11.07.2015 Views

PLANTE INVAZIVE - Specii Invazive

PLANTE INVAZIVE - Specii Invazive

PLANTE INVAZIVE - Specii Invazive

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

Plantă nativă (apofită) robustă, de până la 2 m, bianuală, nitrofilă şi toxică. Formează pâlcuriaproape pure, dese, adevărate cetăţi, prin locuri ruderale, în special cu spor de umiditate. Emanăun miros foetid, de şoarece. Nu este consumată de animale. Oamenii nu se îndeamnă să distrugăaceste cetăţi vegetale care nu aduc decât necazuri. Pe lângă satele şi drumurile din CâmpiaRomâna, astfel de pâlcuri sunt frecvente şi întinse, scoţând din uz suprafeţe de teren apreciabile.Se recunoaşte după maculele violacee prezente pe tulpină, aflate şi la mai scundaChaerophyllum temulum L. care însă este păroasa.6. Conyza canadensis (L.) Cronquist (Erigeron canadensis L.) - Bătrâniş (Asteraceae)T- AmN - Neo - Ant - Sisymbrion officinalis, Epilobion angustifolii, SecalietaliaOriginară din America de Nord. Nu există margine de cultură, parc, grădină, teren ruderalizatşi chiar stradă pe care să nu apară indivizii acestei specii anuale. S-a constatat că o singurăplantă bine dezvoltată poate să producă peste un milion de fructe, fapt care îi conferă statutul deplantă invazivă nitrofilă de rangul întâi.7. Erigeron annuus (L.) Pers. (Stenactis annua (L.) Less. (Asteraceae)T - AmN - Neo - Ant, SNat - Sisymbrion officinalis, Dauco-Melilotion, CalystegietaliaPlanta anuală de statură mijlocie care în ultimele decenii produce populaţii foarte bogate,dominând suprafeţele şi prin coloritul alb-albăstrui. In Câmpia Româna şi prin bălţile Dunăriiasanate se dezvoltă în masă subsp. annuus, uneori împreună cu Medicago lupulina L. InTransilvania am văzut pajişti seminaturale, pe terenuri plane, invadate masiv de aceasta.8. Galinsoga parviflora Cav. - Busuioacă, Bosioacă (Asteraceae)T- AmS - Neo - Ant - Polygono-Chenopodion polispermiEste de origine sud-americană (Peru). Se pare că a imigrat în flora României pe timpulPrimului Război Mondial. Proliferează în calitate de plantă comensală în culturi de prăşitoare, ladeal şi munte, mai ales în cele de porumb. Ii priesc semiumbra, băligarul şi sporul de umiditateîn sol. Dezvoltarea masivă sărăceşte substratul, dar poate fi utilizată ca furaj proaspăt pentruporci şi păsări. Succesul acestei plante anuale este asigurat de numărul mare de germeni pe careîi produce şi de creşterea rapidă.9. Hordeum murinum L. - Orzul şoarecilor (Poaceae)T - EAs - Arh - Ant - Sisymbrion officinalisSpecie anuală, nitrofilă, baştinaşă, eurasiatică (apofită) care dezvoltă populaţii masive, descurtă durată, pe terenuri ruderale. Adesea sunt exclusiviste. Planta are rahisul fragil şi fiecaregrup de trei spiculeţe se detaşează şi se prinde cu uşurinţă de îmbrăcămintea omului sau deanimale. Desigur, un rol însemnat în corologia sa îl au rozătoarele care depozitează fructelepentru hrană. Se dezvoltă mai ales în zonele călduroase ale ţării. In a doua parte a sezonului devegetaţie este substituită de Atriplex tatarica L.10. Iva xanthiifolia Nutt. - Ivă (Asteraceae)T- AmN - Neo - Ant - Sisymbrion officinalis, Onopordion acanthii

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!