PLANTE INVAZIVE - Specii Invazive

Diferă de la autor la autor, de aceea vom menţiona două clasificări ale plantelor adventive(sinantropice) din ultimele decenii, mai întâi pe cea mai simplă (Kornaś 1978):A. Apophyta reprezintă speciile indigene (native, băştinaşe, aborigene), care cresc înhabitate antropogene, cum ar fi Urtica dioica L., Chamerionangustifolium (L.) Holub, Stellaria media L.B. Antropophyta sunt speciile introduse din flore îndepărtate(venetice, importate), carese subîmpart după perioada introducerii înI. Archaeophyta - sunt cele care au imigrat până la sfârşitul secolului 15, şiII.Kenophyta - sunt cele care au fost introduse după secolul 15, până în zilelenoastre (Neophyta, după alţii). Acestea se divid după felul stabilizarii în1. Plante bine stabilizate în flora localăa. Agryophyta - plante instalate în comunităţi naturale sau seminaturale(Neophyta, în sensul altor autori)#. Holoagriophyta - plante stabilizate în comunităţi naturale de plante#. Hemiagriophyta - plante stabilizate în comunităţi seminaturale deplanteb. Epoecophyta - plante instalate numai în habitate antropogene (ogoarecultivate şi/sau terenuri ruderale)2. Plante nestabilizate permanentc. Ephemerophyta - plante introduse temporar din regiuni îndepărtated. Ergasiophygophyta - plante scăpate din cultură şi incapabile săpersiste spontan.A doua clasificare este ceva mai veche (Holub & Jirásek 1967), dar luată recent înconsideraţie (Pyšek & al. 2002). Se are în vedere mai întâi modul cum au fost introduse:I. Hemerophytes - plante introduse deliberat (conştient)1. Ergasiophytes - plante păstrate numai în cultură2. Ergasiophygophytes - plante păstrate în cultură şi ocazional scăpate3. Ergasiolipophytes - plante cultivate cândva şi acum se găsesc în teritoriulrespectiv, fără să necesite intervenţia omuluiII. Xenophytes - plante introduse neintenţionat (accidental, inconştient)1. Archaeophytes - plante introduse accidental înainte de secolul 152. Neophytes - plante introduse accidental după secolul 15a. Ephemerophytes - care se găsesc temporar în habitate antropogeneb. Epecophytes - care sunt stabilizate în habitate antropogene, uneleputând deveni invazivec. Neoindigenophytes - care sunt stabilizate în regiune, în habitateantropogene de unde pot pătrunde şi în habitatenaturale, naturalizate sau invazive.

PLANTE INVAZIVEPrin plantă invazivă (invadatoare) se înţelege aceea care îşi multiplică, rapid sau lent,numărul de indivizi şi ocupă arii mici sau mari, în detrimentul altora, obişnuit datorită unuifactor ecologic dominant şi favorizant, natural sau antropic. In această definiţie, Phragmitesaustralis (Cav.) Trin. ex Steud., Salvinia natans (L.) All., Lemna minor L. pot fi socotite speciiinvazive, favorizate de predominarea factorului hidric, fără însă să fie strict sinantropice. Altaeste situaţia cu Rumex alpinus L., socotită arheofită, care este favorizată de intervenţia omuluiprin acumularea de băligar. La fel este situaţia cu Polygonum aviculare L. din locurile denudate.Speciile invazive anuale ocupă, de regulă, suprafeţe libere, cele perene însă pot elimina speciilebăştinaşe, unele chiar de interes sozologic, de aceea se impune lupta cu ele, pentru că acesteadevin un factor ecologic disturbant al vegetaţiei, diminuând fitodiversitatea şi ajungând adeseala monodominanţă (Polygonum cuspidatum Siebold & Zucc.).Renişul de Salix alba L. este tot un exemplu de invazie, favorizată de viituri care distrugvegetaţia ripicolă şi însămânţează populaţia de salcie. Speciile succesionale din parchete devininvazive când lumina şi substratul nutritiv favorizează dezvoltarea în masă a câtorva dintre ele(Chamerion angustifolium (L.) Holub, Rubus idaeus L., Salix caprea L., Betula pendula Roth).Haldele de steril, habitate primare, favorizează, cu timpul, invazia unor specii (Phragmitesaustralis (Cav.) Steudel, Tussilago farfara L., ultima specie şi pe rupturi), cum am constatat laMoldova Nouă. Invazive sunt şi unele specii din lungul pâraielor (Petasites spp.), din sărături(Salicornia europaea L.) sau din Lunca Dunării (Amorpha fruticosa L.).Fenomenul invaziei se manifestă în special în habitatele în care concurenţa este slabă sauslabită prin intervenţia omului.O plantă, ca să fie invazivă, trebuie să aibă anumite calităţi: să prezinte mijloace rapide depropagare, să producă anual mulţi germeni, să dispună de mijloace de reproducere vegetativă, săcrească repede, să aibă talie mare şi organe subterane puternice, să nu fie preferată de animalelefitofage.PRINCIPALELE SPECII INVAZIVE IN FLORA ROMANIEIDin lista cu numeroasele specii adventive, pe care o avem în calculator, am ales pe celeconsiderate invazive, reprezentative, observate de mai multe ori în natură. Am adăugat şi câtevaindigene care manifestă tendinţa de expansiune datorită omului. Le prezentam alfabetic, şi nudupa energia invazivă şi efectele acesteia.a. Dintre plantele lemnoase, sinantropice şi invazive amintim:1. Acer negundo L. - Arţar american (Aceraceae)PhM - AmN - Neo - Ant, SNat, Nat - Salicion albae, ChenopodieteaArbore de origine nordamericană, cultivat în aliniamente stradale de unde s-a sălbăticit, înspecial în lunci, dar, în ultimii ani, constatăm că a cotropit, împreună cu Ailanthus altissima,aproape toate spaţiile verzi din oraşe şi sate, cu precădere la ses. Are cam aceleaşi calităţi

Plantă nativă (apofită) robustă, de până la 2 m, bianuală, nitrofilă şi toxică. Formează pâlcuriaproape pure, dese, adevărate cetăţi, prin locuri ruderale, în special cu spor de umiditate. Emanăun miros foetid, de şoarece. Nu este consumată de animale. Oamenii nu se îndeamnă să distrugăaceste cetăţi vegetale care nu aduc decât necazuri. Pe lângă satele şi drumurile din CâmpiaRomâna, astfel de pâlcuri sunt frecvente şi întinse, scoţând din uz suprafeţe de teren apreciabile.Se recunoaşte după maculele violacee prezente pe tulpină, aflate şi la mai scundaChaerophyllum temulum L. care însă este păroasa.6. Conyza canadensis (L.) Cronquist (Erigeron canadensis L.) - Bătrâniş (Asteraceae)T- AmN - Neo - Ant - Sisymbrion officinalis, Epilobion angustifolii, SecalietaliaOriginară din America de Nord. Nu există margine de cultură, parc, grădină, teren ruderalizatşi chiar stradă pe care să nu apară indivizii acestei specii anuale. S-a constatat că o singurăplantă bine dezvoltată poate să producă peste un milion de fructe, fapt care îi conferă statutul deplantă invazivă nitrofilă de rangul întâi.7. Erigeron annuus (L.) Pers. (Stenactis annua (L.) Less. (Asteraceae)T - AmN - Neo - Ant, SNat - Sisymbrion officinalis, Dauco-Melilotion, CalystegietaliaPlanta anuală de statură mijlocie care în ultimele decenii produce populaţii foarte bogate,dominând suprafeţele şi prin coloritul alb-albăstrui. In Câmpia Româna şi prin bălţile Dunăriiasanate se dezvoltă în masă subsp. annuus, uneori împreună cu Medicago lupulina L. InTransilvania am văzut pajişti seminaturale, pe terenuri plane, invadate masiv de aceasta.8. Galinsoga parviflora Cav. - Busuioacă, Bosioacă (Asteraceae)T- AmS - Neo - Ant - Polygono-Chenopodion polispermiEste de origine sud-americană (Peru). Se pare că a imigrat în flora României pe timpulPrimului Război Mondial. Proliferează în calitate de plantă comensală în culturi de prăşitoare, ladeal şi munte, mai ales în cele de porumb. Ii priesc semiumbra, băligarul şi sporul de umiditateîn sol. Dezvoltarea masivă sărăceşte substratul, dar poate fi utilizată ca furaj proaspăt pentruporci şi păsări. Succesul acestei plante anuale este asigurat de numărul mare de germeni pe careîi produce şi de creşterea rapidă.9. Hordeum murinum L. - Orzul şoarecilor (Poaceae)T - EAs - Arh - Ant - Sisymbrion officinalisSpecie anuală, nitrofilă, baştinaşă, eurasiatică (apofită) care dezvoltă populaţii masive, descurtă durată, pe terenuri ruderale. Adesea sunt exclusiviste. Planta are rahisul fragil şi fiecaregrup de trei spiculeţe se detaşează şi se prinde cu uşurinţă de îmbrăcămintea omului sau deanimale. Desigur, un rol însemnat în corologia sa îl au rozătoarele care depozitează fructelepentru hrană. Se dezvoltă mai ales în zonele călduroase ale ţării. In a doua parte a sezonului devegetaţie este substituită de Atriplex tatarica L.10. Iva xanthiifolia Nutt. - Ivă (Asteraceae)T- AmN - Neo - Ant - Sisymbrion officinalis, Onopordion acanthii

Este de origine nord-americană. Specie anuală foarte robustă, de până la 2 m. La noi abia afost semnalată în câteva puncte din Moldova şi Dobrogea, dar pericolul ne aşteaptă. Am vazut şicercetat desişuri înfricoşătoare create de această specie în Basarabia, prin locuri ruderale şi pelângă căile ferate. Deşi fructele n-au papus, totuşi planta se extinde prin numărul mare degermeni produşi sezonal.11. Lactuca serriola L. - Tâlhărea (Asteraceae)T, H - EAs - Arh - Ant - Sisymbrion officinalisEste o specie eurasiatică invazivă (apofită), bine cunoscută specialiştilor din Europa Vesticăşi Centrală, mai puţin urmărită la noi sub aspectul extinderii necontenite. Este răspândită în toatăţara, fără să urce altitudinal. Nu totdeauna produce pâlcuri monodominante, dar o surprindem înmulte locuri ruderale. Succesul propagării îl asigură fructele elegante şi uşor transportabileeolian.12. Phytolacca americana L. - Cârmâz (Phytolaccaceae)H - AmN - Neo - Ant, Nat, SNat - AlliarionPlantă viguroasă, de consistenţă cărnoasă, care formează pâlcuri prin locuri ruderale, înspecial prin rarişti de pădure la câmpie, unde exclude alte specii. Fructele sunt răspândite depăsări şi rozătoare. Este suficint să se matureze un exemplar într-un loc, din care în curândconstatăm înjghebarea unei colonii persistente. In ultimul timp îşi face apariţia în multe spaţiiverzi din oraşe şi chiar pe marginea străzilor.13. Polygonum aviculare L. s.l. - Troscot (Polygonaceae)T - EAs -Arh - Ant - Polygonion avicularisSpecie pionieră, foarte răspândită în flora României, cu rezistenţă slabă la concurenţă, darremarcabilă la călcare. Cum apare un spaţiu denudat este prima care îl ocupă. Are marecapacitate de a forma petice monodominante, fără să înţelegem cum se răspândesc aşa repedefructele, probabil prin factorii care bătătoresc respectivele suprafeţe şi cu ajutorul apei.14. Polygonum cuspidatum Siebold & Zucc. (Reynoutria japonica Houtt.) - Mălinde toamnă (Polygonaceae)H(Ch) - As - Neo - Ant, Nat, SNat - Senecion fluviatilis, Aegopodion podagrariaeEste originară din Japonia. Reprezintă un exemplu edificator de plantă invazivă, având toatecalităţile: este robustă (2-3 m) încât copleşeşte uşor alte plante, are sistem rizomal foartedezvoltat de pe care produce desişuri pure chiar în fitocenoze naturale sau seminaturale, dinlocuri ceva mai umede. Am văzut Baia Mare sufocată de această plantă, de la care se folosescnumai rar frunzele pentru sarmale. Florile sunt atragătoare. Desişurile pe care le crează suntadevărate cetăţi verzi în care n-au loc alte plante. Este foarte răspândită în Transilvania.Observaţie. In literatura din estul Europei este caracterizată, printre altele, prin tulpinăcompactă, deşi noi am constatat că are tulpina fistuloasă şi fragilă. Celor care ne-ar reproşa căam confundat-o cu Polygonum sachalinense F. Schmidt, le răspundem că aceasta are frunzeleinferioare cordate, de peste 20 de cm şi, mai ales, peri rari abaxial pe nervuri (perii sunt

articulaţi şi septele roşietice la materialul de herbar). In lucrările recente este inclusă în genulFallopia.15. Pteridium aquilinum (L.) Kuhn - Ferigă de câmp, Feligă (Hypolepidaceae)G - Apo - SNat, Nat - Quercio robori-petraeae, Trifolion mediiSpecie nativă (indigena, apofită), care are un sistem rizomal foarte dezvoltat şi eficientpentru propagare în pajiştile de munte şi deal, prin pădurile de Betula pendula Roth sauQuercus daleschampii Ten. şi prin parchete, pe soluri ± acide, pe care produce pâlcuriexclusiviste, persistente (Clinopodio-Pteridietum). Nu este consumată de animale, fiind foartetoxică.Extinderea ei este favorizată si de păşunat care slabeşte celelalte plante.16. Rumex alpinus L. - Stevia stanelor (Polygonaceae)H - EAs - Neo - Ant, SNat - Rumicion alpini, AdenostylionCreşte liniştită în lungul pâraielor de munte şi explosiv lângă sau pe locul stânelor, unde seacumulează cantităţi mari de băligar, ca plantă ultranitrofilă. In ultimul caz coabitează cu Urticadioica L. şi uneori cu Rumex obtusifolius L., cu care se poate confunda, dacă nu ştim că R.alpinus are ramurile inflorescenţei adprese şi valvele necalifere. După epuizarea băligarului,planta se retrage treptat.17. Sambucus ebulus L. - Boz, Boziu (Caprifoliaceae)H - EAs - Arh - Ant, SNat - Arction lappae, Aegopodion podagrariaePlantă robustă, cu sistem rizomal deosebit de puternic. Emană permanent un miros foetid,după care se poate recunoaşte şi în stare juvenilă de orice persoană. Este o specie nitrofilă careproduce colonii mari şi persistente pe lângă drumuri şi prin locuri murdare, foarte greu destârpit.18. Solidago gigantea Aiton subsp. serotina (Aiton) McNeill (Asteraceae)H - AmS - Neo - Ant, Nat, SNat - Salicion albae, Senecion fluviatilisPlanta rizomatoasă care produce pâlcuri întinse în pădurile de luncă, chiar bine umbrite. Intoate luncile şi ostroavele Dunării este o prezenţă frecventă ca pâlcuri monodominante.19. Urtica dioica L. - Urzică (Urticaceae)H - Cs - Apo - Ant, Nat, SNat - Rumicion alpini, Salicion albae, Artemisietea etc.Plantă nativă (apofită), foarte bine cunoscută, răspândită în toată ţara. Este ultranitrofilă. Inafară de aşezămintele pastorale am constatat o dezvoltare luxuriantă a acestei specii în LuncaDunării, ca desişuri înfricoşătoare, cu înălţime de 2,5 m, unde este reprezentată mai ales casubsp. galeopsifolia (Opiz) Chrtek, cu lamina lipsită de peri urticanţi.20. Xanthium italicum Moretti - Cornişor (Asteraceae)T - AmN - Neo - Ant - Sisymbrion, Chenopodion fluviatileEste probabil de origine americană. Are calităţi excepţionale de extindere în masă, deşi esteplantă anuală. Talia este destul de mare, fructifică abundent, indiferent de condiţiile climatice.Epizoohoria îl propagă în locuri neaşteptate. In fiecare pseudofruct, prevăzut cu cârlige, sunt

două fructe, respectiv seminţe, dintre care cel puţin una asigură un descendent. In România dedupă 1990 s-a extins considerabil pe sutele de hectare de ogoare rămase pârloagă, ca oadevarată ciumă brună, cum este colorată la fructificare. Orice animal sau om care trece printrunastfel de lan iese sigur cu germenii plantei agăţaţi, de care cu greu scapă. Germenii rezistămult timp în sol şi germinează succesiv, de aceea cu greu vom curăţa ogoarele invadate.Depreciază aproape total lâna oilor.Alte specii invazive din flora României, pe care le-am observat în ultimul timp:Achillea setacea Waldst. & Kit. - H - Apo - SNat, Ant - Sisymbrion officinalis, Dauco-MelilotionAmaranthus powellii S. Watson - T - AmC/S - Neo - Ant - Sisymbrion officinalis,ChenopodietaliaAmaranthus retroflexus L. - T - AmN/C - Neo - Ant - Sisymbrion officinalis,ChenopodietaliaAnthemis austriaca Jacq. - T - Eur - Arh - Ant - Sisymbrion, CaucalidionAnthriscus cerefolium (L.) Hoffm. subsp. trichosperma (Schultes) Arcang. - T - EAs -Arh - Ant, Nat, SNat - Galio-Alliarion, Balloto-Sambucion, Balloto-RobinionArctium lappa L. - TH - Eur - Arh - Ant - Arction lappaeArctium minus (Hill.) Bernh. - TH - Eur - Arh - Ant - Arction lappaeAristolochia clematitis L. - H,G - Apo - Ant, Nat - Senecion palustrisArrhenatherum elatius (L.) J. Presl & C. Presl - H - Eur - Arh - Ant, Nat, SNat -ArrhenatherionArtemisia annua L. - T - As - Neo - Ant - Sisymbrion, AlliarionBallota nigra L. - H - Eur, AS, Afr - Arh - Ant, SNat - Artemisietea, Balloto nigrae-RobinionCannabis ruderalis Janisch. - T - As - Neo - Ant - Sisymbrion officinalis, Arctionlappae, Onopordion acanthiiCentaurea solstirialis L. - TH-T - EAs - Neo - Ant, Nat, SNat - Sisymbrion,Onopordion acanthiiCephalaria transsilvanica (L.) Roemer & Schultes - TH - Apo - Ant, SNat -SisymbrietaliaChenopodium album L. - T - Apo - Cs - Ant - Chenopodietea, SecalieteaCichorium intybus L. - H-TH -Arh - Eu - Ant, SNat - Cynosurion, Chenopodietalia,Polygonion aviculariaCrepis setosa Haller f. - T - Eur - Arh - Ant, SNat - Dauco-MelilotionDaucus carota L. subsp. carota - TH - Apo - Ant, SNat - Dauco-MelilotionEchinocystis lobata (Michx.) Torr. & A. Gray - T - AmN - Neo - Ant, Nat, SNat -Senecion fluviatilisElymus repens (L.) Gould. - H,G - Apo - Ant, SNat - Agropyro-RumicionEpilobium ciliatum Rafin. - H - AmN/C - Neo - Ant, Nat,SNat - Bidention, Agropyro-RumicionGalium aparine L. - T - Apo - Ant, SNat - Galio-Alliarietalia, Convolvulion

Impatiens parviflora DC. T - As - Neo - Nat, SNat - Alliarion, Aegopodionpodagrariae, Carpinion etc.Juncus tenuis Willd. - H - AmN - Neo - Ant, SNat - Cynosurion, Polygonion avicularisKochia scoparia (L.) Schrad. T - EAs - Neo - Ant - Sisymbrion officinalis, SalsolionruthenicaeLolium perenne L. - H - Apo - Ant, SNat - Cynosurion, Lolio-PlantagionMatricaria discoidea DC. - T - As - Neo - Ant - Polygonion avicularisMatricaria perforata Merat (M. inodora L.) - T - Eur - Arh - Ant - Sisymbrionofficinalis, Dauco-MelilotionOnopordon acanthium L. - TH - Arh - Eu - Ant - Onopordion acanthiiPlantago major L. - H - Arh - Eur, As, Afr - Ant - Plantaginetalia, NanocyperionRanunculus sardous Crantz - T - Apo - Ant - Nanocyperion, Agropyro-RumicionRubus caesius L. - H,Phn - Apo - Ant, Nat, SNat - Senecion fluviatilis, Salicion albae,Alno-PadionRudbeckia laciniata L. - H - AmN - Neo - Ant, Nat, SNat - Senecion fluviatilisRumex patientia L. - H - EAs - Neo - Ant - Arction lappae, Dauco-MelilotionSetaria viridis (L.) P. Beav. - T - EAs - Arh - Ant - Polygono-ChenopodietaliaT. angustifolia L. G(HH) - Apo - Ant, Nat - PhragmitionTypha latifolia L. G(HH) - Apo - Ant, Nat - PhragmitionVeronica hederifolia L. - T - Arh - Eur, As, Afr - Ant, Nat, SNat - ChenopodieteaPolygono-ChenopodionVeronica persica Poir. - T - Neo - As - Ant - Chenopodietea, Polygono-ChenopodietaliaVicia villosa Roth - T(TH) - EAs - Arh - Ant, Nat, SNat - Secalietalia, Convolvulo-AgropyrionXeranthemum annuum L. - T - Apo - Ant, Snat - Festucetalia valesiacaeAbrevieriAfr - AfricaAmC/S - America Centrală şi de SudAmN - America de NordAmN/C - America de Nord şi CentralăAmS - America de SudAnt - Habitat antropogenApo - Apofită (plantă indigenă invazivă)Arh - ArheofităAs - AsiaCh - CamefităEAs - EurasiaEur - EuropaG - GeofităH - HemicriptofităHH - HelohidatofităNat - Habitat naturalNeo - NeofităPhM - MacofanerofităPhm - MezofanerofităPhn - NanofanerofităSNat - Habitat seminaturalT - TerofităTH - Terohemicriptofită

BIBLIOGRAFIEBurda R.I. 1991 - Antropogennaya transformatsiya flory. 168 pag. Naukova Dumka.Kiev.Fink H., Vibrans H. & Vollmer I. 1992 - Synopse der Roten listen Gefasspflanzen. 262pag. In Schrift. Vegetat. 22. Bonn Bad-Godesberg.Holub J. & Jirásek V. 1967 - Zur Vereinheitlichung der Terminologie in derPhytogeographie. Folia Geobot. Phytotax., 2: 69-113. Praha.Holub J. & Jirásek V. 1968 - Beitrag zur arealonomischen Terminologie. Folia Geobot.Phytotax., 3: 275-339. Praha.Interdonato M., Hruska K. & Villari R. 2003 - Research on the flora urban flora ofMesina. Annali di Botanica, nuovo serie, 3: 105-116. Roma.Kornaś J. 1978 - Remarks on the analysis of a synantropic flora. Acta Bot. Acad. SciSlovacae, Ser. A, 3: 385-393. Bratislava.Krippelová Terézia 1978 (ed.) - Synanhropic flora and vegetation. Proceedings of the3 rd symposium (Sept. 13-17, 1976) 504 pag. In Acta Bot. Slavaca, Ser. A,Taxonomie, Geobotanica, 3. VEDA vydav. Slov. Akad. Vied. Bratislava.Pyšek P., Sadlo J. & Mandak B. 2002 - Catalogue of alien plants of the CzechRepublic. Preslia 74(2): 97-186. Praha.