, ceea ce presupune conservarea amenajării râuluiîn condiţiile în care el se află în prezent şi îmbunătăţirea calităţii şi regimului apei.Conform Art. 2.8 din Directiva Cadru a Apei, corpurile de apă artificiale – suntcorpurile de apă de suprafaţă create prin activitatea umană. De exemplu, se considerăcorpuri de apă artificiale derivaţiile interbazinale, canalele pentru navigaţie, porturi, docurietc. Ca şi în cazul corpurilor de apă puternic modificate, corpurile de apă artificiale au caobiectiv atingerea unui „potenţial ecologic bun”.Analiza presiunilor hidromorfologice în conformitate cu prevederile Art. 5 alDirectivei Cadru Apa a condus la clasificarea preliminară a corpurilor de apă identificate încapitolul 3.3 în patru categorii: corpuri de apă naturale, puternic modificate, artificiale şicorpuri „candidate” la puternic modificate utilizând criterii abiotice (tabel 6.6).Testul de desemnare s-a aplicat corpurilor de apă candidate la puternicmodificate şi corpurilor de apă preliminar desemnate puternic modificate (stabilite pebaza criteriilor abiotice pentru delimitarea corpurilor de apă ca urmare a acţiunii presiunilorsemnificative – Tabel 6.6), care nu ating starea ecologică bună (S.E.B.) din punct devedere al elementelor biologice, consecinţă a alterărilor hidromorfologice.Acelaşi principiu s-a aplicat atât corpurilor de apă permanente cât şi celornepermanente.Deoarece metodologia pentru elaborarea sistemelor de clasificare şi evaluareglobală a stării apelor de suprafaţă (râuri, lacuri, ape tranzitorii, ape costiere) conformcerinţelor Directivei Cadru a Apei 2000/60/C.E. pe baza elementelor biologice, chimice şihidromorfologice a fost finalizată şi a fost parcurs şi testul de desemnare finală a corpurilorde apă, în momentul de faţă, clasificarea corpurilor de apă cuprinde 3 categorii: corpurinaturale, corpuri puternic modificate şi corpuri artificiale.Un corp de apă poate fi încadrat în categoria corpurilor de apă puternicmodificate sau artificiale dacă nu este în stare ecologică bună (utilizând datele din2007) şi a parcurs toate etapele din testul de desemnare conform cu articolul 4.3 dinDirectiva Cadru Apa (figura 6.4).186

Tabelul 6. 5Tabelul 6. 6 Criterii abiotice pentru clasificarea corpurilor de apă de suprafaţăCategorii de corpuri de apăConstrucţii hidrotehniceCorpParametrii ce reflectă„Candidate” laNr.(alterăriEfectenatural/cvaC.A.P.M.presiuneaC.A.P.M.hidromorfologice)si-naturalLucrări de barareAsupra regimului hidrologic,transversaletransportului sedimentelor şia) baraje, deversoare,migrării biotei 1)praguri de fund1 b) lacuri de acumulare – Asupra curgerii minime şievacuare unde pulsatorii bioteiAsupra regimului hidrologic,stabilităţii albiei şi floreiLucrări în lungul râuluiAsupra conectivităţiia) diguri, amenajărilaterale, vegetaţiei din luncaagricole, piscicole etc.inundabilă şi zonelor de2reproducereb) Lucrări de regularizare Asupra profilului longitudinalşi consolidare maluri, al râului, structuriităieri de meandre substratului şi bioteiDensitatea pragurilor(nr./km)< 1 2 > 3sauÎnălţimea obstacolului (cm) < 20 20 – 50 > 50Debitul minim în albie/Q *2) (%)>100 100 - 50 < 50Gradientul (des) creşteriinivelului apei (cm)/oră< 50 50 - 100 > 100 3)Lungime diguri/Lungimecorp de apă (%)< 30 30 - 70 > 70Suprafaţaafectată/suprafaţa luncii < 30 30 - 70 > 70inundabile (%)Lungime lucrare deregularizare/Lungime corp < 30 30 - 70 > 70de apă (%)187

Şenale navigabile Asupra stabilităţii albiei şi3bioteiPrize de apă, restituţiifolosinţe (evacuări), Asupra curgerii minime,derivaţiistabilităţii albiei şi biotei41) se consideră doar biota migratoareLăţimea şenalului(dragat)/Lăţimea albiei (%)Debitul prelevat saurestituit/Debitul mediumultianual (%)Debitul minim în albie/Q *2)(%)< 30 30 - 70 > 70< 10 10 - 50 > 50> 100 100 - 50 < 502)Q * = Q 95% (m 3 /s)+ 0,1 pentru Q 95% > 200 l/s; Q * = 1,25 x Q 95% (m 3 /s)+ 0,05 pentru Q 95% < 200 l/s; pentru bazine cu suprafaţa < 3000km 2 . Dacă suprafaţa bazinului > 3000 km 2 se vor considera debitele de servitute menţionate în regulamentele de exploatare aleacumulărilor. Pentru bazine având Q 95% < 0.1 m 3 /s Q * =1,1∙Q 95% ; Q 95% - debitul mediu lunar minim anual cu asigurarea de 95 % (mc/s)3) frecvenţă > 1/zi188

Etapa I Reanalizarea corpurilor de apă identificate preliminar – C.A.P.M. şi C.A.NuEtapa II Caracterizarea folosinţelor şi a mediuluiEtapa III: Identificarea „măsurilor de restaurare” pentru atingerea S.E.B.1. Sunt necesare măsurile de restaurare hidromorfologice pentruatingerea stării bune?Etapa IV Identificarea impactului măsurilor asuprafolosinţelor şi asupra mediului2. . Măsurile de restaurare vor avea efecte semnificativ negative Daasupra principalelor folosinţe de apă care sunt deservite delucrările hidrotehnice (alterările hidromorfologice)?NuDa3. Măsurile de restaurare vor avea efecte semnificativnegative asupra celorlalte folosinţe de apă?DaNuNu4. Măsurile de restaurare vor avea efectesemnificativ negative asupra mediului în general?DaEtapa V Identificarea altor îmbunătăţiri sau măsuri carepot fi realizate cu costuri nedisproporţionateDa5. Există alternative tehnic fezabile care permit atingerea aceloraşiobiective benefice asigurate de folosinţele curente de apa?NuDa6. Aceste alternative tehnic fezabile reprezintă oopţiune de mediu mai bună?NuDaDaClasificat în categoriacorpuri de apă naturale7. Costurile alternativelor suntnedisproporţionate (acceptabile)?Clasificat în categoria corpuri deapă puternic modificate/artificialeNuFigura 6. 4 Etapele desemnării finale a corpurilor de apă artificiale şi puternic modificate189

Într-o primă etapă la elaborarea Planului de Management s-a folosit abordarea„clear cut situation” (situaţii evidente cu grad de confidenţă de 100%) – care au foststabilite de I.C.P.D.R. şi utilizate şi în elaborarea Planului de Management al DistrictuluiFluviului Dunărea.Criteriile de evaluare a presiunilor hidro-morfologice (situaţii evidente), sunt:• Schimbarea categoriei din râu în lac,- lungimea pe care se manifestă impactul barării este:> 1 km pentru râurile cu suprafaţa bazinului < de 1000 km 2> 2 km pentru râurile cu suprafaţa bazinului > de 1000 km 2- lungime râu regim lentic/lungime totală corp > 50%• Regularizare/consolidare intensivă a malurilor >70 % din corpul de apă• Efectul pulsatoriu al undelor (hydropeaking) > 50% din corpul de apă• Densitate mare a barierelor în râurile din zona potamon: densitatea pragurilor ≥2/km• Lacuri de acumulare (cu folosinţe: producerea de energie, irigaţii, apă potabilă,apărare împotriva inundaţiilor, piscicultură).Corpurile de apă care au fost desemnate corpuri puternic modificate în primul planse vor reevalua în următoarele planuri şi vor putea fi desemnate corpuri naturale caurmare a îmbunătăţirii stării lor. Este posibilă această abordare deoarece obiectivele demediu pentru corpurile de apă puternic modificate sunt mai puţin severe decât cele pentrucorpurile naturale, prin urmare se poate trece de la un obiectiv mai puţin sever la unobiectiv mai sever în următoarele planuri.Desemnarea finală a corpurilor de apă artificiale şi a corpurilor de apă puternicmodificate s-a realizat conform metodologiei Administraţiei Naţionale „Apele Române” –Desemnarea finală a corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale – elaborată înconformitate cu ghidul european „CIS Guidance no. 4 Identification and Designation ofHeavily Modified and Artificial Water Bodies”.Principalele etape se referă la identificarea măsurilor de renaturare şi analizarea lor,identificarea impactului măsurilor asupra folosinţelor şi a mediului în sensul larg alcuvântului, analiza opţiunilor alternative (alte măsuri) şi justificarea desemnării pentrufiecare corp de apă.Etapele testului de desemnare sunt aceleaşi pentru corpurile de apă artificiale cât şipentru corpurile de apă identificate preliminar puternic modificate sau candidate la puternicmodificate. În continuare se vor prezenta etapele testului de desemnare.190

Etapa I – Reanalizarea corpurilor de apă utilizând datele din 2007. S-aureanalizat corpurile de apă unde se manifestă presiuni hidro-morfologice semnificative şis-au selectat corpurile de apă care nu sunt în stare ecologică bună.Etapa a II – a – Caracterizarea folosinţelor şi a mediului în general. S-au luat înconsiderare toate folosinţele de apă/activităţile în ordinea importanţei şi au fostcaracterizate din punct de vedere social şi economic şi de asemenea din punct de vedereal mediului. Caracterizarea mediului a avut două componente: caracterizarea corpului deapă şi caracterizarea mediului în general. Această caracterizare s-a făcut atât din punct devedere al valorilor obţinute cât şi al valorilor pierdute. Se menţionează că modificăriledatorate alterărilor hidromorfologice au un impact negativ cât şi pozitiv, de exempluconstruirea unui lac de acumulare a contribuit la dezvoltarea unui habitat pentru păsări, osuprafaţă din lac făcând parte acum din site-urile Natura 2000.Etapa a III –a – Identificarea măsurilor de restaurare. Posibilele măsuri derestaurare se prezintă în tabel nr. 6.7.Tabelul 6. 7 Familii de măsuri de renaturare (măsuri de restaurare şi de atenuare aefectelor presiunilor hidromorfologice)Nr. Activităţi Tipul decrt. antropice presiuneNr. Denumire Eficienţă(1) (2) (3) (4) (5) (6)Realizarea unor - Creşterea biodiversităţii1.1pasaje de trecere - Îmbunătăţireapentru migraţia parametrilor de stare aihtiofauneiapeiAmenajăriHidrotehniceMorfologică 1.2Îndepărtareabarierelortransversale şirefacereaconectivităţiilongitudinale a- Creşterea biodiversităţii- Îmbunătăţireaparametrilor de stare aapei- Refacerea unorhabitate1cursului de apă1.3.Capturarea şi - Creşterea biodiversităţiitransportul peştilor - Creşterea abundenţei şi191

Nr.crt.ActivităţiantropiceTipul depresiuneNr. Denumire Eficienţămigratori, inclusivdiversităţii biologice şirepopulareageneticeRestaurarea zonelor- Creşterea biodiversităţii1.4umede- Reciclarea nutrienţilor- Atenuarea debitelormaximeDiversificarea- Diversificarea1.5structurii malului, aalbiei şi a habitatelormorfologiei care vaconduce la creştereadin lunca inundabilăbiodiversităţiiHidrologicăStabilirea regimului- Creşterea biodiversităţiihidrologic pentru- Asigurarea cu apă alacurile defolosinţeloracumulare care să1.6asigure satisfacereafolosinţelor de apă şicompatibilitateaacestuia cu cerinţeleecologiceÎmbunătăţirea- Refacerea peisajului1.7continuităţiitransportuluinatural- Creşterea biodiversităţiisedimentelorEtapa a IV–a - Identificarea impactului măsurilor de restaurare asuprafolosinţelor şi asupra mediului. În aceasta etapă, se realizează o descriere detaliată aimpactului măsurilor asupra folosinţelor specifice şi a mediului şi o evaluare din punct devedere tehnic şi economic.Măsurile propuse nu trebuie să aibă efecte semnificativ negative asupra mediului îngeneral şi asupra folosinţelor/activităţilor menţionate în Directiva Cadru Apa.Folosinţele/activităţile specifice menţionate în Art. 4 (3) (a) din D.C.A. sunt următoarele:navigaţie, porturi, activităţi recreaţionale, alimentari cu apă, hidroenergie, irigaţii,regularizări, combaterea inundaţiilor, drenaje şi alte activităţi umane la fel de importante.192

Efecte semnificativ negative asupra folosinţelor/activităţilor specificea) Dispariţia completă a folosinţei:Închiderea alimentarii cu apă;Pierderea producţiei hidroenergetice;Abandonarea navigaţiei (datorată, de exemplu scăderii nivelurilor apei, înspecial pe perioada verii);Dispariţia unor amenajări piscicole;Pierderea folosinţelor de agrement şi recreaţionale;Pierderea folosinţei de apărare la inundaţii.b) Reducerea folosinţei sau creşterea riscului de a pierde obiectivele benefice alefolosinţei de apăReducerea suprafeţei folosite pentru urbanizare (extinderea localităţilor) şiAgricultură (cu mai mult de 30% din suprafaţa actuală sau potenţială);Limitarea navigaţiei pentru pasageri (cu mai mult de 50%/an);Efecte asupra zonelor populate prin inundarea zonelor respective (cu maimult de 20 %);Creşterea riscului la inundaţii (creşterea pagubelor cu mai mult de 20 % pean).c) Pierderi de producţie sau socio-economiceReducerea producţiei agricole (cu mai mult de 20%/an la nivel local);Reducerea producţiei hidroenergetice (cu mai mult de 2%/an pentru osingură hidrocentrală şi cu mai mult de 5%/an pentru amenajareahidroenergetică a râului în ansamblul ei);Reducerea locurilor de muncă (cu mai mult de 10% pe termen lung - 20 ani,sau cu mai mult de 2%/an).Efecte semnificativ negative asupra mediului, în sensul larg al cuvântuluiinundarea unor zone populate;creşterea nivelului apelor subterane;dispariţia unor zone umede etc.Dacă măsurile de restaurare intră în conflict cu alte directive europene (de ex.Directiva habitate, Directiva păsări) sau cu alte obiective cultural-istorice şi naturaledin patrimoniul universal vor fi considerate ca având efect semnificativ negativasupra mediului.193

Etapa a V-a Identificarea altor îmbunătăţiri sau măsuri tehnic fezabile (soluţiialternative) care pot fi realizate cu costuri nedisproporţionate. În această etapă seface diferenţa între:1. măsurile de re-naturare din etapa a IV-a care implică modificări ale activităţii/folosinţeispecifice existente şi conduc la atingerea stării ecologice bune;2. măsurile alternative care vor îndeplini obiectivele benefice furnizate (de exempluirigaţii) de caracteristicile modificate ale corpului de apă (acumulare) implicând însăînlocuirea folosinţei (de exemplu din sursa subterană) sau mutarea ei în alt corp de apă(agricultură în altă zonă).Identificarea „altor mijloace”/„opţiunilor alternative”Opţiunile alternative se pot încadra în următoarele:1) Înlocuirea folosinţei existente; exemplu: înlocuirea hidroenergiei cu alte surse,înlocuirea navigaţiei cu alte mijloace de transport, înlocuirea alimentării cu apă dinsursa de suprafaţă cu apă din subteran;2) „Mutarea” folosinţei existente deservite de corpul de apă respectiv, la alt corp deapă/alt bazin; exemplu: mutarea facilităţilor de agrement şi a producţiei agricoleprin reactivarea terenurilor agricole abandonate în afara luncii inundabile saualimentarea cu apă din alte bazine hidrografice;3) Menţinerea folosinţei existente cu reducerea impactului asupra mediului; deexemplu: în cazul folosinţei hidroenergetice sau a alimentarilor cu apă, opţiuneapresupune/include folosirea unor debite compensatorii şi a regimului deregularizare a debitelor ecologice; în cazul navigaţiei, opţiunea presupune/includecrearea unui canal lateral cu rol de „habitat”; în cazul agriculturii, opţiuneapresupune/include crearea de ferme ecologice sau scăderea activităţii agricole înimediata vecinătate a cursului de apă şi crearea unei zone tampon; în cazulactivităţilor recreaţionale, opţiunea presupune/include limitarea unor activităţi înanumite locaţii şi în anumite perioade de timp.Evaluarea „fezabilităţii tehnice”În cazul în care se pot identifica „alte mijloace” care să furnizeze obiectivelebenefice deservite de corpul de apă respectiv, mai întâi se face o evaluarea dacă aceste„alte mijloace” sunt tehnic fezabile. Fezabilitatea tehnică se referă la:• Aspecte fizice (inginereşti);• Creşterea cerinţei şi a gradului de asigurare a folosinţelor deservite de corpul deapă respectiv;• Aspecte legale.194

Evaluarea opţiunii (semnificativ) mai bune din punct de vedere al mediuluiÎn cazul în care aceste „alte mijloace” sunt tehnic fezabile, urmează să se evaluezedacă reprezintă o opţiune de mediu semnificativ mai bună.Evaluarea costurilor disproporţionateAceste „alte mijloace” considerate „tehnic fezabile” şi care reprezintă o „opţiune demediu semnificativ mai bună” trebuie să facă – mai apoi - subiectul unei evaluări de cost,respectiv să nu implice costuri foarte mari (disproporţionate).Etapa a VI–a – Justificarea desemnării. Pentru corpurile de apă care au fostdesemnate final ca fiind puternic modificate sau artificiale este necesară elaborarea uneijustificări a desemnării (un rezumat al etapelor precedente).În Fig. 6.5 se prezintă harta cu clasificarea corpurilor de apă de suprafaţă dinspaţiul hidrografic Prut – Bârlad.De asemenea, în figura 6.6 se prezintă situaţia (în procente) privind clasificareacorpurilor de apă din spaţiul hidrografic Prut - Bârlad, având în vedere un număr total decorpuri de apă identificate de 339 din care:­ 244 corpuri de apă naturale (237 din categoria râuri şi 7 din categoria lacuri naturale);­ 92 corpuri de apă puternic modificate (46 categoria râuri şi 46 categoria lacuri deacumulare);­ 3 corpuri de apă artificiale.Figura 6. 5 Situaţia corpurilor de apă de suprafaţă din spaţiul hidrografic Prut - BârladJustificarea desemnării corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale din spaţiulhidrografic Prut - Bârlad se prezintă în Anexa 6.2.195

Figura 6. 6 Clasificarea corpurilor de apă de suprafaţă din spaţiul hidrografic Prut Bârlad196

Exemple de justificare a desemnării pentru corpurile de apă:Corp de apă r. Bârlad - confl. Gârboveta - confl. Crasna – JustificareadesemnăriiEtapa I - Reanalizarea corpurilor de apăCriteriul hidromorfologic: Lucrări de regularizare şi îndiguire pe 76,84% dinlungimea corpului de apă, precum şi un polder cu suprafaţa de 2,93 km 2 .Corpul de apă nu se încadrează în stare ecologică bună deoarece esteîndeplinită condiţia cu un grad de siguranţă 100%. Regularizare/consolidare intensivă amalurilor > 70 % din corpul de apă.Alterarea fizică se referă la funcţiunea de combatere a inundaţiilor.Etapa a II - a Caracterizarea folosinţelor şi a mediuluiPrin folosinţa de combatere a inundaţiilor sunt apărate următoarele obiective: 514gospodării din 9 localităţi (2 municipii), 25 obiective socio-economice, 22,3 km D.J., 14,7km D.N., 14,3 km D.C., 2 poduri C.F., 3 staţii C.F., 40,6 km C.F., 15 poduri beton, 27poduri de alte tipuri, 8,468 ha teren arabil şi 1,216 ha păşuni.Conf. Ord. M.M.D.D. nr. 161/2006, calitatea fizico-chimică a apei este bună,calitatea biologică este bună; corpul de apă nu este parte a niciunui tip de arie protejată;nu există specii de peşti migratori, este zona cleanului. 6,55% din suprafaţa corpului deapă se află sub incidenţa Directivei Nitraţi 91/676/C.E.E.; în cadrul bazinului hidrograficaferent corpului există 5 captări de suprafaţă şi 22 captări subterane - zone protejate subincidenţa Directivei 98/83/C.E.E. privind calitatea apei destinate consumului uman; existălegătură cu corpul de apă subteran ROPR03.Etapa a III - a Identificarea măsurilor de restaurareRestaurarea zonelor umede şi realizarea lucrărilor necesare (S.F. + P.T.)Etapa a IV–a Identificarea impactului măsurilor asupra folosinţelor şi asupramediuluiDescrierea impactului măsurilor asupra folosinţelorImpact semnificativ negativ - scăderea gradului de apărare; pierdere în utilizareaanterioara a terenuluiDescrierea impactului măsurilor asupra mediuluiImpact semnificativ pozitiv - realizarea conectivităţii laterale, protecţie împotrivainundaţiilor, reducerea nutrienţilor şi poluanţilor, biodiversitate, turism, recreaţional, dar şi197

Impact semnificativ negativ - pierderea utilizării terenului anterioare, deci implicitimpact social negativEtapa a V-a Identificarea altor îmbunătăţiri sau măsuri tehnic fezabile (soluţiialternative) care pot fi realizate cu costuri nedisproporţionateRealizarea unei zone umede prin înlocuirea parţială a îndiguirilor. Realizareaacestei zone umede ar ajuta la atingerea potenţialului ecologic bun, însă nu ar desemna încontinuare corpul de apă ca fiind naturalREZULTATUL TESTULUI DE DESEMNARE: Corp de apă r. Bârlad - confl.Gârboveta - confl. Crasna este CORP DE APĂ PUTERNIC MODIFICATCorp de apă Bahlueţ am. Pd Iloaiei + afl. – Justificarea desemnăriiEtapa I - Reanalizarea corpurilor de apăCriteriul hidromorfologic Lucrări de barare transversală - baraje (Înălţimeaobstacolului (cm) >50)4 iazuri piscicole pe râul Rediu: Rediu I - 1,5 ha, hb=3, Rediu II- 1,62 ha, hb=4, IazStrunga - 3 ha, hb=4 m, IazPaharnic - 23,4 ha, hb=5. Suprafaţa totală a celor 4 iazurieste de 29,52 ha.Regularizare râu Bahlueţ=2,9 km, regularizare râu Rediu=3,9 km, L tot. Reg = 6,8 km(cca 9%)Corpul de apă nu se încadrează în stare ecologică bunăAlterarea fizică se referă la funcţiunea de piscicultură.Etapa a II - a Caracterizarea folosinţelor şi a mediuluiCorp de apă nepermanentPentru folosinţa de piscicultură, pentru cele 4 iazuri se asigură o suprafaţă totală aluciului piscicol de 29.52 haCalitatea fizico-chimică a apei proastă, calitate biologică proastă Conf. Ord. M.M.D.D.nr. 161/2006. Există o zonă de protecţie pentru captare de apă potabilă din subteran(Războieni); zona respectivă se află sub incidenţa Directivei 98/83/EEC privind calitateaapei destinate consumului uman; corpul de apă este în zonă vulnerabilă la nitraţi şi estesub incidenţa Directivei 91/676/EEC privind protecţia apelor împotriva poluării cauzatede nitraţii din surse agricole; legătură cu corpul de apă subterană freatică ROPR02*Luncile şi terasele Prutului mediu-inferior; nu există legătură cu alte directive.Etapa a III - a Identificarea măsurilor de restaurare198

1.2 Îndepărtarea barajului transversal şi refacerea conectivităţii longitudinale a cursuluide apă1.6 Stabilirea regimului hidrologic pentru amenajările piscicole care să asiguresatisfacerea cerinţelor de apă şi compatibilitatea acestora cu cerinţele ecologice.Etapa a IV–a Identificarea impactului măsurilor asupra folosinţelor şi asupramediuluiDescrierea impactului măsurilor asupra folosinţelor1.2. Impact semnificativ negativ - desfiinţarea activităţii1.6. Impact posibil negativ - imposibilitatea asigurării luciului piscicolDescrierea impactului măsurilor asupra mediului1.2 Impact parţial pozitiv - stare ecologică bună dar se vor înregistra pierderi de habitateadaptate la condiţiile din acumulări/impact social negativ - pierderea locurilor de muncă1.6. Impact pozitiv, dar măsura nu conduce la obţinerea stării bune a corpului de apăEtapa a V-a Identificarea altor îmbunătăţiri sau măsuri tehnic fezabile (soluţiialternative) care pot fi realizate cu costuri nedisproporţionate.Nu pot fi aplicate alte măsuri sau îmbunătăţiri fezabile tehnic.REZULTATUL TESTULUI DE DESEMNARE: Corp de apă Bahlueţ am. Pd Iloaiei+ afl. este CORP DE APĂ PUTERNIC MODIFICAT7. Obiective de mediuObiectivele de mediu prevăzute în Directiva Cadru Apa, reprezintă unul dintreelementele centrale ale acestei reglementari europene, având ca scop protecţia pe termenlung, utilizarea şi gospodărirea durabilă a apelor.Directiva Cadru Apa stabileşte în Art. 4 (în special pct. 1) obiectivele de mediuindicând ca elemente principale:prevenirea deteriorării stării apelor de suprafaţă şi subterane (art. 4.1. (a) (i),art. 4.1. (b) (i));protecţia, îmbunătăţirea şi restaurarea tuturor corpurilor de apă de suprafaţă,inclusiv a celor care fac obiectul desemnării corpurilor de apă puternic199

modificate şi artificiale, precum şi a corpurilor de apă subterană în vedereaatingerii „stării bune” până în 2015 (art. 4.1. (a) (b) (ii));protecţia şi îmbunătăţirea corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale învederea atingerii „potenţialului ecologic bun” şi a „stării chimice bune” pânăîn 2015 (art. 4.1. (a) (iii));reducerea progresivă a poluării cu substanţe prioritare şi încetarea evacuărilor desubstanţe prioritar periculoase în apele de suprafaţă prin implementarea măsurilornecesare;reducerea tendinţelor semnificative şi susţinute de creşteri ale poluanţilor înapele subterane;atingerea standardelor şi obiectivelor stabilite pentru zonele protejate de cătrelegislaţia comunitară (art. 4.1. (c)).În esenţă, atingerea obiectivelor de mediu până în 2015, include:pentru corpurile de apă de suprafaţă: atingerea stării ecologice bune şi a stăriichimice bune, respectiv a potenţialului ecologic bun şi a stării chimice bune pentrucorpurile de apă puternic modificate şi artificiale;pentru corpurile de apă subterane: atingerea stării chimice bune şi a stăriicantitative bune;pentru zonele protejate: atingerea obiectivelor de mediu prevăzute de legislaţiaspecifică;nedeteriorarea stării apelor de suprafaţă şi subterane.În cazul în care unui corp de apă i se aplică unul sau mai multe obiective de mediu,se va selecta cel mai sever obiectiv de mediu pentru corpul respectiv (Art. 4.2.)Obiectivele de mediu se reactualizează o dată la 6 ani, prin Planurile deManagement bazinale.În cazul în care obiectivele de mediu nu pot fi atinse, în condiţiile prevăzute deArt. 4(4), (5), (6) şi (7) ale Directivei Cadru Apa se pot cere excepţii de la atingereaobiectivelor de mediu, ce sunt prezentate detaliat în Cap. 10.7.1. Ape de suprafaţă‣ Pentru apele de suprafaţă, obiectivele de mediu reprezentate de „starea bună” şi„potenţialul ecologic” sunt definite în anexa 6.1. a a Planului Naţional de Management.,200

caracterizarea detaliată a stării corpurilor de apă din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad înconformitate cu prevederile Directivei Cadru Apa fiind prezentată în cap. 6.2.1.2.‣ Pentru fiecare corp de apă din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad au fost stabiliteobiectivele de mediu specifice categoriilor: râuri, lacuri, ape tranzitorii, ape costiere(corpuri naturale), corpuri de apă puternic modificate (râuri, lacuri de acumulare, apecostiere) şi corpuri de apă artificiale.Pentru zonele protejate, obiectivele de mediu sunt cele prevăzute de legislaţiaspecifică, fiind caracteristice categoriilor de zone protejate definite în Cap. 5 - Identificareaşi cartarea zonelor protejate.Se menţionează că în cazul în care unui corp de apă i se stabilesc unul sau maimulte obiective de mediu, se aplică cel mai sever obiectiv de mediu pentru corpulrespectiv (Art. 4.2. al Directivei Cadru Apa).‣ În Anexa 7.1. sunt prezentate obiectivele de mediu asociate corpurilor de apă desuprafaţă din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad. Obiectivele de mediu asociate corpurilorde apă respective se vor reactualiza o data la 6 ani, în următorul Plan de Managementbazinal.‣ Obiectivul „nedeteriorării stării” corpurilor de apă de suprafaţă din spaţiul hidrograficPrut – Bârlad, evaluate pe baza elementelor de calitate prezentate în cap. 6.2.1.2., seva analiza prin utilizarea datelor de monitoring, instrumentelor de modelare etc.Deteriorarea stării corpurilor de apă se va permite numai cu respectarea cerinţelor şiprevederilor Art. 4.7 al Directivei Cadru Apa, pentru cazuri specifice.7.2. Ape subteraneDirectiva Cadru a Apei stabileşte următoarele obiective pentru apele subterane:‣ pentru stare: realizarea unei stări bune (cantitativă şi chimică) şi garantareanedeteriorării acesteia‣ „prevenirea sau limitarea” evacuării de poluanţi;‣ luarea unor măsuri de reducere a oricăror tendinţe semnificative şi durabile decreştere a concentraţiilor de poluanţi.În cazul apelor subterane, starea bună implică o serie de „condiţii” definite în AnexaV din Directiva Cadru a Apelor (Directiva 2000/60/C.E.). Condiţii suplimentare pentrustarea chimică şi procedurile de evaluare sunt dezvoltate în Directiva Fiică a ApelorSubterane (Directiva 2006/118/E.C.). Corpurile de apă subterană trebuie clasificate în201

două clase, respectiv bună şi slabă, atât pentru starea cantitativă, cât şi pentru ceachimică.Pentru reflectarea acestei clasificări, Directiva Cadru specifică utilizarea codurilor deculori, respectiv: verde pentru starea bună şi roşu pentru starea slabă.Pentru evaluarea stării chimice a apelor subterane, concentraţiile determinate înpunctele de monitoring stabilite conform D.C.A. trebuie comparate cu valorile de prag(threshold values - T.V.) care sunt considerate astfel obiective vizate pentru o starebună a corpului de apă subterană. Pentru nitraţi (50 mg/l) şi pesticide (0,1 μg/l individualşi 0,5 μg/l total) valorile prag sunt stabilite în standardele europene, urmând ca fiecare ţarămembră să stabilească T.V. pentru celelalte substanţe poluante, având la bază valorilefondului natural (natural background level - N.B.L.).Lista minimă de parametri ce trebuie luaţi în considerare la evaluarea stării calitativea corpurilor de ape subterane şi pentru care este necesară determinarea T.V. esteurmătoarea:„substanţe, ioni, sau indicatori care pot apărea natural şi/sau ca rezultat alactivităţilor umane”: As, Cd, Pb, Hg, NH + 4 , Cl - 2-;, SO 4„substanţe sintetice”: tricloretilenă, tetracloretilenă;„parametri indicatori ai intruziunilor saline sau ai altor intruziuni”: conductivitatea sauCl - şi SO 2- 4 , în funcţie de alegerea statelor membre.Din cauza lipsei datelor de monitorizare privind unii dintre indicatorii mai susmenţionaţi pentru unele dintre corpurile de apă subterană nu s-au putut stabili valorilefondului natural şi valorile prag, urmând ca acestea să fie stabilite pe baza unor studiiulterioare.De asemenea se pot stabili valori prag şi pentru alte substanţe, funcţie departicularităţile specifice fiecăreia.În cadrul Proiectului MATRA PPA06/RM/7/5 „Stabilirea măsurilor de reabilitare aapelor subterane poluate datorită depozitelor de deşeuri, în vederea atingerii obiectivelorde mediu cerute de Directiva Cadru a Apei şi Directiva Apelor Subterane” în careM.M.D.D., A.N.A.R. şi D.A. BANAT au fost parteneri iar I.N.H.G.A., colaborator, a fostelaborată o metodologie pentru determinarea fondului natural şi a valorilor prag.Primul pas al metodologiei a fost determinarea valorilor fondului natural (N.B.L.) pebaza datelor de calitate a apei existente în baza de date a Direcţiei Apelor.202

Pentru determinarea valorilor fondului natural, într-o primă etapă, s-a realizat o bazăde date, sub forma de tabele în EXCEL, care a cuprins, pentru fiecare corp de apăsubterană în parte, înregistrarea rezultatelor tuturor analizelor chimice din toate punctelede monitorizare calitativă şi pentru toată perioada de observaţie (bază de date privindcalitatea apelor subterane), precum şi date tehnice de la execuţia forajelor (bază de dateextinsă).Baza de date privind calitatea apelor subterane a stat la baza determinării valoriifondului natural. După introducerea informaţiilor în baza de date privind calitatea apelorsubterane, prelucrarea acestora în vederea determinării valorilor fondului natural s-a făcutparcurgând următoarele etape:ordonarea analizelor chimice pe foraje şi pe corpuri de apă subterană, în ordinecronologică, transformarea concentraţiilor din mg/l în meq/l şi calcularea eroriibalanţei ioniceverificarea analizelor cu eroare > 10 % pentru a depista şi corecta eventualelegreşeli de introducere a datelorînlăturarea, fiind considerate ca incorecte sau nereprezentative, a:- probelor cu balanţa ionică incorectă (eroarea> 10 %);- probelor cu adâncimea necunoscută;- probelor nepotrivite cu tipologia acviferului;- probelor cu > 1000 mg NaCl;Transformarea seriilor de timp în valori mediane;Excluderea probelor cu aport antropic:- probele cu substanţe artificiale (cum ar fi pesticide);- probele cu alţi indicatori anorganici antropici;Selectarea forajelor nepoluate folosind următoarele criterii (conform proiectuluieuropean BRIDGE şi a draft-ului Ghidului european pentru determinarea T.V.)pentru eliminarea forajelor cu aport antropic, criterii ce se aplică pe mediile peforaje:- Foraje cu o concentraţie medie a Cl > 200 mg/l;- Foraje cu o concentraţie medie a NO 3 > 10 mg/l;Calcularea valorilor fondului natural (N.B.L.) ca percentila 90 din probele rămasesau percentila 50 din toate probele (fără a elimina forajele prin aplicarea criteriilor„cloruri” şi „azotaţi”); percentila 50 se aplică atunci când, dacă s-ar aplica cele douăcriterii mai sus menţionate, rămân prea puţine foraje (sub 20);203

Analizarea şi validarea valorilor fondului natural obţinute având în vederecaracteristicile litologice şi hidrogeologice ale corpului de apă subterană (analizaspecialistului – „expert judgement”.Valorile prag T.V. au fost determinate utilizând ca punct de pornire valorile fonduluinatural N.B.L., ce au fost comparate cu un standard sau cu o valoare de referinţă. Valorileprag pentru fiecare corp de apă subterană au fost aprobate prin Ordinului 137/2009.În România s-au folosit ca valori de referinţă valorile concentraţiilor maxim admise,C.M.A., conform „Legii privind calitatea apei potabile” (Legea nr. 458/2002) completată cu„Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apeipotabile” (Legea nr. 311/2004) şi standardul pentru ape de suprafaţă Ordinul 161/2006pentru aprobarea „Normativului privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vedereastabilirii stării ecologice a corpurilor de apă”. Dintre aceste standarde se utilizează valorilecele mai restrictive, dar având în vedere utilizările relevante ale apei subterane şi legăturilehidraulice slabe dintre acestea şi apele de suprafaţă, s-a optat pentru folosirea valorilor dinLegea 458/2002 (conform Anexei II.A din G.W.D.).Din compararea valorilor fondului natural N.B.L. cu valorile de referinţă (C.M.A.) dinLegea 458/2002 au apărut următoarele situaţii:valoarea fondului natural a fost mai mică decât valoarea C.M.A., situaţie în carevaloarea prag T.V. a fost considerată ca fiind egală cu valoarea C.M.A.;valoarea fondului natural a fost mai mare decât valoarea C.M.A., situaţie în carevaloarea prag s-a obţinut prin înmulţirea valorii fondului natural cu un coeficient demultiplicare E=1,2 (conform Guidance on Groundwater Status and TrendAssessment).Această valoare a fost aleasă având în vedere, pe de-o parte, faptul că prinmetodologia de determinare a N.B.L. - percentila de 90 - 10 % din valori sunt mai maridecât N.B.L. determinat, iar, pe de altă parte, erorile care au apărut în urma efectuăriioperaţiilor de prelevare, conservare şi procesare a probelor. Valorile obţinute au fostrotunjite în sens crescător, numărul de zecimale pentru fiecare indicator fiind în funcţie deordinul de mărime al C.M.A. din Legea 458/2002. Validarea valorilor prag s-a făcutavându-se în vedere caracteristicile litologice şi hidrogeologice ale fiecărui corp de apăsubterană (expert judgment).Aceasta metodologie a fost aplicată pentru determinarea N.B.L. şi T.V. pentru toatecorpurile de apă subterană din spaţiul hidrografic Prut - Bârlad. Valorile acestora suntprezentate în anexa 7.2.204

7.3. Zone protejateObiectivele de mediu pentru zonele protejate sunt cele specificate în legislaţia care ledesemnează, aşa cum se arata în capitolul 5.Obiectivele de mediu generale ale directivelor specifice se referă la:‣ protecţia sănătăţii oamenilor împotriva efectelor oricărui tip de contaminare a apeipotabile prin asigurarea calităţii ei, ca apă curată şi sanogenă - zone de protecţiepentru captările de apă destinate potabilizării.‣ protecţia şi ameliorarea calităţii acelor ape dulci care întreţin sau care, dacăpoluarea ar fi redusă ori eliminată, ar putea întreţine ihtiofauna, precum şi protecţiaşi ameliorarea calităţii acelor ape marine şi salmastre în scopul susţinerii vieţii şidezvoltării speciilor de moluşte bivalve şi moluşte gasteropode pentru creşterea şiexploatarea acestora - zone pentru protecţia speciilor acvatice importante din punctde vedere economic.‣ conservarea habitatelor naturale, a speciilor de floră şi faună sălbatică şi a tuturorspeciilor de păsări care se găsesc în stare sălbatică pe teritoriul naţional şi care aulegătură cu corpurile de apă - zone destinate pentru protecţia habitatelor şi speciilorunde menţinerea sau îmbunătăţirea stării apei este un factor important.‣ reducerea poluării apelor cauzată de nitraţii proveniţi din surse agricole, prevenireapoluării cu nitraţi şi raţionalizarea şi optimizarea utilizării îngrăşămintelor chimice şiorganice ce conţin compuşi ai azotului - zone vulnerabile la nitraţi.‣ protejarea mediului împotriva deteriorării datorate evacuărilor de ape reziduale (apeuzate orăşeneşti şi ape uzate provenite din sectoarele industriale) - zone sensibilela nutrienţi.‣ conservarea, protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului, precum şi protejareasănătăţii oamenilor, printr-un management corespunzător al calităţii apelor deîmbăiere – zone pentru îmbăiere.Pentru fiecare din aceste categorii de zone protejate au fost elaborate şi aprobatenorme tehnice necesare pentru îndeplinirea obiectivelor de mediu, cu excepţia zonelordestinate pentru protecţia habitatelor şi speciilor unde menţinerea sau îmbunătăţirea stăriiapei este un factor important, pentru care există legislaţia specifică în domeniul ariilornaturale protejate.205

8. Analiza economică8.1. Analiza economică a utilizării apei8.1.1. Caracterizare generalăObiectivul acestei secţiuni este de a evalua importanţa apei pentru folosinţe,precum şi a dezvoltării socio-economice a spaţiului hidrografic Prut - Bârlad.Analiza importanţei economice a utilizării apei furnizează profilul economic alspaţiului hidrografic din punct de vedere al indicatorilor demografici şi macro-economiciprivind populaţia şi veniturile populaţiei exprimate prin P.I.B./spaţiu hidrografic/bazinhidrografic precum şi evoluţia în timp a acestora pentru a putea evidenţia tendinţelecerinţei de apă. Totodată este furnizată şi o caracterizare a folosinţelor de apă, precum şia activităţilor specifice de gospodărire a apelor proprii spaţiului hidrografic Prut - Bârlad.Spaţiul hidrografic al Direcţiei Apelor Prut este situat în Regiunea de DezvoltareNord-Est.Regiunea Nord-Est participă la formarea P.I.B.-ului naţional cu o pondere de 11,81%, ceea ce o clasează pe poziţia 5 între cele 8 regiuni ale României. Din punct de vedereal evoluţiei demografice în ultimii 3 ani se constată o foarte uşoară scădere a populaţiei(1‰), cauzată în principal de migraţie, precum şi de scăderea sporului natural al populaţieiîn ultimii ani.În Tabelul 8.1. se prezintă situaţia demografică şi situaţia indicatorilormacroeconomici aferenţi spaţiului hidrografic Prut - Bârlad.Tabelul 8. 1 Indicatori socio-economici generaliP.I.B./locuitorPopulaţieP.I.B.corespunzătorîn spaţiul Hidrografic Regiuni deRegiunii de dezvoltareAnul Prut - Bârladdezvoltare- lei/loc -- mii locuitori - (milioane lei)(din statistică)Urban Rural N-E S-E N-E S-E2004 1180 1064 29476,2 29425,1 13135,5 10323,42005 1176 1060 34037,4 33096,7 15222,3 11627,42006 1174 1057 Nu sunt date statistice disponibile2007 1171 1054 Nu sunt date statistice disponibile206

8.1.2. Activităţi specifice de gospodărire a apelorDirecţia Apelor Prut, unitate subordonată Administraţiei Naţionale „Apele Române”este, în conformitate cu prevederile art. 81 alin. (3) din Legea apelor nr. 107/1996 cumodificările şi completările ulterioare), singurul furnizor al apei prelevate direct din surselede apă de suprafaţă, naturale sau amenajate, indiferent de deţinătorul cu orice titlu alamenajării şi din sursele subterane aparţinând spaţiului hidrografic Prut – Bârlad.Principalele atribuţii ale D.A. Prut în conformitate cu Ordonanţa de urgenţă aGuvernului nr. 73/2005 sunt:a) gospodărirea durabilă a resurselor de apă, aplicarea strategiei şi a politiciinaţionale şi urmărirea respectării reglementărilor în domeniu, precum şi aprogramului naţional de implementare a prevederilor legislaţiei armonizate cudirectivele Uniunii Europene;b) administrarea şi exploatarea infrastructurii Sistemului naţional de gospodărire aapelor;c) gestionarea şi valorificarea resurselor de apă de suprafaţă şi subterane, cupotenţialele lor naturale, şi a fondului naţional de date din domeniu;d) gospodărirea unitară şi durabilă a resurselor de apă de suprafaţă şi subterane şiprotecţia acestora împotriva epuizării şi degradării, precum şi repartiţia raţionalăşi echilibrată a acestor resurse;e) administrarea, exploatarea, întreţinerea, repararea şi modernizarea infrastructuriinaţionale de gospodărire a apelor, aflată în administrarea sa;f) administrarea, exploatarea şi întreţinerea albiilor minore ale apelor, a cuvetelorlacurilor şi bălţilor, în starea lor naturală sau amenajată, a falezei şi plajei mării, azonelor umede şi a celor protejate, aflate în patrimoniu;g) administrarea, exploatarea şi întreţinerea infrastructurii Sistemului naţional deveghe hidrologică şi hidrogeologică;h) administrarea, exploatarea şi întreţinerea Sistemului naţional de supraveghere acalităţii resurselor de apă;i) realizarea sistemului informatic şi de telecomunicaţii în unităţile sistemului degospodărire a apelor; elaborarea de produse software în domeniul gospodăririiapelor, hidrologiei şi hidrogeologiei;j) alocarea dreptului de utilizare a resurselor de apă de suprafaţă şi subterane, întoate formele sale de utilizare, cu potenţialele lor naturale, cu excepţia resurseloracvatice vii, pe bază de abonamente, conform prevederilor Legii apelor nr.207

107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi a serviciilor comune pebază de contracte economice încheiate cu utilizatorii de apă şi cu alţi beneficiari;k) apărarea împotriva inundaţiilor prin lucrările de gospodărire a apelor aflate înadministrarea sa şi constituirea stocului de materiale şi mijloace specifice deapărare împotriva inundaţiilor, aferente acestora;l) întreţinerea şi exploatarea lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul publical statului, cu rol de apărare împotriva inundaţiilor aflate în administrare;m) avizarea lucrărilor şi activităţilor ce se execută pe ape sau au legătură cu apele,precum şi eliberarea autorizaţiilor de gospodărire a apelor;n) instruirea şi perfecţionarea personalului din domeniul gospodăririi apelor încentrele proprii de formare profesională şi/sau în colaborare cu alte instituţiispecializate;o) realizarea de anuare, sinteze, studii şi cercetări de hidrologie, hidrogeologie, degospodărire a apelor şi de mediu, instrucţiuni şi monografii, studii de impact,bilanţuri de mediu;p) realizarea de tipărituri în domeniul apelor;q) elaborarea schemelor directoare de amenajare şi management ale bazinelorhidrografice;r) efectuarea şi/sau participarea la audituri şi consultanţă pentru terţi în vedereafuncţionării în siguranţă a lucrărilor şi construcţiilor hidrotehnice.Activităţile specifice de gospodărire a apelor sunt servicii publice după cumurmează:- de asigurare a cerinţelor de apă brută la sursă;- pentru cunoaşterea resurselor de apă din punct de vedere cantitativ şi calitativ,activităţi de hidrologie operativă şi prognoze hidrologice;- de primire în apele de suprafaţă a substanţelor poluante din apele uzate evacuateîn limita reglementărilor legale;- de apărare împotriva inundaţiilor;- în legătură cu implementarea Directivei Cadru a Apei şi a celorlalte Directive U.E. îndomeniul apei, inclusiv de raportare a stadiului implementării acestora.208

8.1.3. Situaţia prelevărilor de apă în S.H. Prut - BârladÎn anul 2007 a fost prelevat şi livrat către utilizatori un volum de 369.313 mii mc dinsursele de suprafaţă şi subterane, din care 82,67 % din sursele de suprafaţă şi 17,33 %din sursele subterane (Fig. 8.1).Operatorii economici producători de energie electrică prin hidrocentrale indiferentde puterea instalată au prelevat un volum de 1.495.030 mii m 3 .Subteran64,004DunareSuprafaţă0305,309SuprafaţăDunareSubteran0 100,000 200,000 300,000 400,000Figura 8. 1 Repartiţia pe surse a volumelor prelevate şi livrate utilizatorilor cu excepţiaHidroelectrica, de către S.H. Prut-Bârlad (mii mc)Repartiţia volumelor de apă livrate pe tipuri de utilizatori se prezintă astfel:Din sursele de suprafaţă (Fig. 8.2) (râuri, lacuri naturale şi lacuri de acumulareamenajate) a fost livrat un volum de:- 35.285 mii m 3 - Populaţiei (prin unităţile de gospodărie comunală);- 22.278 mii m 3 - Industriei (cu excepţia agenţilor producători de energieelectrică);- un total de 89.655 mii m 3 pentru agricultură, din care:- 33.508 mii m 3 - Irigaţii- 56.147 mii m 3 - Acvacultură.Din sursele subterane a fost livrat un volum de apă de 217.618 mii m 3 din carepentru:- populaţie prin gospodării comunale un volum de 63.260 mii m 3 ;- industrie un volum de 106.364 mii m 3 ;- agricultură un volum de 47.994 mii m 3 . (Fig. 8.3)209

Figura 8. 2 Repartiţia pe utilizatori avolumelor de apă livrate din surse desuprafaţă (mii mc)Figura 8. 3 Repartiţia pe utilizatori avolumelor de apă livrate din sursesubterane (mii mc)Referitor la volumele de apă prelevate în sistem propriu nu există o evidenţă clară avolumelor prelevate. S-a realizat astfel o estimare a acestora pornind de la ipoteza căpopulaţia neconectată la sisteme centralizate de alimentare cu apă din bazin utilizeazăsisteme proprii de alimentare iar consumul specific este de 110 l/om/zi, în conformitate cuSTAS 1343/1-91. Astfel, volumul de apă prelevat din sistem propriu reprezintă circa 43,3milioane mc.Referitor la volumele de apă restituite de la folosinţele de apă în anul 2007 la nivelulD.A. Prut a fost evacuat un volum de:- 91.786 mii mc de către populaţie;- 150.934 mii mc de către industrie;- 38.454 mii mc de către agricultură.În figura 8.4 se prezintă repartiţia pe utilizatori a volumelor de apă restituite de lafolosinţele de apă.210

Figura 8. 4 Repartiţia pe utilizatori a volumelor de apă restituite de la folosinţele de apăDin totalul de circa 282.124 mii m 3 restituiţi, a fost epurat, conform cerinţelorDirectivei privind calitatea efluentului evacuat, un volum de 143.135 mii m 3 , iar un volumde 138.938 mii m 3 nu necesită epurare.În figura 8.5 se prezintă repartiţia pe utilizatori a volumelor de apă restituite de lafolosinţele de apă.Figura 8. 5 Situaţia volumelor de apă restituite de la folosinţele de apă şi epurate211

8.1.4. Servicii comunitare de utilităţi publice - alimentare cu apă, canalizare,epurareÎn conformitate cu Legea nr. 51/2006 din 8 martie 2006 (“Legea serviciilorcomunitare de utilităţi publice”) cu modificările şi completările ulterioare, serviciilecomunitare de utilităţi publice denumite în continuare servicii de utilităţi publice, suntdefinite ca totalitatea activităţilor de utilitate şi interes public general, desfăşurate la nivelulcomunelor, oraşelor, municipiilor sau judeţelor de către operatorii specifici subconducerea, coordonarea şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale, înscopul satisfacerii cerinţelor comunităţilor locale.Infrastructura serviciilor publice de alimentare cu apă, canalizare, epurare dinspaţiul hidrografic Prut - Bârlad este formată în principal din:- 36 staţii de tratare a apei în scop potabil;- 2.529, 1 km reţea de distribuţie a apei potabile;- 1.966, 5 km reţea de canalizare;- 27 staţii de epurare cu o capacitate de epurare corespunzătoare a 1.413.502locuitori echivalenţi.Serviciile asigurate la nivelul gospodăriilor comunale/primăriilor:- serviciul de tratare şi clorinare a apei brute prelevate din surse de suprafaţăîn scopul potabilizării;- serviciul de tratare şi clorinare a apei prelevate din subteran în scopulpotabilizării;- serviciul de distribuţie a apei potabile prin reţeaua centralizată de alimentarecu apă;- serviciul de colectare a apelor uzate evacuate de gospodăriile individuale şiunităţile industriale în reţeaua centralizată de canalizare;- serviciul de epurare a apelor uzate.În tabelul 8.2 se prezintă evaluarea preliminară a gradului de racordare al populaţieila reţeaua centralizată de alimentare cu apă, canalizare şi epurare la nivelul anului 2006 şidate statistice 2000-2002.212

Tabelul 8. 2 Gradul de racordare al populaţiei la reţeaua de alimentare cu apă, canalizareşi epurareAnul2000200120022006Populaţie conectată laPopulaţie conectată la Populaţie conectată lasisteme centralizate decanalizarestaţii de epurarealimentare cu apăTot Urban Rural Tot Urban Rural Tot Urban Ruralmiiloc.%miiloc.%miiloc.%miiloc.%miiloc.%miiloc.%miiloc.%miiloc.%miiloc.%5 6 7 8 9 10 11 12 13917 820 97 743 734554 5489 0,840,8 72,0 8,8 33,1 64,524,7 48,16 0,5906 807728 718530 52499 8,910 0,940,3 70,832,4 63,123,5 46,06 0,5890 792 98 729 719531 52410 0,940,5 75,7 8,5 33,2 68,724,1 50,27 0,6992 851 141 748 737 11 714 704 1044,2 78,2 12,2 33,3 70,4 1,1 31,9 67,4 0,9Raportat la nivelul anului 2002 (171.885 mii mc. – Roof report) în anul 2007 seconstată o reducere a volumelor totale de apă potabilă introdusă în reţea (98.545 mii mc.)cu circa 42,7 %, volum ce cuprinde apă potabilă pentru uz casnic, uz public cât şi pentrualţi consumatori, consecinţă directă a introducerii contorizării individuale.Este de notat totuşi începutul procesului de creştere a ratei de racordare apopulaţiei totale la reţeaua centralizată de alimentare cu apă de la 40,8 % în 2000 (datedin Raportul 2004) la 44,2 % în 2006, la reţeaua de canalizare de la 33,1 % în 2000 la33,3 % în 2006, şi la Staţiile de Epurare a Apelor Uzate (în mediul rural) de la 0,5 % în2000, la 0,9 % în 2006, ca urmare a demarării lucrărilor de investiţii în domeniulimplementării Directivei nr. 98/83/C.E. privind calitatea apei destinate consumului uman şia Directivei nr. 91/271/C.E.E. privind epurarea apelor uzate urbane.Datele preliminare au la bază premisele estimării realizate la nivelul AdministraţieiNaţionale Apele Române în baza datelor statistice înregistrate la nivelul Institutului213

Naţional de Statistică în anul 2002 şi a Documentului de Poziţie al României privindaccesul la Uniunea Europeană Cap. 22 Mediu, precum şi datele rezultate ca urmare a„Studiului pentru cunoaşterea resurselor de apă în vederea fundamentării planurilor deamenajare”.În conformitate cu Raportarea privind Stadiul implementării prevederilor DirectiveiConsiliului nr. 91/271/C.E.E. privind epurarea apelor uzate urbane” – Iunie 2008, situaţiaracordării populaţiei echivalente la reţeaua de canalizare se prezintă astfel: din totalul de3.232.146 locuitori echivalenţi înregistraţi la nivelul S.H. Prut - Bârlad în anul 2007, lareţeaua de canalizare au fost racordaţi un număr de 1.475.029 locuitori echivalenţi iar lastaţiile de epurare un număr de 1.002.235 locuitori echivalenţi („Stadiul realizării lucrărilorpentru epurarea apelor uzate urbane şi a capacităţilor în execuţie şi puse în funcţiunepână în semestrul I 2008 în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad”) (Figura 8.6).Populaţie echivalentă racordată la staţiile deepurarePopulaţie echivalentă racordată la reţeaua decanalizare1,002,2351,475,0293,232,146Total populaţie echivalentă0 1000000 2000000 3000000Figura 8. 6 Gradul de racordare al populaţiei echivalente la reţelele de canalizare şi staţiilede epurareÎn conformitate cu situaţia inventariată în cadrul Raportării Directivei Ape Uzate,Directiva nr. 91/271/C.E.E. privind epurarea apelor uzate urbane, în tabelul 8.3 se prezintăcaracteristicile Staţiilor de Epurare.214

Tabelul 8. 3 Caracteristicile staţiilor de epurareStaţii de epurareStaţii de epurare Staţii de epurare cuStaţii de epurare aavansate/staţiicu treaptătreaptăapelor uzatemoderne cumecanică mecanică+biologicăAnultreaptă terţiarăNr.totalCapacitatetotalăNr.totalCapacitatetotalăNr.totalCapacitatetotalăNr.totalCapacitate totalănr. 1000 l.e. nr. 1000 l.e. nr. 1000 l.e. nr. 1000 l.e.2008 27 1.413, 5 4 33, 4 21 714, 5 2 665, 58.2. Tendinţe în evoluţia cerinţelor de apăEstimarea cerinţei de apă se regăseşte în „Studiul privind scenarii de evoluţie acerinţelor de apă ale folosinţelor în vederea fundamentării acţiunilor şi măsurilor necesareatingerii obiectivelor gestionării durabile a resurselor de apă ale bazinelor hidrografice”elaborat în anul 2008 la nivelul Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor,având drept beneficiar Ministerul Mediului.Menţionăm că evaluarea tendinţelor în evoluţia cerinţelor de apă s-a realizat avândla bază indicatorii economici şi prognoza acestora în anul 2008. Se precizează că în anul2010 va avea loc o reevaluare a acestor tendinţe datorită noilor condiţii socio-economice.Obiectivele acestui studiu sunt:- stabilirea pe fiecare bazin/spaţiu hidrografic a scenariilor privind evoluţia viitoare acerinţelor de apă ale folosinţelor în perioada de prognoză 2010-2020;- compararea disponibilului de apă la surse cu cerinţele folosinţelor de apă, în scopuldeterminării deficitelor sau excedentelor de apă.Studiul a fost structurat pe două paliere:□ la nivelul ţării;□ la nivel de bazin/spaţiu hidrografic.La nivelul ţării studiul este organizat în 4 volume numerotate I, II, III şi IV,astfel:Volumul I - Identificarea tendinţelor în evoluţia cerinţelor de apă ale folosinţelor;Volumul II - Prevederi privind dezvoltarea folosinţelor şi a cerinţelor de apă cuprinse înplanurile naţionale de dezvoltare a României, cadrul strategic naţional de referinţă şi altestrategii, programe şi planuri;215

Volumul III - Prevederi ale planurilor de dezvoltare regională în domeniul gestionăriiresurselor de apă sau în activităţi legate de apă;Volumul IV - Prognoza cerinţelor de apă ale folosinţelor. Bilanţul apei.La nivelul spaţiului hidrografic Prut - Bârlad studiul este organizat într-un singurvolum şi este denumit Volumul 2 în vederea asigurării continuităţii cu volumele 1 (1A –Memoriu şi 1B – Anexe, elaborate în anul 2007 şi intitulate „Situaţia actuală a gestionariipe folosinţe a resurselor de apă”):- spaţiul hidrografic Prut - Bârlad - Volumul 2 - Prognoza cerinţelor de apă alefolosinţelor. Bilanţul apei;Notă: rezumatul studiului se regăseşte în anexa 8.1 (Evaluarea Cerinţei deApă)8.3. Mecanismul economico-financiar în domeniul serviciilor de apă.Evaluarea nivelului actual al recuperării costurilor pentru serviciile deapă8.3.1. Mecanismul economico-financiar în domeniul gospodăririi apeiEvaluarea recuperării costurilor pentru activităţile specifice de gospodărire aapelorMecanismul economic specific în domeniul gospodăririi cantitative şicalitative a resurselor de apă include sistemul de contribuţii, plăţi, bonificaţii şi penalităţi,ca parte a modului de finanţare pe principii economice a Administraţiei Naţionale „ApeleRomâne” (şi implicit ale tuturor Direcţiilor Apelor) în scopul funcţionării în siguranţă aSistemului Naţional de Gospodărire a Apelor în conformitate cu art. 108 din ConstituţiaRomâniei, republicat la art. 4 alin (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 107/2002privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale „Apele Române” aprobată cu modificări prinLegea nr. 404/2003, cu modificările şi completările ulterioare şi al art. 81, alin (1) dinLegea Apelor 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare.Sistemul de plăţi se bazează pe regula beneficiarul, respectiv poluatorulplăteşte în funcţie de activităţile prestate şi de cele privind folosirea raţională a resurselorde apă. În funcţie de modul de folosire a resurselor de apă, se pot acorda bonificaţiiutilizatorilor care demonstrează grija pentru folosirea şi protecţia calităţii apei sau penalităţipentru utilizatorii la care se constată abateri de la prevederile contractuale.216

În conformitate cu Legea apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completărileAdministraţia Naţională „Apele Române” este singura în drept să aplice sistemul de plăţipentru activităţile specifice de gospodărire a apelor tuturor utilizatorilor, indiferent dedeţinătorul cu orice titlu al amenajării precum şi din sursele subterane, cu excepţia apelorgeotermale.Activităţile specifice de gospodărire a apelor sunt servicii publice după cumurmează:- de asigurare a cerinţelor de apă brută în sursă;- pentru cunoaşterea resurselor de apă din punct de vedere cantitativ şicalitativ, activităţi de hidrologie operativă şi prognoze hidrologice;- de primire în apele de suprafaţă a substanţelor poluante din apele uzateevacuate în limita reglementărilor legale;- de apărare împotriva inundaţiilor;- în legătură cu implementarea Directivei Cadru a Apei şi a celorlalte DirectiveU.E. în domeniul apei, inclusiv de raportare a stadiului implementăriiacestora.Veniturile proprii se asigură prin aplicarea mecanismului economic specificdomeniului gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de apă, care include sistemulde contribuţii, plăţi, bonificaţii şi penalităţi şi care funcţionează conform următoarelorprincipii: poluatorul plăteşte şi utilizatorul plăteşte, în funcţie de activităţile prestate şide cele privind folosirea raţională a resurselor de apă.Mecanismul economic specific domeniului gospodăririi cantitative şi calitative aresurselor de apă are deci la bază principiul recuperării costurilor financiare privindgospodărirea apei, gestionarea durabilă a resurselor de apă, refolosirea şi economisirearesursei de apă prin aplicarea de stimuli economici, inclusiv pentru cei ce manifestă opreocupare constantă în protejarea calităţii şi cantităţii apei; aplicarea de penalităţi celorcare risipesc sau poluează resursele de apă.Veniturile Administraţiei Naţionale „Apele Române” (implicit ale Direcţiei ApelorPrut) se asigură prin aplicarea mecanismului economic în domeniul gospodăririi cantitativeşi calitative a apelor, al cărui scop principal este conservarea şi protejarea resurselor deapă împotriva epuizării şi poluării, precum şi menţinerea „Sistemului Naţional deGospodărire a Apelor” la parametrii nominali de exploatare.H.G. nr. 803/31.07.2008 stabileşte cuantumul contribuţiilor specifice de gospodărirea apelor, de gospodărire a resurselor de apă, a tarifelor şi penalităţilor.217

Nota: H.G. nr. 522/22.06.2009 reactualizează cuantumul contribuţiilor specifice degospodărire a resurselor de apă, a tarifelor şi a penalităţilor, prin majorarea acestuia cuindicele de inflaţie aferent perioadei 1 ianuarie 2008-1 martie 2009, stabilit şi comunicat deInstitutul Naţional de Statistică.Tabelul 8.4 prezintă structura tipului de contribuţii percepute de Direcţia Apelor Prut,grupate în planul gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de apă.Tabelul 8. 4 Structura în plan cantitativ şi calitativ a tipului de contribuţiiCANTITATE CALITATE ALTELEContribuţii pentru utilizarea resurselor deapăContribuţii pentruprimirea apeloruzate în resurseleTarife pentru serviciile deemitere a actelor dereglementareContribuţii pentru potenţialul asiguratîn scop hidroenergetic prin barajele dinadministrarea A.N.A.R.de apăPenalităţi pentrudepăşireaTarife pentru activităţiconexe legate devalorificareaContribuţii pentru exploatarea nisipurilor şipietrişurilor din albiile, malurile cursurilor deapă, cuvetele lacurilor de acumulareconcentraţiilormaxime admise alepoluanţilordin apele uzatepatrimoniuluiTarife pentru alteactivităţi conexeTarife pentru serviciile comune de captare,pompare şi transportevacuatenecesare desfăşurăriiactivităţii de bază (caietede sarcini, licitaţii etc.)Tarife pentru valorificarea potenţialuluiapelor cu asigurarea condiţiilor pentrupracticarea acvaculturii, pescuitului sportivşi agrementuluiPenalităţi pentru abateri de la normele deutilizare exploatare a resurseiContribuţiile pentru serviciile de utilizare a resurselor de apă (lei/mii mc. apă brutăutilizată), sunt diferenţiate pe categorii de surse (suprafaţă, subteran, Dunărea) ca urmare218

a condiţiilor diferite de asigurare a apei şi pe utilizatori (gospodării comunale, industrie,energetic, agricultură, unităţi de cultură) şi se regăsesc în H.G. 803 – Anexat.Fig. 8.7 prezintă cuantumul contribuţiilor pentru utilizarea resursei de apă dinrâurile interioare, Dunăre, subteran, pentru utilizatorul: gospodărie comunalăagrozootehnică de tip industrial.Figura 8. 7 Cuantumul contribuţiilor pe surse pentru gospodărie comunalăFig. 8.8 prezintă cuantumul contribuţiilor pentru utilizarea resursei de apă dinrâurile interioare, Dunăre, pentru utilizatorul: operator economic producător de energieelectrică prin hidrocentrale indiferent de puterea instalată în regim de uzinare în S.H.Prut-Bârlad.Figura 8. 8 Cuantumul contribuţiilor pe surse de suprafaţă a operatorilor producători deenergie electricăFig. 8.8.1 prezintă Cuantumul contribuţiilor pentru utilizarea resursei de apă dinrâurile interioare, Dunărea, subteran pentru utilizatorul: Irigaţii şi acvacultură.219

În ceea ce priveşte contribuţiile pentru activitatea de primire a apelor uzate înresursele de apă (lei/mii kg substanţă poluantă evacuată), acestea se diferenţiază pe tipulde substanţă poluatoare, ca urmare a efectului diferit a acestora asupra resurselor de apă.Figura 8.8. 1 Cuantumul contribuţiilor pe surse de suprafaţă, Dunăre, subteran pentruutilizatorul agricultură: acvacultură şi irigaţiiCuantumul contribuţiilor aferente primirii apelor uzate în resursele de apă şi cel alpenalităţilor pentru depăşirea concentraţiilor maxime admise ale poluanţilor se regăsesc înanexa (H.G. 803/2008, reactualizată cu H.G. 522/2009).Cerinţa de unicitate a nivelului contribuţiilor în plan naţional este datoratăechipării economice diferite la nivelul bazinelor/spaţiilor hidrografice, precum şi condiţiei dea nu influenţa semnificativ costurile de producţie a apei potabile, de producere a energiei,precum şi din faptul asigurării redistribuirii şi împărţirii riscurilor, realizând astfel oechitate relativ stabilă în ceea ce priveşte gradul de înzestrare a diferitelor spaţiihidrografice, bazine hidrografice.Direcţia Apelor Prut, unitate subordonată Administraţiei Naţionale, în calitate deunic operator în domeniul activităţilor specifice de gospodărire a apelor, se confruntă cuvalori semnificative de debite aferente serviciilor facturate (Fig. 8.9) astfel, numai în anul2007:- pentru serviciile facturate operatorilor economici (inclusiv servicii de gospodăriecomunală), instituţiilor publice, unităţilor de cultură, agrozootehnice de tip industrial,din surse de suprafaţă circa 8,9 %;- pentru operatorii de gospodărie comunală din subteran circa 25,9 %;- pentru operatorii producători de energie electrică prin hidrocentrale, indiferent deputerea instalată în regim de uzinare, circa 12,7 %.220

Figura 8. 9 Debite înregistrate de D.A. Prut pentru serviciile facturate în anul 2007Cheltuielile legate de activitatea de gospodărire a apelor au caracter constantindiferent de volumul de apă prelevat, iar reducerea acestuia influenţează negativveniturile unităţilor de gospodărire a apelor şi implicit realizarea lucrărilor necesaremenţinerii în siguranţă a Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor.Astfel:Structura principalelor cheltuieli în 2007 necesare efectuării lucrărilor specificede gospodărire a apelor, precum şi managementului calitativ al resurselor de apă, esteprezentată în Figura 8.10.Astfel, cheltuielile destinate activităţii de bază au pondere sub 50%.De asemenea, cheltuielile de exploatare, întreţinere şi reparaţii a utilajelor şimijloacelor de transport deţin o pondere mare, în detrimentul cheltuielilor destinateactivităţii de bază.Cheltuielile aferente lucrărilor specifice de gospodărire a apelor nu au fost acoperitedin veniturile obţinute din activităţile specifice de asigurare a apei brute, datorităsubdimensionării cuantumului contribuţiilor şi a reducerii volumului de apă prelevat,datorită restrângerii activităţilor economice.Rezultatul patrimonial al deficitului financiar la nivelul Direcţiei Apelor Prut la nivelulanului 2007 este de 12.435 mii lei.221

Figura 8. 10 Structura principalelor cheltuieliAstfel rata de recuperare a costurilor financiare la nivelul D.A. Prut este de53%.Contribuţiile specifice de gospodărire a apelor sunt stabilite pentru toţiutilizatorii resursei de apă, respectiv de gospodărie comunală, industrie, agricultură,şi sunt aferente activităţilor specifice de gospodărire a apelor prestate de operatorulunic în domeniul gospodăririi apelor - Administraţia Naţională Apele Române - înscopul asigurării accesului acestora la sursă şi al menţinerii în siguranţă aSistemului Naţional de Gospodărire a Apelor. Această contribuţie are la bazăcantitatea şi calitatea sursei de care beneficiază utilizatorul respectiv şi nu ţine contde puterea financiară a unui sau altui utilizator, astfel că în cazul stabiliriicuantumului contribuţiilor pentru activităţile specifice de gospodărire a apelor, nuse poate vorbi de o subvenţie încrucişată.8.3.2. Mecanismul economico-financiar în domeniul serviciilor publice de apăEvaluarea recuperării costurilor pentru serviciile publice de alimentare cu apăşi canalizareÎn conformitate cu Legea nr. 241 din 22 iunie 2006 (“Legea serviciului de alimentarecu apă şi de canalizare”) cu modificările şi completările ulterioare, serviciul public de222

alimentare cu apă şi de canalizare al localităţilor, denumit în continuare serviciul dealimentare cu apă şi de canalizare, se află sub conducerea, coordonarea şiresponsabilitatea autorităţii administraţiei publice locale, care are drept scop asigurareaalimentarii cu apă, canalizarea şi epurarea apelor uzate pentru toţi utilizatorii de peteritoriul localităţilor.În cazul gestiunii delegate pentru funcţionarea serviciului, autorităţile administraţieipublice locale transferă unuia sau mai multor operatori toate sarcinile şi responsabilităţileprivind furnizarea/prestarea serviciilor de utilităţi publice, cât şi administrarea şiexploatarea sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare aferente acestuia, pe bazaunui contract denumit în continuare contract de delegare a gestiunii.În conformitate cu preveedrile art. 20 din Legea nr. 241/2006 cu modificările şicompletările ulterioare, operatorii care desfăşoară activitatea de furnizare/prestare aserviciului de alimentare cu apă şi de canalizare în regim de gestiune delegată sunt ceistabiliţi prin Legea nr. 51/2006 cu modificările şi completările ulterioare.Operatorii de servicii de alimentare cu apă, canalizare şi epurare îşi desfăşoarăactivitatea de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare prinexploatarea şi administrarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente acestuia, pe bazacontractului de delegare a gestiunii şi a licenţei eliberate de A.N.R.S.C.Contractul de delegare a gestiunii se aprobă prin hotărârea de atribuire, adoptatăde consiliile locale, consiliile judeţene, Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau deasociaţia de dezvoltare comunitară, după caz. În condiţiile legii, contractul de delegare agestiunii poate fi materializat printr-un:a) contract de concesiune;b) contract de parteneriat public-privat.În conformitate cu prevederile art. 34 din Legea nr. 241/2006 cu modificările şicompletările ulterioare, preţurile şi tarifele pentru plata serviciului de alimentare cu apă şide canalizare se fundamentează, se stabilesc, se ajustează, se modifică, se avizează şise aprobă în condiţiile Legii nr. 51/2006 cu modificările şi completările ulterioare.Fundamentarea preţurilor şi tarifelor serviciului de alimentare cu apă şi decanalizare se face de către operator, astfel încât structura şi nivelul acestora:a) să acopere costul justificat economic al furnizării/prestării serviciului;b) să asigure funcţionarea eficientă şi în siguranţă a serviciului, protecţia şiconservarea mediului, precum şi sănătatea populaţiei;c) să descurajeze consumul excesiv şi să încurajeze investiţiile de capital;223

d) să garanteze respectarea autonomiei financiare a operatorului;e) să garanteze continuitatea serviciului.Preţurile şi tarifele pentru plata serviciilor de apă şi de canalizare sefundamentează pe baza costurilor de producţie şi exploatare, a costurilor de întreţinere şireparaţii, a amortismentelor aferente capitalului imobilizat în active corporale şinecorporale şi includ cote pentru plata dobânzilor şi restituirea creditelor, pentru creareasurselor de dezvoltare şi modernizare a sistemelor tehnico-edilitare, precum şi profituloperatorului, în condiţiile legii, cu respectarea următoarelor condiţii:structura şi nivelul tarifelor să fie stabilite astfel încât să reflecte costul efectiv alfurnizării/prestării serviciilor de apă şi de canalizare, să descurajeze consumulexcesiv, să încurajeze funcţionarea eficientă a acestora şi protecţia mediului, săîncurajeze investiţiile de capital şi să fie corelate cu gradul de suportabilitate de cătreutilizatori;sa fie asigurată şi respectată autonomia financiară a operatorului;operatorul să aibă dreptul de a propune tarife binome care au: o componentă fixă,proporţională cu cheltuielile necesare pentru menţinerea în exploatare şifuncţionarea în condiţii de siguranţă şi eficienţă a sistemului de alimentare cu apă,respectiv de canalizare, şi una variabilă, în funcţie de consumul de apă, respectiv decantitatea de ape uzate, înregistrate la utilizatori;operatorul să aibă dreptul de a indexa periodic tarifele în funcţie de rata inflaţiei, înbaza unor formule de indexare avizate de autoritatea de reglementare şi aprobate deautorităţile administraţiei publice locale responsabile;aprobarea tarifelor să se facă de către consiliile locale, consiliile judeţene sau, dupăcaz, de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, în conformitate cu dispoziţiilelegale, în baza avizului autorităţii de reglementare şi cu condiţia respectării cerinţelor.În 2007 Administraţia Naţională împreună cu Asociaţia Română a Apei a iniţiat ointervievare a operatorilor de servicii publice de alimentare cu apă şi canalizare, operatoriregionali şi în curs de regionalizare a căror aplicaţie a fost aprobată sau este în curs deaprobare la AUTORITATEA DE MANAGEMENT din cadrul Programului OperaţionalSectorial de Mediu, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, rezultând un nivel al tarifelorpentru serviciile publice de alimentare cu apă şi canalizare, după cum urmează (Tabel8.5):224

Tabelul 8. 5 Tarifele serviciilor publiceTarif apăTarifTarif apăTarifAnul 2007potabilăcanalizarepotabilăcanalizareconsumatconsumatconsumatconsumatorioriori casniciori casniciSocietateaindustrialiindustriali(lei/mc)(lei/mc)(lei/mc)(lei/mc)S.C. APA GRUP S.A.Botoşani1,64 1,64 0,80 1,07S.C. APA VITAL S.A.Iaşi2,22 1,91 0,99 0,99S.C. AQUAVAS SAVaslui1,68 1,68 0,74 0,74S.C. APA CANALS.A. Galaţi1,99 1,99 0,42 0,42Nota: Exemplul este aferent D.A. Prut cu toţi operatorii intervievaţiObservaţiiTarifulaferentserviciilor deepurare esteinclus întariful decanalizareTarifaducţiune:1,4Finanţarea activităţii curente a serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizarese face prin încasarea contravalorii acestora de la consumatori, la preţurile şi tarifeleaprobate de către autorităţile locale.Prin urmare, activitatea de exploatare nu se subvenţionează şi nu se practicăsisteme de protecţie socială directă la serviciile publice de alimentare cu apă şi canalizare,procentul de recuperare a costurilor financiare la nivelul serviciilor facturate este mai marede 100%, diferenţa constând în nivelul cotei de dezvoltare şi a cotei de profit stabilit înconformitate cu legislaţia în vigoare.9. Programe de măsuriDirectiva Cadru privind Apa (D.C.A.), adoptată la 23 octombrie 2000 de cătreParlamentul European şi Consiliu, are ca obiectiv ambiţios stabilirea unui cadru Europeanunic şi coerent pentru politica şi gestiunea apelor, integrând deopotrivă şi directivele225

europene din domeniul apelor. Se fixează astfel un cadru de protecţie a apelor care săpermită:- prevenirea degradării mediului acvatic, conservarea sau ameliorarea stării apelor;- promovarea unei utilizări durabile a apei, bazată pe protecţia pe termen lung aresurselor de apă disponibile;- reducerea sau eliminarea treptată a emisiilor de substanţe prioritare/prioritarpericuloase în apele de suprafaţă;- reducerea poluării apelor subterane;În vederea atingerii obiectivelor de mediu se implementează un proces global,inclusiv pregătirea unor documente de planificare şi reactualizarea lor la fiecare 6 ani:- caracterizarea stării actuale a corpurilor de apă;- planul de management al bazinului hidrografic care include programe de măsuri;- programul de monitoring care are ca scop supravegherea calităţii corpurilor de apăşi verificarea dacă obiectivele de mediu sunt atinse.Natura ciclică şi etapele necesare procesului de planificare a Planului deManagement, precum şi locul programului de măsuri în acest context, sunt prezentate înFigura nr. 9.1.În conformitate cu prevederile art. 2 3 - 2 5 din Legea apelor nr. 107/1996 cumodificările şi completările ulterioare, Planul Naţional de Management al apelor dinRomânia, ca parte a schemei directoare, trebuie să conţină „un rezumat al măsurilornecesare pentru a aduce corpurile de apă, în mod progresiv, la starea cerută până latermenul limită extins, pentru orice întârziere semnificativă a realizării măsuriloroperaţionale şi planificarea implementării acestora.”De asemenea, în art. 43 (1 8 ) şi (1 9 ) se corelează programul de măsuri cu politicile şistrategiile dezvoltării durabile şi gospodăririi apelor şi se stabilesc termenul de realizare 22decembrie 2009 şi termenul la care programul de măsuri devine operaţional (22decembrie 2012). „Programele de măsuri se revizuiesc, dacă este necesar, sereactualizează până cel târziu la data de 22 decembrie 2015 şi apoi la fiecare 6 ani”.Potrivit cerinţelor Art. 14 al Directivei Cadru trebuie asigurată şi informarea,consultarea şi participarea factorilor implicaţi în luarea deciziilor pentru stabilireaprogramului de măsuri.226

Figura 9.1 Locul programului de măsuri în cadrul procesului de planificare a Planului deManagementProgramul de măsuri este rezultatul concret al D.C.A., conţinutul său fiind fixat deart. 11 şi Anexa VI ale directivei. Directiva Cadru defineşte 2 categorii de măsuri, şi anumemăsuri de bază şi măsuri suplimentare.„Măsurile de bază” sunt cerinţele minime de conformare şi constau din acelemăsuri cerute de implementarea legislaţiei comunitare pentru protecţia apelor, inclusivmăsurile sub legislaţia specificată în Articolul 10 şi în partea A a anexei VI (lista măsurilorde bază ce urmează a fi incluse în programele de măsuri), şi anume:i. Directiva privind calitatea apelor utilizate pentru îmbăiere (76/160/C.E.E.);ii. Directiva privind conservarea păsărilor sălbatice (79/409/C.E.E.);iii. Directiva privind apa potabilă (80/778/C.E.E.), amendată de Directiva227

(98/83/E.C.);iv. Directiva privind accidentele majore (Seveso) (Directiva 96/82/E.C.);v. Directiva privind evaluarea impactului de mediu (Directiva 85/337/C.E.E.);vi. Directiva privind nămolurile din staţiile de epurare (Directiva 86/278/C.E.E.);vii. Directiva privind epurarea apelor uzate urbane (91/271/C.E.E.);viii. Directiva privind produsele pentru protecţia plantelor (91/414/C.E.E.);ix. Directiva privind poluarea cu nitraţi din surse agricole (91/676/C.E.E.);x. Directiva privind conservarea parcurilor naturale precum şi a animalelor şiplantelor din zonele neamenajate (92/43/C.E.E.);xi. Directiva privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (96/61/E.C.).„Măsurile suplimentare” sunt acele măsuri identificate şi implementate în plusfaţă de măsurile de bază cu scopul de a atinge obiectivele stabilite în Articolul 4, şi anume:i. Instrumente legislative;ii. Instrumente administrative;iii. Instrumente economice sau fiscale;iv. Înţelegeri/acorduri de mediu negociate;v. Controlul emisiilor;vi. Coduri de bună practică;vii. Refacerea şi restaurarea zonelor umede;viii. Controlul captărilor;ix. Măsuri de management de necesitate (ex. Promovarea producţiei agricoleadaptate, cum ar fi culturi fără cerinţe mari de apă în zonele afectate desecetă);x. Măsuri de eficientizare şi reutilizare (ex. Promovarea în industrie atehnologiilor ce utilizează eficient apa, precum şi a tehnicilor de irigare cuconsum mic de apă);xi. Proiecte de construcţie;xii. Uzine de desalinizare;xiii. Proiecte de reabilitare;xiv. Reîncărcarea artificială a acviferelor;xv. Proiecte educaţionale;xvi. Proiecte de cercetare, dezvoltare şi testare;xvii. Alte măsuri relevante.228

Etapele de stabilire a programului de măsuriPresiunile identificate în Rapoartele 2004 la nivelul celor 11 bazine/spaţiihidrografice reprezintă baza pentru stabilirea listei de posibile măsuri. Aşa cum s-asubliniat anterior, lista de măsuri va conţine în mod obligatoriu măsurile de bază, precumşi eventuale măsuri suplimentare având în vedere atingerea stării bune a apelor. Prinaplicarea analizei economice şi a scenariilor (prin modelare), vor fi selectate combinaţiilede măsuri (măsuri de bază + măsuri suplimentare) care prezintă cel mai bun raport costeficienţă.Programul de măsuri se aplică presiunilor semnificative de la nivelul corpurilor deapă. În anumite cazuri, datorită relaţiei de transfer a poluanţilor din amonte în aval,măsurile se pot lua la nivelul corpurilor de apă din amonte (care pot să nu fie risc), iarefectele/beneficiile să fie identificate la nivelul corpurilor de apă din aval. De asemenea, încazul surselor difuze de poluare măsurile pot fi stabilite la nivel de sub-bazin.Datorită considerentelor mai sus menţionate, stabilirea programului de măsuri lanivel de spaţiu hidrografic necesită parcurgerea următoarelor etape:Stabilirea listei de măsuri de bază la nivel de spaţiu hidrografic prin reactualizareainventarului presiunilor semnificative şi realizarea inventarului măsurilor de bază.Realizarea inventarului măsurilor suplimentare - identificarea surselor de poluarecărora li se aplică măsuri suplimentare (în concordanţă cu anexa VI a Directivei Cadru)atunci când aplicarea măsurilor de bază nu conduce la atingerea obiectivelor de mediu;evaluarea costurilor aferente şi a efectelor acestor măsuri vor fi utilizate în analizaeconomică.Aplicarea scenariilor şi analizei economice prin utilizarea unor modele pentruestimarea efectelor măsurilor şi aplicarea analizelor cost – eficienţă (şi anume căgradul maxim posibil al eficienţei ecologice să fie atins cu costuri cât mai reduse) şicost – beneficiu pentru prioritizarea măsurilor şi estimarea beneficiilor.Stabilirea programului de măsuri final - programul de măsuri trebuie să permităcrearea unei sinergii şi complementarităţi între diferitele măsuri legale obligatorii cuinstrumente financiare, acorduri voluntare şi programe educaţionale.9.1. Măsuri pentru implementarea legislaţiei europene pentru protecţiaapelorMăsurile impuse de legislaţia naţională care implementează Directivele Europeneau ca obiectiv general conformarea cu cerinţele Uniunii Europene în domeniul calităţii229

apei, prin îndeplinirea obligaţiilor asumate prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeanăşi documentul „Poziţia Comună a Uniunii Europene (CONF-RO 52/04), Bruxelles, 24Noiembrie 2004, Capitolul 22: Mediu”.Documentele naţionale de aplicare cuprind atât planurile de implementare aledirectivelor europene în domeniul calităţii apei, cât şi documentele strategice naţionalecare asigură cadrul de realizare a acestora. Astfel, pentru implementarea DirectivelorEuropene s-au elaborat Planurile de implementare, dintre care cele mai importante sunt:- Planul de implementare pentru Directiva 98/83/C.E. privind calitatea apei destinateconsumului uman;- Planul de implementare pentru Directiva 91/271/C.E.E. privind epurarea apelor uzateorăşeneşti modificată prin Directiva 98/15/C.E.;- Planul de implementare pentru Directiva 96/61/C.E. privind prevenirea şi controlulintegrat al poluării;- Planul de implementare pentru Directiva 76/464/C.E.E. şi „directivele fiice” referitoarela poluarea cauzată de anumite substanţe periculoase evacuate în mediul acvatic alComunităţii;- Planul de implementare pentru Directiva 91/676/C.E.E. privind protecţia apelorîmpotriva poluării cauzate de nitraţii proveniţi din surse agricole;- Planul de implementare pentru Directiva 96/61/C.E. privind prevenirea şi controlulintegrat al poluării, amendată prin Directiva 2003/35/EC şi Directiva 2008/1/EC.- Planul de implementare pentru Directiva nr. 1999/31/C.E. privind depozitareadeşeurilor.Documentele strategice naţionale care asigură cadrul general de implementare amăsurilor din acest plan sunt:- Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă (2007-2030);- Planul Naţional de Dezvoltare – 2007-2013;- Planul Naţional de Dezvoltare pentru Protecţia Mediului;- Cadrul Strategic Naţional de Referinţă pentru perioada 2007-2013;- Planuri Naţionale de Dezvoltare Sectoriale:Programul Operaţional Sectorial de MEDIU pentru perioada 2007 – 2013;Programul Sectorial „Creşterea competitivităţii economice” pentru perioada 2007 –2013;Programul Operaţional pentru Pescuit al României 2007-2013;Programul Operaţional Sectorial „Transport” 2007 – 2013;230

Strategia şi politica naţională în domeniul gospodăririi apelor;Strategia Naţională de Management al Riscului la Inundaţii pe termen mediu şi lung;Strategia naţională privind reducerea efectelor secetei, prevenirea şi combatereadegradării terenurilor şi deşertificării, pe termen scurt, mediu şi lung;Strategia Energetică a României (2007 - 2013);Strategia de valorificare a surselor regenerabile de energie ale României;Strategia naţională a României privind schimbările climatice (2005-2007);Strategia industriei miniere pentru perioada 2008-2020;Strategia Naţională pentru dezvoltarea durabilă a serviciilor publice pentrualimentare şi canalizare;Strategia de implementare a obligaţiilor privind controlul activităţilor care prezintăpericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase –SEVESO II, pentru perioada 2005-2006;Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor (S.N.G.D.);Strategia de Dezvoltare a Sectorului Forestier din România (2001-2010);Programul Forestier Naţional;Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor (P.N.G.D.);Planul naţional de acţiune privind schimbările climatice (2005-2007)..La aceste documente naţionale se adaugă şi programele, planurile de acţiuneregionale, judeţene şi locale prevăzute a se realiza în următoarea perioadă, respectiv:- Planurile judeţene de măsuri prioritare - Capitolul 22 Mediu - la tratatul deaderare al României la Uniunea Europeană;- Planurile regionale de acţiune pentru mediu (PRAM) 2007 - 2013;- Planurile judeţene de dezvoltare economică şi socială - secţiunea ProtecţiaMediului;- Planurile regionale de dezvoltare economică şi socială - secţiunea ProtecţiaMediului;- Programele de acţiune pentru zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi;- Planurilor Regionale de Gestionare a Deşeurilor (PRGD);- Planurilor Judeţene de Gestionare a Deşeurilor (PJGD).Legislaţia care asigură implementarea măsurilor de bază privind protecţia mediuluişi în special a apelor şi ecosistemelor acvatice se prezintă în Anexa 9.1.În continuare sunt prezentate principalele directive europene din domeniul calităţiiapelor cu referire la obiective, cerinţe, autorităţi responsabile, perioade de tranziţie,231

evaluare financiară pentru implementare, măsurile stabilite, precum şi sursele de finanţarepentru acestea.DIRECTIVA 98/83/C.E. privind calitatea apei destinate consumului umanObiectivele principale ale Directivei sunt:Protejarea sănătăţii populaţiei de efectele adverse ale oricărui tip de contaminare aapei destinate consumului uman;A asigura că apa destinată consumului uman este sanogenă şi curată.Cerinţele principale ale Directivei sunt:- Obligaţia de a stabili parametrii de calitate pentru apa destinată consumului uman şivalori pentru parametrii relevanţi (Articolele 2-5).- Obligaţia de a determina punctele (locurile) (Articolul 6), în care apa trebuie să fiecorespunzătoare valorilor stabilite conform Articolului 5.- Obligaţia de a asigura monitorizarea reglementată, pe întreaga ţară, a calităţii apeidestinate consumului uman (Articol 7) şi informarea adecvată şi actualizată aconsumatorilor (Articolul 13), inclusiv publicarea regulată a rapoartelor şiprezentarea lor către Comisie.- Obligaţia de a asigura că toate măsurile necesare de remediere să fie luate pentrua se restabili calitatea apei care nu este corespunzătoare valorilor parametrilor decalitate, interzicerea folosirii apei a cărei calitate constituie un pericol potenţialpentru sănătate, acordarea de posibile derogări în condiţiile prevăzute de directivaşi informarea consumatorilor (Articolele 8, 3, 9 şi 13)- Obligaţia de a asigura că substanţele sau materialele folosite la tratarea saudistribuţia apei destinate consumului uman nu vor diminua protecţia sănătăţiipublice (Articol 10).- Cerinţele orizontale de reprezentarea a României în Comitetul ştiinţific cureprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii.Prin derogare de la dispoziţiile articolelor 5 alineatul (2) şi 8, precum şi ale anexei Ipărţile B şi C la Directiva 98/83/C.E., valorile stabilite pentru următorii parametrii nu seaplică în întregime pe teritoriul României în condiţiile stabilite mai jos:până la 31 decembrie 2010, pentru oxidabilitate în aglomerările urbane cu mai puţin de10.000 de locuitori;232

până la 31 decembrie 2010, pentru oxidabilitate şi turbiditate în aglomerările urbanecuprinzând între 10.000 şi 100.000 de locuitori;până la 31 decembrie 2010, pentru oxidabilitate, amoniu, aluminiu, pesticide, fier şimangan în aglomerările urbane cu peste 100.000 de locuitori;până la 31 decembrie 2015, pentru amoniu, nitraţi, turbiditate, aluminiu, fier, plumb,cadmiu şi pesticide în aglomerările urbane cu mai puţin de 10.000 de locuitori;până la 31 decembrie 2015, pentru amoniu, nitraţi, aluminiu, fier, plumb, cadmiu,pesticide şi mangan în aglomerările urbane cuprinzând între 10.000 şi 100.000 delocuitori.Autorităţi responsabile:MinisterulSănătăţii (M.S.)ScopulactivităţilorInstituţiicolaboratoareImplementareResponsabil pentru Transpunerea DirectiveiPromovarea măsurilor legislative având ca scop protejarea sănătăţiipublice prin stabilirea cerinţelor pentru calitatea apei potabile,inspecţia sistemelor de aprovizionare cu apă potabilă a populaţiei,supravegherea şi monitorizarea calităţii apei potabile, consiliereapopulaţiei şi diseminarea informaţiei, raportarea.Ministerul Mediului (M.M.), Ministerul Administraţiei şi Internelor(M.A.I.)Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MADR)Producătorii şi distribuitorii de apăMinisterul Sănătăţii va asigura elaborarea calendarului şi estimareacosturilor monitorizării de audit.Ministerul Internelor şi Reformei Administrative centralizează planurilede conformare şi monitorizează şi controlează implementareaacestora.Ministerul Mediului, va elabora planul şi calendarul activităţilor deconformare pentru monitorizarea calităţii apelor de suprafaţă.Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale va elabora planulşi calendarul activităţilor de conformare pentru producătorii dinindustria alimentară.Producătorii şi distribuitorii de apă vor asigura aprovizionarea cu apapotabilă, conformarea cu standardele, monitorizarea de control şi233

acoperirea costurilor monitorizării de audit.Proprietarii imobilelor pentru asigurarea calităţii reţelelor interioare dedistribuţie a apei.Producătorii de apă îmbuteliată pentru asigurarea calităţii simonitorizării apei îmbuteliate.ScopulactivităţilorPerioada detranziţiesolicitatăIniţierea şi aplicarea măsurilor pentru asigurarea unei aprovizionăriicu apă potabilă în conformitate cu prevederile directiveiPerioade de tranziţie etapizate, până la cel târziu 31 decembrie 2015Măsuri pentru implementarea cerinţelorDirectiva 98/83/E.C. privind calitatea apei destinate consumului uman, a fosttranspusă în legislaţia naţională. Pana la 31 decembrie 2015 România va iniţia şi aplicatoate măsurile necesare pentru a asigura alimentarea cu apă potabilă în conformitate cuprevederile Directivei, stabilind cerinţele pentru apa potabilă, inspecţia pentru sistemele dealimentare cu apă, supravegherea şi monitorizarea calităţii apei potabile, diseminareainformaţiilor şi raportarea.Una dintre obligaţiile importante este aceea de a aplica măsuri pentruasigurarea calităţii apei destinate consumului uman, care trebuie să aibă anumitevalori pentru parametrii relevanţi (Art. 2-5). Apa să fie lipsită de orice microorganismesau substanţe care, prin număr sau concentraţii, constituie un pericol potenţial pentrusănătatea umană. Cerinţele minime referitoare la parametrii de calitate şi valorile lor suntstabilite în Anexa I, Partea A şi B a Planului de implementare a directivei.În cadrul planurilor de conformare ce au fost elaborate de către producătorii de apăpotabilă se face evaluarea situaţiei existente, identificarea punctelor de risc pentrucalitatea apei potabile, identificarea soluţiilor tehnice pentru reducerea sau eliminareariscurilor de neconformitate; de asemenea, vor fi stabilite graficele de realizare aactivităţilor şi investiţiilor, incluzând costurile acestora şi impactul asupra costului apei.Următoarele măsuri trebuie să asigure o calitate a apei conformă cu cerinţele:- construirea de noi captări de apă de suprafaţă şi subterană din zone de protecţiepentru captările de apă din surse de suprafaţă şi subterane destinate potabilizării;234

- reabilitarea reţelelor de apă existente în vederea îmbunătăţirii distribuţiei apei potabileşi reducerea riscurilor de accidente frecvente, pierderi importante de apă şicontaminare ulterioară a apei;- construirea de noi reţele de distribuţie;- reabilitarea tehnologiilor de tratare;- îmbunătăţirea tehnologiilor de tratare;- construirea de noi staţii de tratare;- schimbarea instalaţiilor interioare;- îmbunătăţirea managementului deşeurilor municipale nepericuloase (clasa «b»)rezultate de la tratarea apei (depozitarea deşeurilor nepericuloase solide se va realizapână la 16 iulie 2009 pe depozitele existente sau, în paralel, pe depozitele conforme dedeşeuri nepericuloase din zona urbană).Pentru evitarea impactului negativ asupra sănătăţii publice, având în vederestandardele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, au fost luate măsuri care vizează:asigurarea supravegherii şi controlului protecţiei sanitare a surselor de apă destinateconsumului uman;autorizarea sanitară a staţiilor de tratare a apei pentru potabilizare, autorizare care serevizuieşte anual;clorinarea apei;monitorizarea apei la ieşirea din staţia de tratare, la ieşirea din rezervoarele de stocarea apei;introducerea parametrilor microbiologici în monitorizarea de audit;inspecţia sanitară periodică a staţiei de tratare şi a reţelei de distribuţie; aplicareamăsurilor de remediere;utilizarea instalaţiilor, a materialelor şi a substanţelor în contact cu apa este permisănumai cu avizarea acestora de către MS (Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1030 din 20august 2009 privind aprobarea procedurilor de reglementare sanitară pentru proiectelede amplasare, amenajare, construire şi pentru funcţionarea obiectivelor ce desfăşoarăactivităţi cu risc pentru starea de sănătate a populaţiei);colaborarea dintre autorităţile locale implicate (sănătate publică, administraţie publică,mediu, serviciile de apă) pentru remedierea deficienţelor şi realizarea conformăriietapizate;informarea populaţiei în situaţia în care se constată probe necorespunzătoare pentruun parametru relevant pentru sănătatea publică şi asupra măsurilor ce trebuie luate;235

notificarea îmbolnăvirilor asociate apei conform Ordinului ministrului sănătăţii şi familieinr. 8/2000 privind informarea operativă în probleme de epidemiologie şi igienă;elaborarea raportului anual privind monitorizarea calităţii apei de băut în mediul urban.Măsurile necesare pentru îmbunătăţirea calităţii apei destinate consumului umanvor avea o eficienţă în ceea ce priveşte:Îmbunătăţirea eficientei de tratare a apei brute în vederea respectării prevederilorDirectivei 98/83/C.E. şi a termenelor asumate prin Poziţia Comună (ex. limită clorrezidual în apa distribuită de 0,2-0,5 mg/l);Asigurarea condiţiilor de prelevare a apei brute;Înlocuirea materialelor care nu corespund standardelor şi regulamentelor europene(conducte din azbest);Îmbunătăţirea condiţiilor tehnice de distribuţie a apei brute şi potabile în conformitatecu standardele europene;Îmbunătăţirea performantelor hidraulice ale reţelei de distribuţie şi a apei potabile;Reducerea pierderilor de apă pe reţelele de aducţiune şi distribuţie a apei (obiectiv 10-25%);Creşterea gradului de conectare la reţeaua de alimentare cu apă potabilă în scopulrespectării termenelor şi angajamentelor asumate;Asigurarea dezvoltării sistemului de furnizare a apei potabile către populaţie.Cheltuielile estimate de la bugetul de Stat, bugetele locale, fonduri structurale şide coeziune, alte fonduri (I.S.P.A., S.A.P.A.R.D., SAMTID etc.), parteneriate publiceprivate sunt prezentate pentru fiecare localitate în Anexa 9.2 şi în mod centralizat înTabelul nr. 9.1.Tabelul 9. 1 Măsuri necesare pentru asigurarea alimentării cu apă potabilă a localităţilordin spaţiul hidrografic Prut - BârladCodCosturi deCosturiNr.familieoperare &Denumire familie de măsuriInvestiţiicrt.deîntreţinere(Euro)măsurianuale (Euro)1. Alimentare cu apă în scop potabil 1.1. 213.128.657 16.939.861Costurile de investiţii au fost estimate pe baza informaţiilor din Master Planurilejudeţene aprobate până în prezent (pentru judeţele: Botoşani, Iaşi, Vaslui) sau în curs de236

aprobare (pentru judeţul Galaţi), pe baza programelor de etapizare sau proiectelor (pentruacele măsuri finalizate sau prevăzute), precum şi pe baza aplicării metodologiei A.N.A.R.„Aplicarea metodologiei de recuperare a costurilor în domeniul apelor” la nivelul spaţiuluihidrografic Prut - Bârlad, aplicând costurile unitare utilizate la elaborarea Master Planurilorjudeţene. Costurile de investiţii totale necesare implementării cerinţelor Directivei sunt învaloare de 213,13 mil. Euro.În vederea accesării fondurilor europene, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile aelaborat Programul Operaţional Sectorial (P.O.S. Mediu), în concordanţă cu Liniiledirectoare ale strategiei comunitare, Planul de Dezvoltare Naţională, Cadrul NaţionalStrategic de Referinţă pentru Perioada de Programare 2007 - 2013. Obiectivul axeiprioritare 1 „Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată”, are drept obiectivîmbunătăţirea calităţii şi a accesului la infrastructura de apă şi apă uzată, prin asigurareaserviciilor de alimentare în majoritatea zonelor urbane până în 2015 şi stabilirea structurilorregionale eficiente pentru managementul serviciilor de apă.P.O.S. Mediu acoperă perioada 2007-2013, iar obiectivele sale urmăresc nevoile dedezvoltare ale României prin punerea bazelor dezvoltării economice durabile. P.O.S. vacontribui la îndeplinirea obligaţiilor pe care România le are în sectorul de mediu, oferindoportunităţi de investiţii în toate regiunile ţării. Rezolvarea problemei de alimentare cu apăpotabilă se va realiza integrat, concomitent cu asigurarea infrastructurii de apă uzată(canalizare şi epurare).DIRECTIVA 91/271/C.E.E. privind epurarea apelor uzate urbane, modificată prinDirectiva 98/15/C.E.Directiva Consiliului 91/271/C.E.E. din 21 mai 1991 privind epurarea apelor uzateurbane, amendată de Directiva Comisiei 98/15/E.C. în 27 februarie 1998, este baza legalăa legislaţiei comunitare în domeniul apei. Obiectivele se referă la protecţia mediuluiîmpotriva efectelor negative ale evacuărilor de ape uzate urbane şi de ape uzate dinanumite sectoare industriale (în principal prelucrarea şi fabricarea produselor din industriaalimentară).Având în vedere atât poziţionarea României în bazinul hidrografic al fluviuluiDunărea şi bazinul Mării Negre, cât şi necesitatea protecţiei mediului în aceste zone,România a declarat întregul său teritoriu ca zonă sensibilă.În vederea îndeplinirii cerinţelor directivei, ţara noastră trebuie să asigure:237

1. Reglementarea iniţială şi/sau autorizarea specifică pentru toate evacuările în mediulnatural ale apelor uzate care aparţin atât staţiilor de epurare urbane şi staţiilor deepurare din industria agro-alimentară, cât şi unităţilor industriale care evacuează apeuzate în reţele de canalizare ale aglomerărilor şi staţiilor de epurare urbane;2. Realizarea de sisteme de colectare a apelor uzate urbane pentru toate aglomerările cupeste 2000 l.e.;3. Realizarea nivelului de epurare biologică pentru aglomerările cu 2000 – 10000 l.e.; deasemenea, nivelul de epurare trebuie să fie mai stringent (epurare secundară plusepurare avansată) pentru evacuările de ape uzate de la aglomerările cu mai mult de10000 l.e.;4. Pana la 31 decembrie 2007, apele uzate biodegradabile de la staţiile de epurare alesectorului industrial menţionat în directivă, înainte de evacuarea în apele receptoare,respectă condiţiile stabilite în autorizaţiile specifice, pentru toate evacuările de lastaţiile care reprezintă 4000 l.e sau mai mult;5. Implementarea unor reguli generale şi a unor activităţi de avizare/autorizare care săasigure un control asupra depozitării finale pe termen lung a nămolului rezultat dinstaţiile de epurare; în România legislaţia interzice deversarea nămolului direct în apelede suprafaţă (H.G. 188/2005); Monitorizarea evacuărilor de la staţiile de epurare şiefectul lor asupra mediului;6. Stabilirea programelor de implementare şi publicarea la fiecare 2 ani a rapoartelorprivind situaţia existentă, pentru public şi Comisia Europeană.Pentru implementarea şi conformarea cu prevederile Directivei Consiliului91/271/C.E.E. din 21 mai 1991 privind epurarea apelor uzate urbane, România a obţinutperioade de tranziţie pentru:Colectarea apelor uzate urbane (art. 3 al Directivei), după cum urmează:până la 31 decembrie 2013 conformarea cu directiva va fi realizată pentru 263aglomerări umane cu mai mult de 10.000 l.e.;până la 31 decembrie 2018 conformarea cu directiva va fi realizată pentru 2.346aglomerări umane cu mai puţin de 10.000 l.e;Epurarea apelor uzate urbane şi evacuarea acestora (art. 4 (1a,b) şi art. 5(2)):până la 31 decembrie 2015 conformarea cu directiva va fi realizată pentru 263aglomerări umane cu mai mult de 10.000 l.e.;până la 31 decembrie 2018 conformarea cu directiva va fi realizată pentru 2.346aglomerări umane cu mai puţin de 10.000 l.e.238

Autorităţile competente pentru implementarea Directivei 91/271/C.E.E. privindepurarea apelor uzate urbane şi responsabilităţile acestora sunt prezentate încontinuare:Factori de decizieMinisterul MediuluiMinisterul Administraţiei şiInternelorMinisterul Dezvoltării,Lucrărilor Publice şiLocuinţelorGarda Naţională de MediuAdministraţia Naţională„Apele Române” (DirecţiileApelor)Autoritatea Naţională deReglementare pentruServiciile Publice deGospodărie Comunală(ANSRC)Administraţia publică localăResponsabilitateStabilirea standardelor şi obiectivelor de calitate aapelorElaborarea normelor pentru condiţiile de evacuare aapelor uzateStabilirea sistemului de monitoring al evacuărilor de apeuzateElaborarea unui program de acţiune pentru reabilitarea,modernizarea şi construcţia sistemelor de colectare înaglomerările cu peste 2000 l.e.Promovarea standardelor şi reglementărilor tehnice privindconstrucţia şi exploatarea sistemelor de colectare şi astaţiilor de epurare a apelor uzate orăşeneştiInspecţia şi controlul evacuărilor de ape uzateAsigurarea avizării/autorizării evacuării apelor uzateprovenite de la aglomerări umane sau de la industriaagro-alimentară asimilată, conform normativelor NTPA001/2002 şi NTPA 002/2002Monitoringul apelor de suprafaţă, a receptorilor naturaliîn care se evacuează apele uzate urbane sauindustrialeLicenţierea operatorilor pentru servicii publice de epurare aapelor uzateRealizarea sistemelor de canalizare şi epurare a apeloruzate239

Companii Locale de Apă şiCanalizare(sub autoritateamunicipalităţii – proprietatede stat sau proprietateprivată)Exploatarea şi întreţinerea sistemelor de colectare şi astaţiilor de epurare a apelor uzate urbaneAutomonitoringul şi raportarea către Direcţiile Apelor dincadrul Administraţiei Naţionale „Apele Române”Conformarea cu condiţiile de evacuareManagementul şi depozitarea nămoluluiResponsabilitatea realizării programelor de acţiune pentru reabilitarea,modernizarea şi construcţia sistemelor de colectare în aglomerările cu peste 2000 l.erevine autorităţilor administraţiei publice locale (consilii judeţene, primării), proprietare asistemelor de colectare (reţele de canalizare şi staţii de epurare). Ministerul Mediului, înbaza atribuț iilor de elaborare, actualizare şi urmărire a aplicării strategiilor, planurilor şiprogramelor naț ionale sectoriale, în domeniul protecț iei mediului şi gospodăririi apelor,monitorizează planurile, respectiv urmăreşte realizarea programelor de acț iune pentrureabilitarea, modernizarea şi construcț ia sistemelor de colectare în aglomerările cu peste2000 l.e. În plus, M.A.I. elaborează şi promovează Strategia naţională a serviciilorcomunitare de utilităţi publice (Legea nr. 51/2006, art. 12.a). Acest fapt a fost convenit şica mod de operare în cadrul Comitetului Interministerial al Apelor, prin regulamentul săude organizare şi funcţionare (H.G. nr. 316/2007), unde se coordonează elaborarea şiurmărirea implementării programelor de realizare a infrastructurii pentru apă potabilă şipentru apă uzată, în conformitate cu angajamentele asumate de România în procesul deintegrare Europeană.Referitor la soluţiile de vidanjare a apelor uzate sau de epurare în instalaţii micicompacte, acestea se aplică în zonele unde nu există sisteme centralizate de canalizare şinu este posibil să fie construite (în general în aglomerări cu mai puţin de 2000 l.e.).Legislaţia prevede strict tipul de bazine vidanjabile admise (cu impermeabilizare şietanşare) şi eficienţele de epurare de realizat, iar prin avizare/autorizare se asigurărespectarea acestor cerinţe. Autorităţilor care realizează activităţile de autorizare, control şiinspecţie le revine sarcina să se asigure ca vidanjarea periodică se realizeazăcorespunzător.În ceea ce priveşte gradele de racordare la reţele de canalizare şi staţii de epurarenecesar a fi realizate până la termenul de conformare cu cerinţele Directivei 91/271/CEEîn spaţiul hidrografic Prut - Bârlad (Figura nr. 9.2), acestea trebuie să asigure anumite240

încărcări organice biodegradabile preconizate să fie realizate până în anul 2018 (Tabelulnr. 9.2).Figura 9.2 Gradele de racordare la reţele de canalizare şi staţii de epurare necesar a firealizate până la perioada de conformare cu cerinţele Directivei 91/271 privind epurareaapelor uzate urbane în spaţiul hidrografic Prut - BârladTabelul 9. 2 Numărul sistemelor de colectare şi epurare a apelor uzate şi populaţiaechivalentă prevăzute a se conforma cu cerinţele Directivei la sfârşitul termenului detranziţie, din spaţiul hidrografic Prut – BârladAglomerări cu mai mult de 2000 l.e.Sisteme de Colectare Staţii de EpurareAniiTotal l.e.Total l.e.Nr.Nr.racordaţiracordaţi2010 27 2083511 8 20820952013 27 261037 18 2611802015 58 405494 54 4055712018 172 344150 204 345345Total 284 3094191 284 3094191241

Valorile din tabelul nr. 9.2 au fost preluate din Master Planurile judeţene şi acolounde acestea n-au fost disponibile în forma finală, informaţiile au fost estimate prinmetodologia elaborată de A.N.A.R. privind recuperarea costurilor, 2006.Cheltuielile estimate de la bugetul de stat, bugetele locale, fonduri structurale şi decoeziune, alte fonduri (I.S.P.A., S.A.P.A.R.D., SAMTID etc.), parteneriate publice private înperioada 2004-2018 sunt prezentate pentru fiecare aglomerare (inclusiv pentruaglomerările cu mai puţin de 2000 l.e.) în Anexa 9.3 şi în mod centralizat în Tabelul nr. 9.3Costurile de investiţii totale necesare implementării cerinţelor Directivei sunt învaloare de 1137,73 mil. Euro.Tabelul 9. 3 Măsurile necesare pentru implementarea cerinţelor Directivei 91/271/C.E.E.privind epurarea apelor uzate urbane în spaţiul hidrografic Prut – BârladCosturi deCodTermen de Costuri operare &Nr. Denumire familie de familieconformar Investiţii întreţinerecrt.măsuridee (Euro) anualemăsuri(Euro)1Construirea/reabilitarea/exti1.2 (a1)nderea reţelelor de1.2 (b1)canalizare2018 466419340 263499692Construirea/reabilitarea/mo1.2 (a2)dernizarea/extinderea1.2 (b2)staţiilor de epurare2018 671236116 217512133Managementul deşeurilornepericuloase (nămol)1.2 (d2) 2018 76180TOTAL113773163Spaţiul hidrografic Prut- 1.2 20186Bârlad48101182Datele au fost estimate pe baza Master Planurilor judeţene disponibile la sfârşitulanului 2009, aplicaţiilor pentru fonduri de coeziune transmise la Comisia Europeană,precum şi metodologiei elaborate de A.N.A.R. „Aplicarea metodologiei de recuperare acosturilor în domeniul apelor la nivelul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad” cap. 2 - Evoluţialocuitorilor.242

România a definitivat la începutul anului 2004 Strategia naţională pentru dezvoltaredurabilă în domeniul serviciilor publice. Prin această strategie, care se reactualizeazădupă necesităţi s-au stabilit măsuri având drept scop stabilirea cererii reale de finanţarepentru lucrările din domeniile serviciilor de apă, cât şi a unui cadru credibil şi stabil deplanificare a investiţiilor pe baza unor principii recunoscute la nivel internaţional (deexemplu: subsidiaritatea, eficienţa şi „poluatorul plăteşte”).Resursele financiare avute în vedere sunt: utilizarea de fonduri multilaterale saunerambursabile, credite pentru finanţarea serviciilor publice şi investiţii în infrastructură cugaranţii guvernamentale sau locale, stimularea participării capitalului privat şi aparteneriatelor public-private (30% bugetul de stat şi local, 40% din fonduri europene -structurale şi de coeziune) şi 30% din alte surse (împrumuturi, parteneriate etc.).Măsurile aplicate sunt menite să asigure eficienţe de epurare conforme cuprevederile Directivei 91/271/C.E.E., respectiv minim 70-90% C.B.O. 5, 75% C.C.O.-Cr,90% M.T.S., 70-80% N t şi 80% P t , astfel încât efluentul de la staţia de epurare să aibă ocalitate conform legislaţiei în vigoare (H.G. 352/2005).România a beneficiat de importante instrumente financiare de pre-aderare aleUniunii Europene (I.S.P.A., S.A.P.A.R.D., SAMTID, PHARE) care au permis asigurarea înprimii ani a susţinerii financiare necesare pentru realizarea lucrărilor de investiţii îninfrastructură în domeniul canalizării şi epurării apelor uzate. De la data aderării, în calitatede stat membru, România beneficiază de fonduri de coeziune pentru infrastructura demediu. În vederea accesării fondurilor europene, Ministerul Mediului a elaborat ProgramulOperaţional Sectorial (P.O.S. Mediu), în concordanţă cu Liniile directoare ale strategieicomunitare, Planul de Dezvoltare Naţională, Cadrul Naţional Strategic de Referinţă pentruPerioada de Programare 2007 - 2013. Obiectivul axei prioritare 1 „Extinderea şimodernizarea sistemelor de apă şi apă uzată”, în valoare de 3,267 miliarde Euro (85%finanţare din fonduri de Coeziune) are drept obiectiv îmbunătăţirea calităţii şi a accesului lainfrastructura de apă şi apă uzată, prin asigurarea serviciilor de alimentare, canalizare şiepurare în majoritatea zonelor urbane până în 2015 şi stabilirea structurilor regionaleeficiente pentru managementul serviciilor de apă.La aceste fonduri se vor adăuga permanent cele provenite de la bugetul statului,administraţia locală sau întreprinzătorii privaţi, astfel încât în perioada de tranziţiesolicitată, pentru atingerea conformării, să existe suficiente posibilităţi de finanţare pentrulucrările de investiţii planificate.243

DIRECTIVA 86/278/C.E.E. privind protecţia mediului şi în special a solurilorcând se utilizează nămoluri de la staţiile de epurare în agriculturăDirectiva 86/278/CCE privind protecţia mediului şi în special a solurilor, când seutilizează nămoluri de la staţiile de epurare a fost transpusă prin O.M. 344/2004 privindprotecţia mediului şi în special a solurilor, când se utilizează nămoluri de la staţiile deepurare.Directiva a fost promovată în sensul de a încuraja utilizarea potenţialului agrochimical nămolului din staţiile de epurare şi de a reglementa utilizarea lui într-o manieră care săprevină şi să reducă efectele nocive asupra solurilor, apelor, vegetaţiei, animalelor şiomului, astfel încât să se asigure utilizarea corectă a acestora.Obiectivele gestionarii nămolurilor provenite de la staţiile de epurare a apelor uzateurbane şi industriale, ca deşeuri, conform Strategiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şiPlanului Naţional pentru Gestiunea Deşeurilor sunt:- Asigurarea, în măsura posibilităţilor, a recuperării şi utilizării ca fertilizant sauamendament agricol, a nămolurilor ce corespund calităţii stabilite în cerinţele legale;- Deshidratarea şi pre-tratarea în vederea eliminării prin co-incinerare în cuptoareledin fabricile de ciment;- Prevenirea eliminării necontrolate pe soluri;- Prevenirea eliminării nămolurilor în apele de suprafaţă.Prin acest ordin se stabilesc măsurile necesar a fi luate de către operatorii deservicii publice pentru apă, unităţile industriale şi autorităţile competente în vedereaimplementării cerinţelor directivei, respectiv:- Valorile pentru concentraţiile de metale grele (cadmiu, cupru, nichel, plumb, zinc şimercur) în solurile pe care se aplică nămoluri, concentraţiile de metale grele dinnămoluri şi cantităţile maxime anuale ale acestor metale grele care pot fi introduse însolurile cu destinaţie agricolă;- Interzicerea utilizării nămolurilor atunci când unul sau mai multe metale grele din soluridepăşeşte valorile limită pe care le stabilesc şi necesitatea de a lua măsuri pentruasigurarea ca aceste valori limită să nu fie depăşite ca urmare a utilizării nămolurilor;- Obligativitatea producătorilor de nămoluri de epurare de a furniza utilizatorilor toateinformaţiile menţionate;- Obligativitatea de reglementare a utilizării nămolurilor în aşa fel încât acumularea demetale grele în soluri să nu conducă la o depăşire a valorilor limită. Astfel se vor stabili:cantităţile maxime de nămoluri exprimate în tone materie uscată care poate fi aplicată244

pe sol pe unitatea de suprafaţă şi pe an, în acelaşi timp cu respectarea valorilor limităpentru concentraţia de metale grele în nămoluri. Este necesar să se respecte valorilelimită pentru cantităţile de metale introduse în soluri pe unitatea de suprafaţă şi peunitatea de timp.- Obligativitatea ca nămolurile să fie tratate înainte de a fi utilizate în agricultură;- Interzicerea utilizării de nămoluri sau livrarea de nămoluri în vederea utilizării lor:pe păşuni sau pe culturi furajere în anumite condiţii;pe culturile de legume şi fructe în timpul perioadei de vegetaţie;pe solurile destinate culturilor de legume şi fructe care sunt în contact direct cusolul.- Obligativitatea utilizatorilor de nămoluri de a ţine cont de necesităţile nutriţionale aleplantelor astfel încât să nu fie compromisă calitatea solurilor, apelor de suprafaţă şisubterane.- Înregistrarea cantităţilor de nămoluri produse, compoziţia şi caracteristicile nămolurilor,tipul de tratament efectuat, precum şi numele şi adresele destinatarilor de nămoluri şilocurile de utilizare a nămolurilor. Aceste registre sunt la dispoziţia autorităţilorcompetente.Producătorul de nămol are obligaţia să ţină la zi registrele cu:a) cantităţile de nămoluri produse şi cantităţile de nămoluri furnizate pentru agricultură;b) compoziţia şi caracteristicile nămolurilor, conform indicatorilor de caracterizare anămolurilor din prezentul ordin;c) tipul de tratament efectuat;d) numele şi adresele destinatarilor de nămoluri şi locurile de utilizare a nămolurilor şi„să comunice, la cererea autorităţilor competente, informaţiile care se găsesc înregistrele de evidenţă”.Aceste registre se solicită doar când este necesară autorizarea pentru împrăştiereanămolului de la staţiile de epurare pe terenuri agricole. Ministerul Mediului realizeazăanual, pe baza informaţiilor din registrele transmise de producători la Agenţiile Locale deProtecţia Mediului, rapoarte naţionale privind nămolurile provenite de la staţiile de epuraredin România. Aceste rapoarte sunt disponibile publicului pe site-ul Ministerului Mediului şila nivel local la Agenţiile de Protecţia Mediului (http://www.mmediu.ro/departament_mediu/gestiune_deşeuri/industriale/RAPORTnămoluri2007.doc).245

Administraţia Naţională „Apele Române” a colectat informaţii despre cantităţile denămol rezultate de la staţiile de epurare şi utilizarea acestora, informaţii redate mai jos:Tabelul 9. 4 Utilizarea nămolului de la staţiile de epurare urbane în anul 2007 în spaţiulhidrografic Prut – BârladUtilizări ale nămoluluiCantităţi nămol uscatutilizate (tone/an)Utilizare în agricultură 146,25Depozitare pe depozite de deşeuri -Incinerare -Alte forme de eliminare (depozitaretemporară pe platforme proprii, tratareanămolului prin alte metode, compostare etc.)10464,75Total 10611În prezent nu este disponibilă o strategie naţională privind utilizarea nămoluluiprovenit din staţiile de epurare a apelor uzate. Aceasta este promovată şi se estimează cava fi finalizată la sfârşitul anului 2011. În vederea realizării unui scenariu privind trendulproducţiei şi utilizării nămolului s-au avut în vedere rezultatele raportului european„Environmental, economic and social impacts of use of sewage sludge on land”. Raportula fost realizat de către compania Milieu Ltd şi WRC pentru Comisia Europeană,Directoratul General de Mediu. Scopul proiectului este acela de a furniza Comisieieuropene elementele necesare pentru evaluarea impacturilor economice, sociale şi demediu, inclusiv impactul asupra sănătăţii, atât în ceea ce priveşte practicile existente deutilizare a nămolului pe terenuri, cât şi perspectiva oportunităţilor/riscurilor, precum şiopţiunilor de utilizare a nămolului în perspectivă.Rata de producere a nămolului pe cap de locuitor este considerată ca fiind un bunindicator pentru estimările realizate. Astfel, în scenariul de bază s-a considerat căproducţia de nămol va creşte şi se va stabiliza odată cu implementarea finală aDirectivei 91/271/C.E.E. privind epurarea apelor uzate urbane, în cazul României acesttermen fiind anul 2018. Producţia de nămol în ţările care deja s-au conformat cucerinţele Directivei (Austria, Danemarca şi Germania) a fost determinată ca variind246

între 23 şi 29 kg s.u./locuitor şi an. De aceea s-a considerat ca media de 25 kgs.u./locuitor şi an poate fi o rată de producere a nămolului maximă şi acceptabilă.Această valoare se va utiliza şi în cazul României a cărei rată de producere anămolului este scăzută. Pentru România a rezultat următoarea prognoză a ratelor deproducere a nămolului: perioada 2005-2010 - 6 kg s.u/loc/an;perioada 2011-2015: - 7,2 kg s.u./loc/an;perioada 2015 – 2018 - 25 kg s.u./loc/an.Până la termenul de implementare al Directivei (anul 2018) cantitatea de nămolestimată a fi generată de la staţiile de epurare urbane va fi aproximativ:- 7.578 tone substanţă uscată/an în anul 2010;- 10.641 tone substanţă uscată/an în anul 2013;- 45.935 tone substanţă uscată/an în anul 2015;- 53.130 tone substanţă uscată/an în anul 2018.Din această cantitate estimată, 20% vor fi utilizate în agricultură, 10% incinerate,30% valorificate energetic şi 40% prin alte metode (depozitare temporară, utilizare înlucrări de reconstrucţie ecologică a zonelor miniere, în silvicultură, depozitare în depozitespeciale).Din analiza Master Planurilor judeţene care au primit finanţare pe baza aplicaţiilorde la Comisia Europeană se remarcă faptul că soluţiile recomandate şi acceptate deadministraţiile locale sunt cele de tratare a nămolului în staţiile de epurare, cu producereade energie prin fermentare anaerobă în metantancuri şi depozitarea ulterioară a acestorape platforme în incinta staţiei sau în alte platformele pentru deşeuri locale sau zonale. Serecomandă şi împrăştierea pe terenuri agricole a nămolurilor, dar numai în zonele agricole,de câmpie, cu luarea în considerare şi a cerinţelor Directivei Nitraţi. Faţă de cantităţile denămol rezultat de la staţiile de epurare a apelor uzate urbane şi industriale existente înanul 2007, de circa 10.611, se estimează că se va ajunge în anul 2018 la 53.130 tonesubstanţă uscată/an. Ca atare, procentele privind cantităţile de nămol produse ce vor fivalorificate/utilizate sunt următoarele:- 20% utilizare în agricultură;- 10% incinerare;- 30% valorificare energetică- 40% altele (depozitare temporară, utilizare în lucrări de reconstrucţie ecologică azonelor miniere, în silvicultură, depozitare în depozite speciale).Procentele propuse iau în considerare următoarele aspecte:247

tendinţa de descreştere a numărului populaţiei în România;o dezvoltare moderată a agriculturii în perioada luată în considerare (2010- 2018)respectarea prevederilor Directivei Nitraţi: extinderea zonelor vulnerabile la 55% dinsuprafaţa agricolă a României;problema nutrienţilor în bazinul fluviului Dunărea;existenţa a 22 aglomerări mari, cu peste 150.000 l.e. care vor avea staţii de epurarecu treaptă avansată de îndepărtare a conţinutului de nutrienţi şi vor fi responsabilede producerea unor cantităţi importante de nămol.Sunt necesare investiţii importante pentru construirea unor instalaţii adecvate detratare a nămolului rezultat din staţiile de epurare pentru ca acesta să poată fi utilizat înagricultură, investiţii legate de construirea noilor staţii de epurare sau de modernizareacelor existente. Se menţionează că aceste investiţii au fost prevăzute în P.O.S. Mediu, laaxa prioritară 1 „Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată”. Astfel,costurile de investiţie şi operare pentru lucrările de utilizare a nămolului au fost estimate încadrul Master Planurilor judeţene în mod integrat cu lucrările necesare staţiilor de epurare(Anexa nr. 9.3). Acestea au fost estimate având în vedere costurile unitare pentrureabilitarea facilităţilor de tratare, depozitare şi utilizare a nămolului secundar/terţiar(prelucrare, depozitare, utilizare, transport) de circa 107 – 355 €/tonă nămol s.u. În ceeace priveşte utilizarea nămolului în Agricultură şi silvicultură, costurile aferente pentruinvestiţii şi operare a lucrărilor sunt considerate a fi:- împrăştiere pe terenuri agricole (suspensie): 110 €/tonă;- împrăştiere pe terenuri agricole (nămol solid): 115 €/tonă;- utilizare în silvicultură: 210 €/tonă.Disponibilitatea utilizării terenurilor agricole pentru împrăştierea nămolului din staţiilede epurare este afectată de prevederile Directivei Nitraţi în sensul că România aredeclarat în proporţie de 57,69% teritoriul (suprafaţa agricolă) ca fiind vulnerabil la nitraţi. Înplus, perspectiva de creştere a suprafeţei agricole, corelată cu dezvoltarea agriculturii,pentru care se prevede o dezvoltare moderată, nu indică o creştere importantă pentru aputea folosi cantităţi mari din nămolul de epurare ca îngrăşământ.În acelaşi timp, în ceea ce priveşte prevederile Directivei Cadru Apa, care indicăatingerea stării bune a apelor până în anul 2015, nămolurile de epurare trebuietransportate în condiţii de siguranţă, care să nu afecteze mediul şi totodată la utilizarea înagricultură, prin împrăştiere pe terenurile agricole, să se ia în considerare compoziţianămolurilor provenite de la staţiile de epurare, bogate în nutrienţi, în metale grele,streptococi fecali etc.248

De aceea utilizarea trebuie să se facă cu prudenţă, pentru a nu ajunge în emisariinaturali (lucru interzis în România prin Legea Apelor), utilizarea nămolurilor fiind posibilănumai după tratarea acestora. În acest sens trebuie elaborat un cod de bune practici înceea ce priveşte împrăştierea nămolurilor pe terenurile agricole, astfel încât să respecteprevederile tuturor Directivelor, respectiv D.C.A. şi Directiva Nitraţi.Aglomerările cu mai puţin de 2000 l.e. au obligativitatea de a realiza o epurarecorespunzătoare (art. 2 (9) şi art. 3 ale Directivei) ceea ce înseamnă că se pot construistaţii de epurare de dimensiuni mici sau sisteme individuale de epurare (nămolul rezultatse poate supune cerinţelor Directivei 86/278/C.E.E.) sau se pot utiliza bazine vidanjabile,acolo unde nu este posibilă realizarea unor sisteme de epurare; în acest ultim caz,nămolul se transportă prin vidanjare la staţiile de epurare cele mai apropiate.Măsurile necesare asigurării unui management al deşeurilor de tip nămol din staţiide epurare, respectiv măsurile de dotare a laboratorului pentru analiza cantitativă şi deutilizare a nămolului în agricultură, au ca efect nu numai respectarea prevederilorDirectivei 86/278/C.E.E., ci şi minimizarea contaminării apelor subterane datoritădepozitării nămolului la standarde europene, protejarea sănătăţii populaţiei şi mediului prinreducerea riscului de contaminare şi îmbunătăţirea monitoringului de calitate pentrunămol.DIRECTIVA CONSILIULUI 91/676/C.E.E. privind Protecţia apelor împotrivapoluării cu nitraţi din surse agricolePrincipalele obiective ale Directivei Consiliului 91/976/C.E.E. privind Protecţiaapelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole, cuprinse în Planul de acţiune sunturmătoarele:reducerea poluării produse sau induse de nitraţi din surse agricole;prevenirea poluării apelor cu nitraţi;Principalele cerinţe ale Planului de acţiune pentru implementarea acesteidirective sunt:Identificarea apelor afectate de poluarea cu nitraţi sau susceptibile de a fi expuseunei astfel de poluări şi stabilirea unor programe corespunzătoare de monitorizareşi control;Întocmirea cadastrului acestor ape;Desemnarea zonelor vulnerabile;249

Elaborarea unui cod al bunelor practici agricole şi a unor programe privindinstruirea şi informarea fermierilor în scopul promovării codului;Elaborarea, implementarea şi punerea în practică a programelor de acţiune;Alte cerinţe pentru implementare se referă la responsabilităţi, raportare, revizuiriperiodice ale planului de acţiune şi elaborarea şi adoptarea reglementărilornaţionale necesare în vederea implementării planului de acţiune.Directiva 91/676/C.E.E. a fost transpusă în totalitate în legislaţia românească prinacte legislative specifice prezentate în Anexa nr. 9.1. Cele mai importante acte întranspunerea acestei directive şi care au relevanţă la stabilirea programului de măsurisunt: Hotărârea de Guvern nr. 964/13.10.2000 privind aprobarea Planului de acţiunepentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din sursele agricole cumodificările şi completările ulterioare; Ordinul comun nr. 1552/743/2008 al Ministrului Mediului şi al Ministrului Agriculturii,Pădurilor şi Dezvoltării Rurale pentru aprobarea listei localităţilor pe judeţe undeexistă surse de nitraţi din activităţi agricole; Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 1182/22.11.2005 şi alMinistrului Mediului şi Gospodăririi Apelor şi al Ministrului Agriculturii, Pădurilor şiDezvoltării Rurale nr. 1270/30.11.2005 privind aprobarea Codului de bune practiciagricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole.Autorităţile responsabile pentru stabilirea programelor de acţiune şi controluleficienţei acestora sunt:- Autorităţile locale de la nivelul comunelor - elaborează un Plan de acţiune care vacuprinde măsurile din program, termen de îndeplinire şi sursele de finanţare.- Direcţiile pentru Agricultură şi dezvoltare Rurală şi Garda Naţională de Mediu -controlează modul de aplicare a Programului de acţiune pentru zonele vulnerabile şiraportează semestrial Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, respectivMinisterului Mediului, stadiului implementării acestui program;- Administraţia Naţională „Apele Române” prin Direcţiile Apelor şi Institutul Naţionalde Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului-I.C.P.A. prin Oficiile pentru Studii Pedologice şi Agrochimice-O.S.P.A., - elaboreazăschemele de monitorizare pentru nitraţi din surse agricole în apele de suprafaţă,subterane, respectiv sol, în vederea stabilirii eficienţei acestor planuri la nivel decomună.250

România nu a obţinut perioada de tranziţie pentru această Directivă, programelede acţiune se pun în practică în termen de patru ani de la elaborarea lor (art. 5 alin. 4 dinDirectivă).Zonele Vulnerabile au fost identificate de Institutul de Cercetări pentru Pedologieşi Agrochimie (I.C.P.A.) împreună cu Administraţia Naţională „Apele Române” (A.N.A.R.)având în vedere prevederile H.G. 964/2000 privind aprobarea Planului de acţiune pentruprotecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole.Întrucât zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi sunt considerate zone protejate,numărul şi suprafeţele aferente lor sunt prezentate în subcapitolul 5.4 „Zone sensibile lanutrienţi. Zone vulnerabile la nitraţi”. Lista localităţilor pe spaţiul hidrografic Prut-Bârlad cuzonele desemnate ca fiind vulnerabile la poluarea cu nitraţi (zone vulnerabile) s-aprezentat în Anexa nr. 5.1.Conform articolului 4 din Directiva 91/676/C.E.E., s-a elaborat Codul de bunepractici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole.Codul de bună practică agricolă ce vizează reducerea poluării cu nitraţi, se aplică înzonele vulnerabile şi ţine cont de condiţiile dominante în diferite regiuni ale ţării. Cele maiimportante prevederi din acest cod sunt:- perioadele în timpul cărora împrăştierea fertilizanţilor este necorespunzătoare;- condiţiile de împrăştiere a fertilizanţilor pe soluri foarte abrupte;- condiţiile de împrăştiere a fertilizanţilor pe solurile moi, inundate, îngheţate sauacoperite cu zăpadă;- condiţiile de împrăştiere a fertilizanţilor în apropierea cursurilor de apă;- capacitatea şi construirea bazinelor/platformelor destinate stocării dejecţiiloranimale, în special măsurile privind împiedicarea poluării apelor prin scurgerea şiinfiltrarea în sol sau scurgerea în apele de suprafaţă a lichidelor care conţin dejecţiianimale şi dejecţii de materii vegetale precum furajele însilozate;- modurile de împrăştiere a îngrăşămintelor chimice şi a dejecţiilor animale, în specialnivelul şi uniformitatea acestora, pentru a putea menţine la un nivel acceptabilscurgerea în ape a elementelor nutritive;- gestionarea terenurilor, în special utilizarea unui sistem de rotaţie a culturilor şi- proporţionarea terenurilor consacrate culturilor permanente în raport cu culturileanuale;- menţinerea unei cantităţi minime de strat vegetal în cursul perioadelor (ploioase)destinate absorbţiei azotului din sol care, în lipsa unui astfel de strat vegetal, arprovoca o poluare a apelor cu nitraţi;251

- elaborarea planurilor de fertilizare în funcţie de fiecare exploataţie şi ţinerearegistrelor de utilizare a fertilizanţilor;- prevenirea poluării apelor prin scurgerea şi percolarea apei departe de sistemulradicular al plantelor în cazul culturilor irigate.În conformitate cu cerinţele legislaţiei în vigoare s-au elaborat Programele deacţiune pentru zonele vulnerabile* la nivel de unităţi teritorial – administrative, precum şiparticularizările pentru condiţiile naturale şi socio-economice ale fiecărei unităţi teritorialadministrativeîncadrate în zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi.În continuarea acestui subcapitol se tratează programele de măsuri de bază pentrusursele difuze - zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi. În subcapitolul 9.5 se prezintămăsurile pentru sursele semnificative punctiforme de poluare, indiferent dacă sunt sau nulocalizate în zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi.Programele de măsuri de bază aplicate surselor agricole difuze cu nitraţi s-austabilit la nivelul spaţiului hidrografic Prut-Bârlad având în vedere în principal:Planul de implementare al Directivei 91/676/C.E.E.;Codul de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţidin surse agricole;Programele de acţiune pentru zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi;În vederea reducerii poluării cu nitraţi din surse agricole, la nivelul întregului spaţiuhidrografic s-a prevăzut ca măsură generală de bază, aplicarea programelor de acţiune şirespectarea codului de bune practici agricole.În Anexa 9.4.a se prezintă măsurile de bază pentru reducerea efectelor presiunilorcauzate de activităţile agricole (zone vulnerabile), inclusiv estimarea costurilorimplementării acestor măsuri. Este specificat că până la recalcularea costurilor deimplementare ale acestei Directive, având în vedere reactualizarea listei de zonevulnerabile şi mărirea suprafeţei considerate vulnerabilă la poluarea cu nitraţi din surseagricole, într-o primă aproximare s-au estimat costuri de circa 1 milion de Euro (costuri deinvestiţii, întreţinere şi exploatare) pentru fiecare localitate situată în zonele vulnerabile.Astfel, costul implementării măsurilor prevăzute de programele de acţiune s-au estimat lacirca 221 milioane Euro, în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad.De asemenea, în anexele 9.4.b şi 9.4.c se prezintă corpurile de apă de suprafaţă şisubterană localizate în zonele vulnerabile sau influenţate de activităţile agricole din zonelevulnerabile şi efectele măsurilor de bază asupra acestora.252

DIRECTIVA CONSILIULUI 91/414/C.E.E. privind plasarea pe piaţă a produselorde protecţie a plantelorDirectiva 91/414/C.E.E. reglementează procedura de autorizare a produselor deprotecţie a plantelor pe teritoriul Comunităţii.Principalele obiective: reducerea riscului pentru sănătatea oamenilor, animalelor şimediului pe care îl implică utilizarea produselor de protecţie a plantelor.Autorităţile competente pentru implementarea şi controlul acestei Directive sunt:Unităţile fitosanitare, Comisia Naţională de Omologare a Produselor de Protecţie aPlantelor, Agenţiile pentru Protecţia Mediului, Inspectoratele Teritoriale de Muncă,Inspectoratele Judeţene de Poliţie, Direcţiile pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală etc.În vederea alinierii procedurii naţionale de omologare a produselor de protecţie aplantelor la cea comunitară, a fost necesară armonizarea legislaţiei româneşti cureglementările Uniunii Europene cu privire la plasarea pe piaţă şi utilizarea acestorproduse pe teritoriul ţării. În acest sens, a fost aprobată Hotărârea Guvernului nr.1559/2004 privind procedura de omologare a produselor de protecţie a plantelor învederea plasării pe piaţa şi a utilizării lor pe teritoriul României, cu modificările şicompletările ulterioare, care transpune prevederile Directivei Consiliului nr. 91/414/C.E.E.privind plasarea pe piaţă a produselor de protecţie a plantelor.Comisia Europeană a început în anul 1995 reevaluarea substanţelor activeexistente pe piaţa Uniunii Europene. Substanţele active a căror utilizare a fost aprobată decătre Comisia Europeană, adică cele care prezintă cel puţin o utilizare sigură, au fostincluse în Anexa I a Directivei 91/414/C.E.E.. Conform hotărârii Guvernului nr. 1559/2004,în România se omologhează numai produse de protecţie a plantelor formulate pe bazasubstanţelor active incluse în Anexa I la Directiva 91/414/C.E.E., anexă care a fosttranspusă prin Hotărârea Guvernului nr. 437/2005 privind aprobarea Listei cu substanţeleactive autorizate pentru utilizare în produse de protecţie a plantelor pe teritoriul României.Potrivit prevederilor art. 3 din hotărârea Guvernului nr. 437/2005, pe măsura evaluării şiautorizării de noi substanţe active de către Comisia Europeană, anexa la H.G. se vacompleta corespunzător. Astfel, lista prevăzută în anexă a fost completată prin anexa laHotărârea Guvernului nr. 838/2006 modificată şi completată prin anexa la hotărâreaGuvernului nr. 539/2007, prin transpunerea prevederilor directivelor de modificare aAnexei I, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.253

Pentru includerea în programul de măsuri a acestor reglementări în domeniu,Administraţia Naţională Apele Române (A.N.A.R.) a elaborat „Metodologia privindstabilirea programului de măsuri pentru reducerea efectelor presiunilor din agricultură”.Această metodologie cuprinde o secţiune cu măsuri de reducere a presiunilor generate deutilizarea produselor de protecţie a plantelor.Familiile de măsuri stabilite pentru a fi implementate în vederea controluluiproduselor de protecţia plantelor, precum şi pentru reducerea emisiilor de astfel deproduse, au ţinut cont de:Aplicarea măsurilor generale din Directiva 91/414/C.E.E. transpusă prin H.G.1559/2004, modificată şi completată cu H.G. 894/2005, 628/2006, precum şi O.M.134/2006 şi a măsurilor din Ordonanţa nr. 41/2007, precum şi din alte reglementăriîn vigoare;Reducerea riscului la manipularea şi stocarea produselor fitosanitare.Măsurile specifice stabilite pentru fiecare unitate care omologhează,comercializează, distribuie, stochează/deţin, utilizează şi care nu se conformează întotalitate cerinţelor specifice, au ţinut cont, în special, de prevederile cu privire la: condiţiilede stocare a produselor fitofarmaceutice, condiţiile de organizare şi funcţionare,modalităţile de manipulare/utilizare, utilaje de împrăştiere a pesticidelor pe suprafeţeleagricole etc.În aceste condiţii, la nivelul spaţiului hidrografic Prut-Bârlad s-a făcut o centralizarea măsurilor propuse de unităţile care omologhează, comercializează, distribuie,stochează/deţin, utilizează pesticide, având în vedere conformarea cu legislaţia specifică.Această centralizare se regăseşte în Anexa nr. 9.5. Această anexă prezintă, pe lângămăsurile propuse, termenele de conformare şi costurile măsurilor, şi informaţii/date lanivelul anului 2006, cu privire la:- domeniul de activitate al unităţii (Omologare/Comercializare/Distribuţie/Transport/Stocare/ Utilizare/Deţinere);- clasificarea produselor fitosanitare folosite;- stocuri pesticide interzise prin lege, în vederea neutralizării sau stocuri pesticideomologate;- cantitatea de pesticide utilizată;- suprafaţa agricolă tratată cu produse fitosanitare;- sistem şi capacitate stocare pentru produse fitosanitare.254

Se precizează că la nivelul spaţiului hidrografic Prut-Bârlad există unităţi care nu austabilit măsuri, întrucât se conformează legislaţiei în vigoare. Analizând Anexa nr. 9.5, s-aconstatat că în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad funcţionează 42 unităţi autorizate careomologhează, comercializează, distribuie, stochează/deţin, utilizează pesticide, 209 fărăprograme/măsuri de conformare, acestea respectând legislaţia în vigoare. Numărul deunităţi pentru care s-au stabilit astfel de măsuri este de 7.Datele disponibile la nivelul spaţiului hidrografic Prut-Bârlad, au evidenţiat că nuexistă cantităţi de pesticide, interzise prin lege, stocate în vederea neutralizării şi niciproduse fitosanitare omologate. De asemenea, la nivelul spaţiului hidrografic Prut-Bârlads-a utilizat o cantitate totală de pesticide de 69,23 tone, pe o suprafaţă agricolă de 187.096ha.Întrucât persoanele care folosesc aceste produse fitosanitare trebuie să aibăpregătire în domeniul agricol/biologic sau silvic de nivel superior şi mediu, atestat princertificat de atestare profesională eliberat nominal în urma examinării de către unitateafitosanitară, s-a hotărât ca o măsură particulară din programul de măsuri, să fie „instruireapersonalului”. La nivelul spaţiului hidrografic Prut-Bârlad s-au evidenţiat 7 unităţi care auspecificat această măsură în programul de măsuri.Pentru spaţiul hidrografic Prut-Bârlad costurile totale estimate pentru implementareamăsurilor privind conformarea cu legislaţia în vigoare specifică produselor fitosanitare,precum şi privind reducerea emisiilor de pesticide în corpurile de apă, sunt de 118.400Euro.DIRECTIVA 79/409/C.E.E. privind conservarea păsărilor sălbatice (DirectivaPăsări)DIRECTIVA 92/43/C.E.E. privind conservarea habitatelor naturale, a florei şifaunei sălbatice (Directiva Habitate)În acest subcapitol se prezintă în comun măsurile referitoare la Directiva79/409/C.E.E. privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva Păsări) şi Directiva92/43/C.E.E. privind conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice (DirectivaHabitate), având în vedere faptul că la nivel naţional prevederile sunt transpuse prin actenormative comune, autorităţile competente sunt aceleaşi, multe proiecte care sedesfăşoară prevăd acţiuni comune pentru îndeplinirea obligaţiilor celor două directive, darşi pentru că o serie de măsuri trebuie luate concomitent.255

Potrivit angajamentelor asumate de România prin documentul de poziţiecomplementar – capitolul 22 „Mediu”, pentru domeniul „protecţia naturii” nu există perioadede tranziţie, transpunerea şi implementarea prevederilor comunitare trebuiau să fie deplinela data aderării.Principalele obiectivele ale Directivei 79/409/C.E.E. privind conservareapăsărilor sălbatice (Directiva Păsări):‣ Conservarea tuturor speciilor de păsări care se găsesc în stare sălbatică peteritoriul european al statelor membre pentru care se aplică Tratatul.‣ Reglementează protejarea, managementul şi controlul asupra acestor specii şistabileşte regulile pentru exploatarea acestora.‣ Se aplică pentru pasări, precum şi pentru ouăle, cuiburile şi habitatele acestora.Principalele obiectivele ale Directivei 92/43/C.E.E. privind conservareahabitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice (Directiva Habitate) sunt:‣ Contribuie la menţinerea biodiversităţii prin conservarea habitatelor naturale şi aspeciilor de floră şi faună sălbatică de pe teritoriul statelor membre în care se aplicăTratatul.‣ Realizarea unei reţele ecologice europene coerente, care să reunească ariilespeciale de conservare, care permite menţinerea sau, dacă este cazul, readucereala un stadiu corespunzător de conservare în aria lor de extindere naturală a tipurilorde habitate naturale şi a habitatelor speciilor respective.O.U.G. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservareahabitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice cu modificările şi completările ulterioareprevede o serie de măsuri de bază pentru implementarea directivelor:- Identificarea şi apoi stabilirea în acord cu Comisia Europeană a listei S.C.I.-urilor/S.A.C.-urilor şi a S.P.A.-urilor;- Interzicerea scoaterii (definitive sau temporare) din circuitul agricol sau silvic aterenurilor de pe raza ariilor naturale protejate;- Stabilirea unui sistem de monitorizare a stării de conservare a speciilor şihabitatelor comunitare (în special a celor prioritare);- Stabilirea modalităţilor de administrare/preluare în custodie a ariilor naturaleprotejate;- Constituirea Consiliilor Consultative şi a Consiliilor Ştiinţifice;- Necesitatea avizului administratorilor/custozilor pentru planuri şi proiecte,- Realizarea planurilor de management şi a regulamentelor.256

o Măsuri speciale pentru conservarea sau utilizarea durabilă a resurselor naturale;o Măsuri speciale în vederea conservării unor habitate naturale şi/sau specii sălbaticede interes comunitar;o Zonarea internă;- Obligativitatea stabilirii şi implementării măsurilor compensatorii precum şinecesitatea informării Comisiei Europene de către autoritatea publică centralăpentru protecţia mediului,- Interzicerea activităţilor din siturile Natura 2000 şi cele din afara ariilor naturaleprotejate care au efect semnificativ asupra habitatelor şi speciilor pentru protecţia şiconservarea păsărilor sălbatice;- Realizarea unor studii de evaluare adecvată pentru planuri şi proiecte şicompetenţele privind emiterea avizul Natura 2000;- Realizarea regulamentului cadru de urbanism pentru A.R.B.D.D. şi evidenţiereaobligatorie a ariilor naturale protejate şi a coridoarelor ecologice în planurilenaţionale, zonale şi locale de amenajare a teritoriului şi de urbanism, în planurilecadastrale şi în cărţile funciare.În tabelul de mai jos sunt prezentate autorităţile responsabile pentru implementareaprevederilor legale la nivel naţional:MinisterulResponsabil pentru transpunerea DirectivelorMediului (M.M.)ScopulPromovarea măsurilor legislative având ca scop garantareaactivităţilor conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural, obiectiv deinteres public major şi componentă fundamentală a strategieinaţionale pentru dezvoltare durabilă;Conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faunăsălbatică de pe teritoriul naţional inclusiv a tuturor speciilor depăsări care se găsesc în stare sălbatică pe teritoriul naţional;Organizarea şi participarea la seminariile biogeografice;Desemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţiespecială avifaunistică;Transmiterea către Comisia Europeană a informaţiilor privindariile speciale de conservare şi ariile de protecţie specialăavifaunistică;257

MinisterulMediului (M.M.)InstituţiicolaboratoareImplementareResponsabil pentru transpunerea DirectivelorAdoptarea de măsuri de conservare specifice;Raportări către Comisia Europeană;Educarea şi informarea publicului.Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (A.N.P.M.)Agenţiile regionale şi locale pentru Protecţia Mediului(A.R.P.M.-uri şi A.P.M.-uri)Garda Naţională de Mediu (G.N.M.) şi inspectoratele teritorialeAgenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate (A.N.A.P.).Custozii şi administratorii ariilor naturale protejate.Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării(I.N.C.D.D.).Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului colaborează cuMinisterul Mediului în activitatea de monitorizare a ariilor deprotecţie specială avifaunistică şi a siturilor de importanţăcomunitară, în scopul realizării Reţelei Ecologice EuropeneNatura 2000 şi asigură educarea şi informarea publicului privindobligaţiile ce le revin pentru protecţia şi conservarea capitaluluinatural la nivel naţional, regional şi local.Agenţiile regionale şi locale pentru Protecţia Mediuluiidentifică şi propun arii naturale pentru includerea acestora înreţeaua Europeană de situri Natura 2000, organizează campaniide informare şi consultare a publicului cu privire la dezvoltareareţelei Natura 2000 şi monitorizează şi elaborează rapoarte cuprivire la starea de conservare a ariilor naturale protejate.Garda Naţională de Mediu şi inspectoratele teritoriale suntresponsabile de controlul modului de respectare a legislaţiei îndomeniul ariilor naturale protejate şi a măsurilor de conservare,precum şi de controlul lucrărilor cu impact asupra speciilor şihabitatelor naturale.Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate esteresponsabilă d asigurarea cadrului necesar pentru realizareaadministrării unitare şi eficiente a ariilor naturale protejate.258

MinisterulMediului (M.M.)ScopulactivităţilorPerioada detranziţieSolicitatăResponsabil pentru transpunerea DirectivelorCustozii şi administratorii ariilor naturale protejate auobligaţia de a elabora şi de a aplica regulamentele şi planurile demanagement ale ariilor naturale protejate.Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării estecoordonatorul tehnic în cadrul procesului de validare a siturilorNatura 2000.Iniţierea şi aplicarea măsurilor privind conservarea habitatelornaturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatică, inclusiv a tuturorspeciilor de păsări care se găsesc în stare sălbatică pe teritoriulnaţional.Nu există perioadă de tranziţie.Statele Membre pun în aplicare dispoziţiile legale, de reglementare şi administrativenecesare aducerii la îndeplinire a directivei în termen de doi ani de la notificarea acesteia.România a transpus prevederile Directivelor 79/409/C.E.E. şi 92/43/C.E.E. prin Ordonanţade urgenţă a Guvernului nr. 154/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei deurgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservareahabitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice şi a Legii vânătorii şi a protecţiei fonduluicinegetic nr. 407/2006 şi în 2007 a transmis Comisiei Europene informaţiile privind ariilede protecţie specială avifaunistică, inclusiv actul normativ de desemnarea a acestora (H.G.nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parteintegrantă a reţelei Natura 2000 în România) şi ariilor speciale de conservare (O.M. nr.1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţăcomunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România).La intervale de trei ani, începând cu sfârşitul celor 2 ani de la notificarea DirectiveiPăsări (79/409/C.E.E.), statele membre transmit Comisiei Europene un raport asuprapunerii în aplicare a prevederilor legislative naţionale. România va trebui să raporteze laComisia Europeană în anul 2010. La fiecare şase ani începând cu data expirăriitermenului de doi ani de la notificarea Directivei Habitate (92/43/C.E.E.), statele membreîntocmesc un raport asupra punerii în aplicare a măsurilor adoptate în temeiul directivei.România va trebui să raporteze la Comisia Europeană în anul 2013.259

Măsuri pentru implementarea cerinţelorÎn procesul de implementare a reţelei Natura 2000 trebuie implicaţi toţi factoriiinteresaţi, respectiv instituţii publice, autorităţi ale administraţiei publice locale, proprietaride terenuri, organizaţii neguvernamentale. Astfel, la nivel judeţean s-au desfăşuratcampanii de informare susţinute de agenţiile locale şi regionale pentru protecţia mediului,în colaborare cu Inspectoratele teritoriale ale Gărzii de Mediu, Agenţiile Locale de Plăţi şiIntervenţii în Agricultură şi Agenţiile de Plăţi, Dezvoltare Rurală şi Pescuit, administraţii dearii naturale protejate. Aceste activităţi de conştientizare şi participare publică au fostsusţinute şi de proiecte PHARE şi Life Natura şi ale A.F.M.Pentru implementarea reţelei Natura 2000 Ministerul Mediului a contractatcompletarea fiselor standard de date pentru siturile Natura 2000 Institutului Naţional deCercetare Dezvoltare Delta Dunării, care, la rândul lui, a subcontractat o serie de instituţii,universităţi, muzee, organizaţii neguvernamentale, institute de cercetare (Institutul Naţionalde Cercetări Marine „Grigore Antipa”, Institutul de Cercetări Biologice Bucureşti, AsociaţiaGrădinilor Botanice din România, Institutul de Speologie Emil Racoviţă, Institutul deCercetări şi Amenajări Silvice Bucureşti, Muzeul Naţional de Istorie Naturală „GrigoreAntipa”, W.W.F. România, Societatea Ornitologica Română, Grupul Milvus etc.).În acelaşi timp a fost creat un sistem informaţional care oferă informaţiile necesarepentru caracterizarea şi evaluarea reţelei Natura 2000 şi pentru a permite selectareasiturilor, schimbul de opinii, analizarea datelor, verificarea, validarea şi consultareapublicului.În urma derulării acestor proiecte s-au obţinut lista naţională de arii de protecţiespecială avifaunistică şi propuneri de situri de importanţă comunitară. Lista cuprinde 273de propuneri de situri de importanţă comunitară O.M. nr. 1964/2007 (13% din suprafaţaţării) şi 109 arii de protecţie specială avifaunistică desemnate prin H.G. nr. 1284/2007(12% din suprafaţa ţării). Reţeaua ecologică Natura 2000 se întinde pe aproximativ 17%din suprafaţa ţării. În 2008 s-au desfăşurat seminariile biogeografice pentru negocierileComisiei Europene cu Guvernele României şi Bulgariei.După finalizarea procesului de constituire a reţelei Natura 2000 va trebui să seasigure un management eficient al siturilor. Acest lucru presupune elaborarea de planuride management sau, cel puţin, a unor măsuri minime de conservare a habitatelor şispeciilor. În cazul suprapunerii mai multor categorii de protecţie pentru arii protejate înaceeaşi zonă, managementul acestora va presupune respectarea celei mai restrictivefuncţii de protecţie. De asemenea, în cadrul Planului de Management, trebuie realizată o260

corelare corespunzătoare între atributele avute în vedere la desemnarea sitului Natura2000 şi cele pentru alte desemnări naţionale sau internaţionale (perioadă de raportare,accentul pe anumite capitole, hărţi etc.). Această atribuţie revine custozilor sauadministratorilor de arii naturale protejate. În Anexa 9.21 sunt prezentate măsurilesuplimentare necesare pentru buna conservare a habitatelor şi speciilor dependente deapă.Costurile pentru îndeplinirea măsurilor necesare implementării cerinţelordirectivelor 79/409/C.E.E. privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva Păsări) şi92/43/C.E.E. privind conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice (DirectivaHabitate) sunt reprezentate până în prezent de cheltuielile realizate în cadrul proiectelorPHARE şi LIFE Natura, ale Administraţiei Fondului de Mediu derulate sau aflate înderulare, cheltuielile de la bugetul de stat, bugetele administraţiilor de parcuri naturale şinaţionale. Acestea se vor realiza pentru întocmirea:- regulamentelor şi planurilor de management ale ariilor naturale protejate,- inventarierea, cartarea şi monitorizarea speciilor şi habitatelor naturale,- implementarea diferitelor acţiuni de reconstrucţie ecologică,- achiziţionarea de echipamente necesare cercetării ştiinţifice,- realizarea de panouri informative, materiale şi broşuri pentru conştientizareapublicului.Anexa 9.6 prezintă proiecte privind Directiva Habitate 92/43/C.E.E. şi DirectivaPăsări 79/409/C.E.E., inclusiv perioadele de desfăşurare şi sumele alocate. Sumele pentruaceastă prioritate conform P.O.S. Mediu vor fi finanţate din Fondul European pentruDezvoltare Regională şi sunt prevăzuţi aprox. 150 mil. €. Aceste sume sunt destinate înmod deosebit conformării cu Directivele Păsări şi Habitate, pentru întărirea sistemuluiinstituţional în scopul asigurării controlului, aplicării legislaţiei şi asigurării unei capacităţiinstituţionale suficiente pentru pregătirea şi implementarea planurilor de managementpentru ariile protejate. Obiectivul este acela de a asigura managementul corespunzător alariilor protejate pentru a stopa degradarea biodiversităţii şi resurselor naturale şi a risculuiasociat mediului şi dezvoltării durabile.Axa prioritară 4 din P.O.S. Mediu „Implementarea sistemelor adecvate demanagement pentru protecţia naturii”, care urmăreşte managementul ariilor protejate, estestrâns legată de măsurile de compensare pentru proprietarii terenurilor din cadrul ariilorprotejate. Acţiunile vor fi coordonate între P.O.S. Mediu şi P.N.D.R. şi ProgramulOperaţional pentru Pescuit în legătură cu reţeaua Natura 2000, în vederea asigurăriiplăţilor compensatorii pentru proprietari/administratori.261

DIRECTIVA 96/61/C.E. privind prevenirea şi controlul integrat al poluării,amendată prin Directiva 2003/35/EC şi Directiva 2008/1/EC.Scopul sistemului integrat este implementarea de măsuri de prevenire sau dereducere a emisiilor în atmosferă, apă şi sol, inclusiv a măsurilor privind managementuldeşeurilor, pentru activităţile menţionate în Anexa I a directivei, în vederea atingerii unuiînalt nivel de protecţie a mediului ca un întreg.Cerinţele specifice privind abordarea integrată, în conformitate cu prevederileDirectivei 96/61/CE, sunt transpuse în totalitate prin OUG nr. 152 din 10 noiembrie 2005privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, (M.Of. 1078/30.11.2005), aprobată prinLegea nr. 84 / 2006 (M.Of. 327/11.04.2006).Cerinţe pentru implementare prevederilor Directivei 96/61/C.E. se referă la:- Măsuri pentru prevenirea poluării, utilizarea eficientă a energiei şi minimizareacantităţii de deşeuri produse în vederea respectării prevederilor art. 3 al Directivei96/61/C.E.;- Stabilirea de valori limită de emisie şi parametrii tehnici pe baza B.A.T. (art. 9, 18,Anexa I, II şi III din Directiva 96/61/C.E.)- Măsuri speciale referitoare la protecţia calităţii aerului, apei şi solului (art. 8 alDirectivei 96/61/C.E.);- Monitorizarea şi raportarea de date în conformitate cu Registrul Emisiilor dePoluanţi (art. 9 al Directivei 96/61/C.E.);- Măsuri pentru reducerea poluării în context transfrontalier (art. 9, 17 ale Directivei96/61/C.E.);- Măsuri suplimentare pentru a acoperi cerinţele speciale referitoare la atingereastandardelor de calitate a mediului (art. 10 al Directivei 96/61/C.E.);- Elaborarea procedurilor pentru emiterea acordurilor/autorizaţiilor integrate de mediuîn conformitate cu prevederile Directivei 96/61/C.E.;- Elaborarea de programe de control şi inspecţie, comune cu operatorul în vedereaverificării conformării cu condiţiile impuse prin autorizaţia integrată de mediu (art. 14al Directivei 96/61/C.E.);- Introducerea sistemului de schimb de informaţii privind dezvoltarea celor mai bunetehnici disponibile (art. 11 al Directivei 96/61/C.E.);- Publicarea informaţiilor în concordanţă cu cerinţele Directivei 96/61/C.E.;262

- Realizarea sistemului de cooperare transfrontalieră în situaţia în care activităţile potavea impact major negativ asupra calităţii mediului dintr-o ţară membră a UniuniiEuropene (art. 17 al Directivei 96/61/C.E.);- Asigurarea conformării cu prevederile Directivelor listate în Anexa II a Directivei96/61/C.E.;- Asigurarea accesului la informaţiile privind datele de monitorizare şi emisie, precumşi participarea publicului la decizia de mediu (art. 15 al Directivei 96/61/C.E.);- Inventarierea instalaţiilor/activităţilor aflate sub incidenţa prevederilor Directivei şi aemisiilor provenite de la acestea;- Întocmirea rapoartelor privind implementarea, nivelul conformării precum şi arapoartelor pentru Registrul poluanţilor emişi, în conformitate cu Decizia2000/479/C.E. –E.P.E.R..Alte instrumente legislative relevante pentru implementarea prevederilordirectivei I.P.P.C., corelate cu calitatea apei:Directiva Consiliului nr. 76/464/C.E.E. şi Directivele „fiice”;Directiva Cadru Apa 2000/60/C.E.;Directiva 75/440/C.E.E. privind calitatea apei de suprafaţă destinate preparării apeipotabile în Statele Membre, modificată de Directiva 91/692/C.E.E.;Directiva 2006/44/C.E. privind calitatea apelor dulci care necesită protecţie sauîmbunătăţiri în vederea susţinerii vieţii piscicole.Perioade de tranziţie obţinute pentru Directiva 96/61/C.E. privind prevenirea şicontrolul integrat al poluării se întind de la 31 decembrie 2008 până la 31 decembrie 2015.În O.U.G. 152/2005 se nominalizează unităţile industriale. Instalaţiile cu perioadă detranziţie sunt acelea pentru care s-a obţinut o anumită perioadă de timp, după 30octombrie 2007, necesară pentru conformarea cu prevederile Directivei I.P.P.C., în acord,deci, cu cerinţele U.E.. Cele fără perioadă de tranziţie, sunt acele instalaţii pentru care s-aconsiderat că până la data de 30 octombrie 2007 există suficient timp pentru conformare.În procesul de negociere cu Uniunea Europeană privind Directiva I.P.P.C., auexistat în spaţiul hidrografic Prut - Bârlad un număr de 12 instalaţii industriale cu perioadăde tranziţie. Din punct de vedere al gospodăririi apelor, la sfârşitul anului 2008 a fostinventariat un nr. de 60 de folosinţe de apă care intră sub incidenţa Directivei I.P.P.C., dincare 12 folosinţe de apă au perioadă de tranziţie (Anexa nr. 9.7), 59 folosinţe deţinautorizaţii de gospodărire a apelor şi 1 folosinţă de apă este în procedură de autorizare263

Măsurile necesare implementării Directivei I.P.P.C. în vederea reduceriipoluării se referă la introducerea tehnologiilor curate şi a celor mai bune tehnologiidisponibile în domeniu (B.A.T.) în procesul de producţie, în vederea încadrării efluentuluievacuat în valorile limită de emisie stabilite în autorizaţia de gospodărirea apelor şi înautorizaţia integrată de mediu, respectiv:Reducerea pierderilor de substanţe periculoase în apă, modernizarea tehnologiilor,recircularea/recuperarea solvenţilor;Reabilitarea/modernizarea instalaţiilor de răcire şi mărirea gradului de recirculareinternă a apei tehnologice (recuperarea condensului pur, modificarea circuitului dealimentare cu apă la staţiile de spălare);Introducerea de instalaţii noi de răcire şi de mărire a gradului de recirculare internă aapei tehnologice;Utilizarea aburului secundar.De asemenea, sunt incluse şi măsurile care se referă la diminuarea impactuluideşeurilor asupra solului şi apelor subterane:Introducerea manipulării şi depozitarii în siguranţă a materiilor prime, produselor finite şiintermediarilor;Introducerea manipulării şi depozitarii în siguranţă a substanţelor chimice cu risc deinflamare, explozie, toxic etc.;Ecologizarea depozitelor de combustibili (ulei, motorină etc.);Închiderea depozitelor de reziduuri la bataluri;Realizarea de depozite de deşeuri nepericuloase;Îmbunătăţirea funcţionării în siguranţă a batalurilor;Reactivarea/construirea forajelor de observaţie din vecinătatea batalurilor şi a haldelorde depozitare;Instruirea personalului privind introducerea tehnologiilor B.A.T.;Obligaţiile generale ale operatorului privind exploatarea instalaţiei, cum ar fi luareatuturor măsurilor de prevenire eficientă a poluării, în special prin aplicarearecomandărilor celor mai bune tehnici disponibile, evitarea producerii de deşeuri, iar încazul în care aceasta nu poate fi evitată, valorificarea sau neutralizarea şi depozitarealor, luarea măsurilor necesare pentru prevenirea accidentelor şi limitarea consecinţeloracestora, luarea măsurilor necesare, în cazul încetării definitive a activităţilor, pentruevitarea oricărui risc de poluare şi pentru refacerea amplasamentului şi a zonelorafectate etc.264

Pentru a se asigura aplicarea cerinţelor legale, autoritatea competentă pentruprotecţia mediului emite autorizaţiile integrate de mediu, conform dispoziţiilor legale învigoare, numai dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute în O.U.G. nr. 152/2005 privindprevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată prin Legea nr. 84/2006 cu modificărileşi completările ulterioare. Măsurile menţionate sunt incluse în programele de etapizare şiprograme de conformare care sunt anexe la autorizaţia integrată de mediu.Unităţile industriale care fac parte din Registrul European al Poluanţilor Emişi (E-P.R.T.R.) din anul 2007 (Anexa 9. 8), pe care România l-a transmis la ComisiaEuropeană, trebuie să aplice măsuri în conformitate cu cerinţele Directivei I.P.P.C. pentrufactorul de mediu apa, respectiv pentru un număr de 3 unităţi. Costurile preliminareestimate care sunt asociate acestor măsuri sunt de circa 4,3 milioane EURO.DIRECTIVA CONSILIULUI 96/82/C.E. din 9 decembrie 1996 privind controlulasupra riscului de accidente majore care implică substanţe periculoase (SEVESO II)şi DIRECTIVA PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI 2003/105/C.E din 16decembrie 2003 de modificare a Directivei Consiliului 96/82/C.E.Directiva Consiliului Europei nr. 96/82/E.C. privind controlul asupra riscului deaccidente majore care implică substanţe periculoase („Seveso II”) se aplicăamplasamentelor în care sunt prezente substanţe periculoase în cantităţi suficiente ca săexiste pericolul producerii unui accident major.Scopul acestei Directive este de a preveni accidentele majore în care suntimplicate substanţe periculoase şi de a limita consecinţele acestora pentru populaţie şimediu.Directiva Consiliului Europei nr. 2003/105/E.C. din 16 decembrie 2003 privindamendarea Directivei Consiliului Europei nr. 96/82/E.C. („Seveso II”) urmăreşte265

extinderea ariei de aplicare a Directivei, având în vedere accidentele industriale recente şistudiile efectuate asupra substanţelor cancerigene şi periculoase pentru mediu, precum şiclarificarea unor prevederi ale acesteia.Directiva SEVESO II este transpusă total în legislaţia românească prin H.G. nr.804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care suntimplicate substanţe periculoase cu modificările şi completările ulterioare.Implementarea legislaţiei europene s-a realizat pe baza procedurilor şi normativelorspecifice menţionate în Anexa 9.1.Conform H.G. nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major încare sunt implicate substanţe periculoase, art. 5(1), autorităţile publice investite şiresponsabile pentru aplicarea acestei hotărâri sunt următoarele:a) la nivel centralMinisterul Mediului şi Dezvoltării Durabile, prin:- secretariatul de risc;- Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, prin secretariatul de risc;- Garda Naţională de Mediu;Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, prin Inspectoratul General pentruSituaţii de Urgenţă.b) la nivel regionalAgenţiile regionale pentru protecţia mediului, prin secretariatul de risc;Comisariatele regionale din cadrul Gărzii Naţionale de Mediu;c) la nivel judeţean:Agenţiile judeţene pentru protecţia mediului, prin secretariatul de risc;Comisariatele judeţene din cadrul Gărzii Naţionale de Mediu;inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă, denumite în continuare I.S.U..Autorităţile publice investite la nivel regional şi judeţean, prevăzute la art. 5,utilizând informaţiile primite de la operator, conform art. 7 şi 10, identifică amplasamentelesau grupurile de amplasamente unde există posibilitatea producerii unui accident major,precum şi pericolul amplificării acestuia prin efectul „Domino”, din cauza amplasării şi aproximităţii unor astfel de locaţii, precum şi a inventarului de substanţe periculoase de peaceste amplasamente.Pentru Directiva SEVESO II nu s-a obţinut perioadă de tranziţie în urma negocierilorde aderare la Uniunea Europeană. Unităţile economice care intră sub incidenţa Directivei266

SEVESO trebuie să implementeze măsuri pentru prevenirea accidentelor majore încare sunt implicate substanţe periculoase şi să limiteze consecinţele acestorapentru populaţie şi mediu.Operatorii amplasamentelor care intră sub incidenţa Directivei Seveso auobligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru a preveni accidentele majore şi dea limita consecinţele acestora. Titularul activităţii are obligaţia de a furniza personaluluipropriu şi persoanelor care pot fi afectate de un accident major generat de obiectivulrespectiv, informaţii asupra măsurilor de securitate în exploatare şi asupra acţiunilornecesare în cazul în care survine un astfel de accident. Informaţiile vor cuprinde cel puţinelementele prevăzute în H.G. 804/2007. Aceste informaţii se evaluează de către titularulactivităţii, cu avizul autorităţilor teritoriale pentru protecţia mediului şi protecţie civilă, laintervale de 3 ani. Titularul activităţii are obligaţia de a pune la dispoziţia publicului unraport de securitate, în scopul de a demonstra:- implementarea politicii de prevenire a accidentelor majore, precum şi planul demanagement al securităţii pentru aplicarea acestei politici;- identificarea pericolelor potenţiale de accidente majore şi că au fost luate măsurilenecesare pentru prevenirea unor astfel de accidente şi limitarea consecinţeloracestora asupra sănătăţii populaţiei şi mediului;- că au fost incluse măsuri adecvate de siguranţă în proiectarea, construcţia,exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor, unităţilor de stocare, echipamentului şiinfrastructurii din interiorul amplasamentului, care prezintă riscuri de accidentemajore;- că planul de urgenţă internă a fost elaborat, iar informaţiile necesare pentruelaborarea planului de urgenţă externă au fost furnizate Inspectoratelor pentruSituaţii de Urgenţă, în vederea luării măsurilor necesare în cazul producerii unuiaccident major;- asigurarea informaţiilor necesare autorităţilor publice competente la nivel regional şijudeţean şi autorităţilor publice locale responsabile cu planificarea amenajăriiteritoriului, pentru a permite luarea deciziilor cu privire la amplasarea de noi activităţisau dezvoltarea ulterioară în jurul amplasamentelor existente.Operatorii amplasamentelor identificate conform alin. (1) din H.G. 804/2007 careintră sub incidenta art. 9, au obligaţia să ia următoarele măsuri:- să demonstreze că au realizat un schimb reciproc adecvat de informaţii, astfel încâtîn elaborarea politicilor de prevenire a accidentelor majore, a sistemelor de267

management al securităţii, a rapoartelor de securitate şi a planurilor de urgenţăinternă pentru aceste amplasamente să fie avute în vedere natura şi amploareapericolului global de accident major;- să furnizeze informaţiile necesare Inspectoratului Situaţiilor de Urgenţă în vedereaîntocmirii planului de urgenţă externă;- operatorii trebuie să elaboreze un plan de urgenţă internă care să cuprindă măsurilece trebuie aplicate în interiorul amplasamentului în cazul producerii unui accidentmajor, pentru a limita consecinţele acestuia şi să notifice autorităţile competente înurma producerii unui accident major;- să asigure cooperarea pentru informarea publicului asupra acestor categorii deamplasamente.Directiva Seveso acordă drepturi publicului atât în domeniul accesului lainformaţii, cât şi cel al consultării; atât autorităţile publice cât şi operatorii au obligaţiiprivind informarea publicului. Este vorba atât de informarea pasivă, care constă înaccesul continuu la informaţii (internet, mass-media, direct la operatori), dar şi de ceaactivă; operatorii şi autorităţile competente este necesar să participe activ prin distribuireade pliante şi broşuri, de exemplu, care să informeze publicul cu privire la comportamentulîn caz de accident. Totodată, autorităţile competente (Ministerul Mediului, Agenţiile deProtecţia Mediului etc.) sunt obligate să organizeze un sistem de inspecţie, care săasigure evaluarea sistematică a operatorilor/stabilimentelor sau, cel puţin o inspecţie pe anla nivelul fiecăruia. Documentaţiile întocmite de către operatori sunt puse la dispoziţiapublicului interesat şi în cadrul procedurii de emitere a autorizaţiilor de mediu. Operatoriiamplasamentelor Seveso care intră sub incidenţa prevederilor art. 10, H.G. 804/2007furnizează informaţii privind măsurile de securitate în exploatare şi comportamentulîn caz de accident, tuturor persoanelor, precum şi factorilor de decizie din cadrul unităţilorcare deservesc publicul, care ar putea fi afectate de un accident major produs peamplasament.Tipul de informaţii disponibile publicului sunt stipulate la art. 14, H.G. 804/2007acestea putând fi incluse în planurile de management ale bazinelor hidrografice.Categoriile şi grupurile de substanţe periculoase se regăsesc în Anexa nr. 1 la H.G.804/2007. Din motive de confidenţialitate industrială, comercială, personală, de securitatepublică sau de apărare naţională, operatorul poate solicita autorităţilor publice competentela nivel regional şi judeţean ca anumite date din raport să nu fie făcute publice. În acestcaz, cu aprobarea autorităţilor publice competente la nivel regional şi judeţean, operatorul268

are obligaţia de a pune la dispoziţia publicului un raport modificat din care sunt excluseinformaţiile confidenţiale.Autorităţile publice locale responsabile cu planificarea amenajării teritoriului, încolaborare cu autorităţile publice competente la nivel regional şi judeţean, trebuie să iamăsurile necesare ca în politica de dezvoltare a teritoriului, sau în alte politici relevante, săfie luate în considerare obiectivele de prevenire a accidentelor majore şi de limitare aconsecinţelor acestora.De asemenea, se vor lua măsurile necesare pentru ca politicile de dezvoltare şiamenajare a teritoriului sau alte politici relevante şi procedurile de punere în aplicare aacestora să ţină cont, pe de o parte, de necesitatea menţinerii unor distanţe adecvate,stabilite în funcţie de nivelul de pericol, între amplasamente şi zone rezidenţiale, clădiri şizone de utilitate publică, căi principale rutiere, zone de recreere şi zone protejate deinteres şi sensibilitate deosebite şi, pe de altă parte, în cazul amplasamentelor existente,de necesitatea unor măsuri tehnice suplimentare conform prevederilor art. 6, astfel încâtsă se reducă riscurile pentru populaţie.Inspectoratele Județ ene pentru Situaţii de Urgenţă şi Comisariatele Judeţene aleGărzii Naţionale de Mediu organizează sistemul de inspecţie şi control adaptat tipuluide amplasament în cauză, indiferent de primirea raportului de securitate sau a oricărei altedocumentaţii elaborate de operator.În spaţiul hidrografic Prut – Bârlad, unităţile care intră sub incidenţa DirectiveiSEVESO II şi care pot afecta calitatea apelor de suprafaţă şi subterane, au fostinventariate împreună cu unităţile I.P.P.C., iar costurile nu au putut fi defalcate. În Anexanr. 9.12 unde se prezintă măsurile pentru reducerea presiunilor de la activităţile industriales-au menţionat şi directivele sub care pot fi încadrate măsurile de implementat.La nivelul anului 2008 au fost inventariate 16 unităţi industriale care intră subincidenţa Directivei SEVESO II (Anexa nr. 9.9)DIRECTIVA 85/337/C.E.E. privind evaluarea impactului asupra mediului(Directiva E.I.A.)Procedura E.I.A. este o cerinţă a Directivei Consiliului 85/337/C.E.E privindevaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, amendată deDirectiva Consiliului 97/11/E.C. şi de Directiva Parlamentului European şi a Consiliului2003/35/C.E. de instituire a participării publicului la elaborarea anumitor planuri şiprograme privind mediul şi de modificare a Directivelor Consiliului 85/337/C.E.E. şi269

96/61/C.E. în ceea ce priveşte participarea publicului şi accesul la justiţie, aşa numitaDirectiva E.I.A..Directiva E.I.A. este transpusă în legislaţia românească prin H.G. nr. 445/2009privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului şiimplementată prin următoarele acte normative:- O.M. nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelorprocedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului;- O.M. nr. 864/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupramediului în context transfrontieră şi de participare a publicului la luarea deciziei în cazulproiectelor cu impact transfrontieră;- OM nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evalu[rii impactuluiasupra mediului pentru proiecte publice şi private.Solicitarea şi obţinerea acordului de mediu sunt obligatorii pentru proiecte publicesau private sau pentru modificarea ori extinderea activităţilor existente, inclusiv pentruproiecte de dezafectare, care pot avea impact semnificativ asupra mediului. Acordul demediu este valabil pe toată perioada punerii în aplicare a proiectului.Pentru obţinerea acordului de mediu, proiectele publice sau private care pot aveaimpact semnificativ asupra mediului, datorită printre altele, naturii, dimensiunii saulocalizării lor, sunt supuse procedurii de evaluare a impactului asupra mediului careconstă în:evaluarea iniţială a proiectului realizată de către autorităţile publice pentru protecţiamediului în care este identificată localizarea proiectului în raport cu ariile naturaleprotejate de interes comunitar;încadrarea proiectului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului;definirea domeniului evaluării şi de realizare a raportului privind impactul asupramediului;analiza calităţii raportului privind impactul asupra mediului.Lista proiectelor supuse evaluării impactului asupra mediului, precum şi listaproiectelor pentru care trebuie stabilită necesitatea efectuării evaluării impactului asupramediului sunt menţionate în Anexele 1 şi 2 ale HG nr. 445/2009.Câteva proiecte importante supuse Procedurii E.I.A. în perioada 2005 – 2009 suntprezentate în Anexa 9.10, în special proiectele care au relevanţă pentru apă.Dintr-un total de 17 proiecte supuse procedurii E.I.A., au obţinut acordul de mediuun număr de 14 (82,35%).270

Măsuri pentru dezvoltarea sectorului de piscicultură şi acvacultură şireducerea efectelor asupra resurselor de apăLegislaţia comunitară în domeniul pescuitului, precum şi legislaţia naţională careimplementează prevederile documentelor europene, asigură cadrul legal pentruimplementarea măsurilor de bază în domeniul pisciculturii şi acvaculturii, conformprevederilor art. 4 (i) al Directivei Cadru a Apei.Principalele documente din legislaţia comunitara sunt cele promovate de D.G.Pescuit şi care au în centru Regulamentul Consiliului (C.E.) nr. 1198/2006 din 27 iulie2006 privind Fondul European pentru Pescuit, precum şi alte documente europenerelevante. În România s-a implementat legislaţia naţională corespunzătoare domeniului depiscicultură şi acvacultură, elaborându-se documentele strategice Planul NaţionalStrategic de Pescuit pentru perioada 2007-2013, Programului Operaţional pentruPescuit pentru perioada 2007-2013 şi legislaţia aferentă (Anexa nr. 9.1). Planul NaţionalStrategic de Pescuit este în conformitate cu Politica Comună de Pescuit şi politica deguvernare a României pentru dezvoltarea acesteia şi prezintă priorităţile, obiectivele şiresursele financiare publice necesare implementării Politicii Comune de Pescuit înRomânia. Planul Naţional Strategic reprezintă strategia de dezvoltare a sectorului ale căreiobiective vor fi atinse prin implementarea Programului Operaţional pentru Pescuit.Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură (A.N.P.A.) a lansat la 11 iulie 2009Programul Operaţional pentru Pescuit (P.O.P.), care urmăreşte implementarea înRomânia a unui pescuit durabil şi diversificarea activităţilor economice în zonele depescuit. Pescarii, organizaţiile şi autorităţile publice locale pot obţine finanţare din fondurilestructurale acordate de Uniunea Europeană (U.E.) pentru pescuit şi acvacultură.Programul Operaţional pentru Pescuit cuprinde activităţile prioritare şi stabileştemetodologia prin care se pot accesa fondurile nerambursabile alocate României de cătreUniunea Europeană pentru perioada 2007 - 2013 în domeniul pescuitului şi acvaculturii.P.O.P. a fost elaborat de către Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură în urmaunui proces de consultare a agenţilor socio-economici, a autorităţilor publice centrale şilocale, sindicatelor, O.N.G.-urilor şi organizaţiilor profesionale. P.O.P. reprezintăimplementarea Planului Naţional Strategic pentru Pescuit şi Acvacultură pentru perioada2007 - 2013, cum a fost denumită strategia de dezvoltare a sectorului pisciculturii şiacvaculturii.Programul Operaţional pentru Pescuit cuprinde patru obiective specifice, acesteafiind:271

- Dezvoltarea completivităţii şi durabilităţii sectorului pescăresc primar;- Dezvoltarea pieţei produselor pescăreşti;- Sprijinirea dezvoltării durabile a zonelor pescăreşti şi îmbunătăţirea calităţii înaceste zone;- Sprijinirea elaborării unui P.O. în concordanţă cu Politica Comună de Pescuit.Pe baza obiectivelor specifice au fost dezvoltate cinci axe prioritare de intervenţie încare se acordă o atenţie specială selectării măsurilor adecvate de reducere a impactuluiasupra mediului şi pentru compensarea efectelor negative potenţiale ce pot apărea. Celmai probabil, efectele pozitive vor apărea în urma realizării măsurilor planificate în cadrulurmătoarele axe prioritare:- Axa Prioritară 2: Acvacultură, pescuit în apele teritoriale, procesarea şicomercializarea produselor piscicole şi de acvacultură (140 mil. Euro);- Axa Prioritară 3: Măsuri de interes comun (40 mil. Euro);- Axa Prioritară 4: Dezvoltarea durabilă a zonelor de pescuit (100 mil. Euro).Având în vedere obiectivele relevante ale axelor prioritare, s-au propus următoarelemăsuri de bază:- elaborarea unui Master Plan pentru dezvoltarea durabilă a acvaculturii în Româniapentru următorii 20 de ani, care să determine capacitatea de susţinere a acvaculturii încadrul bazinelor hidrografice. În zonele sensibile aceasta va fi o condiţie obligatoriepentru acordarea finanţării pentru proiecte; planurilor de management bazinale;planurile de amenajare a teritoriului judeţean, regional şi naţional vor trebui să fieadaptate potrivit rezultatelor acestui Master Plan;- elaborarea unui studiu de fezabilitate pentru a se vedea în ce măsură este posibilăreconstruirea rutei de migraţie a sturionilor de-a lungul Dunării; aceasta se vaconcentra asupra barajelor de la Porţile de Fier;- măsuri pentru promovarea acvaculturii organice;- introducerea unor scheme de aqua-mediu în fermele piscicole pentru protejarea fauneişi florei naturale;- introducerea de măsuri pentru protecţia/refacerea unor specii acvatice în pericol(delfinii din Marea Neagră, reintroducerea lostriţei în apele interioare etc.);- elaborarea unui studiu de fezabilitate privind oportunitatea creării unor recife artificialede-a lungul coastei Mării Negre;- Se recomandă ca rezultatele Master Planului să fie comunicate autorităţilor naţionale şijudeţene pentru adaptarea planurilor de management bazinale, planurilor deamenajare a teritoriului judeţean, regional şi naţional. Este necesară, de asemenea,272

introducerea unor scheme de aqua-mediu în fermele piscicole pentru protejareafaunei şi florei naturale.În cadrul Axei Prioritare 2: Acvacultură, pescuit în apele teritoriale, procesarea şicomercializarea produselor piscicole şi de acvacultură, se vor aplică măsuri pentruinvestiţii productive în acvacultură, măsuri de aqua-mediu şi măsuri pentrupescuitul în apele interioare.Măsurile de aqua-mediu au în vedere introducerea de noi metode pentru producţiadin acvacultură care sunt compatibile cu protecţia şi îmbunătăţirea condiţiilor de mediu,peisajului şi resurselor naturale şi diversitatea genetică şi managementul peisajelor şicaracteristicile tradiţionale ale zonelor de acvacultură (Delta Dunării, zonele montane).Măsurile de aqua-mediu au scopul de a promova practicile de producţie prietenoase cumediul în sectorul de acvacultură românesc, intenţionându-se acordarea de primefermierilor din acvacultură care se angajează să aplice formele de acvacultură cuprinse înarticolul 30 din Regulamentul Comisiei privind Fondul European pentru Pescuit.Această măsura poate oferi sprijin sub formă de primă pentru:- compensaţii pentru maximum 2 ani pentru fermele care s-au transformat în fermeecologice (producţii organice);- compensaţii reprezentând o valoare maximă la hectar în fermele de acvacultură undesunt aplicate obligaţiile de aqua-mediu în plus faţă de cadrul legal;- compensaţii pentru maximum 2 ani ulterior datei deciziei privind zonele protejate înconcordanţă cu NATURA 2000, numai pentru unităţile de acvacultură care desfăşurauactivităţi de acvacultură anterior deciziei.De asemenea, se vor aplica măsuri pentru pescuitul în apele interioare astfelîncât să se asigure durabilitatea resurselor din apele interioare, a patrimoniul geneticsălbatec şi a mediului, prin crearea punctelor de colectare centrale pentru comercializareacapturilor în Delta Dunării şi de-a lungul fluviului Dunărea, întărirea controlului pentrufolosirea acestor locuri de către pescari şi descurajarea pescuitul ilegal.În cadrul Axei Prioritare 3 „Măsuri de interes comun” se urmăreşte crearea uneiinfrastructuri comune pentru lucrătorii sectorului piscicol, sprijinirea restructurării sectoruluiprin intermediul acţiunilor colective, acţiuni care urmăresc dezvoltarea pieţei. Programul vareţine 5 măsuri din cele 6 propuse de regulamentul Fondului European pentru Pescuit,dintre care măsura 3.2 Protecţia şi dezvoltarea faunei şi florei sălbatice are relevanţăpentru bazinele hidrografice. Astfel, se prevede crearea de zone protejate acolo undepescuitul este interzis. Refacerea zonelor de reproducere şi alte acţiuni similare se pot273

dovedi de asemenea necesare pentru managementul durabil al pescuitului în apeleinterioare. Această măsură va sprijini acţiuni pentru:- construirea sau instalarea facilităţilor statice sau mobile destinate protecţiei şidezvoltării faunei şi florei acvatice;- reabilitarea apelor interioare, inclusiv a zonelor de reproducere şi a rutelor de migraţiepentru speciile migratoare;- protecţia şi îmbunătăţirea mediului în cadrul programului NATURA 2000, dacă suntlegate de activităţi de pescuit.Sprijinul conform Art 38(2)(c) din F.E.P. (de ex. măsuri cu privire la protecţia şiîmbunătăţirea mediului ariilor protejate din cadrul reţelei NATURA 2000, unde aceste zonesunt direct legate de activităţi piscicole) poate acoperi de asemenea costurile pentruconsultarea actorilor implicaţi pe durata discuţiilor planurilor de management, studiilorpentru monitorizarea şi supravegherea speciilor şi a habitatelor, incluzând cartarea şi amanagementului de risc (sisteme de avertizare), prelucrarea informaţiilor şi materialpublicitare.În ceea ce priveşte finanţarea aplicării măsurilor prin Programul Operaţionalpentru Pescuit (P.O.P.), Uniunea Europeană alocă fonduri nerambursabile de 230,7 demilioane de Euro până în 2013 (75%), la care se adaugă contribuţia României, de 77de milioane de Euro (25%), cu următoarea defalcare financiară:Tabelul 9. 5 Alocare financiară a P.O.P. pe axele prioritarePrioritate Contribuţiapublica totală(Euro)ContribuţieF.E.P.(Euro)Contribuţienaţională(Euro)Rata decofinanţare F.E.P.(%)Axa 1 13.300.000 9.975.000 3.325.000 75Axa 2 140.000.000 105.000.000 35.000.000 75Axa 3 40.000.000 30.000.000 10.000.000 75Axa 4 100.000.000 75.000.000 25.000.000 75Axa 5 14.318.942,7 10.739.207 3.579.735,7 75Total 307.618.942,7 230.714.207 76.904.735,7 75Beneficiarii sunt operatori, organisme sau firme, autorităţi publice sau privateresponsabile pentru iniţierea sau pentru implementarea măsurilor. Aceştia primesc ajutor274

public conform articolului 3 (l) din Regulamentul Fondului European pentru Pescuit(F.E.P.).În vederea asigurării corelării necesare a măsurilor pentru categoria de presiunipiscicultură, din planul de management bazinal, cu strategiile, proiectele şi acţiunileprevăzute la nivel naţional, regional şi local în acest domeniu, Ministerul AgriculturiiPădurilor şi Dezvoltării Durabile, împreună cu Administraţia Naţională „Apele Române” şiAgenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, au iniţiat un protocol de colaborarepentru promovarea şi realizarea obiectivelor comune în vederea asigurării implementăriieficiente a Programului Operaţional pentru Pescuit al României 2007-2013.În ceea ce priveşte peştii migratori, sturionii sunt preferaţi de către pescari deoareceei sunt producători de icre negre, din care se prepară renumitul caviar de Marea Neagră.Sturionii trăiesc în apele de coastă ale Mării Negre şi se reproduc pe Dunăre. În vedereaprotejării acestora a fost iniţiat Programul de populare a Dunării cu sturioni de cătreMinisterul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale împreună cu Ministerul Mediului odatăcu apariţia Ordinului comun nr. 239 din 28 aprilie 2009 privind interzicerea pescuituluiacestei specii pe o perioadă de 10 ani. Astfel timp de 10 ani se interzice pescuitulcomercial al sturionilor în România. Această măsură de populare şi de susţinere a Dunăriicu puiet de sturioni corespunde realizării obligaţiilor pe care ţară noastră şi le-a asumatatât faţă de celelalte ţări din regiune, cât şi faţă de Secretariatul C.I.T.E.S. (Convenţiaprivind Comerţul Internaţional cu Specii Sălbatice de Faună şi Floră) de la Geneva.Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale a alocat un milion de europentru repopularea Dunării cu pui de sturioni. În total, vor fi aduşi în Dunăre peste 100.000de pui de sturioni, proveniţi din crescătorii de peşte.Speciile şi numărul de exemplare de sturioni sunt stabilite de comun acord cuMinisterul Mediului, iar aceştia se monitorizează de către specialiştii în acvacultură cuajutorul unor cipuri speciale. Ele emit semnale care vor fi recepţionate iar apoiredirecţionate cu ajutorul sateliţilor. Programul se derulează prin intermediul AgenţieiNaţionale pentru Pescuit şi Acvacultură.9.2. Măsuri şi etape pentru aplicarea principiului recuperării costurilorserviciilor de apăNota: În conformitate cu H.G. 1176/2005 privind statutul de organizare şifuncţionare al Administraţiei Naţionale „Apele Române”, aceasta administrează resurselede apă din domeniul public al statului şi infrastructura Sistemului naţional de gospodărire a275

apelor, formată din lacuri de acumulare, diguri de apărare împotriva inundaţiilor, canale,derivaţii, prize de apă şi alte lucrări specifice, precum şi infrastructura sistemelor naţionalede veghe hidrologică, hidrogeologică şi de monitorizare a calităţii resurselor de apă aflateîn patrimoniul său, în scopul cunoaşterii şi al gestionării unitare pe ansamblul ţării aresurselor de apă de suprafaţă şi subterană pentru care prestează activităţi specifice degospodărire a apelor.Serviciile publice de alimentare cu apă, canalizare şi epurare sunt prestate deoperatori economici la nivelul fiecărui judeţ. În conformitate cu Art. 9 al Directivei Cadru,informaţii aferente acestor servicii publice sunt incluse în Planul de Management pe BazinHidrografic.9.2.1. PreambulMecanismul de recuperare a costurilor pentru activităţile specifice degospodărire a apelor are la bază contribuţiile aferente activităţilor specifice degospodărire a apelor pe categorii de utilizatori şi surse, luând în considerare cheltuielileaferente exercitării următoarelor atribuţii:- protecţia, restaurarea şi valorificarea resurselor de apă;- administrarea, exploatarea şi întreţinerea reţelei naţionale de observaţii şi măsurătorihidrologice, hidrogeologice;- administrarea, exploatarea şi întreţinerea infrastructurii „Sistemului Naţional deGospodărire a Apelor”, întreţinerea cursurilor de apă, lucrărilor de apărare împotrivainundaţiilor – activităţi cu caracter social;- supravegherea calităţii resurselor de apă, prevenire şi avertizare în caz de poluăriaccidentale;- constituirea şi gestionarea fondului naţional de date hidrologice, hidrogeologice şi degospodărire a apelor.Cheltuielile curente pentru funcţionarea Administraţiei Naţionale „Apele Române”sunt asigurate în principal din venituri proprii.Veniturile proprii se asigură prin aplicarea mecanismului economic specificdomeniului gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de apă, care include sistemulde contribuţii, plăţi, bonificaţii şi penalităţi şi care funcţionează conform următoarelorprincipii: poluatorul plăteşte şi utilizatorul plăteşte, în funcţie de activităţile prestate şide cele privind folosirea raţională a resurselor de apă.276

Mecanismul economic specific domeniului gospodăririi cantitative şi calitative aresurselor de apă are deci la bază principiul recuperării costurilor privind gospodărireaapei, gestionarea durabilă a resurselor de apă, refolosirea şi economisirea resursei de apăprin aplicarea de stimuli economici, inclusiv pentru cei ce manifestă o preocupareconstantă în protejarea calităţii şi cantităţii apei; aplicarea de penalităţi celor care risipescsau poluează resursele de apă.Cerinţa de unicitate a nivelului contribuţiilor în plan naţional este datoratăechipării economice diferite la nivelul bazinelor/spaţiilor hidrografice, precum şi condiţiei dea nu influenţa semnificativ costurile de producţie a apei potabile, de producere a energiei,precum şi din faptul asigurării redistribuirii şi împărţirii riscurilor, realizând astfel o echitaterelativ stabilă în ceea ce priveşte gradul de înzestrare a diferitelor spaţii hidrografice.Contribuţia specifică pentru utilizarea resursei de apă pe categorii de resurse şiutilizatori este aferentă accesului la sursă şi depinde în mod direct de cheltuielile deîntreţinere şi exploatare a lucrărilor de gospodărire a apelor şi de volumul de apă brutăprelevat.Dacă volumul lucrărilor de întreţinere şi exploatare are un caracter relativ constant,volumul de apă prelevat variază în funcţie de cerinţa utilizatorilor (Figura 9.3 Dinamicacerinţelor de apă).Figura 9.3 Dinamica cerinţelor de apăLa dimensionarea preţurilor făcută în anul 1990 s-a luat în calcul un volum anual deapă, solicitat de către beneficiari, de circa 20 mld. m 3 (din sursa utilizabilă), luând ca bazădatele din economie.277

Restrângerea drastică a activităţii în unele ramuri ale economiei (minerit, siderurgie,agricultură, irigaţii) a condus la reducerea continuă a volumului de apă brută prelevat la9,05 mld. m 3 în anul 1998, în anul 2001 la 7,5 mld. m 3 , în anul 2005 la 7,5 mld. m 3 , iar înanul 2007 la 7,9 mld. m 3 , ceea ce reprezintă o reducere de 4,2 ori faţă de anul 1990.Diminuarea cererii de servicii publice de gospodărire a apelor, a condus lareducerea veniturilor necesare realizării reparaţiilor şi întreţinerii lucrărilor de gospodărire aapelor din administrare.Situaţia s-a menţinut astfel în anul 2007, când s-au realizat lucrări în valoare de305.000 mld. lei, faţă de necesarul de circa 530.700 (conform Normativului pentru lucrărilede întreţinere şi reparaţii la mijloacele fixe aflate în administrarea Autorităţii PubliceCentrale în Domeniul Apelor - Administraţia Naţională „Apele Române” - A.N.A.R.).Un alt inconvenient major îl reprezintă faptul că, deşi Administraţia Naţională ApeleRomâne (A.N.A.R.) realizează activităţi de apărare împotriva inundaţiilor, în definitivcomenzi sociale în conformitate cu Legea apelor nr.107/1996 cu modificările şicompletările ultarioare, statul nu realizează şi susţinerea financiară prin bugetul de stat.Efectul economic al ajustării contribuţiilor la cel puţin nivelul indicilor preţurilor deconsum asupra utilizatorilor este nesemnificativ. În prezent cheltuielile cu apa brută însectorul industrial sunt sub 4%, iar la unităţile de gospodărire comunală, costurile cu apabrută sunt sub 6%, în sectorul energetic 0,96% din producerea de energie electrică la1000 mc uzinat şi 0,22% din producerea de energie electrică din termocentrale la 1000 mc(Figura 9.4).Figura 9.4 Ponderea cheltuielilor cu apa brută278

9.2.2. Deficienţe ale sistemului actual de recuperare a costurilor activităţilorspecifice de gospodărire a apelor1. Indicele de ajustare a contribuţiilor pentru activităţile specifice de gospodărire aapelor – indicele preţurilor de consum, controlat de stat, a fost întotdeauna subnecesar, având în vedere că analiza de preţ s-a făcut pe baza costurilor înregistrate,la care s-au adăugat influenţele din alte ramuri şi nu necesarul ce trebuie realizat.2. Majoritatea preţurilor de consum au fost liberalizate, iar cele pentru activităţilespecifice de gospodărire a apelor au rămas controlate de stat, dar nu au fost corelateîn timp real cu indicele preţurilor de consum.Astfel, până în anul 2008 nivelul contribuţiilor aplicate în scopul gospodăririiraţionale şi durabile a resurselor de apă a fost menţinut la nivelul anului 2005 (conformO.U.G. 73/2005), neasigurând realizarea programului de menţinere în siguranţă alucrărilor de gospodărire a apelor din administrare şi a celui de monitorizare calitativă aresurselor de apă (Fig. 9.5),Deşi cuantumul contribuţiilor aferente activităţilor specifice de gospodărire a apelora fost ajustat prin H.G. 803/2008 în august 2008 cu indicele de inflaţie aferent perioadeiaugust 2005- ianuarie 2008, perioada de 3 ani constantă în nivelul contribuţiilor a dus la oputernică decapitalizare, prin lipsa fondurilor de investiţii, cu circa 50 miliarde lei.3. Amortizarea se calculează în baza Legii 15/1994, republicată în M.O. 242/31 mai1999, pentru activele aflate în patrimoniul public valoarea amortizării nefiindcalculată.Astfel amortizarea acoperă numai active relativ nesemnificative şi elimină activelemari (baraje, diguri etc.). Rata de revenire în investiţii este foarte scăzută. De aceea,investiţia de capital este dependentă de bugetul naţional.4. Deşi cerinţa de apă, deci implicit de activităţi specifice de gospodărire a apelor, s-adiminuat faţă de anul 1995, doar în anul 1992 s-a luat în considerare acest fapt laajustarea preţurilor, prin luarea în calcul a unui volum de 11,0 mld. mc/an faţă decirca 20 mld. mc.279

Figura 9.5 Evoluţie Indici Preţuri Consum5. Întârzierile de la 6 luni la 2,5 ani a ajustării contribuţiilor specifice de gospodărire aapelor au condus la decapitalizarea Administraţiei Naţionale Apele Române curepercusiuni în constituirea surselor pentru finanţarea lucrărilor de gospodărire aapelor necesare menţinerii în siguranţă a Sistemului Naţional de Gospodărire aApelor.6. Principiul recuperării costurilor, aşa cum este menţionat în Directiva Cadru Apa, sereferă la recuperarea atât a costurilor de operare, administrare cât şi a celor deinvestiţii. Veniturile Autorităţii Publice Centrale în domeniul Apelor - A.N.A.R.contribuie parţial la recuperarea costurilor de resursă, de gestiune calitativă aresursei, şi într-un procent mult mai redus, la cele de administrare.Veniturile înregistrate nu contribuie la recuperarea costurilor de investiţii şi nici lafinanţarea lucrărilor majore de infrastructură. Deoarece acest gen de infrastructură este deinteres naţional, aceste lucrări sunt finanţate din bugetul de stat şi, conform legislaţieiromâne, pentru ele nu se plătesc cheltuieli de amortisment. A.N.A.R. va continua săfinanţeze investiţii de valoare mică, necesare în special pentru conformarea cu D.C.A. şiimplementarea acesteia. Datorita limitărilor la finanţările din bugetul de stat, A.N.A.R. vatrebui să finanţeze parţial, din fonduri proprii, reabilitarea unor lucrări majore deinfrastructură. A.N.A.R. va plăti amortismente pentru aceste investiţii, la valorile investitedin fonduri proprii.280

9.2.3. Măsuri privind dimensionarea mecanismului economic în domeniulgospodăririi apelor în vederea asigurării recuperării costurilor pentru activităţilespecifice de gospodărire a apelorArticolul 9 din Directiva Cadru prevede:Principii în abordarea politicii aferente activităţilor specifice de gospodărire a apelor:- principiul poluatorul plăteşte;- principiul utilizatorul plăteşte;- principiul recuperării costurilor, incluzând aici costul de mediu şi resursa pentruactivităţile specifice de gospodărire a apelor.Considerente în abordarea politicii aferente activităţilor specifice de gospodărire a apelor:• Din punct de vedere al nivelurilor unice în plan naţional pe surse şi utilizatori,sistemul actual de contribuţii specifice de gospodărire a apelor prezintă un avantajfaţă de un sistem de contribuţii specific de gospodărire a apelor pe spaţii/bazinehidrografice, prin asigurarea redistribuirii şi împărţirii riscurilor şi asigură o echitateîn ceea ce priveşte gradul de înzestrare a diferitelor spaţii/bazine hidrografice.281

• Din punct de vedere al gradului de acoperire a necesarului de cheltuielipentru menţinerea în siguranţă a Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelormecanismul economic este inadecvat, fiind strict necesară îmbunătăţirea acestuia.Măsuri şi etapePolitica în domeniul mecanismului economico-financiar va ţine cont deîmbunătăţirea actualului mecanism economico – financiar în domeniul gospodăririi apelor,respectând principiul evitării sistemelor concurenţiale, A.N.A.R. gestionând o resursă cucaracter de monopol de stat.Redimensionarea cuantumului contribuţiilor pentru activităţile specifice de gospodărirea apelor va fi realizată în 2 etape. Se va reanaliza totodată sistemul de bonificaţii acordatutilizatorilor care contribuie la protecţia calităţii ca instrument stimulativ în stabilireacuantumului contribuţiilor.Etapa 1.Redimensionarea cuantumului contribuţiilor pentru asigurarea resursei de apă pesurse şi utilizatori;Etapa 2Redimensionarea cuantumului contribuţiilor activităţilor de primire în apele desuprafaţă a substanţelor poluante din apele uzate evacuate în limita reglementarilorlegale, precum şi a contribuţiilor pentru cunoaşterea resurselor de apă din punct devedere cantitativ şi calitativ, activităţi de hidrologie operativă şi prognoze hidrologice.Etapa 1: Redimensionarea cuantumului contribuţiilor pentru asigurarea resurseide apă pe surse şi utilizatoriIpotezeStabilirea unor contribuţii specifice de gospodărirea apelor de tip binom pe bazaunui element fix, proporţional cu cheltuielile necesare pentru menţinerea exploatării şi afuncţionării sistemului naţional de gospodărirea apelor.Subetape• definirea tipurilor de costuri pentru care se va realiza redimensionarea cuantumuluicontribuţiilor în vederea realizării analizei de recuperare a costurilor;• realizarea structurii cheltuielilor pe centre generatoare de cost;282

• dimensionarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii la nivelul necesarului Normativuluide întreţinere şi reparaţii;• defalcarea cheltuielilor pe centre generatoare de cost;• alocarea costurilor pe categorii de surse şi utilizatori;• dimensionarea costurilor de resursă;• centralizarea costurilor la nivelul Administraţiei Naţionale „Apele Române”• analiza privind influenţa noului cuantum al contribuţiilor asupra preţurilor apeipotabile şi energiei;• stabilirea noului cuantum al contribuţiilor.Etapa 2: Redimensionarea cuantumului contribuţiilor activităţilor de primire înapele de suprafaţă a substanţelor poluante din apele uzate evacuate în limitareglementarilor legale precum şi a contribuţiilor pentru cunoaşterea resurselorde apă din punct de vedere cantitativ şi calitativ, activităţi de hidrologieoperativă şi prognoze hidrologiceIpotezeDeterminarea/aplicarea unei contribuţii specifice pentru protecţia calităţii apelor înbaza activităţii de monitoring pentru toate categoriile de apă de suprafaţă şi subteranăavând în vedere: realizarea programelor de monitoring stabilite în concordanţă cu cerinţeleDirectivei Cadru Apa, dar şi cu celelalte Directive din domeniul calităţii apelor; elementelede monitorizare (cantitative şi chimice – ape subterane; biologice, fizico-chimice şihidromorfologice – ape de suprafaţă), precum şi mediile de investigare (apă, sedimente,biotă).Subetape• definirea tipurilor de costuri pentru care se va realiza redimensionarea cuantumuluicontribuţiilor în vederea realizării analizei de recuperare a costurilor;• realizarea structurii cheltuielilor pe centre generatoare de cost aferente;• defalcarea cheltuielilor pe centre generatoare de cost aferente activităţilor deprimire în apele de suprafaţă a substanţelor poluante din apele uzate, precum şi acontribuţiilor pentru cunoaşterea resurselor de apă din punct de vedere cantitativ şicalitativ, activităţi de hidrologie operativă şi prognoze hidrologice;• alocarea costurilor aferente primirii de substanţe uzate pe tip de poluant;• centralizarea costurilor la nivelul Administraţiei Naţionale „Apele Române” şistabilirea noului cuantum al contribuţiilor.283

Măsuri de recuperarea costurilor pentru serviciile publice de alimentare cu apă,canalizare şi epurareCadru generalPrimul şi cel mai important domeniu de intervenţie, din cadrul P.O.S. Mediu, îlreprezintă sectorul care vizează „Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apăuzată”, cu investiţii axate pe extinderea şi modernizarea reţelelor de apă şi canalizare,construirea de staţii de epurare, precum şi eficientizarea serviciilor publice de apă şicanalizare.Obiectivele majore ale acestei axe urmăresc să asigure servicii de apă şicanalizare, la tarife accesibile, calitatea apei potabile în toate aglomerările umane,îmbunătăţirea calităţii cursurilor de apă şi a gradului de gospodărire a nămolurilor(provenite de la staţiile de epurare a apelor uzate), precum şi crearea de structuri eficientede management al apei.Beneficiarii eligibili care pot accesa fondurile europene alocate prin acestprogram sunt Autorităţile Locale (Consilii Judeţene şi Locale) în colaborare cuOperatorii regionali (societăţi comerciale deţinute de Unităţile Administrativ Teritorialeasociate în Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitară). Operatorii regionali sunt consideraţieligibili în baza unui set de criterii privind mărimea, capacitatea profesională şimanagerială, performanţele tehnice şi financiare, precum şi în funcţie de tarifele şiserviciile furnizate de aceştia.Totodată, pentru gestionarea implementării măsurilor de investiţii, se stabileşte lanivelul fiecărui Operator câte o Unitate de Implementare a Proiectului (UIP). Acordareafinanţării în sectorul de apă este condiţionată de înfiinţarea Operatorilor Regionali şi aAsociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară. În acest fel, operatorii sunt încurajaţi să seasocieze în vederea înfiinţării unei companii regionale de apă, pentru a depăşi eventualeleprobleme administrative.Master Planul are scopul de a stabili şi prioritiza nevoile şi investiţiile în realizarealucrării cu costuri cât mai mici, criteriu pe baza căruia se atribuie eligibilitate unui proiect.De asemenea, Master Planul trebuie să redea soluţiile tehnice viabile şi de dezvoltare, încazul acesta, a serviciilor de alimentare cu apă şi apă uzată.Măsuri în sectorul serviciilor publice de alimentare cu apă, canalizare şi epurarePromovarea sistemelor integrate de apă şi apă uzată într-o abordare regională,urmărind astfel maximalizarea eficienţei costurilor prin realizarea de economii la284

scară, optimizarea costurilor de investiţii globale şi cele de operare induse deasemenea investiţii.Pentru a realiza acest lucru, comunităţile din ariile geografice clar definite (de ex.dintr-un bazin hidrografic) sunt încurajate să se grupeze şi să dezvolte un programde investiţii comun, pe termen lung, pentru dezvoltarea sectorului de apă (MasterPlanuri pentru apă/apă uzată).Investiţiile prioritare la nivel regional urmăresc să ofere populaţiei utilităţicorespunzătoare de apă şi apă uzată, la calitatea cerută şi la tarife acceptabile.Proiectele regionale se vor adresa iniţial nevoilor din sectorul de apă dinaglomerările urbane, acolo unde impactul asupra mediului este de obicei mai mareşi unde populaţia beneficiară este mai numeroasă. Unele dintre zonele rurale pot fide asemenea integrate în proiectul regional dacă un impact semnificativ asupramediului poate fi justificat şi/sau dacă componente eficiente din punct de vedere alcostului pot îmbunătăţi sustenabilitatea investiţiei în ansamblu.Prioritizarea investiţiilor în aria proiectului va ţine de asemenea cont deangajamentele asumate de România în negocierile pentru Capitolul 22 Mediu.Infrastructura sistemelor de alimentare cu apă, canalizare şi epurare va trebui săgenereze costuri de investiţie minime şi, de asemenea, să genereze costuri deoperare minime, pentru că orice cost de operare va fi acoperit prin tariful pe careoperatorul îl va percepe utilizatorilor.Un obiectiv esenţial al acestor operaţiuni (proiecte regionale) este de a promova omai mare eficienţă şi calitate în oferirea de servicii publice locale, prin investiţii şipromovarea de operaţiuni independente, bine coordonate şi sustenabile din punct devedere financiar.Regionalizarea este un element-cheie în îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei dinpunct de vedere al costului infrastructurii locale de apă şi al serviciilor, în scopul îndepliniriiobiectivelor de mediu, dar şi pentru asigurarea durabilităţii investiţiilor, a operaţiunilor, aunei strategii de dezvoltare pe termen lung în sectorul de apă şi a unei dezvoltări regionaleechilibrate.Analiza economico-financiară în contextul Master Planului realizează un calcul alcosturilor de operare şi întreţinere asociate cu proiectele identificate în programul deinvestiţii pe 30 de ani.Anexa 9.10.1 sintetizează Analiza economico-financiară pentru serviciile publice dealimentare cu apă, canalizare şi epurare, la nivelul fiecărui Master Plan aprobat deMinisterul Mediului.285

Master Planurile sunt aprobate de Autoritatea de management pentruProgramele Operaţionale Sectoriale de Mediu din cadrul Ministerului Mediului şi potfi consultate la Consiliile Judeţene sau la Ministerul Mediului – Direcţia Generalăpentru Managementul Instrumentelor Structurale.9.3. Măsuri pentru protejarea corpurilor de apă utilizate sau care vor fiutilizate pentru captarea apei destinate consumului umanÎn jurul lucrărilor de captare, construcţiilor şi instalaţiilor destinate alimentarii cu apăpotabilă, în conformitate cu prevederile art. 5 alin.(1) din Legea apelor nr. 107/1996, cumodificările şi completările ulterioare, se instituie zone de protecţie sanitară şi perimetre deprotecţie hidrogeologică, în scopul prevenirii pericolului de alterare a calităţii surselor deapă.Realizarea zonelor de protecţie se face în conformitate cu prevederile Legii apelornr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi a H.G. 930/11.08.2005 - pentruaprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şihidrogeologică pentru sursele de ape subterane sau de suprafaţă, precum şi captărileaferente acestora.În cadrul celor 18 zone de protecţie pentru captări de apă din surse desuprafaţă pentru potabilizare şi 279 zone de protecţie pentru captări de apăsubterane pentru potabilizare, identificate în capitolul 5.1. „Zone de protecţie pentrucaptările de apă destinate potabilizării”, se impun măsuri de interdicţie a unor activităţişi de utilizare cu restricţii a terenului, pentru prevenirea riscului de contaminare saude impurificare a apei, ca urmare a activităţii umane, economice şi sociale. Deasemenea, întrucât nu pentru toate captările de apă din sursele de suprafaţă şisursele subterane se asigură zone de protecţie, se impune asigurarea acestor zoneavând în vedere legislaţia în vigoare.În cele 279 zone de protecţie sanitară cu regim sever (18 pentru captările dinape de suprafaţă şi 261 pentru captările din ape subterane) sunt interzise:utilizarea îngrăşămintelor animale sau chimice şi a substanţelor fitofarmaceutice;irigarea cu ape care nu au caracter de potabilitate;culturile care necesită lucrări de îngrijire frecventă sau folosirea tracţiunii animale;păşunatul;286

amplasarea de construcţii sau amenajări care nu sunt legate direct de exploatareasursei;excavaţii de orice fel;depozitarea de materiale, cu excepţia celor strict necesare exploatării sursei şi ainstalaţiei - în aceste cazuri se vor lua măsuri pentru a preîntâmpina pătrunderea însol a oricăror substanţe impurificatoare;pescuitul şi scăldatul;recoltarea gheţii, precum şi adăparea animalelor;activităţile menţionate pentru perimetrele de protecţie hidrogeologică şi pentruzone de protecţie sanitară cu regim de restricţie etc.Terenurile cuprinse în zona de protecţie sanitară cu regim sever vor putea fi folositenumai pentru asigurarea exploatării şi întreţinerii sursei, construcţiei şi instalaţiei dealimentare cu apă; se vor lua următoarele măsuri de protecţie constructive şi deexploatare:cel care exploatează lucrările de captare pentru ape subterane trebuie să aibă înproprietate cel puţin suprafaţa de teren aferentă zonei de protecţie sanitară curegim sever;nu sunt permise nici un fel de intervenţii asupra stratului de sol activ şi adepozitelor acoperitoare ale acviferului;terenul va fi protejat împotriva eroziunii şi inundaţiilor;lucrările vechi de excavaţii deschise vor fi asigurate pentru prevenirea infiltrăriiapelor cu potenţial poluant.Zona de protecţie sanitară cu regim de restricţie cuprinde teritoriul din jurulzonei de protecţie sanitară cu regim sever, astfel delimitat încât, prin aplicarea de măsuride protecţie, în funcţie de condiţiile locale, să se elimine pericolul de alterare a calităţiiapei.În cele 279 zone de protecţie sanitară cu regim de restricţie (18 pentru captăriledin ape de suprafaţă şi 261 pentru captările din ape subterane) terenurile pot fi exploatateagricol de către deţinătorii acestora, pentru orice fel de culturi, dar cu interzicerea:utilizării îngrăşămintelor naturale;utilizării substanţelor fitofarmaceutice care nu se degradează într-un timp mai scurtde 10 zile;irigării cu ape uzate, chiar epurate complet;287

crescătoriilor de animale şi depozitării de gunoaie animale;În afară măsurilor restrictive cu privire la exploatarea agricolă, pe aceste terenuri suntinterzise:toate activităţile menţionate pentru perimetrele de protecţie hidrogeologică;executarea de construcţii pentru activităţi industriale şi agricole: grajduri, silozuride cereale, depozite de îngrăşăminte şi de substanţe fitosanitare;amplasarea de campinguri;spălarea maşinilor şi efectuarea schimburilor de ulei;amplasarea de sere;depozitarea de carburanţi, lubrefianţi, combustibili solizi etc.Perimetrul de protecţie hidrogeologică cuprinde arealul dintre domeniile dealimentare şi de descărcare la suprafaţa şi/sau în subteran a apelor subterane prinemergenţe naturale (izvoare), drenuri şi foraje, iar măsurile de protecţie au drept scoppăstrarea regimului de alimentare a acviferelor cât mai aproape de cel natural, precum şievitarea poluării apelor subterane şi a lacurilor cu substanţe poluante greu degradabilesau nedegradabile, respectiv regenerarea debitului prelevat prin lucrările de captare.În perimetrele de protecţie hidrogeologică se interzic:evacuarea de ape pluviale din zone urbane sau din zone de trafic rutier;amplasarea de unităţi care evacuează ape reziduale cu risc mare de poluare;depozitarea, staţionarea sau introducerea în subteran a substanţelor poluante;efectuarea de irigaţii cu ape uzate, neepurate sau insuficient epurate;amplasarea de unităţi zootehnice;amplasarea de platforme de gunoi, containere cu deşeuri;executarea de decopertări prin care stratul acoperitor, protector al acviferului esteîndepărtat;executarea de foraje pentru prospecţiuni, explorări şi exploatări de petrol, gazeetc.Direcţia Apelor Prut întocmeşte şi ţine la zi evidenţa computerizată a zonelor deprotecţie sanitară şi a perimetrelor de protecţie hidrogeologică din spaţiul hidrografic Prut-Bârlad şi o transmite la sfârşitul fiecărui an calendaristic Direcţiei de specialitate din cadrulMinisterul Mediului şi Dezvoltării Durabile, în vederea înscrierii acestora în Registrulzonelor protejate.Direcţia Apelor Prut acordă avizul, respectiv autorizaţia de gospodărire aapelor, pentru captările de apă destinate alimentarii cu apă potabilă. În cazul în care în288

aceste zone nu poate fi asigurată protecţia sanitară, în conformitate cu normele din H.G.930/2005, având în vedere situaţia preexistentă în zona de amplasament,avizul/autorizaţia de gospodărire a apelor se va acorda numai dacă documentaţia defundamentare a acesteia demonstrează ca nu este fezabilă nici o altă soluţie dealimentare cu apă. Documentaţia trebuie să prevadă lucrări suplimentare pentrusupravegherea calităţii apei în amonte de captare, precum şi programul de monitoring pecare deţinătorul captării urmează să îl efectueze în lucrările respective, în vedereaavertizării în timp util a consumatorilor asupra oricărei eventuale poluări a apei.Supravegherea modificărilor regimului cantitativ şi calitativ al apelor subterane înperimetrele de protecţie hidrogeologică a lucrărilor de captare se face prin reţeauahidrogeologică naţională, parte componentă a Reţelei Naţionale de Observaţii şiMăsurători pentru Gospodărirea Apelor a Administraţiei Naţionale „Apele Române” –Sistemul de monitoring integrat al apelor.Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se realizează de către autorităţidesemnate prin lege, respectiv:inspectorii Inspecţiei de stat a apelor din cadrul Ministerului Mediului şi DezvoltăriiDurabile şi inspectorii din cadrul Direcţiei Apelor Prut;comisarii Gărzii Naţionale de Mediu judeţene;inspectorii compartimentelor de inspecţie teritorială pentru resurse minerale aleAgenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale;alte persoane împuternicite de conducătorul autorităţii publice centrale dindomeniul apelor sau al autorităţii administraţiei publice locale.9.4. Măsuri pentru controlul prelevărilor din sursele de apă pentru folosinţeMăsurile pentru controlul prelevărilor din sursele de apă pentru folosinţe - populaţie,industrie şi Agricultură (prezentate în cap. 8.1 „Analiza economică asupra utilizării apei”)se concretizează în următoarele tipuri de activităţi şi măsuri:Controlul respectării cerinţelor din avizele şi autorizaţiile de gospodărireaapelor, respectiv pentru stabilirea condiţiilor de cantitate pentru prelevareadin sursele de apă pentru folosinţe289

În conformitate cu Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completărileulterioare, precum şi în baza Ordinului nr. 662/2006 privind aprobarea Procedurii şi acompetenţelor de emitere a avizelor şi autorizaţiilor de gospodărire a apelor, controlulactivităţii de emitere a avizelor şi autorizaţiilor de gospodărirea apelor se realizează decătre personalul împuternicit al autorităţii centrale pentru gospodărirea apelor.Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile (autoritatea publică cenrtală îndomeniul apelor) elaborează strategia şi politica naţională în domeniul gospodăririiapelor, stabileşte regimul de folosire a resurselor de apă de către folosinţe, organizează şidesfăşoară pe bazine hidrografice activitatea de gospodărire unitară, raţională şi complexăa apelor şi asigură coordonarea şi controlul aplicării reglementărilor legale în acestdomeniu. Autoritatea publică centrală poate institui un regim de supraveghere specială, încaz de nerespectare a măsurilor stabilite pentru asigurarea condiţiilor înscrise înautorizaţia de gospodărire a apelor.Conform prevederilor art. 4 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şicompletările ulterioare, stabilirea regimului de folosire a resurselor de apă, indiferent deforma de proprietate, este un drept exclusiv al Guvernului, exercitat prin MinisterulMediului şi Dezvoltării Durabile (autoritatea publică cenrtală în domeniul apelor), cuexcepţia apelor geotermale. Apele din domeniul public se dau în administrareaAdministraţiei Naţionale „Apele Române” de către Ministerul Apelor, Pădurilor şi ProtecţieiMediului, în condiţiile legii. Reglementarea navigaţiei şi a activităţilor conexe acesteia pecăile navigabile se face de către Ministerul Transporturilor, prin unităţi de profil.Administraţia Naţională „Apele Române” avizează/autorizează folosinţeleconstruite pe ape sau în legătură cu apele în scopul gospodăririi raţionale a resurselor deapă şi al protecţiei acestora împotriva epuizării şi poluării, în interdependenţă cu principiilegospodăririi apelor şi asigurării dezvoltării durabile.Coordonarea şi monitorizarea activităţii de emitere a avizelor şi a autorizaţiilor degospodărire a apelor se organizează şi se exercită de către Direcţia de specialitate dincadrul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile prin personalul propriu, precum şi prinpersonalul de specialitate al Administraţiei Naţionale „Apele Române” de la nivelul celor 11Direcţii ale Apelor şi Sistemelor de Gospodărirea Apelor (S.G.A.).A.N.A.R., în calitatea pe care o are de administrator al domeniului public al apelor,emite avizul şi autorizaţia de gospodărire a apelor, acte care reglementează legătura curesursa de apă, respectiv, indicatorii de capăt privind prelevarea apei (cantitate apăprelevată) şi evacuarea apelor uzate (volume, indicatori de calitate).290

Avizele şi autorizaţiile de gospodărire a apelor se emit în baza Ordinului nr. 662 din28 iunie 2006 privind aprobarea „Procedurii şi a competenţelor de emitere a avizelor şiautorizaţiilor de gospodărire a apelor” publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 661 din 1august 2006.Avizul de gospodărire a apelor se emite, potrivit art. 52 din Legea Apelor nr.107/1996 cu modificările şi completările ulteriore, în baza documentaţiilor de fundamentarea solicitării întocmite în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 661 din 28 iunie 2006 alMinistrului Mediului şi Gospodăririi Apelor publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 658 din 31iulie 2006 şi trebuie să se bazeze pe studii hidrologice, de gospodărire a apelor şi deimpact al lucrărilor respective asupra resurselor de apă. Documentaţiile de fundamentaretrebuie să demonstreze că solicitantul avizului de gospodărire a apelor se poate conformacerinţelor legale în ceea ce priveşte valorile parametrilor de capăt.Funcţionarea folosinţei de apă este reglementată prin autorizaţia de gospodărire aapelor, iar pe parcursul funcţionării acesteia, în cazul în care se constată nerespectarea(depăşirea) valorilor indicatorilor de calitate reglementaţi prin autorizaţie, autoritatea dindomeniul apelor aplică penalităţi pentru depăşirea valorilor reglementate, care sesuportă de către titular, conform mecanismului economic aprobat prin Ordonanţa deurgenţă a Guvernului nr. 73/2005 aprobată cu modificări şi completări prin Legea 400/2005privind înfiinţarea şi funcţionarea Administraţiei Naţionale „Apele Române”.Pentru implementarea prevederilor Directivelor Europene în domeniul apelor şiconformarea la termenele stabilite a folosinţelor de apă, în temeiul Art. 107 din LegeaApelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare, acestea întocmesc programede etapizare care cuprind lucrările şi măsurile necesar a fi executate în vederea protecţieicalităţii apelor, care se negociază în vederea aprobării cu Direcţiile Apelor şi/sau A.N.A.R..Programele de etapizare cuprind lucrări şi măsuri, termene de conformare, surse definanţare, responsabilii de realizarea măsurilor şi efectul măsurii aplicate. Nerealizarealucrărilor la termenele scadente conduce la aplicarea de sancţiuni precum şi retragereaactului de reglementare.Analiza de fond şi realizarea lucrărilor şi măsurilor din programul de etapizareinclud, din partea unităţilor de gospodărire a apelor, următoarele aspecte:- inspecţia – destinată verificării încadrării în prevederile actelor de reglementare şia legislaţiei în domeniul gospodăririi apelor a folosinţelor de apă şi aplicării amenzilor,penalităţilor şi sancţiunilor cuvenite pentru încălcarea dispoziţiilor legale;291

- negocierea – stabilită între folosinţa de apă ce urmează a fi reglementată şiemitentul autorizaţiei de gospodărire a apelor, în vederea conformării acesteia latermenele stabilite.Lista lucrărilor şi categoriilor de activitate desfăşurate pe ape sau care au legăturăcu apele, pentru care este necesară emiterea avizului şi autorizaţiei de gospodărireaapelor este menţionată în Ordinul nr. 662/2006, Anexa 1a, respectiv cele care au legăturăcu prelevarea din surse de apă pentru folosinţe:- lucrări de folosire a apelor, cu construcţiile şi instalaţiile aferente: alimentari cuapă potabilă, inclusiv cele din mediul rural, unde trebuie asigurate condiţii derealizare treptată a canalizării şi epurării apelor uzate, alimentari cu apă industrialăşi pentru irigaţii, amenajări piscicole, centrale hidroelectrice, folosinţehidromecanice, amenajări pentru navigaţie, plutărit şi flotaj, poduri plutitoare,amenajări balneare, turistice sau pentru agrement, alte lucrări de acest fel;- lucrări, construcţii şi instalaţii pentru protecţia calităţii apelor sau careinfluenţează calitatea apelor: lucrări de canalizare şi evacuare de ape uzate, staţiişi instalaţii de prelucrare a calităţii apelor, injecţii de ape în subteran, alte asemenealucrări;- lucrări şi instalaţii pentru urmărirea parametrilor hidrologici sau urmărireaautomată a calităţii apei.În Ordinul nr. 662/2006, Anexele 1b1 şi 1b2, sunt menţionate lucrările şi categoriilede activităţi pentru care nu este necesară solicitarea şi obţinerea avizului de gospodărirea apelor, respectiv cele care au legătură cu prelevarea din surse de apă pentru folosinţe,pentru alimentarea cu apă pentru folosinţe destinate satisfacerii nevoilor gospodărieiproprii, în condiţiile în care, pentru aceasta, nu se folosesc instalaţii sau se folosescinstalaţii cu capacitate de până la 0,2 l/s. De asemenea, tot în Anexa 1b1, pct. III, suntprevăzute lucrări pentru care este necesară notificarea către unităţile din subordineaAdministraţiei Naţionale "Apele Române", în conformitate cu prevederile art. 54, alin. (1)din Legea apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare, pentru începereaexecuţiei şi anume, lucrări de captare a apei, dacă debitul prelevat nu depăşeşte 2 l/s, iarapele evacuate rezultate după folosire nu influenţează calitatea resurselor de apă.În Anexele 1c2 şi 1d2 ale aceluiaşi ordin sunt menţionate competenţele de emiterea avizului de gospodărire a apelor, referitoare la FOLOSIREA APELOR:- Alimentari cu apă potabilă, industrială şi pentru irigaţii - competenţă în funcţie decerinţa Q zi. max;292

- Centrale hidroelectrice inclusiv microhidrocentrale - competenţă în funcţie deputerea instalată;- Amenajări piscicole, iazuri agropiscicole - competenţă în funcţie de suprafaţătotală amenajată;- Alimentari cu apă din subteran prin foraje - competenţă în funcţie de debit;- Lucrări de explorare/exploatare prin foraj – competenţă de autorizare doar pentruDirecţiile Apelor.Controale planificate, tematice şi comune pentru activităţile de prelevaredin sursele de apă pentru folosinţeÎn conformitate cu Legea apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completărileulterioare, OG nr. 21/2002 – privind gospodărirea localităţilor urbane şi rurale, OUG nr.21/2004 – privind sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, activităţile demonitoring ale utilizatorilor de apă, a lucrărilor construite pe ape sau care aulegătură cu apele se realizează de către SGA-uri. Scopul este realizarea unei gospodăririoperative a resurselor de apă şi asigurării integrale cu apă a folosinţelor. Activităţileconstau în analiza cerinţelor de apă ale beneficiarilor în funcţie de realizările aniloranteriori şi de solicitările de resurse de apă.Conform preveedrilor art. 12, din Legeai apelor nr. 107/1996 cu modificările şicompletările ulterioare,, utilizatorii de apă sunt obligaţi să respecte normele de consumde apă pe unitatea de produs sau pe activitate şi să economisească apa prin folosirejudicioasă, recirculare şi folosire repetată. De asemenea, au obligaţia să asigureîntreţinerea şi repararea instalaţiilor proprii şi a celor din sistemele de alimentare cu apă şicanalizare-epurare, după caz. Normele de consum de apă pe unitatea de produs sau peactivitate se determină şi se reactualizează periodic. Procedural, normele de consum sepropun de utilizatorii de apă, la nivelul celor mai bune performanţe ale tehnologiilorfolosite, se avizează de ministerele interesate şi se aprobă de către M.M.D.D..Soluţionarea eventualelor divergenţe este de competenţa Guvernului.Conform prevederilor art. 13 şi 14 din Legea apelor nr. 107/1996 cu modificările şicompletările ulterioare, M.M.D.D. şi A.N.A.R. sunt în drept să ia măsuri de limitare sau desuspendare provizorie a folosirii apei, pentru a face faţă unui pericol sau consecinţelorunor accidente, secetei, inundaţiilor sau unui risc de lipsă de apă datorat supra-exploatăriiresursei, precum şi condiţiilor de aplicare a restricţiilor temporare de folosire a resurselor293

de apă. La nivelul S.G.A.-urilor şi Direcţiilor Apelor se elaborează Planuri de restricţii înfolosirea apei în perioade deficitare (secetă).Verificarea activităţii folosinţelor de apă se realizează prin acţiuni de controlperiodice efectuate de către A.N.A.R., Direcţiile Apelor şi S.G.A.-uri, prin compartimentede specialitate. Modul în care se desfăşoară controlul activităţii de gospodărire a apeloreste inspecţia realizată prin controale planificate, controale tematice şi controale comune.În cadrul Birourilor de Inspecţie Teritorială a Apelor de la nivelul A.N.A.R., alDirecţiilor Apelor şi S.G.A.-urilor, se efectuează controale planificate.În baza dispoziţiilor transmise de M.M.D.D. şi A.N.A.R. se desfăşoară controaletematice şi comune. Controalele comune se desfăşoară împreună cu reprezentanţi aiM.M.D.D., A.N.A.R., Garda de Mediu şi Agenţiile Regionale de Protecţia Mediului.Controalele tematice se desfăşoară în baza dispoziţiilor primite din partea M.M.D.D. şiA.N.A.R. şi se concretizează prin întocmirea unui raport de activitate. Activitatea de controlpresupune deplasare în teren la utilizatorii de apă. Deplasările se încheie prin întocmireade procese verbale de constatare, în care se evidenţiază:- realizarea măsurilor impuse prin procesele verbale anterioare;- constatările din teren;- măsuri de îmbunătăţire şi termene precise, atunci când este cazul.Dacă se constată încălcări ale legislaţiei în domeniul apelor, se întocmesc ProceseVerbale de Constatare şi Sancţionare a Contravenţiei.La deplasarea în teren a inspectorilor din cadrul Direcţiilor Apelor, de obicei, sedeplasează şi un reprezentant al S.G.A.-ului pe raza căruia se desfăşoară controlul.9.5. Măsuri pentru diminuarea poluării din surse punctiforme şi pentru alteactivităţi cu impact asupra stării apelorStabilirea măsurilor pentru diminuarea poluării din surse punctiforme şi pentru alteactivităţi cu impact asupra stării apelor se face având în vedere informaţiile dindocumentele strategice şi legislative, documentele de autorizare şi pe baza informaţiilorcolectate de la nivelul Direcţiilor Apelor, Sistemelor de Gospodărirea Apelor, operatorilorde servicii publice pentru apă, agenţilor economici, Agenţiilor Regionale şi Judeţene deProtecţia Mediului.Măsurile au fost grupate în funcţie de tipul activităţilor şi presiunilor create deacestea cu impact asupra stării apelor, respectiv:294

- Măsuri pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluenţii de la aglomerăriumane – aglomerări cu mai mult de 2000 locuitori echivalenţi şi aglomerări cu maipuţin de 2000 locuitori echivalenţi;- Măsuri pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluenţii din activităţileindustriale;- Măsuri pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluenţii din activităţileagricole.Măsurile ce trebuie luate pentru diminuarea acestor presiuni punctiforme trebuie săia în considerare următoarele:- Strategii naţionale, regionale şi locale, programe cu referire la măsurile aplicatepentru implementarea Directivei 91/271/C.E.E. privind epurarea apelor uzateurbane şi a altor directive europene asociate. Pentru aglomerări se vor avea învedere, acolo unde există, Master Planurile elaborate la nivel judeţean şi măsurilerecomandate de acestea, precum şi sursele de finanţare;- Strategii naţionale, regionale şi locale, cu referire la măsurile aplicate activităţilorindustriale, pentru fiecare directivă europeană (DEAUU, I.P.P.C., SEVESO II,substanţe periculoase/prioritar periculoase, deşeuri etc.) şi ramura industrială, sursede finanţare;- Strategii naţionale, regionale şi locale, cu referire la măsurile aplicate activităţiloragricole. Pentru presiunile punctiforme (fermele zootehnice) stabilirea măsurilortrebuie să ţină cont de categoriile de ferme existente, iar aceste măsuri trebuie săconducă la respectarea legislaţiei de mediu în vigoare.Măsuri pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluenţii de laaglomerări umane – aglomerări cu mai mult de 2000 locuitori echivalenţi şiaglomerări cu mai puţin de 2000 locuitori echivalenţiMăsurile pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluenţii de la aglomerăriumane au fost stabilite având în vedere reducerea poluării provenite de la sursele depoluare punctiforme şi difuze pentru respectarea legislaţiei în vigoare.Măsurile sunt asociate cu implementarea cerinţelor directivelor europene îndomeniu, respectiv cele care se referă la:Directivele nr. 75/440/C.E.E., nr. 98/83/C.E., nr. 79/869/C.E.E., nr. 76/160/C.E.E. şi nr.78/659/C.E.E. pentru alimentarea cu apă potabilă;295

Directivele nr. 91/271/C.E.E. pentru colectarea şi epurarea apelor uzateDirectivele nr. 86/278/C.E.E., nr. 99/31/C.E. şi nr. 91/676/C.E.E. pentru managementulnămolului şi deşeurilor;Directiva nr. 76/464/C.E.E. şi cele 7 directive fiice.Măsurile de bază trebuie să fie fundamentate pe baza strategiei naţionale, regionaleşi locale care indică:Măsuri implementate în trecut;Măsuri impuse de legislaţia naţională care implementează Directivele Europene;Priorităţi indicate de politicile naţionale, regionale şi locale;Disponibilitatea resurselor financiare etc.Măsurile implementate în trecut se referă la lucrările de canalizare-epurare realizatedeja sau în curs de finalizare, prin intermediul proiectelor promovate la nivel naţional,respectiv proiecte finalizate şi în derulare, privind serviciile de apă (I.S.P.A., M.U.D.P.,S.A.M.T.I.D., S.A.P.A.R.D.), programe ale Băncii Mondiale sau parteneriate public-privateetc.Măsurile impuse de legislaţia naţională care implementează Directivele Europeneau ca obiectiv general asigurarea conformării cu cerinţele U.E. în domeniul apei, respectivîndeplinirea obligaţiilor asumate prin „Poziţia Comună a Uniunii Europene (CONF-RO52/04), Bruxelles, 24 Noiembrie 2004, Capitolul 22: Mediu – Calitatea apei”. Documentelenaţionale de aplicare cuprind atât planurile de implementare a ale directivelor europene îndomeniul apei, cât şi documentele strategice care asigură cadrul de realizare a acestora:- Planul Naţional de Dezvoltare pentru Protecţia Mediului;- Planul de implementare pentru Directiva 91/271/C.E.E. privind epurarea apelor uzateorăşeneşti modificată prin Directiva 98/15/C.E.;- Planul de implementare pentru Directiva 96/61/C.E. privind prevenirea şi controlulintegrat al poluării;- Planul de implementare pentru Directiva 76/464/C.E.E. şi „directivele fiice” referitoarela poluarea cauzată de anumite substanţe periculoase evacuate în mediul acvatic alComunităţii;- Planul de implementare pentru Directiva nr. 1999/31/C.E. privind depozitareadeşeurilorPriorităţile indicate de politicile naţionale, regionale şi locale se referă la strategia şipolitica naţională în domeniul gospodăririi apelor şi au ca obiective:296

- aplicarea Programului de Guvernare;- respectarea angajamentelor asumate în cadrul procesului de negociere a Capitolului22 - Protecţia mediului aplicat şi:- aplicarea Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013;- implementarea Programului Operaţional Sectorial de MEDIU 2007 – 2013, prin Axaprioritară „Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă/apă uzată”, Anexa 2 (listaindicativă a proiectelor majore pentru P.O.S. mediu) menţionează Master Planurilejudeţene pentru sectorul apă:o finanţate prin I.S.P.A. 2002/RO/16/P/PA/013-04 şi 2002/RO/16/P/PA/013-05;o finanţate prin MF I.S.P.A. (proiecte de investiţii);o cu asistenţă tehnică finanţată prin I.S.P.A. AT 2005/RO/16/P/PA/01;o în pregătire pentru finanţare din credite externe.- aplicarea Strategiei şi politica naţională în domeniul gospodăririi apelor;- aplicarea Strategiei Naţională pentru dezvoltarea durabilă a serviciilor publice pentrualimentare şi canalizare.Lucrările necesare pentru colectarea şi epurarea apelor uzate de laaglomerările umane constau în reabilitarea, modernizarea şi extinderea reţelelor decanalizare a apelor uzate, precum şi a staţiilor şi instalaţiilor de epurare a apelor uzate,pentru realizarea conformării din punct de vedere tehnic cu prevederile Directivei91/271/C.E.E.. Efluentul realizat prin aplicarea acestor măsuri trebuie să respectestandardul de calitate a apelor uzate prevăzut în NTPA 001 (Anexa 3 la H.G. 352/2005,Tabel 1).Pentru colectarea şi epurarea apelor uzate sunt prevăzute următoarele tipuri delucrări/măsuri:construirea (extinderea) şi modernizarea sistemelor de canalizare;construirea (extinderea) şi modernizarea sistemelor de canalizare mixte;construirea (extinderea) şi modernizarea sistemului de canalizare pentru apepluviale;reabilitarea sistemelor de canalizare;construirea de staţii de epurare pentru aglomerări umane mici, medii şi mari cumai mult de 2000 locuitori echivalenţi;extinderea, reabilitarea şi modernizarea staţiilor de epurare existente;modernizarea tehnologiilor de epurare în staţiile de epurare existente;297

construirea de sisteme de epurare individuale pentru aglomerări cu mai puţin de2000 locuitori echivalenţi;construirea de rezervoare tampon şi platforme de depozitare controlată anămolului din staţiile de epurare etc.Măsurile pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluenţii de la aglomerăriumane cu mai mult de 2000 locuitori echivalenţi şi aglomerări umane cu mai puţin de 2000locuitori echivalenţi sunt centralizate în Anexa 9.3, în baza informaţiilor furnizate de:operatorii de servicii publice de apă de la nivel local şi regional;proiectele I.S.P.A. „Asistenţă tehnică pentru pregătirea proiectelor în sectorul deapă/apă uzată” (Anexa 2 la P.O.S. Mediu) – elaborarea Master Planurilor pentrujudeţe;documentul de Poziţie – Cap. 22 „Mediu”, Calitatea Apei, Anexa 3 la Planul deimplementare al Directivei 91/271/C.E.E. privind epurarea apelor uzate urbane;programele de etapizare anexate la autorizaţiile de gospodărirea apelor;programele de conformare anexate la autorizaţia de mediu;metodologia elaborată de A.N.A.R. „Aplicarea metodologiei de recuperare a costurilorîn domeniul apelor la nivelul spaţiului hidrografic Prut - Bârlad” cu referire la evoluţialocuitorilor, evaluarea apelor uzate şi a încărcării cu poluanţi a acestora, evaluareacheltuielilor în domeniul producerii şi distribuţiei apei potabile, evaluarea cheltuielilor îndomeniul canalizării şi epurării apelor uzate.Termenul de conformare este stipulat în Anexa A4 (pentru aglomerările dinMaster Planuri) şi, respectiv în Planul de implementare al Directivei 91/271/C.E.E. privindepurarea apelor uzate urbane, Anexa 3 (pentru aglomerările din judeţe fără MasterPlanuri).Pentru aglomerările care au prevăzute în autorizaţia de gospodărirea apelor limitepentru substanţe din lista I şi lista II ale H.G. 351/2005 şi în a căror reţea de canalizare seevacuează ape uzate de la unităţile industriale care intră sub incidenţa Directivei nr.76/464/C.E.E. şi cele 7 directive fiice, se iau în considerare şi măsurile prevăzute înprogramele de eliminare a substanţelor prioritar periculoase/reducere treptată aevacuărilor de substanţe prioritare.Cheltuielile de investiţii necesare implementării măsurilor pentru reducerea efectelorpresiunilor punctiforme semnificative cauzate de efluenţii de la aglomerări umane (presiunipunctiforme stabilite la cap. 3.4.1 şi prezentate detaliat pentru fiecare aglomerare în Anexa298

nr. 9.3) au fost estimate în spaţiul hidrografic Prut - Bârlad la circa 784, 8 mil. Euro,repartizate astfel:Tabelul 9. 6 Cheltuielile de investiţii necesare implementării măsurilor de bază pentrureducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative - efluenţii de la aglomerăriumane din spaţiul hidrografic Prut – BârladCheltuieli deNr.Măsurainvestiţiecrt.mil. Euro (%)1Reabilitarea/modernizarea/extinderea reţelelor decanalizare311,5 39,72 Construirea/extinderea/modernizarea staţiilor de epurare 473,3 60,3Total 784,8 100Figura 9.6 Repartizarea cheltuielilor de investiţii pentru implementarea măsurilor de bazăpentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme - efluenţii de la aglomerări umane dinspaţiul hidrografic Prut - BârladCheltuielile de investiţii au fost obţinute prin însumarea pe tipuri de măsuri aplicatenumai surselor de poluare punctiforme (aglomerări umane >2000 l.e. şi, dacă e cazul,aglomerări umane

Tabelul 9. 7 Reducerea încărcării de poluanţi (tone poluant) de la presiunile punctiformesemnificative - efluenţii de la aglomerări umane din spaţiul hidrografic Prut – BârladDimensiuneaReducerea încărcării (tone) în perioada 2006-2015aglomerării M.T.S. C.B.O. 5 C.C.O. N T P TAglomerări cu sistem centralizat de canalizare< 2000 l.e. 0.00 0.00 0.00 0.00 0.002000-10000 l.e 369.42 371.58 754.29 98.35 16.9310000-150000 l.e. 2539.51 2410.97 5015.95 649.67 114.58>150000 l.e. 10255.35 6360.15 15201.70 2063.64 331.18Total 13164.28 9142.70 20971.93 2811.65 462.69Aglomerări cu staţii de epurare< 2000 l.e. 357.95 362.90 745.72 86.43 16.212000-10000 l.e 24512.08 25168.60 51001.28 5923.26 1115.4510000-150000 l.e. 6201.11 6330.99 12781.14 1527.91 287.20>150000 l.e. 2070.95 1362.20 3170.57 441.22 76.13Total 33142.09 33224.68 67698.72 7978.82 1494.98Reducere totală< 2000 l.e. 357.95 362.90 745.72 86.43 16.212000-10000 l.e 24881.50 25540.18 51755.57 6021.60 1132.3810000-150000 l.e. 8740.62 8741.95 17797.09 2177.58 401.78>150000 l.e. 12326.30 7722.35 18372.27 2504.85 407.31Total 46306.37 42367.38 88670.65 10790.47 1957.67Valorile din tabel s-au obţinut prin însumarea concentraţiilor de poluanţi reduse,estimate conform „Metodologiei de evaluare a măsurilor pentru reducerea efectelorpresiunilor punctiforme semnificative cauzate de efluenţii de la aglomerări umane”,respectiv Anexa nr. 9.11, referitoare la eficienţa măsurilor de bază pentru diminuareaefectelor presiunilor de la aglomerările umane în vederea îmbunătăţirii stării apelor.300

Figura 9.7 Evoluţia încărcării de poluanţi rezultate prin implementarea măsurilor de bazăpentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative - efluenţii de la aglomerăriumane din spaţiul hidrografic Prut - BârladPrin realizarea sistemelor de colectare pentru toate aglomerările umane cuevacuare în amonte de corpul de apă de suprafaţă, concentraţiile pentru unii poluanţi(substanţe organice şi nutrienţi) ar putea creşte deoarece poluarea de tip difuz de laaglomerările fără sisteme de colectare existente în anul 2006 se transformă în poluarepunctiformă de la sistemele de colectare ce se vor realiza până în anul 2015.301

Măsuri pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluenţii dinactivităţile industrialeMăsurile pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluenţii de la activităţileindustriale au fost stabilite având în vedere reducerea poluării provenite de la sursele depoluare punctiforme şi difuze pentru respectarea legislaţiei în vigoare.Măsurile sunt asociate cu implementarea cerinţelor directivelor europene îndomeniu, respectiv cele care se referă la:Directiva 76/464/C.E.E. şi cele 7 directive fiice privind poluarea cauzată de anumitesubstanţe periculoase descărcate în mediul acvatic al Comunităţii modificată şicompletată prin Directiva 2006/11/C.E. privind poluarea cauzată de anumite substanţepericuloase deversate în mediul acvatic al Comunităţii;Directiva privind controlul şi prevenirea integrată a poluării 96/61/E.C. (I.P.P.C.);Directiva 96/82/E.C. privind accidentele majore (Seveso II);Directiva 80/68/C.E.E. privind privind protecţia apelor subterane împotriva poluăriicauzate de anumite substanţe periculoase;Directiva 2006/118/C.E. privind protecţia apelor subterane împotriva poluării şideteriorării;Directiva 91/271/C.E.E. privind epurarea apelor uzate urbane, modificată prin Directiva98/15/C.E.;Directiva 75/442/C.E.E. – Directiva cadru a deşeurilor;Directiva 91/689/C.E.E. privind deşeurile periculoase;Directiva 1999/31/C.E. privind depozitarea deşeurilor;Directiva 2000/76/Ce privind incinerarea deşeurilor;Directiva 85/337/C.E.E. modificată prin Directivele 97/11/C.E. şi 2003/35/C.E. privindevaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului.Administraţia Naţională „Apele Române” a elaborat o „Metodologie de evaluare amăsurilor pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluenţii din activităţileindustriale”, pe baza măsurilor necesare respectării legislaţiei europene în domeniulprotecţiei mediului, a legislaţiei naţionale de implementare, strategiilor aplicate pe termenmediu, precum şi informaţiilor furnizate de agenţii economici şi previziunilor statisticeelaborate pentru sectorul industrial.Măsurile impuse de legislaţia naţională care implementează Directivele Europeneau ca obiectiv general asigurarea conformării cu cerinţele U.E. în domeniul apei, respectivîndeplinirea obligaţiilor asumate prin „Poziţia Comună a Uniunii Europene (CONF-RO302

52/04), Bruxelles, 24 Noiembrie 2004, Capitolul 22: Mediu” (Planurile de implementarepentru Directivele Europene 76/464/C.E.E., 96/61/C.E., 91/271/C.E.E., 1999/31/C.E.,2000/76/C.E.).Disponibilitatea resurselor financiare se referă la alte măsuri cu finanţare certă:- Fonduri Structurale Europene (Fonduri de Coeziune, Fonduri Europene pentruDezvoltare Regională, Programul Sectorial „Creşterea competitivităţii economice”pentru perioada 2007-2013) cu cofinanţare privată şi naţională;- Finanţare din surse publice conform strategiei guvernamentale pentru sectoareindustriale (Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013);- Împrumuturi interne şi externe (ex. B.E.I., B.E.R.D., Banca Mondială etc.).La stabilirea măsurilor s-au analizat informaţiile cuprinse în diverse documentaţii şiacte de reglementare, cum sunt:Poziţia Comună a Uniunii Europene pentru Capitolul 22 - Mediu: CONF – RO 52/04:- Anexa III - Perioade de tranziţie sub Directiva 1999/31/E.C. privind depozitareadeşeurilor;- Anexa VI (Lista unităţilor industriale care fac obiectul perioadei de tranziţie pentruDirectiva 76/464/C.E.E. şi „directivele fiice” 82/176/C.E.E., 83/513/C.E.E.,84/156/C.E.E., 84/491/C.E.E. şi 86/280/C.E.E., modificate prin 88/374/C.E.E. şi90/415/C.E.E. referitoare la descărcările de substanţe periculoase în apele desuprafaţă);- Anexa VIII (Perioade de tranziţie sub Directiva 96/61/C.E. privind prevenirea şicontrolul integrat al poluării).Programul de etapizare anexat la autorizaţia de gospodărirea apelor;Programul de conformare anexat la autorizaţia de mediu;Programul de conformare anexat la autorizaţia integrată de mediu;Programe de eliminare/reducere a poluării cu substanţe din lista I/II pentru evacuare înreceptori naturali şi reţele de canalizare;Inventarul detaliat al substanţelor periculoase evacuate în corpurile de apă şi însistemele de canalizare;Proiecte noi care se derulează după emiterea autorizaţiei de gospodărirea apelor;Metodologia elaborată de A.N.A.R. „Aplicarea metodologiei de recuperare a costurilorîn domeniul apelor la nivelul spaţiului hidrografic Prut - Bârlad” - Capitolul 6 - Evaluareaapelor uzate şi a încărcării cu poluanţi a acestora.303

Inventarul măsurilor de bază s-a aplicat unităţilor industriale după următoarelecriterii:criteriul evacuării în resursele de apă:- evacuează direct ape uzate epurate în ape de suprafaţă;- evacuează ape uzate preepurate în canalizare (numai cele care deţin autorizaţie degospodărirea apelor);criteriul tipului de poluare:- surse punctiforme – care evacuează ape uzate prin staţii de epurare proprii;- surse difuze – care deţin activităţi ce implică manipulare, depozitare de substanţechimice periculoase sau stocare de deşeuri pe platforme, precum şi epurareextensiva în iazuri, bataluri etc. cu infiltrare în sol;- ambele surse de tip punctiform şi/sau difuz dacă prezintă riscul de producereapoluării accidentale;criteriul sectoarelor industriale de activitate:- activităţi industriale care intră sub incidenţa unor directive specifice pentru poluare;- activităţi industriale care sunt monitorizate şi deţin autorizaţii de gospodărirea apelorcu programe de etapizare şi autorizaţii de mediu cu programe de conformare.Inventarul măsurilor de bază pentru activităţile industriale cele mai importante s-arealizat pentru acele activităţi specifice sectorului industrial din spaţiul hidrografic Prut -Bârlad, respectiv: industria minieră, industria chimică, tratarea şi prelucrarea lemnului,industria alimentară, fabricarea celulozei, hârtiei şi a produselor din hârtie, industriametalurgică de prelucrarea metalelor feroase, alte industrii. Măsurile cuantificabile pentrusursele de poluare punctiforme se referă la efluenţii de la staţiile de epurare finale, precumşi la descărcările directe de ape uzate sau pluviale prin sistemele de colectare urbane.Costurile de investiţii au fost preluate din programe de etapizare sau proiecte(pentru acele măsuri finalizate sau prevăzute). Dacă nu au fost disponibile astfel deinformaţii s-a recurs la estimarea costurilor utilizând costurile unitare specifice pentrufiecare sector industrial. Rezultatele sunt prezentate pentru fiecare unitate industrială înAnexa 9.12 şi în mod centralizat în Tabelul nr. 9.8.304

Tabelul 9. 8 Cheltuielile de investiţii necesare implementării măsurilor de bază pentrureducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative - efluenţii de la activităţileindustriale din spaţiul hidrografic Prut - BârladCheltuieli deNr.Termen deSector industrialinvestiţiicrt.conformaremil. Euro %1 Industria minieră 0,002 0,01 20152 Industria chimică 0 0 20073 Industria de tratare şi prelucrare alemnului0,001 0,01 20154 Industria alimentară 2,100 13,41 20225 Industria de prelucrare a ţiţeiului 0,003 0,02 20076 Industria de fabricare a celulozei şi hârtiei 0 0 -7 Industria metalurgică 3,4 21,71 20148 Industria energetică 9,3 59,39 20139 Industria mineralelor (ceramicii) 0,16 1,02 201510 Industria textilă 0 0 200711 Industria electronică 0,03 0,19 200812 Industria de maşini şi echipamente 0,02 0,13 200713 Industria construcţiilor 0,003 0,02 -14 Industria fabricării lagărelor, rulmenţiloretc.0,46 2,94 200915 Industria transporturilor 0,02 0,13 202216 Industria serviciilor de utilităţi publice 0,11 0,70 -17 Industria sănătăţii şi asistenţei sociale 0,05 0,32 2007Total 15,66 100Cuantificarea reducerii încărcării de poluant (tone poluant) ca diferenţa dintreîncărcarea de poluant realizată în anul 2006 şi încărcarea de poluant prevăzută a firealizată în anul 2015, a valorilor concentraţiilor maxim admise la evacuarea în apele desuprafaţă din H.G. nr. 351/2005, H.G. nr. 352/2005 cu modificările şi completărileulterioare sau valorile autorizate în condiţiile în care aceste valori sunt mai mici decât celeprevăzute de legislaţie, este prezentată pentru fiecare agent economic în Anexa 9.13.Indicatorii de calitate analizaţi sunt indicatorii generali pentru substanţe organice (C.C.O.,305

C.B.O. 5 ), nutrienţi (azot total, amoniu, azotiţi, azotaţi, fosfor total şi fosfaţi), precum şi alţiindicatori specifici industriali care se regăsesc în autorizaţia de gospodărirea apelor.Figura 9.8 Repartizarea cheltuielilor de investiţii pentru implementarea măsurilor de bază -reducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative cauzate de efluenţii de laactivităţile industriale din spaţiul hidrografic Prut - BârladMăsuri pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluenţii dinactivităţile agricoleMăsurile pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluenţii de la activităţileagricole au fost stabilite având în vedere reducerea poluării provenite de la sursele depoluare punctiforme pentru respectarea legislaţiei în vigoare.Măsurile de bază sunt asociate cu prevederile legislaţiei care implementeazăcerinţele directivelor europene în domeniu, respectiv:H.G. 964/2000 privind aprobarea planului de acţiune pentru protecţia apelorîmpotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, cu modificările şicompletările ulterioare, care transpune în legislaţia românească Directiva91/676/C.E.E.;H.G. 783/2006 care modifică şi completează H.G. 351/2005, privind aprobareaprogramului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţeprioritar periculoase, care transpune în legislaţia românească Directiva76/464/C.E.E. şi cele 7 directive fiice, precum şi Directiva 80/68/C.E.E.;306

Legea 84/2006 pentru aprobarea O.U.G. nr. 152/2005 privind prevenirea şicontrolul integrat al poluării, cu modificările şi completările ulterioare care transpuneDirectiva 96/61/E.C. (I.P.P.C.);H.G. 352/2005 care modifică şi completează H.G. 188/2002 pentru aprobarea unornorme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate.În vederea stabilirii măsurilor, Administraţia Naţională Apele Române (A.N.A.R.) aelaborat o „Metodologie privind stabilirea programului de măsuri pentru reducereaefectelor presiunilor din agricultură”. În aceasta metodologie se prezintă o strategie globalăde stabilire a măsurilor pentru reducerea efectelor presiunilor din agricultură, înconcordanţă cu cerinţele Directivei Cadru, ca parte a programului de măsuri din cadrulprimului Plan de Management la nivel de bazin hidrografic. De asemenea, metodologiaare în vedere stabilirea programului de măsuri pentru presiunile punctiforme şi difuze dinAgricultură exercitate la nivelul apelor de suprafaţă, precum şi la nivelul apelor subterane,având în vedere presiunile existente. Abordarea pentru presiunile viitoare trebuie să ţinăseama de procedura de evaluare a impactului de mediu (Directiva E.I.A.) şi de procedurade evaluare strategică de mediu (Directiva S.E.A.).Scopul metodologiei este de a realiza o listă de măsuri de bază sau combinaţii demăsuri (de bază + suplimentare) aplicabile la nivelul corpurilor de apă (cazul surselorpunctiforme) sau la nivel de sub-bazin hidrografic (cazul surselor difuze) care să conducăla atingerea obiectivelor de mediu ale corpurilor de apă.Programul de măsuri a fost stabilit având în vedere următoarele etape:- Realizarea/reactualizarea inventarului presiunilor semnificative din agricultură;- Realizarea inventarului măsurilor de bază la nivel de bazin/spaţiu hidrografic;- Realizarea inventarului posibilelor măsuri suplimentare pentru atingerea obiectivelor demediu.Referitor la măsurile de bază pentru sursele agricole, în subcapitolul 9.1 s-auprezentat măsurile de bază pentru surse agricole difuze din zonele vulnerabile, stabilite înconcordanţă cu cerinţele Directivei 91/676/C.E.E. privind protecţia apelor împotrivapoluării cu nitraţi din surse agricole, precum şi măsurile de bază stabilite sub incidenţaDirectivei 91/414/C.E.E. privind produsele pentru protecţia plantelor. În aceasta secţiunese tratează numai măsurile de bază pentru sursele agricole punctiforme semnificative(fermele zootehnice).307

La stabilirea măsurilor de bază pentru sursele agricole punctiforme semnificative, s-au analizat informaţiile cuprinse în diverse documentaţii şi acte de reglementare, cumsunt:Documentul de Poziţie – Cap. 22 „Mediu”;Programul de etapizare anexat la autorizaţia de gospodărirea apelor;Programul de conformare anexat la autorizaţia de mediu;Programul de conformare anexat la autorizaţia integrată de mediu;Având în vedere legislaţia mai sus menţionată, măsurile de bază pentru fermelezootehnice aparţin următoarelor familii de măsuri:1. Construcţia/reabilitarea sistemelor de colectare a apelor uzate;2. Construcţia/modernizarea/extinderea/reabilitarea staţiei de epurare (treaptămecanică, treaptă biologică, eventual treaptă terţiară, dezinfecţie) – în cazulevacuării în apele de suprafaţă;3. Construcţia/impermeabilizarea bazinelor de stocare ape uzate/epurate şi utilizarealor ca apă de spălare şi/sau irigare;4. Construcţia/reabilitarea platformelor de depozitare a nămolului rezultat în urmaepurării apelor uzate;5. Construcţia platformelor de stocare a gunoiului de grajd (ferme cu pat uscat) pentruperioadele de interdicţie a aplicării;6. Aplicarea B.A.T. - I.P.P.C. (cele mai bune tehnologii existente) la nivelul fermelorzootehnice cu creştere intensivă a porcilor şi păsărilor: cu capacitate de peste 40.000de păsări, peste 2000 de porci (cu mai mult de 30 kg) şi peste 750 de scroafe.Măsurile de bază stabilite pentru fiecare fermă zootehnică identificată ca fiindpresiune semnificativă, sunt prezentate în Anexa 9.14. Datele/informaţiile din anexă suntprezentate la nivelul anului 2006. Numărul unităţilor zootehnice din spaţiul hidrografic Prut- Bârlad pentru care s-au stabilit măsuri de bază este de 10.Termenul de conformare (termenul final de realizare) pentru fiecare măsură în partea fost preluat din programul de etapizare anexat la autorizaţiile de gospodărirea apelorsau/şi din programul de conformare anexat autorizaţiei de mediu sau/şi din programul deconformare anexat autorizaţiei integrate de mediu, având în vedere eventualele perioadede tranziţie obţinute de unităţile cu instalaţii I.P.P.C.. De asemenea, acolo unde au fostdisponibile, costurile de investiţii au fost preluate din programele de etapizare şi deconformare sau din documentaţia diverselor proiecte; în situaţia în care aceste costuri nuau fost disponibile, acestea au fost estimate utilizând costurile unitare specifice din308

metodologia A.N.A.R.. În tabelul nr. 9.9 se prezintă costurile de investiţie estimate precumşi perioadele de conformare pentru familiile de măsuri la nivelul spaţiului hidrografic Prut –Bârlad.Tabelul 9. 9 Costuri de investiţii şi termene de conformare pentru măsurile de bază privindpresiunile punctiforme agricole semnificative în spaţiul hidrografic Prut - BârladCodulTermen deCost defamilieiimplementare/Denumirea măsurii specifice investiţiedeconformare(EURO)măsuri(interval)3.13.23.33.5Figura 9.9Construcţia/reabilitarea sistemelor decolectare a apelor uzate220000 2005-2011Construcţia/modernizarea/extinderea/reabilitarea staţiei de epurare (treaptămecanică, treaptă biologică, eventual 25000 2005-2014treaptă terţiară, dezinfecţie) – în cazulevacuării în ape de suprafaţăConstrucţia/impermeabilizareabazinelor de stocare ape uzate/epurateşi utilizarea lor ca apă de spălare16000 2007-2008şi/sau irigareConstrucţia platformelor de stocare agunoiului de grajd (ferme cu pat uscat)pentru perioadele de interdicţie a183000 2005-2011aplicăriiTotal 444000Se observă, că în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad, termenul final de implementareal măsurilor este anul 2014. De asemenea, în fig. 9.10 se prezintă repartizarea costurilorde investiţii, pe familii de măsuri, pentru implementarea măsurilor de reducere a efectelorpresiunilor punctiforme semnificative cauzate de efluenţii de la fermele zootehnice.Pentru evidenţierea reducerii cantităţilor de poluanţi din apele de suprafaţă s-a făcuto analiză cantitativă, având în vedere compararea cantităţilor de poluanţi evacuaţi în anul2006 cu cantităţile estimate a fi evacuate în anul 2015, având în vedere volumul de apeepurate evacuate în resursele de apă de suprafaţă în anul 2015, precum şi valorile limită309

ale concentraţiilor de poluanţi din legislaţia în vigoare (H.G. 352/2005 – NTPA 001) sauvalorile din autorizaţia de gospodărirea apelor, dacă în aceasta sunt prevăzute concentraţiimai mici faţă de legislaţie în vigoare. Volumul de ape tratate evacuate în apele desuprafaţă în anul 2015 a fost estimat având în vedere volumul evacuat în anul 2006, lacare se adaugă o creştere medie de 10% (Q 2015 = Q 2006 * 1,1).Figura 9.10 Costuri de investiţii pentru implementarea măsurilor de bază pentru reducereaefectelor presiunilor punctiforme agricole semnificative din spaţiul hidrografic Prut - BârladÎntrucât majoritatea surselor punctiforme semnificative din Agricultură au trecut latehnologie uscată, neexistând evacuări directe la efluent, nu dispunem la această dată devalori determinate ale indicatorilor de calitate ai apelor uzate.Se menţionează că la nivelul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad există un număr de52 unităţi zootehnice pentru care nu s-au stabilit măsuri de bază, acestea conformându-secu legislaţia în vigoare.9.6. Identificarea cazurilor în care evacuările directe în apele subterane aufost autorizateConform Legii apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare, nu suntpermise evacuări directe în apele subterane. Conform art. 48 alin(1), lit. M, este permisădoar injectarea în structurile din care au provenit sau în formaţiunile geologice de310

foarte mare adâncime care, din motive naturale, sunt permanent improprii pentrualte scopuri, a apelor de zăcământ de la schelele de extracţie, fără a producepoluarea straturilor de ape subterane traversate. Evacuările directe în apele subteranea apelor uzate provenite de la sursele de poluare semnificativă este interzisă şi prin H.G.nr. 352/2005 privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 188/2002 pentruaprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate.Ordinul nr. 662/2006 din 28 iunie 2006 privind aprobarea „Procedurii şi acompetenţelor de emitere a avizelor şi autorizaţiilor de gospodărire a apelor”, art. 8, Anexa1a - „Lista lucrărilor şi categoriilor de activităţi desfăşurate pe ape sau care au legătură cuapele, pentru care este necesară emiterea avizului şi autorizaţiei de gospodărirea apelor”,menţionează faptul că avizarea/autorizarea se acordă pentru lucrări, construcţii şiinstalaţii pentru protecţia calităţii apelor sau care influenţează calitatea apelor de tip injecţiide ape în subteran.Competenţele de emitere a avizului de gospodărirea apelor şi a autorizaţiei degospodărirea apelor pentru injecţii de ape uzate (de mină, de zăcământ, industriale) înstraturi de foarte mare adâncime, indiferent de mărimea debitului, aparţin AdministraţieiNaţionale „Apele Române” (nivel central). Avizarea/autorizarea se face numai în bazaavizului emis de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale pentru injectarea, în straturide foarte mare adâncime şi pe baza unor studii speciale, a apelor uzate industriale, ca şi aapelor de mină sau de zăcământ pentru care nu există tehnologii sau procedee de epurareeficiente.Conform Ordinului nr. 661 din 28 iunie 2006 privind aprobarea Normativului deconţinut al documentaţiilor tehnice de fundamentare necesare obţinerii avizului degospodărire a apelor şi a autorizaţiei de gospodărire a apelor, art. 18, în cazul injecţiilor deape uzate de mină, de zăcământ, sau industriale în straturi de foarte mare adâncime,documentaţia tehnică trebuie să cuprindă:analiza tehnologică şi economică din care să rezulte imposibilitatea aplicării uneisoluţii de epurare;studiu hidrogeologic din care să rezulte că substanţele poluante evacuate nuafectează structurile geologice, apele subterane şi substanţele mineraleexploatabile;precizarea zonei de injectare cu caracteristicile hidrogeologice şi geomorfologiceale acesteia şi a lucrărilor de injectare cu caracteristicile constructive specifice;proprietăţile fizico-chimice ale substanţelor ce urmează a fi injectate în subteran;311

descrierea tehnologiei de injectare şi a posibilelor consecinţe negative asupracalităţii apei subterane;descrierea şi datele tehnice ale lucrărilor necesare pentru realizarea injecţiei deape uzate; asigurări asupra durabilităţii lucrărilor.În acest context, în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad nu au fost identificateunităţi industriale care evacuează ape uzate direct în apele subterane.9.7. Măsuri pentru reducerea poluării cu substanţe prioritareDirectiva Cadru a Apei are scopul de a stabili cadrul legal pentru protecţia apelor desuprafaţă şi subterane şi de a îmbunătăţi mediul acvatic prin aplicarea măsurilor dereducere progresivă a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritare şi a celorde eliminare a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase.În decembrie 2008 a intrat în vigoare Directiva 2008/105/E.C. privind Standardelede Calitate de Mediu pentru substanţele prioritare/prioritar periculoase şi care înlocuieşteAnexa X a Directivei Cadru Apa.Întrucât multe din substanţele prioritare din Directiva 2008/105/E.C. (anexa X aDirectivei Cadru Apa) se regăsesc în listele de substanţe periculoase (lista I şi II) dinlegislaţia Uniunii Europene, măsurile pentru reducerea poluării cu substanţe prioritarerăspund cerinţelor de implementare a următoarelor Directive Europene:Directiva Consiliului nr. 76/464/C.E.E. înlocuită de Directiva 2006/11/C.E. privindpoluarea cauzată de anumite substanţe periculoase evacuate în mediul acvatic alComunităţii şi Directivele „fiice” 82/176/C.E.E., 83/513/C.E.E., 84/156/C.E.E.,84/491/C.E.E. şi 86/280/C.E.E., modificate prin 88/347/C.E.E. şi 90/415/C.E.E.;Directiva Consiliului 80/68/C.E.E. privind protecţia apelor subterane împotrivapoluării provocate de anumite substanţe periculoase;Directiva Consiliului 2006/118/E.C. privind protecţia apelor subterane împotrivapoluării şi deteriorării, transpusă în legislaţia din România prin H.G. 53/2009.Obiectivul acestor directive este reducerea poluării cu substanţe din lista II (lista gri)în toate statele membre, eliminarea poluării cu substanţe periculoase, respectiv lista I (listaneagră) precum şi eliminarea/reducerea poluării cu substanţe prioritarepericuloase/substanţe prioritare.312

În legislaţia din România care transpune Directiva 76/464/C.E.E. cu directivele fiiceşi Directiva 80/68/C.E.E., respectiv H.G. 351/2005 completată cu H.G. 783/2006 şi H.G.210/2007, pe lângă substanţele din lista I şi lista II este definit şi termenul «substanţeprioritare» termen definit de Directiva Cadru Apa şi Directiva 2008/105/E.C. privindStandardele de Calitate de Mediu. Astfel, H.G. 351 defineşte următorii termeni: „substanţepericuloase” - substanţele sau grupurile de substanţe care sunt toxice, persistente şi caretind să se bioacumuleze şi alte substanţe sau grupuri de substanţe care conduc la un nivelechivalent ridicat de preocupare; „substanţe prioritare” - substanţe care reprezintă un riscsemnificativ de poluare asupra mediului acvatic şi prin intermediul acestuia asupra omuluişi folosinţelor de apă; „substanţe prioritar periculoase” sunt substanţele sau grupurile desubstanţe care sunt toxice, persistente şi care tind să se bioacumuleze şi alte substanţesau grupe de substanţe care creează un nivel similar de risc;H.G. nr. 351/2005 aprobă Programul de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şipierderilor de substanţe prioritar periculoase în cadrul căruia:- se stabileşte cadrul legal unitar şi instituţional necesar prevenirii poluării resurselorde ape interioare de suprafaţă, ape maritime teritoriale, ape litorale şi ape subteranecu familiile şi grupele de substanţe periculoase din listele I şi II şi cu substanţeprioritare/prioritar periculoase;- se prevăd măsurile corespunzătoare pentru a elimina poluarea apelor prevăzute însubpunctul anterior, cu substanţe periculoase din familiile şi grupele de substanţeincluse în lista I, pentru a reduce poluarea cauzată de substanţele periculoase dinfamiliile şi grupele de substanţe incluse în lista II şi de substanţele prioritare/prioritarpericuloase, în vederea limitării consecinţelor de natură să pună în pericol resurselede apă şi ecosistemele acvatice, să degradeze zonele de frumuseţe sau săinterfereze cu utilizarea durabilă a resurselor de ape pe tot cuprinsul ţării.Perioada de tranziţie asumată în Documentul de Poziţie CONF-RO 37/01 pentruDirectiva 76/464/C.E.E. este de 3 ani (până la 31 decembrie 2009) pentru următoarelesubstanţe periculoase din Lista I:Hexaclorbenzen, Hexaclorbutadiena, 1, 2 – diclor-etan, Tricloretilenă, Triclorbenzen– se solicită perioada de tranziţie pentru 21 de unităţi industriale din industriachimică (anorganică, organică, cauciuc, petrochimie, celuloză şi hârtie);Cadmiu şi Mercur - se solicită o perioadă de tranziţie pentru 27 de unităţiindustriale;Lindan - România solicită perioada de tranziţie pentru 3 unităţi industriale.313

Substanţele din Lista II sunt inventariate şi monitorizate în conformitate cu cerinţeleDirectivei, iar programele de reducere a poluării vor include de asemenea obiective decalitate, standarde de emisie pentru substanţe din lista II, alte măsuri de reducerenecesare precum şi prevederi pentru monitoring. Aceste programe vor fi introduse înautorizaţia de gospodărire a apelor, prin programe de etapizare.Domeniul de aplicare al programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şipierderilor de substanţe prioritar periculoase, vizează apele uzate industriale epurate sauneepurate, apele uzate evacuate din staţiile de epurare urbane care primesc ape uzateindustriale epurate sau neepurate, precum şi apele de suprafaţă şi apele subterane. Deasemenea, programul se aplică tuturor utilizărilor industriale de apă, surselor punctiformesau difuze care evacuează una sau mai multe din substanţele periculoase (lista I, II) şi dinsubstanţele prioritare/prioritar periculoase) în apele de suprafaţă, subterane şi încanalizare.Programul nu se aplică evacuărilor de efluenţi menajeri proveniţi de la locuinţeizolate neracordate la un sistem de canalizare şi situate în afară zonelor de protecţiesanitară, evacuărilor de materiale conţinând substanţe radioactive şi evacuărilor de apăuzată în apele maritime prin conducte, evacuări care trebuie reglementate prin dispoziţiispeciale care să nu fie mai puţin stricte decât cele prevăzute în prezentul program deacţiune.Potrivit H.G. 351/2005, orice evacuare directă sau indirectă în resursele de apă,care ar putea conţine una sau mai multe substanţe periculoase (lista I şi II) şi substanţeprioritare/prioritar periculoase, trebuie să fie autorizată din punct de vedere al gospodăririiapelor, potrivit dispoziţiilor Legii Apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completărileulterioare. Autorizaţia de gospodărirea apelor specifică valorile limită maxime alestandardelor de evacuare pentru familiile şi grupele de substanţe periculoase şi desubstanţe prioritare/prioritar periculoase, în concordanţă cu prevederile H.G. 351/2005.Programele de reducere sau de eliminare a poluării cu astfel de substanţe suntincluse în programele de etapizare anexate autorizaţiei de gospodărire a apelor (conformO.M. nr. 662/2006 şi 661/2006). Aceste programe includ măsuri aplicabile atât pentruepurarea apelor uzate, cât şi pentru schimbările tehnologice în procesul de producţie învederea reducerii/eliminării evacuărilor, emisiilor, pierderilor de substanţeprioritare/prioritar periculoase.Întrucât, în cele mai multe cazuri, unităţile care evacuează astfel de substanţe seaflă şi sub incidenţa altor directive privind poluarea industrială (Directiva I.P.P.C., DirectivaSEVESO II), măsurile care se aplică se referă, în special, la implementarea celor mai bune314

tehnologii disponibile (B.A.T.). Astfel, programele de reducere/eliminare a poluării cusubstanţe periculoase şi substanţe prioritare/prioritar periculoase sunt incluse în măsurileprezentate detaliat în subcapitolele 9.1, 9.5 şi Anexa nr. 9.12. O altă măsură importantăeste obligativitatea realizării auto-monitoringului apelor uzate epurate evacuate de cătreunităţile care evacuează astfel de substanţe, având în vedere substanţele specifice tipuluide activitate.În spaţiul hidrografic Prut-Bârlad la nivelul anului 2007 au fost inventariate un numărde 100 unităţi industriale care intră sub incidenţa Directivei Consiliului nr. 76/464/C.E.E.înlocuită de Directiva 2006/11/C.E. privind poluarea cauzată de anumite substanţepericuloase evacuate în mediul acvatic al Comunităţii şi Directivele „fiice” 82/176/C.E.E.,83/513/C.E.E., 84/156/C.E.E., 84/491/C.E.E. şi 86/280/C.E.E., modificate prin88/347/C.E.E. şi 90/415/C.E.E. şi care pot afecta calitatea apelor de suprafaţă şisubterane. Măsurile aplicate în vederea reducerii substanţelor prioritare/prioritarpericuloase au fost luate pentru un număr de 30 surse punctuale/difuze/unităţi industriale,iar substanţele pentru care s-au luat aceste măsuri se regăsesc în Anexa 9.15. Aceeaşiabordare este prevăzută şi pentru sursele difuze de poluare.Anexa nr. 9.15. cuprinde totodată măsurile pentru reducerea concentraţiilor desubstanţe prioritare/prioritar periculoase din sursele punctiforme şi difuze de poluare, învederea atingerii standardelor de calitate pentru mediu (si implicit atingerii stării chimicebune pentru toate categoriile de corpuri de apă), în conformitate cu cerinţele Directivei2008/105/C.E..Investiţiile în sectorul industrial vor fi finanţate în special din sursele proprii aleagenţilor economici, însă se iau în considerare şi următoarele surse de finanţare:- Fondurile Structurale Europene (Fonduri de Coeziune, Fonduri Europene pentruDezvoltare Regională) cu cofinanţare privată şi naţională;- finanţarea din surse publice conform strategiei guvernamentale pentru sectoareindustriale din Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013;- împrumuturi interne şi externe (ex. B.E.I., B.E.R.D., Banca Mondială etc.).La nivelul Spaţiului Hidrografic Prut Bârlad, pentru aplicarea măsurilor de bazănecesare reducerii/eliminării de substanţe prioritare/prioritar periculoase sunt prevăzutecosturi în valoare de 1.676.290 euro, din care suma de 1.625.690 euro reprezintă costuride investiţii.În cadrul politicii comunitare în domeniul mediului, se derulează o serie de activităţicare vor conduce la o cunoaştere mai bună a stării corpurilor de apă din punct de vederechimic, dar şi la cunoaşterea emisiilor din diverse surse de poluare. Având în vedere că315

poluarea chimică a apelor de suprafaţă reprezintă o ameninţare atât pentru mediul acvaticcât şi pentru sănătatea umană, ca o măsură prioritară, vor trebui identificate cauzelepoluării, iar emisiile trebuie tratate la sursă, într-un mod cât mai eficient din punct devedere economic şi al mediului.Astfel, a fost adoptată, urmând a fi implementată, Directiva 2008/105/E.C. (EQS)privind Standardele de Calitate a Mediului în domeniul apei, a cărei obiectiv principal esteobţinerea unei stări chimice bune a apelor de suprafaţă prin stabilirea de standarde decalitate a mediului pentru substanţele prioritare şi pentru o serie de alţi poluanţi.La nivel european este în curs de finalizare Ghidul tehnic privind identificareazonelor de amestec în conformitate cu Art.4 a Directivei EQS cu ajutorul căruia StateleMembre vor desemna zone de amestec adiacente punctelor de evacuare.Este încă în proces de elaborare Ghidul privind stabilirea standardelor de calitateprivind mediul şi Ghidul privind monitorizarea sedimentelor şi biotei.La acelaşi nivel, se lucrează la elaborarea unei Metodologii generale pentrurevizuirea listei de substanţe prioritare, care presupune adăugarea de noi substanţeprioritare, stabilirea de standarde de calitate pentru noile substanţe în apă, sedimenteşi/sau biotă şi revizuirea celor existente, precum şi stabilirea măsurilor de control pentrusubstanţele prioritare.În 2009 a intrat în vigoare Directiva 2009/90/E.C. a Comisiei Europene, directivăcare stabileşte specificaţiile tehnice pentru analiza chimică şi monitorizarea stării apelor şicare trebuie transpusă şi implementată de toate Statele Membre.Tot în cadrul politicii comunitare în domeniul mediului se va elabora Ghidul pentruevaluarea riscului apelor subterane care va sta la baza actualizării caracterizării înconformitate cu Art. 5 al Directivei Cadru Apa şi a Directivei 2006/118/E.C. privindprotecţia apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării.Pe lângă avantajul cunoaşterii mai exacte a stării corpurilor de apă, rezultateleobţinute în urma derulării acestor activităţi au scopul de a sprijini activitatea de stabilire amăsurilor de reducere a concentraţiilor de substanţe prioritare/prioritar periculoase dinmediul acvatic. Acest lucru se va oglindi în următorul Plan de Management Bazinal.9.8. Măsuri pentru prevenirea şi reducerea impactului poluărilor accidentaleMăsurile pentru prevenirea şi reducerea impactului poluărilor accidentale se referăîn special la implementarea planurilor proprii de prevenire şi combatere a poluărilor316

accidentale ale unităţilor potenţial poluatoare şi la implementarea sistemului de avertizareîn cazul poluărilor accidentale.Implementarea planurilor proprii de prevenire şi combatere a poluăriloraccidentale ale unităţilor potenţial poluatoareOrganizarea activităţii de prevenireşi combatere a poluărilor accidentale lafolosinţele de apă potenţial poluatoare esterealizată în conformitate cu LegeaDezastrelor nr. 124/1995 (Legea nr.124/1995 privind unele ordonanţe aleGuvernului), precum şi Legea Apelor nr.107/1996 cu modificările şi completărileulterioare. Această activitate are la bază Figura Planurile 9.11 elaborate la nivelul fiecărui bazinhidrografic, cât şi planurile proprii ale unităţilor potenţial poluatoare şi alefolosinţelor de apă. Cadrul metodologic de elaborare a „Planului de prevenire şicombatere a poluărilor accidentale” este precizat în Ordinul M.A.P.P.M. nr. 278/1997.Scopul Planului de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale este de apreveni poluările accidentale şi de a asigura managementul optim al situaţiilor de criză cese ivesc în cazul producerii acestora. Planul de prevenire şi combatere a poluăriloraccidentale are ca obiectiv global prevenirea şi intervenţia rapidă pentru combatereapoluărilor accidentale, respectiv:Asigurarea unui cadru de prevenire a poluărilor accidentale şi a pagubelor cauzatefolosinţelor de apă;Asigurarea unui sistem operativ de avertizare a autorităţilor şi a folosinţelor din avalasupra producerii poluării accidentale şi asupra evoluţiei propagării undei poluante;Asigurarea unor măsuri operative de intervenţie «in situ» la sursa de poluare, pecursul de apă şi la folosinţele de apă în caz de poluare accidentală pentrulocalizarea şi limitarea ariei de răspândire a efectelor.Planul de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale a resurselor de apă dinspaţiul hidrografic Prut-Bârlad este avizat de Comitetului de Bazin Prut – Bârlad.317

Planul de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale se elaborează de cătreorice folosinţă potenţial poluatoare sau la care se pot produce evenimente ce pot conducela poluarea accidentală a resurselor de apă. Filialele bazinale ale Administraţiei Naţionale„Apele Române” acordă asistenţă tehnică folosinţelor de apă, pentru elaborarea planurilorproprii de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale.La nivelul spaţiului hidrografic Prut-Bârlad au fost stabilite planuri proprii deprevenire şi combatere a poluărilor accidentale pentru 124 utilizatori de apă ce potproduce poluări accidentale.Implementarea sistemului de avertizare în cazul poluărilor accidentaleÎn România funcţionează în baza Ordinului ministrului nr. 223/2006, Sistemul deAlarmare în Caz de Poluări Accidentale (S.A.P.A. - ROM), cu subsistemul CentrulInternaţional pentru Alarmare (P.I.A.C.) pentru cazurile de poluări accidentale majoretransfrontaliere.Obiectivul principal al Sistemul de alarmare în caz de poluare accidentală estetransmiterea datelor necesare pentru avertizarea populaţiei prin factorii de răspundere,atât în caz de poluare a apelor pe cursurile interioare, cât şi în caz de poluări accidentalemajore cu efect transfrontalier, conform regulamentelor cu statele vecine.În situaţia poluărilor accidentale, Sistemul are capacitatea de alertare a serviciilorresponsabile în vederea definirii pericolului, stabilirii cauzelor, determinării factorilorrăspunzători, stabilirii măsurilor de prevenire şi pregătire pentru intervenţii. De asemenea,Sistemul coordonează şi/sau realizează acţiuni operative de monitorizare a undeipoluante, limitarea răspândirii, colectarea, neutralizarea şi distrugerea poluantului, luăriiunor măsuri pentru restabilirea situaţiei normale şi refacerea echilibrului ecologic, precumşi de prevenire a altor consecinţe.Structura sistemului de alarmare este de tip piramidal cu trei niveluri: de bază,cuprinzând Sisteme de Gospodărire a Apelor, intermediare - respectiv Direcţiile Apelor aleA.N. «Apele Române» şi nivelul superior, format din A.N. «Apele Române» şi MinisterulMediului şi Dezvoltării Durabile, care asigură şi rolul de Centru Internaţional de Alarmareîn caz de Poluări Accidentale – C.I.P.A.-ROM (P.I.A.C.).Comunicările se concentrează în principal pe colectarea de date suficiente asupratipului şi conţinutului în poluanţi şi de transmitere a informaţiilor, respectiv de alarmare lanivel naţional şi internaţional, de autorităţi regionale şi alte organisme. Cea de-a douăfuncţiune a P.I.A.C. o constituie aprecierea impactului posibil al poluării raportate, asupra318

sănătăţii umane şi/sau mediului. Odată ce impactul poluării este bine cunoscut, cea de-atreia funcţiune o reprezintă nominalizarea instituţiei care trebuie să fie informată saualertată şi a acţiunilor necesar a fi întreprinse. La nivelul P.I.A.C. trebuie să se confirmedacă poluarea raportată are un impact transfrontalier şi în consecinţă, dacă alarmareainternaţională este necesară.La nivelul bazinului Dunării, funcţionează Sistemul de Avertizare în caz deAccidente (Accident Emergency Warning System – A.E.W.S.), care are ca obiectivgeneral creşterea siguranţei şi protecţia mediului în cazul unei poluări accidentale, prinfurnizarea rapidă de informaţii ţărilor riverane afectate. Acest sistem a început să operezeîn 1997 şi funcţionează, în prezent, în toate ţările dunărene. Acest sistem are următoarelescopuri:comunicarea informaţiilor privind schimbările bruşte în caracteristicile apei, cum ar fide exemplu cele cauzate de poluări accidentale sau de modificări neprognozabileale nivelului apei (nu se includ inundaţiile);asigurarea unui sistem operativ de avertizare, transnaţional şi naţional, cuprinzândatât cursul major al Dunării cât şi afluenţii.Sistemul AEWS este format din subsisteme similare organizate la nivelul ţărilorriverane. Fiecare din acestea sunt prevăzute cu un Centru Principal Internaţional deAlarmare (P.I.A.C.) care intră în structura reţelei transnaţionale de informare în caz depoluări sau situaţii de urgenţă. Fiecare Centru de Alarmare are 3 unităţi de bază:Unitatea de Comunicare, care primeşte şi trimite mesaje de avertizare(funcţionează continuu);Unitatea de Experţi, care evaluează impactul transfrontalier posibil al unui accident;Unitatea de Decizie, care decide cu privire la avertizările internaţionale.Procedurile de operare ale Sistemului A.E.W.S. sunt descrise în ManualulInternaţional de Operare, care este tradus în limbile naţionale ale ţărilor din bazinulDunării. Comunicarea se face prin internet şi mesaje SMS, fiind o parte integrată asistemului informatic al I.C.P.D.R. (Danubis). Unitatea de Experţi utilizează baza de datede substanţe periculoase pentru a evalua posibilul impact asupra mediului şi Modelul deAlarmare în bazinul Dunării pentru a evalua şi prognoza transferul de poluanţi în reţeauahidrografică.Sistemul A.E.W.S. pentru Dunărea este activat în eventualitatea unui pericol depoluare transfrontalieră a apei sau în cazurile în care nivelurile concentraţiilor poluanţilorau fost depăşite. În prezent, sistemul se ocupă doar cu poluările accidentale, dar esteplanificat a se extinde în viitor cu activităţile de avertizare în caz de inundaţii şi cu alte319

fenomene periculoase (îngheţ). Modul de operare al sistemului A.E.W.S. a fost testat demulte ori pe parcursul diverselor alerte şi a arătat că sistemul A.E.W.S. este capabil sătransmită mesajele de avertizare în conformitate cu Manualul de Operare.În cazul poluărilor accidentale, probele de apă sunt prelevate şi analizate delaboratoarele Administraţiei Naţionale „Apele Române” de la nivelul Direcţiilor Apelor şi dela nivelul Sistemelor de Gospodărirea Apelor pe raza cărora s-a semnalat poluarea,precum şi de alte laboratoare sub coordonarea sau subordonarea Ministerului Mediului şiDezvoltării Durabile (Ex.: I.C.I.M. Bucureşti). După identificarea poluanţilor, semonitorizează unda poluantă, analizându-se indicatorii specifici până la normalizareaconcentraţiilor acestora în apele receptoare. De asemenea, impactul poluărilor accidentaleeste măsurat, atât pe parcursul incidentului, cât şi după acesta, având în vedere parametriibiologici sensibili la tipul de poluant. Informaţiile privind tipul de poluant, variaţiaconcentraţiilor în apele de suprafaţă, impactul poluării asupra florei şi faunei acvatice sunttransmise factorilor responsabili de la toate nivelurile din Sistemul de Alarmare în caz dePoluări Accidentale, care retransmit aceste informaţii ţărilor din aval (în caz de poluaretransfrontalieră), folosinţelor din aval (pentru restricţionarea utilizării apei) şi pentru luareacelor mai eficiente măsuri de combatere a poluării.Un rol important în identificarea eventualelor fenomene de poluări accidentale îl areimplementarea Programului Naţional DESWAT în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad. Unuldintre obiectivele acestui program este modernizarea sistemului de monitoring cantitativ şicalitativ al resurselor de apă din România. Astfel, în cadrul acestui proiect se vormoderniza şi automatiza 60 staţii pentru măsurarea nivelului apei, precipitaţiilor,temperatura apei şi aerului, 10 staţii pentru calitatea apei (pentru măsurarea pH, oxigendizolvat, potenţial REDOX, conductivitate, turbiditate), 26 telepluviometre şi 7 de staţiipentru măsurarea debitelor.În relaţiile bilaterale cu ţările vecine: cu Ucraina este în vigoare Acordul în domeniul gospodăririi apelor în contexttransfrontalier prin care este reglementat metodologic cadrul de acţiuni şi activităţispecifice ce se derulează pentru prevenirea, limitarea poluărilor accidentale şieliminarea efectelor poluărilor accidentale deja produse, precum şi pentru sistarea lor. cu Republica Moldova nu este semnat până în prezent acord la nivel guvernamental.Cadrul ce reglementează relaţia bilaterala şi acţiunile operative cu Ucraina îndomeniul poluărilor accidentale este constituit de:„Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Ucrainei privind cooperarea în domeniulgospodăririi apelor de frontieră” semnat la Galaţi la 30 septembrie 1997;320

„Regulamentul privind procedura de urmat în cazul poluărilor accidentale periculoasece nu se mai pot evita”.În prezent regulamentele din relaţia bilaterală cu Ucraina sunt în proces denegociere în vederea actualizării şi armonizării acestora cu prevederile apărute la niveleuropean.Problematica poluărilor accidentale la nivelul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad estetratată şi într-un proiect internaţional ce este în curs de evaluare:„Monitoring and Warning System for Emergency Situations for Drought, Floods andAccidental Pollutions in the Eastern Cross - border Region” în cadrul programuluiJoint Operaţional Programme România-Ukraine-Republic of Moldova 2007-2013Lider proiect: D.A. PrutBuget total: 2.696.104 euroCofinanţare A.N. „Apele Române” – D.A.Prut: 302.563 euro.9.9. Măsuri pentru corpurile de apă care riscă să nu atingă obiectivele demediu. Măsuri suplimentare pentru atingerea obiectivelor de mediu.Analiza Cost EficienţăO cerinţă esenţială a Directivei Cadru Apa este stabilirea obiectivelor de calitatepentru toate corpurile de apă (art. 4) şi implicit dezvoltarea de programe de măsuri pentruatingerea acestor obiective (art. 11). Măsurile de bază şi măsurile suplimentare,componente ale programului de măsuri, au fost prezentate detaliat la începutul capitolului9.Pentru atingerea obiectivelor de mediu prevăzute de Directiva Cadru a Apei s-auluat în considerare două scenarii şi anume: Scenariul de bază ce presupune luarea de măsuri pentru implementarea Directiveloreuropene din domeniul calităţii apei în conformitate cu prevederile acestora; Scenariul optim ce presupune măsuri suplimentare faţă de scenariul de bază pentruatingerea în 2015 a stării bune/a potenţialului ecologic bun a apelor în conformitate cuprevederile Directivei Cadru pentru Apa.În capitolul 3.4 s-au analizat presiunile semnificative din spaţiul hidrografic Prut -Bârlad, iar în capitolul 3.5 s-a evaluat impactul antropic asupra corpurilor de apă şi risculneatingerii obiectivelor de mediu datorită:poluării cu substanţe organice;poluării cu nutrienţi;321

poluării cu substanţe periculoase;presiunilor hidromorfologice.Figura 9.12 Scenarii pentru atingerea obiectivelor de mediuMăsurile de bază pentru reducerea poluării cu substanţe organice, a poluării cunutrienţi şi a poluării cu substanţe periculoase au fost prezentate în subcapitolele 9.1, 9.5şi 9.7.O etapă importantă este corelarea rezultatelor analizei presiune – impact curezultatele analizei economice a utilizării apei pe baza scenariilor de dezvoltare până înanul 2015, în vederea stabilirii unui program de măsuri coerent şi integrat, pentru corpurilede apă care riscă să nu îndeplinească obiectivele de mediu.În această etapă s-au elaborat scenarii de prognoză a calităţii apelor pentru anul2015 în vederea stabilirii impactului cantitativ al măsurilor de bază ce se vor implementa,utilizând modelarea matematică pentru azot şi fosfor şi substanţe organice. Scenariuloptim ce presupune aplicarea măsurilor suplimentare faţă de scenariul de bază a fostabordat din punctul de vedere al atingerii limitelor claselor de calitate aferente stării bune acorpurilor de apă pentru nutrienţi şi substanţe organice.322

Măsuri necesare pentru reducerea efectului presiunilor hidromorfologiceÎn vederea reducerii efectelor presiunilor hidromorfologice asupra corpurilor de apăşi asupra mediului în general, legislaţia românească în domeniu prevede o serie dereglementări. Dintre aceste măsuri de bază menţionăm următoarele:- Aplicarea prevederilor din Normativul Tehnic al Lucrărilor Hidrotehnice 1215/2008 alO.M. nr. 1163/2007;- Aplicarea prevederilor din H.G. nr. 1854/2005 pentru aprobarea Strategiei naţionalede management al riscului la inundaţii;- Respectarea prevederilor din autorizaţia de gospodărire a apelor pentru toatetipurile de lucrări (inclusiv balastiere);- Respectarea prevederilor actelor de reglementare emise de autorităţile competentedin domeniul protecţiei mediului;- Respectarea prevederilor din regulamentul de exploatare a lacului de acumulare,pentru asigurarea debitului ecologic aval de lucrările hidrotehnice, debit necesarpentru menţinerea condiţiilor de viaţă pentru ecosistemele acvatice în aval delacurile de acumulare.În conformitate cu prevederile art. 64 alin. (1), din Legea apelor nr. 107/1996 cumodificările şi completările ulterioare, deţinătorii de lucrări hidrotehnice (prize, baraje şilacuri de acumulare) sunt obligaţi să asigure în aval debitele necesare folosinţelor, precumşi debitul necesar protecţiei ecosistemului acvatic (debit ecologic). În etapa actuală, înelaborarea Planului de Management, pe baza studiilor disponibile realizate de institutelede cercetare abilitate, s-a considerat debitul ecologic ca fiind minimul dintre Q 95% (undeQ 95% este debitul mediu lunar minim anual cu asigurarea de 95%.) şi 10% Q (debitulmediu multianual). În etapele următoare se vor realiza studii de aprofundare a acesteiproblematici pentru o mai bună corelare între aspectele cantitative şi elementele biologice.În funcţie de răspunsul biotei se va trece gradual la stabilirea valorilor optime de debitecologic pentru fiecare situaţie specifică. În acest sens, pentru următoarea etapă estenecesară realizarea unui normativ care să reglementeze valorile debitului ecologic.Menţionăm ca în prezent, debitul care trebuie asigurat în avalul lucrărilorhidrotehnice transversale trebuie să respecte condiţiile din actele de reglementare privindgospodărirea apelor, având în vedere asigurarea funcţionării ecosistemelor acvatice înaval de lucrarea hidrotehnică (debit ecologic/salubru), precum şi asigurarea debitelorpentru celelalte folosinţe de apă (debit de servitute). Dacă în actele de reglementare dindomeniul gospodăririi apelor este prevăzută asigurarea unui debit mai mare decât323

valoarea minimă mai sus menţionată a debitului ecologic, este necesară menţinereavalorilor autorizate.În situaţia în care autoritatea de gospodărire a apelor are în vedere o posibilădezvoltare a folosinţelor în aval, implicit a conservării şi dezvoltării ecosistemelor acvatice,rezultată din aplicarea Schemelor Directoare de Amenajare şi Management a BazinelorHidrografice, se poate lua în considerare o creştere a acestui debit, ţinând cont şi deaportul de bazin, pe baza unor studii bine fundamentate şi de a căror rezultate se va ţinecont în autorizaţiile emise.Asigurarea debitului minim necesar pentru menţinerea condiţiilor de viaţă pecorpurile de apă din avalul construcţiilor hidrotehnice trebuie să aibă în vedere o strânsăcorelare între măsurile de reducere a presiunilor hidromorfologice aplicate în amonte debararea transversală şi starea ecologică determinată pe corpul de apă din aval. Asigurareaşi menţinerea debitului ecologic va trebui să ţină cont totodată şi de fezabilitatea tehnică amăsurii aplicate.Directiva Cadru Apa prevede măsuri pentru reducerea efectelor presiunilor hidromorfologicepentru corpurile de apă care nu vor atinge obiectivele de mediu. În capitolul6.3 s-a prezentat abordarea privind desemnarea finală a corpurilor de apă puternicmodificate, pentru corpurile de apă (rezultate în urma aplicării testului de desemnare) carenu ating starea ecologică bună (S.E.B.) din punct de vedere al elementelor biologice,consecinţă a alterărilor hidromorfologice, din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad.În cadrul testului de desemnare s-au prezentat familii de măsuri (tabel 6.7) învederea atingerii stării bune/potenţialului ecologic bun.Analiza corpurilor de apă în vederea elaborării programului de măsuri pentrureducerea efectelor presiunilor hidromorfologice se poate sintetiza funcţie de douăcategorii - corpuri naturale şi corpuri puternic modificate/artificiale după cum urmează:1. Selectarea măsurilor de restaurare şi planificarea obiectivelor pentru corpurile deapă naturale care nu vor atinge starea ecologică bună (S.E.B.) în 2015 sau unobiectiv mai puţin sever în 2021 sau 2027 (Figura nr. 9.13);2. Selectarea măsurilor de atenuare a efectelor presiunilor hidromorfologice şiplanificarea obiectivelor pentru corpurile de apă puternic modificate şi artificialepentru a atinge potenţialul ecologic bun - P.E.B. sau un obiectiv mai puţin severdecât P.E.B. (Figura nr. 9.14).324

Identificarea efectelor negative din punct de vedereecologic al alterărilor hidromorfologice asupra SEBIdentificarea măsurilor pentru a restaura condiţiilenecesare pentru atingerea SEBAceste măsuri sunt tehnic fezabile şi nu au costuridisproporţionate pentru a fi operaţionale în 2012?DAAtingerea SEB în 2015NUIdentificarea îmbunătăţirilor ce pot fifăcute cu costuri nedisproporţionate şianul când pot fi operaţionaleAtingerea SEB sau un obiectiv maipuţin sever în 2021 sau 2027Figura 9.13 Selectarea măsurilor de restaurare şi planificarea obiectivelor pentru corpurilede apă naturale care nu vor atinge starea ecologică bună (S.E.B.) în 2015 datorităalterărilor hidromorfologiceIdentificarea efectelor negative din punct de vedereecologic al alterărilor hidromorfologiceSelectarea măsurilor care conduc la atingerea P.E.B.,care nu au efecte semnificativ negative asuprafolosinţelor de apă şi asupra mediului în generalEste fezabil din punct de vedere tehnic să seimplementeze aceste măsuri până în 2012 implicândcosturi nedisproporţionate (acceptabile)?DAAtingerea P.E.B. în 2015NUIdentificarea îmbunătăţirilor ce pot fifăcute cu costuri nedisproporţionateşi anul când pot fi operaţionaleAtingerea P.E.B. sau un obiectiv maipuţin sever decât P.E.B. în 2021 sau2027Figura 9.14 Selectarea măsurilor de atenuare a efectelor presiunilor hidromorfologice şiplanificarea obiectivelor pentru corpurile de apă puternic modificate şi artificiale pentru aatinge potenţialul ecologic bun - P.E.B. sau un obiectiv mai puţin sever decât P.E.B.Prin măsuri de restaurare se înţeleg măsurile ce conduc la atingerea stăriiecologice bune a apei (S.E.B.). Măsurile de atenuare a efectelor presiunilor325

hidromorfologice sunt măsurile ce nu conduc corpul la atingerea stării ecologice bune(S.E.B.) ci doar la atingerea potenţialului ecologic bun (P.E.B.).În continuare se va folosi noţiunea de măsuri de renaturare prin care se înţelegatât măsurile de restaurare cât şi cele de atenuare a efectelor presiunilorhidromorfologice.Măsurile de renaturare a râurilor sunt în general de următoarele tipuri/categorii:restaurarea habitatelor/elementelor peisajului natural;restaurarea proceselor naturale;măsuri specifice diverselor specii pentru creşterea biodiversităţii.Măsurile de renaturare a elementelor peisajului natural în cazul refaceriiconectivităţii longitudinale sunt următoarele:îndepărtarea tuturor obstacolelor care barează cursurile de apă şi care nu sunt utilizatepentru un anumit scop sau funcţia pentru care au fost create a dispărut;realizarea unor pasaje de trecere a ihtiofaunei pentru lucrările de barare transversală acursului de apă.Pasajele de trecere a ihtiofaunei se propun a fi realizate numai pe sectoarelecursurilor de apă în care trăiesc specii migratoare.Măsurile de renaturare a elementelor peisajului natural pentru îmbunătăţireaconectivităţii laterale sunt următoarele:restaurarea zonelor umede: foste bălţi;restaurarea albiei: vaduri, bălţi, nisip, pietriş, bolovăniş, meandre/braţe secundare,renaturare maluri;restaurarea reliefului din lunca inundabilă.Pentru creşterea biodiversităţii mediului acvatic este necesară, pe lângărenaturarea elementelor peisajului natural şi restaurarea proceselor naturale, respectiv aunui regim hidrologic corespunzător folosinţelor şi speciilor acvatice şi a unei legăturifuncţionale între râu şi lunca inundabilă, prin modificarea regimului de exploatare asistemelor de gospodărire a apelor.De asemenea, trebuie luate măsuri specifice funcţie de tipul de specie. Deexemplu:măsuri de realizare a unui pescuit raţional;măsuri de repopulare în cazul unor specii în declin etc.326

Prin realizarea măsurilor de renaturare a râurilor, prezentate anterior, ecosistemeleacvatice antropizate evoluează de la starea actuală la o altă stare reprezentată depotenţialul ecologic bun sau la starea ecologică bună funcţie de tipul corpului de apă.În cazul în care nu se poate aprecia efectul măsurii asupra stării ecologice a apei,sau este dificil de găsit o soluţie tehnică pentru o situaţie concretă, se pot propune studiide specialitate.Corpurile de apă care nu vor atinge obiectivele de mediu până în 2015 vor fisubiectul unei proceduri de justificare a excepţiilor (amânarea termenului pentru atingereaobiectivelor peste 6 sau 12 ani, sau adoptarea unor obiective mai puţin severe, prezentateîn Capitolul 10). Directiva Cadru Apa cere revizuirea listei cu corpurile de apă puternicmodificate şi artificiale la fiecare 6 ani, la reactualizarea Planului de Management. Testulde desemnare a corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale trebuie refăcut lafiecare 6 ani, el depinzând de modificările sociale, economice şi de mediu. Acestemodificări depind la rândul lor de dezvoltarea noilor tehnologii.În acest Plan de Management s-a avut în vedere o serie întreagă de propuneri demăsuri (tabel 6.7), măsuri rezultate în urma desemnării finale a tuturor corpurilor de apăputernic modificate şi artificiale (subcapitolul 6.3), în special pentru corpurile de apă situatepe cursurile de apă cu specii de peşti migratori de medie şi lungă distanţă (Anexa9.16).Pe râurile interioare se consideră că nu există soluţie tehnic fezabilă privindamenajările pentru migraţia peştilor pentru barări transversale ale cursului de apăcu înălţimea mai mare de 15 m. Menţionăm că pe plan european, în general au fostrealizate amenajări pentru migraţia peştilor pentru barări cu înălţimea de până la 15 m. Înal doilea ciclu de planificare este posibil ca acest prag să fie revizuit pentru barajele cuînălţimi mai mari de 15 m, pe baza rezultatelor unor studii de cercetare, studii defezabilitate şi proiecte pilot; de altfel acestea constituie în prezent propuneri de măsuripentru acele baraje cu o înălţime cuprinsă între 15 – 50 m.În această etapă de elaborare a Planului de Management s-a avut în vedere, îngeneral, o prioritizare a măsurilor care să asigure în primul rând conectivitatealongitudinală în cazul barărilor transversale mai mici de 15 m (considerate fezabile tehnic)pe cursurile de apă cu specii de peşti migratori. În cazul în care rezultatele activităţilor demonitoring au evidenţiat prezenţa unor specii de peşti migratori, atât în amonte, cât şi înaval de barierele transversale (datorită existenţei speciilor migratoare şi pe afluenţi), s-aconsiderat că nu mai este necesară refacerea conectivităţii longitudinale.327

Ţinând cont de aceste aspecte, în al doilea ciclu de planificare, odată cu creştereaconfidenţei în evaluarea stării/potenţialului ecologic, precum şi odată cu finalizarea studiilorde cercetare, fezabilitate şi a studiilor pilot, se va reanaliza eficienţa măsurilorimplementate şi eventual se vor propune alte măsuri care să asigure atingerea obiectivelorde mediu pentru corpurile de apă afectate de presiunile hidromorfologice.O sinteză a testului de desemnare şi implicit a măsurilor de re-naturare pentrucorpurile care riscă să nu atingă obiectivele de mediu datorită presiunilor hidromorfologicese prezintă în Anexa nr. 9.17 (a, b, c).În Figura nr. 9.15 se prezintă locaţia unde se vor realiza măsurile de asigurare aconectivităţii longitudinale, a conectivităţii laterale precum şi alte tipuri de măsuri necesar afi luate în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad, având în vedere atingerea obiectivului de mediupropus.Astfel în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad se preconizează realizarea unui număr de43 măsuri, al căror cost de investiţii este de 3,387 mil. Euro. Responsabilitatea realizăriimăsurilor revine în mare parte Administraţiei Naţionale „Apele Române” – DirecţiaApelor Prut, dar şi altor instituţii (primării şi consilii locale, agenţi economici) cu sursede finanţare de la instituţiile precizate. Se precizează ca în prezent nu sunt identificatesurse de finanţare pentru aplicarea măsurilor privind conectivitatea laterală (Anexa 9.17 b).Măsuri suplimentare pentru reducerea poluării cu substanţe organice, nutrienţi şisubstanţe periculoase în vederea atingerea stării bune a apelorÎn situaţia în care măsurile de bază implementate nu sunt suficiente pentruatingerea stării bune a apelor, trebuie avută în vedere introducerea de măsurisuplimentare. Măsurile suplimentare sunt acele măsuri desemnate şi implementate pelângă măsurile de bază, în scopul realizării obiectivelor stabilite. Se pot adopta deasemenea măsuri suplimentare ulterioare pentru creşterea gradului de protecţie sauîmbunătăţirea apelor aflate sub incidenţa Directivei Cadru a Apei, inclusiv înimplementarea acordurilor internaţionale importante la care se face referire în art. 1.Pentru corpurile de apă care riscă să nu atingă obiectivele de mediu, respectivcorpurile de apă stabilite la Capitolul 3.5 şi obiectivele de mediu prezentate la Capitolul 7,se propun măsuri suplimentare pentru presiunile punctiforme şi difuze aparţinândactivităţilor industriale şi agricole, aglomerărilor umane, dar şi altor surse.328

Figura 9.15 Măsuri privind reducerea presiunilor datorate alterărilor hidromorfologicedin spaţiul hidrografic Prut - Bârlad329

Starea corpului de apăCombinaţia optimă de măsuri de bază şi măsuri suplimentare stabilită pe bazaaplicării analizelor cost-eficienţă şi cost beneficiu, conduce la elaborarea unui program demăsuri care să asigure atingerea obiectivele de mediu, respectiv la care pot fi aplicateexcepţiile de la obiectivele de mediu, conform art. 4.4-4.7 ale Directivei Cadru Apa. Acesteexcepţii se prezintă detaliat în capitolul 10.Măsuri suplimentareMăsuri de bazăCorpuri/Grup corpuri de apăFigura 9.16 Combinaţia măsurilor de bază şi suplimentare din cadrul programului demăsuriExistă o delimitare între măsuri şi instrumente. Termenul de „măsură” se referă la oaplicaţie tehnică concretă care tinde să aibă un efect local, cum ar fi o aplicaţie structurală,pe când instrumentele sunt de natură administrativă, economică sau consultativă.Instrumentele servesc la susţinerea implementării măsurilor (care tind să aibă un caractermai tehnic) prin stimularea schimbării comportamentului principalilor factori implicaţi. Oconsecinţă a acestui fapt este că instrumentele sunt aplicabile pe termen lung, au un efectmai larg comparativ cu măsurile şi necesită o coordonare la un înalt nivel administrativ.Totuşi, atât măsurile, cât şi instrumentele, trebuie văzute ca „măsuri” în concepţiaArticolului 11 din Directiva Cadru a Apei. Instrumentele pot fi înglobate în grupul demăsuri suplimentare.330

Pentru a realiza o prognoză a calităţii apelor la nivel de bazin/spaţiu hidrografic înanul 2015, s-a utilizat modelarea matematică cu ajutorul a două modele de calitate a apei(modelele WaQ şi QUAL 2K). Modelul WaQ s-a aplicat pentru toate corpurile de apă lanivel de subbazine, iar modelul QUAL2K numai pe corpurile la risc din punct de vedere alsubstanţelor organice.Modelul WaQ (Water Quality) prognozează calitatea apei din punct de vedere alnutrienţilor (azot total şi fosfor total). Se aplică ecuaţia de bilanţ de încărcări (emisii şiimisii) luând în considerare sursele de poluare punctuale, difuze cât şi fondul natural.Rezultatele aplicării modelarii calităţii în anul 2015 constituie instrumente de evaluare aimpactului măsurilor de bază, precum şi instrumente de selectare a priorităţilor în luareamăsurilor suplimentare de reducere a poluării.Modelul QUAL 2K (A Modelling Framework for Simulating River and Stream WaterQuality) se aplică pentru prognoza calităţii apelor din punct de vedere al poluării cusubstanţe organice, precum şi al poluării cu alţi poluanţi.Categoriile de măsuri suplimentare propuse de Administraţia Naţională „ApeleRomâne” pentru diminuarea efectelor presiunilor din activităţile umane în vedereaîmbunătăţirii stării apelor, respectiv a reducerii poluării cu substanţe organice, nutrienţi şisubstanţe periculoase şi aplicabile activităţilor economice (industriale şi agricole) şiaglomerărilor umane, sunt prezentate pe familii de măsuri în Anexele nr. 9.18 - 9.20. Deasemenea, sunt prezentate şi estimări de costuri unitare specifice pentru evaluareacheltuielilor de investiţii şi operare a măsurilor suplimentare propuse.În categoria instrumentelor de aplicare/sprijinire a programelor de măsuri seregăsesc:Taxe/subvenţii.- taxă pe pescuit;- subvenţii acordate pentru dezvoltarea agriculturii ecologice/organice;- subvenţii/plăţi pentru aplicarea programului Naţional de Dezvoltare Rural, în specialpentru implementarea Axei prioritare 2 şi pentru implementarea Directivei Cadru aApei şi Natura 2000 (art. 38 al Regulamentului 1698/2005).Implementarea măsurilor necesar a fi luate de către fermieri pentru atingereaobiectivelor Directivei Cadru Apa pot fi finanţate prin Fondul European Agricol pentruDezvoltare Rurală (F.E.A.D.R.) în conformitate cu Regulamentul nr. 1698/2005 alConsiliului privind sprijinul pentru dezvoltare Rurală. Acest sprijin are la bază ProgramulNaţional de Dezvoltare Rurală care acoperă o perioada de 7 ani (1 ianuarie 2007 – 31331

decembrie 2013) şi care conţine axele şi măsurile propuse pentru fiecare axă, precum şiun plan de finanţare.Măsurile din cadrul Axei 2 vizează menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii mediuluirural din spaţiul rural prin promovarea unui management durabil atât al suprafeţeloragricole cât şi al celor forestiere. Unul dintre scopurile sprijinului prevăzut pentru axa 2 şicare are relevanţă în acest context este de a acorda sprijin financiar agricultorilor şiproprietarilor de pădure pentru prestarea de servicii de protecţie a mediului pentruconservarea şi protejarea florei şi faunei sălbatice, apei şi solului - conform priorităţilor demediu ale U.E. referitoare la Agricultură şi silvicultură – şi de a menţine sistemele agricolede tip HNV (high natural value - cu valoare naturală înaltă), de a susţine Natura 2000, de aîndeplini obligaţiile prevăzute de Directiva Cadru Apa şi Directiva Nitraţi şi de a atenuaefectele schimbărilor climatice.În Axa 2 sunt incluse o serie de măsuri care pot contribui la reducerea risculuipoluării apelor (de ex. cerinţele de agro-mediu referitoare la eliminarea completă a utilizăriiîngrăşămintelor chimice, aplicarea practicilor de Agricultură ecologică precum şi apracticilor de prevenire a infiltrării nitraţilor în sol prin promovarea culturilor verzi) şi laatingerea obiectivelor Directivei Cadru Apa. Pe lângă aceste acţiuni din Axa 2 mai există şialte intervenţii, sprijinite atât prin Axa 1, cât şi prin Axa 3, care vor aduce un aportimportant protecţiei resurselor apelor (de ex. sprijinul acordat prin Axa 1 pentrurespectarea normelor Directivei Nitraţi şi sprijinul din Axa 3, privind sistemele decanalizare).Axa 2 a P.N.D.R. are o valoare totală de aproximativ 2,3 miliarde Euro, din care82% reprezintă aportul F.E.A.D.R..În continuare se prezintă câteva măsuri de dezvoltare Rurală legate demanagementul apei: investiţii (sisteme de stocare a gunoiului de grajd), instruiri pentrufermieri, realizarea şi menţinerea zonelor tampon de-a lungul apelor, realizarea şimenţinerea zonelor de protecţie pentru captările de apă, menţinerea terenurilornecultivate, conversia terenurilor arabile în păşuni, restaurarea şi întreţinerea zonelorumede, conservarea solului (reducerea arăturilor, acoperirea terenurilor etc.), reducereautilizării fertilizanţilor şi a pesticidelor, aplicarea agriculturii organice, care pot fi susţinuteprin F.E.A.D.R..Articolul 38 al Regulamentului 1698/2005 prevede suport ce se acordă utilizatorilor,anual şi pe hectar de suprafaţă agricolă utilizată, pentru a compensa în zonele în cauzăcosturile suportate şi pierderea de venituri generate de dezavantajele rezultate în urma332

punerii în aplicare a Directivelor 79/409/C.E.E., 92/43/C.E.E. (Directivele pentru reţeauaNatura 2000) şi 2000/60/C.E. (Directiva Cadru Apa).Regulile de implementare a articolului 38 al Regulamentului nr. 1698/2005,elaborate la nivel european, vor fi adoptate până la sfârşitul anului 2009. Utilizarea acestuiarticol în programul de dezvoltare Rurală cere ca programul de măsuri al Planului deManagement să fie stabilit. De asemenea, propunerea de suport este de 500 Euro/hapentru primii 5 ani şi 200 de Euro/ha pentru următorii ani. Se precizează că o dată cuprevederea sprijinului, măsurile devin obligatorii.Întrucât în P.N.D.R. nu este prevăzută o alocaţie financiară pentru aplicarea acestuiArticol, este puţin probabil ca acest sprijin să se acorde până în 2013. În cazul în careacest sprijin se va acorda până în 2013, se vor identifica zonele/sub-bazinele pentru careeste necesar a se implementa măsurile specifice, putându-se chiar realiza un addendumla programul de măsuri, dacă este necesar. Aplicarea măsurilor Art. 38 trebuie să aibă învedere, de asemenea o negociere între autorităţile de gospodărirea apelor şi fermieri şiautorităţile pentru Agricultură şi dezvoltare Rurală, având în vedere acceptanţa acestormăsuri.La nivelul spaţiului hidrografic Prut - Bârlad sunt necesare măsuri suplimentarepentru activităţile agricole pentru atingerea obiectivelor corpurilor de apă în sub-bazinelehidrografice: Bahlui – Podu Iloaiei – Holboca şi Vaslui – Satu Nou – av. Vaslui, iarmăsurile propuse se referă la: aplicarea codului de bune practici agricole în zonele nevulnerabile.Aranjamente de cooperareEx.: Crearea unor structuri eficiente de cooperare între fermieri şi companiile de apă.Instrumentul reprezintă o posibilitate multiplă de posibile cooperări între diferiţi actori ladiferite niveluri (ex. Subvenţii locale – producător agricol, caz de secetă);Consultanţă, studiiEx: Consultanţă pentru fermieri, studii de cercetare ştiinţifică şi studii de proiectare tehnică.Un exemplu pentru reducerea presiunilor de la aglomerările umane în ceea cepriveşte poluarea cu nutrienţi este şi măsura suplimentară care poate fi promovată, fie prinlegislaţie, fie prin acorduri voluntare, de introducere şi comercializare pe piaţa de profil adetergenţilor fără conţinut de fosfaţi. Această măsură privind utilizarea detergenţilor fărăfosfaţi este amplu dezbatută la nivelul Uniunii Europene, şi în special la nivelul DistrictuluiInternaţional al Dunării, unde câteva ţări au implementat-o cu succes printr-o abordarelegislativă la nivel naţional. De asemenea, la nivel european există preocupări privind333

promovarea unei Directive Europene pentru reglementarea utilizării detergenţilor fărăfosfaţi.În România nu au existat angajamente voluntare care să se refere la reducereaconţinutului de fosfaţi din detergenţi. În anul 2008, Ministerul Mediului a iniţiat câtevaîntâlniri cu Asociaţia Producătorilor de Detergenţi şi Cosmetice (RUCODEM), precum şi cuprincipalii producători de detergenţi din România, în vederea realizării unui acord voluntarpentru producerea şi comercializarea detergenţilor fără fosfaţi. Discuţiile vor continua pânăla realizarea unui acord pe baze voluntare, având în vedere şi faptul că la nivelulDistrictului Internaţional al Dunării, Comisia Internaţională pentru Protecţia FluviuluiDunărea a agreat împreună cu statele semnatare reducerea conţinutului de fosfaţi dindetergenţii de spălare comercializaţi cu 90% până în anul 2013 (Resolution of the 10thI.C.P.D.R. Ordinary Meeting, December 2008).În vederea realizării efective a unui acord voluntar cu producătorii şi importatorii dedetergenţi sunt necesare eforturi pentru intensificarea conştientizării producătorilor dedetergenţi privind beneficiile asupra mediului, pentru îmbunătăţirea comunicării dintrefactorii de decizie şi sectorul privat, precum şi acţiuni pentru acordarea unor facilităţi depromovare pentru companiile producătoare.Pentru buna implementare a prevederilor Directivelor 79/409/C.E.E. şi 92/43/C.E.E.sunt necesare măsuri suplimentare în domeniile:conservarea habitatelor dependente de apă;conservarea speciilor dependente de apă;utilizarea durabilă a resurselor;management şi administraţie.Aceste măsuri sunt necesare pentru reducerea presiunilor hidromorfologice, aefectelor schimbărilor climatice, a fenomenului de eutrofizare în corpurile de apă, precumşi protecţia corpurilor de apă subterană. În acelaşi timp este necesară o cunoaştere maibună a situaţiei pe teren privind distribuţia spaţială a habitatelor şi speciilor. O altăcategorie de măsuri sunt cele care contribuie la scăderea riscului de diminuare asuprafeţei habitatelor protejate şi riscului de diminuare a speciilor protejate (de exempluprin identificarea şi creşterea suprafeţelor zonelor de reproducere). La nivel administrativeste necesară coordonarea activităţii instituţiilor interesate şi diminuarea situaţiilorconflictuale între acestea.În Anexa nr. 9.21 sunt prezentate măsurile suplimentare necesare pentru bunaconservare a habitatelor şi speciilor dependente de apă. Aceste măsuri suplimentare aufost extrase din planurile de management elaborate şi aprobate până în prezent pentru334

ariile naturale protejate, fiind introduse doar acele măsuri care au legătură cu habitatele şispeciile direct dependente de apă.Pe parcursul implementării practice, măsurile suplimentare şi instrumentele trebuieadaptate fiecărei situaţii în parte, suplimentate şi comparate cu valorileexperimentale/ştiinţifice. Astfel, catalogul instrumentelor şi măsurilor este un catalog„deschis”, care poate fi extins în cazuri specifice.Potrivit cerinţelor Art. 14 al Directivei Cadru Apa, la stabilirea programului de măsuritrebuie asigurată informarea, consultarea şi implicarea activă a factorilor interesaţi înluarea deciziilor şi a factorilor interesaţi în domeniul gospodăririi apelor. În acest context,stabilirea finală a programului de măsuri, respectiv adoptarea măsurilor suplimentare, seva realiza numai pe baza consultării şi implicării active a acestora. Procesul s-a desfăşuratîncepând cu 1 ianuarie 2009 şi s-a finalizat în 10 noiembrie 2009. Detalii privind procesulde consultare pentru elaborarea Planului de Management se regăsesc în cap. 11.Analiza cost-eficienţă a măsurilor suplimentare grupate la scară subbazinalăAnaliza Cost - eficienţă reprezintă o tehnică de evaluare care furnizează oprioritizare, graduare a măsurilor suplimentare pe baza costului şi eficienteiecologice, unde celei mai „cost eficiente” măsuri i se atribuie „ranking-ul” cel maiînalt (costul cel mai redus raportat la efectul cel mai bun în plan ecologic).Cadru generalPe baza presiunilor de la nivelul corpurilor de apă, identificate în cadrul analizei dereevaluare a riscului, au fost selectate cele mai relevante măsuri suplimentare care încombinaţie cu măsurile de bază duc la atingerea stării bune a corpului de apă aflat la risc.Analiza Cost Eficienţă realizată la scara subbazinului hidrografic exclusiv pentrumăsurile suplimentare are drept scop prioritizarea măsurilor suplimentare având gradul celmai înalt de eficienţă în planul elementelor biologice de calitate.În contextul abordării analizei cost-eficienţă există o delimitare între măsuri şiinstrumente. Termenul de „măsură” se referă la o aplicaţie tehnică concretă care tinde săaibă un efect local, cum ar fi o aplicaţie structurală, pe când instrumentele sunt de naturăadministrativă, economică sau consultativă. Instrumentele servesc la susţinereaimplementării măsurilor (care tind să aibă un caracter mai tehnic) prin stimulareaschimbării comportamentului principalilor factori implicaţi. O consecinţă a acestui fapt este335

că instrumentele sunt aplicabile pe termen lung, au un efect mai larg comparativ cumăsurile şi necesită o coordonare la un înalt nivel administrativ. Totuşi, atât măsurile, câtşi instrumentele, trebuie văzute ca „măsuri’’ în concepţia Articolului 11 din Directiva Cadrua Apei. Instrumentele pot fi înglobate în grupul de măsuri suplimentare.Prioritizarea celor mai „cost-eficiente” măsuri în scopul atingerii stării bune esterealizată pentru corpurile de apă de suprafaţă. Problematicile apelor subterane sunt parţialacoperite de o serie de măsuri şi instrumente care pot fi aplicate atât pentru apele desuprafaţă cât şi pentru cele subterane, spre exemplu cele localizate în zone cu poluaredifuză.AbordareAnaliza cost-eficienţă este realizată într-o succesiune de 5 etape, astfel:Etapa 1: Selectarea sistemului de măsuri suplimentare pe baza presiuniloridentificateAnaliza cost-eficienţă realizată la scara sub-bazinului hidrografic are în vederemăsurile suplimentare la nivelul corpurilor de apă din cadrul sub-bazinului care riscă să nuatingă obiectivele până în 2015, datorită presiunilor semnificative. În ipoteza analizată,măsurile suplimentare propuse conduc în totalitate la atingerea stării/potenţialului bun prinrealizarea reducerii poluanţilor (conform modelărilor WAQ, QUAL 2K, balanţa masică).Etapa 2: Clasificarea efectului măsurilor suplimentare în planul elementelorbiologice de calitatePentru evaluarea eficienţei în plan ecologic a măsurilor suplimentare au fost luate încalcul principalele grupuri de indicatori definite în Anexa V a Directivei Cadru a Apei (FP –fitoplancton, FB/MF - fitobentos/macrofite, MZB - macronevertebrate, P - peşti (ihtiofauna).Etapa 3: Evaluarea efectului măsurilor suplimentare aferente presiunilor de poluarecu nutrienţi, substanţe organice şi substanţe prioritar periculoase din sursepunctiforme şi difuze, precum şi a măsurilor aferente alterărilor hidromorfologiceEfectele au fost evaluate în conformitate cu Anexa 1 „Efectul măsurilor suplimentareaferente presiunilor de poluare cu nutrienţi, substanţe organice şi substanţe prioritarpericuloase din surse punctiforme şi difuze” clasificate în funcţie de sursa depresiune/măsură şi Anexa 2 „Evaluarea efectelor măsurilor propuse pentru C.A.P.M. în336

cazul elementelor biologice reprezentative” la „Elementele metodologice privind evaluareaanalizei cost eficienţă”.Etapa 4: Prioritizarea măsurilor în baza raportului „cost eficienţă”Ţinând cont de valoarea de capital (valoarea investiţiei), de costurile de operare şiîntreţinere, de efectul măsurilor suplimentare în planul elementelor biologice de calitate,măsurile suplimentare au fost prioritizate.Evaluarea costurilor aferente măsurilor suplimentare a ţinut cont de evaluareacosturilor directe (la modul cantitativ) precum şi de evaluarea costurilor indirecte (estimatecalitativ).Etapa 5: Analiza măsurilor suplimentare la nivelul subbazinului hidrografic, dinpunct de vedere al atingerii obiectivelorScopul acestei etape a fost:- de a veni cu un raport logic care să arate cu care investiţie şi pe ce perioadăobiectivele de mediu pot fi atinse;- de a descrie un criteriu de prioritizare şi analiză a posibilităţii de implementare amăsurilor. Identificarea unei singure şi optime soluţii s-a dovedit dificilă, pentru caunele costuri şi- probabilitatea atingerii ţintei pot fi doar evaluate calitativ.A fost realizată o analiză a măsurilor suplimentare prioritizate în baza criteriului„cost – eficienţă” din punct de vedere al probabilităţii de implementare a măsurilor în 2012şi al impactului acestora în plan indirect, tradus prin evaluarea calitativă a costurilorindirecte.Astfel, la nivelul Direcţiei Apelor Prut măsurile suplimentare necesare atingeriiobiectivelor de mediu au fost grupate la scara a 2 subbazine hidrografice (Podu Iloaiei-Holboca şi Satu Nou-av. Vaslui).Analiza la scară a fiecărui bazin hidrografic este prezentată în Anexa nr. 9.22„Analiza cost eficienţă a măsurilor suplimentare grupate la scară subbazinală”.În Anexa nr. 9.23 se prezintă măsurile suplimentare şi instrumentele aplicate lanivelul corpurilor de apă, pentru diminuarea efectelor poluanţilor în vederea îmbunătăţiriistării apelor din sub-bazinele hidrografice Bahlui – Podu Iloaiei – Holboca şi Vaslui –Satu Nou – av. Vaslui.337

La nivelul spaţiului hidrografic Prut - Bârlad au fost identificate un număr total de13 măsuri suplimentare şi 2 instrumente în scopul atingerii potenţialului ecologic bun alcorpurilor de apă. Costul total necesar realizării măsurilor suplimentare şi aplicăriiinstrumentelor suport de realizare a acestora se ridică la 42,4 mil. Euro. Diferenţa de3,384 mil. Euro faţă de valoarea din tabelul 9.11 reprezintă costul total al măsurilorsuplimentare necesar a fi aplicate pentru atenuarea efectelor presiunilor hidromorfologice.** *În tabelul nr. 9.11 în care se prezintă planificarea în perioada 2010 - 2027 acosturilor totale ale măsurilor de bază şi a măsurilor suplimentare pentruimplementarea programului de măsuri în spaţiul hidrografic Prut - Bârlad, se observă că82,03 % din alocarea financiară revine măsurilor aplicate pentru aglomerările umane(obs.: categoria de presiune predominantă la costuri), respectiv finanţării măsurilorpentru asigurarea serviciilor de apă pentru populaţie. Acest efort financiar seconcretizează, aşa cum reiese din Figura nr. 9.17, în valoarea de 572 euro/locuitor.Perioada în care se vor realiza cele mai mari investiţii este cea cu termenul de conformareîn anul 2010, cu o valoare planificată de 789,75 mil. Euro.Tabelul 9. 11 Planificarea costurilor totale pentru implementarea programului de măsuri înspaţiul hidrografic Prut – BârladCategoriadepresiuneCostul măsurilorCostul măsurilor deCostul total al măsurilorsuplimentarebază (milioane Euro)(milioane Euro)(milioane Euro)2010 2015 2021 2010 2015 2021 2010 2015 2021 2027Aglomerări 760.51 364.18 291.21 0 0.01 41.07 760.51 364.19 332.27 0Industrie 27.99 5.81 0.81 0 0.06 0 27.99 5.870 0.81 0Agricultură 1.25 278.56 0 0 0 1.27 1.25 278.56 1.27 0Hidrologie 0 0 0 0 0.004 0 0 0.004 0 0Morfologie 0 0 0 0 3.38 0 0 3.380 0 0Total 789.75 648.55 292.01 0.00 3.46 42.33 789.75 652.010 334.34 0.00338

572 euro/locFigura 9.17 Alocarea per capita a costurilor totale pentru implementarea programului demăsuri în spaţiul hidrografic Prut – BârladMăsurile de bază şi suplimentare stabilite în acest prim ciclu de planificare vor fireanalizate în anul 2012, având în vedere identificarea stadiului operaţional al acestora,îmbunătăţirea evaluării efectelor măsurilor asupra stării corpurilor de apă, precum şi pebaza dezvoltării de noi instrumente tehnice pentru modelarea substanţelor organice şisubstanţelor prioritar periculoase. De asemenea, continuarea şi dezvoltarea activităţilor demonitoring integrat al calităţii apelor vor contribui la clarificarea aportului şi impactuluisurselor de poluare asupra stării corpurilor de apă.10. Excepţii de la obiectivele de mediu10.1. Analiza Cost Beneficiu şi Analiza de disproporţionalitate10.1.1. Analiza Cost BeneficiuAnaliza cost beneficiu (A.C.B.) are drept scop determinarea beneficiului net al unuiprogram de măsuri aplicabil la o anumită scară (corp de apă/subbazin/bazin/naţional).339

Analiza cost-beneficiu (A.C.B.) are ca rezultat final justificarea aplicăriiexcepţiilor de la obiectivele de mediu (respectiv aplicarea Art. 4.4. şi 4.5 dinDirectiva Cadru Apa).În cadrul analizei Cost Beneficiu se vor investiga costurile şi beneficiile programuluide măsuri, din perspectiva beneficiului adus mediului. Semnificaţia acestui lucru este cănu sunt avute în vedere doar costurile şi beneficiile măsurilor în directă corelaţie cu mediul,ci şi toate efectele indirecte posibile care se pot manifesta asupra altor sectoare sauasupra mediului.AbordareAnaliza Cost Beneficiu (A.C.B.) a fost luată în considerare când toate măsurile debază şi suplimentare necesare pentru atingerea stării ecologice au fost identificate şicuantificate.A.C.B. a fost aplicată numai măsurilor suplimentare în procesul de justificareal excepţiilorAnaliza cost beneficiu este realizată într-o succesiune de 4 etape, astfel:Etapa 1. Definirea scării de evaluare:Scara de analiză: subbazinul hidrografic.Etapa 2. Prescreening-ul măsurilor suplimentareSe bazează pe rezultatele Analizei Cost Eficienţă care a realizat o prioritizare amăsurilor suplimentare în baza criteriului „cost – eficienţă”.Etapa 3. Evaluarea Costurilor şi BeneficiilorEvaluarea costurilor directe, financiare (de investiţie, operare şi întreţinere) – lamodul cantitativ, precum şi a costurilor indirecte – la modul calitativ), a fost realizată încadrul Analizei Cost eficienţă.Evaluarea beneficiului are ca punct de plecare măsurile suplimentare aferentepresiunilor: poluare cu nutrienţi, substanţe organice şi substanţe prioritar periculoase dinsurse punctiforme şi difuze, precum şi măsurile aferente presiunilor hidromorfologice careau fost grupate şi prioritizate la scară subbazinală în analiza Cost Eficienţă şi pentrucare au fost identificate de asemeni costurile.Aceste măsuri au fost transpuse într-o Fişă de evaluare a beneficiului de mediu înscopul evaluării, în prezent, la modul calitativ a beneficiului în subbazinul respectiv pentru340

o serie de indicatori selectaţi ca fiind cei mai relevanţi. Informaţii detaliate privindevaluarea beneficiului sunt prezentate în Anexa 10.1 Fişe de evaluare beneficii de mediu.Etapa 4. Compararea costurilor şi beneficiilorInclude:- comparaţia costurilor şi beneficiilor pentru toate măsurile suplimentare identificate încadrul analizei cost eficienţă- evaluarea globală a raportului cost beneficiu ţinând cont şi de beneficiul monetarestimatInformaţii privind compararea costurilor şi beneficiilor sunt prezentate în Anexa10.2. Analiza comparativă cost beneficiu.10.1.2. Analiza de disproporţionalitateAnaliza de disproporţionalitate, respectiv în ce proporţie costul total (de capital şiindirect) va fi considerat disproporţionat, a fost realizată din punct de vedere al Beneficiului(Raport Cost Beneficiu) şi al susţinerii financiare.Abordarea analizei de disproporţionalitate este bazată pe rapoarte de cercetare,prezentări şi schimburi informaţionale şi ţine cont de 2 aspecte:- beneficiul (de mediu şi monetar) adus de măsurile suplimentare;- susţinerea financiară a măsurii.Astfel:Costurile disproporţionate sunt acele costuri care depăşesc beneficiile de mediuşi monetare realizate prin atingerea „stării bune” a corpurilor de apă (sau posibil, dacăcosturile depăşesc beneficiile printr-o marjă de siguranţă-prag) şi/sau dacă costurile nusunt suportabile financiar.Analiza de disproporţionalitate a fost abordată în 2 etape, astfel:- Proporţionalitatea costurilor a fost evaluată prin compararea costurilor şi beneficiilor,plecând de la rezultatele Analizei Cost Beneficiu;- Proporţionalitatea costurilor a fost evaluată proporţional cu nivelul curent alcheltuielilor, folosind criteriul excedentului de la bugetul statului.Astfel:Scara de analiză este cea a subbazinului hidrografic, similar analizei cost eficienţă.341

Măsurile suplimentare aferente alterărilor hidromorfologice şi surselor agricole vor fianalizate la scară naţională prin prisma excedentului bugetar de la bugetul de stat.- costul măsurilor suplimentare aferente alterărilor hidromorfologice va fi raportat lacota bugetară alocată lucrărilor de investiţii în domeniul lucrărilor gospodăririiapelor, incluzând aici şi lucrările de reconstrucţie ecologică;- costul măsurilor suplimentare aferente surselor agricole va fi raportat la principalulindicator macroeconomic aferent agriculturii (Valoarea Adăugată Brută).Analiza de disproporţionalitate a măsurilor suplimentare este prezentată în Anexa10.3 Analiza de disproporţionalitate a măsurilor suplimentare.10.2. Stabilirea excepţiilor de la obiectivele de mediu10.2.1. Principii generale privind excepţiile de la obiectivele de mediuÎn situaţiile în care nu este posibilă atingerea obiectivelor de mediu prevăzute încap. 7, se pot aplica excepţii de la obiectivele de mediu în condiţiile prevăzute de Art. 4(4),(5), (6) şi (7) ale Directivei Cadru Apa.Excepţiile de la obiectivele de mediu sunt parte integrantă a obiectivelor demediu şi a procesului de planificare în domeniul gospodăririi calitative a apelor.Procesul de stabilire al excepţiilor şi implicit al obiectivelor de mediu este un procesdinamic şi iterativ ce va fi dezvoltat şi îmbunătăţit în următoarele cicluri de planificare, pebaza rezultatelor din actualul Plan de Management Bazinal.Procesul de stabilire al obiectivelor de mediu şi al excepţiilor s-a realizat la nivel decorp de apă, fiind mecanismul de prioritizare al acţiunilor şi al programelor demăsuri, deoarece nu toate „problemele” referitoare la corpurile de apă pot fi abordate şinu toate obiectivele de mediu pot fi atinse în cadrul actualului Plan de Management.Excepţiile de la obiectivele de mediu aplicabile corpurilor de apă din Planul deManagement se clasifică în următoarele categorii (tipuri):1. prelungirea termenului de atingere al „stării bune”, care poate fi maximum de2 ori x 6 ani, adică starea bună trebuie atinsă cel mai târziu până în 2027 (art. 4(4);2. atingerea unor „obiective de mediu mai puţin severe” în anumite condiţii (art. 4(5);3. deteriorarea temporară a stării corpurilor de apă în cazul existenţei unor cauzenaturale sau „forţă majoră” (art. 4 (6);4. noi modificări ale caracteristicilor fizice ale unui corp de apă de suprafaţă,modificări ale nivelului apei corpurilor de apă subterană, sau deteriorarea342

stării unui corp de apă de suprafaţă (inclusiv de la starea foarte bună la stareabună) ca rezultat al noilor activităţi durabile umane de dezvoltare.Informaţii detaliate privind excepţiile de la obiectivele de mediu şi condiţiile deaplicare ale excepţiilor sunt prezentate în Anexa 10.4.Tuturor categoriilor de excepţii identificate în Planurile Bazinale le sunt aplicabiledouă principii (Art. 4. (8), (9)):excepţiile care se aplică unui corp de apă nu trebuie să excludă sau săafecteze/compromită permanent atingerea obiectivelor de mediu în alte corpuri deapă din cadrul aceluiaşi district de bazin;aplicarea excepţiilor să fie corelată/consistentă cu implementarea altor reglementărilegislative la nivel comunitar; cel puţin acelaşi grad de protecţie trebuie atins prinaplicarea excepţiilor ca şi cel asigurat de către legislaţia comunitară existentă.10.2.2. Aplicarea excepţiilor la nivelul corpurilor de apăCorpuri de apă de suprafaţăLa nivelul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad, dintr-un număr total de 339 corpuri deapă, 243 corpuri de apă ating obiectivele de mediu în 2015, pentru 96 corpuri de apăaplicându-se excepţii de la obiectivele de mediu (Figura 10.1 şi Figura 10.3).Aplicarea excepţiilor de la obiectivele de mediu s-a realizat pentru 66 corpuri de apănaturale (stare ecologică şi chimică) şi 30 corpuri puternic modificate (potenţialul ecologic).Pentru fiecare corp de apă căruia i s-au stabilit excepţii de la obiectivele de mediu,se prezintă obiectivul alternativ preconizat (Anexa 10.5), precum şi justificările de aplicareale excepţiilor (Anexa 10.6). În cazul corpurilor de apă care nu ating obiectivele de mediuîn anul 2015 datorită faptului că implementarea măsurilor de bază pentru aglomerăriumane (prezentate în Anexele 9.2, 9.3, 9.11), activităţile industriale (Anexele 9.7, 9.12,9.13 şi 9.15) şi agricultură (Anexele 9.4, 9.5, 9.14) nu se realizează până la 22 decembrie2012 (2013 în cazul Directivei 91/271), se stabilesc excepţii de tipul 4.4 (prelungireatermenelor).Excepţiile de tipul 4.6. nu se regăsesc în actualul P.M.B., urmând a fi aplicate înurmătoarele cicluri de planificare, după ce evenimentele au avut loc, pentru a justifica dece un obiectiv din Planul de Management nu a fost atins.343

Figura 10. 1 Excepţiile de la obiectivele de mediu aplicate corpurilor de apă din spaţiulhidrografic Prut - Bârlad344

Din analiza efectuată la nivelul spaţiului hidrografic Prut-Bârlad, au rezultaturmătoarele:Sunt aplicate numai excepţii de tipul 4.4 (prelungirea termenelor), din care:‣ 93 corpuri de apă ce nu ating obiectivele de apă datorită faptului că implementareamăsurilor de bază nu se realizează până la 22 decembrie 2012 (2013 în cazulDirectivei 91/271), atingerea obiectivelor de mediu urmând a se realiza după2015;‣ 3 corpuri de apă ce nu ating obiectivele de apă datorită faptului ca implementareamăsurilor de bază şi a măsurilor suplimentare nu se realizează până la 22decembrie 2012 (2013 în cazul Directivei 91/271), atingerea obiectivelor demediu urmând a se realiza după 2015;‣ Nu sunt corpuri de apă ce nu ating obiectivele de apă datorită faptului că numaiimplementarea măsurilor suplimentare (măsuri pentru reducerea efectelorcauzate de presiunile hidromorfologice) nu se realizează până la 22 decembrie2012.Nu se aplică excepţii de tipul 4.5. (obiective de mediu mai puţin severe).Nu se aplică excepţii de tipul 4.7. (în relaţie cu proiectele viitoare deinfrastructură).Dintre excepţiile de tipul 4.4 aplicate corpurilor de apă, 96 (28,32 %) corpuri de apănu ating obiectivele de mediu în 2015 datorită fezabilităţii tehnice şi (din acestea) 2 (0,59%) corpuri de apă nu ating obiectivele de mediu în 2015 şi datorită costurilordisproporţionate.La nivelul s.h. Prut-Bârlad, numărul corpurilor de apă pentru care se aplică excepţiiva scădea în următoarele cicluri de planificare, de la 96 corpuri de apă cu excepţii în 2015,la un corp de apă în cadrul celui de al 2-lea ciclu de planificare şi la un corp de apă încadrul celui de al 3-lea ciclu de planificare, aplicarea excepţiilor urmând a fi adaptată defiecare dată (fig. 10.2.-10.5).Se menţionează că starea corpurilor de apă din actualul Plan de Managementreprezintă starea de la care se va evalua aplicarea principiului „nedeteriorării stării”corpurilor de apă. Deteriorarea stării corpurilor de apă se va permite numai cu respectareacerinţelor şi prevederilor Art. 4.7 al Directivei Cadru Apa, pentru cazuri specifice.345

19858.41%10.29%14041.30%stare foarte bună stare bună nu ating starea bunăFigura 10.2 Starea corpurilor de apă de suprafaţă din spaţiului hidrografic24271.39%Prut-Bârlad în anul 200710.29%9628.32%stare foarte bună stare bună excepţiiFigura 10.3 Obiectivele de mediu atinse şi excepţii de la obiectivele de mediu aplicatecorpurilor de apă de suprafaţă din spaţiului hidrografic Prut-Bârlad în 2015Figura 10.4 Obiectivele de mediu atinse şi excepţii de la obiectivele de mediu aplicatecorpurilor de apă de suprafaţă din spaţiului hidrografic Prut-Bârlad în 2021346

Figura 10.5 Obiectivele de mediu atinse şi excepţii de la obiectivele de mediu aplicatecorpurilor de apă de suprafaţă din spaţiului hidrografic Prut-Bârlad în 2027În anumite cazuri se poate constata deteriorarea stării corpului de apă ca urmare aconstruirii unor staţii de epurare care transferă poluarea difuza de la aglomerările fărăsisteme de canalizare în poluare punctiformă cu evacuare direct în resursa de apă. Înaceste condiţii cantitatea de nutrienţi şi substanţe organice se constituie ca un aportsuplimentar de poluare care va produce în anul 2015 deteriorarea stării corpului de apă dela stare foarte bună la stare bună sau de la starea bună la starea moderată.Corpuri de apă subteranăÎn cazul corpurilor de apă subterană ROPR02 şi ROPR03 se solicită excepţia de laatingerea obiectivelor de mediu conform art. 4(4) al Directivei Cadru a Apei, cu prelungireatermenului de atingere a acestora cu două cicluri de planificare (2027).Pentru fiecare corp de apă căruia i s-au stabilit excepţii de la obiectivele de mediu,se prezintă obiectivul alternativ preconizat (Anexa 10.7), precum şi justificările de aplicarea excepţiilor (Anexa 10.8).11. Aspecte cantitative şi schimbări climatice11.1. Aspecte cantitativeSchema Directoare de Amenajare şi Management a Bazinului Hidrograficreprezintă instrumentul de planificare în domeniul apelor. Prin Ordinul MinistruluiMediului şi Gospodăririi Apelor nr. 1258 din 20 noiembrie 2006 s-au stabilitmetodologia şi instrucţiunile tehnice necesare elaborării schemelor directoare.347

Schema directoare integrează cele două componente ale planificării şimanagementului, respectiv Planul de management bazinal, care constituie componenta degestionare calitativă a resurselor de apă şi Planul de Amenajare a BazinuluiHidrografic, care constituie componenta de gestionare cantitativă a resurselor de apă.Planul de Amenajare a Bazinului Hidrografic are ca scop fundamentareamăsurilor, acţiunilor, soluţiilor şi lucrărilor pentru:- realizarea şi menţinerea echilibrului dintre cerinţele de apă ale folosinţelor şidisponibilul de apă la surse;- diminuarea efectelor negative ale fenomenelor naturale asupra vieţii, bunurilor şiactivităţilor umane (inundaţii, exces de umiditate, secetă, eroziunea solului);- utilizarea potenţialului apelor (producerea de energie hidromecanică şihidroelectrică, navigaţie, extragerea de materiale de construcţii, acvacultură,turism, agrement, peisagistică etc.);- determinarea cerinţelor de mediu privind resursele de apă.Planul de Amenajare a Bazinului Hidrografic are următoarele obiectiveprincipale:- inventarierea resurselor hidrologice (naturale) de apă de suprafaţă şi subterană;- determinarea situaţiei actuale a utilizării pe folosinţe a resurselor de apă;- determinarea cerinţelor viitoare socio-economice şi de mediu privind resurselede apă;- evaluarea preliminară a riscului potenţial la inundaţii pe bazinul hidrografic;- identificarea acţiunilor, măsurilor, soluţiilor şi lucrărilor necesare pentru atingereagradului acceptat de protecţie la:- inundarea aşezărilor umane şi a bunurilor;- diminuarea efectelor secetelor, tendinţelor de aridizare, excesului deumiditate şi a eroziunii solurilor;- utilizarea potenţialului apelor.Seceta. Fenomene de aridizare/deşertificare – în ceea ce priveşte acestfenomen este necesară prezentarea zonelor expuse la secetă în România (zona de sud aţării, zona Dobrogei, parte din Podişul Central Moldovenesc etc.), şi cuantificareacaracteristicilor acestora:- frecvenţa, durata, extinderea şi intensitatea secetelor;- indicatori de secetă;- zonarea teritoriului bazinului hidrografic din punct de vedere al riscului la secetă;- variaţia în timp şi spaţiu a secetei;348

- caracterizarea resurselor de apă în condiţii de secetă;- populaţia afectată de fenomenele de secetă, pe judeţe, având la bază indicatoriide vulnerabilitate la acest fenomen.În cadrul Strategiei naţionale privind reducerea efectelor secetei, prevenireaşi combaterea degradării terenurilor şi deşertificării, pe termen scurt, mediu şi lungsunt menţionate măsuri care să permită gestionarea situaţiilor de urgenţă generate deseceta hidrologică.Fiecare bazin hidrografic dispune de Planuri de restricţii şi folosire a apei înperioade deficitare, care au fost reactualizate, completate şi aprobate în anul 2009 şicare conţin, în principal:• sistemul informaţional-decizional şi de avertizare a populaţiei şi obiectivelor socialeconomice;• toate folosinţele de apă, cu menţionarea debitelor utilizate şi debitelor minimenecesare;• secţiunile de control pe cursurile de apă pe care au fost stabilite faze caracteristicepentru situaţii deosebite: faza normală, faza de atenţie-avertizare, faza de restricţii.La nivelul Direcţiilor Apelor sunt elaborate Planuri bazinale de restricţii care săaplice restricţii în alimentarea cu apă, precum şi măsuri de raţionalizare în folosirea apei,corespunzătoare condiţiilor locale concrete.Inundaţii - Se are în vedere o prezentare sintetică, la nivel de bazin hidrografic, asituaţiei actuale a suprafeţelor afectate de exces de umiditate.Suprafeţele vor fi identificate şi prezentate pe hărţile G.I.S., pe surse de producere afenomenului:- nivel ridicat al apelor freatice (în condiţii naturale sau datorate unor acumulări);- ape provenite din precipitaţiile căzute în incinte;- ape provenite din scurgerile de pe terenurile învecinate, pe terenuri cu posibilităţifoarte reduse de scurgere sau lipsite de scurgere (crovuri);- exces de apă datorită funcţionării sistemelor de irigaţii.În cadrul acestei prezentări vor fi incluse şi suprafeţele predispuse la înmlăştiniresau sărăturate şi separat, a celor care prezintă interes pentru asanare.Toate acţiunile, măsurile, soluţiile şi lucrările prevăzute în planul de amenajaretrebuie astfel concepute, realizate, administrate şi utilizate în exploatare, încât beneficiileobţinute să fie maxime în condiţiile prezervării şi protecţiei florei, faunei, a habitatelor şi acondiţiilor de mediu. Programele de măsuri se stabilesc cel mai târziu până la data de 22decembrie 2009 şi vor fi operaţionale cel târziu la data de 22 decembrie 2012.349

Elaboratorul schemelor directoare şi a programelor de măsuri prevăzute în legeeste nominalizat în Legea apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare:„schemele directoare şi programele de măsuri prevăzute [...] se elaborează şi seactualizează de către Administraţia Naţională „Apele Române”, se avizează de cătreComitetul de bazin la propunerea autorităţii publice centrale din domeniul apelor şise aprobă prin Hotărârea Guvernului”. Administraţia Naţională „Apele Române” şiInstitutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor au realizat eşalonarea elaborăriicomponentelor planurilor de amenajare astfel încât elaborarea să se desfăşoare simultanpentru toate bazinele hidrografice.Cerinţele Directivei 60/2007 privind evaluarea şi gestionarea riscurilor lainundaţii trebuie integrate în schemele Directoare şi constau în următoarele etape detranspunere şi implementare:- Transpunere în Legea Apelor până cel târziu la 26.11.2009;- Primul raport asupra zonelor de risc la inundaţii va fi inclus în raportul asupraschemelor directoare – luna septembrie 2009- Evaluare preliminară a riscului la inundaţii …………. 22.12.2011- Hărţi de hazard şi risc la inundaţii …………………... 22.12.2013- Planuri de gestiune a riscului la inundaţii …………… 22.12.2015- Revizuire/reactualizare la fiecare 6 ani.În vederea stabilirii acţiunilor concrete pentru implementarea acestei directive s-aelaborat Strategia naţională de management al riscului la inundaţii, prevenirea,protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor. Activităţile de management al inundaţiilorse constituie într-o problema de politică, de planuri şi programe de termen scurt, mediu şilung, având ca scop protecţia vieţii, a bunurilor şi a mediului împotriva fenomenului deinundaţii. Aceste planuri se elaborează în conformitate cu prevederile Strategiei naţionalede management al riscului la inundaţii şi cu prevederile Directivei 60/2007/CE privindevaluarea şi managementul riscului la inundaţii. Acestea sunt:- Planul de Management al Riscului la Inundaţii, ce se elaborează la nivel de bazin sauspaţiu;- Programul Naţional de Prevenire, Protecţie şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor.Acest program se elaborează la nivelul teritoriului naţional şi are la bază planurile demanagement al riscurilor la inundaţii întocmite la nivelul celor 11 bazine/spaţiihidrografice; acest plan va fi finalizat în cadrul schemelor directoare de amenajare şimanagement a bazinelor hidrografice, în decembrie 2009;350

- Planuri bazinale, judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale de apărare împotrivainundaţiilor, elaborate în conformitate cu prevederile legislaţiei existente în domeniulmanagementului situaţiilor de urgenţă şi care se vor integra în prezenta strategie subnumele de planuri operative de intervenţie;- Planul de management al zonelor inundabile. Planul naţional pentru prevenirea şicombaterea inundaţiilor va fi finalizat în cadrul schemelor directoare de amenajare şimanagement a bazinelor hidrografice, în decembrie 2009.Continuarea implementării Strategiei de management al riscului la inundaţii înperioada 2009-2012 necesită investiţii în infrastructura de apărare împotriva inundaţiilor,pentru lucrări noi în zonele afectate frecvent de inundaţii, mărirea gradului de siguranţă alucrărilor existente şi finalizarea lucrărilor aflate în derulare. Se va acorda atenţie:- Amenajării râurilor interioare;- Amenajării bazinelor hidrografice cu scurgere torenţială, care constituie surse de riscasupra populaţiei, mediului şi infrastructurii;- Reamenajării fluviului Dunărea (Proiectul de Reabilitarea ecologică şi economică aluncii Dunării, aprobat prin HG nr. 1208/2006);- Întreţinerii şi exploatării în condiţii de siguranţă a infrastructurii de apărare împotrivainundaţiilor.11.2. Schimbări climaticeSchimbările rapide din mediul înconjurător sunt cauzate de creşterea populaţieiglobului, de creşterea ratei de consum a resurselor de către societatea umana şi deschimbări ale tehnologiilor şi ale organizării politico-sociale.Cea mai importantă componentă a schimbărilor globale o reprezintă modificareaclimei datorită efectului de seră, care va avea un impact important asupra mediului şiactivităţilor economico–sociale. În zilele noastre, schimbările climatice au devenit orealitate oficial recunoscută.Semnale ale schimbărilor climatice în RomâniaSchimbările climatice reprezintă una dintre provocările majore ale secolului nostru –un domeniu complex în care trebuie să ne îmbunătăţim cunoaşterea şi înţelegerea, pentrua lua măsuri imediate şi corecte în vederea adaptării la condiţiile climatice viitoare.Observaţiile şi măsurătorile efectuate pe mapamond şi pe teritoriul Românieiasupra unor parametri climatici şi efectelor climei asupra resurselor de apă indică anumite351

semnale care susţin ipoteza schimbărilor climatice. Dintre semnalele produse pe teritoriulRomâniei, demne de luat în considerare, menţionăm următoarele:În ultimii 100 de ani a fost pusă în evidenţă tendinţa globală de încălzire peteritoriul României, cu creşterile cele mai mari de până la 0,4° C în zoneleindustriale;Apariţia fenomenului de aridizare a climatului şi creşterea frecvenţei deproducere a unor valori extreme de temperatură şi precipitaţii:- Producerea unor temperaturi extreme pe teritoriul României, de când existămăsurători meteorologice (1884): pe data de 5 iulie 2000 la staţia Giurgiu s-auînregistrat 43,5°C şi la Bucureşti 42,4°C;- Ploi foarte intense căzute pe suprafeţe mici care produc efecte catastrofale; deexemplu ploaia de 120 mm căzută în 40 de minute la Cuculeasa lângă Buzău pedata de 22 iunie 1999 şi ploaia de 285 mm căzută în 30 de ore în Bucureşti înperioada 21-22 septembrie 2005, care reprezintă 60% din cantitatea anuală deprecipitaţii etc.;Apariţia unor fenomene meteorologice nespecifice climatului din RomâniaÎn data de 12.08.2002 s-a produs la Făcăieni o tornadă care a distrus 420 delocuinţe şi retezat arborii din pădurea din zonă. După această tornadă, frecvenţaproducerii acestora pe teritoriul României a crescut.Creşterea frecvenţei producerii inundaţiilor catastrofaleCronicarii au consemnat cu regularitate, în decursul timpului, viituri catastrofale: 10în secolul al XVI-lea, 19 în secolul al XVII-lea, 26 în secolul al XVIII-lea, 28 în secolul alXIX-lea şi 42 în secolul al XX-lea.Frecvenţa de producere a inundaţiilor şi amploarea acestora a crescut, datorită, înprincipal, schimbărilor climatice şi reducerii capacităţii de transport a albiilor, prindezvoltarea în general a localităţilor în albia majoră a cursurilor de apă.Şase inundaţii catastrofale s-au produs pe teritoriul României în anul 2005 cuo probabilitate de producere între 1% şi 0,5%: aprilie bazinele Timiş şi Bega; iuniebazinele Argeş, Vedea şi Olt; iulie bazinele Trotuş şi Siret inferior; august bazinul Siretsuperior; septembrie bazinele Ialomiţa, Dâmboviţa şi litoral; decembrie bazinele dinspaţiul hidrografic Banat.Creşterea debitului maxim anual pe Dunăre cu circa 1200 m 3 /sÎn ultimii 166 ani se remarcă o tendinţă de creştere a debitelor maxime pe Dunăreala Baziaş cu 1200 m 3 /s datorită, în principal, schimbărilor de ordin climatic şi îndiguirii înamonte a Dunării şi a afluenţilor. Acest debit suplimentar conduce la supraînălţări ale352

nivelului apei cu 40-50 cm pe tot sectorul românesc al Dunării, ceea ce implică costurisuplimentare pentru a asigura acelaşi grad de protecţie împotriva viiturilor, a cetăţenilor şibunurilor acestora.Creşterea nivelului Mării Negre cu 34 cm în perioada 1860-2004.Acţiuni pentru adaptarea managementului apelor la schimbările climatice.1. Dezvoltarea cercetării ştiinţifice pentru studiul vulnerabilităţii sistemelor degospodărirea apelor la schimbările climatice probabile, atât a componentelor structuralecât şi cele nestructurale şi pentru adaptarea graficelor dispecer şi a programelor deexploatare a lacurilor de acumulare la regimul hidrologic modificat şi la noile cerinţe deapă, care ţin seama de schimbările de ordin climatic.În districtul internaţional al Dunării în general, precum şi în România, au fostdezvoltate o serie de proiecte ştiinţifice menite să clarifice anumite aspecte privindprognozarea efectului schimbărilor climatice asupra diferitelor componente de mediu,sociale şi economice. În continuare sunt prezentate câteva proiecte relevante.CECILIA: Impactul schimbărilor climatice în Europa Centrală şi de Est şievaluarea vulnerabilităţiiObiectivul principal al proiectului CECILIA este de a stabili impactul schimbărilorclimatice şi de a evalua vulnerabilitatea zonelor vizate în Europa Centrală şi de Est.Accentul a fost pus pe realizarea de aplicaţii de modelare pe climă şi studii de impact însectoare cheie din regiune. Proiectul conţine studii de hidrologie, de calitatea apei şi demanagement al resurselor de apă (în principal pe râuri de lungime medie şi în zonacostieră a Mării Negre). În proiect a fost analizat şi impactul schimbărilor climatice asupramarilor aglomerări urbane şi industriale. Astfel proiectul a fost dezvoltat şi în România iarraportul tehnic efectuat către U.E. şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării a cuprinsurmătoarele etape:Selectarea datelor de intrare, meteorologice şi hidrologice, necesare pentrucalibrarea modelului;Crearea bazei de date şi validarea ei;Calibrarea parametrilor modelului de simulare a scurgerii medii lunare;Inventarierea consumatorilor de apă existenţi. Evaluarea cerinţelor viitoare de apădin bazinele hidrografice analizate;Evaluarea resurselor şi a posibilităţilor de asigurare a cerinţelor de apă.353

CICLE: proiect de cercetare a impactului climei pentru EuropaDiverse regiuni cu diferite/diverse probleme: în zonele costiere atenţia esteîndreptată spre efectele creşterii nivelului mării, în timp ce în zonele montane înalte atrageatenţia topirea gheţarilor, care conduce la mişcări ample ale masei de apă. O activitateimportantă a proiectului implică schimbul de cunoştinţe în domeniu şi experienţa dobânditădin alte proiecte naţionale pe tema practicilor de management.CLAVIER: Schimbările climatice şi variabilitatea: impact asupra EuropeiCentrale şi de EstStatele din Europa Centrală şi de Est se confruntă cu o triplă provocare: tranziţiaeconomică şi politică în curs de desfăşurare; hazardul şi vulnerabilitatea de mediucontinuă; impactul pe termen lung al schimbărilor climatice globale. Obiectivul general alproiectului este de a avea o contribuţie pozitivă şi de a face faţă acestor provocări, prinstudierea în detaliu a trei ţări din E.C.E.: Ungaria, România şi Bulgaria.În România s-au finalizat următoarele activităţi:descrierea modelului hidrologic conceptual HIDROZ, selectat pentru cuplarea cumodelele meteorologice regionale;descrierea regimului hidrologic actual al bazinelor hidrografice Mureş şi Argeş,selectate în vederea analizei de impact a schimbărilor climatice - serii de date alerezultatelor simulărilor hidrologice - râuri şi lacuri - care rezultă din diferite scenariiclimatice viitoare;realizarea interfeţelor software de preprocesare şi preluare a datelor meteorologicede intrare, obţinute de către parteneri prin utilizarea modelelor meteorologiceregionale, în formatul specific modelului hidrologic de simulare;realizarea simulărilor hidrologice în bazinele hidrografice Mureş şi Argeş pentruperioada de referinţă 1950 – 2000 şi respectiv pentru perioada de analiză de impact2001 – 2050, utilizând diverse scenarii de evoluţie climatică.ENSEMBLES: Proiect ce furnizează un ansamblu de predicţii climatice şiimpactul lorAcest proiect implică folosirea de programe de schimbări climatice ce prelucreazăsemnale după modelul Regional Climate Change condus de Comitetul Interguvernamentalpentru Schimbări ClimaticeProiectul are ca scop:- dezvoltarea unui sistem de predicţie pentru schimbările climatice prin modele debună rezoluţie, globale şi regionale, la scări diferite de timp, de scurtă şi lungădurată;354

- cuantificarea şi reducerea incertitudinii în ceea ce priveşte răspunsurile SistemuluiPământ la presiunile fizice, chimice, biologice şi umane (incluzând resursele deapă, utilizarea terenurilor şi calitatea aerului şi ciclul carbon);- maximizarea folosirii rezultatelor prin corelarea cu ieşirile din sistemul de predicţieprintr-o gamă de aplicaţii privind: agricultura, sănătatea, securitatea alimentară,energia, resursele de apă, asigurări şi managementul riscurilor.Un alt proiect care se află în curs de desfăşurare în România este CCWaters –Schimbările climatice şi impactul acestora asupra alimentarii cu apă (Climate Change andImpacts on Water Supply) (INTERREG SEE).Activităţile de cercetare la nivel naţional şi european privind impactul schimbărilorclimatice pot fi utilizate în procesul de elaborare a planurilor de management bazinale. Învederea asigurării unei consistenţe între evaluarea schimbărilor climatice şi planul demanagement, sunt necesare: acordul adecvat la nivel decizional, elaborarea de scenarii şiaplicarea de modele.În luna martie 2009, Comisia Europeană a lansat un studiu privind implementareaart. 9 al Directivei Cadru privind Apa, în care se va aborda rolul preţului apei în contextulimplementării Directivei Cadru a Apei, al politicii privind deficitul de apă şi seceta şi aladaptării la schimbările climatice. Termenul de finalizare al proiectului este sfârşitul anului2010.În perioada 2009 – 2015, implementarea Planului de Management bazinal va aveanevoie de de o bază ştiinţifică riguroasă pentru a răspunde provocărilor legate deschimbările climatice. În acest sens va fi necesară promovarea de parteneriate eficienteîntre organizaţiile de cercetare, organismele factorilor decizionali şi factorii interesaţi(Policy paper, SSG Water and climate change, 2008).2. Planificarea în domeniul gospodăririi apelor trebuie realizată la nivel debazin hidrograficResursele de apă se formează şi se gospodăresc pe bazine hidrografice. Apadulce este o resursă vulnerabilă şi limitată, indispensabilă vieţii, mediului şi dezvoltăriisocietăţii. Gospodărirea raţională a resurselor de apă cere o abordare globală, care săîmbine problemele sociale şi dezvoltarea economică cu protecţia ecosistemelor naturale.O gospodărire durabilă a resurselor de apă va integra utilizatorii de apă dintr-un bazinhidrografic.U.E. a legiferat în anul 2000, prin Directiva Cadru a Apei 2000/60, acest principiupotrivit căruia bazinul hidrografic este unitatea pe care se face planificarea şi355

managementul apelor. Din acest punct de vedere, România deţine o experienţăimportantă, având în vedere că managementul apelor pe bazine hidrografice se face încădin anul 1959.Ca urmare a conştientizării riscului la inundaţii într-un bazin, este necesar să secoreleze aspectele de management calitativ (Plan de Management) şi cantitativ (plan deamenajare). De asemenea, I.C.P.D.R. a dezvoltat o politică de protecţie împotrivainundaţiilor, oficializată prin adoptarea programului: Action Programme on SustainableFlood Protecţion în the D.R.B. în 2004.În acest cadru a fost elaborat „Conceptul de apărare împotriva inundaţiilor în bazinulTisei”, ce reprezintă de fapt o metodologie de lucru ce stabileşte principiile şi direcţiilecolaborării părţilor, în scopul armonizării şi coordonării cooperării în domeniul apărăriiîmpotriva inundaţiilor în bazinul Tisei. Partea română este responsabilă cu elaborareaPlanului de apărare împotriva inundaţiilor la nivelul Bazinului hidrografic al Tisei (respectivA.N.A.R.). Acest plan este în deplină concordanţă cu cel realizat la nivelul ComisieiInternaţionale pentru Protecţia Dunării (I.C.P.D.R.).În ceea ce priveşte rezervele de apă actuale în bazinul Tisei, acestea suntsuficiente, dar există şi preocuparea ca în viitor, prin creşterea cererilor pentru irigaţiiagricole, împreună cu un climat fluctuant, să fie nevoie de eforturi suplimentare pentru agestiona resursele în mod echitabil pentru toţi utilizatorii din bazin. Integrarea privindcalitatea şi cantitatea apei şi planificarea resursei de apă este o problemă esenţială pentrua fi luată în considerare în Planul de management integrat al bazinului hidrografic Tisa.Deficitul de apă (secetă) şi inundaţiile reprezintă o provocare majoră în BazinulTisei, amplificată de schimbările climatice. Inundaţiile şi secetă au efecte negative asuprabiodiversităţii şi a calităţii apei. Pe de altă parte, producerea acestor fenomene extreme,poate la rândul său, prin calitatea apei, să creeze probleme asupra cantităţii de apă.Obiectivul principal al programului de acţiune a fost realizarea pe termen lung aunei abordări de gestionare a riscului de inundaţii în vederea protejării vieţii oamenilor şi abunurilor materiale. Prin acest program se încurajează atât conservarea şi îmbunătăţireacalităţii apei cât şi a ecosistemelor aferente.Sinergia între planul de management bazinal şi managementul riscului de inundaţiiîntr-un sub-bazin este specificată în Programul de acţiune. În România, în corelare cuprevederile schemelor directoare, se elaborează programe de măsuri care trebuierealizate pentru atingerea obiectivelor privind asigurarea protecţiei cantitative şi calitative aapelor, apărarea împotriva acţiunilor distructive a apelor, precum şi valorificareapotenţialului apelor, în raport cu cerinţele dezvoltării durabile a societăţii şi în acord cu356

strategia şi politicile de mediu, incluzând dezvoltarea lucrărilor, instalaţiilor şi amenajărilorde gospodărire a apelor.Programul de acţiune încurajează promovarea şi armonizarea schimbărilor demediu în politicile de mediu, precum şi protecţia mediului şi conservarea naturii cu scopulde a îmbunătăţi managementul inundaţiilor. Programul de acţiune îşi propune săîndeplinească obiectivele şi măsurile prevăzute în Planul de Management Integrat.Rezultatele planului de acţiune la inundaţii constau în evaluarea zonelor inundabileşi întocmirea hărţilor de risc de inundaţii care trebuiesc integrate în P.M.B.. Aceste hărţi derisc la inundaţii vor furniza informaţii despre zonele de risc, în scopulconştientizării/informării populaţiei, protejării populaţiei şi a bunurilor materiale şi învederea amenajării teritoriului.Mai exact, legătura dintre P.M.B. şi riscul la inundaţii se va realiza prin următoareleacţiuni concertate:- Asigurarea unei bune coordonări în amenajarea teritoriului;- Realizarea zonelor umede şi a celor de inundare pentru a permite reţinerea apelormari în scopul menţinerii stării bune a apelor de suprafaţă. Activităţile de începutconstau în colectarea datelor pentru: realizarea unui inventar a zonelor inundabile şia luncilor care au fost sau nu redate râurilor de care aparţin; identificarea de noiposibile zone inundabile; proiecte de infrastructură pentru inundaţii;- Prevenirea poluărilor accidentale în timpul inundaţiilor prin afectarea instalaţiilor dedepozitare a substanţelor periculoase;- Punerea în aplicare a măsurilor de mediu stabilite în D.C.A., care să asigure înacelaşi timp şi protecţia împotriva inundaţiilor.Carta Verde „Adaptarea la schimbările climatice în Europa – posibilităţile deacţiune ale U.E.” (iunie 2007) a recunoscut că D.C.A. oferă un cadru coerent pentrumanagementul integrat al resurselor de apă, dar nu face referire direct la schimbărileclimatice. Cu toate acestea, Carta Verde a recunoscut că o provocare pentru statelemembre U.E. va fi să ia în considerare problemele legate de schimbările climatice înprimul ciclu al P.M.B., planificat până în 2009.Comisia Europeană în Carta Albă cu privire la schimbările climatice, propune să fiedezvoltată problema schimbărilor climatice în întregime, în următorul Plan de Management(2015), ţinând cont şi de implementarea Directivei de Inundaţii al E.U. (Directiva2007/60/E.C. evaluarea şi managementul riscului la inundaţii).Proiectele viitoare trebuie să ţină cont de schimbările climatice:- acestea trebuie să fie coerente şi globale (să reunească toate sectoarele relevante);357

- trebuie să furnizeze instrumente şi măsuri flexibile, care să conducă la unmanagement eficient/responsabil.În Bazinul Dunării, schimbările climatice sunt o ameninţare considerabilă pentrumediu, astfel acţiunile/măsurile viitoare trebuie luate în consecinţă. Prioritatea în aceastaetapă/stadiu/ciclu este de a identifica eventuale presiuni asupra mediului acvatic, precumşi de a se asigura că măsurile care vor fi aplicate în viitor în Bazinul Dunării nu au unimpact negativ asupra stării apei.Noua strategie de amenajare a râurilor porneşte de la ideea că râurile şicoridoarele acestora formează ecosisteme complexe care includ terenurile adiacente,flora, fauna şi cursurile de apă. Aceste ecosisteme depind de regimul cursurilor de apă încare debitele, transportul sedimentelor, temperatura apei şi alte variabile au un rol binedefinit. În cazul producerii unor modificări ale acestor variabile faţă de valorile existente înmod natural echilibrul este dereglat. Este motivul pentru care amenajarea râurilor prinlucrări inginereşti trebuie să aibă ca obiectiv menţinerea în timp şi spaţiu a echilibruluidinamic global al cursurilor de apă.În locul încorsetării râurilor între diguri, soluţie adoptată de regulă până înprezent, noul concept „Mai mult spaţiu pentru râuri” ilustrează ideea politică prin care sesusţine necesitatea redării râurilor a ceea ce „le-am luat” – luncile inundabile –pentru ca acestea să dreneze corespunzător viiturile.Noul concept, „Mai mult spaţiu pentru râuri” oferă:- noi spaţii pentru atenuarea viiturilor prin realizarea: unor zone umede; realocăriidigurilor, unor zone de retenţie cu inundare controlată; unor braţe secundare etc.;- noi spaţii pentru natură reprezentate de lunca inundabilă, unde se vor dezvoltanoi ecosisteme care oferă condiţii pentru flora şi fauna specifică, precum şi pentrurecreere şi turism.În România a fost elaborată Strategia de Management al Riscului la Inundaţii şiPlanurile şi Programele necesare implementării strategiei, având la bază noul concepteuropean „mai mult spaţiu pentru râuri”.Îmbunătăţirea sistemului de monitoring pentru datele meteorologice şihidrologice se va realiza prin implementarea proiectului DESWAT pentru automatizareasistemului de monitoring al apelor şi dezvoltarea unor centre de prognoză hidrologică lanivelul bazinelor hidrografice. De asemenea, proiectul WATMAN, în curs de implementare,vizează crearea unui Centru Regional pentru Situaţii de Urgenţă în vederea diminuăriiefectelor negative ale inundaţiilor, iar proiectul SIMIN - Sistemul Naţional IntegratMeteorologic a fost finalizat şi este format din staţii meteorologice şi sinoptice amplasate în358

ţară astfel încât asigură reprezentativitatea informaţiilor meteorologice pe întreg teritoriulţării. Tot acest flux de date ce vor fi obţinute prin implementarea proiectelor va contribui laimplementarea Strategiei Naţionale pentru Managementul Dezastrelor, ce va fi conectatăpână în anul 2010 la sistemele ţărilor vecine, în special ale Ungariei, Bulgariei şi Serbiei.Cerinţele de planificare în domeniul gospodăririi apelor trebuie să ţină seamade prevederile conţinute în politicile şi strategiile internaţionale în domeniulschimbărilor climatice, în ghidurile europene tematice, precum şi de direcţiile şiacţiunile stabilite în cadrul Grupurilor de lucru „Inundaţii” şi „Schimbări Climatice şiApa” de la nivelul Comisiei Europene. În plus, după definitivarea în anul 2010 adocumentelor ghid, se vor identifica necesităţile specifice, fiind necesară o corelare aactivităţilor de la nivelul bazinelor hidrografice cu cele de la nivel european, în ceea cepriveşte adaptarea la schimbările climatice.3. Dezvoltarea şi regionalizarea serviciilor de alimentare cu apă şi decanalizare şi epurareÎn România, din punct de vedere al asigurării populaţiei cu servicii de apă, gradul deracordare a populaţiei la sistemele centralizate de alimentare cu apă potabilă este înprezent (iunie 2009), 65,4% iar gradul de racordare la sistemele de canalizare şi staţiile deepurare este de 51,4% şi respectiv 42,6%. Este încă un procent relativ redus, însă,România şi-a propus un program ambiţios care prevede ca, până în anul 2018 localităţilecu mai mult de 2000 de locuitori să fie racordate la sisteme regionale de alimentare cuapă, canalizare şi epurare. Finanţarea acestui program în valoare de 19,1 miliarde euro seva asigura din surse bugetare şi fonduri europene care sunt prevăzute în ProgramulOperaţional Sectorial de Mediu.Totodată sunt necesare măsuri pentru asigurarea alimentarii cu apă a populaţiei şiagenţilor economici pe timp de secetă şi inundaţii. În cadrul studiilor elaborate deI.N.H.G.A. în anul 2008 privind scenarii de evoluţie a cerinţelor de apă ale folosinţelorîn vederea fundamentării acţiunilor şi măsurilor necesare atingerii obiectivelorgestionarii durabile a resurselor de apă ale bazinelor hidrografice, sunt prezentateurmătoarele aspecte:- stabilirea pe fiecare bazin/spaţiu hidrografic a scenariilor privind evoluţia viitoare acerinţelor de apă ale folosinţelor în perioada de prognoză 2010-2020;- compararea disponibilului de apă la surse cu cerinţele folosinţelor de apă, în scopuldeterminării deficitelor sau excedentelor de apă.359

4. Creşterea colaborării internaţionale în domeniul apelor în vederea realizăriide acţiuni comune pentru reducerea efectelor negative ale apelor - inundaţii, secete,poluări accidentale etc. - efecte ce sunt accentuate de schimbările de ordin climatic şi deimpactul activităţilor umane asupra resurselor de apă.Organizaţia Naţiunilor Unite şi agenţiile sale specializate în domeniul apelorprecum şi alte organizaţii internaţionale reprezentative trebuie să joace un rolcentral în acest proces.Directiva Cadru pentru Apă a Uniunii Europene 2000/60 şi Directiva privindevaluarea şi managementul riscului la inundaţii (2007/60/E.C.) vor asigura cadrul necesarpentru acţiuni şi măsuri pentru protecţia resurselor de apă şi pentru diminuarea efectelornegative ale apelor, la nivel de bazine hidrografice.Totodată, aceste Directive europene deschid posibilitatea împărţiriiresponsabilităţilor între statele din acelaşi bazin hidrografic, pentru managementulapelor, în vederea diminuării efectelor transfrontaliere.România, alături de alte state dunărene, se află în proces de elaborare a Planuluide Management al Districtului Hidrografic al Dunării sub coordonarea ComisieiInternaţionale de Protecţie a Fluviului Dunărea în vederea atingerii stării bune a apelor.5. Informarea şi conştientizarea publicului în ceea ce priveşte efectele negativeale schimbărilor climatice asupra apelor şi a altor activităţi economico-sociale şi implicareafactorilor interesaţi în stabilirea măsurilor de reducere a efectelor negative ale apelor -inundaţii şi secete reprezintă una dintre preocupările prioritare în acest moment înRomânia.Campania de dezbateri şi de consultare a publicului în legătură cu elaborareaSchemelor directoare de amenajare şi management a bazinelor hidrografice, la care aufost invitaţi membrii Comitetelor de Bazin, principalii consumatori de apă, principaliideţinători de lucrări hidrotehnice, principalii furnizori de date şi informaţii necesarefundamentării schemelor directoare a început în perioada iulie-decembrie 2007, fiind unproces continuu.În continuare sunt rezumate problemele ce ar putea apărea în viitor, pentru a fiabordate în următoarele cicluri ale P.M.B. (2015, 2021):- să se asigure că sistemele de monitorizare utilizate au capacitatea de a detectaimpactul schimbărilor climatice asupra stării ecologice şi chimice a apei, precum şiadaptarea efectelor măsurilor la schimbările climatice;360

- să se investigheze efectele/impactul schimbărilor climatice asupra ecoregiunilor,tipologiilor şi secţiunilor de referinţă precum şi soluţiile propuse;- să se investigheze efectele schimbărilor climatice asupra diferitelor sectoare activeşi evaluarea creşterii (indirecte) impactului asupra stării apelor;- evaluarea vulnerabilităţii ecosistemelor din bazin;- proiectele de infrastructură să fie integrate în procedurile E.I.A. şi S.E.A.;- sa fie integrate în Schema Directoare toate cunoştinţele, rezultatele şi concluziile înlegătură cu pericolul/ameninţările schimbărilor climatice.12. Informarea, consultarea şi participarea publicului12.1. Cadrul operaţional de informare şi consultare a publiculuiStatele Membre încurajează implicarea activă a tuturor părţilor interesate înimplementarea Directivei Cadru în domeniul Apei şi în elaborarea planurilor demanagement pe bazin hidrografic.Principalele prevederi referitoare la participarea şi consultarea publicului suntstipulate în articolul 14 al Directivei Cadru prin care se stabilesc trei forme principale aleparticipării şi consultării publicului:Accesul la informaţia de bază;Implicarea Activă în toate aspectele implementării Directivei;Consultarea în trei etape în cadrul procesului de planificare.Întreaga activitate privind Participarea şi Consultarea Publicului a avut la bazăelaborarea de Instrucţiuni metodologice prin adaptarea Ghidului privind „ParticipareaPublicului” elaborat de Uniunea Europeană şi a Strategiei privind participarea publiculuipentru Districtul Hidrografic al Dunării, strategie aprobată de Grupul de lucru permanent alI.C.P.D.R. în iunie 2003.Strategia se bazează pe calendarul implementării Directivei Cadru, iar activităţile eise bazează pe cerinţele de îndeplinire a obligaţiilor Directivei Cadru şi elaborează uncadru coerent cu legături la nivel naţional, prin oferirea unui model de strategie înorganizarea activităţilor. Bazat pe Strategia I.C.P.D.R., s-a elaborat un PLANOPERATIV pentru activităţi la nivelul Districtului Hidrografic al Dunării, al cărui conţinuteste propus pentru includere în Planul de Management pe Bazin Hidrografic.361

În conformitate cu documentele de lucru ale I.C.P.D.R., Participarea Publicului estecerută la mai multe niveluri geografice pentru a asigura informaţii semnificative care se vorreflecta în planul de management pe bazin hidrografic. În situaţia districtului hidrografic alDunării, aceste niveluri sunt:- Nivel Naţional (nivelul cheie de „implementare” şi management)- Nivel de subbazin (regional)- Nivel local (acolo unde Directiva Cadru se implementează efectiv).În România, cadrul legal privind procesul de participare şi consultare a publicului înconformitate cu Art. 14 al Directivei Cadru a Apei, este asigurat prin Legea apelor nr.107/1996 cu modificările şi completările ulterioare; Hotărârea de Guvern nr. 1212/2000privind organizarea şi funcţionarea Comitetelor de Bazin; Ordinul Ministrului nr. 1012/2005privind proceduri pentru accesul publicului la informaţii în domeniul managementuluiapelor; Ordinul Ministrului nr. 1044/2005 referitor la proceduri privind consultareautilizatorilor de apă, riveranilor şi publicului la luarea deciziilor în domeniul gospodăririiapelor.Obiectivul principal al activităţii de participare şi consultare a publicului este de aîmbunătăţi procesul de luare a deciziilor, prin aplicarea unei proceduri eficiente decooperare la toate nivelurile administraţiei publice. Acesta are scopul de a asiguraparticiparea utilizatorilor de apă, a comunităţilor locale reprezentative şi a populaţiei, princontribuţia la procesul de armonizare a legislaţiei în domeniul apei în vedereaimplementării legislaţiei Uniunii Europene şi prin recomandarea finanţării şi conformăriipriorităţilor în scopul dezvoltării programelor de management al apei.Participarea publicului poate fi definită în general ca admiterea publicului îninfluenţarea rezultatului planurilor de management şi proceselor de stabilire aprogramelor de măsuri, în vederea atingerii „stării bune” a apelor în 2015, în careinformarea are un rol esenţial.Consultarea publicului constituie o formă mai susţinută de asociere a publiculuifiind vorba de un schimb interactiv de informaţii, prin organizarea unor grupuri consultative,interviuri şi dezbateri publice cu participarea mass-media.Participarea activă a părţilor interesate este o formă de implicare mult mai intensăşi nu se referă la public, ci la persoane organizate în diferite grupuri ţintă care participăactiv la realizarea documentelor Directivei Cadru a Apei pe tot parcursul implementăriiacesteia (Comitet de Bazin, O.N.G.-uri, instituţii publice, autorităţi locale administrative,asociaţii profesionale, unităţi economice etc.).362

Principala unitate pentru consultarea şi informarea publicului la nivel bazinal şi localeste reprezentată prin Comitetul de Bazin creat pe baza H.G. nr. 1212/2000. Comitetul deBazin, organizat la nivelul fiecărei Direcţii a Apelor, asigură participarea publicului la luareadeciziilor din domeniul apelor şi a fost creat din necesitatea constituirii unor mecanisme deconsultare la toate nivelurile:Colectivităţile locale;Utilizatorii din bazinul hidrografic;Beneficiarii serviciilor de gospodărirea apelor.Obiectivele fundamentale care au stat la baza creării acestor structuri au fost:colaborarea eficientă a organismelor teritoriale de gospodărirea apelor cu organeleadministraţiei publice locale şi menţinerea echilibrului între conservarea şi dezvoltareadurabilă a resurselor de apă.Atribuţiile Comitetelor de Bazin sunt:- colaborează cu Direcţiile Apelor în implementarea strategiilor şi politicilor naţionalede management al apelor;- avizează schemele directoare precum şi programele de măsuri pentru atingereaobiectivelor;- aprobă lista ariilor protejate şi stabilesc măsuri de reconstrucţie ecologică;- aprobă încadrarea în categorii de calitate a cursurilor de apă din bazinele/spaţiilehidrografice;- recomandă priorităţi privind finanţarea programelor de dezvoltare;- propun revizuirea standardelor şi normativelor de calitate a apelor şi dacă estenecesar, propun elaborarea normelor de calitate a apei specifice bazinuluihidrografic;- asigură informarea publicului privind acţiunile organizate, cu cel puţin 30 de zileînainte de data desfăşurării acestora;- asigură accesul publicului la şedinţe şi la documentele lor oficiale.Fiecare Direcţie a Apelor din cadrul Administraţiei Naţionale „Apele Române”,deţine un Compartiment Comunicare Relaţii Publice, Relaţii Presă care se ocupă cupregătirea interviurilor şi a conferinţelor de presă privind problemele ridicate deimplementarea Directivelor Europene şi de elaborarea capitolelor din Planul deManagement al Bazinului Hidrografic.În cadrul şedinţelor Comitetelor de Bazin au fost prezentate:Calendarul şi programul de lucru pentru elaborarea Planurilor de managementpe bazine/spaţii hidrografice şi rolul consultării publicului;363

Rapoartele 2004 ale Planurilor de management pe bazinele/spatiile hidrografice.Imaginea de ansamblu a problemelor semnificative în managementul apei;Ciclul de planificare al Directivei Cadru a Apei reprezintă un factor definitoriu înorganizarea în timp a procesului privind participarea publicului:- identificarea bazinului hidrografic, desemnarea bazinelor de către autorităţilecompetente, transpunerea Directivei în legislaţia naţională – sfârşitul anului 2003;- caracterizarea bazinului hidrografic, revizuirea impactului activităţii umane şi analizaeconomică a folosinţelor de apă – sfârşitul anului 2004;- planuri pentru stabilirea programelor de măsuri şi schiţarea planurilor demanagement pe bazin hidrografic – sfârşitul anului 2006;- cele mai importante probleme de management al apei din cadrul bazinuluihidrografic – 2007;- informarea şi consultarea publicului în legătură cu programele de măsuri şi planurilede management pe bazin hidrografic - consultare şi comentare a drafturilor, pentruo perioadă de cel puţin 6 luni – sfârşitul anului 2008 şi 2009;- reactualizarea Planului de Management pe baza observaţiilor şi comentariilorpublicului – 2009;- publicarea Planului de Management pe bazin hidrografic - forma finală şi stabilireaprogramelor de măsuri - sfârşitul anului 2009;- implementarea programelor de măsuri – 2012;- evaluarea şi aducerea la zi, derogări – 2015;- termenul final pentru îndeplinirea obiectivelor Directivei Cadru – 2027.Participarea şi consultarea publicului vizează în principal protecţia mediului şi asănătăţii umane, anticiparea situaţiilor de criză cum ar fi inundaţiile sau seceta, impunereaşi îmbunătăţirea unui sistem echilibrat de plăţi pentru toţi utilizatorii de apă, întărirea,dezvoltarea şi susţinerea politicilor de management local.12.2. Prezentarea rezultatelor şi evidenţierea propunerilor de îmbunătăţire aPlanului de Management al Spaţiului Hidrografic Prut - Bârlad.Elaborarea Draftului Planului de Management pe spaţiul hidrografic Prut – Bârlad şipublicarea acestuia s-a făcut la 22 decembrie 2008.Pe site-ul Direcţiei Apelor Prut (www.apeprut.ro) s-au postat etapele de realizare şiraportare ale Planului de Management al bazinului hidrografic şi conţinutul cadru alacestuia.364

Pentru „Informarea şi consultarea publicului” se au în vedere:1. Publicarea calendarului şi a programului de lucru (cu 3 ani înainte de realizareaPlanului de Management revizuit) – decembrie 2006;2. Publicarea celor mai importante probleme de gospodărirea apelor la nivel naţional,sinteză a problemelor importante de gospodărire a apelor la nivel bazinal (cu 2 aniînainte de realizarea Planului de Management revizuit) – decembrie 2007;3. Publicarea proiectului Planului de Management (cu 1 an înainte de realizareaPlanului de Management revizuit) – decembrie 2008;Consultarea în cursul anului 2008 a grupurilor ţintă de stakeholderi privindelaborarea programelor de măsuri pentru industrie, agricultură, aglomerări umaneşi alterări hidromorfologice, etape importante în realizarea proiectului Planului deManagement bazinal;4. Consultarea publicului privind proiectul Planului de Management pe o perioadă decel puţin 6 luni de la data publicării acestuia.Consultarea PubliculuiÎn ceea ce priveşte activitatea de conştientizare a publicului în domeniul protecţieimediului, s-au desfăşurat numeroase întâlniri şi seminarii cu reprezentanţi ai operatoriloreconomici, autorităţi administrative locale şi O.N.G.-uri, s-au organizat şedinţe lărgite aleComitetelor de Bazin, interviuri şi articole în mass-media.Administraţia Naţională „Apele Române” prin intermediul celor 11 Direcţii ale Apelora demarat procedurile pentru realizarea unei campanii de informare şi consultare a365

unităţilor economice şi a autorităţilor publice locale privind implementarea Directivei Cadrupentru Apă.Astfel, în cursul anului 2007 la nivelul Direcţiei Apelor Prut, s-au realizat campaniide informare şi de consultare privind schemele directoare de amenajare şi management aspaţiului hidrografic Prut – Bârlad, unde ca punct focal au fost prezentate şi dezbătute„Principalele probleme de gospodărire a apelor” din spaţiul hidrografic Prut - Bârlad. Laaceste dezbateri publice au participat:- membrii Comitetului de bazin Prut – Bârlad;- membrii Secretariatului tehnic permanent;- doamna ing. Valerica GRIGORAŞ - Şef Serviciu Scheme Directoare - MinisterulMediului şi Dezvoltării Durabile;- doamna dr. ing. Daniela RĂDULESCU - director tehnic D.G.A. – I.N.H.G.A.;- doamna ing. Elisabeta CSERWID - Şef Laborator S.D.H. Moldova – I.N.H.G.A.;- domnişoara Ştefania DRAGOMIR - consilier Serviciu Scheme Directoare –M.M.D.D.;- directori ai unităţilor de apă – canal din spaţiul hidrografic Prut-Bârlad;- alţi utilizatori de apă;- cadre didactice universitare;- reprezentanţi ai consiliilor locale;- organizaţii non-guvernamentale;- angajaţi ai D.A. Prut etc.Scopul acestei acţiuni a fost mai buna cunoaştere a problemelor specificedomeniului gospodăririi apelor în spaţiul hidrografic Prut Bârlad, identificarea necesităţilorprivind lucrările de investiţii pentru apărarea împotriva inundaţiilor, asigurarea resursei deapă şi protecţia calităţii apelor, printr-un dialog cu toţi factorii implicaţi în utilizarearesurselor de apă.Cele mai importante probleme în domeniul gospodăririi apelor identificate în spaţiulhidrografic Prut – Bârlad au fost:1. Poluarea apelor cauzată de aglomerările umane:a. Rata redusă a populaţiei racordate la sisteme de colectare şi epurarea aapelor uzate/funcţionarea necorespunzătoare a staţiilor de epurare:- Canalizare – conectaţi 68,7% şi 0,9 % în mediul urban şi respectiv rural;- Staţii de epurare – conectaţi 50,17% şi 0,53 % în mediul urban şirespectiv rural;2. Poluarea apelor cauzată de activităţile agricole:366

a. Poluarea apelor de suprafaţă şi subterane cu nitraţi;b. Creşterea animalelor, gestionarea gunoiului;c. Pesticide, ierbicide, fertilizatori;3. Poluarea apelor cauzată de activităţile economice:a. Poluarea cu substanţe periculoase;b. Defrişările;c. Piscicultură;d. Turism, agrement;e. Extragere de materiale de construcţie din albie;4. Îmbunătăţirea stării ecosistemelor acvatice, a ecosistemelor terestreII. Probleme legate de fenomene extreme:1. Apărarea de inundaţii:a. Identificarea zonelor cu risc crescut la inundaţii;b. Aducerea la clasa de importanţă pentru exploatarea în condiţii de siguranţă alucrărilor hidrotehnice cu vechime mare de funcţionare;c. Instruirea şi implicarea populaţiei în desfăşurarea acţiunilor întreprinse latransmiterea avertizărilor de producere de situaţii de urgenţă;d. Susţinerea din partea autorităţilor publice în acţiunea de delimitare a albiilorminore şi a zonelor inundabile;2. Probleme legate de secetă:a. Creşterea gradului de vulnerabilitate a acoperirii necesarului de apă;b. Reducerea capacităţii de diluţie, de autoepurare şi suportabilitate a reţeleihidrografice, precum şi posibilitatea de asigurare a debitelor ecologice.III. Alte probleme legate de activităţile de gospodărirea apelor1. Problemele întâlnite în activitatea de promovare a investiţiilor:a. Costurile exagerate pentru execuţia lucrărilor pe terenurile aflate înadministrarea ROMSILVA;b. Necesitatea, la lucrările solicitate de Autorităţile Locale, de a asigura decătre acestea, suprafeţele de teren ocupate temporar sau definitiv;2. Problemele întâlnite în activitatea de inspecţie:a. Inexistenţa unui Regulament privind activitatea de inspecţie în domeniulgospodăririi apelor;b. Inexistenţa unei metodologii privind aplicarea penalităţilor;3. Posibile riscuri induse de modificările climatice:367

a. Creşterea intensităţii şi a frecvenţei apariţiei fenomenelor extreme – viiturişi secete;b. Alternarea rapidă a fenomenelor extreme va conduce la intensificareaproceselor erozionale;4. Gestionarea situaţiilor de urgenţă în context transfrontalier:a. Îmbunătăţirea fluxului informaţional cu Ucraina şi Republica Moldova;b. Necesitatea unui acord guvernamental între România şi Moldova;5. Probleme economice:a. Recuperarea costurilor serviciilor de apă;b. Recuperarea costurilor din activitatea de apărare împotriva inundaţiilor;6. Probleme privind activitatea comitetului de bazin:a. Dificultăţi în comunicarea şi schimbul de informaţii între părţile implicate;b. Dificultăţi în funcţionarea Comitetului de bazin;Sesiunile de dezbateri publice s-au încheiat prin comunicate sau informări de presă.Mass-media care a oglindit aceste evenimente la nivel local prin:Presa scrisă:Flacăra Iaşului, pag. 2, D. Chiru; Evenimentul, pag. 5, Ziua Iaşi, I. Gavriluţă, pag. 5;Monitorul de Vaslui, D. Ciobanu, Pag. 2; Imparţial, Corina M., pag. 4;Radio:Radio Iaşi, Radio Hit, Radio Nord Est (în cadrul programelor de ştiri)Televiziune:TELE M, TV BITAu fost elaborate chestionare privind implicarea stekeholderilor reprezentativi îndiferitele stadii ale elaborării Planului de Management al Spaţiului Hidrografic Prut –Bârlad.În lunile mai – iunie 2008 s-au organizat acţiuni în cadrul Direcţiei Apelor Prut încare au fost prezentate cerinţele Directivei Cadru a Apei, metode şi instrumente pentrudezvoltarea proceselor de participare şi consultare a publicului şi de luare a deciziilor. Cuaceastă ocazie s-au realizat pliante şi broşuri cu tematica Campania naţională deinformare privind prevederile Directivei Cadru Apa, care s-au distribuit grupurilorreprezentative ale cetăţenilor, agenţilor economici şi autorităţilor locale.În perioada 1 – 31.05.2008, Direcţia Apelor Prut a desfăşurat „Campania deinformare privind prevederile Directivei Cadru pentru Apa”, campanie iniţiată deMinisterului Mediului şi Dezvoltării Durabile. Cu această ocazie au fost distribuite368

cetăţenilor, autorităţilor locale şi agenţilor economici din spaţiul hidrografic Prut-Bârlad(judeţele: Botoşani, Iaşi, Vaslui şi Galaţi), pliante şi afişe cu tema „Pune preţul corect peapă”. În total au distribuite 10.000 pliante către 281 consilii locale, 170 agenţi economici.Directiva Cadru a Apei2000/60/CEDirectiva apeloruzate urbaneDirectiva apeipotabileDirectiva privindpoluarea cu subst.periculoaseDirectiva calităţiiapei pentru îmbăiereDirectiva nitraţilordin agriculturăApe subteranepoluateCalitatea apei pentrusustinerea vieţiipeştilorDirectiva apelor desuprafaţă destinatepotabilizării„Campania de informare privind prevederile Directivei Cadru pentru Apă” a cuprinsşi o componentă dedicată copiilor. Prin intermediul Sistemelor de Gospodărire a Apelor aufost organizate acţiuni de informare despre gospodărirea eficientă a resurselor de apă în45 de instituţii de învăţământ. Elevii au primit pliante şi postere „FLOPI ŞI APA” iar lasfârşitul campaniei au realizat desene şi referate reprezentând viziunea lor asupra poluăriişi economisirii resurselor de apă. Desenele şi referatele realizate de copii, precum şiclasele participante au fost premiate cu diplome de Direcţia Apelor Prut.Mediatizarea campaniei „Pune preţul corect pe apă” a fost realizată prin 19 articoleşi comentarii ce au apărut în presa locală (în ziarele din Botoşani, Iaşi,Vaslui, Galaţi), 14invitaţii la emisiunile radiourilor locale şi 4 apariţii TV.369

Prin intermediul compartimentului Comunicare, Relaţii Publice, Relaţii cu Presa dincadrul Direcţiei Apelor Prut s-au dat interviuri şi s-au elaborat articole pentru mass-medialocală.De asemenea, Manualul pentru autorităţi (privind accesul la informaţia degospodărire a apelor şi participarea publicului la luarea deciziilor privind gospodărireaapelor), care s-a elaborat de R.E.C. cu sprijinul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabileşi a Administraţiei Naţionale „Apele Române”, în cadrul proiectului U.N.D.P.-G.E.F.„Întărirea accesului la informaţie şi participării publicului la luarea deciziilor privind mediul”,a fost distribuit tuturor Direcţiilor Apelor din ţară. Direcţia Apelor Prut a distribuit manualulautorităţilor locale, agenţilor economici, mass-media şi membrilor comitetelor de bazin.Programul de măsuri reprezintă un capitol important al Planului de Management alBazinului Hidrografic, care cuprinde toate măsurile ce trebuie luate astfel încât obiectivelede mediu să fie atinse. Aceste măsuri răspund principalelor probleme din spaţiulhidrografic Prut - Bârlad. Reuşita programelor de măsuri este condiţionată totodată şi deaplicarea cu stricteţe a legislaţiei naţionale şi europene în domeniu.Programul de măsuri se adresează atât autorităţilor locale şi regionale, agenţiilordin domeniul mediului, tuturor factorilor importanţi din domeniul apei şi utilizatorilor de apă.Actorii locali implicaţi în aplicarea programele de măsuri, prin abordarea lorteritorială, fixează cadrul de acţiune în domeniul apei precum şi modalităţile de finanţare.Presiune (poluator)Programe MasuriStareBunaRiscObiectiv de Mediucl. II calitateImpact (efect)370

Privind dezvoltarea Programului de Măsuri, procesul de consultare a publicului lanivelul spaţiului hidrografic Prut - Bârlad a început în luna octombrie 2008.Pe site-ul Direcţiei de Apa Prut (www.apeprut.ro) a fost postat calendarul privindinformarea şi consultarea publicului privind Programele de Măsuri, direcţionat pe grupuriţintă de stakeholderi în acord cu măsurile pentru reducerea poluării privind următoareletipuri de presiuni: aglomerări umane, activităţi industriale, activităţi agricole şi alterărihidromorfologice.Data programărilor întâlnirilorde consultare – informare cu stakeholderiiNr.P.O.M. P.O.M. P.O.M.P.O.M.Direcţia Apelorcrt.domeniul domeniul domeniul domeniulaglomerăriumaneactivităţiindustrialeactivităţiagricolealterărihidromorfologice1 Prut 15.10.2008 30.10.2008 02.10.2008 12.11.2008În cadrul acestor întâlniri au fost distribuite chestionare (Anexa 12.1.- chestionarulcu privire la apele uzate) pentru colectarea opiniilor şi comentariilor principalilorstakeholderi şi s-au distribuit broşuri şi pliante.După toate întâlnirile au urmat comunicate sau informări de presă.Mass-media care a oglindit aceste evenimente la nivel local:Presa scrisă: Flacăra Iaşului, pag. 2, D. Chiru,3.10.2008; Evenimentul, pag. 5,3.10.2008; Bună Ziua Iaşi, I. Gavriluţă, pag 5, 3.10.2008; Flacăra Iaşului, pag. 3, D. Chiru,16.10.2008; Bună Ziua Iaşi, I. Gavriluţă, pag 5,16.10.2008; Monitorul de Vaslui, D.Ciobanu, Pag. 2,16.10.2008; Jurnalul de Botoşani, pag. 5 16.10.2008; Evenimentul, pag.5, 16.10.2008; Imarţial, Corina M., pag. 4 31.10.2008; Evenimentul, pag. 4, 31.10.2008;Flacăra Iaşului, pag. 5, D. Chiru, 31.10.2008; Monitorul de Vaslui, D. Ciobanu, Pag. 3,31.10.2008; Bună Ziua Iaşi, I. Gavriluţă, pag 6,31.10.2008; Flacăra Iaşului, pag. 3, D.Chiru, 13.11.2008; Imarţial, Corina M., pag. 5, 13.11.2008; Bună Ziua Iaşi, I. Gavriluţă, pag6,13.11.2008; Jurnalul de Botoşani, pag. 4, 13.11.2008.Posturi Radio: 02.10.2008 – 03.10.2008: Radio Iaşi, Radio Hit, Radio Nord-Est (încadrul programelor de ştiri); 16.10.2008 -17.10.2008: Radio Iaşi, Radio Hit, Radio Nord-Est (în cadrul programelor de ştiri); 30.10.2008 – 31.10.2008: Radio Iaşi, Radio Nord-Est371

(în cadrul programelor de ştiri); 12.11.2008 – 13.11.2008: Radio Iaşi (în cadrulprogramelor de ştiri)Televiziune: TELE M 02.10.2008, ora 18, ştiri, TV LIFE 02.10.2008, ora 17, Ştiri,TELE M 16.10.2008, ora 18, ştiri, TV LIFE 30.10.2008, ora 17, Ştiri, TELE M 12.11.2008,ora 18, ştiriÎn data de 28 noiembrie 2008 a avut loc un seminar la nivel naţional cu participareaDirecţiilor Apelor riverane fluviului Dunărea şi a principalilor stakeholderi privindImplementarea Directivei Cadru Apa – Evaluarea presiunilor hidromorfologice, aimpactului acestora şi identificarea unor posibile măsuri pentru fluviul Dunărea, în vedereaatingerii obiectivelor de mediu cerute de Directiva Cadru Apa. Acest seminar a fost utilpentru elaborarea unui set preliminar de măsuri privind reducerea impactului presiunilorhidromorfologice – măsuri ce vor face parte din primul Plan de Management pentru fluviulDunărea.Categoriile de stakeholderi invitaţi la aceste dezbateri de informare şi consultarereflectă importanţa şi impactul semnificativ asupra problemelor de gospodărire a apelor dincadrul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad.Reacţiile factorilor interesaţi în stabilirea şi implementarea programelor de măsuri îndomeniile aglomerări umane, activităţi industriale, activităţi agricole şi din domeniulalterărilor hidromorfologice, sunt luate în considerare la elaborarea proiectului Planului deManagement bazinal.Scopul acestor întâlniri a fost de a discuta şi explica responsabilităţilestakeholderilor, de a le aduce la cunoştinţă termenul final al implementării programelor demăsuri, de a discuta posibilităţile de realizare şi finanţare a măsurilor.În 22 decembrie 2008 s-a postat pe site-ul Direcţie de Apa Prut (www.apeprut.ro) şial Administraţiei Naţionale „Apele Române” (www.rowater.ro) proiectul Planului deManagement al spaţiului hidrografic Prut - Bârlad, acesta fiind disponibil pentru publiculinteresat 6 luni până la 22 iunie 2009. Această perioadă de consultare a fost prelungităpână la data de 10 noiembrie 2009.S-au organizat mai multe întâlniri în decursul anului cu principalii utilizatori şi factoriinteresaţi, spre a le aduce la cunoştinţă conţinutul Planului de Management al SpaţiuluiHidrografic Prut – Bârlad. Scopul acestor întâlniri a fost de responsabilizare şiconştientizare a stakeholderilor, de a realiza importanţa acestui proiect, de asumare amăsurilor propuse şi de a găsi resursele financiare necesare punerii în practică a cerinţelorDirectivei Cadru Apa.372

În perioada mai - noiembrie 2009 W.W.F. România şi Centrul de ConsultanţăEcologică Galaţi împreună cu Direcţia Apelor Prut a implementat proiectul „Creştereacontribuţiei O.N.G.-urilor de mediu din România în implementarea politicilor demanagement al apei şi de conservare a naturii”. În acest context au fost organizate maimulte dezbateri la Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi cu principalii utilizatori de apă pentrudiscutarea măsurilor care să ducă la îmbunătăţirea calităţii apelor. Prin acest proiect s-adorit ca stakeholderii să participe activ la gestionarea durabilă a apei şi de a creşteinteresul actorilor direct implicaţi în proces. La finalul perioadei de consultare a fostorganizată o conferinţă de presă la Iaşi.Mass-media care a oglindit aceste evenimente la nivel local:Presa scrisă:Flacăra Iaşului, pag. 3, D. Chiru, 6.11.2009; Bună Ziua Iaşi, I. Gavriluţă, pag 5, 6.11.2009;Monitorul de Vaslui, D. Ciobanu, Pag. 5, 5.11.2009; Evenimentul de Botoşani, pag. 7,6.11.2009; Evenimentul, pag. 5, 6.11.2009; Ziua, pag. 3, 6.11.2009;Flacăra Iaşului, pag. 4, D. Chiru, 9.11.2009; Iaşi Plus, pag. 5, 6.11.2009Televiziune:TELE M 05.11.2009, ora 18, ştiri.Radio:05.11.2009 – 06.11.2009: Radio Iaşi, Radio Hit, Radio Nord-Est (în cadrul programelor deştiri).Instrumentele de aducere la cunoştinţa publicului despre realizarea Planului deManagement al Spaţiului hidrografic Prut - Bârlad au fost multiple.Au fost elaborate chestionare privind conţinutul Planului de Management al spaţiuluihidrografic Prut – Bârlad (Anexa 12.2.). Aceste chestionare au fost postate pe site-ulDirecţiei Apelor Prut şi distribuite electronic tuturor utilizatorilor importanţi.De asemenea, au fost trimise prin poştă către principalii factori interesaţi, scrisoriprin care se aducea la cunoştinţa acestora postarea pe site-ul Direcţie Apelor a proiectuluiPlanului de Management al spaţiului hidrografic Prut – Bârlad şi prin care erau invitaţi săse informeze despre conţinutul acestui proiect în vederea participării la întâlnirileorganizate de către Direcţia Apelor.În cadrul întâlnirilor de dezbateri publice, fiecare stakeholder a avut posibilitatea săşiexprime punctul de vedere, să contribuie cu propuneri la îmbunătăţirea Planului deManagement, să-şi exprime în mod justificat acordul sau dezacordul cu privire lapropunerile de măsuri.373

Datele calendaristice la care s-au realizat toate aceste întâlniri publice, comentariileşi observaţiile făcute de principalii factori interesaţi precum şi modul în care Direcţia ApelorPrut a luat sau nu în considerare propunerile făcute atât în timpul dezbaterilor cât şi celeprimite prin poştă, e-mail sau fax, au fost sintetizate în Anexa 12.3 şi 12.4.Astfel, dintr-un număr de 270 chestionare distribuite, au fost primite 30 completate.A fost creat un link pe site-ul Direcţiei Apelor Prut – Bârlad prin care toţi vizitatoriisite-ului în care se află postat Planul de Management al Spaţiului Hidrografic Prut Bârladsă-şi poată exprima opinia privind conţinutul acestui Plan.Pe baza observaţiilor, comentariilor şi propunerilor venite din partea principalilorfactori interesaţi şi publicului, a fost reactualizat Planul de Management al SpaţiuluiHidrografic Prut – Bârlad.În data de 16 noiembrie 2009, în cadrul şedinţei lărgite a Comitetului de Bazin aavut loc dezbaterea publică finală privind Planul de Management al Spaţiului HidrograficPrut – Bârlad, urmată de discutarea şi avizarea acestuia de către membrii Comitetului deBazin.Mass-media care a oglindit aceste evenimente la nivelul Spaţiului Hidrografic Prut –Bârlad:Presa scrisăFlacăra Iaşului, pag. 3, D. Chiru, 17.11.2009; Banul Botoşănean, pag. 5,17.11.2009; CuzaNet, R. Pancu, 17.11.2009; Botoşani news, 18.11.2009; Evenimentul deBotoşani, pag. 5, 18.11.2009; Monitorul de Vaslui, pag. 4, 18.11.2009; Evenimentul, pag.5, 18.11.2009.Radio16.11.2009 – 17.11.2009: Radio Iaşi, Radio Hit, Radio Nord-Est (în cadrulprogramelor de ştiri).13. Probleme şi incertitudiniApe de suprafaţăEvaluarea stării ecologice şi a stării chimice a corpurilor de apă în conformitate cucerinţele Directivei Cadru reprezintă o provocare majoră, deoarece pentru prima dată afost necesară aplicarea la nivel european şi naţional a unor metode de analiză şi evaluareconforme principiilor acestei Directive. Pe plan naţional, au fost şi sunt depuse eforturicontinue pentru asigurarea datelor de monitoring şi introducerea, aplicarea şi testarea374

unor noi metode de analiză şi de evaluare a stării apelor. De asemenea, A.N.A.R. participăîncă din anul 2004 alături de celelalte ţări europene la Exerciţiul European deIntercalibrare care are ca scop armonizarea sistemelor naţionale de clasificare necesareconformării cu cerinţele Directivei Cadru. Faza a doua a Exerciţiului, planificat a se încheiaîn anul 2011, va aduce clarificări mai ales în privinţa unor elemente de calitate biologicărămase încă neevaluate.Au fost înregistrate progrese importante, dar cu toate acestea, în actualul Plan deManagement este evident ca există încă probleme şi incertitudini, de care trebuie ţinutcont atunci când se interpretează rezultatele unor evaluări. În actualul ciclu de planificare,starea ecologică şi potenţialul ecologic au fost evaluate având în vedere o parte dintreelementele biologice, hidromorfologice şi fizico-chimice. Datorită faptului că metodeleconforme cu cerinţele Directivei Cadru Apa au fost dezvoltate ulterior primei etape aexerciţiului de intercalibrare Europeană şi nu au fost incluse în acest proces, confidenţa înevaluarea stării ecologice şi a potenţialului ecologic a fost medie şi scăzută. La stabilireacondiţiilor de referinţă, o problemă întâmpinată a fost insuficienţa datelor de monitoring peo perioadă mai lungă timp („datele istorice”), întrucât sistemul de monitoring înconformitate cu cerinţele Directivei Cadru Apa a fost implementat începând cu anul 2007.Ca o componentă particulară a implementării Directivei Cadru, desemnarea şiulterior evaluarea potenţialului corpurilor de apă puternic modificate necesită o validarebazată pe metode de evaluare intercalibrate şi cu un grad de confidenţă ridicat. În actualulciclu de planificare, evaluarea potenţialului ecologic al corpurilor de apă puternicmodificate, este realizată cu o confidenţă scăzută, având în vedere pentru râuri un singurelement biologic de calitate (macronevertebrate bentice) şi în unele cazuri ihtiofauna,precum şi fitoplanctonul pentru lacurile de acumulare. Creşterea confidenţei în evaluareaC.A.P.M. este deci corelată cu evaluarea ulterioară şi a altor elemente de calitate.Astfel, se poate evidenţia că realizarea următoarelor activităţi vor conduce lacreşterea confidenţei în evaluare:- Dezvoltarea sistemelor de clasificare având în vedere toate elementele de calitate,toate categoriile şi tipurile de corpuri de apă în conformitate cu cerinţele D.C.A. princontinuarea şi aprofundarea studiilor de cercetare; sistemul de clasificare trebuie săasigure corelarea între elementele de calitate biologice, cele fizico-chimice şielementele hidromorfologice suport; astfel, pentru elementele biologice estenecesară dezvoltarea metodelor de evaluare pentru fitobentos, macrofite şi faunapiscicolă, iar pentru elementele hidromorfologice se consideră necesar a se dezvolta375

un indice multimetric în care fiecare parametru hidromorfologic să aibă o anumităpondere;- Testarea sistemelor de clasificare precum şi reglementarea acestora;- Participarea la procesul de intercalibrare Europeană în scopul asigurării unui grad deconfidenţă ridicat şi a asigurării comparabilităţii limitelor dintre clasele de calitate;- Dezvoltarea şi aplicarea metodologiilor pentru evaluarea fondului natural pentrucorpurile de apă cu tipologia specifică;- Continuarea procesului de dezvoltare a sistemului de monitorizare pentru a acoperitoate elementele de calitate (biologice, hidromorfologice şi fizico-chimice) şi toatemediile de investigare (apă, sedimente şi biotă), având în vedere o frecvenţă care săasigure niveluri de confidenţă şi precizie ridicate în evaluarea stării corpurilor de apă;de asemenea, o atenţie deosebită trebuie acordată monitorizării poluanţilor specificişi substanţelor prioritare (în special micropoluanţilor organici), având în vedereasigurarea unor limite de detecţie/cuantificare care să permită conformarea cuvalorile standardelor de calitate în domeniul mediului pentru îmbunătăţirea evaluăriistării chimice şi ecologice a corpurilor de apă;- Utilizarea metodelor de analiză conforme cu cerinţele Directivei Cadru şi o mai bunăcunoaştere a taxonomiei unor grupe sistematice pentru elementele biologice;- Îmbunătăţirea sistemelor de asigurare şi control a calităţii în laboratoarele analitice;- Crearea, menţinerea şi dezvoltarea unei baze de date, precum şi utilizarea unuiinstrument (program unitar de evaluare) pentru toate elementele (biologice, fizicochimice,hidromorfologice), care să fie integrat cu sistemele informatice existente.Rezolvarea acestor situaţii necesită alocarea unor resurse financiare suplimentarepentru dezvoltarea sistemului de monitoring şi pentru asigurarea elaborării unor studii decercetare specifice.O categorie aparte de corpuri o reprezintă corpurile de apă nepermanente, pentrucare tot procesul de identificare şi caracterizare a fost îngreunat având în vederespecificitatea acestora. În abordarea acestor corpuri s-a utilizat Atlasul Secării Râurilor dinRomânia (Bucureşti 1974 - elaborat de Institutul de Meteorologie şi Hidrologie şi deInstitutul de Geodezie, Fotogrammetrie, Cartografie şi Organizarea Teritoriului). Analizeleefectuate pe baza acestui Atlas au arătat necesitatea actualizării acestuia, având învedere schimbările suferite în timp de aceste corpuri de apă, mai ales în contextulschimbărilor climatice actuale.Pentru corpurile de apă nepermanente există incertitudini în determinarea condiţiilorde referinţă pentru cursuri de apă cu regim hidrologic nepermanent, precum şi în376

caracterizarea şi evaluarea acestora, datorate lipsei unei baze de date istorice privindmonitoringul calitativ/cantitativ.Ape subteraneÎn ceea ce priveşte problemele întâmpinate în caracterizarea apelor subterane seconsemnează:- Caracterizarea chimică a apelor subterane nu s-a realizat pentru toţi poluanţii prevăzuţide Directiva privind apele subterane 2006/118/E.C., în special micropoluanţii sintetici,datorită disponibilităţii reduse a datelor;- Insuficienta cunoaştere a emisiilor posibil poluatoare (în special sursele difuze) pentruunele corpuri de apă subterane;- Nu se cunosc efectele tuturor tipurilor de presiuni, funcţie de caracteristicile stratuluiacoperitor;- Insuficienta cunoaştere a evoluţiei nivelurilor apelor subterane în cazul unor captări deapă neprevăzute cu sistem de monitorizare.- Lipsa instrumentelor de modelare matematică, atât pentru calculul cantităţilor depoluanţi care ajung în apa subterană, cât şi pentru comportarea poluanţilor în timp(transport, transformare, retenţie).Referitor la incertitudini, acestea au fost generate de distribuţia neuniformă apunctelor de monitorizare a calităţii în cazul anumitor corpuri de apă subterană, numărulredus al analizelor fizico-chimice, în baza cărora s-a evaluat riscul calitativ, precum şineasigurarea zonelor de protecţie la captările de apă instituite conform normelor legale.Zone protejatePrincipala problemă identificată în ceea ce priveşte problematica speciilor de peştiimportanţi din punct de vedere economic este coordonarea activităţii instituţiilor interesate,în special cu reprezentanţii A.N.P.A. şi a celorlalte autorităţi competente pentrumanagementul resursele piscicole din râurile interioare şi lacurile naturale (alocareacotelor de pescuit, introducerea de specii alohtone etc.). Totodată sunt necesare informaţiisuplimentare privind proiectele/strategiile de repopulare a apelor cu specii de peştimigratori şi specii de peşti importanţi din punct de vedere economic, atât pentru cele aflateîn desfăşurare, cât şi pentru cele propuse a se desfăşura pe termen scurt şi mediu.În elaborarea planului de măsuri pentru speciile şi habitatele direct dependente deapă atât pentru măsurile de bază cât şi pentru cele suplimentare au fost identificate o seriede incertitudini şi/sau probleme. Pentru rezolvarea acestora s-a constatat, în primul rând,necesitatea realizării unui ghid cu măsuri de gospodărire a habitatelor şi speciilor directdependente de apă, care să identifice măsurile necesare pentru atingerea obiectivelor de377

conservare a speciilor şi habitatelor naturale din siturile Natura 2000 şi să estimezecosturile aferente.În acelaşi timp s-a constatat necesitatea elaborării hărţilor pentru localizareahabitatelor protejate direct dependente de apă, precum şi realizarea şi aprobareaplanurilor de management pentru fiecare arie naturală protejată. În prezent sunt aprobatede autoritatea competentă planurile de management şi regulamentele doar pentru treizone protejate. Acoperirea acestor lipsuri depinde foarte mult de existenţaadministratorilor/custozilor pentru zone protejate unde există specii şi habitate directdependente de apă, precum şi existenţa unei autorităţi naţionale responsabilă cumanagementul unitar al ariilor naturale protejate, inclusiv siturile din reţeaua Natura 2000,în coordonarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.Analiza economică a utilizării apeiDatorită faptului că infrastructura Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor faceparte din patrimoniul public al statului, costurile de capital aferente investiţiilor nu suntintegrate în rezultatele financiare ale Direcţiilor de Ape, ci numai costurile de operare şiîntreţinere aferente lucrărilor odată finalizate.Estimarea cerinţei de apă în cele 3 scenarii a plecat de la prognozele aferenteanului 2008 –prognoze aferente unei creşteri economice. Noile estimări privind evoluţiaindicatorilor macroeconomici în condiţiile financiare actuale, respectiv creştereaeconomică foarte redusă, pot influenţa evaluarea cerinţei de apă.Analiza de recuperare a costurilor activităţilor specifice de gospodărire a apelor afost realizată exclusiv pentru costurile financiare. Estimarea costurilor de resursă va firealizată în cadrul implementării Art. 9 în anul 2010. Estimarea costurilor de mediu va ţinecont de rezultatele Proiectului AQUAMONEY „Evaluarea economică a costurilor deresursă şi mediu şi beneficiile în contextul implementării Directivei Cadru Apa. Ghid Practicde utilizare”.Evaluarea economică a serviciilor conform D.C.A. necesită mai mult decât analizafinanciară a costurilor asociate serviciilor de alimentare cu apă şi de colectare şi epurare aapelor uzate, fapt care conduce la extinderea acesteia asupra bunurilor/„resurselorregenerabile” cu valoare de piaţă (ex. apă potabilă, pescuit comercial, biomasă vegetală,apa consumată în procesele de producţie) şi a bunurilor şi serviciilor fără valoare de piaţă(reducerea impactului fenomenelor extreme, a fluxurilor hidrologice, biodiversitate,recreere, calitatea apei etc.) furnizate de către corpurile sau ecosistemele acvatice.378

Având în vedere că serviciile publice de alimentare cu apă, canalizare şi epurareaparţin operatorilor economici, datele privind structura cheltuielilor, rezultatele financiare,nu au putut fi obţinute datorită statutului acestor companii.Programul de măsuriMăsurile de bază necesare implementării legislaţiei europene pentru protecţiaapelor sunt prevăzute într-o serie de strategii, politici, planuri, programe şi acte dereglementare la nivel naţional, regional şi local. Realizarea lor presupune un anumit gradde incertitudine datorat următorilor factori:- disponibilitatea autorităţilor locale, operatorilor de servicii publice de apă, unităţilorindustriale şi agricole în ceea ce priveşte pregătirea proiectelor finanţate din fondurieuropene (Fonduri de Coeziune şi Structurale, Fondul European de DezvoltareRegională, Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală etc.) în perioada 2007-2013;- capacitatea instituţională şi administrativă a autorităţilor naţionale şi regionale cu referirela managementul fondurilor europene şi implementarea la nivel central, regional şi locala Programelor Operaţionale;- gradul de coordonare la nivel naţional şi regional a strategiilor şi politicilor, inclusivcorelarea fondurilor europene cu strategiile şi programele naţionale.Măsurile de bază pentru aglomerările umane deţin principala pondere din totalulcheltuielilor de investiţii necesar implementării programului de măsuri. Acestea au foststabilite pe baza Master Planurilor judeţene elaborate şi aprobate până în acest moment.Pentru celelalte Master Planuri judeţene aflate în diferite faze de realizare sau aprobare s-a luat în considerare implementarea obligatorie a legislaţiei pentru apă şi apă uzată doarpentru acele aglomerări pentru care s-a agreat oficial realizarea măsurilor cu operatorii deservicii publice locale de apă sau administraţiile publice locale. De asemenea, au fost luateîn considerare şi proiectele în promovare sau derulare finanţate şi din alte fonduri. Pentruaglomerările cu mai puţin de 2000 l.e., în acest moment nu este disponibilă o strategienaţională care să planifice tipul măsurilor necesare pentru epurarea apelor uzate. Acesteaau fost totuşi estimate în cadrul Planului de Management pe baza rezultatelor din MasterPlanurile Judeţene aprobate şi instrucţiunilor metodologice elaborate de A.N.A.R.„Instrucţiuni metodologice pentru evaluarea cheltuielilor în domeniul producerii şidistribuţiei apei potabile” şi „Instrucţiuni metodologice pentru evaluarea cheltuielilor îndomeniul canalizării şi epurării apelor uzate”.Analiza economico-financiară efectuată în vederea recuperării costurilor îninfrastructura aferentă alimentarii cu apă, canalizare şi epurare este realizată la nivelul379

Master Planurilor aprobate, astfel încât nu există date economice – financiare pentru toatejudeţele. Master Planurile aprobate nu pot fi publicate, ele se pot consulta numai la nivelulConsiliilor Judeţene şi Ministerul Mediului.Evaluarea efectului măsurilor de bază şi suplimentare asupra stării corpurilor deapă s-a realizat pe baza aplicării modelelor WAQ (pentru nutrienţi) şi QUAL2k (pentrusubstanţe organice). Modelul WaQ s-a aplicat pentru toate corpurile de apă la nivel desub-bazine, iar modelul QUAL2K numai pentru corpurile la risc din punct de vedere alsubstanţelor organice. Desigur incertitudinile legate de rezultatele obţinute pot fi atribuitelimitărilor modelelor matematice, care nu integrează în totalitate aspectele de poluaredifuză a solului şi subsolului, comportarea poluanţilor în apă (transport, transformare,retenţie), ci doar estimează având în vedere criteriile din literatura de specialitate pentruevaluarea fondului natural. În ceea ce priveşte substanţele prioritar periculoase nu a fostdisponibil un instrument de modelare a impactului, acesta fiind apreciat pe baza unui bilanţgeneral masic între încărcări (emisii şi imisii) luând în considerare sursele de poluarepunctuale.De asemenea, au fost întâmpinate dificultăţi în estimarea aportului surselor depoluare difuze, precum şi dificultăţi în corelarea aportului surselor de poluare cu încărcărilede substanţe poluante din apele de suprafaţă, având în vedere stabilirea măsurilorsuplimentare.Referitor la măsurile pentru alterările hidromorfologice (măsurile de restaurare şimăsurile de atenuare) rezultate din parcurgerea testului de desemnare, se precizează căpropunerea, analiza şi stabilirea acestor măsuri a fost o provocare datorită dificultăţii înestimarea fezabilităţii tehnice a acestora şi evaluarea efectelor acestor măsuri asuprabiotei.O altă problemă o constituie stabilirea debitului ecologic (debitul pentru protecţiaecosistemelor acvatice) care trebuie asigurat în aval de lucrările hidrotehnice, înconformitate cu prevederile art. 64 alin. (1), din Legea apelor nr. 107/1996 cu modificărileşi completările ulterioare. Astfel, se propune ca în etapele următoare să se realizeze studiide aprofundare a acestei problematici pentru o mai bună corelare între aspectelecantitative şi elementele biologice. În funcţie de răspunsul biotei se va trece gradual lastabilirea valorilor optime de debit ecologic pentru fiecare situaţie specifică.În aplicarea măsurilor pentru activităţile agricole pot apărea dificultăţi legate denumărul mare de fermieri (cultivarea pe suprafeţe mici), având în vedere procesul deinstruire a acestora, de asigurare a consultanţei agricole şi de control a aplicării acesteimăsuri. În acest sens, este necesară o mai bună colaborare între autorităţile privind380

agricultura şi dezvoltarea rurală şi autorităţile de gospodărirea apelor, având în vedereaplicarea programelor de acţiune în zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surseagricole, cât şi aplicarea măsurilor prevăzute în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală.O altă incertitudine determinată este legată de efectul măsurilor asupra calităţiicorpurilor de apă subterană, în general fiind greu de estimat perioada necesară refaceriicalităţii acestora.Din discuţiile şi negocierile avute cu utilizatorii de apă pentru stabilirea măsurilorsuplimentare, a reieşit faptul că există un risc în ceea ce priveşte realizarea măsurilorsuplimentare la termenele convenite. Acesta este datorat în principal evoluţiei indicatoriloreconomici în condiţiile financiare actuale, respectiv reducerea economică, care potinfluenţa disponibilitatea financiară a unităţilor economice pe următorii 2-3 ani.În ceea ce priveşte realizarea analizei cost-eficienţă s-a constatat lipsa studiilor învederea evaluării monetare a costurilor indirecte aferente măsurilor suplimentare grupatela scară sub-bazinală, precum şi existenţa unui grad de incertitudine privind evaluareacosturilor de implementare a unor măsuri suplimentare pentru activităţile agricole(aplicarea agriculturii ecologice, a codului bunelor practici agricole în zonele nevulnerabileetc.).ExcepţiiStabilirea excepţiilor la nivelul corpurilor de apă reprezintă atât o problematicăcomplexă, având în vedere caracterul integrator al acestora, cât şi o provocare majorăavând în vedere problemele şi incertitudinile aferente elementelor/activităţilor utilizate înprocesul de aplicare al excepţiilor la nivelul corpurilor de apă.Pe măsură ce noi date şi informaţii vor fi disponibile la nivelulelementelor/activităţilor utilizate în stabilirea excepţiilor (inclusiv creşterea gradului deconfidenţă în evaluarea stării/potenţialului corpurilor de apă) acestea vor conduce ladezvoltarea şi îmbunătăţirea aplicării excepţiilor la nivelul corpurilor de apă în următorulciclu de planificare.În ceea ce priveşte analiza cost-beneficiu s-a constatat existenţa la nivel naţional aunui număr foarte redus de studii empirice care au vizat evaluarea economică acosturilor/beneficiilor asociate modificărilor în cantitatea şi calitatea resursei de apă şi aserviciilor cheie asigurate de către ecosistemele acvatice, după modele conceptuale şianalitice integratoare. De asemenea, nu a fost disponibilă evaluarea indicatorilor monetaride beneficiu care pot fi transferaţi la nivelul tuturor corpurilor de apă aferenţi S.H./B.H.381

14. CONCLUZIISe poate aprecia că pe parcursul acestui proces de realizare a primului Plan deManagement, au fost parcurse toate etapele cerute de Directiva Cadru Apa, în strânsălegătură cu cerinţele celorlalte Directive Europene din domeniul mediului, în general, şi îndomeniul apelor, în special. Deşi au fost întâmpinate anumite greutăţi, acestea au fostdepăşite, urmând ca unele dintre aceste problematici să fie îmbunătăţite pentru următorulciclu de planificare, atunci când vor exista o serie de studii de cercetare, de fezabilitate,tehnico-economice şi studii pilot.Cele mai importante concluzii care rezultă în urma elaborării Planului deManagement al spaţiului hidrografic Prut – Bârlad sunt următoarele:Ape de suprafaţăTipologia cursurilor de apă a fost re definită şi sintetizată, conducând la reducereanumărului de tipuri. Astfel au fost definite un număr de 7 tipuri de cursuri de apă pentruspaţiul hidrografic Prut - Bârlad. Sintetizarea, respectiv reducerea numărului de tipuri a fostdeterminată de existenţa aceloraşi caracteristici ale comunităţilor de macronevertebratepentru unele tipuri definite distinct în etapa anterioară. În spaţiul hidrografic Prut - Bârladnumărul de tipuri de lacuri naturale este de 2, iar pentru lacurile de acumulare s-au definitun număr de 2 tipuri (unul din ele cu două subtipuri).Prin aplicarea criteriilor de delimitare a corpurilor de apă, s-au identificat un numărtotal de 339 corpuri de apă de suprafaţă, dintre care 286 corpuri de apă - râuri (250 corpuride apă nepermanente şi 3 artificiale), 46 corpuri de apă – lacuri de acumulare şi 7 corpuride apă - lacuri naturale.În urma analizării surselor de poluare punctiformă, a rezultat un număr de 87 sursepunctiforme semnificative (44 urbane, 33 industriale şi 10 agricole). Aglomerările umanecu peste 2000 l.e. sunt cele mai importante surse de poluare semnificativă, în spaţiulhidrografic administrat de Direcţia Apelor Prut fiind identificate un număr de 286aglomerări umane (inclusiv Holboca şi Tomeşti), dintre care 242 aglomerări nu sunt dotatecu sisteme de colectare, iar 260 nu sunt dotate cu staţii de epurare. Aglomerările umane,cât şi sursele de poluare industriale şi agricole semnificative evacuează cantităţiimportante de materii organice, nutrienţi şi metale grele în resursele de apă. Sursele difuze382

(în general aglomerările umane şi activităţile agricole) contribuie la poluarea apelor desuprafaţă. Astfel, s-au determinat emisii specifice de azot şi fosfor de 2,785 kg N/ha şi de0,59 kg P/ha. De asemenea, alterările hidromorfologice (în special lucrările hidrotehnicede barare transversală şi cele în lungul albiei râului) afectează semnificativ stareaecologică a corpurilor de apă.Pentru evaluarea riscului neatingerii obiectivelor de mediu pentru corpurile de apăs-a ţinut cont de presiunile semnificative identificate luând în considerare scenariul debază, precum şi de evaluarea impactului acestora. Pentru evaluarea impactului şi ariscului neatingerii obiectivelor de mediu s-au luat în considerare următoarele categorii derisc: poluarea cu substanţe organice; poluarea cu nutrienţi; poluarea cu substanţepericuloase; alterări hidromorfologice.Obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafaţă sunt: nedeteriorareastării, atingerea stării ecologice bune şi a stării chimice bune, respectiv a potenţialuluiecologic bun şi a stării chimice bune pentru corpurile de apă puternic modificate şiartificiale, precum şi atingerea obiectivelor de mediu prevăzute de legislaţia specificăpentru zonele protejate.În conformitate cu cerinţele Directivei Cadru Apa, prin aplicarea sistemului declasificare la nivelul corpurilor de apă delimitate la nivelul spaţiului hidrografic Prut –Bârlad, 66,80 % din corpurile de apă naturale au atins obiectivele de mediu (stareecologică bună şi foarte bună), 37,90 % din corpurile de apă puternic modificate şiartificiale au atins obiectivele specifice (potenţialul ecologic maxim şi bun). Din punct devedere al stării chimice, 93,29 % din corpurile de apă de suprafaţă au atins starea chimicăbună.Corpurile de apă care nu au atins starea ecologică bună, consecinţă a alterărilorhidromorfologice semnificative, au parcurs testul de desemnare finală a corpurilor de apăputernic modificate, ceea ce a condus la clasificarea corpurilor de apă în spaţiul hidrograficPrut – Bârlad în: corpuri de apă naturale (71,14%), corpuri de apă puternic modificate(26,82%) şi corpuri de apă artificiale (2,04 %).Ape subteraneÎn spaţiul hidrografic Prut – Bârlad au fost identificate, delimitate şi descrise unnumăr de 7 corpuri de ape subterane, unul dintre acestea este transfrontalier. Toate cele 7corpuri de ape subterane identificate aparţin tipului poros, acumulate în depozite de vârstăcuaternară şi sarmaţian-ponţiană.383

În evaluarea stării chimice şi cantitative a corpurilor de apă subterană au fosturmate recomandările Îndrumarului asupra stării apelor subterane şi evaluării tendinţelor,întocmit de Grupul de Lucru C – Ape Subterane al Comisiei Europene. Aceasta s-a făcutpe baza comparării analizelor chimice efectuate în anii 2006 şi 2007 cu valorile prag,determinate pentru fiecare corp de apă subterană, în punctele de monitorizare aferentefiecărui corp de apă subterană.Punctele de monitorizare au fost reprezentate prin forajele Reţelei HidrogeologiceNaţionale şi izvoare.Ca urmare a acestei evaluări au fost identificate 5 corpuri de apă subterană cu starechimică bună iar 2 corpuri au starea chimică slabă.Din punct de vedere al stării cantitative, toate corpurile de apă subterană se află înstare bună.În scopul atingerii stării chimice bune pentru corpurile ROPRO2 şi ROPR03 se voraplica măsurile de bază prevăzute în Directiva 91/676/C.E.E. referitoare la nitraţi, aDirectivei 91/271/C.E.E. privind tratarea apelor urbane reziduale modificată prin Directiva98/15/C.E., a Directivei 2006/118/C.E. şi a Directivei Deşeurilor 75/442/C.E.E.. Având învedere dinamica apelor subterane este evidentă necesitatea aplicării măsurilorsuplimentare referitoare la realizarea sistemelor de colectare pentru aglomerări umane (

Zone protejatePlanul de management al spaţiului hidrografic Prut Bârlad cuprinde, conformprevederilor art. 6 şi anexei 4 din Directiva Cadru pentru Apa, un rezumat al Registruluizonelor protejate actualizat în 2008 – 2009, inclusiv hărţile aferente acestor categorii deprotecţie (Fişe de caracterizare cu un grad mare de detaliu fiind prezentate în registru).În spaţiului hidrografic Prut-Bârlad au fost identificate şi cartate următoarelecategorii de zone protejate: zone de protecţie pentru captările de apă destinatepotabilizării; zone pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedereeconomic; zone destinate pentru protecţia habitatelor şi speciilor unde menţinerea sauîmbunătăţirea stării apei este un factor important; zone sensibile la nutrienţi şi zonevulnerabile la nitraţi; zone pentru îmbăiere.La nivelul anului 2007 din totalul captărilor de apă din sursele de suprafaţă 100% auasigurate zone de protecţie, iar pentru sursele de apă din subteran 93,55% au asiguratezone de protecţie.Pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic au fostdesemnate zone ciprinicole, zone cu acipenseride, cursuri de apă fără faună piscicolă dincauze naturale şi cursuri de apă temporare (nepermanente). Din categoriile de zoneciprinicole şi zone cu acipenseride, 10,2 % se află în arii naturale protejate.Zonele destinate pentru protecţia habitatelor şi speciilor, unde menţinerea sauîmbunătăţirea stării apei este un factor important, reprezintă 3,27 % din suprafaţa spaţiuluihidrografic Prut-BârladUn aspect foarte important în ceea ce priveşte distribuţia zonelor protejate esteacela că tot teritoriul României a fost identificat ca fiind zona sensibilă la poluarea cunutrienţi. Totalul terenului aflat în zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi din cadrulspaţiului hidrografic Prut-Bârlad este de 13858,67 km 2 reprezentând 2 zone vulnerabile.Până în prezent au fost identificate, monitorizate şi evaluate din punct de vedere alcalităţii apei, de către Autoritatea de Sănătate Publică, zone de îmbăiere doar la MareaNeagră.Analiza economică a utilizării apeiDinamica cerinţelor de apă înregistrează un declin substanţial, astfel încâtrestrângerea drastică a activităţii în unele ramuri ale economiei (minerit, siderurgie,agricultură, irigaţii) au condus la reducerea continuă a volumului de apă brută prelevat la385

9,05 mld. m 3 în anul 1998, în anul 2001 la 7,5 mld. m 3 , în anul 2005 la 7,5 mld. m 3 , iar înanul 2007 la 7,9 mld. m 3 ceea ce reprezintă o reducere de 4,2 ori faţă de anul 1990.În spaţiul hidrografic Prut - Bârlad s-a studiat nivelul actual al recuperării costurilor(financiare) activităţilor specifice de gospodărire a apelor. Analiza a scos în evidenţă faptulcă valoarea activităţilor specifice de gospodărire a apelor nu este recuperată princuantumul contribuţiilor actuale ale utilizatorilor de apă.Ca o caracteristică, trebuie subliniat faptul că serviciul de apărare împotrivainundaţiilor este o activitate foarte importantă prin multitudinea şi amploarea lucrărilor,cheltuielile de operare şi întreţinere aferente acestei activităţi fiind suportate princuantumul contribuţiilor aferente activităţilor specifice de asigurare a apei brute în sursă.Contribuţiile specifice de gospodărire a apelor sunt stabilite pentru toţi utilizatoriiresursei de apă, respectiv de: gospodărie comunală, industrie, agricultură şi sunt aferenteactivităţilor specifice de gospodărire a apelor prestate de operatorul unic în domeniulgospodăririi apelor - Administraţia Naţională „Apele Române”, în scopul asigurăriiaccesului acestora la sursă şi al menţinerii în siguranţă a Sistemului Naţional deGospodărire a Apelor. Această contribuţie are la bază cantitatea şi calitatea sursei de carebeneficiază utilizatorul respectiv şi nu ţine cont de puterea financiară a unui sau altuiutilizator, astfel încât, în cazul stabilirii cuantumului contribuţiilor pentru activităţile specificede gospodărire a apelor, nu se poate vorbi de o subvenţie încrucişată.Redimensionarea cuantumului contribuţiilor pentru activităţile specifice degospodărire a apelor va fi realizată în 2 etape în anul 2010. Se va reanaliza totodatăsistemul de bonificaţii acordat utilizatorilor care contribuie la protecţia calităţii, cainstrument stimulativ în stabilirea cuantumului contribuţiilor.Pentru activitatea de protecţie a calităţii apelor, pentru toate categoriile de apă desuprafaţă şi subterane, se va determina cuantumul contribuţiilor specifice având în vedererealizarea programelor de monitoring stabilite în concordanţă cu cerinţele Directivei CadruApa, dar şi cu celelalte Directive din domeniul calităţii apelor.Politica în domeniul mecanismului economico-financiar va ţine cont deîmbunătăţirea actualului mecanism economico-financiar în domeniul gospodăririi apelor,respectând principiul evitării sistemelor concurenţiale, A.N.A.R. gestionând o resursă cucaracter de monopol de stat.Finanţarea activităţii curente a serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare,se face prin încasarea contravalorii acestora de la consumatori, la preţurile şi tarifeleaprobate de către autorităţile locale.386

Activitatea de operare, exploatare şi întreţinere a infrastructurii de apă şi apa uzatănu se subvenţionează şi nu se practică sisteme de protecţie socială directă la serviciilepublice de alimentare cu apă şi canalizare, procentul de recuperare a costurilorfinanciare la nivelul serviciilor facturate fiind mai mare de 100%, diferenţa constând înnivelul cotei de dezvoltare şi a cotei de profit stabilit în conformitate cu legislaţia în vigoarereferitor la serviciile publice de gospodărire a apelor.Programe de măsuriÎn spaţiul hidrografic Prut - Bârlad a fost stabilit un program de măsuri care cuprindeatât măsuri de bază, cât şi măsuri suplimentare în scopul atingerii obiectivelor de mediustabilite pentru toate corpurile de apă.Măsurile de bază au fost stabilite având în vedere, în special, cerinţele Directiveloreuropene în domeniul mediului, menţionate în anexa VI A a D.C.A., precum şi alteprevederi europene şi naţionale.Măsurile suplimentare pentru reducerea poluanţilor şi măsurile pentru alterărilehidromorfologice au fost prioritizate în baza criteriului cost eficienţă, respectiv raportuldintre costul măsurii şi efectul acesteia în planul elementelor biologice de calitate.Pentru perioada 2010 - 2027 costurile totale ale măsurilor de bază şi măsurilorsuplimentare pentru implementarea programului de măsuri în spaţiul hidrografic Prut -Bârlad se situează la valoarea de 1776,1 mil. Euro, din care: 82,03 % revine măsuriloraplicate pentru aglomerările umane (respectiv finanţării măsurilor pentru asigurareaserviciilor de apă pentru populaţie), 1,95 % pentru măsurile aplicate activităţilor industriale,15,82 % pentru măsurile activităţile agricole şi 0,19% pentru presiunile hidromorfologice.Acest efort financiar se va reflecta la nivelul spaţiului hidrografic Prut - Bârlad printr-ocontribuţie de 572 Euro/locuitor. Perioada în care se vor realiza cele mai mari investiţiieste primul ciclu al Planului de Management (2007-2015), cu o valoare planificată pentruaceastă perioadă de 1441,8 mil. Euro.Deşi în perioada de pre-aderare s-a acumulat o experienţă semnificativă în ceea cepriveşte elaborarea proiectelor pentru finanţarea măsurilor, sunt necesare eforturi viitoarepentru îmbunătăţirea eficienţei administrative şi asigurarea unei absorbţii bune aFondurilor de Coeziune şi Structurale, Fondului European de Dezvoltare Regională,Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, fonduri bugetare etc., în perioada2007-2013, prin:387

- Eforturi continue pentru întărirea capacităţii administrative cu referire la managementulfondurilor europene şi implementarea la nivel central, regional şi local;- Întărirea rolului de coordonare la nivel naţional şi regional, inclusiv corelarea fonduriloreuropene cu strategiile şi programele naţionale;- Dezvoltarea de proiecte consistente şi de înaltă calitate care să răspundă priorităţilor;- Pregătirea atentă a proiectelor majore care necesită decizii importante, studii extinse,analize de cost-beneficiu şi proceduri complexe;- Asigurarea continuă a sprijinului pentru potenţialii beneficiari în pregătirea şiimplementarea proiectelor;- Aplicarea noii legislaţii privind achiziţiile publice în mod corect şi eficient, care necesităinstruirea intensivă a beneficiarilor;- Punerea în operă a unui management financiar şi a unui sistem de control eficientpentru întreaga paletă de instituţii implicate în implementarea fondurilor europene.Măsurile de bază şi suplimentare stabilite în acest prim ciclu de planificare vor fireanalizate în anul 2012, având în vedere identificarea stadiului operaţional al acestora,îmbunătăţirea evaluării efectelor măsurilor asupra stării corpurilor de apă, precum şi pebaza dezvoltării de noi instrumente tehnice pentru modelarea substanţelor organice şisubstanţelor periculoase. De asemenea, continuarea şi dezvoltarea activităţilor demonitoring integrat al calităţii apelor vor contribui la clarificarea aportului şi impactuluisurselor de poluare asupra stării corpurilor de apă.Excepţii de la obiectivele de mediuProcesul de stabilire al obiectivelor de mediu şi al excepţiilor s-a realizat la nivel decorp de apă, fiind mecanismul de prioritizare al acţiunilor şi al programelor de măsuri,deoarece nu toate „problemele” referitoare la corpurile de apă pot fi abordate şi toate„obiectivele de mediu” să fie atinse în cadrul actualului Plan de Management bazinal.În cadrul analizei Cost Beneficiu au fost investigate costurile şi beneficiileprogramului de măsuri, din perspectiva beneficiului adus mediului. S-au avut în vedere nudoar costurile şi beneficiile măsurilor în directă corelaţie cu mediul, ci şi toate efecteleindirecte posibile care se pot manifesta asupra altor sectoare sau asupra mediului. AnalizaCost Beneficiu, aplicată măsurilor suplimentare, are ca rezultat aplicarea excepţiilor în388

conformitate cu Art. 4.4 pentru toate măsurile suplimentare identificate la scarăsubbazinală.Din analiza efectuată a rezultat ca 96 (28,32 %) corpuri de apă de suprafaţă dinspaţiul hidrografic Prut – Bârlad nu pot atinge starea bună/potenţialul bun până în anul2015. Dintre corpurile de apă cărora li s-au aplicat excepţii, 66 au fost corpuri naturale şi30 corpuri puternic modificate, toate reprezentând excepţii de prelungire a termenelor subart. 4.4.La nivelul apelor subterane au fost identificate 2 (28,57%) corpuri de apă subteranăcărora li s-au aplicat excepţii privind prelungirea termenelor (art. 4.4) pentru atingereastării chimice bune (două cicluri de planificare (2027)).Numărul corpurilor de apă pentru care se aplică excepţii va scădea în următoarelecicluri de planificare, aplicarea excepţiilor urmând a fi adaptată de fiecare dată.Pe măsură ce noi date şi informaţii vor fi disponibile la nivelulelementelor/activităţilor utilizate în stabilirea excepţiilor, acestea vor conduce ladezvoltarea şi îmbunătăţirea aplicării excepţiilor la nivelul corpurilor de apă în următorulciclu de planificare.389

BIBLIOGRAFIE1. *** (2004), Basin-wide Overview (Danube Basin Analysis - WFD Roof Report);International Commission for the Protection of the Danube River;2. *** (2008), Significant Water management Issues in the Danube River Basin District,International Commission for the Protection of the Danube River;3. *** (2009) Danube River Basin Management Plan (Basin-wide Overview)International Commission for the Protection of the Danube River;4. *** (2005), Raportul 2004 - Planurile de Management ale Bazinelor Hidrografice,Administraţia Naţională “Apele Române”, Bucureşti;5. *** (2005), Raportul 2004 - Planul de Management al Fluviului Dunărea, DeltaDunării, Spaţiului Hidrografic Dobrogea şi apelor costiere, Administraţia Naţională“Apele Române”;6. *** (2007), Cele mai importante probleme de gospodărirea apelor, AdministraţiaNaţională “Apele Române”, Bucureşti;7. xxx, (2000), Directiva 2000/60/E.C. a Parlamentului şi Consiliului European carestabileşte un cadru de acţiune pentru ţările din Uniunea Europeană în domeniulpoliticii apei, Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene;8. xxx, (2008), Directive 2008/105/E.C. of the European Parliament and of the Councilof 16 December 2008 on environmental quality standards in the field of water policy,amending and subsequently repealing Council Directives 82/176/C.E.E.,83/513/C.E.E., 84/156/C.E.E., 84/491/C.E.E., 86/280/C.E.E. and amending Directive2000/60/E.C. of the European Parliament and of the Council, Jurnalul Oficial alComunităţii Europene;9. xxx, Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive(2000/60/E.C.) – Guidance on establishing reference conditions and ecological statusclass boundaries for inland surface waters, European Commission;10. xxx, Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive(2000/60/E.C.) – Horizontal Guidance on the identification of surface water bodies,European Commission;11. xxx, Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive(2000/60/E.C.) – Guidance for the analysis of pressures and impacts in accordancewith the Water Framework Directive, European Commission;390

12. xxx, Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive(2000/60/E.C.) – Guidance document on identification and designation of heavilymodified and artificial water bodies, European Commission;13. xxx, Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive(2000/60/E.C.) – Guidance on monitoring for the Water Framework Directive,European Commission;14. xxx, Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive(2000/60/E.C.) – Statistical aspects of the identification of groundwater pollutiontrends and aggregation of monitoring results, European Commission;15. xxx, Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive(2000/60/E.C.) – Transitional and coastal waters – Typology, reference conditionsand classification, European Commission;16. xxx, Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive(2000/60/E.C.) – Implementing the G.I.S. elements of the Water Framework Directive,European Commission;17. xxx, Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive(2000/60/E.C.) – Towards a guidance on establishment of the intercalibration networkand the process on the intercalibration exercise, European Commission;18. xxx, Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive(2000/60/E.C.) – Economics and the environment. The implementation challenge ofthe Water Framework Directive, European Commission;19. xxx, Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive(2000/60/E.C.) – Guidance on public participation in relation to the Water FrameworkDirective, European Commission;20. xxx, Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive(2000/60/E.C.) – Guidance document on Planning process, European Commission;21. xxx, Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive(2000/60/E.C.) – Guidance on surface water chemical monitoring for the WaterFramework Directive, European Commission;22. xxx, Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive(2000/60/E.C.) – Guidance on Reference conditions inland waters, EuropeanCommission;23. xxx, Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive(2000/60/E.C.) – Guidance on Overall Approach to the Classification of EcologicalStatus and Ecological Potential, European Commission;391

24. xxx, Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive(2000/60/E.C.) – Guidance on Eutrophication Assessment in the context of EuropeanWater Policies, European Commission;25. xxx, Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive(2000/60/E.C.) – Guidance on Exemptions to the environmental objectives, EuropeanCommission;26. xxx, Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive(2000/60/E.C.) – Guidance on role of wetlands in the Water Framework Directive;27. xxx, Economics and Environment. The implementation Economics and theenvironment The implementation challenge of the Water Framework Directive.Accompanying documents to the Guidance – Wateco Guidance;28. *** „Basic Principles for selecting the most cost-effective combinations of measuresfor inclusion in the programme of measures - Hanbook” – Research Report –UMWELTBUNDESAmt. 2004;29. *** I.C.P.D.R., Joint Danube Survey-Final Scientific Report, 2008;30. *** Good practice in managing the ecological impacts of hydropower schemes; floodprotection works; and works designed to facilitate navigation under the WaterFramework Directive;31. *** Guidance on the Classification of Ecological Potential for Heavily Modified WaterBodies and Artificial Water Bodies UNTAG Final Draft 2008;32. *** UK Technical Advisory Group on the WFD “Criteria and Guidance Principles forthe Designation of Heavily Modified Water Bodies”;33. *** WFD and Hydromorphological Pressures, Technical Report – Case Studies,November 2006;34. *** Guidance on abstraction and flow regulation pressures on surface waters UKTechnical Advisory Group on the WFD;35. *** Guidance for the assessment of hydromorphological features of rivers within theSTAR Project CNR-IRSA Water Research Institute Italy;36. *** Guidance on Environmental Flow Releases from Impoundments to Implement theWFD - WFD82, SNIFFER;37. *** 2010 Reporting sheets - Final endorsed by Water Directors, 19th June 2007;38. Management Strategies and Mitigation Measures Required to Deliver the WaterFramework Directive for Impoundments, Volume 1,2, Project WFD29 EA & SNIFFER;39. Management Strategies and Mitigation Measures for the Inland Navigation Sector înRelation to Ecological Potential for Inland Waterways *Appendix A - Pressures and392

Impact Sheets, Appendix B - Mitigation Measures and Management StrategiesSheets Waterways Ireland & Environment Agency & WFD TAG;40. Management Strategies and Mitigation Measures Required to Deliver the WaterFramework Directive for Navigation Impoundment - Project WFD76SNIFER;41. *** Guidelines and Recommendations for the Different Steps of the Planning Processtoward the Preparation of the River Basin Management Plan in Line with the WFDRequirements - “Transboundary River Basin Management of the Körös/Crişuri River,a Tisza/Tisa sub-basin” Project, 2007;42. Proiect PHARE „Development of Ialomiţa-Buzau River Basin Management Plan”EuropeAid/121477/D/SV/RO, PM Project No: 300098, 2007;43. Establishing priorities for the measures to rehabilitate Heavily Modified Water Bodies,through cost-efficiency analysis, in order to reach the environmental objectivesrequired by the E.U.-Water Framework Directive 2000/60/E.C., EVD REF:PPA05/RM/7/4, Matra Pre-accession Projects Programme (MPAP), consortiumEuroconsult Mott MacDonald, ARCADIS Regio and WL│Delft, 2007;44. Establishing measure to rehabilitate the polluted groundwater altered duet o landfill,în order to reach the environmental objectives required by the Water FrameworkDirective and the Groundwater Directive, EVD REF: PPA 06/RM/7/5, Matra PreaccessionProjects Programme (MPAM), consortium Euroconsult Mott MacDonald,ARCADIS Regio and WL│Delft, 2007;45. Proiect PHARE - Implementarea noii DIRECTIVE CADRU A APEI în bazine pilot(WAFDIP)EuropeAid/114902/D/SV/RO TR-4, Ghid metodologic pentru identificarea şidesemnarea corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale, ARCADIS Euroconsult(NL) În asociere cu: OIEAU (FR) MOTT MACDONALD (UK) ECOTERRA (RO)Batuca D;46. Proiect PHARE - Implementarea noii DIRECTIVE CADRU A APEI în bazine pilot(WAFDIP)EuropeAid/114902/D/SV/RO TR-7, Good Status-Environmental Objectivesand Methodology for Developing a Programme of Measures, ARCADIS Euroconsult(NL) În asociere cu: OIEAU (FR) MOTT MACDONALD (UK) ECOTERRA (RO);47. *** Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului – I.C.I.M.Bucureşti - „Studiu privind elaborarea sistemelor de clasificare şi evaluare globală astării apelor de suprafaţă (râuri, lacuri, ape tranzitorii, ape costiere) conform cerinţelorDirectivei Cadru a Apei 2000/60/C.E.E. pe baza elementelor biologice, chimice şihidromorfologice”-2008;393

48. *** Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului – I.C.I.M.Bucureşti- „Studiu pentru elaborarea sistemului de clasificare şi evaluare globală apotenţialului corpurilor de apă artificiale şi puternic modificate în conformitate cuprevederile Directivei Cadru”- 2008;49. *** Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” – Constanţa –„Studiu pentru elaborarea sistemului de clasificare şi evaluare globală a potenţialuluicorpurilor de apă tranzitorii şi costiere puternic modificate în conformitate cuprevederile Directivei Cadru”;50. *** Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” – Constanţa -„Studiu privind elaborarea sistemelor de clasificare şi evaluare globală a stării apelorde suprafaţă (respectiv ape tranzitorii şi ape costiere) conform cerinţelor DirectiveiCadru a Apei 2000/60/C.E.E. pe baza elementelor biologice, chimice şihidromorfologice”;51. *** Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor – Studii privind scenarii deevoluţie a cerinţelor de apă ale folosinţelor în vederea fundamentării acţiunilor şimăsurilor necesare atingerii obiectivelor gestionarii durabile a resurselor de apă alebazinelor hidrografice, Bucureşti 2008;52. ***Institutul de Sănătate Publică Bucureşti, Raportul naţional privind calitatea apelorde îmbăiere;53. *** Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor, Studiul 1.B.1. Cercetareaproceselor hidrologice, hidrochimice şi morfodinamice pe râuri, Dunăre, Delta Dunăriişi zona costieră a Mării Negre şi bazinele reprezentative şi experimentale. Anuarulhidrologic al Dunării – 2005., Contract M.M.D.D.- Decembrie 2007;54. *** Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor, Studiul 2. Tema C2.Studii ecohidrologice, suport pentru realizarea obiectivelor de mediu prevăzute peDirectiva Cadru a Apei. Contract M.M.D.D. – Decembrie 2008;55. *** Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării (I.N.C.D.D. Tulcea),Studiu de cercetare. Cod CPSA 7420.73, 7420.74 – Redimensionarea ecologică şieconomică pe sectorul românesc al Luncii Dunării, 2008;56. *** Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării (I.N.C.D.D. Tulcea),Studiu pentru realizarea Planului de Management al Deltei Dunării, ContractM.M.D.D.3842/2007;57. Behrendt H., Venohr M. - MONERIS model - MOdelling Nutrient Emissions în RIverSystems;394

58. Donita N, Popescu A, Pauca-Comanescu M, Mihailescu S, Biris I – Habitatele dinRomânia, Ed. Tehnica Silvică, Bucureşti, 2005;59. Kampa E., Hansen W., Heavily Modified Water bodies, Synthesis of 34 Sase Studiesîn Europe, Editura Springer, 2004;60. Liteanu E. şi colab., Raionarea hidrogeologica a teritoriului RPR, Probleme degeografie, 6/1958;61. Platagea Gh., Meteorologie, Hidrologie şi gospodărirea apelor, 1/1958;62. Priscu R., Construcţii hidrotehnice,vol. II, Editura didactică şi Pedagogică, 1974;63. Stancioiu P., Lazar G., Tudoran Ghe., Bogza St, Predoiu Ghe, Sofletea N – Habitateforestiere de interes comunitar incluse în proiectul LIFE05 NAT/RO/000176: “Habitateprioritare alpine, subalpine şi forestiere din România. Măsuri de gospodărire”, Ed.Universităţii „Transilvania” din Braşov, 2008;64. Şerban, P., Galie A., Managementul apelor. Principii şi reglementari europene,Editura Tipored, 2006;65. Steve Chapra,Greg Pelletier, Hua Tao, Simulating River and Stream Water Quality,Version 2.04, March 7, 2006;66. Vădineanu A., Vădineanu R.S., Cristofor S., Adamescu M. C., Cazacu C.,Postoloache C., Rişnoveanu G., Ignat G. - The 6th Symposium for EuropeanFreshwater Sciences - SINAIA 2009 – “Scientific arguments for identification of theLower Danube River System (L.D.R.S.) as “Heavily Modified Water Body” (HMWB);67. *** Institutul Naţional de Statistică, Anuarul Statistic al României;68. *** Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie, Codul Bunelor PracticiAgricole, Bucureşti;69. ***Administratori/custozi, Planuri de management ale ariilor naturale protejate;70. ***Administraţia Naţională „Apele Române” - Sinteza Calităţii Apelor - anii 2005,2006, 2007, 2008;71. ***Administraţia Naţională „Apele Române” – Anuarul de gospodărirea apelor, 2007;72. ***Administraţia Naţională „Apele Române” - Registrele zonelor protejate;73. ***Administraţia Naţională „Apele Române”, Instrucţiuni metodologice pentrudelimitarea corpurilor de apă de suprafaţă - râuri şi lacuri;74. ***Administraţia Naţională „Apele Române”, Instrucţiuni metodologice de definire atipologiei abiotice a corpurilor de apă-râuri;75. ***Administraţia Naţională „Apele Române”, Instrucţiuni metodologice de definire atipologiei biotice a corpurilor de apă-râuri;395

76. ***Administraţia Naţională „Apele Române” Instrucţiuni metodologice de definire atipologia abiotica a lacurilor din România;77. ***Administraţia Naţională „Apele Române”, Instrucţiuni metodologice pentrudesemnarea corpurilor de apă artificiale şi puternic modificate;78. ***Administraţia Naţională „Apele Române”, Instrucţiuni metodologice privindstabilirea secţiunilor de referinţă;79. ***Administraţia Naţională „Apele Române”, Instrucţiuni metodologice privindModernizarea şi Dezvoltarea Sistemului Naţional de Monitoring integrat al apelor;80. ***Administraţia Naţională „Apele Române”, Instrucţiuni metodologice privindidentificarea surselor punctiforme şi difuze de poluare şi evaluarea impactuluiacestora asupra apelor de suprafaţă;81. ***Administraţia Naţională „Apele Române”, Instrucţiuni metodologice de stabilire avalorilor de fond pentru poluanţi specifici şi substanţe prioritare nesintetice (metale)pentru tipurile corpurilor de apă „Cursuri de apă influenţate calitativ din cauzenaturale” având în vedere mediul de investigare apa;82. ***Administraţia Naţională „Apele Române”, Instrucţiuni metodologice privindinformarea, consultarea şi participarea publicului;83. ***Administraţia Naţională „Apele Române”, Instrucţiuni metodologice privindstabilirea evoluţiei locuitorilor şi a locuitorilor racordaţi la sistemele centralizate dealimentare cu apa;84. ***Administraţia Naţională „Apele Române”, Instrucţiuni metodologice privindstabilirea evoluţiei cerinţelor de apă (aglomerări, industrie, agricultură, zootehnie,piscicultură, irigaţii);85. ***Administraţia Naţională „Apele Române”, Instrucţiuni metodologice pentruevaluarea cheltuielilor în domeniul canalizării şi epurării apelor uzate;86. ***Administraţia Naţională „Apele Române”, Instrucţiuni metodologice pentruevaluarea cheltuielilor în domeniul producerii şi distribuţiei apei potabile;87. ***Administraţia Naţională „Apele Române”, Instrucţiuni metodologice pentruevaluarea cheltuielilor în domeniul canalizării şi epurării apelor uzate;88. ***Administraţia Naţională „Apele Române”, Instrucţiuni metodologice pentruevaluarea apelor uzate şi a încărcării cu poluanţi a acestora;89. ***Administraţia Naţională „Apele Române”, Instrucţiuni metodologice pentruevaluarea veniturilor din domeniul mediului, în special pentru protecţia resurselor deapă;396

90. ***Administraţia Naţională „Apele Române”, Instrucţiuni metodologice privindrestabilirea conectivităţii laterale a cursurilor de apă;91. ***Administraţia Naţională „Apele Române”, Instrucţiuni metodologice privindrestabilirea conectivităţii longitudinale a cursurilor de apă;92. ***Administraţia Naţională „Apele Române”, Instrucţiuni metodologice pentrustabilirea măsurilor privind reducerea efectelor presiunilor cauzate de aglomerărileumane;93. ***Administraţia Naţională „Apele Române”, Instrucţiuni metodologice pentrustabilirea măsurilor privind reducerea efectelor presiunilor cauzate de activităţileindustriale;94. ***Administraţia Naţională „Apele Române”, Instrucţiuni metodologice pentrustabilirea măsurilor privind reducerea efectelor presiunilor cauzate de activităţileagricole;95. ***Administraţia Naţională „Apele Române”, Elemente metodologice privindidentificarea presiunilor semnificative şi evaluarea impactului acestora asupra apelorde suprafaţă – Identificarea corpurilor de apă care prezintă riscul de a nu atingeobiectivele Directivei Cadru Apa;96. ***Administraţia Naţională „Apele Române”, Instrucţiuni de aplicare a modelului WaQpentru analiza prognozelor de calitatea apelor pentru anul 2015 (realizate la nivelulDirecţiilor de Ape) în vederea stabilirii corpurilor de apă la risc;97. ***Administraţia Naţională „Apele Române”, Instrucţiuni de aplicare a modeluluiQUAL2K pentru analiza prognozelor de calitatea apelor pentru anul 2015 (realizate lanivelul Direcţiilor de Ape) în vederea stabilirii corpurilor de apă la risc;98. ***Administraţia Naţională „Apele Române”, Instrucţiuni metodologice de evaluare arecuperării costurilor pentru serviciile de apă la nivelul bazinului hidrografic - modelde recuperare a costurilor pentru activităţile specifice de gospodărire a apelor;99. ***Administraţia Naţională „Apele Române”, Instrucţiuni metodologice privind analizacost eficienţă pentru programul de măsuri;100. ***Administraţia Naţională „Apele Române”, Instrucţiuni metodologice pentruidentificarea corpurilor de apă modificate antropic pe baza testelor de desemnare101. ***Administraţia Naţională „Apele Române”, Elemente metodologice privind realizareaanalizei cost beneficiu pentru măsurile suplimentare;102. ***Administraţia Naţională „Apele Române”, Instrucţiunilor metodologice privindstabilirea excepţiilor de la obiectivele de mediu ale Directivei Cadru în domeniul Apei(2000/60/E.C.);397

103. ***Administraţia Naţională „Apele Române”, Instrucţiuni metodologice referitoare lastabilirea indicatorilor/variabilelor economice privind identificarea excepţiilor de laobiectivele de mediu, a costurilor disproporţionate;104. Bretotean M., Macaleţ Rodica, Tenu A., Munteanu M. T., Radu E., Radu Catalina,Drăguşin Doina, (2004) Studii privind corelarea metodologiilor de evaluare aresurselor de apă cu D.C.A. 60/2000/E.C., Arh. I.N.H.G.A., Bucureşti.105. Bretotean M., Macaleţ R., Tenu A., Tomescu G., Munteanu M. T., Radu E., Radu C.,Drăguşin D. (2006) - Corpurile de ape subterane la risc din România. Rev.Hidrogeologia,vol.7, nr. 1, p.9-15, Bucureşti.106. Bretotean M., Macaleţ R., Tenu A., Tomescu G., Munteanu M. T., Radu E., DrăguşinD., Radu C. (2006) – Delimitarea şi caracterizarea corpurilor de apă subterană dinRomânia. Rev. „Hidrotehnica”, vol. 50, nr. 10, p. 33-39, Bucureşti.107. ***Legea nr. 458/2002- privind calitatea apei potabile, publicată în Monitorul Oficial alRomâniei, Partea I, nr. 552 din 29 iulie 2002108. ***Legea nr. 311/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 458/2002 privindcalitatea apei potabile, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 582 din 30/06/2004109. *** H.G. 930/2005 – Pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şimărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică, publicată în MonitorulOficial, nr. 800/2 sep. 2005110. ***Ordinul Ministrului Mediului nr. 137/2009 privind aprobarea valorilor prag pentrucorpurile de ape subterane din România, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr.170 din 18.03.2009111. ***Proiectul MATRA PPA06/RM/7/5 Stabilirea măsurilor de reabilitare a apelorsubterane poluate datorită depozitelor de deşeuri, în vederea atingerii obiectivelor demediu cerute de Directiva Cadru a Apei şi Directiva Apelor Subterane.112. *** Hotărâre pentru aprobarea Planului naţional de protecţie a apelor subteraneîmpotriva poluării şi deteriorarii, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. nr.96/18.II.2009113. www.ramsar.org114. http:// ec.europa.eu/environment/life/index.htm (Proiecte LIFE pentru protecţia naturii)115. http://www.mmediu.ro/proiecte_europene/axa4.htm (Proiecte prin ProgramulOperaţional Sectorial de Mediu – Axa 4 Protecţia Naturii)116. http://efi-plus.boku.ac.at/software/index.php (Adresa web pentru rularea EFI +)398